You are on page 1of 10

Un pericol iminent: ANARHISMUL, alternativa antisistem creata si coordonata de ELITE pentr motivarea stat l i politienesc

O incursiune in istorie:
ANARHISMUL !inston "# rc#ill , Illustrated Sunday Herald , 8 februarie 1920 : Din zilele lui Weishaupt , Karl Marx , Trotki , Bela Kuhn, Rosa Luxemburg si Ema Goldman , conspiratia acestei lumi a luat amploare. Aceasta conspiratie a jucat un rol recunoscut n Revolutia Franceza. A fost izvorul fiecarei miscari subversive n secolul 19. Si acum, n sfrsit, aceasta banda de personalitati e traordinare din lumea interlopa a marilor orase din !uropa si America i"a tras de par pe rusi si au devenit conducatorii acelui enorm imperiu. Aratam in acelasi articol $ "ri%a &inanciara din SUA , etapa principala in edi&icarea N'II 'R(INI M'N(IALE cum ince and de la sfarsitul secolului 18, atent, sistematic si cu rabdare, un !ru camataresc, folosindu"se de formidabila structura iramidala a masoneriei, s"a tranformat in #$I%#$# lanetare actuale. &emonstram cum si de ce au !enerat de"alun!ul tim ului me!a cri'e, entru ca mai a oi sa (ina cu )solutiile*, in fa t eta e in instaurarea +,-#./,$,I 0O/&IA$. Iar du a fiecare astfel de eta a de(eneau mai bo!ati si mai uternici. Aceasta /O,A O.&I/# 0O/&IA$A de care au'im din ce in ce mai des (orbindu"se c1iar si de catre oliticieni sau ersonalitati de an(er!ura, re re'inta in fa t (isul #$I%#$O. inca de la ince utul demararii actiunilor lor. $a ) mai )**+, sub conducerea lui Ma,er Amsc#el Rot#sc#ild 2 in traducere S3,%,$ .OS, 4 inainte c1emandu"l 0ayer Amsc1el 5auer, dar si"a sc1imbat numele in mod s ecial entru ce a(ea in lan sa faca

6, cu s ri7inul altor familii de evrei !ermani bo!ati 4 8essely, 0oses, 0endelsson 4 si a unor banc1eri 2It'i!, 9riedlander6 ", !eis#a pt fondea'a in secret societatea -ec1ii cautatori de lumina din 5a(aria*, care (a de(eni mai cunoscuta sub denumirea Ordinul Iluminatilor*. !eis#a pt a sustinut ca numele ro(enea din (ec1i scrieri si insemna cei care detin lumina*. :rimul rofet al Ordinului*, cel care intocmise o doctrina de la care mai tar'iu s"au ins irat alte societati secrete influente 4 3arbonarii* lui -i seppe Ma%%ini, $i!a &re tilor* lui .arl Mar/ sau &ecembristii* lui 3ernise(s;i 4 a fost Adam !eis#a pt, din acest unct de (edere oate cel mai influent om al secolului <I<. &octrina lui, /o(us Ordo Seclorum , a su ra(ietuit (eacului si a sc1imbat lumea in secolul <<. 16 A0olirea monar#iei si a oricarei p teri ordonate= 26 A0olirea proprietatii private= >6 A0olirea mostenitorilor= ?6 A0olirea patriotism l i= @6 A0olirea &amiliei 2a casniciei si instruirea in comun a co iilor6= A6 A0olirea t t ror reli1iilor. Intre 1A iulie si 29 au!ust 1B82, la 8il1elmsbaden a a(ut loc al doilea 3on!res Masonic, sub resedintia baronului de 5raunsCic;. 3on!resul de la 8il1elmsbaden a incercat sa faca o conciliere intre di(erse secte francmasonice: rosicrucieni, necromanti, cabalisti si umanitaristi. $a 3on!res a fost re'ent si Adam !eis#a pt, care a reusit sa fu'ione'e 'rdin l Il minatilor cu masonii din lo7ile en!le'e si france'e. 3on!resul mai este im ortant si entru ca a coincis cu emanci area

