You are on page 1of 34

Drept roman-prof.

Cristinel Murzea
Curs.1 01.03.2010

Succesiunile
Institutia succesiunii este nemijlocit legata de prop privata , aceasta constitutind mijlocul juridic de mentinere a ordinii social-econmice si politice din statul roman . in expresia sa clasica mostenirea exprima un sistem juridic prin care se inlocuieste o pers printr-o alta persoana perpetuandu-se pe aceasta cale structura de clasa a societatii. Materia suceesiunilor cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza transmiterea patrimoniului defunctului catre mostenitorii sai. In epoca veche pornindu se de la principiul ca nu exista patrimoniu fara titular, romanii au considerat ca patrimoniul unei pers dispare odata cu moartea sa. Acum raportul dintre o pers si patrimoniul sau apare ca o legatura materiala intemeiata pe notiunea de putere care se stingea odata cu moartea titularului patrimoniului. Ca atare dobandirea bunurilor defunctului de catre mostenitori nu implica ideea de transmitere a unui patrimoniu. Deoarece dreptul defunctului se stingea odata cu personalitatea sa romanii considerau ca mostenitorii dobandesc un drept nou , un asa numit drept de proprietate putere. Asadar succesiunea se intemeiaza la origine nu pe transmiterea unui patrimoniu, ci pe stapanirea dobandita de catre mostenitori asupra bunurilor defunctului, astfel se si explica faptul ca cel mai vechi termen care desemneaza pe succesor este acela de heres, termen care vine de la erus , care desemneaza notiunea de stapan. !ermenii de succesiune si succesor apar mai tarziu abia dupa ce romanii au admis principiul continuitatii persoanei defunctului. "omanii au cunoscut trei sisteme de transmitere a bunurilor pentru cauza de moarte # - mostenirea ab intesta $ comform legii% - mostenirea testamentala - mostenirea diferita contra testamentului

Drept roman-prof.Cristinel Murzea

succesiune ab intesta

mostenirea in sistemul legi celor &II table 'uccesiune ab intesta se deschidea atunci cand nu existau mostenitori testamentari, fie pt ca defunctul nu a lasat un testament, fie pt ca testamentul nu a fost valabil intocmit. Aceasta mostenire este desemnata si legala pt ca ea este reglementata de legea celor &II table , comform legii celor &II table existau trei categ de mostenitori# - heredes sui - agnatus proximus - gentiles. Sui heredes 'unt persoanele care prin moartea lui pater familias devin personae sui iuris , aceste persoane vin la mostenire cu prioritate fata de toate celelalte rude civile ale defunctului si ele formeaza prima categorie de mostenitori legali. 'ui iuris erau fii, ficele, sotia casatorita cu manus in calitate de fiica precum si nepotii din fi daca tatal lor a murit inaintea bunicului. Adoptatul si abrogatul fac si ei parte din prima categorie de mostenitori desi ei nu erau rude de sange cu defunctul. Agnatus proximus (in la mostenire in lipsa sui heredesilor , expresia agnatus proximus desi este formulata la singular ea poate cuprinde mai multe pers aflate in cel mai apropiat rang de rudenie cu defunctul si ea cuprinde # - fratii , verii si nepotii de frate sau de var. In lipsa unor agnati apropiati cei mai indepartati agnati vor veni la mostenire in calitate de agnatus proximus. Aceasta categorie de mostenitori nu este fixa, ea fiind mobila. Asadar daca exista frati acestia vin la mostenire ca cele mai apropiate rude civile, in lipsa lor verii vor fi considerati agnatus proximus. In lipsa unor agnati apropiati cei mai indepartati agnati vor veni la mostenire facand astfel aplicatiune principiului reprezentarii. Daca cel mai apropiat agnat refuza nu va veni la mostenire agnatul urmator fiindca legea cemlor &II table interzicea colateralilor sa vina la mostenire prin reprezentare.

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


)entiles "eprezenta a treia categorie de mostenitori legali care veneau la mostenire in lipsa celor doua categorii.

"eformele pretorului in materie succesorala Aceste reforme au operat in directia ocrotirii rudelor de sange precum si in directia consolidarii raporturilor dintre soti in cadrul casatoriei fara manus. Mostenirea pretoriana este desemnata prin termenul de bonorum posesio $ posesiunea bunurilor succesorale% iar mostenitorii erau impartiti in patru categorii # *% bonorum posesio unde liberii formata din sui heredes , si alte rude de sange care au suferit o capitis deminutio, pierzand drepturile succesorale comform sistemului dreptului civil. 2) +onorum posesio unde legitimi, aici intrau agnati si gentili prevazuti de legea celor xii table. Modificare consta in faptul ca daca cel mai apropiat agnat recudeaeza mostenirea aceasta nu devine vacanta ci ea trece la urmatoarea categorie de mostenitori. ,% +onorum posesio unde cognati, aceasta este alcatuita din acei cognati care nu sunt in acelasi timp si agnati cum este cazul copiilor fata de mama lor in cadrul casatoriei fara manus . -% +onorum posesio unde vir educso , aici intra sotul si sotia casatoriti fara manus . dr de mostenire a sotilor unul fata de altul se deschidea numai in lipsa rudelor civile si de sange . Dreptul imperial aduce modificari in materia succesiunilor, acum sunt initiate , din initiativa imparatilor doua senatusconsulta prin care s-a extins si mai mult cercul rudelo de sange chemate la succesiune. .rin senatusconsultul !ertulian , votat in timpul imp adrianus s-a acordat un dr de succesiune mamei fata de copii rezultati dincasatoria fara manus. 'pre deosebire de sist pretorului in care mama venea la mostenirea copiilor sai in calitate de cognata in sist dr imperial mama isi mostenea copii in calitate de ruda legitima alaturi de ceilalti agnati . Imparatul Iustinian a pus capat definitiv sistemului succesoral intemeiat pe rudenia civila , facand din rudenia de sange unicul temei al mostenirii. 'unt create acum patru categorii de mostenitori # * % descendenti /% ascendenti , fratii si surorile buni si copii lor ,%fratii si surorile consangvin sau uterin si copii lor -% ceilalti colaterali

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


Astfel diferenta intre agnatiune si cognatiune avea sa dispara pt viitor

Curs 2.

08.10.2010

Succesiunea testamentara
Testamentul este un act solemn prin care o pers numita testator instituie unul sau mai multi mostenitori pt ca acestia sa execute ultima sa vointa , in principal mostenitorul sau mostenitorii instituiti in calitatea lor de executor testamentari asigurau distribuirea bunurilor defunctului conform dispozitiilor cuprinse in testament. !estatorul putea favoriza pe unii dintre herezi spre deosebire de mostenirea legala unde mostenitorii veneau la mostenire in mod egal. !estamentul indeplinea si alte functii cum ar fi spre exemplu numirea unui tutore sau dezrobirea unui sclav. Forme de testament (echiul dr roman a cunoscut trei forme de testament # - testamenul calatis comitiis - testamentul in procinctu - per aes et libram Testamentul calatis comitiis Acesta imbraca forma unei legi votata de catre comitia curiata de unde si ideea ca la inceput romanii aveau reticienta fata de testament. 0egea celor &II table consfintea rolul poporului de martor colectiv care era chemat sa ia act de ultima vointa a testatorului. Acest testament prezenta doua incoveniente # *% era acccesibil numai patricienilor caci numai ei participau la lucrarile comitiei curiate . /% aceasta adunare se convoca numai de doua ori pe an , respectiv la /- martie si /- mai. Testamentul in procinctu Apare mai tarziu decat testamentul calatis comitiis fiind chemat sa inlature o seama din inconvenientele sale !estamentul in procinctu se facea in fata armatei gata de lupta el fiind accesibil in acest fel si plebeilor. Acest testament prezenta dezavantajul ca el era acccesibil numai soldatilor deci numai cetatenilor avand varsta intre *1 si -2 de ani.

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


Testamentul per aes et libram "eprezenta una din formele de aplicare ale mancipatiuni tribuciare astfel tastatorul transmitea prin mancipatio patrimoniul sau unei persoane care purta denumirea de emtor familie , dupa care incheia cu acesta din urma anumite pacte fiduciare. .acte in care se nota numele mostenitorului precum si felul in care urmau sa fie impartite bunurile. Acest testament era accesibil tuturor cetatenilor romani dar el prezenta un serios inconvenient. 3mptor familie era asadar un executor testamentar sui generis , el devenind proprietar asupra bunurilor succesorale iar pactele de fiducie prin care urma sa transmita bunurile succesiunii conform intelegerii cu testatorul nu erau sanctionate in vechiul drept roman, deci executarea testamentului libram depindea de buna credinta a lui emptor familie . 3volutia dr in epoca clasica conduce la noi forme de a testa. Apare astfel # - testamentul nuncupativ , care reprezenta un testament ce se facea in forma orala in prezenta a sapte martori , - avem apoi testamentul pretorian care se facea in forma scrisa si el purrta sigilile a spate martori, - avem testamentul militar care nu cuprindea o conditie speciala de forma , el putea fi facut oricum cu conditia ca vointa testatorului sa fie clar exprimata . capacitatea unei pers de a-si face testamentul sau de a fi martora la intocmirea unui testament precum si capacitatea sa de a veni la succesiune in calitate de mostenitor sau de legatar sa numeste testamenti factio. Au testamenti factio activa $ capacitatea de a -si face testament% cetatenii romani sui iuris precum si peregrinii care se bucurau de ius comerci. 4u isi puteau face testament sclavi , cu exceptia sclavilor publici, cat si cei ce au fost declarati incapabili de drept , 4u aveau testamenti factio pasiva adica capacitatea de a veni la succesiune incapabili de drept si de fapt , precum si persoanele incerte . Instituirea de mostenitori trebuia facuta in termeni inperativi si solemni # titius heres esto adica titius sa fie mostenitor. Conditiile de fond ale instituiri de mostenitori sunt exprimate in doua mari principii ce guverneaza materia succesiuni testametare # *% nimeni nu poate muri in parte cu testament si in parte fara testament /% odata herede pentru totdeauna herede. In baza primului principiu nu era permisa instituirea de mostenitori numai pt o parte din mostenire , daca testatorul incalca aceasta dispozitie heredele dobandea si

