RADU AGENT EXPERTIZAREA $I PUNEREA IN SIGURANT A CLADIRILOR EXISTENTE AFECTATE DE CUTREMURE Pole etd7 CAPITOLUL 1 CRITERIT GENERALE PENTRU ESTIMAREA $I CONTROLUL NIVELULUI DE ASIGURARE A PROTECTIEI ANTISEISMICE LA CLADIRILE EXISTENTE 1.1. Elemente introductive 1.1.1, fn cadrul acestui capitol se face o prezentare recapitulativa a unora din Principalele nofiuni de inginerie seismicé, cunoscute din cursurile de specialitate predate in Facultate gi care sunt reluate sintetic aici, ca baz in activitatea de expertizare a clidirilor existente si de punere a lor in siguran{& sub aspectul protectiei antiseismice. Pentru a nu extinde prea mult prezentarea gi intreg confinutul cursului de fat, avand in vedere varietatea foarte mare a tipurilor de construcfii civile gi industriale la care ar trebui sit se refere, - s-a luat ca refering’ categoria cea mai frecvent intdlnita gi totodat& de cel mai larg interes actual gi anume clddirile civile etajate cu structuri din beton armat sau cu perefi portansi de tidérie. Din cele ce urmeazt, unele aspecte privesc strict aceasti categorie de clidiri, altele inst pot fi in egal masurdi extinse gi la alte tipuri de construct civile sau industriale, cu adaptirile corespunzatoare, 1.1.2. Examinarea unei constructii existente gi proiectarea intervenfiilor necesare pentru punerea ei fn siguranfa in raport cu acjiunea unor viitoare cutremure trebuie st aib& in vedere urmitoarele aspecte: 4) Asigurarea unei concepfii constructive de ansamblu favorabile, care s& permit un raspuns in condifii avantajoase la actiunile seismice. Este de subliniat c& sub acest aspect, la cl&dirile existente gi in special la cele mai vechi, se pun de multe ori probleme gi in cea ce priveste preluarea in bune condifii a incircirilor gravitationale, fn sensul ci expertiza poate scoate in evidenji defectiuni importante gi din acest punct de vedere, ca: necorespondenje pe vertical& ale elementelor portante, slibiri ale unor elemente portante datorita unor deficiente de execufie sau datorit4 coroziunii, etc. 6) Verificarea prin calcul a structurii de recistenfé, care trebuie si cuprinda: verificdrile de rezistenfé (determinarea capacitajii portante), de rigiditate (limitarea deformatiilor laterale sub avfiunca forjelor orizontale seismice) gi de ductilitate(capacitatea de dezvoltare a deformatiilor post-elastice Miri a atinge starea de colaps). fn mod special, cerinfele de ductilitate se referi Ia structurile sau la parjile lor componente pentru care sub acfiunea solicitirilor seismice este inevitabil& intrarea lor in domeniul post- elastic, ceea ce pentru constructiile civile obignuite reprezinté cazul curent. ©) Alcatuirea de detaliu a elementelor structurale gi a legiturilor dintre ele. Sub toate aceste aspecte, objectul expertizelor tehnice gi al proiectelor de intervenjie fl constituie att structura de rezisten{& supraterani, cit gi fundatiile gi elementele de infrastructura care conlucreazi cu fundatiile. De asemenea, o atentie corespunzitoare trebuie st fie datt gi alc&tuirii elementelor nestructurale (perefi despisitori gi de inchidere, ornamente arhitecturale, atice, etc.) gi legaturilor lor cu structura principald de rezistenjt. 1.2. Concepfia constructiva de ansamblu 1.2.1. Fafi de perioada de inceput a proiectitrii antiscismice (aproximativ pant in anii ‘50), in care luarea fn considerare a cerinjelor de bun& comportare la acfiunea cutremurelor se limita practic la un calcul la forte orizontale, - un pas important inainte @ fost marcat de momentul cfind s-a formulat gi s-a asimilat ideea ci o importanj& cel putin egal cu cea a verifictirii prin calcul o are asigurarea unei concepfii controlate de ansamblu a clidiril. Ast&zi, aceasth cerinji « devenit unanim recunoscuté gi a fost confirmatt ca esentiali de constatarile de la cutremurele puternice din ultima jumatate de secol, atat din Romania, cft gi din alte Ari, ca $.U.A., Mexic, Chile, Algeria, Turcia, Iran $-a. [11], [13], {20}, [37]. Defectiunile din punctul de vedere al alc&tuirii constructive de ansamblu ce se constatt la expertizarea clidirilor existente, dack nu este posibil s& fie eliminate prin miasurile de interventie propuse, trebuie s& constituie o tem& pentru verifickri speciale prin calcul. 1.2.2. Un prim obiect al controlului alcétuirii de ansamblu a unei construcfii fl constituie verificarea modului de preluare gi de transmitere pant la terenul de fundatie @ incércrilor gravitajionale, in sensul aritat mai inainte Ia paragr.1.1.2.2. Este de verificat in primul rind corespondenja pe vertical’ a clementelor portante verticale (stélpi, perett structurali), iar in cazurile cand sub acest aspect se detecteazl decalaje gi ele nu pot fieliminate prin misuri de intervensie structurale, este necesar’ o analizare detaliatd a schemei de transmitere a inc&rc&rilor gravitationale de la ua nivel la altul. In mod special trebuie si se evite rezemirile stAlpilor pe grinzi, rezemarile de ordin superior ale grinzilor, etc. In toate aceste cazuri, devine important st se fint seama in calcul si de efectul componentelor verticale ale forjelor seismice. Astfel de probleme apar in mod frecvent indeosebi la clidirile care in timp au suferit supraetajiri sau transformtri funcfionale radicale. 1.2.3. Controlul influenfei alc&tuirii de ansamblu asupra comportarii construcjiilor la actiunea forfelor orizontale seismice priveste in principal urmatoarele aspecte: a) Asigurarea existenjei unor elemente de preluare a forjelor orizontale actionand dup orice directie fn plan. Este totodat’ recomandabil ca rigiditajile la deplasari laterale ale elementelor portante respective s& fie de acelagi ordin de mirime dup& direcfiile principale ale structurii (tn cazul construcfiilor de forma ortogonalA, directia longitudinala gi cea transversald), 4) Detectarea prezenfei unor eventuale legituri locale slabe fntre corpurile de clidire fnvecinate, situatie fn care la proiectarea unei clidiri noi s-ar fi impus separarea prin rost antiseismic a corpurilor respective. Dac& problema apare la 0 constructie existentl, la care un astfel de rost nu a fost previzut, poate deveni indispensabila crearea lui prin lucririle de interventie. ae Ca exemplu, in fig.1.1 este i aratati forma generalé in plan a cladirii recent expertizate a Tribunalului Municipiului Bucuregti, construcfie cu subsol, parter gi etaj, cu plangee de lemn gi ziduri portante. fn zona de joncfiune intre Fig. 1.1 corpul principal in forma de U gi corpul anex& din axul transversal, leg&tura intre cele dou’ corpuri printr-un coridor de lajime redus& a fost in mod evident insuficientd pentru a asigura conlucrarea lor in bune condifii sub acfiunea cutremurelor, astfel c& perejii portanji din zona respectiva de legSturi au prezentat numeroase fisuri. S-a preconizat de aceea introducerea unui rost antiseismic ca in fig. 1.2.«¢) Un obiectiv important il consttuie evitarea produceriifenomenclor de torsiune general sub acfiunea fortelor orizontale, ca urmare a asimetriilor de mase gi rigiditaji, respectiv existenfei unei excentricitaji pronunfate « centrului maselor fn raport cu centrul rigiditailor Ia deplastir laterale ale elementelor portante verticale (fig. 1.3). nucleu de pereti C, = centrul rigiditatilor Cy = central masclor S = rezultanta forjelor orizontale seismice M'=S e,= moment de torsiune generali Fig. 1.3 Din punctul de vedere al excentriitiilor fm plan, este necesar sf deosebim douk categorii de structuri: « Structurile caracterizate printr-o distribufie aproape uniformé in plan & rigiditayilor slementelor portante si la care totodats de regulé distribujia fn plan @ aeesiors urmireste practic pe cea a maselor. Aceasti categorie de structuri, fn care intr cele in cadre etajate (fig. 1.4.2) si cele eu perefi portant dei (Ia flecare travee), cunoseui® si sub numele de “tip fagure” (fig.1.4.), pot fi in general denumite structuri cu rigidivagi distribuite. La astfel de tipuri de construci, chiar dact forma in plan a clit prezinti asimetri, ea in fig.1.4., pericolul unor torsiuni importante sub actiunea forfelor orizontale seismice este minor.Fig. 14 * Structurile cu perefi portangi rari, din beton armat sau din zidarie gi la care perefii structurali au rigiditéti dominante in raport cu cele ale eventualiilor stalpi intermediari, ca in fig.1.5 gi deci intervin rigiditdsi concentrate in citteva elemente, care atrag spre ele cea mai mare parte din forjele orizontale seismice. In astfel de cazuri o excentricitate pronunjatt a centrului maselor in raport cu centrul rigiditatilor capata o importanfi hotirdtoare, orice amplasare necontrolata in plan a perejilor structurali putnd conduce la solicitari de torsiune generala foarte defavorabile. in aceasta categorie pot intra de la caz la caz si cladirile in cadre ctajate, dac& existenja unor perefi nestructurali desparfitori sau de inchidere masivi schimb& jocul de rigiditdji fafa de cel ca in fig. 1.4.2, Fig. 1.5 apropiindu-| de cel din fig. 1.5. Deci condifiile constructive de alcdtuire de ansamblu care vizeaz& eliminarea sau Teducerea la minimum a excentricitajilor in plan fntre centrele maselor gi ale rigiditajilor privese in special constructiile cu rigiditaji concentrate. O alta categorie de excentricitaji o formeazd cele datorate asimetriilor pe verticalé (corpuri de clidire invecinate cu diferenje mari de indljime, neseparate intre ele prin rosturi antiseismice, ca fn fig.1.6). De reguli, in astfel de situajii, la clidirile existente este destul de dificil s& se elimine accastd deficienja prin crearea de rosturi antiseismice, asifel c4 torsiunile respective trebuie luate ca alare gi verificate cu atenfie prin calcul Vig. 1.6 consecinjele lor, iar masurile de remediere posibile tebuie 9analizate cu atentie de la caz la caz. @ Controlul gradului in care plangeele, lucrfind ca saibe orizontale, asiguri sau nu © conlucrare spatialé a structurii la actiunea unor forte orizontale dirijate dup orice direcjie in plan. La cladirile vechi, cu ziduri portante gi plangee de lemn sau din boltigoare de c&rimid& pe grinzi metalice, plangeele nu asigurd o conlucrare spafiali a ansamblului zidurilor portante, ceea ce ins& nu constituie in sine un defect al structurii, ci are in special dezavantajul ch unele lini de gpaleti de zidarie, mai slabite prin goluri de ugi sau de ferestre, nu pot fi “ajutate” printr-o conlucrare spatial cu alte lini de gpaleyi mai puternice. Preconizarea prin proiectul de consolidare a inlocuirii parfiale sau totale a plangeelor respective cu plangee de beton armat aduce avantaje importante din acest punct de vedere gi rezolvé implicit in bune condifii gi cerinjele de ancorare reciproc& intre plangee gi zidurile portante. Trebuie fns& si se aib& in vedere c& prin crearea in acest mod a unor gaibe orizontale rigide, care s& asigure o conlucrare spafialé intre elementele portante verticale, se creeaz& in acelagi timp gi condifii pentru manifestarea mai pronunjat a unor torsiuni generale atunci cind asimetriile de mase gi rigiditaji le provoacd. De aceea, in situafiile cfind prin solutiile de consolidare propuse se creeazi gaibe orizontale rigide la nivelul plangeelor, este necesar& i o preocupare pentru reducerea prin masuri adecvate a asimetriilor de rigidit&i gi luarea in considerare in calcul a efectului defavorabil al torsiunii generale. ¢) In situafiile cAnd nu pot fi evitate torsiuni generale mai importante, este de dorit ca acestea sii fie preluate de elementele portante verticale (perefi structurali) cu un bra} de parghie c&t mai mare. fn acest scop, este avantajos s& se prevada, cel puin dup’ una din M=S,e, directii, perefi structurali dispusi la —__— extremitigile construcfiei (corpului de cladire), ca in fig.1.7. In figura este aratat cazul unei cl8diri cu perete structural unic dup& una din directii (x), deci care pentru forte orizontale actionind dup& direcjia Fig. 1.7 respectivé nu are practic nici o capacitate de preluare a unor momente de torsiune general. Amplasarea dup’ cealalt4 directie (y) a unor perefi la extremit&file constructiei creeazi un cuplu de elemente portante cu un braf de parghie avantajos (a,), care preia in condifii favorabile momentele de torsiune general, indiferent care este directia de actiune a fortei orizontale seismice (in figuré S,).La consirucjiile mai inalte si dezvoltate in plan, prevederea de pereti structurali Perimetrali este in orice caz recomandat&. Chiar dact structura este simetric& si deci nu genereazi prin alcdtuirea ei torsiuni generale sub acjiunea forfelor orizontale, o excentricitate a rezultantei forjelor orizontale seismice este oricum totdeauna inevitabil&, datoritt caracterului_nesincron al _acjiunii migc&rii_seismice (asa numita “excentricitate adijionala” ) dificil de evaluat cantitativ gi pentru care prescripfiile dau valori convenfionale won aproximative. fn fig.1.8 este ar&tat’ schema in \ yer RS plan a structuriielidirii_—-Hotelului on < Intercontinental din Bucuresti, in forma de Y gi x avand Ia extremitatea fiectreia din cele trei aripi componente perefi structurali “de torsiune”. Fig. 18 SP) Un perete structural de beton armat, care sub acfiunea forfelor gravitajionale gi a celor orizontale seismice este solicitat la compresiune excentrici, se dimensioneaz& totdeauna astfel ca mecanismul lui de cedare s& fie ductil, deci ca fnainte de cedarea zonei comprimate armaturile din zona intins& s& fi atins limita de curgere si st fi intrat suficient de mult pe palierul de curgere (vezi paragr.1.5). In aceste condigii, dac valorile forjelor orizontale sunt date, orice spor de incircare vertical favorizeazA comportarea elementului, aducnd o compresiune prin cere eforturile din zona intins& a secjiunii se micgoreaz& si se ajunge astfel la o armare mai economict. O fncircare gravitafionala insuficient& in raport cu méirimea forfelor orizontale aferente peretelui structural respectiv duce pe de o parte la necesitatea unei armiri verticale oneroase, iar pe de alt& parte creeazA dificultaji gi in ceea ce priveste realizarea unei bune incastrari la baz a peretelui in fundajie gi apoi a acesteia fn terenul de fundatie. De aceea, este totdeauna necesar ca pentru fiecare perete structural s& se asigure 0 fncdrcare verticald suficient& fn raport cu m&rimea momentului incovoietor la baz produs de forjele orizontale aferente. Indeplinirea acestei cerinje de lestare este de multe ori esenfial& pentru asigurarea unei bune comportiri a perefilor structurali de beton armat si a .infrastructurii lor si pentru realizarea unei armiri economice. Situayia se prezint& in mod analog, chiar mai marcat, la perefii portanti din zidarie de c&rimida, avnd in vedere c& la acestia nu se conteazi deloc pe rezistenja zidariei la intindere. fn fig. 1.9.4 este ardtat un exemplu de structura din beton armat cu nucleu central de perefi structurali si cu stalpi perimetrali, iar in fig. 1.9.b este reprezentata aceeagi structurd,dar in care s-au introdus gi stilpi suplimentari in apropicrea nucleului central, ceea ce reprezint& o soluie defavorabila prin faptul c& delesteaz& nucleul central. a) b) Fig. 19 1.3, Verificarea de rezistenfa 1.3.1. Semnificatia valorilor de calcul ale fortelor seismice Verificarea la starea limit de rezisten{& la incdrcérile obignuite (gravitajionale si climatice) prezint& ca principale caracteristici: ¢ faptul c& inclircirile de calcul sunt cunoscute, valorile lor fiind stabilite prin preseripfii, pe baze probabilistice; © verificarea de rezistenf& a unei structuri consti in determinarea eforturilor sectionale produse de aceste forje si compararea lor cu eforturile secjionale capabile, in fiecare seofiune. Chiar fn situafiile cfnd in locul forfelor date intervin deformafii impuse, cum este de exemplu cazul Ia solicitarile produse de variafii sau de gradiente de temperatur8, acestea pot fi transformate tot in eforturi sectionale, la fel ca in cazul cfind inc&rcarile sunt date sub forma de forje. Spre deosebire de aceasta situafie, in cazul verifictrii la solicit&ri seismice, singurul clement obiectiv de intrare in calcul il constituie migcarea solului, cu caracteristici cunoscute din m&sur&tori efectuate la cutremure anterioare (seismograme, respectiv accelerograme), care devin deplastri impuse la baza construcfiei. Forfele cut care se incarc siructura reprezint& forjele de inerjie din vibrajia acesteia sub impulsul deplasérilor aplivate la baz&. fn consecingg, valorile forfelor seismice de calcul sunt determinate pe bazunui calcul dinamic al structurii, deci depind nu numai de caracteristicile migctrii solului, ci gi de cele dinamice ale structurii. Un al doilea aspect specific calculului la solicitiri seismice fl constituie faptul cd la construcfiile obignuite nu este practic posibilé, in condifii economice rezonabile, o dimensionare de asa natura a structurii inct ea s& se menfina in domeniul elastic pe durata cutremurului, ci sunt inevitabile incursiuni in domeniul post-elastic. Acestea se materializeaza prin deformatii plastice.in zonele mai puternic solicitate, denumite zone plastice potengiale. Prin raport cu denumirea cunoscuta de articulasii plastice, cea de zone plastice este mai apropiati de realitate, traducdnd faptul cd deformafiile plastice nu sunt punctuale, ci se extind pe o anumitd lungime de element. Pentru ilustrarea acestui aspect, se foloseste de regula o reprezentare simplificat ca in fig.1.10, in care structura se reduce la axul ei (fig.1.10.a), iar deplasarea lateral’ produs& de rezultanta S a forjelor orizontale seismice, variabile pe indltime, se noteazi cu A. De asemenea forfele seismice reale cu caracter alternant sunt figurate ca forge statice monoton crescdtoare, ca in fig.1.10.b. Fig. 110 in figurd s-au mai folosit urmatoarele notafii: ¢ ~~ Inirimea forjei totale seismice S_pe care constructia ar trebui s& 0 poat prelua pentru ca pe toati durata cutremurului si rimAnd in stadiul elastic; Aye) ~ Valoarea ultima a deplasarii A corespunzatoare la S, (deplasare elastic’);- mirimea forfei seismice capabile a constructici in situajia real obignuit® cand structura nu are capacitatea sé preia forja S. , respectiv intré in domeniul post-elastic la o valoare a forfei seismice Soap < Se 5 Ay ~valoarea ultima a deplastrii A corespunz&toare la Soap (deplasare elasto-plastic’). Porfiunile hagurate ale diagramelor Se- Au (e) $i Scap - Au din fig.1.10.b reprezinta energid pe care o poate prelua structura prin inmagazinare gi disipare, in cele dou’ cazuri figurate. Dupi criteriul energetic, pentru ca o constructie s& fie capabilé s& reziste la 0 solicitare seismict dat, aceastti energie “capabila” trebuie s& acopere energia indusi de cutremur. Este de subliniat c& in cele dou’ cazuri reprezentate in figura energia indus’ de cutremur nu are aceeagi valoare, cu alte cuvinte pentru ca structura s& reziste la un cutremur cu aceleagi caracteristici, ariile celor dou’ diagrame nu vor rezulta riguros egale intre ele. Faptul c& diagramele din figuré sunt construite admigind c& forjele orizontale sunt statice, monoton crescitoare, face ca ele s& nu fie strict reprezentative pentru solicitarea real& alternanté. Totusi, o asemenea reprezentare plistreaz’ cel putin o utilitate demonstrativé, pentru c& permite infelegerea mai usoari a unor aspecte legate de determinarea forfelor seismice de calcul. In cele ce urmeaz, se va utiliza pentru aceste forte, date in prescripfii (coduri), denumirea de forte seismice de cod, preluatk din literatura americant gi incet&fenit& de mai mult timp gi la noi. Din fig.1.10.b rezulté urmatoarele: a) Stabilirea prin prescripfiile de proiectare a unor valori pentru forjele seismice de cod presupune implicit ca posibil’ o anumit’ amploare a incursiunii structurii fn domeniul post-elastic pentru a atinge deplasarea maxim’ Ay firi colaps, deci o anumiti ductilitate a structurii. In consecin’, la verificarea prin calcul a unei cladiri existente, dack din verificarea de ductilitate (vezi cap.1.5) rezult& o& structura nu prezinté ductilitatea necesart, valorile forjelor de cod trebuie s& fie rectificate (majorate) in consecinja. Problema sub aceast4 forma se pune in primul rand la constructiile cu perefi portanti din zidarie de ciramida, dar s-a constatat cf in unele cazuri intervine gi la cladiri cu schelet de beton armat, in special dacd stalpii sunt suprasolicitaji la compresiune. Aceast& discutie va fi reluat mai pe larg in cap. 1.5 referitor la verificarea de ductilitate. b) Forfa Scqp 0U mAsoard capacitatea de revistenfi a structurii la acjiunea forjelor onvvontale seismice, ci exprima numai_nivelul ei de asigurare in stadiul elastic.©) Corelarea intre stabilirea forjei de cod si a ductilititii necesare reprezinté 0 problema nedeterminatd, deci cu o infinitate de solufii. In fig.1.11 se arat& cum trei variante posibile pentru stabilirea valorii Scap necesare, adic& a forfei de cod (notate cu Sy}, Sp si Sy) sunt fiecare condifionate de cate o valoare corespunzitoare a deplasirii ultime (4ut» 4u2si Ayg ), respectiv a ductilitafii structurii. Fig. 111 Aceasti gama de posibilitéti pentru modul de stabilire a forfei seismice totale de cod las’ loc pentru o negociere a valorii-ei, in functie de consideratii tehnice $i economice. Cu cit valoarea S.4, se ia mai ridicat, deci gradul de asigurare in domeniul elastic este mai mare, cu at&t construcfiile devin mai costisitoare, dar in schimb incursiunile de asteptat in domeniul post-elastic vor fi mai reduse si avariile care in mod firesc insofesc deformatiile post-elastice vor fi si ele corespunzitor mai mici si in consecinji amploarea, costul gi dificultifile tehnice ale reparafiilor dup’ cutremur vor fi mai modeste. Practica a ardtat totusi cd limitele intre care in mod rezonabil se pot alege valorile forjelor orizontale seismice de cod pe baza tuturor acestor considerafii nu sunt prea largi. In orice caz, din cele de mai sus rezulté ca o concluzie general important ci ‘forele seismice de cod au un caracter conventional, rezultind dintr-o negociere bazatA pe criterii tehnice si economice, care pot varia de la o fara Ia alta gi chiar de la o epoci la alta in aceeasi fart.1.3.2. Determinarea fortelor seismice de cod a) COEFICIENTUL DE INTENSITATE SEISMICA (k, ) Prin migcarea solului, constructia primeste la baz o forjé orizontald F, care se calculeaz& cu relafia cunoscut& din dinamica: F=ma=oa=Gk, ay 7 8 in care: m —_= masa total a construcfiei; a - accelerafia maxim& a migcArii solului in timpul cutremurului; G - greutatea total a constructiei; g - accelerafia gravitttii; A 5 ~ coeficient care caracterizeazi intensitatea acfiunii cutremurului, la nivelul bazei construcfiei in amplasamentul dat gi care este denumit coeficient de intensitate seismica. fn mod tradifional, prin coeficientul k, era definit gradul seismic de calcul al amplasamentului, pe scara Mercalli, Corespondenja cu valorile k, era cea aritati in primele doua coloane din tabel: ky - Gradul seismic Denumirea zonei dupa de calcul prescriptiile actuale Dup& normativul actual din Romfnia (P.100-92), fn locul gradelor seismice de calcul astfel definite, s-au introdus pentru zonele respective denumiri prin litere (A ... F), aga cum se arati in ultima coloan’ a tabelului de mai sus. Delimitérile zonelor sunt precizate prin harta de macroraionare seismic& a f&rii, dati in anexit la normativ.Ne exemplu, pentru orasul Bucuresti, valorile acceleratiei maxime a misearii solului masurate la cutremurul din 1977 au fost: * dupa directia Nord - Sud : a = 0,20 g; © dupa directia st - Vest: a= 0,15 g; © dupa direcjia vertical’: a= 0,10g. Cu amax ~ 0,20g , respectiv ks 0,20, localitatea Bucuresti a fost incadratt incepértd din 1977 ca zona de grad seismic 8, adic& dup& notaliile din noile prescriptii zona “Cc”. tn legaturd cu aceasta, este de reamintit c& in prescripfiile mai vechi, atat din Roménia cAt si din alte piri, gradul de intensitate seismic& era definit gi prin amploarea strickciunilor produse de cutremure anterioare, aga cum rezulta din constat&ri, nu totdeauna Picute de personal calificat. Acest mod de definire, acceptabil pentru o epoct in care la Proiectarea construcfiilor nu se luau nici un fel de misuri de asigurare @ protectici antiseismice, a devenit din ce in ce mai nereprezentativ cu cét mAsurile de protectie antiseismic& au intrat in practica proiectarii gi au fost legiferate prin prescripfii oficiale. fn noile condifii, gradul de avariere constatat la cl&dirile existente a devenit din ce in ce mai mult dependent de gradul de asigurare ce s-a conferit constructiilor respective prin Proiectare gi prin calitatea execufiei, deci nu este strict corelat numai cu intensitatea actiunii cutremurelor. De aceea, dupa reglementarile actuale, singurul criteriu de definire a sradului de intensitate seismic de calcul a rimas numai valoarea coeficientului k, . Acest coeficient este dependent numai de caracteristicile seismice ale zonci, find comun pentru toate construcjiile din zona considerata. b) COEFICIENTUL DE AMPLIFICARE DINAMICA (B) Sub actiunea forfei orizontale F aplicate la baza constructiei de actiunea seismicé, structura acesteia intr intr-o migcare de vibrajie, prin care se incarc& cu forte de inerfie, distribuite pe toata indljimea ci. Rezultanta acestor forte, otata in fig.1.12 cu S, constituie fora orizontal’ totala seismic& de calcul, in condifiile fn care constructia s-ar comporta elastic. ‘Trecerea de la forja F la forja $, pentru o Structura schematizat’ ca un pendul cu un singur Figura 1.12 grad de libertate dinamic& la deplasari laterale, cu 7masa concentratd in varf, se face printr-un coeficient de amplificare dinamica, notat cu B gia cirui valoare depinde de caracteristicile dinamice ale construcjiei gi de cele ale miscirii terenului, respectiv in ultim& analizi depinde de raportul intre perioada fundamentalii a vibrafiilor proprii ale constructiei gi perioada de vibrajie a solului fn momentul amplitudinii maxime a migcirii seismice. Cu ct cele doula perioade au valori ol apropiate intre ele, cu atét amplificarea dinamic& este mai pronunjaté gi deci coeficientul B ia o valoare mai mare. Este de precizat pe aceasti linie c& 0 intrare in rezonanfa a constructiei cu migcarea solului, in cazul limit& cfind cele dou& perioade ar fi egale, ar fi posibil’ numai dac&t migcarea terenului ar avea un caracter ordonat (de tip sinusoidal), cea ce nu se intampla in cazul migc&rilor seismice, care sunt dezordonate. {n consecinfa, sub acfiunea unui cutremur nu poate fi vorba de producerea unui fenomen de rezonanj4, ci numai de o amplificare dinamic& finité a vibrajiilor, care in cazul unei apropieri maximale intre petioada proprie de vibratie a construcfiei si cea a migc&rii terenului poate ajunge la valori mari, dar limitate, respectiv la un fenomen care ar putea fi denumit “quasi-rezonanja”. O reprezentare sugestiv’ din acest punct de vedere se obfine trasfind curba de relafie intre valorile perioadei proprii fundamentale de vibrajie a constructici (T,) gi valorile coeficientului de amplificare dinamici B, pentru o migcare a solului cu caracteristici cunoscute. Curba care se obfine (fig.1.13) poarts denumirea de spectra de réspuns sau curba spectralit . pot T, (teren) 5 & Te(constructie) Fig. 1.13 In figurd au fost reprezentate curbele spectrale corespunzitoare la dou’ exemple de misc&ri seismice, avand perioade de vibrajie diferite ale migc&rii solului (T, si T2). Pe baza curbelor spectrale determinate prin prelucrarea accelerogramelor unor cutremure caracteristice, prescriptiile din fiecare Jara stabilesc curbe spectrale schematizate standard, de forme simplificate, care servesc pent stabilirea valoriloy igcocficienjilor B in functie de T, pentru proiectarea curentd, Procedeul, propus in S.U.A. de Prof. G. Housner, unul din fondatorii stinfei ingineriei seismice, a fost adoptat tn toate Prescripfiile modeme de proiectare antiseismic&. De regulA, partea cobordtoare a curbei din 2ona valorilor mici ale lui T, se aduce in mod acoperitor la un palier (fig.1.14.a), la fel gi Partea terminala dinspre valorile foarte mari ale {ui T, , iar pentru zona intermediardl se adoptt.o formi simplificats de curb B'= £ (I), de obicei hiperbolicl sau chier liniard ca in fig.1.14.b. Fig. 114 Aga cum se vede din fig.1.13, alura curbei spectrale poate fi foarte diferit& fn functie de T (teren), care variazi substantial de ta o fark la alta gi chiar de la o zon8 la alta din aceeagi far8, in functie de caracteristicile dinamice ale cutremurelor respective, cum sunt: adéncimea hipocentrului (focarului), numirul de gocuri care intervin pe durata cutremurului, ¢.2. De aceca, curbele spectrale de calcul nu pot fi “importate” din Prescripfii strifine sau internationale, fapt care din picate fn fara noastr4, din lips de date de la cutremure anterioare, nu a iegit Ia ivealii decdt la cutremurul din 1977, In capitolul de faji s-au tratat numai aspectele de principiu ale problemei. In cap.2 al cursului se face o prezentare istorict « evolufiei tn timp a formei curbelor spectrale Standard din prescriptiile romfnegti, tncepdnd din 1963 cAnd sistemul a fost pentru prima data introdus gi pand in prezent. ©) COEFICIENTUL DE ECHIVALENTA (¢ ) Echivalarea pentru calcul fntre cazul teoretic al pendulului cu un singur grad de libertate dinamic8, Iuat ca model de baz la determinarea curbelor spectrale standard gi cal real al constructiilor etajate, cu mai multe grade de libertate la deplasdri laterale, se face prin intermediul unui coeficient de transformare notat cu € gi denumit coeficient deechivalenfé, ale cirui valori sunt subunitare si depind de distribuyia pe indltime @ maselor $i de forma deformatei constructiei sub actiunea forjelor orizontale seismice. Nu este locul aici s& reproducem in detaliu expresia data in prescriptii pentru acest coeficient, care este cunoscut& gi din cursurile de specialitate anterioare. Ne vom limita la a da cu titlu exemplificativ valorile pe care le ia coeficientul la diferite tipuri curente de construcfii: © la construcfii cu un singur nivel, cum sunt halele industriale parter, clidirile de tip sal& gila constructiile 2ootebnice: & = 1; © laclidiri etajate cu pufine niveluri (P+1...P +3): &=0,9; © Ia clidiri muietajate: © = 0,6 ... 