e(reilor din Im eriul Habsbur!ic. %otodata, a fost us la unct in mare secret lanul Revol tiei &rance%e care se (a declansa sa te ani mai tar'iu . 3ontele de -irieu, un mason care a artici at la con!resul secret de la 8il1elmsbaden , i"a de'(aluit ulterior unui rieten: Nu pot sa-ti spun e s-a hotarat a olo! "ot doar sa-ti spun a este mult mai gra# de at iti in hipui tu! $onspiratia are s-a pus in mis are la Wilhelmsbaden este atat de per%e t organi&ata, in at nu au s apare ni i monarhia, ni i biseri a2 Aceasta doctrina este ba'a celei de S%A/+A . &e aceea si simbolurile D .osu caracteristic stan!ismului , 1 mai celebrata de intrea!a stan!a , etc. 3ititi (a ro! mai multe in articolul : 3A3USARII 4 incep t ri &aca la ince ut au fost o miscare ascunsa, sub(ersi(a, oameni ai tenebrelor ce au re!atit .e(olutia 9rance'a, odata cu transformarea #uro ei si cu de'(oltarea S,A, au ince ut sa mear!a e doua fronturi: 16 acumulare enorma de ca ital si utere si 26 crearea de forte re(olutionare in s atiile dominate de (ec1ile im erii continentale, cu sco ul destramarii acestora si a transformarii entitatilor statale nou create. Se formau astfel )democratii* si clase olitice cu totul aser(ite #$I%#$O., ce ilu'ionau masele cu unitatea lor in di(ersitate. In anumite momente istorice insa, sau daca (ec1ile structuri se do(edeau )nuci tari* a areau formatiuni eEtreme (iolente: A/A.HIS%II. Inc1i uiti"(a acum etrecandu"se cele din documentar la ni(elul a doua continente D O imensa mani ulare a maselor, o cri'a sociala dramatica, o 'druncinare din temelii ale unor mari state si im erii. Sa (edem cine sunt ersona7ele 2toti e(rei6 enumerate de !inston "# rc#ill lus inca altele:

Ale/ander 5er6man Ale/ander 5er6man 2 18B0 4 19>A 6, evre , .usia si S,A , scriitor , lider al miscarilor anar1iste de la sfarsitul sec. 19 si ince utul sec. 20 . Iubitul lui Emma -oldman . Intre 1908 si 191@ a contribuit la 'iarul ei : #ot$er !art$ . Intre 191A si 191B ublica ro riul 7urnal anar1ist %$e &last. Amandoi au fost su orteri ai re(olutiei bolse(ice . . rt Eisner . rt Eisner 2 18AB 4 1919 6 , evre , olitician !erman si 7urnalist . In 191B se alatura Inde endent Social &emocratic :arty of +ermany . In 1918 este inc1is entru 9 luni datorita rolului e care l"a 7ucat in incitarea lucratorilor din armament la !re(a . A or!ani'at Socialist .e(olution in +ermania distrusa du a rimul ra'boi mondial , declarand 5a(aria re ublica inde endenta , 5a(arian So(iet .e ublic , el de(enind in 1918 remier al ei . In 1919 este asasinat . Emma -oldman Emma -oldman 2 18A9 4 19?0 6 , evreica , acti(ista anar1ista , oratoare , o a(ocata a re(olutiilor criminale si (iolente . A fost de cate(a ori inc1isa entru distribuire ile!ala de informatii des re a(ort . In 190A fondea'a 7urnalul anar1ist #ot$er !art$ . A romo(at ateismul , iubirea libera 2 a fost o critica acerba im otri(a casatoriei e care o (edea ca e o forma de scla(ie 6 , 1omoseEualitatea , controlul nasterilor . $"a ins irat e .o!er 5aldCin, unul din fondatorii American 3i(il $iberties ,nion. A re re'entat un idol mai tar'iu , in anii 19B0 , al miscarilor feministe . Iubita lui Ale/ander 5er6man , a fost o sustinatoare infocata a re(olutiei bolse(ice , atata tim cat se area ca bolse(ismul (a fi ince utul /oii Ordini 0ondiale si nu doar o eta a intermediara , cea a unui urias macabru laborator . &e asemenea a artici at la ra'boiul ci(il din S ania . %ot ea a fost amica cu Mar1aret San1er 7 N'TA 8 9. Moses Hess Moses 7Mos#e9 Hess 2 1812 4 18B@ 6 , evre , filosof , unul din fondatorii socialismului si un recursor al Fionism"ului . A romo(at o inte!rare a tuturor e(reilor intr"o miscare socialista uni(ersala . . :rieten si colaborator cu .arl Mar/ si 9riedric1 #n!els , l"a con(ertit

