I. Dispoziţii generale privind tehnologia construcţiilor. 1. Noţiuni generale şi definiţii. Caracteristicile şi particularităţile producţiei de construcţie. 2.

Conceptul de industrializare în construcţii. Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice in construcţii. 3. Calificarea producţiei de construcţie, etapele de formare a calităţii producţiei. istemul de conducere şi asigurare a calităţii producţiei de construcţie. !. "roiectarea tehnologică în construcţii. #işele tehnologice$ clasificarea, componenţa. 1. %ste &ine cunoscută importanţa ma'oră a acti(ităţii din domeniul construcţiilor, acti(itate ce este aplicată practic în întreagă sferă a (ieţii ţi acti(ităţii umane. %a creează condiţii de locuit, de desfăşurare a tuturor acti(ităţilor sociale, culturale şi sporti(e ale oamenilor, de alimentare cu apă, de asigurare a transporturilor, de funcţionare a tuturor ramurilor a economiei naţionale. )a r*ndul său, acti(itatea de construcţii este susţinută de o multitudine de producători industriali, cum sunt$ industria materialelor de construcţii, maşinilor, utila'elor şi echipamentelor pentru construcţii, industria metalurgică. "utem su&linia interdependenţa dintre deferite sfere de acti(itate economică şi necesitatea corelării lor. Construcţia este o ramura de producere definita de procese legate de e+ecutarea a clădirilor şi edificiilor noi, reconstrucţia lor, modificarea tehnologică şi tehnică. Noţiunea de tehnologie pro(ine din cu(intele greceşti tehno ,artă, meşteşug- şi logos ,cu(*nt, ştiinţă-. %senţa termenului de tehnologie constă în interdependenţa dintre ştiinţă şi artă. "entru domeniul de construcţie se utilizează următoare definiţie$ tehnologia . este ştiinţa care sta&ileşte şi ela&orează principiile, metodele, procedeele, operaţiile şi mi'loacele de realizare a produselor de construcţie. /ehnologia construcţiilor reprezintă prin sine un comple+ de procese realizate în succesiune in timp şi spaţiu cu utilizarea materialelor de construcţie, semifa&ricatelor şi construcţiilor cu scopul transformării lor în producţie de construcţie gata$ clădiri şi comple+e de clădiri. 0n &aza proceselor de construcţie se află întotdeauna procesele fizice, chimice şi fizico1chimice. u& e+ecutarea clădirilor şi edificiilor noi se înţelege realizarea lor pe şantiere noi, în condiţii climaterice şi geologice noi după proiectul adoptat în ordinea respecti(ă. u& reconstrucţia clădirilor se înţelege remodificarea parţiala sau totală a o&iectelor e+istente cu modificarea sau schim&area utila'ului tehnologic ce duce la ma'orarea coeficienţilor tehnico1economici şi îm&unătăţirea condiţiilor de lucru. "rocesele de modificare tehnologică şi tehnică a întreprinderilor e+istente constau de o&icei în schim&area fundaţiilor pentru instalarea utila'elor tehnologice noi, consolidarea construcţiilor, modernizarea comunicaţiilor cu scopul ma'orării (olumului de producţie gata, îm&unătăţirea calităţii ei, creşterea producti(ităţii muncii ş. a. "rocesele de construcţie se numesc procesele de producere e+ecutate în limitele şantierului de construcţie ,e+ca(area solului, montarea construcţiilor, e+ecutarea hidroizolaţiilor-. 2n orice proces de construcţie se utilizează o&iecte de muncă$
1

- materiale de construcţie3 - semifa&ricate ,&etoane, mortare-3 - elemente de construcţie3 - construcţii ,coloane, grinzi, ferme-. Cu a'utorul mi'loacelor de muncă ,maşini de construcţie, instrumente şi mecanisme- muncitorii prelucrează şi preasam&lează o&iecte de muncă. Cantitatea producţiei de construcţie o&ţinute se măsoară în unităţi respecti(e$ &ucăţi, m2, m3 , ş. a. Calitatea producţiei tre&uie să corespundă cerinţelor determinate în proiectul. Clasificarea proceselor de construcţie se face după următoarele criterii$ a- după comple+itatea e+ecutării$ - operaţii de lucru3 - proces simplu3 - proces comple+. 4peraţia de lucru se numeşte elementul tehnologic omogen şi organizaţional imparţia&il a unui proces de construcţie care asigură realizarea producţiei primare. 4peraţia este e+ecutată de componenţa permanentă a lucratorilor ,un muncitor sau o &rigadă-. "roces simplu se numeşte com&inarea operaţiilor de lucru tehnologic legate ,montarea &locurilor, panourilor de planşeu- e+ecutate de o &rigadă. "roces comple+ se numeşte com&inarea proceselor simple situate în legaturi tehnologice si organizaţionale şi finalizat cu producţia gata ,e+ecutarea construcţiilor monolite din &eton armat-. &după criterii tehnologice$ - procese pregătitoare sunt destinate pentru e+ecutarea semifa&ricatelor şi elementelor de construcţie sau ma'orarea gradului lor de finisare3 - procese de transportare realizate cu a'utorul transportului tehnologic si cel de &ază3 - procese de montare1clădire care constau în schim&area şi modificarea formei sau poziţiei o&iectelor de lucru. cdupă caracterul de producere$ - procese continue 1 constau din operaţii care decurg fără întreruperi între ele3 - procese incontinue 1 sunt urmate de întreruperi determinate de caracteristicile materialelor utilizate şi specificul tehnologic. ddupă (aloarea în producere$ - de antrenare3 - com&inate ,paralele-. "entru e+ecutarea fiecărui proces tehnologic tre&uie de organizat locul de munca. )ocul de munca se numeşte zona situării muncitorilor, înzestrata cu utila' necesar şi o&iecte de lucru, în care se realizează operaţiile de lucru de un muncitor sau de o &rigadă specializată.
2