0,8, in funcfie de numarul de niveluri gi de sistemul constructiv (cadre sau pereji structurali); © pentru constructii tubulare fnalte, cu masa distribuit& pe vertical, cum sunt cogurile industriale din beton armat sau din zidarie: In mod general deci, cu cAt numirul de grade de libertate dinamicd este mai mare gi masele sunt mai distribuite pe inalfimea constructiei, respectiv cu cat structura se indep&rteazi de caracteristicile unui pendul cu un singur grad de libertate, cu masa concentrat& fn varf, cu atat valorile coeficientului de echivalenta ¢ rezult& mai mici. d) COEFICIENTUL DE REDUCERE A FORJEI SEISMICE TINAND SEAMA DE DEFORMATIILE POST-ELASTICE $I DE ALTE EFECTE FAVORABILE ( ¥’) Produsul G k, B © reprezintd expresia forfei seismice S, din fig.1.10.a corespunztoare unei comportiri elastice a structurii pe durata cutremurului, Fajé de aceasta, expresia final a forfei seismice de cod, corespunzitoare la Seay din aceeasi figura, se obfine afectind pe S, cu un coeficient subunitar care fine seama de capacitatea de deformare post-elastic& a structurii gi care se noteaz cu Y. fn prescripfii se precizeazd ci in componenja coeficientului Y mu intra de fapt numai efectul deformatiilor post-elastice, ci se includ gi alte efecte de naturl a favoriza “comportarea construcfiei la solicit&ri seismice, cum sunt: amortizarea vibrajiilor prin frecare interioard, diferite alte rezerve de rezistenj& care nu pot fi cuantificate in calcul, etc. Totusi partea cea mai mare a reducerii valorii forfei de cod ce se realizeazd prin coeficientul '¥ este cea datorat& deformatiilor post-clastice.La constructiile civile obignuite cu structuri din beton armat, accasta este substanjiala, valorile coeficientului Y fiind de ordinul ¥ = 0,20 la constructiile cu structuri in cadre ctajate si ‘¥ = 0,25 la cele cu perefi structurali, monolifi sau din panouri prefabricate sau cu cadre rigidizate prin perefi de zidirie, deci este vorba de o reducere de 4 ~ 5 ori fajh de forja seismic& elastict. Desigur, admiterea unor reduceri atét de mari presupune admiterea ideii c& structurile respective prezint4 capacitate de deformare plastic (ductilitate) satisfcttoare. Privitor la controlul acesteia, vezi cap. 1.5 al cursului © categorie de constructii pentru care valorile coeficientului de reducere Y sunt inc& destul de controversate si mai greu de stipfnit prin calculele curente este cea a elidirilor cu perefi portanfi din ridfria nu este consolidatt si ductilizat& prin includerea unor elemente de beton armat larie de caramida, in special a cladirilor vechi, la care (centuri, samburi verticali, etc.). In normativ se prevede pentru acest caz valoarea W = 0,30 , ins& este unanim recunoscut de specialisti c& ea nu poate fi aplicat& in mod general, fntrucdt poate deveni mult descoperitoare dact modul de solicitare al zidiriei sub aciunea conjugat& a incirclirilor verticale si al celor seismice conduce la pericolul unor ced&ri neductile (casante). In practica verifictrii prin calcul a cladirilor existente cu pereti portanti din zidirie de clirmid’, se adopt de regula pentru coeficientul Y valori cuprinse intre 0,3 gi 0,8 in functie de caracteristicile de ductilitate, deci rezult4 un cémp foarte larg de variajie a valorilor forfelor seismice de cod pentru cladirile respective. ¢) EXPRESIA FINALA A FORJEI SEISMICE DE COD Introducdind gi coeficientul de reducere Y , expresia finald a forjei seismice de cod se objine sub forma: S=Gk,Bey (12) 1.3.3. Semnificafla variagiei valorilor fortelor de cod in functie de clasa de importanté a constructiei Sub aspectul nivelului necesar de asigurare a protectiei antiseismice, prescripjiile noastre de proiectare (normativul P.100-92) prevad gi o diferentiere in functic de clasa de importan{& a constructiei. Clasificarea adoptat& este urmatoarea: * Clasa I de importanté cuprinde construcjiile “de cmergenfi”, adic’ a c&ror funcjionare nu trebuie s& se intrerupa fn timpul cutremurului si imediat dupa cutremur (unit&ji spitalicesti cu funcfii de urgenf’, stajii de pompieri, cladiri administrative in care se iau decizii in organizarea masurilor de urgenfa de dupa cutremure, clidiri de Jirijare a comunicafiilor de interes nafional sau judejean, construcfii din sistemul TTenergetic najional). Totodatd, in aceasta clas de importang’ intr& gi cladirile care adpostesc muzee de importanf& nationala. © Clasa I de importanta cuprinde: construcfiile cu aglomerajii mari de persoane (clidirile spitalicesti care nu intri in clasa precedent, silile de spectacole gi de reuniuni sportive, bisericile, centrele comerciale importante, constructiile cu functii juridice), constructiile industriale care ad&postesc echipamente de mare importanga economic’ sau care in caz. de avariere grav prezintA riscul unor degajtiri de substanje toxice sau riscul de incendiu, construcfiile care adpostesc valori attistice, istorice sau stiinfifice deosebite, precum gi depozitele de produse de stricta necesitate pentru aprovizonarea de urgenja a publicului. © Clasa III de important: cuprinde restul clidirilor civile gi industriale obignuite. © Clasa IV de importanjé: cuprinde constructiile de importang& redus& (cladiri de locuit cu parter sau cu parter + un etaj, construcfii zootehnice, etc.). Din enumerarea de mai sus se vede c& principalele criterii dup’ care a fost gradatt importanja construcfiilor sunt: - asigurarea misurilor de emergenja in timpul cutremurului si imediat dups cutremur; - protectia viefilor omenesti; - protectia valorilor economice gi artistice deosebite; - asigurarea impotriva degajirilor de substanfe toxice si a incendiilor. Forfele seismice de cod sunt date pentru cazul obignuit al construcfiilor din clasa IIL de importanja. Pentru celelalte clase, se afecteaz’ cu un coeficient , care are valori supraunitare (1,4 pentru clasa I gi 1,2 pentru clasa II) sau subunitare (0,8 pentru clasa IV). Semnificafia acestor coeficienfi de corecfie nu trebuie privitt in mod simplist, ca o misuri de asigurare la un grad seismic mai ridicat, ci, pe linia celor arftate mai inainte la paragr.1.3.1.b, reprezint& numai o majorare a nivelului de asigurare in domeniul elastic si prin aceasta de reducere a incursiunilor in domeniul post-elastic, respectiv a avariilor in cazul unui cutremur puternic. 1.3.4, Fortele seismice reale Ca bavi pentru asigurarea protectici antiseismice a unei construcfii, noi sau existente, se ia intensitatea scismici a amplasamentului, stabilitt prin harta de macroraionare seismic a teritoriului farii gi definita in modul arftat la paragr.1.3.2 de mai sus.S-a ardtat_mai inainte, la paragr.1.3.1.c, c& valorile forfelor seismice de cod, determinate pe aceste baze gi la care se face verificarea de rezisten{& a construcfiei, au un caracter conventional, fn sensul c& nivelul de asigurare in stadiul elastic stabilit prin Prescripfii este dependent nu numai de criterii tehnice, ci gi de considerente economice. {in aceste condifii se pune problema de a afla care sunt totugi valorile reale ale forfelor orizontale seismice cu care constructia se incarc& sub actiunea unui cutremur de intensitatea admisé in prescripfii ca fiind maxima pentru zona respectiva [1], [2]. Pentru cladirile obignuite, pentru care la nivelul considerat de intensitate a actiunii seismice sunt inevitabile incursiuni in domeniul post-elastic, structura de rezistenji a Constructiei intra in stadiul post-elastic din momentul fn care capacitatea ei de rezistena in stadiul elastic este atinsi. Rezult deci c& forta orizontala seismicé maxima cu care constructia se incarcé efectiv (forfa seismica reala) este egal cu cea capabilé. Important este de subliniat ci forfa seismicd reald astfel definitd este functle numai de dimensiunile si armérile efective ale elementelor care compun structura, indiferent de modul cum acestea au fost stabilite, prin calcul sau constructiv, corect sau cu greseli. Cu alte cuvinte, din momentul in care structura este dat (existent sau Proiectat), forjele orizontale seismice reale cu care ea se incarci sub acfiunea unui cutremur de intensitate care s& 0 oblige s& intre in domeniul Ppost-elastic sunt dependente numai de starea de fapt a structurii, indiferent daci aceasta a fost dimensionaté prin calcule, mai simple seu mai aprofundate, sau a fost total sau partial dimensionatd constructiv. Pentru o constructie noua, dacd este proiectatii corect, forja seismic& real, egal cu cea capabilé, rezultd de regula ceva mai mare decat cea de cod, avind in vedere cli fat de rezultatele unui calcul riguros intervin practic in mod inevitabil la dimension&ri diferite rotunjiri in plus la armarile unor elemenete sau chiar supradimensionari ale armaturilor Pentru respectarea unor condifii constructive de minimum, impuse tot de prescriptii (procente minime de armare, numér minim de bare de armaturd, distanfe maxime admise intre barele de arm&tura etc.), precum si eventuale dimension&ri in exces ale secfiunilor unor elemente, din condifii de arhitectura, de termoizolatie (la zidurile Portante exterioare) ga. Totodata, in special la structurile in cadre de beton armat, condifiile de rigiditate (limitarea deplasarilor relative de nivel) pot conduce la importante mifriri ale secfiunilor Malpilor yi riglelor, aga cum va fi ardtat in detaliu in cap.1.4. al cursului, referitor la verificarea de rigiditate. In reprezentarea simplificatd a relajiei S - A. adoptaté fn fig.1.10, rezultd (fig. 1.15) cA diagrama S~ A nu mai este atunci cea de cod (1), ei cea real (2), respectiv cu cétstructura este mai supradimensionata fata de cerinfele de cod, cu atit forfele seismice reale cu care se incarcé sunt mai mari. De accasti situatie trebuie s& se jin’ seama la verificarea intregii construcfii, in sensul c& dack Syeqta > Scod + intreaga structuré trebuie s& fic dimensionat& in mod coordonat corespunzator acestui spor. La verificarea constructiilor existente, apare in mod frecvent situajia invers# gi anume, cu dimensiunile gi armarile efective existente rezultd Sreata < Scod > dar prin masurile de interventie preconizate pentru punerea in siguran{é a construcfiei, se poate reveni la o Fig. 1.15 situafie ca in fig.1.15, deci condijiile de verificare devin similare cu cele valabile pentru o constructie nou& ce se proiecteast Asupra acestei probleme se va reveni mai detaliat in continuare la paragr. 1.3.6. 1.3.5. Coordonarea $i ierarhizarea capacitatilor de rezistenta in cadrul unei structuri. Zone plastice potentiale a) ZONE PLASTICE POTENTIALE Ceea ce in mod global am denumit mai inainte “intrarea structurii unei cladiri in domeniul post-elastic sub actiunea solicitarilor seismice” const de fapt in aparifia unor deformatii plastice localizate in unele zone mai puternic solicitate. In cazul structurilor din beton armat, aceasta se traduce prin intrarea pe palierul de curgere a armaturilor intinse din secjiunile respective. Fenomenul nu are un caracter punctual, ci se intinde pe o anumita lungime de element, aga cum se vede din fig.1.16, astfel c& in locul denumirii traditionale de “articulatie plastica” este mai adecvata cea de “zon plastica”, mai precis zond plasticé potentiald. Lungimile 1, ale zonelor plastice potenfiale, in riglele si stAlpii cadrelor gi in montantii si riglele de cuplare ale perefilor structurali, sunt de ordinul de marime al inaljimii sectiunilor respective ( h ) gi sunt in general stabilite pe cale experimentalA, fiind exprimate in prescrip{ii prin formule empirice. La proiectarea unei construcfii noi, cft gi la consolidarea unei construcfii existente, povitiile zonclor plastice potenfiale nu trebuie s& fie lsate la voia intdmplarii, ci este necesard dirijarea lor prin proiectare c&tre punctele in care ele se manifest in modul cel mai favorabil pentru comportarea structurii,Criteriile ce se au in vedere sunt urmatoarele: * zonele plastice potentiale s& apara de preferinf& in acele elemente in care ductilitatea sporit necesarii sii fie mai ugor de realizat; © _avariile inerente din zonele plastice potengiale st nu pericliteze rezistena gi stabilitatea constructiei in ansamblul ei; © reparatia dupa cutremur a acestor avarii s& fie c&t mai usor de realizat, in condifii de deplin& siguranga si cu costuri cat mai reduse. f (grinda) 1 e Cc h (stalp) Fig. 1.16 La o structural fn cadre etajate de beton armat, toate criteriile enumerate mai sus conduc la concluzia ci zonele plastice potentiale trebuie sé fie dirijate cu prioritate catre extremitatile elementelor orizontale (riglelor). Pe de o parte riglele, find solicitate la incovoiere, practic firs eforturi axiale, pot fi ductilizate mai usor decét stélpii, Ia care eforturile de compresiune sunt de natura s4 reduc ductilitatea (detalii sub acest aspect sunt date in cap.1.5 al cursului). Pe de alt& parte, avarierea local a unei rigle nu pune in pericol siguranta ansamblului structurii, in timp ce 0 avariere a unui stélp poate cauza prabusiri locale sau chiar generalizate. De asemenea, repararea avariilor (fisurilor) din rigle se poate face mai lesnicios decfit a celor din stalpi. Considerajii similare sunt valabile gi pentru perefii structurali de beton armat cu siruri de goluri suprapuse, la care fn plus secfiunile riglelor de cuplare sunt de regul mult mai mici decd secfiunile montanfilor, astfel c& localizarea zonelor plastice la extremitatile lor se realizeaz4 aproape de la sine. in clementele verticale (stAlpi, montangii peretilor structurali) se admite formarea de zone plastice potentiale numai la baz si numai in stadiul cel mai avansat de solicitare.Rezult& astfel pentru un cadru etajat (fig.1.17.a) un mecanism de plastificare ca in fig.1.17.b, Fig. 1.17 © zon& plastict potengiali reprezintA pentru o structur& 0 zon& de solicitare maximal. Ar fi ins& gregit s4 se infeleag’ ci din acest motiv zona respectiva trebuie asigurat& suplimentar printr-o mirire a capacit&jii ei de rezistenj&. Dact s-ar lua o astfel de misur&, este evident cd solicitarea cea mai defavorabild s-ar muta in alt zond, care ar deveni la randul ei zon& plastic’ potential&, astfel incat obiectivul de dirijare urmirit nu ar fi atins, ci dimpotrivé anihilat. Deci in zonele plastice potenfiale nu trebuie majoraté capacitatea de rezistenta, ci capacitatea de deformare plastica (ductilitatea). Pe aceast& linie, la structurile din beton armat, fn zonele plastice potensiale trebuie luate unele masuri, de calcul gi constructive, cum ar fi: mirirea gradului de confinare a betonului prin indesirea etrierilor, ca masuri de majorare a deformafiei specifice ultime a betonului gi prin aceasta a capacit&fii lui de deformare plastic’; © evitarea sau chiar interzicerea innidirilor prin petrecere ale armaturilor elementelor verticale pe indljimea zonelor plastice potenfiale de la bazele acestora; * considerarea fn verificarea prin calcul la forji ttietoare a unui aport micsorat al betonului, avand in vedere gradul lui mai mare de avariere posibil. 26b) COORDONAREA $I IERARHIZAREA CAPACITAYILOR DE REZISTENJA IN CADRUL STRUCTURIL [2], [41] Pentru a dirija formarea zonelor plastice potentiale spre punctele dorite, restul secjiunilor elementelor componente ale structurii trebuie s& fie dotate cu un nivel de asigurare superior, cea ce se realizeaz& prin majorarea valorilor eforturilor sectionale cu un coeficient supraunitar. Cateva exemple: ¢ fn jurul unui nod de cadru etajat, momentele incovoietoare sunt in echilibru, ca in fig.1.18, adici suma momentelor de la extremitagile din nod ale riglelor ( Mg + Mg, ) echilibreazk pe cea a momentelor de la extremitaile stalpilor ( Mgyp | Mine): Msup + Ming|=|Mat +Mar| (1.3) Sensul de actiune Dac al fortelor orizontale acum in locul — momentelor incovoietoare se introduc valorile momentelor Fig. 118 capabile din cele patru sectiuni din jurul nodului, uun control al realizirii unui nivel de asigurare mai ridicat pentru stalpi decal. pentru grinzi, pentru dirijarea formarii de zone plastice spre extremitajile grinzilor, se objine fnlocuind egelitatea (1.3) cu o condifie de inegelitate de forma: [Meg + iat] > [as +m g| (4) sau, transformata in egalitate: eeaes o|Ms, +m] (1s) unde este un coeficient supraunitar, cu semnificajia de coeficient de siguranjé adifional, denumit gi coeficient de supraredistenta [29], [30]. In Roménia, unde o expresie de tipul (1.5) nu a fost inc introdus& oficial in prescriptii, in mod uzual se i 0-12 deplin& siguranga a evitirii aparifici de zone plastice in stélpi se objine numai la valori 1,4. Studiile din Noua Zeelandi ale prof. T. Paulay au demonstrat insd c& 0 mult mai mari ale coeficientului de suprarezistenjai (@ = 2), ceea ce evident conduce la o dimensionare in exces pronunjata a stélpilor. La construcfiile cu perefi structurali din beton armat, cfind subsolul se realizeazé sub forma de cutie rigida gi in consecinj& se poate admite ca incastrarea structurii s& se considere la nivelul plangeului peste subsol, astfel incét zonele plastice potengialc din montanjii perejilor structurali: se dirijeazt spre sectiunile lor de le baza parterului8 (fig.1.19), la nivetul subsolului dimensionarea la compresiune excentric& a arm&turilor perejilor structurali se face cu un coeficient de suprarezistenja egal cu cel putin 0 = 1,3. Valoarea @ = 1,5 dat& in [27] este fnc& controversat&, existind pareri c& ar fi prea mare gi duce la dificultaji constructive, in special la infrastructurd. De asemenea, la etajele superioare zonei plastice potentiale, se introduce in mod similar (fig-1.19) @ = 1,25 (27). = 1,25 zona plastic’ _ potenfiala aed infrastructuri O=13 Se pot da numeroase alte exemple similare. 1n cazul clidirilor existente, la care se previd misuri de consolidare de naturi a majora nivelul general de asigurare a protectiei antiseismice, este totdeauna de luat fn considerare in calcul ci structura dup& consolidare (deci cu capacitatea de rezistenja mirit) se poate incdrca la viitoare cutremure cu forje seismice reale mai mari deci cele la care a fost supusa la cutremurele anterioare consolidarii, dup& un mecanism de comportare similar celti ilustrat in fig.1.15. 10 consecingt, dact de exemplu la verificarea prin calcul a unei construcfii existente etajate cu perefi portanji de zidarie s-a constatat c& este necesari consolidarea unor perefi prin placare cu beton armat numai la nivelul parterului - dup& consolidare zona critic la un viitor cutremur de aceeasi intensitate se poate muta la etajul urmator, rimas neconsolidat. De aceea, verifictrile prin calcul pe constructia dup’ consolidare trebuie si fink seama si de astfel de aspecte gi si se traduct in final printr-o propunere de consolidare coordonata ca nivel de asigurare pe intreaga construcfie, cu un control corespunzator al dirijarii zonclor plastice potentiale.* © categorie special de elemente structurale © constituie cele care sub actiunea solicitirilor seismice trebuie si rimant in domeniul elastic. Intr& aici mai ales elementele care au un rol de conectare intre alte elemente, adic& asiguré conlucrarea intre acestea $i tn conseciny dack ar intra fn domeniul post-elastic, ar exista pericolul ca structura si se dezmembreze inainte de a-gi dezvolta capacitatea de deformare plastict. Un prim exemplu caracteristic in acest sens il constituie plangeele din beton armat lucrind ca saibe orizontale rigide pentru asigurarea conlucririi spajiale fntre elementele portante verticale (cadre sau perei structurali). Verificarea lor prin calcul trebuie de aceea si se fact la forfe orizontale majorate cu un coefeient de suprarezisteng&. Un alt exemplu, de data aceasta din domeniul constructiilor industriale, este cel aritat fn fig.1.20 in care este reprezentat un stip prefabricat din beton armat, cu goluri dreptunghiulare, pentru o halt industrial cu poduri rulante. Portiunea cu goluri are la prima vedere © alc&tuire similar’ cu cea a unui cadru etajat. Inst aici, spre deosebire de cadrele etajate ale cliidirilor, este esential ca riglele de legitura dintre cei doi montanfi si-gi indeplineasc& pe toatl durata de actiune a forfelor orizontale rolul de conectori {ntre montanyi, astfel ca acegtia si conlucreze ca télpi ale unei secfiuni unice. In Fig. 1.20 consecinf&, fn acest caz zonele plastice potentiale trebuie sit fie localizate la baza montanfilor, iar riglele trebuie dimensionate ca s& riméné fn stadiul elastic, deci exact invers decat in cazul cadrelor clidirilor etajate. 1.3.6. Elemente structurale din beton armat. lerarhizarea capacitigilor de redstenfi la diferite eforturi in cadrul aceluiasi element. Eforturi “gsociate” Pentru elementele in care este prevzut ca sub acfiunea seismic si se dezvolte deformafii post-elastice, este necesar s& se asigure prin dimensionare gi armare o comportare ductil. Un acelagi element nu prezintt ins aceleagi caracteristici de ductilitate pentru diferitele solicitiri la care este supus din acjiunea conjugati a inclrcarilor gravitationale gi seismice. Elementele componente ale structurilor din beton armat ale cladirilor obignuite clajate sunt de regul& solicitate in principal la incovoiere, cu sau firé efort axial dup’ cum sunt elements orisontale sau verticale. Comportarea lor ductilé la actiunea solicitarilorseismice se asigur& prin respectarea cerinjelor de duetilitate, care sunt expuse in detaliu in cap.1.4 al cursului gi care in esenfi se reduc la condiia ca inainte de cedarea zonei comprimate a secfiunii (atingerea deformatiei specifice ultime la compresiune a betonului Shy)» armiturile din zona intins si ating’ limita de curgere i st dezvolte deformatit post-elastice suficient de mari (st avanseze suficient pe palierul de curgere). Pe langa aceasta fins’, la toate elementele in cauzi solicitarea la incovoiere atrage dupa sine gi pe cea la fort thietoare, la care comportarea elementelor de beton armat este fn general neductil& sau mei putin ductil’. O condifie de baz a unei comportiri ductile a elementului este deci si nu se product o cedare prematura la fori tiietoare, adicd inainte de formarea zonei plastice gi de consumarea fn aceste zone a capacitiii de deformare post- elastic. Rezult& ca o regula generalii cl nivelul de asigurare la foryé tdietoare trebuie si fle mai ridicat decit cel la moment incovoietor (cu sau fird efort axial, dupa specificul elementului). Dack dimensionarea la forji tdietoare se face la valorile forfelor tiietoare rezultate din calculul Ia forjele seismice de cod, condifia de mai sus risct si nu fie indeplinita, deoarece momentele capabile reale pot fi mai mari decfit cele de cod, in timp ce forjele thietoare riimfn cu valorile de cod. De aceea, pentru forfele tHietoare este necesar st se stabileasc& valori corespunzitoare forjelor seismice reale, adicl celor care corespund momentelor de plastificare capabile din zonele plastice potenfiale, dup mecanismul de cedare considerat, iar dimensionarea la forja thietoare s& se fact la aceste valori, denumite forte tiéietoare asociate momentelor de plastificare, respectiv mecanismului de plastificare urmérit. © asemenes prevedere @ aptrut in prescripfiile noastre de proiectare abia dupa cutremurul din 1977, la care frecventele fisuri la eforturi principale de intindere constatate in special in perefii structurali de beton armat au scos in evidenj& nivelul insuficient de asigurare sub acest aspect la constructiile realizate inainte de 1977 gi care in bund parte era cauzat att de subevaluarea momentelor capabile cat gi de necorelarea intre acestea gi forjele t&ietoare de calcul. Exemple de determinare a forfelor tiietoare asociate sunt aratate in fig.1.21. © in cazul unui perete structural plin (fig. 1.21.2), care sub acfiunea forjelor orizontale se comporta ca o consol& vertical’ incastratt Ja baz, zona plastic’ potentiala este situath le baza peretelui, iar momentul de plastificare la compresiune excentric& este notat in figura cu Mp . Daci se admite pentra distribujia pe indltime @ forfelor orizontale seismice 0 diagramé triunghivlara, rezultanta lor $ se afl la indljimea 2113 .= +7 sensul de Sensul de acjiune al forfelor orizontale =) Fig. 1.21 Momentului de plastificare Mp fi va corespunde deci o for orizontal& total: M s= P= rf 3 (1.6) care este in acelagi timp forja tlietoare Q la bazi, asociati starii de solicitare cu momentul de plastificare My . 31¢ Incazul unei rigle de cadru, cu incdrcare vertical uniform distribuit’ q_(fig.1.21.b) gi cu zone plastice la ambele extremitaji, cu momente de plastificare M4, M&f, forja tBietoare maxims (in capatul din dreapta) asociat’ acestui mecanism de plastificare va fi: st) hear + 1 Qar =u. a7) © tncazul unui stAlp al unui cadru etajat (fig.1.21.c), la care mecanismul de plastificare este cel din fig.1.17.b, cu zone plastice la extremitifile tuturor riglelor gi la bazele stilpilor, stilpul este solicitat ca in fig.1.21.d, de forfele orizontale aferente, cu rezultanta S situat& tot la indljimea 21/3. ca gi fn fig.1.21.8 gi de momentele de plastificare transmise de rigle, notate cu Mp1, Mpa $i Mp3. Ecuafia de echilibru corespunztoare situafiei cand momentul de la bazA atinge valoarea de plastificare Mpe, va fi: 2 : S-5H-ZMpliisle)=Mps astfel ci: o- Mort EMo(i0) 9 = 3H care reprezint& gi expresia forjei thietoare la baza stAlpului, asociatd mecanismului de plastificare considerat. In funcfie de valorile rapoartelor intre dimensiunile sectiunilor riglelor gi stalpilor, respectiv de rapoartele intre My (rigle) gi Mpg , diagrama de momente poate avea forma din fig.1.21.d sau din fig.1.21.¢ (flird schimbarea semnului momentului pe fodljimea nivelului de la baz). fn consecinjl, o determinare simplificat& a valorii forjei thietoare din stAlpi asociatt la Mpg, printr-o relafie de forma: 2Mps Hawvet adic& admifind pentru nivelul de la baz& o diagram& de momente ca in fig.1.21.f, cu momente de plastificare la ambele capete, ar fi cu totul exagerati, conducdind prin (1.9) comparajie cu relajia (1.8), respectiv cu diagrame de momente ca in fig.1.21.d sau e, la © valoare mult supraestimaté pentru Q. Totusi, avand in vedere c& in marea majoritate a cuzurilor © verificare la forf& Uietoare a stalpilor de beton armat nu dimensioneaziPractic etrierii acestora, care riman dimensionafi constructiv, se accepta ca la o prima verificare s& se admitA folosirea relatiei simplificate (1.9) gi numai dact se constat ch etrierii stalpului rezulta din calcul, atunci s& se reia verificarea folosind relatia (1.8). O atentie deosebita necesitd ins& verificarea la forja tAietoare a stalpilor “scurfi” (cu aportul intre Hyver gi latura sectiunii sub 3), la care raportul Q/Mp, capt valori mari o gi exist de aceea pericolul unei cediri casante, cu caracter exploziv (fig. 1.22) la forfé thietoare, prin depigirea capacittjii de rezistenf’ 1a eforturi principale de compresiune in secfiuni tnclinate, Q fnainte de a se atinge momentul de plastificare la compresiune excentrica. In acest caz dimensionarea etrierilor rezultt efectiv din calculul la forja thietoare. Fig. 1.22 In cazul unui perete structural cu goluri, modul de calcul al forfei t&ictoare asociate se face dupil aceeagi schema ca in fig.1.21 , fn care in locul stdlpilor si riglelor de cadru intervin montantii gi riglele de cuplare ale peretelui structural cu goluri. Expresia la care se ajunge pentru Q_ este tot (1.8). S-a aritat mai fnainte c& gradul de asigurare la for thietoare trebuie 8% fie superior celui la compresiune excentrict. In acest scop, la perefii structurali asocierea strict a valorilor de calcul ale forfelor tHietoare cu cele ale momentelor de plastificare, cu relaiile (1.6) $i (1.8), poate sf nu reprezinte o misur& suficient de acoperitoare, intrucat oricfind, din motive cum ar fi subaprecierea in calcul a secfiunilor active la compresiune excentricl sau dacil rezistenjele reale ale armiturilor de capat sunt mai mari decit cele de calcul, momentele capabile reale pot fi superioare celor calculate gi in consecinja gradul de asigurare la fori tietoare poate sf devin& inferior celui la moment fncovoietor. Aceasti situatie 8 fost de altfel constatata efectiv in multe cazuri la perefii structurali ai cldirilor confruntate cu cutremurul din 1977 si a cauzat fisurarea la 45° a perefilor respectivi. De aceea, se cere ca in zonele plastice potengiale forjele tietoare asociate, calculate cu relagiile (1.6) gi (1.8), 88 respecte gi limitarea inferioari Q > 1,5 Qood - Pe de alta parte, Ia perefii structurali, plini sau cu goluri, mai slabi solicitati din actiuni seismice, cum se intdlnesc in zonele cu intensitate seismic’ mai mic& sau la cl&dirile cu pufine niveluri, dimensiunile sectiunii de beton pot rezulta constructive gi deci momentele de plastificare calculate pot ajunge la valori mult superioare faja de cele decod. Atunci poate aparea situajia ca momentul de plastificare la baza peretelui sé nu fie atins, adic& peretele respectiv si rimand in stadiul elastic. In acest caz, asocierea forfei t8ietoare de calcul cu momentul Mpg ca in formulele (1.6) gi (1.8) nu are sens, ducdnd in mod nejustificat la valori foarte mari pentru Q, care fn realitate nu au cum si fie atinse. De aceea, in formulele (1.6) i (1.8), pentru determinarea forfei ttietoare valoarea morhentului de plastificare Mpg se limiteazl superior la Mpg S Mcga/ W, unde w are semnificafia ardtatA la paragr.1.3.2.d. Tinfind seama gi de cele aritate la paragraful precedent, forja thietoare de calcul capt fn final in raport cu cea de cod limitarile: 15s Qeoa (1.10) 1.3.7. Aspecte specifice ale verificitrii de rezistenya in cazul cladirilor existente Forfele de cod sunt calibrate pentru a servi la proiectarea clidirilor noi. La verificarea prin calcul a construcfiilor existente, capacitatea portant a acestora se analizeazi in raport cu aceleasi valori de cod ale forfelor orizontale seismice, inst cu anumite corecfii gi preciziii, care vor fi discutate in cele ce urmeaz&. a) GRADUL DE ASIGURARE NECESAR PENTRU O CLADIRE EXISTENTA $I SEMNIFICATIA LUI Din experienja numeroaselor expertize tehnice efectuate fn fara noastr& pentru cl&dirile existente, a rezultat ci o mare majoritate a acestora nu prezintl capacitiji de rezistenj& suficiente pentru a prelua forfele seismice orizontale de cod in aceleasi condifii ca nigte constructii noi. Compardnd valoarea forjei seismice orizontale totale de cod (Scod ) cu forta orizontalé totalé capabila a constructiei existente (Soap), 8¢ constatd in mod frecvent 8 Scap respectiv gradul nominal de asigurare @ protectiei antiseismice al acesteia, exprimat prin raportul Ss, == (il) Sood are o valoare subunitara. tn aceasta situafie, o aducere a cladirilor existente, prin misuri de consolidare, la respectarca condifici Seap 2 Scod (R 2 1) a pentru o construcfie noull, aplicatt latotalitatea constructiilor in cauz, ar reprezenta o solutie deosebit de costisitoare, practic prohibitiva in raport cu posibilitajile economiei nationale. De asemenea, problema nu se rezumi la aspectul costului lucririlor de consolidare, ci are implicafii gi pe alte planuri, ca: volumul mare necesar de mijloace materiale, inclusiv de manoperd specializatA gi de utilaje si scule cu caracter special, uneori gi necesitatea evacuarii unor spafii pe durata lucrarilor etc. Toate acestea ar creea dificultafi practic imposibil de depisit, imobilizarea pe timp indelungat a unor fonduri si forfe tehnice si celelalte implicafii care pot interveni de la caz la caz. Pe de alt& parte, nu este de neglijat nici faptul c& multe din cl&dirile vechi care ar intra sub incidenja unor misuri de consolidare radicale se prezint intr-o stare avansat& de uzuri morali, cu funcfionalitate necorespunzitoare gi cu confort foarte sc&zut, iar durate lor previzibil& de folosire in continuare este limitat, de multe ori gi de considerente de urbanism gi de eficienja economict (caz tipic: clidirile joase vechi care ocup& in mod neeconomic terenuri prefioase in zonele centrale ale oragelor). De aceea, prescripjiile noastre [26], [28] stabilesc c& pentru construciile existente se poate accepta fn principiu ca exigenfele referitoare la capacitatea de rezistenya Ia forje seismice si fie mai modeste in raport cu cele prescrise pentru constructiile noi. Se admit deci pentru gradu! nominal de asigurare R definit prin relatia (1.11) valori subunitare. tn versiunea cea mai recent& a prevederilor din prescripjiile de proiectare antiseismict specifice cl&dirilor existente [28] sunt recomandate urmatoarele valori, ca minime acceptabile pentru coeficientul R : Clasa de importanya a Rezult in esenji cl pentru o clidire existent& se admite un nivel de asigurare la solicitiri seismice de cod cu valori reduse fafi de cele obligatorii pentru o constructie nous de acelagi tip. Este ins necesar si se infeleaga cl aceasta nu repredinti o asigurare la un cutremur de intensitate mai micd, aga cum s-ar putea interpreta in mod simplist, ci, pe Jinia celor expuse la paragr. 1.3.1.6 gic din curs gi ilustrate in fig.1.11, este vorba numai de © micgorare acceptati a capacititii de rezistenji in stadiul clastic, admiféindu-se 35incursiuni mai mari in domeniul post-elastic si deci acceptindu-se implicit un grad de avariere mai mare in comparatie cu cel asteptat la o constructie similar noua. Aceasta prevedere este evident condiionata de verificarea ca structura de rezisteni a constructiei s4 prezinte o ductilitate sporita, cerutd de incursiunile mai mari in domeniul post-elastic. Dac& intr-un caz dat rezult4 din verificarea de ductilitate (vezi cap.1.5 din curs) c& structura nu are ductilitatea sporit’ necesari - uneori se constat& chiar cl nu este practic deloc ductil& - atunci in expresia forfei seismice de cod trebuie 8 se majoreze in mod corespunzitor valoarea coeficientului y, putandu-se ajunge chiar la valori apropiate de y = 1. Aceasta poate reduce sau chiar anihila efectul favorabil al admiterii unor valori subunitare pentru coeficientul R gi conduce atunci la concluzia c& structura de rezistenj a constructiei in cauzX nu satisface ceringele de rezistenfé la forjele seismice de cod corectate cu coeficientul R. O concluzie importantii a celor de mai sus 0 constituie faptul cA, in timp ce pentru o constructie noua valoarea coeficientului y din expresia forfei seismice totale de cod este mirime dat, iar cerinjele de ductilitate care o fundamenteaza trebuie s& fie realizate prin proiectare, in cazu! unei construcfii existente situafia se prezint& invers: se cunosc limitele de ductilitate ale structurii gi trebuie stabilita in consecinj de c&tre expertul care face Verificarea de rezistenja valoarea y cu care si se determine forja seismic& de calcul. b) STABILIREA OPORTUNITATII UNOR MASURI DE INTERVENTIE PENTRU MARIREA GRADULUI DE ASIGURARE Valoarea ce se obfine pentru coeficientul R din verificarea prin calcul a constructiei existente fn situ fn care se afl& (flird interventii) servegte ca un prim criteriu pentru a se decide prin concluziile expertizei tehnice daci sunt sau nu sunt nocesare misuri de intervengie pentru mitrirea gradului de asigurare la solicitiri seismice. Dac& din calcul se objin pentru R valori sub cele minime admise, date in tabelul de mai sus, este un semn ci sunt necesare masuri de consolidare cu caracter structural, care s& conduci la aducerea coeficientului R 1a valori cel pugin egale cu cele minime date in tabel. Deci valorile din sabel servesc nu numai pentru luarea unei decizii, ci gi ca date de pornire pentru calibrarea solufiilor gi dithensionarilor in cadrul misurilor de consolidare propuse. fn redactarea din 1991/1992 a normativului P.100/92 [26], in care pentru prima dat& in Jara noastra apareau gi prevederi referitoare la punerea fn siguran{& a constructiilor existente, problema era pus sub forma de mai sus, destul de tranganti, fn sensul ci sedadea valorii gradului nominal de asigurare R un carester de criteriu de decizie practic unic gi obligatoriu, Para posibilitaqi de interpretare din pactea expertului. “xperienfa dobanditd ulterior, in perioada 1991-1996, in care s-au aplicat prevederile normativului sub aceast forma, a arditat inst cA numai valoarea objinut& din calcul pentru coeficientul R nu poate constitui singurul criteriu pentru a se decide dack sunt sau nu necesare masuri de consolidare structurale. Astfel: ¢ Inprimul rand, insugi modul de detetminare a factorilor care intra in expresia (1.11) nu poate fi considerat c& este atat de precis incat valoarea care se obfine pentru R si fie hot&ratoare. Aceast4 imprecizie intervine in special la constructiile pe ziduri portante de cirimida, la care datele de pornire in calculul numéritorului Soap al fracfiei (1.11) (calitatea c&rimizilor gi a mortarului, schema de calcul etc.) nu sunt suficient stépanite, iar valoarea coeficientului y din expresia numitorului Scoq este gi ea in mare masuré apreciativa, fn funcjie de performantele de ductilitate estimate ale structurii, in limite destul de largi (y = 0,3 ... 