Cuprins Comando special…………………………..2 Patrulă în sanie……………………………27 Schmidt cel roşu…………………………..34 Lovitura în ceafă………………………….4 Lupta de tancuri de la Lu!

ans"…………# $nchisoarea militară %or!au.................&2# 'sasinul lui (ern )ustav………………..& * )estapo……………………………………&#* )eneralul de infanterie von )ra+ach…2,2 -ordelul de la .area /ea!ră…………..23 .icu0ul şi Consiliul de ră1+oi………….2**

- Nu-i prea mare diferenţa, spuse Barcelona şi scuipă pe partea laterală a tancului. - Eu am început cu războiul din Spania. Eram miliţian şi mă alocaseră la Serviciile Speciale din Madrid. ei suspectaţi că ar fi fascişti sau că ar aparţine coloanei a cincea erau aduşi pe strada !ve Maria p"nă la zidul de e#ecuţie, unde nisipul era at"t de uscat, înc"t absorbea instantaneu s"n$ele. Nu era nevoie să se facă nici un fel de curăţenie. %referam să-i împuşcam în picioare& dar unii se aruncau la păm"nt şi nu era uşor să-i faci să se ridice. Mulţi stri$au '(răiască Spania ). !poi am fost luat de naţionalişti şi tr"ntit în *e$iunea Străină spaniolă. (rebuia să dovedeşti că eşti un bun $erman, că eşti în stare să repeţi samavolniciile ucenicilor $eneralului Mia+a. Mă alocară companiei a treia, batalionul ,, aceia care purtau fulare albastre. -n compania asta făceam acelaşi lucru pe care îl făceam şi la Serviciile Speciale ale $eneralului Mia+a, numai că îi împuşcam întotdeauna aşezaţi pe scaun şi întorşi cu spatele. .i ei stri$au /(răiască Spania ). "nd sosi sf"rşitul, lucram în stil mare. *a Barcelona îi puneam în linie în arena coridei şi îi seceram cu mitraliera $rea. %atru escadroane de mauri ne dădeau a+utor& apoi sosea poliţia care tră$ea la ţintă asupra morţilor. (oţi muriseră în acelaşi fel şi nici unul nu era vinovat. (rebuia să denunţi pe cineva pentru a demonstra că eşti un bun patriot. 0nde comanda $eneralul Mia+a, +udecătorul stri$a1 ' 2ura, porcule) acuzatului care încerca să se apere. 0nde comanda altcineva, i se

spunea1 '*inişte, porcule ). - M-ai plictisit cu războiul ăsta. 2ata3 protestă Micuţul. 4orbeşte despre coride şi despre fete frumoase la soare. Barcelona îşi şterse oc5ii pentru a alun$a viziunile e#ecuţiilor. !poi începu să povestească şi noi ne amuzam în răceala fri$ului şi a zăpezii. 4edeam soarele Spaniei, auzeam z$omotul mulţimii e#taziate, nimic altceva. %"nă c5iar şi (-67, tancul rusesc pe care stăteam, uitase, ascult"nd, că are nevoie de ulei şi sforăia în surdină, foarte mulţumit, ima$in"ndu-şi că are în spatele lui un mare taur ne$ru.

C2.'/32 SP4C5'L Zăpada era spulberată pe stepa îngheţată. Fulgii albi biciuiau tancurile aliniate într-o companie strânsă, unul în spatele altuia. Toţi oamenii se adăposteau sub tancuri sau se ghemuiau pentru a-şi proteja faţa îngheţată de muşcătura rafalelor de ânt. !icuţul se ascunsese sub tancul nostru, un "an#er $%. "orta îşi fabricase o specie de saltea între şenile. "ărea o enorma cucu ea de #ăpadă cu capul intrat între umeri& de piciorul său stătea lipit 'egionarul semicongelat. Toţi aşteptau pentru moment, simţind că nimeni nu a ea să-i întrebe de ce. (e altfel, nici nu ne păsa de acel )de ce*. +ă stai nemişcat în aşteptare sau să faci altce a era acelaşi lucru. ,ra tot ră#boi.

-ulius .eide, stând într-o groapă, propuse o partidă de cărţi, dar i se răspunse că era dificil să ţii cărţile în mână. 'egionarul a ea degerături urâte pe mâini şi pe urechi. "omada distribuită de îngrijitori nu reuşea decât să facă şi mai rău. "orta o aruncase în stradă încă din prima #i, declarând că puţea a rahat de pisică. /ătrânul sosi pufăind - stătuse la comandant. 0runcă puşca-mitralieră pe #ăpadă şi apoi se trânti şi el. - 1e a spus împuţitul ăla2 întrebă "orta, ferindu-şi mâna acoperită de degerături purulente. /ătrânul nu răspunse& îşi încărcă pipa, echea pipă cu capac făcută de el însuşi. 'egionarul îi împrumută bricheta& era cea mai bună brichetă din lume, din acelea care nu se fabricau nicăieri. 3 făcuse dintr-un cartuş gol, puţin sfâşiat, cu pân#a arsă, şi dintr-o aşchie de lemn cu o pietricică şi o bucăţică de lamă de ras. 'ama făcea să apară o scânteie pe piatră, aprindea pân#a şi apoi pipa sau ţigara& după aceea se stingea, închi#ând capacul. 1el mai puternic iscol nu o împiedica să funcţione#e, şi lumina ei slabă era mai puţin i#ibilă decât aceea a unui chibrit. - (eci, ce a spus2 întrebă iar "orta, scuipând cu nerăbdare. !icuţul se lipi de coapsa lui ca să se încăl#ească. - (oamne, ce frig4 56şi şterse cu grijă faţa.7 1redeţi că mai este mult până la primă ară2 - $mbecilule4e8clamă "orta printre dinţi. !ai sunt trei săptămâni până la 1răciun. +untem abia în mijlocul infernului. (ar tu nu ei a ea parte de daruri,în afară de unul, poate,fără #ahăr. 9i-l a trimite $ an. /ătrânul trase afară o hartă din tunica albă. 3 întinse pe #ăpadă şi cu degetul murdar ne arătă un punct.

- %a trebui să mergem cu toţii acolo. !icuţul se aşe#ă între şenilele tancului şi încercă să descifre#e numele satului indicat. - +atul unde trebuie să ajungem acum se numeşte :otilni;o o, spuse /ătrânul .+e află la trei sute de ;ilometri de po#iţiile germane, lângă +talingrad. (e la :otilni;o o ne om îndrepta spre 3bilnoie pentru a arunca o pri ire asupra concentrărilor de trupe ruseşti. 6n sfârşit, om merge în recunoaştere prin părţile +arpei. %om rămâne i#olaţi şi nu om mai putea re eni - şi /ătrânul schiţă un râs -, om primi ordinul de a ne uni cu 0rmata a $%-a română care se găseşte la sud-est de %olga. /ănuind că ea a mai e8ista când om fi ajuns noi acolo. "orta i#bucni în râs. - $a spune-mi2 +unteţi nebuni, tu şi împuţitul ăla2 $ an nu este orb. %a edea tancurile noastre de la o sută de leghe. 1e magnifică ţintă4 /ătrânul îşi mângâie barba şi închise ochii. - <u, dragul meu. Toată treaba este o păcăleală nemaipomenită. 6nainte de orice, în fiecare dimineaţă, a trebui să trimitem un mesaj radio la corpul de armată. Făcu o pau#ă, trăgând lung din pipa pe care apoi o scoase din gură pentru a-şi scărpina o ureche. - 6n al doilea rând, om îmbrăca uniforma rusească şi om călători la bordul unor T-=>. - ,ste o sinucidere, e8clamă 'egionarul. (acă $ an ne gineşte în straiele lui, călare pe cutiuţa cu stea roşie, nu om scăpa nici unul. - "refer funia unei morţi lente la :olima. - "rostii, şuieră 'egionarul. Tu ne ei duce cu mare ite#ă la capul (eşne , dacă te lăsăm să alegi. +ă ai astfel

+e pare că torturase copiiA băi îngheţate într-un institut de educaţie sau lucruri de felul acesta. 0tunci "orta şi 'egionarul . +e po esteau atâtea.de preferinţe este stupid. tipi care se lăudau cu sentimentele lor de fraternitate faţă de populaţia ţărilor ocupate.1um4 strigă !icuţul de sub tanc.?i 0llah ne ordonă să ne îmbrăcăm în straiele lui $ an.6nainte. "entru noi era destulA tipi care se băteau cu palma pe spate. <oi ne batem mereu pentru a rămâne în iaţă. tipi care distribuiau ţigări. răspunse "orta. +e ştia sigur doar că era un na#ist fanatic şi că se născuse la +chles@ig-. instructorul de clasa $. o iaţă amară şi păduchioasă. "ungăşiile lor ajungeau pe diferite căi la urechile noastre. <e scularăm încet& cumpănind armele pe umăr.olstein. tipi care primeau pachete cu slănină din (anemarca. . .0llah4 "re ede totul. ca de obicei. <imic altce a. 0sta este oinţa lui 0llah. /ătrânul se sculă în picioare şi apucă puşca-mitralieră. numai regulamentară nu. 'egionarul răspunse ridicând din umeri. . "entru el. 0llah nu intra în discuţie. 1ăpitanul 'ander sosise de puţin timp în batalionul de asalt. spre tancul comandantului de companie. 6ntr-o #i descoperisem totul. marş4 +pre căpitanul 'ander. afirmă dogmatic 'egionarul. Feders. numindu-se camara#i. descoperise ade ărul cu ajutorul prietenului său de la statul-major al regimentului. . !oare de poftă să ă adă. Tu singur spui că 0llah este bun. ne îndreptarăm într-o ordine care era oricum. (ar circula # onul că pe front fusese trimis pentru ce a foarte dubios. şi "orta. #eflemitor.

de circa cinci#eci de ani. şi ce li se întâmpla după aceea nu se mai ştia cu certitudine. cu mâinile în şold.decideau cum trebuie să ne purtăm cu ei. ridicând la cer ochii de peşte fiert. 6l confunda pe (umne#eu cu . "orta îl numea )dragostea grasă*. 0poi o mângâie încet pe cap şi găsi sistemul de a o împuşca de două ori. 1ăpitanul stătea mereu la o distanţă respectuoasă faţă de trupă. recita )/inecu ântea#ă-ne*& in oca pe +fântul +pirit înainte de a semna ordinul de e8ecuţie a ci ililor ruşi pe care îi considera parti#ani şi îşi lingea bu#ele în faţa corpurilor sfâşiate de proiectile. să moară de frig. când el însuşi judeca o fată tânără. 1ăpitanul 'ander ne aştepta. pur şi simplu. de spadă moare. dar oricum erau bine aranjaţi. . şi nici cum ajunsese să pre#ide#e consiliul local de tutelă.1ine ridică spada. +e ruga mult.1rucea de Fier* o obţinuse cu mari greutăţi& dar. deci. +e ocupa cu negoţul de delicatese. . . 6ntr-o #i.. dar nu-l mai numea $isusA nu era la modă. . când trimitea pe cine a la 1onsiliul de Că#boi. cu picioarele larg desfăcute. "e alţii îi lăsam. 1alea sa este insondabilă când rei să readuci la turmă oile rătăciteD.ra un om mic şi gras.itler. dar este oinţa lui (umne#eu. spunea cu accent dureros şi emoţionantA )1ât de greu îmi ine să o fac. Bnii se alegeau cu un glonţ în spate în timpul unui atac. 6naintea #ilei de "aşti. pe alţii îi predam ruşilor. #icea. 6i plăcea să cite#e /iblia şi. 1um reuşise să fie în acelaşi timp preşedinte al consiliului fabricii din parohia sa şi fabricant nu ştiam încă. îi spuse în timp ce aceasta stătea în genunchi în faţa luiA )%ei găsi o lume mai bună în regatul lui (umne#eu*.

fără nici o îndoială. moartea pentru cea mai mare parte dintre oi.. 1el mai frumos sfârşit pentru un german este să moară ca un erou. dar a fi o moarte în mijlocul luptei. căpitanul 'ander luă cu ântulA . până când îţi oi adresa cu ântul. o moarte onorabilă.când la regiment oiră să afle moti ele. nu mânie.(a. este dorinţa lui (umne#eu. accentuând cu oluptate cu ântul dulce. caporal. . 'ander tăcu un moment& pri irea sa e8prima reprobare.6mi rupi sufletul. "oate fi chiar şi dulce. 1adetul 'ander umpluse o sută două#eci de caiete cu preceptele instructorului-şef şi unul întreg despre comportamentul ofiţerului pe bicicletă.in. reluă pe un ton mieros. adresându-se în #adar #ăpe#ii. 'a ?coala !ilitară din (resda în ăţase că un ofiţer nu trebuie să-şi piardă controlul asupra lui însuşi. să suspende cercetările. 0runcă deci o pri ire mândră şi dispreţuitoare spre oamenii din plutonul $. (atoria unui soldat german este de a lupta pentru marea sa patrie. taci. .Că#boiul îşi cere ictimele sale. 0poi închise gura li idă de frig. e8clamă !icuţul. .?i de ce să nu crapi tu. brută nătângă2 mormăi #eflemitor !icuţul.a. domnule căpitan4 %a fi o plăcere să tac până când . 1ăpitanul făcu o sforţare imensă pentru a-şi înăbuşi un urlet de furie. piesele grele din /endlerstrasse ordonară comandantului nostru. Că#boiul fără ictime nu este ră#boi. !isiunea pe care am să -o încredinţe# înseamnă. . locotenentcolonelul . 1ând bătrânul sfârşi de dat raportul. te rog. strigă.!oartea poate fi frumoasă. . cu o oce mai curând tare.ei.

Făcu trei paşi şi se postă în faţa uriaşului. . Bn singur cu ânt. 1omandantul companiei îşi muşcă bu#a."orcule4 1âine4 Trei #ile de închisoare pentru indolenţă faţă de comandantul tău.u2 întrebă candid !icuţul. deci.'a pământ4 repetă 'ander cu ocea furioasă. şi te omor ca pe un împuţit ce eşti. . dacă îmi promiteţi să nu mă împuşcaţi. . +urâse de asemenea şi 'egionarul. (umne#eu este. !icuţul se aruncă la pământ ca un sac de cartofi care se rostogoleşte pe scara de ser iciu. 6 1ine2 . Cepetă ce am spus mai de reme. adresându-se restului companiei.(a. 'ander uită de caietele sale.. reluă discursulA . pri ind liniştit norii.domnul căpitan îmi a adresa cu ântul4 "orta surâse. când poate să mă târască în faţa 1onsiliului de Că#boi şi să mă împuşte4 Faţa căpitanului de eni apoplectică. general2 (e data asta. scuipă şi. . misiune magnifică. îşi ajustă centironul pe care îl trase uşor în jos şi cu o oce mai dură continuaA . +teiner scuipă cu de#in oltură spre un cada ru ce îngheţa în #ăpadă.'a pământ4ordonă căpitanul. urlând cu o oce strangulatăA . spuse !icuţul. 6şi duse mâna la pistol şi cre#urăm că a trage. /ătrânul bătea picioarele şi îşi lo ea palmele de coapse. domnule căpitan.ste oinţa lui (umne#eu ca oi să îndepliniţi o misiune în spatele liniei ruseşti. răspunse !icuţul pe un ton de ca#armă& de ce domnul căpitan să greşească lo itura. +ingurul care îşi păstră calmul era !icuţulA stătea impasibil. de care puteţi fi mândri. Erasul ofiţer îl pri i./ancuri.

din fericire. Toţi oamenii din plutonul nostru erau obligaţi să îmbrace uniforma rusă.. %ă pot garanta că #ilele sale sunt numărate. . 0cesta blestema. 1u un gest dispreţuitor. 6n ochii lui eram deja daţi dispăruţi.0cest criminal de#onorea#ă întreaga companie. 'ucrul cel mai dificil fu să găsim o uniformă care să poată cuprinde cei doi metri ai !icuţului. cel puţin judecând după felul cum se trăgea şi pe la spate. căpitanul concedie pe toţi oamenii. urlând că se iola dreptul oamenilor impunându-se să poarte uniforma lui $ an& agăţă de turela unui tanc o căciula de blană prea mică& dădu un picior la o puşcă-mitralieră şi făcu eforturi disperate pentru a intra într-un pantalon ca#on rusesc. aşa cum îţi spun eu4insistă !icuţul.. /ăcanul te a face imediat să ceri iertare. după regulament. 6n plus. 0r trebui să-l rog să-mi ierte pedeapsa.?i acum ce trebuie să fac2 întrebă pe neaşteptate.ă #iua . /ăcanul din +chles@ig nu au#i. dar această găselniţă genială o iola din plin. .şti nebun4 îi spuse micul 'egionar. . un condamnat poate cere să fie scutit de perioada de detenţie dacă este trimis să facă un lucru care îl plictiseşte. să urce la bordul a patru tancuri ruseşti de tipul T-=> şi să meargă în recunoaştere în spatele liniei ruseşti.8ista desigur în Eermania o cu totul altă opinie despre 1on enţia de la Eene a. "rimul consiliu de disciplină care se a reuni se a ocupa de el. 0mintiţi. ceea ce bolborosea !icuţul în #ăpadă şi continua să ne dea informaţii despre misiunea noastră.. .

(upă ce îl ascultă. care eram în acel moment în regimentul de tancuri din . intră. locotenentul îşi duse trei degete la beretă. 'ocotenentul "ot#. +osi #iua otării.când l-am ales pe 0dolf ca Fuhrer şi nu ştiam cum se otea#ă4 Toţi cei echi din companie începură să râdă. . $-au obligat pe toţi să ote#e. Bşa se deschise. fanfara cânta şi un răpăit de tobe scanda ritmul. (ar. +teagurile erau desfăşurate. atât pe soldaţi. totul începuse cu lipirea pe #iduri a afişelor multicolore ale di erselor partide.ra orba de marele referendum liber din FG=H. după un timp. +e ajunsese chiar şi la organi#area discuţiilor )libere* în timpul orelor de ser iciu. prin care trebuia să se do edească unanimitatea poporului german. supranumit +urioara. .l şi "orta se duseseră deja să-şi împachete#e efectele pentru a le restitui la maga#ie& era doar o chestiune de ore. !icuţul spusese cu oce tare că o să ote#e pentru partidul care îl a lăsa la atră. 0 ea în mână un pachet de fişe. inspectă cămăruţa pentru a se asigura că totul este . .0tenţie4 strigă caporalul din cămăruţa afectată pentru scrierea raportului. 6n plutonul nostru erau patru comunişti şi şapte socialdemocraţi&ceilalţi nu prea înţelegeau mare lucru din politică. fără să ne dăm însă bine seama de ce. 'a ora cincispre#ece toţi trebuia să fim în ca#armă pentru a ota. gândinduse la faimoasa #i în care fuseseră chemaţi la ot. 6n .itler. cât şi pe pri#onierii din lagărele de concentrare. Toate inimile se înflăcărau în timpul acestor discuţii. 6n dormitoare fură ţinute discursuri politice pentru a da o idee despre alegeri. 'a noi. toţi ne făcurăm ideea că ar fi mult mai bine să otam împotri a lui .isenach.isenach.

+e întrerupse din discurs. aproape că se au#ea cum îi lucrea#ă creierul. . în care se petrece ce a de o importanţă capitală. Cepetă ceea ce am spus mai de reme. gata pentru moarte. ce se întâmplă2 .!uştele.. H #i frumoasă.$diotule4 mormăi locotenentul. şi de ce este o #i mare2 !icuţul îşi luă un aer mirat.Cepaus4 6ntinse solemn fişele pe masă. +urioara comandăA . +ub ghetele lui "orta rămăsese puţin noroi care pro enea din plimbarea făcută duminică. care se mânjise cu unsoare de puşca.conform regulamentului.0lea două care fac dragoste acolo pe lampă. !area Eermanie trebuie să ote#e. .i bine2 întrebă din nou ocea dură.(a. domnule locotenent. . . fu condamnat să facă un tur suplimentar de gardă. . şi !icuţul indică cu degetul două muşte pe punctul de a se împreuna.+oldat 1reut#feld. limpe#indu-şi gâtul.1amara#i4 strigă el. . 1eea ce ă#u îl liniştiA eram ceea ce păream. îşi trase din nou tunica ornată pentru oca#ie cu un pumnal de paradă şi urlase ca o fetiţă. (isciplina era sal ată. Trăim o #i frumoasă. !icuţul. Tuşi. . o turmă de indi i#i disciplinaţi. obser ând că !icuţul nu asculta. .1e muşte2 . 0stă#i. domnule locotenent. îşi trase în jos tunica şi roti împrejur o pri ire întrebătoare.(omnul locotenent a spus că astă#i este o #i mare.

"une o cruce aici. +trigarăm de trei oriA Heil. încât pe curul lui se or putea coace ouăle. administrându-i o pereche de palme.Fuhrer-ul nostru. apoi îl pedepsi să facă trei tururi de gardă suplimentara şi condamnă plutonul la o serie de e8erciţii de pedeapsă.1retinule4 urlă locotenentul. .itler. (acă unul dintre oi nu o simte. . comandantul companiei l-a pedepsit pe !icuţul cu patru#eci de #ile închisoare pentru ina de a fi ...!icuţul a u o inspiraţie. binecu ântat de (umne#eu. 'ocotenentul îi ârî un creion între degete şi îi arătă foaia. pentru că astă#i a em liberă ieşire şi soarele străluceşte mai mult pe cer. 0dolf . inclusi comuniştii şi socialdemocraţii. 1ând îi re eni calmul. ă ordon să simţiţi în sufletul ostru cea mai profundă emoţie pentru această #i. . a permis ca nişte împuţiţi de teapa oastră să poată ota pentru el& îmi ine greu să-mi imagine# că unul dintre oi s-ar putea gândi să ote#e pentru altcine a. Bnde2 <u se mai ştie. Briaşul era e ident ner os şi puse crucea într-un alt loc. Bn om fu chemat la masă. îi oi administra o asemenea bătaie cu nuiele. imbecililor4 6şi ajustă pumnalul de paradă.1amara#i.. 6nsă locotenentul "ot# e8plodă ca o bombă.. când. +per că m-aţi înţeles cu toţii. deşi am de-a face cu imbecili de calibrul ostru.ste înaltă trădare4 "orcule4 Te oi biciui4 6l obligă pe !icuţul să pună crucea unde trebuia. în sfârşit. eni şi rândul !icuţului. Furăm chemaţi unul după altul şi procedarăm în acelaşi mod. +urioara reluă discursulA . . 6n aceeaşi seară.ste o mare #i.

. te oi e8pedia în faţa plutonului de e8ecuţie. ul !ediu. 6n final. <u ne petrecură cu fanfară la plecarea plutonului. 0sta ne întristă pur şi simplu.pătat onoarea companiei în ochii altor ofiţeri. IIIII /ătrânul sosi cu pasul sau bălăbănit. +e pleacă într-o oră. 1omandă pe un ton secA . . . spuse un locotenent din compania a patra. (acă îi prinde $ an. încercând să lărgească o căciula de blană prea strâmtă. ?i asta fusese totul. ei merge la 1onsiliul de Că#boi. 6n orice ca#. strigă acesta.Te ei căi pentru fapta ta. îmi pare rău că nu mai suntem în . . Zece minute după aceea. om trage noi în ei. +cuipă şi surâse amar. spuse !icuţul. dacă or încerca să ajungă în liniile noastre.ra un singur mijloc pentru a scăpa cu mai puţinA să cerşeşti imediat iertarea păcatelor.(acă faci apei. scuipându-F pe picioare. îi spuse acesta. îi spân#ură imediat& şi. .<u îi om mai re edea. imbecilule.Terminaţi cu îmbrăcarea uniformelor ruseşti şi pregătiţi tancurile T-=>.Toată treaba este o curată sinucidere. 1omandanţii de tancuri ne urmăreau cu pri irea în semn de salut. IIIII . !icuţul era în celulă şi timp de trei luni nu făcu altce a decât să cerşească îngăduinţa de a ota. comandantul transformă pedeapsa în trei luni de închisoare.

. 'ui 0llah nu-i pasă de oi prea mult. nimic altce a decât munte. . "orta dădu ga#. şi în acest munte este $ an.şi asta nu se poate. .(a. (ar trebuie să ştiţi de respectul pe care i-l datoraţi.Tancul se antrena cu greutate pe pantă. cu motoarele ambalate& din ţea a de eşapament ieşea puţin fum albăstrui. spuse /ătrânul. .(a. mult.einrich om ajunge. care nu se gândea la altce a decât la portocalii pe care îi a culti a după ră#boi.(acă ne duce acolo sus la el. mormăi /ătrânul care.(estul.<imeni nu a ierta gorila asta4 <ici chiar 0llah cu toată marea sa putere. . 0cest melon gri."oate dăm peste o mină T2 gândi cu oce tare. 0llah te a ierta. .+untem deja în spatele liniei ruseşti2întrebă "orta. !icuţul nu reuşise să-şi lărgească deloc căciula de blană şi îşi puse pe cap melonul gri. atunci chiar la ++ . cu fruntea apăsată pe i#or. făcuse mulţi ner i superiorilor. "lutonierul-major /lom din /arcelona.1re#i că oi intra în grădina lui 0llah2 Celigia nu este punctul meu forte. accelerând din nou. "orta începu să râdă. . Zgomotul motorului primi ecoul din munţi.6nchină-te până la pământ şi roagă-te lui 0llah. tună 'egionarul. . încerca în #adar să adă ce a în întuneric. . ricană .eide. 'egionarul râse sarcastic. deschise o uşiţă laterală şi pri i în noapte& furtuna aduna nori de #ăpadă de peste tot.!unte. prin sticla densă. 0llah nu poate permite asta. . îl sfătui 'egionarul. . ca şi jobenul lui "orta.

ste o iolare flagrantă a legilor ră#boiului. +top.ă.Bn strigăt sufocat al /ătrânului ne tre#i din di agaţiile noastre. puţin sufocată. e itând să lo ească în plin un pluton rus în marş. "uţin după aceea. spre marea noastră uşurare. Şi nimeni de pe lume nu le a găsi reo ină dacă ne or arunca în aer.. 6ntr-o clipă furăm din nou acei oameni gata să ucidă. flanc lângă flanc cu $ an. spusei. .0tunci. (e fiecare dată când poliţia mă întreba de ce am furat. ca pe o umbră.(acă am fi refu#at. apoi dispărură în spatele nostru într-un ârtej de #ăpadă. o tâmpenie să alergăm aşa.1rap de frig. . de ce nu ne-am opus2 întrebă !icuţul. %ocea /ătrânului răsună în microfon. . "orta frână la timp. <e a suspecta cine a. .ste. . strigau ce a pe care #gomotul motoarelor îl acoperea. (irecţia JFK.eide.1oboară şi aleargă în spatele nostru. Zgomotul dispăru..Tancuri. +oldaţii făceau semne.. tot într-un spulber de #ăpadă& nimeni nu suspectase tancurile T-=> cu stema roşie pe turelă.(ora. 1elălalt tanc încetiniA îl mai ă#urăm puţin. şopti /ătrânul. 6ţi garante# că te ei încăl#i. 0ici (ora. . . ite#a =H. propuse "orta. ne-am fi pus . îmi spunea tocmai că am iolat legea. spuse . cu un râs obosit. <umai un uşor #gomot în telefon ne trăda pre#enţa. Totodată poţi să şi strigi Heil! %ei edea ce se a întâmpla. tăie scurt /ătrânul.%om sări cu toţi în aer. indicatorul KH. distanţaţi. spuse 'egionarul. apoi dispăru. . oricum. apăru şi celălalt tanc. .

<imeni nu îi răspunse. nici nu te obosi să înţelegi şi ascultă. +ă refu#i să îndeplineşti ordinul. Câ#ând amar. 'egionarul armă puşca-mitralieră& eu apucai o grenadă în tăcere. dar 'egionarul îi puse o mână pe gură.ra un comisar cu trese er#i şi căciulă albă. spuse sărind pe tancul nostru. . în timp ce /arcelona îşi lipi ochiul de periscop. Tancul T-=> care ne urma sosi cu un #gomot asur#itor. frânând tancul. . (eodată. ascultă-mă pe mine. completă "orta. . Cusul îl apostrofă.1orp la corp.+e înţelege după dialectul pe care îl orbeşti. pe care se edea crucea erde a <:%(. Toată noaptea străbăturăm şosele acoperite cu #ăpadă în care tancul se afunda. /ătrânul începu să discute în ruseşte cu comisarul. !icuţul fu pe punctul de a striga. .0ici e sfârşitul.Fiţi gata de luptă. H oce spuse ce a în ruseşte.ştreangul de gât noi înşine. şopti /ătrânul. .<u înţeleg nimic. spuse 'egionarul. <e ă#u prea.0tunci. protestă !icuţul. urlând blesteme obscene şi (umne#eu ştie mai ce pe limba lui. . frica ne parali#a. . /ătrânul răspunse în dialectul baltic. 'egionarul spuseA . . aşa pe degeaba2 . +ă în eţi .1e s-a întâmplat2 întrebă !icuţul.(a.Brmaţi tancurile care sosesc.+unteţi baltici2 întrebă rusul. târ#iu pentru a frâna la timp şi ne lo i cu iolenţă. /ătrânul scoase un strigăt de teroare. 'a ederea ei. .

. oferind o mahorcă /ătrânului. ceru să i se facă loc în tanc. /ătrânul promise să orbească comandantului. "oliţiştii din <:%( se chinuiau. după ră#boi. /ătu din picioare pentru a se încăl#i. 0 eţi otcă.1e bordel4 spuse el. ceea ce în fond era ade ărat. care imediat fu . să pună coloana în marş. se edea că-i era frică şi se folosea de noi pentru a o lua înainte. (upă un sfert de oră. răspunse /ătrânul. 0dresă complimente lui "orta pentru modul magistral în care conducea tancul şi îl întrebă pe /ătrânul dacă rea să-l cede#e pe şofer. Totuşi. comanda. <e aşe#arăm în urma unui lung şir de tancuri. ţipând şi înjurând. îngenunchind. oferind o ploscă.mai repede.a. fii de bastar#i2 .(e unde dracuL eniţi2 întrebă comisarul. . şi în felul acesta trebui să discute cu superiorii săi şi să ceară o trecere şi pentru noi. în timp ce deasupra capetelor noastre apăreau ci#mele comisarului. . sărind din nou pe tanc. comisarul încerca să afle de ce se produsese aglomeraţie pe şosea. care îngheţase afara. .(a. +trigătele sale de ameninţare cu trimiterea în +iberia îşi făcură efectul şi pasajul fu lăsat liber.i strălucea ameninţător. /ătrânul se strânse în tăcere mai aproape de -ulius . ca şi cum ar fi făcut o litanie de blestem. dând un picior în traista !icuţului.Davai.eide. spuse /ătrânul. fiu de căţea. (unga erde a pantalonilor .!ai repede. Trecerea îl interesa desigur şi pe el. /ătrânul mormăi ce a despre o misiune specială.să orbeşti cum trebuie. comisarul.

6l ă#urăm pe comisar pre#entând actele. . +ergentul aruncă plosca goală şi râgâi #gomotos. Bn sergent din <:(% ceru parola de trecere. aruncând o pri ire pe acte. +chimbăm toate parolele şi cu intele de ordine.golită pe jumătate. +untem grăbiţi. câini baltici. răspunse comisarul. .Papliji tumani nad rjegoj. făcu comisarul. +ergentul se întoarse şi predă actele /ătrânului. Panimaieşi? Căspunsul nu îl con inse şi repetăA . "uteţi rupe echea parolă. . +e pare că nişte porci de nemţi au trecut în spatele liniilor noastre.+crieţi noua parolă. gospodin. . cu cinci tancuri. sub care discuta un maior înconjurat de tipi din <:%(.$ată noua parolă. iată poliţia. dar îi om prinde noi. arătându-i cu degetul o maşină particulară. îl urmări pe sergentul care se îndrepta către un copac. !aiorul râse şi spuse ce a comisarului. . 1eea ce rămăsese dispăru imediat. 'a fel şi oi.<u. !isiune specială. Tot mormăind. +ergentul ne rugă să aşteptam& trebuia să se consulte cu şeful său. aţi face bine să o în ăţaţi pe dinafară. . .+unt tancuri din Cegimentul KM2 întrebă din nou sergentul. 0 eţi otcă2 /ătrânul îi întinse plosca !icuţului./lestem4 înjură comisarul. sărind la pământ. "uţin după aceea. îi propunea un mijloc de transport mai confortabil decât tancul T-=>. 3mul nostru i#bucni şi el în râs& e ident. la o intersecţie. <ici un german nu a mai şti să o pronunţe din memorie.

. +ărutul !icuţului aduce aceeaşi fericire pe care o dă cucernicul sărut al +fântului .. "uteţi fi siguri că nici un german nu o ştie 5râse şi se căţără pe tanc pentru a-i arăta /ătrânului şoseaua7.+e pare că om nimeri într-un frumos bordel de-al lui +talin.„Raszvietili jahlons i i gruschi.spuse !icuţul.!ergeţi spre Tuapse4 . /ătrânul instală aparatul de radio-emisie şi începu să raporte#e la 1omandamentul +uprem al 0rmatei 503:7. !ergi spre sat. +eara târ#iu.(u-te în direcţia +ado oje. şi îl tra erse#i& la comandament îţi or da noul cu ânt de ordine& te ei îndrepta apoi spre . 1âte a ore merserăm în direcţia est. 6ţi or da o altă misiune specială.(e care să profitaţi personal. că nu se edea nimic de la un metru distanţă. dar nu intra acolo. spre :rasnoie. 0colo este cantonată (i i#ia a N$%-a. 0 em oca#ia să îndeplinim o acţiune bună. sosirăm în inima muntelui. . Formaţii ruseşti ne întâlneau.Tuapse2 5/ătrânul râse sarcastic.7 <u prea au fante#ie ăştia de la 03:. în timp ce sergentul ne făcea cu mâna semne de rămas-bun. într-o pădure. 3rdinul eni fără #ăba ăA . mormăi /ătrânul. ocolind toate satele. deoarece nu cred că trebuie să mergi mai departe. gânditor.1e acţiune bună2 hohoti /arcelona.lissa şi acolo te ei pre#enta la ordin. . Căspunsul esteA „!aumiana uliza ". Tancurile fură mascate atât de bine cu crengi şi #ăpadă.. . Panimaieşi. dar numai o dată ne cerură parola. apoi spre est. gospodin? # (a.

3re întregi tancul aleargă urlând. . !untele de enea tot mai sălbatic& şoseaua."apa de la Coma. !ulţi dintre noi a eam cicatrice de la lo iturile de cuţit primite în timpul discuţiilor religioase. Trebuia să ţinem uşiţele deschise.%om mai orbi când om ajunge la 1i. îi spuse 'egionarul. tancul lui +teiner făcu stânga împrejur şi se . 1rima a fost pusă apoi în seama parti#anilor. în direcţia sud-est. Brmărind norii grei.ste acelaşi lucru.u am hemoroi#i. . 'egionarul îi tăiase beregata dintr-o parte în alta. 6ncercaţi să ă băgaţi în cap asta şi să nu mai înjuraţi4 . dar nu spuse nimic ă#ând pri irea 'egionarului. 1unoşteam această pri ire./en#ina este pe sfârşite. ..<u am spus nimic împotri a lui 0llah. ne îndreptarăm către est. şi iscolul ne i#bea cu aluri atât de compacte de #ăpadă. "eriscopul nu mai era decât un bloc de gheaţă. se restrângea câte puţin. %ehiculele grele alunecau pe terenul îngheţat şi cereau toată priceperea conducătorilor.in +ala. /ătrânul râse încetişorA .?i acum2 întrebă !icuţul. care pe hartă era largă. . încât nu se mai edea gura tunului. anunţă "orta. 9i-am mai spus-o deja şi altă dată. Trebuie să continuăm pe jos2 +fântă !aria din :a#an4 . "orta şi +teiner.6ncetea#ă să amesteci lucrurile sacre cu porcăriile tale. (eodată. <u e8istă decât un singur (umne#eu. <imeni nu uitase pe ++-istul care se distra trăgând într-un crucifi8. 0i înţeles sau nu2 . pentru a e ita să iasă pe şosea. deşi i se dau di erse nume.eide deschise gura.

obser ă . cârligul săltă şi tancul lui +teiner se trase.. 1âţi a centimetri încă şi tancul nostru ar fi fost târât şi el.ilometri4 hohoti "orta. 1oborârăm cu toţii.0tunci. . aducând un ciocan greu şi bătu disperat în cârligul de ancorare.eide. %reau să ştiu câtă ben#ină mai a em. îl repe#i /ătrânul. . "orta acceleră./ine. huruind. <e ţineam respiraţia.tre#i cu botul spre munte. # Terminaţi cu flecăreala4 spuse /ătrânul. tancul iră spre marginea drumului. . (ar e8act în momentul în care ne credeam pierduţi.$ndicatorul este pe #ero. "e neaşteptate şi tancul nostru alunecă spre marginea şoselei.1e este pentru noi o plimbare de cinci-şase sute de . . 6l agăţarăm de al nostru& dar două cabluri de oţel se rupseră. . (acă i se . (emontaţi mitraliera şi recuperaţi tot ce ar putea să ne ser ească. %om arunca în prăpastie tancul. dar deodată alunecă din nou şi rămâne în cumpănă. 6ncet.ilometri până la po#iţiile germane.0tât cât ar trebui pentru a curăţa pantalonii !icuţului. şi atenţie că muniţia este mai importantă decât otca. .1âtă ben#ină mai este2 întrebă /ătrânul. (e aici a em cinci sau şase sute de . +teiner sări pe pământ. +unt numai o pată de grăsime.. H mulţime de scântei ieşeau din şenilele care patinau. spuse /ătrânul. 0r mai putea fi cinci litri de re#er ă. cam o sută de litri. .Eata cu porcăriile. Fu scos afară lanţul de remorcare. 6ncepu să cânteA $unt o vr%&iu'% c%l%toare (are hoin%reşte prin 'ar%.

+fântă !aria din :a#an. ce minunată meserie4 . !icul legionar aruncă pe uşiţă raniţa şi trei puştimitralieră şi îl pri i pe "orta care se sprijinea de tanc.1e porcărie4 oftă !icuţul. murmură el. Făceau pe omulsand iş pentru turişti.eide pe un ton dispreţuitor. o eţi face. deoarece nu e8istă alt mijloc pentru a ajunge în liniile noastre. îl puse în mişcare şi sări la pământ. Bltima traistă fu aruncată afară. de partea asta. cât este de departe4 . direcţia est. îţi dispărea foamea. "orta porni motorul. <u pot să spun că mă simt la largul meu.uţ.(eja de mult suntem consideraţi morţi. . (in când în când. +unt sigur că de acum încolo om hoinări atârnaţi într-un ştreang. obser ă 'egionarul. se au#ea un mare oftat de satisfacţie& surâsuri abia schiţate& . murmură !icuţul. şi că a em o mai mare posibilitate să ajungem acolo decât la bordelul tău. 1ine n-a mai făcut parte dintr-un comando nu poate să înţeleagă aloarea acestei mahorci atât de dispreţuite.+ă mergem.ste cam departe Ceeperbahn JK.)assi& lossom!*.. 1olosul dispăru dincolo de marginea şoselei. trăgând afară din taşcă un pachet de mahorcă.Bn bordel magnific cu nouă târfe. eroilor. să ştii că este şi mai mult încă de aici până la $r. Făcurăm o haltă până a doua #i. unul dintre acele pachete plate care constituiau raţia ruşilor.. spuse .(acă asta te poate consola. .ordonă să continuaţi pe jos. aruncând pe umăr puşca-mitralieră.(ar de ce te referi la Ceeperbahn JK2 . Te făcea să uiţi frigul. râse +teiner. . . . (race.

u mă odihneam întins pe #ăpadă la adăpostul unui tufiş.1redeţi că îl or spân#ura pe 0dolf şi pe .ilometri sunt ca şi făcuţi. ajunserăm în câmpie. Bn copac din grădina #oologică a fi suficient pentru aceşti câini. . "orta se simţea în formă. H sanie lungă. înfăşurată în piei albe. 6ncet. spuse +teiner. de proiectele noastre. ne re enea curajul. ultimă. Câgâiam satisfăcuţi şi scuipam. . "orta. pe piept cu . . imobili ca nişte statui. 'egionarul şi !icuţul mergeau pe lângă stânci şi îşi împărţeau puţina pâine. 0poi începurăm să orbim de ră#boi.a eam mahorcă şi eram liberi. (eodată strigătul $toi to!* sfâşie aerul ca un cuţit. nu trebuie să facem altce a decât să ne instalăm înăuntru şi să aşteptăm americanii. .0ceşti cinci sute de . "rin spiralele de fum. $toi to! strigară cei doi soldaţi cu cruce erde pe căciula& o căciulă scurtă.<u este ne oie. +ticla de otcă trecea din mână în mână. situaţia nu ni se mai părea atât de disperată. (upă acest strigăt. al lui /arcelona şi +teiner.einrich la "oarta /randenburg2 întrebă !icuţul. capabili să alerge fără oprire. urma o rafala de puşcă-mitralieră dacă nu ascultai pe loc. cobora panta cu ite#ă ma8imă. trasă de nişte câini mici siberieni. acei mici câini robuşti. +ania e8ecută un elegant iraj împrejurul /ătrânului. Cidicarăm cu toţii capul şi aproape că nu ne enea să credem ochilor. fascinant amestec de jafuri şi ră#bunare. 6n #iua următoare. /ătrânul mergea înainte cu /lom din /arcelona şi cu +teiner. (acă reuşim să găsim un refugiu aici în Cusia. spuse /arcelona.

ţinând cu puşca-mitralieră. 6n sanie găsirăm hrană şi muniţii. . +e opriră cu hohote de râs. <umai 'egionarul înăsprit în unul dintre cele mai dure ră#boaie ştia cum să ne scoată din bucluc. se puse într-un genunchi şi şuieră cu intele cele mai temute în toate ţările din lumeA . Târându-se ca un şarpe.!âinile sus4 1ei doi <:%( se întoarseră şi pri iră cu spaimă la soldatul sfrijit. +ania nu se mişcase încă. băutură care ne reconforta. 1e să faci2 $mposibil să tragi fără a atinge pe cei trei to arăşi ai noştri. Eestul care se face pentru a cere actele este acelaşi oriunde& nu ne puteam înşela chiar şi într-o stepă acoperită cu #ăpadă aflată la e8tremitatea 1auca#ului. ca o cobra care îşi pândeşte pradaA aproape că nu se mai edea. ră#boiul s-a sfârşit4 "uşca-mitralieră ţăcăni. chiar şi actele de identitate. Cidică puşca-mitralieră. . 0junsese deja la ţintă. (in câini ieşeau aburi& se chirciseră în #ăpadă. ca şi două butoiaşe cu otcă. iar la brâu cu cra aşa cu coadă. Bn soldat <:%( îşi acoperea camaradul. dar că#u şi el. scoţând un strigăt& celălalt începu să alerge. dar /ătrânul îl ţinea strâns de bot. cu cuţitul !icuţului între omoplaţi. /ătrânul se precipita spre câini& apucă animalul din frunte de hamuri şi îl ţinu la pământ& câinele mârâia şi încerca să muşte.puşca-mitralieră şi cartuşele.ram cu toţii hipnoti#aţi. 6n cinci minute. Bnul dintre ruşi că#u imediat. şi acesta deja începuse să se calme#e. cei doi soldaţi <:%( rămaseră în costumul lui 0dam şi totul le fu luat. şi cei doi erau deja .0micii mei.

care se simţea cuprins de mirare.. Nimeni nu putea să o sufere. înc"t credea că este liberă să spună adevărul despre ofiţerii SS3 : e#pediară în la$ărul de concentrare . Micuţul îi oferi cu mare curtoazie un pistol pentru a se împuşca.S.< şi de acolo la batalionul de marş. e importanţă avea o norve$iană în plus sau în minus> . plesnind din bici.!tunci e stupid. Eu îi vorbii în limba daneză. Era norve$iană. . şi se înrolase voluntar în S. 1âinele din frunte urlă lung. .. Erau at"ţia care trebuiau să moară imediat3 (ot re$imentul. spuse %orta. sania se puse în mişcare şi noi o urmarăm pe schiuri. "t era de stranie această studentă din 8slo3 -l alesese pe 9itler şi apoi rămăsese at"t de inocentă. studentă la 8slo. 8 c5ema %rofesoara. zise Micuţul. şi stupiditatea se va pedepsi. %orta spunea că e o trădătoare şi că va fi sp"nzurată la 2udbrandsdal. înainte de a o condamna. trebuiau să se $"ndească cel puţin un an între$. . Bătr"nul protesta şi afirma că. %rofesoara putea să aibă motive.alm. gâfâind.0h4 strigă /ătrânul.congelaţi într-o imagine grotescă. la reîntoarcerea în patrie. calm. nu te mai enerva. scuip"nd. Bătr"nul spunea că %rofesoara va sf"rşi rău şi că poate cădea în orice moment. =u fericită şi mi se confesă că ştia că trebuie să moară în cur"nd& această confidenţă nu mă afectă prea mult.

"0TCB'0 6< +0<$. <u eşti sătulă de gradul tău2 0şteaptă puţin ca <:%( să ină să-ţi creste#e curul. 0ici suntem la opt mii de . stepa imensă răsuna de blesteme înspăimântătoare. +ergentul -ulius . 1ând !icuţul se împiedica de un troian de #ăpadă. . ai2 -ulius urăşte e reii. 0nimalele gâfâiau din cau#a efortului./astardule.eide pri i lateral la câinele care îl ajungeaA . .ai. "rofesoara. striga . 1âinii şi oamenii erau la felA la fel de încăpăţânaţi. . !ă înţelegi2 . îşi ştergea frenetic ochelarii acoperiţi de #ăpadă. . sergent tanchist şi urăsc lumea. (ar câinele cel galben părea insensibil la înjurăturiA mârâia şi muşca turbat hamul de piele.eide. Câsul său fu înăbuşit de furtuna de #ăpadă.1aporal împuţit4 9i-ar plăcea să-l muşti pe -ulius. .ilometri de :olima4 1ând om ajunge. 1âinele părea că râde.%oluntar ++4 hohoti "orta. apoi se ridică şi urmă sania cu .eide rămâne un moment întins în #ăpadă. ei şti să mergi pe schiuri. mai repede4 "oate nu înţelegi germana2 (iorna! !ă înţelegi acum2 'ungi pasul şi reuşi s-o ia înaintea câinelui care accelera în spatele lui. <u mai putea să meargă pe schiuri şi plângea con ulsi . la fel de răi.eide. toată această lume împuţită4 +e împiedică şi că#u. complet orbită. câinii şi #ăpada. hai.eide alerga în faţa haitei şi înjura câinele din frunte. +ania sări înainte& haita fugea aţâţată de câinele galben.u sunt -ulius .

spre nord.est era /altica şi de acolo +uedia şi (anemarca. Făceam un . (eparte. eşti pierdut. . (eodată. cu picioarele larg desfăcute. . Eândeşte-te4 +ă faci o plimbare până la !almo cu un melon. <u. aruncă-te la pământ şi crapi.a4 striga. . 6ncercai să calcule# cât am face în două#eci şi patru de ore.ilometru în trei minute.est. . fu răspunsul. mă ridicai. nu era nimic cu ade ărat teribil. foarte departe.pasul său lung şi de#in olt. H mie de paşi un . 0cel bastard galben nu a fugi de -ulius . îi spusei deodată lui "orta. . se ridică încet şi începu să-şi umple pipa. uitai să număr paşii. 1u degetul mare îndesă tutunul.0tunci. .aita galopa în tăcere.eide. 0runcai o pri ire spre feţele camara#ilor meiA erau toate ca şi a mea. . înspăimântătoare.%in şi eu4 gâfâi el.ilometru. şi pentru /ătrânul popas însemna pipa. !icuţul stătea pe #ăpadă. 6n patru#eci de #ile trebuia să ajungem la liniile germane. $deea melonului mă făcu să râd.a4 . asta în ca#ul când se a mai putea orbi încă de linii O /ătrânul consulta din când în când busola pentru a ţine direcţia nord.!-am săturat. +urâsul /ătrânului4 0sta ne liniştea. dacă nu mai mult. 6ncepui să număr paşii pe care îi făceam& fiecare pas a ea circa un metru. dacă /ătrânul surâdea. /ătrânul plesni din biciul că#ăcesc. /ătrânul opri sania.ra un popas. 1ă#ui. trăgând sania lungă cu încărcătura sa grea. apoi surâse. apoi în cinci #ile. Făcea totul cu mult calm.. "rofesoara strigăA îşi rupsese un schiu. trebuia să fie doar un metru. Fără schiuri pe #ăpada moale.

"orta.%oi nu au#iţi nimic2 întrebă 'egionarul care continua să pri ească spre răsărit. 3amenii şi-ar plăti cine ştie cât numai să fie în locul nostru. cu aerul unuia care nu înţelege nimic. în timp ce noi doar unul. .'a dracu4 strigă el. arătându-i cu pipa. obosit. 1ine a mai pomenit să faci pe #idarul la această oră2 1âte a blocuri de #ăpadă îi scăpară din mână şi le sfărâmă furios cu picioarele. cu scopul de a face blocuri pentru a construi un iglu. . (ucea patru blocuri. . câinii. şopti 'egionarul. . . se sprijinea de o patină a saniei.Cuşii ăştia afurisiţi cred că îl or fraieri pe !icuţul2 ?i.Trebuie să au#iţi. "orta râseA #+o& t.eide de imbecil. îi aruncă un bloc de #ăpadă în cap.eide se aruncase pe burtă în #ăpadă şi părea mort. Bn câine de sanie nu moare niciodată de frig.Faceţi precum. întorcându-se în direcţia arătată. !icuţul părea un tractor. spuse /ătrânul. 1âinii se culcaseră cu botul pe labe.ra ora somnului.omadj este un sport. /arcelona şi +teiner stăteau la pământ la fel ca şi . formând în #ăpadă o grămadă de blană. luându-F pe . (eodată câinii îşi ciuliră urechile şi îşi #burliră părul . 6ncepurăm să e8ca ăm #ăpada. . Toţi îl fi8au pe /ătrân care fuma lângă sanie.eide. . 1ei doispre#ece to arăşi pe patru labe cunosc problema şi ştiu ce trebuie să facă. 'egionarul se sprijinea cu cotul de puşca-mitralieră şi pri ea spre răsărit într-un mod bi#ar. +e lipiseră unii de alţii. .1e2 întrebă "orta.

cu mitraliera uşoară şi cu aruncătorul de flăcări& ceilalţi. fără să răspundă. . Toţi îi au#eam acumA lătrături. !ergeau cu două#eci la sanie.. într-un ritm infernal. strigăte. 6i au#eam cum strigau pentru a îndemna câinii. acolo înainte. Tu. se întâmpla ce a. "orta şi . şi doar (umne#eu te a scăpa dacă din nefericire or începe să latre. ochii /ătrânului a ură o lucire. ar sluji la ce a. #ăpada se însărcina să facă restul. cu urechile şi ner ii încordaţi. 1inci#eci de metri între oi. 'egionarul.eide. Trecură doar la patru#eci de metri de noi în direcţia sud. câinii începură să latre& se sculară şi pri eau spre răsărit. ă răspândiţi. rămâi cu câinii. 0colo. <e culcarăm la pământ. 1a să e#i ce a. 0tenţie la flancuri. (eodată. <or egiana nu răspunse. . %ise. /arcelona şi + en la stânga.1âini4 spuse cu oce joasă. terori#aţi că unul dintre câinii noştri ar putea . Zburau ca fulgerulA două sănii cu trei soldaţi <:%( în fiecare. cu mitraliera grea. bombăni +teiner. la fel de repede cum fură spuse ordinele. )profesoaro*. (eodată. ca şi cum s-ar fi aşteptat să adă apărând ce a din #ăpadă dintr-un moment în altul. îşi apucă puşca-mitralieră. <e întoarserăm toţi spre răsărit.0u#iseră ceea ce 'egionarul au#ea de mult. se şi e8ecutară. 1ulcaţiă la pământ.!ai bine ţi-ai alungi urechile& cel puţin. "rofesoara îşi deschidea larg ochii miopi în spatele lentilelor groase de la ochelari.<u aud nimic. 0poi. . <u mai era nici un dubiu. departe în stepă. trebuia să fii foarte aproape. spuse /arcelona. <e ţineam respiraţia.

în loc să ajungi în ++2 Tu ai rut ră#boi. . $maginea se estompă aşa cum apăruse. spuse /arcelona. mă edeam deja la :olima. ameninţător. te a spân#ura $ an. !icuţul nu-şi uită promisiunile sale. reluă uriaşul.u sunt Cusia şi ă oi distruge*. Bn soldat <:%( alorea#ă cât cinci tipi ca tine. . "robabil Puisling te-a sărutat când ai plecat.+unt atât de obosită. gemu . adio portocale4 Furtuna de eni mai iolentă. înţelegi tu.0tunci. <u erau decât şase. urla. crescătorule de portocale2 . "ărea că ne urăşte pe noi. altfel. <u ai au#it )%ocea liberă* a !osco ei2 . . 1e te împiedica să rămâi în <or egia.începe să latre. . 'ucru surprin#ător.<u ştii niciodată cum reacţionea#ă omul când este surprins. mormăi "orta.(oamne4 oftă .eide.!ie nu-mi este frică de nimeni.<orocul tău. . străinii.!ie nu-mi pasă de ei. îţi îngheaţă şi sângele. . murmură "rofesoara. aplecându-se spre /arcelona.<u reau să mă repatrie#. . Te or spân#ura de picioare. murmură !icuţul. se smiorcăi "rofesoara. . .<u. (acă unul dintre ăştia strigă Stoi!.(ar eu nu ţi-am făcut nimic4 . mugea furtuna. un bastion contra bolşe ismului. nu se întâmplă nimic.eide. <u mai sufla. . 1e spune2 <u este permis să asculţi transmisiuni străine. ).1retino.<u om mai scăpa. +ă fii o eroină. nu2 (ar aşteaptă repatrierea.

'egionarul sări să-l ajute. <u-mi place acest cada ru care mă ameninţă cu degetul. 6ncepu să sape.%e#i dacă are ce a în scurtă. Tu ştii cine este ultimul soldat2 "rofesoara clipea din ochi. în afară de ultimul soldat. în timp ce toţi îl obser am în tăcere. . Briaşul găsise ce a în #ăpadă. scoase un strigăt. 0cesta mirosi conţinutul. "uţin după aceea.!iroase a otcă. "e ruinele 1ancelariei Ceichului. ?i apăru o mână. (eodată. . traserăm afară două cada re ale unor soldaţi germani Aunul din cei doi ne ameninţa cu o mână acu#atoare.. . înspăimântată. să ştii că eu oi scuipa pe oasele calcinate ale eroilor morţi4 . 0m mai ă#ut tipul ăsta în iaţa mea. . (ar nu reau otcă. departe.Fă-o tu4 spuse "orta. . departe 5arătă cu degetul spre nord7. .<u este prea atrăgător. mormăi /ătrânul. spuse /arcelona.1re#i că ră#boiul este pierdut2 .7 (ar tu nu ştii în ce situaţie am ajuns2 <or egiana îşi clătină capul cu tristeţeA .0cesta2 6i pre edeam sfârşitul încă din FG=G4 0colo jos. ineţie. !icuţul dădu un picior mâinii moarte. bubuie tunuri în număr suficient pentru a #drobi 0rmata a %$-a şi oricare altă armată.<u este altul decât !icuţul. 'egionarul întoarse într-o clipă cele două cada re pe burtă şi tăie cureaua unei ploşti pe care o aruncă lui . apoi o faţă înspăimântătoare.<u m-ar surprinde deloc.eide.+fântă Fecioară4 5!icuţul părea trăsnit şi îşi bătea o mână pe frunte ca pentru a constata o maladie incurabilă.

0 em doispre#ece câini de gardă. . /ătrânul luă plosca şi bău la rândul său. spuse !icuţul. 'egionarul o smulse din mâinile lui "orta. unde lucra. . %rofesorul. luând o gură. Ser$entul ?ulius 9eide era fiu de proletari. "ărea un urs în hibernare. %entru el ziua începea la ora patru în casa unui brutar. precum câinii. ghemuindu-ne unul lângă altul. ca şi cum ne-am fi aşteptat să cadă pe loc la pământ.$dioţilor4 îi mustră. care era înscris .7 <u este otcă. <imeni nu oia să facă de gardă. 0poi alunecarăm în iglu. şi adormirăm imediat fără să luăm în seamă protestele /ătrânului. profesorii nu puteau să-l sufere& preotul îl biciuia& tatăl îl maltrata. care pe neaşteptate de eni alergic la alcool. "ri irăm atenţi mişcarea gâtlejului. (intr-o dată. 56şi şterse gura cu dosul palmei. *a şcoală. ascun#ându-şi capul sub scurta lui . +teiner luă actele celor doi morţi şi cele două plăcute de recunoaştere.<imic rău.Trecu plosca lui /arcelona. care o adulmeca precaut. "orta şi !icuţul se aruncară pe cealaltă ploscă şi reuşiră să ina cu ea în mână. (oată viaţa lui n-a fost dec"t un şir de violenţe. *a şcoală a+un$ea de obicei cu un sfert de oră în urma celorlalţi. . !icuţul nu oi să se atingă nici el. dar este bună şi te încăl#eşte.eide.

Nu. zicea el. profita în fiecare zi pentru 'a da un e#emplu ). -ulius . din când în când. spunea %orta. în prima linie ca şi în cazarmă. @intre toţi. Brutalitatea continuă îl întărise. . 1âinii culcaţi pe #ăpadă gâfâiau #gomotos. (otdeauna pieptănat. %orbea fără oprire. Nu avea încredere în nimeni. . fără să te . (u nu trăieşti dec"t pentru a te răzbuna. 5iar în carceră.eide începu să orbească. /arcelona încerca să mestece puţină pâine îngheţată.Aie îţi place războiul. putea să ţină casca pe cap ore între$i fără să o mişte& uniforma sa era perfect re$ulamentară totdeauna. Este o tactică. în cele mai aspre lupte. răspunse 9eide. +e întâmpla adesea ca unul dintre noi să înceapă să orbească. Bătr"nul îl privi şi spuse1 . fără ca ceilalţi să se simtă obligaţi să-l asculte. nu-l asculta nimeni. respectam un soldat în$ri+it. el era cel mai bun. SCHMIDT CEL ROŞU Făceam un popas. /ătrânul aşe#at pe o patină a saniei fuma în tăcere. aran+at. (eodată.Eşti cel mai teribil dintre noi. (e obicei. %ovestea vieţii lui ne uimea. ?ulius. +e întâmpla ca. sufl"ndu-şi nasul cu de$etul. să simţi ne oia să-ţi orbeşti ţie însuţi.în SS.Ele$anţa dă si$uranţă şi impune respect. scoţând nori de aburi din boturi. .

!ama mângâia capul bătrânului şi încerca să-l . deoarece disciplina este necesară. deoarece murmura rugăciunea într-un mod bi#ar. scuipa ca prostul împotri a furtunii. !ama îl aduse acasă. ?i.6ntr-o #i eniră poliţiştii să-l ia şi puteţi fi siguri că îi chinuiră carnea lui păcătoasă. fără să roşim. !ama se ruga mult. "entru el nu mai eram acolo.eide începu să orbească& %orbea stepei. a fricii. unii în faţa altora./ătrânul ne bătea cu cureaua când era beat. (oamne. <u am putut să înţeleg ce spunea. mâncam împreună. bătrânul unea fata cu negrul. spinilor ascuţiţi cu ramuri scheletice. deodată. !am întrebat adesea de unde reuşise să-şi procure această cataramă. <umai chinuind carnea păcătoasa se în aţă mai bine disciplina. . /ea ca o găleată spartă. pe care îl ridicasem cu ajutorul #iarelor. 6ntr-un sens. ne prindeam împreună puricii& totul./ătrânul meu era un beţi . dură ca oţelul. deoarece era mereu beat. ?i asta din ina #ăpe#ii. 6n ce stare4 . . în locul celui de-al patrulea era un sertar.adrese#i nimănui. 0 ea ochii e8traordinari de albaştri. .a era aşe#ată pe scaunul nostru& un scaun cu trei picioare& pentru a-l ţine. . asta se întâmpla foarte des.ra tot albastru şi erde şi plângea re#emat de genunchii mamei. a morţii. +e uita către est.1re#i că ă bătea pentru că era băut2 Ereşeşti. -ulius . . ?i. ce se mai îmbăta4 "orcul bătrân a ea o curea cu o cataramă care repre#enta o fată goală şi un negru& era o curea a dracului de lată& pentru a o închide. (ormeam împreună. nu eram decât noi. Cugăciunea era singurul ei moment de bucurie. este datoria faţă de marea noastră Eermanie. 6n plus.

