You are on page 1of 11

Inovatiile Hasidismului

Morcan Gabriel Teodor, Facultatea de Litere,anul III, Engleza - Ebraica

Termenul hasid nu a fost inventat de micarea religioas din Europa de Est a secolului al XVIII-lea. El apare nca din Biblie i vine de la cuvntul hesed !"#$ care are sensul de %dragoste ndurtoare&' %dragoste milostiv&. (i despre )umne*eu se spune c este hasid + %)omnul este drept n toate cile ,ui' i milostiv !-" .# / $ n toate faptele ,ui.&0. Iudaismul a mai cunoscut o promovare a hasid-ului n secolul al XIII-lea n 1ermania unde Iuda ben 2amuel 3e-4asid din 5egensburg este printre initiatorii unei micarii mistice cunoscut ca i 4asidismul 6c3ena*. 7r8ile' scrierile' care promovea*a miscarea sunt Sefer Hasidim i Sefer Ha-Ka od. 6cest micare nsa nu are nici o legtur direct cu marea tre*irea mistic de mai tr*iu pe care o vor e9perimenta evreii din Europa de Est. )e la ea pana la 4asidismul din :craina si ;olonia mistica iudaica a mai cunoscut inca doua e9presii fundamentale.<

7onte9tul in care a aparut miscarea 3asidica a avut o contribuite importanta. El apare pe fondul de*amagirii provocata de 2abbatai =>i' de Iuda 4a3asid care proclamase anul 0?@@ an mesianic si condusese multi evrei sper Tara 2fanta pentru intampinarea lui Aesia si' nu in ultimul rand' de pogroamele tot mai frecvente. ;e langa acestea' marea masa a populatie evreiesti nu mai era in contact cu viata religioasa %activa& si asta din cau*a
1

Psalmul 145:17 Gershom Scholem Major Trends in Jewish Myticism, Schocken Books, New York

1995, pg 11

accentului pus pe studiu. 6stfel a aparut o fisura intre multime si divinitate. )oar cei instariti si in*estrati isi puteau permite sa isi dedice viata studiului si sa isi %asigure& o viata religioasa. ;entru cei simplii trairea religioasa era doar pa*irea legilor si a ritualului. Important este si faptul ca nu urmasii lui Baal 23em Tov au ales special termenul de hasidim pentru a se caracteri*a. El e9ista deBa' cum am aratat mai sus inca din timpurile Biblice' iar grupuri de cabalisti si asceti 7abala ,urianica continea importante elemente ascetice$ care se aflau deBa in ;olonia si :craina se denumeau astfel. )e asemenea Israel ben Elie*er nu era primul si singurul Baal 23em Tov. Aai multi 2tapani ai Cumelui 2fant care faceau vindecari si minuni erau pre*enti in aceasta *ona. Israel Baal 23em Tov si urmasii sai au fost probabil doar unul din aceste grupuri' care insa au pus accentul pe o invatatura diferita.

In acest conte9t apare 4asidismul care reafirma forta sentimentului religios in e9presia lui spontana' naiva' sincera' fara o asa mare importanta acordata ritualului. 7e e mai inportant pentru )umne*eu nu sunt cunostintele e9traordinare' ci faptele bune' dragostea pentru aproape' darnicia' trairea in sfintenie' ceea ce ii desc3ide omului simplu caile spre )umne*eu. 4asidismul face din iudaism religia tuturor evreilor. 4asidismul clasic nu a fost produsul vreunei teori' nici macar al unei doctrine cabalistice' ci al unei e9periente religioase directe si spontane. El e defapt un amestec intre conservatorism si inovatie+ este tradita de a o rupe cu traditia.