0,8) . Dar chiar la structurile din beton armat, nu se dispune totdeauna de date suficient de complete pentru armarile elementelor componente, pentru a se putea calcula Scap pe baze certe. {nal doilea rand, starea general a construcjici, gradul de avariere de la cutremurele anterioare cu care s-a confruntat, starea plangcelor etc. reprezint& la randul lor factori de naturd a putea influenja decizia expertului. Tinand seama de aceste aspecte, in noua redactare din 1996 a capitolelor privitoare la cladirile existente din normativul P.100/92 [28] s-a atenuat rolul valorii coeficientului R ca factor de decizie, el cépétind numai un caracter orientativ i \isindu-se la latitudinea expertului luarea unei decizii privind oportunitatea unor intervenfii structurale, cu luarea in considerare gi a altor factori, bineinjeles cu ardtarea justificdrilor 1.3.8. Verificarea de reistenté a structurilor cu pereti portangi din ziddrie. Prescriptiile noastre de proiectare pentru construcjii pe ziduri portante de caramida sunt incd in curs de revizuire, iar modelele gi procedeele de calcul pentru zidurile portante sunt destul de controversate. In cele ce urmeaz& se prezinté modul de calcul elaborat si folosit la expertizele tehnice de pana acum de c&tre autor impreun’ cu prof. T. Postelnicu.Pe masura ce vor apare in acest domeniu prescripfii oficiale definitivate, conjinutul paragrafului de fa{a va trebui sa fie inlocuit in consecinga. Relajiile de calcul date in continuare pentru verificarea secfiunilor montanfilor (spalejilor) peretilor din zidarie portant4 neconsolidat’ cu elemente de beton armat (samburi, placari), servesc practic numai la verificarea cladirilor existente, intrucat construcfii noi pe ziduri portante de c&rimid& fra astfel de consolidari nu se mai fac in zonele seismice. a) MODELUL DE CALCUL La cladirile de locuit existente si in general la cele cu intlfimi mici de etaje, plinurile orizontale dintre golurile de ugi sau ferestre suprapuse (fig.1.23.a), in care sunt inclusi si buiandrugii de deasupra golurilor respective, au inaljimi reduse in raport cu dimensiunile spalefilor de zidarie. De asemenea, de reguli buiandrugii existenti sunt realizafi fie din bolfi de zidarie, fie din grinzi de lemn sau metalice sau chiar din beton armat, cu lungimi de rezemare minimale la capete, care sunt suficiente pentru transmiterea incdrcirilor gravitafionale, dar insuficiente pentru a se conta c& ar putea indeplini gi functia de rigle de cuplare intre spalefi. De aceea, in calcul se obignuieste s& se neglijeze rigiditatea la incovoiere a plinurilor orizontale respective, admijand c& ele formeazA numai legaturi pendulare, ca in fig.1.23.b. Deci spalefii se considera in calcul ca niste console verticale incastrate la baz si avand iniljimea liber egal’ cu in&ljimea total H a peretelui, cu deformata ca in figura. Fig. 1.23Un gir de astfel de spalefi este in consecinfa format dintr-un sir de console verticale, obligate prin legaturile pendulare orizontale s& ia deplaséri egale sub acjiunea fortelor orizontale. Dac& plangeele sunt cu grinzi de lemn sau metalice, nerealizand gaibe orizontale care s& asigure 0 conlucrare spaiald a ansamblului perejilor portani, atunci calculul la forfe orizontale se obfinandu-se gi pentru gradul nominal de asigurare R tot T face separat pentru fiecare perete (gir de gpaleti), ' I t i ae a valori separate pentru fiecare perete. Daca plangecle sunt din beton armat gi realizeazA gaibe rigide, acelagi calcul se face pentru constructia in ansamblul ei. In mod special, la constructiife cu fnalfimi mari de etaje, cum sunt cele publice gi unele cladiri de locuit mai vechi, plinurile orizontale dintre girurile de goluri suprapuse pot ajunge la inalyimi de 1,50 - 2,00 m gi chiar mai mari. In astfel de cazuri, in funcfie gi de gradul de avariere al acestor plinuri de la cutremure anterioare, se poate lua in considerare in calcul gi aportul lor ca rigle de cuplare, admifandu-se in mod simplificat c& rigidit&ile lor sunt practic infinite in raport cu cele ale gpalefilor verticali, care astfel intervin in schiema de calcul ca elementele dublu incastrate, pe inaltimea fiecdrui gol, ca in fig. 1.24. b) MECANISMUL DE CEDARE A ZIDARIE] LA COMPRESIUNE EXCENTRICA, Perefii portangi de zidarie, solicitafi in planul lor la compresiune excentric din actiunea conjugata a incrcirilor gravitationale i a forfelor orizontale, se caracterizeazA prin faptul ci nu se poate conta pe aportul rezistenfei la intindere a zidiriei pentru preluarea eforturilor din zonele intinse ale sectiunilor. fn conseciny¥, capacitatea de a prelua momente fncovoietoare este asigurati numai de eforturile de compresiune din incdrcarile gravitafionale, astfel c& momentele capabile sunt direct proportionale cu eforturile sectionale de compresiune N. In fig.1.25 sunt aritate stadiile progresive de solicitare la compresiune excentrica ale unui spalet de zidirie, cdnd se mengine N ~ ct. gi creste excentricitatea e, - si notafiile utilizate, In fig.1.25.a este figuratd solicitarea la compresiune centric& (M = 0), cu notajiile:bh - lajimea gi indlfimea secfiunii (la ypalefii cu t&lpi intervin pentru acestea notafiile suplimentare corespunz&toare); A - aria secjiunii; y - distanfa de la centrul de greutate O pani la marginea sectiunii: y= N/A - efortul unitar de compresiune centric& . o e,<0 a) compresiune centric b) stadiul elastic (e,< 1) Cu Y-0, R ) stadiul de fisurare M.=zN, ; 4) stadiul ultim = (e,=y-c) M,= Ne,,=N(y-c) Fig. 1.25 In fig. 1.25.b se aratd sectiunea in stadiul elastic, definit prin faptul c& intreaga secjiune este comprimati, deci excentricitatea ¢, a forfei verticale N este e, < r (r - distanja de la centrul de greutate O pénd la limita samburelui central, pentru sensul de actiune considerat al forjelor orizontale). ‘* Fig.1.25. corespunde situatici limit stadiului elastic, in care forja N este aplicata chiar la limita simburelui central (e, = 1), Momentul capabil corespunzator: Mrp=Nr (1.12) are semnificaia de moment de Sisurare, intrucat la valori mai mari ale momentului apare in zona intinst a secfiunii o desprindere (fisurd) orizontald si aria activa se reduce la zona comprimata. © fn fig.1.25.d este Teprezentata staica iimitd ultima, in care € >r $i forfa Neste situata in centrul de greutate al zonei comprimate de lungime x , la distanja ¢ dela fibra cea mai comprimaté. Efortul uniter maxim a atins ezistenta de calcul ta compresiune a zidtriei Re , iar prin deformafile plastice la compresiune ale acesteia 1) - Fig. 1.26 ¢) MECANISMUL DE CEDARE A ZIDARIEI LA FORTA TAIETOARE IN SECTIUNI INCLINATE 4, La perejii portangi din zidarie, cedarea S=Q prematura la fori tAietoare in secfiuni fnclinate (la eforturi principale de intindere) fnainte de atingerea capacitijii portante la compresiune excentrica, deci o cedare cu caracter casant ce nu poste fi totdeauna evitatd, ba chiar reprezintd situafia curent& la gpaleti cu valori mici ale raportului h/H. ah Fig. 1.27 © Forfa tdietoare capabild in stadiul elastic (M < Mf) se calculeaza cu relafia: Qit = TE cap bh (1.16)unde: b,h - dimensiunile inimii secjiunii spaletului; b.cap ~ eortul unitar mediu de intindere capabil, in sec{iuni fnclinate in stadiul elastic, cu valorile din tabel. Valorile 1 cap (daN/em’) Marca mortarului Se observa cl find vorba de 0 cedare in rosturile zidatiei, valorile tf, ggy nu sunt influenjate de marca cértmizilor, ci numai de marca mortarului gi de valoarea efortului axial mediu de compresiune oy. Valorile 5, cap (daN/em’) C100 MIO 01 [02] 04 10,6 10,9] 1,1 [1,3 71,511,7] 2,0 2,2 2,4 | 2,6 M25 01703) 0,5 [0,8] 1,117,3 [1,6] 1,9 | 2,2 2,4) 2,7 | 3,0 | 3,2 9 MSO O11 03) 0,6 10,9 71,2 71,5 [18] 21125 2,81 3,1 | 3,41 3,7 i© Forfa taictoare capabila in stadiul ultim (M = My) are expresia: Qiy = tH cap bh (1.17) unde: t9.cap - este efortul unitar mediu capabil la ruperea in secfiuni inclinate, in zona comprimaté activa a secjiunii in stadiul ultim (fig. 1.25.4) , cu valorile din tabel. Spre deosebire de th.cap + tY,cap este funcfie gi de marca cfirimizii, respectiv de Re, care determin& lungimea x a zonei active comprimate d) MECANISMUL DE CEDARE A ZIDARIEI LA FORTA TAIETOARE PRIN LUNECARE IN ROSTURI ORIZONTALE Rezistenja la lunecare in rosturi orizontale la zidaria simpl& (neconsolidata prin arméri verticale) se asigur’ numai prin frecare, deci forja thietoare capabil& la lunecare (Q) depinde numai de mirimea inckrctrii verticale N, din care se objine prin inmulfirea cu coeficientul de frecare ip , pentru care se adopt valoarea jig = 0,7: Qi =p N=0,7N (1.18) e) FORTA ORIZONTALA SEISMICA CAPABILA A UNUI $PALET DE ZIDARIE Scap Va fi cea mai mic& dintre forjele orizontale capabile corespunztoare celor 3 moduri de cedare: la compresiune excentrics, la forjd thietoare in secfiuni inclinate gi la lunecare fn rosturi orizontale. Scap = min.(Sy,Siu $1) (1.19) in care: Sy se calculeaz# cu relaiile (1.14) sau (1.15), dup& schema de calcul adoptata pentru riglele de cuplare; Siu = Qiy - dupa relagia (1.17); : S, = Q, - dupa relatia (1.18)1) FORTA ORIZONTALA SEISMICA TOTALA CAPABILA A UNUI ANSAMBLU DE $PALETI DIN ZIDARIE Se reaminteste ct prin “ansamblu de gpaleti din zidarie” se infelege: ~ un sir de spaleji din planul unui singur perete, dact plangeele nu realizeaz& 0 conlucrare spafiala a structurii; ~ totalitatea sirurilor de gpaleji dup’ directia consideratd, dact plangeele-realizeaz& conlucrarea spafiala a structurii. Modul de calcul al forfei orizontale totale capabile este acelagi in ambele cazuri, cu deosebirea ci el se face pentru fiecare perete in parte in primul caz, respectiv pentru ansamblul perefilor fn al doilea caz. Odat& determinat’ forja orizontall capabill pentru un perete sau pentru ansamblul Perejilor dup& directia considerati, mai riméne de stabilit cum se distribuie aceast& fort’ fintre spalefii care compun perefii, tin’nd seama de condifia ca deplasirile lor orizontale 8% fie egale. In procedeele aproximative admise a fi aplicate in cadrul expertizelor- tehnice la cldirile obignuite pe zidarie portanti de cirimida, se admite de regula ipoteza simplificatoare c& tofi spalefii consideraji ajung simultan la cedare, deci forfa orizontald totala capabili se objine prin simpla insumare a capacitiilor lor portante, calculate pentru fiecare gpalet cu relajia (1.19). Desigur, acest mod de calcul nu fine seama de faptul c& gpaletii sunt legati intre ei la nivetul plangeelor, prin rigle de cuplare pendulare sau rigide, astfel c& sunt obligafi si ia deplasiiri egale la toate niveluriie. Se pune deci si problema —_ compatibilitaii [ [] L, deformatillor spaletilor, care poste avea ca rezultat c& nu tofi spalefii ajung simultan la stadiul ultim gi deci ei nu intervin cu spalet local de secfiune redusé intreaga lor capacitate in expresia (1.19) fnsumat’ pe perete sau pe intreaga Fig.1.28 structur’. fn consecinji, —_procedeul -simplificator ardtat mai sus are un caracter de regul& descoperitor fn raport cu comportarea real a structurii, astfel c& este de recomandat ca rezultatul objinut prin aplicarea relatiei (1.19), insumaté pe structur& s& fie corectat cu un factor subunitar apreciativ, cu atét mai redus cu cat diferenjele intre dimensiunile gpalejiilor sunt mai mari. © alta situajie poate interveni atunci cAnd perefii cuprind local gi spalefi de dimensiuni foarte reduse, ca in fig.1.28. Considerat ca element individual, un astfel de aSspalet poate prezenta o capacitate de rezistenji foarte scazuta, dar in realitate el nu se incared practic cu fore orizontale, datoritt rigiditijii lui reduse in raport cu restul spalejilor. De aceea, este de recomandat ca astfel de spaleti sa fie neglijati in calculul fortei orizontale capabile a ansamblului peretelui din care fac parte. De altfel, la cutremurele puternice recente, in mod sistematic asemenea spalefi de dimensiuni reduse nu au prezentat avarii care si arate ci ar fi participat in mod semnificativ la preluarea forjelor orizontale seismice. Desigur, toate aceste carenje ale unui calcul aproximativ efectuat prin simpla insumare a forjelor orizontale capabile ale gpalcfilor in stadiul ultim pot fi evitate dack se face un calcul mai aprofundat al structurii, cu luarea in consideratie si a conditiilor de compatibilitate a deformafiilor. War de cele mai multe ori, 0 verificare chiar prin procedeul aproximativ ardtat mai sus se dovedeste suficient de edificatoare asupra nivelului de asigurare de ansamblu al unci structuri pe ziduri portante, astfel c& numai in cazuri speciale se apeleaza la calcule mai aprofundate. g) APRECIEREA VALORII COEFICIENTULUI y Din cele expuse pand aici cu privire la verificarea prin calcul a construcjiilor existente pe ziduri portante de c&rimida, se observa ci momentele de fisurare (M, ) gi forfele orizontale asociate acestora, calculate cu expresiile (1.12), respectiv (1.14) $i (1.15), nu au intervenit in calculul Scap , cea ce este firesc, pentru c& Sogp -a determinat fn stadiul ultim. Momentul de fisurare intervine ins in determinarea valorii coeficientului y din expresia forfei seismice de cod, aupa cum urmeazs. Comportarea neliniar& a spalejilor de zidirie provine in cea mai mare parte din faptul c& de la depasirea stadiului de fisurare (fig.1.25.c), pe masura ce punctul de aplicajie al forfei verticale N se departeaz& de limita sémburelui central, secfiunea activ& se reduce treptat pana la stadiul de cedare (fig.1.25.d) gi astfel in intervalul dintre Mr si My (respectiv dintre Sr gi Sy ) rigiditatea scade, ajungdndu-se lao curb. S - A de tipul din fig.1.26. O prim& masurd a “‘ductilitayii” (de fapt a comportirii neliniarc) 0 reprezinta raportul My /Mg= Sy/Sp - Comportarea neliniard poate fi blocatd de o cedare prematurd intr-o secfiune inclinatd la forfa tdictoare Qir data de relafia (1.16), astfel inedt in cele din urmé factorii care influeneazd coeficientul y sunt rapoartele SWS, Qip'Sp si Qi/Sy. Aceasta relatie tripartita gi valorile care rezulté pentru y sunt vizibile clar intr-o reprezentare ca in AOfig. 1.29, in care s-a trasat curba w =f (Qip cap) in funcyte de tofi factorii care intervin in calcul. Rezulta astfel pentru valorile coeficientului y urmatoarele domenii: a) Dact Qiteap < Sp, inseamn’ c& cedarea hotdrdtoare este cea in sectiune inclinata, din actiunea forfei tAictoare, deci o cedare de tip casant. fn consecinja, pentru coeficientul y trebuie sa se ia valoarea maxims, evaluata la y = 0,8 . b) Dact Qitcap 2 Sy , cedarea se produce la compresiune excentrict, dup’ consumarea in intregime a zonei de comportare inelastic& dintre Sr gi Sy gi deci se poate conta pe o cedare de tip ductil, respectiv se poate admite pentru y valoarea y = 03 prescris& in normativ pentru o comportare ductila. c) In zona intermediar’ Sp < Qian << Sys valorile y se determina prin interpolare liniard intre limitele 0,3 si 0,8 , dup& dreapta B - F din figur’. d) Ca 0 corecfie suplimentars QUeeap 0,2(8,-S) in sens acoperitor in acelasi domeniu, Fig. 1.29 dact Qir cap $ 0,2 (Sy - Sp), se rotunjeste valoarea y dedusi prin interpolarea de mai sus la Wimax = 0,8, adic& in porjiunea respectiva dreapta B - E se inlocuieste cu B - C- D - E, ca in figura 1.4, Verificarea de rigiditate 1.4.1. Scopul verificirit In capitolul precedent s-a aratat ci principala condifie pe care trebuie si o indeplineasc © constructie pentru a fi calificaté ca rezistent& in bune condifii la acjiuni seismice este ca structura ei s& satisfacd exigengele de rezistenjZ, adick s& nu ajungd la colaps, nici pe ansamblu nici local, iar avarierile elementelor structurale s& se inscrie in limite rezonabile, respectiv s4 nu necesite lucriri costisitoare de reparare dupa cutremur. In afara de structura de rezistenjA propriuzisa, este ins4 necesar si fie asigurat si o comportare satisfacatoare a elementelor nestructurale, cum sunt in primul rand perefii de umplutura (desparjitori sau de inchidere), care trebuie s4 poat& urmari deformafiile structurii principale de rezistenja cu deterior’ri minimale gi usor de reparat. La 47constructiile cu caracter monumental, reprezentative, cu finisaje costisitoare, protectia finisajelor respective devine o exigen& suplimentara pe aceeagi linie. Deformatiile laterale prea mari ale unei cladiri sub acjiunea forfelor orizontale seismice pot genera gi inconveniente de altd natura, ca: necesitatea unor l&jimi mari ale rosturilor dintre corpurile de cl&dire invecinate cu caracteristici dinamice diferite, pentru evitarea coliziunilor din oscilajii defazate, precum gi risturntri de mobilier, risturnari de lichide din rezervoarele amplasate pe constructie, deteriorari ale instalajiilor, senzajii de panic& la ocupanfii clidirii etc. Toate aceste aspecte conduc la necesitatea ca la verificarea prin calcul a structurii Ge rezistenj& 88 se pund gi condifii de limitare a mirimilor deplasirilor orizontale sub acfiunea solicitirilor seismice, prin asigurarea unei rigiditafi suficiente a structurii la aceste deplastrri. 1.4.2. Importanta verificirii de rigiditate in functie de sistemul constructiv Ponderea cu care intervine fn calcul verificarea de rigiditate la deformari laterale veria7t in funcie de sistemul constructiv. Din acest punct de vedere se disting doud tipuri de bazi dx :onstructii. 2} constructiile la care forfele orizontale sunt preluate printr-o structuri in cadre etajate, de regula din beton armat ( structurd de tip flexibil ); b) constructiile cu perefi structurali (din beton armat monolit, din panouri mari prefabricate de beton armat sau din zidirie de cérimida), la care perefii structurali, chiar dack sunt dispugi mai rar gi completafi c» -adre intermediare, au o rigiditate dominanta in raport cu cea a cadrelor, astfel c& preiau practic in totalitate forjele orizontale (structuri de sip rigid). La structurile de tip rigid, in cazurile obignuite (cladiri pant la 10 - 12 etaje), perefii structurali dimensionafi pe criterii de rezistenja gi de ductilitate asigur& de regula gi respectarea cerinjelor de rigiditate, astfel c& necesitatea unei verifictri de rigiditate intervine numai in cazuri speciale. in schimb, 1a structurile de tip flexibil, aceasté verificare capt o importanji primordial, putfnd deveni determinantA pentru dimensionarea elementelor structurale (grinzi gi stalpi). ttre cele dout tipuri de baz de structuri definite mai sus se situeazi gi unele tipuri intermediare, cum sunt: ¢ Structurile de tip dual, formate din pereji structurali si cadre, dar la care rigiditajile percjilor structurali nu sunt net dominante in raport cu cele ale cadrelor intermediare, astfel c& atat unele c&t gi celelalte particip’ in mod semnificativ la preluarea fortelor 48orizontale. La acestea, importanja verifictrii de rigiditate variazi de Ia caz la caz, iv funcfie de rapoartele fntre rigiditajile peretilor structurali gi cele ale cadrebr. Verificarea trebuie si fie oricum facuta. * Structurile de tip rigid cu parter flexibil (cu pereji structurali rezemafi la parter pe stilpi, pentru a crea spafii libere comerciale mai dezvoltate), ca in fig. 1.30. La acestea, verificarea de rigiditate este de regula necesar numai la nivetul flexibil. a) b) Fig. 1.30 La clidirile etajate cu schelet metalic, aceeasi diferentiere intervine dup& cum cadrele me:slice sunt sau nu rigidizate prin contravantuiri. intrucét cazul curent in care verificarea de rigiditate este important este cel al scructurilor de tip flexibil (cadre), consideratiile care urmeazi se refer’ in special la acest caz, 1.4.3. Aledtuirea peretilor nestructurall si vulnerabilitatea lor la deformagiile structurii principale de redistena Din punctul de vedere al prezenfei gi alcatuirii perejilor nestructurali gi al Vuinerabintifii lor la deformafiilé structurii principale de rezistenj& sub actiunea forjelor orizontale seismice, la cl&dirile etajate se pot intdlni urmatoarele situatii: a) Constructii cu perefi rigidizanfi (perefi cu caracter masiv, din zidarie de c&rimid& sau din blocuri de beton ugor, inclusiv din beton celular autoclavizat). Acest tip de perefi, chiar dack nu sunt in mod deliberat inclusi ca clemente de contravantuire in structura de rezistenf&, participa totusi in realitate, prin rigiditatea lor, la preluarea forjelor rizontale seismice, inc&rcdndu-se cu forfe thietoare gi cdpaténd avarii (fisuri) dact deformayiile structurii principale de rezistenf& sunt prea mari.La proiectarea clidirilor noi cu structura in cadre, astfel de pereji se evita ori de cite ori este posibil, dar la clidirile existente prezenja lor poate constitui © realitate gi trebuie considerata ca atare. b) Construcfii cu. pereti nerigidizanfi (fasii verticale din gips - carton, fagii de avbociment cutat, pere|i vitrafi etc.). Acestia au rigiditaji neglijabile, iar eventualele avarii pe care totugi le-ar primi din deformarea structurii au un caracter local gi sunt ugor de reparat, Pentru perejii de inchidére, o solujie mai moderné care @ inceput si capete raspandire gi la noi in ard la cladirile inalte, in special la cele de birouri gi hoteluri, este cea cu perefi - cortind suspendaji de structura. Acestia pot urmari deformatiile structurii fir a se deteriora, pana la o limit& care poate fi stabilita printr-o corclare corespunzétoare intre caracteristicile de rigiditate ale structurii gi condifiile impuse imbinarilor intre panourile de perete - cortina si elementele structurale invecinate. ¢) O categorie de cladiri mai rar intdlnita o formeaza cele fard perefi nestructurali (tip caracteristic: parcajele multictajate pentru autovehicule). Pana in prevent astfel de construcfii nu au inceput inc& s& fie realizate in Romania, dar prescripfiile de proiectare in vigoare le iau in considerare ca pe un caz, posibil. Cerinjele de rigiditate prescrise structurilor principale de rezistenf& sunt calibrate in functie de incadrarea in clasificarea de mai sus. 1.4.4. Deplasari laterale elastice si totale Prin deplasiiri laterale ale construcjiilor sub actiunea forjelor seismice, in raport cu care se face verificarea de rigiditate, se injeleg deplasérile totale, rezultate prin insumarea componente elastice cu cea post-elasticl.. {ntr-un calcul simplificat, admis in mod curent, se determina inti componenta elastic’, dintr-un calcul static la forfele orizontale seismice de cod, iar deplasarea totala se deduce apoi din cea elastic& prin imparfire cu cocficientul \y, care intervine cu aceeasi valoare cu cea introdus& in expresia forfei seismice de cod: a= Sette. (1.20) v Este de subliniat c& diferenja intre deplasarea elastic gi cea total& este foarte important, avand in vedere c& la strucurile in cadre etajate y= 0,20, astfel incdt A~ Aciastic /020° 5 Actastic: in cele ce urmeaz’, prin deplasdri vom injelege deplasarile totale1.4.5. Deplasdri relative de nivel {hn fig. 1.31 s-a reprezentat o structura tn cadre etajate (fig. 1.31.a) actionala de forje orizontale dirijate de la stanga spre dreapta si avénd indlfimea total H gi indljimile de etaj (nivel) Hey, He --. He j (nivel curent) ... Hen. In fig.1.31.b este prezentata diagrama de forfe ttietoare de nivel Qy, Q .... Q, . Qay iar in fig.1.31.c defermata axului structurii, Deplasarea totala la varf este A, iar cu. Agi s-a notat diferenja intre deplasatrile de la cele doud extremitii ale etajului (i), denumit deplasarea relativa de nivel a etajului (i) (engl. interstory drift, sau prescurtat drift ). a) b) c) Fig. 1.31 Inclinarea medie a deformatei pe inaljimea etajului (i) a fost notatd cu : 0; = Ag / Hei (1.21) Aga cum se vede gi din fig.1.31.c, déformata axului unei structuri obignuite in cadre clajate are un punct de inflexiune in zona de la fnaljimea (0,3 ... 0,5) H, unde in conseciny& inclinarea medie de nivel 6; are valoarea maxima. Deci Ia nivelul respectiv structura in cadre are local cea mai mare deformabilitate si in consecinfi este de asteptat ca gi avarierile perejilor nestructurali s& fie maxime, fapt confirmat de altfel in mod sistematic gi Ja cutremurul din 1977 la cladirile cu structuri in cadre, Revull& ca pentru verificarea de rigiditate a unci structuri la deplasarile produse de forel> orizontale seismice, mdrimea care trebuie supusit verificarii si pentru care seprescriu limitdri superioare este deplasarea relativé de nivel, la nivelul unde are valoarea maxima. In consecinja, gi caracteristica de rigiditate a structurii care intereseazA in corelare cu deplasarile relative de nivel va fi rigiditatea relativa de nivel, notaté cu Ke; gi definita prin forja tHietoare Q; (perechea de forfe orizontale Qj din fig.1.31.c) necesar& pentru a produce o deplasare relativa de nivel egal cu unitatea: Qs he Ke (1.22) Dac& se face 0 comparatie intre definitia rigidittjii relative de nivel gi cea a rigiditaii “absolute” a unci bare sau a unei structuri cu un grad de libertate, cum este cea din Fig. 1.32 fig.1.32, se observa urmatoarele: - rigiditatea “absoluta” K_ in raport cu un grad de libertate A se defineste prin fora F , aplicats dup’ direcjia gradului de libertate A, necesar& pentru a produce o deplasare egal cu unitatea: F=KA (1.23) deci reprezint& relafia intre o forta si o deplasare ; - rigiditatea relativa de nivel K,; din relajia (1.22) reprezintA relafia intre o pereche de forte si o diferent de deplaséii. Totodatd se observ cl rigis respective, in timp ce rigiditatea relativa de nivel este funcfie nu numai de caracteristicile tea absolutd K este o constant’ a structurii structurii, ci gi de distributia pe verticalai a forjelor orizontale. 1.4.6. Componentele deplasarii relative de nivel Pentru simplitatea expunerii, vom porni de la cazul cel mai simplu, al unui cadru de tip portal (cu o singur& deschidere gi un singur nivel), ca fn fig.1.33.a , cu rigid infinit rigida in raport cu stalpii gi acfionat de o forja orizontal& F aplicati la nivelul riglei. Momentele incovoietoare la toate capetele de bare (fig.1.33.b) vor fi M=F H/4, iar eforturile axiale N_din stilpi, reprezentand acfiunea indirect a forfei orizontale F, vorDeformata cadrului poate fi descompust intt-o componenté ca tn fig. 1.33.c, Sorespunzatoare situafiei cand se blocheazil deformatile axiale ale stilpilor, produse de cforturile N - si componente suplimentara din fig.1.33.d, din deformabilitatea axial deblocatti a stélpilor. c TNO Zz zt Fig, 1.33 Dack acum cadrul respectiv este considerat ca umplut cu ziditie, roul rigidizant al Scesteia este similar cu cel al unor diagonale incrucigate deformabile axial, dispuse ca in fig.1.33.¢.. Din componenta din fig.1.33.¢ a deformatiei cadrului, dreptunghiul limitat de sxele AB, BC gi CD devine un paraleicgram ca in fig.1.33.f, astfel cl diagonalele care Schematizea74 efectul zidtriei de umpluturd se deformeaz axial: diagonala AC se alungeste, deci dup directia respectivé zidfria este supus la intindere, tn timp ce diagonala BD se scurteazs, deci eforturile dup direcjia ei sunt de compresiune, Avariile in 7idiria de umpluturt se vor produce la fntindere fn rosturi ca in fig. 1.33.g.. Cealatti component deformatiei cadrului, din efectul deformabilitiii axiale « stflpilor (fig.1.33.d) mu provosct un fenomen similar, modifictrile de lungime ale Aiagonalelor fiind nesemnificative, astfel cl gi efectul asupra averierii ziditici de umplutura va fi neglijabil. Accleasi aspecte se regisesc in mod general gi la o structurl osrecare tn cadre cu mai multe deschideri gi mai multe etaje, Concluzia este cl pentru un cadra etajat umplut cu zidarie i actionat de forte orizontale, fractiunea din deplastrile relative de nivel care Provoacll avarieri ale zidariei de umpluturd este numai componenta de “paralelogramizare” (corespunsAtoare blocdrii deformabilitafii axiale a stilpilor). Deci numai aceasthcomponent trebuie s& se inscrie in valorile limit admise de presctiptii_ pentru deplasirile relative de nivel. in programele de calcul automat pentru structuri fn cadre etajate care se folosese in prezent in Roménia, cum este programul CASE elaborat de I.P.C.T., se livreazi ca rezultat pentru deplasarile relative de nivel valorile globale ale acestora, calculate luind in considerare si deformafiile axiale ale stalpilor, deci se objin valori mai mari decét cele care ar trebui s& fie comparate cu valorile maxime admise. Diferentele sunt cu atat mai importante cu cAt efectul indirect al forfelor orizontale intervine cu o pondere mai mare, Tespectiv cu cét cadrul este mai zvelt (raportul intre fnBltime gi lijime este mai mare) gi cu ct riglele sunt mai rigide fn raport cu stalpii. Rezultatele corecte se obfin daci, folosind accleasi programe de calcul, pentru determinarea deplastrilor relative de nivel se reia calculul structurii la actiunea forjelor orizontale blocind deplasirrile pe verticala ale nodurilor, ceea ce se realizeazi introducénd pentru rigiditasile la deformare axial ale stAlpilor valori mult majorate faja de cele reale. 1.4.7. Valori maxime admise de prescriptii pentru deplasirile relative de nivel In funcfie de fncadrarea in clasificarea de la paragr.1.4.3 de mai sus, valorile maxime admise de normativul de proiectare antiscismick P.100-92 pentru rapoartele ©; = Aci/ Hej (relafia 1.21) sunt: Categoria definita la paragr. 