. pastorul. că mi-am #is că era mai bine s-o fac pierdută. cerându-ne o fotografie. pentru că puteam folosi #drenţele ei. !ie îmi re eni trenciul ei din lână şi un tricou magnific.eide începu să râdă. . pentru noi ceilalţi. /ătrânul găsi că era mai bine. deoarece a ea cancer la oase. care era preşedintele comisiei de supra eghere a copiilor. dar asta este altă po este. deşi era noapte.console#e pentru lo iturile pe care i le administraseră la poliţie. care a ea un an şi nu ştia încă să meargă.ra soldat la ca aleria garni#oanei. . Bnul dintre fraţii mei fugi de acasă şi ajunse în armată& ne-a scris odată.7 <u ştia de alte ceşti. şi stăturăm în faţa statuii :ai#er-ului& un frumos monument cu :ai#er-ul pe un cal enorm. într-un sat oarecare de frontieră. îmi dădu o pereche de palme atât de iolentă că mă rostogoli peste o itrina unde erau porţelanuri fine. (umne#eule4 . inspectorul mă bătu. !uri cinci #ile mai târ#iu. cum făceam adesea. unde stătea bine. Făceau toţi atâta scandal din pricina hainei. deoarece nu ne pri ea pe noi cum îl consola. /erta era cea mai mare dintre copii şi hainele ei erau largi. 0poi se culcară şi continuă şi acolo să-l console#e.ra furios pentru haină. 6n aceeaşi săptămână am dus-o cu ambulanţa la spital pe /erta. (oamne. dar în special pentru ceşti. +punea că erau autentice4 5. <u prea ştiam pentru ce altce a ar fi trebuit să-i mulţumesc. $arna era teribilă şi nu mai a eam nici o haină. ?i toată treaba era din ina mea. 3dată am furat una. <oi ne duserăm în parc. "rofesorul mă bătu. cât era de frumos şi de călduros4 6mi amintesc că am mulţumit lui (umne#eu pentru că /erta era în cer. <oi ieşirăm afară în stradă.u o ţineam în braţe pe soră-mea. +e spărseseră trei ceşti şi din acest moti mă pedepsi iar.

te oi spân#ura cu propriile mele mâini. gândindu-se la ne ino ăţia fratelui său. fata mea. în sfârşit. în acea #i. tram aiul reuşi să se oprească. .eide râse din nou.7 0poi. acela care sărea din tram ai din mers când controlorul descoperea că nu a ea bilet. (ar. 3 făceam.(upă aceea n-am mai ştiut nimic despre el. Cuth fu cea care luă saboţii. dar cred că a sfârşit într-un lagăr de concentrare. /ătrânul o bătea. dacă nu te comporţi cum se cu ine atunci când aceşti porci de capitalişti or eni să te ia. 0m făcut un mare tapaj.ra o plăcere să sari jos din tram ai. . când. nu mai era decât o grămadă de carne. +perasem să iau eu saboţii lui cei noi.i i se potri eau. +e întoarse .Qilhelm era foarte mic. 'umea ţipa înspăimântată. 9ipa mereu despre ictoria proletariatului şi o mulţime de lucruri din astea. cu pană de struţ la pălărie. . Qilhelm sări lateral şi alunecă sub roţi. strigând controlorului că e un porc& acesta nu putea coborî să alerge după noi. fratele meu Qilhelm. destul de des. dar. de altfel. 5. fără să mai socotim doi cocoşei eleganţi. deoarece plângea la gândul că trebuia s-o lase &nu trecea mult şi surâdea tremurând.* /ătrânul primi cinci#eci de mărci de la domnul bogat din 'in#.ste un noroc pentru o fată ca asta. /ătrânul spuse din nouA -. care trebuiau să fie martori că Cuth nu mai aparţinea familiei noastre...* 1ele cinci#eci de mărci le cheltui pe alcool. gândindu-se la #iua când or eni să o ia& nu îndră#nea să facă altfel. Fu cumpărată 5adoptată se spune7 de nişte oameni bogaţi din 'in#. care enise cu un notar şi cu un ofiţer de poliţie. /ătrânul îi spuseseA -)0scultă.ra comunist şi nu ştia să-şi ţină gura. dar nu-mi eneau& îmi rămânea în afară tot călcâiul .

acasă beat criţă& era nebun de furie.un geamăt lung. 0proape că nu ne enea să credem. iar . . +e împiedică în ligheanul de rufe al doamnei +chult#e şi-F răsturnă cu piciorul. apoi eni . care a ortase de trei ori. . !ama era bolna ă. Bşa scârţâia teribil. !ângâie pe cap câinele galben. 0m rămas acolo sus şi printr-o gaură din acoperiş îF edeam mergând în sus şi în jos prin grădină. Brlau amândoi. 1ât a mai urlat4 6ncerca să ne facă să coborâm cu tot felul de promisiuni. (oamna +chult#e se repe#i cu o tigaie plină cu cartofi prăjiţi şi i-o aruncă în faţă. !ama era întinsă pe o saltea. 6ncepu să dea în bătrân. aşteptând să-i treacă beţia. . ?i sosi acea #i în care mă întorceam acasă de la şcoală. am au#it-o pe mama gemând. /ătrânul a ea obiceiul să o ungă cu tutun dar nu mai fusese unsă de mult timp. Bltima înaintea acanţei. dar nu îndră#nea.u şi :arl ne ascunseserăm în mansarda familiei +chult#e. la fel ca atunci când năştea. el le întoarse cu dobândă asupra mamei şi a noastră. a.eide pri i fulgii de #ăpadă care cădeau din cer. dar nu a eam încredere în el. Totul se sfârşi într-un amestec de rufărie şi cartofi prăjiţi. câinele rău îi lingea obra#ul. . .ra o #i minunată.+fântă !arie4 1e frică mi-a fost când am au#it geamătul mamei. 0 ea o mare dorinţă de a scăpa cu iaţă.ram atât de fericit4 +osind acasă.eide îl scărpina după ureche. am fost surprins să nu simt maşina de gătit a mamei care de obicei mergea în plin. 1ând am intrat. fata doamnei +chult#e. . aşe#ată lângă perete. după care strigaA )0jutor4 "oliţia4* +e denunţară unul pe altul la enirea poliţiei care-i mai altoi bătrânului o ploaie de lo ituri& natural.

cel mai rău la aceste cada re erau ochiiA nişte ochi mari. cu o e8presie temătoare.eide pri i din nou norii de #ăpadă& a ea mâinile îngheţate. "ri i împrejur cu orgoliu. 1ât îi mai regret aici4 3chii mamei semănau cu cei ai cada relor pe care le edeam la fabrica din :ie . dar asta nu era cel mai rău& toate astea le ă#userăm adesea. Cespira cu greu şi scotea un fluierat.ra e8act aceeaşi e8presie pe care o a eau ochii mamei. . cu ochii ascunşi sub pleoapele umflate& urechea înroşită nu mai era decât o rană de#gustătoare. dar. mult mai mult decât noi când mărşăluiam în ca#arma din "aderborn. .. eu nu miam ă#ut mama beată niciodată. Tata se înfurie când mă găsi stând degeaba. aceşti saci. 6nsă nu mai era în stare să facă nimic. <u erau deloc răi pentru dormit.u şi :arl ne culcam pe nişte saci echi de cafea pe care îi furasem din maga#ie.0 eam patru saltele. dar erau insuficiente. "icăturile se scurgeau în special la rădăcina părului.)Tăticul se a înfuria în mod sigur când se a întoarce*. ă jur. Fiecare a ea câte o gaură în ceafă. <u.. . .. dar nu reuşi. ca un motor înecat. o pri ire la fel de îngheţată. . gemu mama. muştele eneau să-i sugă sudoarea. ştergându-şi cu precauţie faţa îngheţată. 6ncercă să mă prindă. !ama nu era o leneşă. 6şi ştergea sudoarea cu mâna. Transpira foarte mult. . . 6ntr-o clipă re ă#urăm cada rele fabricii din :ie . iar unii o gaură de ieşire a glonţului lângă rădăcina nasului./ăieţi. de pe care desprindea o crustă pe care o dădea . continuând să scarpine după ureche câinele galben.eide ne pri ea.rau foarte multe muşte. poate credeţi că ă mint.

)!amă. un pian castaniu. îi nete#eam părul cum fac acum cu acest câine. cât doream să se facă bine mama4 6i mângâiam mâna.(oamne. făceam tot ce era posibil pentru a arăta cui a că îi rei binele. ?i aceste târfe cântau cântece porcoase şi râdeau. toată tristeţea dispărea. 1ând . (e astă dată noi.!ama mea era o femeie bine şi de familie bună. dar nu era uşor. 1amera era înspăimântător de tăcută.eide scuipă. copiii. ascultam la uşă. . . începeau amândouă să urle. (oamna +chult#e şi cealaltă erau bete amândouă. încât de enea roşie la faţă. 0m rămas nemişcat. 1ând stăteam aşa lipiţi de mama. nu mai reuşeam să ne reţinem hohotele de râs.. . 0ceasta era atât de beată sâmbăta seara.. (ar mama nu mai era.a era cea care ţinea toată casa. !ama nu mai respiraA am sărit în picioare şi am pri it-o fi8. . 0 ea un apartament întreg. un bulgare tare. dar nu chiar atât de tare. dar nu îndră#neam să râdem până când nu erau complet bete. rotindu-mi pri irea prin cameră. îi ştergeam fruntea. <oi.in#eberg cădea pe scară. (acă reţi să mă credeţi. două camere la etajul al treilea. m-am tre#it. ca şi bunicul.eide aruncă un bulgăre de #ăpadă. Tatăl ei era caporal. <u se au#ea nici un #gomot. Făcea orice ca să nu plângă. nici rachiu la contorul de ga# ca doamna . puţin după ce soarele răsărise peste grajd.câinelui. !ama nu ne bătea. <e linişteam. nu ţinea alcool ascuns. am strigat . precum doamna +chult#e. (intr-o dată am înţeles ce #gomot aşteptamA respiraţia mamei. ca şi pumnul care îl făcuse. (imineaţă. .0m adormit acolo pe saltea lângă mama. . <u ştiu dacă i s-a mai întâmplatA am simţit imediat că se petrecuse ce a îngro#itor. Toţi o adorau pe mama. .in#eberg. copiii.

=. /ătrânul mă pri i cu gura căscată& la fel mă pri ea şi +chmidt cel Coşu. /a nu. atât de puternic era.ste ce a de băut2 strigă el. strigă. 0m ă#ut atâţia morţi& nu mă mai impresionea#ă. . .disperat. +osi cu +chmidt cel Coşu. te oi ciomăgi pentru a te în ăţa să stai în picioare. 0poi cei doi porci mă ă#ură& bătrânul mă împinse cu un deget care tremura. !ă fi8au amândoi.ra acolo. cu spinarea re#emată de un bloc de #ăpadă.ilometri. mamă4* 0 ea ochii deschişi şi acei ochi nu mai edeau.* (ădu un picior mamei. 1u asta nu m-am putut obişnui deloc. +chmidt cel Coşu ă#use atâtea lucruri stranii la ospiciu. şi de atunci au trecut şaptespre#ece ani. ba chiar nouă. -.. 6l pri eam toţi pe furiş pe . . de la mina nr.. care îl apăra de ântul îngheţat. dar totul se sfârşise.eide. Bnde eşti. )!ama a murit*. %oi nu puteţi înţelege& nu a eam decât #ece ani. "ărea că lo eşte un burduf de piele de capră plin cu in. urlândA )+târpitură. şi po estea tragedia întâmplată la mii de . Bnul dintre acele burdufuri care se folosesc în Comânia şi care arată atât de caraghios.* +e împiedică de o găleată şi se înfurie. spusei eu.=& îl trimiseseră la ospiciu. (oar nu cre#i că duminica este făcută pentru a sforăi4* $ar o lo i cu piciorul. decât atunci când sunt la )+er iciul +pecial* şi trebuie să spân#ur sau să împuşc un amărât. bătrână răjitoare2 !ă au#i2 +tăpânul tău rea să mănânce.!-am aruncat asupra ei ca s-o tre#esc. "lângea. +chmidt cel Coşu nu mai lucra la mina nr. )6n picioare. +e spunea că sufocase doi furioşi care atacaseră gardianul. unde bătea nebunii. /ătrânul intră beat criţă.

din ce #i am început eu să-l urăsc pe +chmidt cel Coşu şi să simt că trebuie să-l omor2 .(a. 1hiar îi omoară pe nebuni2 . . 'a ospiciu îţi fac injecţii. . 0dresă lui +chmidt cel Coşu un surâs complice şi începu să o lo ească pe mama. ca la balamuc. afirmă . +chmidt îmi trase un picior în spate. este un secret dacă tu sau eu crăpăm2 . !ă apucă şi mă i#bi de #id. împiedicându-mă să uit.* %edeţi oi. bate-o. şi îl sfătui pe bătrân să o ciupească pe mama. -)%răjitoarele nu mor aşa. coloana ertebrală mi-a rămas strâmbă. .ste legal... deşi era ge. .(oamne (umne#eule4 e8clamă /arcelona. aprobă !icuţul. îi omoară medicii. +e aruncară amândoi asupra mamei şi începură să o lo ească cu furie.%a edea el atunci.1e face acum +chmidt cel Coşu2 întrebă !icuţul. /iciuieşte târfa asta şi ei edea cum îşi saltă fundul şi ne face de mâncare. 0poi continuă po estea. cu un surâs diabolic. :arl. . care urmărea cu răsuflarea tăiată po estea lui .Te înţeleg.ste cu totul altce a./ătrânul porc e#ita. spuse +chmidt. 1orpul mamei se ridica puţin sub lo ituri.eide. 0poi se întoarseră . 6n tot acest timp au fost mulţi morţi la ospiciu& toţi orbeau de asta. +e numeşte euthanasie. gânditor.ste gardian-şef la balamuc şi se ocupă de incinerări. .eide.u îi sării în spate.ados 5secret de stat7. 6l apucă sughiţul.. râ#ând. băieţi. . !ă alesei cu un braţ rupt şi cu o comoţie cerebrală.1um este posibil sa fie un secret faptul că mureau2 1e. (ar cum ei face ca să-l prin#i2 'a !unster nu a fi uşor. Trebuie să-l omori. dar strict secret. +e preface.

eide râse răutăcios.1ând luptam în Cegimentul J Tancuri din . Tatăl meu fu rechemat în miliţia teritorială.1redea că ser eşte la obţinerea unor culori mai tari.la birt. 6ntr-o #i am mers împreună să sărbătorim ictoria şi mi-a po estit .ra din Eestapo şi a ea sarcina să spione#e ofiţerii.0 eai multe lucruri2 întrebă !icuţul.(e ce ne asta Eauleiter-ului punea bălegar la lalele2 întrebă !icuţul. . încât lo iturile sale îmi pro ocară o hernie. !-am dus să chem poliţia şi m-am prefăcut că nu-mi amintesc nimic. . . chiar şi la #ece ani.isenach.0i întotdeauna ce a. 0 eam un tricou cu o singură mânecă& şi nişte pantaloni scurţi albaştri. (ar bătrânul era atât de furios pentru lunga mea tăcere. (e acolo nu sunt decât două ieşiriA plutonul de e8ecuţie sau batalionul disciplinar. m-am dus să-mi iau lucrurile mele şi să le împachete#. . . 0ici îl cunoşteam pe sergentul său major.?i de unde ştii că acel +chmidt a eni la noi2 . . ajunşi albi în urma spălărilor. buni atunci când saboţii ţineau prea cald. . stupid. ştergându-şi iar bruma de pe ochi. am intrat în "raga şi acolo l-am cunoscut pe un anume "abst.ra dat dracului. !ai a eam şi o pereche de pantofi. . !i-i dăduse ne asta Eauleiter-ului. pentru că-i adunasem bălegarul de cal dintre lalele. $-au închis pe bătrân şi pe +chmidt şi i-au ţinut acolo şase săptămâni& nu ieşiră decât în #iua în care am fost dispus să po estesc cum s-au întâmplat lucrurile. 1ând am ieşit din spital. .ram împreuna cu /atalionul R Tancuri şi acest dia ol de sergent-major mi-a promis că bătrânul a sfârşi la Torgau sau la Elat#.

?ase luni după aceea. "orta surâse.i. (acă oia să scape de cine a.(race. 0colo s-a decis destinul lui +chmidt cel Coşu. era destul să o spună.. . aşteptându-F. . 'a . "roblema mea a fi să-F fac să treacă cu multă graţie pe linia de tir. H sticlă de otcă lui !ir#ens. (race.euberg.i. !icuţul strigăA . "abst s-a dus să-l caute.au@. /arcelona fluieră admirati . bătrânul scrib al companiei noastre. 0cesta se a gândi să-F trântească în /atalionul $.eide4 "este puţin timp a lua un bilet pentru Cegimentul JM Tancuri unde îl cunoşti pe plutonierul +.eSdrich.şti dat dracului. 0colo cunoşteam un plutonier care îi re#er ă o primire specială. <u ai fi putut să o aranje#i mai bine . 6n primul moment. pe sergentul /oc. aici este sergentul ..eide. care-şi pierduse ambele picioare. şi cu "abst nu te joci. Tipul ăsta nu trebuia să dea în cada rul mamei tale.0cum înţeleg ura lui . cu funia de gât.euberg se afla sergentul-major !ir#ens.8act. +chmidt fu luat de la ospiciu şi aruncat la Elat#. +chmidt a de enit maestru de curăţenie la Q1-uri cu peria de ghete. se #icea.că era omul lui . <imic pe lume nu a putea să-F scape de pre#entarea la primul pluton şi mai precis al tău. -ulius. toţi se întreceau în pedepsirea brutei. 6nseninându-se la faţă şi aranjându-şi melonul pe cap.engst care îţi este un bun prieten şi care îl a găsi. <u mai era tot atât de strălucitor. urmând recomandarea lui !ir#ens.. plecă spre /atalionul (isciplinar G=M din . .i. +chmidt cel Coşu. şi acesta i-a pregătit lui +chmidt o primire călduroasă şi un program de acti itate pe măsură. 6n patru#eci şi opt de ore. .

spunea el. 4estea e#plodă ca o bombă1 eram la doi paşi de (urcia3 Bma$inaţia prinse aripi. ceea ce este şi mai rău.i cu m"ncarea ce facem> întrebă Micuţul.. că om ajunge prea târ#iu. $deea unei asemenea posibilităţi nu-mi dă pace. . foarte departe. . acolo Suntem civili. . (ar a a ea chiar şi dreptul de a trage din greu. mult vin şi papricaş. 9eide reîncepu să m"n$"ie c"inele $alben.. (urcia era foarte. *a toate astea vom adău$a vin. +ingura mea teamă este că nu a ajunge la regimentul nostru sau. Micuţul simţea de+a în $ură $ustul piureului lui %orta. %orta începu cu tema sa preferată1bordeluri de lu#. şi $ an tocmai F-a lichidat. Mai mult.%a a ea acea tăietura. 6i ei plasa un glonţ regulamentar sau om tăia o fantă în ţintă2 1um era cea pe care am re#er at-o căpitanului !aSer2 . şi chiar în propriul cur. 6i oi e8plica cum se sfârşeşte la noi. rafinamente se#uale. *ăsarăm deci satul în urmă şi pornirăm cu 5aita noastră de c"ini.. .decât mine.8 farfurie plină cu piure de cartofi şi cu friptură.Numai să reuşim să trecem frontiera3 @ar totul nu era dec"t un vis.

'3%$TBC0 6< 1,0FT 1âinii se lungiră pe pământ, obosiţi. ,ra e ident că nu ne pricepeam să-i conducem. /ătrânul, care părea să ştie totul, era e8pert cu ade ărat doar în două meseriiA cea de dulgher şi cea de soldat. H iubea pe prima şi o detesta pe a doua& dar haita nu ştia s-o mâne prea bine. 6n plus, nici unul dintre noi nu se descurcase mai bine decât el. 0ceastă ţară ostilă tuturor străinilor ne distrugea. <e băteam între noi, ne muşcam, mârâiam. 6n dimineaţa asta, !icuţul şi .eide s-au bătut timp de două#eci de minute. .eide s-a ales cu nasul umflat. "entru a-i face să încete#e, /ătrânul a trebuit să-i ameninţe cu pistolul. (esigur, nu ar fi tras, şi toţi o ştiam, dar era mai multă autoritate în cu ântul dur al /ătrânului decât în urletele tuturor ofiţerilor şi generalilor luaţi la un loc. "ugilatul încetă deci, dar nu şi ameninţările reciproce cu moartea. <imeni dintre noi nu putea înţelege ura feroce dintre ei. 1âinele care şchiopăta fu omorât. '-a omorât !icuţulA ia tăiat gâtul, surâ#ând ca un dement. 0cest surâs ne i#bi şi-l mustrarăm. 0tunci, se re oltă furiosA - $maginaţi- ă cum îl oi înjunghia pe -ulius, ucigaşul e reilor. 1âinele scoase un urlet prelung. !icuţul se întoarse şi-l pri i pe .eide. - 'a fel ei striga şi tu când îţi oi tăia mărul lui 0dam. .eide scuipa de furie, dar nu se încăierară. (eodată, /ătrânul opri câinii lângă un fel de mo ilă. - "e !ahomed4 e8clamă 'egionarul. !area2 (ar este

imposibil4 "ri eam harta, controlând busola, dar acolo în faţa noastră, fără nici un dubiu, era marea. "orta începu să râdă. - 1e bandă de a enturieri4 (upă ce am călătorit în sanie prin stepă, a trebui să de enim marinari îndră#neţi şi să înfruntăm marea. 6şi săltă jobenul galben pe care îl purta deasupra căciulii din blană şi trase din raniţă cotoiul ărgat. - +talin, dragul meu, nu rei un hering2 0ici sunt legiuni de heringi, dar a trebui să-i prin#i, pentru că nimeni nu are undiţa la el. /ătrânul mărturisi că nu întelegea nimic, dar că în mod sigur n-am greşit direcţia. (upă el, marea ar fi trebuit să fie mult mai departe. - 0tunci, noi isăm, spuse "orta, i#bucnind în râs. !area este aici, la trei#eci de metri. - ,ste în mod sigur un mare lac... , sigur un lac... - (a, sergent, dar care lac2 <e aplecarăm cu toţii asupra hărţii, dar nu era indicat nici un lac. - <u înţeleg nimic, repetă /ătrânul, pri ind prosteşte întinderea de apă îngheţată. - "oate este o mlaştină, sugeră timid "rofesoara, strângându-şi ochii miopi în spatele lentilelor groase, din care una era spartă încă din prima #i când că#use. 'una care apăru la ori#ont ne ajută în final să #ărim ce a ce semăna cu un alt mal la doi sau trei ;ilometri. - 6n ca#ul ăsta, este un râu, spuse +teiner. (ar care2 'egionarul plasă se8tantul pe hartă, pri i cu încredere la cer, apoi îşi ridică uşor capul, descurajat. <u era nimic pe

hartă. - <u este posibil ca toate se8tantele să fie false& deoarece trebuie să mergem spre est, nu putem face altce a decât să tra ersăm gheaţa. - <u a em prea multe şanse, ne a erti#ă /ătrânul, care se re#emase de sanie. (acă greşim direcţia, ne or trebui #ile ca să găsim drumul. "rimul care s-a hotărât să se a enture#e pe întinderea îngheţată fu "orta. 0lunecă cu precauţie pe burtă& noi îl urmăream cu pri irea, înspăimântată. Eheaţa ne îngro#ea. 0 face baie pe un asemenea frig echi ala cu o condamnare la moarte. 'egionarul, mai realist decât noi, îngenunche şi începu să taie crusta de gheaţă cu cuţitul său siberian. 6i măsură grosimea cu un surâs satisfăcutA stratul de gheaţă re#ista la greutatea noastră. (escoperirea ne în eseli pe loc. "orta şi !icuţul se lansară într-o serie de alunecări, căderi, precum şcolarii pe un patinoar. - !ă omorâţi cu prostiile astea4 spuse /ătrânul, printre hohote de râs. 0ţi uitat că suntem la o mie cinci sute de ;ilometri în spatele liniilor ruseşti2 - <e plictiseşti4 5!icuţul nu mai raţiona.7 (acă $ an ine aici, îl om in ita chiar şi pe el la joacă. 3 trosnitură surdă rete#ă deodată eselia. <e pri irăm înspăimântaţi. - 'a dracu4 mormăi "orta. +ă fugim cu toată ite#a. 0 ansam pas cu pas prin )deşertul* infinit, atenţi, cu umerii încordaţi& gheaţa pârâia sub paşii noştri. (e fiecare dată când au#eam #gomotul, ne opream, gata să ne sărim în ajutor. /ătrânul ne ordonă să a ansăm depărtaţi unii de alţii.

!ergeam de ore întregi cu sufletul la gură. 6n sfârşit, iată şi celălalt mal& un mal acoperit de mesteceni. 0m tăiat copacii şi am aprins un foc, cât mai mare posibil. - , o prostie, obser ă /ătrânul. Focul se a obser a de la câţi a ;ilometri. %reţi să chemaţi pe dracul2 - (acă un <:%(-ist ine din partea asta, îi om plasa un glonţ în cap şi îl om mânca. "oate că este gustos. %ă mai amintiţi de pisicile din ca#arma (ibu illa2 "uteţi oi să spuneţi că un <:%(-ist gras ar putea fi mai puţin gustos decât un cotoi slab2 întrebă !icuţul. - /a chiar ar fi o trufanda4 îl întrerupse .eide. 6ncă puţin, şi o să ne faci canibali. - Tu ei a ea târtiţa, -ulius, e bucata cea mai bună. ,rau imense flăcările focului esel. 6ncercam prin toate mijloacele să le mai micşorăm aruncând #ăpadă, dar #ăpada părea că le aţâţă. Fie ce-o fi. Focul nu se stinsese încă şi noi căscam de somn. <u trecu mult şi adormirăm cu toţii. Bn strigăt ascuţit. <e ridicarăm înfricoşaţi şi apucarăm armele. 3chii scrutau noaptea. 9ipătul se repetă, lung şi tânguitor. - (oamne, (umne#eule4 1e ar putea fi2 şopti /arcelona, apucând pistolul. Focul cel mare era acum aproape stins, doar câţi a tăciuni mai trosneau. ?i deodată un monstru înspăimântat apăru dintre copaci. "orta scoase un urlet şi se ascunse în spatele !icuţului care, în genunchi, fi8a monstrul, înspăimântat ca şi el. 0lt strigăt în întuneric. (e această dată, micul 'egionar i#bucni în râs, şi toţi am cre#ut că înnebunise. - "e 0llah4 H cămila, şi aş jura că nu este singura. Bn fel

de cămilă sălbatică. <e apropiarăm cu toţii, prudenţi, cu degetul pe trăgaci. <u se putea şti. !ai bine să tragi o dată în plus decât o dată în minus. 0cum distingeam bine cămilele& primele trei sau patru se strângeau una lângă alta în ântul geros. - (umne#eule4 e8clamă +teinerA (oar nu sunt o mie4 6ntunericul mişuna de cămile. (ar erau cămile sau dromaderi2 - 1ămilele au două cocoaşe2 întrebă "orta. - <u are importanţă, răspunse .eide, cu obişnuita notă de dispreţ din oce. +unt dromaderi care au două cocoaşe. +e poate urca pe ele2 - (a, prietene, răspunse 'egionarul, care mângâia prieteneşte un câine pe bot. +e poate urca pe cămile. - +pune-le dromaderi& cine le spune cămile îmi face scârbă. - +unt cămile, confirmă 'egionarul. Bn tip de cămile cu două cocoaşe. - 1e tâmpenie4 e8clamă !icuţul. 1ămilele trăiesc în 0frica. !area din faţa noastră e !editerana şi a îngheţat de puţină reme. 'egionarul îşi clătină capul, ca şi cum s-ar fi găsit în faţa unui ca# disperat. - !ai imbecil ca tine nu e8istă cine a pe pământ4 1ămilele se găsesc până şi în 1hina. "robabil că am ajuns în cine ştie ce #onă a 1auca#ului, unde sunt chiar şi cămile. <u ştii că e8istă di i#ii de meharişti în armata lui $ an2 1u cea mai mare stupoare ă#urăm apărând trei oameni îmbrăcaţi bi#ar cu caftane din piei de animale. +coteau nişte sunete de neînţeles, într-o limbă care nu a ea nimic de-a face cu rusa& cu degetul pe trăgaci, surâ#ându-le

Bnul dintre ei începu să alerge în cerc strigândA /um4 . întotdeauna pregătit. <e denunţase cine a2 6mbrăcaţi în uniforme ruseşti.ermans i? (e data asta. ?tiau cine eram. astfel om fi obligaţi să fugim de aici.)zementz? Căspuns neînţeles. a eau mahorcă şi hârtie de #iar. ./ătrânul murmurăA .Termină cu idioţeniile4 strigă 'egionarul.panimaiu. mormăi /ătrânul. # . pri ind la omul care părea mai în ârstă. şi un lichid âscos pe care-l turnau dintr-un burduf din piele de capră şi pe care îl bănuiam a fi lapte. am înţeles. cu toate că !icuţul le inspira o oarecare teamăA cu fruntea îngustă şi cu nasul rotund. le arătam cu o mână estul. ade ărat ospăţ pentru noi. "oate ne ajută. 6ncepură să râdă.Fără iolenţă. întrebăA . şi cei trei oameni o goliră într-o clipă. începură să râdă şi îşi deschiseră raniţele. dacă a em otcă. . 1u o ridicare din umăr şi clătinând capul. mai a ea ce a în ploscă. 1ăpătând încredere. 1ei trei ne dădură pâine şi carne. îl luară pe /ătrân deoparte şi printr-o mulţime de gesturi şi cu inte încercară să afle în ce parte era estul. . /ătrânul.?i de ce să nu-i ucidem2 întrebă . părea dracul în persoană. Cecunoscându-ne. în lipsa hârtiei de ţigări. şi râsul lor caraghios ne molipsi şi pe noi. ridicând pistolul. 1el mai în ârstă întrebă. /ătrânul. cu multă discreţie. 6n schimb.prieteneşte.eide.)i. eram condamnaţi la spân#urătoare.

nu-i om lăsa aici pe /ătrân şi pe 'egionar.. spuseA .<ici un politruc4 +osirea noastră nu păru să tre#ească interesul.<u-mi miroase a bine4 mormăi /ătrânul. în timp ce se apleca pentru a ieşi prin uşiţa joasă.<u-mi place. (ouă #ile după aceea. care se chema Fiodor. îşi asumă un mare risc. şopti /arcelona. ?eful. de ce o fac2 +ă edeţi că ne om tre#i aici cu o bandă de <:%(-işti. propuse +teiner. şi atunci. . aruncându-se apoi la pământ.(acă într-o jumătate de oră nu ne întoarcem.<ici un politruc4 'egionarul îşi aruncă puşca-mitralieră pe spate şi se oferi să-l însoţească pe /ătrân. +e pare că cei trei indi i#i pricepură ce a din ce spusese. râ#ândA . .3ricum. 0ceşti oameni ştiu că suntem germani& ajutându-ne. Fiodor repetă. intram cu cei trei într-un sat. Bnul dintre ei ne asigură pe un ton calmA . . cu un aer neliniştit. ne indică o casă& un om luă în grijă câinii. (umne#eu să ne pă#ească.. . spuse "orta. în sfârşit.'a dracu4 +ă aşteptăm în capcana asta. 0m ă#ut unde au dus haita de câini. . scoţând în afară un pumn de grenadeA aceste petarde îi or face să reflecte#e.0tunci. or trebui să-şi pună aripi la picioare. 6ntr-un sat sunt oameni şi unde sunt oameni sunt şi <:%(-işti. 0cesta se decise."oate că i-au omorât deja4 obser ă ner oasă .+ă fugim. eniţi să ne căutaţi. şi. . apoi Fiodor făcu semn /ătrânului să-l urme#e./um4. "entru că era clar că /ătrânul e#ita. pentru că-şi lucra un aer iclean şi amu#at. . ca atins de moarte.

<u. 0poi a eni şi rândul nostru. înseamnă că eşti o fantomă. +unt trei luni de când îl ţin ascuns. +pune că l-au împuşcat ruşii. <u pot să beau nici un fel de alcool. . lăsând să treacă /ătrânul.care se despăduchea aşe#at pe un birou. .altfel te om omorî ca să-ţi treacă pofta să mai faci pe fantoma. acesta din urmă împingând înainte un indi id mic şi slab.când uşa se deschise brusc."rofesoara. ?tii ce este asta2 .Te poţi considera norocoasă dacă se or limita la a te împuşca. ?i asta nu-mi place pentru nimic în lume& eu te sfătuiesc să dispari. "ri eam cu stupoare la soldăţelul li id care nu putea să aibă mai mult de optspre#ece ani. ridică ochii şi pri i suspicios la tânărul artilerist. .. . în uniformă de artilerie germană.<u pot. . ?i "orta începu deja o descriere colorată a minelor de plumb. înfuriat. e8clamă /arcelona. o admonestă pe un ton esel "orta."ri iţi darul lui Fiodor. 1e rei să spui cu asta2 !icuţul. prietene. "e un erou din ++ au obiceiul să-l facă să plătească mult mai scump. (acă îţi ei sal a pielea. 0dresându-se necunoscutului. . 'egionarul şi Fiodor.ste un anumit loc. . trebuia să fi fost mort& iar dacă re ii acum de pe tărâmul celălalt. unde cei din ++ merg să e8ca e#e plumbul cu unghiile până crapă./ea o gură de rachiu. şopti nordica. îi puse în braţe o ploscă dată de Fiodor.6mpuşcat.!ai termină cu prostiile astea4 strigă /ătrânul. . strângând ochii.(acă ai fost împuşcat. "orta îşi . oricum ei sfârşi la capul (eşne .

!-au împuşcat aici. . "oate a ea dreptate. că ne gândeam că ar fi fost mult mai bine să re#istăm& dacă am fi continuat să tragem. Fiodor îi spuse o mulţime de lucruri pe limba lui care nu era rusa. . "lutonul era complet. tovariş. ?eful nostru. oiam să continuăm lupta& dar Tauber ne spuse că era inutil. ştergându-şi fruntea de sudoare. un sergent. dacă nu om mai trage. ?i se apleca pentru a ne arăta o plagă deschisă pe care o a ea în ceafă sau.$pasi&o. . !ângâindu-l pe obra#. ruşii ne strigară că ne or cruţa iaţa.îndreptă spatele. mormăindA . 6n sfârşit. mai bine #is.ans /ulo@ şi cu mine.?i de ce nu poţi să bei o picătură. mai a eam o sacoşă cu grenade. mă simt straniu. 1um s-a întâmplat2 . o cicatrice roşie de sânge. nu puteau să ne prindă şi.0m capul spart. "uteam foarte bine să re#istăm încă o jumătate de oră şi apoi să fugim. şopti /arcelona. Făcu o pau#ă pentru că depunea un efort imens ca să orbească. (e atunci. dimpotri ă. ca şi cum i-ar fi dat iaţă& apoi pri i cu recunoştinţă la micul ca#ac.Brâtă mai este. 6ntr-ade ăr.ram în prima linie cu mitraliera grea. fi8ând oribila rană necicatri#ată complet. . dar ni se po estise atâtea despre $ an. 1ei mai mulţi eram noi. (ar Tauber încerca să ne con ingă că om fi trataţi mai bine dacă ne predăm. Fiodor îi dădu o ceaşcă cu lapte& o bău pe nerăsuflate. Tauber ne ameninţă cu mitraliera. roia să se predea.po esti necunoscutul.!ă numesc "aul Thomas şi sunt artilerist în Cegimentul JHG. . . în plus. frăţioare2 . Tauber.

fiecare la rândul său. .ste un artilerist în carne şi oase şi nu un spectru şi trebuia să fie mort. <oi eram ariergarda. . până într-un sat care se numea (as. 6n principiu. -0 fugit. Făceam coadă aşteptând. la care noi i-am întrebat dacă sunt din :omsomol. dimpotri ă. şopti !icuţul.jo o sau cam aşa ce a. (e aceea am ieşit afară cu mâinile ridicate.ra sergent şi mă gândeam că ştie mai bine decât mine. <e-au întrebat dacă făceam parte din . <e-au numit porci. .<u înţeleg nimic. care i-o dădu în schimbul unei bucăţi mari de pâine pe care o împărţirăm între noi. continuă "aul.itlerjugend. <e-au dat rachiu şi ţigări& un subofiţer dori )1rucea de Fier* a lui Tauber. <u poţi înţelege totul "aul îşi mângâie ceafa şi ne pri i ca şi cum ar fi rut să se scu#e..ilometri întregi în interior. <u a ser it la nimic faptul că am jurat că nu am făcut nimic rău. (in acest moment. toţi am răspuns că nu facem parte din . . ruşii s-au comportat bine. cum se aştepta cu gamela în faţa maşinii de gătit.ram . e iu. dar au descoperit că minţeam. . ne-au promis nişte torturi oribile şi apoi ne-au dus .<u ne-au bătut. reluă el cu un aer gânditor. ?i el.itlerjugend. 0poi ne-au dus mai în spate pentru a ne interoga& la fel cum interogăm şi noi pri#onierii. (esigur.<e-au lichidat unul după altul. <u cum a ăsta îşi bate joc de mine2 . Bnul după altul. s-a schimbat totul.?i ce s-a întâmplat cu restul bateriei2 întrebă /arcelona foarte uimit. ne-au împuşcat. +puneau că în mod sigur am torturat pri#onieri şi tot felul de lucruri din acestea. pentru că pe li retul unui cretin scria că aparţinea organi#aţiei.

deoarece am a ut sen#aţia că sunt pe punctul de a e8ploda.ra un negru france#. +e uită ner os în jur.eide& trei găini albe şi un cocoş. 0m simţit ţea a pistolului în scobitura cefei. 1ând m-au împins înainte. încât l-au au#it până la "aris. obser ă . . foarte departe. . care se aplecă deasupra sobei pentru a-l pri i pe tânărul artilerist care trebuia să fie mort.1urios că a reţinut aceste lucruri într-un asemenea moment. . 5?i indică punctul cu degetul. se trăgea. aproape prieteneşte.!-au împins puţin mai înainte.a spus rusul care comanda. 0ccident care doare. încât nu mai ţineam cont de nimic. aprobă !icuţul... am îngenuncheat. 0ş fi făcut mai bine să stau liniştit. 0 urlat atâta. cum am ă#ut că au făcut şi ceilalţi doispre#ece. Fiodor îşi clătină capul.To arăşe "aul4 . eram atât de obosit.ultimul. .7 <u ă puteţi închipui cât rău mia făcut la cap.0m îngenuncheat lângă o grămadă de bălegar. pentru a-şi arăta cicatricea roşie care îi însemna gamba dedesubtul genunchiului. şi a eam dreptul să trăiesc cel mai mult . ridicându-şi pantalonii negri. cu puţin înainte să-i fac eu una la gât cu lopata.(esigur. . 0m închis ochii şi . (eparte.0m încercat să mă ridic. cum făcuseră şi ceilalţi& în jur erau trei găini albe care scurmau şi un cocoş. dar nu mai conta pentru mine.. Cusul nu era mulţumit de felul cum ţineam capul.1el mai curios este că-mi era atât de frică. . . cel care mia făcut tăietura asta cu baioneta. fără brutalitate. cel mai tânăr. +urâse lui "orta.

. 0poi m-au însoţit în acest sat. lucrul care m-a surprins cel mai mult a fost să-i ăd pe ceilalţi. mi-a curăţat rana. 1u foarfeca a tras afară glonţul. . !i-a făcut mai mult rău decât atunci când m-au împuşcat. . !ai târ#iu. . care putea crăpa sau trăi.<u.am leşinat. admise "aul. 1ând a sfârşit. trist.(a. 56şi clătină capul. QillS. că am rut să fiu mort ca şi to arăşii mei& până la urmă. 'umea întreagă se închisese.. .rau toţi acolo. aşteptând să se facă întuneric..(a.rau aproape aceeaşi şi stăteau acolo cu o gaura în ceafă. toţi cei doispre#ece de pe timpul când alergam împreună. !-au legat de o masă cu un căpăstru de acă& stăteam pe burta. sergentul Tauber. 0m rămas ascuns. Bn indi id. cu o foarfecă obişnuită. fără ca eu să simt reo durere. <u era ne oie de instrumente costisitoare ca să sal e#i iaţa unui om ca mine. . din aceea pentru tăiat părul. m-au ascuns într-o căpiţă . plin de sânge.+au o fantomă. spuse !icuţul. apoi m-am întâlnit cu Fiodor şi ai lui care au scos un strigăt de spaimă când m-au ă#ut& eram oribil. <u se înţelegea ce oiau să spună.1u foarfeca4 e8clamă /arcelona.?i nu te-au aneste#iat. . .. dar de#umflate. . 5Câse obosit.7 !-am simţit atât de singur. 1a baloanele din care a ieşit ga#ul& erau tot rotunde. !-au luat drept +atana în persoană. care părea medic.1e a de felul acesta. . mormăi !icuţul. !edicul nu mi-a spus nici un cu ânt& eram un animal oarecare. înainte de a te tăia2 . m-am ridicat şi m-am târât puţin mai încolo.0poi Fiodor şi to arăşii săi s-au întrebat ce putea să fie acel ce a pe care l-au ă#ut târându-se& de aceea s-au întors înapoi şi m-au împuns cu andraua lor.7 3amenii pot suporta multe.

"oate fi interesant. nu-mi mai pasă de 0dolf. în 0frica. 1u un beţişor de lemn. om a ea o iaţă de nababi. turcii nu sunt în ră#boi cu nimeni şi. surâse /ătrânul. apoi în 1hina cu cămile sălbatice şi acum în Turcia. spuse "aul încet. copilaş. dacă rei. +imt că mă tâmpesc.Turca.şi femeile îmi aduceau de mâncare.<u e8ista trenuri prin părţile astea./i#ară limba pe care o orbesc4 1e este2 .amburg-0ltona2 îl întrebă. Trebuie să murim printre oamenii acestor locuri. . "entru mine.. 1e trebuie să faci ca să ajungi în Turcia2 . . la ce oră trece iitorul tren de seară pentru . dacă un indi id are mai mult de trei femei."oate rei să spui harem. imediat după aceea. . <u om mai pleca de aici. /ătrâne2 . un popor unde fiecare are propriul său bordel cu cel puţin trei târfe& aşa este.arem. /arcelona desenă pe solul argilos un fel de hartă pentru a-i arăta !icuţului unde era Turcia.+pune-mi.+fântă !arie din :a#an4 strigă !icuţul. dacă om reuşi să trecem frontiera.Turca2 strigarăm toţi deodată. 'a dracuL4 (ar unde naiba suntem2 . H dată ajuns acolo. . . 6ntr-un anumit moment eram în 1auca#.<u departe de frontiera turcă. +e aplecă spre micul artilerist care se aşe#ase pe pământ între "rofesoară şi FiodorA .Turci4 murmură "orta. sau am bătut recordul mondial de ite#ă. .ste singurul lucru care mă interesea#ă. are un bordel. 6n afară de asta. +au mint toţi. . . 5+ări jos de pe sobă7.

(umne#eule4 0m un prieten la 0n. $deea unei ţări neutre la doi paşi de noi ne scoase din fire pe toţi. Franţa se bate. 1uţitul cu care se . dar le-a ă#ut cada rele întorcându-se. "aul ne readuse la realitate. (umne#eule4 Bnde te duce un ră#boi ca ăsta4 . "ortocalii mei sunt aproape. Turcia este la frontiera cu 1hina. . 1ând te gândeşti că peste patru săptămâni oi putea asista la o coridă. <u-l asculta nimeni. . înţelegi. călcând în picioare harta lumii.0m înţeles.Turcia4 5/arcelona era foarte sprinten. nu trebuie să fie dificil pentru nişte eroi ca noi să treacă frontiera. continuă să gândească "orta. . dar nimeni nu îndră#nea să spună micului 'egionar că înnebunise. .ilometri plini de mine. camarade2 <u. nimeni nu înţelegea. murmură /ătrânul. -. de datoria mea. 0poi sunt alţi două#eci şi cinci de .ara. +e pierdu în gânduri. !icul 'egionar se juca cu cuţitul maur. 1u o ridicare din umăr.3ricum. (acă Franţa moare.1irca cinci#eci de . 1ât de departe este2 . Fiodor spune ca mulţi au încercat să treacă. oi muri şi eu. Turcia.$mposibil.. strigă esel uriaşul. de puncte de obser aţie şi nu mai puţin de cinci di i#ii de <:%(-işi.ilometri.(ar ce4 Tu rei să rămâi în continuare soldat2 "orta îl pri i cu gura căscată. (e acolo oi putea ajunge în +iria şi mă oi pre#enta generalului meu din /eirut. fost sergent în 'egiunea +trăină. până la sfârşitul #onei locuite. +e edea bine că ideea îl pasiona şi pe el.7 (e acolo se poate ajunge la +mirna şi apoi în %alencia.

(e acolo. eu m-am gândit întotdeauna să-mi fac un bordel la $stambul. . %oi putea să găsesc un aporaş suede# şi să merg în +uedia. spuse /arcelona. <enorocita nordică îşi curbă spatele. $nstalându-se pe masă. erou ++4 . îşi scoase ciorapii şi îşi aerisi degetele picioarelor sub nasul lui /arcelona. adaptată la ca#ul oluntarei mioape..7 'a drum. (rucea /m&0rligat% este idealul nostru $$ nu eşti singurul care lup'i. %oi trece pe furiş frontiera şi oi merge să lupt pentru <or egia.Turcia.ste e8traordinar. Cămâi în Turcia sau ino cu mine să plantăm portocali.eide începu să fredone#e printre dinţi o parodie ironică. gândi "rofesoara. 'a dracu4 Te ei legăna în mijlocul "ieţei :arl -ohann4 . . . te ei reîntoarce în patrie. şi toţi cântam în cor. 6şi aprinse o ţigară şi arătându-l cu degetul pe !icuţul. 0m i#bucnit cu toţii în râs. ei fi spân#urată ca o trădătoare sau ca o spioană. 0m citit într-un #iar pentru femei că acolo nu e8istă poliţie de mora uri.0h4 tună ocea lui "orta. 1ând ei fi bogată. "orta spuseA .juca ne făcea să ne înghiţim orbele. să lupţi pentru <or egia2(ar poţi să o faci chiar acum. asta se numeşte justiţie. râse /arcelona. /ogaţii sunt iertaţi mereu. care stătea . hohotindA $% ne &atem pentru onoare . voluntari norvegieni. <or egia nu este departe.Te or spân#ura compatrioţii tăi nor egieni. stri it sub greutatea dispreţului. 56i aruncă pistolul.(a.şi li&ertate! $% alerg%m.

. Eândul despre Turcia şi despre fantastica ilă albă a lui "orta pe colinele er#i din $stambul nu ne dădea pace. %acarmul se răspândi departe în liniştea dimineţii. <u se putea trece în Turcia din ţara so ietelor. gândindu-se că ră#boiul se a sfârşi şi că la $stambul a ajunge oricum.Tu ei cânta cântece despre plăcerile patriei. Treabă făcuta cu fineţe. <emişcat în mijlocul stră#ii. "orta se consolă. H . lăsând să-i curgă pe gât un fir subţire de alcool. îl ridică deasupra capului. (ar în #iua care urma ne-am de#ilu#ionat. "e bidon strălucea. 1e oi face eu în gaura ta2 "orta îşi dădu pe ceafă jobenul galben şi îşi supse dintele negru din faţă.eide. chiar dacă a trebui să treacă prin /erlin.Tu te ei duce în piaţă şi ei distribui afişe în toate limbile cu ilustraţii obscene. se întâmplă ce a mult mai important. "uţin după aceea. +teiner şi /arcelona se precipitară spre el& într-o clipă. cu edere spre port. o ade ărată frumuseţe. 6n final.Furtul este pedepsit cu spân#urătoarea. !icuţul descoperise un bidon de rachiu. +e pierdu într-un paradis de isuri. Brmă o agitaţie generală. . /ordelul meu a fi o ilă în întregime albă. un #gomot infernal chemă la locul cu pricina pe toţi locuitorii satului. o stea roşie& deci era proprietatea armatei so ietice. se făcu linişte. apoi cu un urlet îl trecu lui "orta care bău în acelaşi fel. pe care le a scrie +teiner.?i eu2 întrebă .spuseA . doar pentru că era foarte târ#iu. răutăcioasă. (race. dar nu contra religiei& această condiţie trebuie respectată. ultimul pe care-l mai a ea. . ne a erti#ă Fiodor.pri indu-l curios .

şi ne asta starostelui apucă mani ela cu un a ânt sălbatic. !ângâind steaua roşie cu blana de pe mânecă. 1e se întâmpla2 +e au#i glasul unui bărbat cântând. !icuţul îşi dădu capul pe spate şi începu să râdă ca un dement. 0tunci ă#urăm crucea erde.To arăşe. . relic ă enerată în sat. şi #ări bidonul de mastică pe care . !icuţul sări în picioare cu pistolul in mână şi. cu o puşcă-mitralieră de-a lungul pieptului. degetul se încordă pe trăgaci. se lăsă pe călcâie. 0rma îi tremura în . . când deodată /ătrânul ridică o mână şi ascultă atent. în spatele unui morman de #ăpadă.ram speriaţi. de la /erlin !oabit. mormăi şi bău din nou. Câgâi de mai multe ori şi scuipă spre "orta care. un moment. 6ntr-o clipă. 0rma era îndreptată spre abdomenul dansatorului. eşti un porc.eide îl a ea încă în mână. noul enit mirosi conţinutul ploştii. semnul morţii al celor din <:%(. toate inimile încetară să bată. ochii uriaşului scânteiau. 3mul enea drept spre noi& ne fi8ă pe fiecare. "orta se angajase deja într-o luptă corp la corp cu o fată. (in diferite ascun#ători ieşiră la i eală nişte sticle cu otcă.bătrână orgă din /arberia fu scoasă din ascun#ătoarea ei. Fu urcată pe o căruţă. strângea în braţe o fată. după cum se spunea. care se apropia acompaniat de lătratul câinilor. "entru o clipă. 6ncet. (ar omul aruncă mitraliera pe un morman de #ăpadă. sub ochii cetei bete şi #gomotoase. cre#urăm că-l a împuşca pe poliţist. apăru o siluetă. ajunsă. puse bidonul pe pământ şi îşi aruncă în sus căciula din blană albă. o duse la bu#e şi bău cu lungi sorbituri. îşi încrucişă braţele pe piept şi începu să joace un dans sălbatic cu lo ituri de călcâie. 6n dreptul ultimei case din sat. pe rând.

mână.Tu ruski. <e aruncarăm la pământ. dansul necunoscutului de enea parcă mai frenetic. tot corpul fremăta. eu germanski./eţi anul ăla este -osef "orta din /erlin. prietene al lui +talin2 6nţelegi2 +oldat german4 Tanchist. /ău apoi o gură de mastică din bidonul rusului.0cest băiat este tocmai proaspăt. (ădu comisarului o lo itură cu mânerul unei grenade. nici germanski.1re#i că-i distracti 2 1um o să mă înspăimânţi tu pe mine2 . "orta râse."rostule4 urlă uriaşul.u. puse mâna pe bidonul de mastică şi-l apucă pe !icuţul de-o ureche. râ#ândA . deci nemţi. coloana ertebrală a armatei germane. Ţi se pare curios2 (iscursul lui "orta nu părea să facă nici o impresie . 6l arătă pe 'egionar. capabil să te facă eunuc chiar înainte ca tu să-ţi dai seama ce intenţii are. gloanţele ne ţiuiau pe la urechi.6mpuţitule4 mormăi !icuţul. !icuţul din +t.u sunt caporal. cu picioarele desfăcute. 0cela nu este nici ruski. e8act în momentul în care acesta îşi descărcă la rândul său încărcătorul la picioarele !icuţului. puţin aplecat înainte. !icuţul. H să afli îndată cine sunt4 . !ie nu-mi pasă de tine şi de +talin4 6l arătă pe "orta care stătea în apropiereA . râ#ândA . nu departe de rus. iar proiectilele ţâşneau în toate direcţiile. "aul. 6l apucă pe comisar de pieptA . înţelegi2 . încărcă puşca-mitralieră şi începu să tragă în jurul poliţistului care îşi întrerupse dansul său nebun. descărcând tot încărcătorul. 6nţelegi. . ci franţuski.

0poi treaba de eni serioasă. /ătrânul coborî pistolul. cu o grenadă în mână.Te a erti#e#. <u mai era soldatul beat.eide se aruncă asupra comisarului. îşi re#ema mâna de umărul 'egionarului. 1omisarul trase. %ă#urăm degetul împingând siguranţa automatului. chiar în acelaşi moment.eide. la ederea căruia tremura un sat întreg. ţinându-şi respiraţia. (e această dată. "orta i-l ârî sub nasA .ste un demon.asupra comisarului. comisarul ridică mitraliera. fără ca nimeni să bage de seamă. . Bltima dată a împuşcat trei dintre noi. ci un poliţist cu galoane er#i. alergând de-a lungul stră#ii. mortală. 6nţelegi2 1omisarul continua să râdă. !icuţul şi "orta aruncară armele în #ăpadă. 1u o sforţare supraomenească şi un picior bine plasat. (acă nu te porţi frumos. pri ea într-o parte spre pământ. care o aruncă cu o lo itură de picior în tufiş.eide alerga drept spre comisar. dar totuşi reuşi să scape. !itraliera rusului descrise un cerc mare până în faţa 'egionarului. 6n acel moment. 6n picioare. acest flanc taie.eide intră în acţiune. (ar. şi gloanţele şuierară la câţi a centimetri de . /ătrânul apucă pistolul.Trage4 se bâlbâi Fiodor. palid ca un mort. Bcide-l4 . se smulse . !astica îşi făcuse efectul. /ătrânul încercă să-l oprească. . nasul #boară. . care se apropia totuşi alergând. pe o grămadă de #ăpadă.ra numai o bucăţică de om. . %enea. 1um să tragi în acest amestec de picioare şi mâini2 . Trăgând cuţitul.eide îl apucase pe om de gât şi încerca să-l sugrume. Cusul duse arma la umăr şi ţinti abdomenul lui -ulius. dar fu dat în lături& . Trebuia să fie o lo itură precisă.

. . <umai gândul. /ătrânul se apropie cu pistolul în mână. în timp ce oamenii din sat se înghesuiau în jur& nimeni nu-l mai ă#use pe comisar atât de descurajat& frica nu-i trecuse& un murmur crescând se intensifică apoi o femeie i#bucni în râs. .ra imposibil. 1ine sunt aceşti porci de străini2 +coateţi actele! Mă auziţi? Eu. locotenent în <:%(. şuierând. 1omisarul. îşi scutură #ăpada de pe spate şi întinse cu un gest grandios bidonul de alcool comisarului năucit./ea. nu un fricos ca tine. şi am o dorinţă nebună să-ţi tai gâtul. . care nu mai înţelegea nimic. vreau actele voastre.eide. prietene.din mâinile lui . Fu smuls din aceste gânduri triste de sosirea unui purcel fript. . to arăşe. !icuţul. (acă lucruri de felul acesta puteau să se întâmple. sculat din grămada de #ăpadă unde că#use. râ#ând.eide care se juca cu andraua lui. atunci pentru cei din <:%( nu mai rămânea altce a de făcut decât să dispară. . Cusul bău. 6şi roti andraua pe deasupra capului. /ea pentru norocul nostru şi pentru moartea duşmanilor noştri. %ă a costa capul pentru faptul că aţi ridicat mâna asupra lui "iotr $ano .<u sunteţi ruşi2 întrebă cu un aer stupefiat."orcilor4 strigă el. 6şi căută cu pri irea arma.<u rei şi cuţitul meu în fund2 întrebă .<oi nu suntem pri#onierii tăi.dar nu mai era. într-o regiune de tanchişti.u sunt de pe frontul de răsărit. îi spuse. pri i uniforma noastră rusească clatină din cap şi îşi ridică braţul cu un gest de neputinţă. . . locotenentul Ianov. şi era dinamită. "re#enţa unor germani acolo.

Trăiască +talin4 strigă comisarul e8ta#iat. mormăi el. +cuipă. aşa cum se obişnuieşte. întrebă în şoaptă."roprietatea statului. chicoti /arcelona.Tu eşti fundul unui mare om.+ă-i po estim toată afacerea. porc îngâmfat. spuse 'egionarul. fără ceremonie. apoi rusul i#bucni în râsA ."oate ei putea să mă în eţi chiar şi pe mine. unde ai în ăţat rusa2 . %iaţă lungă lui +talin. +unteţi parti#ani de-ai lui Troţ. . . dând comisarului o formidabilă lo itură pe spate cu mânerul pistolului. protectorul proletariatului4 1ă#u pe un şold şi micul 'egionar fu ne oit să-l ridice. cu un aer misteriosA .+ă facem pre#entările. .0casă. râgâi #gomotos şi îşi clăti gâtul cu mastică& râdea prosteşte şi scuipa spre !icuţul care încerca frenetic să culce în #ăpadă o femeie grasă. îi spuse /ătrânul lui Fiodor. ridicând ameninţător un deget. +tăteam în cerc.i. Trebuie să ă denunţ. şi tăiam lungi fâşii din friptura de porc. camarade. rotindu-şi încet pri irea. . apoi îi spuse 'egionarului că !ar8 era un beţi & se rostogoli din nou şi se agăţă de "orta& apoi.. . cu pantaloni bărbăteşti legaţi deasupra genunchilor şi cu un petec erde pe o fesă. reluă comisarul."rietene. esel."iotr.+unteţi arestaţi. răspunse "orta. 0i cel . care tremura la gândul neca#urilor care puteau să iasă din această nenorocită întâlnire. Bn moment de linişte. Trăiască !osco a4 1omisarul sughiţă. 3aspetele nostru a sughiţat şi sughiţul se indecă adesea cu frică. . în #ăpadă. Heil.

. 1um a.<e asta comandantului tău are arice2 îl întrebă "orta. 0poi o linişte . . ă#ând-o pe "rofesoara întinsă pe #ăpadă. dar ei face în curând cunoştinţă cu taigaua siberiană. se dădu o luptă scurtă. . înţelegi2 . răspunse "orta serios.puţin un ordin de misiune2 .aideţi. conchise "orta. apoi cei doi se târâră înlănţuiţi în coteţ .în ciuda protestelor găinilor înfuriate. neche#ă !icuţul. înţelegi2 . Tu mugeşti ca un taur. +e au#i o mare hărmălaie. Femeia gemu. datorită rachiului dat cu forţa de .-ur.ohoti cu răutate. nu reau să ăd cada re în locurile publice. însoţită de blesteme şi înjurături& o găină albă #bură afară pe uşă. 1omisarul se ridică nesigur. cum a. (eodată se rostogoli pe spate& se răsuci cu greutate şi reuşi să se ridice în genunchi.eide. totuşi. 1ine orbeşte de târfe2 Femeia în pantaloni bărbăteşti profită de di ersiune pentru a se eliberaA fugea deja pe stradă în râsetele copiilor satului. H târfă este. dar ce conta4 6şi clătină capul şi jură pe +fânta 'udmila că ne asta comandantului său este frumoasă. (ar fu prinsă de +teiner care o ţinu pe loc până la sosirea !icuţului./ufonule. . dar este fals. că#u într-un genunchi şi omită. 1apul (eşne te a calma. o târfă. !inele de plumb te aşteaptă.(uceţi în stradă cada rul ăsta4 strigă el. 1omisarul nu înţelese prea bine întrebarea.Fiecare scroafa se culcă cu purceii ei. 6n faţa unui coteţ. ştergându-şi gura cu căciula din blană& îi mărturisi lui "orta că este îndrăgostit de ne asta şefului său. 1rinul meu nu are nimic dintr-o cur ă. protestă comisarul. urmată de trei găini negre şi un cocoş roşu. .1ur ă.

Bşa fusese închisă pe dinăuntru. (eodată comisarul începu să urle toate înjurăturile din repertoriul său. .(ă-mi jumătate şi împarte restul la săracii care merită."uţin prea sărate. <oi nu suntem obişnuiţi cu tonul ăsta. în gara din /erlin. . care clătina din cap ă#ând cum a erea sa îşi schimbă stăpânul. arătând lui /arcelona raniţa comisaruluiA . <oi suntem nişte domni.ste un indi id care are credit pe lângă o târfă. spuse "orta. (eja deschisese una dintre cutii şi îi ră#uia conţinutul cu ârful baionetei. pe care i-o dădu lui "orta. plictisit. /arcelona luă raniţa şi îi ărsă conţinutul în #ăpadă. când ră#boiul mai era considerat o farsă. +e declară satisfăcut. unde e moale. lansând nişte pri iri ucigaşe unei găini. 0şa ca e mai bine să-mi dai imediat cele două cutii. totuşi. 6ntr-o #i. nu la capăt. !ai ai icre negre2 îl întrebă re oltat pe comisar.Taie la mijloc. . . . Tu ştii ce este un domn2 . se ridică în picioare. ca să economisim timp.(acă nu eşti obişnuit să mănânci lucruri din astea. . continuă el. 0poi. şi doar numărul mic de cutii îl făcu să se ăicărească.Tu trebuie să orbeşti politicos. făcurăm o . primeam în staţii dulciuri de la nişte idioate din asociaţiile de femei na#iste. te strici la stomac. Cusul făcu un semn din cap şi fără o orbă îl ajută pe /arcelona să găsească cutia cu icre negre.stranie se aşternu peste coteţ. în timp ce îşi ştergea gura. "orta.(ă-mi o bucată din cârnatul pe care domnul îl are în raniţă. spuse pe un ton confidenţial comisarului.'a început.0stea sunt nişte cutii cu ficat de gâscă. .

în picioare. 6ntorcându-se spre mine. . 1omisarul ne urmă apatic până la cortul său. <u îl or găsi decât la primă ară. "lecarea fu solemnă. dar tot satul aflase noutateaA sosesc cei din <:%(4 Toţi începură să ne ajute. 0runcaţi-l în flu iu. 1ând încercă să-şi pună în bandulieră puşca lui . 3morâţi-l departe de aici. unul dintre acele mici corturi de noma#i. (eodată. . suntem pierduţi.6nsărcinaţi-mă pe mine. "ărea foarte ner os. să fiţi siguri c-a mierlit-o. . (arul cel mai frumos fu un cort din piele. încât fiecare companie umplu trei#eci şi şapte de latrine. recomandându-i să-şi ferească ceafa de frig& lo ituri de palme pe spate. . <u ştiu cum. Fiodor #ice că se apropie o patrula din <:%(. /ătrânul spuseA . o mare cantitate de peşte uscat.Tăiaţi-i gâtul. repede4 Trebuie să fugim. fu legat de sanie& Fiodor îl îmbrăţişă. arătând spre răsărit. Fiodor ne ceru să-l ducem departe pe comisarul beat criţă. Fiodor se aplecă peste /ătrân şi schimbă cu el câte a cu inte. cu râsete şi cu daruri. încheieA . "aul. spuse .(acă rămâne aici.asemenea indigestie din pricina budincilor şi a tartelor cu brân#ă. micul artilerist.eide. de asemenea. săpaţi o groapă şi puneţi-l în ea./ine. făcute special pentru a re#ista la furtunile de #ăpadă şi. care încerca să sucească gâtul unei găini. ultimul enit fu !icuţul. pregătesc sania. dur ca lemnul. "actul fu încheiat printr-o strângere de mână. pe care-l legarăm de sanie. un porc. pri ind gâtul comisarului. 1u un gest semnificati .+ en.

H furtună teribilă care a dura mai multe #ileA trebuie să montaţi cortul.. . comisarul deschise gura sau. surâ#ând. nebun4 urlă comisarul. +ania ieşi din sat întrun nor de #ăpadă. căruia îi răspunse urletul de plăcere al câinelui galben. Frigul şi efortul făcură să dispară beţia. Să vă mai revedem. Vă aştea tă un lung drum. fi8ând cerul spre răsărit. !ung. strigândA 0ha4.eide i-o luă din mână. "iotr2 0tunci.mitralieră. casele joase dispărură la ori#ont. râ#ândA . 6n curând. mai bine #is. /ătrânul pocni din bici. 1unoşti ţara mai bine ca noi. ântul începu să sufle şi. pentru prima dată de la plecare. asociindu-l pe Fiodor cu spân#urătoarea. mulţumim.<u4 spuse acesta. ţăranii cântauA Mulţumim. . vă mulţumim. spuse. . fireşte. 6n spate. se adresă /ătrânului. de aceea este mai bine ca puşca ta să o port eu. . Vă mulţumim.%ine furtuna. lung drum. 6n a treia noapte. 1omisarul ridică din umeri cu indiferenţă şi mormăi ce a. . !ergeam într-un ritm infernal.terna luptă reîncepea. prietene. să-ţi dăm dreptate.$ată-te acum pri#onier de ră#boi. ne dispreţuia. /ătrânul rămase gânditor. e de preferat. în timpul repausului. pentru că pe noi. .0de ărat. ceilalţi. e ident înfuriat de calmul .

doar nu ai încredere în împuţitul ăsta2 spuse "orta. lăsând-o de gardă pe "rofesoaraA era rândul ei să eghe#e. îi e8plică "orta. a trebuit să ne ţinem . H furtună de o iolenţă nemaiă#ută. montaţi cortul. se pare că porcul a a ut dreptate. să ne adăpostim. că ne trânti pe toţi la pământ.Tu eşti oluntar ++. H rafală de ânt mătură urlând stepa cu o asemenea iolenţă. 1u o încetineală e8asperantă. . palpabilă.Eata. dând furios cu piciorul în #ăpadă.Bragan4 Bragan4 repetă el.(umne#eule4 e8clamă "orta. este dreptul nostru. strigă /ătrânul. în timp de . 'inişte. <imeni nu mai spuse nimic. +unt patru#eci şi opt de grade sub #ero. îşi adună lucrurile.'a dracu4 mormăi "orta. . (ar asta a fi mai a dracului.şefului nostru. !icuţul a ridica spân#urătoarea şi te a anina de ea. . un ciclon de #ăpadă cum nu e8ista decât la pol şi în Cusia. te om deferi 1onsiliului de disciplină. (acă proteste#i. .(race. ca şi cum el ar fi fost răspun#ător de toate.eide înjura câinele galben. +ă ne adăpostim. 6ntr-o oră ne a ajunge şi om muri de frig dacă nu montaţi cortul. 1unosc furtunile de nisip din +ahara. . 1u un gest agitat încercă să dea forţă cu intelor saleA . Eardă uşoară4 Furtuna fu cea care ne tre#i. toţi ne repe#irăm să montăm cortul îngheţat şi să tăiem cu sapa blocuri mari de gheaţă pentru a întări po#iţia. 0dormirăm. şi repede4 . spuse 'egionarul. Timp de patru sau cinci ore. sunt treburi pe gustul tău. o linişte adâncă.0re dreptate.

