You are on page 1of 5

SOCIOLOGIE GENERALA CURS 8 RELIGIA

1. Durkheim si abordarea sociologica a religiei . !u"c#iile religiei $%ers%ec#i&a 'u"c#io"alis#a( ). Orga"i*area com%or#ame"#ului religios Religia este o caracteristica culturala universala; institutiile religioase sunt prezente in toate societatile. In prezent, peste 4.000.000.000 de oameni fac parte din numeroasele culte religioase ale lumii. In societatile industriale contemporane, cuceririle stiintifice si tehnologice au influentat din ce in ce mai mult toate aspectele vietii, inclusiv institutia sociala a religiei. ermenul de secularizare se refera la procesul prin care influenta religiei asupra altor institutii sociale se diminueaza. !ind are loc acest proces, religia supravietuieste in sfera privata a vietii individuale si in familie, intr"adevar, poate dainui pe plan personal. In acelasi timp alte institutii sociale # precum economia, guvernarea si educatia # isi mentin propriile coduri de norme independente de perceptele religioase $%tar& si Iannaccone, '(()*.

'

1. Durkheim si abordarea sociologica a religiei Emile +ur&heim a fost poate, primul sociolog care a recunoscut importanta deose,ita a religiei in societatile omenesti, su,liniind totodata faptul ca religia este construita social. +upa parerea lui +ur&heim, religia este un act colectiv si include multe forme de comportament in care oamenii interactioneaza unii cu altii. !a si in lucrarea sa despre sinucidere, +ur&heim n"a fost atat de mult interesat de personalitatile credinciosilor, pe cat a fost de intelegerea comportamentului religios in conte-t social. +ur&heim a pus ,azele analizei socologice a religiei prin definitia data religiei, ca fiind .un sistem unificat de credinte si practici legate de lucruri sacre.. El a argumentat ca in credintele religioase se face o distinctie intre viata de toate zilele si anumite evenimente care transced cotidianul. El se referea adesea la aceste domenii numindu"le / sacru si profan.. %acrul cuprinde acele elemente care e-ista dincolo de viata de zi cu zi si care inspira smerenie, respect si chiar frica. 0amenii devin parte componenta a acestui domeniu sacru numai prin indeplinirea unui ritual, precum rugaciunea, sau sacrificiul. !redinciosii cred in sacru; aceasta credinta le permite sa accepte ceea ce nu pot intelege. In schim,, profanul include lucrurile o,isnuite si oarecare. Este interesant ca acelasi o,iect poate sa fie sacru sau profan in functie de modul in care este privit. 0 masa este profana dar devine sacra pentru crestini daca detine elementele unei comuniuni ca un altar. 1entru confucianisti si taoisti ,etisoarele parfumate nu sunt doar piese decorative; ele sunt ofrande foarte pretuite aduse zeilor in ceremonii religioase care marcheaza luna noua sau luna plina. . !u"c#iile religiei $%ers%ec#i&a 'u"c#io"alis#a( +eoarece religia este o caracteristica culturala universala, nu este surprinzator ca ea indeplineste cateva functii de ,aza in cadrul societatii umane. In termeni sociologici, acestea includ atat functiile manifeste cat si pe cele latente. 1rintre functiile manifeste $deschise si afirmate* ale religiei se afla definirea lumii spirituale si oferirea unui sens pentru divin. +atorita credintelor legate de relatiile oamenilor cu lumea de dincolo, religia ofera o e-plicatie pentru evenimentele care par greu de inteles. In schim,, functiile latente ale religiei sunt neintentionate sau ascunse. %erviciile religioase ofera o functie manifesta prin asigurarea unui forum pentru venerarea religioasa; in acelasi timp, prin functia latenta se asigura un loc de intalnire pentru mem,rii care nu au relatii unii cu altii. !onsiderand religia o institutie sociala, functionalistii evalueaza impactul ei asupra societatilor omenesti. 1rimele doua functii ale religiei care vor fi discutate " integrarea si controlul social " sunt orientate spre societatea larga. Astfel, ele sunt cel mai ,ine intelese din punct de vedere al unui macro nivel, in termenii unei relatii dintre religie si societate in ansam,lu ei. !ea de"a treia functie " oferirea unui spri2in social # este orientata mai mult spre individ si poate fi inteleasa mai mult din punct de vedere al unui micro nivel. A patra functie, promovarea schim,arii sociale, este ilustrata folosindu"se conceptul de macro nivel al eticii protestante initiat de 3a- 4e,er. .1. !u"c#ia de i"#egrare sociala a religiei