1.4.3 Valoare maxima admis pentru 9j = Agi /Hei 1.4.8. Probleme tn curs de clarificare si tendinje moderne 8) Modul de calcul al deplastrilor relative de nivel gi limitirile prescrise la paragraful precedent sunt date fn principiu pentru construcfii noi, care se dimensioneaz& Ia forfele scismice de cod, calculate introducind pentru coeficientul y valorile prescrise fn normativ, La verificarea unei constructii existente, dact din calcul rezulti valori subunitare pentru gradul nominal de asigurare Ri acestea sunt acceptate ca atare, insemneaz c& se 54admite pentra construcfia respectiva Scap x. Admifand, aga cum este in general acceptat, c& Fig. 1.36 ipoteza secjiunilor piane (Bernoulli) riméne practic valabila si in domeniul post-elastic pani la stadiul de cedare, cele dows diagrame , cea Teprezentati prin linie plind, corespunzitoare la x, gi cea cu linie punctati, corespunzatoare {a xp, sunt Tiniare gi au ca punet comun ordonata extrem’ ey = Shy. Rotirile secfiunii in cele doua ipoteze au fost notate cu 81 si 89. Comparand intre ele cele dou diagrame ¢, se vede imediat c& dacd xy <.x,, alunci deformatiile specifice corespunzatoare in armatura intins& sunt &4 > ¢41 gi anume cu edt indljimea relativa & = x / hg .a zonei comprimate este mai mic&, cu atét in stadiul de cedare &q este mai mare. La o anumité valoare a lui &, notati de regula cu &, (valoare de “balons”), €4 ajunge egala cu valoarea de curgere tq. Apoi, cu cat & scade mai mult sub & , cu att 2 creste peste valoarea €qp, adic& deformatiile armaturii intinse inainteazi mai mult pe palierul de curgere. Rezulta urmatoarele: ~ la valori & > & jy stadiul ultim se atinge direct prin cedarea betonului din zona comprimata, Piré ca armatura intins& sa fi ajuns in prealabil la curgere, deci cedarea este neductila; -lavalori & < & }, armatura ajunge la curgere inainte de atingerea stadiului ultim, deci cedarea este ductilé $i anume cu att mai ductila cu cat in stadiul ultim armatura intinsa a intrat mai mult pe palierul de curgere, Ceea ce se reflect& si printr-o rotire @ mai mare a secfiunii.Concluzia general este ci ductilitatea sectionala este in directé dependenta de indltimea relativé. E a zonei comprimate si anume este cu atét mai mare cu cat valoarea E este mai mica, Pe acest considerent, in STAS 10107/0-90 conditia de ductilitate sub forma ei simplificaté se pune prin limitarea superioarl a inaljimii relative a zonei comprimate, deci printr-o condifie de forma E < Etim, unde Etim = 0,40 < Ey Pentru a analiza de ce factori depinde & si implicit ductilitatea secionala, in cele de mai jos se particularizeaz aceste considerajii pe dou’ cazuri caracteristice: grinda (rigla de cadru) gi stalpul. a) GRINDA SOLICITATA LA INCOVOIERE Fiind vorba de o zona plastica potentials, pentru rigla de cadru intereseazé zona dio vecindtatea reazemului, unde totdeauna armarea este dubla, iar armarea de la partea superioara, pentru momente negative, este mai mare decit cea de la partea inferioar’. In zonele plastice potentiale de Ia extremitatile riglei, momentele de plastificare pot fi negative sau pozitive, dupa sensul de actiune al forfelor orizontale seismice. Din punctul de vedere al ductilitajii la o extremitate a grinzii, situajia cea mai defavorabil& intervine cand armétura fntins& este mai puternic& decét cea comprimaté, deci cénd zona intins& a secfiunii este cea de la partea superioar’ (moment de plastificare negativ). Acest caz este reprezentat in fig.1.37, unde s-a notat cu A, armatura fntins& de la partea superioard a secfiunii si cu Aj cea comprimat de la partea inferioard, iar cu p si p’ s-au notat procentele de armare corespunzatoare:Ag S 100%; Pe oho Restul notafiilor folosite sunt cele uzuale. {ndljimea reali a zonei comprimate, corespunz&toare formei curbe a diagramei de eforturi unitare din betonul comprimat, este xq =1,25x . Ecuafia de echilibru in proiectie pe orizontala este: DxR, +Ay Ry —Ag Ry =0 de unde: . (4a-As) Ra x= ——_—— | jar sau: bR, pop! R, = ns (1.25) Conditia de ductilitatc, in forma simplificata admist in STAS 10107/0-90, este: | & Etim = 0,40. Papi de &, = 0,55 ...0,60, reprezinta deci o limitare mai restrictiva. Inlocuind in relagia (1.25), se objine: 0,402 PP Re ge unde: 100 R, ps40 sau max = 40 (1.26) in consecinfa, pentru a Tespecta condifia de ductilitate E< Etim, se ajunge la o limitare superioaré a procentului de armare din zona intinsd Ia valoarea dat de expresia (1.26). Rezulti cli pentru un element solicitat la incovolere fara efort axtal, verificarea de ductilitate sub forma simplificaté E S Etim se reduce la controtul Inscrierii Procentului de armare p th limita superioard (1.26), tn functie gi de p’. b) STALPUL SOLICITAT LA COMPRESIUNE EXCENTRICA. Cazul cel mai frecvent intdlnit la structurile in cadre etajate, fn special la nivelul de Ja baza structurii, unde se admite localizerea de zone Plastice potentiale la bazele stalpilor, este cel al stélpilor armafi simetric. Notafiile utilizate (fig. 1.38) sunt cele uzuale. Efortul axial N adimensionalizat sub forma: (1.27)poart& si denumirea de nivel de solicitare la compresiune. Se precizeazA ck prin N se infelege aici efortul axial total, incluzéind atat pe cel din inc&redtile gravitajionale, cAt si efectul indirect al forfelor orizontale seismice (N= Ng + AN). Fig. 1.38 Ecuajia de echilibru in proiectie pe orizontala este: bxR, +A, Ra-A,R,=N de unde, cu A, = A, (armare simetrica): N xe bR, (1.28) Spre deosebire de cazul grinzitor soliitate la incovoiere, unde s-a notat & = x/ ho, la stdlpi se obignuieste, pentru simplificare, sl se raporteze inaljimea x a zonei comprimate la fnaljimea total ha secfiunii, notandu-se &=x/h. Inlocuind pe x cu expresia (1.28), se objine: x N 1.29) bhR, ee Se observa c& expresia rezultaté pentru E coincide cu cea acoeficientului n din formula (1.27) , astfel fincat ceea ce am denumit mai inainte “nivel de solicitare la compresiune” cap&té totodat& si semnificafia de indljime relativ’ a zonei comprimate a secfiunii (n=). Condijia de ductilitate, dupa prevederile STAS 10107/0-90 , este E 0,3 15 Te(sec) Fig. 2.7Distributia pe verticald a forfelor orizontale seismice rezulta diferit’ de cea uniforma cunoscuta la noi pan’ atunci si anume apropiat& de o forma triunghiularé sau parabolic&, cu valoarea maxima la extremitatea superioara a structurii. Sub acest aspect, al scoaterii in eviden{& a dependentei valorilor fortelor seismice de calcul de caracterul lor real dinamic, prevederile normativului P.13-63 trebuie considerate c& au constituit un mare pas inainte fn formarea g&ndirii proiectantilor nostri. Jn acelasi timp ins&, aga cum s-a dovedit ulterior (la cutremurul din 1977), valorile date in P.13-63 pentru coeficientul de amplificare dinamic& B au fost cu mult subevaluate, in special pentru structurile in cadre etajate, ceea ce a condus la o subdimensionare sistematic& a acestui tip de structuri la toate constructiile proiectate pan’ in 1977. Carenja provine din diferenfa intre specificul cutremurelor californiene, cu focar de mict adancime, pe care s-a bazat curba spectrala din fig.2.7 gi cel al cutremurelor vrancene cu focar de mare adancime gi anume: Incazul cutremurelor californiene, perioada proprie de vibrajie a solului in momentele de amplitudine maxima a migcarii seismice s-a situat in domeniul Ty = 0,2 ... 0,3 sec., astfel cA amplificarea dinamic& a fost maxima pentru structuri ale c&ror perioade proprii fundamentale de vibratie se aflau in jurul acelorasi valori, adict pentru construcfii cu structur& foarte rigida (cladiri civile cu P + 2... P + 4 niveluri, cu perefi structurali din zidarie sau din beton armat monolit sau prefabricat). Aga cum se vede din fig.2.7, la clidiri cu perioade proprii depagind acest domeniu, coeficientul de amplificare dinamic& scade rapid cu cresterea lui T, astfel c& de exemplu pentru o clidire cu 10 niveluri, in cadre etajate (Ic = 1 sec.), B ajunge la valoarea 0,9/1,0 = 0,9, iar la constructii mai fnalte, cu T, = 1,5 sec., valoarea lui B coboar& chiar pani la 0,6. Coeficientul seismic global c, incluziind aceste valori joase ale coeficientului B, a ajuns fn mod curent pentru Bucuresti (grad seismic 7) la valori in jurul a 0,02 , adic& Ja nivelul minim admis de normativul P.13/63. ¢ La cutremurul vrancean din 1977, curba spectrala determinatt din prelucrarea seismogramelor misurate efectiv in Bucuresti a avut alura din fig.2.8 [21], cu perioada proprie maxima de vibratie a solului T =1,5 sec., astfel incat cladirile joase, cu structur& rigid’, au fost mai pujin afectate, in timp ce cele cu structuri flexibile (in cadre sau cu grinzi gi stalpi de tip interbelic), cu perioade proprii de vibrafie de 1 sec. gi mai mari, au prezentat amplificdri dinamice maxime. Aceasta, fmpreunii cu gradul seismic mai mare decat cel considerat pAn& atunci fn prescripfiile noastre pentru oragul Bucuresti (8 fafa de 7), explic& avariile pronunfate aplirute la clidirile cu structuriMlexibile si totodat& prabusirea unui numar mare de blocuri realizate in perioada interbelicd, cu structuri din grinzi gi stalpi, care rezistaseri la limit la cutremurul de grad 7 din 1940. Alura curbelor spectrale pentru componenta nord-sud Bucuresti 1977, dupa [ 21 ] 15 20 25 30 3,5 — Te(secy n= fraciunea din amortizarea critic& Fig. 28 Faptul cl in aceste conditii constructiile in cadre etajate realizate in perioada 1950 - 1977 au rezistat totugi fn 1977, cu rarele excepfii mentionate mai inainte, dovedeste c& au avut ductilitatea necesara pentru a putea dezvolta deformafii post-elastice importante, bineinjeles cu avarii corespunzitoare, firs sk atings colapsul. Problema este analizats teoretic mai pe larg fn paragr.1.3.1 al cursului. c) Un alt aspect de noutate din prevederile normativului P.13-63 il constituie sradarea forjelor orizontale seismice de calcul dupa clasa de importanja a constructiilor (pentru detalii $i comentarii referitoare la acest aspect vezi paragr.1.3.3 al cursului), 4) O carenj& @ normativului, legatd de nivelul pe plan mondial al cunostinjelor teoretice gi al experienjei in domeniul construcfiilor rezistente la cutremure din acea vreme il constituic faptul c& verificarea prin calcul la forte orizontale se limita la verificarea a condifia de rezistenfd, fiind ignorate condisiile de rigiditate si de ductilitate Conditia de rigiditate, exprimata prin limitarea m&rimilor deplasarilor relative de nivel, nu figura deloc in normativ, ca de altfel nici in prescripfiile din epoca respectiva din alle J&ri eu tcritorii acismice. Accastt lipsa, cumulata cu valorile scizute de calcul utilizate pentru forjele orizontale seismice (c, ~ 0,02 ... 0,03 ), a condus in cazul constructiilor incadre elajate Ia structuri cu stalpi foarte subjiri, care la expertizarile efectuate recent ale clidirilor respective au pus probleme dificile de consolidare. Sea ajuns chiar ca in mod general construciiile din aceast4 categorie s& capete denumirea “construcfii P.13", cu Problemele lor specifice [36]. Un caz tipic este cel al claditii cu 8 etaje a Spitalului Clinic Fundeni, proiectata in 1950 - 1951, cu stalpi ajungénd Ia ultimele niveluri la secfiuni de numai 25/25 cm. In ceea ce priveste ductilitatea, este de precizat ci degi valorile adoptate pentru forjele seismice orizontale de calcul includeau premiza c& structura Prezint& o ductilitate SalisficStoare, aceast condijie nu era exprimat in mod explicit, De fapt_termenul “ductilitate” nici nu apare in textul normativului, ©) Normativul se mai caracterizeaz& prin faptul cf se refers numai la Proiectarea constructiilor noi, respectiv problemele punerii in siguran}é a construcfiilor existente din Perioada interbelic8, avariate Ia cutremurul din 1940, nu formau incd la data aceea o Preocupare a prescripfiilor. In 1970 s-a publicat 0 noua redactare a normativului, cu indicativul P.13-70, care menjine linia generalé a prescripjiilor din 1963 cu unele rectificari. Curba spectral de calcul a fost modificata, adoptandu-se forma din fig.2.9. B= 8 (niperbolay —> 0,4 1,33 Te(sec) Fig. 2.9 2.4.4. Sisteme constructive utilizate in mod curent Sistemele constructive pentru cladirile etajate s-au dezvoltat in continuare, ca gi in Perioada anterioard, separat pentru cldirile joase, pant la P + 4 etaje inclusiv, gi pentru cele multietajate. fn legdturd cu aceasta este de subliniat c& in condifiile economiei centralizate din perioada in cauza, cfind cladirile noi erau aproape in totalitate Proprietate de stat sau Provectate sub coordonarea organelor de stat, impArfirea in clidiri joase gi inalte a devenit mal procisd gi a fost influenjata in mod hotardtor de condifiile foarte severe de economie impuse de directivele conducerii politice din acea vreme si anume:© Pentru claditile de locuit era interzis s& se prevada ascensoare in cazul construcfiilor avand pana la P + 4 etaje inclusiv. Aceasta a determinat definirea drept clidiri joase a celor irk ascensoare, adic& a celor pana la P t 4 etaje. © In aceste condifii, intrucat costul/m? desfigurat al constructiilor sc3dea cu numarul de niveluri prin micsorarea ponderii costului fundafiilor gi acoperigului, inalfimea optima era cea maximal a domeniului respectiv, adic& P + 4 etaje, care astfel a devenit solutia predominanta pentru clidirile joase. © Necesitatea ascensoarelor la clidiri mai fnalte aducea o scumpire pronunjata, astfel c% laP +5 gi la P+6 etaje devenea prohibitiva. Aceasta a ficut ca pentru cladirile cu mai mult decat P +4 etaje, limita inferioard considerat& ca economicd si fie P + 7 etaje. Marea majoritate a constructiilor din aceast& categorie din epoca 1950 - 1977 au fost realizate in consecinja cu P +7... P + 10 etaje. O caracteristicd general a clidirilor etajate din perioada 1950 - 1977 a constituit-o introducerea pe scarit din ce in ce mai largit a prefabricarii elementelor structurale din beton armat, iotai numai la plangee gi apoi gi la structurile principale de rezisten{& Caracterul prioritar al structurilor prefabricate, folosind de regult elemente uzinate (produse in fabrici specializate) a fost determinat in principal de urmatorii factori: - reducerea general& a consumului de manopera pe gantier; = concentrarea in fabrici a operafiunilor care cer o manoper& de calificare superioar’; - viteza mai mare de executie; - reducerea consumului de material lemnos in cofraje si sustineri. 2.4.5. Structuri pentru cladiri cu pufine niveluri (pand la P + 4 etaje) a) Pentru blocurile de locuinfe fair& magazine mari la parter, in cazul realiz&rii lor grupate fn ansambluri cu un numar mare de apartamente, sistemul constructiv care s-a impus treptat, devenind solufia de baz&, a fost cel cu panouri mari prefabricate de beton armat. Realizarea numai din panouri (de perefi si de plangee), fra stélpi sau grinzi intermediare, a condus implicit la o schem& constructiva de tip “fagure” (cu perei portanfi transversali la fiecare travee, ca in fig.2.10). Fiind vorba de cl&diri cu pufine niveluri, perefii structurali din panouri prefabricate au rezultat in general dimensionati constructiv.5) La cladirile de locuit izolate, tot Piri magazine mari la parter, s-a utilizat de regula sistemul constructiv cu perefi portanti cu udérie din cérimida si plansee Prefabricate de beton armat, in douk variante principale de dispunere in plan a perejilor portanti: - solufia cu ziduri portante transversale, dispuse la fiecare’travee, deci un sistem de tip “fagure”, in care plangeele din fagii prefabricate rezemau pe perefii transversali (fig.2.11.a, b); imbinari prin -soluia cu ziduri portante longitudinale, in care monolitizare Fig. 2.10 perefii transversali erau dispusi numai pe conturul apartamentelor (sistem de tip “celular”) gi plangeele din figii prefabricate rezemau pe perejii longitudinali, cei transversali avand numai rolul de rigidizare gi de preluare a forfelor orizontale actiondind transversal construcfiei (fig.2.11.c). ptt (b) (©) +> directia fasiilor prefabricate ale plangeelor C)) Fig. 2.11 Fate de remarcat c& utilizarea plangeelor din fasii prefabricate a condus la revenirea la o descircare unidirectional& a acestora pe zidurile portante, similara cu cea a planseelor cu grinzi de lemn sau metalice din clidirile vechi. Aceasta a pus intr-o situajie mai defavorabil& perefii transversali de rigidizare, care erau mai pufin lestaji gravitajional gi deci mai slab dotaji pentru preluarea in bune condiii a forfelor orizontale seismice. in schimb, la solujia din fig.2.11.4, apare o discrepanja evident intre capacitajile portante ale pergjilor structurali de pe cele dou’ direcfii, in sensul cA dupa directia (ansversalé sistemul prezint4 un numér mare de perefi structurali, din care unii plini, gi cu© lestare mai favorabila, in timp ce dup’ direcjia longitudinala nu exist decat 3 sau 4 Pereji structurali, din care cei de fajada sunt slabifi prin goluri mari de ferestre, iar cei interiori au la fiecare travee sau din dou’ in doua travee goluri de usi, iar lestarea este mai slabi. Cele aratate mai sus scot in evidenfi, la fiecare din sisteme, direcfiile de solicitare cele mai defavorabile la actiunea forjelor orizontale seismicc, asupra chrora trebuie concentrata atensia la verificarea lor prin calcul in spiritul prescriptiilor actuale. Plangeele prefabricate, de cele mai multe ori realizate din fagii cu goluri, au fost Previzute cu forme ale fejelor verticale care s& asigure o bun& conluctare la forte Sravitajionale concentrate, precum gi posibilitatea de a lucra, impreund cu centurile de beton armat de care erau borilate, ca gaibe orizontale rigide, asigurand conlucrarea spatiald a structurii la acjiunea forfelor orizontale. Treptat, in special la cladirile cu P + 3 si P + 4 etaje, au inceput sd se introduca la colfurile gi la fncrucig&tile perejilor de zidarie sAmburi de beton armat turnafi pe misura Fidic&rii zidariei $i folosind zidaria drept coftaj pe fejele comune (fig.2.12). Fig. 2.12 ©) La clidirile cu magazine mari la parter s-au utilizat de cele mai multe ori, chiar la pujine niveluri, structuri in cadre din . beton armat monolit’ sau cu grinzi prefabricate si stalpi monolifi. La verificare: prin calcul a acestora nu trebuie trecut cu vederea faptul c& fn realitate numai la parter structura fn cadre, fara pereti de umplutura, lucreaz& ca o structurd flexibild, in timp ce la etaje peretii din umplutura de zidarie conlucrand cu cadrele pot conduce la o Fig. 2.13 structurd de tip rigid, astfel c& pe ansamblu se Poate ajunge in realitate la « structurd rivida 92cu parter flexibil ca in fig.2.13, care trebuie consideratd ca atare in calcul. Pentru buiandrugii peste golurile de usi gi de ferestre, in perioada postbelic& s-a generalizat utilizarea betonului armat si anume: - in cazul plinurilor orizontale de inaljimi reduse, buiandrugii s u turnal monolit, incorporindu-se in centurile din dreptul plangeelor; - fn cazul plinurilor orizontale mai inalte, care intervin in special la golurile de usi interioare, s-au previzut buiandrugi independenfi, de regula prefabricagi. 2.4.6. Structuri pentru clitdiri multietajate (P+ 7... P+ 10 etaje) Structurile din panouri mari prefabricate, tot de tip fagure, au fost extinse in Bucuresti si la cladiri cu pnd la P + 8 etaje, in aceleasi condifii ca gi la cele cu pufine niveluri, adic& la construcfiile fra magazine mari la parter gi grupate in ansambluri mari. Desigur, avand in vedere numirul mai mare de niveluri, deci solicitirile seismice mai importante, aici dimensionarile perejilor structurali din panouri gi fn special cele ale imbinérilor lor, nu au mai rezultat constructive, ci au depins gi de rezultatele verificarilor prin calcul. Solujia dominanté la cladirile cu P +7 ... P + 10 etaje gi care local s-a extins gi la blocuri mai fnalte, a fost ins4 cea cu perefi structurali din beton armat monolit, cu sau fara cadre intermediare. Principalele tipuri de structuri din aceast& categorie, folosite in perioada pan’ in 1977 si din care uneie se folosesc in continuare gi astizi, sunt urmatoarele: a) Structuri de tip “fagure”, cu schema a pere{ilor structurali asem&n&toare cu cele din fig. 2.11.a,b gi cu perefii longitudinali de fajad& neportangi, vitraji gi cu parapete din materiale termoizolatoare, de obicei din zidarie de beton celular autoclavizat. Din aceast& categorie, un numér restréns de blocuri fnalte din Bucuresti au fost realizate cu perefii turnafi in cofraje glisante (exemple: blocurile care bordeazi patinoarul Floreasca, unele blocuri din cartierul Drumul Taberei). Plangeele s-au executat monolit, rezemate pe goluri sate in perefii glisafi, sub forma unor cutii de lemn care se demonteazd dup’ trecerea coftajului glisant. Sistemul, al c&rui domeniu avantajos de utilizare este de fapt cel al construcjiilor fnalte fr plangee (silozuri, castele de api, turnuri de televiziune etc.), nu s-a dovedit la fel de avantajos gi la cladirile cu plangee, astfel ci a fost dupa scurt timp abandonat. La expertizarea unui bloc de acest tip din cartierul Drumul Taberei s-a constatat c& la glisarea cofrajului perefilor sa omis IMsarea golurilor necesare pentru rezemareaplanseclor, iar acestea au fost apoi executate fra remedierea deficienfei respective, asttel c& practic plangeele nu rezemau pe pere|i ci se menfineau intr-un echilibru precar (prin frecare, rezemare pe tencuiald, impiinare). Aceasti problem& necesité o verificare la expertizarea oricrui bloc executat cu cofiaie glisante. Este de mengionat c& intr-o perioad& din anii ‘60, sub presiunea dispozifiilor de reducere a consumului de ofel in constructii, la unele ansambluri de cladiri cu structuri de tip fagure pereji structurali au fost previzuji cu arméri pe inima discontinue (in locul unei armiri generale cu dou plase, s-au folosit arméri locale ca in fig. 2.14). La expertizarea cladirilor respective, tipul de armare pe inima (continuu sau discontinuu) trebuie si fie identificat i luat in considerare la verificarea la fort tAietoare a peretilor. ay Zone de inimi nearmate Carcasa verticala 44 Fig, 2.14 Sistemul structural de tip fagure, promovat in ani 1960-65 pe considerente de economie de ofel in structura, a fost in general treptat p&rasit datoritd inconvenientelor lui sub aspect funcfional (apartamente cu plan “inghejat”, fara posibilitatea de a efectua transformari, comasiri de camere etc.). Solutia a fost meninut’ numai la cladirile la care fiecare travee (camer&) constitue o unitate functionala independent, cum sunt blocurile de garsoniere, ciminele universitare gi altele similare. ») Structuri de tip “celular”, cu perefi structurali de beton armat mai rari, dispusi numai pe contururile apartamentelor, deci pe acelasi principiu ca in fig. 2.11.c gi completafi in interiorul apartamentelor cu cadre intermediare (fig. 2.15.a). Acest sistem permite o libertate mai mare fn interiorul apartamentelor gi totodat& permite si amenajarea la parter a unor spafii comerciale sub form’ de magazine de m&rime mijlocie, dovedite a fi suficiente sub aspect funcfional pentru marea majoritate a activitatilor comerciale. 04cadre intermediare perete perete ene structural stalp intermediar (a) (b) Fig. 2.15 Structura este tot de tip rigid, adic& rigidit&file peretilor structurali sunt dominante in raport cu cele ale cadrelor intermediare, astfel c% Preiau practic fn totalitate forjele seismice orizontale, iar cadrele rémn solicitate numai la inc&rc&ri gravitafionale. In aceste condigii, au devenit posibile gi solujii ca in fig.2.15.b, in care grinzile din interiorul apartamentelor s-au pulut desfiinja, planseele find realizate sub forma de dale groase rezemate direct pe stalpi si pe perefii structurali inconjuratori. Sub aceast& forma sistemul, propus de prof. ing. Al Cismigiu si colaboratorii s&i si promovat de Institutul “Project Bucuresti”, a reprezentat 0 solutie si mai avantajoast sub aspectul libertafii de plan in interiorul apartamentelor si sub cel al simplitajii cofrajelor, ©) Structuri cu nucleu central de pereji structurali (fig.2.16) si cu cadre perimetrale, folosite cu precddere la cladirile de birouri, dar adoptate gi la unele blocuri de locuinge.2.4.7. Structuri specifice pentru cladiri multietajate cu magatine mari la parter Cerinjele impuse de conduccrea de stat din acea vreme, de a se crea la parterul blocurilor de locuinje de pe arterele principale spajii mari libere pentra magazine, au condi a sisteme constructive specifice pentru aceste clidiri. ) Un prim sistem, utilizat in anii “60, |-au reprezentat structurile rigide cu parter Alexibil, de tipul din fig.1.30, in care elementele portante verticale sunt perefi structurali din beton armat monolit, rezemafi la parter pe stalpi. Pentru fncdrcarile gravitajionale, perejii structurali de la nivelurile superioare sunt autoportanfi fntre stélpii de la parter, Jucrind ca grinzi - pere}i. La nivelul cunostinjelor din epoca respectiva asupra stirii de solicitare in grinzi - perefi, singurele scheme de calcul cunoscute din literatura de specialitate erau cele cu incarcdrile verticale aplicate in totalitate sau la talpa superioari sau la cea inferioara a grinzii - perete, Schema folosita in Practicd a fost cea din fig.2.17.a, cu incircarile aplicate in totalitate la nivelul talpii inferioare (suspendate de grinda - perete), care in domeniul elastic conduceau pentru sectiunile din camp la diagrame de eforturi o sit de formele ardtate in fig.2.17.b. @ () © Fig. 2.17 In realitate, in cazul unei clidiri cu parter flexibil, inc&rcarea vertical pe un perete structural se aplic& distribuit pe toatd indltimea peretelui, cea ce duce la o stare de eforturi mult mai favorabila, cu o diagram& de eforturi t de tipul din fig.2.17.¢ gi cu eforturi o foarte mici, adic& de valori mult inferioare celor maxime din fig.2.17.b. Deci sub aspectul transmiterii incdrcdrilor gravitajionale, perefii respectivi erau armafi in exces faji de 96nevesarul real. Excepjie fac blocurile, mult mai rar intélnite, cum sunt cele din spatele Sali Palatului, in care structura rigid’ rezemat la parter pe stalpi este de tip fagure. In acest conditii,mulfi din perefii de la etajele curente au goluri de ugi, inclusiv cei de la etajul I (fig.2.18), ceea ce creeazi o stare de solicitare foarte defavorabild a —acestora. la_—sinc&rcari gravitationale. Problemele cele mai dificile le pun ins& structurile rigide cu parter flexibil Ia acfiunea forfelor orizontale seismice, sub doua aspecte: Fig. 2.18 « Diferenfa mare de rigiditate intre parter si etaje conduce la 0 concentrare a energiei induse de cutremur la nivelul parterului flexibil, suprasolicitand stalpii. Este practic inevitabil& in acest caz aparitia de zone plastice la ambele extremitafi ale stalpilor parterului, ceea ce creeazi premisele unei comport&ri dezavantajoase a structurii la acfiunea forjelor orizontale seismice. Pe langa aceste inconveniente principale, intervin gi alte dezavantaje, ca: = suprasolicitarea axial a stalpilor parterului din efectul indirect al forfelor orizontale; - solicitarea mai puternic& a plangeului peste parter lucrand ca saiba orizontala gi trebuind s& redistribuie la acest nivel forfele orizontale intre perefii structurali rari de la etaje gi stAlpii mai uniform distribuifi in plan de la nivelul parterului. Toate aceste considerafii, de altfel numai partial investigate teoretic in epoca dinainte de 1977, au determinat o rezervé din ce fn ce mai marcath fai de sistemul constructiv respectiv, care treptat a fost eliminat din proiecte. La nivelul cunostinfelor noastre actuale, confirmate si de comportarea in general peste asleptari a clidirilor cu parter flexibil la cutremurele din 1977, 1986 gi 1990, nu se mai poate afirma ca sistemul ar fi contraindicat in zone seismice, dar necesitd luarea unor misuri care in epoca dinainte de 1977 nu erau inc& prea bine infelese gi aplicate. Problema va fi reluat’ in cap.4 al cursului din punctul de vedere al consolidarilor necesare la cladirile existente realizate cu acest sistem. b) Renunjarea incep4nd din anii ‘70 la structurile rigide cu parter flexibil a condus la folosirea la cladirile cu magazine mari la parter (unele gi la mezanin) a structurilor in o7cadre etajate. Odat& cu aceasta, la construcfiile respective au fost adoptate rejele de deschideri gi travee marite (6 x 6 m gi mai mari). S-a ajuns astfel la constructii cu alcatuiri foarte neeconomice, pe de o parte pentru 4 structurile in cadre, cu deschideri marite, conduceau la un consum de ojel cu 40 - 50 % mai mare fajfi de cele cu pereji structurali, iar pe de alta parte refeaua de 6 x 6 m nu se suprapunea in mod favorabil peste planurile de arhitectura ale apartamentelor de la etaje. {n cea ce priveste modul de execufie a cadrelor, solufia care s-a impus a fi cea mai adecvati a fost cea cu grinzi prefabricate gi stalpi turnafi monolit. Rezemirile grinzilor pe stlpi s-au realizat astfel ca sectiunile stalpilor pe inalfimile nodurilor s& nu fie slabite prin prezenja grinzilor, acestea rimAnfnd in afara nodurilor gi rezemand pe stalpi. prin intermediul unor prelungitori metalici sau susfinute provizoriu pe popi pana la intarirea gi intrarea in lucru a betonului din noduri. Un exemplu este ar&tat in fig.2.19. Aceeasi solutie se aplic& pentru grinzile de pe ambele directii stalp monolit suprabetonare 5 4 nd | pretabricatt Comportarea construcfiilor in cadre etajate la cutremurul din 1977 gi concluziile care s-au tras cu privire la oportunitatea folosirii lor in continuare sunt discutate in paragr.2.5. 2.4.8. Alcdtuirea planseelor Ia cladirile multietajate Cu excepfia solufiei aritate in fig.2.16, in care plangcele de tip dal groas& sunt din beton armat monolit, in marea majoritate a cazurilor, atat la construcfiile cu perefi structurali cat gi la cele in cadre, plangeele au fost realizate din clemente prefabricate, in una din urmatoarele solufii: oR* Panouri mari de dimensiunile unei camere, rezemate pe perefii structurali sau pe riglele cadrelor. In situajiile cénd panourile dintr-o singur& bucata rezultau prea grele sau cu gabarite de {ransport prea mari, au fost inlocuite cu semi-panouri, imbinate in cémp printr-o flsie monoliti, in cadrul creia armiturile se imbinau prin petreceri de tip bucl&, ca in fig.2.20. Dale prefabricate suprabetonate (predate), bazate pe principiul conlucrarii intre predala prefabricat& gi suprabetonarea monolit& ca 0 placa unitara, conlucrarea fiind asigurata Prin conectori de ofel beton (fig.2.21), care servese gi drept cérlige de suspendare Pentru manipulare si montaj. Predala serveste drept cofraj inglobat pentru suprabetonare gi confine gi armaturile de pretuare a momentelor ‘incovoietoare pozitive din c&mp. Armiturile de continuitate de la partea superioaré se monteav’ in suprabetonare. Pe durata pani la intirirea si intrarea in lucru a suprabetonirii, predala, Pentru a putea susfine greutatea proprie, greutatea suprabetonarii si inc&rcirile din circulafia in timpul executiei, este sprijinita Provizoriu pe o refea de popi la < 1m interax. arméturd pe reazem pentru momente negative conectori Fig. 2.212.5. Cutremurul din 4 martie 1977 si efectele lui asupra construcfiilor 2.8.1. Caracteristicile miscarii seismice Ca gi celelalte cutremure puternice care au afectat in acest seco! cl&dirile din Bucuresti, cutremurul din 1977 a avut epicentrul in zona Vrancea, cu focar de mare adancime (circa 130 km). Principalele lui caracteristici legate de efectele asupra constructiilor au fost urmatoarele: a) Cea mai important particularitate a acestei manifestiri seismice gi care a ficut pe drept cuvént sa fie calificat’ ca “abnorm&” in raport cu cutremurele vrincene obisnuite © constituie faptul c& seismul cu epicentrul in Vrancea a declangat o falie secundara in zona sudic& a {ari (Bucuresti - Zimnicea), care a provocat in aceasté 7ond o actiune seismici de intensitate superioari celei a cutremurului de origine din Vrancea. In Bucuresti, acceleratia maxim& misuraté a misctrii solului a fost a = 0,2 g , deci corespunzAtoare gradului seismic 8 pe scara Mercalli, in timp ce in zona epicentrala din Vrancea intensitatea a fost sub gradul 7. Totodat&, influenja acestei amplific&ri excentrice -a intins si spre vestul arii, cuprinzind gi Oltenia, care pand atunci fusese considerata ca zoni slab seismic (gradul 6). In schimb, spre nord (fn Moldova) efectele au fost mult mai slabe, riméndnd la nivelul de intensitate al cutremurului de origine vrancean’. . b) Ca o consecinf& a acestei caracteristici, pentru zona oragului Bucuresti, unde la toate cutremurele majore de tip obignuit vrancean din acest secol, att cel dinainte de 1977 (1940), cat gi cele de dup& 1977 (1986, 1990), intensitsjile nu au depasit gradul 7, - la seismul din 4 martie 1977 intensitatea a fost de gradul 8, constituind deci un eveniment seismic unicat in secolul XX pentru aceast4 zon&. ©) Perioada de vibrajie a solului, in momentele de intensitate maxima a cutremurului, a fost Ty = 1,4... 1,5 sec., deci foarte indepirtatt de cea de 0,2 ... 0,3 sec. fnregistrat& la cutremurele californiene si care s-a regisit gi la Bucuresti la seismul urmator din 1986. Efectele asupra vibrafiilor construcjiilor, cuantificate prin valorile coeficientului de ‘amplificare dinamic& din expresia forfei orizontale de cod, au fost ardtate mai inainte la paragr.2.4.3.b. Este locul s& le reluaim si aici, avand in vedere importanfa lor in caracterizarea actiunii cutremurului din 1977 asupra construcfiilor: Amplificarea dinamic& cea mai importanti a intervenit la constructiile cu perioade proprii fundamentale de vibrajie apropiate de cea maxima a migcarii solului (I ... 1,5 sec.),adicd la cladirile cu structuri flexibile cu 8 ... 10 etaje, precum gi la castelele de apa, din care mai multe s-au prabusit sau au fost grav avariate. Construcfiile in cadre etajate au fost cu alat mai descoperite, cu cat dup& curbele spectrale din normativele din 1963 si 1970 forjele seismice de cod la care au fost dimensionate aveau valori foarte scdzute. in schimb, cladirile cu structuri rigide, respectiv cu perefi structurali, din zidarie, beton armat monolit sau panouri mari prefabricate de beton armat, cu perioade proprii de vibrajie de ordinul a 0,3 ... 0,6 sec., au fost mai pufin afectate. Caracterul special al cutremurului din 1977 s-a reflectat in urmatoarele aspecte mai importante din punctul de vedere al comportarii cladirilor: © A fost primul cutremur puternic cu care s-au confruntat construcjiile cu structuri moderne, cum sunt cele din elemente prefabricate sau cu perefi structurali de beton armat, inclusiv cele cu parter flexibil, astfel c& a constituit o verificare concludenta a comportarii acestora. © A constituit totodat4 un prilej de a controla modul cum un mare numar de cladiri proiectate in perioada 1950 - 1977, deci avand 1a bazA gradul seismic de calcul 7, s-au comportat la 0 acjiune seismic de grad superior celui pentru care au fost proiectate, adict de gradul 8. fn plus, in special pentru structurile de tip flexibil, valorile coeficientului de amplificare dinamick B au fost mult superioare fafa de cele date de normativele din 1963 gi 1970, dup& care fusesera proiectate cladirile respective, astfel c& in final cutremurul din 1977 a reprezentat o confruntare cu realitatea a unor constructii cu structuri dimensionate la forfe orizontale mult subevaluate. 