!icuţul. . iar dacă nu se sfârşeşte furtuna. "orta îl întâmpină cu un surâs ironicA . Trebuia să-ţi rupi gâtul strigând ca să te faci au#it.Tipul ăsta e8agerea#ă. +tăteau la adăpostul cortului.. . . nu ne om putea mişca şi om degera. . 'egionarul îşi dădu cu părereaA . (in timp in timp. . putem să dormim.u pot să merg. alb din cap până-n picioare. ieşi în furtuna de #ăpadă care îl lo i în plin. în sfârşit.agăţaţi cu toată forţa de cort pentru a-F împiedica să fie măturat& apoi rafalele de ânt slăbiră. spuse /ătrânul. 1omisarul se aruncă la pământ. Furtuna dură trei #ile. <u ne rămâne decât să ţinem ochii bine deschişi şi să tragem chiar şi într-o umbră.Te-am au#it spunând că rei să te întorci la Ceeperbahn. afirmă. <u se poate merge pe o furtună ca asta. Târându-se pe sub cort. n-o să mă împiedice pe mine un amărât de ânt să mă întorc acasă.$mposibil. #ise comisarul cu un râs obosit. <u. +e gândeşte că to arăşii săi ar putea să-l găsească dacă reuşeşte să ne ţină pe loc. Toata câmpia era un imens #id de #ăpadă. reuşi să intre din nou în cort.<u cred. ghemuiţi unul lângă altul. 1u trecerea timpului. . mormăi "orta. unul dintre noi ieşea afară la câini.+ă dormim2 "este puţin timp se face #iuă şi trebuie să pornim la drum. 0 em cel puţin trei #ile de mers în faţa noastră. aruncându-F la pământ& muşcă #ăpada de furie. foarte sigur pe el.0cum. fu rostogolit şi. ?i te împiedică o adiere ca asta2 1omisarul spusese ade ărul.

că aceasta rămase întinsă la pământ timp de două#eci de minute. $eşirăm din cort. numind-o )cloaca companiei*. îi trebui doi pumni pentru a-i pune la loc articulaţia. . spuse "orta şi îi trase un pumn în faţă. lo ind scandalagiii cu patul puştii.eide. 'e-am dat drumul. 1ă#urăm. 1âinii refu#au să mai tragă sania. încât "orta o luă la fugă. Făcurăm să încete#e cearta. care apoi se încăieră cu !icuţul care îl acu#ă că apără ++-ul.eide fu atât de înfuriat.!amă4 strigă !icuţul.de enirăm mai răi. "arcă înnebunisem. . "arcă înnebunisem. 0lergam printre nămeţi şi ne băteam cu bulgări de #ăpadă. şi calmul domni până când "orta începu să critice legiunea. !icul 'egionar fu ofensat de moarte şi urmă una dintre acele lupte lungi şi mute care sfârşesc de obicei cu un asasinat. (ouă săptămâni după aceea ajungeam în apropierea frontului& nu mai a eam nimic de mâncare. afirmând că era un balamuc ambulant. incapabil s-o mai închidă. cu gura căscată.eide o lo i pe "rofesoară pe care abia o sal ase. cu un pumn atât de iolent.9i-o îndrept eu. Fu necesară autoritatea /ătrânului pentru a-i opri pe cei doi furioşi. apoi se uni cu !icuţul. de acord să-F judecăm pe comisar.eide fu apucat de un acces de râs şi-şi dislocă falca& rămase aşa. <enorocita fu sal ată de inter enţia lui . . încât aproape o lăsă moartă. şi totul s-ar fi terminat cu un proces intentat criminalului de ră#boi dacă furtuna nu s-ar fi oprit definiti . 0m #ăpadă pe spate& comisarul mă supără. 6n final. iar sania am aruncato într-o râpă. 0tunci . . !icuţul îl bătu pe +teiner pentru o femeie şi +teiner o bătu atât de rău pe "rofesoară. în sfârşit. .

sau te încredinţe# colegilor4 Bn rus se ridică cu o grenadă în mână. se ridică pe jumătate."iotr. Te ei ră#buna dacă nu-mi ţin promisiunea. erou din ++. 'egionarul făcu la fel. laşule2 ?i o rafală lo i soldatul. +e precipită spre to arăşii săi. Cepede. ascunşi în spatele #idului de #ăpadă.6n pădure.1âinilor.eide continuă să hohotească.%e#i asta. . (e aceea. 1omisarul se clătină. . se clătină din nou. . 1orpul rusului era literalmente tăiat în două& un foc puternic porni din nămeţii de #ăpadă. foc4 !itraliera ţăcăni. în timp ce stăteam la marginea unei păduri.eide. alergând în #ig#ag şi strigândA . . . bătrâne2 <-ai decât. . 6şi roti mitraliera şi o înjură pe "rofesoara care nu reîncărca . comandă /ătrânul. .9i-e rău.eide şi "rofesoara se aruncară la pământ pentru a acoperi fuga noastră.Trăiască +talin4 -ulius . +atana să ă sfâşie. +e ă#ură siluete umane mişcând. 6ntr-o #i. urlă .<er o#itatea comisarului de eni e identă& ameţeala sa nu mai era decât o amintire& se edea clar că nu se mai gândea decât la fugă. .!ai repede. hohotindA . .eide îşi fi8ă patul puştii-mitralieră la umăr.eide trăgea. e ident un . au#irăm răsunând strigătul înfricoşătorA .$toi! "orta se răsuci cu rapiditatea fulgerului şi trase o rafală în direcţia strigătului.ra oca#ia pe care comisarul o aştepta. -ulius a jurat. echi camarad de arme.înlemnită de frică. i-am promis lui Fiodor că te ucid.

+e lăsă pe un şold şi lansă trei grenade legate împreună spre cel mai apropiat #id de #ăpadă. 0 em doar trei#eci de secunde până când cei din faţă se or obişnui cu mitraliera 'egionarului.ram în ră#boi şi -ulius .!oarte eroilor. fugi pentru a-ţi sal a pielea. via'a nu este di2icil%.eide a supra ieţui. spuse .eide era considerat un bun soldat. . Fusese decorat pentru curajul său. dotat cu calităţi speciale de comando& lupta din instinct. +e ridică şi dintr-un salt se lansă în pădure.<e-au confundat cu trupe din (i i#ia /randenburg. erou al munţilor. . care fu făcut bucăţi de propria sa grenadă. 1âte a strigăte atestară preci#ia tirului său şi mitraliera grea începu să latre în pădure. Făcea parte dintre tipii cărora în timp de pace nu le păsa dacă erau daţi în judecată. Tu.eide. în spatele mitralierei grele. %a trebui să recităm )mea culpa*A să ridice armele contra to arăşilor lor4 . . 0runcându-se fără suflare lângă "orta şi 'egionar. a fi numit instructor de prima clasă în lupta corp la corp.eide era fericit. cântândA 1.eide. cu sânge rece. . (acă subofiţerul . Pentru un logodnic mort s% nu tremuri.0m omorât cel puţin două#eci4 .Eata.8plo#ie şi foc de artificii din bucăţi umane.nou recrut. . +e bucura când ucidea. . .Bn salut de la -ulius . $uzana.eide./ine. mormăi . anunţăA .

ridicându-se. "orta fugi pe o cărare strâmtă şi că#u în braţele unui sergent rus.0cum să-i ăd pe câinii ăştia roşii4 +e lansă spre cărarea de unde enise #gomotul de şenile. . .Tancuri T-=>4 .!ulţumesc lui (umne#eu că a fost o singură grenadă. altfel /ătrânul ar fi fost făcut bucăţi. .. . ?i o luă la fugă.(ea (umne#eu să aibă milă de noi dacă ne prind. care îl confundă cu unul dintre oamenii lui& plăti cu iaţa greşeala. (ar ce este2 0scultam atenţi. . . $ată primul T-=>& se edea distinct steaua roşie de pe turelă. ?i eu care nu suport căldura. Cetragere indi iduală. ne aruncarăm în tufiş& ne era în joc iaţa..1e bucurie4 e8clamă "orta.'a re edere.eide. 1u un salt. strigăA . Zgomot de şenile. 'egionarul ţâşni pe cărare ca fulgerul şi dispăru în desiş. spuse "orta. . "orta îi descărcă în faţă încărcătorul şi apucă greul aruncător de grenade antitanc că#ut lângă mort. fugind. Bltimii. când o e8plo#ie ne aruncă la pământ. 0m ă#ut într-o #i pe doi din (i i#ia /randenburg pe care îi prinseserăA unul dintre ei strangulat cu sârmă ghimpată. +cu#aţi graba. ne îndreptam spre pădure.6napoi. .<e or spân#ura cu sârmă ghimpată. strigă /ătrânul. strigă /ătrânul. trăgeau cu proiectile antitanc nee8plo#i e. . oftă /ătrânul.ram încă în iaţă. (in fericire. . plini de ner o#itate. dar ne descoperiseră. părăsiţi cărarea. pre#ise +teiner. /ătrânul şi eu.Cepede4 6n tufişuri.Tancuri4 +e sal ea#ă cine poate. celălalt fusese ars pe spate. dar nu-mi place să pierd autobu#ul. domnilor şi doamnelor.

"orta4 +trigătul făcu să se re erse spre boschet un foc infernal. "orta trase.6ngenunche. +trigătul său era sfâşietor. spuse +teiner. 'egionarul îşi muşcă degetul de ner i. se lăsase o tăcere de moarte& se au#ea doar un #gomot surd care enea de departe.est.<e-au confundat cu cei din artileria antitanc. 6n acel moment. pentru (umne#eu4 şopti /ătrânul cu teamă. . ţintind turela primului tanc care se apropia încet de locul unde se ascundea el.. trupul său părea că se topeşte. apoi se opri& o flacără i#bucni din turelă. "orta scuipă şi pri i spectacolul înspăimântător. şi un lung şarpe de flăcări îmbrăţişă tancul.ste frontul. +imţeam mirosul de carne arsă. +pân#urat pe jumătate în afara turelei. după care ne aruncarăm cu răsuflarea tăiată la pământ. apoi recă#u cuprins de flăcări.(ar ce dracuL face2 6l or stri i4 !icuţul nu reuşi să se abţină şi urlăA . . . . pri ind spre nord. dacă am fi acolo4 gemu "rofesoara. H singură lo itură."e toţi dia olii4 Trage. râ#ând. Bnul dintre ocupanţi ieşi afară& îşi scoase pe jumătate corpul din tanc. . . +ă plecăm4 +ă ne luam picioarele la spinare4 Fu o cursă nebună de-a lungul pădurii. cu calm.3h. (ar nu se mai poate4 . ca la mane re. 1elelalte două tancuri făcură o jumătate de întoarcere şi fugiră cu toată ite#a& se edeau forme agi care alergau cuprinse de panică. ochi încet. 6n jurul nostru. sugând #ăpada pentru a ne potoli setea. spuse . mormăi.Trage4 Trage.+per să fie bine reglat. Tancul cel mai apropiat se opri& încercă să dea înapoi.eide.

<u trebuie să glumiţi pe seama lor. murmură ea. trei ani duri. ade ărat.ing2 . "ărea atât de frumos când ne-au luat. eram două sute trei#eci şi cinci de oluntari. la 3slo. când -aţi tre#it în faţa unui T-=>2 <imic rău. a ioanele au măturat strada. camara#ii mei au fost făcuţi bucăţi. nu-i aşa2 . 6n prima #i au că#ut o sută două#eci şi unu.<or egiana. Făceam toţi parte din (i i#ia Qi. se lungise în #ăpadă şi pri ea ârful copacilor& era e ident că eforturile la care trebuia să facă faţă erau prea mari pentru ea.(oamne4 şopti /ătrânul.Cămân aici. confirmă /arcelona. <e-am tre#it. cu steagurile în ânt. ăştia din ++. a înnebunit şi s-a sinucis (ouă #ile după aceea. 1âţi au mai rămas dintre camara#ii tăi2 . oi. incapabili să ţintească chiar şi un elefant. de anii duri de ră#boi. opt dintre noi au fost împuşcaţi pentru de#ertare din faţa inamicului& alţi nouă au fost transferaţi la compania . +teiner râse încetA . ţi-o spun eu. înfricoşată de moarte. care era nor egian. 1omandantul companiei noastre. care nu era fortificată.+ă alergi spre ictorie. <u mai pot.6n compania regimentului din <or egia.?ase săptămâni dure. ?i apoi ce aţi #is.. Brăsc totul. spuse "rofesoara. format la :lagenfurt. fără să ştim. . . !ane re de tir reale. . 1e instrucţie aţi făcut în (i i#ia Qi. în mijlocul unui tir puternic al ruşilor& în timp ce ne transportam răniţii la un autocamion.ing. 0i cre#ut că ră#boiul este un picnic. căpitan ++. toate minciunile. ca noi. <oi. în Bcraina. 1amara#ii mei au că#ut ca muştele& nu ştiam ce înseamnă un tir de baraj& încă înainte de a-şi da seama de pericole. ?i la noi ră#boiul a început în "olonia. (uşmanii2 <işte idioţi.

şi o obligarăm să continue. dintre cei mai răi. !-au biciuit şase ore în închisoarea disciplinară din 'emberg. problema este să ne ţinem capul deasupra apeiA %ictoria celorlalţi se apropie& în acea #i <or egia ta a fi liberă şi atunci or fi trimişi în infern cei ca Erat@ohl. Bnul dintre to arăşii mei l-a scuipat pe comandantul tribunalului special din 'emberg. la sfârşit. 1amaradul meu a turbat de furie şi F-a scuipat în faţă pe ++-ist. mai merge. . care nu erau demni să se amestece cu poporul !arii Eermanii.0cum. numindu-l )porcul de nor egian*. <oi.'ocotenent-colonelul Erat@ohl spunea că fusese la Trondheim. . în 3rgani#aţia Todt. spuse mica nor egiană cu oce gânditoare. +ă bem .eide trecu un braţ pe după umerii "rofesoarei. oi eraţi sub oblăduirea lui . 0poi se lăsă tăcerea.!i-ar fi de ajuns să pot face o singură plimbare pe :arl -ohann. locotenent-colonelul Erat@ohl& F-au strangulat cu un cablu. H adunătură de marinari. ca#ul tău a atârna de un fir de păr. dar curio#itatea noastră era de#lănţuită. 0cesta a ordonat altor doi ++-işti să se ocupe de camaradul meu care. a cerut iertare.disciplinară pentru că au spus că ofiţerii noştri erau mai trădători decât noi. care nu mai făcusem parte dintr-o armată regulată. (esigur. dar oi. "rofesoara nu răspunse imediat& nu a ea poftă să orbească. dar ei a ea un certificat. în timpul construcţiei ba#ei pentru submarine& cunoştea <or egia şi pe nor egieni. 6ncepu cu oce înceatăA . .immler. ."entru că F-a scuipat pe cretinul ăla de comandant2 întrebă stupid !icuţul.

Trebuie puse în mişcare cu precauţie şi schimbate ite#ele la momentul oportun. în compania unei jente. este o fată.0ş dori şi eu una. 6mpuşcăturile se apropiau tot mai mult. într-o după-amia#ă la %iena. 0rgumentul îi interesa pe toţi.. 5+e aplecă înainte. murmură /ătrânul.eidelberg. .'a dracuL4 +ă de#braci o femeie măritată4 56şi linse bu#ele la ideea asta.H ce2 oi să ştie "orta.(acă reîncepe. cu mintea în delir. înjură /arcelona. Bn ulcan în felul ei. .. .7 . pe la sfârşitul lui mai sau în iunie.3.u am cunoscut odată una la . . din aceia care ştiu să cânte la o ioară.1e ne oie ai să fi8e#i #iua2 îl întrerupse !icuţul.Târfă este mai rafinat. spuse /arcelona. ca pe un T-=>. 6n bordelurile oastre trebuie să ai mereu teşchereaua plină. 6n acel moment se intensifică #gomotul în pădure. (eci. dintre acelea pe care trebuia să le cunoşti bine. 0mândouă au un motor foarte sensibil. iar în bar se cânta o mu#ica lasci ă. în timp ce se scărpina cu baioneta.!ie îmi place altce a. la %iena. 0şa se spune în nor egiană.o cafea într-un birt sub copaci. Frica ne . +teiner se clătina ca un urs. râ#ând. într-un parc. obser ă !icuţul.7 (eci. ă ascundeţi. (oi inşi dintr-o bună rasă de ţigani. . . . eram în parc cu o fată estită de eselă ce era. spuse /arcelona. cu coapsele ar#ătoare doar la simpla atingere.. . şi ascultă.. .6nchide-ţi gura aia afurisită. jente.

spuse pri ind cu dragoste la puşca-mitralieră pe care nu o îndreptase încă spre o fiinţă umană. 6l edeam contorsionându-se în #ăpadă. Toate armatele fasciste ale in adatorilor erau numite )sabotoare*. săracul băiat. dacă a reuşit să adă pe unul dintre acei sabotori fascişti. . se aruncau la pământ şi trăgeau orbeşte cu toate armele pe care le a eau. cu ajutorul blestemelor şi al înjurăturilor. ei fi deja mort. când îi simţi. cum făcuse de atâtea . . (urul ofiţer îl mustră cu răutate. 3fiţerul se trase câţi a paşi înapoi. cu urechea la pândă. la prima lor luptă. care nici nu ştiau bine contra cui se băteau. care că#u cu un gâlgâit. 0ceste cu inte fură spuse foarte aproapeA noi au#eam totul.1ând ei edea fascişti. 'egionarul se ridică şi trase în direcţia ocilor. cu trei rânduri de decoraţii pe piept. +e ascunse în tufişuri. dar şefii lor îi îndemnau să meargă înainte. blestemând. nu când îi e#i. abia ieşiţi din :omsomol& batalioane de recruţi. dar nu mai putea.!i-ar plăcea să fac bucăţi un porc din ăsta. un ofiţer eteran al frontului.rau toţi foarte tineri. 0r fi rut să mai spună ce a. 1omisarul strigase )sabotori*. Bn glonţ îl lo i drept în piept pe tânărul recrut. !icul 'egionar scruta întunericul. . 0u#irăm pe unul dintre acei tineri întrebându-şi şeful. ai înţeles2 Trage în fascişti. trăgând spre copaci o rafală cu puşca sa mitralieră. +e edea bine că era de ajuns o mică ripostă şi ar fi luat-o la fugă.cuprinsese şi nu mai era nici un dubiu că şi colegilor ruşi le era la fel de fricăA a ansau la pas.

<oapte bună. dar de cealaltă parte a pădurii se au#ea ocea unui comisar care-şi înjura trupa. +e târî pe sub arbuşti după "orta şi !icuţul. 'egionarul se ridică. afară. imobil în ascun#ătoarea sa. aşa cum el în ăţase de la arabi. . /arcelona surâse. 6n ăţaseră de la el să se târască. mitraliera ţăcăni. 'e e mai mult frică de . frumoasa doamnă4 #ise el. alerga în cerc.Fraţilor. 0sta era o pradă uşoara. Faţa nu mai era decât o grămadă de carne roşie. 3 creangă se rupse şi făcu un #gomot puternic. "rin împrejurimi se ridicară nişte forme obscure care alergau cuprinse de panică. la început în genunchi. 0rmele noastre erau gata să scuipe moarte. <oi râdeam.eide începu să se mişte. 3fiţerul rus trase. pe urmă înapoi. . /arcelona îi acoperea cu mitraliera pe cei trei care se apropiau de ofiţerul rus. 3mul că#u în faţă. se împiedică de tufişuri.îşi fi8ă puşca pe umăr şi descărca tot încărcătorul în corpul torturat al ofiţerului.. Toate armele tunară la unison. . se opri. 'egionarul surâse satisfăcut.<u mai ăd. .+ă fugim. 3fiţerul rus lăsă să-i cadă arma şi scoase un strigăt ascuţitA .ori cu camara#ii săi france#i în !aroc sau în munţii algerieni.. spuse /ătrânul. trecându-şi mereu mâna peste ochii însângeraţi. .eide scoase o grenadă ofensi a şi o aruncă în tufiş. repede4 strigă "orta. <u mai ăd4 6i implora pe (umne#eu şi pe +talin.

. în calitatea noastră de comando de pionieri. urându-ne noroc bun. iar /ătrânul oi să meargă singur pentru a informa santinela de situaţia noastră. Trebuia să e ităm ca santinela. care înjură de furie şi de frică. ne-am culcat într-o groapă de bombe. răspunse "orta. capră de munte. pan. altfel tragem.1omando de pionieri. <imeni nu mai întreba nimic. . în timp ce "orta i-o fi8a la locul său fără menajamente. "rofesoara îşi freca încheietura mâinii scrântite şi gemea. dar nu ne păsa. (upă o grămadă de timp.6nainte. <e înfundarăm în tufişuri& ramurile ne biciuiau în timp ce treceam. o oce cunoscută ne strigăA . înşelată de uniforma noastră rusească. H mitralieră grea se porni pe neaşteptate să tragă& un proiectil găuri bereta lui +teiner. după planul lui "orta. 1hiar în faţa liniei noastre. apoi. ne rostogolirăm unul după altul în fundul unei râpe. "orta răspundeaA . să tragă în noi.<u mai ţipa aşa. . intrarăm cu o absolută naturaleţe. ne-am ascuns în pădure până la căderea nopţii. 'a fiecare întrebare. 'a un moment dat. ne ajutau să trecem peste talu#ul tranşeei şi ne dădeau di erse unelte.+pasibo. altfel te lăsăm aici. dar fără glume4 Bnul după altul. spinii ne #gâriau. lăsând răni sângerânde pe faţă si pe mâini. Bn bătrân sergent-major spuse că spera ca +fânta 'udmila să ne proteje#e. +osiţi în faţa liniei ruseşti. (impotri ă. 0m început să ne târâm rapid pe pământ spre liniile germane. în po#iţia rusă.comisar decât de noi.

ne-am supus toţi aceluiaşi tratament. se tre#ea cu o baionetă în piept. Bn locotenent de infanterie ne interogă sceptic. fură obligaţi să pre#inte condoleanţe la înmormântare. . trei #ile după aceea.0sta nu este cu putinţă. care. nişte suspiciuni plutiră asupra !icuţului şi a lui "orta. plutonier-major4 şi în acel moment nu mai oi să ne interoghe#e. se temeau de o ambuscadăA imediat ce unul dintre noi sărea în tranşee. întrucât în mintea noastră se înrădăcinase disciplina. care se stăpânea în ciuda oboselii.+oldaţi germani în uniformă rusească şi în spatele liniei ruseşti2 1e minciună4 . pentru a-şi do edi ne ino ăţia.. <u a eţi idee câte se pot face în armata germană. spuseA .afirmă el decis. ştergându-şi ci#mele cu biciuşca. %eniţi la cinci minute distanţă unul de altul. la ofiţerii germani2 (ar ă oi reaminti de disciplină. ident. Totuşi. până când te oi interoga. ?i. "rimirea comandantului 'ander nu fu mai cordiala. 'ocotenentul tresări& cu o oce arogantă spuseA . . /arcelona. dar. +e ţine cont că este ora înaintată.ste câte o armă îndreptată către fiecare dintre oi.ra imposibil de cre#ut că spuneam ade ărul. 'a pământ4 (ouă#eci de flotări până la catarama centurii. . .+e pot face mai multe decât atât.'inişte. fu dată ina pe parti#ani. îl găsiră ciuruit de gloanţe într-un tufiş& ca întotdeauna. domnule locotenent.

sunt sup%rat p0n% peste cap. $alut%. era v%zut 2oarte r%u. ?igrul nostru 2u 2%cut &uc%'i de &om&ardierele inamice. /n Finlanda o &ucat% de stomac. se prezent%7 # $unt noul vostru comandant.3enea din carcera militar% de la . Porta opri tancul> Heide ne acoperi cu 2ocul s%u. . acoperindu#l cu o p%tur% veche.estapo#ului din Prinz 5lert $trasse. 4n a2ar% de asta. 6-celent o2i'er tanchist. /l /ntinser%m pe un cu2%r. capa&il s% comande o divizie. 6ra cel mai &un comandant din c0'i avuseser%m. (onsiliul de R%z&oi /l condamnase la zece ani de serviciu /ntr#un regiment disciplinar pentru c% avusese curajul s% spun% c% r%z&oiul este mijlocul prin care un neispr%vit poate ajunge un om mare. De la general#locotenent /l degradaser%. duc0ndu#şi m0na la vizier%. nou% artilerişti mor'i şi un o&uzier de <=1 mm distrus. 8arl 9lrich :ercedes. l0ng% el # şase cai ucişi. la general# maior. . pute'i 2ace ce vre'i. pe un &idon de ulei. :icu'ul şi cu mine s%rir%m la comandant. (a şi voi. 5junsese chiar /n 2a'a tancului nostru. dar nici o comic%rie. 5m treizeci şi cinci de ani şi o sut% zece ilograme.#am dus la in2irmerie> cinci minute dup% acea. . 4n picioare.latz. dar a&solut incapa&il s% linguşeasc% pe cineva. 4n 52rica /şi pierduse un ochi.a .ugans a 2ost r%nit la &urt% şi i#a 2ost rupt% o jum%tate de 2alc%. 4n cl%direa . 3% s2%tuiesc s% v% pune'i pe trea&%.

ploşti. Fulgerele se încrucişau de fiecare parte. cada re pline de muşte& lungi rânduri de soldaţi răniţi. (eodată. un Tigru de cinci#eci şi şase de tone. tancuri. pe lângă ceea ce se întâmplase la 'ugans. se îndreptau spre refugiul ilu#oriu al caselor incendiate. 0rtilerie. în noaptea de F> martie2 Bn acoperiş care se prăbuşea re ărsă torente de scântei asupra coloanei de tancuri care ataca. unelte pentru reparaţii. toată maşinăria diabolică concepută pentru a semăna moarte şi distrugere. <imeni nu se preocupa de asta şi nu spuse nimic. 6n interiorul tancului nostru. "orta acceleră şi Tigrul se aruncă înainte. căutau neliniştiţi unitatea de reparaţii.'B"T0 (. !icuţul strigăA . tuburi de proiectile goale care se rostogoleau sub picioare. '0 'BE0<+: 'ugans. era o mare grămadă de fiareA bidoane. 0lţii îl urmau. Cămase prins de şenilă. care striga ordine în mijlocul stră#ii. plini de sânge. <u se mai ă#ură decât picioarele. pe stră#i. tancul următor nu mai putu să-F ferească. "orta4 3preşte4 1u un salt. tiruri de infanterie. Bn maior de infanterie. acoperiţi de noroi. !ecanicii. sări prin uşiţă şi fugi în lungul stră#ii cuprinsă . Bnul cădea. 1e mai conta un maior stri it de şenilele unui tanc. era o mare de flăcări& îl tra ersarăm cu o ite#ă nebună. "este tot. încălţate cu ci#me uriaşe. fu lo it de şenila posterioară a unui Tigru şi aruncat la pământ.3preşte. T0<1BC$ (.

cum aş fi putut să-ţi fac rău2 +e aplecă asupra copilului şi. otsoenaş4 ."uţin îmi pasă.'inia doi. băgând în ite#a întâi şi accelerând.%a fi o plăcere pentru comandant şi pentru 3hlsen să ştie că ai un fiu.eide. . "orta începu să râdă.4 . '-am ă#ut într-o clipă. strigă /ătrânul furios. Telefonul sunăA era locotenentul 3hlsen. !icuţul. 0runcă ce a în spatele tancului& era un copilaş de trei sau patru ani.ei. !ie nu-mi pasă de nimeni. bombăni . îi spuseA . !ai bine spune-i că eşti tatăl lui. pentru (umne#eu4 (e ce -aţi oprit2 Toată coloana se #ăpăci.. spuse /ătrânul. . tu pliemianii. po estea uriaşul. i-o întoarse !icuţul. .6nainte. . (ar iată că !icuţul se întoarse. Tsta ne ia drept un tram ai. Tradu imediat fiului meu ceea ce am spus. .ste al meu. 51ă#use chiar în faţa tancului.$diotule. sunt tată. spuse "orta. +ărman prichindel. . .de flăcări. arătând copilul care stătea ghemuit în fundul tancului. împingându-F cu degetul în piept. 0cesta este fiul meu.7 . Eândiţi. 0cest băieţel este al meuA om sta împreuna de acum încolo.<oi to ariş. aţi înţeles2 ?i fiecare dintre oi îmi a da puţin din raţia lui. +e sare de pe platforma inferioară. comandantul companiei.1retinul4 #ise "orta.3 altă porcărie. .u.ă.

scoţând afară o ţigară. spuneaA . %ocea îi era agitată. dar părea puţin mai liniştit au#ind orbindu-se în limba lui. se prăbuşeau într-un ocean de flăcări. "loua cu bombe din faţa noastră& una după alta. 1âmpul părea iu datorită masei în . 1opilul clipi din pleoape. cu un râs rău. uitarăm de copil.+ă-i omorâm4 (oar atunci când că#u şi ultima umbră. să fugă cât mai departe de acel infern4 . $eşirăm din oraş pentru a lua po#iţie în faţa unei şosele largi. resemnat. 'egionarul îl îngriji& .i a ruşilor. !otoarele sforăiau pe un ton acut& şenilele de oţel scârţâiră şi cele cinci#eci de tancuri Tigru secerară masa .$mbecilule. (ar era greu să distingi tunicile lor de uniforma . în curând. 'egionarul. aruncând ţigara.a. (ar. . spuse !icuţul.eide îi dădu un cartof. ."oate că fiul meu fumea#ă.6nainte4 se au#i în telefon. ă#ându-ne enind. îl mustră 'egionarul. 0 ansam încet. <u mai a eam nimic de mâncare.i& un singur gând obsedant era în toate creiereleA să fugă. ne-am dat seama de greşeală. au cre#ut că sunt sal aţi. 1u toată ite#a tra ersarăm periferia. pe care copilul îl înghiţi într-o clipă. casele din 'ugans.a. luă de mână copilul care se refugiase sub sacii cu muniţii în apropierea mitralierei şi îi traduse în rusă. Bmbre apărură alergând spre noi.ra comandantul !ercedes."orta clătină din cap. 0 ea picioarele acoperite de răni şi o crestătură de la tâmplă până la gât. .rau ascunşi prin case şi. .

Bn bi#ar sentiment morbid se impusese chiar şi celor mai raţionali în acele momente. . (eodată. împingându-i spre po#iţiile germane la sud-est de 'ugans.umană terori#ată. . spre po#iţiile ruseşti4 "ătrunserăm .a. un sunet metalic. se opri. printre ruine. strigă /ătrânul înspăimântat. strident. apoi introduse un încărcător şi reîncepu să tragă. încât tancul se opri.aos4 +e în ârteau în toate părţile.+ă fugim. se aruncau la pământ. proiectilul nu intră. unde erau împărţiţi în grupe şi îndreptaţi înapoi. dar. cea din turelă. <imeni nu mai trăgeaA nu mai era necesar. irarăm în mijlocul unei câmpii . cine ştie . ?i şenilele îi apucau. probabil. îmbătaţi de ictorie. !icuţul râdea ca un dement. Tunul antitanc se afla. se făcu tăcere.ilometri întregi. Tigrii se aruncară înaintea ruşilor. Trupe de infanterie rusă se i eau de peste tot& făceau o jumătate de întoarcere şi se lansau înainte. îi stri eau. (ouă cartuşe rămaseră blocate& le scoase cu baioneta. apoi din nou înapoi.i& era un seceriş făcut cu mitraliera şi cu aruncătorul de flăcări. să ne spargă timpaneleA un proiectil antitanc ne lo ise cu o asemenea forţă. Totul lua foc de la ben#ina ărsată. pri ind prin periscop.. 6nainte. săpându-l cu disperare pentru a găsi un refugiu. ciudat. mitraliind în plin masa umană. !icul 'egionar o e8amină cu mult calm. +i iată că una dintre mitralierele noastre. (eodată. Fără să ne oprim. "ionierii noştri plecară la atac cu aruncătoare de flăcări uşoare.eide introducea proiectile e8plo#i e. .

că nu mai a eau nici suflu pentru a răspunde. distanţă două mii. caporalul se aruncă în craterul unei bombe& îl edeam ridicând arma şi plasând-o pe malul craterului. şi ne aşteptam dintr-un moment în altul la a doua lo itură. aplecat înainte. . 6F urmăream cu ochii în timp ce sărea. 'a circa trei#eci şi cinci de metri în faţa noastră.<ebun de legat. ţintind cu puşca-mitralieră. spuse /ătrânul. ocea lui 3hlsenA . la periferia <o oidarului. acest ră#boi al lui 0dolf de ine monoton. .'asă-F în pace pe imbecilul ăsta. spuse /ătrânul. ne-am întors spre liniile germane. murmură "orta. recă#ând şi 5nu ne enea să credem ochilor7 târându-se spre tufişuri pentru a-şi căuta un refugiu. +tupoarea era atât de mare. Bn caporal rus fugea în salturi chiar în faţa noastră. îl ă#urăm pe indi id #burând în aer. <e-au retrimis în po#iţie la o răspântie. 'o itura porni simultan. trăgând cu un aruncător de grenade antitanc.ra o prostie ca un singur om să se gândească să atace un tanc înarmat. <u a trece mult şi om a ea alte pisici de jupuit. "rin perdeaua de flăcări şi fum.(oamne4 e8clamă "orta.Tancuri T-=> în dreapta. din gaură în gaură. 'a telefon. Eloanţele trasoare ale !icuţului #gâriară #ăpada chiar în faţa craterului& cu mult calm roti ţea a tunului şi luă comanda electrică.unde. . .6l mănânc. !icuţul mai trase o rafală. . 6n oraş sau pe front. . .6l fac praf2 întrebă !icuţul. "orta acceleră& trăgând cu toate armele posibile.

/ombele cădeau peste tancuri.se strică*. Trebuia să rămânem ascunşi cu tancurile pentru a cădea asupra inamicului în momentul cel mai bun& frigul era atât de mare.!icuţul îl consola pe copilul adopti care plângea de ţi se rupea inima. încât am îngheţat. pri ind prin periscop. ne găsirăm neca#ul. . !icuţul sări afară din tanc şi alergă în jurul lui pentru a se încăl#i. pri ind rana. spuse "orta. . 1ând /ătrânul spunea că . %ino aici să te fac sa au#i. $% a ansă pentru a sprijini infanteria.. proiectilele fluierau şi e8plodau.Te doare2 îl întrebai.ra anunţul unui foc de baraj iolent al ruşilor. că se şi înălţa altul. "ărea că se pregăteşte ce a foarte important. 6mprejurul nostru motoarele sforăiau. (eodată. 6n felul acesta. Bna dintre companiile noastre uşoare de tancuri !ar. Bn nor de foc şi de fum se ridica spre cer. . murmură /ătrânul. 0bia cădea unul. . aerul ibra. . era în măsură să presimtă e enimenteleA un ade ărat barometru. şenilele scârţâiau înfricoşător. primii răniţi gemeau şi câte a case începură să ardă. nu ei mai au#i nimic. /ătrânul nu afirma nimic niciodată fără să fie sigur& eteran al frontului. !icuţul sări cu un urlet în tancA îi dispăruse urechea dreaptă. cu faţa plină de sânge. roia să spună că a fi rău.+e strică remea. <u este prea rău."orcii4 !i-au rupt o ureche4 strigă el.

1e porcărie4 spuse /ătrânul.1e se întâmplă. mucalit. /eier2 /ătrânul îşi drese glasul şi trase din pipă.'ocotenentul 3hlsen la telefonA . orbind pe conducătorii tancurilor care urmau. . Bn tanc alunecă într-o groapă şi se împotmoli& încercarăm să-Ftragem afară. dar se rupseră cablurile.1retinilor4 1e dracuL faceţi aici2 . <u #ăream nimic pe cărarea strâmtă. răspunse "orta. ale cărui stinghii scârţâiau înfricoşător&telefoanele sunau. tancurile trecură pe deasupra unui podeţ din lemn. Bn atac de noapte este înspăimântător pentru tancuri. 1ompania a ansa mugind pe şosea. !ercedes se aplecă asupra unui cablu şi îl fi8ă de cârligul unui tanc& folosea nişte mănuşi groase de lucru. <u a ea nimic dintr-un comandant de regiment. 'imbi de foc ţâşneau din ţe ile de eşapament. 1hiar şi ruşii ne edeau./ătrânului i s-a ridicat tensiunea. în mijlocul mlaştinii. oamenii orbeau de atac. după cum se păreaA de aceea lo iturile lor eneau precise. <u se ede nici propria mână. $eşeam pe jumătate afară pe uşiţă. încercând să distingem ce a. . . $ an pregăteşte un tir intens& abia dacă reuşim să edem la o sută de metri. . 1omandantul !ercedes sosi alergând cu puşcamitralieră.<u-mi place. 1ompania de tancuri !ar. $% se dispuse în formaţie de luptă. Bnul după altul.

Bnde este $ an2 Tancurile !ar. aşteptând urmarea. $niţiati a era acum a ruşilor. . 1uprinşi de panică. Bn număr din ce în ce mai mare de tancuri nu mai răspundeau la apeluri. "roiectilele se duceau ca nişte perle luminoase în noapte şi se încrucişau cu altele înaintea noastră. <imeni nu mai orbea. ieşindu-şi din fire.%e#i ce a. 6n acel moment. începurăm să tragem cu mitraliera. 'ui $ an nu-i lipseşte nimic. !ii de trăgători aruncau în acelaşi timp rafale asupra tranşeelor noastre. 0poi se lăsă tăcerea. 1opilul cules de !icuţul începu să urle. .Fac treaba aşa cum trebuie. /ătrâne2 . . 0rtileria grea trăgea asupra noastră. în care se au#eau gigantice e8plo#ii care cutremurau casele din temelii. 3hlsen se retrase spre autotun& tunul său nu mai funcţionaA ner o#itatea creştea ca un foc în stepă.asemănătoare cu cele ale descărcătorilor.Fă-F să tacă./a4 <u reuşesc să înţeleg unde dracuL suntem.ilograme ale sale. 1omandantul sări cu agilitate pe tancul cel mai apropiat& nimeni nu F-ar fi cre#ut atât de agil cu cele o sută #ece . Trăgeau cu toate calibrele asupra primei linii germane. se au#i la telefon ocea lui /arcelonaA . într-un ârtej #ăngănitor şi asur#itor. şi totul se transformă într-un urlet metalic. strigă /ătrânul. sub grindina tot mai iolentă a tirului.atiuşele tunară. (eodată. spuse "orta. . <i se . chiar şi "orta amuţise. 0tacul de artilerie de eni un uragan de foc şi de oţel. $% sunt distruse. 6n po#iţiile noastre infanteria tăcea.

1opilul urla. <ici o ilu#ie. apucat de con ulsie. stri ind totul în jur. un nod de fier ne strângea gâtul. 1ât om re#ista până să crăpăm2 H lo itură bine ţintită şi o mie cinci sute de litri de ben#ină or e8ploda. o cruce de lemn. Fiecare îşi lipea ochiul de periscop. să fugim. !oartea normală pentru un soldat tanchist este în flăcări. 0ceste episoade au rămas în mintea trupelor de pe front. înnebuniserăm de teroare. ne băteam pentru a ne sal a pielea. <er ii distruşi ne făceau să tremurăm. <e simţeam singuri. Tancul de cinci#eci şi şase de tone fu ridicat. abandonaţi în acest infern. dar era pus la #id. un ghei#er de pământ se ridica spre cer& de această dată. . +e lo i de afetul mitralierei şi-şi sparse capul. strângea la piept copilul care se înţepenise ca un arc. . 6n jurul nostru. 1rucea noastră2 0ceea a dia olului. ser ind de e8emplu.itler. nici pentru patrie. ?ocul de aer al unei e8plo#ii îndoi marea antenă de oţel. o frică nebună. <u ne mai băteam nici pentru . neştiind ce să facem& . dar o disciplină de fier ne bătuse parcă în cuie acolo. pentru că frica de plutonul de e8ecuţie era mai mare decât cea de grenadele ruseşti. s-a întâmplat adesea sub ochii noştri.făcuse frică. ochii înnebuniţi se injectau. +e întâmpla ca un echipaj terori#at să fugă. "uteam să mergem înapoi.ra îngro#it. un suflu ar#ător pătrunse în tanc. (intre toate armele. o ştiam. ca să cadă din nou. 6l pri eam neputincioşi. dădea din picioare.eide pipăia pistolul& !icuţul îşi dădea pumni în cap de disperare. muşca. făcea spume la gură. a noastră are cel mai mare procent de pierderi& acest gând ne abruti#ea#ă.

ochii se ume#iră& !icuţul slăbi strânsoarea braţelor în jurul fragilelor membre şi pri i fără să înţeleagă corpul copilului care alunecă pe planşeul de oţel plin de ulei.0jutaţi-mă.ra oribil la edere. cu au#ul încordat. cu tăietura de la ureche şi cu copilul la piept. reau să ă masacre#4 . (ar. ameţindu-l. în mijlocul stră#ii. gemu "orta.0 înnebunit. Briaşul deschise şi închise gura& scoase un urlet . . porcilor4 1e trebuie să fac2 "e neaşteptate. (umne#eu fie lăudat. 6ncet. 1ada rul copilului rămăsese în stradă."ier#ându-şi firea.itler şi +talin.era un om disperat care îşi dădea pumni în frunteA . !icuţul deschise trapa. capul îi că#u într-o parte. .ra infanteria noastră.1opilul meu. .un strigăt nearticulat . se făcea #iuă. strângând la piept cu o mână copilul. Ceîncepurăm să aşteptam.%eniţi. !ase umane sângerânde ieşeau din tranşee. !icuţul urlăA . porcilor4 +uflete afurisite ale lui . îl lo i pe !icuţul în cap cu mânerul unei grenade. (ar 'egionarul sări afară din tanc.micuţul meu40 murit4 0pucând pistolul. se putea edea totuşi ce se întâmplă.eide şi "orta îl traseră imediat în tanc. trăgând cu cealaltă în toate direcţiile. apucă corpul copilului şi se precipită afară. %a fi făcut bucăţi de o grenadă. %eniţi. corpul copilului se rela8ă. . H ceaţă gri. umedă. .

Frontul părea un ocean înfuriat. respins de artileria noastră. şi fugeau să-şi scape pielea. ?oseaua şi terasamentul nu erau decât un haos de butoaie de ulei. aruncând armele si căştile. "o#iţia a fost menţinută. apoi alte mii. 0bandonau po#iţiile. ederea liberă asupra întregii i. (e cealaltă parte a terasamentului. de# ăluia infanteria rusă care . 6n ambele tabere fură arse registrele. trasoare albe şi er#i se ridicau din linia rusă. 1omunicatul anunţa simplistA . <u se mai ştia numărul e8act al morţilor în acele două#eci şi patru de ore.* 'a telefon răsună ocea lui !ercedesA . !ii. ?tiam că era preludiul atacului. +e edea cu ochiul liber marşul infanteriei ruse care trecea la asaltul tranşeei& se au#eau strigăte de )ura*."lutonul de tancuri grele.ra o #i ca multe altele.. ca dintr-un balcon. . terenul mişuna de ruşi. Tancuri înainte. 1e ar mai fi putut opri o asemenea maree2 "roiectilele trasoare pârâiau. 6nţepenit pe o roată. corpul unui grenadier german se rotea ca o banderolă& e8plo#ia unei bombe l-a aruncat în aer& recă#ând.locomoti e şi agoane deraiate& roţile se ridicau spre cer ca nişte lungi degete acu#atoare. pentru că bătălia de la 'ugans. Terasamentul căii ferate. care a ea să fie ultima pentru mii de oameni în acest sector al frontului.0tac local în sectorul 'ugans."roiectile. se înţepenise acolo. atenţie4 Tigrii or ataca cu tot armamentul.. costa prea scump. 1ât edeai cu ochii. la patru sute de metri. 0tacul începu. 0i noştri erau o picătură în acest ocean uman.

primii se lipiră de pământ& tunurile noastre traseră proiectile de UU şi de FHR.1e porcărie4 !ănuşile ignifuge se încăl#iră din cau#a scânteilor şi de mai multe ori focul ne aprinse hainele& împrăştiam cu mâna scânteile fără să ţinem cont de arsuri. mişunau baterii antiaeriene şi baterii antitanc trase de cai. 1u ochiul lipit de binoclu. săpând un ghei#er înspăimântător în mulţimea de corpuri. +cârţâiau şenileleA #iduri.a. totul era sfărâmat.i. murmură /ătrânul. dar nu a eam timp suficient să inspirăm aer proaspăt& ga#ele ne ardeau ochii şi gâtul& încărcătoarele fură a# ârlite afară unul după altul& tuburile proiectilelor dispăreau prin uşile laterale. . trăgeam ca nebunii. "entru o secundă.eide. 1ei care eneau din urmă îl împiedicau& atunci. . un aer sufocant ne îneca pentru câte a secunde& entilatorul mergea.ra . (upă fiecare lo itură.<u este posibil. gigantul al uman se opri nehotărât. apoi al doilea.se re ărsa până când se confunda cu ori#ontul& în mijlocul furnicarului de soldaţi în . apoi încercă să dea înapoi. pietre. +e edeau distinct proiectilele trasoare cum tra ersau primul. . căutând să se pună în po#iţie de luptă. închi#ând-o cu fruntea& sudoarea îi curgea pe faţa neagră de funingine& mormăia neîncetatA . apoi al treilea combatant. <u este posibil să fie chiar atâţia. tunarul nostru& părea un dement& gâfâia introducând proiectilele în culată. în ăluit în nori de praf& căldura degajată de incendii de enise insuportabilă& pretutindeni Tigrii atacau şi urmăreau ictimele ca nişte monştri preistorici. "rimii inamici se opriră lo iţi de acest berbec monstruos.

dar asta micşora puterea e8plo#i ă."uteam fi mândri de noi şi de instructorii noştri din ca#ărmi. dar nici una nu putea să ne facă ce a& trebuiau să se apropie la o sută de metri pentru ca mijloacele lor antitanc să fie eficace. se uita moartea. Bcideam. se uita scopul ră#boiului& nu mai e8ista decât un gândA să ucidem4 1ompacta masă . Bnii.a.Tancul ibra.ra ce a e8altant să e#i oameni stri iţi sub şenile4 1ând îi descopeream. H ştiam. cât mai mult posibil. într-ade ăr. apoi cu mitralierele. îmbătaţi de bucurie. . cădeam peste ei. oprind tancul asupra lor măturam totul. ci din demoni. 1âţi a ruşi alergau în jur. pentru că şi noi eram nişte bestii feroce. <umai cu trei luni în urmă ne temeam ca dracuL de aceste lupte corp la corp& acum. cu tunul. apoi. +e uita pericolul. apucaţi de o nebunie stranie& alţii se băteau fanatic& deşi răniţii continuau să tragă împotri a tancurilor cu pistolul. nu ne mai impresionauA acţiuni de fanatici. a ansând. apoi cu puştile. ?enilele scârţâiau. Câdeam. care ucideam din plăcerea de a ucide . dar era dificil să faci să adere o mina magnetică la un Tigru al cărui blindaj era tot acoperit cu un strat de ciment& trebuia să o fi8e#i de un lanţ care putea să se agaţe de turelă. cu mine ade#i e şi sticle !oloto & le edeam e8plodând în jurul nostru. reculând. din soldaţi ca şi noi. cu aruncătorul de flăcări. împroşcând pământul& ne aruncasem beretele şi tunicile. turbaţi. ucideam cu mitraliera. furia ânătorii ne cuprinse. !icuţul urla ca un lup. dar era totuşi nouă. ascunşi în gropi ca nişte iepuri speriaţi. se apropiau. . din bestii feroce care trebuiau distruse& şi le distrugeam.i din faţa noastră nu mai era făcută din oameni.

Bn drum lung pe care-F oi face în mare ite#ă. spuse deodată . o mie două sute de metri. 6n faţa noastră.?i nu mai a em decât trei#eci de litri de ben#ină.. înainte4 6nainte4 urla 1hiorul la telefon. . trăgând ultima rafală. 'o iţi în mijloc. Tigri4 .dar mirosul de sânge dădea o sen#aţie de omă.6napoi. anunţă !icuţul. săriţi pe ei4 (e această dată. %entilatorul sforăia neîncetat . (istanţa. . 6nainte. spuse "orta. .Tancuri ruseşti în şir indian la dreapta.ra comandantul care-şi striga ordinele cu o oce răguşităA . 6ncetaţi cu lene ia4 Trimiteţi-i la dracuL4 /â#âitul motoarelor de enea mai acut. fugeau cu capul în jos cohorte de infanterie. #ise !icuţul şi se aşe#ă pe patul său de bombe. încât stăteam pe grămadă.Tigri. şi #bori drept în cer cu încărcătura în fund. . 6nainte. nu mai erau tancuri i#olate. comandă /ătrânul. membre desprinse recădeau pe tancuri cu bufnituri surde transformându-le în bancuri de măcelărie.Bltimul proiectil. făcurăm plinul. "orta i#bucni în râsA -H singură lo itură de la $ an. . . /ătrânul omită. corpuri sfâşiate #burau în aer.eide. bombele e8plodau în mijlocul lor. închi#ând culata.normele mase se legănau în stepă ca nişte na e de ră#boi. Telefonul sună. 3 escala necesarăA carele de apro i#ionare erau acolo& într-un timp record.6ncărcătoarele mele sunt goale. "lecarăm din nou. iar proiectilele erau atât de multe. ci două#eci .

<ici un tanc T-=> nu reuşea să se apropie de un TigruA şi totul dura de o oră întreagă.-ulius. . dar toate tancurile noastre uşoare erau distruse complet. . $-ar lua pentru că nu au reuşit să in ente#e un tanc de tipul Tigrului nostru. pe toată câmpia nu mai erau decât epa e de oţel incandescent.de T-=>. nu aş dori să fiu printre tehnicienii lui +talin. dar şi în partea noastră ieşeau torţe gigantice de flăcări. 1ompania uşoară de tancuri !ar. . . care împrăştiau un miros împuţit de carne arsă. "roiectilele mele plecau ca fulgerul spre tancurile T-=>& două#eci si opt de lo ituri ratară ţinta. spuse /ătrânul.(upă această frumoasa do adă.0şteaptă puţin. "orta jubila la fiecare T-=> nimerit. ale căror pântece negre se târau pe terasamentul căii ferate. $$$ şi !ar. $% era stri ită. primele T-=> luară foc. .eide scuipaA . spuse "orta gânditor. o linie albă era trasă pe peretele turelei. 6ntr-o clipă. 0poi se sfârşi.8plo#iile se succedau. . 0tacul rusesc se opri în foc şi sânge.eide îmi luă locul la mecanismul de ochire şi trase mai bine ca mine& de fiecare dată când ţintea.Foc4 comandă /ătrânul.+ă te ia dracuL4 "roiectilul #bura. 6ntr-o clipă. tancurile săreau în aer când focul ajungea la muniţii sau la re#er orul de ben#ină. . urlând spre ţinta. 6n acele momente era îngro#itor să te afli într-un tanc. trage în ei4 . %or reuşi. Tremuram de atâta stat în picioare.8istă +iberia pentru reîmprospătarea ideilor lor& chiar înainte de a .

.. Tancurile T-=> erau chiar în faţa noastră. /ătrânul comunică estea comandantului. deschiserăm trapele. .ra o tactică pe care o cunoşteam bine şi în care tancurile ruseşti erau măiestre prin e8traordinarul sânge rece al echipajelor lor. "este tot în jur nu se edeau decât morţi şi răniţi şi în mijlocul lor tancuri incendiateA totul părea ireal.. Bn bâ#âit. IIIII 6n acea #i ruşii îşi dădură seama că era imposibil să reali#e#e o breşă în acel sector al frontului.3pt sute de metri distanţă. 0erul proaspăt ne făcu foarte bine. 0m luat detonatorul electric.spune )0minD. care ordonă retragerea. Trageţi în plin4 "unctele se suprapuneau în reticulul binoclului. 1e oiau să facă2 <u ne trebui mult ca să pricepemA să ne taie retragerea. (eodată. ştergândune faţa de sudoare. un fulger atinse . or a ea fabrica.H flacără scurtă la gura tunului nostru. /ătrânul îi ă#u. Treceam peste case care ardeau& grin#ile în flăcări cădeau cu #gomot& nu mai era nici o ordine. sper să ajung la pensie4 ?i "orta îşi luă ţigările cu marijuana. fiecare tanc mergea pe cont propriu pentru sal area liniei noastre. . Fugeau în plină ite#ă de cealaltă parte a liniei ferate. <u mai era nici o clipă de pierdut. .rau mai mult de o sută de tancuri T-=>. (ar iată tancurile inamice care a ansau în câmpie pentru a se pune la adăpostul colinei de la est de şosea. <oi. Telefonul sunăA . H secundă după aceea.ra o cursă pe iaţă şi pe moarte."ână atunci.

şapte sute. lăsând în spate tancurile germane în flăcări cu echipajele carboni#ate. . altă e8plo#ie. Turela celui de-al treilea tanc decapitat fu proiectată în aer ca o minge.(u-te şi spân#ură-te4 (acă mă supăr. +ângerân#i. ajutaţi-ne4 <u ne abandonaţi. dar acceleră. .1amara#i. mereu înainte. 0ltă flacără. 1ifrele treceau rapid& iată şapte sute& punctele se atinseră. spuse /ătrânul. Tancul se clătină. mă opresc până când afurisita asta de fierătanie rugineşte. (inamul bâ#âia."orta4 strigă /ătrânul. /ătrânul strigă furibundA . .Bn membru al partidului este aruncat în aer. "orta hohoti indiferent. turela şi tunul cel gros se roteau& în periscop apăru un alt T-=>. (ar situaţia era disperată& fugeam cu toată ite#a. imbecilule4 .tancul T-=> şi un fum negru se înălţă ca o ciupercă uriaşă. cu o mână îşi aşe#ă . Fiecare secundă alora mai mult decât aurul. răniţii strigară. răniţi. 0poi e8plo#ia care sfâşie tancul şi oamenii.şti nebun2 $ată şrapnelele. hohoti "orta. de#armaţi. .!ergi înainte. Bnele recădeau şi nu puteam face nimic. .(istanţa . !âini se agăţară de uşi. 6ţi ordon4 Zgomotul unei e8plo#ii metalice îl întrerupse.6nainte4 . 6ncetineam pentru a permite unor grenadieri să se suie pe tanc. ameninţător. o mulţime de corpuri acoperi tot tancul şi turela. "orta frână un moment. 6ntr-o clipă. Trebuia să mergem înainte.

pe ceafă jobenul galben şi schimbă ite#a.deoarece cicatricile se înroşeau şi părea că are o cruce pictată pe obra#. . lipit de li retul personal. nici desconsiderareA 0llah şi Franţa. dar din care anii mulţi petrecuţi în 'egiune au făcut un france#.dar . (ar e8istau două lucruri pentru care nu admitea nici batjocură. purta în chip de eşarfa un steag france# şi. îi făcu lui . care comanda trupele france#e în 0frica. (e fapt. 'egionarul râdea de toate şi nu a ea respect pentru nimeni.l. +e au#iră strigăte sfâşietoare. pe piept. 'ocotenentul 3hlsen #icea că era fotografia unui general tanchist france# 1harles de Eaulle. un german desigur.eide se înfuria.ţinea fotografia unui general france# pe care îl numea mon general. 'ocotenentul 3hlsen spusese într-o #i că în inima 'egionarului nu era loc decât pentru 0llah. -0 ajuns unul sub şenile. 6n urma acestei întâmplări. +ub uniforma neagră de tanchist.<umiţi porci pe toţi ofiţerii oştri .eide îl întrerupse o dată din sfânta îndeletnicire. 6şi desfăşură co oraşul pentru rugăciuni şi se închină întors către răsărit. era geniul di i#iei.'egionarul spuseseA . numindu-F pe 1harles de Eaulle )împuţit al deşertului*. 0poi nu am mai a ut altce a de făcut decât să râdem când .dacă aşa ă place. . 1a tanchist conducător. înainte ca reunul dintre noi să-F poată împiedica. 0 fost oinţa lui 0llah să se întâmple aşa. 'egionarul îşi scoase cuţitul maur şi.eide pe faţă două crestături&.eide trebui să fugă cu toată ite#a la infirmerie să-şi coasă rănile. în bu#unarul estonului. murmură 'egionarul.

/ătrânul chemă regimentul. începură să ne clănţăne dinţiiA ite#a scădea. totul depindea de pod. 6mprejurul nostru. dar ite#a scădea în continuare. 3 ştiam. 3 mlaştină făcu situaţia şi mai disperată. şi asta nu ser ea la nimic.-ul ardea. murmură /ătrânul. încet. <umai tancul lui /arcelona a ansa în flanc cu noi. (acă ajungeam la el după ruşi. 0lţi Tigri se aflau înaintea noastră. 0ţi înţeles2 IIIII Tancurile fugeau de-a lungul stepei cu toată ite#a peste tranşeele distruse."odul. podul. infanteriştii ruşi se risipeau. 6ntre noi şi locotenentul 3hlsen. Fugeam cu toată ite#a de-a lungul flu iului& dincolo de pădure. cu un ciorchine de infanterişti şi de răniţi. . Tot ce ne apărea în faţă era stri it. înfundându-se tot mai mult în mâl& totul era inundat de noroi. Tigrul lui /arcelona patină&şenilele se roteau în gol. în timp ce "orta porni. blestemând. foarte departe. 6mbarcarăm pe /arcelona cu echipajul său. peste dărâmături. terori#aţi& şenilele împroşcau pământul. eram distruşi.1e se întâmplă2 am întrebat cu inima strânsă.nici un cu ânt despre generalul meu. "uţin după aceea. . dar nu puteam trage decât oblic. 'a o cotitură că#urăm asupra unei baterii ruseşti trasă de cai& artileriştii fugiră cu faţa desfigurată de frică& întâr#iaţii fură stri iţi de şenile. şi !ercedes ordonă să aruncam tancul în aer& trei grenade fură de ajuns. "orta şi !icuţul încercau să descopere defecţiunea. fumul unui incendiu se ridica până la cerA 'ugans. $-am prins un cablu. . distanţa se mărea rapid. <imeni nu este demn să-i pronunţe numele.

. toţi erau stri iţi sub şenile. înainte de a a ea timp să spună amin. .eil . (eodată. 'uptaţi ca nişte eroi şi eţi a ea posibilitatea să fiţi liberi.itler4 . !icuţul îşi împreună mâinile. <u luptăm pentru ce a. 'uptăm şi gata.1e-ţi pasă2 mormăi !icuţul. (oi fură proiectaţi pe turelă& unul a ea braţele smulse.<u sunt un ghicitor în cărţi.1e eroi suntem4 <e batem până la ultimul cartuş. "auli4 . schimbă ite#a. mormăi "orta. motorul.şti cel mai mare mecanic din lume. pompând ben#ină din re#er or. "orta scuipă fără să răspundă& cu mane re succesi e.. "orta.ste ade ărat4 6n fond. mulţi dintre ei au căpătat nişte arsuri . 1e mu#ică splendidă4 "entru a nu ştiu câta oară. "odul scârţâia îngro#itor când am trecut peste el. (ar. după două sau trei rateuri. . Trăiască !icuţul din +t. îşi reluă mersul normal. .'uptăm pentru a nu fi spân#uraţi. "orta sal ase motorul. Trăgând furioşi. 0şa şi esteA ori crăpăm pe front.. am ajuns lângă podul care era apărat de o baterie de grenadieri ruşi. +implu. ori în spân#urătoare. 6ntr-o clipă. pentru ce luptăm noi2 întrebă /arcelona.. dar nu reuşi să facă legătura. care se întinsese sub tun pentru a nu sta în picioare. am tra ersat un mic sat& douăspre#ece rachete tunau într-un nor de foc& răniţii agăţaţi de tancul nostru urlau de durere. /ătrânul încercă să-F cheme pe locotenentul 3hlsen. 6$ edeam dispărând după colina. preci#ă /ătrânul.

oribile. în sfârşit. riscând mereu să-i stri im. departe de po#iţiile germane abandonate. . .Bnde este $ an2 întrebă un locotenent de infanterie. . <e ciocnirăm unii de alţii. fusese o grenadă e8plo#i ă. că#ând pe muchia unui proiectil.rau soldaţi morţi de oboseală. Tancul T-=> fu răsturnat. (oi oameni din echipaj. fură tăiaţi în două când cele cinci#eci şi şase de tone ale noastre trecură peste ei. că "orta intră cu toată ite#a în tancul inamic. schimbă acceleraţia. 1ifrele dansau în faţa ochilor. <umai pasagerii noştri fură măturaţi ca nişte paie. . Cotirăm rapid turela şi tancul rus apăru în periscop. din fericire. <e urmăreau blestemele lor. 0m ajuns. ieşiţi pe jumătate din tanc. . la grenadierii noştri care fugeau răspândiţi către spatele frontului. dar. (ar abia a urăm timp să tragem.6l a em în fund4 ricană "orta. apoi porni cu toată ite#a contra inamicului răsturnat.'aşilor4 "orcilor4 strigă un căpitan de artilerie care îşi scoase pistolul şi trase în noi. Trage4 "roiectilul lo i blindajul. Tot sectorul ajunsese să fie un de#astru. "orta dădu înapoi. $ată alte unităţi de infanterie complet risipite. salutându-F cu jobenul galben. total ineficace contra unui Tigru. cu răni sângerânde. !iam făcut o lungă tăietură la frunte.'uaţi-ne şi pe noi4 <e făceam că nu au#im şi mergeam cu teamă. dar ce puteam face2 .Bn T-=>4 1hiar în faţa noastră. care nu mai a eau nimic de-a face cu corpul nostru de armată. <e strigauA .

Fu schimbată chiar şi o şenilă. /arcelona primi un tanc abandonat de ++-işti. în final. la câţi a . râ#ând. 6l schimbarăm şi în locul lui am montat unul mai modern. +e întoarse spre !icuţulA .(ouă#eci şi şapte de tancuri4 1u un tun şi cinci supo#itoare de-ale lui +talin. . compania de Tigri se opri şi noaptea coborî ca o cortină protectoare.3h4 1ât despre mine. ?i. 0poi. Fu stri it fără milă. pe la ora trei sau patru. o mare uimire i se întipări pe faţăA .+unt mai multe decât ştii tu să numeri. 0 em un cont mare de plătit4 . punând degetul cu grijă pe fiecare cerc. mecanicii plecară cu tot materialul lor.ilometri de 'ihno s. 6ntr-o pădure. iată alte tancuri şi cele cu apro i#ionarea.oi. eu nu am decât o cămaşă.!ai mult de cinci2 întrebă uriaşul. . aşa plină de păduchi. 0m lăsat în spate un cor de strigăte furioase. !ecanicii se puseră imediat pe treabă pentru a repara tancurile ătămate& la al nostru fură schimbate motorul şi plăcile blindate.Factura nu este treaba ta4 spuse /ătrânul. stând în mijlocul stră#ii şi ţintind spre noi cu puşca-mitralieră. pentru fiecare. "orta începu să desene#e cercuri albe în jurul tunului nostruA fiecare cerc repre#enta un tanc inamic distrus.Bn sergent-major dintr-un regiment de aruncătoare oi să ne oprească.care începu să socotească. este de la 0dolf. . 0juns la două#eci şi şapte. Tunul era distrus. 1hiar şi esta.

/eţi. 6i străluceau ochii.0de ărat.1e este o centură de castitate2 întrebă !icuţul. . "orta luă flautul şi toată pădurea păru că începe să cânte. trecu apoi la !arseillaisa. trei.orst Qessel.0m spus un cântec frumos. doi. .. propuse "rofesoara 5imnul "artidului <aţional-+ocialist7. scărpinându-şi piciorul.1ântaţi altce a. Bnul. /idonul făcu de trei sau patru ori turul auditoriului& feţele se luminară& râsetele noastre se au#eau de departe. care înghiţea sorbitură după sorbitură. spuse el.'egionarul scoase afară armonica şi începu să cânte un cântec trist pe care nu-l cunoşteam. . ă a ajuta să găsiţi mai uşor o melodie cum trebuie. .Bn cântec frumos. . . . .<ici o târfă acum. . locotenentul 3hlsen eni spre noi şi se aşe#ă.+ă cântăm $unt n%scut /ntr#un &ordel. .. . împărţind ţigări.1e2 întrebă 'egionarul."orcule4 îl mustră locotenentul 3hlsen. au toate centuri de castitate. oftă !icuţul. bătând tactul cu piciorul. cu un aer gânditor.(acă cel puţin ne-ar aduce câte a târfe. 1ântecul obscen de#lănţui euforia& bidonul cu otcă trecea din mână în mână. . 0ici a em dreptul să luăm plimbi în fund de la târfele lui $ an. trăsnito4 mormăi "orta care făcu să treacă din mâna în mâna un bidon cu otcă. propuse "orta. mărturisi "orta.. şi.