e ultimul la comunism si l"a re!atit e rimul in roblemele sociale si economice . #ste de fa t creatorul materialismului dialectic marEist si a multor slo!anuri si idei atribuite mai a oi lui 0arE . Hess inter reta istoria ca e o ciclicitate a raselor si a conflictelor sociale . Leo :o1ic#es Leo7n9 :o1ic#es 2 18AB 4 1919 6 , evre , cunoscut si sub numele de Leon T,s%6a , re(olutionar marEist acti( in $ituania , :olonia , +ermania . A fost unul din fondatorii S artacus $ea!ue 2 alaturi de $uEembur! si Garl $ieb;nec1t , denumirea li!ii (enea de la orecla lui Adam !eis#a pt 6 , acti(a in +ermania inca de la ince utul rimului ra'boi mondial si care a condus la communist re(olution . &u a infran!erea re(olutiei $uEembur! si $ieb;nec1t sunt asasinati . Ho!ic1es este omorat si el in tim ce incerca sa in(esti!1e'e uciderea celor doi . $i!a, initial or!ani'atie a Social &emocratic :arty of +ermany , in 1919 de(ine 3ommunist :arty of +ermany. - stav Landa er - stav Landa er 2 18B0 4 1919 6 , evre , unul din cei mai im ortanti teoreticieni ai anar1ismlui din +ermania sfarsitului secolului 19 si ince utul secolului 20 . A fost un a(ocat al anar1ismului comunist si un auto declarat acifist 2 IJ 6 Ataca crestinismul , iudaismul si islamismul , declarandu"se in fa(oarea budd1ismului . 3a l Levi 3a l Levi 2 188> 4 19>0 6 , evre , olitician comunist !erman . In 190A se alatura Social &emocratic :arty of +ermany2S:&6 de artea lui Rosa L /em0 r1 si .arl Lie06nec#t . A fost a(ocatul rimeia . In 191A , le!aturi a ro iate cu Garl .ade; si -ladimir $enin . ,nul din liderii S artacist $ea!ue in 1918, ce curand a de(enit 3ommunist :arty of +ermany2G:&6. A condus dele!atia !ermana la al doilea con!res 3omintern la 0osco(a in 1920 . In 1921 critica artidul , este eE ul'at si in 1922 se alatura Inde endent Social &emocratic :arty of +ermany2,S:&6. 0ai tar'iu se realatura Social &emocratic :arty. 0oare in 19>0 ca'and de la fereastra sa in circumstante neclare . 5

E 1en Levine E 1en Levin; 2 188> 4 1919 6 , evre in 5a(arian So(iet .e ublic. , re(olutionar comunist , lider

$a sfarsitul ra'boiului se alatura 3ommunist :arty of +ermany . &u a asasinarea lui . rt Eisner , de(ine lider al Inde endent Social &emocratic :arty of +ermany 2,S:&6. Sub comanda sa !ar'ile rosii au ersecutat e cei considerati ostili re!imului . 3and resedintele +ermaniei 9riedric1 #bert a ordonat cucerirea re ublicii so(ietice intaurate in artea ba(are'a a teritoriului !erman , !ar'ile rosii au eEecutat o t ostatici . .arl Lie06nec#t .arl Lie06nec#t 2 18B1 4 1919 6 , evre 2 socialist !erman , cofondator al S artacist $ea!ue si 3ommunist :arty of +ermany . $a finele anului 191? , im reuna cu .osa $uEembur!, $eo Ho!ic1es, :aul $e(i, #rnest 0eyer, 9ran' 0e1rin! si 3lara Fet;in fondea'a S artacist $ea!ue . Scot ublicatia Sparta'usbriefe 2 Scrisoarea S artacus 6 care (a fi curand declarata ile!ala . #ste arestat si trimis sa lu te e frontul de est , unde se imbolna(este si se intoarce in +ermania in 191@ . In 1918 ublica 'iarul artidului Rote Fa$ne 2 stea!ul rosu 6 . :artici a la re(olta din 5erlin 2 >1 decembrie 1918 4 1 ianuarie 1919 6 im reuna cu $uEembur!, $eo Ho!ic1es si 3lara Fet;in . #ste ucis . Rosa L /em0 r1 Rosa L /em0 r1 2 18B0 4 1919 6 , evreica , nacuta in :olonia , acti(a in +ermania , teoreticiana marEista , filo'oafa socialista , re(olutionara a Social &emocracy of t1e Gin!dom of :oland and $it1uania, S:& , Inde endent Social &emocratic :arty si 3ommunist :arty of +ermany. In 191? co fondea'a im reuna cu Garl $ieb;nec1t, S arta;usbund 2Spartacist (ea)ue6 , care la 1 ianuarie (a de(eni 3ommunist :arty of +ermany. In 1918, in tim ul +erman .e(olution , fondea'a %$e Red Fla), 'iar central re(olutionar de stan!a . &u a re(olta din 1919 este ucisa . Eric# M<#sam