2.5.2. Efectele asupra cladirilor vechi (antebelice) cu perefi portanti de cidirie Este interesant de remarcat c& la clidirile vechi, cu pereji portanji din zidarie de c&rlimid& gi chiar Ia cele cu plangee de lemn, desi s-au produs avarii, uneori importante, att la perefii structurali cét gi la cei nestructurali, nu s-au fnregistrat totusi prabusiri. La cladirile cu plangee de lemn, fisurile cele mai frecvente au apirut la perefii insuficient lestafi, adic& la cei paraleli cu direcjiile grinzilor de plangeu gi pe care deci nu Tezemau decat benzi locale de plangeu. De asemenea, s-au marcat prin fisuri sau desprinderi viciile ascunse ale zidariilor: intersecfii de perefi cu zidiria nejesut’, goluri de usi inijiale astupate ulterior cu zidarie. Fisuri frecvente s-au inregistrat gi la capetele insuficient ancorate in zidarie ale buiandrugilor. in fig.2.22 sunt aratate cAteva tipuri caracteristice de avarii (fisuri) constatate la perejii portanti si la cei de rigidizare: fisuri la 45° produse de suprasolicitarea la forja \dietoare yi care urmaresc conturul rosturilor zidariei (fig.2.22.a), fisuri verticale dintendinfe de dizlovare la intersecfiile de perefi executate fr eserea zidariilor (fig.2.22.b), fisuri la 43° la capetele buiandrugilor de lemn sau metalici insuficient ancorati (ig.2.22.c), fisuri in buiandrugii din bolfi de zidarie eu intrados plan sau curb ({ig.2.22.d). Figura vertical’ _ cu dislocare (b) Fig. 2.22 Principalele avarii au ap&rut ins& datorit& ancorajelor slabe (uneori inexistente) fntre plansee gi pereji. Din acest motiv, céteodatd cumulat si cu lipsa unor perefi transversali de rigidizare suficient de desi, unii pereji perimetrali s-au desprins de restul structurii si s-au inclinat spre exterior. De asemenea, dizlocarea grinzilor de lemn sau metalice ale plangeelor datorité rezemarii lor simple pe perefii portanfi, fri asigurarea unor ancorari corespunzaloare, a dus la flexibilizarea plangcelor respective, care cu timpul au inceput s& fie foarte sensibile nu numai la circulafie, dar chiar la vibrafiile produse de circulaia autovehiculelor pe strazile invecinate gi s& dea o senzajie de insecuritate in exploatare.Deficienje de aceasta natur’ nu s-au manifestat in general la cladirile cu plangee de beton armat Accidente locale au ap&rut gi datorita insuficientei ancorari in structuré a frontoanelor de zidarie de pe inalfimea podurilor, a aticelor, cogurilor de fum etc. 2.5.3. Efectele asupra clidirilor inalte interbelice cu schelet din grinzi si stalpi de beton armat ‘Acest sistem constructiv a fost caracterizat la paragr.2.3.5 din curs, unde s-au subliniat carenjele gi nesiguranjele lui sub aspectul posibilitajilor de preluare a solicitarilor seismice. Cutremurul din 1977 a scos in evidenj& in mod necrufator aceste carenje, provocdind numai in Bucuresti prabusirea a peste 30 blocuri din aceasté categorie. Faptul c& la cutremurul anterior din 1940 cl&dirile respective supraviefuiser’, cu excepfia unci singure cladiri, cu 12 etaje (blocul “Carlton” de pe Bd. N. Balcescu, care s-a prabusit), demonstreaza c& la un cutremur de gradul 7 gi probabil cu o perioad& de vibrajie a solului mai joast, cum a fost cel din 1940, ajunseseri la limita capacittii lor de rezistent’, iar la cutremurul din 1977, de grad 8 gi cu perioad& de vibratie a solului mai apropiat de cea proprie a clidirilor respective, ele nu au mai avut posibilitatea s& reziste. Este unanim recunoscut c& aceasta categorie de clédiri a fost cea mai puternic lovitit de cutremurul din 1977. Caracteristica lor principala, aga cum s-a ardtat si la paragr.2.3.5, const in aceca c& structurile lor din beton armat, formate din grinzi gi stalpi, s-au dovedit a nu fi apte si preia solicit&rile produse de cutremure majore, astfel cl in realitate aceste solicitari au putut fi preluate numai cu aportul perefilor de umpluturé masivi din zidarie, care au lucrat ca elemente de contravantuire. De la caz la caz, construcfiile au rezistat la cutremurul din 1977 dupa cum perefii respectivi au fost intamplator dispugi avantajos gi au fost suficiensi ca numér si ca dimensiuni pentru a face fafa forfelor orizontale. In afar de cele peste 30 blocuri din aceast& categorie care s-au prabusit in 1977, au mai rimas in continuare in Bucuresti un numér de blocuri apreciat la 70...100, cu structuri similare, care sunt periclitate in cazul producerii unui nou cutremur puternic gi in consecin{a reprezinta o prima urgenf& de luat in considerare in campania de consolidari,2.5.4. Efectele asupra cladirilor posthelice cu structuri in cadre etajate de beton armat Faja de categoria de la paragraful precedent, cladirile in cadre etajate realizate in perioada 1950 - 1977 au prezentat o situafie mai favorabild, prin: ~ respectarea unor reguli de conceptie generala constructiva; - aleituirea ansamblurilor de grinzi gi stalpi ca subansamble care pot fi denumite cadre, aga cum sunt definite la paragr.2.3.5.; - folosirea unor betoane de clase mai mari (cel putin Bc15, iar Ja cladirile mai inalte cel pufin Be20); - verificarea prin calcul la forfe seismice, de marimea celor prescrise in normativele P.13-63 gi P.13-70. De aceea, deficienele structurilor in cadre etajate realizate in aceast& perioada jin mai pufin de aspectul calitativ (de concepfic) si mai mult de cel cantitativ, in sensul c& Sorjele seismice de cod la care au fost verificate au avut vatori foarte scduite, din motivele aritate mai inainte la paragr.2.5.1. Totodat’, la proiectarea lor nu s-a pus inc& problema limit&rii deplasirilor relative de nivel, astfel c& structurile respective au rezultat de regul& prea flexibile. $i la acest tip de structuri aportul favorabil, neluat in considerare la proiectare, dar manifestat in realitate, al perefilor nestructurali masivi din zidirie ca elemente de contravantuire, a fost in multe cazuri esential. In aceste condifii, este de remarcat gi aici c& la cutremurul din 1977, la cladirile de locuit cu structuri in cadre etajate de beton armat realizate dup& 1950 in Bucuresti, nu s-a fnregistrat nici o pribugire, dar au aprut avarii numeroase gi care au fost de natura a scoate in evidenj& in primul rind ci au fost subdimensionate in raport cu cerinjele de a rezista in bune condifii la un cutremur cu intensitatea gi caracteristicile dinamice ale celui din 1977. Avarierile sistematice constatate au fost de urmatoarele tipuri: a) LA RIGLELE DE CADRU S-au format efectiv zone plastice la capetele riglelor (fig.2.23), att la momente negative (fig.2.23.a) cat gi la momente pozitive (fig.2.23.b).(a) (b) (c) Fig. 2.23 Mai expuse au fost capetele riglelor de cadru la momentele Pozitive produse de forfele orizontale seismice, datorité faptului c& pan& in 1977 prescripjiile noastre de Proteclare nu avuseserd inci in vedere necesitatea acoperirii acestor momente prin armaturi Suficiente Ja partea inferioara a secjiunii, ancorate in mod corespunztor dincolo de marginea reazemului, adic& in stalpi sau in cdmpurile invecinate ale Tiglelor. De cele mai multe ori fisurile au aptirut ca in fig.2.23.c, aldt la momente negative cat si la momente Pozitive, astfel cl practic au ajuns s& se intindd pe toatt indljimea secfiunii riglelor. Un fenomen remarcat la unele rigle de cadru a fost deformarea remanent& a armaturilor de la partea inferioaré pe reazeme, ca fn fig.2.24. La prima vedere, 0 astfel de deformare di impresia unei flambiri a armaturilor in situajia cand au fost Fig. 2.24 Solicitate la compresiune. fn realitate, sub actiunea forfelor orizontale seismice de sens alternant, s-a Produs inti intrarea lor fn curgere la fntindere, la moment pozitiv, iar apoi, la schimbarea Semnului momentului, devenind comprimate, arm&turile nu si-au mai putut relua forma Tectilinie, rimAndnd deformate ca fn figura. S-au intdlnit gi cazuri de fisurare prematura la eforturi principale de fntindere fn secfiuni inclinate (fig.2.25), denotand un nivel insuficient de asigurare la actiunea forfelor tiietoare. Cauza rezid& in aceea c& in Perioada dinainte de 1977 nu s-a cunoscut inc& la noi Recesitatea asocierii valorilor de calcul ale forfelor Fig. 2.25 Wietoare cu cele ale momentelor de plastificare de la extremitafile riglelor de cadru (v.paragr.1.3.6 din curs).by LA STALPE Fisuri in Co Aipi au intervenit in cazuri mai rare (fig.2.26): CD CD (a) (b) (c) Fig. 2.26 * Acolo unde au fost determinate de intrarea in curgere a armaturilor intinse, fisurile nu au apfrut de regula chiar pe inaljimea teoretic’ a zonei plastice de la extremitatea inferioar& a stalpilor, ci ceva mai sus (fig.2.26.a), unde sporul local de armituri verticale creat de innadirea lor prin petrecere nu a mai influenfat asupra capacititii portante. Astfel de fisuri s-au constatat de exemplu in mod sistematic la un sir de stAlpi ai cldirii mai noi a Spitalului Clinic Fundeni, realizata in 1968 - 1970. © Fisuri verticale ca in fig.2.26.b, denotand apropierea de stadiul de cedare la compresiune gi deci deosebit de periculoase, au fost observate foarte rar $i anume la stlpi vizibil subdimensionafi sau la care betoanele executate au fost cu mult sub clasa prevazuta in proiect. © Cedari prin fisurare gi dizlocare tn secfiuni inclinate la fort tAietoare au intervenit in special la stalpii scurfi (fig.2.26.c). c) LA NODURILE DE CADRU Datoriti: subdimensiondrii armaturilor de pe reazeme ale riglelor si mai ales a celor de la partea inferioara a secjiunii, solicitdrile transmise de rigle nodurilor au fost mai mici decdt cele capabile ale nodurilor la fori thietoare, astfel c& acestea nu au avut de suferit. Practic nu s-au intélnit fisurdri in interiorul nodurilor. Aceasta a condus fn mod nejustificat la un scepticism fai de rezultatele studiilor mai noi din literatura de specialitate americana gi neozeelandezi, aparute dup 1977 si care atrégeau atenjia asupra pericolului unor cedari fn interiorul nodurilor de cadru dac& acestea nu se asigura in mod corespunzitor pe baza unei verific&ri prin calcul la forja taietoare. Pentru construcfiile proiectate in Romania dup’ 1977, la care armarile pe reazem aleriglelor au fost substantial majorate, necesitatea unei verific&ri prin calcul a nodurilor la cadrele de beton armat a devenit indispensabila [18]. 4) LA CADRELE “UMPLUTE” CU ZIDARIE (engl. “infilled frames”) Aspecte specifice au iesit la iveal& la cutremurul din 1977 la cadrele umplute cu “idarie masiv, cum sunt cele dintre apartamente, din jurul caselor de se&ri, de la calcane etc. Refin atenjia doua aspecte mai importante: * Panourile de zidarie de umpluturd (fig.2.27.a) au format impreund cu cadrele care le inrimau elemente de contravantuire, cu o schema de lucru la forfe orizontale comparabilé cu cea @ unei console verticale cu zibrele (fig.2.27.b), in care zidaria de umpluturd juca rolul de diagonale comprimate, iar stélpii si riglele din beton armat Constituiau talpile si montanfii. Diagonalele fiind comprimate, montanfii (riglele) lucrau la intindere. Fiind totugi armate ca grinzi obignuite dimensionate la incovoiere, riglele nu aveau fn cdmp la partea superioard decat armituri de montaj. In aceste condifii, din Solicitarea axiala ca montant de consol cu zAbrele au intervenit eforturi de fntindere sila Partea superioard a secfiunii, pe care armaturile de montaj nu le puteau prelua, astfel c& au aparut in mod sistematic fisuri verticale ca in fig.2.27.¢. bare de montaj | oe (b) () Fig. 2.27 Ca urmare a acestor constatari, in noile prescripfii de proiectare de dups 1977 sa introdus obligativitatea ca la cadrele umplute cu zidarie masiva riglele s& fie Pprevazute cu armare continua si la partea superioara. * Prin deformarea ansamblului cadru-zidarie de umplutura (fig.2.28), la colfurile {a care aidaria intervenea ca diagonali intinsi, neputénd prelua eforturile de intindere, “daria s-a desprins de cadru, astfel cd stélpii au rimas liberi pe o fnaljime mic&, notat& tnfigurd cu 1, ), devenind pe zona respectiva stalpi scuryi. Neliind armafi pentru a face fafa acestei stiri de solicitare, au fisurat in secjiuni inclinate, ca in figura. Avand in vedere caracterul alternant al forjelor orizontale seismice, fenomenul s-a produs ta toate cele 4 colfuri ale panourilor de zidarie de umplutura, Oe Fig. 2.28 Acolo unde un stalp era situat la intersecjia a doua cadre “umplute” perpendiculare intre ele, solicitarea a fost si mai defavorabila, in sensul c& la forje seismice orizontale actiondnd dup& o directie oblica, stalpii respectivi au devenit solicitafi ca stalpi scurfi dupa amandous direcfiile. In prescripjiile de dupa 1977 [26] s-a prevazut obligativitatea ca la cadrele umplute stalpii s& fie verificafi in zonele de colf ca stalpi scurfi si armaji in consecinf&. e) LA PLACILE PLANSEELOR, La constructiile cu disimetrii pronunjate, la care plangeele lucrand ca gaibe orizontale au fost solicitate si la | : grind’ decadru —iorsiuni generale mai importante, j~ —suprimati plicile au prezentat fisuri dupa | dircofi variate de la caz la caz. La unele cladiri cu structuré in cadre, cu coridor central ca in fig.2.29, sa Fig, 2.29 considerat posibil s se renunge la prevederea de rigle de cadru gi pe deschiderea central’, deci dup8 directia transversal’Fiecare cadru a fost separat in e@te doi cadre legate intre ele numai prin placa coridorului Chiar cand aceasta placd a fost ingrogatt fay de restul plangeului, nu a putut de regula urmari deformajiile structurii in cadre, astfel c& au aparut fisuri ca in figura, 2. . Hifectele asupra cladirilor cu perefi structurali de beton armat Dintre construcjiile multietajate cu Perefi structurali din beton armat monolit, tealizate in perioada 1950 - 1977 in Bucuresti, la cutremurul din 1977 s-au prabusit numai dowd tronsoane (scari) de bloc si anume: ~ tonsonul marginal al unui bloc cu perefii structurali dugi pénd la fundafii, din cartierul Militari (blocul denumit OD 16); ~ Wonsonul marginal al unui bloc cu perefi structurali cu parter flexibil, de pe Sos. $tefan cel Mare, la intersecjia cu Str. Lizeanu. in cea ce priveste blocul OD 16, este de subliniat c& in afara tronsonului pribusit, au fost destul de grav avariate si celelalte tronsoane, la care s-au constatat in peretii structurali fisuri verticale, denotdnd o stare avansatd de Suprasolicitare la compresiune gi necesiténd consolidari imediate. In afard de aceste cazuri singulare, construcfiile cu perefi structurali de beton armat, inclusiv cele din panouri mari prefabricate, au rezistat in general in condifii satisficatoare la actiunea cutremurului. a) ELEMENTELE VERTICALE La elementele verticale (pereji structurali plini, montanjii perejilor cu goluri) nu S-au constatat avarii in zonele de capat, care si denote suprasolicitéri la moment incovoietor. . Tipul de solicitare la care s-a dovedit ins c& perefii structurali din beton armat au fost insuficient asiguragi este cel al rezistenfei la forfa tAietoare, In mod aproape general, au aparut pe inimile peregilor fisuri inclinate, unele de importanj& major’. Motivul principal al comportarii mult mai defavorabile la fori tlietoare decét la compresiune excentric&, in condifiile in care pnd fn 1977 nu s-a cunoscut ined necesitatea de g asocia valorile de calcul ale forfelor thietoare cu cele ale momentelor capabile, a constat in aceea ch momentele capabile ale peretilor structurali au fost in realitate superioure celor calculate dupit prescriptiile anterioare cutremurului din 1977, atrigind asttel valori sporite corespunzator ale forfelor Uietoare asociate. Fenomenul s-a manifestat sub forma cea mai ampla in cazul perejilor structurali cu sectiuni in forma de T saudublu ‘T, cu talpi foarte late revultate din legatura cu perefii de pe cealalté directie (lig. 2.30). La aceasta au contribuit: - dimensionarile in exces, pe considerente constructive, ale armarilor verticale din zonele de capiit; - considerarea in calcul, dupa prescripfiile in vigoare la vremea respectiva, a unei lajimi active b, prea mici pentru talpa (fig.2.30.a), pentru care cercetirile experimentale ulterioare au ar&tat c& ar fi trebuit luate in considerare valori mult mai mari (fig.2.30.b) 132] Lajimea activ real& mai mare a tilpii se reflect gi in situaia cAnd aceasta este situat% fn zona intins& a sectiunii (fig.2.30.c), prin faptul c& atrage dup sine o cantitate sporitd de armaturd intins& activa si m&reste astfel momentul capabil a @ ) © Fig. 2.30 La pereii structurali armaji pe inim& cu plase din ofel laminat, deci cu armaturi ductile, suprasolicitarea la forfé tdietoare a determinat deformafii mari ale acestor armaturi, uneori chiar dincolo de limita de curgere si pe care betonul nu le-a putut urmari, ceea cea a condus Ia aparifia fisurilor constatate. Mai grav s-a prezentat situajia la clidirile mai noi, realizate in ultimii ani dinaintea cutremurului din 1977, datorita introducerii pe scar& din ce in ce mai larga pentru armirile inimilor perefilor structurali a plaselor sudate din sirm& trasi (STNB), care nu sunt ductile gi care din acest motiv au ajuns in unele cazuri chiar s& se rupa. fn asem@ica situafii, consolidarile necesare au fost mai radicale. Construcfiile cu structura rigid’ cu parter flexibil, contrar asteptarilor, nu s-au comportat in general mai defavorabil decat cele cu perefii structurali dusi pana la fundagii. ‘Totuyi pe considerentele expuse la paragr.2.4.7.a, ele continu s& reprezinte un sistemconstructiv al carui grad de asigurare la actiuni seismice ramfne sub semnul intrebarii. Din Picate, odat& cu incetarea aplicirii acestei solugii in Romania, incepfnd din ani 1965- 1970, nu s-a mai acordat nici un interes cercetarilor teoretice si experimentale in acest domeniu. In orice caz, cladirile cu Parter flexibil, in forma in care s-au realizat in anii respectivi, sunt considerate ca periclitate la un viitor cutremur puternic si necesit in consecinfa lucrari de punere in siguranja, cel putin la nivelul cunostiingelor gi exigenjelor noastre actuale. b) RIGLELE DE CUPLARE La blocurile de locuinfe ou inaljimi de etaj obignuite (in jurul a 2,70 m interax), factorul determinant Pentru comportarea la solicitari seismice a tiglelor de cuplare ale Perefilor structurali cu goluri de ugi suprapuse este inaljimea redusd a riglelor, impusi de Aiferenta mic& disponibila intre inalyimea etajului gi cea a golului de usa (cca.50 em) M, aM ao (b) 1 (a) ‘ dA © Fig. 231 In aceste condifii, capacitatea de rezisten{& la forfa t&ietoare este limitata. Pe de alt& parte, o caracteristica a riglelor de cuplare o constituie faptul c& solicitarea lor din inc&reiri Bravitafionale este practic neglijabil& in raport cu cea din solicitéri scismice, astfel 8 diagrama de momente incovoictoare este practic liniard (fig.2.31.a), cu momente de Plastificare la ambele extremitai_ si deci forja taietoare este constanti pe toat lungimea, ca in Figur’, in consecinja, o deteriorare prematurd la fora tdictoare, inainte de atingereamomenielor de plasti“icare la capete. devine deosebit de defavorabila, intrucat afecteaz’ intreaga riglt gi deci cere © reparajie generalé dup’ cutremur. in fig.2.31.b sunt reprezentate doua forme tipice de avaricre la for|A tietoare, constatate freevent la cutremurul din 1977. Prezint& deci in mod special interes evitarea unei astfel de cedari, in raport cu plastificarile la moment incovoietor ale zonelor de capat, care au un caracter localizat gi in consecinja reparafiile necesare post-seism sunt tot locale. Cum forta taietoare capabili este limitaté, asa cum s-a aratat, datoritd secfiunii impuse a riglei, singura cale de a evita o cedare prematur& la fori thietoare este de a nu permite riglei s& se fncarce cu o forfi tdictoare mai mare decit cea capabili (Qeap = 2 hy Ry). Aceasta se realizeaza prin plafonarea corespunziitoare a momentelor de plastificare de la capete si anume la valoarea: Moree = Sat i (2.1) unde 1,25 este coeficientul suplimentar de siguranf& pentru forfé taietoare. Rezult& necesitatea unei plafondri a armérii longitudinale superioare si inferioare la: l 22R, —_ 2.2) 1,25- a z-R, Aceasti reguli de ierarhizare a capacitiilor de rezistenji - care aici are un sens invers celui obignuit si anume momentele de plastificare sunt cele care se asociaza forfei tHictoare capabile - nu erau cunoscute gi aplicate inainte de 1977. De accea, la numerosi perefi structurali cu goluri suprapuse s-au constatat 1a cutremurul din 1977 avaricri de tipurile din fig.2.31.b, necesitand uneori chiar demolarea gi rebetonarea total a riglelor de cuplare respective. Este insti de precizat c& degradarile de tipul fisurérilor sau chiar unor ruperi la riglele de cuplare nu pot fi considerate ca avarieri grave pentru ansamblul structurii, influenja lor asupra capacitAfii portante globale gi asupra capacit&}ii de disipare a energiei induse de cutremur fiind secundar&. 2.5.6. Efectele asupra cladirilor postbelice cu perefi portanti din zidirie de caratmida Construcfiile obignuite cu P + 3... P+ 4 etaje , cu ziduri portante de cirimid’ gi plangce din fagii prefubricate de beton armat, realizate fn cea mai mare parte dupa proiecte tipizate, cu forme si structuri ordonate, nu au prezentat la seismul din 1977 defectiunisistematice. Avarii au apaut in cazuri singulare gi atunci la zidurile mai putin lestate, adica la cele paralele cu direcjiile figiilor prefabricate de plangee. 2.6. Perioada 1977 - 1990 2.6.1. Prescriptiile de proiectare antiseismica de dup& 1977 (normativele P.100-78 si P.100-81) Revizuirea prescripjiilor de proiectare pe baza concluziilor trase la cutremurul din 1977 a inceput cu corectarea hérfii de macroraionare seismica a teritoriului tarii, prin noul STAS denumit 11.100/1-77, prin care: - S-a finut seama de caracteristicile cutremurului din 1977 (v.paragr.2.5.1.a din curs), in sensul extinderii zonei de influen{a semnificativa a seismelor vrancene spre sud- vestul farii, incluzfind gi o parte din Oltenia gi, odat4 cu aceasta, marirea gradului seismic de calcul fn unele zone, fatre care pentru Bucuresti trecerea de la gradul 7 la gradul 8; - 8-au introdus gi influenfele altor epicentre, cum sunt cele din Tugoslavia, care afecteazA o parte din teritoriul Banatului. Noua redactare a normativului de proiectare antiseismica @ construcfiilor, intraté in vigoare in 1978 (P. 100-78) cuprinde fay de edifiile dinainte de 1977 (P.13-63, P.13-70) numeroase gi importante imbunatafiri, intre care sunt de mentionat in special urmatoarcle: a) Curba spectralé B = f (Te) a c&patat forma din fig.2.32, care fine seama de faptul c& la cutremurul din 1977 amplifictrile dinamice maxime s-au produs la constructiile cu perioade proprii fundamentale de vibrajie Te = 1,4... 1,5 sec. 2,00 15 40 Te(sec) Fig. 2.32 fn mod acoperitor, pentru intreaga porfiune a curbei pan& la Te = 1,5 sec. a fost adoplat B= ct. 2,00.In fig.2.33 este repetatd reprezentarea aceleiayi curbe spectrale in comparahe cu cele din P.13-63 gi P.13-70. Sunt vizibile valorile subtanfial sporite rezultate pentru coeficientul Bin zona ‘Te ~ 0,80 ... 1,50 sec., adic& in domeniul structurilor in cadre etajate. De asemenea, se vede c& pentru cladirile joase cu structuri rigide (Iie < 0,4 sec.) , valorile B au ramas aceleagi ca in normativul P.13-70. i P.100 - 78 (81) \ \ p-3 ——- PB-63 ' aneeee PI3-70 0,3 04 1,33 1,5 4,0 Te(sec) Fig. 2.33 Este de subliniat c& prin - Joptarea curbei spectrale din fig.2.32 s-a jinut pentru prima dat seama de rezultatele uot inregistrari din Romania, astfel c& reflect mai realist particularitatile cutremurelor vréncene. b) S-au introdus diferentieri ale valorilor forjelor orizontale seismice de cod in functie de clasele de importanji a construcfiilor, prin mirirea sau micgorarea gradului seismic de calcul cu 1/2 grad sau un grad intreg. Din acest motiv, degi in harta de macrozonare din STAS 11.100/1-77 zonele sunt caracterizate numai prin grade intregi de intensitate seismic8, in normativ valorile k, s-au dat si pentru diferente de 1/2 grad, dup’ cum urmeazi: Gradul seismic de calcul c) Sea introdus pentru prima dati obligativitatea verific&rii la forje tietoare * asociate capacitijilor de preluare a momentelor incovoietoare. 4) S-a inlrodus verificarea de rigiditate (limitarea deplastrilor relative de nivel). ©) S-au introdus o serie de prevederi de detaliu specifice structurilor din beton armat, intre care gi reguli pentru armarea cadrelor umplute cu zidarie, dupa modelul de jucru ca clemente cu zabrele ardtat in fig.2.27 de la paragr.2.5.4.4.£) S-au dat prescripjii mai detaliate pentru utilizarea gi dimensionarea rosturilor antiseismice. fn redactarea urmatoare din 1981 a normativutui (P.100-81) s-au menfinut én linii mari aceleasi prevederi, inclusiv aceeasi forma a curbei spectrale, adoptindu-se numai corecturi si completari de detaliu. Este de remarcat c& in nici una din cele dou’ redact&ri, din 1978 gi din 1981, nu au aptirut inc in mod explicit nofiunea de ductilitate gi cerinjele legate de realizarea unui nivel de ductilitate satisfcator. 2.6.2. Sisteme constructive utilizate curent Sistemele constructive folosite la cladirile civile etajate in perioada 1977 - 1990 nu au fost modificate esenjial fajé de cele din perioada precedents. Pot fi menfionate urmatoarele aspecte cu caracter de noutate, derivate din experienja cutremurului din 1977 sidin prevederile noilor prescripfii de proiectare antiseismic# intrate in vigoare dupa 1977: a) Comportarea dezastruoasé a cldirilor multietajate antebelice la cutremurul din 1977 a constituit un semnal de alarma pentru arhitec{i, care au inceput sii dea mai multi importanyai cerinfelor de aleatuire corectt antiseismicl de ansamblu a cl&dirilor, respectiv s& resimt& nevoia unei colabor&ri mai strinse cu inginerii de structuri inc& de la stabilirea concepfiei generale de plan si volumetrice. b) Gradul de asigurare, Ia toate sistemele constructive, dar in mod deosebit la structurile flexibile (in cadre) a fost substangial crescut prin majorarea valorilor forjelor seismice de cod, asa cum se vede din fig.2.33, precum gi printr-o serie de misuri constructive imbundtifite previzute in prescriptii, legate de alcituirea de detaliu a elementelor structurale gi de ancorarea perefilor desparjitori gi de nchidere in structura principala de rezistenfa. ¢) Condifiile severe de limitare a deplasirilor relative de nivel impuse de noile prescripjii au cut ca structurile fn cadre sf devin& incomode din punct de vedere functional, chiar la cl&diri cu numai P + 3... P + 4 etaje, deoarece dimensiunile necesare ale seofiunilor stilpilor si grinzilor au crescut simftor, ajungind practic prohibitive la construcfii cu mai multe niveluri. De aceea, domeniul de utilizare a structurilor fn cadre s-a redus mult, in favoarea solufiilor cu perefi structural. 2.6.3. Cutremurele din 1986 si 1990 Lxamenul trecut de constructiile postbelice din Bucuresti la cutremurul de grad & din 1977 a fost edificator si confirmat de faptul c& la cele doua cutremure urmatoare de 1sgrad 7 din 1986 gi 1990 degradirile construcjiilor au fost minimale, iar victime omenesti ‘nu s-au inregistrat deloc. Dar chiar la constructiile antebelice, cu toate carenjele Jor, nu s-a inregistrat nici o prabusire suplimentard, iar avariile au fost mult mai slabe decdt in 1977. Cutremurele din 1986 gi 1990 au fost de tip vrancean “clasic”, cu intensitate maximal in zona cpicentral& gi descrescnd’ pe masura departirii de aceast& zond, ca si in 1940. Perioadele proprii cele mai defavorabile ale migcdrii terenului au fost joase (0,2... 0,4 sec.) astfel oi de data aceasta construcfiile mai afectate au fost cele cu pufine niveluri, indeosebi cele pe ziduri portante de c&ramids. 2.7. Perioada actuala (dupa 1990) 2.1.1. Noile prescriptii de proiectare antiseismica de dupa 1990 a) STANDARDUL PENTRU CALCULUL $1 ALCATUIREA ELEMENT LOR STRUCTURALE DIN BETON ARMAT (STAS 10.107/0-90) Pentru construcfiile din beton armat, prescripliile de calcul si alcatuire existente pani fn 1990 (STAS 10.107/0-76), inspirate aproape in intregime din normele din fosta Uniune Sovietica, nu confineau deloc prevederi privitoare la constructiile situate in zone scismice, acestea fiind date separat in normativul general de proiectare antiseismicd (P.100-78, P.100-81). Pe de alté parte, prin noua harti de macroraionare seismic& dat in STAS 11.100/1- 77, tatreg teritoriul Roméniei a intrat in categoria zonelor seismice, nemairamanand zone cu grade de intensitate seismict sub 6. S-a ajuns astfel la situafia anormal ca pentru © fara cu intreg teritoriul considerat ca seismic, standardul pentru calculul gi alc&tuirea elementelor structurale din beton armat si fie strdin de problemele proiect&rii antiseismic, acestea ficdnd obiectul altor prescriptii. © esemenea separare poate fi consideratii justificatd pentru ari cu teritorii vaste, din care umai anumite zone locale sunt afectate de cutremure, cum sunt S.U.A. sau fosta Uniune Sovietic’. Dar pentru o far& cu suprafaji mai mic& i tntegral afectatt de cutremure, aga cum este Romania, a aparut mai adecvat gi mai util pentru proiectanji ca toate prevederile referitoare la proiectarea structurilor de beton armat, inclusiv cele dictate de considerente de protectie antiseismict, s& fie comasate intr-o singur& prescriptie (5]. Aceastt concep}ieimbunatajit a stat la baza noului standard pentru calculul gi alcdtuirea elementelor structurale de beton armat, intrat in vigoare fn 1990 (STAS 10.107/0-90). Desigur, 0 concepfie similar ar fi trebuit s4 fie in mod consecvent aplicat& sila structurile din alte materiale, cum sunt cele metalice, de lemn gi de zidarie. Paina in prezent aceast{ corelare este inci in curs de realizare. 1n consecinfa, s-a stabilit ca in normativul general de proiectare antiseismic& si se menjin& numai prevederile de baz (reguli de alcttuire de ansamblu, determinarea forelor seismice de cod, stabilirea claselor de importang a constructiilor, condifiile de rigiditate gi alte prescripjii cu caracter comun). In aceste condifii ins&, degi rezultt ci toate constructiile intr’ sub incidena regulilor de proiectare antiseismica, a fost totugi necesar ca in cadrul aceleiagi constructii s& se fact deosebirea intre elementele care particip’ la preluarea solicitirilor produse de cutremure gi cele care nu partici’, respectiv servesc numai pentru preluarea incircirilor gravitationale. De exemplu, intr-o constructie cu structura rigid’, format& din perefi structurali si cadre intermediare (sau dale groase rezemate direct pe stilpi), in care rigiditsyile dominante sunt cele ale perefilor structurali, elementele intermediare (cadre, stélpi cu dale groase) nu particip& practic la preluarea forjelor orizontale seismice, astfel c& tu trebuie s& respecte aceleagi reguli de dimensionare gi de alc&tuire constructivé ca gi perefii structurali. Clasa de stalpi, pentru zona seismic! Gradul de participare la solicitarile calcul (v.tabelul de la paragr. ) din acfiuni seismice stalpi in care pot interveni zone plastice din acfiuni seismice participangi [stalpi proiectaji pentru a rimane la structura | in domeniul elastic sub acfiuni antiseismica | seismice stilpi care sub acfiuni seismice rimén in domeniul elastic datorit& faptului c& din aceste actiuni le revin solicitari reduse neparticipanfi la structura antiseismic&De aceea, in STAS 10.107/0-90 prevederile referitoare la dimensionarea gi armarea stalpilor sunt diferenjiate in functie de © clasificare a stalpilor dupa gradul de participare la preluarca solicittrilor din acjiuni seismice gi de cerinfele de ductilitate, in clase denumite A, B si C, in modul aratat in tabelul anterior. $i pentru celelalte categorii de elemente structurale, cum sunt riglele de cadru, standardul cuprinde prescripjii diferengiate dupa gradul de participare al cadrelor respective la structura antiseismic& a constructiei. Diferenjieri similare aparusera gi la perefii structurali, inca din editia din 1982 a normativului pentru proiectarca structurilor cu diafragme de beton armat (P.85-82). Diferite alte prevederi referitoare la elementele structurale care participa la preluarea solicitarilor din actiuni seismice, mergand de la condijii de calcul pana la detaliile de armare caracteristice, sunt cuprinse in intregul conjinut al STAS 10.107/0-90. EISMICA b) NOUA EDITIE A NORMATIVULUI DE PROIECTARE ANT! (P.100-91/92) Edifia din 1991, cu corecturile de detaliu din 1992, a normativului P.100 a adus © serie de elemente de noutate, dintre care cAteva mai importante sunt enumerate in cele ce urmeaza: © Pentru denumirea zonelor de intensitate seismicd de calcul s-au introdus in locul gradelor de pe scara Mercalli notajiile literale de la A la F prezentate fn tabelul de la paragraful 1.3.2.a din curs, in care sunt menfionate si echivalenjele cu fostele grade seismice de calcul. fn aceast nou scal& de intensit&ji, gradul minim a fost ridicat de la 6 la 6 '/ , respectiv valoarea minima a coeficientului k, este 0,08. Harta de macroraionare seismica astfel definitd este data in fig.2.34. © S-a modificat incadrarea constructiilor in clasele de important. Astfel, cl&dirile “de emergenj&” in caz de cutremur, cum sunt cele spitalicesti, au fost trecute in clasa de importanja I. © S-au adus modific&ri radicale la forma curbelor spectrale. fn primul rand, pentru poriunea intermediara dintre palierele Bmax $i Bmin 8-2 adoptat o forma simplificat& liniard in locul formei curbe. Pentru Bucuresti gi zonele invecinate, cuprinse fn zona de intensitate C, noua forma a curbei spectrale a devenit cea din fig.2.35. Se observa totodatA din figura ci s-au marit valorile extreme ale coeficientului B si anume Bngx ~ 25 in loc de 2,0 $i Brain = 140 in loc de 0,75.BOTUISTaS areuoz op Bey] VINVANOULs 3.0 Te (sec) Fig. 2.35 © modificare cu caracter radical const& si in diferentierea formei curbelor spectrale dup regiuni, jinand seama de specificul relajiet B= f (T) pentru fiecare regiune in parte gi anume s-au introdus trei forme de curbe spectrale, ca in fig.2.36. Normativul cuprinde fn anex®, pe ling’ harta macroraionare seismicd din fig.2.34, si o hart& suplimentaré cu precizarea zonelor pentru care sunt valabile curbele spectrale schematizate (1), (2) si (3) din fig.2.36. In fig.2.37 este reprezentatl aceasti hart&. 