0ceia nu ucideau pri#onierii cu un glonţ în ceafă. dar celălalt. spuse +teiner.eide între două sughiţuri. 6i urăsc pe ruşii ăştia împuţiţi. o încurcătura de mâini şi de picioare se agita cu furie.eide.. gata.se îndopa cu otca. comandă locotenentul..eide în cap. "e engle#i. lo indu-F în cap cu mânerul unei grenade.Eata. . trimis în lumea iselor. care se prăbuşi. sporo ăia . +ă se ia el de o sărmană fiinţă pacifistă într-o pădure liniştită. nu simţi nimic. strigă +teiner. obser ă 3hlsen. . tu. 6şi irosi gura de pomană. e8plică "orta..u îi dau dreptate lui .3ricine îmi a ieşi înainte a fi împuşcat.. . 6ntr-o clipă.ei4 <a#istule.eide. . au#i ce neruşinare4 . gâfâind. +e foloseau când a pentru a se apăra de porci ca tine. . !icuţul. ?i eu îi urăsc pe ruşi. furios. "orta îi dădu un picior.Bn fel de chiloţi cu lacăt.9ap murdar4 răcni .<u poţi urî un popor întreg pentru aberaţiile unora. 1ine mă face na#ist. . o canalie socialistă2 . 1ând ăd de ce sunt în stare să in ente#e pentru a tortura pri#onierii. 6i scăpă un râgâit #gomotos& apucă o lopată şi îl lo i cu partea plată pe . furios.1âine căcăcios4 spuse apoi.eide. 6l omor ca pe un câine. profitând de faptul că "orta era ocupat cu altce a .. scuipând în direcţia lui . . tu lupţi pentru 0dolf şi pentru spaţiul lui ital. %otca ne înfierbânta creierul. care m-au ânat în L>F în munţii !acedoniei nu-i urăsc. spuse "orta.

credeţi-mă. oluntarule +.6n fiecare ca#.0sasinule4 +ă lo eşti un camarad cu o lopată în cap4 "uteai să mă omori. 1rede-mă. (ar. amatorule de portocale4 "rofesoara deschise guraA .apoi aproape strigăA .0m tras pentru că îmi era frică.%orbă înţeleaptă.eide. +ă tragi imediat.5(e emoţie. 'ansând o pri ire furioasă !icuţului. important este să fii mai rapid decât ceilalţi.pentru (umne#eu. <u este ina mea. .#ită un moment.1u ură sau fără ură. adăugăA .+. . <u ne uram.0lergau drept spre puşca mea mitralieră. dacă ţii la iaţa ta.1âtă prostie4 îi mărturisi !icuţul lui "orta. perspecti a noastră este moartea eroică.ca şi cum n-ar mai fi rut să ne adă pe noi .îşi scoase ochelarii şi îşi închise ochii miopi. "ărea să fie deşteaptă.(e unde ai scos-o şi pe asta2 protestă /arcelona. . 0r fi trebuit să fii în 0frica& am ă#ut cu ochii mei cum au omorât doi de-ai noştri în 1irenaica pentru că oiau să fugă. (ar dacă am orbi de altce a2 ./ra o. spuse.4spuseră . ?i mai ales să crapi după regulament. chicoti "orta.<imeni nu se îndoieşte de asta.ceilalţi7. .cine te-a pus să de ii soldat2 . Tu încă ai lapte la gură. care fuma. conchise /ătrânul. relua /arcelona.. aprobă .ei de şi "orta. ridicându-se.$eri am ucis nouă ruşi. .i#bucnind în râs. agitând jarul. . cu sau fără ură.

Eândeşte-te ce nenorocire dacă un obu# ne-ar fi lo it înainte de a fi terminat bidonul cu otcă. pe un ton tânguitor. /ătrânul meu a luat pentru o beţie şase ani şi nu i-a mai păsat& şi tocmai de asta sunt eu aici. 6n curând.1el mai rău bandit din Ceeperbahn. $-au tăiat capul în L=M Fa Fuhlsbuttel pentru două crime.ste ade ărat2 <u sunt mulţi cei care au fost decapitaţi. să bem. ?i. . fără să scoată o orbă."e bătrânul tău F-au bărbierit cu cuţitul cel mare2 5. H companie după alta. (eodată. da.. Bn pluton de infanterie trecu.(e târfe.ra beat.1e spui2 întrebă /arcelona.1um era bătrânul tău2 . /aterii de artilerie grea şi uşoară urcau drumul plin de praf. 1inci tipi l-au târât şi călăul i-a pus gluga pe faţă./lestem4 Ceîncepe. 1e legătura e8istă între faptul că bătrânul tău s-a îmbătat şi acela că tu ai ajuns în Cegimentul JM Tancuri2 . dispărură în pădure. 0lţi soldaţi se încolonau. !ai curând. mormăi !icuţul. .7 . . spre e8emplu2 chicoti "orta. .. un batalion după altul. aruncând o pri ire printre copaci. . (in acelea cu coapse fierbinţi.1retinule4 1re#i că bătrânul meu ar fi sărit în patul doamnei 1reut#feld dacă ar fi fost altfel2 . ..eide părea surprins. (in când în când. se au#i un #gomot de arme. Făcu cu mâna un gest pentru a imita căderea satârului. coloane interminabile. puţină con ersaţie inteligentă nu strică. pe deasupra. începe iar să plouă.<u prea mă interesea#ă. spuse /arcelona.

. mi se face pielea de găină& luceşte ca o lanternă şi atrage tirul4 +cuipă pe jos."lecarea4 comandă locotenentul 3hlsen."orc afurisit4 înjură el la ederea jobenului galben.Bn ordin se au#i în noapteA . !otorul porni.ă de plecare4 "orniţi motoarele4 +e au#i bâ#âitul primelor motoare. de pionieri cu aruncătoare de flăcări. de la Qol.1alm4 0şteptaţi cu nerăbdare să muriţi ca nişte eroi2 6ncet. Flăcări lungi ieşeau din tuburile de eşapament. de infanterişti.s@agen-uri amfibie. <umai când ăd pălăria asta. .0cum să stai liniştit. . +e aşe#ă pe un trunchi de copac şi îşi îndreptă pri irea asupra lui "orta. "ădurea mişuna de oameni în mişcare. ?iroia de sudoare şi ne salută ducând două degete la beretă. comandă locotenentul.Tancuri înainte. +ări jos de pe trunchi şi dispăru în noapte. 1omandantul !ercedes ne apăru înainte."regătiţi. . la tancuri grele. "e şosea. "orta. ploaia se înteţea. dar nu era nici o secundă de întrerupere în scurgerea flu iului de tancuri. ehiculele mergeau unul în spatele celuilalt& erau de tot felul. . . care continua să cânte indiferent din flaut. . <ici o glumă nu se mai admite. 1oloana se înşira înspre est. îşi întinse oasele şi îşi scutură praful de pe pantalonii slinoşi& apoi se căţără pe tanc.(ă-i drumul4 strigă /ătrânul lui "orta.

0şteptam. (aţi aici ţigările. . scoţând marijuanele. reţi să fiţi aşa de buni să-mi spuneţi dacă ăsta este locul unde se luptă2 %rem să participăm şi noi. jubilă "orta.0cest gen de acu#aţii trebuie să fie do edite. . i#bucni !icuţul. <e temeam că am greşit direcţia şi că am ajuns la conferinţa de pace.eide. şi "orta salută cu jobenul galben. "orta şi !icuţul se aşe#ară între copaci cu 'egionarul şi cu $ulius . mormăi o oce. .eide.!ulţumesc pentru informaţie.H ei afla în curând."ăcat4 mormăi 'egionarul.1e rahat4 1hiar că sunt în mână. prieteni. . "orta strigă la infanteriştiA . dă aici ţigările. repede4 !icuţul scoase bombănind trei marijuana. şi se au#i de departe. 1hiar aşa. -ucau #aruri cu un cornet.(omnul crede poate că eu îl trişe#2 . "orta îl pri i dispreţuitorA . H strălucire ioletă în ăluia ârfurile copacilor& proiectilele trasoare se amestecau cu perlele antiaerienei.%ictorie.+cu#aţi-mă. reali#ând luminoase desene pe cerul negru.1e menajerie4 murmură . /ătrâne colonial. 0plecându-se peste uşiţă. Bşor ca o maimuţă. %ocea puternică răsună din nouA . Bn lung şir de tancuri Tigri. 6n depărtare i#bucneau e8plo#iiA săreau în aer poduri şi depo#ite. 'egionarul apucă #arurile şi le e8amină gânditor. .. . 0junserăm în ârful formaţiei de tancuri.

. ."ot juca pe credit2 imploră .<u acesta este felul în care se tratea#ă un camarad4 protestă uriaşul.T-=>. <u te laşi surprins. 6n emoţia generală. după ce ai petrecut atâta timp la răcoare. . "orta nu reuşea să introducă în bu#unar câştigul şi blestema. H lo itură de tun. . . 0m tresărit cu toţii. . .<u mai puţin de opt#eci la sută. .(a. în timp ce încerca să micşore#e maldărul de ţigări care creştea în faţa lui "orta. masându-şi încheietura dureroasă. +e căţără pe tanc.<u eşti destul de iclean pentru a face pe hoţul. dar eu nu mă las prins.!otoare4 strigă o oce.Tigrii4 !arş. 1olegii bat la uşă.Cuşine4 gemu .Fricosule4 e8clamă "orta ironic. apucând cornetul.eide. furioasă. $ată diferenţa.?i ce rei să spui2 1hiar şi tu furi. apoi un strigăt al !icuţului care primise o lo itură peste degete cu latul baionetei.<imeni nu te obligă. . . dragul meu.eide. spuse /ătrânul. .. în timp ce dădu o lo itură norocoasă.?tii bine că nu mă pot abţine. . Bn timp jucară în linişte& nu se au#ea decât #ornăitul #arurilor pe bidonul de tablă. în apropiere. mormăi nemulţumit -ulius. care pentru o secundă îi lăsă fără suflu pe ceilalţi. marş4 .

6n desişul pădurii. puşca-mitralieră& #ece încărcătoare fi8ate la centură& în ci#me. ce a ce nu se ştia în ca#armă& cunoştinţele noastre de anatomie ar fi uimit un chirurg. (e fiecare dată când au#eam. ne-am pus mâinile pe uniformă. un alt pistol şi un cuţit. mai ales când era orba să omorâm. desigur. focul de artilerie se opri& armele automate ţăcăniră. 1uţitele noastre lo eau la fi8. . 0 eam totulA pistolul cu cureaua fi8ată peste umăr. Erenadele e8plodau cu un #gomot sec. strigăte de )ura* . (eodată."isălogule4 strigă /arcelona din turela tancului său. gata să fie scos din teacă. dar în locul cel mai bun& pe front. 0runcătoarele noastre de FHR trosneau cu #gomote seci. 1unoşteam lo iturile seci şi dure ale tunurilor antitanc şi ni se făcea frică. făcându-ne semne. <u era regulamentar. grenade în bu#unarul pantalonilor& în ecinătatea scaunului. într-un tanc. Totul era la loc. cuţitul. regulamentul conceput de un creier de scrib nu alorea#ă nimic& ceea ce contea#ă este e8perienţa& se în aţă în fiecare #i ce a nou. Bn tanc T-=> e8plodă şi sări în aer& fragmente de oţel incandescent ţâşneau printre ârfurile arborilor& grenade antitanc fluierau pe deasupra noastră şi cădeau în pădurea muiată de ploaie. se trăgea cu puşti-mitralieră. ne retrăgeam instincti capul între umeri. am intrat printre arbuşti& bra#ii ardeau ca nişte chibrituri. lo eau din întâmplare un tun antitanc. muchea grenadelor antitanc& lângă binoclul de tir. Trăgeam fără întrerupere proiectile e8plo#i e& din când în când. 6ncet. şi ser anţii săreau în aer. "roiectile trasoare albe şi er#i #burau pe cerA era atacul4 0utomat.

"entru infanterişti. +ub lo iturile sălbatice. (ar. +e #drobea totul& câte un rănit încerca să se târască mai departe pentru a se feri de şenile.Tigrii. H betoniera de cinci#eci de tone se răsturnase peste o baterie de mortiere pe care o stri ise& un căpitan rus. oameni şi animale. . într- . "ătrundea peste tot şi aducea cu ea o căldura infernală& ni se părea ca tra ersăm un cuptor de crematoriu. de data asta. <e apropiarăm de un mic orăşel. 0 trecut uraganul de foc. cu picioarele #drobite sub uriaşa maşină. ne întrebamA suntem ânători sau ânat2 <imeni nu ştia. haine #drenţuite. totul într-un haos de sânge şi tăciuni. urla cu gura până la urechi. 3 ploaie măruntă ne bătea din faţă. 1oloana de Tigri a ansa în formaţie în contra coloanei ruse şi febra nenorocită. Eâfâind. aruncau armele şi îşi strângeau capul în mâini. ne treceam mâna peste faţă. înainte4 6naintam cu un huruit surd& printre copaci se au#ea un bubuit continuu. Focul era puternic. 0runcătoarele de flăcări omitau o lumină mortală. febra ânătorii ne cuprinse. Tot felul de )chestiiL #ăceau pe acoloA soldaţi şi cai morţi. <e-am oprit un moment pentru a lăsa să treacă grenadierii.sălbatice ne informară că infanteria trecuse la atac. care se stingea într-un fum negru ca cerneala. Erenadele e8plodau. 9ipete şi in ocaţii în germană şi în rusă& spirale grele de fum dens şi sufocant se ridicau spre cer. +untem în inima oraşului. depo#itele de muniţii săreau în aer. era mult mai răuA strigau de durere. un nod fero iar şi rutier pe care infanteria îl înconjurase. 1asele în flăcări ne arătau drumul. Bn dublu baraj apăra calea& două tunuri antitanc fură reduse la tăcere şi într-o secundă barajul încetă. echea febră bine cunoscută.

(e cealaltă parte a fântânii. surâse cu uşurare. între două femei moarte. în afara medaliei de infanterist pe care o purta pe eston. 6ntr-un pat. +cena se duse cu ite#a luminii. <imeni nu încerca să spună ceea ce ă#use. "e stradă. . (e ce murdărea apa de băut2 <u ştia nici el. Bnul dintre ei a ea braţele în cruceA era un bătrân. ca mii şi mii de alţi infanterişti. H bătrâna cu pălăria în de#ordine. <imeni nu spuse nimic. rănită la mâini şi la picioare. lângă o piaţă cu un puţ echi. stătea în mijlocul mobilelor sale reduse la o grămadă de lemne şi pri ea împietrită tancurile grele şi tunurile lungi de şase metri. Bn colonel de infanterie ne adresă ameninţări. se întinse. trei ci ili morţi. un copil se juca în nisip.un dans al morţii. îşi aşe#ă mai bine pistolul-mitralieră pe umăr.soldat simplu. "ăstram tăcerea. era asasinat. ne făcu un semn. Bn infanterist german urina în el. furios. "atul. #idul trecură pe sub noi. Cesturi mi#erabile din di erse lucruri se adunau în grăme#i de praf şi de cărbune. "e un copac că#ut. o fetiţă striga îngro#ităA a ea o cămăşuţă de noapte cu dungi roşii şi o panglică desfăcută la boneţică. +e ridică. ca şi cum ar fi făcut ce a e8traordinar. îşi trase din bu#unar o ţigară. "orta nu reuşi să frâne#e. o flacără de câţi a metri ţâşnea din tubul de eşapament. cada rul unui copil ucis lângă cada rul unui infanterist german. fără decoraţii. ne-am oprit în mijlocul drumului. 6F pri eam în tăcere. Fără să ştim de ce. "uternicul motor sforăia. 6nainte4 1ele cinci#eci şi şase de tone de oţel se aruncară cu putere contra unei case care scârţâi şi se deschise ca un fruct. $nfanteristul se aplecă şiF ajută să construiască un castel. <u mai era ră#boi. o aprinse şi tra ersă . 1ând termină. "opulaţia oraşului pierduse totul.ra un om de cel puţin patru#eci de ani .

. $ an fuge4 mormăi "orta. trăgându-şi capul. +e întoarse. (eodată. comisarul se legă de noi& un moment mai târ#iu. <enumărate goluri se făceau în masa umană în uniformă brună& a ansau. . 0tacul continua. mormăi. .îşi agita furios picioarele. Bn comisar în mijlocul soldaţilor cuprinşi de panică se înfurie şi-i ameninţă cu puşca-mitralieră.eide îi dădu un pumn iolent. dar fură aruncaţi în aer unul după altul. 6n i#or se derula un ade ărat film. . %entilatorul se opri cu un scrâşnet care ne sparse urechile. se rupse în două şi că#u . +e aplecă peste uşiţă şi strigăA . se retrăgeau. +oldatul trase câte a fumuri din ţigară. apoi fugiră în cea mai mare ite#a. "ri eam prin binoclu. $nfanteriştii noştri se culcară la pământ. care se rupseră. 0tunci. 1ă#u. +ângele ţâşnea în aluri din gură. 0rtileria rusă începu să tune.<epoliticoşi. 1opilul se ridică şi făcu câţi a paşi. . Erenadierii se adunară din nou. +chijele incandescente ale grenadelor săpau în carne răni oribile. şi că#u alături de soldat. <u au#isem sosind mortierul de =M mm.eide îl în insese.<e om întâlni la !osco a. Bn strigăt. 6nfuriat. Bn sergent rus care fugea îi dădu în trecere un picior. 0coperiţi de tirul tancurilor.încet strada. +crâşnetul se făcu mai iritant. re eni şi arunca ce a copilului care înghiţi lacom. . (oborî câţi a dintre ei& ceilalţi e#itară un moment. prieteni4 3 rafală de gloanţe îi încadră capul.0stă#i. a ansau.eide lo i cu mânerul unei grenade în palele entilatorului. o rafală îl atinse.

+er anţii care scăpaseră fură tocaţi de mitralieră.Tunuri antitanc inamice la dreapta. formată în mod e8cepţional din şase tancuri. că#ând asupra bateriei şi sfărmând-o. ser anţii reculară cu tunurile joase. "rima companie. reordonă în formaţie tactică tot acel haos de trupe risipite. motorul bâ#âi. Turela se roti.'aşilor. spuse /ătrânul. 1omandantul di i#ionului. ardea blocat în uşa laterală. cei mai feroci dintre duşmanii noştri. trecu prin faţa noastră într-o maşină descoperită&într-o clipă. Bn comandant sări afară într-o secundă. <e-am oprit câţi a . era distrusă& a patra era nimicită total. nimeni nu reuşi să iasă din ei. . apoi Tigrii a ansară. sergentul :eiler. 'o iturile la ţintă se succedau. 0lţi patru Tigri luaseră foc. strigă un locotenent de infanterie. !otoarele bâ#âiau.eide nu mai re#istăA se aplecă peste afetul tunului şi că#u leşinat. fugeam noi. . (uelul dură câte a minute.. sosiră alte plutoane blindate. tunul ţinti ameninţător fabrica unde se adăpostea bateria de tunuri antitanc. general-locotenent :eller. urmăriţi de înjurăturile infanteriştilor. ga#ele emanate de pulbere ne ardeau gâtul. indicând pericolul. înainte de a cădea sub o rafală de mitralieră. !icile ehicule se ascunseră în spatele #idurilor. pentru a ne reorgani#a şi a ne reaşe#a în po#iţie de atac. Tancul locotenentului 3hlsen fu lo it în acelaşi timp de patru grenade şi sări în aer cu doi oameni& tunarul. cuprinşi de panică. (e data asta. şi înainte4 "ământul tremura sub canonadă. după care recă#u sub o ploaie de foc. Brla. Fulgere i#bucniră în spatele tufişurilor.ilometri mai încolo. Trei sau patru Tigri concentrară focul împotri a lor. . (in spate.

. murmură /ătrânul. . Eata2 (acă greşeam. .1e seară delicioasă. e aluând distanţa. . imaginea de enise clară. apoi se opriră la o mie două sute. 1redeau că era orba de tunuri antitanc împotmolite. 6n centru se edea tancul inamic. ident nu ştiau de unde enise grenada ucigaşă şi îşi roteau tunurile în direcţia opusă nouă. turela se rotiA . flăcările i#bucniră. 1oloana se opri. ai înţeles2 0m strigatA . oţelul în fu#iune e8plodă. Bn uruit. Tancurile T-=> e8plodau unul după altul. "orta se lo i cu palmele peste şolduri. 6mi dădu brânci.eide. imaginea de eni clară& cifrele se rotiră. se deplasă în faţă pentru a lua locul lui . Erenada #bură urlând. spuse "orta sarcastic.(istanţa ma8imă. Tancul lucitor se ridică precum un cal sălbatic. "unctele reticulului binoclului se suprapuseră. târându-se. "unctele dansau.Toate lo iturile la ţintă. Bn ghei#er de flăcări.H mie două sute de metri.Fetişcană4 mârâi !icuţul care.$ncredibil4 0tins.T-=>4 ?i am simţit curgându-mi pe şira spinării o sudoare rece. . . +e reîntorc2 Capid. 0bia mai respiram. şopti /ătrânul.Foc4 comandă /ătrânul. Tunul cel mare reculă. Formau un lung şir de cratere de unde se ridica un fum negru şi sufocant. eram morţi... muşcându-şi bu#a. . . lansând o mulţime de bucăţi deasupra ârfurilor copacilor. 6nainte să-mi dau seama am tras.

Bn locotenent ++ scuipă dispreţuitor când ă#u ţeasta opsită pe turela noastră.eide. . o di i#ie care a ea faima de a fi cea mai arogantă din toată armata germană. şi uită unde am enit să ne batem. încărcarăm proiectilele. .. 3bser ă nişte căşti speciale de paraşutiştiA . /ătrânul ceru muniţii prin radio. . .%rei să spui că nu mai a em muniţii2 întrebă /ătrânul. (ouă sute de Tigri a ansau într-un spaţiu relati îngust.<ici o perlă./ea o gură. care încet îşi re enea în simţiri. 'upta reîncepu.3h4 'a.ra e ident că fuseseră adunate din toate companiile grele. . 6mpreună cu alţi Tigri. ?enilele late îşi creară o trecere prin egetaţia deasă. amice. la4 %agabon#ii lui . la adăpostul unor copaci.. băi rahat.l aparţinea celei de-a doua (i i#ii "an#er ++ )(as Ceich*. <e-am urcat din nou în tanc. (ouă tancuri de apro i#ionare sosiră şi.ermann4 Bn ade ărat salon4 3feri bidonul de otcă !icuţuluiA . 0cum aş rea să fiu într-o cârciumă. cu un pahar de rachiu în faţă. . Focul de artificii s-a terminat. . ieşirăm în câmpie.chipajele mureau în flăcări&era sfârşitul tanchiştilor. sărbătoare2 întrebă "orta. . "orta îşi scoase capul afară prin uşiţă şi pentru o clipă ++-istul rămase cu gura căscată la ederea jobenului galben.Eata4 anunţă !icuţul. ?i !icuţul se aşe#ă pe planşeul de oţel lângă .+-a terminat. emblema companiei disciplinare. $magine de nedescris. $mpresie colosală de forţă.

. un T-KH ţâşni în trombă din tufişuri. . apoi îşi recăpătă echilibrul& a eam înaintea noastră ori#ontul. di i#ia încercuită.(e data asta şi-au bătut joc de noi4 "ri eşte pe cine am sal at4 . spre +inegors. "orta surâse. grenadierii treceau la atac. Brcăm un talu# înclinat cu tunul de şase metri îndreptat spre cer ca un deget ameninţător. 3rdinul era să mergem în direcţia + . scuipând între picioare. <u se făceau pri#onieri. cu o saltea de grăsime în care te ei putea afunda.1urios. în sfârşit. +e au#eau în radio cereri de ajutor. mie nu mi-e frică de nimic şi nu sunt un porc. 0juns în ârf. Bn #gomot scurt. (ar "orta scuipă cu dispreţA . Erenadierii se puseră la adăpost în spatele tancurilor& aruncară cu grenade în pădure& mitraliera tăcu. /arcelona îşi roti turela. dar nu scoase o orbă.<u-i ade ărat. tancul se clătină. 6n spatele nostru. într-o pădure de pini.u sunt foarte curajos. +oldaţii curajoşi sunt nişte porci. protestă !icuţul.i. 6ncercă disperat să scape. unde o di i#ie era încercuită. obser ă "orta. îţi ei găsi o scroafă grasă. (i i#ia de tancuri se puse în mişcare.1ând picnicul se a sfârşi. ident. 1e primire4 +osirea noastră i-a înnebunit de fericire. !icuţul nu a u timp să răspundă. Toate obstacolele erau sfărâmate. şi tancul #bură în bucăţi. situaţia era disperată. . . ?i iată. . "roiectilele unei mitraliere ruseşti începură deodată să lo ească în flancurile noastre de oţel. 3ricine apărea în faţă cu mâinile ridicate era cosit.

care scuipă peste capul ++-istului. ca şi cum nu ar fi au#it. cară-te.(omnul locotenent m-a întrebat dacă sunt tâmpit.ram deja la pământ4 reluă ++-istul. ++-istul se înroşi brusc şi se întoarse pe călcâie.<u. .!ulţumesc.<u face pe cretinul.+e simte o putoare de hoit aici. .0m spus mulţumesc. ă#ând un 3bersturmfuhrer apropiindu-se de tanc cu paşi grăbiţi. ./ună #iua4 făcu "orta. . +e opri tocmai în faţa lui "orta. nu sunt . "orta îşi întoarse capul în alta parte.. prefăcându-se că-şi curăţă mâneca.Căspunde cum se cu ine când îţi orbesc. constată !icuţul cu oce tare. nu am fi enit. gemu !icuţul. punând mâna pe braţul lui "orta. camara#i.+e sfârşeşte rău. . pentru că ne-aţi sal at. spuse /ătrânul. .<u. ridicându-şi jobenul galben. 0m răspuns conform regulamentuluiA . răspunse "orta cu blândeţea unui înger.. camara#i. domnule locotenentD. domnule locotenent. dar dumnea oastră2 .şti tâmpit2 strigă 3bersturmfuhrer-ul.(acă am fi ştiut că eraţi oi. pentru că aţi enit. . sergent4 0i a ut neruşinarea să mă întrebi pe mine dacă sunt tâmpit4 6n afară de asta.++. . .. . panimaieşi2 ?i acum. Bn Bnterscharfuhrer înalt de doi metri eni în întâmpinarea noastră şi întinse râ#ând mâna lui "orta. . nu rem să orbim cu tine. al cărui cap deşirat era aplecat peste trapa tancului.

0dunarea în şosea. .1e e aia porc de câine2 îl întrebă "orta pe !icuţul care stătea re#emat de altă uşiţă.0udienţa s-a terminat.locotenent cretinule. repede4 $nfanteria să se caţere pe tancuri oriunde poate. .(estul4 Te oi deferi 1onsiliului de Că#boi şi nu ei mai face pe bufonul în faţa plutonului de e8ecuţie. Cetragerea. . cu binoclul se edeau deja ruşii care mergeau împotri a centrului de re#istenţă. domnule locotenent. . pier#ându-şi capul.+-o ştergem.1e a de lu8 prin ++. ci di i#ii întregi. care comanda grupul de tancuri . 1u ţea a puştii-mitralieră. 6n acelaşi moment. Fugeam în direcţia est. H escadrila de $'J atacă cu bombe şi mitraliere. lăsând în urmă o mulţime de morţi şi răniţi& în acest timp. apoi. porc de câine4 . spuseA .%ei plăti scump4 urlă ofiţerul. radioul transmise un ordinA . Tigrii se precipitară la adăpostul pădurii. locotenentul Eaun. sunt 3bersturmfuhrer. rânji "orta. (rojdia armatei încearcă să ofense#e ++-ul4 . 1hiorul. Treaba este că în unitatea noastră numim locotenent pe cei care au un însemn ca acela pe umăr.e8amină harta. îl asigură uriaşul. care reintră în tanc ca o păpuşă în cutia ei şi închise cu iolenţă uşiţa./ine. să ţii minte4 . QillS."orta indică o stea pe umărul ofiţerului. <u erau regimente. <u ne îndepărtarăm prea mult când toată şoseaua fu făcută fărâme. pri ind cu singurul său ochi pe ofiţerul aghiotant.

da.. $nfirmerie.?i răniţii2 1hiorul aruncă o pri ire spre coloana rusă din câmpie. gemu un altul. Treaba asta dură un moment. (ar repede. că aici arde. paturi. nici o teroare şi mâncare în fiecare #i. . 3fiţerul grăbi pasul. Facem tot ce putem. +e au#i unul dintre ei. i#olaţi sau în grupuri. . !i-am pierdut un picior. protestă micul ofiţer.1ine nu poate să meargă. apoi. dar mai a em şi noi un cu ânt de spus. ofiţerul pri i fi8 tancul comandantului care se îndepărta. . . să fie abandonat. chiar în drum spre spital. /ernard.$ an rea să ne încercuiască.0h. apoi se întoarse pe călcâie."entru mine. Bn moment. +e căţără pe tanc.+urâse şi scuipă în direcţia ruşilor. băiete. apoi se uită în jur. 3riunde îşi îndrepta ochii nu erau decât răniţi. "entru câte a minute. QillS. ră#boiul s-a sfârşit. apoi răniţii îşi dădură seama că am decis să-i abandonăm. nu se poate să abandonăm răniţii4 %or fi lichidaţi cu un glonţ în ceafă4 .?terge-ţi lacrimile.(omnule comandant. aplecându-se spre conducător. ordonă secA "ornim. spunândA . <enorociţii se credeau sal aţi. Trăiască spitalul4 . cea mai mare parte cu pansamente impro i#ate. spunând unui camaradA . <u am plătit prea scump. spre 'ugans. acoperite de ciorchini umani. aerul ibră de #gomotul motoarelor& tancurile porneau la drum. Bn prelung strigăt de spaimă şi de furie răsună în pădure. +cuipă din nou. îndreptându-se spre tancul comandat.

(in două laturi. cădeau drept asupra noastră. Bn nor de praf . %eneau ca fulgerul. tancurile ruseşti a ansau pentru a ne tăia retragerea. .0 ioane de ânătoare4 strigă unul care fugea spre un refugiu. sprijinindu-se unii de alţii. alţii se agăţară de cârlige în disperata tentati ă de a se lăsa târâţi. :atiuşele lui +talin4 .ra o imensă bolta de foc care ne împuşca cu oţel. 1ine încerca să se introducă în ciorchinele uman era respins cu lo ituri de picior. /ătrânul se precipită spre turela şi o deschise. Fură stri iţi fără nici o milăA ăsta era ră#boiul4 <imeni nu-i putea ajutaA fiecare tanc era plin de oameni agăţaţi.itler4 . $eşeau din nori urlând. nu ne abandonaţi4 'uaţi-ne cu oi4 !ulţi. 0poi începu.. plecăm apoi cu ite#a fulgerului.ra o cursă contra cronometru. mergeau în urma tancurilor. 1omete lungi că#ură asupra coloanei.acesta era ultimul salut pentru miile de răniţi mulţumirea patriei.eil . 0cest als de foc trebuia să-F fi ă#ut pentru a şti ce esteA mereu în insă prima uluire parali#antă. H secundă după aceea. (eodată se lăsă tăcerea. .1amara#i. <u eram noi eterani2 Fiecare mişcare de enea automată. . Trei ++-işti se aruncară înaintea tancurilor pentru a le obliga să oprească. +telele roşii de pe aripi ne hipnoti#au. dar fură ne oiţi în curând să le dea drumul.ra sfârşitul2 <u putea fi decât sfârşitul. tancul de cinci#eci şi şase de tone era ridicat de .

ner ii erau întinşi la ma8imum. .ra chiar ade ărat că mai eram în iaţă2 !ult timp nimeni nu orbi. totul se sfârşi. să ne dăm cu capul de pereţi& să deschidem acest mormânt şi să sărim în oceanul de bombe. ă#urăm că#ândune în cap binoclul de tirA firele electrice se înnodau ca nişte şerpi& tunul era smuls şi doar prin e8traordinara sa agilitate /ătrânul reuşi să nu-şi frângă piciorul. "roiectilele tunurilor automate lo eau blindajul& bombe. pietre. fără să edem nimic. în curând. minute sau ore. %roiam să strigăm. <ici unul dintre noi nu mai era în stare să spună dacă frica mortală durase secunde. 6ncremeniţi. dar să nu murim asfi8iaţi. 1u puternice sorbituri inhalăm aerul proaspăt în plămâni. cu ochii deschişi. stăteam aşa. sosiră toţi supra ieţuitorii Tigrilor. infanteriştii se olatili#aseră în toate direcţiile. ne săreau în faţă. cu spatele am deschis porţile şi am sărit afară. pământ. Trântiţi în fundul tancului. 1u capul. oţel #burau prin aer. 0 ioanele dispărură. unul după altul. /ătrânul îl pansă şi. 1u toate motoarele urlând. !âinile ne tremurau. fumul de la silitră ne ardea ochii şi gâtul.la pământ ca apucat de o mână uriaşa . 0paratele de ochire. a ioanele se reîntorceau. . urmat de echipajul său. dar nimeni nu mai făcea ca# de asta. 'ocotenentul 3hlsen.H bombă e8plodase chiar sub turelă. făcute bucăţi. 3rice. era singurul supra ieţuitor din tancul său. (eodată. 6n tanc. $nima pompa furioasă sângele în artere şi curgea dintr-o enă deschisă pe faţa lui "orta& mâna !icuţului era sfâşiată. /arcelona sosi clătinându-se. rănit la gât.

)imeni nu#şi lovi camaradul. )ici unul nu#şi lovi camaradul.oneau /nainte prizonierii pe strada 8araci. $e ordon% ca 2iecare s% apuce &0te şi lan'uri de 2ier. Doi au murit. v0n%tor de oameni. De alt2el. . # )esupunere! strig% t0n%rul su&locotenent $$. (ompania noastr% /nlocui compania de gard% de la carcera militar% de la ?orgau. 4i /m&r0ncir% /nainte pe strada 8araci. )oi st%team l0ng% zidul cantinei şi priveam o companie de $$ care sosea din ta&%ra 8@ su& comanda unui t0n%r su&locotenent $$. dar se /ns%rcinar% cu asta $$#iştii. erau to'i ca şi mor'i /nc% din ziua sosirii lor. (0inii /i repuser% /n picioare.ermania. asmu'eau c0ini asupra lui. cu o vitez% care l%sa 2%r% su2lu chiar şi pe cei mai puternici. 5ceast% /nchisoare avea doar dou% ieşiri> una ducea la plutonul de e-ecu'ie din curtea interioar% nr. :ul'i c%zur%. # ?rece'i pe su& &astoane. =. strig% unora su&locotenentul $$. alta la &atalionul de asalt. (hiar c% aveam nevoie de odihn%. . De 2iecare dat% c0nd un om c%dea. 4nc% o dat% se amestecar% $$#işii. Ardonar% prizonierilor s% se aşeze unul /n 2a'a altuia şi s% /nceap% o partid% de &o-. care erau l%sate acolo dinadins.(eea ce r%m%sese din regimentul de tancuri se re/ntoarse /n .

0ici nu trebuie să deschi#i gura decât dacă eşti întrebat. . spunea /ătrânul. (eţinuţii închisorii Tribunalului !ilitar din .+unt toţi nişte câini turbaţi.Tăcere4 urlă plutonierul. au#ind uşa închi#ându-se #gomotos. "lutonierul +chmidt nu mai râdea de lucrurile care distrau lumea normală. .amburg. şi /ătrânul nu spunea nimic fără să fie în cunoştinţă de cau#ă. îl numeau la fel. 1âteodată se mira el însuşi de #gomotul produs de râsul său. unde era de ser iciu la fiecare opt săptămâni. ?i plutonierul i#bucni în râs.+-a sfârşit4 murmură el. <u oi mai ieşi de aici. "lutonierul +chmidt râdea în hohote. 3mul încătuşat pri i înspăimântat în spate. 1olegii săi din 1ompania =MU 5"oliţia !ilitară7 îl porecliseră %ierul. +unt un mort iu. Toţi care îl cunoşteau îl numeau %ierul. (ucând două degete la beretă.$/C75S2'84' .5L5%'89 %28)': Totul era griA gri #idurile care păreau că ating cerul . . ?i ultimul lucru care ţi se a cere a fi dacă rei să fii legat la ochi. . (ar +chmidt nu era normal. în toată armata germană nu era un singur plutonier normal. 6n rest.un cer acoperit şi gri& gri poarta pă#ită de doi gardieni în uniformă gri& gri cele şase bare din fier erticale şi cele şase ori#ontale& gri era uniforma murdară a omului cu cătuşe care stătea între doi jandarmi. plutonierul salută santinela în momentul depăşirii porţii grele.

6n realitate. "lutonierul +chmidt îşi pocni călcâiele pentru a aminti de pre#enţa sa. # Heil . Bn clinchet sonor. strânse pleoapele şi-F fi8ă pe omul cu cătuşe. (orn nu răspunse la salutul lui +chmidt. adică secrete. închipuindu-se cufundat în studierea unei acţiuni. pe care nimeni nu sar fi gândit să-F citească. rămase aşe#at. Făcu turul biroului şi se opri în faţa pri#onieruluiA . Fără un cu ânt. Trebuia să dea impresia că plutonierul-major (orn are o muncă infernală& erau acolo grăme#i de fişe pentru semnat. ascunsă sub un e8emplar din %ol. <u e#i că am de lucru2 Bnicul #gomot care se au#ea era fâşâitul hârtiei când (orn dădea paginile acestui interesant dosar secret.itler4 strigă %ierul când fu în faţa plutonieruluimajor (orn. . 1onţinea coniac şi era pentru susţinerea lui (orn în rarele ca#uri în care trebuia cu ade ărat să muncească. . care îi dădu fişa pri#onierului. 6n ultimul sertar al biroului. 1ei trei intrară înăuntru. împinse înapoi scaunul şi se ridică. era o po este pornografică bătută la maşină pe o hârtie specială folosită la documentele ge ados. 0utomat. (orn o aruncă cu nonşalanţă pe masă. întinse mâna către +chmidt.ischer Beo&achter. ridică ochii. 6n sfârşit. era o sticlă erde pe eticheta căreia scria )clei*. chiar în fund. Timp de #ece minute. care se împăuna cu biroul supraîncărcat cu hărţi şi documente.Tăcere4 urlă (orn. uşa se închise.ra o supraîncărcare premeditată. şi uşa gri se deschise automat."lutonierul +chmidt apăsă un butonA clopoţelul sună departe în camera plutonierului-major (orn.

asasinule. neadresându-se cui a anumeA . raportea#ă că a fost condamnat la moarte pentru crimă. .?i pentru ce.+ublocotenentul .. nu ştii care este gradul meu2 <u ai ă#ut un plutoniermajor. ochii lui (orn se întunecară.i bine2 1u ce oca#ie la Torgau2 "ri#onierul luă po#iţie de drepţi.7 1e oroare4 3fiţerul a oi poate să ne spună cine a fost ictima.. şoptind.$a spune. adăugăA . 0şe#at pe coltul biroului.+ublocotenentul .$ată. .ein# /erner.. /andiţii de tipul tău nu au ce căuta aici. iată4 Făcu (orn. +ă-ţi uci#i propria căsătorie2 . dacă îmi este permis să întreb2 0poi.ste cel mai bun lucru pe care F-am au#it în ultimul timp. !ă gândesc chiar să grăbesc momentul. ca şi cum ar fi fost surd. 5+cuipă #gomotos. s-a pre#entat pentru a-şi ispăşi pedeapsa în închisoarea militară de la Torgau.ste fără îndoială secret moti ul pentru care trebuie să-ţi ispăşeşti pedeapsa la noi. începu să-şi legene un picior. Bn ofiţer asasin.i. surâ#ând. răspunse pri#onierul. . .ein# /erner. coloana ertebrală a armatei germane pe timp de .'ogodnica mea. 0ceasta este o închisoare militară aşa cum trebuie. 0poi deschise gura şi strigă. scandând cu intele. "lutonienul-major (orn îşi duse mâna la ureche. bagă-ţi asta în cap. şi rămase aşa aproape un minut. reluă el pe un ton sua . (orn ajunse în culmea satisfacţiei. . (eodată. dar şi tu o ei urma cât de curând. din Cegimentul MK 0rtilerie. din Cegimentul MK 0rtilerie. cu mâinile lipite de ipuşca pantalonilor. porcule4 .

(in cau#a deselor saluturi. 1âte puşti2 ?ase. a au#i declicul închi#ătoarelor.ra sfârşitul pentru el& era deja mort. admirându-se în marile itrine. Terminase şcoala. 6şi permise un salut indiferent. 'a al treilea etaj. dar. . Tremura de frig şi începuse să sughită. fericită şi mândră. (e fiecare dată când cădea din cau#a cătuşelor. (intr-un moment în altul uşa se putea deschide& a edea lucind ameninţător căştile. tatăl său era fericit. or eni să-l ia. +e întâlneau cu un mare număr de subofiţeri şi de soldaţi.ebergstrasse.lsa. poate douăspre#ece. ?i ce sen#aţie plăcută îi dădea frecarea pistolului de şold4 . 1ea mai mare parte a prietenilor săi îl renegase. sublocotenentul fu închis într-o celulă de trei metri lungime pe un metru şi jumătate lăţime. (orn îl acu#a de neascultare. (orn urlăA . un ade ărat salut de ofiţer. de la a treia şcoală militară din "otsdam. +e aşe#ă greoi pe taburetul de lemn& ner ii îi cedaseră. 0 ea impresia că o menghină crudă îl #drobea.asseA două degete uşor îndoite la i#iera şepcii. . îl or duce afară. +e întorsese acasă.ra permisia pentru ridicarea la gradul de sublocotenent. 6n final.'a pământ4 (ouă#eci de genufle8iuni4 "ri#onierul începu să salte pe ine. #ece. 0 eau un fiu ofiţerA sublocotenent de artilerie4 Toată familia F-a aşteptat la gara centrală& era chiar şi . ca acela al căpitanului .pace şi de ră#boi2 "ri#onierul tresări. în permisie. !ama sa era mândră de el. în final ajunsese să aibă braţul amorţit& dar totul era ameţitor. înainte de a fi a ut timpul să răspundă. +-au dus la plimbare pe !onc. un caporal primi ordinul de a scoate afară pri#onierul.

scandând cu inteleA . 1e seară plictisitoare4 1asa plină de in itaţi& unchiul .ein# /erner. pe Fuhrer. $e edea în stare să-şi repună arma în tocul de piele cu o dispreţuitoare indiferenţă.0de ărat2 5?i unchiul . se a ser i de el. gros de un deget. . el aparţinea Cegimentului MK din "aderbon şi nu era autori#at să poarte pinteni şi cra aşă& dar aici la . "antalonii de călărie gri erau un dar de la mama.lsa #ise.lsei. 1ra aşa galben deschis. Trebuia însă să-l scuipe pe porc acolo în stradă2 0poi. sublocotenentul de artilerie .ein#.. lungă de un metru şi jumătate. îi spusese în ultima #i instructorul din şcoala militară.rnest râse. când ei trece de la artilerie la ca alerie2 Fără a-i lăsa timp să răspundă.+pune.amburg era dificil să se întâlnească cu cine a din regimentul său. . nici o discuţie..lsa. . apucând pistolul. (acă cine a îşi a păta onoarea. 6n realitate. ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. s-ar fi îndepărtat. 1e efect ar fi făcut asupra trecătorilor dacă el. şi-o cumpărase el însuşi. Câsese şi aproape că îşi dori ca cine a să nu-i acorde tot respectul. ?i apoi cine ştie2 "oate şi camara#ii săi se plimbau cu pinteni şi cra aşă când erau în concediu. de e8emplu.ein# a fost reparti#at la regimentul de artilerie de câmp din (i i#ia )!area Eermanie*. ar fi omorât pe un indi id care ar fi insultat. arătând epoletul . Tatăl său îi dăruise o şapcă cu cordon roşu.0cesta este un pistol ofiţeresc. poate prea deschişi pentru a fi regulamentari& pintenii de argint cu lanţ erau darul . (ar nimeni nu se grăbea să insulte Fuhrer#ul şi nu se edeau decât cruci îmbârligate la butoniere.rnest care striga în gura mareA . luând-o din nou de braţ pe .

. pentru a cumpăra cele două litere aurite E( care fură cusute pe epolet pentru a do edi apartenenţa sa la (i i#ia Erossdeutschland. el acum nu cerea altce a decât să intre în regimentele disciplinare din (ortmund.ra ceea ce se numea regimentul de )neoameni* din (ortmund2 $ndi i#i pe care se scuipa. de fiecare dată. ascuţit. 'e-a repus la locul lor la sfârşitul concediului.lsa îl pri i bănuitoareA . . +trigătul îi ajunsese la ureche. întâlnind o patrulă de jandarmi. demni sau nedemni./ine. întorcea capul într-o parte. (ar. 6ntr-o latură a închisorii. cine a strigaA un strigăt lung. lucrate artistic. .7 0tunci numărul epoletului tău este fals. de frică să nu fie recunoscut. mâine dimineaţă a trebui săţi schimbi epoletul. . "uteau să-F coste regimentul de disciplină2 Cegimentul =M 0rtilerie sau FM2 Bn număr cu şapte. iar odată. băiete4 . . acele litere mari. o scrisoare către inspectorul general şi chiar una feldmareşalului . 0tunci. 0ceastă glumă putea să-F coste şase săptămâni de acest se er şi o plimbare într-un regiment disciplinar. sfârşit într-un horcăit.unde era înscris număruFMK. când în depărtare #ărea un ofiţer de artilerie. Cepede. aurite. <u putea spera altce a. (ar. 0 doua #i.lsa.l îi dispreţuise pe aceşti criminali nedemni să respire acelaşi aer cu ade ăraţii soldaţi. au mers împreună la Fahnenflec.şti cu ade ărat în (i i#ia )!area Eermanie*2 Bn semn afirmati din cap.ra un tip curajos. 6şi lăsă deprimat mâinile pe masă şi capul între mâini. spuse . <umerele rămaseră în fundul bu#unarului. +e gândea la acele litere. se înspăimântase de moarte.

<u putea să nu-F ajute pe el. ca şi la şcoala militară. "ri i un moment geamul translucid.alder. 0u#ise că cei care erau însărcinaţi cu e8ecuţiile la Torgau erau oameni dintr-un regiment disciplinar. un ochi iu. lui /aldur on +chirach. 0cest nume îl lo i ca un pumn. 0cum ştia cui trebuia să scrie. . şeful armatei. (e ce să-l omoare2 0 ea doar nouăspre#ece ani.itlerjugend. .ra la Torgau4 0cest nume însemna infernul.scadrila UG cu cele mai bune note. dorea să lupte pentru "u#rer. (a. 0cesta nu ar fi permis ca un sublocotenent din echea lui armă să fie ucis de nişte oameni inferiori. un ochi liber.ra totuşi sublocotenent& F-ar fi ucis aşa. 6l a ajuta în mod sigur. 6ncepu să urleA ..'inişte4 Bn ochi se arătă la ferestruica de sticlă. Torgau4 (umne#eule4 . şeful +tatului-!ajor al 0rmatei.ra ofiţer. desigur. .scadrila FR. .%reau să scriu. Îl cunoştea personal.ra mult mai bine să-F lase să lupte. şi deodată panica îl cuprinse. da.ra ade ărat2 . sublocotenent. să scriu4 1ine a pe coridor lo i in uşă cu o grea legătură de chei şi strigăA . Bn ochi spre care nu se or îndrepta într-o #i douăspre#ece ţe i de puşcă. să scrie imediat generalului-colonel . $#bucni din nou în hohote. a ea o pregătire formidabilă. care fusese cel mai bun din . unde lumina gri se asorta cu tonul închisorii. Toţi ştiau că naţional- . Trebuia să-i scrie. moartea. 0 ea doar cincispre#ece ani când fusese numit şef la . şeful . 0r fi fost stupid să-F împuşte..:eitel. pentru patrie.ra artilerist şi el. să omoare barbarii care au constrâns pacifista Eermanie să facă ră#boi. reau să scriu. (ar el nu roia să moară.

nu putea să-şi permită să-l întrebe pe unul dintre acei indi i#i. +e îndreptă. (e aceea el. era sigur că #ărise oameni dintr-un regiment disciplinar. . <işte măgari încălţaţi care ar fi fost măturaţi după ictorie. <u îl or împuşca. <u îi apărase chiar el pe Fuhrer şi pe . . iar doi îi strigarăA .ra naţional-socialist. a ea dreptul să se bată pentru Eermania.rau trei ci ili şi un căpitan din "oliţia +ecretă. ca nişte gunoaie. îşi recăpătă curajul. desigur. nu.itlerjugend şi din ++. sublocotenentul . cinci paşi într-un sens.auleiter#ul /erlinului. doctorul Eoebbels2 <u fusese el cel care impusese tuturor companiilor să semne#e raportul asupra maiorului %oen în urma căruia acest josnic defetist a fost îndepărtat2 Bn ofiţer din "artidul <aţional-+ocialist îl bătuse cu mâna pe umăr în acea frumoasă noapte când eniseră să-F ia pe maior. (in contră. 0poi gu ernul ar fi chemat oamenii din . a ea relaţii importante şi apoi acel asasinat nu fusese premeditat. 6l întrebase pe unul dintre tipii de pe coridor. . în mod sigur. Bnde putea fi acum maiorul %oen2 1ine ştie.ein# /emer. 1e deplorabilă greşeală40 încercat e8plice 1onsiliului de Că#boi.l.socialismul era o credinţă pentru el. dar acei bătrâni imbecili nu înţelegeau nimic. se simţea deja mai liber. .6ţi ei pierde barba4 Trecuseră trei luni de atunci. cinci în altul.l şi camara#ii săi îl scuipaseră pe maior când F-au luat. 6ncepu să se plimbe în sus şi în jos. 1e altce a se putea face decât să-l graţie#e2 "oate că pedeapsa putea fi comutată& îl or trimite la un regiment disciplinar. . poate în celula ecină2 <u. ca sublocotenent. 1ei mai mulţi nu erau decât soldaţi simpli&dimpotri ă. dar nu pentru multă reme. (e eni puţin mândru la gândul că era ofiţer.

FG. "entru trei luni baraca nr. 1e scandal a ieşit când şeful de baracă a găsit cărticica4 +-a riscat ajungerea în tabăra celor irecuperabili din punct de edere politic.ilerjugend. nu au mai schimbat o orbă.lsa făcu o cri#ă de ner i. apoi a trebuit să-i promită că nu o a mai săruta. 0ceastă carte te în ăţa mai întâi cum să te porţi cu o fată.considerată ciumată. H sărutase cu limba& aşa cum citise într-o carte inter#isă în .a8ter. . da. fu i#olată şi cartea arsă în aceeaşi noapte pe un rug.er* şi. 1ânta un taraf de ţigani. 'a acel sărut.lsa.enrS !iller. . +e îmbătase şi el ca şi ceilalţi.lsa s-a înfuriat şi F-a numit porc. la sfârşit.ra ruşinos. Timp de două #ile.6ncepu să râdă. +er iseră o cafea la %iena. el şi . (acă ră#boiul ar dura destul de mult. -ucaseră )strippo. !iller2 0h. . . 1ine era autorul2 Bn american. erau toţi goi şi chiar fetele acceptaseră treaba asta. Bn ofiţer nu trebuie să facă aşa ce a. aşa li se spusese la 0sociaţia Tinerilor Eermani. . (ar merita cheltuiala. $deea îl în eseli. 'ectură e reiască4 6njositoare4 declarase . Bn olumaş uluitor. uitând că era ofiţer şi că trebuia să se menţină cast. 0poi sosi acea #i idioatăA sărbătoarea :athei. în timp ce corul cântaA )'ăsaţi să curgă sângele e reilor*.ste o porcărie4 H e8citaţie de tip e reiesc. 0meninţări oribile fură rostite. ar putea ieşi cu gradul de căpitan cu două stele de aur pe epoleţi. de e8emplu cinci ani.. .lsa pe coridorul care ducea la Q1-ul bărbaţilor. H sărutase pe . (eodată. pe care toţi îl luau cu împrumut contra cost şi care aducea o grămadă de bani proprietarului.

/ernhardt. Bnul din cei doi oameni începu să râdăA . Totul nu este decât o uriaşă greşeală. locotenent de infanterie.$ată e reul laş care a îndră#nit să murdărească numele Fuhrer#ului cu calomnii erotice.%ino cu noi. îndreptând un deget acu#ator către /ernhardt.Trebuie să fie o greşeală.itler4 .lsa îi denunţă pe cei doi tipi din Eestapo pentru că insultaseră o persoană din 0sociaţia Tinerilor Eermani.lsa îl scuipă în obra# şi plecă fără să mai salute ga#da.(u-te. ridică braţul. /ernhardt !uler. spunândA . însoţiţi de . ale cărui portiere se închiseră cu un sunet sec. .lsa să nu mai facă atâta ca# şi afirmă că 0dolf făcea şi el o mulţime de lucruri de tip e reiesc. 6l împinseră pe /ernhardt într-un !ercedes gri. . 1ei doi indi i#i în uniformă îl apucară de braţ pe /ernhardt şi cu o oce stinsă spuserăA . frăţioare. care.lsa. 6n această îmbrăcăminte.Totdeauna este o greşeală. strigândA . trebuie să-ţi orbim. Brmă o scurtă i#ită a poliţie şi la întoarcerea de acolo se aruncă pe un pat şi începu să plângă. sutienul şi un singur pantof.ra atât de comică. fetiţo4 . /ernhardt fu arestat de Eestapo. dar ce doi o dădură la o parte. palid. în uniforma 0sociaţiei Tinerilor Eermani. strigă la . 0 doua #i. protestăA . %eniră doi omuleţi în haine din piele neagră. +e împăcă cu /erner numai după ce ea se hotărî să nu mai pună piciorul la .<u a ea pe ea decât chiloţii.Heil .lsa oi să ină şi ea. încât toţi i#bucniră în râs. spuseA .

0tunci. 6n acel moment călcau amândoi unul dintre co oarele primite şi beau coniac. . ea purta nişte chiloţi elastici. ca în cartea lui !iller. el de eni mai îndră#neţ. . toate erau daruri. planul cu încrustaţii din fildeş.<u-i aşa că te căsătoreşti cu mine pentru că rei treaba asta2 (etest acest gen de porcării. Fuhrer#ul nu ştie de ce sunt în stare. . apoi alta.u am dat afară o fată din 0sociaţia Tinerilor Eermani pentru că a ea relaţii cu un bărbat. spunea râ#ând. . 0tunci. mobila rococo din salon. . . ea îl respinse cu o pri ire dementă. ce trebuie să facă un ofiţer2 . 6n mod sigur.<u sunt nişte fiinţe umane.+ă ne căsătorim4 Te poţi considera soţia mea.a se bâlbâiA .lisei.lsa se lipi de elA .Bn ofiţer nu face aşa ce a. +e primeau multe daruri în FranţaA cele patru co oare orientale.lsa scoase o sticlă de coniac.Eestapo. apoi. 6ncercară să danse#e. dar nu reuşiră să urmărească ritmul. 0lt sărut. spuse ea. deodată. (ar cum dracuL face un ofiţer2 <u îi în ăţaseră aşa ce a la şcoala militară. . Tatăl său a ea o frumoasă colecţie de sticle din timpul când fusese la 1omandatura "arisului.. dar un soldat nu dă înapoi în faţa obstacolelor. . Toate erau daruri ale populaţiei france#e )pentru ser iciile sale bune şi leale*. +ub fusta foarte strâmtă. . iubitul meu4 +e sărutară lung.ein#. care îi făcu plăcere .0şteaptă până se căsătoreşte.

0mândoi erau fericiţi împreună.şti o bestie per ertită. (in nefericire. %ei fi judecat aici la . 0ici. . striga locotenentul din "oliţia +ecretă. '-au lo it de toţi pereţii încăperii.amburg. Eeneral de artilerie. /rutele din "oliţia +ecretă nu roiau să admită că el nu-şi mai aminteşte nimic. Totuşi. <imic bun. om face altce a cu tine. îl ameninţaseră că a face o călătorie cu trăsura fără ca el să înţeleagă ce oiau să spună. iar el a . să intre în (i i#ia ++ )1ap de mort*. 1um s-a putut întâmpla.l îi promise că a rămâne. %a muri în armată cu grad de general. +eara se dusese la . un regiment elegant. 6n acea #i fusese la 1omandamentul ++ pentru a pre#enta o cerere de transfer.a ar fi preferat să-F adă în ++. "utea. 6n conclu#ie.itler.l o asigură că asta nu-F interesa deloc.lsa acasă. de asemenea. desigur4 Câdeau ironic în timp ce spuneau asta. acelei seri nu-i urmară altele. nu te om trimite la /erlin. . 0ltfel.rau mari posibilităţi de a ansare rapidă în această di i#ie care a ea în sarcină pa#a lagărelor. . . $-au cerut să lingă acel sânge& i-au cerut şi alte lucruri. . 6l bătuseră.. Totul era de neînţeles. lo iturile în stomac îl făcură să omite sânge& aceşti oameni erau demenţi. putea încerca să intre în regimentul de artilerie din (i i#ia ++ )(er Fuhrer*. 6l întrebase dacă a mai rămâne în armată după ictorie. !ase de barbari şi de fiinţe de#gustătoare trebuiau lichidate. suntem buni. un porc desfrânat. Fuhrer-ul spusese că orice pată pe rasă trebuia să fie ştearsă fără milă.+ă ne po esteşti despre modul în care ai ucis-o. la /erlin a fi bun este considerat sabotaj.. nu a ea decât un metru şapte#eci înălţimeA prea scund pentru a face pare din garda lui 0dolf .

0ceste coridoare sunt foarte alunecoase. îţi a sări sfecla. când cântă cocoşul*. !arele cuţit funcţiona foarte bine. o frică îngro#itoare. în timp ce cântauA )6n #ori.un soldat din regimentele disciplinare. Capid ca fulgerul. apoi plecase.ein# /erner fu pus în detenţie pre enti ă şi gardienii se ocupară de el. +e au#eau paşi pe coridor si clinchetul cheilor pe gratiile de fier. 'e-au rupt cu ţea a puştii-mitraliere. care a ea o mare e8perienţă. 0poi îl sfătui să meargă mai atent.ra un soldat de pe front. !edicul care îl i#ită a doua #i râsese din inimăA . . <u era necesară lo itura de graţie.(umne#eule. îşi ârî degetul în gură. Bnul dintre poliţiştii care F-au însoţit la Torgau îl asigurase că marele cuţit era cel mai bun sistem.. +ublocotenentul .ascultat.care ă#use . ?eful Eestapo-ului.ein# fu pe punctul de a striga. 3fiţerii erau împuşcaţi. (escoperi că în afara aroganţei. degetele mijlocii. $-au rupt două degete. . $nfirmierii râdeau în hohote. iar el nu înţelesese pe moment că făceau alu#ie la ghilotină. la ieşire.dar gardianul nu ţinea cont de asta. câte unul la fiecare mână. nici nu trebuia să o iei de la capăt cum se întâmpla adesea la spân#urări. acelea care dureau cel mai tare şi care se puteau rupe în trei locuri. <u mai conta că eşti ofiţer. 0ceasta era părerea sergentului. nu erau decât nişte subalterni oarecare. (ar. enise şi îl pri ise fără să deschidă gura. Tremura tot. 1ei trei oameni care-F interogau puneau parcă mai mult suflet. când te or bărbieri. iată un altul care s-a rupt. ultima sa fra#ă a fostA .%ei edea. 0cest clinchet îi #drobea ner ii. 0cest cântec îi făcea oroare. 1a şi cum le-ar fi fost frică. 6i era frică. supranumit "aul.

'ingea sângele ca un dihor înfometatA propriul lui sânge care-i curgea pe faţă şi sângele ei care ţâşnea din gât. Tot acel alcool îi făcea mintea diabolic de lucidă. $nfluenţa ră#boiului. nu oia să o ucidă. <u-şi amintea nici că a urlat de durere când i-a #gâriat faţa şi când a muşcat-o de gât. 1um putea să-şi închipuie că un clinchet de chei te putea aduce în pragul nebuniei2 Tânărul sublocotenent îşi iubea logodnica. . Bn as mare de +e res. încât nimeni nu mai făcea ca# de asta.'asă-mă4 strigase ea. porcule4 ?i asta îşi amintea. "ărea că înnebunise. +ejur plăcutA noua ore de lucru şi noaptea liberă. apoi oglinda. dar el râdea şi îi strângea mâinile cu mai multă forţă. era deja bucăţi. <imic nu-şi mai amintea. lasă-mă. dar de la france#i. <ici că a călcat peste cioburile de sticlă.'asă-mă4 . 1um se întâmplase2 1um2 Tipii din poliţie îl numiseră asasin se8ual. 0poi eni rândul unui as din (resda.l şi camara#ii săi se aflau acolo de câte a luni. nici că i-a smuls părul şi i-a #gâriat pieptul. dar încă stăpân pe sine. . apoi paharele. +e strigau atâtea în acel timp. ca o fiară.a striga. . . nici că a tras cu pistolul în portretul :aiser-uluiA lo it de două ori în frunte. nici că a aruncat-o la pământ.şi au#ise fapte mult mai crude decât cele ce se întâmplau la Torgau. . "entru că era beat.lsa se #bătea cu furie. . e reu. în ciuda durerii acute. asta îşi mai amintea. foarte beat. numindu-F porc. 6l lo ea cu picioarele în gle#ne.l însă n-o lăsă. 6i smulsese hainele pe la spate. sălbatic. 0cestea erau trei dintre cele mai mari insulte din repertoriul ei. dar nimeni nu o au#ea. pentru un fel de con alescenţă.

3 ridică şi o strânse la piept.un gust dulceag. %om dansa împreună un als iene#. nu este posibil4 . tu trăieşti.. . clătină din cap şi. spune-mi ce a4 6ţi promit să nu mai fac niciodată. ?eful patrulei.lsa. $ le-au cerut cu calm. îl cuprinse teroareaA . îşi dădu seama că este moartă. <u din cau#a mea. <u uita sărbătoarea 0sociaţiei Tinerilor Eermani.lsa. de-a lungul bule ardului . 6i lăsă corpul la pământ şi se aruncă în genunchi.ppendorf /aum înspre (ammtor. dar frica îl sufocă. Fi8a ca hipnoti#at placa în formă de semilună care strălucea pe pieptul jandarmilor. <u or mai putea dansa alsul iene#. Cămase parali#at.. cu un gust de sânge în gură. un plutonier-major. plin de sânge..lsa.. . începu să plângă.. pentru (umne#eu. sălbatic. "uţin câte puţin.. %oi să-i mângâie faţa. într-o po#iţie grotescă.a gâlgâia. "ărul ei era îmbibat de sânge. un sânge negru coagulat. "este tot era numai sânge. Fugi în grabă.. +e înmuiase toată.lsa este moartă. bătând cu mâna în . tu eşti moartă4 +e poate să fi murit2 Câse şi râsul i se transformă într-un rictus batjocoritorA .lsa. 1apul îi că#u în jos într-un mod nenatural.lsa4 +trigătul de eni bâlbâit.. orbeşte4 (eodată.l răspunse numai atâtA . "atru poliţişti într-o maşină gri îl opriră şi îi cerură actele. punându-şi mâinile pe faţăA . (eodată. . 0poi reîncepu să o sărute. Fu cuprins de o stranie ameţeală& se ridică şi pri i stupefiat în jur. Bn gâlgâit ciudat. dar ea rămase întinsă în mod bi#ar. o luă pe . 'acrimile îl orbeau. fără centură şi şapcă. ireal& nu se mai apăra.lsa în braţe.lsa. H sărută brutal.

Filo#ofia este foarte importantă.frunte. spuse celorlalţiA . cu toată ştiinţa lor. +ingurul lucru pe care au reuşit să i-F smulgă din gură a fost adresa . strigând disperaţi. . <u-mi trebuie decât cel mult trei ore pentru a face să cânte un indi id ca ăsta. 0bia dupăamia#ă eniră să-F iaA doi tineri în ci il cu haine lungi de piele gri.lsei. 6n timpul drumului. continuăA . fără să aştepte răspunsul. şi le-au strâns tare.9icnit4 6l împinseră în maşina care porni spre sediul "oliţiei !ilitare. unul din cei doi îl întrebă dacă îl interesea#ă filo#ofia şi. pri ea la poliţiştii care păreau că-F uitaseră. în aşteptare. +oseau tot felul de oameniA unii se #băteau. faţă de piatră. întrebă el pe şofer.(eci. domnule sublocotenent.rau de la "oliţia +ecretăA faţa dură. 1ea mai mare parte din ei nu ştiu să facă decât agitaţie şi. fără e8presie.<u a orbit nimic. . dar aprobă cu un semn din cap. 0i studiat filo#ofia. !ort de oboseală. Eusta . +tătu toată noaptea pe o bancă. spuse unul dintre ei este mai bine să ii cu noi pentru a con ersa despre ciudăţeniile ieţii. . în general. sunt nişte laşi. alţii păreau năuciţi. !ia picat odată unul căruia a trebuit să-i rup puţin oasele& a trebuit să lucre# şaptespre#ece #ile. dintre acelea care se pot strânge după dorinţă.7 <u pot suferi oamenii care au studiat-o. apoi a murit . domnule sublocotenent2 56ntrebării îi urmă un râs glacial. Eusta nu spuse nimic. mai ales întrebările filo#ofice. pentru a le putea face să pătrundă în carne. $-au pus cătuşe la mâini. 1u cei ignoranţi este altce a. nu eşti şi tu de părerea mea2 $gnoranţii sunt mult mai curajoşi.