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


partea pentru care nu a fost instituit , deci nu se putea deschide mostenirea ab intesta alaturi de mostenirea testamentala. Al doilea principiu arata ca nu era admisa instituirea de mostenitori pana la un anumit termen. Substituirea de mostenitori Daca cel instituit mostenitor nu vrea sau nu poate accepta mostenire se deschide succesiunea legala. !estatorul poate evita aceasta perspectiva introducand in testament o clauza prin care dispune ca o alta persoana numita substituit sa ia locul celui instituit mostenitor in cazul in care acesta din urma nu dobandeste mostenirea. Deci este o institutie de gradul / sau conditionala . "omanii au cunoscut trei forme de substituire # - substituirea bulgara care este cea obisnuita si care consta in substituirea unuia sau mai multor mostenitori in locul mostenitoruli instituit - substituirea pupilara care consta in numirea unei pers care sa vina la succsiune in locul mostenitorului instituit daca acesta din urma ar muri inaintea pubertati. - 'ubstituirea cvasipupilra care se face prin numirea de catre testator a unui mostenitor pt descendentul sau lipsit de minte. Dobandirea mostenirii presupune o anumita atitudine subiectiva din partea mostenitorilor in functi de statutul lor juridic precum si i functie de felul mostenirii care se deschide . 'ui heredes venea la mostenire in mod necesar ca mostenitor de plin drept si ei nu puteau repudia succesiunea . Acceptarea mostenirii se facea prin trei moduri# - cretio # acesta reprezenta un mod solemn de acceptare a mostenirii si se realiza printr-o declaratie facuta in fata martorilor - micro erde gesto # acesta reprezenta actul din care rezulta ca heredele accepta mostenirea desi nu se pronunta expres in acest sens , de ex # cazul mostenitorului care instraineaza un bun apartinand sucesiunii - nuda voluntas # este o declaratie de acceptare expresa dar nesolemna , datorita avantajelor ei ea s-a generalizat.

Efectele acceptarii mostenirii .rincipalul efect il constiutie confuziunea patrimoniului defunctului cu cel al eredelui . o prima consecinta a confuziuni patrimonilor este aceea ca mostenitorul raspunde de toate datoriile defunctului chiar daca aceste datorii depasesc activul succesoral $ ultra dires ereditatis%

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


.t a i proteja pe mostenitorii necesari pretorul a creat ius abstinendi $ dr de a se abtine in virtutea caruia herezii numai puteau fi siliti sa-i plateasca pe creditori defunctului dincolo de limitele activului succesoral. Iustinian a creat benficium inventari , adica beneficiul de inventar in baza caruia mostenitoril care face un inventaral bunurilor succesorale va raspunde fata de creditori defunctului numai in limita activului succesoral. Daca heredele era insovabil pt a proteja interesele creditorului defunctului pretorul a creat acestora posibilitatea sa ceara o separatie honorum asa incat acestia numai riscau sa vina in concurs cu creditorii mostenitorului ci ei isi valorificau dr de creanta din activul succesoral inaintea altor creante . 5latio bonorum sau raportul bunurilor 3ste un alt efect al acceptarii conform caruia mostenitorii sunt obligati sa aduca la masa sucseorala toate bunurile pe care le au primit , fiecare in parte in timpul vietii lui pater familias. 'e au in vedere bunurile totale sau bunurile donate de catre pater familias unui descendent . "epudierea mostenirii 'uccesori voluntari puteau accepta mostenirea dupa cum putea sa i renunte la ea , repudierea mostenirii se putea face printr-o simpla manifestare de vointa. In dreptul clasica daca mostenitorul nu se pronunta intr-un anumit termen , teremnul stabilit pt acceptare se considera ca se realiza o repudiere tacita a mostenirii. Daca erau instituiti mai multi mostenitori prin testament si unul renunta efectul firesc era acrescamantul. Daca testatorul instituia un singur mostenitor si acesta renunnta la mostenire venea la succeiune substituitul iar in lipsa substitutiuni se deschidea succesiunea legala. Daca nu erau nici succesori legitimi mostenirea revenea statului in conformitate cu legile caducale.

Curs ,.

*6.7,./7*7

Sanctiunea mostenirii
Mostenitorul civil isi putea valorifica dreptul de succesiune prin intermediul petitiunii de hereditate. Actiunea va fi intentata de catre mostenitor impotriva celui ce exercita o stapanire in fapt asupra succesiunii. Aceasta actiune are un caracter universal, ea priveste intreaga mostenire fata de actiunea in revendicare care poarta asupra unui lucru, actiune fata de care mai prezinta si avantajul ca nu se cere pentru reclamant a face dovada faptului ca defunctul a fost proprietarul

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


bunurilor lasate ca mostenire.prin intenatrea acestei actiuni erau necesare urmatoarele conditii # - reclamantul sa dovedeasca titlul sau de mostenitor civil si sa nu posede 8 - paratul sa posede bunurile succesorale fie proherede situatie in care cu bunacredinta se crede mostenitor, fie proposesore cand el stie ca nu este mostenitor dar pune reclamantului calitatea de posesor 8 0egate si 0egatul este o dispozitie formulata in termeni inmperativi si solemni grevand pe cel instituit mostenitor prin care testatorul dispune de anumite bunuri individual determinate in profitul unei persoane numita legatar. Deci legatul trebuie sa fie cuprins intr-un testament, el trebuie formulat in termeni imperativi si solemni si el apasa asupra heredului testamentar avand ca obiect bunuri individual determinate si este facut cu scopul de a-l ratifica pe legatar fata de cuvintele solemne utilizate -sunt cun - forme de legate # - legatul perlitigatione prin acesta testatorul transimte direct legatarului proprietatea asupra unui bun determinat # 9dau si leg lui !rax pe sclavul .etrus 9 numele mostenitorului nu era trecut in legat deoarece intre mostenitor si legatar nu se stabilea un raport juridic, faceau obiectul unor asemenea legate doar bunurile stapanite cu titlu de proprietar :vilitar 8 - legatul per damnatione este dispozitia prin care testatorul il obliga pe heredele testamentar sa transmita legatarului proprietatea asupra unui lucru, de exemplu # heredele meu sa fie obligat sa dea lui !rax pe scalvul .etrus 8 in acest caz legatarul nu mai dobandeste direct dreptul de proprietate ca in cazul precedent ci numai dreptul de a cere heredelui sa-i transmita proprietatea asupra bunului legal. Intre herede si legatar se stabileste un raport juridic in temeiul caruia heredele poate fi silit sa-l execute legatul - legatul per receptione poate imbraca urmatoarea forma # *..rin luare mai inainte, de exemplu # sclavul !rax sa ia mai inainte pe sclavul .etrus, in virtutea acestui legat unul dintre herezi testamentari care era in acelasi timp si testamentar avea dreptul de a intra in stapanirea bunui legal inainte de impartirea mostenirii..rin asemenea legate testatorul putea favoriza pe unul dintre mostenitori. - legatul sinenehi di modo acesta creaza heredelui testamentar obligatia de a nu-l impiedica pe legatar sa intre in stapanirea unui lucru potrivit formulei # ; heredele meu sa fi obligat, sa permita lui !rax sa ia cu el pe sclavul .etrus si sa-i apartina 9, spre deosebire de legatul per dalmatione heredele avea obligatia de a indeplini o anumita prestatiune in cazul legatului sineni modo legatarul avea numai obligatia de a nu impiedica executarea legatului. Conditiile de fond ale legatului # 0egatarul trebuia sa aibe testamention factio pasiva, cel lipsit de capacitatea necesara nu putea dobandi un legat. 0egatul apasa asupra mostenitorului cu exceptia

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


legatului per receptione unde legatarul era el insusi mostenitor 8in cazul celorlalte legate heredele testamentar pierdea anumite bunuri din mostenire in profitul legatarilor. .otrivit legii celor &II table libertatea de a dispune prin legat a testatorului era nelimitat. Datorita acestui fapt la sf epocii vechi mostenitorii sunt interesati tot mai mult sa recudieze mostenirile grevate cu legate mari, fapt ce nu era in interesul creditorilor defunctului. .rin , legi succesive la sf epocii vechi s-a limitat dreptul de a dispune prin legat. .rin legea Curia testamentaria s-a interzis ca legatul sa aibe drept obiect un lucru mai mare de *777 de asi. 0egea (oconia prevede ca legatarul sa nu poata primi mai mult decat heredele. Dispozitiile acestor legi n-au fost eficiente deoarece testatorul putea lasa mai multe legate decat *777 de asi, dupa cum putea lasa un numar de legate mai mici decat partea heredelui. In acest fel prin aceste legi situatia nu se imbunatatea cu nimic. .entru a putea preveni asemenea practici in anul -7 I. r a fost adoptata legea palecidia prin care se preciza ca heredele are dreptul la un sfert din mostenirea ce i s-ar fi cuvenit potrivit succesiunii legale. Cea de a treia conditie de fond a legatului este exprimata in regula catoniana, potrivit acesteia legatul este valabil numai daca poate fi executat la momentul intocmirii testamentului. 'anctiunea legatului In cazul legatului per indicatione, legatarul devine proprietar la moartea testatorului astfel incat el poate intenta actiunea in revendicare$revindicatio%, lagatul per damnatione si lagatus sinendi modo erau sanctionate prin actiunea actio... ............................................................................. ............................................................................. ............................................................................... <idei comisul este actul de ultima vointa prin care o anumita persoana$disponent%roaga pe o alta persoana$fiduciara%sa transmita cuiva$fidei comisa% un anumit lucru sau chiar o parte din mostenire. 3xecutarea fidei comisului cadea fie in sarcina mostenitorului fie in sarcina legatarului. Aceasta institutie a sanctionat formalismul caci prin intermediul ei orice persoana putea dispune de bunurile sale fara a respecta formele proprii testamentului sau legatului. .rin intermediul fidei comisului cei lipsiti de testamenti factio pasiva puteau primi anumite bunuri dintr-o mostenire. Asadar fidei comisul se putea forma si inafara testamentului dar nimeni nu-l impiedica pe testator sa-i produca un fidei comis chiar in testamentul sau. 'anctiunea fidei comisului pana in vremea lui Augustus fidei comisul nu a fost sanctionat juridic astfel ca indeplinirea lui depindea de bunacredinta$fidei comisul% a fiduciarului. <iduciarul jura 8juramantul avea insa doar un efect de natura religioasa, iar neindeplinirea lui avea accente morale caci fiduciarul era declarat infam. .rin sanctionarea fidei comisului de catre Augustus se va da o puternica lovitura formalistului caci toate conditiile de forma al testamentului sau ale legatului puteau fi eludate. <idei comisul de familie