8 0.710 15 22 25 30 Te (sec) Fig. 2.36 Diferentierea pe regiuni a formei curbelor spectrale a necesitat stabilirea pentru fiecare regiune a limitei palierului Brgy , definitA printr-o valoare a perioadei proprii fundamentale care a fost denumitt perioadd de colf (notatt cu Tq.y), intrucat corespunde punctului de fringere a palicrulti Bmax - fn functie de valorile perioadelor de coll, expresia general a functiei (liniare) B= f{Tc) tn portiunea fnclinatX dintre Bray i Brin este: B=2,ATe-Teoy) (2.3) care, particularizat& pentru fiecare din cele trei zone, devine: = pentru zona(1); B=2,5—(Te~15)=4,0-Te 21 - pentru zona(2): 8 =2,5-(Te-1,0)=35-Te > 1 - pentru zona (3); B= 2,5—-(Te-0,7)=3,2-Te 21“os «© } (398) Hoo {09 30_yoTa0v0RN3d Fig. 2.37© Au apanit pentru prima dat in prescriptiile noastre de proiectare antiseismica in mod explicit nofiunea de ductilitate, definitt prin capacitatea de disipare a energiei induse de cutremur, precum gi o serie de prevederi legate de exigentele de ductilitate: dirijarea zonelor plastice potenyiale, masuri de sporire a ductilitafii in aceste zone, masuri de evitare a ruperilor cu caracter casant etc. dezvoltare specialit pe aceasti linie s-a dat enumeririi c&ilor de intirire a zonelor comprimate ale secjiunilor elementelor structurale de beton armat, in vederea sporirii ductilitafii lor: limitarea nivelului de solicitare 1a compresiune, armarea mai puternic’ a zonelor comprimate, evazarea acestor zone la perefii structurali sub forma de bulbi, mirirea clasei betonului, sporirea gradului de confinare prin armaturi transversale etc. in eseng’, este deci pentru prima cara c& in normativul de proiectare antiseismicd s-a dat importanta cuveniti acestei probleme, care de altfel fusese in prealabil abordata gi in STAS 10.107/0-90. © Consecvent cu principiile aritate mai inainte la paragr.2.7.1.a, prevederile specifice constructiilor de beton armat au fost transferate in STAS 10.107/0-90, dandu-se in normativ numai unele completiri aparute ca necesare dup’ intrarea in vigoare a standardului gi care formeaz o anex& a normativului (anexa D). © S-a dat o dezvoltare mai mare prescriptiilor de proiectare antiseismic& pentru structurile metalice. © Un aspect inovator de prima importangi al normativului P.100-91 (92), legat direct de obiectul prezentului curs, const in faptul c& pentru prima dati normativul nu s-a mai limitat la problemele de proiectare a constructiilor noi, ci s-au Introdus gi prescripfii privitoare la punerea tn siguranta a constructiilor existente. In acest sens, normativul a fost completat cu dou& capitole special rezervate acestei probleme si anume cap.11, referitor la expertizarea clitdirilor existente ¢i cap.12, referitor la elaborarea proiectelor de intervensii (consolidari si reparafii). Este locul si subliniem aici c& posibilitatea public&rii unor astfel de prescripfii nu ar fi existat fnainte de 1990, intrucit din partea conducerii de stat dinainte de decembrie 1989 existau interdictii in legtturs cu consumarea de fonduri de stat pentru ridicarea -nivelului de asigurare a protectiei antiseismice a constructiilor existente. Sub noul regim politic, actiunea de punere in siguranji a constructiilor existente, atat civile cat gi industriale, a c&patat o fundamentare oficiala printr-o Hotirfire a Guvernului din 1990, care obliga beneficiarii de construcjii s% asigure expertizarea acestora gi elaborarea documentafiilor necesare pentru inceperea lucrarilor de consolidare, acolo unde acestea ar rezulta necesare din concluziile expertizelor tehnice.De asemenea, dup aparitia normativului P.100-91, Ministerul Lucrarilor Publice gi al Amenajarii Teritoriului a instituit o acfiune de atestare a unor experti tehnici care s& fie autorizaji si elaboreze expertizele necesare referitoare la nivelul de protecfie antiseismic& a construcfiilor si si verifice proiectele de consolidare intocmite pe baza lor. © Privitor la expertizarea tehnic& a clAdirilor existente, in cap.11 al normativului (pentru care o redactarea actualizaté a fost aprobati in 1996) se statueaz principalele cerinje pe care trebuie si le indeplineasct expertizele gi care sunt sintetizate in tabelul urmator. in ceea ce priveste partea de fond a examin&rii constructiilor gi a verificarii lor prin calcul, problemele sunt expuse fn cadrul cap. al prezentutui curs. Confinutul minimal obligatoriu al expertizei tehnice ;Pitolul din expertiza, dup numerotarea din Denumirile si gradul de obligativitate al procedeclor de investigare | utilizate in cadrul expertizelor Criteriile finale de apreciere daci construcjia existent’ necesita intervenfii structurale (consolidari) pentru mérirea nivelului de asigurare a protectiei antiseismice sau sunt suficiente numai roparafii, cu menfinerea nivelului de asigurare existent. Obligativitatea de @ propune solufii de intervenjie, acolo unde expertiza le evidenfiaz& ca necesare. fncadrarea construcfiei existente in clasele de rise seismic, in vederea stabilirii gradului de urgenfi al interventiilor necesare in raport cu un cutremur major apropiat. c) NOUA EDIJIE A NORMATIVULUI PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR CU PEREJI STRUCTURALI DIN BETON ARMAT (P.85-96) fn numeroase cazuri, la clidirile existente se pun probleme de verificare prin calcul a unor structuri cuprinz4nd perefi structurali din beton armat sau prin solujiile de consolidare propuse se apeleaz& la introducerea unor astfel de pereji. In consecinja, noua¢ din 1996 a normativului de proiectare P.85 se inscric printre principalele prescriptii care intcreseaz& gi pentru cladirile existente. Normativul P.85-96 cuprinde numcroase precizari, complettri i modernizéri fay de editia precedent din 1992. Dintre acestea, unele reprezint inovari importante fn raport cu practica tradijionalé a concepjiei si calculului constructiilor cu perefi structurali de beton armat. Astfel: © S-a pus mai mult accent pe ierarhizarea capacitajilor de rezistenyi ale perejilor structurali, incluzand gi infrastructurile lor, pana Ia nivetul terenului de fundatic. Pe linia controlului dirijirii zonelor plastice potentiale, s-au introdus gradari_ mai pronunfate pe vertical ale valorilor coeficiengilor de suprarezistenja 0, aga cum au fost definite mai inainte la paragr. 1.3.5.b din curs si arditate fn fig. 1.19, cea ce influenjeaz in special proiectarea infrastructurilor, puténd chiar determina in unele cazuri adoptarea solufiei cu radier general, acolo unde dup& vechile prescripjii rezultau suficiente gi fundagii-banda individuale. © S-a urmirit cuprinderea mai fidel in modelele de calcul a particularitajilor comportiirii elementelor de beton armat. Montanjii extremi ai perejilor structurali Caracteristici de rigiditate ale Perefi | cu goluri, care din efectul indirect al secfiunilor structurali | forjelor_orizontale_primesc_eforturi_de: momentul de inerjie echivalent a) aria echivalent& a secfiunii, la compresiune excentric& (A, ) aria echivalent& la forja thietoare Are) Pe aceasti linie, s-au diferenfiat valorile de calcul ale rigiditatilor perejilor structurali in functie de starea lor de solicitare, respectiv de gradul lor de fisurare (rigiditafi diferite pentru montanfii perefilor cu goluri, dup& cum sunt comprimafi sau fntingi din efectul indirect al forfelor orizontale gi pentru perefii plini, ca in tabelul de mai sus), unde Ay App §i Ty sunt valorile corespunzttoare calculate pentru secfiunea de beton brut. Desigur, aceast{ apropiere a calculului de realitate se objine cu preful unor complicajii la stabilirea schemelor de calcul, care pentru acelagi element devin diferite pentru cele doud sensuri de acjiune a forfelor orizontale.Pentru riglele de cuplare valorile I, /l, se diferenjiaz dup& raportul h, /l, (unde h, + indiyimea secfiunii riglei, 1, = lumina liberd a riglei intre montangi), cu relagia: a I =*= 02/1415 (*) <08 (2.4) I, 1 Pentru marimile uzuale ale raportului h, /1, rezult& prin aplicarea relafiei (2.4) valorile 1, /1, din tabel: 1,20 1,40 0,63 0,79 © S-au introdus valori substanfial sporite pentru lajimile active ale t&lpilor la perefii structurali cu secjiuni in forma de T sau I, cu tapi late. 2.1.2. Solufii constructive curente pentru clidirile noi Procesul de privatizare a economiei fArii inceput in 1990 gi accentuat fn ultimii ani a condus la o schimbare a opticii in proiectarea construcfiilor, in primul rind sub aspect functional i arhitectural, dar gi cu consecinfe directe sub aspect structural. Aparitia investitorilor si a beneficiarilor particulari a creat o diversitate mai mare de cerinfe gi totodatt exigenje sporite din punctul de vedere al nivelului de confort, al flexibilitayii functionale gi al aspectului cladirilor. Se pot evidengia urmatoarele tendinfe principale in ceea ce privegte solutiile constructive: a) Varietatea de forme gi funcjiuni ale clidirilor au redus sensibil posibilititile de tipizare a deschiderilor gi traveelor la clAdirile civile etajate, ceea cea generat 0 scidere CorespunzAtoare a utilizArii prefabricatelor de beton armat uzinate. Structurile de baz au Himes cele din beton armat monolit, prefabricarea limiténdu-se In elementele de plangeu, fn special sub forma de predale. b) Structurile pe ziduri portante de clirlmida gi-au pierdut din domeniul de utilizare, chiar la clidiri cu putine niveluri, datoritt lipsei de flexibilitate functionali. ‘Obligativitatea de a avea perefii interiori portangi suprapugi pe verticald la toate nivelurile nu permite variafia de la un nivel la altul a planurilor apartamentelor dup dorinjele beneficiarilor, iar necesitatea prevederii de perefi interiori de rigidizare destul de degi creeaz de asemenca servituti in distributia spatiilor.La aceste aspecte cu caracter functional s-a ad&ugat gi experienja privind comportarea nesatisficttoare a clidirilor cu ziduri portante de c&rAmid& la solicitari seismice. Degi la aceste clidiri, agz cum s-a arditat mai inainte, in Bucuresti nu s-au semnalat prabusiri la cusremurele majore recente, ele au prezentat totugi avarii numeroase, necesitind reparajii costisitoare gi incomode, c) Solupiile cu pereji stucturali din beton armat s-au impus sub toate aspectele, functional c&t gi structural, in raport cu cele in cadre, Renunfarea - pe deplin justifi la magazinele foarte mari amplasate la parterul blocurilo: Je locuinte a eliminat dlomeniu de folosire a structurilor in cadre. ‘Totodata, prescripfiile mai recente de proiectare antiseismic’, prin condifiile foarte severe de limitare a deplasirilor relative de nivel pe care le-au introdus, au facut ca structurile in cadre etajate si devin’ in multe cazuri practic prohibitive. 4) La constructiile multictajate cu perefi structurali din beton armat, au inceput s& fie evitate solugiile cu perefi avand sectiuni cu talpi foarte late rezultate din leg&tura intre perefii longitudinali si cei transversali, care prezint& dezavantajele aritate mai sus la paragr.2.5.5. Pe aceste considerente, cigtigi teren din ce in ce mai mull sistemele cu pere|i structurali individuali, de tip “halter”, dezvoltafi pe céte o singura deschidere sau travec gi cu bulbi la capete ca in fig.2.38. Fig. 2.38 e) Pe considerente legate de o libertate mai mare de dispunere 2 perejilor despirjitori si a mobilierului, se preferd solufiile constructive in care in interiorul apartamentelor nu se prevad grinzi la plangee, ceea ce la constructiile cu perefi structurali este usor realizabil. Pe acest criteriu, se impun tot mai mult solufiile cu plangee - dal¥, fr’ grinzi, rezemate direct pe perefii structurali si pe stalpii intermediari. P261 © piedicd in realizarea unor cutii spatiale rigide ca_infrastructuri ale constructiilor cu perefi structurali rari constituie exigenfa majoritatii investorilor si a organelor de urbanism ale municipalitatilor de a se prevedea la subsolurile clidirilor multietajate garaje nedivizate in boxe, deseori chiar extinse pe dowd niveluri vuhterane Aceasta genereaza necesitatea unei alc&tuiri foarte atente a infrastructurilor respective, Pentru a-si indeplini in conditii satisPctoare functia de transmitere Ia teren a inc&rchrilor. inclusiv a celor produse de forfele orizontale seismice g) fn ultimii ani, in Bucuresti au inceput s4 se execute gi cladiri cu inaltinn foarte mari (peste 30 niveluri), la care necesitatea limitarii dimensiunilor secfiunilor elementelor verticale a condus la extinderea utilizArii betonului cu armatura rigid’ (BAR). De asemenea, la unele cl&diri cu peste 10 niveluri, cum este noul hotel “Mara” de la Sinaia, S-au Pcut primii pagi gi c&tre utilizarea de structuri metalice. 2.7.3. Reabilitarea cladirilor existente avariate de cutremure Apropierea iminentt a unui viitor cutremur major, care pe considerente de Periodicitate este posibil s% se product in prima decada a secolului viitor, a ficut ca actiunea necesari de punere in siguranf4 a cladirilor existente cu nivel mai scdzut de asigurare a protecfici antiseismice sa capete un caracter mai acut, Totodata, avand in vedere fondurile foarte mari pe care le-ar necesita 0 astfel de actiune dac& s-ar extinde la totalitatea constructiilor care necesit4 interventii in aceastS directie, devine deosebit de importanta stabilirea unui prim lot de cladiri, estimate a fi cele mai periclitate in cazul unui viitor cutremur puternic gi concentrarea fondurilor necesare Pentru punerea lor in siguranja cu caracter de prioritate imediata, adica in decurs de cel mult 3 - 4 ani. in aceast& categorie intra: - cldirile multietajate construite in Perioada interbelica, cu structur& din grinzi gi stalpi de beton armat, al c&ror numér fn Bucuresti s-a apreciat a fi sub 100; ~ alaturi de acestea, se situeazi cazul mai rar fntdlnit, dar cu un grad ridicat de Periculozitate in raport cu un nou cutremur, al construcfiilor multietajate mai vechi (cu 5 - 6 niveluri), cu ziduri portante de c&rimida; ~ dintre constructiile postbelice, cele cu structurit Tigid& cu parter flexibil, avand la Parter spafii comerciale. Acfiunea de identificare a acestor categorii de clAdiri, de elaborare a proiectelor de consolidare si de procurare a fondurilor de stat necesare este in curs, sub coordonarea Ministerului Lucrarilor Publice si al Amenajarii Teritoriului.CAPITOLUL 3 EXPERTIZAREA CLADIRILOR EXIS 3.1. Necesitatea $i obiectul expertizelor tehnice. 3.1.1. fn problemele legate de structurile de rezisten{& ale cladirilor existente, nevoia de o expertizd tehnic&, adic& de un aviz. scris al unui specialist de calificare superioara, atestat oficial ca expert in acest domeniy, intervine ori de cate ori este necesar sti se efectueze verifictiri gi si se propund luarea de decizii privitoare la siguranja folosirii in continuare a construcfiei in cauz4. Astfel de situafii pot aparea in cazuri foarte variate, dintre care pot fi mentionate urmatoarele, mai frecvent intélnite: 2) intenfia beneficiarului de a schimba destinajia intregii constructii sau a unor din inc&peri, cu implicafii asupra incarc&rilor utile (montarea de utilaje grele sau care produc trepidafii, amplasarea de spatii de depozitare cu inc&rc’ri mari, modernizari ale finisajelor care duc la cregterea inciircarilor, cum ar fi plactri de marmurs, etc.) sau care genereazA actiuni de alta naturi ce ar putea afecta structura de rezistenfa (radiafii, degajari chimice corozive); b) necesitatea functional de a se desfiinja unii pereji interiori, pentru care trebuie si se clarifice in ce misurd au gi un rol structural (de portanf& sau de rigidizare); ©) intengia de a se supraetaja constructia existent’; d) detectarea fn cursul exploatirii clidirii a unor vicii la structura de rezisten(a, fic iniiale, datorate unor defecte de execufie, fie aptirute in timp, datoritt unor factori cum ar fi: tasiri inegale ale terenului de fundafie, acfiuni corozive sau dinamice (trepidajii in construcfie sau in veciniitatea ei) sau din alte cauze; ©) constatari ale beneficiarului sau ale organelor de control tehnic care duc la suspiciuni c& structura sau unele elemente ale ci ar fi subdimensionate sau c& 0 constructie fnvecinata ar putea prezenta pericol pentru constructia in cauza; f) clidiri care in urma unor accidente grave sau unor calamit&fi naturale (incendii, inundatii, alunec&ri de teren) au suferit stricdciuni si necesit& o verificare a siguranfei fn noua situafie creat de acestea. 3.1.2. Pe lang& cazurile enumerate mai sus, © situajie aparte prezint& constructiile situate in zone seismice, pentru care legislajia in vigoare in Romfnia focepind din 1990 oblig’ pe tofii beneticiarii s& asigure o expertizare tehnicd a constructiilor, destinatt astabili dacd gradul lor nominal de asigurare {aj de viitoare cutremure puternice este corespunzitor cerinfelor prescipiilor tehnice gi a propune, acolo unde revullA necesar, masuri de intervenjie structurala pentru ridicarca nivelului de asigurare. Obiectul cursului de fai se limiteaz# la acest din urma caz, ins& la expertizele ce se cfectucaza in legatura cu gradul de protectic antiscismica, specialiglii care le claborear’ sunt datori s& semnaleze $i orice alte deficienje sau probleme pe care le intélnese, legate de siguranja construcfiilor respective. 3.2. Corelarea intre expertizarea structurala gi expertizarea functionala fn numeroase cazuri, in special la construcfiile publice (spitale, cl&diri administrative sau ale instan{elor juridice, coli ctc.), expertizarea structuralA este prilejuité de necesitatea unei revizii generale a cladirii in scopul modernizarii gi refunctionalizarii ei Aceasta poate include o buna parte din aspectele enumerate mai inainte la parage.3.1.1, dar in mod mai general comport un studiu de aducere a funcfionalita}ii cl&dirii Ja nivelul cerinjelor actuale si de viitor, adict o experticd functionala. in mod firese, expertiza structurala trebuie si se coreleze cu cea functional’, pentru ca pe de o parte sf find scama de cerinjele functionale care afecteazA structura existent’ yi s& se pronunje asupra implicafiilor structurale ale eventualelor modificdri propuse, iar pe de all parte eventualele elemente de consolidare care s-ar propune din punct de vedere structural si nu fie pozitionate in contradictie cu fluxul functional. Ambele tipuri de expertize (din care cea funcjional& se refer’ dup& caz gi la eventualele schimbiri necesare la instalajii), corelate intre ele gi fnsofite de datele economice de evaluare a costului lucrarilor de transformare si consolidare propuse, trebuie s& constituie in cele din urmd un studiu de fezabilitate cu caracter complex, care si fie supus spre decizie beneficiarului. 3.3. Organizarea si confinutul unei expertize structurale. Se recomanda ca raportul de expertizii sf fie organizat dup’ cum urmeaz’ Cap.1 (Obiectul expertizei) trebuie s& conjin& datele contractuale pe care se bazeaza claborarea expertizei, precum gsi scopul in care se efectucaz’. fn cazul cand heneliciarul solicit si trasformari, modernizari, refuncjionalizari etc. ale cladirii, acestcapitol trebuie si cuprind’ si tema corespunzatoare gi trimiterea la actul prin care a fost propusi sau insusita de beneficiar. Cap.2. (Datelr ve care se bazeacd expertiza tehnicd) contine enumerarea tuluror documentclor si iniormafiilor de care s-a dispus gi anume: 4) Documente puse la dispozijie de beneticiar (proiectul constructiei, sau in lipsa acestuia releveul de arhitectur& gi cel al structurii de rezistenA). In situafiile cfind astfel de date lipsesc, ceea ce reprezinti un caz curent la clidirile vechi, trebuie sti se menioneze ci releveele necesare au fost intocmite in cadrul expertizei tehnice. b) Date asupra terenului de fundatie. Ca gi la pet.(a), dac& astfel de date nu exist la beneficiar, trebuie si se mentioneze cl avizul geotehnic a fost intocmit fn cadrul expertizei gi se atageazA in copie ca anex& la raportul de expertizA. Este de asemenea necesar si se precizeze aici ce informafii au stat la baza avizului geotehnic (date de la construcfii invecinate, sondaje sau foraje executate). ©) Deplastiri ale expertului la fafa locului, cu examinarea vizualt a clidirii gi eventuale sondaje gi decopertiri executate pentru detectarea elementelor structurale, precum gi informafii luate de la personalul tehnic sau administrativ al beneficiarului cu privire la istoricul constructiei: perioada céind a fost realizati, eventualele transformari survenite pe parcurs, comportarea la cutremurele anterioare, lucrisi de reparafii si consolidari efectuate dup& cutremure etc. d) Incerctri nedistructive, dack au fost ficute. €) Specificarea faptului cl fn cadrul expertizei au fost efectuate verifictiri prin calcul ale structurii, atft pentru constructia in starea ei actuald, cAt gi fn situatia de dupt introducerea transformirilor cerute prin temi de beneficiar. De asemenes, dack -au propus misuri de consolidare, este neceser si se arate cil s-a reluat verificarea prin calcul si pentru construcfia dup& consolidare, pentru a controla dack misurile propuse ridic& gradul de asigurare al constructiei la nivelul cerut de prescripfii. Cap.3 (Descrierea constructiei) este de dorit st fie divizat in urmitoarcle “subcapitole: a) Amplasamentul gi alc&tuirea general a clidirii (numir de niveluri, forma in plan, eventuala imparjire in corpuri, deschiderile gi traveele caracteristice, fniltimile nivelurilor, alte particularit&ji funcfionale). 1305) Istoricul constructici, pe baza datelor mengionate mai sus la cap.2.b din raport si a altor informatii ce s-au dejinut; modificari introduse Pe parcursul functionarii; Precizarea daci cladirea este sau nu incadrat& ca monument istoric sau de arhitectura. ©) Alcatuirea structurii de rezisteny& (elemente portante verticale, plangee, sc&ri) gi @ perefilor nestructurali exteriori gi interiori. 4) Sinteza gi concluziile avizului geotehnic, cu privire la stratificajia gi natura terenului de fundafie, nivelul apei subterane, eventualul caracter agresiv al acesteia, Presiuni maxime admise pe teren pentru inc&rc&ri verticale. €) Cota de fundare gi alcituirea constructiva a fundafiilor. J Date descriptive succinte asupra altor elemente ale constructiei, ca: garpanta acoperigului, invelitoarea, finisajele etc. Proiectul sau releveele de arhitecturd gi de structuri pentru clidirea existent&, care ilustreazX acest capitol, se anexeaz& la raportul de expertiza, find citate in text dup& necesitate. Cap.4 (Modificari functionale cerute de beneficiar - dac& este cazul), pe baza temei menfionate fn cap.1. Se atageazA ca anex la raportul de expertiz gi planurile cu modificarile introduse, avand acordul scris al beneficiarului c& rispund cerinjelor formulate prin tema. Cap.5 (Procedee de investigare utilizate pentru structura de recistenta) In edifia recent din 1996 a capitolului 11 din normativul de proiectare antiseismick P.100-92 [26], referitor Ia expertizarea cladirilor existente, procedeele de investigare din cadrul expertizelor tehnice se clasific fn urmitoarele 3 categorii: 4) Evaluarea calitativi, denumit’ procedeu! E.1, confine constatirile gi comentariile rezultate din examinerea solufiilor din piesele desenate ale proiectului sau Televeului, precum gi din examinarea vizuali a constructiei la fafa locului gi din informafiile luate de la beneficiar cu privire la istoricul construcfiei gi la comportarea ei la cutremurele anterioare. >) Evaluarea analiticé, denumiti procedeul E.2, cuprinde verificirile prin calcul. Dupi nivelul de aprofundare a calculului, procedeul E.2 se subimparte in: - procedee simplificate, utilizate fn mod uzual (E.2a) ; ~ procedee speciale mai aprofundate, de calcul in domeniul neliniar, 1a solicit&ri statice (E.2b) sau dinamice (E.2c). Oportunitatea utilizarii acestora din urmd este lsat la latitudinea expertului.Particularitajile verificarilor prin calcul sunt aratate pe larg in cap.1.3- 1.5 ale cursului. Un element de noutate important aparut in edijia recent’ a cap.11 din normativul P.100-92 [26] consta in libertatea care se last expertului de a renunja la verificarile prin calcul, limitandu-se la cxaminarea calitativa. Se au in vedere situafiile fn care, prin valorificarea rezultatelor de Ja alte cazuri asem&n&toare expertizate anterior, se ajunge la concluzia c& rezultatele unei verific&ri prin calcul sunt practic previzibile. Desigur cd aici intervin cu o pondere major experienga gi responsabilitatea expertului. c) Incercari nedistructive. Acestea se refert in primul rand la constructiile din beton armat, pentru care astlizi se dispune de procedee suficient de simple gi de largt utilizare pentru astfel de incerc&ri (sonometrie, sclerometrie). Ele se aplic& dupa necesitate de la caz la caz, fn situafiile cind lipsesc date asupra calititii betoanelor puse fn operd gi se considerd c& acestea pot fi decisive pentru construcfiile expertizei. De asemenea, cfind este nevoie, se poate apela si la detectarea numarului gi pozitiei barelor de armaturd, cu ajutorul pahometrici. In cap.5 al raportului de expertizA este necesar s& se precizeze care dintre procedeele de investigare enumerate mai sus au fost utilizate gi pe ce considerente, pornind de la prevederile prescripfiilor, dup’ care procedeele E.1 si obligatorii (cu observatia citat in cea ce priveste posibilitatea de a se renunja in uncle sunt cele minimale cazuri la verific&rile prin calcul). Cap.6 (Evaluarea calitativi - procedeut E.1) S-a arfitat mai inainte cX evaluarea calitativé se refer’ atat la proiect (sau releveu), ct gi la situatia constatatl la fata locului. Pe baza examintrii planurilor, se pot trage unele prime concluzii in cea ce priveste modul cum alcituirea de ansamblu a cladirii se situeazA fn raport cu cerinjele unei comportiri favorabile la acfiunea inc&rc&rilor gravitafionale gi a solicitirilor seismice, adicd in problemele concepfiei constructive de ansambly, tratate fn cap.1.2 al cursului. Din examinarea vizual& a clddirii 1a fafa locului gi din informatiile gi documentele avute la dispozifie, rezult constat&ri cu privire la starea actuald a structurii de rezisten{s gi a elementelor nestructurale si la comportarea la cutremurele anterioare, avarii apirute, eventualele reparafii gi consolidari executate dup& ultimele cutremure. De multe ori, avariile produse de cutremurele din 1977, 1986 gi 1990 sunt in cea mai mare parte ascunse de refinisdrile executate intre timp. O decopertare completé aelementelor structurale prin inlaturarea finisajelor, inclusiv a tencuielilor, reprezinta de regula o operajiune de anvergura, care depaseste posibilitaile gi timpul disponibil in cadrul unei expertize tebnice. De altfel, nici pe durata fazei urmatoare, proiectul de consolidare, aceast& operafiune nu poate fi in totalitate efectuat’, astfel c& raméne s& fie definitivatt pe parcursul executiei lucrarilor de interventie preconizate. La constructiile cu schelet din grinzi gi st9lpi de beton armat, realizate fnainte de 1940, este importanta gi relevarea nivelului de avariere a perejilor neportanti din zidarie, care constituie un indicator al gradului in care acegtia au participat la preluarea solicitérilor seismice, suplinind capacitatea de rezistenj& insuficient& a structurii de beton armat. ‘Acolo unde avariile sunt vizibile sau pot fi puse in evidensa prin decopertari locale, este de dorit s& se intocmeasca relevee ale acestor avarii, care s& fie figurate in plange atagate raportului de expertizi. Yn cadrul evaluarii calitative a constructiei, este necesar s& se examineze gi si se tragd concluzii i cu privire la starea de degradare prin coroziune in timp # unor elemente structurale, cum sunt in special cele din lemn sau metalice. Dar probleme de aceasté naturt pot interveni gi la elementele de beton armat. Este de menfionat ca exemplu in acest sens cazul corpurilor laterale ale Casei Presei Libere din Bucuresti, care cuprind gi atelierele de tipografie gi unde cu ocazia expertizArii structurii de rezistenj& dupa cutremurul din 1977 a fost constatat un stadiu avansat de degradare a plangeclor de beton armat datorit’ infiltrafiilor de ulei de la masinile poligrafice. Evaluarea calitativa trebuie si se extinda gi la semnalarea elementelor nestructurale defectuos ancorate in structura de rezistenfa, cum sunt frontoanele de zidarie la cladiri cu pod fnalt, cogurile de fum, aticele, diverse ormamente arhitecturale. fn coneluzie, evaluarea calitativi trebuic s& ofere o imagine care s& poath fi confruntat& gi cumulat& cu rezultatele verificdrilor prin calcul, in vederea tragerii de concluzii asupra nivelului de asigurare a protectiei antiseismice a cl&dirii expertizate. Cap.7 (Verificari prin calcul ale constructiei existente - procedeul E.2. Date si ipoteze de bavi.) {fn acest prim capitol referitor la verifictrile prin calcul, este necesar s& se precizeze datele de pornire, nivelul simplificarilor admise gi in general caracteristicile ipotezelor avute in vedere, atat la stabilirea incirc&rilor seismice de calcul, cat i la modelarea structurii gi in calculul propriu zis. Preciz&rile minimale necesare se refer& la urmatoarele aspecte: 123Oe = zona seismic in care este amplasatd construcfia, conform harjii de macroraionare din normativul P.100-92, respectiv valoarea coeficientului de intensitate seismict - k ; - incadrarea construcfiei in categoriile de importanga (vezi paragr. 1.3.3 din curs) si stabilirea in consecin& a valorii coeficientului de important a care intra fn expresia forejei orizontale seismice de cod, precum gi a valorii minime recomandate pentru gradul nominal de asigurare R ; ~ prescriptiile de proiectare spécifice, pe tipuri de structuri, folosite fn afara prescriptiilor generale; - calittfile de materiale luate in considerare la baza calculului (clasa de beton gi tipul de armaturi la structurile din beton armat, respectiv marca mortarului gi cea a c&rimizilor la structurile cu pereji portanti de zidarie); - ipoteza adoptat& pentru incastrarea la baz a structurii, in functie de alc&tuirea gi rigiditatea infrastructurii (Incastrare la nivelul fundafiilor sau la nivelul plangeului peste subsol); - programele de calcul automat utilizate la determinarea eforturilor gi a deplasarilor gi la verificarea sectiunilor sau, dact aceste calcule s-au efectuat manual, procedecle aplicate; ~ secfiunile fn care s-au facut verificarile de rezistenfa in vederea determinarii gradului nominal de asigurare R (numai la nivelul de la bazA sau gi la alte niveluri). : In plus, 1a construcfiile cu perefi portanji din zidarie: = schema de calcul adoptatd pentru structurt, cu sau fiirl Iuarea in considerare a conlucrarii spatiale, in funcie de alcdtuirea plangeelor; - ipotezele admise pentru functia de rigle de cuplare a plinurilor orizontale la perejii cu goluri. Cap.8 (Procedeul E.2 - Reuultatele verificarilor prin calcul) Se va mentiona c& in cadrul raportului de expertiz& propriu zis sunt date numai rezultatele calculelor si comentarea lor, iar notele de calcul detaliate sunt cuprinse intr-o anex& separat, care de reguli este suficient s& fie atagatt unui singur exemplar al raportului, Principalele puncte ale cap. 8 al raportului de expertiz trebuie s& cuprind& rezultatele celor 3 tipuri de verificari prin calcul care fac obiectul pet.1.3.