Uniunea Arhitecţilor din România Observatorul Urban Facultatea de Urbanism a UAUIM – secţia Amenajarea şi Planificarea Peisajului

GRĂDINI PIERDUTE
Catalog expoziţional

Proiect cultural finanţat de UAR prin OU, din fondul taxei timbrului de arhitectură

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ”Ion Mincu” Bucureşti: Irina Luchian Iulia Sârb Roxana Moldoveanu Andreea Bunea Irina Ciobanu Eliza Georgescu Georgiana Bidu Cristian Minu Anca Ionescu Mădălina Merluşcă TEHNOREDACTARE. DOCUMENTARE ŞI CERCETARE – studenţi peisagişti ai SECŢIEI AMENAJAREA ŞI PLANIFICAREA PEISAJULUI.AUTOR ŞI COORDONATOR PROIECT CULTURAL: conf. peisag. Cerasella Crăciun ECHIPĂ IMPLEMENTARE PROIECT EXPOZIŢIONAL: urb. Andreea Bunea urb. din Facultatea de Urbanism. Adrian Cioangher urb.ing. dr. peisag. MACHETARE: Drd. peisag. Elena Dinu . arh. Irina Ciobanu urb. Roxana Moldoveanu ECHIPĂ REDACTARE.

Finalitatea cercetării este informarea. evidenţierea extinderii şi descreşterii suprafeţei de spaţiu verde în ultimele decenii. ci mai cu seamă pentru consideraţia că treceai drept om de lume. reprezentativă. au fost alese pentru că sunt reprezentative pentru tipologii diferite: grădina simbol. atenţionarea administraţiilor locale şi centrale asupra agresivităţii şi diminuării cantităţii şi calităţii spaţiului verde din Bucureşti. prin analiza existentului în prezent. era. cu livrea cu marca pe capra şi cu un câine de rasă la picioare. în fata spitalului Colţea. precum şi radiografierea . prin care se plimbau păsări exotice de tot felul. pag 50-51. finanţat de Uniunea Arhitecţilor din România prin „Observatorul Urban”. Bucureşti.în vederea unor propuneri viitoare . studiul cartografic (în limita informaţiilor documentare. deocamdată inexistente în peisajul românesc.” Biciurescu Victor . la care priveau mai toata ziua şi obişnuiţii trecători şi cei în trecere pentru prima oară pe strada aceea.Bucureşti şi bucureşteni de ieri şi de azi. 2003. cu trăsura deschisă sau în forma de landou. . unul din cele mai pretenţioase baluri. nu numai pentru motivele de care pomenii. urban şi peisagistic. precum şi a fragmentelor de vegetaţie care s-au păstrat. era unul dintre cele mai pretenţioase baluri din vremea aceea. concretizate printr-o suită de studii focalizate pe problematica acută a descreşterii suprafeţelor de spaţii verzi.a unui sistem coerent metabolic al spaţiilor verzi. din trecut. nu numai fiindcă ducea o viaţă cu adevărat princiara: avea atelaj scump cu cai frumoşi de rasă. de arhiva). co-interesarea şi responsabilizarea cetăţenilor în această problemă. se înscrie în cercetările aplicate în domeniul istoric. ziceam. drept un arbitru al eleganţei şi al manierelor alese.Grădina Palatului Şuţu “Balul de la Şuţu. Editura Paideia. frecvenţă ce conta ca un titlu de aristocraţie. Proiectul Cultural „GRĂDINI PIERDUTE”. mult mai mare şi cu mai multă vegetaţie ca astăzi. până astăzi. Exemplele de grădini cercetate şi prezentate în proiectulexpoziţional. grădina monastica sau de loisir şi divertisment. dacă ai frecventat măcar o singură recepţie sau un bal la Şuţu. în casele unde a fost până mai deunăzi primăria centrală a Municipiului. cu arnăut la spatele trăsurii. Cercetarea se bazează pe studii istorice ale unor grădini dispărute total/parţial. publică/ semipublică/particulară. cercetare realizată prin studiul arhivelor şi a planurilor istorice evolutive ale Municipiului Bucureşti. cu care apărea la şosea. iar curtea palatului. întreţinea un parc bine îngrijit. Studiul poate sta la baza unor posibile viitoare legislaţii şi metodologii de elaborare a documentaţiilor de urbanism de tip peisagistic. nu numai fiindcă acest Şuţu purta pe atunci titlul de Prinţ şi pe frontispiciul palatului avea zidit blazonul familiei.