Eric# M<#sam 2 18B8 4 19>? 6 , evre , anar1ist !erman , scriitor , oet , dramatur! . ,nul din liderii a!itatori entru crearea 5a(arian So(iet .e ublic. In tim ul 8eimar .e ublic 21919"19>>6 era foarte cunoscut entru satirele la adresa lui Adolf Hitler si condamnarea na'ismului .arl Rade6 .arl 5ern1ardovic# Rade6 2 188@ 4 19>9 6 , evre , acti(ist in miscarile socialiste din :olonia si +ermania inainte de rimul ra'boi mondial . $ider comunist du a re(olutia rusa . Am trecut in re(ista ersona7ele acti(e in s atiul !ermanic, des re cele din s atiul rus (oi (orbi intr"un articol se arat. Il (oi mentiona aici doar e: Leon Trots6, Lev (avidovic# 5ronstein 2 18B9 4 19?0 6 , evre , re(olutionar rus , teoretician marEist , lider al re(olutiei din octombrie , al doilea du a $enin . &u a o (i'ita in S,A se intoarce cu sume enorme de bani entru finantarea bolse(ismului 7 N'TA = 9. 3omisar al o orului la olitica eEterna , membru biroul comitetului central al artidului comunist al uniunii so(ietice . Intrat mai a oi in di'!ratia lui Stalin. Amintesc aici de Eri6 :an Han ssen 2 1889 4 19>> 6 Hermann Steinsc#neider , evre , nascut clar(a'ator , ocultist , astrolo! , 1i no'a , acti( in tim ul 8eimar .e ublic +ermany si /a'i +ermany la $a Scala din 5erlin . A acumulat influenta e lan!a elitele militare si de afaceri , a finantat cu mari sume de bani na'ismul . In 19>2 l"a in(atat e Hitler te1nici de control al maselor si de !estica . A re(a'ut .eic1sta! fire ce i"a adus lui Hitler uterea absoluta . Sau mai de!raba era informat des re e(eniment D Se mai resu une ca l"ar fi 1i noti'at e comunistul 0arinus (an der $ubbe declansatorul incendiului . A fost asasinat in 19>> si in!ro at in !raba e un cam de la mar!inea 5erlinului . Se resu une ca de catre SA KSturmabteilun!L , caci stia rea multe . Se stie de asemenea ca Hermann +Mrin! si Hose 1 +oebbels nu"l a!reau caci ii ca tase atentia fu1rer"ului .

Sinteti'and, anar#ism l este folosit de catre #$I%# entru a sc1imba o stare socio" olitica de7a eEistenta intr"o anumita 'ona de interes. Sc1ema este a licata in doua (ariante: entru a rasturna un re!im 7

neloial lor sau ca moti( entru a instaura o dictatura in re!iunea e care de7a o domina. %rebuie sa intele!em ca acestor #$I%# nu le lace conce tul de democratie, insa l"au folosit atata tim cat le era necesar ca o eta a in rasturnarea (ec1ilor re!imuri si entru acumulare enorma de ca ital. &e acest lucru si"au dat seama unii inca de acum 100 de ani. :ri(iti si aceasta caricatura din 1898, ce reflecta foarte bine situatia sociala de dinainte de re(olutia france'a si cea de du a:

3e ii interesea'a insa e ei, (isul lor, este crearea me!a structurii statale de ti 5i! 5rot1er lanetar. /ici in erioade mai recente anar#istii n"au stat locului, dar s"au manifestat strict entru testare si entru a re!ati terenul marelui s ectacol ce abia acum (a urma. &oua eEem le: (aniel Marc "o#n-5endit 2 19?@ 4 6 , evre , olitician !ermano" france' , lider al studentilor rotestatari in tim ul e(enimentelor din 0ay 19A8 in 9rance. Actualmente co resedinte al #uro ean +reens4 #uro ean 9ree Alliance in #uro ean :arliament. Avram Noam "#oms6, 2 1928 4 6 , evre , S,A , lin!(ist , filosof , acti(ist olitic . :rofesor emerit la 0assac1usetts Institute of %ec1nolo!y . 3onsiderat tatal lin!(isticii moderne . &in anii 19A0 de(ine cunoscut ca un anar1ist si intelectual libertarian socialist . A considerat ca ideile umaniste radicale ale lui 5ertrand 8