2n construcţii muncitorii se diferenţiază după profesii şi categorii. "rofesia se determină de tipul proceselor e+ecutate ,zidar, fierar, montator-. "entru realizarea construcţiei sunt necesare muncitori de deferite grade de pregătire, adică deferite categorii. unt sta&ilite şase categorii, care se determină după anumite criterii. "regătirea cadrelor pentru construcţii este asigurata de colegii de profil şi instituţii de specialitate. Ca şi în orice ramura de producere nu putem să nu (or&im de producti(itatea în construcţii. "roducti(itatea se numeşte cantitatea producţiei calitati(e ,&ucăţi, metri, m2, m3, tone- realizate intr1o unitate de timp asigurat de mi'loace necesare de un muncitor sau o &rigadă de profesie şi categorie respecti(ă în condiţii corecte de organizare a muncii. Norma de timp este timpul necesar pentru e+ecutarea unei unităţi de producţie de calitate, de un muncitor ,&rigadă- de profesie şi categorie respecti(ă în condiţii corecte de organizare a muncii. 5ceasta (aloare se măsoară în om6ore. "roducţia de construcţii prezintă caracteristici şi particularităţi care îi sunt specifice. 7intre acestea su&liniem următoarele$ a- caracterul de unicat al o&iectului de construcţie . decurge, în principal, din particularităţile amplasamentului, funcţiunii şi soluţiei constructi(e a infrastructurii fiecărui o&iect de construcţie3 &- produsul de construcţie este fi+ ,staţionar pe amplasament- . amplasamentul pe care se e+ecută şi funcţionează o&iectul este acelaşi din momentul începerii lucrărilor de e+ecutare p*nă la demolarea lui3 c- mo&ilitatea o&iectelor şi mi'loacelor de muncă . dat fiind caracterul fi+ al produsului de construcţii rezultă că materiile prime, materiale, prefa&ricatele se deplasează de la o sursă ,depozit- la locul de punere în lucrare, iar forţele şi mi'loacele de muncă sunt în permanentă deplasare de la un sector la altul, de la un o&iect la altul3 d- efectuarea de procese tehnologice neprote'ate de intemperii . mare parte din procesele tehnologice se efectuează în aer li&er, suport*nd efectele ale temperaturilor foarte scăzute sau ridicate, precipitaţiilor, (*ntului. %ste necesar de a prote'a materiale, muncitori contra influenţei negati(e3 e- punerea în operă a unor cantităţi mari de materiale a(*nd caracteristici fizico1mecanice, fizico1chimice, de formă, dimensiuni foarte deferite, fapt ce determină folosirea unor mi'loace de transport di(ersificate3 f- durata de realizare a o&iectelor de construcţii este relati( mare . numărul de operaţii şi procese care tre&uie de e+ecutat într1o anumită ordine este mare3 e+istă procese umede prin care se pun în lucrare &etoane, mortare, mozaicuri ce necesită un anumit timp de întărire sau uscare3 lucrare este mare sau foarte mare3 g- di(ersitate din punct de (edere al destinaţiei construcţiilor, alcătuiri constructi(e, formă, dimensiuni determină o mare di(ersitate de procedee tehnologice. Caracteristicile şi particularităţile de mai sus e(idenţiază diferenţe foarte mari între posi&ilităţile de organizare a proceselor tehnologice şi condiţiilor de muncă în sectoare industrializate şi cel al construcţiilor. 2. 7irecţia de &ază în dez(oltarea construcţiei contemporane este industrializarea ei. u& industrializare tre&uie de înţeles procesul mecanizat comple+ de
3

conductoare.ma'orarea producti(ităţii şi micşorarea consumului de muncă3 . efectuate în flu+ şi ritmic în decursul întregului an pe şantier de construcţie.creşterea eficienţei economice prin realizarea de produse constant performante.şi maşini de ordin secundar. su& aspectul calităţii.ridicarea calităţii lucrărilor de construcţie1monta'.tre&uie de ţinut cont de diferenţa minimală între masa elementelor celor mai uşoare şi celor mai grele pentru e+ploatarea c*t mai raţionala şi eficientă a macaralelor.utilizarea în procesele tehnologice de maşini. ci cu maşini deser(ite de muncitori. 0n complectul de maşini pentru e+ecutarea proceselor. echipamente performante care asigură produse de calitate superioară3 . construcţiilor.împărţirea în elemente. /oate maşinile în comple+ sunt legate funcţional cu maşina de &ază cu scopul ma'orării coeficienţilor de utilizare şi producti(ităţii. &locurilor spaţiale şi nodurilor cu un grad mare de finisare de la uzină. "ro&lemele de &ază a automatizării proceselor de construcţie al*turi de ma'orarea ritmurilor de efectuare a lucrărilor sunt$ . 2n acelaşi timp montarea şi instalarea elementelor în poziţia de proiect tre&uie efectuată cu consum de manoperă minimală. a. 2n cazul mecanizării parţiale în r*nd cu mecanismele se utilizează şi munca manuală. 2n realitate este o soluţie pentru toate ţările unde numărul de muncitori calificaţi este insuficient. ca şi în alte ramuri ale industriei. de o&icei. detalieri a conţinutului noţiunii de industrializare$ . 2n ma'oritatea cazurilor se preconizează utilizarea pe scară mare a elementelor tip. Mecanizarea comple+ă presupune înlăturarea ma+imă a muncii manuale la ni(elul tehnicii contemporane. comple+ă şi automatizarea. %senţa industrializării o constituie realizarea unui produs fără forţă de muncă manuală.folosirea c*t mai efecti(ă a materialelor de construcţie3 . )a proiectarea clădirii . ! . 2n construcţii. intra o maşina de &aza . e crede că industrializarea s1ar referi numai la ţările &ogate şi a(ansate. utila'e. 0ndustrializarea are şi un deza(anta'$ prin ea inteligenţa trece de la muncitor calificat la maşină.încărcarea c*t mai eficientă a maşinilor de construcţie şi utila'elor3 . cost relati( redus ş. Condiţii de &ază pentru industrializare în construcţii sunt$ mecanizarea comple+ă şi automatizarea lucrărilor de construcţii1monta'3 încărcarea1descărcarea şi alte lucrări cu (olum mare de lucru3 dez(oltarea &azei tehnico1materiale. simple sau comple+e. cu maşini automatizate. Mecanizarea comple+ă este mai eficientă în cazul efectuării în flu+ a lucrărilor de construcţie1monta'. "rin mecanizare se înţelege realizarea proceselor de lucru.lucrări de construcţie1monta'. 8nele pu&licaţii conţin completări. se realizează trei forme de mecanizare a proceselor de producere$ parţiala. Mecanizarea se numeşte comple+ă dacă toate procesele de &ază sunt e+ecutate de maşini şi mecanisme. cu a'utorul unor mi'loace mecanice sau echipamente adec(ate categoriei sau grupei de lucrări. creşterea producti(ităţii muncii.