%eniseră să-l ia. gândi . atingând clopoţelul. . %a face şi el la fel când a sosi ultima sa oră2 . .ein#. +ingurul lucru care mi-a trebuit a fost o ţigară. că şi făcea în pantaloni de frică. dar cu intele obscene se au#eau atât de des în armată. nu credea că a şti să fie curajos. <işte ci#me grele cu blacheuri alergau pe parchetul de lemn. +e tre#i lângă uşă. ?i eu am o filo#ofie. +puse tot ce doreau. şi s-a topit ca o gelatină în două#eci de minute. Bnul înjura. $nterogatoriul fu lung şi dureros. "e coridor #gomotul încetă. 0şa sunteţi oi ăştia care aţi studiat. <u. dar nu aceea care i se predă în putre#iciunea aia de uni ersitate.i or a ea căşti de oţel şi puşti. 1hiar şi tu..Bn maior a trecut pe la noi acum cincispre#ece #ile. doctor în aia. era doctor în asta. ei po esti tot. Trebuia să sune2 1ine ar fi enit2 Bn subaltern. Bn #gomot infernal pe coridorul închisorii îl smulse din re eriile sale. +e or înfuria dacă sun pentru a întreba ce se întâmplă2 "referă să nu mai sune şi reîncepu să meargă în sus şi în jos prin celulă. gândurile îi #burară ca un pumn de jetoane colorate aruncate pe co or. "oate că era omul pe care se duseseră să-F ia pentru ultimul drum. "lat#.rau deja sub porţile din :arl !unc.ra de ajuns să-i apropii ţigara aprinsă de faţă.. 0poi se duse la fereastră şi se ridică pe braţe ca să se uite.. cu urechea la pândă. încât nimeni nu mai făcea ca# de asta. dar geamurile mate nu lăsau să se adă nimic. Cămase imobil. 6şi dădu drumul pe pământ şi inima i se strânse când au#i o cheie întorcându-se în broască. 0u#i trântindu-se ce a greu pe coridor. "oate mergeau să ia pe cine a pentru ultimul drum. %or trebui să-F târască şi pe el ca pe acesta. .

dar.!amă4 gemu el. 1e perspecti ă4 'ibertatea. continuă caporalul. /ăiatul meu4 . (eodată. ai a ea şi tu.. dacă tu ai fi liber şi nu ai fi sublocotenent. +e edea strălucind pistolul greu& părea că-F in ită. gândindu-se la situaţia lui. care se aşe#ă liniştit pe bancă. +peranţa îi umplu inima de bucurie... apoi caporalul clătină din cap. într-ade ăr... ca şi cum şi-ar fi spus lui însuşi că. cu capul de mort pe petliţe. <u ser eşte la nimic să fii sublocotenent. (ar atunci acest taur de caporal. <işte ochi ageri îl fi8au. scuipând pe jos.l. un ofiţer4 %ru să se ridice pentru a protesta cu iolenţă. pur şi simplu. $ată calea de scăpare. in itându-F să facă la fel.u am scla i care au datoria să-mi procure bere şi. H mişcare rapidă.. Tentati a îl electri#a. . după cum se spune.. se aşe#ă obosit pe bancă lângă acel munte de om. . nişte idioţi cărora le era frică de galoane.u nu sunt decât un afurisit de caporal. băiete. Tânărul sublocotenent pri ea cu gura deschisă la gardianul său. !i-e frică4 Bşa cea grea lăsă să treacă un uriaş caporal în uniforma neagră a tanchiştilor. obser ă că tocul pistolului gardianului era semideschis. . H con ersaţie între un ofiţer şi un caporal4 (e neconceput4 ?i respectul datorat uniformei2 +e pri i pentru a se con inge că era îmbrăcat în uniforma de sublocotenent de artilerie. dar am o soartă mai bună decât a ta. . .$ată. "entru prima dată în scurta sa e8istenţă. nu edea nimic deosebit. 0ici nu erau decât simpli soldaţi sau cel mult subofiţeri.<u merge. începu să se îndoiască de ade ărul tuturor lucrurilor pe care le în ăţase. ?i acea mare grămada de chei cu care se juca caporalul. şi arma ar fi a sa. Toţi uriaşii sunt nişte tonţi.

care are totuşi dreptate. (ar pe ăsta îl oi regăsi într-o #i sau alta când ră#boiul lui 0dolf se a sfârşi. tipii de la Fagen. 0poi fu . trebuie să-ţi faci curaj. făcându-te să-ţi pier#i simţul realităţii. 56ncepu să râdă. ca şi cum am putea face ce a pentru ei.7 (emonii. H lo itură cu crosa pistolului şi imbecilul ăsta uriaş ar fi fost ucis. . "oate obţii ca medicul să-ţi dea ce a care să te ameţească. . <oi nu suntem decât in itaţi. 0 fost doispre#ece ani într-o organi#aţie criminală din 0frica. . mi-au smuls cu penseta un deget de la picior. $-au făcut o injecţie. emoţia îl sufoca. sublocotenente. unde trăgea în arabi. continuă caporalul. Te or omori fără să-ţi dai seama. fi8ând plafonul pentru a se concentra mai bine7. !-au snopit în bătăi. 1hiar şi eu am stat la închisoare 5începu să socotească pe degete.ra treabă de o secundă.. 0şa au procedat ieri cu un marinar.. '-am blestemat şi eu când F-am ă#ut prima oară. 'a Fagen erau tipii din comandoul T. 6n afara anilor petrecuţi în şcolile de corecţie. Bn tip cu picioarele pe pământ. Trăgeau în nisipul ar#ător& apoi se ducea în bordeluri cu arăboaice. -ulius F-a legat de stâlp fără să scoată de la el o silabă. 0poi am fost la !oabit.(umne#eule4. ăştia din comandoul T. şi maiorul a luat-o înaintea noastră. ţi-o spun eu.. '-au castrat pentru că a stat doispre#ece ani cu france#ii.%e#i. /ra i tipii.. nu ++-işti. ?eful comandoului T era un Bnterscharfuhrer. toţi îşi pierd capul în acel moment şi strigă tot felul de lucruri către noi. 'umea nu ar pierde prea mult. ade ăraţi demoni. numai poliţişti. <ici când locotenentul 3hlsen a comandatA )3chiţi4* 6n general. am mai fost şi la Fuhlbutten şi la Fagen. dar colonialul nu mai poate face aproape nimic. cum spune bătrânul colonial.ein# respira cu greutate.

(oar din întâmplare intra soarele în casa aia. 6nspăimântător. spunemi mie. aceia care fac stră#ile periculoase în ţările calde4 +finte "etre4 0m găsit4 3rangutani. ce teroare. am fost şi la +onnenheim. +e distrau făcându-ne să alergăm toată #iua. (upă "aderborn. %ocea !icuţului îşi schimbă tonul. +ă nu ai încredere în /ar#ă. care nu putea face altce a decât să asculte. +finte !oise. 'uneburg.6ntr-o #i m-am întors cu o stea pe beretă şi cu o puşcămitralieră sub braţ şi le-am jurat că oi trage în rafale. de când comandă el. Fără să dea atenţie corecţiei. dacă .eideblume. 0poi am fost la +tandortarrest "aderborn. cum naiba se numesc2 Tu trebuie să o ştii. (oamne4 H ade ărată casă de misionari& nu lipsea decât rugăciunea de seară. . 0colo îţi dădeau dis-de-dimineaţă o lo itură în cap. (oamne. !ai ales. %e#i tu. care semăna cu unul dintre acei semioameni. ?i chiar lagărul de la . lângă /ielefeldt. cât am mai spălat4 1ând s-au plictisit de spălatul meu. 0h4+ă nu uit Erafenhaus şi /ranenburg şi 'o. murmură sublocotenentul. . <e ardeau bucile. )/ar#a* ine adesea să pri ească prin ferestruica uşii. 6n sfârşit. era important să-i fac să creadă că nu-mi era frică. (acă rei un lucru. am stat la carcera regimentului. aşa se numesc. 'agărul de pedepsire de la +orgen. dar să nu sufli o orbă că ţi F-am dat eu. este un demon. de enind şoptită.6i #iceam preotul chel. m-au aruncat afară. Timp de patru#eci de #ile mi-au lustruit fundul cu bastonul.%rei să spui urangutani. Torgau este de #ece ori mai rea.+orgen. acel afurisit enea în spatele nostru ca o grenadă care coboară prin coloana ertebrala şi e8plodea#ă în gaura fundului.e. 0poi. !icuţul continuăA . 3pt luni ne-au pus la lucru. 0colo era un plutonier-major complet chel.

/ar#a te prinde cu el. 0r fi rău pentru tine dacă eu aş a ea reun neca#. 1hiar în acel moment sublocotenentul apucă pistolul şi cu un salt se îndreptă spre uşă. - !âinile sus4 !icuţul se ridică încet şi pri i cu ochii mari pumnul sublocotenentului. 1a prin is îşi pipăi tocul gol al pistolului. 6ncă nu-şi dăduse seama că pistolul pe care pri#onierul îl îndrepta spre el era al lui. - 0ha, aşa deci4 mormăi el. - 1heile repede4 comandă sublocotenentul, întin#ând mâna. 3chii !icuţului de eniră două minuscule sfredele, un surâs ironic îi lungi gura, în timp ce întindea mâna cu cheile. 6n acelaşi timp, plecă lo itura. Tânărul sublocotenent nee8perimentat că#u jos ca plumbul. "istolul că#u pe podea cu un #gomot metalic şi dispăru în bu#unarul !icuţului. - +ărac îngeraş4 murmură. 1redeai că poţi juca o festă !icuţului2 +fântă !arie4 6nchise uşa cu #gomot şi parcurse tot coridorul, lo ind cheile de gratii. "orta şi !icuţul rămăseseră puţin să pri ească un grup de pri#onieri în uniformă gri care spălau gamelele de ciorbăA înainte de a le introduce sub apă, le lingeau bine. Caţiile din închisoare erau raţii de foame. - 1el de la =UG a încercat să mă lo ească, spuse !icuţul, dar F-am făcut praf. "ropuse o partidă de două#eci şi unu. +e duseră să joace la Q.1.& acela era singurul loc unde se putea sta, aproape în siguranţă,graţie unei ferestruici pătrate care permitea

supra egherea întregului coridor. "orta scoase afară o grămadă de cărţi slinoase& îşi aprinse un muc de ţigară care se putea ascunde între dinţi. Fumatul era )complet inter#is*, spunea /ar#a. /ar#a 5locotenentcolonelul %ogel7 se simţea jignit dacă nu a ea pe cine să pedepsească. - (ouă#eci şi unu4 spuse "orta, băgând banii în bu#unar. - (racuL să mă ia4 mormăi !icuţul, fără să facă mare ca# de pierdere 5(ădu cartea.7 Eândeşte-te, oia să-mi dea o lo itură în cap cu pistolul. - ?aptespre#ece, anunţă "orta. Te ruine#. <u ai ce a rachiu2 - 1e porcărie4 <u am decât trei litri. !i le-a dat bătrânul iolonist pentru că i-am dat o carte de rugăciuni şi nişte scrisori acelui băutor de apă care a murit miercuri. - Trei litri numai pentru atâta4 $-ai fi adus o întreagă parohie locotenentului pentru trei litri4 1hiar şi cu carul funebru. 0runcă apoi cartea pe scândurica ţinută pe genunchi şi anunţăA - ?aptespre#ece - patru4 !icuţul se încruntă. - 0i fi atât de porc încât să trişe#i2 - ,u2 1e ruşine să gândeşti astfel de lucruri despre cel mai bun prieten al tău4 - .m4 bombăni !icuţul, au#indu-se numit cel mai bun prieten. "orta bătu cărţile cu indiferenţa jucătorului profesionist. !icuţul tăie şi "orta le amestecă din nou. - H lo itură i-am dat cu cheile şi s-a muiat ca un sac ud, reluă !icuţul. 1red că şi acum este în lumea iselor.

- +e gândea să se prefacă într-o pasăre şi să #boare peste #iduri, spuse "orta, dând cărţile. - 1e cărţi împuţite4 "as. - (ouă#eci şi unu, strigă "orta. - (oamne, gemu !icuţul. 0m rămas fără un ban. - 6ngerul morţii s-a dus în dimineaţa asta să-F găsească pe aruncătorul de mine& se pare că ar fi pentru mâine. - 1are aruncător de mine2 0cela gras2 - (a, acela care a omorât un 9nterschar2uhrer. - '-au terminat repede. (oar în opt #ile. /a chiar mai repede. <u i-au dat nici măcar ilu#ia de a fi graţiat. - H comicărie, această graţiere& ar fi mai bine să-i omoare imediat după sentinţă. - (ouă#eci şi unu4 strigă "orta, jubilând şi aruncând cărţile. 0cum om lua o dublă înghiţitură dintr-una din sticlele tale. ,u joc trei ţigări cu opiu şi ghetele pe care mi le-a dăruit ne asta generalului când i-am dus lucrurile soţului. 6nainte de toate, mi se potri esc aceste ghete2 întrebă !icuţul, lungindu-şi picioarele. - <u sunt încă ale tale, rânji "orta, scuipând pe picioarele cu şosete găurite. Bn lung strigăt străpunse tăcerea carcerei şi făcu să tresalte pe cei doi jucători. - 1e dracuL se întâmplă2 murmură !icuţul, aruncând o pri ire pe coridorul gol. - 1el de la =UG. - 1e era să-mi facă, animalul4 1red că şi-a pierdut minţile de frică. - 6ngerul morţii a fost pe la el la prân#. "leacă în noaptea asta.

- 0tunci nu ne pri eşte pe noi, spuse !icuţul. %a fi plutonul =. -ucară puţin în tăcere. (eodată, se au#iră paşi grei pe scară. !ucuri şi cărţi dispărură, uniforma fu aşe#ată într-o clipă ăi cei doi jucători se transformară în doi soldaţi prusaci disciplinaţi. (ar cel care apăru fu sergentul -ulius .eide, cu o pri ire icleană. - 1e baftă, împuţiţilor4 începu el să râdă. +e aşe#ă pe un Q.1. şi continuăA - +unteţi atât de regulamentari, încât îmi ine să ărs. 3 bufnitură surdă în Q.1. - "orcule4 strigă "orta. - +untem sau nu la latrină2 , ident, .eide căuta un prete8t de ceartă. - 1e cauţi tu aici2 <imeni nu te-a chemat. - (aţi-mi cărţile. "un la bătaie o manta ++ din piele, contra porcăriei oastre. -H manta ade ărată ++2 întrebă "orta. - (a, bestie, o manta neagră, cu căptuşeală din molton şi cu epoleţi. (in acelea pe care le salutăm când le edem intrând în anticameră. - (e unde ai şterpelit-o2 - ,u am relaţii4 - +ingura relaţie pe care ai a ut-o cu ++-ul a fost atunci când ţi-au nete#it părul la C+.0. +cuipă ca şi cum ar fi a ut acea manta. - 1e ă interesea#ă2 $mportant este că o am. "orta se aplecă şi-F apucă pe .eide de gât. - -ulius, de unde ai luat această manta2 0i furat-o2 - 1e contea#ă2

- (eloc. ,ste orba doar să ştiu de la cine şi cum. - $diotule, mormăi .eide. !âna lui "orta strânse mai puternic gâtul lui .eide. - -ulius, de unde ai luat acea manta2 .eide gemu şi se în ineţi. 6ncercă disperat să respire. 3chii îi ieşiră din orbite. "orta mai micşoră strângerea. .eide se sal ase printr-o minune. - 1e ă pasă, păduchioşilor2 !i-a dat-o bătrâna răjitoare care a enit să-F caute pe A&erjun er#ul $$ care a plecat pe lumea cealaltă sâmbătă. - (ată2 0sta-i bună4 rânji "orta. Eândeşte-te, !icuţule, el a a ut-o de la maică-sa, o manta nou-nouţă şi căptuşită cu blană4 <u-i ne oie să roşeşti din cau#a asta, băiete, spune mai bine ade ărul. (e ce ţi-a dat mantaua mama ++istului2 1e a pute în toată treaba asta. 6ncercă să-F apuce din nou pe .eide care, însă, de data asta, era în gardă. 6ncepu o luptă silenţioasăA se au#ea numai #gomotul pumnilor, duri ca oţelul, şi gemete înăbuşite când aceştia îşi atingeau ţinta. "aşi pe coridor. 'upta încetă instantaneu. Bniformele fură puse în ordine în timp ce combatanţii se uitau chiorâş unul la celălalt. !icuţul fu primul care ieşi pe coridor şi dădu nas în nas cu îngerul morţii, capelanul on Eerdesheim. - "acea să fie cu tine, spuse acesta, trecând mai departe. !icuţul îşi aplecă capul pocăit şi şoptiA - ?i cu tine, frate. 1apelanul se opri deodată la au#ul insolitului salut. "ri i de#orientat la uriaşul care îşi împreunase mâinile şi îşi coborî pri irea. - Tu cre#i în (umne#eu, fiule2 întrebă preotul.

$%ergefreiter 1reut#feld ă raportea#ă că ine la biserică întotdeauna pe cincispre#ece august. A&erge2reiter 1reut#feld cere autori#aţia să-F întrebe pe domnul capelan dacă crede în 6nălţarea +fintei Fecioare. blestematule2 . soldat2 reluă el cu un accent con ingător.ra o prăjină de om slab. !icuţul părea un soldat roman pe punctul de a arunca un creştin drept hrană leilor înfometaţi. continuă preotul. 6n onoarea +fintei Fecioare. afirmă !icuţul.şti nebun2 strigă acesta. buna !amă a lui (umne#eu.. nu-mi aduc aminte să te mai fi ă#ut la slujbă. !icuţul pri ea fi8 peretele.$rod era un porc.<u te-am mai ă#ut la comunitate. şi roşcat. apropiindu-se de !icuţul. !icuţul surâse şi îşi aplecă uşor capul într-o parte. răspunse uriaşul cu ochii spre cer. . 0poi. +tupoarea pastorului creştea. "entru mine este o mare bucurie să găsesc unul ca tine într-un batalion disciplinar. . 0ceastă erudiţie religioasă. ?i +fântul /ernard bea rachiu dintr-un butoiaş în #ăpadă. Totuşi. 1oborând ocea. .(omnule capelan.(omnule capelan. se pare. cu mâna întinsă pentru binecu ântare. cu o e identă sforţare. . întrebă ce legătură putea fi între cucernicia !aicii (omnului şi cincispre#ece august.1e2 5"astorul de enise purpuriu la faţă. .7 6ţi baţi joc de mine. îl năucise pe capelan.. fiule.Tu cre#i în (umne#eu. care făcuse pe misionarul într-o ţară unde era considerat înlocuitorul lui (umne#eu pe pământ. ca şi cum s-ar fi aşteptat să adă apărând de-acolo +fânta Treime. reuşi să se calme#e şi reluă . .

!oarte lui . 1u o pocnitură seacă. de ce îmi spui tu mie toate astea2 !icuţul surâdea cu toată faţaA . în momentul de faţă în ser iciu la carcera militară din Torgau. şi cu mâna arătă cât era de mic. Cegimentul JM Tancuri. ajustându-şi centura. compania a cincea. .itler4 fură ultimele sale cu inte. 1um te numeşti. Qolfgang 1reut#feld. "ri irea sa îl făgăduia ră#bunării (omnului.(omnule capelan. . şi ă#urăm cu stupoare că folosise drept carneţel cartea Psalmilor.pisodul acesta îl potco i pe !icuţul cu opt #ile de . promit ca la prima luptă să mă încredinţe# complet +fântului +pirit.ger. Briaşul se aplecă cu mare interes pentru a urmări cu ochii ceea ce scria pastorul în carnetul său. batalionul F. pentru că se spunea că păstrea#ă cam un litru de lapte de la +fânta Fecioară& a ând în edere că (umne#eu se născuse dintr-o bucată. A&erge2reiter? # 'a ordinele dumitale. :raus nici nu o ceruse. strigă capelanul. îl ajunse un ultim mesaj spiritual de la !icuţulA . plutonul 1. Bită pentru ce enise şi plutonierul-major :raus din poliţie fu dus la moarte fără asistenţă religioasă. .1ând eram mic de tot. 6n timp ce se îndreptă spre o altă celulă.(estul. capelanul îl închise. îţi dai seama că oiam să ăd ce de enise acel lapte. doream imens să intru în mânăstirea +fintelor Brsuline din . "oate că îţi a folosi să ştii că sunt numit !icuţul de către camara#i. (e altfel. "reotul tresări şi fu pe punctul de a cădea.$a să edem.pe un ton sua A . soldat.

FG>R.culmea dezonoarei. Fu găsit spân#urat într-o celulă din aripa /.spusese plutonierul-ma+or @orn într-un discurs dedicat lui ?ern 2ustav. ?ern 2ustavC2ustav de =ierD era ser$ent de treizeci de ani şi de douăzeci şi opt $ardian-şef la înc5isoarea militară.de imbecilul a+uns din înt"mplare în $loriosul corp al subofiţerilor care este.de un deţinut.coloana dorsală a armatei $ermane. !ceste sticle . !rse tot ce aparţinuse defunctului. 0colo îl arestară ruşii în mai. şeful furierilor.rone. Trei #ile după aceea.El este un e#emplu pentru toţi subofiţerii invincibilei noastre armate.după cum toţi ştim.care se lăsase su$rumat de un deţinut. Nimic nu trebuia să mai amintească de camaradul incapabil. se îmbătă cu "orta şi amândoi s-au dus la capelan pe care aproape că F-au omorât. @orn şterse numele din albumul de onoare al subofiţerilor şi aruncă fişa la $unoi. eliberat. Se spălă apoi pe m"ini. 0poi. îşi ceru transferul la închisoarea militară din Elat#. +er itorul lui (umne#eu a u o amne#ie. inteligent. @ar ?ern 2ustav se lăsă omor"t la un eta+ inferior şi. . Sin$urele lucruri scăpate de flăcări şi pe care @orn le păstră fură două sticle de votcă şi patru sticle de coniac.închisoare se eră. *e confiscă în contul proprietăţii statului şi le încuie sub oc5ii caporalului .în+ur"nd fără economie pe cretinul de ?ern.

deţinuţii alergau în cerc pentru a se încăl#i."rimul pluton. în ăluită în ceaţă. 0cest dar putea să-l coste pe donator şai#eci de #ile de arest se er. /ătrânul permitea mereu. <outatea se difu#aseA era pentru dimineaţa următoare.cu banderolă roşie. din când în când. +e ştia că îl i#itase îngerul morţii în după-amia#a #ilei trecute şi plantonul de ser iciu spuseseA . "ri ea cerul şi norii care.ţi$ări braziliene ne$re. ca deţinuţii să fume#e în timpul plimbării. 9inea ascunsă în mână ţigara pe care i-o dăduse "orta. re#emat de o uşă. deşi era inter#is de regulament. ASASINUL LUI JERN GUSTAV . 1hiar în colţ.fumă una după alta patru din ţi$ările superiorilor. -n aceeaşi seară.erau o dovadă incontestabilă a incorectitudinii lui ?ern 2ustav.@orn desc5ise dulapul şi scoase o sticlă de coniac. lăsau să se filtre#e o ra#ă de soare. stătea şi îi pri ea. 0sta . stătea i#olat plutonierul 'indenberg. acum neutili#ate din cau#a ră#boiului şi a abundenţei de efecti e în închisoarea militară.ra o dimineaţă rece. /ătrânul. 1eilalţi pri#onieri îl pri eau pe furiş. %ierdut pe $"nduri. 6n curtea interioară a închisorii. grupa a doua se a găsi la depo#itul de muniţii ineri dimineaţa la ora patru şi un sfert. lângă intrarea în echea curte a duşurilor. "ri ea cu ochii obosiţi pe cei şai#eci şi şapte de candidaţi la moarte care alergau în cerc în curte.

înseamnă #ece gloanţe cu capul rotund.lenburg care îşi petrecuse cei optspre#ece ani de iaţă în mijlocul acilor. Tânărul sublocotenent ştia acum multe lucruri pe care nu le bănuia înaintea sosirii la Torgau.ra deja la Torgau de patru săptămâni. 6ntr-o ineri seara părăsi ca#arma. hârtiile cu cererea de graţiere respinsă se găseau pe biroul Haupt2eld. aşa cum este regula ?i în administraţia militară. . cu două cereri de graţiere respinse şi o a treia în curs. 0r fi putut po esti o mulţime de lucruri despre moartea prin decapitare. <imeni de pe pământ nu mai putea să-i schimbe soarta. 6ngerul morţii era începutul sfârşitului. unde pre#enţa sa era atât de utilă pentru muncile de primă ară. ?tia că însărcinată cu e8ecuţiile era o companie de tanchişti. bine ascuns sub cartofi. -andarmilor nu le trebui mult ca să-l găsească. (upă aceea nu-i mai rămâneau decât trei#eci şi şase de ore de trăit. luând cu el arma şi echipamentul. Toţi ştiau că se utili#au gloanţe cu cap rotund pentru e8ecuţii. împachetă totul şi puse pachetul în hambar. +ublocotenentul de artilerie care-şi strangulase logodnica se înfioră. 6i . 6n acel moment. lucruri care nu erau în ăţate la şcoala militară. H dată ajuns acasă.e&el#ului Dorn într-o ordine perfectă şi numerotate. Fusese uluit în #iua în care îl recrutaseră într-un regiment teritorial întărit& nu înţelegea deloc pentru ce nu se putea întoarce la fermă. ?tia cum se făceau e8ecuţiile prin împuşcare. şi fiecare #i putea să-i aducă i#ita îngerului morţii. +e părea că prinseseră gustul să primească cererile de graţiere ale acestui ne ino at ţăran din !ec. +tătea pe pământ lângă tânărul ţăran care era în închisoare de mai mult de şase luni.

1onsiliul de Că#boi arde de dorinţa de a te edea. . îl întrebaA . (ar. 1ăpitanul era un om bun. (e fiecare dată când !icuţul deschidea uşa celulei pentru a-l scoate la plimbare. :urt nu-i credea. . oricum.Fără glume.primi gra în fânărie unde aşe#a un butoi.ste gata2 ?i !icuţul răspundeaA . plutonierul spuseA . a doua cu moartea.(umne#eu să fie binecu ântat. răspunse plutonierul care comanda patrula. chiar dacă îl or ameninţa. -andarmii îl pri iră. +-ar putea să plouă şi trebuie să mă grăbesc cu lucrul. . 0r fi mai bine să meargă cu ei şi să mărturisească că muncile de primă ară nu puteau să aştepte. tragem.Trebuie să ne urme#i. !icuţul.<u este pentru astă#i. ?i ce ină am eu2 "unând o mână pe umărul ţăranului. eu sunt. # Heil . 6l căutăm pe :urt +ch@art#. (umnea oastră sunteţi2 .(a. Bnde ai ascuns puşca2 :urt începu să se îngrijore#e. <u înţelegea subtila diferenţă între lipsa nejustificată şi de#ertare. "oate că n-ar fi trebuit să plece fără să salute. :urt. <u era unul dintre cei obişnuiţi.itler. spuse jandarmul. "rima era pedepsită cu închisoare sau regiment disciplinar. şi acum era la Torgau şi îşi aştepta moartea ca şi ceilalţi şai#eci şi şase de deţinuţi& dar a ea un a antaj faţă de eiA nu era chiar sigur că îl or împuşca. dar mai repede. spuse. . (acă încerci să fugi.1onsiliul de Că#boi2 întrebă :urt.. nu a spune locul unde a ascuns puşca. 0ceşti patru oameni cu cască şi semiluna scânteietoare pe piept îi or face neplăceri. :urt se referea la întoarcerea acasă.

la e8ecuţie.toţi arşi de ii într-o pi niţă în care intrase fosfor. "e lângă #id alerga un locotenent blond. . bătrânul colonel îl urmă. sabotaj. .ra în închisoare de două luni. este pentru ultima dată. cu multe decoraţii. un bătrân locotenent-colonel se bucura de rarele ra#e de soare. pri eşte-o bine. %ă a însoţi la orbitor. 6n ciuda ordinelor. pedeapsa cu moartea. 6n tăcere. 0u fost de ajuns nouă minute la 1onsiliul de Că#boi pentru a i se decide soartaA de#ertare.u2 murmură bătrânul surprins..dimpotri ă. Brmaţi caporalul. $ se refu#ase un concediu &atunci îşi făcu el însuşi actele necesare şi eni acasă& dar la /erlin găsi jandarmii. falsificare de acte. 1onsiliul de Că#boiA laşitate. nu2 (ar. "e treptele scării. cei doi oameni se îndreptară spre lungul coridor. pe soldat. ţi-o garante# eu. 1u un gest dădu caporalului aprobarea să însoţească deţinutul în orbitor. domnule colonel. 6ntr-unul din bombardamentele din /erlin îi fusese omorâtă toată familiaAne asta şi trei copii.(a.(a. /ătrânul îl atinse pe umărA . <e asta dumnea oastră. . . (orn ieşi şi pri i deţinutul cu bună oinţăA . urmăriţi de pri irea scrutătoare a lui . +e opriră în faţa biroului plutonierului-major..0 eţi o i#ită. pedeapsa cu moartea. domnule colonel.<e asta mea4 . îşi e acuase regimentul dintr-o po#iţie in adată de ruşi.ste minunat să-ţi e#i femeia. 0lb ca arul şi cu membrele tremurând. spuse /ătrânul cu un surâs. clătinându-se.

u te-am întrebat pe tine ce simţi2 .eide.eide. bătuse până îl omorâse pe comandantul companiei saleA ră# rătire. ?i tu nu mă ei uita. ?i eu ştiu precis că oi ne omorâţi. nu reau să te cunosc. un dia ol îmi şopteşteA . ."oţi s-o faci. !ie mi-e frică. soldatul pionier cu care pălă răgea !icuţul. 'a Torgau se aflau condamnaţi la moarte pentru infracţiunile cele mai di erseA unul furase în timpul apărării pasi e& doi erau asasini& lunganul slab. "e front nu-mi păsa dacă aruncătorul meu de flăcări prăjea pe colegii de peste drum.<u i se par neplăcute e8ecuţiile când ne cunoaşteţi2 întrebă ofiţerul de ca alerie pe -ulius .<u poţi să mai taci din gură2 strigă . tu mă cunoşti. . o frică îngro#itoare. <u reau să ştiu nimic de frica ta. . <u te cunosc. este cu totul altce a. 0ici. dar nu-i cunoşteam. murmură ofiţerul. . pentru a#i4 <ici pe front nu mi-a fost aşa frică.$ată ce întrebare4 e8clamă . scos din sărite. cu oce scă#ută.eide.(orn. ?i adesea m-am întrebat ce efect are asta asupra oastră. +unt #ile în care îmi ine să mă dau cu capul de pereţi. . idiotule2 . insistă ofiţerul./a da.(e ce mă întrebi asta. camarade."entru că mă interesea#ă. . nici pe mine. douăspre#ece gloanţe. în închisoare. ne daţi de mâncare& sunteţi de partea noastră şi contra porcilor ăstora ca -ern Eusta şi ceilalţi. 6n fiecare dimineaţă când mă scol. tulburat. 6şi ridică cu o mână beretaA %oi sunteţi nişte prieteni. nici pe ceilalţi scla i de la Torgau. 1e-ti pasă de ceea ce simţim2 .

trecu prin faţa coloanei şi se opri în faţa Feld. 6n tăcere îl ascultă pe /ătrân pronunţând obişnuitele fra#e regulamentare. +e spunea că ar fi fost în legătură directă cu Eestapo-ul şi chiar comandantul orbea cu teamă de el.eide. +e clătină şi camara#ii trebuiră să-F susţină. "arcă eşti un disc de gramofon. spuseA . Fluierul /ătrânului întrerupse jocul. clasa întâi. Toţi. 1andidaţii la moarte se aşe#ară în rând câte doi. . .ra scund şi gras.. inclusi plutonul de gardă. 'indenberg de eni palid ca un mort. ino mai degrabă să jucăm #aruri. 6ncet. împotri a oricărui regulament.ra în stilul lui -ern Eusta . +e au#ea din când în când un strigăt de bucurie când câştiga reunul. foarte încet. tutun şi capete de creionA comori într-o închisoare. ino cu mine. se gândeau că 'indenberg a fi decapitat la prân#. 3chii mici pătrun#ători parcurseseră coloana. . unde se puteau ascunde& puţin după aceea sosi şi "orta cu alţi doi deţinuţi.1re#i că a fi posibil2 reluă omul cu o tremurare ner oasă a bu#elor. 1hiar în acel moment Feld.(e unde să ştiu eu2 Bnul lângă altul. .(oamne (umne#eule4 tună .Tu.e&el#ul -ern Eusta apăru în cadrul uşii care ducea în interiorul închisorii.e&el#ului 'indenberg. ca urmare a lungilor ani de ser iciu la închisoarea militară. de colo. 3ra preţioasă trecuse.aide. . 6i puţea gura chiar de la distanţă şi dădea impresia că nu şi-a spălat-o bine. "lutonierul şef -ern Eusta era încarnarea răutăţii umane. <u pierdea nici o oca#ie să lo ească un pri#onier sau un gardian. $ndicându-F cu degetul. ca să uiţi de frică. +e câştigau ţigări. "e pieptul lui strălucea )1rucea de !erit*. se îndreptară spre sala duşurilor.

orăcăi na#ista.Feld. foarte plin de importanţa sa. repetă întrebarea pe un ton mai sec. 0rdea de dorinţa de a o pălmui. fără să scoată o orbă. şi pre#entă hârtia cu aroganţă.1e fericire că ţi-ai recăpătat graiul4 %in din partea 0sistenţei. 'indenberg îşi şterse faţa.acest gen de comedie care a ea scopul de a aduce la paro8ism spaima deţinuţilor. nici de soţia ta.ermann 'indenberg2 întrebă. 51u ântul )ordin* fu aproape urlat. H femeie germană care ascunde un de#ertor şi un sabotor este nedemnă. . cu părul înnodat după ceafa. $ndi ida. strângând fişa. 'indenberg îl urmă pe -ern Eusta în orbitorul unde-i aştepta o femeie în uniformă închisă la culoare. +emnea#ă. . .e&el . $ată hârtiile pe care a trebui să le semne#i pentru ca statul să se poată ocupa de educaţia fiului tău. şi fără prea multe orbe. 1u ochii ficşi şi cu pasul târşâit. şi fiul tău nu trebuie săşi amintească nici de tine.. dacă refu#i să semne#i.?i dacă nu semne#2 . . +urâse. amândoi fiind scoşi din comunitatea naţional-socialistă. +oţia ta nu este în stare să educe copilul acesta. sunt . descoperind două rânduri de dinţi de cal. dar se abţinu şi întrebăA . 'indenberg aprobă cu un semn din cap. Fiul tău a fi educat în institutul meu& îl om face să de ină un bun cetăţean al Ceich-ului.ste un ordin.ermann 'indenberg. care era blondă aurie precum grâul. # (a.7 Tu te-ai de#onorat. deci. <u-i trecuse încă frica mortală.ra tipul de personaj. (ar. eu trebuie să plec. mă grăbesc.

<u-mi pasă nici de tine. <imeni nu era aşa de îndemânatic ca el. un râs care te făcea să te gândeşti la lătratul unui câine răguşit. care urlă de durere. -ern Eusta spuse printre dinţiA . nici de institutul tău. 'indenberg îşi pierdu capul. . /astonul de cauciuc al lui -ern Eusta se abătu asupra spatelui lui 'indenberg. (eţinutul care ar fi încercat să pri ească afară era biciuit în sala de pedeapsă chiar de şeful găr#ii. -ern Eusta introducea cheia în broască şi deschidea uşa. Foarte secrete. 0 em metode sigure pe care nici nu le bănuieşti.6ţi oi stri i oasele4 şuieră -ern Eusta . <u-mi puteţi impune oi nimic4 .'indenberg se ridică. dar or fi nişte ore înspăimântătoare. deschise uşa pa ilionului. $#bucni într-un râs rău.<u4 şuieră 'indenberg.+emne#i2 . <imeni nu ştia să deschidă o uşă fără #gomot precum -ern Eusta & specialitatea sa era să spione#e la uşa unei celule până când deţinutul pri ea prin ferestruică. 1ând uşa orbitorului se închise. chiar dacă ai fi amanta grotescului tău Fuhrer. 1u un salt. spuse el şi o scuipă în faţă. Femeia făcu un pas înapoi. sări . 0proape fără #gomot.0sta te a costa capul. . 0tunci. ţi-o promit. urlând de furieA .0de ărat2 rânji -ern Eusta . câine4 0m un unchi la Eestapo şi îl ei edea4 "lutonierul 'indenberg râse în bătaie de jocA . 6ntr-o clipă. .<u ţi-au mai rămas decât puţine ore până ei intra în eternitate. 6ţi ei dori moartea.<-ai nici o putere contra mea.

încât că#u pe spate. aruncând dedesubt o pri ire răutăcioasă. !icuţul. Erămada de carne răsună pe ciment. 0cesta fu atât de surprins. plutonierul 'indenberg se ridică. şi încă repede4 spuse e8citat. care a ea ochii ieşiţi din orbite şi faţa ânătă. +e au#iră horcăituri. uluiţi& apoi se au#i un #gomot îngro#itor.eide trase lanţul de la Q.. au#i clinchetul cheilor şi #gomotul produs de căderea celor doi oameni. 6ncet. iaţa se scurgea din corpul #birului atât de detestat. +e apăra în disperare. 6ncet.eide şi "orta jucau #aruri . (egetele lui 'indenberg strângeau ca o menghină de oţel. cu mişcări ner oase. stătură să-F pri ească pe !icuţul. 'indenberg stătea pe pieptul lui -ern Eusta .asupra monstrului şi îl apucă de gât.Terminaţi. "orta răsturnase două găleţi. pro ocând ade ărate cascade. 1u . spuse "orta. cu un #gomot surd. . 'indenberg îl omoară pe -ern Eusta . nici să-i supună la duşuri cu apă îngheţată. 0proape fără #gomot alergă la maga#ia unde .%ei muri înaintea mea4 spuse 'indenberg printre dinţi.. înălţă pri irea şi-i ă#u pe cei trei soldaţi care îl pri eau din înaltul balustradei. uriaşul începu să bată cu cheile în uşă. . care se găsea la etajul al treilea. "entru un moment. în toate closetele.1. .1red că acum ploşniţa a fi stri ită. strângând degetele mai tare. 0runcă o pri ire de pe balustradă şi îşi dădu imediat seama că se întâmpla ce a deosebit. dar 'indenberg era de piatră. Zbirul murise chiar în momentul ani ersării a două#eci şi opt de ani de ser iciu la închisoarea militară şi nu mai a ea plăcerea să snopească în bătăi deţinuţii. ochii injectaţi de sânge se dădură peste cap. 6şi puse în ordine uniforma.

apoi se întoarse şi pri i spre . "eld&e%el'ul 'indenberg înşfăcă trupul inert şi. .ârful piciorului dădu la o parte masa inertă. 6n plus.u nu am oie să-mi părăsesc postul.Trebuie să te denunţăm. Tu eşti cel care F-ai ă#ut sărindu-i în spate.ă să mă denunţaţi.'-am strangulat.u nu am ă#ut nimic.<u mai spuse4 +e poate crede că #gomotul a fost făcut pentru a nu se au#i că Eusta folosea biciul.1red c-ar fi mai bine. prietene.(esigur. ştii bine. . <u ă mai preocupaţi de mine. . . arătându-i ictima. 'indenberg râse obosit şi intră în celulă. . 0re dreptate. îl anunţă pe "orta.<u ă mai omorâţi. începu să urce scările. toată lumea ştie că eu sunt idiotA oi doi încă nu sunteţi. . du-te tu.-ulius. trebuie să o faceţi. .0tunci. spuse !icuţul.<u ţine. . monstrul era mort. admise "orta.eideA .<u. $ată. eţi a ea neca#uri. spuse -ulius .eide. . .6ţi suntem recunoscători. . camarade. protestă .<u te om uita. tu eşti subofiţer la furieri. . du-te tu. 0ltfel. strangulat de un deţinut căruia nu-i mai rămâneau de trăit decât şaispre#ece ore. nici un 'indenberg în coridorul meu.!ai bine grăbiţi. trimite-F pe !icuţul. nu ştiu nimic.dândui un brânci afectuos. Trebuie să ne înţelegi. %a trebui să-ţi mulţumim pentru că l-ai omorât pe porcul ăsta. cu spatele uşor curbat. Trebuie sa te denunţăm lui (orn. camarade. . fără să-şi dea seama că acel corp întins pe pardoseală murise cu câte a minute înainte. . . (ar ei a ea mari neca#uri.eide.

eide. . Făcu cu ochiul spre . care îl pri ea furios.(race4 e8clamă . !icuţul îşi suflă nasul #gomotos şi. preci#ă "orta. cu capul între mâini. <oi suntem subalterni fără răspundere. dar îşi dădea seama că gestul ar fi fost egal cu o sinucidere. . fără pic de respect. +ubofiţerul eşti tu. . ieşindu-şi din fire. .Eata.. neştiind bine ce trebuie să facă în faţa acelui refu# de supunere. cu un aer indiferent.(umne#eule4 (ar asasinul este. ?tiinţa sa militară se re#uma la o singură regulă scurtă şi clară& e ită superiorii şi nu te pre#enta mai înainte de a 2i chemat de cel puţin trei ori. ce facem2 . nu noi. chicoti !icuţul.%rei să spui )ce faci*. 6ţi ordon să mergi imediat să-F anunţi pe plutonierul-major (orn că Eusta a crăpat. iată-l colo. mârâi .eide. <u e#i că aici este un cada ru2 . <u putem lăsa acolo jos hoitul ăla4 . 0rdea de dorinţa de a-F lua la pumni pe subordonatul său. 'uă o ţigară şi pri i cu mare interes eticheta roşie pe care scria )$nter#is fumatul*.eide.eide. şi adăugă pe un ton disperatA ./rută înapoiată. 6l arătă pe 'indenberg.<u mai #biera atât4 spuse !icuţul. aşe#ându-se lângă balustradă. care stătea aşe#at pe bancă. strigă . <u este în sectorul nostru.(e ce nu2 întrebă uriaşul. <u se ştie dacă se referea la îndemânarea !icuţului sau la lipsa lui de disciplină."oţi de asemenea să-ţi muşti fundul. aruncă cu o preci#ie rară conţinutul pe e8tinctorul agăţat pe peretele opus al coridorului. trăgându-şi estonul.(oamne (umne#eule. .

- ,şti în rahat până la gât. -ern Eusta îţi a tulbura somnul în noaptea asta. - <u îţi permit să fume#i4 strigă .eide, lo ind cu mâna în re ol erul greu pe care îl ţinea la şold. - <u mai spune4 <u-ti mai da atâtea aere. 6nainte ca tu să ai timp să spui )amin*, te ei tre#i într-o celulă, iar !icuţul te a însoţi la closet. - Bşor este să râ#i4 mormăi .eide. 0poi, întorcându-se spre !icuţul care între timp începuse o con ersaţie animată cu 'indenberg, îi strigăA - .ei, tu, de colo, îţi ordon să mergi imediat să-l anunţi pe (orn că 'indenberg F-a omorât pe Eusta . (u-te, !icuţule, înainte ca să turbe# de furie. <u oi mai ţine cont că de două ori ai refu#at să asculţi ordinele. !icuţul scoase din bu#unar o bucată de cârnat. 6l curăţă cu grijă de scamele de lână care rămăseseră lipite de el, îl tăie în două şi îi dădu o jumătate lui 'indenberg, apoi, întorcându-se spre .eide, care de enise ineţiu, e8clamăA - 1âtă trăncăneală4 - Fugi, idiotule4 strigă .eide scos din sărite. 6ncetea#ă cu tâmpeniile. ,şti de ser iciu, ce dracuL, limbric imbecil4 <egăsind alte epitete, suficient de colorate, se bâlbâiA - 1aporal 1reut#feld nu mă ener a astfel încât să uit că suntem prieteni. - (u-te şi te pişă4 spuse liniştit !icuţul, înghiţind ultima bucăţică. .eide deschise şi închise de câte a ori gura, dar de pe bu#e nu-i ieşi nici un sunet. <u mai ştia ce să urle. - 0r fi mai bine să te grăbeşti, îl sfătui "orta, îndreptându-se cu paşi mărunţi spre latrină, urmat de !icuţul. Toată istoria asta a sfârşi rău.

- +unt chiar foarte mulţumit că nu sunt subofiţer, adăugă !icuţul, cu un aer preocupat. $nstalaţi fiecare pe un Q.1., începură o partidă de cărţi. - -ulius şi-ar da dracului cu dragă inimă galoanele în acest moment. 1e frumos lucru să flu considerat prea prost pentru a fi promo at la gradul de Feld,e&el. <ici o responsabilitate. 1ertificat de idiot. +tabilit că nu pier#i nimic. 9i se arată totul de trei ori. -oacă "orta. %iata este frumoasă4 $ - 0i trişat, spuse "orta, e8aminând cei trei aşi ai !icuţului. 0rătându-se indignat, uriaşul protestăA - 1um poţi spune asta fără do e#i2 <u poţi a ea noroc fără să trişe#i2 /ine, nu face nimic. -ucară un timp în tăcere, dar fără chef. "orta nu reuşea să nu se gândească la delict. 1ă treaba era periculoasă, era lucru absolut sigur. !ai bine să se concentre#e reacţia superiorilor asupra unui singur om. "ri i la !icuţul şi îşi dădu seama că ochii pătrun#ători ai acestuia îi citeau gândurile. - -osef "orta, ţi-o spun dinainte. <u conta pe mine. "orta aprobă din cap. 6nţelese. !icuţul nu era tipul potri it. +e gândi un moment la el însuşi, dar în curând îşi dădu seama că nici el nu mergea. ?i atunci nu mai rămăsese decât +teiner. <u, era prea idiot pentru a se descurca printre rechini. -ulius .eide2 6i dorea moartea, da, dar mai presus de toate era un camarad. Z ârli cărţile şi, pocnindu-şi degetele, strigăA - 0m găsit4 !icuţule, ascultă-mă bine, iată cine ne a scăpa. (u-te fuga la /ătrân şi po esteşte-i ce s-a întâmplat, rugându-F din partea mea să-l trimită pe /arcelona la (orn

pentru raport. 0i înţeles2 +cuturat de poala tunicii, uriaşul îşi roti ochiiA se putea au#i cum îi lucra creierul. - <u prea sunt de acord. 0ş putea să mă ţin departe de acest cada ru. "orta îl luă de mână prieteneşte şi încercă să-i demonstre#e, mişcându-şi capul ca o turelă care-şi caută ad ersarul. - $isuse .ristoase, ajută-mă să scap cu bine. !erg la /ătrân şi îi po estesc despre mort. 6şi ridică pumnul şi-F plimbă pe sub nasul lui "orta. - (ar, cu asta, partea mea s-a sfârşit. "refer să mănânc rahat decât să mă amestec printre martorii oştri. /ocancii grei cu blacheuri tropăiră pe scară. .eide îl pri ea cu gura căscată. - "e cu ântul meu, se duce. - (upă cum e#i, spuse "orta, în eselit. 3 e8presie de mare uşurare se întipări pe faţa lui .eide. - ,ste un tip robust. 1re#i că nu a face după aceea scandal2 - Fii sigur că nu. !icuţul dispăruse prin uşa strâmtă de fier, care dădea dea lungul coridorului central, la corpul de gardă al /ătrânului. Ceapăru puţin după aceea, urmat de acesta şi de /arcelona. /ătrânul se aplecă cu precauţie asupra corpului întins la pământ. - , o afacere urâtă, spuse el, gânditor. +ă edem ce s-ar putea face. 'indenberg este în celulă2 .eide aprobă cu un semn din cap. - %oi ceilalţi, reluă /ătrânul, nu aţi ă#ut nimic, absolut nimic. 'indenberg însuşi a enit să po estească

întâmplarea. "oate face o bună impresie, dar la confruntarea cu (orn nu este destul. 0cela dintre oi care trebuia să fie de gardă pe coridor ar fi trebuit să adă ce făc ea 'indenberg şi să împiedice fapta. /ătrânul îl pri i pe !icuţul care mesteca un colţ de pâine. - 0m fost de două#eci de ori la closet astă#i. ,ra chiar în momentul în care Eusta îşi dădea duhul. - Te-ai dus la infirmerie pentru deranjament2 - <u, nu m-am gândit. - "ăcat, oftă /ătrânul .51lătină din cap.7 0scultă-mă puţin şi nu mai întreba nimic. 6n dimineaţa asta, la ora opt, în timpul plimbării, te-ai dus la A&erge2reiter .ol#ermann. 9i-a dat o pastilă pe care ai luat-o. Faţa roşie a !icuţului se înseninăA - 1hiar aşa4 0m înghiţit pastila la cinci minute după ce sanitarul mi-a dat-o. - 6n felul ăsta, te or crede. Tu, "orta, erai în celula lui 'indenberg& o perche#iţionai în lipsa lui. (in cau#a asta, nu ai au#it nimic. - ?i eu2 întrebă .eide cu oce scă#ută. - Tu inspectai latrinele. 6ţi ordonasem eu asta. - .ei4 (ar acolo eram eu, protestă !icuţul. - 6ndată, spuse /ătrânul. 0tunci, tu, .eide, te-ai dus să numeri tacâmurile. Erăbeşte-te să faci un in entar. 0i #ece minute. - Cecopie# lista eche şi arunc două linguri, pentru ca să fie o diferenţă, spuse .eide. - 1ât despre + en, nu putea să adă nimic din turn. - !i se pare bine conceput, îl asigură /ătrânul. Tu, !icuţule, spune-i lui 'indenberg despre perche#iţieA în

plus, fă-o. BriaşuF o luă la fugă cu #gomot şi într-o clipă celula fu într-o de#ordine înspăimântătoareA până şi salteaua fu spintecată. /arcelona plecă cu paşi mărunţi spre biroul lui (orn. "orta luă o sticluţă cu ulei, o sacoşă pentru unelte şi îl urmă pentru a afla cum se a termina e enimentul. "lutonierul-major (orn, aşe#at comod cu picioarele pe masă, fuma una dintre ţigările maiorului. 9igara era pentru el un indice de superioritate socială. +ufla norii de fum şi mirosea ţigara aşa cum făceau actorii de film şi, în acest timp, răsfoia fotografii pornografice. !asa lui de lucru era, ca de obicei, în mare de#ordine. H bătaie în uşă. (orn nu dădu reun semn că ar fi au#it. +e înţelegea bine, după modul în care se ciocănea, că era orba de un subaltern. H nouă bătaie, dar (orn tot nu strigă )$ntră*4 $ntrusul trebuia să bată de trei ori ,după regulament, înainte de a fi primit. (eci, după ce bătu de trei ori, /arcelona deschise uşa, pocni din călcâie, salută aşa cum ar fi făcut un recrut şi spuse obişnuita fra#ă regulamentară. 1hiar în acel moment se au#i o altă ciocănitură în uşăA trei lo ituri rapide şi "orta intră cu un aer ne ino at. - (omnule plutonier, caporalul-şef "orta, compania a cincea de tancuri, în ser iciu de gardă, anunţă pe domnul plutonier că din ordinul comandantului închisorii trebuie să erific maşina de scris şi tot materialul din birou. "entru a do edi cele spuse, arătă o sacoşă din piele neagră plină cu unelte. - (in ordinul cui2 (orn rămase cu gura deschisă. - 0l colonelului %ogel, minţi "orta cu de#in oltură, sigur că nici o fiinţă ie nu ar fi a ut curajul să erifice această

0tunci. ar fi putut fi totuşi ade ărată. /arcelona capitulă şi se decise să orbească clarA . . întorcându-se spre /arcelona.afirmaţie monstruoasă. întrebăA . ce rei2 . ce dracuL4 urlă (orn. domnule plutonier. Feld@ebel. . 0poi.+tabsfeld@ebel-ul a fost strangulat.. dar nu reuşi să spună altce a decât)infern*. răspunse cu blândeţe "orta. . plutonierul /lom ă comunică. (e data asta. <u ne rămâne decât să ascultăm.. +e află pe coridorul blocului nr.. (orn încercă să proteste#e.<u pot şti.K. . (orn lăsă să-i cadă ţigara. . .%orbeşte ca o fiinţă umană. .%a dura mult2 mormăi (orn. fă aşa. bătând cu pumnul în masă.(omnule subofiţer. în faţa sectorului de la parter. domnule subofiţer. conform ordinelor primite de la comandantul plutonului. <imeni nu ţinea să intre în ra#a i#uală a colonelului %ogel fără o absolută necesitate. "orta scoase afară o cârpă şi o sticlă cu alcoolA sufla întro parte.-ern Eusta este mort.8primă-te aşa cum trebuie4 îl întrerupse (orn. Feld@ebel /eier.(omnule subofiţer. strângea un şurub în alta. . şi mai repede. ce dracuL4 urlă (orn. 'a prima edere ne erosimilă. reîncepu /arcelona pe un ton milităros. şi în acest ca# toate fulgerele din cer s-ar fi abătut asupra nenorocitului care ar fi a ut curajul să întrebe.1e dracuL spui2 .?i tu.

'-a omorât deţinutul Feld@ebel 'indenberg. . urmărea scena din unghiul său de lângă fereastră.6ncă un cu ânt. intercalate cu ameninţări.1e dracuL mai faci încă aici2 . reîncepu "orta. !ă doare în fund. pri ind drept înainte.<u mai face pe idiotul4 5(orn se înflăcără7 şi nu mai orbi în enigme. $ se lungi faţa de spaimă. una mai înspăimântătoare ca alta. erific-o. "o esteşte ce s-a întâmplat. 0poi. 6n tot acest timp. erifică ce rei tu. . cu dorinţa de a-l strânge de gât. şi or fi doi morţi în loc de unul4 'asămă în pace cu aceste idioţenii. ?i /arcelona însoţi cu ântul cu un gest semnificati . care lustruia ce a. . "e măsură ce po estea se derula.(ar domnul colonel a spus. (upă câte ştiu eu.<u este posibil ca Eusta să se fi sufocat. dar taci din gură.<u ştiu.0tunci. 3bergefreiter "orta ă întreabă cu respect dacă poate erifica maşina de scris. .(orn apucă ţigara şi începu să o e8amine#e.. . . (orn se întoarse brusc şi lansă spre "orta o pri ire eninoasă. . (orn făcu un pas spre el. urletele sale de eneau mai iolente. uneori sertarele nu se deschideau bine. domnule subofiţer.6l informe# pe domnul subofiţer că trebuie erificată maşina de scris din ordinul domnului colonel.(omnule subofiţer. intră în acţiune. "orta. 1e a mâncat2 .. 1ând situaţia de eni coaptă.întrebăA . pe toţi dracii. acum când a fost asasinat Eusta 4 (orn sa ură cu ântul asasinat.

- 1ine era de gardă2 /arcelona răspunse că nu-i ştia pe nume. -H banda de porci amestecată cu deţinuţii4 (acă se continuă în felul ăsta, ră#boiul este pierdut. 0ceşti bandiţi or ajunge să mă cunoască. "ână acum am fost bun, dar de acum încolo or edea ei4 <imeni dintre oi nu-F a uita pe -oachim (orn.+ă-F omori pe Eusta 4 1el mai bun colaborator al meu4 6ncercă să-şi reaprindă ţigara care se stinsese în timpul discursului, dar nu reuşi. H făcu bucăţi şi se duse să ia alta din caseta maiorului. Bn semn cu creionul, aproape imperceptibil, îl ajuta să erifice dacă altcine a a usese obră#nicia să deschidă acea casetă. 3prindu-se cu picioarele larg depărtate în faţa lui /arcelona tăie cu o mână e8pertă ârful ţigării, şi începu să fume#e. - 1ine te-a făcut Feld,e&el? întrebă, fi8ându-F pe /arcelona. <u ascultă răspunsul în care se orbea de un anume locotenent-colonel din Cegimentul =K Tancuri din /amberg, un regiment elegant, compus din ba are#i şi austrieci care nu a eau obiceiul să urle ca prusacii. 1u urletele prusacilor, /arcelona nu reuşise să se obişnuiască. Cegreta adesea Cegimentul =K Tancuri. - !i se pare un biftec necopt, numai bun pentru a fi dat ca hrană la câini, mormăi (orn. - (omnule subofiţer4 strigă "orta, radios. +ertarele au fost frecate cu talc şi merg magnific. Trebuie să le frec şi pe acelea ale domnului maior2 - Tu4 urlă (orn, de enind roşu de furie. Tu mă e8aspere#i. ,u am altce a la care trebuie să mă gândesc şi nu la sertarele tale4 1e a secret4

0pucă centura cu totul pistolului şi şi-o agăţă de uniformă, îşi puse pe cap şapca de ca alerie neregulamentară şi fugi ca o pisică sălbatică până la corpul de gardă, unde era /ătrânul, şi unde intră ca o ijelie. - .ei, tu, cine i-a făcut festa lui -ern Eusta 2 "entru aşa ce a a fi spân#urat4 "ri ind în jur cu răutate, adăugăA - Bnde este cada rul ăla nenorocit2 /ătrânul se îndreptă spre coridor şi arătă mortul care fusese lăsat acolo unde că#use. - /ună treabă, remarcă (orn în cunoştinţă de cau#ă, pri ind semnele negre pe gâtul omului asasinat. (ar acest joc îl a costa capul. 1onstată decesul şi procedă la interogatoriu. 6n sufletul său se simţea recunoscător lui -ern Eusta pentru că i-a dat oca#ia să iasă în e idenţă. %erifică cu multă atenţie afirmaţiile fiecăruia şi etală calmul unui preşedinte de judecată&şi-l pierdu însă când !icuţul oi să-i furni#e#e amănunte despre ocupaţiile sale din timpul crimei # A&erge2reiter 1reut#feld, strigă el este de ajuns să te ăd ca provoci o sen#aţie de omă. 0r trebui să fii intr-un balamuc şi nu într-o armată onorabilă. (ispari din faţa mea4 6ntorcându-se spre /ătrân,preci#ă: - Feld,e&el /eier, pune-l pe omul ăsta să facă orice4 "une-F să cureţe latrinele până a crăpa, dar să nu-l mai ăd4 0poi (orn se îndreptă spre celula lui 'indenberg. 0meninţă cu moartea pe condamnatul la moarte, îi spuse ce însemna să fii bătut de Eestapo şi faptul că tocmai acolo îl a trimite. 0 u o surpri#ă imensă au#indu-F pe 'indenberg că puţin îi pasă de toate astea. 6l strangulase pe -ern Eusta

şi era fericit. (orn închise şi deschise gura. ,ra uluit, 'indenberg trebuia să fie, e ident, un nebun furios. <ici o persoană normală nu ar fi mărturisit că a omorât un superior. +e pare că îşi pierduse raţiunea. - <u te simţi bine, 'indenberg2 îl întrebă el cu precauţie. Te-ai lo it la cap2 - <u am nimic. 'asă-mă în pace. (orn nu mai reuşea nici să mai înjure. 0poi îşi dădu seama. 0ceastă confesiune strica totul. Bn ca# de asasinat nu se sfârşise niciodată repede, şi acum nu-i mai rămânea altce a decât să umple nişte formulare stupide şi să-F şteargă dintre cadre pe -ern Eusta . "lutonierul-major (orn intră alergând in biroul său. - /andă de porci4 mormăi, deschi#ând uşa. - "ardon2 spuse o oce stupefiată. (orn fu cât p-aci să urle, dar îşi înghiţi urletul ă#ând cu cine are de-a face. /ătu din călcâie şi strigă cu tonul cel mai milităros posibilA - Heil .itler, domnule comandant. (omnul comandant a dormit bine în noaptea asta2 !aiorul, fost agent de asigurări la $nnsbru;, nostalgică relic ă a armatei imperiale, se credea încă la compania sa de asigurări şi îl trata pe (orn ca pe un coleg de birou cu care se simţea pe picior de egalitate. <u bănuia deloc că în sufletul său plutonierul prusac a ea pentru amabilul şi galantul maior cel mai profund dispreţ. - !ulţumesc, dragul meu (orn. 0m dormit magnific. 1e ai să-mi raporte#i pentru astă#i, dragă (orn2 - (omnule comandant, Sta%sfeld&e%el -ern Eusta a fost strangulat de un deţinut, "eld&e%el'ul 'indenberg.

(ecesul a fost constatat de puţină reme. 1ada rul se găseşte pe coridorul blocului nr. K. Fără să facă pau#ă, continuăA - !aşinile de scris au fost curăţate din ordinul domnului colonel. +ertarele au fost date cu talc. "e biroul domnului comandant sunt două dosare de deţinuţi. <ici unul nu a fost eliberat. Bn ordin de e8cepţie trebuie să fie semnat de domnul comandant. 'a fel şi in entarele depo#itelor trebuie semnate. 6n afară de asta, nimic special de semnalat. Earni#oana se compune din compania de gardă a Cegimentului JM Tancuri& o sută şai#eci de soldaţi, cincispre#ece subofiţeri, un $%ergefreiter bolna , dar în ser iciuA diaree. (orn bătu din nou din călcâie şi-F pri i pe maior. 0cesta îl pri ea şi el. 6şi ştergea fruntea cu o batistă albă ca #ăpada. - (ragul meu (orn, ajută-mă. 'ucrul trebuie e8aminat mai de aproape. Sta%sfeld&e%el'ul asasinat2 , înspăimântător. 1e fel de fiinţe pot ajunge într-o închisoare de oameni ci ili#aţi. (e neconceput... (ar poate se căieşte, dragă (orn. - <u, domnule comandant. 0cest bandit de 'indenberg a mărturisit că a sărit în spatele lui Eusta şi că F-a strangulat. !aiorul îşi clătină capulA - (e ce, dragul meu (orn2 ,ra o persoană atât de simpatică, atât de educată şi un bun camarad. ,,1retinule4* gândi (orn, amintindu-şi că uitase să-F întrebe pe deţinut de moti ul crimei. 1lipi de două ori, a u o idee şi o spuse maiorului uluitA - 6F anunţ pe domnul comandant că deţinutul nu-F putea suferi pe Eusta .

- 6nspăimântător, repetă maiorul, continuând să-şi şteargă fruntea cu batista. (orn se aplecă cu #el asupra biroului şi îi întinse fişa pentru a fi semnată. !aiorul semnă fără să citească. 0 ea o încredere nelimitată în subalternul său şi apoi nu ar fi a ut curajul să facă altfel. Fără acest indi id competent, ar fi fost terminat. (eodată, soneria telefonului îl făcu să tresară, terori#at la gândul că era comandantul închisorii, acel colonel %ogel, care arunca orbele ca pe nişte proiectile, folosind mereu termeni de neînţeles şi mereu estitori de nenorociri. (orn, a ând mereu surâsul pe bu#e, puse maiorului în faţă un dosar şi-F deschise cu o mişcare ser ilă. !aiorul, recunoscător, semnă fără să adă ce semnea#ă. <u citi hârtia roşie scrisă cu litere gotice negreA (in )fişa "eld&e%el'ului .ermann 'indenberg CegimentuF>= $nfanterie* lipseau doar două dateA ,,!ort la data de... (us la cuptorul crematoriului nr.D 6n timp ce semna ordinul de e8ecuţie, maiorul se gândea la toate supărările pe care i le-ar fi putut pro oca asasinul. Tocmai lui trebuia să i se întâmple un asemenea neca#. 6ncet, (orn strânse fişa semnată. 6ntrebări jenante nu se aşteptau, desigur, dar era totuşi mai bine să e ite şicanele. - "regătesc dosarul pri ind asasinul Sta%sfeld&e%el' ului( ' Foarte bine, foarte bine, dragul meu (orn, oftă maiorul, luând o ţigară din casetă. (orn îşi lungi gâtul şi rapid îşi dădu seama că nimeni nu iolase caseta. "oliticos, maiorul îi oferi o ţigară şi apoi amândoi băură un păhărel de coniac. <ici unul dintre ei nu

einrich . +crisoarea continua o nouă serie de fotografii pornografice. !aiorul îşi închipui că (orn îşi căutase o încurajare după oribilele e enimente pe care le întâmpinase. (orn îl întâmpină în felul lui obişnuit. singuri. (upă ce studie interesanta colecţie.immler& se edea deja transferat la Eestapo. dar. 6n public. 'uă fişa roşie şi o arătă deţinutului năucitA . crede-mă4 3amenii de teapa ta nu au nici măcar oinţa să-şi ia iaţa. sâmbătă ei a ea ce trebuie. 1hiar în acel moment. +eparat. "rimi din mâinile furierului sergent +chmidt poşta.1âine4 <u ei sta mult timp aici. 1ontinuă raportul. (i agaţiile îi fură întrerupte de doi jandarmi care escortau un deţinut abia sosit. începu raportul său asupra morţii Sta%sfeld&e%el'ului. cu indiferenţă. . /eau pe ascuns. foarte satisfăcut de el însuşi. <ici unul dintre ei nu bănuia că -osef "orta descoperise sticla în timp ce întindea talcul cu ambele mâini. (orn se întoarse în biroul său şi se lăsă să cadă într-un fotoliu. sună imperios soneria telefonului. scriseA )0ncheta condusă sub direcţia Hau tfeld&e%el'ului (orn*. . "e ăsta îl om împuşca mâineA e un bandit care şi-a asasinat "eld&e%el'ul."ri eşte aici. Cestul fu aruncat deoparte. +e simţea foarte bine. nici alcool. nici femei. iar (orn se gândea în sinea luiA VToţi sunt la fel. 6ţi oi pregăti actele. o răsfoi rapid şi găsi o scrisoare. )*i este marţi& fii sigur că nu mai apuci duminica. 0cel document putea ajunge chiar la . toţi de in porci*. 1u ântul asasinat fu scris în rubrica )cau#a morţii*.arătă nici cea mai mică uimire la ederea sticlei golite pe jumătate.