Plan 1842 . A fost apreciat chiar şi de Prinţul Gortchacoff.lea. Ei bine. foarte iubită cândva de bucureşteni: ‘Grădina Union’. care se aduna să-l asculte pe foarte apreciatul cântăreţ popular I. BĂRĂŢIEI. pe amuzantul Fanelly şi surorile Mantens. ‘Grădina Union’ era foarte animată până târziu în noapte. UNIVERSALĂ / UNIVERSITĂŢII. din zona metropolitană a capitalei şi prin extindere ulterioară în zona „vechiului ideal” propus de Centura Verde. de la 1866. a fost unul dintre primii “disseuri” moderni ai Bucureştilor. dar şi lieduri la modă. OTETELEŞANU. CERASELLA CRĂCIUN Coordonator Secţia Amenajarea şi Planificarea Peisajului. UNION Şi GRĂDINA ŞUŢU. D. Astăzi ne aminteşte de numele ei Sala Union a Cinematecii. BLANDUZIEI. şi finalul secolului al XIX . Repertoriul cântăreţului nostru era desigur format atât din cântece inspirate din folclorul urban. Proiectul va fi continuat printr-o suită expoziţională pe tema Grădinilor Pierdute. situate în arealul din vecinătatea zonei centrale a Municipiului Bucureşti. Aflată în preajma reşedinţei regale. Dimitrie Brătianu. inclusiv aceea de import. conf. pe locul unei grădini. Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti Grădina “UNION” S-a întâmplat undeva între mandatul celui dintâi primar. această grădină era locul preferat de mondenitatea anilor 1866 1880. care alături de Baronul Jomini venea la 1877 în grădina Unionului. în Judeţul Ilfov sau în alte zone ale ţării. care se află pe locurile vechii grădini. DOMNEASCĂ. Ionescu.Vladimir de Blaremberg . din Facultatea de Urbanism. dr.S-au propus spre cercetare grădinile din zona centrală actuală a Municipiului Bucureşti: RAŞCA. GRĂDINA CU CAI. unde există un mare număr de grădini istorice ale palatelor şi conacelor româneşti. arh.

timeoutbucuresti. timp în care universitatea abia dacă era proiectată. Acolo s-au jucat numeroase piese de teatru.. între care Edgar Quinet..].] Grădina dispare treptat după moartea patronului ceh.. mai exact aripa Facultăţii de Matematică.GRĂDINA RAŞCA.. grădina era preferată mai mult de clienţi germani. Caragiale a fost jucat cu “O noapte furtunoasă.. [. cu domnişoarele Beer. la 1872. romanizat “Raşca”. Tot aici se manifesta şi o trupă de varieteu. Grădina “Raşca” se afla pe locurile unde astăzi se ridică Facultatea de Arhitectura şi o parte a Universităţii. Gordon şi Fanelly.Planul Borroczyn de la 1852 Grădina “RAŞCA” “Pe la1870. Deşi iarna. 3 oct 2007 "Elitele vor tinde de asemenea către o individualizare a locurilor de petrecere. www.ro. către 1890 zona fiind deja ocupată de imobile şi străzi. S-A ÎNTÂMPLAT AICI .observatorcultural. unde violonistul vienez Ludwig Wiest nu era doar un apreciat virtuoz. www. în plină glorie.ro . În secolul al XIX-lea. Grădina Raşca era locul nocturn de petrecere şi de etalare obligatorie în lumea bună. Pe aici au venit adesea Eminescu şi Vlahuţă.) În Grădina Raşca exista şi o scenă. Amândoi îl ascultau pe Ludwig interpretând [.” sursa OVIDIU DRAGHIA. (. o fanfară militară şi orchestra operei. dar şi dirijor al orchestrei. GRĂDINI PUBLICE IN BUCUREŞTI . majoritatea străine. A fost inaugurată la 1860 de cehul Hrstchka.. Aici se produceau. costumate în vivandiere şi cântând marşuri militare. “ ‘La scăldat’ fotografie de epocă 1850-1860 sursa ADRIAN MAJURU.