Cele mai răsp*ndite procese tehnologice automatizate sunt cele care asigură prepararea şi li(rarea &etonului.controlul de la&orator 1 încercări în la&orator de şantier a materialelor şi construcţiilor cu folosirea utila'ului corespunzător3 9 . concasarea1sortarea agregatelor.dispersarea amplasamentelor şi locurilor de producţie3 . 2n afară unor procese tehnologice la care s1a înregistrat o automatizare parţială sau totală. 5plicarea automatizării este posi&ilă numai în prezenta unei &aze moderne de mecanizare. 2n procesul e+ecutării lucrărilor se efectuează $ . cofrare1decofrare. Calitatea se formează la toate etapele de realizare a producţiei. Modernizarea construcţiilor în &aza progresului tehnico1ştiinţific presupune necesitatea asigurării calităţii înalte a producţiei de construcţie şi ma'orarea continuă a ei. %le permit efectuarea automată a unor operaţii care asigură calitatea lucrărilor de construcţie.0ntroducerea automatizării proceselor tehnologice în construcţii se realizează cu mari dificultăţi.de primire. coerent şi complet pe tot parcursul realizării construcţiilor. %(aluarea calităţii produselor de construcţie se poate face prin două grupe mari de metode$ . Calitatea producţiei de construcţie se numeşte com&inarea proprietăţilor.metode deterministe.pro&a&ilistice-. 7iri'area calităţii este sta&ilirea.controlul de intrare . prepararea de mi+turi asfaltice ş. %le analizează ni(elul de calitate şi propun măsurile de corectare a impreciziilor pe întregul flu+ tehnologic. care determină gradul de finisare pentru utilizarea respecti(ă. datorită unor condiţii specifice$ .numărul foarte mic al elementelor de construcţie tipizate sau standardizate.controlul total-3 . pornind de la concepţie. proiectare. e+ploatare. 5utomatizarea deplină a proceselor de construcţie este legată cu ma'orarea industrializării. armare.fragmentarea proceselor tehnologice de e+ecutare a construcţiilor face nerenta&ilă introducerea mi'loacelor de automatizare . reparare şi p*nă la scoaterea completă din funcţiune.desfăşurarea lucrului în aer li&er3 . e+ecutare. care se &azează pe controlul numai a unei părţi din produse.1 (erificarea corespunderii materialelor şi construcţiilor primite cu norme corespunzătoare3 . a. au mai fost create şi echipamente de măsură şi control. Calitatea se asigură printr1un sistem glo&al. turnare-3 . care constau în controlul fiecărui element în parte din întreaga producţie . care este realizata prin controlul sistematic şi influenţa asupra condiţiilor şi factorilor hotăr*tori la o&ţinerea producţiei calitati(e. asigurarea şi susţinerea ni(elului calităţii lucrărilor de construcţie1monta'.turnarea &etoanelor .metode statistice . 3.

care în procesul de transformare au grad ridicat de prelucrări fizico1mecanice şi mai puţin a celor cu prelucrări fizico1chimice.controlul geodezic . întreprinderilor producătoare de materiale de construcţie şi industriei de construcţie cu scopul asigurării ni(elului sta&ilit a calităţii producţiei. : .1 (erificarea cu a'utorul instrumentelor geodezice corespunderea dimensiunilor reale.realizarea liniei tehnologice de producţie3 .pro&ele tehnologice de (erificare a funcţionării şi a parametrilor tehnici reali3 . !. 2n realitate e+istă anumite similitudini în proiectarea tehnologică şi realizarea industrializată a unor produse în cadrul unităţilor de producţie . "rocesele ce au loc pe şantier. 5ceste masuri sunt desfăşurate de organizaţii de construcţie.identificarea mi'loacelor necesare flu+ului tehnologic proiectat3 .etapele de funcţionare pentru atingerea parametrilor proiectaţi. apărută ca urmare adoptării unor procedee industrializate de realizare a produselor de construcţie. se adaptează mai greu şi într1o măsură încă mai mică la specificul industriei.şi într1o măsură mai mică în cadrul &azelor şi atelierelor de producţie. 2n procesul de industrializare s1au inspirat în mare măsură din principiile şi criteriile de proiectare a tehnologiilor unor industrii. fie că sunt de prelucrare.proiectarea flu+ului tehnologic comple+. "roiectarea tehnologiilor în aceste domenii constă în general din$ . proiectarea tehnologică şi realizarea produselor ar tre&ui să ai&ă loc ca în industrie. întreprinderi de prefa&ricate. datorită caracteristicilor specifice ale produselor de construcţie. semifa&ricate.date de intrare3 . )a prima (edere s1ar părea că în condiţii industrializării lucrărilor de construcţie. istemul de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii comportă sta&ilirea următoarelor elemente principale$ . prin precizarea mi'loacelor şi metodelor ce (or fi utilizate3 .societăţi comerciale. transport sau de punere în operă. sau asemănător. a(*nd direcţia de asigurare a ni(elului calităţii sta&ilit a lucrărilor de construcţie1monta'. prin controlul tehnic a &eneficiarului şi prin controlul de autor a organizaţiilor de proiectare3 . poziţia elementelor şi construcţiilor clădirii cu cerinţele documentaţiei tehnice3 . "roiectarea tehnologiilor de e+ecutare a lucrărilor de construcţie este o acti(itate relati( nouă.elementele metodologice ale dez(oltării şi aplicării sistemului3 .definirea structurii procesului tehnologic comple+.controlul departamental 1 sistemul de calitate. 5cest control este efectuat de departamente de stat corespunzătoare.controlul de stat 1 (erificarea funcţionării organizaţiilor de construcţie. 2n industrie dar şi în construcţii în cadrul unităţilor de producţie cu caracter permanent sau de lungă durată.elementele principale de conţinut3 .documentele tehnice. care includ măsuri tehnice şi organizaţionale. prin precizarea proceselor simple şi a succesiunii lor3 .