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


.rin intermediul acestuia disponentul lasa un bun fiduciarului cu conditia ca acesta din urma sa-l transmita urmasilor sai, se crea astfel mijlocul juridic pt pastrarea bunurilor in sanul familiei. .otrivit mecanismului sau fidei comisul de familie determina ca beneficiarul adica fidei comisarul sa se transforme la randul sau in fiduciar. <idei comisul de ereditate 'pre deosebire de fidei comisul particular ce avea ca obiect bunuri individuale fidei comisul de ereditate purta asupra unei parti din mostenire sau chiar asupra intregii mosteniri. <idei comisul de ereditate a dat nastere unor complicatii intrucat mostenitorul in sarcina caruia statea executarea fidei comisului trebuia sa plateasca datoriile succesorale desi nu primea decat o parte din mostenire sau chiar nimic. In scopul reglementarii raporturilor dintre mostenitori si fideli comisarii s-au introdus prin senatus consultele !rebelian si .atasian unele reguli noi. In perioada lui Iustinian cele mai importante dispozitii privind materia legatelor si a fidei comiselor aveau sa fie unificate

Definitia si elementele obligatiei Din doctrina dreptului roman ne-au ramas mai multe definitii obligatiei dintre care una dintre cele mai importante este acea data de el ,.aul # 9daca cea care este apropiata sensului din dreptul modern o regasim in institutele lui Iustinian 9 acesta arata # 9obligatio est iuris vinculum :vo necesitate at strigemum dicuius solvenderei secundum nostre civitatis iura 9$obligatia este o legatura de drept prin care suntem siliti a plati ceva conform dreptului cetatii noastre%. Desi, definitia data de catre =ustinian reprezinta obligatia ca pe un raport de drept$viculum iuris%ea prezinta si unele imperfectiuni in special in precizarea elementelor obligatiei, astfel definitia ne infatiseaza numai un aspect al obligatiei si anume situatia debitorului. 'e vorbeste numai despre constrangerea la care debitorul este supus fara sa se aminteasca despre dreptul creditorului de a plati vreo plata, pe de alta parte in definitie nu se precizeaza ca obligatia intr-un stadiu evoluat presupunea datoria juridica de a face si nu numai constrangerea de a plati. In acest text termenul plata nu desemneaza pur si simplu obligatia de a plati o suma de bani ci obligatia de dare, facere sau prestare. Cuvintele vinculum iuris prim care se desemneaza o legatura de drept fac aluzie la cele / persoane intre care se stabileste raportul juridic. 'ituatia debitorului este aratata in mod expres,cea a creditorului este insa numai sugerata. !ermenii de creditor si de debitor nu au fost cunoscuti la romani de la origine, multa vreme atat debitorul cat si creditorul au fost desemnati in termenul de raus ca parte in proces. In sens etimologic cuvantul creditor vine de la credo care insemna a da cu imprumut de unde deducem ca primul creditor este cel caruia i se datora o suma de bani, cu timpul termenul a fost extins asupra tuturor persoanelor carora li se datora ceva

bligatiile

10

Drept roman-prof.Cristinel Murzea

Curs -.

//.7,./7*7

Elementele
al>turi de aceste elemente mai figureaz># obiectul i sanciunea8 creditorul este subiectul activ c>ci el are dreptul s> pretind> o plat>8 debitorul este subiectul pasiv ?ntruc@t el urmeaz> s> fac> plata, la nevoie chiar i prin constr@ngere8 un element important ?l reprezint> obiectul obligaiei, desemnat prin cuvntul plat>, care const> ?n dare, facere sau prestare8 prin urmare, acest element se refer> la obligaia la care s-a ?ndatorat debitorul8 pentru naterea unei obligaii care s> produc> efecte juridice, obiectul acesteia presupune anumite condiii# obiectul trebuie s> fie licit- astfel , nu ?ndeplinete aceast> condiie promisiunea de a comite un delict8 tre sa fie posibil- imposibilitatea este posibil> atunci c@nd se promite ceea ce nu exist> ?n natur> $imposibilitatea juridic> A c@nd se promite un lucru extrapatrimonium-scos din circuitul civil% obiectul trebuie s> fie determinat- astfel, nu este valabilp promisiunea de a se remite un num>r de sclavi f>r> a se preciza num>rul lor8 obiectul trebuie s> constea dintr-o prestaiune pe care debitorul o face pentru creditor8 ?n dr. roman, efectele actelor juridice se produc numai ?ntre p>ri, nu i fa> de teri, i ca atare, nimeni nu poate promite fapta altuia sau ?n interesul altuia8 fapta trebuie s> prezinte un interes pecuniarcare se apreciaz> ?n persoana creditorului, astfel nu este valabil> promisiunea de a BB. Cn lucru ce nu se afl> ?n patrimoniul s>u8 dreptul de crean> de regul>,este sancionat printr-o aciune personal> ?n intentio aciunii p>ersoanale vor figura cuvintele # dare, facere sau aportere, prin care se exprim> ideea c> debitorul trebuie s> ?ndeplineasc> o prestaiune8

*. /.

,. -.

C0A'I<ICA"3A 5+0I)AII05"

11

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


un prim criteriu ?l reprezint> izvoarele care le genereaz>$faptele juridice care le determin>%8 in func.ie de acest criteriu, obligaile cunosc o clasificare cavrtipartit># delictuale cvasicontractuale cvasidelictuale potrivit mecanismului sanciunii lor, obliagiile se ?mpart ?n # obl. Civile obl. 4aturale

5+0I)AII03 C54!"AC!CA03 se numesc astfel fiindc> izvor>sc din contracte8 dac> la origine, simpla convenie a p>rilor nu d>dea natere la vreo consecin> juridic>, ?n dreptul calsic apar contractuale consensuale, care se formeaz> prin simpa manifestare de voin> 8 ?n doctrina dreptului roman, contractele se clasific> ?n baza a trei criterii *. dup> sanctiune /. dup> efcte ,. dup> modul de formare potrivit sanciunii lor, contractele sunt# contracte de drept strict $cele sancionate prin aciuni de drept strcit% contracte de bun> credin>$cele sancionate prin aciuni de bun> credin>% ?n funcie de efectul lor, contractele sunt# unilaterale bilaterale$sinalagmatice% contractele unilaterlae creeaz> obliagii ?n sarcina unei singur persoane, pe c@nd cele nbilaterale dau natere la obligaii ?n sarcina ambelor p>ri8 contractele bilaterlae se mai numesc i sinalagmatice$vezi contractul de v@nzare-cump>rare% ?n cadrul c>ruia drepturile i obliagiile v@nz>torului i cump>r>totului sunt simultane i reciproce8 potrivit modului de formare, contractele sunt#

12

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


solemne nesolemne pentru naterea contractelor solemne este nevoie de ?ntrebuinarea unor forme speciale de fond i form>8 romanii au cunoscut urm>toarele contracte solemne# sponsio religiosa ius iurandum liberti$jur>m@ntul dezrobitului% stipulaiunea datis dictio$promisiunea pe dot>% lexum contractul literis contractele nesolemne sunt cele care nu necesitau o form> special>, ele subdiviz@ndu-se ?n , categorii# contractele reale contractele consensuale contractele nenumite contractele reale presupun pe l@ng> consim>m@ntul p>rilor, remiterea material> a lucrului contractele reale sunt# mutuum$?mprumutul de consumaie% fiducia gajul

13

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


comodatul depozitul contractele consensuale se formeaz> prin simplul acord de voin> al p>rilor ele sunt ?n num>r de -# v@nzarea locaiunea societatea mandatul contractele nenumite se formeaz> printr-o convenie ?nsoit> de executarea obligaiei de c>tre una dintre p>ri8

5+0I)AII03 D30IC!CA03 sunt obligaiile care izvor>sc din delicte romanii ?nelegeau prin delict A o fapt> ilicit>, cauzatoare de prejudicii, care d>dea natere la obligaia delicventului de a repara prejudiciul cauzat8

5+0I)AII03 .3 +AD3 C54!"AC!CA03 sunt acele obligaii care izvoror>sc din cvasicontracte $ca i din contract%8 cvasicontractul este un fapt ilicit care genereaz> efecte juridice similare celor ale contractului8

5+0I)AII03 C(A'ID30IC!CA03 -izvor>sc din cvasidelicte8 cvasidelictele sunt fapt ilicite pe care totui romanii nu le-au ?ncadrat datorit> mentalit>ii lor conservatoare ?n categoria delictelor8 construcia juridic>a celor dou> figuri juridice este identic>, astfel c> nu exist> mijloace de coninut pentru distingerea lor8 C0A'I<ICA"3A 5+0I)AII05" DC.E 'A4CIC43 ?n funcie de acest criteriu distingem#