R ssell si Ho1n &eCey sunt radacinile iluminismului si liberalismului clasic si amintesc de caracterul lor re(olutionar . Iar acest 5ertrand R ssell s unea: *+red ca subiectul cel mai important ,politic- este psi$olo)ia maselor. /om arata ca familia mpiedica dezvoltarea individului. Desi acestea vor fi studiate n sistemul de educatie, ele vor fi aservite obiectivelor clasei )uvernante. 0opulatia nu va cunoaste felul n care i se inoculeaza convin)erile. +nd te$nica se va fi perfectat, fiecare )uvern care a educat )eneratii de oameni n acest fel va putea sa controleze ntrea)a populatie n mod eficient si si)ur, fara a fi nevoie de armate sau politie. 0ropa)anda educationala, cu ajutorul )uvernului, va putea sa obtina rezultate ntr"o sin)ura )eneratie. ! ista nsa doua puternice forte care se opun unei astfel de politici1 una este reli)ia, iar cealalta este patriotismul. 2 societate stiintifica nu poate fi stabila dect sub conducerea unui gu#ern mondial. * 5ertrand R ssell , 'mpa tul (tiin)ei *n +o ietate 3 1 * 4n mod )radat, prin reproducere selectiv5, diferen6ele con)enitale dintre conduc5tori 7i condu7i vor cre7te pn5 cnd vor deveni specii aproape diferite. 2 revolt5 a plebei ar deveni la fel de ne)ndit5 ca 7i o insurec6ie or)anizat5 a oilor mpotriva practicii de a mnca carne de oaie. * 8 Dieta, injec6iile 7i interdic6iile se vor combina, de la vrst5 foarte timpurie s5 produc5 acel tip de caracter 7i tip de credin6e pe care autorit56ile l consider5 dezirabil 7i orice critic5 serioas5 a puterii va deveni imposibil5 psi$olo)ic. 3am asta este !andirea #$I%#$O. si entru a"si une lanul in ractica, (or face de asa natura incat me!a cri'a in care a intrat laneta sa fie cat mai cum lita 2 inclu'and si un mare ra'boi 6. -or crea situatii limita in care masele (or iesi in strada. Iar aici intra in scena 9

A/A.HIS%II. 3eea ce se etrece acum in +recia este entru ei un studiu de ca' dar si un ince ut de drum D 3and lucrurile se (or ) coace ), astfel de actiuni (or fi atat de !ra(e si de !enerali'ate, incat oliticul (a re'enta )solutia* : ) aveti nevoie de un 9:/!R; #2;D<A( al unei ;2< 2RD<;< #2;D<A(! ). O sta anire unica si de forta care sa face ordine D 5a c1iar masele (or a7un!e sa"si doreasca acest lucru. &e7a terenul se re!ateste si au'im din ce in ce mai multe (oci de ersonalitati ce s un ca trebuie re!andita notiunea de stat si ca un conce t de S%A/+A este mai (iabil. In S,A lucrurile sunt use de7a la unct si au si le!ea care in momentul in care o (or une in a licare, acel me!a stat (a de(eni cea mai mare dictatura din istoria omenirii: National Sec rit, and Homeland Sec rit, 3residential (irective. O le!e noua, care s ecifica clar ca in ca'ul in care a are o stare de ur!enta, (ec1ea structura de !u(ernare dis are, luandu"i locul o alta, de cri'a. $e!ea nu s une insa cine (a declara ca starea de ur!enta s"a inc1eiat D %eribila unealta de istaurare a dictaturii (a utea fi in mana celor ce"l sforaresc e (iitorul resedinte 5A.A3G Hussein O5A0A II inca and cu 20 ianuarie 2009. In seria de articole: Am av t dreptate : 5arac6 '0ama presedinte Se creionea%a incep t l de%astr l i : Ra#m Eman el viitor l se& al sta&& l i l i 5arac6 '0ama Ec#ipa l i 5arac6 '0ama pe pro0leme de sec ritate : con&irmarea insta rarii 5i1 5rot#er eE licam moti(ul entru care am considerat ca Obama )(a fi ales) 2 inca de (e (remea cand Hillary 3linton era e )cai mari* 6, moti(ul acestei ale!eri, cine sunt in s atele lui si a(erti'am asu ra fa tului ca oamenii ce"l coordonea'a do(edesc o inclinare s re unerea in ractica a draconicelor le!i a arute ca urmare a e(enimentelor de la ))2>?2@>>).

10