ale mediului e+terior. lu*ndu1 se în considerare o gamă suficient de largă de (ariante. care fiind produse în mod curent. su&liniem caracteristicile principale ale flu+urilor tehnologice în construcţii$ . %la&orarea flu+urilor tehnologice se poate confunda cu cercetarea tehnologică. în (ederea asimilării de noi mi'loace sau perfecţionării a celor e+istente. specifice situaţiilor concrete ce corespund condiţiilor luate în consideraţie la proiectare.pe acelaşi amplasament. =ezultă că metodologia de proiectare a tehnologiilor în construcţii tre&uie să fie mult mai elastică pentru a permite adaptarea lor în condiţii foarte (ariate din ramura construcţiilor.amplasarea. foarte deferite. at*t în ceea ce pri(eşte soluţiile constructi(e c*t şi condiţiile organizatorice. "e măsura asimilării mi'loacelor necesare. pot fi încadrate. "rin proiectarea flu+urilor tehnologice tre&uie să înţelegem ela&orarea fişelor tehnologice. .flu+urile tehnologice sunt mo&ile. "roiectarea flu+urilor tehnologice tip pentru procese comple+e. în cazul lucrărilor de construcţie1monta'.linia tehnologică< este formată din maşini. care se acopere situaţiile diferite din punct de (edere organizatoric.proiectarea unor flu+uri tehnologice tip adaptate condiţiilor concrete ale mai multor categorii sau tipuri de o&iecte de construcţie. . #aţă de cele de mai sus. ce pot apărea în procesul de producţie3 . adaptate la condiţiile specifice concrete ale fiecărui o&iect de construcţie3 &.şi dezasam&larea fiecărui flu+ tehnologic este deferită şi are loc la fiecare amplasament al unui o&iect de construcţie. "e şantier nu se poate (or&i dec*t de flu+ul tehnologic şi nu de . utila'e. instalaţii. respecti( ai parametrilor tehnologici ai acestora. flu+urile tehnologice tip capătă (ala&ilitate de flu+uri tehnologice. deoarece are drept scop principal sta&ilirea metodelor şi procedeelor de lucru şi a mi'loacelor necesare în procesul de producţie. "roiectarea tehnologiilor de e+ecutare a lucrărilor de construcţie se poate face prin două metode$ a. .proiectarea preliminară a flu+urilor tehnologice. nemi'locit sau cu modificări neesenţiale în flu+ul tehnologic proiectat3 > . se deplasează succesi( pe acelaşi o&iect de la un sector la altul.. %la&orarea flu+urilor tehnologice tip tre&uie să se &azeze pe studiul teoretic al unor game mai largi de situaţii ce se între(ăd la un moment dat în procesul de producţie. staţionar dispuse după flu+ul tehnologic şi adăpostită de o clădire. uneori pe fiecare sector de lucru.alcătuirea .linii tehnologice< deoarece mi'loacele utilizate cu muncitori ce le deser(esc. deplas*ndu1se în ansam&lul lor. pentru toate (ariantele luate în considerare3 .proiectarea flu+urilor tehnologice.flu+urile tehnologice tre&uie să se adapteze la condiţiile (aria&ile.definirea limitelor şi structurii procesului tehnologic comple+.identificarea mi'loacelor. etc. constă în$ .

fişele tehnologice ale proceselor. 7esfăşurarea în flu+ a lucrărilor pe şantier asigură efectuarea planificată şi ritmică a construcţiilor pe &aza muncii neîntrerupte şi uniforme a muncitorilor . Metoda de efectuare în flu+ a lucrărilor este caracterizată de următoarele particularităţi$ . ce sunt asigurate în permanenţă cu toate resursele tehnico1 materiale necesare. cum este.definirea schemelor de ansam&lu a flu+urilor tehnologice tip şi a fişelor tehnologice pentru procesele simple.suprapunerea ma+imă a proceselor tehnologice în timp. "roiectul flu+ului tehnologic tip pentru un proces comple+ tre&uie să conţină$ . a. punerea la dispoziţia muncitorilor la timpul cu(enit a sectoarelor de muncă ş. normati(e sau instrucţiuni tehnice. standarde. 5cti(itatea de organizare a producţiei este mult mai uşurată şi simplificată. echipelor-. )egăturile care e+istă între unele lucrări ce concură la realizarea o&iectului. şi limitele acestuia şi se codifică procesele tehnologice componente3 .. &etonare-. Metoda de efectuare în flu+ a lucrărilor de construcţie pre(ede$ ? . o asemenea fişă tehnologică tre&uie să conţină toate datele pri(ind aspectele specifice procesului şi procedeului şi referiri concrete la pre(ederile prescripţiilor tehnice. Numai îndeplinirea îndelungată a unei şi aceeaşi operaţii de către e+ecutor duce la mărirea ma+imală a producti(ităţii muncii. în condiţii care să asigure e+ecutarea unor lucrări de calitate şi eficiente din punct de (edere economic. p*nă la realizarea unui stadiu fizic.suprastructura-. fie chiar comple+e . care concură la e+ecutarea stadiului fizic. ci include şi corelarea acestora din punct de (edere tehnologic. pe care le detaliază. 4 importanţă primordială pentru mărirea producti(ităţii muncii au factorii organizatorici$ îndestularea uniformă cu resurse materiale. e+ecutarea lucrărilor de finisare şi a celor de instalaţii . a condus la necesitatea e(idenţierii a unor stadii fizice cum sunt$ partea de construcţii su& cota zero. #işele tehnologice (ariază în ceea ce pri(eşte conţinutul şi forma de prezentare în funcţie de caracteristicile proceselor şi procedeelor tehnologice. furniz*nd toate informaţiile necesare pentru ela&orarea documentaţiei economice. #işe tehnologice nu tre&uie să includă date generale. "roiectul tehnologic pe stadii fizice include schema tehnologică de realizare a acestora. dacă proiectarea tehnologică nu se opreşte la procesele tehnologice. spre e+emplu. realizarea structurii de rezistenţă a unei construcţii.fişe tehnologice pentru fiecare din procesele componente. armare. realizarea structurii pe ni(ele. 2n principiu.di(izarea lucrărilor după procese tehnologice din care sunt constituite3 .o schemă logică prin care se detaliază structura procesului tehnologic comple+.&rigăzilor.de cofrare. schemele grafice logice a flu+urilor tehnologice tip.di(izarea frontului de lucru pe sectoare de lucru în scopul creării condiţiilor optime3 .