14

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


obligaii civile obligaii naturale8

obligaiile civile sunt sancionate printr-o aciune, dup> cum obligaia este de drept strict sau de bun>- credin>, i sanciunea sa va fi o aciune de drept strcit sau de bun> credin>8 - ?n cazul obligaiilor de drept strict, interpretarea se va face urm@nd litera actului care a generat aportul juridic respectiv8 intenia p>rilor sau alte circumstane nu prezint> nicio semnificaie, obligaiile de bun> credin> ?ns> sunt interpretate in@ndu-se seama de voina p>rilor precum i de alte ?mprjur>ri8 - astfel, debitorul care a fost determinat s> ?ncheie un contract prin ?nel>ciune, poate opune debitorului o excepiune, refuz@nd astfel s> execute obligaia8 - obl.naturale nu sunt sancionate printr-o sanciune8 - astfel, dac> debitorul natural nu pl>tete, creditorul nu dispune de o aciune pentru a-l urm>ri ?n justiie8 - sanciunea acestor obligaii este totui excepiunea8 - aadar, obligaiile naturale nu pot fi valorificate printr-o aciune, dar ele sunt totui sancionate prin intermediul excepiunii8 - rezult>, aadar8 c> debitorul nu poate fi silit s>-i pl>teasc> datoria 8 dac> ?ns> debitorul pl>tete de bun>voie, plata nu mai poate fi ?napoiat>8 - cu alte cuivinte, nu se poate cere restituirea prestaiei8 - ?n ipoteza ?n care dup> executarea de bun>voie a obligaiei, debitorul va intenta aciunea ?n revenire, creditorul va paraliza cererea saprin intermediul unei excepiuni8 - aceast> excepiune este de natur> s> fac> zadarnice str>daniile debitorului, iar prin aceasta se d> valoare juridic> obligaiei naturale contur@nd-o ca pe o figur> juridic> distinct> ?n materia obligaiilor 8

5+0I)AII03 CC .0C"A0I!A!3 D3 'C+I3C!3 obligaia se configureaz> ca un raport juridic ?ncheiat ?ntre / persoane$creditorul i debitorul%8 ?n cazul pluralit>ii de subiecte trebuie s> distingem ?ntre situaia ?n care debitorul sau debitorul se g>sesc pe picior de egalitate, i situaia ?n care acetia nu se g>sesc pe picior de egalitate juridic>8 ?n prima situaie, obligaiile pot fi conjuncte sau coreale8 ?n cea de Aa /- a situaie, ?n care p>rile nu sunt pe picior de egalitate, al>turi de creditorul pricipal, poate ap>rea un creditor accesor, dup> cum al>turi de debitorul principal poate ap>rea un debitor accesor sau garani8

15

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


obligaiile conjuncte- ?n cazul lor funcioneaz> principiul divizibilit>ii creanelor i datoriilor8 asfel, dac> sunt mai muli creditori, fiecare dintre acetia va putea pretinde numai partea sa din crean>, iar dac> sunt mai muli debitori, fiecre dintre ei va putea fi inut numai pentru partea sa din datorie 8

5+0I)AII03 C5"3A03$'50IDA"3%

se definesc prin acccea c> oricare dintre creditori poate pretinde ?ntreaga crean>, dup> cum simetric, oricare dintre debotori poate fi inut pentru ?ntrega datorie8 atunci c@nd sunt mai muli creditori, corealitatea este activ>, iar c@nd sunt mai muli debitori, corealitatea este pasiv>8

?n cazul corealit>ii, creanele i datoriile sunt indivizibile8 obligaiile coreale au o fizionomie proprie ce se exprim> ?n unicitatea de obiect i ?n pluralitatea de raporturi juridice 8 -spre deosebire de obligaiile conjuncte$unde sunt mai multe obiecte ?n funcie de num>rul subiectelor%, la obligaiile coreale obiectul este unic. AD '!I.C0A!I5 I AD ."5MI'I5 -atunci c@nd ?n cadrul pluralit>ii de subiecte p>ile nu sunt pe picior de egalitate juridic>, ?nt@lnim dou> situaii# *. AD '!I.C0A!I5 /. AD ."5MI'I5 AD '!I.C0A!I5 este actul prin care un creditor accesor se al>tur> creditorului principal8 Fn mod obinuit se ?ncheie un contract numit stipulatio, prin care debitorul promite creditorului accesor ceea ce i-a promis i crditorului principal8 Creditorul accesor se numete ad stipulator8 apariia acestei instituii trebuie pus> ?n leg>tur> cu exigenele practicilor comerciale, ?>ntr-o epoc> ?nc are contractul de mandat nu ap>ruse ?nc> adstipulator putea s>-l urm>reasc> pe debitor atunci c@nd din anumite motive creditorul principal nu putea face acest lucru8

AD ."5MI'I5 - este actul ?n baza c>ruia un debitor accesor se al>tur> debitorului principal8 - debitorul accesor, numit adpromisor, promit prin stipulaiune, cea ce a promis i debitorul principal8

16

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


rolul debitorul accesor este acela de a-l pune pe debitor la ad>post de consecinele eventualei insolvabilit>i a debitorului principal8

303M34!303 C54!"AC!305" 'C4! D5CE# *. 303M34!3 3'34IA03 /. 303M34!3 ACCID34!A03 303M34!303 3'34IA03 - sunt cele ce dau identitate proprie contractului, iar ?n dreptul roman sunt ?n num>r de ,# obiectul, consim>m@ntul i capacitatea8 - ?n lipsa uneia din cele trei elemente nu exist> contract8 - spre deosebire de dreptul modern, ?n dreptul roman cauza nu a figurat ?ntre elementele contractului, dei romanii au cunoscut acest element, dar l-au utilizat ?ntr-o alt> accepiune juridic>8 - obiectul contractului, ?n sens strict, se traducea ?n # id :uod debetur8 - acesta consta ?n crearea unei obligaii 8 - ?n aceast> accepiune, obiectul obligaiei se condunda cu efectele sale8 - ?n sens larg, obiectul obligaiei este identic cu obiectul contractului i const> ?n prestaiunea pe care debitorul trebuie s> o fac> fa> de debitorul s>u$dare, facere, prestare%8 C54'IMEMG4!C0 - ?n dr. roman, pentru existena contractului era necesar acordul de voin> al celor dou> p>ri, ?n scopul cre>rii unor drepturi i datoprii8 - astfel, oferta unei p>ri nu era de natur> se creez> vreo obligaie, ea put@nd fi retras> p@n> la cceptarea sa de celalt> parte8 - prin consim>m@nt ?nelegm manifestrea de voin> a unei p>ri, ?n sensul dorit de cealalt> parte8 termenul de consim>m@nt$consensu% vine de la cum sentire $a avea o p>rere comun> cu cealalt> parte%8 - dretul roman cunoate anumite cazuri care duc fie la inexistena consim>m@ntului$neseriozitatea sau eroarea%, fie la vicii de consim>m@nt$teama$metus% i dolul$dolus%% 43'3"I5DI!A!3A -duce la inexistena consim>m@ntului ?ntruc@t acesta a fost dat ?n glum> sau ?n imprejur>ri care ?n mod evident exclud intenia p>rii de a se obliga, adic> jocandi causa8

17

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


3"5A"3A -reprezint> ?nelegerea greit> a unor ?mprejur>ri8 -urm>toarele cazuri de eroare atrag nulitatea contractului# eror in negatio eror in persona eror in corpore eror in substantia 3"5" I4 43)5!I5$3"5A"3A A'C."A 4A!C"II AC!C0CI CA"3 '3 F4C 3I3% - apare ?n acele situaii c@nd o parte intenioneaz> s> ?ncheie un anumit contract, iar celalt> parte crede c> este vorba de o alt> operaiune juridic>8 3"5" I4 .3"'54A$3"5A"3A A'C."A ID34!I!EII .3"'5A43I% -se produce atunci c@nd o parte crede c> a ?ncheiat un constract cu o persoan>, i ?n realitate l-a incheiat cu alta8 3"5" I4 C5".5"3$A'C."A ID34!I!EII 0CC"C0CI% -se produce atunci c@nd o parte crede c> obiectul materila al contractului este una numit lucru, iar celalt> crede c> este vorba despre un alt lucru8 3"5" I4 'C+'!A4!IA$3"5A"3A A'C."A CA0I!EI05" 3'34IA03 A03 0CC"C0CI% -apare atunci c@nd o parte crede c> a dob@ndit un lucru f>cut dintr-o anumit> materie i ?n realitate dob@nzite un lucru f>cut din alt> materie $inel de aram> i de aur%8 !3AMA $M3!C'% -expim> violena ce se exercit> asupra unei persoane, ?n scopulde ao determina s> ?ncheie un contract8 - teama nu duce la inexistena contractului ci numai la vicierea sa, ceea ce ?nseamn> c> victima violenei dispune de anumite mijloace juridice prin care o parte obine, pe cale indirect>, anularea contractului8 ?n vechiul drept roman, potrivt dretului civil, violena fizic> $vis phisica% reprezenta o cauz> de inexisten> a consim>m@ntului8 pretorul a pus la ?ndem@na victimei violenei un mijloc procedural numit exceptio metus, prin care se paraliza aciunea reclamantului8 ?n acelai timp s-a acordat victimei o aciune numit> actio metus, prin care se jungea la anularea contractului8

18

Drept roman-prof.Cristinel Murzea

Curs 6.