- 1.5 din curs gi anume verificarile de rezistenta, de rigiditate gi de ductilitate.a) VERIFICAREA DE REZISTENTA se finalizeaz prin valorile objinute pentru gradul nominal de asigurare R. Acestea se dau pentru fiecare directie gi sens de acjiune a forfelor orizontale, pe structura in ansamblu dact plangeele asigur& conclurarea ci spafiala, respectiv pentru fiecare gir de gpaleti la construcfiile pe ziduri portante de cramid& cu plangee de lemn sau cu grinzi metalice, care nu asigura conlucrarea spafiala. La structurile in cadre etajate de beton armat, intereseaz4 ca fn cadrul rezultatelor calculului s& se evidenfieze gi ierarhizarea capacitijilor de rezistenf& si in special raportul intre nivelul de asigurare al stalpilor si cel al riglelor, care poate fi stabilit in mod simplificat prin relafii de tipul formulei (1.5) din cap. 1.3.5.b al cursului. b) VERIFICAREA DE RIGIDITATE la deplasiri laterale se concretizeaza in final prin aritarea valorilor deplastrilor relative de nivel gi anume ale fracjiunilor de “paralelogramizare” ale acestor deplastiri, asa cum au fost definite la paragr. 1.4.6 din curs si compararea lor cu cele admisibile. In uncle cazuri, mai ales la clidirile vechi ou plangee de lemn, la care din evaluarea calitativa a rezultat o flexibilitate prea mare a grinzilor de plangeu sub circulafic, este necesar si se prezinte gi o verificare a acestora la starea limit’ de deformatie sub incarcari verticale. O asemenea verificare este cu atét mai mult necesara dac& in concluziile expertizei se propune inlocuirea rlangeelor de lemn existente cu plangee de beton armat. c) VERIFICAREA DE DUCTILITATE la structurile din beton armat trebuie si evidentieze in primul rand mérimile eforturilor axiale maxime de compresiune din stalpi, sub forma adimensionalizata a nivelului de solicitare 1a compresiune n, calculat cu relajia (1.2.7. In situafiile cand se detecteaz& valori mari ale acestui coeficient, depagind cu mult limitele admise, este preferabil ca fn raportul de expertiz verificarea de ductilitate st fie plasatd fnaintea celei de rezistenj, deoarece carenjele de ductilitate evidengiate prin valori prea mari ale coeficientului n trebuie sf aib& drept consecinjl ca la verificarea de rezistenji a constructiei existente s& se introduct in expresia forjelor seismice orizontale de cod valori sporite pentru coeficientul y. Deci verificarea de rezistenfa devine subordonata sub acest aspect celei de ductilitate, fn afard de rezultatele verificérii prin calcul a structurii constructiei, tot fn cadrul cap.8 din raport trebuie s& fie date gi cele ale verificdrii presiunilor pe terenul de fundajie si confruntarea lor cu presiunile maxime admise fn avizul geotebnic. De asemenea, in cadrul cap.8 se dau gi rezultatele verific&rilor prin calcul in situafia de dupa introducerea modific&rilor cerute de beneficiar, dact astfel de cerinje exista gi daca afecteaza structura de rezistenja sau fundatiile.Cap.9 (Conclu sintetizea74_concluziile la care s-a ajuns prin. cumularea vonstatirilor cu caracter calitativ rezultate din aplicarea procedeului de investigare E.1 (cap.6 din raport) cu rezultaicle verif Arilor prin calcul (procedeul 2) cuprinse in cap.8 din raport, In cadrul acestui capitol se formuleaza numai concluziile cu caracter general, adic’ cele care conduc la incadrarea masurilor de intervenjie propuse ca necesare in una din cele doua categorii de baz gi anume: ~ menfinerea construcjici existente la nivelul de asigurare actual, cu eventuale reparafii sau intervenfii structurale minimale, cu caracter local; ~ Necesitatea unor consolidari structurale cu caracter radical, pentru ridicarca gradului nominal de asigurare antiseismic& la nivelul cerut de prescripfii pentru cladirile existente - sau pentru eliminarea unor defecjiuni de alc&tuire sau suprasolicitari chiar din actiunea inc&rcarilor gravitafionale. in vederea stabilirii de catre factorii de decizie a urgenfei lucrarilor de consolidare, fn raport cu posibilitatea producerii in urmitorii 5 - 10 ani a unui nou cutremur puternic, este necesar ca in cadrul concluziilor raportului de expertizd tehnicd si se fach gi o estimare a gradului de periculozitate pe care il prezint& construcjia in starea ei actual, in cazul producerii unui cutremur de intensitale corespunzitoare zonei seismice de calcul in care este amplasatd. fn acest scop, este necesar% incadrarea construcfiei intr-una din urmitoarele clase de risc seismic, definite la paragr.11.6.3 din normativ (redactarea modificata din 1996): -CLASA Rs I, in care se incadreaz& constructiile cu rise ridicat de prabusire; - CLASA Rs II: construcfii la care probabilitatea de prabugire este redusa, dar la care sunt de asteptat degradari structurale majore; - CLASA Rs III: construcjii la care sunt de asteptat degraddri structurale care nu afecteaza siguranfa structurii, deci au un caracter localizat; - CLASA Rs IV : construcfii la care rispunsul seismic asteptat este la nivelul celui al unor construcfii noi, proiectate pe baza prescripfiilor in vigoare. Cap.10 (Propuneri de interventie) fn acest capitol se detaliaz4 masurile de interventie propuse, defalcate in masuri de consolidare structurala si masuri de reparajii diverse. In cazul cand se considera necesare consolidari structurale radicale, este obligatoriu ca in cadrul expertizei tehnice sa se dea gi solufii de principiu pentru interventiile propuse, 136care urmeaza apoi sa fie detaliate in proiectul de consolidare. Solujiile, descrise in textul cap.10 al raportului, trebuie 9% fie ilustrate prin plange care sX formeze o anexd a expertizei. Separat, tot in cadrul cap.10 este locul s& se menfioneze gi reparafiile cu caracter secundar, necesar a fi efectuate o datd cu consolidarile structurale. In cadrul propunerilor din acest capitol se poate lua in considerare gi propunerea de demolare a constructiel, fn cazul cl&dirilor vechi, degradate fizic gi uzate moral, a ctror consolidare se apreciazA a fi oneroas& gi nejustificat in raport cu valoarea gi utilitatea lor. Desigur, in aceastti privinys decizia urmeazi a fi luatd de beneficiar sau de c&tre forurile de resort municipale, findnd seama gi de alte aspecte decAt cele structurale (ocuparea neeconomicd a unui teren valoros sau alte considerente urbanistice, functionalitate, importanj& ca monument istoric etc.). Expertiza structural se include de regula ca parte component a unui studiu mai general de fezabilitate, care si serveasc& pentru fundamentarea fondurilor necesare gi in care se cuprind gi lucriiri vizfnd alte aspecte dec&t majorarea nivelului de asigurare a protectiei antiseismice (modernizAri functionale, schimbiri de finisaje, inlocuirea unor instalafii uzate fizic sau moral etc.) . Atunci partea de documentafie economica se prezint ca un tot uniter, deci iese din cadrul expertizei structurale, care trebuie s& cuprind’ numai o estimare preliminar’ a volumui de lucriri de consolidare gi de reparatii la partea de construcfii, la nivel de antemisuritoare pe categorii de lucrari. Cap.11 (Verificarl prin calcul pe constructia dupé consolidare) Verifictrile din agest ultim capitol sunt destinate si demonstreze ca solufiile de interventie propuse, ¢U 6 predimensionare a elementelor de consolidare, duc la o majorare a gradului de asigurate a protectici antiscismice la nivelul recomandat de prescripfii gi stabilit fa final de catre expert.CAPTTOLUL 4 SISTEME DE CONSOLIDARE $I DE REPARARE POST-SEISM 4.1, Considerafii intreductive 4.1.1, Imerventiile post-scism la construcjiile existente se clasificd, dup’ performanjele ce se urmiresc a se realiza prin aplicarea lor, in dows categorii: a) lucriti de consolidare, prin carc se urmiireste ridicarea gradului de asigurare a protecjiei antiseismice, atunci cfind din concluziile expertizarii construcfiei rezulta ci acesta se dovedeste a fi nesatisficdtor; b) lucrari de reparafii, destinate readucerii gradutui de asigurare al constructici la nivelul avut inainte de avarierea ei din actiunca cutremurului. Este de precizat ci nu totdeauna gradul de asigurare a protecfiei antiseismice a unci clidiri se reflecté fn mod nemijlocit in felul cum s-a comportat la ultimele cutremure majore cu care s-a confruntat, respectiv In avariile suferite. Chiar pentru o constructie care aparent nu a avut dec&t probleme minore, o examinare calitativa a sistemului constructiv gi verificarea prin calcul din cadrul expertizei tehnice pot scoate la iveala vicii care s& duct la concluzia c& nivelul de asigurare al constructiei este totugi insuficient, deci cd la un nou cutremur puternic ar putea fi in pericol. Aceasta evidenjiaz% dublul caracter pe care trebuie 4-1 aiba estimarea de catre expert a siguranfei unei clidiri si anume: - cel strict tehnic, fn care intervin cu o pondere importanta experienja gi simjul ingineresc al expertului; - cel formal (legal), constind in obligativitatea confruntarii performanjclor construcfiei cu cerinjele prescripjiilor in vigoare. Acesta al doilea aspect, desi la prima vedere pare s& aib& un caracter oarecum birocratic, este totusi foarte important, intrucat verificarea in raport cu prevederile prescripjiilor reprezint& un control al situafiei constructiei faji de nivelul de rise seismic admis de societate prin promulgarea prescripjiilor respective. Caracterul convenfional al forjelor seismice de cod, aga cum a fost definit fn paragr.1.3.1 al cursului, conduce cu atat mai mult la necesitatea asigurarii unei consecvenfe in intreaga verificare a cladirii pe acest plan conventional, fara care se poate pierde usor controlul cantitativ asupra situajici. fn uncle cazuri, intre realitajile reflectate in aspectul tehnic al problemei gi cerinjele derivate din aspectul formal legat de prevedcrile prescripfiilor pot aprea contradictii. In 1249Neen eeeeeeee en asemenea situafii, expertul tehnic este cel investit cu luarea deciziilor, ceea ce cere din partea sa competenfa si echilibru intre curaj gi prudenga. 4.1.2. In capitolul de faf& nu se urmarcste s% se prezinte o descriere detaliat a multiplelor solujii tehnice posibile pentru interventiile post-seism in cele mai variate cazuri, Pentru aceasta exista literatura de specialitate (v. de exemplu [8]) gi un numar mare de caiete de sarcini elaborate de birourile de proiectare. Obiectul prezentului capitol al cursului este in special de a insista asupra principiilor ce trebuie s& stea la baza solufiilor de interventie $i asupra domeniului lor de aplicare in situajiile curente si de a atrage atenjia asupra problemelor mai importante pe care le pune fiecare solutie. tn paragrafele urmi&toarele sunt ardtate sistemele de consolidare cele mai frecvent adoptate pentru c&teva tipuri de structuri mai expuse avarierii din actiuni seismice, cu probelemele lor specifice, 4.2, Lucrari de consolidare 4.2.1. Cliidiri vechi cu pereti portanti din cidarie si plansee de lemn Caracteristicile gi sensibilitajile la solicitari seismice ale acestei categorii de cladiri, foarte rispandite si in orase mari ca Bucuresti, au fost prezentate in cap.2.2 al cursului. Sistemele de consolidare ardtate in cele ce urmeaz& rispund la cerinjele de remedicre a defectiunilor generate de aceste sensibilit&fi. a) O prima misurd posibila pentru imbunatajirea radicald @ alcatuirii yi comportarii construcjiilor din aceastl categorie consti in inlocuirea plangeelor de lemn de la nivelurile supraterane cu plansee din beton armat, Aceasti misuri aduce imbunatiiri din multiple puncte de vedere: © Asigura © conlucrare spafiala intre perefii portanji yi astfel face posibile redistribufii ale eforturilor produse de forfele orizontale seismice intre ypale{ii mai defavorabil solicitati gi cei cu rezerve mai mari de rezistenfi. S-au intdlnit deseori cazuri de construcfii Ia care astfel de redistribufii, prin uniformizarea pe structura a gradului de asigurare, au eliminat necesitatea oric&ror consolidiri de alt naturé la perefii portangi de zidarie,© Crecazi o bund legaturd de ancorare reciprocd intre perefii structurali de zidarie si plangee, elimivénd necesitatea unor misuri de ancorare suplimentari prin tiranfi orizontali. Poe buiandrug realizat © La clidirile obignuite de locuit, cu Lodat cucentura _inilitimi de etaje de ordinul a 2,70 m , permite fnglobarea in centurile de beton armat de la nivelul noilor plangee a buiandrugilor peste golurile de ugi (fig.4.1), eliminiind buiandrugii existenti de lemn, metal sau din bolfi de zidirie, de obicei insuficient ancorafi la capete fn zidirie gi care la cl&dirile din accastd categorie au creat deseori surse de avarii sub actiunea cutremurelor. © Prin folosirea la noile plangee de beton armat a placilor armate pe doua directii, se redistribuie mai uniform fnc&rctirile verticale transmise de plangee intre perefii portanti longitudinali gi cei transversali, fmbun&tatindu-se lestarea perejilor care in construcjia existent erau paraleli cu grinzile plangeelor de lemn, deci mai pujin inclrcati. © Se elimin’ necesitatea consolidirii unor grinzi de lemn prea flexibile, care la circulatie dau o senzatie de insecuritate (caz frecvent fntAlnit in special la clAdirile publice, Ia care deschiderile plangeelor sunt mai mari). © Permite renunfarea la operatiunile laborioase de fnlocuire a unor grinzi de lemn putrezite, care ar fi necesare fn cazul menfinerii plangeelor de lemn. ‘© Se tmbuniitijesc substantial durabilitatea tn timp a plangeelor gi gradul lor de rezistenf& Ia incendii. De la caz 1a caz, fnlocuirea plangeelor de lemn cu plangee de beton armat se poate face pe toatl suprafaja clidirii gi la toate nivelurile supraterane, sau partial, dact rezultt suficient fafa de rezultatele verifictrilor prin calcul. De regulA, este avantajos ca plicile noilor plangee s& fie dimensionate cu grosimile minime necegare pe criterii de rigiditate gi cu procente de armare majorate corespunzitor fajAi de cele uzuale la clidirile noi, pentru a reduce diferenja de greutate proprie fajii de plangeele de lemn existente. Avénd fn vedere ci se creazX o conlucrare spatiald a structurii, trebuie si se dea atenjia necesari la verificarea prin calcul a structurii fn situafia de dup& consolidare, eventualelor redistribujii de eforturi fntre gpalefii de zidirie ce pot interveni datoritt efectului torsiunii generale sub actiunea forjelor orizontale seismice. van.De asemenea, pentru constructia dup’ consolidare, este necesar sii se reverifice presiunile pe teren sub fundatii, in special la perefii care capatd o lestare suplimentar’ prin introducerea de plansee cu descarcare bidirectionalA (plici armate pe doud direcjii), aga cum s-a arditat mai sus. Plangeul peste subsol, daca este realizat din bolfigoare de zidarie pe grinzi metalice, poate fi lsat nefnlocuit cu beton armat, cu exceptia situatiilor speciale cand o astfel de inlocuire totala sau parfiall se dovedeste totusi necesard. La nivelurile intermediare, noilor plansee din beton armat trebuie si li se asigure rezemarea pe perejii portanfi existenti si totodati traversarea acestora, prin fasii de continuitate armate, a clror latime se stabileste finfind seama si de necesitatea de a prelua forjele tietoare ce le revin din reactiunile transmise de placile planseelor. Detalii de traversare sunt aritate in fig.4.2. Dupa caz, se prevad pe liniile perefilor si centuri, executate odati cu planseele, ca in figura si care in functie de grosimea peretelui se pot ingloba in aceasti grosime sau se pot prevedea alipite de perete, de o parte si de alta a lui. centuré noua ' ' ‘ t ‘ ' perete existent 4 ' : ‘ ' : ‘ ' arméturi de continuizare la partea superioara a plicit strapungeri pentru rezemarea centura nou’ 141b) Consolidarca spaletilor de zid&rie, in cazurile cind din verificarea din calcul gi din avariile produse de cutremure rezulti c& sunt suprasolicitaji la forji taictoare, se realizeaz& de regula prin placarea zidariei cu beton armat, pe o fafa sau pe ambele feje (fig.4.3). Daca se dispune de mijloacele necesare pentru a executa placarea prin torcretare, grosimea minima constructiva este de 6 cm, Dac& placarea se executd cu cofraje, se folosesc grosimi de minimum 8 - 10 cm. Grosimile plac&rilor pot rezulta si mai mari, din verificarea la forj4 tiietoare, mai ales dac& placarea nu se poate face decat pe o singuri parte a peretelui. ooo C4. ~ la perefi cu - agrafe in cazul grosime > 56 cm placarii pe rr singurd fata - la pereti cu grosime < 56 cm = agrafe $ 8/50 cm (a) bare ¢ 10-12 mm de continuizare pe orizontala la 6 asize placaje cu Tk beton armat 7 -t—L— i % 50-60em — 50-60cm (b) (c) Fig. 4.3 Armarea placirii se face cu plase, din care barele de rezisten{a la forfé tdietnare sunt cele orizontale. Ori de cate ori este posibil, suplimentul de forfi ietoare capabil nevesar peste capacitatea ziddnei existente se cauta si se preia prin hetonul placdru, cugrosimea dimensionata in consecinfi, in care caz armaturile se prevd constructiv. Dac pentru preluarea forfclor taictoare se conteazi si pe aportul armaturilor, atunci acestea trebuie si fie realizate din ofel ductil, deci este contraindicata folosires plaselar sudate din STNB. De asemenea, in acest caz se prevad, de regula din 6 in 6 asize de zidiirie, bare orizontale mai groase ( 10 ... 12 mm) care traverseaza perefii portanti ca in fig.4.3, prin orificii practicate in zidarie cu bormasina, pentru a asigura continuizarea si buna ancorare {a capete a armarii orizontale. Dupa montarea acestor bare, orificiile se injecteaz& cu lapte de ciment, Continuitatea pe vertical’ a armaturilor placdrilor in dreptul planseelor se realizeaz& prin mustii lasate prin plangeul peste etajul respectiv. Dac planscele de lemn Se inlocuiesc cu beton armat, rezulté c& ele trebuic s& fie desfticute inainte de montarea armaturilor din placdrile peretilor de zidirie de la nivelul dedesubt. Dacd se mentin Plangeele de lemn, desfacerea se face numai local de-a lungul perejilor previizuti a fi placati. Pe inalfimea peretelui, plasele de armitura din placairi se sustin prin agrafe ancorate in rosturile zidariei, ca in fig.4.3.a. fnainte de executarea unei placari. peretele respectiv se decoperteaz’ prin indepiirtarea tencuielii, se curaji prin frecare cu peri de srma gi se addncese rosturile zid&riei pe cca. 1,5 - 2 em cu scoabe bine ascutite. Consolidarea peretilor portanji din zidarie prin placare cu beton armat se foloseste si in cazurile, mai rar intdlnite, cand din verificarea prin calcul zidaria rezulti Suprasolicitati la compresiune. Astfel de situafii se intdlnesc in special la cladirile care au fost supraetajate in mod necontrolat. c) In cazurile cAnd rezulté c& spaletii de zidirie necesita 0 consolidare sub aspectul Preluarii eforturilor de intindere produse de momentele incovoietoare, aceasta se poate realiza prin introducerea de stalpisori (sémburi) din beton armat la capete (fig.4.4). simburi de beton armat Golurile create in zidarie pentru a face loc s4mburilor de beton armat se Previd cu strepi, pentru a imbunatati legitura intre sdmburi gi zidaria invecinata. gol de fereastri spalet de sau de usa ‘dais Zi Fig. 4.4 Dificultatea principala a solutiei consta in a asigura la bazele sémburilorcenturi in care armaturile lor s& fie ancorate gi care si fie capabile s& transmitd mai departe eforturile de intindere respective, ceea ce nu totdeauna este ugor realizabil. Cresterea capacitijii de rezistenfé la moment incovoietor a ziditiei, care se realizeaz& prin introducerea sémburilot de beton armat, atrage dupA sine o crestere corespunzatoare a forfei tiietoare asociate. In consecinfi, la verificarea prin calcul a constructiei in situajia de dup’ consolidare, forfele tdietoare de calcul trebuie si fie majorate corespunzittor. Daca zidaria nu le poate prelua, introducerea de sdmburi de beton armat trebuie combinata cu o placare realizat& conform paragrafuului precedent. 4) Uneori solutia de consolidare cea mai simpla si mai economick se poate obfine prin introducerea unor perefi structurali suplimentari la nivelurile de la baz sau pe toata indlyimea constructici. Acestia trebuie s& fie legati de perefii structurali existenti prin jeserea zidariilor sau mai ete null] “Cascont «Dine prin crearea unor simburi de beton armat la intersectii, ca in fig.4.5. De asemenea, noilor pereji introdusi trebuie s& li se asigure lestarea necesar& pentru Fig 4s a putea participa in mod eficient la preluarea forjelor orizontale. €) Oricare ar fi solutia de consolidare care se adopt, ea necesit& a fi integrat intr-o concepfie consecventa de ierarhizare a capacitatilor de rezisten}& pe ansamblul constructiei. Astfel, dact de exemplu necesitatea unor consolidari apare numai la nivelul de la baz al clidirii, intirirea acestuia atrage dup sine majorarea in consecinfi a forjelor orizontale seismice reale, astfel cd la un cutremur viitor pot s& devin& descoperite nivelurile superioare. De aceast corelare trebuie s& se jin4 totdeauna seama in calcul la verificarea constructiei in situafia de dup’ consolidare. In schimb, masuri de consolidare cum sunt plactrile sau samburii de beton armat sunt de natura a ductiliza zidaria in mod semnificativ, astfel inct pentru constructia dupa consolidare forfele seismice de cod pot fi reduse prin micgorarea valorii coeficientului y Ia 0,3. £) In situafiile cdnd fundafiile perefilor structurali de zidarie rezulta a fi insuficiente, devine necesard largirea lor, care se poate realiza prin solufia arftata in fig.4.6 sau prin alte solufii similare. Dac& gi zid&ria suprastructursi se cdémasuieste, largirea fundatiei poate deveni necesara gi pentru asigurarea rezemarii la baz a climasuirii respective (fig.4.6.d). 144legituri locale din armat intre CAmasuirile de pe cele doui fete, pe = inkltimea fundatie’ (vedere in plan) o) ® Fig. 4.6 8) Dec& se menfin plangeele de lemn existente, iar acestea nu asigura 0 bund ancorare a perejilor si in special a celor exteriori in ansambin! structurii, o imbunatajire a ancorarii acestora se obfine prin introducerea de tiranfi metalici sub nivelurile plangeelor. Detalii de ancorare a tirangilor la capete sunt aritate in fig.4.7. Fig. 4.7 h) fn afart de masurile de consolidare a structurii principale de rezistenja, proiectele de intervenjii trebuie s& se refere $i la corectarea legaturilor insuficiente intre lementele constructive secundare de pe intljimea podului (vezi paragr.2.2 yi 2.3) gi structura principald.4.2.2. Cladiri cu structuri in cadre de beton armat, realizate in perioada 1950 - 1977 Caracteristicile comportarii consirucfiilor din aecast categorie la cutremurul din 1977 au fost descrise la paragr.2.5.4. Principalele lor deficienfe in raport cu cerinjele actuale de protectie antiseismica, in situafiile curente cénd nu au intervenit si greseli majore specifice de proiectare sau de execufie, sunt generate de gradul insuficient de asigurare oferit de prescriptiile dupa care au fost proiectate (normativele din 1963 gi 1970) si anume: = valorile prea mici ale forfelor orizontale seismice de cod (de ordinul a 2 ... 3 % din incircarea gravitafionald a constructiei), rezultate in principal din subevaluarea marimii coeficientului de amplificare dinamicd B; - lipsa unor condifii de limitare a deplastrilor relative de nivel, care a permis adoptarea de structuri prea flexibile. Aga cum s-a aritat, sub amandoud aceste aspecte 0 ameliorare a comportitrii la solicitiri seismice s-a realizat in multe cazuri prin aportul perefilor structurali, mai ales la construcfiile proiectate in prima parte a perioadei 1950 - 1977, cdnd accqti perefi s-au previizut in cea mai mare parte din zidArie de c&rimida. Solufiile de consolidare pentru structurile fn cadre de beton armat sunt de dows categorii: - consolidiri cu menfinerea schemei constructive in cadre si cu intérirea prin cimiguire a stalpilor si riglelor de cadru; = consolidari cu modificarea schemei constructive, introducind elemente de contravantuire (pereti structurali din beton armat care si inglobeze stilpii cadrelor existente, panouri de forfecare din zidirie, contravantuiri metalice cu zAbrele). a) CONSOLIDARI CU MENTINEREA SCHEME! CONSTRUCTIVE tN CADRE CAmiguirea stélpilor gi riglelor de cadru reprezintA de cele mai multe ori o solutie nesatisfic&toare sub numeroase aspecte: © Necesitd in general interventii la toate cadrele care alc&tuiesc structura, atat dupi directia longitudinal& cét gi dup cea transversal, astfel cl ucririle de consolidare se extind practic la intreaga structur’, cu toate inconvenientele care rezulté din punct de vedere functional. © Se ajunge de obicei la majorari considerabile ale dimensiunilor vizibile ale secliunilor stalpilor gi grinzilor, deci la 0 solutie greoaie gi care deranjeazA funcfionalitateaclidirii. In mod special la constructiile cu coridor central longitudinal, cdméguirile stélpilor invecinati coridorului intr in gaberitul acestuia, care poate astfel deveni insuficient pentru circulatie (fig.4.8.a). Aceeagi situafie inervine gi pe perimetrul caselor de sctiri, @ ) Fig. 48 In cazul frecvent fntalnit al constructiilor cu ferestre din stalp in stdlp pe liniile fajadelor principale, chiar dack se limiteazA cimiguirea la 3 din cele 4 laturi ale stalpilor (fig.4.8.b), devine necesari schimbarea completi a timpliriei ferestrelor, iar in situatiile cfnd clidirea are gi o importan{& arhitecturali, schimbarea fajadelor prin micgorerea golurilor de ferestre poate fi prohibit de forurile de urbanism. © La blocurile de locuinje, majoririle de sectiuni ale stAlpilor prin clmi&guire pot perturba si interioarele apartamentelor, in special grupurile sanitare, care de reguld au dimensiuni reduse gi fn consecinfi orice micgorare a suprafefei lor utile poate fi inacceptabil’. © Chiar cu aceste majoriri de sectiuni, dact ele nu deptyesc limitele rezonabile, de cele mai multe ori nu se pot rezolva in condifii satisfiicAtoare cerinfele de rigiditate a structurii (Inscrierea deplasitilor relative de nivel tn limitele admise). De aceea, aceastl solutie este rareori posibilA firs inconvenieate majore gi fn consecings nu vom insista gi asupra problemelor ei de detaliu. b) CONSOLIDARI CU MODIFICAREA SCHEME! CONSTRUCTIVE PRIN INTRODUCEREA DE ELEMENTE DE CONTRAVANTUIRE. ‘Aceasta reprezintii de regula solufia cea mai indicat, de multe ori singura posibili pentru consolidarea structurilor fn cadre etajate gi const in transformerea unora dincadrele existente in perefi structurali, prin introducerea in planul lor a unor panouri de contravantuire. © 0 prim& variant de realizare consti in umplerea spafiului dintre stélpii de beton anmat cu zidirie de cliramida ca in fig.4.9, prevazandu-se in rosturile zidariei, la céteva asize distan{&, armaturi orizontale care se leag prin innidire cu mustai Fig. 49 introduse fn stdlpi prin impugcare. Datorit& faptului c& perefii cu inima plind astfel obfinufi prezint& rigiditai evident mai mici decdt cele ale unor perefi structurali obignuifi realizafi integral din beton armat, sistemul poart& gi denumirea de perefi- diafragma “moi” . Dac se face o analogic fntre modul de lucru al unui asemenea perete gi cel al unui sistem echivalent cu 2Abrele, aga cum s-a mai procedat gi in fig.2.27 (paragr.2.5.4.d din curs), atunci elementele lui componente apar solicitate dupa cum urmeaz&: - Stilpii de beton armat existenji corespund t4lpilor (intins& gi comprimatd) din sistemul cu z&brele, deci din actiunea forfelor orizontale primesc eforturi axiale + A N ca in fig.4.9, care reprezint’ efectul “indirect” al forjelor orizontale. : - Panourile de zidarie corespund diagonalelor din sistemul cu zAbrele si anume, dac& se conteazi numai pe rezistenfa la compresiune a zidariei, lucreazi ca diagonale comprimate. {ntruc&t indeplinesc o functie echivalent’ unor diagonale, deci preiau eforturile produse de forjele thietoare, poartA gi denumirea de panouni de forfecare. - Riglele de cadru existente indeplinesc functia de montanji (orizontali) ai sistemului cu zAbrele, astfel c& dack diagonalele sunt comprimate, riglele lucreavA ca montanti solicitafi la intindere. Un aspect important al acestei solufii de consolidare gi care cere si fie evidenfiat mai detaliat este modul de lucru al stflpilor sub actiunea efectului indirect al forjelor orizontale: La o structur& in cadre etajate, forjele orizontale seismice se distribuie la toate cadrele, astfel c& gi efectele indirecte sunt distribuite, afectind tofi stilpii si anume in special stélpii marginali. De regult, suplimentul de efort axial AN care rezulté in stalpi ou depgeste 10 - 20 % din valoarea efortului axial N, produs de inc&rcarile gravitafionale.Dacé ins structura se consolideaz& prin introducerea de panouri de forfecare ca in fig.4.9, cadrele consolidate cap&ta rigidithji substantial sporite in raport cu restul cadrelor astfel c& forfele orizontale se concentreaza in cea mai mare parte la aceste cadre, ai céror stalpi, lucrand dupa schema din figur’, vor primi eforturi axiale AN mult mai mari decat in structura inifiald neconsolidata, putind ajunge gi la (0,8 ... 1,0) Ng. Este deci posibil ca stalpii in cauz s& devin& suprasolicitati la compresiune, pierzéndu-i complet ductilitatea gi fiind-chiar in pericol s& cedeze la compresiune. Aceasta limiteazd domeniul de utilicare a solutiei cu panouri de forfecare dispuse intre stilpi. Pani aici, prezentarea solufiei s-a axat numai pe sistemul cel mai obisnuit de realizare a contravantuirii prin panouri de forfecare gi anume din zidiirie armata. Exista si alte variante posibile, cum ar fi panourile de forfecare prefabricate din beton armat, solufie folosit recent la consolidarea structurii Hotelului Union din Bucuresti, sau cu elemente metalice cu zibrele, cum s-a procedat la consolidarea clidirii administrative cu 10 niveluri a Uzinelor “Faur” din Bucuresti [6]. Limitirile impuse de pericolul suprasolicitarii la compresiune a stalpilor existenfi rimén valabile si in oricare din aceste variante In concluzie, sistemul de consolidare a structurilor in cadre etajate de beton armat prin introducerea de elemente de contravantuire care nu includ prin chmasuire $i stalpii existengi, desi prezintA avantajul simplit&jii de executie gi al economicitAfii, prin faptul c& structura in cadre existent nu este practic atins&, are totugi un domeniu de aplicare limitat, pe considerentele ardtate mai sus. © © a doua variants de consolidare pentru structurile in cadre etajate de beton armat, tot cu schimbarea schemei constructive, const fn crearea pe liniile unora din cadre a unor pereqi structurali din beton armat care sé inglobere prin cimdguire si stitpii existengi. Aceast& solufie este mai complicati ca execufie si mai costisitoare, dar reprezinté sistemul cel mai eficient gi mai sigur de consolidare a acestei categorii de structuri, motiv pentru care este gi cea mai frecvent folosité. fn fig.4.10 sunt aritate doui moduri de dispunere a perefilor structurali de consolidare in raport cu stalpii existengi. Solufia din fig.4.10.a , cu peretele dispus fn axul stilpului, se prezintX dezavantajoasi deoarece: - armiturile orizontale ale peretelui nu se pot ancora in mod satisfiictitor in cAmisuiala stdlpului; = pentru execufia peretelui de consolidare este necesar s& se demoleze riglele de cadru existente pe care le traverseaz4. De accea este totdeauna preferatt dispunerea perejilor de consolidare léngd liniile de stilpi, in grosimea c&misuirii lor, m&it& in mod corespunzitor, ca in fig.4.10.b. 140Demolari ale riglelor existente gi returnarea lor odati cu executarea perejilor de consolidaré nu pot fi evitate complet nici in aceast& solutie, dar au un caracter local (porfiunile hagurate din fig.4.10.b). igledecadru _perete de consolidare [EG portiuni de la capetele riglelor ce se dermoleazal pistrind armaturile (@) (b) Fig. 4.10 Detalii de armare a bulbilor care se formeazA din includerea prin ciméguire a stalpilor existenti in perefii de consolidare sunt aritate in fig.4.11, pentru un stilp de la extremitatea peretelui (fig.4.11.a) gi unul intermediar (fig.4.11.b). Stélpii de fajad& gi cei de lang& rosturile de dilatatie nu pot fi climiguiti decat pe 3 laturi, iar cei de colj numai pe 2 laturi. Exemple sunt date in fig.4.12. Tn ceea ce privegte asigurarea unei conlucréri eficiente intre stélpii existenti gi c&maguirile lor, sunt de menfionat urmitoarele: ~ Inainte de executarea cimAguirii, suprafafa stalpului se buceardeazA pentru a deveni rugoast. Totodaté, se curifi si se rebetoneazi eventualele porfiuni cu betonul Segregat si, dac& stAlpul prezinté fisuri, acestea se repard prin injectare. Se curijA apoi suprafaja stélpului prin suflare cu aer comprimat gi spalare cu jet de apa, dup& care se vopsegte cu lapte de ciment cu adaos de aracet. - Daca stalpul se camaguieste pe toate cele 4 laturi, nu sunt necesare alte masuri de conectare fntre stélpul existent si betonul cimésuirii, fiind suficient& aderenfa intre cele doud betoane, imbunatafita gi prin contractia betonului de cAmiguire fn jurel stélpului. Un