Emile +ur&heim a fost preocupat de o intre,are parado-ala5 .!um pot fi tinute laolalta societatile umane cand ele sunt compuse, in general, din indivizi si grupuri sociale cu interese si aspiratii diverse6. In opinia sa, legaturile religioase transced adeseori aceste forte personale si separatoare. +ur&heim a confirmat faptul ca religia nu este singura forta integratoare " nationalismul si patriotismul pot servi aceluiasi scop. +e ce ar tre,ui religia sa ofere acest 7adeziv social. 6 Religia, fie ea ,udism, crestinism sau iudaism ofera oamenilor sens si scop pentru viata lor. Ea le da valori importante incontesta,ile si scopuri comune. +esi sunt su,iective si nu sunt intotdeauna pe de"a" ntregul acceptate, aceste valori si scopuri a2uta o societate sa functioneze ca un sistem social integrat. +e e-emplu, ritualul crestin al Invierii nu sar,atoreste numai un eveniment istoric din viata lui Iisus dar reprezinta, de asemenea o oportunitate de participare in cadrul unui grup de credinciosi, ceea ce duce la cresterea coeziunii grupului. 8unctia de integrare sociala a religiei este deose,it de evidenta in societatile traditionale, preindustriale. In aceste culturi, culegerea roadelor 9recoltelor, e-ercitarea autoritatii de catre conducatori, relatiile dintre neamurile inrudite, viata artistica, sunt toate guvernate de credintele si ritualurile religioase. +e asemenea, intr"o lume in care se petrec schim,ari rapide credinta religiosa poate oferi un sentiment important al apartenentei, cu toate ca alte forte predominante mentin coeziunea sociala in societatile industriale contemporane5 modele de consum, legi, sentimente nationaliste si alte forte. In plus, in anumite conte-te apartenentele religioase sunt disfunctionale; ele contri,uie la tensiune si chiar la conflicte intre grupari si natiuni. +e e-emplu, in epoca moderna, natiuni ca Li,anul $musulmani impotriva crestinilor*, Irlanda de :ord $romano catolici impotriva protestantilor* si India $hindusi impotriva musulmanilor* au fost ,antuite de ciocniri cauzate partial de motive religioase. . . !u"c#ia de co"#rol social a religiei. Cri#ica mar+is#a ;arl 3ar- a descris religia drept un 7drog. deose,it de daunator pentru oamenii oprimati. +upa parerea sa, adesea, religia a drogat masele spre a le determina sa se supuna, oferind o consolare pentru viata lor grea pe pamant5 speranta mantuirii intr"o viata de apoi ideala. +e e-emplu, in epoca sclaviei din %tatele <nite, stapanii al,i interziceau negrilor sa practice ritualurile religioase native africane, incura2andu"i sa adopte religia crestina. 1rin intermediul crestinismului, sclavii erau determinati sa"si asculte stapanii. =azut din punct de vedere conflictual, crestinismul va fi cumintit anumiti sclavi si va fi diminuat furia care alimenta rascoalele.$3. 3cGuire, '(>' 5'>?, @. Ainger, '(B0 5C(>*. 3ar- a recunoscut ca religia 2oaca un rol important in legitimarea structurii sociale e-istente. =alorile religioase, dupa cum s"a vazut de2a, intaresc ordinea sociala in ansm,lu. +in perspectiva mar-ista, religia promoveaza sta,ilitatea in cadrul societatii si a2uta astfel la perpetuarea modelelor de inegalitate sociala. Intr"o societate cu mai multe culte religioase, religia predominanta va reprezenta clasa politica si economica conducatoare. 3ar- a pus accentul, ca si +ur&heim, pe natura impartasita de colectivitate si societate a comportamentului religios. In acelasi timp, a fost de parere ca religia va intari controlul social in cadrul unei societati oprimate. 3ar- a argumentat ca accentul religiei