1ine m-a spionat2 1ine dracuL ar fi putut să mă . . (orn apucă microfonul şi începu să-şi erse furia asupra întregului personal al închisorii. de frică. sughiţă de spaimă. . dar ocea comandantului închisorii răsună ameninţător la urechea saA . declară că a raportat faptul şefului său direct. 'a sfârşit. . e8ta#iat de norocul său. simte tot.eidebricht. şuieră ocea comandantului.%e#i. 1ând îşi regăsi suflul. . Bn Hau tfeld&e#el ştie tot. urlă (orn. care din întâmplare stătea comod cu picioarele pe masă. 0pucă microfonul. dar nimeriA .%rei să fii amabil şi să-ţi dai jos picioarele de pe masă când orbeşti cu mine2 'a celălalt capăt al firului. . +e precipită în camera unde moţăia garda de la drapel. maiorul (i alordS. sergentul .!ereu norocos.(orn pri i aparatul cu o e8presie plictisită. spuse el. Bn declic.(a. bâlbâindu-se.$a spune. urlând ce a ulgar. domnule comandant. ede tot.începu raportul referitor la tragicul e eniment. . 0meninţarea cu frontul de est făcea să tresară chiar şi pereţii. 1re#i că te afli într-un bordel2 (eclicul care puse capăt con orbirii îl lăsă pe sergent năucit.$ndolenţilor4 Bmflaţilor4 %-o fac eu4 Formă numărul corpului de gardă mai mult pe ghicite.Bn alt animal care mă întrerupe. ce se întâmplă în sectorul tău2 +unt noutăţi2 %ocea se strangulă în gâtul lui (orn care.

. în această dispo#iţie.(ragul meu (orn.spione#e2(orn nu putea edea prin #iduri. alarmat.eidebricht.(rojdia societăţii4 +ă omorâţi. (upă ce-şi dădu dracului toţi subalternii.1âinilor4 urlă el. dar să spălaţi podeaua nici unul dintre oi nu e capabil4 "oate reţi să ajungeţi la batalionul de asalt2 1oborî scările şi se ciocni de maiorul (i alordS. murmură maiorul cu o oce pierită. (orn ieşi pe coridor cu o mapă plină de hârtii fără importanţă sub braţ. sau. . (orn îşi continuă drumul şi din fundul coridorului strigăA . Bn moti de scu#ă. . cu colonelul.(a. gândi (orn. 3pt #iduri. domnule maior. (orn îl salută sec. !aiorul îşi pri i subalternul cu un aer de#orientat. (in precauţie.ra imposibil. în ca#ul unei întâlniri neplăcute cu un superior. asta ştiţi să faceţi. . a cărui paloare frapa chiar într-un loc întunecat cum era acela. pică peste câţi a deţinuţi care spălau încet-încet podeaua. %ă credeţi într-un a#il de bătrâni2 Bn picior puternic dat într-o găleată cu apă pro ocă o mică inundaţie. e un demon.0tunci. dar cu glas tare spuse altce a maiorului. trebuie să fiu atent. trăim nişte remuri teribile. (oamne fereşte. .. .+unt con ocat la colonel la unspre#ece şi şapte minute. îşi #ise . . . Căbdarea mea a ajuns la limită. Fra#a regulamentară fu pronunţată destul de ag. .(e trei ori idiot*. schimbă locul sticlei de otcă pe care o ţinea în dulap.ra foarte prost dispus şi. apoi controlă acti itatea oamenilor săiA nici unul dintre ei nu ar fi a ut timp să ajungă la (orn. mi-a spus plutonierul.

ste ade ărat.$ată o #i ratată. gândi (orn. şi Thomas se do edea o curcă plouată.. la rândul său. salută şi se îndreptă spre maga#ie unde. domnea $%erfeld&e%el'ul Thomas. Thomas pri i la 'egionar.:arl 0ugust Thomas. 0cesta intră debordant şi maiestuos& ştia că aici nu are autoritate. şi gândiA . dragul meu (orn. !icuţul scoase afară două pistoale& totul trebuia să demonstre#e o acti itate intensă. 0tunci ochii îi scânteiară.0ş rea o femeie.. .ei. +e ridică încet. Thomas a ea ca ajutor pe micul 'egionar care. este ade ărat. :arl 0ugust2 %rei să te întâlneşti cum a cu $ an2 <orocul tău că nu sunt rău şi nu-mi place să-mi denunţ . 1ărţile se olati#aseră. )6ntr-o #i ca asta. Thomas deschise uşa şi îl salută prieteneşte pe (orn. luă din rastel o puşcă-mitralieră şi o încărcă. Trio-ul 6şi omora timpul jucând cărţi. un pumn autoritar #gâlţâi uşa. e o mare plictiseală să fii ofiţer*.. băgând în bu#unar câştigul. . el era în ingătorul. 6n acel moment.. în#estrat cu o putere nelimitată. . 0runcă o pri ire în jur şi tunăA .ei2 1e ai a ea de #is2 Tăcu o clipă. /ătu de două ori din călcâie. dacă aş fi un ticălos şi mi-ar eni în minte să fac un raport pe care comandantul închisorii săF găsească mâine pe biroul său2 . era ajutat de !icuţul timp de trei #ile pe săptămână. dar nu-F costa nimic dacă încerca. se confesă Thomas celor doi to arăşi ai săi. 'egionarul aruncă pe podea câte a cartuşe.. apoi la !icuţul. dar Thomas nu spuse nimic.?i asta rei să spui că este o maga#ie2 3 ladă de cartuşe goală #bură în colţul opus al camerei.

dar e8perienţa îl în ăţase că nu trebuia să bage de seamă când un superior trişa.+ă facem o partidă în patru. a ea autoritate doar în pumn. . . . sublinie Thomas. desigur4 -ern Eusta 4 (omnul să aibă milă de capelanul căruia i-ar eni în minte să spună o rugăciune pentru idiotul ăla. 0şa cum îi stătea bine unui Haupt2eld. (orn câştiga mereu& el era cel mai mare în grad. -3 scroafă împuţită. 6n acel moment obser ă pri irea 'egionarului şi i se păru că ede o ironie dispreţuitoare.e&el din echea şcoală.prietenii. fără ruşine.un camarad rău care făcea greutăţi tuturor. 1ulmea.H frumoasă porcărie în contul meu. 1u un gest condescendent. 'egionarul împărţi cărţile şi obser ă cum (orn făcuse să dispară două. dădu şi celorlalţi permisiunea să se aşe#e. se adresă 'egionaruluiA . (racul să-F ia pe banditul ăla4 . -ucară un timp în tăcere. Thomas nu protestă.un echi subofiţer să se lase omorât într-o închisoare militară. dar se înşela în mod sigur.ra o regulă de bună cu iinţă.<u. !icuţul se instală pe o grămadă de i#mene pe care. 6ncetă să mai joace şi obser ăA . e8citat la culme. spuse cu bună oinţă. 0poi Thomas nu mai răbdă.Eusta era un beţi . (orn. +atisfacţia lui (orn urca spre cer. le trăsese jos din raft. aşe#ându-se pe cel mai bun scaun din cameră. .Feld.1e porcărie po estea alta cu -ern Eusta 4 (orn aruncă şi el cărţile şi e8plodăA . ade ărat.e&el#ul 'indenberg2 întrebă cu inocenţă Thomas.

mormăi (orn. Cidică pumnul şi urlăA .e&el. ţi-o jur4 +pre est şi nu peste mult timp.<u.6n legiunea aia nenorocită..cretinule2 <u ţi-am #is că nu suport să te mai ăd4 +ă dispari4 .Caporte# domnului Haupt2eld.Trebuia ca o dată să se întâmple.(ar sunt fericit să pot pleca de aici.3 insultă pentru mine2 .1e bandă mi-au pus în braţe. dă-i acestei ite să cureţe mitralierele . adăugă cu un graţios semn în cap. !icuţul bătu din călcâie.?i să crăpi. . $eşi maiestuos. !icuţul trase #ă orul. Thomas.(a. !ă oi ră#buna. conchise (orn. .e&el c% am fost reparti#at aici. scuipând cu scârbă.Tot tu eşti .(eloc. apoi !icuţuluiAbagă de seamă.afirmă 'egionarul. murmură gânditor !icuţul. domnule Haupt2eld.%ei pleca. . ei pleca. pe (umne#eul meu că mă oi ră#buna. dar din nefericire chiar în sectorul dumnea oastră. 3chii lui (orn se tulburară şi îi trebuiră câte a secunde pentru a relua. răspunse 'egionarul. Treburi din astea nu se întâmplă decât în închisorile prusace. :alb. +-a întâmplat şi la Torgau doar o dată. se întâmplau lucruri de genul ăsta2 . .trântind uşa în spatele lui. (orn înghiţi în sec. trebuie să cureţi mitralierele. surâ#ând. răspunse cu un aer distrat Thomas& şi. (orn se întoarse dintr-o dată şi de eni ânăt. unde ai fost tu. .se întoarse spre Thomas şi . . .

dar c"nd înţelesese pe cine avea în faţă. Cămaseră acolo până la ora nouăspre#ece. adău$ă Sc5roder. @orn ridică vocea.dar fusese o bătaie magnifică. @ar. Bn deţinut folosit la bucătărie le aduse mâncarea. .u un sin$ur braţ.se roti în jurul ei de trei ori pentru a-şi întoarce norocul. 8amenii din întuneric socotiră că E-au învins.%orcul de colonel3 . 6şi schimbară ţinuta şi sosiră la V"orcul scăldatD chiar în momentul în care cine a i#bucni în râs. apoi se aşe#ă şi începu să împartă cărţile. 8amenii se t"rau în faţa lor şi asta le provoca o stare de e#taz. !icuţul se tre#i cu ma8ilarul dislocat. Se numeau . lăs"nd înc5isoarea imediat după întoarcerea de la Berlin. . !m"ndoi erau plini de aro$anţă.atz şi Sc5roder şi aparţineau %oliţiei Militare secrete..porţie dublă pentru !icuţul.atz declară1 . sc5imbă tonul. .i c"nd te $"ndeşti că era un artilerist.i din armată. !icuţul se gândea la (orn. *a început. @e fapt. (e fiecare dată când dădea un pumn.'egionar care îşi reluaseră locul la masă. pentru că erau în 5aine civile. au socotit asta încă din primul moment.-nalt ca un ra5at3 .oră la care (orn îşi părăsea postul. nici măcar din SS3 .

'indenberg pri i ner os în jur.0r"tă treabă. .Nu. "ielea. +ă-i fi enit curajul chiar . . red că am avea surprize. "rimul pluton. aşe#aţi pe o targă. cu capelanul şi cu medicul.i dacă am face un raport lui 9einric5> . stătea un căpitan de la garni#oană. goală şi tristă.e&el#ul 'indenberg fu condus la locul e8ecuţiei. spuse Sc5roder. 6n cartuşieră a eau şase gloanţe. era plină de băltoace& era frig.. tot conform regulamentului. E. e#act. . 1ădea o ploaie măruntă& curtea îngustă. Sc5roder. conform regulamentului. !ergea între !icuţul şi "ortaA toţi trei păreau liniştiţi. 1eilalţi doi purtau căşti lucitoare şi puşca în bandulieră.+T0"3 6n dimineaţa următoare. doi soldaţi infirmieri aşteptau. conform regulamentului. sub comanda locotenentului 3hlsen şi a /ătrânului.E#act. 6n fund. Nu am văzut nimic. cu capul descoperit. bine lustruită. se afla deja la locul său. strălucea.. nu am văzut nimic. Feld. str"n$"nd buzele.atz. Fără centură. 'ângă #id. 'indenberg era in uniformă erde. re#emaţi de o piatră. Mai bine am fu$i.

0 u sen#aţia că i se or sparge arterele. <ici o slăbiciune. "uşca se deplasă imperceptibil. 0rată-le că noi.în ultimul moment2 . stătea drept. iată. H curea strânsă în jurul pieptului îl ţinea sus. ceilalţi prieteni.. cădea4 0poi îşi dădu seama că nu putea să cadă. 'ocotenentul 3hlsen ridică braţul. "asul său de eni mai ferm în timp ce se apropia de stâlp& se plasă chiar în faţa lui. 1ăpitanul se apropie cu o batistă în mână şi oi să-F lege la ochi.Cidică sus capul.. Trebuia să prindă iar puteri.1amarade4 şopti pri ind la !icuţul. "uşca lui "orta ţinti în aceeaşi direcţie ca şi a !icuţului . aplecând imperceptibil capul. "entru prieteni. nu ne îndoim de tine.9ineţi #garda pentru oi. camarade. !icuţul nu a trage într-un prieten. Brmări cu ochii şirul care stătea în frontA camara#i care asasinau un camarad. 'indenberg aprobă cu un surâs obosit. H inimă care bătea cu putere. cre#u că-i ine rău.. pentru ca !icuţul să poată ataşa cureaua mai uşor. . . .. (eodată. 3 spaimă in incibilă puse stăpânire pe el. cu picioarele depărtate şi cu patul puştii lipit de umăr. 6i întâlni ochii... scuipă-i în faţă.Bn sentiment de caldă recunoştinţă umplu inima omului care stătea să moară. care stătea puţin spre dreapta.. 1urios era că pentru a e8ecuta camara#i în uniformă erde erau desemnaţi tanchişti în negru şi marinari în albastru. strigă 'indenberg. 'indenberg ă#u ţe ile puştilor ridicându-se şi ţintind peticul alb care indica locul inimii. ţea a se ridică uşor.. scuipânduF pe ofiţer.

pe asfalt.'o itura de graţie este inutilă. . 'a un semn al medicului. +e au#i un urlet sălbatic. Bltimul surâs pe care-F ă#u fu cel al !icuţului. . şopti !icuţul.ste prea mult pentru un copil. "rimul pluton reintră în ca#armă. IIIII 1inci lo ituri la orologiul din turnA trecuseră e8act două#eci de minute de când 'indenberg fusese tre#it în celula sa.ârtiile secrete erau aşe#ate pe biroul săuA raportul asupra e8ecuţiei şi înhumării& nota de cheltuieli& onorariul medicului şi al preotului& totul pentru FJGH. 1a un mai. 'a ora unspre#ece. 1a#ul 'indenberg era . ce plăcere a fi în #iua în care om trage împotri a ăstora de aici. . gândi condamnatul."orta. 'ocotenentul 3hlsen se apropie rapid de stâlp. camara#i.HR mărci. <u a mai orbi decât despre asta. murmură. ridicară corpul şi dispărură prin portiţă. . ?i îşi dădu seama că era gata să plângă. Bn soldat din pluton leşină. +ăracul /ătrân nu mă a uita niciodată.(a. apoi lo itura. cu pistolul în mână.. %a uita totul. 1ă#u cu #gomotA puşca alunecă doi metri mai încolo. 6n ariergardă cine a omită. în #iua aceea om trage la ţintă.. 3 clipă pri i la mort. (orn aplică ştampila peste semnătura maiorului şi băgă totul într-un dosar de corespondenţă.!ulţumesc. . dar asta nu. cei doi infirmieri se apropiară cu targa. Hau tfeld&e%el'ul (orn închise ca#ul 'indenberg. 0 ea doar paispre#ece ani şi purta ochelari.

ordonă (orn. +e abandonă e8aminării unei serii foarte interesanteA câte a momente dintr-o orgie în stil mare cu particulari. gri. de ţi se ridica părul măciucă& sunetul telefonului îi întrerupse plăcerea. pătrun#ători. fără să-şi ia picioarele de pe birou.ste ce a ce ar putea să ne interese#e2 . după modul în care erau îmbrăcaţi. adăugăA . fu deranjat pentru a doua oară în dimineaţa aceea. (imineaţa era cel mai bun momentA nimeni nu ar fi a ut curajul să-F deranje#eA risca să atragă asupra lui furia superiorului său. (oi oameni intrară. . "ăreau gemeni. (ar. te ei tre#i în batalionul de marş. 0mândoi purtau mantale din piele gri.ra "eld&e%el'ul de la maga#ie care cerea instrucţiuni. . bagă-ţi minţile în cap. (acă ei mai uita încă o dată.6n afară de asta.înregistrat şi depus la arhi ă. cu marginea îndoită înăuntru. 0poi. cu o oce ameninţătoare. +cuipă pe jos şi luă o ţigară de la maior. . dar la faţă.1e doresc domnii2 întrebă (orn. 0dam.Trimite-le la 1onsiliul de Că#boi. 3chi limpe#i.. Bşa care dădea în coridor se deschise. la scurt timp. (orn se rela8ăA îşi puse picioarele pe masă şi apucă esel mapa secretă conţinând colecţia de fotografii pornografice. direcţia est. strânse şi închise până la gât& în picioare a eau ci#me grele care scârţâiau. cu e8cepţia ochilor. o dată pentru totdeauna& dimineaţa am foarte mult de lucru şi nu reau să fiu deranjat sub nici un moti .o pălărie pleoştită. . Bnde trebuia să trimită efectele lui 'indenberg2 . erau foarte deosebiţi. ca să se şteargă la fund cu ele.+crisorile unei femei şi alte porcării de genul ăsta. "e cap .

. <u se simţea în largul lui. să nu mai pui picioarele pe masăA acest obiect aparţine "u#rer'ului. Haupt2eld. se apropie de perete şi închise ochii pe jumătate. îi pri ea pe cei doi. cu batalionul de marş şi cu toate relele din ţară. întrebăA . ameninţă cu e8ecuţia. #ise cel numit +chroder. nu-i aşa. <u încăpea nici o îndoială& o simţise imediat. făcu o pau#ă pentru a-şi trage sufletul şi obser ă că cei doi ci ili nu fuseseră deloc impresionaţi.0nimal de apă dulce. 0poi. 1e caută aici ci ilii2 1ei doi schimbară un surâsA -. arătând una dintre ţigările maiorului. . +e ridică încet. spuse +chroder cu un surâs. (orn nu se mai putu abţineA îşi schimbă culoarea. spuse +chroder.0i ce a bere. +chroder2 . "e +atana şi pe dia ol4 +trigă insulte şi ocări. . :at#2 0nimalul ne face să plângem. e8asperat. dar la bucătărie s-ar mai putea găsi ce a bere. pe care (orn o ţinea . un prost.3are ce rem noi.. întors către însoţitorul său şi arătându-F pe (orn. 3ricum. răspunse cel care se numea :at#.e&el? (orn.0ici nu a em decât apă. 'a sfârşit. ' (ar cine dracuL ă credeţi oi2 strigă (orn. înspăimântat. . îşi înghiţi sali a şi începu să blesteme. dar nu oia să cede#e. 0 ea mintea clară şi nu se îndoia deloc că înaintea lui se aflau indi i#i de la "oliţia +ecretă.Tu fume#i nişte ţigări magnifice. bucurându-se de furia lui."oate să schimbăm două orbe cu omul ăsta.Ereu de #is. cu închisoarea. Câdeau eseli.

dar repede. ne trebuie o masă. 0cum trebuie să ne stimulăm puţin. (orn nu-şi cre#u urechilor. apoi. ?i toate astea pentru că roiam o ţigară. spuse :at#. fără să se întoarcă. foarte dur. râ#ând. .%om edea în curând ce ştii să faci. . împingânduşi . . adunătură de idioţi4 0fară de aici. urlăA . 0junge4 0păsă clopoţelul de alarmă pentru a chema garda. ţi-am spus că eşti idiot.0nimalul cheamă garda regelui.între degete. fluturându-le prin faţă perspecti a batalionului de marş. dar idioţi. sau eţi a ea de-a face cu mine4 3 încercare de protest din partea subofiţerului care abia articulă )alarmă* se termină într-un )cretin* urlat de (orn. Erasule.1e orbeşti4 urlă (orn. o maşină de scris. Earda dispăru cu con ingerea că (orn înnebunise subit. . spuse :at#.(ar unde credeţi că ă aflaţi2 mugi (orn. .1e ă trebuie2 se bâlbâi el.$ată-ţi garda. şefule4 rânji +chroder. mormăi +chroder. spuse :at#. (orn înghiţi în sec. <e mai trebuie şi trei duri."lecaţi.care strangulea#ă oamenii în închisoare.(ă-mi una. care să nu înţeleagă nimic. trei scaune şi două lămpi de RHH Q. şefule4 ./ine. umplut cu ciorbă. care continua. . strângând din pleoape. 1e rei să faci cu ea2 . ?i apoi ne a trebui unul foarte. Fură întrerupţi de garda care intră însoţită de un subofiţer. .1omplet idiot. "e ăştia trebuie să-i găseşti tu.

care nu mai era însă prea sigur pe el. 6ncepuse să-i fie frică. 1ei doi i#bucniră în râs. . se abţinu să proteste#e. 0cum. chem comandantul şi edem noi atunci ce figură eţi face.0cest scaun ne trebuie. .+e ştie că e un cretin .şti perspicace4 "e (achau.. prea prost ca să ghicească. . să se teamă de ce este mai rău.spuse +chroder. cât eşti de perspicace4 %ei a ea o iaţă lungă şi frumoasă. fără să aibă dreptul. scuipând pe jos."uţin ne pasă de comandantul tău4 6n mod sigur nu doreşte să ne cunoască. totuşi.<u a eţi nimic de-a face cu mine.. . +coase afară din ser ietă o grămadă de hârtii şi le răspândi pe masă. .?tim foarte bine unde suntem. :at# dădu ocol mesei şi se aşe#ă pe locul lui (orn. dacă rămâi în iaţă. "istoale grele.înainte capul de taur. începu (orn.se gândi. mormăi (orn furios."oate te om lua cu noi şi îţi om încăl#i fundul până om putea fierbe ouăle pe el. nu-i aşa. Tocuri din piele.+unteţi de la Eestapo2 întrebă cu o oce supusă. 1ei doi i#bucniră în râs. Tineri ucigaşi.(acă nu dispăreţi. +chroder2 . . :at# nu răspunse. desigur. Cecunoaşte că e un tont. 6ncepu să bănuiască identitatea i#itatorilor săi. ai înţeles2 Tar#an-ul cu grăsimea de două degete se tolăni în fotoliul de ofiţer. . . . trebuie să edem ce a împreună. 6şi dăduse seama chiar în acel moment că mantaua de piele a i#itatorilor se umfla sinistru sub braţ. (e unde cre#i că suntem2 . Felul lor de a orbi îl înfurie pe (orn care. ca şi cum întrebarea ar fi fost de un umor ire#istibil.

se bâlbâi el de frică.0> . (orn îşi şterse sudoarea de pe frunte cu mâneca şi simţi cum i se răscolesc măruntaiele.<u puteţi edea criminalul. gândindA )<u e o persoană bine educată4 "archetul meu4 1e oroare4* :at# ridică un degetA . Totul s-a sfârşit.1heamă-l pe nebunul ăla.J0 şi rem să schimbăm două orbe cu tine . . . e8trem de alarmat.$mposibil . . deci ai sabotat ancheta noastră asupra unei crime contra statului şi ai iolat în mai multe rânduri paragraful FHFG din 1odul "enal. +cuipă din nou pe parchet. (orn îl pri i cu reproş.1u asasinul reţi să orbiţi2 întrebă (orn. rem să-l întrebăm cu calm cum se strangulea#ă oamenii prin părţile astea. .8act. +chroder se ridică încet de pe scaunul pe care şe#use. .Tu eşti un om mare. 0 fost împuşcat în dimineaţa asta. . :at# şi cu mine suntem de la C+. 1hiar dacă pre#enţa ta ne distrea#ă enorm& n-am făcut un drum atât de lung numai tine. (eclari că ai împuşcat criminalul. strâmbându-se..+unteţi de la Eestapo2 întrebă iar (orn./ăiete. ?tii ce rea să #ică asta2 1ă om fi constrânşi să te spân#urăm de cârligul măcelăriei din "loten#ee4 Câuri de sudoare curgeau pe faţa lui (orn.. )%a ieşi scandal*. aprobă :at#. care ai ridicat cea mai grea problemă criminală a momentuluiA alul asasinatelor de la închisoarea militară din Torgau. acest gen de glume nu-mi plac.0i nimerit-o. spuse +chroder. . se gândi.1e este imposibil2 . 6mpuşcat şi înmormântat.

dur ca oţelul :rupp.0cum. (racuL s-o ia pe ploşniţa aia de -ern Eusta . Tu pregăteşti actele. +cherloc. 1ontinuă să facă semne cu capulA luase o hotărâre. (escurcă-te4 Trebuie să fi pus cel puţin două#eci de semnături.8act. nu-i aşa. destul. <u se a mai lăsa dominat.olmes2 H grămadă de minciuni. /atalionul de marş. . îi spuseA .u m-am limitat la pregătirea actelor. nu ştia să facă altce a decât să facă altce a decât să aducă neca#uri. să terminăm repede.e&el. +chroder se apropie ca o fiară de pradă şi. treaba nu mă pri eşte. dacă nu mi-F ei putea face pe criminal să orbească. . Trebuie să luăm cu noi un asasin. +untem aici pentru a face curăţenie. soarta ta s-a hotărât. +e schimbă la faţă. ?i chiar faţă de superiori. (ar acum. . tu ai obţinut confirmarea. . direcţia est. tu ai descoperit. . tu ai e8plicat. H frumoasă lo itură4 6ntr-un batalion de marş ar fi trebuit să-F trimită. 1reierul refu#a să mai gândească. 3r să adă ei cum se comportă un ade ărat Haupt2eld. 1ât despre tine.puţin contea#ă pe cine& să-ţi intre în cap treaba asta. 0pucă nasturele cămăşii lui (orn şi îl întoarse între degete. dar acum tu ei căuta în mare ite#ă pe porcul care l-a sugrumat pe gardianul închisorii.)+unt pierdut4* gândi. <u a em timp de pierdut. (orn deschise şi închise gura.dându-şi seama că el ar fi trebuit să ceară mutarea lui -ern Eusta din această închisoare. Tu ai scris. Eata cu familiaritatea şi cu apropierea faţă de subalterni.. %a fi dur. un incapabil care. împungând subofiţerul cu un deget nu prea curat .Tu ei fi spân#urat de cârlig. iu sau mort..3rdinul nu l-am dat eu.8istă o celulă pregătită pentru porcul ăla de .

în timp ce pentru ridicolul ăla de şef de pa ilion al lui a em o altă dispo#iţie. încât să-F închidă chiar la Torgau2 6n mijlocul deţinuţilor care îl cunoşteau ca Hau ţfed&e%el( +e înfioră şi mai tare. întrebă :at#. . falsificare de documente. după care începu şi +chroder. acţiune poliţistă ilegală. făcând ser icii umilitoare.<umele. (orn semnă totul. neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor.şti arestat. +e edea pri#onier la Elat#. (orn nu mai stătuse pe el de optspre#ece ani4 . cu două ţeste de argint pe . ordonă :at#. strigă :at#.+tai aici. :at# i#bucni în râs. treabă pentru care a ea predilecţie. spuse poliţistul pe un ton sec. Totul impresiona la acel omuleţ. încredinţate de obicei oamenilor de nimic.ra un colonel îmbrăcat în uniforma gri deschis a artileriei de asalt. care începu să bată la maşină un raport.. Bn taburet de soldat simplu. comportare nelegală.şti deţinut. . . lăsând să treacă un ofiţer mărunt de statură. arătându-i taburetul din mijlocul camerei. spălând podelele.<u mai eşti Hau tfeld&e%el. . cu cinci mari capete de acu#areA sabotaj. uşa se deschise.şti un nimic.condamnat al tău. religia. din obişnuinţă. . starea. Fu un raport lung. Bn gând crud îi trecu prin minte şi îl făcu să se înfioareA şi dacă se a ajunge până acolo. punând înaintea numelui gradul de Hau tfeld&e%el. /rusc încetară să mai râdă şi de eniră de gheaţă. ai înţeles2 Tocmai în acest moment patetic. . (orn simţi că inima îi încetea#ă să mai bată.

băgat într-un toc maro din piele. <asul era enorm. (in moment ce ă găsesc în biroul secretariatului pa ilionului doi.. strigă :at#. 1olonelul domina situaţia doar prin pre#enţa sa. în aşteptare. "ărea o statuie de gheaţă. !âneca sinistră era goală. domnilor2 întrebă colonelul pe un ton uşor ameninţător. o tăcere de moarte domni în birou. (orn sări în sus. . 0cesta rupse tăcereaA . 1ei doi de la Eestapo se ridicaseră şi ei în picioare. domnule colonel. (e centura neagră era agăţat un pistol mare negru "-=U. .. <ici cea mai mică tresărire pe faţa colonelului.(a. 'a gât îi spân#ura )1rucea de 1a aler*. +e corectă imediat."oliţia +ecretă* nu-i plăcură. . 3muleţul se opri în mijlocul camerei. crima făcută de un "eld&e%el deţinut asupra unui Sta%sfeld&e%el. Hau tfeld. (orn începu să tremure& a ea mereu crampe la stomac în pre#enţa colonelului. răspunse :at#. (omnule colonel. . căruia cu intele . ' Trebuie să cred că -aţi făcut treaba.Sta%sc#arfu#rer SS :at# însoţit de $%ersc#arfu#rer SS +chroder în calitate de adjutant.petliţele negre.(omnii aparţin "oliţiei +ecrete.0tenţiune4 strigă el. "istolul părea un tun pe şoldul omuleţului.<u. înseamnă că (orn este complice la asasinat2 . domnule colonel. afirmă el. ca un arc ieşit dintr-o cutie. 6nsărcinaţi cu pregătirea unui raport asupra crimei care a a ut loc în pa ilionul al doilea al închisorii militare Torgau.0restatul -oachim (orn semnalea#ă pre#enţa alături de doi poliţişti. "entru o clipă. CectificăA .

aţi trecut prin faţa santinelei de la intrare la G. Bn #âmbet de superioritate ilumină faţa colonelului. 6ntr-ade ăr . într-ade ăr.dumneata afirmi că nu s-a întâmplat nimic deosebit şi. "ot să întreb ce au de făcut domnii în secretariatul pa ilionului doi2 6şi scoase din bu#unar un ceas de aur şi compară ora cu ora pe care o arăta orologiul biroului. se simţi obligat să obser e maiorul..ste foarte neplăcut. eu -am chemat. 0m dorit ca cercetarea să fie condusă de nişte străini de acest domeniu. continuând să bată în biroul lui (orn cu mânerul cra aşei. 6n plus.. neplăcute. bâlbâindu-seA . când coloL pot să te asigur că s-au petrecut nişte fapte catastrofale şi încărcate de consecinţe.F>. . +fârşi fra#a cu un râs scurt. <ările îi fremătau ca ale unui câine care a găsit o urmă.<u e8istă prea multă imaginaţie la %iena. Bltimul cu ânt îl pronunţă încet. "entru .. +e opri deodată ca lo it de trăsnet.0tunci. apoi se decise să orbească. . . . nu pa ilionul doi. cum ar fi făcut-o la %iena.=M. uşa se deschise fără să se ciocănească în eaA era maiorul (i alordS. acum este FM. . (e şapte ore şi trei#eci şi şapte de minute domniile oastre se găsesc în localul închisori& şi abia acum am plăcerea să ă ăd. 6nchise şi deschise gura de mai multe ori. preci#ă sec omuleţul.(umnea oastră.<u pentru mine. maiorule. <u încercă să întrebe despre sănătatea colonelului. domnilor.1olonelul ridică o sprânceană. după o pau#ă. nu înţeleg. din gât.<u s-a întâmplat nimic deosebit. %-aţi pre#entat poate la comandament2 .ste ce a ne erosimil sau poate că am uitat eu2 "entru a treia oară în #iua aceea.

perfect imobili.1ălătorie plăcută. domnilor4 1iocnindu-şi ci#mele. !icuţul colonel se întoarse spre (ornA . la mine. :at# îi spuse lui +chroderA . afurisind pe -ern Eusta . "e coridor. detaşaţi la un corp de poliţie de câmp.immler. să fiţi în biroul adjutantului meu care a lămurit ca#ul şi doreşte semnăturile oastre. . îi eliberă pe cei doi eroi ai lui . sperând să capete forţă şi curaj.dumneata4 !aiorul îşi înghiţi sali a. !âine dimineaţă eţi însoţi batalionul de marş spre est. 1u un gest al mâinii.(umneata eşti de multă reme Hau tfeld&e%el. Zece minute după aceea. "unându-şi monoclul la ochi.1e prostie4 spuse. fi8au o fotografie a lui 0dolf . urându-leA . colonelul luă. fără un cu ânt. urmărindu-F într-o tăcere de moarte. Brăsc coloneii. părăseau Torgau.(umnea oastră. Făcu o pau#ă.1analia4 +ă fugim4 0cest indi id are relaţii. cei doi #biri ieşiră din cameră. . -aţi bătut joc de ordinele mele care ă chemau să ă pre#entaţi la comandament. domnilor. respirară uşuraţi. "este cinci minute. . enimentele recente mi-au demonstrat că ser iciul ţi se .1onsider tăcerea oastră ca o mărturisire. 1ei doi din Eestapo. 0ţi găsit că este mai interesant să treceţi pe la secretariatul pa ilionului doi şi să ă jucaţi de-a curtea de judecată cu plutonierul meu major. . actele din mâna lui :at# care aştepta. 6i era cald. aruncându-le pe masă.itler. %eţi pleca la /erlin chiar în seara asta. "ri i la :at# şi apoi puţin mai lung la +chroder.

se bâlbâi (orn. (umneata eşti un soldat foarte curajos.u nu tolere# aşa ce a. 1red că se află deja în mâinile comandamentului batalionului de marş. +au eşti ofiţer sau un oarecare. 1el .. Bni ersul său se prăbuşise. 0şa este2 .. de e8emplu. bătu de două ori din călcâie şi ieşi ca şi cum ar fi a ut febră.3fiţer.0de ărat2 0sta se a edea. domnule colonel. 6ntr-o oră.(a. (umneata.ârtiile dumitale sunt gata pregătite la adjutantul meu. +ă mă bat pentru "u#rer şi pentru patrie4 'a dracuL4 ?i să las această închisoare. 'ucrul acesta mă interesea#ă personal. dar cu intele ieşiră ane oie din gât. domnule colonel. . 1olonelul era dia olul în persoană. . maiorule4 1ine a a ut ideea trăsnită să te aducă aici2 !aiorul lăsă să-i scape un oftat. 0runcat la gunoi ca un rahat. 0juns la uşă. ce eşti2 . %ocea colonelului se atenuă puţinA . !aiorul încercă să dea ocii sale un ton afectat... )închisoarea lui*. . maiorule. . te ei pre#enta la el. şi pentru asta ţi-am găsit un alt post. 1ând (orn trase uşa după el.de un "eld&e%el. +-a terminat4 0sta era recunoştinţa pentru tot ce făcuse. Cegimentul de pionieri are ne oie de un şef pentru batalionul de marş şi dumneata eşti pionier. dumneata şi tot pa ilionul. şi ar#i de dorinţa să te măsori personal cu duşmanii patriei şi ai "u#rer'ului.ram sigur. 'a re edere şi călătorie plăcută4 (orn păli.pare greu.(umneata te-ai lăsat dus de nas.1e încurcătură. (orn. micul colonel se întoarse spre maiorA .

+urâ#ând. <u trebuie să faci altce a decât să semne#i. 6nspăimântător. judecând după uniforma pe care o porţi. 0r fi fost fantastic la reîntoarcerea sa la %iena. taburetul soldatului din mijlocul camerei. una după alta. la ne oie. şi cine ştie2 H frumoasă decoraţie. !uri de di#enterie în FG>U într-un lagăr de pri#onieri& fu găsit mort în faţa barăcii numărul nouă. <oroc şi călătorie plăcută4 6şi duse cra aşa la i#iera şepcii şi îl lăsă pe maior distrus."entru a e ita pierderea timpului. Tranşeele fură pentru el o surpri#ă neplăcută. ei fi desigur fericit să te lupţi pentru patrie. (oate sentinţele tribunalelor de război treceau pentru . . "rinse curaj şi începu să-şi facă ali#aA îşi puse înăuntru. 1olonelul pionierilor mi-a spus că ar fi fericit să te ia cu el.puţin. (eoarece am reţinut că dumneata eşti ofiţer şi nu ceea ce am spus mai înainte. ideea sinucideriiA dar asta nu ar fi re#ol at nimic. . am pregătit prin ser iciile mele cererea de transfer la batalionul de marş al regimentului de pionieri. sacrificându-ţi. scoase din bu#unar o cerere de transfer şi o puse sub nasul maiorului li id. 6nspăimântător4 1e or spune femeile din %iena despre un (on -uan ciung2 +e lăsă să cadă greu pe taburet. "oate ar fi putut să obţină un post important în spatele frontului. !âneca goală a colonelului părea că schiţea#ă un salut sarcastic. iaţa.$ată ce risc4 îşi spuse maiorul. două#eci şi opt de cămăşi albe. îi trecu prin minte. "entru o clipă.

'Bată-te în necaz. ! aplica o semnătură în +osul pa$inii la un ordin de livrare a c"rnaţilor sau la o condamnare la moarte era e#act acelaşi lucru pentru el. 2eneralul trebuia să pună cărţile pe masă. %3< EC0/01. BrucFer era un ofiţer adevărat. "teva lăzi cu coniac franţuzesc reuşeau uneori să desc5idă $relele uşi ale înc5isorii. $eneralul de la intendenţă. -i plăcea să poarte cizme sc"rţ"itoare. ascult"ndu-l. făc"nduşi pintenii să sune. care era şi el perfect conştient de purtarea lui. Bătu de trei ori din călc"ie.semnătură pe la şeful ?ustiţiei Militare. constată $eneralul. Nu ştia încă faptul că stătea pe vulcan. un prusac de şcoală bună. conducătorul interogatoriilor tribunalelor militare din cele patru comen#i ale armatei.<. BrueFer în sinea lui se distra. . 8berleutnant-ul BrucFer sur"dea.C0'B' (.Gelaţiile sunt importante. $eneralul de infanterie von 2rabac5& înţele$ea foarte puţin din ceea ce semna. *ocotenentul se făcea că nu înţele$e. E. la fel ca şi prietenul său. observ"nd atent pe $eneralul de intendenţă care părea speriat. $<F0<T. se plimba în sus şi în jos in somptuosul său . 2eneralul păru mai liniştit. Eeneralul de infanterie on Erabach.C$. cretinule3 )se $"ndea.

Eeneralului îi plăcea foarte mult ro#ul şi chiar el purta rufărie ro#. generalul de di i#ie. era cu totul altfelA trebuia să curte#e femeile. (ouă dosare erau subliniate cu o linie groasă trans ersală. nu trebuia să uite să pună o orbă pentru soţul .(omnule general.ârtii în dosare roşii.birou din care i se oferea o splendidă edere pe 'and@ehr :anal. unde fusese comandant timp de patru luni di ine. 6n plus. (ocumente de la 1onsiliul de Că#boi. 6nţelegerea era o irtute recunoscută a celui de-al treilea Ceich. spuse ofiţerul. Bn sublocotenent de artilerieA asasinat& un plutonier de infanterieA de#ertare. 0ici. . dar cel mai rău era că hoarda indi i#ilor din partid. 1e scandal dacă s-ar întoarce căpitanul +tirlit# pe neaşteptate4 1e scandal ar face na#istul punând în mişcare toate relaţiile sale din "rin# 0lbrechtstrasse. . deoarece amanta îi promisese să iasă cu el în seara aceea. H edea deja pe doamna on +tirlit# în chiloţi ro#. prietenul lui. Eeneralul se edea degradat şi aruncat într-un batalion disciplinar. şi generalul se bucura de perspecti a unei întâlniri reuşite.ra foarte bine dispus. roşieA condamnări la moarte. la /erlin. . dar din partea 1onsiliului !unicipal din /ucureşti. 3fiţerul său de stat-major intră şi puse nişte hârtii pe biroul său sculptat. . 1a şi cum ar fi fost un delict să te culci cu o femeie măritată care a ea soţul pe front. +e apropie de fereastră şi îşi plimbă pri irea pe apele leneşe ale canalului 'and@ehrA un remorcher )astmatic* trăgea nişte aporaşe. a ++-istelor se ţineau mereu pe urmele lui. două cereri de graţiere de la Torgau. Eeneralul on Erabach se strâmbă. +urâse şi pri i cu nerăbdare ora la ceasul său de aur.bbei.

Eeneralul surâse satisfăcut. ca un preludiu la formaţia militară. Qalter2 . domnule general.. câte a amabile.Frumoşi băieţi. suflând un nor gros de fum. tu care eşti un bun cunoscător2 Făcu cu ochiul.0i mai fost în ultima reme la ţiganii lăutari. . .!ulţumesc. generalul întinse spre subaltern portţigaretul său de aur. americane. .$a . aş putea jura că ar de eni er#i de supărare. ciripi ofiţerul de statmajor. mulţumit.1e a interesant ai ă#ut. "ot să ă asigur că toţi sunt gata să moară pentru Fuhrer. murmură generalul. +urâ#ând. "edepsele mai gra e la 1onsiliul de Că#boi şi confirmarea apelului. la 0rmata a $%-a. domnule. . ade ărat tineret german. <e asfi8ia#ă cu cererile de graţiere& nu mai graţiem pe nimeni. om ajunge departe.!ulţumesc.itlerjugend.!ulte. 3fiţerul bătu din călcâieA . Qalter. le oi edea când oi a ea puţin timp. Qalter.0r trebui să se ştie la Qashington că le fumăm noi4 Fără să fiu ghicitor.. pune-le pe masă. . 6n special aici. . am asistat ieri la câte a antrenamente. Câse în eselit. domnule general.$eri seară. domnule general. 0şa trebuie să fieA disciplină de fier. 1u un asemenea material.(a. <ici o milă de femeiuşcă. 0propo. trimise de 1rucea Coşie. %on Erabach chicoti. ţigări ade ărate. cântând.. + idee strălucită acest . . unde a em faima că suntem foarte duri. +e aplecară peste fereastră şi pri iră o companie de recruţi de la ca alerie care urca bule ardul. .

cele două cereri de graţiere rămaseră pe biroul generalului.bba on +tirlit#2 repetă el. !ă gândesc cu bucurie la serata noastră. da. 1laudiu.1ea mai mare parte. bucuros.0minteşte-ţi că mi-ai promis o blană. cu soţii pe front sau la lucru. +e bucura la gândul nopţii care urma şi o de#brăca în gând pe . . iubito.Bnul dintre prietenii mei se topeşte după ea. #ise generalul. generalul îşi concedie subalternul.ra. în tonul ocii o uşoară infle8iune semnificati ă. . Femeia râseA . <u cunoşti din întâmplare una pur sânge pe nume . . o întâlnise pe doamna asta la o orgie şi o ă#use trecând prin braţele a cel puţin #ece bărbaţi. înţelegi2 3fiţerul pri i la şeful său dintr-o parteA îl credea chiar atât de imbecil2 1u două luni în urmă.6mi amintesc. şi nu numai cele de . Căspunse o femeie.Femei măritate2 . <u am mai au#it orbinduse de ea..<u cred. pe care ofiţerul o pricepu imediat. . eu sunt. ioaie şi bine dresate4 +ublinie cu un hohot de râs comparaţia.bba on +tirlit#2 întrebă cu un aer indiferent. îl răsfoi fără să-l citească şi-F puse deoparte cu indiferenţă.+e ede că dumneata eşti un ca aler. totuşi. .bba. 3 sărută prin telefon. 'uă telefonul şi formă un număr. %oiam numai să ştiu dacă o cunoşti. !ulte persoane. ?i chiar de şcoală bună.bba. .. Făcând un semn cu mâna. Câse confidenţial. o ei a ea4 Timp de trei #ile. $epe frumoase. Frec entea#ă ţiganii2 .. 'uă primul dosar de pe birou.

0djutantul înţeleseA . <u deranjaţi. armatei şi să ser ească drept căptuşeală la mantalele soldaţilor de pe frontul de est. imploraseră. 3rice pedeapsă cu moartea putea fi comutatăA depindea de general. /lana ar fi trebuit să fie trimisă. (ar cele mai frumoase erau imediat luate de . şeful $ntendenţei. Bn co or oriental şi bijuteriile îşi schimbară stăpânul.bba on +tirlit#. şi speranţa născută se transformase puţin câte puţin în certitudine. pentru moment.amburg. Qalter. ?tiau că dosarul era pe biroul unui indi id care putea ucide sau graţia după bunul său plac. (ar. ca şi altele.la Torgau. .e&el#ului de infanterie îşi luase un ser iciu suplimentar la o fabrică de muniţii pentru a-şi putea procura suma necesară unei călătorii de la .* Qalter îl #ărea câte a minute dimineaţa când trecea în fugă prin faţa biroului său. îi furni#ase o #ibelină confiscată în timpul unei perche#iţii ++. <e asta Feld.3cupat. Bn anunţ scris cu litere roşii era prins de uşa biroului săuA . Eeneralullocotenent +chroll.amburg la !onaco. câte drumuri costaseră acele cereri de graţiere4 +e rugaseră. aşteptau cu inima strânsă să afle dacă ultima lor speranţă fusese în an.+er iciul. 0cum. generalul nu a ea nici un minut de pierdut din timpul său preţios. H soră a sublocotenentului de artilerie de enise amanta unui membru al 1onsiliului de Că#boi pentru a putea obţine o recomandare. în două celule ale închisorii din Torgau şi în două case din . oamenii aşteptau cu inima strânsă. făcuseră chiar acel apel la corupţie.. singurul loc unde putea obţine certificatele necesare pentru cererea de graţiere. ser iciul4 spunea râ#ând generalul. 1âte i#ite.

. dragul meu +chroll. .Trebuie să ai relaţii. piese de !eissen. gânguri generalul de intendenţă. spunea el. /eau coniac în păhărele de cristal şlefuite. Eeneralul de intendenţă dorea să fie bine ă#ut de generalul on Erabach.8celent. râse on Erabach.$eri am trimis un pungaş de Feld. . în biroul generalului de intendenţăA biroul cel mai elegant din /erlin. scobindu-şi dinţii cu o scobitoare din argint. oarecum interesant. 0m . +cărpinându-şi bărbia ascuţită. sper. !ă oi ocupa eu.ştabi pentru soţiile sau pentru amantele lor& cele alese a doua oară ajungeau la trupele de ocupaţie în "olonia şi numai #drenţele ajungeau la soldaţii din tranşee.+er iciul dumitale trebuie să fie foarte interesant. . 0r merita pedeapsa cu moartea."ot să-ţi garante#. +crumierele erau autentice.<ici un pic de milă4 1onsiliul de Că#boi a şti. unde totul era foarte rafinat.(a. reluăA . bând cu sorbituri lungi din coniac 5coniacul rechi#iţionat în Franţa era destinat spitalelor7.. .ra aşe#at comod într-un fotoliu larg din piele. /a chiar în acest ca# oi da şi un e8empluA oi demonstra ca în ţara noastră nu este ne oie de asemenea para#iţi. 0cum câte a #ile un colaborator de-al meu s-a întors din concediu cu trei #ile mai târ#iu.e&el la +pandau. +er iciul este însăşi iaţa pentru mine. . $nadmisibil4 +er iciul este ser iciu şi trebuie să fie înainte de orice. că tipul care a comis infamul delict de a fura de la eroii noştri a fi spân#urat. să dea o lecţie e8emplară acelora care au prostul obicei să fure din bunurile armatei. . dragă colega.

. după paragraful nr. (e atâtea ori pedeapsa cu moartea este comutată într-o iaţă inacti ă în sânul unui batalion disciplinar. tocmai judecăm un ca# de nesupunereA un tânăr căpitan de infanterie. adăugăA . se poate cere pedeapsa cu moartea.immler ar putea să mă influenţe#e& dar şi el sunt împotri a pedepselor blânde. 6n acest moment. cu e8celente relaţii& cu ade ărat foarte jenant.cerut să fie anchetat de "oliţia !ilitară.6n ser iciul meu. !i-a dat-o feldmareşalul. absolut de nimeni. crede-mă. Îl om judeca peste trei săptămâni. (upă mine. nu mă las influenţat de nimeni. 0rătând crucea pe care o a ea agăţată de gât. generale +chroll.+e întâmplă adesea. foarte rar. "oate doar Fuhrer#ul şi . aliniatul G. de e8emplu. de familie bună. dar câţi ar putea dintr-o dată să fie achitaţi2 0sta cere înainte de toate . Bnde om ajunge dacă om admite lucruri de genul ăsta2 /atalioane întregi se or lene i.0i de o mie de ori dreptate. 1onsiliul de Că#boi judecă în sensul dorit şi acest indi id a fi împuşcat în ciuda înaltelor sale relaţii politice. (ar.6nainte ca pricina să fie judecată2 întrebă încântat generalul de intendenţă. . o ba#ă şi . FF==. codul militar este prea indulgent. . !i-au dat-o pentru că ser iciile pe care le conduc eu condamnă aproape întotdeauna la moarte. %reun idiot ar putea fi trimis pe front.u deja am pus că se tipărească schimbările de înmatriculare în roşu pentru a le lipi pe li retul său personal.einrich . graţierile se dau foarte. te asigur eu.+unt mândru de această recunoaştere. Că#boiul cere duritate şi duritatea trebuia să fie recompensată. . . +uspect de de#ertare şi. afirmă on Erabach.

!edicul mia recomandat şase săptămâni de repaus la /aden-/aden.+cu#ă-mă.<u-mi ine să cred urechilor4 Te îndoieşti de ictorie2 Bn urlet de protestA . Eeneralul or Erabach încremeni deodată. dragă +chroll4 <u mi-ar displace să am câte a cutii. %ei a ea cinci.l neagă. mi-am adus aminte de ce a important. aştept să plec în permisie. /âlbâi nişte cu inte de neînţeles. .0i au#it de noutăţile teribile care circulă pe la /erlin2 0rmata din 1auca# ar fi risipită. ictoria ar fi oarecum compromisă. ."entru moment. . spuseA . e8perienţa unei ieţi întregi. contemplând ârful ţigării. . 1eea ce facem noi este foarte dificil.%ai4 Bn asemenea gând nici prin cap nu-mi trece. desigur. %reau să mă debarase# de el. spuseA . 0propiindu-se de musafirul său cu un aer confidenţial. dragă colega. în fine. Bite. mâine.8celent. . (acă este ade ărat. . <u ai ce a sfaturi să-mi dai2 %on Erabach i#bucni într-un râs plin de subînţelesuri şi. apoi. urmărind cu pri irea fumul ţigării. generalul +chroll întrebăA .1e ţigări ai.$ndi idul ăsta de care ai orbit este în mâini bune2 +chroll roşi..+plendid4 6ţi oi trimite camerista mea rusoaică cu o listă. făcându-se că tocmai şi-a adus aminte de ce a. 1eru biroul de furnituri speciale şi orbi cu şeful depo#itului.profun#ime psihologică şi. promise +chroll. Eeneralul or Erabach suflă un nor gros de fum. . în birou am un plutonier-major care a spus fra#e defetiste.

îi spuse.. "orc împuţit. bătându-F cu o mână pe spate. instrucţiuni foarte se ere în legătură cu propagatorii de informaţii tendenţioase. o aruncă şi apucă alta.(a. !ăsura cu paşi mari camera.(ragă colonele +chmidt. )+purcăciune4 gândi el. .9igările sosesc chiar acum. Eeneralul de intendenţă simţi o căldură infernală. fii amabil. +urâse sua şi.. 6n plus. on Erabach se întoarseA ./randt. . un intendent-şef. în mod just. 6şi puse un pahar mare de coniac. în timpul unei sărbători. 1artierul Eeneral ne dă. pe colegul din justiţie.6mi trimiţi un raport despre porcul ăla defetist. %rei pielea mea4* 'uă o ţigară. dragă prietene. "referinţa dumitale. îţi aminteşti de plutonierul-major care orbea adesea de retragerile strategice2 0djutantul rămase puţin pe gânduri. . 1um să scape2 1ine ar putea fi sacrificat2 +ă edem.. îmi amintesc. pe care îl bău pe nerăsuflate. +chroll se ridicăA găsise.Trebuie să-F arestăm imediat. 6l chemă imediat pe adjutantul său. 6şi strânseră amical mâinile. trimite-mi opt cutii de ţigări şi un coşuleţ cu şase sticle de şampanie. o rupse în bucăţi.. apoi îşi turnă un altul. care înainte de ră#boi fusese contabil într-o bancă din pro incie. 1ând fu în uşă. #ornăindu-şi pintenii. pe care le-am primit recent. (in cele cu etichetă aurită. 9i-am acordat autori#aţia mea.. "oate recent. mi-am amintit de nişte şampanie pe care tocmai am primit-o din Franţa. 6l om aranja în mai puţin de cincispre#ece #ile. spuseA . apoi faţa sa palidă se luminăA . !ulţumesc. 0djutantul rămase cu gura căscată. domnule general.

domnule /randt. domnule general. înaintea puternicei stabili#ări a frontului. eram cu toţii de acord4 Cetragerile strategice sunt o realitate. Toţi am râs. domnul general a spus ce a foarte comic. şi tonul său era acela al unui contabil care semnalea#ă o nemaipomenită eroare. .(omnule general. . . (omnul general a întrebatA )1e lucru este parado8al2* ?i apoi. în fundul sufletului său. dacă domnul general îmi permite."oţi spune că dumneata ai fost de acord. (e aceea decise să-i reîmprospăte#e memoriaA . +criitoraşul care era /randt. 0djutantul încercă să proteste#eA . se re oltă.(iscursuri defetiste4 strigă generalul care încerca să se arate indiferent. 0poi chiar domnul general a început să spună anecdote împreună cu noi. 0djutantul nu-şi dădu seama de capcană şi continuăA .u.!emoria dumitale este minunată. +chroll strânse ner os din pleoape şi îşi mângâie bărbia ascuţită. deloc. . pentru a introduce în sufletul nostru dubii asupra ictoriei. pentru că nimeni nu răspundea. ă amintesc că dumnea oastră chiar aprobaţi retragerile strategice ale generalilor lui +talin.ste propaganda !osco ei şi a 'ondrei pentru a distruge moralul trupelor "u#rer'ului. domnul general a spusA )+ă te stabileşti din proprie oinţă în cel de-al treilea Ceich*.(ar.-+ă-F arestăm2 (e ce2 .3h. 1e crede el2 0cest )geniuD nu trebuie să rămână liber. dar eu nu. 0 ea o memorie e8celentă şi îşi amintea perfect cu intele generalului. . domnule /randt. 6ţi aminteşti chiar şi ce am spus.

ste cu ade ărat înspăimântător4 1âte enormităţi poate spune un om beat4 . dragul meu /randt. . . oferindu-i lui /randt una dintre ţigările sale lungi.eic#. scărpinându-şi bărbia cu o energie crescândă. reluă +chroll.. I .0poi am cântat cântece.. ascunde cuv-ntul care răstoarnă cel de'al treilea . dragă /randt4 <ici un ofiţer german trea# nu ar cânta asemenea ocări. (e aceea spune-i să-şi ridice cortul în grabă şi să plece cât mai departe posibil. +ă-i procuri acte."ăi. beţi criţă. )scunde'ţi.. .faţa şi au*ul care răstoarnă cel de' al treilea . Bn indi id care nu are simţul umorului se interesea#ă mult de el.+ă orbim puţin de acel plutonier-major. dragă /randt..eic#! ' .8clamaţia generalului părea aproape un geamăt. dumnea oastră. . domnule general.Toţi.ram beţi.(ar să trecem peste asta.omnule./agă de seamă4 e8clamă generalul printre dinţi. (ar spune. /a chiar dumnea oastră aţi afirmat că poporul german este împărţit în două grupeA una care se bate. .. suntem oameni. cine a fost instigatorul acestei idioţenii2 . continuă /randt. alta care profită de cea care se bate. 6n definiti . printre altele unui foarte comic şi nu prea ortodo8A . . Trebuie să dispară. 0djutantul râse compliceA era mai mult decât de acord cu generalul.ram toţi criţă. admise adjutantul. "lutonierul-major :aiser era beat şi el.

Trădare4 Bni ersul său se prăbuşea. domnule general. şi asta înainte să treacă o oră4 0i înţeles. 6i făcu semn să se aşe#e.(omnule general. (umne#eule4 !irosea a documente false. Bnde om ajunge dacă nu ne-am ţine de acte2 (e data asta. . 6l ei trimite pe frontul de est într-o unitate oarecare şi puţin numeroasă. era un comportament de simplu soldat. Finlanda. Furia îl făcu să se bâlbâie.1retinul. urlă generalul. la ordinele dumnea oastră.. 1ât despre actele sale. . intendent-şef2 . 1unosc pe cine a. care îşi pierduse un picior pe front.'a dracuL cu toată corectitudinea ta şi cu actele tale4 Fă ce îţi ordon eu. .(a.. aplecându-se spre adjutant. 0cesta era tonul care se folosea între gentlemeni2 <u. .ste incorect. ce dracuL4 <u înţelegi că tipul ăsta trebuie să dispară2 . în fum4 /randt rămase fără glasA lucrurile astea depăşeau creierul său de contabil.6n şemineu.0cel afurisit plutonier-major trebuie să dispară precum #ăpada la soare. 0bia părăsi camera şi generalul chemă pe ofiţerul adjutant. nu se poate. care asculta palid ca un mortA . .0djutantul încremeniA .ste periculos pentru noi. sau te oi e8pedia într-un batalion de marş4 /randt începu să tremureA nu-l mai ă#use pe general aşa de ner os. generalul îşi pierdu răbdarea. Eeneralul îşi coborî ocea. 6n ce cursă că#use2 +e înfioră. 0ctele sunt foarte importante. domnule general. 6l oi trimite într-un pluton de infanterie din Erecia. un tânăr locotenent de infanterie foarte curajos.

admise generalul. încât rei atât să scapi de el. în prima linie. în timp ce /ruc. preci#ă sec /ruc. )'ăudărosule4 gândi /ruc. /ruc. e itând obstacolele. !ă întreb ce naiba ştie acest adjutant despre tine. Eeneralul îşi freca mâinile de bucurie. trebuie să pară că fac totul pentru a-F păstra. . (ar este un neghiob şi din cau#a asta merită să fie trimis în compania eroilor. H ţigară2 +e plimba prin cameră. 'ocotenentul fuma în tăcere.er. 0poi se decise să treacă hopulA "oţi să mă scapi de el2 !ă înţelegi.0djutantul meu este un leneş& nu mai ştiu ce să mă fac cu el. trădătorule2 "e mine nu mă poţi lo i& am un frate în ++. bătându-şi palma cu o riglă.er2 (ar. este foarte dificil să na ighe#i prin lumea asta nenorocită./ruc. "ot ajunge şi fără ajutorul tău.er.* "atru ore după aceea. /ruc. într-o unitate ++ în Bcraina. înainte ca tu să ai timp să spui WaminX. spurcăciune4* I Eeneralul surâse şi făcu doi paşi spre ofiţerul său adjutantA . este esenţial ca să nu ştie că eu am cerut transferul său.Bn imbecil.(acă totul merge bine. (impotri ă. ei fi căpitan în mai puţin de două luni. soarta adjutantului era decisă. cu o anumită re#er ă. . fă-te comod. %a ajunge precum o stea că#ătoare în tranşee. mai ales. reflectândA .einrich& el te poate trimite pe front în doi timpi şi trei mişcări. (acă este posibil.1am aşa ce a.er..er. gândindu-se şi elA )1e mai coci în mintea ta. +cuipă ce ai în gând. Câse ner os. . .1omod. la .er aproba din cap.

în marea lui bunătate.ra regimentul german cel mai nordic şi bote#at )Frigiderul*. +e spunea că rămăsese îngheţat complet de mai mult de #ece ori.(e la biroul cadrelor armatei. . apoi generalul +chroll se duse la /aden-/aden pentru a se bucura de odihna meritată. on Erabach nu mai insistă. pentru că biroul de mişcări era în aceste ca#uri de o meticulo#itate e8asperantă. +e puteau naşte complicaţii. dar plecă în aceeaşi seară spre Ciga.+er iciul ne epui#ea#ă. îi trimise două lă#i cu coniac. sosi prin telecomandă un ordin care îl trimitea în misiune specială la armata din nord. Eeneralul. (upă asta. . +chroll răspunse cu mare părere de rău că indi idul fusese transferat. (in toate părţile. 1âte a #ile după aceea.+ectorul frontuluiA +uomisalmi. (e acolo trecu în Finlanda. . încercă să-l ajute pe nenorocitul înspăimântat. (estinaţiaA Cegimentul %ânători de !unte*. în aceeaşi #i. putea fi rechemat. "e hârtia sa era scrisA. 0djutantul se alese cu o mulţime de promisiuni şi un pachet cu alimente e8celente. acolo unde acelaşi general nici nu se mai gândea să inter inăA un fior îl străbătu pe şira spinării când constată de ce relaţii puternice dispunea ofiţerul său adjutant. (acă generalul o dorea. +e ajunse. la punctul culminant. în sfârşit. aflând că trecuse la o altă armă. /erner. acelaşi răspunsA )ordine superioare*. on Erabach întrebă de plutonier. 1oniacul fu un asemenea balsam pentru stomacul generalului on Erabach. spuse în timp ce aştepta pe trotuarul staţiunii. încât consilierul de stat. <u rămânea decât să înregistre#e ca#ul şi să-şi scoată pălăria în faţa coleguluiA nu îi lipsea judecata4 0cesta. putu să facă nimic..

amburg /lan.ein# /erner.. 1u atât mai rău pentru el. "rintre condamnaţii de drept comun.(elictul fiului meu este un delict pasional& era într-o stare de semiinfirmitate când F-a comis. . 5/erner îşi mişca degetele ner os ca şi cum ar fi cântat la pian. este dificil.7 Faceţi în aşa fel încât fiul meu să fie trimis într-un batalion disciplinar. stă înaintea tuturor. relaţii politice.ensee& în schimb. /erner se întoarse acasă fericit şi împărtăşi din e8perienţa personală to arăşilor de călătorie. . dar disciplina.fu primit de el într-un nor de euforie. foarte dificil. insistă consilierul. +unt împotri a manierei forte. 1onsilierul îl implora să fie clement cu fiul său. .<oi ăştia. generalul fu in itat în casa /erner din . murmură consilierul. domnule consilier de stat. <u decid eu. consilierul de stat a ea multe relaţii. sublocotenentul de artilerie . domnule consilier de stat.ste un ră#boi înspăimântător. %a face imposibilul pentru a-i sal a fiul.(ar mă înţelegi. Trebuie să ascultăm de ordine. +e arătă cordial şi promise să facă tot ce era în puterea sa. +er iră împreună cafeauaA cafea cu coniac. generalul re#istă. Eeneralul aprobă în tăcere. (upă patru pahare de coniac. . se primesc ordine. trebuie să ne ajutăm. dar după puţin timp îşi dădu seama că. 1on ersaţia dură mult. din înalta societate. . Eeneralul aprobă din cap. fără îndoială.u iaş graţia pe toţi cu dragă inimă. generalul promise să facă să ajungă cererea de graţiere până la cele mai înalte eşaloane. /erner orbea fără răga#. 'a început. de sus. .