/H.7,./7*7

!olul"!olus#
D50C0 D50C' -sunt mijloacele viclene, manoperele dolosive utilizate de c>ptre o parte ?n scopul de a determina cealalt> parte s> ?ncheie un anumit act8 ?n secolul ?nt@i, pretorul creeaz> aa-numit> actio in dolo prin care victima dolului obinea pe cale indirect> anularea actului ?ncheiat printr-un consim>m@nt viciat prin dol8 toate acestea actio de dolo i actio metus nu sunt aciuni ?n anulare ci numai procedee ?n anulare8 ambele aciuni sunt arbitrarii aa ?nc@t judec>torul anuna sentina de condamnare numai dac> autorul delictului de dol sau de violen> nu satisfacea preteniile reclamantului8 CA.ACI!A!3A A exprima aptitudinea unei persoane de a ?ncheia acte juridice 8 - ?n dreptul roman, capacitatea se definea ?n raport cu condiia juridic> a persoanelor8 - ?ntre cet>eanul roman sui iuris care avea plenitudinea drepturilor sale i sclavul care nu avea nici un drept fiind asimilai cu lucrurile, se aflau numeroase categorii de persoane cu o capacitate limitat>, astfel c> limitele capacit>ii de drept sunt fixate de lege, pe c@nd capacitatea de fapt este determinat> de factori subiectivi i constau ?n posibilitatea cuiva de a-i da seama de consecinele actelor sale8 - incapabilii de fapt sunt nebunii, infantes, minorii precum i femeia sui iuris 8 303M34!303 ACCID34!A03 A03 C54!"AC!305" - aceste elemente pot figura sau nu, potrivit voinei p>rilor 8 - acestea sunt !3"M34C0 I C54DIIA !3"M34C0 'AC DI3'- eveniment viitor i sigur de care depinde exigibilitatea sau stingerea unui drept8 - atunci c@nd afecteaz> exigibilitatea unui drept termenunl se numete suspensiv $DI3' AD IC5% iar atunci c@nd afecteaz> stingerea dreptului el se numete 3&!I4C!I( $DI3' AD IC3M%8

19

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


dac> creditorul intenteaz> aciune ?n justiie ?n scopul valorific>rii unui drept ?nainte de ?mplinirea termenului, aciunea va fi respins> i totodat> el va pierde i dreptul material la aciune 8 dac> debitorul va pl>ti ?nainte de termen, el nu va avea la ?ndem@n> aciunea ?n repetire ?ntruc@t nu sunt create condiiile pe care le reclam> plata lucrului nedatorat8 momentul ?n care dreptul ia natere se numete DI3' )3434' iar omentul ?n care dreptul devine exigibil se numete DI3' (34I34' 8

C54DIA $C54DI!I5% este un eveniment viitor i nesigur de care depinde naterea sau stingerea unui drept 8 - este de / feluri *. suspensiv>- $conditio ad :uo% A afecteaz> naterea unui drept /. rezolutorie ad :uam A afecteaz> stingerea dreptului8 '!I4)3"3A 5+0I)AII05"

deesebirea esenial> dintre drrepturile reale i cele personale const> ?n ceea ce privete valorificarea acestora 8 astfel, drepturile reale se valorific> prin exercitarea unor anumite arribute de c>tre titularii dreptului, pe c@nd drepturile personale se valorific> prin executarea obligaiei de c>tre debitor 8 rezult> aadar c> drepturile reale sunt ?n principiu perpetue , pe c@nd drepturile personale sunt ?n principiu temporare8 de ex. dreptul de proprietate, ca form> juridic> de apropriere a lucrurilor nu se stinge prin trecerea timpului, pe c@nd dreptul creditorului izvor@t dintr-un contract sau dintr-un delict se stinge la omentul valorific>rii sale 8 aadar, obligaiile dispar la momentul valorific>rii lor 8

modurile voluntare de stingere a obligaiilor #

.0A!A $'50C!I5% - este modul obinuit de stingere a obligaiilor, i se realizeaz> prin ?ndeplinirea prestaiunii care face obiectul leg>turii juridice 8 conform etimologiei sale, cuv@ntul Jplat>K sau solvere, ne evoc> dezlegarea debitorului de raportul juridic prin executarea oric>rei prestaiuni8 - plata are ca obiect fie remiterea unei sume de bani, fie transmiterea propriet>ii, fie execcutarea unei lucr>ri8

20

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


plata poate fi f>cut> at@t de c>tre debitor sau chiar de c>tre o alt> persoan>, deoarece pe creditor nu-l intereseaz> cine execut> obligaia8 c@nd obligaia const> ?n transmiterea propriet>ii, plata se face numai de c>tre proprietar8 cel ce pl>tete trebuie s> fie capabil8 pupilul nu poate pl>ti f>r> ?ncuviinarea autorit>ii tutelare 8 plata poate fi primit> de c>tre creditor sau de c>tre reprezentantul s> legaltutore sau curator , sau de c>tre reprezentantul s>u convenional A mandatar8 cel ce primete plata treebuie s> fie capabil i s> aib> discern>m@nt8 plata trebuie s> fie integral>8 creditorul nu poate fi silit s> primeascc> plata ?n rate 8 debitorul nu se poate libera pl>tind altceva dec@t lucrul datorat8 ?n rpincipiu plata este f>cut> la domiciliul debitorului8astfel, plata este sustenabil> dac> p>rile n-au stabilit prin contract altfel sau locul pl>ii a rezultat din natura obligaiei8 ?n ipoteza c> plata nu se efectueaz> la scaden>, creditorul intenteaz> aciune la domiciliul debitorului$actor se:uitur forum rei%8 creeditorul care pretinde s> i se pl>teasc> ?n alt loc dec@t cel fixat prin contract comite potrivt dreptului civil o pluris petitio loco , fapt pentru care aciunea sa va fi respins>8 c@nd ?ntre creditor i debitor exist> mai multe datorii succesive se pune problema imput>rii pl>ii8 proba pl>ii in dr. roman se f>cea prin martori, prin jur>m@t, precum i prin alte mijloace8 ?n epoca clasic> s-a generalizat sistemul eliber>rii unui ?nscris debitorului, pentru ca acesta s> poat> face mai lesne proba pl>ii8 chitana era scris> de c>tre debitor i purta sigiliile a 1 martori8

DA"3A F4 .0A!E $DA!5 I4 '50C!CM% creditorul nu putea fi obligat s> primeasc> un alt lucru dec@t cel datorat8 dac> ?ns? creditorul este de acord ,d ebitorul se poate elibera printr-o alt> prestaie, transfer@nd de pild> proprietatea asupra unui sclav ?n locul sumei de bani datorate8

'!I4)3"3A 5+0I)AI3I prin plata altui lucru dec@t cel datorat cu acordul creditorului constituie o operaiune juridic> distinct> de plat> i este cunoscut> prin termenul de Jdatio in solutumK$darea ?n plat>%8

21

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


la origine, c@nd debitorul nu se putea libera pl>tind altceva f>r> consim>m@ntul debitorului, darea ?n plat> era voluntar> $datio in solutum voluntaria % datio in solutum voluntaria a fost creat> i utilizat> ?n scopul deposed>rii micilor proprietari de p>m@nturile lor8 ?n acest mod cei bogai d>deau >ranilor ?mprumuturi b>neti cu dob@nzi mari iar la scaden>, ?ntrc@t >ranii nu putea pl>ti, creditorii acceptau s> primeasc> ?n locul sumei de bani o suprafa> de p>m@nt 8

novaiunea 3ste ?nlocuirea unei vechi obligaii cu o obligaie nou> prin intermediul stipulaiunii sau a contractului literis8 Aceast> operaiune juridic> presupunea stingerea unei obligaii, dar ?n acelai timp presupune apariia unei obligaii noi, fapt ce i-a determinat pe jurisconsulii romani s> afirme c> novaiiunea const>?n transferul obiectului vechii obligaii ?n noua obligaie8 4ovaiunea nu ?mbrac> aadar forma unui act juridic de sine st>t>tor ci ea este efectul unui act, adic> efectul stipulaiunii sau al contractului ?n form> literal>8 - pentru realizarea novaiunii este necesar s> fie ?ntrunite urm>oarele condiii# - *. o obligaie veche8 - /. o obligaie nou> - ,. aceeai datorie $idem debitum% - -. ceva nou$ali:ui novi% - 6. intenia de a nova $animus novandi % 3<3C!3l3 45(AIC4II prin realizarea novaiunii, accesoriile vechii obligaii se sting8 ?n acest mod , garaniile personale sau reale ale vechii obligaii dispar 8 dob@nzile datorate de c>tre debitor se sting8 dac> debitorul fusese pus ?n ?nt@rziere ?nainte de novaiune, prin novarea obligaiei efectele morei se sting8 aadar, o serie de avantaje ale creditorului dispar prin realizarea novaiunii8 cu toate acestea, novaiunea este o operaie juridic> favorbali> creditorului8 prin realizarea novaiunii viciile vechii obligaiuni dispar

L -

este operaiunea juridic> prin care datoriile i creanele reciproce se scad unele din altele pentru ca executarea s> poarte numai asupra diferenei8 realizarea conversaiunii presupune aadar existena a dou> datorii i a dou> creane reciproce 8

22

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


?n loc s> se fac> dou> pl>i distincte se f>cea o cump>nire a celor dou> datorii i se pl>tea numai diferena 8 pe aceast> cale, dou> operaiuni juridice se reduc la una singur> 8 commmmB. 'e putea realiza i prin acordul p>rilor8 ?n acest caz ea este convenional>8 dac> p>rile nu ajung la o ?nelegere , confestaiunea se putea face pe cale judiciar>8

"3MI!3"3A D3 DA!5"I3 $I3"!A"3A D3 DA!5"I3% este un mod de stingere a obligaiei, const@nd din renunarea creditorului la dreptul s>u iertarea de datorie se face prin moduri civile sau prinmmoduri pretoriene8

modurile voluntare de stingere a obligaiilor *. /. ,. -. pentru c> aceste moduri nu presupun acordul de voin> al p>rilor, aceste moduri sunt uneori desemnate ca fiind moduri forate sau necesare 8 acestea sunt# imposibilitatea de executarea confuziunea moartea prescripia extinctiv>8

IM.5'I+I0I!A!3A D3 3&3CC!A"3 - dac> obiectul obligaiei este un lucru individual determinat i acesta piere f>r> vina debitorului, obligaia se stinge conform reguliid e drept# Jdebitor re incerte interitu rei eliberatumK, adic> debitorul unui lucru individual determinat este loberat prin pieirea lucrului8 C54DIII03 *. lucrul s> fie in mod individual determinat c>ci genera non pereunt 8 /. debitorul s> nu fi fost pus ?n ?nt@rziere i nici s> nu fie pus sub culp> C54<CDIC43A

este reunirea asupra aceleai persoane a calit>ii de debitor i a celei de creditor8 cel mai frecvent caz ?l constituie motenirea creditorului de c>tre debitor sau a debitorului de c>tre creditor 8