7el considerat fondatorul 4asidismului este Isarel ben Elie*er numit si Baal 23em Tov Bes3t$. 6ceasta inseamna ca el era unul din cei care stia cum sa utili*e*e Cumele lui )umne*eu. Bes3t s-a nascut in Burul anului 0?@@ intr-un sat situat undeva intre ;olonia si 5omania. Cu se cunosc multe lucruri despre copilaria sa' unul din putinele fapte stiute este ca a fost orfan de la o varsta frageda' si nici asa multe fapte sigure despre viata lui de mai tar*iu. Bes3t a devenit un personaB legendar iar unii c3iar au aBuns sa se indoiasca de e9siteta sa istorica. Totusi acesta te*a a luat sfarsit odata cu gasirea unui act conform caruia Israel Baal 23em Tov era bine va*ut ca si Ddoctor si cabalistE de catre comunitatea

din Aied*ibor* unde primea c3iar si o renta regulata. 6cest fapt mai indepartea*a si putin din aura de revolutionar romantic care s-a construit in Burul lui Bes3t. El era defapt respectat in comunitatea everiasca in care se afla. 7u toate acestea inceputul demersului sau nu a fost usor. :n e9emplu este si opinia cumnatului sau' 6bra3am 1ers3om Futo>er' care nu il vedea deloc cu oc3i buni si il considera un ignorant' un analfabet' un !am haaret&.

In Burul anului 0?G@ Bes3t se stabileste in Aied*ibor* unde se strang si cativa discipolii de ai sai printre care c3iar si cumnatul sau' convins acum de invatatura religioasa propovaduita de Bes3t. 7el mai important student al sau' cel care ar putea fi considerat si urmasul sau propriuH*is' este 5abbi )ov Ber din Aeserci' Aarele Aag3id predicator$. In 0?I@ Israel Baal 2em Tov moare in targul Aied*ibor*' care devenise %metropola 4asidismului&. ;rimi J@ de ani dupa moartea lui Bes3t sunt considerati cei mai importanti pentru de*voltarea si consolidarea miscarii 3asidice. 6cum centrul 4asidismului se muta in Aeserici. 6ici' spune legenda' 5abbi )ov Ber' cel mai important discipol al lui Israel ben Elie*er Baal 23em Tov si practic organi*atorul de facto al miscarii' un barbat inalt' impo*ant' cu o rara elocinta si umbland imbracat numai in alb' avea K@@ de discipoli. )intre acestia cel putin 0@ au fondat alte scoli 3asidice vestite+ 5. Aenac3em Aendel din VitebsL' 5. 6aron din Farlin' 5. 2melLe din CiLolsburg' 5. Aesulam =usia din 6nipol' 5. Elimele3 din ,isensL' 5. ,evi It3aL din Berdicev' 5. 2neur =alman din ,adi' 5. 2lomo din Farlin' 5. Israel din Fosrit* si IaLob It3aL %Vi*ionarul& din ,ublin.K

4asidismul nu a venit cu nici o teorie sau teologie noua. M impresie pe care 4asidismul o creea*a este ca nici un element al sau nu este in totalitate nou' dar in acelasi timp totul este transformat+ unele elemente primesc mai multa atentie si sunt subliniate in timp ce alte sunt negliBate. ;artea teoretica a 4asidismului o repre*inta populari*area gandirii cabalistice' iar aceasta bineinteles implica si o transformare si reinterpretare a ei. 6stfel
!

"a#m Bloch Povestiri Hasidice, e$% &ar'ea (omaneasca, 1994 Studiu Itroductiv $e )*% S% &rohmaln#ceanu, pg%9

7abala ,urianica' 2abatanienismul si 4asidismul pot fi va*ute ca trei fa*e' trei etape ale aceluiasi proces din gandirea religioasa iudaica.

Hasidim-i erau foarte apropiati de 7abala %practica& si %teo*ofica& a lui IsaL ,uria 6sLena*i' numit si "ri Leul$' ale carui invataturi erau cunoscute prin intermediul cartilor lui 4aim Vital' discipolul lui ,uria # Aai apoi 2neur =alman din ,odi va da o noua e9presie 7abalei practice+ %4abad& Hohma Hintelepciune N $ina- Budecata N %aat cunostere$ in cartea sa Tania din 0?OI. &oharul 'artea S(elndorii $ s-a bucurat deasemenea de mare consideratie printre hasidim-i iar multi din fruntasii miscarii au fost si cabalisti. M legenda cabalistica preluata de 3asidimi este cea referitoare la %oamenii tainici&' care nu se de*valuie si care se alfa in legatura cu oamenii insemnati din generatia lor. Ei sunt repre*entati de cei %KI de oameni drepti&' cei cu o traire ireprosabila din a caror pricina )umne*eu are mila de intreaga omenire. :neori numnarul lor este de ?< + KI in )iaspora si cealalta Bumatate in Tara 2fanta a lui Israel. )in scrisorile lui Baal 23em re*ulta ca el se afla in legatura cu acesti %oameni tainici&. )oi dintre ei sunt pomeniti+ 5abi 6bra3am din =aluciL si 5abi 4aim care i-a trimis lui Baal 23em scrieri tainice cu indemnul sa le descopere intregii lumi. M alta doctrina cabalistica este cea privitoare la scanteile sfinte ca*ute in lume dupa retragerea lui )umne*eu care acum trebuie sa fie eliberate si inaltate.