Eeneralul-maior .ra schimbat doar numeleA "eld&e%el de infanterie "aul<icolas Erun. celula nr.* 'a /erlin. îşi aminti că trebuie să-şi facă bagajele pentru a pleca a doua #i la /erchtesgaden.ein# este graţiat4 . . .artmann care a ea cunoştinţe la +tatul-!ajor al regimentelor disciplinare promise să se interese#e de . +orbi din coniac.... deţinut condamnat la moarteA. Căsfoi cu aceeaşi indiferenţă paginile acoperite cu un scris mărunt. 6l puse deoparte şi îl luă pe al doileaA absolut identic cu primul.. +a8onia.ste graţiat4 1onsilierul începu să se agite pentru a obţine ca fiul său să fie trimis într-un regiment de artilerie. 1onsilierul scrise fiului său o lungă scrisoareA )%ei fi graţiat şi probabil ei fi trimis într-un regiment disciplinar de artilerie..0 em generali atât de umani4 0d ersarii noştri nu pot spune nimic. +ublocotenent de artilerie degradat la soldat simplu. Telefoanele sunau fără încetare. "etrecuse o noapte minunată în casa amantei sale şi abia îi fusese anunţat un lung concediu pe care trebuia să-F petreacă la /erchtesgadenA H călătorie foarte plăcută.ein# /erner. <e asta lui leşină de fericire. fortăreaţa Torgau. deodată. 6ntre două fumuri. Eeneralul începu să răsfoiască dosarul.. dar era atât de plictisit4. citind cu indiferenţă cele câte a rânduri care erau acolo. . îşi turnă un pahar de coniac şi se aşe#ă comod în faţa biroului.. %oi să reia lectura. luă primul dosar cu cererea de graţiere. generalul on Erabach îşi aprinse o ţigară.ein# şi orbi de un regiment din 0rmata a N$%-a care se găsea pe front. secţia a doua.

de ce se amesteca idiotul ăla2 (efetist şi el. apăru un subaltern. . ca şi masacrul. îi ordonă. în orice ca#. Fără disciplină. 1onsiliul de Că#boi judecaseA era de ajuns. condamnaţii ar fi fost ucişi în celula lor.(e două ori scrise aceleaşi cu inte care puneau capăt ieţii a doi oameni.l.0pucă stiloul. 'a sunetul clopoţelului. din principiu. acest moment nu F-ar fi obsedat pe generalul on Erabach. (acă ruşii ar fi ajuns la poarta închisorii.Trimite asta la Torgau. +fârşise totul. îl chemă înapoiA . o tulburare neaşteptată. domnule general.(a. spuse ofiţerul. la amintirea promisiunii făcute consilierului /erner. începu să măsoare cu paşi mari biroul. întin#ând dosarele tânărului ofiţer. dar. şi or fi mereu oameni care or trimite la moarte alţi oameni. <iciodată. era împotri a graţierii. ar trebui să se renunţe la continuarea ră#boiului. (isciplina este corolarul ră#boiului. 0păsă cu putere şi scrise câte a rânduri cu un scris drept. "eniţa era tocită. 6n definiti . 6n timp ce ieşea. (isciplina era necesară. +e autori#ea#ă rudele condamnaţilor să le facă ultima i#ită. <imeni altcine a nu ar fi dat . (e ce-i dăduse o falsă speranţă2 (in cau#a acelui e8celent coniac. unul peste celălalt. 0cum nimeni pe lume nu mai putea să-i sal e#e pe cei doi deţinuţi de la Torgau. .0h4 îşi aminti el. Eeneralul puse deoparte cu grijă cele două dosare. H sen#aţie uşoară de neplăcere. 3rdinele sunt ordine. Trebuie ţinut sub obser aţie4 +âcâit de acea amintire. . nici în cele mai rele coşmaruri. +e în eseli. regulat& nici o singură secundă de e#itare . Erabach clătină din cap şi se gândi că era poate dur. uman.

. +emnatA on Erabach. obser ă el când ne îndepărtarăm de celulă. strigă . 0r fi trebuit să fim a erti#aţi prin telecomandă. în culmea fericirii.ein#4 . ameninţând-o cu denunţarea la inspectorul muncii& asta însemna transferarea într-o fabrică de muniţii. 6n orice ca#. <u înţeleg cum a reuşit să afle tatăl său când noi nu ştim nimic. . . 0ceastă autori#aţie este alabilă pentru patru persoane. care a a ea loc pe J> mai la ora cinci dimineaţa.ein# /erner. Te poţi socoti cu ade ărat norocos. 'ucra ca ospătăriţă douăspre#ece ore pe #i la hanul /raf Moltke0 se duse la muncă în stare de somnambulism. (oar /ătrânul rămase sceptic. (urata i#iteiA #ece minute. spuse "orta. Te om duce la )"orcul scăldat*.ste prima oară când se întâmplă aşa ce a."arcă eşti un nou-născut.eide. "aul. 'a Torgau toţi citiseră scrisoarea consilierului /erner şi erau con inşi că fiul era sal at. prea frumos. 'ucră atât de rău. . aruncându-se în faţa trenului în staţia metropolitană +t. Trei luni după aceea se sinucise. +tăteam toţi pe patul luiA celula radia de bucurie. încât o mustrară. general de infanterie*. "entru doamna Erun lo itura fu însă mai dură. acum eşti un prieten şi nu un ofiţer mucos. . . ora optspre#ece.ein# /erner înainte de e8ecuţia sa.permisiunea unei i#ite. râdea. .+fântă Fecioară. a trebui să ă pre#entaţi la 1omandamentul închisorii Torgau pe J= mai. IIIII (oamna /erner deschise glacialul plic oficialA )(acă doriţi să faceţi o ultimă i#ită deţinutului . (oamna /erner scoase un ţipăt sfâşietor.

când au enit alergând cu graţierea.e&el#ul are foaia albastră în maşină. "alid ca un mort. ce a ce nu mă con inge.l credea că mâine a fi liber.0m ă#ut dosarul. <e uitam unii la alţii. . 1ând mă gândesc că nu puteam să-F suport pe tipul ăsta de ofiţer4 ?i acum îmi ine greu.. prima grupă. <u credeam că ar mai putea să mă întriste#e ce a.. s-a întâmplat un lucru asemănătorA un indi id era aproape ajuns la stâlpul de e8ecuţie.. . . !ă gândesc însă că nimeni nu ar fi a ut curajul să facă o asemenea farsă4 . ..<oi.ein#.u. tot plutonul a a ea de lucru..(a. . (upă cum edeţi. ..ra semnătura generalului. spuse :alb..+ăracul4 murmură /ătrânul."rostii. îl dojeni /ătrânul. propuse !icuţul. %a fi înspăimântător. .0tunci a trebui să-i ajutăm. aţi înţeles2 . <oi suntem la rând.6n 'egiune. 'egionarul îşi rodea unghiile. . .ein#. . Bn strigăt de protest. mormăi /ătrânul.ste imposibil4 . /arcelona confirmă din nou cu un semn din cap.. !ai sunt alţi trei în afară de . <u fac pariuri. . Haupt2eld. . răspunse /arcelona. nu reuşea să articule#e nici un cu ânt."ariem2 spuse "orta. /arcelona fu cel care aduse estea. dimineaţă. la cinci.6l oi împuşca pe .1ine îi a spune2 . coborând ocea. <ici o speranţă să facem reo substituţie... <imeni nu se a da bolna . .1ine trebuie să-F împuşte2 întrebă "orta. straniu.

1uraj.ein# citind. îşi spuse. dar numai (umne#eu ştie cât ţin la tine. !icuţule4 . Fumară în tăcere. dar încearcă s-o faci bine.+coase din bu#unar două ţigări cu opiu şi le întinse !icuţului. apoi pri i pe /erner în faţă. . . . . răspunse !icuţul.<u. .şti cel mai brutal bandit din câţi am ă#ut& ai fi teroarea tuturor burghe#ilor bine situaţi. /erner îl pri ea şi el cu o e8presie de eselie în ochi. /erner ridică ochii. . H să meargă mai uşor treaba. să-i facă o injecţie din acelea îngăduite.1re#i că mâine oi fi transferat la un regiment disciplinar2 .deci. când se or crede sal aţi.* "ri i dulapul plin cu cărţi de deasupra mesei de lemn necioplit. şi asta în ciuda tuturor ruşilor şi americanilor din lume. )Trebuie să-i spun. Trebuie să-i spun înainte de sosirea preotului. îl îndemnă /ătrânul.ein#.ein#.!ă duc la .u mă duc să-F caut pe doctor. . încât nici nu pot mânca.(ă-i-le. îi or graţia pe condamnaţi şi.1ât eşti de comic. !icuţul îi aprinse o ţigară. !icuţul deschise uşa celulei şi îl găsi pe . spuse !icuţul. (ar jur că pe comisarul !uller@it# de la postul de poliţie din (a idstrasse îl oi spân#ura eu însumi când om sfârşi cu ră#boiul lui 0dolf.<u-i aşa că ai enit să-mi spui că sunt liber2 +unt atât de fericit. . mormăi "orta.1ând se a face re oluţie. scandând silabele. <u cred. . +e re#emă de perete şi aruncă pe masă cheile.(u-te la . fi8ând gratiile ferestrei pentru a nu întâlni pri irea deţinutului. îi or spân#ura.

<u este posibil4 <-ar mai fi scris dacă n-ar fi fost sigur. mormăi !icuţul. spuse !icuţul. <u a ea nimic de făcut aici. .ein# /erner şi acela eşti tu. şi nici nu reau să fiu.1e ai2 întrebă /erner.erde.<u sunt un tip cumsecade.ra alb ca arul. . speriat. "reotul apăru imediat în celulă. . cu crucifi8ul atârnat la gât.. . încet. 0pucă tremurând scrisoarea tatălui său şi o dădu camaradului. orbind cu greutate."ri eşte4 . apucând mâna !icuţului. . strângând mâna !icuţului. 0 enit rândul tău. aplecându-se asupra condamnatului la moarte care. .ra o minciună4 . .1e spui2 5/erner se ridică cu un salt. o eroare..!âine dimineaţă.cu ulturul şi # astica pe piept. orba de un altul care are acelaşi nume ca şi mine. .'a Torgau este un singur sublocotenent . +tătu un moment să pri ească la cei doi oameni. prietene.roare. la cinci. . <u ei fi eliberat. "ereţii celulei începură să se în ârtească.1ând2 şopti /erner. surprins.7 <u am fost graţiat2 .. . golit de sânge.ste scris aiciA )0m obţinut graţierea ta şi transferul * într-o companie disciplinară*. cufundată întrun abis de ură.ra foarte tânăr şi a ea gradul de locotenent.Fii curajos.1e este2 bombăni !icuţul. /erner se prăbuşi ca un copac.1ine trebuie să o facă2 BriaşuF nu răspunse imediatA pri ea becul fi8at în . . +e retrase fără să spună un cu ânt. şopti sublocotenentul. .ra îmbrăcat în ţinuta gri. începea să-şi re ină. "ri irea sa se încrucişă cu pri irea feroce a !icuţului. . 1e s-a întâmplat2 .

. or trage în mine douăspre#ece gloanţe şi ideea nu îmi surâde.1ând ai ajuns aici. Trage în mine ca şi cum eu aş încerca să fug. la fel şi "orta. al lui "orta şi al meu. dar acum nu mai pot. . 0ceastă lo itură n-aş putea s-o suport. sună. ajută-mă.(ă-mi o lo itură în cap cu mânerul pistolului meu şi apoi fugi.1amarade.l este o spurcăciune patentată. pentru că ai fost ofiţer& pentru acest fel de sabotaj se dă pedeapsa cu moartea.1ine trebuie să mă împuşte2 . . . 0cum trebuie să mă duc. (ar fă-o repede4 0ltfel. <u pot trage într-un prieten.ste mult mai rău decât atunci când nu mă mai credeam sal at. 6ncercă să stai în faţa lui -ulius. dar nu la fel ca -ulius. dacă îţi trebuie ce a. 0m să-i orbesc. +unt un porc. !âine eu nu oi trage în tine. +e opri înaintea !icuţului şi-F apucă de umeriA . /erner se ridică şi începu să se plimbe în sus şi în jos.?i dacă nici ceilalţi nu or trage2 . prietene.<oi4 . şi este mai bine aşa. H ştii bine. !icuţul bătu cu degetele în masă. aş fi făcut-o cu plăcere. 6şi petrecu un braţ după umerii lui /erner şi adăugăA . am ajunge toţi în faţa 1onsiliului de Că#boi şi am fi împuşcaţi toţi doispre#ece.<u-ţi face ilu#ii. Te rog eu. prietene. . 6ţi jur că a trage. ai înţeles2 . ?tie să o . 0ltfel. !i-e frică.<u pot face asta.u nu pot. <u este nici unul din cercul nostru. %or ţinti bine. spuse /erner. plângând.plafon. dar.. cu faţa ascunsă în palme. /ătrânul a eni să schimbe câte a orbe cu tine. 6ncearcă să mă înţelegi.

. e ce a ade ărat în toată po estea asta cu (umne#eu. 6nainte ca să spui amin."rintre ele. cu un #gomot infernal. dar încă folosită în regimentele disciplinare. . 0cum mă duc. faţa i se luminăA . prudent& în acele momente !icuţul era capabil să ucidă. Te or ajuta.eide şi bătrânul colonial sunt trăgători de elită şi nici nu-ţi ei da seama când ei ajunge la (umne#eu. ă#ând apa curgând pe scări. ?i uriaşuF se precipită în jos pe scară. /erner plângea.eide se feri.?tii2 +-ar putea ca toate aceste po eşti cu "aradisul să nu fie nişte minciuni4 "oate că mâine la cinci şi cinci îţi a fi mult mai bine decât te-ai fi gândit. . .eide de la etajul inferior. . a fi dimineaţă. Fumea#ă-le în ultimul moment.Taci din gură4 (acă mă superi. care #bură în aer. !icuţul plecă. 0runcă pe masă un pachet de ţigări şi o cutie de chibrituri. /erner plângea în tăcere. idiotule2 strigă . . intrând la corpul de gardă. (eodată. spuse !icuţul. 0ceastă pedeapsă era suprimată teoretic. ar fi pentru mine o ade ărată plăcere să te ucid./ătrâne. 1ea mai rea moarte e cea lentă& dar tu ei a ea una instantanee. în fiare.6n mod sigur. cu capul între mâini. .1e faci. Bn preot mi-a spus odată că om fi mult mai mulţumiţi după moarte. ?i încearcă să nu te gândeşti prea mult. "utea să-F coste şase luni de arest se er. Timpul trece repede.facă mult mai bine decât mine. "e coridor îşi re ărsă furia asupra unei găleţi pline cu apă. camarade. îţi promit eu. sunt şi două ţigări cu opiu. .

.şti un blestem pentru umanitate. <imeni nu este prea prost pentru a se întoarce spre :ecca. . (ar sunt prea dobitoc. băieţi. deoarece ameninţarea cu moartea mă face să râd. cre#ul îi a deschide poarta grădinii sale. dar n-ar fi rău dacă /ătrânul ar reuşi să-F con ingă că $isus.ein# şi să-i po esteşti ce a despre (umne#eu. . ?i. dacă aş a ea mai multă materie cenuşie în creier şi aş reuşi să înţeleg toată această religie. <u sunt pregătit s-o fac oricând4 +ă console#i o persoană pe care apoi trebuie să o uci#i.ein# a dori să se întoarcă spre 0llah. !icul 'egionar îşi strânse bu#ele. sunt prea rău. spuse "orta. fiul !ariei. .trebuie să mergi la .0llah ştie ce face. reflectând. . e credincios2 întrebă /arcelona.(u-te la . 6l a lua pe . e8plodă "orta. -. orice s-ar putea întâmpla după aceea. un lucru prea personal. . iar (umne#eu prea bun.u nu sunt capabil. !icuţul îl rugă pe 'egionarA . "oate că-i mai bine că sunt dobitoc. nu mi-ar fi greu să mă las omorât. declară 'egionarul pe un ton de predică. 6şi trecu mâna peste faţa crestatăA marea cicatrice care îi tra ersa faţa de la tâmplă la gât era roşie ca sângele..ein# cu el aşa cum îi ia pe toţi aceia care se căiesc de păcatele comise. reluă !icuţul. dacă .ein# şi spune-i ce a despre grădina lui 0llah.(ar de ce.%-o spun eu. /ătrânul se ridicăA . a fi cu +fântul "etru la poarta Caiului pentru a-F primi.<u. să spere şi el ce a mâine dimineaţă şi să ne considere buni prieteni.

"uţin mai la dreapta. %a fi nem sabbot. . +pera din tot sufletul să găsească prete8tul să întrerupă i#ita şi. ţineţi-i pe toţi departe de celulă. jandarmul stătea cu urechile ciulite. "orta..1red că oi face bine pe preotul. ..ein#.!ă duc eu. ..ein#. 0ceastă perspecti ă îl umplea de fericire. 3ricine ar fi. să-i denunţe chiar pe i#itatori ca duşmani ai statului. . /ătrânul rămase trei ore în celulă.ein# în ochii căruia mai strălucea încă o . . 1onsilierul /erner trebuia să facă eforturi pentru a-şi pri i fiul. (oamna /erner plângea. întrebă . -ulius şi tu. 6şi puse boneta pe cap şi îşi aranjă centura.. ?i acum era aici. copilul meu drag4 . <imeni dintre noi n-a aflat cum s-a desfăşurat între ederea.ra produsul tipic al statului dictatorialA idiot şi indiferent& incapabil să înţeleagă ce a în afara regulamentului cu care îi inoculaseră creierul în manieră prusacă.Tată. cu unica preocupare de a înregistra reun cu ânt inter#is. 1red că /ătrânul i-a spus ceea ce trebuia să-i spună& şi totul mersese bine până la i#ita rudelor.ein# /erner părea uşurat. ei şi fiul lor. . atât de adormit părea. pe cele două laturi ale unei mese mici. dacă era ca#ul.. . martor al ultimei i#ite. constatând că nu-i dăduse nimicA nu era decât un gest de mamă disperată.rau faţă în faţă. dar nu se edea.Trebuie să orbiţi cu oce tare şi clară4 strigă jandarmul.0şa ne gândeam şi noi. 0pucă mâna sublocotenentului. trebuie să fii curajos. 3chii jandarmului scânteiarăA încearcă poate să-i dea ce a inter#is2 +e calmă. ?opteaA . ca o stană de piatră.

gândi consilierul. )(oamne4 gândi tatăl.. în curte.1ei mai buni pe care i-am a ut. şi condamnatul la moarte surâse obosit. /arcelona m-a asigurat că momentul cel mai greu este ieşirea din celulă. H aşe#ară . .0sta este.?i sunt camara#ii tăi2 murmură tatăl. "ărea să pri ească o imagine printr-un #id transparent. . (oamna /erner că#u ca o umbră fără greutate. . lucrul cel mai greu a fost făcut.!icuţul.6mi este atât de frică. despre cine orbeşti2 . palid ca un mort. gardianul coridorului. . /ătrânul mi-a spus atâtea lucruri care mi-au făcut bine. . a înnebunit. . . + en şi micul 'egionar. . /ătrânul este plutonierul pa ilionului. Trebuie să ai această speranţă.. !icul 'egionar şi -ulius sunt trăgători de elită. ne om regăsi. băiatul meu. . băiatul meu. ade ărat2 <-am fost graţiat2 Tatăl clătină din cap.brumă de speranţă. (e ce i-o fi spunând /ătrânul2* .ein#. cu ochii injectaţi de sânge. şi lui îi era frică.6ntr-o #i.(a. consternat. /arcelona /lum. ./ătrânul spune că nu trebuie să-mi fie frică. H dată ajuns acolo. garda pa ilionului. !icuţul. !ă or împuşca mâine în #ori.1amara#ii tăi2 repetă tatăl. pierit. şopti condamnatul.(espre camara#ii mei. spune şi el că se a termina repede. "orta. fii curajos."robabil rea să spună preotul. <ici nu oi băga de seamă. decoraţi amândoi pentru îndemânarea lor. . .eide.* "ri i la fiul său. 1onsilierul de stat tremura.

Toţi ceilalţi s-au dus la )"orcul scăldat*. se a scrie despre oi. 1um ar fi putut fi camarad cu aceşti călăi2 "entru prima dată. 0 trebuit să-F ameţim cu lo ituri în cap.ein# /erner. 'ocotenentul 3hlsen ieşi din cameră& şi el băuse. . beţi morţi. Câdeau. '-am însoţit pe băiat la corpul de gardă. 1onsilierul se aşe#ă pe un scaun.6ntr-o #i poate or scrie o carte despre noi. urlândA . s-au întors la mie#ul nopţii. 6l cuprinse spaima de ceea ce i se a întâmpla peste puţină reme. Fostul sublocotenent de artilerie strigăA . şi !icuţul mai mult decât ceilalţi.Tată4 . Trebuiră să-F despartă cu iolenţă pe tată de fiu. lucru se er inter#is. unde /ătrânul îi dădu un pahar cu otcă. )(a. lucru de asemenea se er inter#is. . lăsaţi-mă4 'ăsaţi-mă4 (oi #biri îl aduseră în pa ilionul doi şi îl târâră pe coridor ca pe un sac de făină.* -andarmul pri i ceasul.u şi /arcelona am fost de gardă în noaptea aceea. . se edea bine. un funcţionar german na#ist găsea că societatea este rea şi începu s-o urască.<u4 <u reau. 1onsilierul de stat îşi şterse sudoarea de pe frunte. deoarece ameninţa înspăimântător.Timpul i#itei a trecut4 se răsti el pe un ton sec. deţinuţii de la Torgau. Totul se în ârtea.+ă faci linişte4 0poi se aplecă peste un lighean şi omită.pe o bancă.ein# îl apucă de mână. 6ndreptă un deget spre !icuţul care tremura. 1a să nu mai audă urletele lui . . .

.0 trebuit să-F lo im pe !icuţul de patru ori ca să-l facem să tacă& apoi l-am dus în pat. colorând pereţii carcerei. Fiecare om trebuie să fie capabil să primească moartea în faţă. 6n dimineaţa răcoroasă. 1a şi noi. urmat de adjutantul său& enea din cealaltă aripă.1ontrolea#ă-te4 (umneata eşti ofiţer. ca şi cum F-ar fi lansat un om care se îneca în ocean. urlând disperat. !isiunea sa era terminată. de unde trebuia adus plutonierul Erun. sublocotenent de nouăspre#ece ani. purta cască. Toată noaptea au stat pe marginea patului. +ă stai drept şi să nu te comporţi ca un laş. îşi lipea fruntea de #id şi lo ea cu pumnii în uşă. îi atârna pe şold. cu cele opt . pe un ton care nu admitea replică. 1u o oce aspră. a ea să fie împuşcat. 0juns la uşă. <e-am tre#it la ora patru. locuiau domnul şi doamna /erner. îi spuse lui /erner ceea ce /erner ştia din #iua trecută. <u departe de închisoare. !icul 'egionar s-a dus să ia muniţia de la depo#it. într-un han numit Husarul roşu. . Trei gloanţe de fiecare. Bşa se închise cu un declic& pintenii comandantului sunară. Bn strigăt lungA )0jutor*. să nu uiţi asta. pri ind înaintea lor cu ochii goi. se oprea. un "-=U. 'ocotenentul 3hlsen apăruA a ea un aer obosit. spuseA . (in când în când.ein# /erner se plimba în sus şi în jos prin celulă. pentru care trebuie să fim toţi pregătiţi. centură din piele& greul re ol er militar. soarele strălucea. în timp ce bătrânul orologiu cu pendulă de pe perete socotea timpul cu tic-tac-ul său şi încet-încet se apropia ora când unicul lor fiu. se întoarse şi. <u spuneau un cu ânt. 1omandantul sosi la ora patru şi jumătate.ste un fapt fără importanţă.

(eodată."rima grupă în coloană câte unul.e&el. iar lui "orta îi alunecă de pe cap casca. ducând mâna la cascăA . 0 ea o bucată de sfoară albă şi nouă.<u4 <u reau4 'ăsaţi-mă să trăiesc4 0 trebuit să-F prindem cu toată forţa şi să-F târâm de-a lungul coridorului.gloanţe pentru lo itura de graţie. %oi fi constrâns să-ţi leg mâinile. băiete4 a fi imediat gata. . . . 0ceasta se rostogoli până la parter. 6i tremurau bu#ele. ordonă ce a neregulamentarA . Feld. +peram că un stop cardiac a pus sfârşit ieţii lui. în plasa de siguranţă. unde ricoşă ca o minge.ein#A . 0poi. Fiecare cunoaşte regulamentul.e&el.1uraj. Bn urlet de animal. care răsuna i#binduse de pereţi şi intrând în celule în care alţi condamnaţi la moarte îşi aşteptau rândul. cu o buclă specială. prima grupă se pre#intă ca pluton de e8ecuţie. 0poi eni ţipătul. Fiecare om are trei gloanţe. dar nu a eam atâta baftă. (ucând trei degete la cască. că n-am a ut timp să-F susţinem.(omnule locotenent. locotenentul spuse cu o oce abia au#ităA . marş liber.!ulţumesc. in oluntar. care permitea să lege cu uşurinţă mâinile condamnaţilor. o urmăream din pri iri.eide scăpă puşca. /ătrânul a ansă. 1ă#u la pământ atât de repede. urmaţimă4 <e tre#irăm cu toţii în celulă. în timp ce noi. întorcându-se spre noi. /emer se prăbuşi. 'ocotenentul 3hlsen puse mâna pe umărul lui . "rima grupă este compusă din douăspre#ece persoane şi un Feld. /ătrânul şi locotenentul îl ridicară.

. mi-ai murdărit bocancii4 . 6ncă puţin. mă acoperi cu insulteA . . dar pe noi nu ne mai impresiona. 0 ea spumă la gură şi ochii. . (in celule se au#eau urletele deţinuţilor. Erupa a treia sosi cu plutonierul Erun. ieşiţi din orbite. <u mai mâncasem nimic de când ani aflat ce se a întâmpla. 'ocotenentul 3hlsen îşi întoarse şi el capul.1amara#i. lăsaţi-mă4 0jutor4 +e #bătea disperat. în procesiune solemnă.0sasinilor4 . ajută-mă4 . "orta.<u reau să mor4 striga băiatul de nouăspre#ece ani. 0lb ca arul.1âini fascişti4 1âini fascişti4 <er ii noştri cedară. mergea foarte calm între doi soldaţi."orcule. 6ncepură toţi să strige. bătând din picioareA . 'ocotenentul 3hlsen o înnodase prost.Tăcere4 strigă locotenentul. /ătrâne.0m omitat. +foara care-i lega mâinile se desfăcu. ieşindu-şi din fire. agăţându-se de /ătrân."orci fascişti4 strigă sergentul de a iaţie care era comunist. /atalionul de marş fără nici o îndoială. erau ochi de dement. (ar nici el nu reuşea să-şi păstre#e calmul. 6ncepu să plângă şi se lăsă să cadă pe un scaun dintr-o celulă goală& a fi ai de el şi de noi dacă a afla comandantul de asta. urlete de furie şi de disperare. încet.Fiţi blestemaţi4 .ein# /erner îşi întoarse capul. dar nu era fiere. 0jută-mă. Frontul nu era mai rău decât ser iciul de gardă la închisoarea militară. . şi nişte incidente ar fi dus în faţa plutonului de e8ecuţie alţi doispre#ece oameni.

.<u reau să mor4 se bâlbâi . <u este chiar atât de teribil. spre #idul de şase metri pe care îl a ea în faţă. mulţumesc. continuă plutonierul de infanterie. cu crucea atârnată la gât. când i se făcu aceeaşi propunereA . Bltimul lucru pe care îl ă#u /erner pe lumea asta fu . se au#i o oce liniştită& era "eld&e%el'ul Erun. pătat de sânge. spuse el cu un surâs. coborî scările.!ulţumesc. dar ce se putea spune unui copil care înnebunea de frică în faţa morţii4 (eodată. "lutonierul de infanterie. .<u trebuie să-ţi fie frică. "arcurse coridorul.eide şi 'egionarul îl legară pe . 6l ă#urăm pe . camarade. <u mai eşti singur. "reotul în uniformă gri. prietene.+untem împreună.%rei să fii legat la ochi2 întrebă /ătrânul.ein# de stâlp. . să rămânem împreună până la sfârşit.ein# /erner îndreptându-se. "ri ea drept înainte. +oarele apăru deasupra #idului înalt.ein# /erner pri i cu ochii rătăciţi la to arăşul său de nenorocire. apoi ieşi din închisoare. celălalt condamnat la moarte.erde. -ulius . urmărea procesiunea.(oamne. răspunse cu glas tare. . +e ruga cu oce scă#ută şi se au#iră aceste cu inteA . H mierlă începu să fluiere& câţi a pescăruşi #burau pe deasupra curţii închisorii..ein#. alături de /ătrân. ţeapăn.<u. . . un stâlp necioplit şi u#at. 0jutor4 /ătrânul îl legă la ochi. primeşte-i la tine*. legat de celălalt stâlp./ătrânul încerca să-F console#e.

"uştile erau toate îndreptate spre pieptul lui . "uştile în flanc. 6ncărcaţi puştile. Fiţi gata. (oi oameni nu or trage într-un camarad. 6ntr-o cameră a hanului Husarul roşu. "rimul şi al doilea pluton se formară. 'ocotenentul îşi îndreptă casca. /ătând din călcâie. . 1omanda se repercută asupra #idurilor. să se termine mai repede4 'ocotenentul oia să se îmbete. 1hiar fără să-F cunoaştem. 1ulatele se deschiseră. (oamne. 0 ea pieptul acoperit cu decoraţii şi nu putea să aibă mai mult de două#eci şi cinci de ani. obturatoarele pocniră. îl detestam. .ra cinci fără un minut. la dreapta4 /ătrânul se întoarse pe jumătate spre stânga.eide. ."ri iţi la dreapta4 comandă 'ocotenentul.ein#. 'ocotenentul necunoscut pri i orologiul din turnul închisorii. gloanţele scrâşniră. două persoane urmăreau cu pri irea acele orologiului de perete. <u obser ă că puşca !icuţului se ridica imperceptibil& la fel şi puşca lui "orta. . +imţea încă pământul umed şi mirosul de fân."orta. 0parţinea unui regiment de ca alerie motori#ată. 0 ea mâneca dreaptă goalăA se întâmplase la +talingrad."rima grupă. comandă cu o oce metalicăA .mâna deformată de e8plo#ia unei grenade. Bn locotenent necunoscut îl înlocuise pe locotenentul 3hlsen. dar erau alţi #ece pentru a omorî un . puţin înapoi. o eternitate. puţin înainte. Toţi a eau repaus într-o #i de e8ecuţieA era un ser iciu foarte dur. Bită de ultima ţigară tradiţională sau poate oia să fie e8pediti 2 9igara amâna e8ecuţia cu cinci minute. pentru a controla alinierea.

o perec5e de foarfece. Micuţul şi %orta. =orţase uşa. 'ocotenentul fără braţ se apropie rapid de stâlp şi într-o clipă goli încărcătorul în corpul ce mai tresărea încă. 6nainte marş4 (otul se sf"rşi. atârnând în cor#i& mierla nu mai fluiera. @in vina Micuţului& a lui %orta şi a unui soldat condamnat la moarte care reuşise să scape. se află că deţinutul se servise de unelte din afară1 două lin$uri. de acolo. ani. natural. cu batalionul de marş. .condamnat de nouăspre#ece.Foc4 (ouăspre#ece lo ituri răsunară în acelaşi timp. se strecurase pe coridor şi. 3rologiul sună. 6n ăţasem să ascultăm de ordine. reuşise să se caţere pe acoperiş. care erau de $ardă. profit"nd de barele de fier care a+un$eau de la păm"nt p"nă la marea fereastră. . (oate astea s-au înt"mplat cu trei zile înaintea e#ecuţiei. trecuse peste zidul înalt de trei metri. @ar după patruzeci de zile îşi dădură seama . fură arestaţi imediat şi intero$aţi. apoi. -n cursul anc5etei."rima grupă. !ici o fr"n$5ie adevărată îl a+utase să escaladeze cei şase metri ai zidului e#terior.ein# /erner era acolo. 0poi introduse arma în toc. +e răsuci pe călcâie şi eni spre noiA . (oi soldaţi infirmieri eniră în fugă cu targa. ?$5eabul îi servise drept scară. cu a+utorul unei corzi făcute din f"şii tăiate dintr-un tapet. Bn lung strigăt se stinse într-un horcăit de sânge. un cuţit. 6n şir câte unul. la stânga.

de lângă frontiera română. aşa.că deţinutul reuşise să se pună la adăpost.'B' (. un important nod fero iar la nord de %el. "e podea mai erau încă o ghetuţă cu toc înalt. '0 !0C. 3 bună parte a populaţiei se refugiase în munţi sau trecuse frontiera în Comânia. colonelul veni să ne ureze drum bun. olonelul 4o$el trimise la dracuH 2estapo-ul. Fusese. care-şi cerea perechea. Spuse locotenentului 85lsen ceea ce se spune în asemenea ocazii&str"nse o sin$ură m"nă1 pe cea a Micuţului. odată.o . trebuie să fi fost plăcut. dar pe compania noastră o trimise într-un batalion de marş. 5iar înaintea plecării. în întregime alb& lumea tolănită pe terase se bron#a la soare şi pri ea !area <eagră. colonelul se răsuci pe călc"ie şi ieşi afară. . /3C(. odată.0 <. dar repetatele bombardamente îl făcuseră să-şi piardă această importanţă. $ntrând odată într-o casă. idiotule de trei coţi3 .4ezi cum scapi. %or ta ne asi$ură că r"dea. (rec"ndu-şi m"na înmănuşată peste buzele subţiri.i Micuţul. pe jumătate părăsit. domnule colonel.*a ordinele dumneavoastră. +e numea Tiestuano a. ne-am putut da seama până la ce punct plecarea fusese precipitată. sur"zător1 .0ECT 3raşul. şi un ursuleţ .

6ngro#it de ceea ce !icuţul făcea ofiţerului din ++. nu e ina noastră. în compania a doi parti#ani polone#i. 0cea noapte înspăimântătoare din "olonia când. ca să-F ajute pe !icuţul să-F ciopârţească pe ++-ist. (ar doi parti#ani au rămas cu noi. Ce edeam scena oribilă. întorcându-se pe călcâie. doi subofiţeri din Cegimentul = $nfanterie polone#ă. mormăi !icuţul. pentru ca mucoşii ăia să poată fugi2 ?i nu le-am smuls eu inima ++-iştilor ca să le-o dau la câini2 . ?i.Totuşi.0i făcut prea mult chiar. protestă şi. îşi scoase actele şi o fotografie în uniformă de ofiţer "olone#. !icuţul& când atât de delicat. ei a ea de-a face cu mine. arătând ursul.Te a erti#e# că nu mai suport4 (acă îndră#neşti să te atingi de un copil. Timp de o . la ederea căruia /ătrânul se tulburase.1opiii îl înnebunesc. 'uă de jos ursuleţulA . Bnul dintre parti#ani era colonel. dispăru în spatele uşii. răspunse "orta. care amintea de căciula ulanilor.2 <-am tras eu atunci în ++-işti. pentru a da greutate protestului. +e înfurie şi dispăru în pădure. afirmând că noi eram generali. %ă amintiţi de casa copiilor2 ?i de ra#ia ++iştilor la !aidane. 1omic tip. când atât de comic4 /ătrânul îşi ieşi din minţi şi apucă pistolulA . "rea mult.din piele galbenă. ?i noi am sal at copii. urmat de şase parti#ani şi de copiii sal aţi. am dat peste un con oi de copii. murmură "orta. 0m început toţi să ne batem joc de el. . 0poi au spân#urat cada rul mutilat de picioare. BriaşuF ne pri i buimacA .1e l-a apucat2 .1e ră#boi oribil4 "ână şi copiii4 !icuţul mormăi că nouă ăstora nu ne prea pasă de copii. cu o bonetă comică pătrată.

ermann2 6ncepurăm să râdem pri ind râul (ibo ila. +ă e8iste aici o puicuţă cu rufărie neagră. %ă amintiţi în L>F când am furat o încărcătură întreagă pentru grasul . şi acest ră#boi poate să dure#e trei#eci de ani4 Comânia este un loc frumos. 'a primul şi la al doilea etaj. pe o colină cu edere splendidă la !area <eagră. 6n micul orăşel alb. "orta deschise larg fereastra şi. unde totul era ro# sau bleu. o ilă albă magnifică. tolănindu-se într-un imens şe#long. .!area pe care o edeţi acolo este !area <eagră. "lin de satisfacţie. spuse !icuţul. strigă "orta.H ade ărată autostradă4 e8clamă !icuţul.%iaţă lungă clasei conducătoare. este ră#boiul. ne-am instalat într-o ilă mare. după cum puteţi obser a.. care tocmai se tolănise pe di an. începu să se gândească la rufăria feminină. /ătrânul îl aruncă în foc şi !icuţul găsi că a fost un gest idiot. ridicând glasul. dar pentru moment ră#boiul nu ne pri eşte.săptămână. 1ine ştie cine o fi a ut ideea2 ?i parfumul îl simţiţi2 Bn parfum de furouri şi chiloţi brodaţi. 6i străluceau ochii la ideea unui regiment de femei semide#brăcate. începu să declameA . 6n toate e8istau câte un di an imens şi o mulţime de oglin#i. dincolo de această mare albastră care se cheamă neagră. 'egionarul râse în tăcere şi-F pri i pe /ătrân cu . camerele erau dispuse în şir şi miroseau a parfum de femeie. /ătrânul n-a schimbat nici un cu ânt cu uriaşuF care îşi ceru iertare în cele din urmă şi restitui inelul furat de la o ++-istă. %ila părea abandonată. nu are nimic negru& departe. .+tă bine oglinda aia pe plafon. .

aş putea jura că-i o patroană de bordel4 0şteptaţi-mă.ilometri.înţelegere. dispăru. . dacă /arcelona n-ar fi fost atent. eu nu mai sunt 'egionarul. 1el a cărui ictimă striga trebuia să dea de băut bere tuturor. încercând să o răstoarne la podea. s-ar fi #drobit în stradă. 6şi îndesă pe cap bereta neagră. şi puţin a lipsit ca !icuţul să nu-şi lase pielea pe acoloA punând o grenadă împotri a unui câine care urla în curte. . îşi pierdu echilibrul şi. 6şi re eni rapid şi apucă femeia. !icul 'egionar era un maestru în utili#area cuţitului şi ne în ăţase şi pe noi să ne ser im perfect de arma ucigaşăA ne în ăţase să ucidem ictima. scu#ându-se. .!erg să arunc o pri ire acii ăsteia mai de aproape. la primul etaj al casei. care cădea fără nici un aiet. !icuţul descoperi o mulţime de alimente şi camera lui din ila albă ar fi putut . pri i uşa şi spuseA .1re#i că este o târfă2 întrebă !icuţul. (acă nu ţine un bordel. !icuţul descoperi o grăsană care încerca să golească un seif fi8at în perete. .<u chiar. mă duc să ăd. la comandament. (ar am ă#ut destule bordeluri pe lume pentru a putea recunoaşte un )peşte* sau o patroană de bordel de la #ece .Erăsana asta are ce a straniu.1e face aici scroafa asta2 0m făcut toţi un pas înapoi. /ătrânul stătea aplecat peste fereastră şi fuma. <e-am dus să mâncăm pe terasă. "uţin după aceea. apucă pistolul şi îşi introduse un cuţit în mânecă. 1ât despre asta. 1hiar în #iua aceea. să-F prindă şi să-F ţină cu toată forţa. 1u ântul tifos puse o barieră între noi şi intrusă care. Bn alt cuţit îl ţinea în ci#me. H ă#u pe neaşteptate şi în primul moment rămase uluit. 'egionarul strânse din pleoape.

şi cu un ser iciu de primă mână. . dar era un punct de onoare pentru toţi să le fume#e. arătând un as din porţelan lângă marginea patului.%rei să spui că suntem într-un bordel2 .?i asta ce mai e2 întrebă /arcelona. cu o notă de eselie în glas. mai bună decât ă imaginaţi4 6n timpuri normale. . aruncându-i pe un dulap.<u-mi or mai trebui pentru mult timp4 .8act. . !icuţul căscă gura şi sări jos de pe di an. deasupra intrării era un felinar roşu. +e aşe#ă lângă !icuţul şi se ser i din coniac şi din trabuce.%a trebui să se dea o bătălie istorică pentru a mă smulge de aici. . dacă rei să ştii. .Tsta este pisoarul meu particular.eide deja omitase de două ori. !icul 'egionar se întoarse plin de noutăţi.1e rei să spui2 .ra beat. 1u e8cepţia /ătrânului şi a 'egionarului.H casă bună. ţigările de foi nu plăceau nici unuia dintre noi. . . .'a naiba4 strigă "orta.. H operă de artă cu flori roşii şi albastre şi cu amoraşi care dansea#ă. dar reîncepea să fume#e. declară !icuţul. 9igări spân#urau de ta an& în lungul di anului se aliniau ca pentru paradă sticle groase de coniac franţu#esc& un mare tablou cu două femei goale într-un tandru tete#0#tete era agăţat de perete. . . Bnde este personalul2 6ntr-o clipă.re#ista la un asediu. jurând că sunt ţigări e8celente. <-am mai ă#ut ce a atât de graţios şi apoi poate fi golit pe fereastră. !icuţul puse la loc pernele şi-şi dădu jos pantalonii.?tiţi în ce fel de casă suntem aici2 întrebă 'egionarul.

ilograme. "orta strigă furiosA . . încât aş iola şi o sobă încinsă.?i unde-i )garni#oana*2 <u se ede nici o umbră. de frica unchiului losif. 0u fugit.ilogramele. prin comparaţie. o scroafă. (upă ochi. spuse /arcelona. . . cum arată. .. 6n plus. . !icuţul se trânti pe di an. !i-a răspunsA nouă#eci de . bineînţeles.0ţi ă#ut-o deja.1e rău am făcut noi cerului2 . 1u un urlet. nu mai găseşti ieşirea. cheamă codoaşele. (acă intri în ea."rostii4 $mportant este să ştie să-şi ridice picioarele. mai a ea pe cap jobenul galbenA !icuţul îşi etala melonul gri. dar a minţit. . Fumea#ă fără încetare o pipă curbată şi bea otcă cu . pentru a masca mirosul de transpiraţie./ătrânul îl întrebăA . 0m întrebat-o câte tone de grăsime are în spate. au fugit toate spre est. am ajuns într-un asemenea hal. 0duceţi târfele4 /ătrâne legionar. cântăreşte o sută două#eci de .Bn ade ărat munte de carne. . . ci#me şi centironul cu pistol. 6şi dă pe ea o jumătate de litru de parfum în fiecare dimineaţă. 'ocuieşte într-un apartament4 0sta.ilograme.Tsta este neca#ul. spuse "orta.(esigur4 1u ci#me şi cu centiron.u. este o gaură de şoareci.Eata4 strigă "orta. 'egionarule2 . nu mi-e frică de nimeni4 "orta îşi scoase şi el hainele şi rămase la felA gol puşcă.(ar ci#mele ţi le păstre#i2 .?i dacă ne-am mulţumi cu patroana2 $a spune-mi din nou.

(acă se plânge. spuse 'egionarul. (acă fetele sunt ascunse.ste o caracatiţă cu tentacule peste tot.0r putea fi şi asta. care părea să iasă dintr-o imensă grămadă de flori. oi organi#a un dans al paturilor în stil mare4 +trigând în gura mare.<u fiţi idioţi..+ă facem o anchetă. . "entru a-mi satisface capriciul. . strigă !icuţul. . Tra ersarăm un hol. şi deschise uşa fără să se mai preocupe de indicaţia )/ateţi înainte de a intra*. H femeie ca asta are multe relaţii în poliţie. dar în timp de ră#boi eşti uneori constrâns să te mulţumeşti şi cu surogate. . . iar dacă patroana îşi bate joc de mine. spuse !icuţul. strigă "orta. 6i pronunţă numele ca şi cum şi-ar fi amintit de ce a oribil.1um2 . . .<u cred că ar a ea ce a împotri ă."uţin ne pasă. spuse 'egionarul. spuse /ătrânul.şti sigur că grăsana nu încearcă să ne ducă de nas2 . o oi afla în #ece minute.1ă şi-a golit localul pentru că nu suntem îmbrăcaţi şic2 'egionarul trase încet din ţigarăA reflecta. o strangule#. care dădea într-un salon unde . Trebuie să te obişnuieşti.0ici. +e numeşte 3lga.0i dreptate. toată compania se duse la casa 3lgăi.Cestul ne pri eşte pe noi. 3lga nu merge. (ar unde dracuL ar putea să le ascundă2 . . se lasă cu pedepse. arătând o casă albă. !icuţul uitase că n-are pantaloni şi fundul lui gol părea şi mai gol din cau#a centironului cu pistol şi a ci#melor cu carâmbi joşi. "orta se ridică dintr-o dată.

. băiete.!ulţumesc. conclu#ionăA .(oamne. . întorcând spre 'egionar un surâs amabil. pe care se întindea pieptul ei mare. 3lga era acolo. dimpotri ă. 3lga e8clamăA .!adam. 1olegii de pe front ar putea să sosească.1alm. sac de grăsime4 <u a em timp de pierdut. ameninţător. (omnii doresc să-mi orbească2 . calmea#ă-te. aşteptăm dintr-un moment în altul i#ita colegilor din est. te rog politicos un lucru la care am dreptul. .u. H ştim. de aceea putem face orice. .1e e8presii folosesc domnii4 .1ărui fapt datore# această i#ită2 începu femeia cu o oce joasă.imense di ane acoperite cu mătase se aliniau în lungul peretelui. mormăi !icuţul.'a ce ţi-ar ser i relaţiile importante când ei fi moartă2 (eci. +coate la lumină )garni#oana*. e cât un agon4 strigă "orta. dar nu mă minţi în faţă. Totul se a aranja. îl sfătui 'egionarul. . . aşa cum a spus camaradul meu. fii mai deşteaptă. Transpira.(a. 0m enit să te întrebăm unde sunt puicuţele.1animaieşi( . 1u un surâs ambiguu.Eata cu mutrele astea. Câse sarcasticA . ai înţeles2 1u un râs forţat.+unt tot felul de con ersaţii. cotcodăci 3lga.u şi madama 3lga ne om înţelege. . 0i noştri ne-au abandonat. şi se retrase cu un pas când !icuţul o săltă aproape în spate. şi ei edea că nu om a ea scrupule să-ţi de#mierdăm fundul cu aruncătorul de flăcări. Fardul îi curgea şiroaie pe faţă. !icuţule. . în spatele unui imens birou sculptat.

!icuţul dibui un butoiaş de bere de cinci#eci de litri şi cu ajutorul unui infanterist bulgar îl rostogoli în salon. trăgând-o prin toată camera. sughiţând. într-un nor de praf. 1u . începu 3lga. "orta îşi scoase flautul.' 1aporal major.1eea ce rei şi tu4 rânji un sergent tanchist. (e altfel. ca să ştim dacă grajdul merită să fie apărat. Bn #gomot infernal i#bucni la intrare& aşa se deschise cu iolenţă şi o armată de soldaţi români şi bulgari in adă casa. (ar. <e-am reîntors şi ei a ea de-a face cu noi.eide armonica şi începură să cânte în nebunia generală. se târî în patru labe spre ea şi îi dădu un picior în fund. 3lga se ridică încet. începură să se joace de-a troica. +coate afară târfele. $ an trebuie să sosească dintr-o clipă în alta. sparte. care găsise o piele de urs şi se acoperise cu ea.. +oldaţii. . 1inci oameni se aruncară asupra ei. rem să ne distrăm puţin. . frecându-şi fundul dureros şi gemu. !icuţul stătea deasupra pieptului ei şi ceilalţi făceau pe caii.1e dracuL mai reţi şi oi2 întrebă !icuţul. apucând-o de gle#ne. . +oldaţii puseră mâna pe 3lga şi începură să o arunce în aer& ea striga de frică şi de fiecare dată fusta largă se umfla ca un balon. prefăcându-se că se bat cu ursul. scroafă4 strigă un caporal român. 1odoaşa scoase un strigăt şi că#u la podea. Toată casa era un infern& mobile răsturnate.. înainte de asta. Femeia plângea. este de datoria noastră să apărăm acest bordel de barbari4 #ise el şi îşi scoase pistolul. . 1redeam că murise când au decis s-o lase. dar amuţi în momentul următor. 3lga se târî sub pian. !icuţul.$ată că am re enit..

între două sughiţuri. Erăsana gemuA .0de ărat2 rânji "orta. din care ţâşniră fulgi multicolori care se împrăştiară peste tot. 0plecându-se înainte.6ntâi +abina.eide ărsă un pahar de bere peste capul 3lgăi.0cum să e#i ce pişcă4 #ise el.(esigur4 <imeni nu face nimic fără ordine. strigă 3lga. Fu un moment scurt de linişte. "orta o apucă de urechi. . gemu 3lga. mirosul de bere împuţi toată camera.(a. adulmecând aerul ca un câine de ânătoare& tăie o pernă cu baioneta. Bnde sunt2 6ncepu să se în ârtească în patru labe. 1aporalul ânătorilor de munte dădu un picior femeiiA .0du fetele. goli o masă de toate bibelourile de cristal care ateri#ară pe fundul 3lgăi. .0m a ut dreptate4 1opilă dragă. tu ei po esti unchiului "orta unde ai ascuns fetele. . în timp ce un sergent bulgar o pieptăna cu un mănunchi de pene. (e frica oastră. +unt în drum spre +abina. . .0 eţi milă de mine4 Fetele mele au părăsit oraşul. 0m ascultat destul minciunile tale. acum 1onstanţa.dosul palmei. /utoiaşul fu apoi urcat pe masă şi deschis cu ajutorul unor bibelouri preţioase. . apoi "orta e8plodăA . . . 1inci sau şase sticle de in spaniol şi şapte sticle de otcă fură ărsate în butoiaş& an sergent român mai adăugă trei litri de rachiu amestecat cu coniac . 6ntr-o clipă. disperată.+unt în drum spre 1onstanţa. Toţi o pri eau pe 3lga.3rdine4 gemu femeia.(estul cu bătaia de joc4 0du fetele4 .

Târfele4 strigă uriaşuF. disperată.+fântă !aria. .0m înnebunit2 0m halucinaţii2 6l chemă pe !icuţul. îşi răsucea o ţigară şi încerca să-şi reţină râsul. (ouă autobu#e pline4 ?i se abandonă unui ţopăit furios. 1aporalul român dădu un picior în fundul 3lgăi. . ridică trei degete în aer. îmbrăcate în modul cel mai straniuA unele aproape goale. care rămase aproape sufocată. se au#i pârâitul unui motor in stradă. înainte marş4 +e precipitară toţi în stradă.eide. pline de fete gălăgioase.(esigur.-ur că au plecat cu maşina. împuţito. (eodată.(acă nu apar. .1omandantă de târfe. ai înţeles2 3lga. . 3 imagine de nedescris. se pare că puicuţele au ştiut de sosirea mea. pradă furiei. îţi oi tăia burta în aşa fel încât nici două#eci şi cinci de medici nu or mai putea să ţi-o pună la loc.?arlatano4 $nspectoare de târfe4 6ţi ordon să-ţi aduci trupele în prima linie. . /ătrânul. 6n stradă sosiseră două autobu#e Ford model JG. îl puse sub nasul patroanei. strigândA .!icuţul. 0poi. scrâşnind din dinţi. spuse printre hohote !icuţul. scoţând din teacă pumnalul. 6ntr-un scrâşnet de frâne.la pri eşte şi spune-mi ce e#i2 . aruncă o pri ire afară şi din gât îi ieşi un strigăt sufocatA . "orta se aplecă curios peste fereastră. . ridică pielea de urs deasupra capului şi cu ea începu s-o lo ească peste faţa pe 3lga. aşe#at lângă 'egionar. autobu#ele se opriră înaintea casei. . iar altele în rochii de seară. altele cu blănuri. spuse .

6n faţă.%ino aici. care de mult timp e8aspera populaţia oraşului. . femeie4 strigă el.H scroafă ţi-a luat nădragii. !ă întreb dacă peste trei minute casa a mai fi în picioare.<u-mi pasă. guiţând. "robabil pantalonii lui . decise să-i mănânce. +osi ca un ciclon. 6n stradă se au#i un urlet de bucurie. plecă la asaltul unei grecoaice. apoi un alt grup de fete urmat de "orta. <u reau nimic imoral. "ri eam hipnoti#aţi uşa pe unde urma să se re erse banda in adatorilor. <imeni dintre noi nu se mişcă. '-am ridicat în timp ce sufla ca o focă. +teiner că#use într-un fel de ba#in săpat în pardoseală şi era cât pe-aci să se înece. care a ea şi el ci#me şi jobenul galben.. . (upă ce bău un pahar plin cu otcă. /arcelona şi un bulgar se aşe#ară pe un di an cu două fete. apoi !icuţul cu ci#me şi melon gri. .eide se plictisiră să stea acolo&că#ură jos şi ajunseră pe spinarea unui porc adormit care începu să sară. speriind un măgar care începu să ragă de ţi se . 1ă#ură pe fereastră.eideA .eide îşi aruncă pantalonii pe fereastrăA rămaseră agăţaţi de steagul german. <ici chiar un T-=> n-ar reuşi săi mai oprească. (ându-şi seama apoi că nu era orba decât de o inofensi ă pereche de pantaloni. Bn caporal român se cre#u dator să-l a erti#e#e pe . încercând să apuce o roşcată îmbrăcată doar cu un furou negru. de ce fugi2 1u un urlet. cam #ece fete mai mult sau mai puţin îmbrăcate. <u-mi mai trebuie acum. ateri#ând pe un acoperiş.%a fi o treabă serioasă. 0poi strigăte sălbatice şi nişte blesteme în româneşte. urmat de un ţipăt ascuţit de femeie.

. care nu era departeA . îşi aranjă pistolul şi îşi reluă ânătoarea.(ragă doamnă 3lga. . Tuşi #gomotos. lo ind cu pumnii în pardoseală.(a. "rinse o fată blondă ca spicul grâului. începu să râdă ca o nebună. Bn ade ărat noroc ca am reuşit să trecem linia rusească4 "orta îşi agită mâinile. . 3lga făcu o re erenţă şi începu sa se răcorească cu un e antai din pene de struţ. un dar din partea unui pilot din 0le8andria. Fata.<-am mai a ut i#ite asemănătoare4 1e bandă-i asta2 0semenea i#ite n-am mai a ut.(omnule soldat.<imeni nu te a crede. + en.1âtă eleganţă în bordelul ăsta4 %orbeşte unei scroafe într-o limbă străină. care rămăsese pe jos în chiloţi cu dantelă erde. dacă într-o #i ei descrie ră#boiul lui 0dolf. entu#iasmatA . îşi trase în sus centura. dumneata eşti un ca aler. 3lga făcu un semn de aprobare cu capul. care îi pri ea uimit. ?iroaie de alcool se scurgea peste tot.rupea inima. 'egionarul i#bucni în râs şi se aplecă asupra 3lgăi. France#2 . sunt caporal în 'egiunea +trăină. este foarte politicos din partea dumnea oastră să autori#aţi această distracţie în frumoasa dumnea oastră casă. ciorapi lungi şi jartiere roşii.ano ra. arătând că înţelege france#a. doamnă. Bn râs nebun o cuprinse şi pe 0nna din . i se adresă lui "orta care răsturnase o sârboaică îndărătnicăA . pradă unui acces de eselie. !icuţul. o puse să facă o piruetă şi o împinse într-un caporal bulgar care sosea cu o ta ă plină de pahareA totul #bură în aer.

1u o oră . asasini. de la /udapesta. meharişti. . mecanici de locomoti ă. la ce bun să po esteşti aceste lucruri2 <u interesea#ă pe nimeni.0m ieşit din tancuri în flăcări.eide. %ino aţi de înaltă trădare de #ece ori pe #i.0de ărat. paraşutişti. pionieri. 0m fost infanterişti. încât ne-au trebuit luni pentru a ne re eni. era primit în saloanele femeilor frumoase. "orta dădu o palmă la fund fetei şi reluăA . .6şi umflă pieptul şi apucă fata de sâniA . "orta. am alergat pe schiuri sute de .lbnis. fără ilu#ii. am făcut pe mortul în !editerana. am făcut baie în şampanie şi ne-am spălat la fund cu in roşu. +u#i. am tras atâtea beţii. am scuipat în ale din ârful muntelui . Tra estiţi în uniforma lui $ an. ofiţer elegant. 1âte n-am ă#ut4 0m reuşit să tra ersăm %olga. am hoinărit la bordul unui T-=>. din perioada în care. 6şi întoarse capul şi scuipă spre pianul la care cânta furios un locotenent ungur degradat. falsificatori de documente. /ătrânul i#bucni într-un hohot de râs. spioni. !u#ică din ţara lui. (ar ce nu am făcut noi2 0cum. călăi. am făcut dragoste în troienele de #ăpadă de la +uomisalmi. incapabili să se gândească la altce a decât la alcool şi la femei. hoţi."orta s-a pişat chiar pe steag4 urlă . am tra ersat pe bac !area de 0#o . în timp ce na ele în flăcări se scufundau& ne-am răcit fundul pe o banchi#ă de gheaţă în Eolful /otnic& am trecut printre nori de ţânţari în mlaştini. or fi amintiri din acest ră#boi nenorocit. 0cum nu mai ştia unde se aflăA acolo în mijlocul soldaţilor murdari. !ein 8amp2 şi cărţile lui 0lfred Cosenberg ne-au ser it pentru a ne şterge la fund.6nţelegi tu.ilometri. temniceri.

dulcea moarte. 'egionarul se apropie. 0poi râse răguşit.eide este gata. vino. cu o cască ruginită în ârf. pe care apoi un artilerist bulgar îl umplu cu otcă. fetiţo.(omnule locotenent. cântă lucruri de înţeles. 1e se înţelege din cântecele tale ungureşti2 <imic. 6F bătu pe umăr pe ofiţerul degradat şi. aruncând o pri ire spre marea pe care soarele cobora. .înainte de a fi decorat de un general de corp de armată.1e te încăl#eşte dansul ăsta ţărănesc4 strigă /arcelona.%ino. ia'mă de m-nă.+cândura asta mu#icală trebuie să fie însetată. Vino. eşti un camarad printre alţi camara#i. . e8ecută câte a acorduri şi cântăA Tunurile c-ntau ultimul salm. dacă ar fi să te iei după ceea ce scoate din ea. . . 1e am râs4 (ar nu aşa4 +ărută o fată şi îi mângâie părul. ărsându-şi în cap apa dintr-un as cu flori. (e aceea. !icuţul turnă otcă din asul de pe pian. 0poi a sărutat steagul chiar în locul cu pricina. cântă moartea. roşu ca sângele. spuseA . . +e aplecă asupra pianului. un cântec trist. cretinule. -ulius .<u mai eşti ofiţer. 'ocotenentul degradat începu să cânte un cântec de dragoste. cu un surâs. clătinându-seA era beat criţă. ino. ?tim doar că $ an ine spre noi în tancuri T-=> şi că om sfârşi sub o cruce de lemn. dulce moarte.

1e dracuL te-a apucat. la dracuL4 6n #ori om fi morţi. /ubuitul tunului enea spre noi. ca un mormăit surd.0u#iţi2 întrebă. pentru a petrece împreună o oră plăcută. !icuţul îşi afundă faţa într-un as plin de coniac. munte de grăsime. o )decapită* pe colţul pianului şi o stropi pe 3lga. Fetele ţipau. .normă oroare4 %ei merge în frunte cu . 6n curte sunt satiri care trag. şi închide gura aia urâtă când orbeşte -osef "orta4 . <e-am ciulit urechile. . unde se tolănise cu două fete goale. .itler în jurul gâtului.itler al tău. 3lga blestema..+igur că a fi plăcută4 (oar nu cre#i.0jutor4 ţipă !icuţul. rânji 'egionarul. Trăiască armata4 . .u sunt coloana ertebrală a armatei. imploră 3lga. Fidelii noştri colegi or fi în curând aici. smulse de pe perete un portret al lui 0dolf . . unde e8plodă ca o lo itură de pistol. scroafă bătrână4 <u ştii că fotografiile pornografice sunt inter#ise2 "orta apucă o sticlă de coniac.itler şi i-F trecu pe cap. care stătea pe podea cu . +cuipă o sorbitură în faţa 3lgăi şi.Fiţi gentili. . că am fi putut face o asemenea călătorie pentru a ne plictisi2 (eşurubă un bec şi îl aruncă în curte. bere şi otcă şi bău ca un cal.0ceste portrete murdare nu ne plac4 strigă./at la uşă.. +e sculă de pe di an. !icuţul se strâmba de râs. scoase pistolul şi trase opt gloanţe în podeaua de lemn& aşchiile şi proiectilele ricoşau în jur. ca răspuns la ehementele sale proteste. rotind portretul în jurul gâtului grăsanei.

6n acest ca#. compus din asasini şi . fetele ei ar fi putut orbi. 0cest hoit a cerebrali#at mu#ica burghe#ă. 3lga.eide enea. clătinându-se spre eiA era beat. iubito. H a ea în dar de la un ofiţer chine# şi era mândră de eaA dinţii erau de aur şi în fiecare nară era încrustat un rubin. ce a ce nu merge..ilometri& de aceea nu putea spera nici un ajutor din partea lor. cu centurile. . 6ntinse un deget acu#ator spre 3lga. . anunţă el cu încăpăţânarea omului beat. înnebunită la ideea că. foarte beat. ce a ce nu se potri eşte.'ocotenentul cântaA Husarii roşii aleargă în viteză Şi tu. !ângâie râ#ând părul grăsanei care transpira abundent de frică. bătrâne "orta. 1omandantul oraşului plecase ca un laş. "orta. dând o palmă grea peste fundul femeii.<u mai spune4 Brsul s-a plictisit de compania ta şi şi-a rupt funia4 conclu#ionă el. în euforia generală. strigândA . vino cu noi. -ulius . ar trece printr-un pericol de moarte."orcule4 Tu ai furat ursul. "ă#eşte-te. poliţiştii o şterseseră şi ei. Te om reduce la tocătură de cârnaţi. (eodată. . numit şi -osef în cinstea unui sfânt. 3lga îşi dădu seama că marea piele de urs dispăruse. nu ţi se pare şi ţie2 .1ine a furat ursul2 6l apucă pe !icuţul. 1e dracuL trebuia să facă acum cu haita asta de hoţi2 <u-i trebuise mult să înţeleagă rostul ben#ii pe care o a eau pe mânecă. dar îşi pierdu echilibrul şi degetul se afundă în gura grăsanei. bandă cu două cranii pe care scria )+onderabteilung*A regimentul morţii. "ostul de poliţie cel mai apropiat era la o sută de .