în situaţii mai grele a jucat pe scena acestei grădini. dar având o puternică culoare autohtonă. In grădină. După moda altor grădini centrale. şi eleganţe în crinoline. cate 6 sfanţi. se întâlneau spun cronicarii vremii . Regina Elizabeta. Grădina a dispărut când a fost trasat actualul Bulevard Carol I iar pe spaţiile rămase a fost ridicat Ministerul Domeniilor din vecinătatea Spitalului Colţea.simetrică. cu reprezentaţii teatrale renumite s-a construit în această grădină o scenă unde se dădeau piese pentru gustul publicului de mahala.bucuresti. care elev in clasa a V-a Liceului Matei Basarab. sursa: www. În jurul anului 1930. Între anii 1850 şi 1860.“moftangii cu jachetă lungă şi pantaloni “neglije”. “O altă grădină dispărută este aceea numită la vremea ei „Grădina Universală” unde se întâlneau „tinerii berbanţi”. plătindu-se pentru baia obişnuită câte 2 sfanţi de persoană. pe care jucau actori de mana a doua sau a treia. cu un ax de compoziţie ce corespundea cu axul bisericii. Brătianu. sau chiar tineri debutanţi care mai apoi au devenit protagonişti ai scenei teatrale române. Grădina este strict legată de prezenţa Bisericii Sf.cn “GRĂDINA CU CAI” ‘Grădina cu Cai’ era situată în stânga râului Dâmboviţa. Sava . Sf. ca şi pe boieraşii doritori sa-şi subestimeze gustul burghez.Borroczzin 1847 . l-au făcut pe Nicolae Iorga să scrie: “Teatrul Fontin înfiinţa aici un adevărat Tivoli”. intr-o seara a debutat pe scena acestei grădini. vara se făceau băi calde. deşi nu beneficiau de cei mai buni interpreţi. din cele auzite de la Paul Gasty. Nicolae Bălcescu şi I. Ea se afla în spatele unei statui evacuată şi ea din istorie. Apariţia şi frecvenţa spectacolelor la teatrul Fontin. După spusele lui Ioan Massoff. Faima spectacolelor. iar pentru baia mare de două persoane. Împrejurul şi în interiorul acestei grădini se aflau construcţii destinate divertismentului public precum un circ. exact în punctul unde se întâlnesc azi patru bulevarde: Carol I. de o parte şi de alta a străzii cu acelaşi nume care se află cuprinsă între Splaiul M. Sava era o grădină publică .” Planul Grădinii Bis. C. Grădina Bisericii Sf. ca şi ambianţa generală. din Piaţa Universităţii. Intre 1860 şi 1865.aflată în centrul compoziţiei şi nu se raportează la Colegiul Sf. locul se definea ca un parc de distracţii structurat după standardele străine. spre deosebire de cârciumile uneori sordide. Brătianu. i-a atras pe negustorii cu cheag. Pe scena teatrului Fontin avea să-şi facă prezenţa Aristizza Romanescu şi deja celebrul de mai târziu Ion Ionescu de la Union. unde. fost director al Teatrului Naţional şi marele actor Anestin. Kogălniceanu şi B-dul Elisabeta (astăzi) . Este cazul să amintim de Ştefan Iulian. Sava . aceea a politicianului Ion C. Sava.Grădina “UNIVERSALĂ” Zona Universităţii de astăzi era o parohie dezvoltată în jurul Bisericii Sf. ‘Grădina cu Cai’ va pune temelia teatrului de vară Bucureştean. în cuprinsul acestei grădini erau câteva pavilioane de scânduri. ‘Grădina Universală’ ocupa locul pe care astăzi se află scuarul din faţa Teatrului Naţional. Sava apărut după constituirea grădinii.

de tip pendul. Iluminatul era asigurat de corpuri de iluminat înalte cu braţ .cn Planul de sistematizare a grădinii Universităţii . Elisabeta astăzi) era mărginit de aliniamente de arbori de mici dimensiuni (posibil tei). sursa: www. Piaţa Universităţii beneficia de un bogat fond vegetal format din arbori şi arbuşti.Maior D.vecin cu Palatul Şuţu .nu exista.be Plan 1871. trăsuri şi primele automobile”.Ghidul Bucureştiului În jurul anului 1930. Frontul drept al pieţei . permiţând Grădinii Universităţii să se continue cu cea a Palatului Şuţu.bucuresti. Pappasoglu Plan 1938 . Partea carosabilă a bulevardului era împărţită de tramvai.Planul lui Cerkez – 1883 Grădina “UNIVERSITĂŢII” “În anul 1928. Bulevardul Universităţii (Bd. sursa: www.maerlant.