7u toate acestea intre 'abala si 4asidism e9ista si o oarecare separare. ;ostul' c3inuirea trupului' i*olarea de lume' retragerea in sine' si3astria' speculatia intelectuala abstracta nu erau privite prea bine de cei din urma. Hasidim-i considerau e9ta*ul calea de a se inalta spre sferele ceresti. Ei considerau ca )umen*eu nu agreea*a c3inuirea fiintei iar bucuria vine dintr-o adanca animare spirutala. 2i de aceea ei isi insoteau rugaciunile cu cantece si dansuri. Importanta era o pre*enta activa si permanenta in comunitate prin %fapte bune&. Toate sunt in )umne*eu si nici un loc nu este fara El crede 4asidismul iar de aceea oamenii nu trebuie sa duca o e9istenta ascetica pentru a-, gasi' ci mai degraba sa se foloseasca de lucrurile din lume pentru a se apropia de )umne*eu. Hasid-ul nu este un

asect si nici un pustnic. ,ucrurile din lume sunt singurele miBloace prin care )umne*eu poate fi atins. 2copul hasidim-ilor este insa sa aBunga sub aparente' la vitalitatea divina care se afla in fiecare lucru. )easemenea hasid-ul trebuie sa aBunga la bittul ha-)esh ' %ani3ilarea eului&' pentru ca omul sa poate sa il contemple*e pe )umne*eu. G M povestire 3asidica ne pre*inta pe unul din ucenicii lui Baal 23em Tov laudand acestuia o amuleta puternica facuta de un cabalist dupa un post indelugat. Baal 23em Tov insa nu este impresionat si spune ca el ar putea face o amuleta mai puternica dupa o masa copioasa. )easemenea sunt frecvente povestirile in care apar festinele date la sfarsitul 2abatului si alte evenimente de acest gen.

Paptul ca 4asidismul a aparut in *ona in care 2abatanienismul avea multi adepti' ;odoloia si Vilnia' face sa fie de necre*ut faptul ca acesta din urma nu a avut nici o influenta. Ceutrali*area' sau poate mai bine spus lipsa de accent pusa pe elementele mesianice ale 7abalei poate fi va*uta ca o reactie la Aesianismul e9trem promovat de 2abatanienism si aBuns o de*amagire pentru marea maBoritate a celor care au cre*ut in el. M alta legatura intre 2abatanienism si 4asidism o repre*inta si noul tip al liderului. 6cesta este iluminatul' profetul pneumatic a carui inima a fost atinsa de )umne*eu. 7eea ce are mai mare importanta acum nu mai este invatatura si cunostintaN ceea ce contea*a este carisma' darul de a mobili*a oamenii si a-i %tre*i&. 7and se intampla ca cei doi sa fie combinati intr-unul singur este cu atat mai bine' insa aceasta nu era esential' vital. 2ub influenta 2abatanienismului tipul ideal al conducatorului comunitatii a suferit o sc3imbare importanta. Coul lider' Tadi*-ul' este sfantul si conducatorul spiritual al cominitatilor 3asidice. %Tadi*-ul si-a castigat favoarea divina' e un ales. )e aceea are darul sa descifre*e viitorul' sa tamaduiasca pe bolnavi' sa previna nenorocirile. Tadi*-ul incorporea*a doctrina 3asidica a legaturii continue intre sferele superioare si cele inferioare.&J Mrice mister al Torei dispare sau e pus in umbra de pre*enta conducatorului' care este o %Tora ie&. Viata lui insasi e cea care ii da o valoare religoasa si nu cunostintele. 7u toate ca inca este istet si are o minte agera' farmecul sau principal nu
4