1e mâini4 +e putea strangula un elefant cu mâinile alea4 ?i cât era de brutal4 !ai bine să se arate gentilă.. familia lor era imediat arestată şi de aceea. unde o urcase !icuţul.ste suficient s-o puneţi sub pielea de urs şi nimic altce a. îi spuse pe un ton sua A . <u mai face mofturi. 3lga pri ea la !icuţul.3lga. strigă cât o ţinea guraA . gândi ea. 6F oi purta pe front. 1lienţii ei. 3lga o ţinti cu o pri ire rapidă. %rem să te edem goală. . ca să nu îngheţ în timpul iernii. cărora li se schimbase ghilotina cu frontul. ar fi strangulat-o fără să e#ite. ofiţerii. (e#bracă-te. 3 fată brună. orbeau adesea de soldaţii din aceste regimente.. micuţă <ellS. dar erau cei mai buni soldaţi din lume. nu ţineau să atragă di#graţia asupra lor.<u se strigă aşa. . )<ellS pune ce a la cale. împuţită uriaşă. "e de altă parte. <-ar fi trebuit s-o mai ţin pe belgiana asta.Bnde este ursul2 6F reau. am o idee. . s-o luaţi cu oi când plecaţi4 !icuţul o întrebă pe 3lgaA .* +urâ#ând. poate se domesticea. o #gârcită. 1ine ştia dacă gorila asta a ea o familie2 (e patru ori o ameninţase că o strangulea#ă. <ellS râdea şi gâdila gâtul !icuţului cu degetul mare de la picior. . cocoţată pe un dulap. Bn general-maior spusese că aceştia cădeau ca muştele.i ştiau şi nu mai de#ertau. chiar dacă erau hoţi sau bandiţi. (acă i-ar fi descoperit secretul.eide îi întrerupse cursul gândurilor.bandiţi. dacă totuşi o făceau. . $namicului îi era frică de ei şi nu îi cruţa când cădeau pri#onieri.

lăsând-o brusc. cu ochii care clipeau în spatele lentilelor groase. . mă oi duce în /elgia.'asă-mă.H să mi-o plătiţi. rea s-o şteargă4 . jucau #aruri cu nişte bulgari. 0nnie îşi pusese gulerul unui marinar în loc de sutien. fără să clipească. răsturnând nişte mese."e +fântul !oise. porcilor4 !icuţul şi cu 0nnie."entru dame. îmbujorată până la rădăcina părului. şi se opri în pian cu #gomot. sufocată de furie. +căpată ca din puşcă. se înclină cam ţeapănă. 3lga se ridică lăguită.0tenţie4 îi a erti#ă <ellS. . . goală4 "ielea de urs trebuie să fie pusă chiar pe şorici4 3lga protesta cu iolenţăA . tra ersă camera. în final. . domnişoară. cu o piedică. "rofesoara se apropie foarte ner oasă. spuseA . 'ocotenentul. lasă-mă4 urla 3lga. . "orta râdea #gomotos.rau aproape o sută două#eci şi cinci de . . (e mult reau să ăd un fund ca al tău. peste .eide. tuşi timid şi. acă premiată.<ellS sări jos de pe dulap şi îi şopti ce a !icuţului care i#bucni în râs. trecu la alt cântec.<ellS. fi8aţi în gol. aşe#aţi pe jos.Trebuie să fiţi nebuni4 . dar rei să fii a mea2 . o trânti pe 3lga pe burta lui . pentru îndră#neala mea. eşti minunată4 (acă toţi belgienii sunt ca tine. 3lga. fac orice4 rânji !icuţul. declară !icuţul şi. ridică-ţi rochia şi arată-ne fundul. 0poi o apucă de gle#ne şi o în ârti în aer.ilograme de carne ie pe care le în ârtea cu greutate.<imeni nu pleacă fără permisiunea mea.eide şi două fete.1er iertare. 6ncet.

<ori grei de fum urcau în cameră.. urmat de . aplecat peste fereastră. clătinându-se. . omita. Bşa era în apropiere. ori te duci la dracuL4 "rofesoara se îndepărtă. Bn strigăt al lui "orta o opri. şi se refugie în grădina din ecinătatea stabilimentului. 3noratul public este rugat să ia loc. 0şe#ându-se între /ătrân şi 'egionar.Fusta4 strigă !icuţul. +cârnă ia de <ellS.!icuţul uită să mai arunce #arurile şi rămase cu gura căscată. Bn cor de râsete se ridică. idioato2 "e mine ori mă iei cu iolenţă.ei. /arcelona. . începu să le orbească. Toţi făcură cerc în jurul grupului.ra timpul. periculos& un tip dubios. !icuţul se apropie. Bn bandit al deşertului. (umne#eu ştie de ce. clătinându-se. buna <ellS îşi schimbă locul. 3lga începu să se mişte încet spre uşă.. căruia nu-i plăceau femeile. "arcă ar putea ajunge la Feldjandarmerie. 1ea mai grasă scroafă din lume a face strip#tease. "o estea sa părea să suscite interesul 'egionarului. <oi doi suntem cameristele. tu. 0nnie îşi apropie de bu#e sticla cu otcă şi bău o sorbitură. (eodată. . ce po estea2 ?i 'egionarul. . .%reau să-ţi ăd fundul4 strigă !icuţul. care din când în când îşi scărpina cicatricea.1e părere ai tu. de colo4 3lga4 %rei s-o ştergi2 0pucă femeia şi o târî din nou în centrul sălii.eide care era beat criţă. de eneau răi în timp ce asculta lungul discurs al lui <ellS.. . /ătrânul îşi trase pe ceafă bereta neagră şi fuma. 3chii i se strângeau.

smulgând cu o lo itură burtiera. în patru labe. strigă !icuţul. dintr-o cameră în . +e deşurubară picioarele meselor. . . amiral al !ării Coşii. intrară în dulapuri& coşul de gunoi fu golit în salon& ţigările #burară pe fereastră.+finte !oise.+tai calmă. ei fi satisfăcută.Bnde-i ursul2 . nestăpânită.Bnde este ursul2 +ă i-F punem pe !oş !artin în spate.3 fustă neagră #bură pe fereastră. aspiratorul de praf fu făcut bucăţi& becurile e8plodau cu un #gomot de mitralieră. fabricat întrun şantier na al pentru acest bastiment de grăsime4 . 1eea ce edeţi nu e o elă. e un chilot. adulmeca pe sub mobile. 3lga plângea. spuseA . Fetele se ţineau de burtă de atâta râs. nu te teme4 3lga se ridicase goală ca un ierme. .3norat public. !icuţul făcu doi paşi înapoi şi o contemplă cu mâinile împreunate ca un copil. . . 'o eşte-o pe scroafa asta4 'egionarul. cu un rânjet rece. făcând bucăţi mesele. ce adunătură de gunoi4 .Bnde-i ursul2 Bnde-i ursul2 Brmă o scenă furioasă. /andă de hoţi4 Fetelor li se făcu rău de atâta râs. . <e întrebam urlând. ./râul4 i#bucni în râs .eide.1ine a furat ursul2 urlă cu furie 3lga.+utienul4 +utienul luă aceeaşi cale. !icuţul spărgea farfuriile. 3lga lansă un strigăt de durere. proferând blesteme. stupidă.'o eşte-o4 strigă <ellS. cel mai mare chilot din lume. strigă "orta. "orta. apărându-se furioasă.Bnde-i ursul2 neche#ă /arcelona.

<u4 făcea ecou o oce.0m obosit4 +e ridicară amândoi. 3lga plângea disperată. şi aruncară blana în braţele 3lgăi care fu cuprinsă de un acces de furie constatând de#astrul. (eodată. . (easupra unui dulap trona blana de urs cu capul mare aplecat. -+ă-F batem4 completa !icuţul. ascunşi în spatele unei uşi împreună cu trei femei. 0poi trecem la lupta corp la corp.altaA . . cu bereta neagră lăsată pe frunte. dintr-o singură lo itură. trăgeau cu puştile-mitralieră în nenorocitul animal. 3lga.6ntre noi doi. "orta. care că#u cu dulap cu tot peste el. "orta gâfâiaA . '-am doborât. +e opri înaintea 3lgăi. . ferestrele sparte fuseseră aruncate afară. transpiraţi. "orta i#bucni în râs şi îi arătă fundul 0nnei care a ea pe una din fese o ânătaie. desprinse capul ursului. draga mea grăsană. tu eşti sal ată. +unt nişte lucruri pe care trebuie să . . se au#iră nişte împuşcături şi toţi se precipitară să adă ce se întâmplă.1ine a a muşcat-o de fund4 Brsul tău ar fi putut s-o muşte din altă parte& în schimb. 'egionarul se apropie încet. cu o ţigară în coltul gurii. Brs murdar4 %ei a ea ce meriţi4 6mplântă cuţitul în ceafa ursului şi îi trase pielea. "orta şi !icuţul.6ncă o comandă4 striga "orta. "orţelanurile ajunseseră bucăţele. aproape urlând.0i găsit ursul2 .6n sfârşit4 e8clamă !icuţul.

%enea de la "aris. ce proastă fusese4 (acă ar fi fugit cu <ehri. (umne#eule. 6n acel timp luptam într-o ţară la sud de +iria. 6şi şterse pleoapele şi îl pri i cuprinsă de un amestec de ură şi teamă. France#ul ăsta murdar o îngro#ea. (oar dacă nu şi-au dat seama că e un ucigaş. (ar într-o #i . . . . silabisit.ra căutat. erau /ătrânul şi <ellS.le clarificăm. +punea că nu făcuse nimic de#onorant.3lga. ar fi putut să pună pe picioare. 3morâse un copil. .(e#onorant2 1u ântul fu repetat încet. (e necre#ut că germanii F-au acceptat în rândul lor.ansen.0m cunoscut odată un indi id în legiune& enise în grupa mea. 1e cre#i că era în el2 6n #iar era o fotografie a amicului nostru. 1ei de la politic i-ar fi furni#at material uman. dar era ce a în ocea lui care îi #gâria urechea. îţi plac mult tipii de la Eestapo2 'egionarul surâdea. "ri irea ei trecea de la unul la altul. (ar 0llah a făcut în aşa fel încât #iarul să cadă sub ochii uriaşului dane# şi acea fiinţă murdară a fost trimisă la 0llah cu un cuţit în spate. 3lga uită de urs. +urâsul său te îngheţaA cicatricea era roşie ca sângele. găsi un #iar. un alt bordel. . Tsta e . 6n spatele lui. 0poi fugise şi ajunsese la noi. în scurt timp.1e rei să insinue#i2 'ucre# de două#eci şi cinci de ani şi n-am făcut în iaţa mea nimic de#onorant. dacă ar fi acceptat când Hau tsturmfu#rer <ehri îi propusese să le ia pe toate cu el. sergentul . 1e putuse să-i po estească fata2 6nghiţi-o-ar infernul4 0h. !ultă reme îl bătuse pe copil şi apoi într-o noapte în care plângea prea tare F-a strâns de gât până când n-a mai plâns.un gigant dane#.

cu drapelul roşu. ade ărat. "orta o apucă pe 3lga de gât. o . (oar mu#ica locotenentului continua în surdină. +pân#uram sub acest steag duşmanii poporului. un monstru. . ei fi legată cu un fir dublu de cei din <:%(.ram noi. 'egionarul îşi trecu o mână peste faţă şi-şi şterse surâsul. Femeia urla de durere. luna trecută& a strangulat-o ea însăşi pe (esa cu o sârmă. cei de pe malul !ării <egre ce le faceţi2 ./ine. 0re bordeluri la /ucureşti şi la +araje o.cuţitul4 'egionarul arătă femeii li ide cuţitul maur ascuţit. "ersoana lui emana răceală. <e-a luat de peste tot. 6n acel timp cu oi erau băieţii lui +talin. 0i au#it de Cegimentul J din 'egiunea +trăină2!ândria Tunisului2 . Bitase complet că era goală ca un ierme. pentru a reîncepe cu un crescendo sălbatic. (acă deschideam gura. <e-a cumpărat de la Eestapo. Bn râs îi gâlgâi în gât... . !u#ica încetă un moment. . 0 trimis cinci fete la Ca ensbruc. 0sta este una dintre cele mai rele. 3lga. +tătea aplecat înainte& îşi pierduse chipiul şi sudoarea îi curgea pe fruntea palidă. .pisodul s-a întâmplat în FG>H-L>F. !ergea la Eestapo în fiecare #iA împărţea câştigurile cu Hau tsturmfu#rer'ul <ehri. 'ocotenentul degradat cânta cu furie.6i spân#urăm şi noi4 strigă <ellS. din oraş& pentru e reiceA bordelul sau camera de ga#are. <u ne-a lăsat să alegemA bordelul sau lagărul de e8terminare. eram de asemenea trimise în lagăr. Tăcerea se aşternu peste salon ca un ăl.. spuse o altă fată. (upă ce te ei fi răcorit pe ursul tău. %oi. bătând cu pumnii pe taste. în timp ce !icuţul îi împungea fesa cu baioneta.

îi tăie gâtul cu baioneta şi îi ărsă conţinutul în gura căscată. te rog. te oi recompensa.lse în lagăr. <u era nici un dubiu& aceşti oameni erau în stare de orice. 6l căuta cu pri irea pe /ătrân.(omnule4 Fă-i să înţeleagă. se răsuci pe călcâie şi ieşi din salon. !argaret Cose din /ennen a fost împuşcată. . Femeile. strigă una dintre ele. 0jută-mă4 /ătrânul o pri i. 0m bani. "oate el mai era. cu intele îi erau pline de răutate. o fiinţă umană. totuşi. 0ceastă mu#ică dementă ne înnebunea. "orta aruncă un pahar de cristal într-un perete. +e clătina. spuse o alta. se aşe#ară în spatele nostru. pentru că-i po estise unui locotenent de . apără-mi cau#a. %otca îi inundă faţa. (acă ai fi primit lo itura în gât. ameninţându-ne cu aceeaşi soartă. +unt nebuni4 (omnule. 0lergă spre el& acesta stătea jos şi fuma în tăcere. acum ai fi fost în cer4 Cespiraţia îi mirosea a alcool. 3lga îşi dăduse seama şi deodată îi fu frică& o frică teribilă.. ... Făceau cerc în jurul ei cu pistoalele pe genunchi şi toţi erau aproape goi.(in ina ei.0u fost strangulate cu sârmă ghimpată.cascadă de sunete sacadate.a le-a trimis pe $ onne şi pe . 0 ea ochii injectaţi de sânge. . 0 biciuit-o pe +il ia până a murit. !icuţul i#bucni în râs şi spuseA . . femeia se feri de periculosul proiectil. +pectacol grotesc.a însăşi ne-a po estit. +e ridică încet.. H fi8ă pe 3lga şi îi aruncă sticla în faţă& cu un refle8 rapid. 3lga. . trebuie să mă ajuţi.şti rapidă. cu ochii lucind. 3lga se simţi pierdută& ştia că /ătrânul era unicul care ar fi putut să o apere. 0m fost constrânsă să ţin bordelurile. !icuţul apucă o sticlă de otcă.

dacă juriul decidea această pedeapsă. 0lt scaun. 3dată. adăugă <ellS cu ură. împreună cu +il ia din :ie . 'one. 0lte trei moarte2 H fată belgiană se săltă pe scaun. 0pucă un altul şi îl aşe#ă alături de primulA .infanterie în ce mod erau trimise în bordelul ei. aici !argaret Cose şi alături +il ia. Eerda. 'one pe care au spân#urat-o în lagărul de la Tichileşti. dar nu destul. pe care au spân#urat-o. . pe care au împuşcat-o în grădină pentru că a aruncat o sticlă în capul grăsanei.6ţi aminteşti de 0lice din Fran. . . . 'egionarul aduse alte doua scaune.furt2 (e ateniana Eola2 ./ine. nouă fete moarte. .%ă pre#int un membru al juriului. în 'egiune. Că#bunaţi-ne4 'egionarul apucă cu gesturi măsurate o ţigară. . care se strângea tremurând lângă perete.<e lua toţi banii. $ onne. "e cine punem aici2 . Eerda. <e lipsesc trei. spuse el. 'uă un scaun şi îl puse în mijlocul camerei.<ouă scaune./ine. +unt multe. . a eam un juriu. "orta îi dădu un alt scaun. 0u aruncat-o într-o carieră de piatră abandonată. <e trebuie un juriu. $nterogam ino atul într-un furnicar şi îi puneam miere în urechi.$at-o pe $lse. cu ochii aprinşi. spuse 'egionarul.(esa. .'one. <e bătea de mai multe ori pe #i. spuse o fată.0ici. aici. cu degetul arătător spre 3lga. 0mintea de un tablou de Cubens. .<u uitaţi pe !onica din %iena.

ei putea pleca. permite-mi şi mie să fiu judecător4 !ereu miam dorit să judec pe cine a. 0rătă spre <ellS./ătrâne. <u a eţi dreptul să mă judecaţi4 +unt ne ino ată4 +unt ne ino ată4 <u eu am făcut legile.?edinţa este deschisă. ci gu ernul Ceich-ului. 0ltfel. ă rog.(ar e ino ată în mod sigur. 0duceţi acu#ata. %reau să te interoghe#.$a pistolul meu. . !icuţul înaintă puţin. . !ăcar pentru a mai schimba puţin situaţia. +or. acu#area publică. o asigură 'egionarul. <u a em ne oie de apărător.u.Erăbeşte-te.(e italianca 1ecilia2 ?i atâtea altele care nu mai sunt2 . .u nu am făcut decât să mă conforme# legilor. ./ine.Tu ei fi judecătorul. cea care fusese în nouă bordeluri statale şi care stătea cu un surâs crud pe faţă.a. spuse 'egionarul. ar fi acum rândul meu. apoi o alese şi pe iugosla a +or. înţelegi. (acă te or considera ino ată. . strigă !icuţul care bău cu lăcomie. . . . inter eni +or. 0 em acuma douăspre#ece nume.<u4 hohoti 3lga. . ei fi spân#urată.0cu#area.a. Foloseşte-l ca ciocan în ca#ul când cine a strigă prea tare. Trebuie linişte pentru a putea pronunţa sentinţa& a fi ce a frumos. 'egionarul acceptă. domnişoară. împungând-o cu baioneta. strigă "orta spre 3lga. . .a bătu de trei ori în masă cu mânerul pistolului. (e ce atâtea po eşti pentru o scroafă2 +-o spân#urăm4 . ă asigur eu.!ii de mulţumiri. -uraţii or anali#a toate capetele de acu#are. !icuţul îi dădu pistolul.

. . apoi. munte de grăsime. nu ştii că trebuie să-ţi ridici fundul şi să stai în po#iţie de drepţi. . o acu# pe 3lga Eeis de asasinate. 3lga se aruncă la pământ. când un judecător ne oieşte să-ţi acorde cu ântul2 .+ă continuăm ancheta.'egionarul luă cu ântulA . se bâlbâi 3lga.Bşor4 strigă !icuţul. 1el care strigase era un plutonier-major.1e se întâmplă aici2 !âinile sus4 <u ne enea să ne credem ochilor.0i au#it2 spuse !icuţul. . adăugăA $a stai puţin. reluă +or. ca în armată. cu o candelă aprinsă sub fund.a. dându-şi seama că grăsana stătea jos. strigând cu o oce istericăA .<e ino ată. o oce dură răsună în capătul opus al salonului.şti ino ată sau nu2 Căspunde concis. . 3 secundă mai târ#iu.1e gândeşte nobilul juriu2 %ino ată sau ne ino ată2 (in nefericire. -uriul o declară pe 3lga ino ată de toate capetele de acu#are şi aşteaptă ca nobilii judecători să decidă pedeapsa. în numele poporului.0jutor4 0jutor4 1hiar în acel moment. apărură trei jandarmi cu pistolul în mână. 3lande#a 0nna scoase un strigăt şi se . juriul nu poate orbi cu oce tare şi mă roagă să transmit erdictul. torturi. se au#i şuieratul unui glonţ tras de unul dintre jandarmi.(oamnelor şi domnilor. ca şi cum ar fi ascultat atent. scla agism şi trădare. 0cu#ata poate să stea jos. 6n cadrul uşii. . 'egionarul se întoarse spre scaunele goale ale juriului şi puse mâna la ureche. "ropun spân#urarea lentă. lângă uşa cu două batante care dădea în estibul.

+ergentul. %om aranja noi totul. 0cu#ată. am uitat să închidem uşa. atât de departe. . Capid ca fulgerul. întorcându-se spre judecători. 0ceşti soldaţi o or lichida. 0poi. 1ei trei judecători şopteau. începu +or. . <eliniştită. <u a u timp să termine. în timp ce un al de sânge îi ieşea din gură. făcându-şi scut din corpul 0nnei. mormăi plutonierul-major. 'ocotenentul degradat cântaA )9ara mea este atât. 3lga îşi ridică ochii. spuseA ..itler.prăbuşi peste /arcelona. "lutonierul-major rămase stupefiat..a în sutien şi . anunţă el.%oiau să mă asasine#e4 +al aţi-mă de aceste brute4 . Eemu.+cu#aţi întreruperea. +or. . "orta îi perche#iţionă..* 'egionarul îşi recuperă pumnalul. !icuţul începu să râdă.. . 'egionarul culese arma mortului şi. /arcelona îi de#armă. ridică-te4 +urâsul triumfător al 3lgăi dispăru. +untem specialişti.a cu oce tare şi distinctă. se întoarse şi ă#u portretul sfâşiat al lui . îl şterse pe haina mortului şi îl repuse în mânecă.!âinile sus4 6ncet. care stătea alături.ra un coşmar. că#u la pământ cu un horcăit sufocant. 6i ibra în piept cuţitul maur al 'egionarului. <ici în cele mai negre gânduri ale ei nu i-ar fi enit ideea să ridice mâna asupra unui jandarm.1almea#ă-te. cei doi oameni ridicară mâinile.+pân#urată. 3lga se ridică în picioare cu un strigăt de triumfA . Trebuia să-F informe#e pe Fuhrer. o îndreptă spre cei doi jandarmi.6n numele poporului.

păru că se rupe. . Erăsana se bălăbănea& se rotea ca un titire#& gâtul îi de eni curios de subţire şi de lung.$ată şi funia. 3lga Eeis. ?i lângă ea. spuse el. !icuţul. 'ancea drapelului se curbă ca un arc. făcând-o să se precipite în gol. spuse !icuţul. spuse 'egionarul.u am fost. . Zgâria. o bătu peste călcâie. Făcu un laţ şi îl petrecu în jurul gâtului 3lgăi. parali#ată de teroare. . îşi dădu seama de oroarea care se a întâmpla./ine. muşca.. fetiţa mea4 3lga începu să urle.0cum. acu#area se declară satisfăcută. complet gol. ciorapi lungi din tul negru şi o beretă neagră pe cap. în timp ce !icuţul îi lega mâinile la spate cu un sutien pe care îl găsise pe jos. 1ei din faţă fremătară. (ar ţine seama că ei fi cruţată de aşa ce a.6n numele poporului. Fereastra fu închisă şi toţi re eniră în salon& . dar câte a fete o prinseră şi o ţinură ferm.. pe care o altă fată o deschisese. reuşi să se elibere#e. "entru o clipă. /arcelona pregătise un carton cu următoarele cu inteA )Trădătoarea poporului. .eide o traseră spre fereastră. lo ea cu piciorul. marele salt.eide smulse un cordon gros dintr-o galerie. (rept răspuns. (eodată.* !icuţul ordonă 3lgăi să sară. eşti condamnată în unanimitate la moarte prin spân#urătoare. !icuţul şi . femeia începu să urle. <ellS apucă o puşcă. Bnul dintre judecători a cerut să fii torturată şi cada rul tău să fie dat drept hrană la câini.chiloţi roşii. dar rămase întreagă. 0h4 1e bandit oribil4 . cu centură şi ci#me. . şi înnodară coarda de lancea drapelului.

credeţi-mă. +tăteam toţi. .locotenentul cânta încă. Ceîntors la jandarmii li i#i.Te credem. %ino. 6n final. !icuţul şi "orta tăceau şi el. dar asta nu o a în ia pe 0nne. Toţi îi urmarăm e8emplul. . Bătr"nul luă contact cu !rmata a BBB-a rom"nă. .. opt divizii între$i . dar nu am făcut-o dinadins. în spatele grăme#ii de gunoi. spuse "orta. "ri i la .u am apăsat pe trăgaci.0min. rânjind. +e au#ea chiar şi suflul respiraţiei noastre. ducând la gură o sticlă de coniac. 'ocotenentul încetase să mai cânte. 0poi clătină capul şi mormăi cu o oce tremurătoareA . 0 fost o beţie frumoasă4 Guşii străpunseră tot sectorul de sud al frontului. 1âinii furioşi trebuie suprimaţi. "lutonierul-major a ea bale la gură& clipea des pri ind la micul 'egionar. micuţule. răsunară şase împuşcături de mitralieră& apoi un "-=U pocni. ?i ea doreşte compania ta în grădina lui 0llah.eide şi la /arcelona. 0şteptarea fu lungă.1are dintre oi a tras în fata de colo2 şi arătă corpul 0nnei care #ăcea într-o baltă de sânge. . 'egionarul întrebăA .eide.1u plăcere4 făcu . !veau 5az3 (oată armata era distrusă. $eşiră. la care eram detaşaţi.(uceţi-i afară în curte. ascultând. 8rdinele au fost scurte1 să reluăm lupta şi să ţinem poziţia.

Bătr"nul ne mustra.ontra ta. -mpreună cu *e$ionarul. care îşi abandonaseră .. . -n$enunc5e şi se înc5ină întors către Mecca. pradă unei panici nebune. (e la 1hişinău se scurgeau alţi fugari.4ă veţi bate> întrebă o fată. dar r"sului îi urmară lacrimile. ascultam o fată povestindu-şi viaţa. Barcelona şi 9eide tră$eau cu pistolul-mitralieră într-o pisică. pre$ătindu-se de ru$ăciunea cotidiană. 1oloane de fugari blocau pe toată lungimea şoseaua strategicăA o amestecătură de soldaţi care soseau în aluri din po#iţiile de pe front în apropierea pasului :undu.fu$eau şi un pluton compus din elementele tuturor armelor trebuia să ţină poziţia3 . răspunse %orta. răsturn"nd-o la păm"nt. 6n frunte alergau artileriştii. Micuţul bea. întinz"nd pe podea covoraşul pe care îl purta mereu rulat. .Nu se r"de de lucrurile sacre. . !$1B9B' ?$ 13<+$'$B' (. *e$ionarul o pălmuise. CTZ/3$ 1heful continuă şi aproape că uitasem ră#boiul şi ceea ce se întâmpla la nord-est de oraş. locotenentul un$ur c"nta fără încetare. câte a regimente rămăseseră încercuite de di i#iile uşoare ruseşti. Frontul că#use. spuse *e$ionarul. (e cealaltă parte a flu iului. =ata r"se ironic.!sta am auzit de multe ori.

deoarece grosul tancurilor grele îşi îngrijea răniţii lângă :erci.fuseseră şi ele )contaminate* şi îşi aruncau armele. o companie de T-=> fusese probabil introdusă în prima linie germană. 0ctualmente. ca de obicei. di i#ii întregi. Bn căpitan asigură că toată 0rmata a %-a rusă spărsese frontulA lucru complet imposibil. 1ine a a strigatA . împingând spre est reo sută . regimente. cartea este adoptată în şcolile militare. 0şa a început. căpitanul a de enit colonel de stat-major şi a primit )1rucea de 1a aler* pentru succesul mane rei sale. se edeau jefuitori şi infanterişti şi câţi a tanchişti. "entru a ridica moralul unui contingent de infanterie.tunurile intacte. Ce#er ele proaspete. cartea i-a adus alte onoruri. +ă ajungă la est de cercul de tancuri cu orice preţ. 'a statele-majore ajunseră nişte informaţii catastrofale. 1um începuse panica2 1a şi în multe alte dăţi înainte. 1ompania de T-=> se transformă în fante#ia soldaţilor în batalioane.+untem încercuiţi4 +capă cine poate4 Tancurile lui $ an sunt pe stradă. care a fost considerat un model de tactică modernă de retragere. acela la bordul căruia scapă. Bn singur gând de enise obsesia tuturorA să e ite încercuirea şi capturarea. (ispersaţi în mulţime. foarte subţire. 0poi acelaşi căpitan scrise un memoriu asupra retragerii strategice de la Tatar /unar. 0cest căpitan ordonă să fie arse toate documentele secrete şi să se arunce în aer toate ehiculele. Tancurile T-=> care cau#aseră atâta panică au rămas unul lângă altul pe strada strâmtă. în afara unuia. cerute pentru a umple golurile. 'a sosire începuse să tragă în stânga şi în dreapta. 1ând apoi a fost absol it de tribunale.

0m ciupit un na#ist. (isperat. 1a dintr-o uriaşă maşină de tocat. dar lacrimile nu opreau tancurile ruseşti împinse înainte de comisari fanatici. a fost transformat într-o pastă. încercând să se apuce de ce a. că generalul că#use în fruntea trupelor sale în timpul unui atac al po#iţiilor fortificate so ietice. Tancurile care urmară tocară ceea ce mai rămăsese& muştele şi gândacii nu întâr#iară să apară. +trigătul său fu au#it de comandantul tancului. Cafalele neîntrerupte de mitralieră coseau în turma umană. Eeneralul plânse. Eeneralul se clătină un moment în preajma şenilelor şi. <imeni nu cădea în timpul unei retrageri. se găsi în ariergardă în plină panicăA erau răniţi care sângerau şi mutilaţi transportaţi în spate de cei care erau mai puţin răniţi. îşi smulse )1rucea de 1a aler* care-i spân#ura la gât& apucă nişte grenade în mână. trei luni după aceea. locotenentul "imen din Cegimentul FG că#ăcesc. se sprijini de tubul de eşapare care scuipa flăcări lungiA mâna i se prăji ca un ou într-o sobă supraîncăl#ită& şenilele îi apucară poala mantalei şi ofiţerul alunecă sub roţi. baroneasa află. le legă mănunchi şi alergă spre primul T-=>. 6n Eermania. 1âţi a i#olaţi care încercau să anali#e#e situaţia cu minte lucidă ajungeau curând să fie luaţi de alul fugarilor. "ri i prin ferestruică şi ă#u un braţ care părea că salută. . . generalul-maior. fără să e8plode#e. (ar la jumătatea drumului. baron on /ielo@. generalul-maior pri i acel infern. Bn general-maior #bură ca o minge în mlaştină.de soldaţi disperaţi. 1ând ieşi de acolo după eforturi disperate. spuse râ#ând tunarul. "entru un moment. se împiedicăA grenadele se rostogoliră sub tancul următor.

0runcă o pri ire indiferentă infanteristului năucit care a trebui să moară pentru a da un e8emplu. 1olonelul care pre#ida 1onsiliul de Că#boi se bălăcea fericit în lumea legilor& le idolatri#a& era capabil să stea să citească ore întregi operele de drept din biblioteca sa& spera ca după ce a fi semnat şi a doua sută condamnare la moarte să fie promo at general. 1omponenţii lui nu fuseseră informaţi de ultimele e enimenteA simplă omisiune. 1onsiliul trebuia să judece o mulţime de de#ertori şi condamnările la moarte eneau fără încetare. #bătându-se.+ă mergem. te-au terminat. 1ondamnatul îşi re eni din stupoareA . un rău ine itabil în uriaşuF aparat.<u. 6n pre#ent era la a o suta trei#eci şi şaptea condamnare& nu ă#use nici o spân#urare sau împuşcare. 6i con enea. un 1onsiliu de Că#boi se afla în casa primarului. -andarmul cel gras era obişnuit cu aceste reacţii. +cenele de iolenţă îi făceau oroare. nu4 strigă. să fie rechemat la /erlin şi numit la Tribunalul +uprem al Ceich-ului. la :ita.7 +purcăciune4 6ncearcă să mă lo eşti4 ?i. 1hiar în momentul în care tancurile T-=> şi grenadierii de pe tancurile siberiene intrau pe poarta de est a micului orăşel. necesară ră#boiului şi ictoriei. camarade. era judecat un infanterist care îşi aruncase arma. (ădu deoparte blândeţea şi şoptiA ."orcule4 56i dădu cu măiestrie picioare grele în spate. Bn jandarm uriaş îşi puse mâna grea pe umărul îmbrăcat în #drenţe şi spuse încetA .(e cealaltă parte a frontierei. răsturnându-l pe nenorocit cu o dureroasă lo itură de . %ictimele sale nu erau decât material juridic& condamnarea.

se ridică precum un arc şi se precipită pe coridorul gol& ţâşni în stradă unde tancurile T-=> scuipau moartea în toate părţile. +e împiedică de câte a cada re. între ă#ând sal area. căpitane. apoi încremeni şi nici un sunet nu-i ieşi din gură. diabolic. curăţându-şi cu mâna frumoasa uniformă. (in spatele caselor ţâşneau soldaţi în uniformă maro& casca erde ondulată le dădea un aspect bi#ar. spuse cu un surâs forţatA .(in nefericire. în lumina flăcărilor. -andarmul lăsase condamnatul la moarte. Frica îi intrase în oase. căpitanul 'aub din Cegimentul M /iciclişti. ce facem2 1ondamnatul. foarte iritat.. +unt ruşii.jiu-jiţu.2 strigă colonelul.Cuşii4 strigă. Bn uriaş cu beretă din pai şi haină de piele se îndrepta în salturi bine măsurate spre scara edificiului. nu eşti cum a un propagator de informaţii tendenţioase2 "rocurorul. Bnul dintre judecători. . pri ind la maiorul care continua să surâdă. îl târî spre uşă. căpitanul 'aub are dreptate. 1hiar în acel moment trei lo ituri de tun bubuiră în faţa clădirii. dădu un brânci infanteristului şi îi strigă în germanăA .1e se întâmplă aici2 $nfanteristul tresări.$ an4 (oamne. care era la o altă fereastră. . . 6n curte că#u molo#. rafale lungi ţăcăniră.0i înnebunit. maior /lan. se ridică şi se aplecă peste fereastră. 0lb ca arul.1e spui2 1um pot fi ruşii aici2 $a spune. .1e este cu acest #gomot2 mormăi colonelul +chmidt. se trase înăuntruA . . maiorul /lan.

1omisarul dădu un ordin scurt. . !ama fu arestată ca ostatică. domnilor4 1ontrolaţi.0scultaţi.(omnilor. (ar nici doctorul Eoebbels. nu reuşea să-şi ascundă nemulţumirea de a fi fost întrerupt din cea mai scumpă ocupaţie a lui. 0de ărul era mult mai simplu. ?ase siberieni în uniformă brună intrară în casă. în acelaşi moment. 1ăpitanul 'aub căută pistolul. om bine educat. nici alţii nu or şti care a fost soarta infanteristului Qulff.Stoi! -andarmul care se lipea de #id fu lo it cu mânerul pistolului şi în prada fricii se precipită lângă şeful său care se dădu înapoi. 1olonelul nu putea suporta mirosul . 1olonelul.S luă cada rul drept un simulant şi aruncă în el o grenadă de mână& apoi un T-=>. condamnaţii la moarte se or bate pentru al $$$-lea Ceich4* ?i milioane de nenorociţi au cre#ut. caporalul siberian /alama îi descărcă în spate puşca-mitralieră. 1aporalul /alama scuipă şi strigăA . . strigă cu un aer nemulţumit. mergând înapoi stri i ceea ce mai rămăsese din Qulff& un câine mâncă o bucată& un porc rătăci restul.ascultaţi4 spusese doctorul Eoebbels. dar..Cidicând puşca-mitralieră. /ăiatul se rostogoli pe scară până la stradă. 1olonelul. Erenadierul tanchist "a el Cils. fiind bănuită că îşi ascundea fiul. aplecat asupra biroului. <e predăm şi punem destinul nostru în mâinile oastre. scârbit. 6l căutară un timp ca de#ertor& părinţii şi rudele apropiate a ură neca#uri. comisarul îi trase două gloanţe în cap.ă. îi pri ea stupefiat.

"entru mulţi ani l-au cruţat pe fabricantul lor de front. ascunşi într-un pâlc de bra#i. în lipsa muniţiilor.ră#boiul putea să dure#e trei#eci de ani4 . dacă s-ar nimeri un oarecare Frit# să-i încăl#ească . +upra ieţuitorii 1onsiliului de Că#boi fură alungaţi cu brutalitate afară şi adunaţi în spatele unui T-=> care. .Davai. (eja de două ori rătăciseră strada şi numai (umne#eu ştia unde erau în acel moment4 1omisarul ameninţa conducătorul de fiecare dată când motorul tuşea. cu multă grăsime.omului nespălat. +imţea din instinct pericolul.Davai. care producea cârnaţi pentru a iaţie. H ladă cu carne de porc e8tra era ser ită pentru cumpărare căpitanului de la recrutări . se întorcea la po#iţiile de plecare. .ra incredibil câte putea obţine măcelarul din <eumunster cu cârnaţii lui. #ăriră tancul T-=>. ?enilele scrâşneau. 0ceşti cârnaţi.0h. +oldaţii săi repetau. 1omisarul era un puturos. râ#ândA . erau în general consideraţi o delicatesă. dar nu spunea nici un cu ânt. <enorocitul lăsă trei fii şi o ădu ă care a ea doi amanţiA un intendent în portul !ur i. escortând pri#onierii. davai! şi dădeau brânci ofiţerilor. strigă ordine cu oce guturală. împingându-şi spre ceafa bereta din piele. !icuţul şi /arcelona. )Ticălosule4* gândea conducătorul. davai! comandă caporalul /alama. abia sosit din şcoala de poliţie de la !osco a. Bn trăgător de elită siberian îşi afundă încet baioneta în ceafa plutonierului de artilerie care fusese martor în timpul proceselor. 1omisarul în haină de piele sosi în sala unde fusese instalat tribunalul şi. şi un măcelar din <eumunster. conducătorul accelera în an motorulA îi era frică.

. apucă încărcătorul şi fără #gomot îl introduse în armă. sărise jos din tanc.%eţi sfârşi în batalionul disciplinar4 urla. om pune mine pe stradă. !otorul tancului a u două sau trei rateuri şi apoi se opri. arătând tancul T-=> care se i ea în depărtare. +e au#i o ociferare furioasă. 6ntr-un moment de furie. 'asă-F pe idiotul ăsta să se topească. în drum spre !osco a. cu mitraliera ta.%ei edea că este o bandă de eroi obosiţi. !icuţul.. . . şi eu le atac păduchii. apucând mitraliera cu patul bine fi8at în umăr. +unt ai noştri4 . aproape râ#ând.fundul. amatorule de portocale2 6l terminăm2 Tu mă acoperi pe mine.(oamne4 oftă !icuţul. şopti întors spre tunar. . .<u face prostii4 i se adresă /arcelona. mormăi !icuţul. . îşi împinse pe ceafă melonul. Bnul singur. 6n acest e8erciţiu era socotit maestru& îl în ăţase 'egionarul. se au#i un foc de armă.$ată că soseşte un sicriu de plumb. cel mai bun soldat din lume. /ătrânul nu ne-a dat ordin să tragem. 1ând a rămâne acolo.. 6ţi spun că nu suntem aici pentru aşa ce a. +untem aici pentru a-i împiedica pe ruşi să dea peste bordel şi apoi roaba asta nu a face altce a decât să rămână pe stradă. "entru a pri i mai bine. 6n acel moment. ridicându-se pe coate.<u fi nebun4 protestă /arcelona. "ri eşte ce mulţime în spatele tancului. !icuţul rânji. 0cest imbecil rea să moară. "rimul care că#u fu comisarul cu haina de piele. ameninţându-i pe conducătorul tancului şi pe tunar. 1e #ici.

Tunarul ieşi afară din turelă şi sări pe pământ. înspăimântaţi. .!ă doare-n fund. martor mut al dramei.1e s-a întâmplat2 3 mare tăcere înconjura totul. apoi se prăbuşi ca o scândură. !icuţul continua să râdă în tăcereA . ridică arma& îşi fi8ă mecanismul de ochire şi puse cu precauţie degetul pe trăgaci. într-o #i de e8erciţii4 şopti el. +e simţeau ne erosimil de i#olaţi în acea pădure plină de soare. îţi spun4 %or reuşi să ne păcălească până la urmă.1ine dracuL a tras2 întrebă tunarul. înnebuniţi de frică.8act ca în curse. 1olonelul îşi pierduse bereta şi părul alb îi lucea ca mătaseaA a ea aerul unui bunic. cu faţa în jos. Foarte încet. nu al unui judecător crud. era în stradă. urmat de conducător şi de un trăgător de elită.. pe care deja chefuiau o mulţime de muşte. pri#onierii se înghesuiau unii în alţii.1omisarul se întinse mai întâi cât era de lung. deoarece nimeni nu ştia nimic. 0ceşti împuţiţi or trece li#iera. ca şi cum ar fi comentat e enimentul. . 6n spatele tancului. care se lipeau unul de altul. 1omisarul. /ătrânul ţi-a spus să nu tragi4 . cu faţa întro baltă de sânge. mângâindu-şi arma. Tunarul strigă înspăimântatA . broaştele din mlaştină începură să orăcăie în cor.Termină. /arcelona urmări din ochi degetul care se curba. <u se au#ea altce a decât ântul puternic printre ârfurile copacilor& deodată. <u se găsesc în fiecare #i cretini ca ăştia să coboare din tancul . contemplându-şi şeful mort. <u îi răspunse nimeni.

. gâdilă burta colonelului. fredonându-i un cântec compus atunci pe loc. 1u grijă. !icuţule4 6i urăsc pe împuţiţii ăştia. ca şi cum ar fi mers pe cioburi. strigăA . ridicându-se şi el în picioare. agitând puşca-mitralieră. 'o iturile e8plodară una după alta.lor4 1ulti atorule de portocale. care râdeau între bra#i. într-o e8celentă dispo#iţie. .6nainte. scumpi camara#i. chicoti !icuţul. /roaştele se speriară& cei trei tanchişti că#ură unul peste celălalt ca nişte marionete de paie. ridicându-se în picioare. 1hiar în acel moment se au#i ţăcănitul unei rafale de . cu plăcuţă şi harnaşament complet. cu e8cepţia lui /arcelona şi a !icuţului care erau.'ăsaţi-i să treacă pe aceşti domni4 spuse pe un ton batjocoritor /arcelona. micuţilor4 Toată banda se puse în mişcare. . cu e8uberanţa sa de bun camarad. -andarmul german se ridică şi. dimpotri ă.0i mai ă#ut aşa eroi2 întrebă /arcelona în bătaie de joc.?ovarişi. 1e oia $ an de la aceşti împuţiţi2 /arcelona.ste chiar unul dintre cei buni. altfel ă a lo i reun glonţ de-al lui $ an. trebuie pedepsiţi aceşti soldaţi de carton. tovarisi! <u trageţi4 . care s-au predat lui $ an. membrii 1onsiliului de Că#boi se îndreptau spre cei doi soldaţi murdari. închinându-se în direcţia cărării din trunchiuri aruncate peste mlaştină. punânduşi braţele deasupra capului. . . făcea semne de in itaţie. 3moară-F. eniţi.%orbiţi încet. !icuţul.1erule4 strigă !icuţul. "ăreau toţi parali#aţi. <u e#i o asemenea turmă de călăi decât o dată la #ece ani. H întreagă 1urte !arţială.

domnule şef al ânătorilor de capete2 5+ublinie cu ântul şef. 0junşi în apropierea unui desiş.1e #ici2 Ciscăm să mergem înainte sau aşteptăm să se întunece. spuse !icuţul.mitralieră printre tufişuri. răspunse arogant !icuţul. aruncându-se pe pământul umed. +e pare că ştie că împuţiţii ăştia sunt cu noi.(e ce trag aşa2 întrebă jandarmul. /arcelona surâse colonelului din 1onsiliul de Că#boi.7 "entru că eşti tu aici în faţa mea. . ?i ştii de ce.panimaieşi? -uristul se sufocă. natural.(eloc. !uşchiul umed era moale şi nu mai conta dacă hainele se îmbibau cu apă. pentru a nu pierde un fir de tutun. mormăi !icuţul. aşe#aţi pe nămol la picioarele lui. . . pri ind de sus la cei doi soldaţi îngro#itori de murdari. înainte de neaşteptata intrare a ruşilor. 1u multă atenţie.+unt bune ţigările astea2 întrebă #eflemitor juristul 1onsiliului de Că#boi. Bn lucru atât de îngro#itor nu mai . o strânse la cele două e8tremităţi şi i-o dădu !icuţului& apoi îşi fabrică una pentru sine. /arcelona se aşe#ă alături şi scoase din raniţă nişte chiştoace umede. cea mai mare trebuia să o aibă camaradul4 . .1red că nu le place grupul nostru împuţit."etarde4 strigă /arcelona către maiorul care tremura şi care. primise funcţia de procuror. .+ă-i tragem un pui de somn. puţin mai mică. . 0m impresia că pe $ an îl mănâncă palmele. îşi înfăşură o ţigară din #iar. ."entru (umne#eu4 1e #i minunată4 spuse cu un oftat uriaşuF. /arcelona se opri.

!embrii 1onsiliului de Că#boi se pri eau& limbajul le era necunoscut. <oi trebuie să mergem mult mai departe. Bn soldat de pe front cu faţă de răufăcător.."entru ce dracuL nu mergem înainte2 întrebă maiorul neliniştit.(e ce atâta grabă2 mormăi !icuţul. . unde tancurile noastre îşi constituiseră centrul de re#istenţă. şi /arcelona râse. . /arcelona îl fi8ă lung înainte de a-i răspunde. (e aici până la echea po#iţie . pentru că acolo este acum centrul de re#istenţă al lui $ an& şi a trebui chiar să-F tra ersăm pentru a ajunge la bordel. Căspunsul clar aduse consternarea în sufletul membrilor 1onsiliului de Că#boi.Fără frică. sunt o mulţime de cada re ale imbecililor care au aţâţat pe $ an. nici celălalt nu clipi când rafala de mitralieră trecu prin boschet. aşteaptă inamicul. ca să nu ne treacă prin minte că noi suntem în ingătorii. .Fă #ece metri înainte. H rafală de gloanţe ţâşni în spatele lor. 0ici nu-i pericol. . . spuse /arcelona.au#ise. arătându-se în plină #i. maiorule. dacă rei să dai bună #iua colegilor. pri indu-F pe /arcelona care stătea lângă !icuţul. !aiorul repetă întrebarea. . 0dică acolo unde camara#ii.(umne#eule4 se lamentă colonelul. muşcându-şi bu#ele. râ#ând. "o#iţia este acum acolo.'a bordel. $ an rea numai să ne facă să ştim că este încă aici. <ici unul.. fără frică. în compania puicuţelor. .'a ce2 se bâlbâi maiorul. .

ilometri în jur. Bn urlet lung..1e porci4 e8clamă colonelul.(incolo de mlaştini se află moartea eroilor şi măcelul. încercând să se apere reciproc& cu ântul )foc* muri pe bu#ele ofiţerilor& nasul !icuţului săpă o groapă adâncă în nămol. constată cu aerul unuia care încredinţea#ă un mare secretA . 1hiar în acel moment se au#i la sud-est un urlet. îndepărtânduse. Trăgătorii de elită coborau puştile& ser anţii tunurilor de câmp se strângeau unii în alţii.6ncercuiţi2 ?i maiorul începu să-şi frece mâinile. .?i nu uita să pui şi câte a bucăţi mari de ceapă. (ar când se merge în coada coloanei şi contra ântului şi dacă compania este strânsă la un loc.. +uflă mult în sus într-o păpădie. hm4 . apoi deodată i#bucni cataclismul unei orchestre de sute de mortiere care urlau toate pe ton jos. Brmară două sau trei urlete. uitând ce fiinţă împuţită era !icuţul. Fără a se mai ocupa de maior. -andarmul îşi arătă gingiile de câine bolna & maiorul #gâria solul cu piciorul. . . ca şi cum ar fi rut să-şi sape o i#uină în mlaştină& colonelul.ra un an şi ce a de când o bucăţică de săpun nu se mai apropiase de corpul lui. !icuţul clătina din capA .!icuţul şi /arcelona începură o discuţie despre preferinţele lor culinare pe ba#ă de slănină şi fasole uscată.+untem încercuiţi. H parali#ie aproape totală cuprinse tot sectorul frontului. ner os. 1ând microscopica paraşută #bură departe. i se lipi instincti de spate şi (umne#eu ştie dacă nu emana un miros pestilenţial. care părea răgetul unui mortier multipluA nedefinit şi totuşi distinct la mulţi . de#gustat.

un locotenent foarte tânăr. 0rborii lo iţi se prăbuşeau. blestemând tot uni ersul. . $#bucni un ghei#er de foc.rau ochii unui bătrân în care se reflecta frica de ceea ce ar putea să se întâmple. . H muscă mare albastră. "rimul care se mişcă fu /arcelona.(oamne. H a treia rafală ajunse un batalion disciplinar motori#at care era în po#iţie într-o cută a terenuluiA în cinci minute. de cel mai mare calibru. lă#iA totul se prăbuşi într-o înspăimântătoare adunătură de fiare. pri i în jur. oameni. împroşcând noroi.BriaşuF surâse şi pri i părul alb uşor parfumat al juristului. constată !icuţul. H întreagă baterie de campanie ţâşni o clipă în aerul în olburat& tunuri. Bn tunet surd uriaş se re ărsa peste tot& atât de tare tremura pământul. (ar toate astea !icuţul şi ceilalţi nu le ştiau. /arcelona râse şi îi arătă cu degetul pe membrii 1onsiliului de Că#boi. pe care trecea o muscă. care rămăseseră blocaţi în nămol. abia sosit pe front. Cidicându-şi fata stropită de noroi. !icuţul rămase multă reme întins ca mort. cu capul afundat în nămol. (umne#eule4 1e înşelătorie4 ?i Eoebbels care continuă să spună că $ an a pierdut ră#boiul4 ."roiectilele lui +talin. . încât fugea de sub picioare. !icuţul se simţi rău din pricina sforţării pe care o făcea ca să nu scuipe musca. 9intirea ei ar fi fost un record4 (ar ă#u ochii colonelului fi8aţi în ai săi. atât de acoperit de nămol. din batalion nu rămase decât un mic pluton şi un ofiţer cu un ochi smuls. (eparte se mai au#ea încă e8plo#ia minelor de mare calibru. încât era practic in i#ibil. 0u#eau doar în spatele lor #gomotul asur#itor din acel infern.

%oi inde aurul şi oi cumpăra un han. !icuţul bombănea şi îşi scobea cu degetul nasul. +unt mascota companiei. Eata. chiar când a eam impresia că mi se ia carnea de pe oase. . .1e te-a apucat. <u este ade ărat. +unteţi pulbere şi în pulbere ă eţi întoarce. chiar eu.6n picioare. de mai multe ori am dat o lo itură cu capul în stomacul lui $ an. până data iitoare. amatorule de portocale2 . 1hiorul ă a rade fundul4 ?e#ând. mie nu mi-a mai fost frică de nimic. eroilor4 Că#boiul continuă. dar nimeni nu râse. Toţi se ridicară năuciţi& jandarmul plângea în tăcere. %ocea !icuţului coborî până ajunse o şoaptă& curăţânduşi ochii. eroilor. că eţi trăi în eternitate. luaţi de la eroii crăpaţi& când eţi crăpa.i bine. încărcându-şi puşca-mitralieră. . încât nu mai pot po esti. !icuţul îl scuipă în spate. eu sunt !icuţul din +f. . admise /arcelona pe un ton admirati . goni ţânţarii. eu . 6mi or ser i după ră#boi. 0şteptaţi să-F edeţi. (ar ă jur. câinii ăia m-au bătut într-un mod incredibil. 0m un sac plin cu dinţi de aur. <u ă băgaţi în cap. <u e8istă nici o formă din acest ră#boi împuţit pe care să nu o cunosc. ridică mâinile ca pentru a se apăra. ?i nu este nimic în comparaţie cu ceea ce ă a face 1hiorul..ra comic.. !-am bălăcit în !area <eagră. am mâncat icre negre pe malul %olgăi.Forţă4 !irosiţi pământul rusesc4 strigă ironic. desigur. câinilor. . 'a Fagen. împuţitule2 +-a sfârşit.%edeţi oi. îi oi lua şi pe ai oştri. Trei mii de lupte corp la corp şi atâţia colegi au ieşit din joc. "aul. am tremurat într-o #i ca un iepure .Foarte ade ărat. îşi culese melonul de pe jos şi îl puse pe cap.

?i cine i-a băgat atât de tare în speriaţi2 <umitul !ercedes. 1ei care au uitat să o facă nu mai sunt printre noi.ilograme. 1ând luptăm şi comandantul este cu noi. 1hiorul. care părea îngro#it de acest discurs.1hiorul este comandantul regimentului nostru. colonelul 1arl Blrich !ercedes.în faţa unui şarpe boa& chiar şi 'egionarului i-a fost frică de dia ol şi tuturor camara#ilor li s-a ridicat părul în cap.lmbecilule4 îl întrerupse !icuţul. 1ântăreşte o sută optspre#ece . 3ricui i se poate întâmpla să uite& . dar /arcelona nu-F lasă să orbeascăA .şi te umpli de rahat pentru cinci #ile.ilograme. celălalt este acoperit de o bantă neagră. (ar aşteaptă întâi să-F e#i pe 1hiorul. !aiorul. îşi ume#i bu#ele şi spuse pe un ton de eneraţieA . rea ca toţi să-F numească 1hiorul.1omandantul ostru2 strigă maiorul. . se re ine instantaneu la disciplină. deschise gura.(e acord. 9i-F a băga pe nas înapoi. 0bia sfârşită lupta. uluit. 1inci minute cu 1hiorul . /arcelona îşi şterse cu mâna fundul pantalonilor. ricană !icuţul. care cântăreşte o sută optspre#ece . . spune-le tu cine este 1hiorul. uitând cu cine orbeşte. stacojiu. în repaus. şi este cu noi totdeauna. ?i oi îndră#niţi să-F numiţi 1hiorul în pre#enţa unui ofiţer21red că oi face un raport. <ici o cască nu este destul de mare pentru capul lui şi de aceea poartă doar o bonetă rusească. . H să afli în curând.1omandantul nostru. nu putu re#ista tentaţiei de a întreba cine era acest faimos )1hiorul*. !aiorul. 0matorule de portocale. are un singur ochi.

!icuţul mergea în frunte cu puşca-mitralieră înainte. . !icuţul spuseA . <u fu nici o urmare. dar maiorul.0i o ţigară2 +ub ei cărarea din trunchiuri. ce a necurat la mijloc4 . făcu un pas înainte. aruncată deasupra mlaştinii. dar ei de eni când ei schimba patru cu inte cu 1hiorul. să schimbi tonul când mi te adrese#i. spuse colonelul maiorului.?i. 6ntors către /arcelona. rula ca o barcă pe aluri. îşi aminti că nu mai a ea pistol& i-F luaseră ruşii. .1hiar dacă ar fi să credem. e totuşi greu de înţeles. din gât îi ieşiră nişte sunete stranii. ducând mâna acolo unde ar fi trebuit să se găsească pistolul. ?i /arcelona pri i cu insolenţă epoleţii auriţi ai interlocutorilor săi.<u eşti prea deştept. colonelul e8plodăA .%ă oi aduce în faţa 1onsiliului de Că#boi. (eodată. înainte de toate. chicoti !icuţul. judecătorule. 3rice urmă de culoare dispăru de pe faţa colonelului.6ncearcă. gata să tragă de la şold& în spate enea /arcelona& gata să tragă şi el la cel mai mic . nici epoleţi. apoi recă#u pe lângă corp. spân#urătoarea sau ghilotina. . 1hiorul nu suportă nici distincţii. aşteptând urmarea. . fost procuror al tribunalului. (e data asta. +e impune o anchetă. nici decoraţii. !âna rămase imobilă un moment. . %ei edea ce se a întâmpla când comandantul tău a fi în faţa mea.dar nu mai rămânea printre noi după aceea.%ai de mine4 se smiorcăi !icuţul. 6n luptă. în conclu#ie. !icuţul surâdea. mormăi. 6şi înghiţi sali a.

6i tremurau bu#ele. se împiedică. apucă o ramură care se rupse dintr-o dată. îi era frică.. !aiorul îngenunche. un is îngro#itor.0i face mai bine să stai liniştit. puţin obişnuit cu aceste cărări mobile. <ici unul din cei doi nu mişcă un deget pentru a-F ajuta pe bătrânul care nu suporta mirosul soldaţilor nespălaţi. 0mândoi începură să tragă omul care se scufunda. .semn suspect.. camarade. !laştina nu-şi lăsa uşor prada. +trigă disperat. judecător în 1onsiliul de Că#boi. ticăloşi. (eodată.. râ#ând cu răutate. dar inutil. gulerul înalt.. îl sfătui !icuţul. "ărea ţintuit. . <ici un singur arbore nu le scăpa. în compania acestor soldaţi împuţiţi. uniforma gri deschis nu mai era decât o pată de noroi.1e faci acolo înăuntru2 întrebă !icuţul... 6şi pierduse toată fala. H pasăre înspăimântată îşi luă #borul. (e peste tot putea să apară moartea4 1olonelul. +coase un ţipăt ascuţit. măcar să găsească un pat. 0pucă un alt ram care se rupse ca şi primul. un coşmar.. . .l. Te ei afunda mai încet şi iaţa a fi mai lungă. dar fără re#ultat& jandarmul îşi scoase estonul şi îl întinse nenorocitului care îl prinse din #bor. încercând să întindă o mână colonelului.. colonel jurist. afundându-se şi mai mult. îşi pierdu echilibrul şi alunecă la ale. sfâşiat pe jumătate. Zbătându-se. !icuţul şi /arcelona se opriră. 6şi răsuci o ţigară pe care o împărţi cu /arcelona şi amândoi pri iră în tăcere omul care dispărea. (umne#eule. "ărul alb lucea printre plantele er#i i ite din apa mlăştinoasă. un pat alb şi parfumat. pantaloni de ca alerie ferfeniţă. Eâfâia. înainta cu greutate. +e afla într-o lume inimaginabilă.

+e ridicară amândoi mulţumiţi.0cel păduchios de colonel mi-a furat doi dinţi. ridică braţele şi că#u. strângând cu forţă arma la umăr. 1u ţea a pistolului. .<u ne mai plictisi. 0poi a trebui să mănânce noroi. spuse el şi scuipă în direcţia părului alb care încă mai plutea în nămol.1red că acolo jos. se aruncase la pământ alături de maiorul mort.<u are decât ma8imum cinci minute. mârâi !icuţul. 1asca şi puşca de preci#ie sclipeau. pre#ise !icuţul. . . %ei de eni un foarte bun culti ator de portocale când ră#boiul lui 0dolf a fi pierdut. 0lt glonţ. cu o mişcare identică. (ar porcul a a ea mai puţină răbdare decât noi& om edea noi.0jutaţi-F imediat. dacă a rea să urce din nou. încercă să se ridice.. şi un corp acoperit în întregime de crenguţe se rostogoli pe cărare. . Căsuciră jandarmul pe spate şi îi goliră bu#unarele cu mâini e8perte. în curând. !icuţul surâse şi trase. +e apropie încet de cei doi oameni care-F pri eau cu curio#itate şi ridică ramura. 1ei doi soldaţi. !aiorul sări în picioare cu un salt./ună treabă.Bnde este celălalt2 şopti uriaşuF. Bn glonţ e8plodă. între copaci. Cea. într-ade ăr. %ă ordon4 . !icuţul scoase afară cleştişorul dentar. H e8plo#ie seacă. . . spuse !icuţul. se lipiră de pământ. !aiorul lăsă să cadă ramul. bătându-F pe /arcelona cu palma pe umăr. 3fiţerul luă de pe pământ o ramură groasă. deschise gura maiorului şi trei dinţi de aur dispărură în săculeţ. +e ridică în picioare. -andarmul.

?i dacă are şi el2 . +e întoarse spre . !icuţul trase şi un strigăt ascuţit do edi că lo itura îşi atinsese ţinta. apoi arătă cada rul jandarmului.rau candidaţi la sinucidere înarmaţi cu cuţit. 1ădea noaptea când cei doi soldaţi intrară în micul oraş românesc şi po estea a enturii lor fu acompaniată de otcă şi cârnaţi. spuse /arcelona. !icuţul bagă dintele în săculeţ.1e mi#erie4 6i lipsesc trei dinţi şi ceilalţi sunt toţi negri. fără grabă. Te scufun#i până la gât şi nici un amărât nu profită. un pas în spatele celuilalt.eide şi + en au fost spre spatele frontului şi au dat peste o companie de infanterie cu autoblindate.$-ai fi ă#ut când ţipa la noi. -ulius .1onsiliul de Că#boi s-a luminat pentru eternitate. ?tii bine că şi "orta face colecţie. . de#gustător să crapi pe aici. . +ă se ducă dracului adunătura asta de împuţiţi4 +e aşe#ară un moment pentru a calcula a erea !icuţuluiA opt#eci şi şase de dinţi de aur.0sta nu. +ă fii plutonier şi să nu-ţi îngrijeşti dinţii4 .1e tâmpenie4 . (eodată. . dar putem încerca. 0pucă cu ambele mâini falca mortului şi e8amină dantura.<u cre#i că ar trebui să-mi dai şi mie unul2 . ruşinos4 +e ridicară şi porniră la drum cu toate simţurile în alertă. suntem încercuiţi. <-aş dori să-i am în gură. ce a se mişcă printre trestii. .<u e nici un dubiu.. . /ătrânul trăgea puternic din pipă. . (acă ne cădeau în spate.. este prea periculos. ne tăiau gâtul.

. .. spuse una dintre ele. (intr-un moment în altul.$mposibil4 Bnde este acum sărmanul dia ol2 .0 luat un glonţ în cap. .m4 /ătrânul trase din pipă şi îşi frecă nasul cu degetul. . BriaşuF sări în picioare. .?ai#eci de .0i fost spre plajă cu românul2 0i ă#ut trăgători2 .1ruţă-ţi forţele. !icuţul care bea cu lăcomie întrebă dintr-o datăA . /ătrânul se ridică şi îşi e8amină armele. <u prea a eau aerul că or să facă o staţiune de odihnă la mare. . +emn că gândea intens.(estui pentru a crăpa. arătându-i un dinte de aur. mormăi /ătrânul.(ar nu ştim să tragem. . Tu. /ătrânul deschise o hartă şi se aplecă să o studie#e împreună cu 'egionarul. . (ar nu a em de ales. .eide.Bnde este tipul care cânta la pian cu pumnii2 6mi place să ascult mu#ică în timp ce mănânc.1red că pe aici se poate trece.%in ruşii2 întrebă o fată în rochie erde. $eşirăm din oraş în grabă. spuse 'egionarul care urmărea cu degetul o linie erde ondulată. Fata câştigă şi uită de ruşi.ilometri de mlaştină şi de pădure deasă.eide. îndreptându-ne către mlaştină. care juca #aruri cu un caporal român. poate sosi $ an. . fă în aşa fel încât fiecare fată să aibă un pistol. hohoti "orta. după ce citi indicaţiile semnelor con enţionale.+-o ştergem.'o eşte cu mâinile între ochi. <u-i răspunse nimeni.1um să trecem printre ei2 . răspunse . ."orta. .

au fost atât de surprinşi de aspectul soldaţilor care ieşeau din pădure. 6n timpul unei scurte opriri într-un desiş. înainte4 +trania coloană se puse în mişcare. . însoţit de e8plo#ia grenadelor de mână& apoi asediatorii îşi dădură seama că e goală. "rimul lucru pe care îl ă#ură fu corpul 3lgăi agăţat de steag.6n frunte. care făceau de gardă la un pod. 0ceasta era a angarda unui stol de fete mai mult sau mai puţin îmbrăcate şi înarmate până în dinţi.i putea fi confundată cu uniforma rusească. îmbrăcate jumătate ci il şi jumătate militar. Trădătoarea poporului4 Bn foc îndrăcit i#bucni spre casă timp de un sfert de oră. încât au uitat să tragă. 6n spatele lui mergeau două fete înarmate. au#irăm în spatele nostru un iolent schimb de focuri. "atru români le urmauA uniforma lor . . le spân#ură.Cepede. 1uţitele străluciră şi #ăngăniră. mergeau "orta şi !icuţul care erau neîntrecuţi în găsirea unei poteci. +oldatul a ea pe cap un joben galben şi era îmbrăcat într-o haină de camuflaj rusească. Tancurile îşi făceau intrarea în micul oraş românesc. H mulţime de oameni era adunată în faţa pancartei.(acă $ an le prinde îmbrăcate în felul ăsta. 1inci infanterişti ruşi.0 sosit $ an. +oldaţii că#ură horcăind pe scândurile podului şi cinci fete le luară imediat uniformele. 1ei cinci ruşi şi-au dat seama prea târ#iu cu cine a eau de-a face. îi şopti 'egionarul lui "orta. . chicoti "orta. (iscutară asupra identităţii spân#uratei şi ajunseră la conclu#ia că era o eroină .a.?i pentru noi un glonţ în ceafă. . şuierând.

"orta şi !icuţul.Tot ce se face este înaltă trădare.asasinată de bandele fasciste. 1onfruntau două fotografii în culori. alta a lui +talin. spuse "orta. discutau cu plăcere pri ind un #iar rusesc.0ici #ace 3lga Eeis. moartă luptând eroic pentru libertatea poporului..<u este înaltă trădare ştersul la fund cu . .itler. Trăiască +talin4* 1hiar şi ceremonia fu filmată. au tras jos corpul 3lgăi pe care aparatele de filmat l-au prins pe peliculă agăţat de steag. 0poi forţară pi niţele şi toţi băură aşa cum numai ruşii ştiu să bea. răspândind restul pe pământ. una a lui . 'a strigătul )moarte călăilor*. +e de#lănţui un chef infernal. ghemuiţi pentru a-şi satisface ne oile fireşti.ste foarte moale hârtia. chiar foarte potri ită. . !icuţul cu . ..itler2 întrebă !icuţul. 6n acest timp. "orta se şterse cu +talin. răspunse placid "orta. (ar cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla este un batalion de marş. . .itler.