pg.7. adaugă Elena. reprezentaţiile se vor da în sala Teatrului Edison din apropiere. dar grădina şi-a schimbat numele în Galeriile Blanduziei. Construcţiile de atunci există şi astăzi. Biletele se vindeau la magazinul G. cu mese. soţia voievodului. si unde se serveau crenvurşti speciali. iar aproape de miezul nopţii se aduceau cornuri calde. carile au fost de grădinarii domneşti".. se afla pe locul unde se întretaie str. Grădina “BLANDUZIEI” Numită la început Grădina Gagel mai apoi Edison şi în cele din urmă. pe o scena construită în fundul grădinii. 60.. unde în timpul verii se cânta o buna orchestră. ‘Compania de Teatru. Din Bucureştii de ieri. Sub Matei Basarab. De altfel. vol.. cu str. La rândul ei. grădina curţii domneşti trebuie sa fi fost remarcabilă. Doamnei.uhii din Braşov. Pentru ilustrarea acestei afirmaţii. tot centrul fostei grădini (asfaltat acum). călătoru turc evlia celebi. unde se perfectau tranzacţiile diferitelor vânzări şi cumpărări de acţiuni. dar mai cu seamă o bere specială. den ce va hi pohta dumnitale".” ursa George Potra.i împodobite". 306-307. Academiei nr.Grădina DOMNEASCĂ Se ştie ca una din cele mai vechi grădini a Bucureştiul era cea aflata in interiorul curţii domneşti. Editura pentru literatură Bucureşti 1966 . să i le trimită "mai încolea. şi muzica de Milloker. adică soţia judelui sau bargermeisfer. Dac[ nu ‚i le poate trimite imediat. „Nu ştim nici cum se va fi înfăţişat grădina palatului domnesc pe vremea lui Mircea Ciobanu.) Se anunţa că în caz de ploaie. trupe române de operete şi comedii dădeau reprezentaţii. de jur împrejurul ei s-au făcut construcţii (parter şi etaj) pe care le deţineau în bună parte – sub formă de birouri sau agenţii – remizerii bursei.. aşa cum se servea la “Carul cu Bere” de pe Str. amintim reprezentaţia din 12 iunie 1903. Comedie şi Farsă’ condusă de artistul Gh. la care participarea masivă a cetăţenilor (preţurile fiind modeste) făcea ca grădina sa fie ocupată până la refuz. La 10 februarie 1649 ea scria "la a noastră iubită bună priiatnică [prietenă]. sursa: Biblioteca Şuţu Sursa : Istoria Bucureştilor din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. ocupa. În vara anului 1913. Academiei. în 1666. După 1900. la vreame". iar după aceea. Editura ştiinţifică şi enciclopedică. era o iubitoare de flori. Dovadă este actul inedit din ultima parte a domniei lui Matei Basarab (1643-1654) dat de "Dobre uncheşul din oraş ot Bucureşti. care vede curtea domnească puţin mai târziu. "domnia-mea încă voi fi bucuroasă. prin 1890. Bucureşti 1990. când s-a jucat pentru a doua oară opereta în 3 acte “Sărmanul Jonathan” de Wittman şi Bauer. spune că acolo "sunt grădini frumoase . unde se serveau tot felul de băuturi. În stânga intrării s-a clădit un restaurant mare care. Blanduziei. Pe la 1600 exista însă un corp de "grădinari domneşti" în frunte cu un vătaf. Stavropoleos sau la Berăria lui Ignat Mircea de pe Str. renumită. sub Radu Leon.). Revistă. jupîneasa Catrina judeceasa". 1. (. rugînd-o "pentru rîndul sămenţilor de flori de tot fealiul. Niculescu – Buzău a dat o serie de spectacole vesele (. deoarece doamna Elena. Constantin Bacalbaşa ne spune că era una din grădinile centrale. Între anii 1916 – 1919 nu s-au mai dat spectacole. fecioriul Mircii vatahului. Gebauer de pe Calea Victoriei. să ne dăruieşti dumneata şi noao de ce vor fi acolo la dumneavoastră". Constantin C. Giurescu. în timpul verii. care au funcţionat până în 1947. colţ cu Bulevardul Elisabeta.