e(idenţierea şantierelor ce au scheme constructi(e şi tehnologice asemănătoare3 . scările ş.determinarea parametrilor de &ază a flu+ului. . de utila'ul utilizat şi caracterul flu+ului.de regulă. @ . în calitatea de sectoare sunt luate deschiderile ce se repetă.dimensiunile sectoarelor de lucru. celulele.îndestularea condiţiilor de sta&ilitate a clădirilor în procesul edificării..determinarea consecuti(ităţii efectuării lucrărilor şi sincronizarea lor. . 7i(izarea clădirii în sectoare este efectuată ţin*nd cont de următoarele$ . a. ni(elele. care sunt determinate de direcţia dez(oltării procesului tehnologic3 . 7imensionarea sectoarelor de lucru depinde de schema constructi(ă a clădirii.

/ransportarea. prin pompare.scopul transportului$ de apro(izionare3 de e(acuare. 2n (ederea reducerii cheltuielilor de transport în construcţii.mi'loacele de transport se deplasează încărcate doar într1o direcţie3 c. Noţiuni generale. &eton armat. !..automo&il1calea ferata1pe mare-. relieful localităţii. %fectuarea continuă a lucrărilor de construcţie1monta' se află în legătură directă cu furnizarea oportună a materialelor de construcţie în &aza graficelor organizaţionale. manipularea şi depozitarea repetată fa(orizează degradarea produselor şi pierderea unor cantităţi de materiale. 2.distanţele de transport (ariază în limitele foarte largi3 d. ceea ce duce la ma'orarea costului procesului de transport. =ealizarea lucrărilor de construcţie1monta' presupune circularea unor cantităţi foarte mari de produse pentru construcţii . 3. prefa&ricatele.cu utilizarea a unui singur tip de transport-3 .alegerea corecta a schemei drumurilor cu utilizarea ma+imă a drumurilor permanente. etc. a. Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor de transport şi manipulare a materialelor. Transportul în construcţii.-.de la producător la locul de prelucrare sau la şantier şi apoi în cadrul şantierului. 7e la e+actitatea lucrărilor de transportare depinde în mare măsură calitatea şi eficacitatea lucrărilor de construcţie1monta'.specializate . tehnologic. /ipul de transportare depinde de un şir de factori tehnico1economici . )a numărul condiţiilor de &ază a construcţiei econome se atri&uie$ . ciment. transportare. descărcare. /ransporturile în au unele particularităţi dintre care amintim$ a. /ransportul rutier.agregatele.cantitatea de materiale este mare şi foarte mare.încărcare. transportare şi descărcare-3 . /ipuri de transportare pot fi$ . la locul de punere în lucrare.alegerea corecta a mi'loacelor de transport şi mecanizarea comple+ă a procesului de transportare .e+ploatarea raţionala a mi'loacelor de transport şi starea corespunzătoare a drumurilor de acces şi de şantier3 .produsele care se transportă sunt de o foarte mare di(ersitate3 &. Mi'loace de transport pe (erticala. etc. /ransporturile se pot clasifica după$ a. 1A . tipul şi caracterul încărcăturii. caracteristici şi clasificări ale transporturilor în construcţii.com&inate . fero(iar.II. 7i(ersitatea mare a mi'loacelor de transport rezultă în mare măsură din particularităţile de mai sus şi din necesitate rezol(ării unui şir de între&ări în construcţii. 1. e+istă o preocupare continuă de introducere a sistemelor mecanizate moderne de încărcare.distanţa de transportare. e+istenţa drumurilor ş. /ipul transportărilor depinde şi se alege prin comparări tehnico1economice.

natura şi forma produselor transportare$ produse pul(erulente3 produse granulare3 produse în &ucăţi mici de formă refulată3 produse în &ucăţi mari. /ransportul în construcţii în dependenţă de amplasare a drumurilor faţă de şantierul de construcţie poate fi e+terior şi interior . produse lichide a(*nd (*scozitate. =emorci pe şasiu cu una. două şi trei osii. 0n toate tipurile de transportare se pre(ede înlăturarea muncii manuale grele la lucrările de încarcare1 descărcare. remorci &asculante.9 tone.de şantier-. prundişului. cupelor. pompare etc. utila'ului de sudare. care nu se deteriorează la descărcare prin răsturnare. permit ma'orarea considera&ilă a producti(ităţii transportului şi deseori sunt specializate pentru transportarea unei grupe de încărcături. Mecanisme de transport de tip remorcă şi semiremorcă destinate pentru conlucrarea cu automo&ile şi autotractoare. a. aerian. două şi trei osii sunt destinate pentru transportarea cisternelor. remorcă1cisternă şi remorcă pentru greutăţi mari.caii ferate. /ransportul e+terior ser(eşte pentru legătura şantierului cu reţeaua generala a drumurilor . pneumatic ş. maritim.sensul transportului$ pe orizontală3 pe (erticală3 com&inat. de mare-. 21. "entru protecţia ca&inei şi a şoferului partea de1nainte a platformei este pre(ăzută o copertină de protecţie. /oate cele menţionate sunt dotate cu mi'loace de remorcare. )a remorci de destinaţie generală se atri&uie remorci pe şasiu cu una. remorci1capră.9 . Capacitatea lor de încărcare (ariază de la 2 p*nă la ?. 11 . &etoanelor şi a altor materiale. /ransportul de şantier asigura transportarea încărcaturilor în limitele şantierului. )a categoria automo&ilelor de destinaţie generală se referă autocamioanele cu platforme deschise şi &orduri.> m3. /ransportul de mare sau de r*u este cel mai ieftin dar depinde de condiţii climaterice. "e larg sunt utilizate auto&asculantele pentru transportarea pietrilor. Capacitatea de încărcare a acestor auto&asculante este de 3.&. !A tone cu (olumul platformei corespunzător 9 . 7omeniul lor de utilizare depinde de un şir de factori. utilizat pentru transportarea încărcăturilor de construcţie este cel rutier. cu întreprinderile industriei de construcţie. automo&ilistic. nisipului. 5uto&asculantele sunt dotate cu platforme &asculante de formă şi secţiune diferită. automo&ile cu un grad sporit de carosa&ilitate şi autotractoare. Cel mai răsp*ndit tip de transport. c. solului. 2n construcţii pot fi utilizate toate tipurile de transport contemporan$ pe cale ferată. /ransportul aerian se utilizează pentru transportarea la locurile cu accesul greu. %le sunt utilizate pentru orice categorie a drumurilor.