+ou#s ,aco- Hasidic Prayer, .he +#''man +#-rar/ o0 ,ew#sh &#*#la1a'#on, +on$on2 3ash#ng'on 199!, pg%9 5 "a#m Bloch Povestiri Hasidice, e$% &ar'ea (omaneasca, 1994 Studiu Itroductiv $e )*% S% &rohmaln#ceanu, pg%24

mai este repre*entat de marea lui invatatura. )e aceea este si foarte greu' daca nu imposibil de a descoperi o teologie care sta la ba*a 4asidismului. )e aici poate si literatura de aforisme si scurte povestiri din Burul tadi*im-ilor care s-a nascut din 4asidism. 7eea ce este cel mai important sunt e9perientele mistice ale liderilor. Elementul caracteristic 4asidismului trebuie cautat in e9perienta tre*irii spirituale' in spontaneitatea sentimentelor si in e9perientele tre*ite de intalnirea cu %intruparea vie& a misticii. Tadi*im-i au gasit adevarata %e e*uth+,nire- iar acum ei o arata tuturor oamenilor.

7aracteristicile si caracterele conducatorilor' ale tadi*im-ilor se reflecta si asupra credinciosilor. 7e este cel mai important acum este misticismul vietii private. 6proape toate valorile sunt puse in legatura cu viata individuala si accentul cade pe relatia fiecaruia cu )umne*eu. Piecare trebuie sa urme*e e9emplul tadi*-ului' fiecare trebuie sa fie intruparea milei' sluBirii' dragostei' devotiuni' smereniei' iertarii' increderii si asa mai departe. Tadi*-ul repre*inta dovada vie ca acest ideal poate fi atins sau ca se poate aBunge foarte aproape de el. )in aceasta cau*a si diferite grupuri aveau diferite caracteristici' conform cu liderul de la care asteptau calau*ire.

6lta forma importanta a ideologiei noii miscarii a fost accentul pus pe tre*irea spirituala. In constiinta religioasa a 4asidismului invatatura rabinica are un rol marginal iar rolul central il are entu*iasmul. M ilustrare buna a acestui entu*iasm se gaseste si in practica rugaciunii de catre hasidim' care implica multa activitate' miscare si c3iar dans' in contrast cu rugaciunea cumpatata si retinuta a rabinismului. ;entru 4asidism %e e*uth si Ka ana+Intentie- sunt mai ales niste trairi emotionale' o semnifinicatie pe care nu avusera pana atunci. 6ceasta a dus si la elimiarea orarului fi9 al rugaciunilor' fapt considerat de catre evreii rabinici drept o mare ere*ie.

1ersc3om 2colem sumari*ea*a in patru puncte ceea ce ar putea caracteri*a miscarea 3asidica+ 0- M i*bucnire a entu*iasmului religios intr-o miscare de tre*ire care isi avea centrul de greutate la oamenii. <- 5elatia iluminatului' care devine un lider popular si centru comunitatii' cu credinciosii a caror viata se centra*a in Burul personalitaii sale religioase. 6ceasta relatie parado9icala a dus la cresterea in importanta a tadi*-ului. KIdeologia mistica a miscarii vine din mostenirea cabalistica' dar ideile sale sunt populari*ate' de aici si o inevitabila tendinta spre ine9actitai terminologice. G- 7ontributia original a 4asinismului la gandirea religioasa este strans legata de interpretarea valorilor individuale si personale. Ideile generale devin valori etice personale.I

7ercurile rabinice ortodo9e au privit cu ostilitate noua miscare. 7el mai inversunat opo*ant a fost Elia' 1aonul din Vilna' repre*entant de seama al invataturii rabinice combinata cu o prespectiva cabalistica teistica si ortodo9a' care din 0??< si-a asumat rolul de conducator in persecutarea si oprimarea noii miscari. 2entimentele au fost reciproce' iar la inmormantarea sa hasidim-i si-au manifestat public bucuria pintr-o petrecere. )easemenea amandoua grupurile au mers pana acolo incat sa se denunta unii pe altii autoritatilor seculare. ,a inceputul secolului XIX totusi 4asidismul are de partea sa maBoritatea covarsitoare a populatiei. )upa cum observa si ,ouis Qacob cine a iesit %invingator& din confruntre se poate observa si dupa titlul celor care au fost impotriva 3asidim-ilor + mitnagdim-i adica %opo*anti&.?