pus pe alte preocupari ne"lumesti a a,atut atentia de la pro,lemele de zi cu zi si de la suferinta inutila produsa de distri,uirea inegala a resurselor de valoare.$Earap,'(>)*. Religia spri2ina interesele celor aflati la putere. +e e-emplu, sistemul indian traditional de impartire pe caste definea structura sociala, cel putin printre ma2oritatea hindusa. %istemul de caste a fost aproape sigur inventia preotimii dar el a slu2it si interesele conducatorilor politici indieni, conferind o anumita legitimitate inegalitatii sociale. !hiar si in societatile in care nu sunt aparent conduse de dogmele religioase, religia confera legitimitate sectorului politic. 1reotii militari spri2ina moralul trupelor com,atante in timpul raz,oiului; ei nu propovaduiesc ca este imoral sa iei viata unui om. Fiserica reformata olandeza din Africa de %ud " ,iserica ma2oritatii liderilor guvernamentali sud"africani " a insistat prin traditie ca politica de apartheid reflecta dorinta +omnului de a mentine separate anumite grupuri rasiale. Aceasta 7functie legitimatoare a religiei 7, cum o numeste 3a- 4e,er, poate fi folosita pentru a e-plica, 2ustifica sau rationaliza e-ercitarea puterii. 8ie ea dreptul divin al unui monarh sau depunere a unui 2uramant cu mana pe Fi,lie, religia confera legitimitate liderilor politici si conducatorilor $1. Ferger, '(BD 5D''; 3artG, '(>B*. In opinia lui ;arl 3ar- si a teoreticienilor de mai tarziu ai conflictului, religia nu e neaparat necesar o forta ,enefica sau de urmat in ceea ce priveste controlul social. +e e-emplu crestinismul contemporan, ca si credinta hindusa, intareste modelele traditionale de comportament care propovaduiesc supunerea credinciosilor. %ta,ilirea rolurilor care tre,uie indeplinite de fiecare se- mentin femeia intr"o pozitie de su,ordonare atat in cadrul ,isericilor crestine cat si acasa. +in perspectiva mar-ista, religia functioneaza ca un 7agent de depolititizareH. $@. 4ilson, '(B> 5 DCC"DC?*. In cuvinte mai simple religia ii impiedica pe oameni sa priveasca viata si conditiile lor sociale din punct de vedere politic " de e-emplu, mascand semnificatia importanta a intereselor printre cei dezavanta2ati, religia micsoreaza posi,ilitatea luarii de masuri politice colective care pot pune capat asupririi capitaliste si pot transforma societatea. D. Orga"i*area com%or#ame"#ului religios :atura colectiva a religiei a condus la mai multe forme de asociatii religioase5 ,iserica, confesiunea, secta si cultul. Biserica 0 Fiserica este o organizatie religioasa ce pretinde sa includa ma2oritatea mem,rilor societatii si este recunoscuta ca o religie nationala sau oficiala. E-emple de Fiserici includ Fiserica 0rtodo-a Romana, Fiserica !atolica din %pania, Islamismul din Ara,ia %audita si Fudismul in hailanda. Confesiunea 0 confesiune este o religie mare si organizata ce nu este oficial legata de statul de guvernare. !a si Fisericile, ea tinde sa ai,a un numar e-plicit de credinte, un sistem de autoritate ,ine definit si o pozitie in societate, respectata $+oress si 1orter,'(BB*. !onfesiunile numara printre mem,rii lor o mare parte a populatiei. !u toate ca confesiunea este considerata respecta,ila si nu este considerata ca o provocare pentru guvernul secular ii lipseste recunoasterea oficiala si puterea detinuta de o Fiserica.

Sectele In contrast cu confesiunea este secta, pe care 3a- 4e,er a numit"o 7 ,iserica credinciosilor. deoarece afilierea este ,azata pe acceptarea constienta a unei dogme religioase. 0 secta poate fi definita ca un grup religios relativ mic care s"a despartit de o alta organizatie religioasa pentru a"si reinnoi conceptiile ca viziuni originale ale credintei. 3ulte secte ca cea condusa de 3artin Luther in timpul reformelor pretindeau sa fie 7 ,iserica adevarata. prin purificarea credintei recunoscute a ceea ce ei priveau precum credinte inovatoare si ritualuri $%tar& si Rain,rindge,'(>C*. %ectele se afla intr"o stare de tensiune cu societatea si nu cauta sa devina o religie recunoscuta nationala. %pre deose,ire de Fiserici, sectele cer un anga2ament intens si demonstrari ale credintei de catre mem,rii. Recrutarile se fac prin convertire. Cultele Atentia internationala se concentreaza asupra cultelor religioase din '((D din cauza violentelor de langa 4aco, e-as. +avidienii au inceput ca secta a Fisericii Adventiste de Iiua a saptea din '(D4, ,azandu"si credintele pe cartea ,i,lica a Revelatiei si profetiile @udecatii de Apoi. In '(>4 secta davidienilor s"a despartit si un grup s"a dezvoltat ca si cult su, conducerea lui +avid ;oresh. +upa C' de zile de impotrivire a autoritatilor federale in '((D, ;oresh si >C de sustinatori au murit cand 8.F.I. au incercat sa"i tina su, control pe davidieni. +upa cum psihoterapeutul Irvin +oress si sociologul @ac& :usan 1orter $'(BB 5D" 4* au sugerat, cuvantul HcultH a luat un sens negativ in %<A fiind folosit mai mult pentru a discrimina minoritatea religioasa decat pentru a"i categoriza. @ames Richardson, un sociolg al religiei nu agreeaza termenul 7cult. si prefera sa numeasca aceste grupuri noi, minoritate sau religie e-otica. !a un adevar despre secte, cultele pot suferi transformari in timp ce alte tipuri de organizatii religioase, nu. <n e-emplu este ,iserica 7!hristian %cience. care a inceput ca un cult su, conducerea lui 3arG Fa&er EddiG. Astazi aceasta ,iserica e-pune caracteristicile confesiunii religioase $@ohnstone, '(>> 5>>*.