You might also like

• Retete Carnati

  

  Document46 pages

  Retete Carnati

  sergiu_buhaianu

  No ratings yet
• Rezistenta Materialelor PDF

  

  Document246 pages

  Rezistenta Materialelor PDF

  anon_678764928

  100% (8)
• Calcul Imbinarilor Dan Dubina

  

  Document286 pages

  Calcul Imbinarilor Dan Dubina

  Cristina Tudoreanu

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• NP 112-2014

  

  Document159 pages

  NP 112-2014

  Alexandru Anghel

  100% (4)
• Legea 10/1995 - Actualizata 2020

  

  Document19 pages

  Legea 10/1995 - Actualizata 2020

  Andrei Țucă

  100% (1)
• Calcul Metal Eurocod 3

  

  Document227 pages

  Calcul Metal Eurocod 3

  AntoniuDragnea

  83% (6)
• Cursul 9 - Constructii Civile - Utilizarea Dispozitivelor de Amortizare La Cladiri - SCURT

  

  Document18 pages

  Cursul 9 - Constructii Civile - Utilizarea Dispozitivelor de Amortizare La Cladiri - SCURT

  Alex Teo

  No ratings yet
• PD 46 Din 2001 NORMATIV Pentru Calculul Plăcilor Armate Pe Două Direcţii La Podurile Din Beton Armat

  

  Document9 pages

  PD 46 Din 2001 NORMATIV Pentru Calculul Plăcilor Armate Pe Două Direcţii La Podurile Din Beton Armat

  Sorin

  No ratings yet
• Curs PS1 Complet

  

  Document345 pages

  Curs PS1 Complet

  Victor Cosmin Pop

  100% (1)
• Modul Curs Structuri

  

  Document191 pages

  Modul Curs Structuri

  shomuzaku

  100% (1)
• 00 RADU AGENT Beton Cladiri Etajate

  

  Document74 pages

  00 RADU AGENT Beton Cladiri Etajate

  Andrei Covrig

  No ratings yet
• NP-125 - Normativ Privind Fundarea Constructiilor Pe Pamanturi Sensibile La Umezire Colapsibile

  

  Document62 pages

  NP-125 - Normativ Privind Fundarea Constructiilor Pe Pamanturi Sensibile La Umezire Colapsibile

  Anamaria Pop

  No ratings yet
• NP-125 - Normativ Privind Fundarea Constructiilor Pe Pamanturi Sensibile La Umezire Colapsibile

  

  Document62 pages

  NP-125 - Normativ Privind Fundarea Constructiilor Pe Pamanturi Sensibile La Umezire Colapsibile

  Anamaria Pop

  No ratings yet
• NP-125 - Normativ Privind Fundarea Constructiilor Pe Pamanturi Sensibile La Umezire Colapsibile

  

  Document62 pages

  NP-125 - Normativ Privind Fundarea Constructiilor Pe Pamanturi Sensibile La Umezire Colapsibile

  Anamaria Pop

  No ratings yet
• Erata P 100 1 22012018

  

  Document36 pages

  Erata P 100 1 22012018

  Ganea Marius Bogdan

  No ratings yet
• Optional. Torsiunea Cladirilor

  

  Document18 pages

  Optional. Torsiunea Cladirilor

  Diana Maria Gavriloiu

  100% (1)
• Calculul Structurilor de Zidarie - Eforturi Sectionale

  

  Document20 pages

  Calculul Structurilor de Zidarie - Eforturi Sectionale

  Ciprian Ionică

  No ratings yet
• Referat Reabilitare

  

  Document15 pages

  Referat Reabilitare

  Simona Breahnea

  100% (1)
• Constructii Industriale

  

  Document13 pages

  Constructii Industriale

  Simona Dan Beloiu Jr.

  0% (1)
• NE 012-1 2022 Aprobat

  

  Document75 pages

  NE 012-1 2022 Aprobat

  Liviu-Alexandru Epure

  No ratings yet
• Tehnologii de Consolidare

  

  Document26 pages

  Tehnologii de Consolidare

  Ruxandra Steiner

  No ratings yet
• Reabilitarea Structurilor Din Beton Folosind Sistemul de Izolare A Bazei

  

  Document16 pages

  Reabilitarea Structurilor Din Beton Folosind Sistemul de Izolare A Bazei

  Chelemen Marya

  No ratings yet
• C150 99 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel Ale Constructiilor Civile Ale Si Agricole

  

  Document61 pages

  C150 99 Normativ Privind Calitatea Imbinarilor Sudate Din Otel Ale Constructiilor Civile Ale Si Agricole

  mthpcluj9126

  No ratings yet
• Tehnologii de Consolidare

  

  Document26 pages

  Tehnologii de Consolidare

  Mircea Vasile

  100% (1)
• Curs Constructii Din Beton Armat II PDF

  

  Document133 pages

  Curs Constructii Din Beton Armat II PDF

  Petrica Dragomir

  100% (2)
• Plansee Dala

  

  Document8 pages

  Plansee Dala

  HoriaPop

  No ratings yet
• Probleme Speciale de Inginerie Seismica

  

  Document29 pages

  Probleme Speciale de Inginerie Seismica

  Zsolt Páll

  No ratings yet
• Proiectarea Ductila A Structurilor Din Beton Armat

  

  Document7 pages

  Proiectarea Ductila A Structurilor Din Beton Armat

  Diana Vînaga

  No ratings yet
• Expertiza Seismica - R.Agent PDF

  

  Document163 pages

  Expertiza Seismica - R.Agent PDF

  darabaflo

  100% (1)
• Calculul Structurilor de Zidarie 1 - Eforturi Section Ale

  

  Document20 pages

  Calculul Structurilor de Zidarie 1 - Eforturi Section Ale

  Irina Manta

  100% (2)
• Consolidarea Și Reabilitarea Construcțiilor

  

  Document31 pages

  Consolidarea Și Reabilitarea Construcțiilor

  Vasile Tricolici

  100% (2)
• Normativ Sustineri

  

  Document85 pages

  Normativ Sustineri

  ina_cri

  No ratings yet
• Ne 008 97 Normativ Privind Îmbunătăţirea Terenurilor de Fundare Slabe Prin Procedee Mecanice

  

  Document32 pages

  Ne 008 97 Normativ Privind Îmbunătăţirea Terenurilor de Fundare Slabe Prin Procedee Mecanice

  Sorin

  No ratings yet
• NP-007-97 Cadre Beton Armat

  

  Document68 pages

  NP-007-97 Cadre Beton Armat

  yonut02

  100% (1)
• Calculul Structurilor de Zidarie - Eforturi Sectionale

  

  Document20 pages

  Calculul Structurilor de Zidarie - Eforturi Sectionale

  Florin Moise

  100% (1)
• NP 112-2012

  

  Document155 pages

  NP 112-2012

  Oana Iuga Ex Nistoroiu

  0% (1)
• Note de Curs (Armat)

  

  Document42 pages

  Note de Curs (Armat)

  Andreea Lavinia

  No ratings yet
• Normativ p7/2000

  

  Document37 pages

  Normativ p7/2000

  Ani Oprea

  No ratings yet
• Capitol 3-Actiuni in Constructii

  

  Document64 pages

  Capitol 3-Actiuni in Constructii

  Moraru Gabriel

  No ratings yet
• Ghid Compactare Pamant Cu Granulatie Mare GT 067-2013

  

  Document47 pages

  Ghid Compactare Pamant Cu Granulatie Mare GT 067-2013

  Dorin Vasile Moldovan

  100% (1)
• Cursul 9 - Constructii Civile - Utilizarea Dispozitivelor de Amortizare La Cladiri

  

  Document48 pages

  Cursul 9 - Constructii Civile - Utilizarea Dispozitivelor de Amortizare La Cladiri

  Nae George

  100% (1)
• Inginerie Seismica

  

  Document15 pages

  Inginerie Seismica

  raul_feel

  No ratings yet
• NP 112-2004 Normativ Pentru Proiectarea Fundatiilor

  

  Document127 pages

  NP 112-2004 Normativ Pentru Proiectarea Fundatiilor

  Zoly Peto

  No ratings yet
• Catalog Hilti 2003 RO Full

  

  Document352 pages

  Catalog Hilti 2003 RO Full

  Florin Bodoga

  67% (3)
• Catalog Hilti 2003 RO Full

  

  Document352 pages

  Catalog Hilti 2003 RO Full

  Florin Bodoga

  67% (3)
• Prevederi Ale Elementelor Din Beton Armat

  

  Document49 pages

  Prevederi Ale Elementelor Din Beton Armat

  Ioana Colnita

  83% (6)
• 3.concepte de Proiectare

  

  Document18 pages

  3.concepte de Proiectare

  Moanta Andrei

  No ratings yet
• Ghid GP-075-02 Beton Armat Dispers

  

  Document24 pages

  Ghid GP-075-02 Beton Armat Dispers

  skalidis

  100% (2)
• CR0 2005

  

  Document19 pages

  CR0 2005

  radutra

  No ratings yet
• Curs Urmarire 6

  

  Document38 pages

  Curs Urmarire 6

  Laura Eftincă

  No ratings yet
• Urmarirea Comportarii in Timp A Barajelor

  

  Document16 pages

  Urmarirea Comportarii in Timp A Barajelor

  rrreeeee

  No ratings yet
• Centrul de Rigiditate Si Al Maselor

  

  Document2 pages

  Centrul de Rigiditate Si Al Maselor

  seitancalin

  No ratings yet
• CR 2-1-1.1 - 2013

  

  Document153 pages

  CR 2-1-1.1 - 2013

  Eugen Morariu

  No ratings yet
• Scari Cutremur

  

  Document27 pages

  Scari Cutremur

  CLAUDIU MIRCEA

  No ratings yet
• Aspecte Specifice Proiectării Seismice A Construcţiilor Cu Planşee Dală

  

  Document7 pages

  Aspecte Specifice Proiectării Seismice A Construcţiilor Cu Planşee Dală

  Moldovan Sergiu

  No ratings yet
• Subiecte Rezolvate Istorie

  

  Document25 pages

  Subiecte Rezolvate Istorie

  Muraru Mircea Dan

  No ratings yet
• Cursul 10 Si 11 - Constructii Civile - Utilizarea Contravantuirilor Metalice La Constructii Din Ba - SCURT

  

  Document16 pages

  Cursul 10 Si 11 - Constructii Civile - Utilizarea Contravantuirilor Metalice La Constructii Din Ba - SCURT

  Alex Teo

  No ratings yet
• Seism Calcule Finale

  

  Document6 pages

  Seism Calcule Finale

  MihaelaSimina

  No ratings yet
• Conformare Antiseismica

  

  Document23 pages

  Conformare Antiseismica

  Bla Alexandra

  No ratings yet
• Colapsul Structurilor Metalice

  

  Document8 pages

  Colapsul Structurilor Metalice

  Ciobanu Nicoleta

  No ratings yet
• Curs14 - Dsis Dinamica Structurilor Şi Inginerie Seismică

  

  Document6 pages

  Curs14 - Dsis Dinamica Structurilor Şi Inginerie Seismică

  Mihaela Ciurel

  No ratings yet
• Constructii 2

  

  Document45 pages

  Constructii 2

  Croitoru Laura

  No ratings yet
• CURS Nr1-14

  

  Document68 pages

  CURS Nr1-14

  0868066

  100% (1)
• Curs 1

  

  Document8 pages

  Curs 1

  Cristian Drăgilă

  No ratings yet
• CAP. I - Actiuni in Constructii

  

  Document14 pages

  CAP. I - Actiuni in Constructii

  ana7alexe-2

  No ratings yet
• CR2-1-1.1 (P85-2004) - Pereti Structurali Din Beton Armat

  

  Document118 pages

  CR2-1-1.1 (P85-2004) - Pereti Structurali Din Beton Armat

  Imola Godri

  No ratings yet
• Curs 2 CBA II

  

  Document23 pages

  Curs 2 CBA II

  giovani.roberto31yahoo.com

  No ratings yet
• Probleme Speciale de Inginerie Seismica A Cladirilor

  

  Document20 pages

  Probleme Speciale de Inginerie Seismica A Cladirilor

  Nicolae Bejenariu

  No ratings yet
• 5..evaluare Calitativa, K..-2019

  

  Document19 pages

  5..evaluare Calitativa, K..-2019

  Ryan Farted

  No ratings yet
• Evaluarea Starii Tehnice A Cladirilor AI Murarasu Tudor-George

  

  Document7 pages

  Evaluarea Starii Tehnice A Cladirilor AI Murarasu Tudor-George

  Popovici Constantin

  No ratings yet
• Reabiliatre Structurala + Final

  

  Document82 pages

  Reabiliatre Structurala + Final

  Bordeut Lucian

  No ratings yet
• Sikafloor 261 RO FT

  

  Document5 pages

  Sikafloor 261 RO FT

  George Cristian Iordache

  No ratings yet
• Catalog General Sika Romania

  

  Document80 pages

  Catalog General Sika Romania

  Vasilescu Cristian

  No ratings yet
• Sika Anchorfix-1

  

  Document6 pages

  Sika Anchorfix-1

  George Cristian Iordache

  No ratings yet
• Sikadur - 42

  

  Document4 pages

  Sikadur - 42

  George Cristian Iordache

  No ratings yet
• Catalog Mea PDF

  

  Document36 pages

  Catalog Mea PDF

  Liviu Orlescu

  No ratings yet
• NP-122-123-124-125 Din 2010 - Fundatii Speciale

  

  Document272 pages

  NP-122-123-124-125 Din 2010 - Fundatii Speciale

  psystems

  No ratings yet
• Sikafloor 2530W RO FT

  

  Document3 pages

  Sikafloor 2530W RO FT

  George Cristian Iordache

  No ratings yet
• CATALOG Conectoare 2017 Ian

  

  Document30 pages

  CATALOG Conectoare 2017 Ian

  George Cristian Iordache

  No ratings yet
• CR 0 - 2012

  

  Document56 pages

  CR 0 - 2012

  Alexe Marian Cristian

  No ratings yet
• NP - 125 - 2010 - Pamanturi Sensibile La Umezeala

  

  Document61 pages

  NP - 125 - 2010 - Pamanturi Sensibile La Umezeala

  durumo

  No ratings yet
• NP-122-2004 Normativ Pentru Proiectarea Structurilor de Fundare Directa

  

  Document128 pages

  NP-122-2004 Normativ Pentru Proiectarea Structurilor de Fundare Directa

  nicopin60

  No ratings yet
• SikaTack Panel

  

  Document8 pages

  SikaTack Panel

  sebkahn

  No ratings yet
• Constructii - Ancheta - Publica - ctr467 (1) PAG 62 PDF

  

  Document184 pages

  Constructii - Ancheta - Publica - ctr467 (1) PAG 62 PDF

  scorpion1954

  No ratings yet
• Sika Anchorfix-1

  

  Document6 pages

  Sika Anchorfix-1

  George Cristian Iordache

  No ratings yet
• Consolidari Structuri Cadre Beton

  

  Document99 pages

  Consolidari Structuri Cadre Beton

  Discom Stan

  No ratings yet
• L. Dol/Ieniul de Aplicare: Normativ Pentru Protectia Contra Coroziunii A Constructiilor J//Etalice Tngropate

  

  Document14 pages

  L. Dol/Ieniul de Aplicare: Normativ Pentru Protectia Contra Coroziunii A Constructiilor J//Etalice Tngropate

  Rusu Catalin

  No ratings yet
• P100-92 Normativ Seisme

  

  Document80 pages

  P100-92 Normativ Seisme

  Sorin Dragoi

  No ratings yet
• Oug-214 2008

  

  Document3 pages

  Oug-214 2008

  George Cristian Iordache

  No ratings yet
• Hilti PDF

  

  Document56 pages

  Hilti PDF

  George Cristian Iordache

  No ratings yet