23

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


CA.I!I' D3MI4C!I5 $.I3"D3"3A .3"'54A0I!EII% - C54'!I!CI3 o cauz> involuntar> de stingere a obligaiilor ."3'C"I.IA 3&!I4C!I(E ca mod de stingere a obl. 'curgerea dtimpului poate influena raporturile juridice ?n dou> direcii# *. fie s> consolideze o situaie de fapt, transform@nd-o ?ntr-un drept prescripie achizitiva $uzucaoiune% /, fie se duc> la stingerea unui drept, situaie ?n care se numete prescripie extinctv> dac> prescripia achizitiv> a fost admis> de romani ?nc> di cele mai vechi timpuri, presc. 3xtinctiv> s- admis mai greu ?ntruc@t obligaiile se sting prin utilizarea formelor cerute de principiul simetriei i nu prin ajungerea la termen , conform regulii# ad tempus deberi, non potest8 ?n anul -/-, Fmp>raii 545"IC' i ! 35D5'IC' al II-lea au intruds prescripia de ,7 de ani pentru aciunile care la aceea dat erau perpetue, ?n leg>tura cu presc. 3xtc s-au exprimat dou> opinii# *, prin trecerea termenulu de prescripiei drepturile se sting ?n intregime /, dreptul se stinge numai >n senul c> debitorul poate opune ?n ap>rare faptul prescripiei de natur> s> paralizeze preteniile reclamantului8 debitorul r>m@nea totui obligat natural, c>ci dac> face plata de bun>voie el nu poate pune actiunea in revenire c>ci nu este i n ssituaia de a face plata lucrului nedatorat8

Curs $.

12.0%.2010

Contractele solemne
-reprezinta cea mai veche categorie de contracte denumite si contracte formale deoarece fizionomia lor este puternic grevata de trasaturi specifice formalismului ce s-au atenuat treptat in contextul evolutiei vietii economice romane -aceste contracte sunt guvernate de urmataorele principii# *.principiul unilateralitatii actului -contractele solemne generand obligatii in sarcina numai a uneia dintre partile contractante /.principiul interpretarii literale -lucru care face ca aceste contracte sa fie contracte de drept strict

24

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


,.principiul oralitatii -contractele solemne implinindu-se cu o singura exceptie in forma orala Contractele in forma religioasa -initial aceasta a fost forma in care se incheiau toate contractele -institutiile juridice in epoca veche au stat sub semnul ideologiei religioase caci in conceptia vechilor romani cultul legilor statea alaturi de cultul zeilor -cele mai importante contracte incheiate in aceasta forma sunt# sponsio religioasa& ius iurandum liberti. Sponsio religioasa -reprezenta cea dintai obligatie contractuala si ea a rezultat din intelegerea intervenita intre pagubas si garant, intelegere insotita de pronuntarea unui juramant religios. Clterior acest mod de contractare s-a extins si asupra altor cazuri# debitorul se obliga prin pronuntarea cuvantului spondeo care insemna MpromitK urmata de invocarea divinitatii printr-un juramant a carui nerespectare era considerata a atrage mania zeilor asupra celui vinovat -cuvantul spondeo avea in conceptia romana insusirea de a asigura favoarea zeilor, fiind in consecinta rezervat in exclusivitate cetatenilor romani 'us iurandi libertum $sau juramantul dezrobitului% -este contractul intervenit intre patron si dezrobit prin intermediul caruia dezrobitul se obliga sa efectueze un numar de zile de munca in favoarea patronului -obiectul acestui contract il constituia prestarea unor servicii ce necesitau o pregatire speciala $o prefabriles% -stapanul care dorea sa elibereze un scalv rezervandu-si de la acesta un numar de zile de lucru se afla in idficultate cu privire la modul de a-l obliga intru-cat sclavul nu beneficia de capacitate juridica. Din aceasta cauza ius iurandi liberti consta intrun dublu juramant# primul juramant este pronuntat de sclav inainte de dezrobire, prin care el se obliga sa presteze opere pentru stapanul sau8 el nu avea obiect religios opozabil sclavului in calitate de participant la cultul domestic8 al doilea jurmanat cu acelasi continut si care producea efecte pe plan civil deoarece sclavul dezrobit devenea atunci capabil pentru a se putea obliga -juramantul religios producea astfel efecte pe plan juridic -ius iurandum liberti era sanctionat printr-o actiune numita iudicium opaerarum $actiune privind zilele de munca% format dupa modelul lui sponsi religioasa -ius iurandum liberi reprezinta un exemplu elevat al felului in care proprietarii de scalvi au inteles sa alature fortei dreptului forta religiei in scopul realizarii propriilor lor inerese economice Contractele in forma verbala 'ponsio laica

25

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


-evolutia societatii romane determina o delimitare intre normele de drept numite ius si cele religioase numite fas. -dupa alungarea ultimului rege si proclamarea republicii, pontifex Maximus si-a pierdut atributiile de ordin politic aceastea revenind adunarii poporului, senatiiolor sau magistratilor. !oate acestea vor produce schimbari la nivelul institutiilor juridice. Ca urmare forma de a contracta sufera modificari iar sponsio religioasa se transforma dintr-un act sacral intr-un act juridic civil -sponsio laica se aseamana cu sponsio religioasa prin aceea ca se pastreaza un element important al fizionomiei primului contract8 astfel ea se forma prin intrebare si raspuns. Intrebarii formulate de catre creditor ii urmeaza raspunsul dat de catre debitor#K spontesne michi centrum dareK, raspunsul era MspondeoK. -un alt numitor comun il reprezinta utilizarea cuvnatului MspondeoK prin care debitorul isi asuma o obligatie8 cuvantul MspondeoK putea fi folosit numai de catre cetatenii romani datorita insusirilor sale de a mijloci raporturile cu divinitatea. -Deosebirea esentiala dintre cele / forme de a contracta consta in faptul ca intrebarea si raspunsul n mai sunt insotite de pronuntarea unui juramant religios -sponsio laica reprezinta asadar modul general de a contracta si putea fi utilizata in vederea realizarii unor multiple operatiuni juridice constitutind deci un mod de creare al unor obligatii rezervata exclusiv cetatenilor romani ea apare ca o expresie a raporturilor din sanul unei societati inchise cu o economie de schimb slab dezvoltata in cadrul caruia relatiile cu vecinii avea un caracter accidental

'tipulatiunea -dezvoltarea economica si participarea strainilor la viata comerciala a romei au adus anumite schimbari. Cu toate acestea romanii nu au permis strainilor sa foloseasca cuvantul spondeo. 0ocul acestuia fiind luat de alte verbe precum fidepromitisme $raspunsul era fidepromito%, sau promitis $raspunsul promito%, dabis $raspunsul dabo%, facies $raspunsul facio%. -stipulatiunea poate fi deci definita ca fiind contractul incheiat in forma verbala, aesta formandu-se prin intrebare si raspuns la care vor avea acces si preregrinii -aparitia stipulatiunii nu a determinat disparitia lui sponsio laica care s-a aplicat in exclusivitate in raportulrile dintre cetatenii romani -stipulatiunea este asadar un contract ce se prezinta ca o forma care poate imbraca orice acord de vointa transfirmandu-l in contract, dandu-I tarie si valabilitate -astfel se explica si etimologia cuvantului stipulatiune care dupa .aul vine de la stipulus, echivalentul lui firmus care inseamna tare, aceasta reflectand opinia romanilor conform careia orice institutie juridica se infatiseaza ca o expresia a puterii

<unctiile stipulatiunii

26

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


-fiind un mod abstract de creare a unei obligatiuni stipulatiunea are o forma generala care i-a permis sa fie utilizata pentru consemnarea celor mai vechi conventii -functia generala a stipulariunii deriva sub aspect tehnic din caractel sau abstract fapt pentru care ea a putut servi la o multitudine de operatiuni juridice -intr-o epoica anterioara aparitiei contractului consensual de vanzare operatiunea juridica a vanzarii putea fi realizata prin intermediul a doua stipulatiuni# -o stipulatiune a pretului prin care cumparatorul promite vanzatorului ca ii va plati pretul cerut -si o stipulatiune a pretului prin care vanzatorul se obliga sa remita lucrul cumparat -cele / stipulatiuni in fapt, acte juridice independente, intruneau dupa ce partile cazusera de acord forma juridica a vanzarii

Curs (.

1).0%.2010

Caracterele stipulatiunii
0a obiectul prevazut in intrebare si rapuns . spre exemplu spndesme dabisL Dabeo Apoi trebuia sa existe un obiect identic. 'tipulantul il intreba pe promitent# Mpromiti sa-mi dai *77LK, iar promitentul nu putea raspunde 67, caci in astfel de conditii actul era lovit de nulitate. 5 alta trasatura o reprezinta caracterul ei continuu, lucru ce rezulta prin caracterul ei solemn si presupunea ca intrebarea facuta de catre stipulant sa fie urmata de raspunsul promitentului fara a interveni intre timp o alta operatiune juridica. acest lucru da tocmai nulitatea actuliu ce se realiza in stipulatiune. 'tipultiunea este un act bilateral. .rin intermediul ei numai promitentul isi asuma obligatii si era deci debitor, creditor fiind stipulantul. <iind un contract de drept strict, stipulatiunea era supusa unei riguroase interpretari in care judecatorul cerceta numai daca intrebarea si raspunsul au avut loc fara a cauta sa afle care a fost vointa reala a partilor. Din modul de formare al actului rezulta caracterul unitatii de timp si de loc. Ca o consecinta a oralitatii, se cerea ca partile sa se gaseasca intr-un moment anume si intr-un anumit loc. .entru a obtine o sentinta de absolvire debitorul cauta uneori sa dovedeasca ca nu a fost prezent la locul stipulatiunii, la momentul incheierii ei. 'tipulatiunea este un act abstract in sensul ca prin modul ei de formare nu rezulta motivul sau scopul pentru care debitorul se obliga. .e aceasta particularitate se fundamenteaza de altfel functia sa generala, adica aptitudinea stipulatiunii de a reprezenta acel tipar in care se pot turna orice fel de obligatii. Transformarile stipulatiunii