prin testament. Neavând moştenitori. ‘Gara de Nord’. În această grădină mare şi răcoroasă. în dreapta şi în spatele clădirii în care a locuit Ioan Otetelişanu (1795-1876). În timpul iernii. unde a funcţionat mulţi ani ca director scriitorul Ioan Slavici. . se făcuse teatru de vară unde nenumărate echipe susţineau spectacole dintre care menţionăm cele date de compania condusă de Constantin Grigoriu. o avere mare de pe urma contractului de exploatare a ocnelor de sare ale statului. în casele ce le aveau la Măgurele (lângă Bucureşti) s-a înfiinţat o şcoală de fete. întreaga avere Academiei Române. . care în vara anului 1913 a prezentat ‘Obor’.” sursa: George Potra “Din Bucureştiul de ieri” "Curtea veche" ajunge la apogeu în epoca brâncovenească când Bucureştii devin singura capitală a Ţării româneşti (1662). Călătorul italian Anton Maria Del Chiaro consemna: "dinspre faţada principală se vede grădina. restaurant şi berărie. În formă pătrată este desenată după bunul gust italian. între 1838 şi 1841. Constantin Brâncoveanu a rezidit complet palatul şi i-a adăugat noi construcţii. Ioan Otetelişanu şi soţia sa Elena (născută Filipescu) au lăsat. cu faţa înspre Calea Victoriei s-a ridicat o construcţie cu terasă şi umbrare pentru ploaie şi soare. mai ales în ‘L’independance Roumaine’ şi în ‘La Roumanie Illustree’ . Clădirea din Calea Victoriei a fost închiriată şi transformată în Hotel Frascatti. numind ca executor testamentar. fost ministru de finanţe în vremea lui Cuza Vodă. ‘Pericola’ şi ‘Voievodul ţiganilor’. (www. Bogăţia mare permitea soţilor Otetelişanu să dea deseori dineuri şi recepţii la care era invitat ‘high-life-ul’ Bucureştilor şi despre care făcea bogate dări de seamă Claymoor (Mişu Văcărescu) în revistele şi ziarele de atunci în limba franceză . cu arbori bătrâni cânta orchestra condusă de L.metropotam. vechiul prieten al marelui nostru poet Mihai Eminescu. numită Terasa Otetelişanu* unde era cafenea. iar în grădina de alături. Wiest [.Grădina “OTETELEŞEANU” “Grădina Oteteleşeanu se afla pe Calea Victoriei . care acumulase mai înainte. În mijlocul florilor aşezate în straturi. Domnitorul a acordat o atenţie deosebita grădinii. domnitorul Constantin Brâncoveanu şi-a clădit o loggia pentru a prânzi acolo încadrat de stâlpii şi portalurile sculptate în piatră". După moartea lor. cu internat. care se întindea în partea de sud până la Dâmboviţa.ro) . pe un lac artificial se făcea patinaj şi tot aici aveau loc şi meciuri de hochei. ] Mai târziu. pe Ion Kalinderu.

dar nici o grădină. în secolul al XVII-lea. anume în spatele fostului Palat Domnesc.Maior D. spunând despre catolici că aceştia ar fi avut tot acolo o frumoasă grădină. ne răspunde Ionescu Gion în istoria sa dedicată oraşului Bucureşti.Grădina Bisericii “ BĂRĂŢIE ” Documente scrise “Dacă acum ne punem întrebarea unde s-ar fi putut afla această primă Bărăţie. după cum arăta studiul citatelor lui. Dar. că aceasta se afla pe acelaşi loc unde se află şi Bărăţia de azi. acest lucru nu este adevărat. la data de 1 mai 1904 [biserica] “ Aceasta se mai păstrează şi astăzi într-o variantă ridicată în prima parte a secolului al XIX-lea. .ISTORIA BĂRĂŢIEI DIN BUCUREŞTI. deoarece aici autorul a confundat Târgovişte cu Bucureşti. în jurul Bărăţiei se afla şi o grădină frumoasă. Dorim să acceptam acest lucru ca foarte probabil. cea dintâi care fusese desenată după principiile şcoalei italiene din Bucureştii de odinioară. cu toate ca Gion nu îşi fundamentează prin nimic presupunerea.” Sursa CAROL AUNER . nici măcar una după model. Când el adăuga însă. Ar fi fost acolo probabil o curte. după moda italienească a secolului al XVII-lea. Pappasoglu .UNDE NE SUNT PARCURILE SI GRĂDINILE (3) Planul de la 1871 .” Sursa MAJURU A. conferinţa ţinută de autor in plenul comunităţii din Bucureşti.articol .