7u toate acestea Hasidim-i si evreii ortodo9i au facut un front comun contra iluministilor evrei' %mas*ilim&-ii sau % Berliner&-ii numiti astfel dupa cercul lui Aoses Aendelsso3n din Berlin$. 6cestia vedeau totul prin prisma ratiunii si nu erau prea interesati' cu unele e9ceptii bineinteles' de orice fel de misticism. Hasidim-i de cealalta parte sustineau ca preocuparea cu filo*ofia sau stiinta putea sa ii distraga de la ceea ce era cu adevarat important insa ei nu resping in totalitate Iluminismul. 5abbi 4aim din 2ande* spune +
5

Gershom Scholem Major Trends in Jewish Myticism, Schocken Books, New York 1995, pg% !4! 7 +ou#s ,aco- Hasidic Prayer, .he +#''man +#-rar/ o0 ,ew#sh &#*#la1a'#on, +on$on2 3ash#ng'on 199!, pg%1

%73iar si descoperirile din timpul nostru e9ista doar spre a arata puterea si intelepciunea pe care )umne*eu le raspandeste in natura si in creierul omenesc' astfel incat oamenii sa isi dea seama ca trebuie sa-, iubeasca si sa-, urme*e pe )umne*euR& iar apoi continua + %Iata' bunaoara' de ce e9ista trenulS 7a oamenii sa poata pricepe cum orice lucru vine in minutul dinainte 3otarat pentru el' precum si ca intr-o clipa poti pierde legatura. )e ce e9ista telegramaS 7a sa-ti aminteasca de faptul ca orice vorba este luata in seama cand se face socoteala. Telefonul ne da putinta sa pricepem ca' vorbind Bos' se poate au*i sus. &T

)e-a lungul 4asidismul este o legatura intra misticism si magie. Israel Baal 23em Tov este un mistic cu e9periente religioase mistice de necontestat dar care in acelasi timp este un 2tapan al Cumelui' un maestru al 7abalei practice' un magician. )oua orientari diferite' magicianul care face miracole cu amuletele sale sau prin alte practici magice si misticul' care nu vrea altceva decat sa fie in comuniune cu )umne*eu' sunt unite in 4asidim in personalitatea conducatorului tadi*.

;ovestirea si naratiunea au gasit o valuare religioasa rituala cu scopul de a readuce timpul mitic. Legea este pre*entata sub forma nenumaratelor naratiuni. M povestire spusa de 2.U. 6gnon e9pilca o parte din sensul povestirilor 3asidice+ 7and Baal 23em avea o sarcina grea de indeplinit el mergea intr-un anume loc in padure' aprindea un foc' medita in rugaciune si gasea o re*olvare. M generatie mai tar*iu' cand EAag3idulE din Aeserici avea o problema el mergea in acelasi loc in padure si spunea+ Cu ma putem aprinde un foc dar inca mai putem sa ne rugam. 2i astfel gasea si el o re*olvare. Iarasi' o generatie mai tar*iu' cand 5. Aose ,eib din 2assov avea o problema asemanatoare el mergea in padure si spunea+ Cu mai putem aprinde un foc' nu mai stim rugaciunea dar cunoastem locul din padure unde se inatampla tot si asta trebuie sa fie suficient H si c3iar era. )upa ce a mai trecut inca o generatie' cand 5. Israel din 5is3in se confrunta cu o situatie asemanatoare el statea pe Biltul de aur din palatul sau si spunea + Coi nu mai putem aprinde focul' nu mai cunoastem rugaciunea' numai stim nici locul dar putem sa spunem
"a#m Bloch Povestiri Hasidice, e$% &ar'ea (omaneasca, 1994, pg%2552255

povestea despre cum s-a intamplat totul. Iar povestea spusa de el avea acelasi efect ca si actiunile inaintasilor sai.O

Treptat insa si miscarea 3asidica a cunoscut o racire a fervoarei mistice initiale. )in pilde vii de virtute morala tadi*im-ii au aBuns niste facatori de minuni cu multe bogatii' averi si palate la usele carora se ingramadeau credinciosii uneori c3iar pentru cateva *ile pana a fi primiti 5abi Israel din 5iBin este un e9emplu in aceasta directie$. El a aBuns sa instaure*e una din criticile sale asupra rabinismului' poate c3iar una din cau*ele aparitiei sale' si anume o aristocratie rupta de popor. Aasa oamenilor era lasata acuma' poate c3iar impulsionata' sa cultive obscuratismul si credintele supestitioase in locul autenticei febre mistice initiale.