27

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


-aceste caractere ale stipulatiunii sunt proprii fizionomiei acesteia in epoca veche, epoca ce se caracterizeaza printr-un formalism rigid. Incepand cu epoca clasica in contextul decaderii formalismului, desi stipulatiunea a continuat sa fie orala, in practica incepe sa fie utilizata tot mai mult forma scrisa. In epoca postclasica prin reforma infaptuita de imparatul 0eon in anul -1/ a fost suprimata conditia folosirii termenilor solemni.Din acest moment partile au putut utiliza orice termen cu conditia ca vointa lor sa fie clar exprimata. Astfel stipulatiunea s-a apropiat de natura actelor consensuale intru-cat conditia prezentei partilor a condus la nenumarate procese, Iustinian a decis printr-o Constitutiune din anul 6,* ca actul constatator al stipulatiunii nu putea fi atacat decat cu conditia ca debitorul sa dovedeasca ca una dintre parti a lipsit din localitate intreaba zi. Aceasta dovada trebuia facuta cu mijloace temeinice de proba. *roba stipulatiunii Daca la inceput stipulatiunea era dovedita cu martori, ulterior odata cu mentinerea sa in forma scrisa dovada se facea in scris. Dat fiind caracterul abstract al stipulatiunii, pentru a obtine condamnarea promitentului, stipulantului ii era suficient sa probeze cu martori sau cu inscrisuri ca actul a avut loc indiferent daca in fapt promitentul a primit mai putin sau chiar nimic din cat a promis. Ca urmare a numeroaselor abuzuri, pretorul a dat posibilitatea debitorului sa se apere prin exceptia de dol si sa dovedeasca ca in realitate a primit mai putin. In acest scop partile incheiau o conventie speciala incorporata stipulatiunii $la o suma doli% prin care se angajau sa nu comita vreun dol in temeiul careia judecatorul putea sanctiona savarsirea dolului. In cazul neexecutarii de debitor a acuzatiilor insumate prin stipualtiune, creditorul avea la indemana mai multe mijloace juridice in functie de obiectul actului ce se incheia. Conform 0egii celor &II !able obligatiile creditorului erau sanctionate prin iuticis postulatio, iar mai tarziu in temeiul legilor 'iria si Calcunia, daca debitorul se obliga printr-o suma de bani putea fi urmarit in caz de neexecutare prin asa numita condictio certe pecunie, iar daca promitea un lucru determinat prin condition certe rei sau conditio triticaria. Daca promitea un fapt oarecare avea la indemana o actio ex stipuatum. +exum Contextul social-economic al aparitiei constractului intitulat necsum. Contractul solemn in forma autentica nexum reprezinta una dintre cele mai controversate institutii ale dreptului roman in ce priveste forma si functiile sale. In linii mari necsum este o conventie de aservire incheiata in fata magistratului in forma unei declaratii prin care creditorul afirma ca munca debitorului ii este aservita pentru un numar de zile, declaratie ratificata de catre magistrat. Asadar, atunci cand debitorul nu-si putea plati o datorie nascuta din stipualtiune partile in baza unei intelegeri prealabile se prezentau in fata magistratului unde vorbea numai creditorul. Acesta pronunta urmatoarea formula# Mafirm ca serviciile acestui omimi sunt aservite pentru suma de B. pana la calendele lunii maiK. <ata de tacerea

28

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


debitorului, magistratul ratifica declaratia creditorului prin pronuntarea cuvantului MaddicoK. 'e poate deci constata ca acest contract numit necsum apare ca fiind o aplicatie a lui in iure cessio deoarece pentru realizarea sa partile simulau un proces. Datorita functiilor sale contractul constituie o alternativa pentru debitorul insolvabil in sensul ca in acest fel el putea evita consecinta executarii silite prin manus iniertie, procedeu care purta asupra persoanei si care ducea in epoca veche in ultima instanta la vinderea debitorului trans iberium. .e de alta parte necsum ii oferea creditorului posibilitatea de a-si procura pe aceasta cale forta de munca de care avea nevoie. .artricienii aveau neovie sa isi procure forta de lucru si ei au recurs intr-o prima etapa la exploatarea clientilor lor. 4umarul acestora era insa insuficient, motiv pentru care au creat necsum ca modalitate concreta de a-I aservi pe cetatenii saraci, desi formal juridic acestia continuau sa ramana oameni liberi. Aceasta solutie era folosita avand in vedere si situatia dupa executarea silita a debitorilor insolvabili care nu putea sa rezolve criza fortei de munca ajungandu-se la situatia ca debitorul plebeu sa fie asimilat scalvului dar numai in strainatate, conform principiului ca in cetatea sa un cetatean roman nu putea fi sclav. 0a randul sau debitorul insolvabil prefera sa se oblige prin necsum decat sa fie vandut ca sclav trans iberium. Conditia juridica a lui necsus Defintiile acestuia 3ste data de catre varoo in una dintre lucrarile sale # Momul liber care isi angaja serviciile sale pentru suma de bani pe care o datora pana cand se elibera de datorie se numeste nexus, ca fiind incarcat de datoriiK. 4ecsus, desi era un om liber el era tratat tot ca un sclav. 5data ajuns necsus debitorul $de regula plebeu% era tratat de catre patrician ca un sclav fiind tinut ina ceasta stare in mod abuziv chiar si dupa ce isi indeplinea zilele de munca la care se obligase. In conditiile in care datoriile ajunsesera la "oma o adevarata calamitate, iar fenomenul exploatarii plebeilor prin transformarea lor in debitori necsati se afla pe punctul de a compromite unele principii fundamentale ale regimului juridic al persoanelor in anul ,/2 i.e.n a fost data legea .oetelia .apiria. !itus 0ivius a aratat ca aceasta a desfiintat pentru viitor necsum punand astfel capat abuzurilor camatarilor urmanad ca in lanturi sa nu mai fie tinuti decat delicvnetii pana la plata datoriei ce reprezenta echivalnetul dreptului de razbunare al victimei. Aceasta lege a avut si motivatii de ordin social-economic caci "oma incepuse epoca marilor cuceriri iar numarul sclavilor crescuse in numar foarte mare fapt ce avea sa rezolve criza fortei de munca. Contractele consensuale Contractul de ,an-are.cumparare !efintiei # vanzarea este contractul prin care o parte numita vanzator se obliga sa transmita posesia linistita asupra unui lucru celeilalte parti numita cumparator in

29

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


schimbul unei cantitati de metal numita pret, pe care cumparatorul se obliga la randul sau sa i-o transmita vanzatorului. (anzarea reprezenta in aceasta etapa o forma evoluata a schimbului in care defapt isi avea si originea. vanzarea ca si contract consensual apare abia la sfarsitul epocii, in urma unei indelungate evolutii. /an-area mancipatiune <unctia principala a mancipatiunii a afost aceea de a transmite proprietatea asupra lucrurilor mancipii in schimbul unei cantitati de arama. Mancipatiunea s-a constituit in haina juridica ce a realizat operatiunea vanzarii. Curs 8. 2$.00.2010

Momentul formarii actului coindicea cu formarea sa astfel ca transmiterea metalului pret constitutia o conditie de forma a mancipatiunii. Aceasta unitate dintre formarea vanzarii si executarea sa prezenta dificultati atunci cand cumparatorul nu putea face plata imediat. fapt pentru care pentru a separa formarea vanzarii de exectarea sa romanii au fost nevoiti sa adopte procedee mai subtile . /an-area prin stipulatiune Datorita caracterului ei abstract, stipulatiunea putea realiza o multitudine de operatiuni juridice, chiar orice conventie, fapt pentru care ea a fost utilizata de catre romani si pentru efectuarea vanzarii. Cele / prestatiuni, respectiv predarea lucrului si plata pretului faceau obiectul a doua stipulaituni distincte. .rima stipulatiune genera obligatia de a preda pretul $promiti sa imi dai *77L "aspunsul# promit%, iar cea de-a doua obligatie se referea la preadarea lucrului $promiti sa imi dai pe scalavul DaciusL "aspuns# promit% in acest fel operatiunea juridica unitara se realiza in acte distincte dar scopul partilor era atins. 3xecutarea obligatiilor avea loc dupa nasterea lor. 5bligatiile partilor erau create prin stipulatiune, iar executarea lor se facea ulterior prin acte distincte. Concluzia Dupa care vanzarea consensuala a fost precedata de vanzarea prin stipulatiune este confirmata si prin fizionomia termenului prin care romanii au denumit vanzarea consensuala, si anume entio vermitio. Aceasta dubla denumire se explica numai prin faptul ca inaintea aparitiei contractului consensual de vanzare acesta s-a facut prin / stipulatiuni reunite in vederea realizarii unui singur scop $entio venitio%. Aparitia contractului de ,an-are (anzarea consensuala prin simpla conventie a fost practicata mai intai in dreptul public si numai dupa aceea a trecut in dreptul privat. Astfel prizonierii de razboi erau vanduti fie de stat, fie de soldati in pietele publice. 0a sfarsitul "epublicii datorita marilor cuceriri numarul prizonierilor de razboi creste foarte mult iar vanzarea lor in formele solemne ale mancipatiunii sau ala stipulatiunii devenise inoperanta. Ca urmare romanii au admis ca simplul raport de vointa dintre :uestor $magistrati imputerniciti cu vanzarea sclavilor% si particulari este suficienta pentru