(agonete etc.2AA tone şi mai mult-. cimentului şi automala+oare. 3. trei direcţii-. 12 . )a remorci specializate se referă. "latformele &asculante se cunosc de trei tipuri$ cu două osii cu capacitatea de încărcare de 1? . materialelor în &ucăţi. 5(anta'ele de &ază a instalaţiilor pneumatice sunt$ fle+i&ilitatea traseului conductei. 7upă modul de transportare instalaţii se împart în transportare cu 'et de aer şi transportare după principiul de aeraţie . cu şase osii cu capacitatea de încărcare de @A . /reilere prezintă în sine platforme speciale cu multe osii cu capacitate de încărcare sporită . 2A tone. (arului. 0n dependentă de modul de formare a getului de aer şi condiţiilor de mişcare în conductă se deose&esc instalaţii de a&sor&ţie. laminatului. simplicitatea de montare şi reglare. posi&ilitatea automatizării procesului de acţionare.: . gips ş. =emorcă pe şasiu cu două osii şi platformă cu &orduri se utilizează pentru transportarea încărcăturilor am&alate şi neam&alate pul(erulente. ascensoare. cu piston. Maşinile de &ază pentru transportarea încărcaturilor pe (erticală sunt macarale. 3A m-. "ompele sunt maşini care transformă energia mecanică în energie hidraulică. turn. două produse. şnecuri. de e+emplu$ remorcă pentru transportarea panourilor. etanşeitatea. montare. trolie etc. "ompele au o utilizare foarte mare. în grămadă şi de lungime mare. Barietatea tipurilor de macarale . "latformele sunt destinate pentru transportarea încărcăturilor pul(erulente. 2n calitate de garnitură de tren rulantă pentru transportarea încărcăturilor pe căi ferate se utilizează platformele de cale ferată. minimizarea numărului personalului de deser(ire. 4 altă clasificare a transportului în construcţii este după destinaţie şi se deose&eşte transportul tehnologic şi cel de destinaţie generală. (agoane acoperite. semi(agoane. &locurilor. "entru fi+area încărcăturilor se utilizează echipament staţionar uni(ersal. treilere. cu patru osii cu capacitatea de încărcare de 9A . 7upă criteriul constructi( pompele se clasifică$ pompe centrifuge. 1AA tone. :A tone. pompe cu mem&rană. cu rotor e+centric. posi&ilitatea distri&uirii direcţiei de transportare . cisterne şi mi'loace de transport speciale.(entilaţie-.pe şenile.ciment.se utilizează instalaţii şi dispoziti(e cu acţiune pneumatica. creta. /ransportul tehnologic include automo&ilele pentru transportarea &etoanelor. a. a&senţa mecanismelor mecanice şi mecanismelor mişcătoare în calea transportării. care necesită protecţia de acţiunile atmosferice.=emorci1capră sunt destinate pentru transportarea ţe(ilor. macara1capră. de a&sor&ţie1pompare şi de pompare. transportare-.încărcare1descărcare. Bagoane acoperite se utilizează pentru transportarea încărcăturilor şi materialelor. pe pneuri. containerelor. 7e asemenea la transportul tehnologic se referă şi mi'loace şi instalaţii de transportare în cadrul şantierului$ con(eiere cu &andă. =emorcile specializate sunt destinate pentru transportarea unui .două. &*rnelor şi a altor încărcături de lungime mare .. fermelor etc. %le se utilizează pentru transportarea încărcăturilor de greutate mare şi constricţiilor prefa&ricate. de unică folosinţă şi special. )a lucrările de încărcare1descărcare legate cu transportarea materialelor prăfoase şi pul(erulente uşoare .cu deferite capacităţi şi caracteristici asigură necesităţile de transportare a încărcaturilor pe (erticală .

ridică eficacitatea utilizării transportului şi sporeşte la înlăturarea traumatismului. lemn rotund. şnecuri.grinzi metalice. 7escărcarea cimentului manual este interzisa. piatră e+pandatăse utilizează con(eiere cu palete. "entru transportarea materialelor de umplutura . %le se pot folosi independent sau pot intra în componenţa unor instalaţii. )a lucrările de transportare de orice tip sunt admişi muncitori calificaţi şi care au trecut instructa'ul de tehnica securităţii. cu fi+area de pereţii clădirii. 0n cazul transportării su&stanţelor e+plozi(e şoferul tre&uie să treacă instructa'ul respecti(. 4rganizarea lucrărilor de încărcare1descărcare necesita mecanizarea ma+imă a tuturor proceselor. con(eiere. transportor1melc. pietriş. )a încărcarea şi descărcarea materialelor pul(erulente .ciment. /ransportarea pasagerilor pe platformă &asculantă este admisă numai în cazul înzestrării cu utila' necesar.se efectuează în pachete .nisip.corespunzător cu capacitatea de ridicare a macaralei utilizate. a. 5nume respectarea lor asigură e+ecutarea lucrărilor fără a(arii şi accidente. )a lucru sunt admise numai maşini în starea tehnică perfectă. "ot fi amplasate at*t în interiorul clădirii c*t şi lateral. coşuri.5scensoare de construcţie sunt destinate ridicării unor încărcaturi relati( grele la înălţimi presta&ilite cu a'utorul unei platforme de încărcare. care demultiplică forţa de tragere şi un tam&ur de care se înfăşoară ca&lul. 7escărcarea şi încărcarea materialelor şi construcţiilor mari şi grele .=egulilor de circulaţie rutiera< şi prezenţa permisului de conducere.se utilizează pompe. /roliule sunt mecanisme utilizate la transportul sarcinilor pe (erticală sau pe plan înclinat. gips. unt alcătuite de un sistem de roţi dinţate. şnecuri. 13 .. !. (ar s. 8na din condiţiile de &ază a efectuării lucrărilor de transportare cu succes în construcţii este respectarea regulilor de securitate curente. )a e+ploatarea parcului de automo&ile este necesara cunoaşterea .legături.