A.Eliade observa o corespondenta intre 4asidism si 4induism' unde de asemenea e9ista povestiri populare despre asceti si Vogini vestiti. 6cestea au' ca si in ca*ul 4asidismului' o functie religioasa. 6semanarea este si intre lideri' tadi* si guru' maestrul spiritual al 3indusimului' care uneori este divini*at. 7a*uri e9treme si aberante in care tadi*-ul este victima propiriei puteri sunt atestate si in India din vremurile vedice pana in epoca moderna. 7oesi9tenta misticismului cu magia caracteri*ea*a deasemenea si gandirea religioasa indiana.0@ Cu cred ca putem vorbi despre o influenta directa a gandirii indiene asupra 4asidismului' insa nu trebuie sa uitam ca India nu este asa departe pe cat am crede' dovada sunt numerele arabe dar indiene defapt$' sa3ul' povestiri populare.

Inca de la inceputurile sale 4asidismul nu a fost o miscare care sa isi propage invataturile prin carti. Isrel Baal 2em Tov nu era un sustinator al scrisului iar cam toate operele sale le repre*inta doar < scrisori catre cumnatul sau. 7eea ce a re*ultat a fost o colectie
9

&#'a' $e Gershom Scholem #n Major Trends in Jewish Myticism, Schocken Books, New York 1995, pg%!54, $#n colec'#a has#$#ca $espre (% 6srael $#n (#sh#n, Keneseth Israel, 7arso*#a,1945, pg% 2! 14 8#rcea 9l#a$e Istoria Credintelor si Ideilor Religioase, e$% :n#*ers 9nc#clope$#c, Bucures'# 2444, pg% 5 1

impresionanta de aforisme si mici pilde ale tadi*imi-lor' iar aceste %anecdote legendare& sunt c3iar natura prorpie a 4asidismului. )e-a lungul timpurilor ele au fost adunate in culegeri si colectii' precum+ Elie*er =>eifel H Salom al Israel " ol . 0TIT-0T?KN Aartin Buber H /o estile lui 0abbi 1aham H 0O@I N Legenda lui $aal Sem H 0O@?N /o estiri Hasidice H 0OGO N 4aim Bloc3 H /o estiri Hasidice- 0O<O N Elie Wiesel H 'elebrari hasidice H 0O?<. Bineinteles ca fiecare dintre acestia a trebuit sa faca o selectie din imensa masa a literaturii 3asidice' iar aceast nu se putea face decat pe ba*a unor pareri si aspiratii personale.

4asidismul a avut o contribuite importanta care nu poate fi negata sau negliBata la mostenirea culturala evreiasca. )e asemenea marii autori pe care i-a dar literatura idis' Aendele Ao3er 2forim' It3ac ,eib ;eret' 23alom 6le3em' 6nsLi 23alom 6s au imprumutat teme' idei si motive de inspiratie din 4asidism. Aitologia 4asidismului si-a pus o amprenta si asupra vi*iunii plastice a lui Aarc 73agall.

%2ufletul 3asidismului este greu de pre*entat sub forma de ratiuni' de concepte. Este mult mai dificil decat ne putem imagina. :n singur lucru se poate spune insa+ in rasaritul Europei' 3asidimii au fost o forta care a actionat deosebit de puternic' gratie firiii lor ar*atoare si nobile.& 00

11

"a#m Bloch Povestiri Hasidice, e$% &ar'ea (omaneasca, 1994, pg%42

Bibliografie: - 1ers3om 2c3olem H Ma2or Trends in 3e4ish M)ticism' 2c3ocLen BooLs' Ce> UorL 0OOJ' pg K<J-KJ@ Aircea Eliade H Istoria 'redintelor si Ideilor 0eligioase' ed. :nivers Enciclopedic' Bucuresti <@@@ 4aim Bloc3 H /o estiri Hasidice' ed. 7artea 5omaneasca' 0OOG ,ouis Qacob H Hasidic /ra)er' T3e ,ittman ,ibrarV of Qe>is3 7ivila*ation' ,ondon-Was3ington 0OOK' pg. I-XXV' 0-0?