30

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


formarea vanzarii. aceasta practica luata din dreptul public, treptat este preluata si de catre particulari fiind mereu perfectionata prin interventia pretorului. 0a inceput vanzarea consensuala a fost utilizata in raporturile dintre cetateni si peregrini pentru ca apoi ea sa fie utilizata si in raporturile dintre cetatenii romani ajunganduse ca la inceputul sec I inaintea erei noastre, operatiunea vanzarii sa fie sanctionata printr-o actiune de buna-credinta, asa cum relatat !itus Mucius 'caevola. Elementele ,an-arii .otrivit lui )aius vanzarea se formeaza prin acordul de vointa asupra obiectului si pretului. Astfel deslusim cele , elemente ale vanzarii# consimtamantul, obiectul si pretul *.constimtamantul daca in general consimtatmantul este manifestarea de vointa a unei parti in sensul dorit de cealalta parte, in amteria vanzarii consimtamnautl consta in acordul $contrahere% intalnirea dintre vointa celui ce intentioneaza sa vanda si a celui ce intentioneazsa sa cumpere. )aius spunea ca vanzarea se naste din simplul consimtamant, fara sa fie necesarvreun element material, fapt ce arata ca pentru formarea contractului nu era necesara prezenta sau remiterea bunului sau a pretului. Contractul ia anastere de regula la momentul realizarii acordului de vointa, iar daca partile conditioneaza nasterea sa de indeplinirea nor forme, autnci actuul se va forma ulterior. .entru a fixa momentul incheierii contractului, aprtile recurgeau uneori la practica remiterii unui lucru de mica valoare sau a unei sume de bani, remitere destinata sa probeze ca acordul de vointa al aprtilor s-a realizat. Cu timpul sistemul a capatat o fizionomie noua in sensul ca cel ce preda o suma de bani la mometul incheierii contractului putea renunta ulterior la act dar pierdea banii remisi si din alte parti. In epoca lui Iustinian daca partile se intelegeau sa redacteze un scris $venditio cum scriptura%, contractul se formeaza la momentul redactarii acelui inscris si nu la momentul realizarii acordului de vointa. .ana la intocmirea actului oricare dintre parti avea dreptul sa renunte la promisiunea facuta. /.5biectul .urta denumirea de res sau mercs. (anzatorul putea transmite posesiiunea asupra unor lucruri mobile sau imobile dupa cum putea transmite drepturi de creanta sau drepturi reale. 3l putea transmite exercitiul dreptului de uzufruct sau de emfiteoza sau chiar dreptul cu caracter universal. Cel mai des vnazarea avea ca obiect lucruri corporale existente la momentul incehierii contractului. Dupa cum rezulta din defintie vanzatorul nu se obliga sa transmita proprietatea, ci numai posesiunea linistita a lucrului. 5 prima consecinta ce decurge din aceasta functie a vanzarii este ca obligatia de a transmite lucruri se efectueaaza ptin intermediul traditiunii, act deliberat prin procedurile solemne. .e de alta parte vanzatorul se poate obliga sa trsnsmita chiar un lucru ce nu ii apartine in credinta ca pana la va procura acel lucru pana la executarea obligatiei. 'e admitea ca pot forma obiect al vanzarii si lucruri viitoare, ca de exemplu o recolta viitoare $entio reispecte%evident cu conditia ca aceasta sa apara. Daca recolta vanduta aparea indiferente de calitatea si cantitatea

31

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


ei cumparatorul trebuia sa plateasca pretul stabilit la incheierea contractului. +a mai mult, romanii au admis chiar si vanzarea sperantei $entio speri% ca se vaobtine un lucru oarecare.o aseamenea vanzarea nu este afectata de conditie, ci ea este pura si simpla. Asa spre exemplu acela care promite sa cumpere pestele ce urmeaza a fi scos de catre pescar cu navodul trebuie sa plateasca pretul chiar daca nu s-a prins nimic, intru-cat el nu a cumparat peste ci numai speranta ca pescarul va prinde ceva. $spes alea% ,. pretul al treilea elememnt al vanzarii il reprezinta pretul constand in suma de bani pe care cumparatorul trebuia sa o plateasca vanzatorului. In dreptul roman, pretul trebuia sa indeplineasca anumite conditii intre care si aceea ca el sa fie exprimat intr-o suma de bani $im pecunia munerata%. daca pretul nu a onctat in bani ci intr-un lucru vanzarea nu ar mai dobandi o identitate proprie ci easar confunda cu schimbul $permutatio erum%. .retul trebuia sa fie real $perum%. "omanii nu au admis simularea pretului in contractul de vanzate caci aici vanzatorul nu avea intentia sa il ceara. "emiterea cu titlu gratuit al unui lucru nu reprezenta vanzare, ci onoratie. Mai mult decat atat romanii nu au admis vanazarea fictiva, cea realizata cu plata unui singur sestert $numo uno% sub pretextul ca pretul este neserios iar partile urmau sa faca o donatie deghizata. De asemenea pretul trebuia sa fie determinat sau cel putin determinabil $centrum%. .retul este determinat atunci cand se fixeaza din momentul incheierii contractului si este determinabil atunci cand se indica anumite mijloace pentru fixarea lui. In epoca postclasica s-a admis ca pretul sa fie fixat de catre o a treia persoana, daca aceasta persoana nu fizxa pretul, vanzarea nu lua nastere deoarece una dintre conditii si nume pretul nu era definita. In fine, pretul trebuia sa fie iustum, adica echitabil. In dreptul clasic caracterizat prin liberatatea neingradita de a contracta romanii nu au cunoscut ideea de leziune astfel incat un lucru putea fi vandut la orice pret in paguba fie a vanzatorului, fie a cumparatorului. In epoca lui Iustinian vanzatorul putea sa ceara anularea vanzarii cu restituirea celor doua prestatiuni daca pretul nu reprezenta nici o jumatate din valoarea lucrului $lezio enormis%. Cumparatorul avea totusi posibilitatea de a plati in plus o suma de bani pana la acoperirea diferentie si daca vroia sa pastreze lucrul. 0egislatia lui Iustintian proteja insa impotriva leziunii numai pe vanzaotr, nu si pe cumparator si numai cu privire la imobile. 3xplicatia acestei solutii se gaseste in structura social economica a dominatului, perioada in care micii porporietari de paamanturi apasati de impozite grele erau nevoiti sa isi instraineze loturile pe preturi mici in favoarea celor puternici din punct de vedere economic $potentiones% , fapt ce explica interventia factorilor politici de a proteja economia de o ruina totala avandu-se aici in vedere situatia celor nevoiti sa isi instraineze imobilele si care defapt reprezentau majoritatea populatiei. Efectele ,an-arii In dreptul roman vanzarea nu este translativa de proprietate ca in dreptul modern, ci numai generatoare de obligatii care sunt bilaterale si de buna credinta . in

32

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


virtutea lor vanzatorul trebuia sa pastreze lucrul si sa garanteze pentru evictiune si pentru vicii. Aceste obligatii sunt sanctionate prin actio enti sau exemptio.la randul sau cumparatrul are obligatia de a plati pretul sanctionata prin actio venditi sau ex ventito.ambele actiuni sunt ilius $actiuni in drept% si au o contemptatio incerta. 5bligatiile vanzatorului (anztorul este obligat sa pastreze lucrul, iar daca acesta dispare din vina lui trebuie sa plateasca despagubiri. 3l trebuie sa administreze ca un bun pater familias si raspunde pentru cea mi mica neglijenta $culpa levis inabstracto%. Daca insa lucrul piere fara vina vanzatorului, cumparatorul este totusi obligat sa plateasca pretul intru-cat in materia vanzarii riscurile sunt ale cumparatorului potrivit adagiului Memptori est periculumK. "egula potrivit careia riscurile sunt ale cumparatorului incalca unele principii de drept roman, caci vanzarea nu treansmite drepturi de proprietata intru-cat lucrul vnadut ramane in patrimoniul vanzatorului si ar fi normal ca el sa suporte pagube in calitate de proprietar conforma adagiului Mres perit dominoK. Aceasta se explica si in existenta anumitor interese conjuncturale care trebuiau aparate, lucru ce a determinat o serie de derogari de la linia generala a dreptului roman. Deci obligatia de a preda lucrul $vacuum posesione tratene% vanzatorul este obligat sa transmita cumparatorului posesiunea linistita a lucrului si nu dreptul de proprietate. Aceasta particularitate si are explicatia in faptul ca vanzarea consensuala ca act de drept al gintilor a fost creata pentru a facilita desfasurarea operatiunilor comerciale intr-o perioada in care proprietatea :uiritara ingradita de forme solemne aveau o larga aplicatie iar alaturi de ea aparusera si alte forme de proprietate. 3ra suficient ca vanzatorul sa transmita posesiunea lcurului in forma simpla a traditiunii, dar aceasta transmiterea a posesiunii trebuia facuta in asemenea conditii care sa permtia cumparatorului sa se bucure de taote avantajele proprietatii. .osesiunea linistita a lucrurlui nu este o posesiune oarecare, ci o posesiune utila ce nu poate fi retrasa prin intermediul interdictelor in favoarea unor terti. Acesta este sensul pe care textele il dau termenilor de prestarelem sau vacuam posesionem gradere . regula transmiterii posesiunii are in primul rand o valoare teoretica deoarece de cele mai multe ori prin mijloace indirecte vanzatorul era obligat sa transmita chiar proprietatea. Astfel potrivit lui .aul spunea ca vanzatoarul trebuia sa transmita lucrul si sa abtina de la orice dol. 5ri in cazul vanzarii se crea posibilitatea sa exploteze lucrul in cel mai desavarsit mod, deci orice vanzarot de buna credinta daca este proprietar trebuie sa transmnita chiar proprietatea caci altfel ar comite un dol fata de cumparatorul care ii transmite pretul cu titlu de proprietate. In executarea obligatiunii de a preda lucrul vanzatorul care este proprietar va trebui sa recurga la mancipatiune pentru lucrurile mancipi fie la traditiune pentru cele nec mancipi. (anzatorul nu poate fi obligat sa predea lucrul inainte de plata pretului. In dreptul clasic s-a adoptat solutia ca cele / obligatii sa fie executate in acelasi timp $principiul simultaneitatii%. 'e constata asadar ca obligatia de predare a lucrului a fost astfel reglementata

33

Drept roman-prof.Cristinel Murzea


incat sa se creze posibilitaea incheireii unor vanzari inre cetateni si peregrini asigurandu-i-se in acelasi timp cumparatorului toate avantajele proprietatii.

Curs ).

00.01.2010

5bligatiile de garantie pentru evictiune

34