graifer etc. 2n cadrul procesului tehnologic de defrişare mecanizată a terenului se pot e+ecuta una sau mai multe din acti(ităţi tehnologice$ .dezafectarea. draglină. cu sau fără scoaterea rădăcinilor acestora3 . 2. prin putrezire. Lucrările de terasament. uprafaţa terenului pe care urmează să se e+ecute construcţii tre&uie pregătită în preala&il prin lucrări specifice.-. Clasificarea lucrărilor de terasament.terenului3 . screpere. şi lucrări de amena'are a teritoriului. Clasificarea şi proprietăţile păm*nturilor.cupă in(ersă. cioatelor şi rădăcinilor scoase. Construcţia o&iectelor de destinaţie industrială. 2n procesul tehnologic de curăţire mecanizată a terenului pot inter(eni următoarele acti(ităţi$ . deplasare şi compactare a solului sunt reunite într1o singură noţiune de Clucrările de terasament<. ar&uştilor. cioatelor sau alte materiale lemnoase3 în cazul răm*nerii lor în păm*nt. hidrotehnică etc. %+ecutarea lucrărilor de terasament cu &uldozere. %+ecutarea săpăturilor cu e+ca(atoarele dotate cu diferit echipament de lucru . ci(ilă. epuismente.do&or*rea ar&orilor. formarea reţelei geodezice de repere.curăţirea teritoriului. 7efrişarea mecanizată a terenului constă în îndepărtarea de pe amplasament a tufişurilor. 1. 3. numite lucrări pregătitoare$ . ar&orilor. !. 2n mod o&ligatoriu se identifică. se marchează şi se prote'ează instalaţiile su&terane e+istente pentru e(itarea deteriorărilor. 1.trasarea şi şa&lonarea lucrărilor de păm*nt.defrişarea mecanizată a terenului3 .scarificarea mecanizată terenului3 . deplasarea şi compactarea solului-.-. ar produce goluri ce pot constitui surse de infiltraţie a apelor sau pot fa(oriza tasări neuniforme cu consecinţe gra(e asupra construcţiilor. cupă dreaptă. Tehnologia executării mecanizate a lucrărilor de terasament. demolarea construcţiilor e+istente. sunt legate de e+ecutarea lucrărilor de terasament. Comple+ul de lucrări de edificare a construcţiilor din păm*nt este di(izat în lucrări pregătitoare .îndepărtarea crengilor.defrişarea mecanizată a tufişurilor şi ar&uştilor3 .curăţirea .III.săparea şi îndepărtarea stratului (egetal3 . greidere.asigurarea proprietăţilor fizico1mecanice necesare şi sta&ilităţii construcţiilor din păm*nt$ e+ca(are. precum şi a rădăcinilor. 9. %+ecutarea umpluturilor . /otalitatea proceselor de lucru legate de e+ca(are.scoaterea rădăcinilor şi cioatelor e+istente. precum şi a pietrelor de dimensiuni mici aflate la suprafaţa terenului3 1! .în spaţii largi şi înguste-. defrişarea stratului (egetal etc. au+iliare .

%puismente indirecte mecanice se utilizează c*nd de&itele de infiltraţie sunt mari.interceptează apa su&terană din stratul freatic permea&il la ni(elul de separaţie cu stratul inferior impermea&il. monoeta'ate şi de 'oasă presiune. screpere şi autoscrepere. "ompele su&mersi&ile funcţionează total sau parţial su& ni(elul apei. %puismente indirecte gra(itaţionale . 1AA cm şi întoarcerea sau răscolirea lui. constau în pomparea directă şi continuă a apelor din precipitaţii. caracteristicile fizico1mecanice ale păm*ntului (egetal fiind improprii utilizării lui în procese de construcţie. e poate realiza cu pluguri trase de tractor.îndepărtarea deşeurilor.săparea şi îndepărtarea (egetaţiei de &altă3 . e disting două metode de lucru pentru e+ecutarea lucrărilor de e(acuare a apelor din incinta săpăturilor$ . %(acuarea directă a apelor din incinta săpăturii se aplică c*nd aflu+ul apelor nu este prea mare. iar păm*ntul este coezi(.. deoarece stratul (egetal constituie o (aloare funciară. 2n cazul săpăturilor spri'inite şanţurile de scurgere se fac în incinta acestora. ciocane pneumatice de a&ata' şi e+plozi(i. 5pele sunt diri'ate de pantele fundurilor gropilor şi de unde sunt e(acuate prin pomparea în afară incintei săpăturii.drenuri. (olumul de lucrări şi metoda de săpare aleasă. iar co&or*rea ni(elului este necesară at*t în timpul e+ecuţiei c*t şi a e+ploatării construcţiei.. scarificatoare. 7renarea apei su&terane se recomandă c*nd stratul impermea&il este înclinat.epuismente directe . 1 săparea stratului (egetal şi str*ngerea în depozite pro(izorii de unde se încarcă în transport şi se transportă de la şantier. %+ecutarea săpăturilor în terenurile a căror categorie de dificultate la săpare este superioară categorie specifice mi'loacelor de care se dispune.epuismente indirecte . 7e regulă şanţurile se e+ecută în afară suprafeţei lucrărilor de &ază. 5f*narea sau scarificarea constă în dislocarea păm*ntului de la suprafaţa terenului. 2n alegerea soluţiei optime de af*nare tre&uie să se ţine seama de $ categoria de teren. necesită o af*nare preala&ilă. dar este necesară şi din considerente economice. "entru pompare directă se folosesc pompe centrifuge a&sor&ante1refulate. ăparea este condiţionată uneori de realizarea simultană a unor procese au+iliare$ e(acuarea apelor din incinta gropii de fundaţie sau spri'inirea malurilor gropii. precum şi a celor care se infiltrează prin pereţii sau parte inferioară a săpăturii3 . de&itul de apă este relati( mic. "rocesul se realizează cu &uldozere. e deose&esc două procedee tehnologice de săpare a stratului (egetal$ 1 săparea cu deplasarea stratului pentru formarea depozitelor.. "entru co&or*rea temporară a ni(elului p*nzei freatice se utilizează două sisteme de lucru$ 19 . "entru e(acuarea apele se colectează în şanţuri deschise amplasate la ni(elul cel mai 'os al săpăturii. pe ad*ncime de 1A . co&or*rea generală temporară a ni(elului p*nzei freatice su& ni(elul cotei inferioare a săpăturii. ăparea şi îndepărtarea stratului (egetal este necesară din considerente tehnologice.

"entru trasare este necesară sta&ilirea unei reţele de puncte fi+e.se continue săpătura şi se e+ecută lucrările de fundaţii în uscat.colţuri. f.se pompează apa co&or*nd ni(elul apelor su&terane cu circa 9A cm.reţea specială de trasare-. co&or*rea generală a ni(elului p*nzei freatice se face în felul următor$ . su& cota de fundare3 . caracteristicile ale construcţiei .fi+area poziţiei construcţiei pe amplasament alin*nd punctele. rectilinie. coarţa terestră este compusă dintr1o mare (arietate de roci.reţea de construcţii3 . Droapa de fundaţie se consideră terminată după ce sa controlat lărgimea şi ad*ncimea ei şi nu s1au constatat a&ateri inadmisi&ile de la proiect. 2n acest scop în dreptul filtrelor aciculare se infing &are metalice care se leagă la catodul unei surse de curent continue.puţuri filtrante de diametru mic sau filtre aciculare. c*nd terenuri sunt coezi(e şi cu permea&ilitate mare3 . intersecţii.se e+ecută săpătură p*nă la ni(elul apelor su&terane3 . eficacitatea filtrelor aciculare poate fi mărită utiliz*nd drenarea electroosmotică. de coordonate cunoscute materializate pe teren$ . 2mpre'muirea se construieşte paralel cu conturul construcţiei. 2n cazul păm*nturilor prăfoase şi argiloase care cedează greu apa.materializarea punctelor ce aparţin a+elor pe îmre'muirea de trasare3 e. c*nd terenuri sunt necoezi(e şi cu permea&ilitate redusă. 2. 2n principiul. "entru simplificarea trasării se alege reţeaua de trasare specială care se leagă la reţeaua topografică e+istentă. "rin trasarea se înţelege operaţia de transpunere din planurile de e+ecuţie. filtrele aciculare ser(ind drept anod. 1: .materializarea a+elor prin punctele din afara incintei şantierului. orizontală3 d.reţea topografică locală3 . fie direct.în 'urul gropii de fundaţie se e+ecută puţuri filtrante de diametru mare sau filtre aciculare3 ..şi trasarea iniţială a a+elor principale3 c. /rasarea construcţiilor este alcătuită din următoarele operaţii$ a. pe teren a formei şi dimensiunilor e+acte a construcţiei ce urmează să fie e+ecutate.proiectarea şi construirea împre'muirii de trasare. )ucrările de păm*nt încep cu trasarea pe teren a limitelor gropilor folosind pentru aceasta a+ele principale materializate prin s*rme întinse pe marginile de pe împre'muirea. =ocile se pot defini ca asocieri de materiale solide legate între ele prin forţe de coeziune.identificarea şi (erificarea ca poziţie şi alcătuire a reperelor de trasare din reţeaua specială de trasare folosită3 &.puţuri filtrante de diametru mare.reţea de pătrate .trasarea gropilor de fundaţie.

adică să nu alunece sau să se pră&uşească.acumularea produselor rezultate din sfăr*marea şi eroziunea unor roci3 . Taluzarea constă în săparea. temperatură şi chimice.fie prin intermediul unui liant. 2AA mm. "ăm*nturile necoezi(e sunt alcătuite din fragmente de rocă între care nu e+istă forţe de legătură . aerul şi gaze din pori. 7upă modul de formare. este alcătuit din fragmente de rocă a(*nd dimensiuni dominate de 2 .pietrişul .3 .  =oci metamorfice care pro(in din transformarea rocilor pree+istente. praf nisipos-. sau e+ecutării umpluturilor. %ste grupa cea mai răsp*ndită de păm*nturi necoezi(e. %+istă o mare di(ersitate de păm*nturi coezi(e care se deose&esc după originea geologică. apa din fazele dintre particulele solide. "ăm*nturile coezi(e sunt formate din particulele între care e+istă forţe de legătură sau coeziune.de coeziune-.argilă groasă. Deologia face următoarea clasificare a păm*nturilor necoezi(e$ .3 . st*ncoase sau semist*ncoase.3 .praf. sunt formate din fragmente de roci cu muchiile rotun'ite a(*nd dimensiuni între 2A . taluzul tre&uie să fie sta&il. 2n funcţie de a&senţa sau prezenţa unor forţe de legătură între particulele solide. natura mineralogică. 2A mm. rocile se împart în trei clase principale$  =oci magmatice sau erupte care au luat naştere prin consolidarea magmei3  =oci sedimentare care prezintă depozite de su&stanţa formate prin$ . argilă nisipoasă-3 pământurile prăfoase . ca urmare a schim&ărilor condiţiilor de presiune. pori3 .A9 . păm*nturile se împart în două categorii$ necoezi(e şi coezi(e.faza lichidă . umiditate etc.faza gazoasă . cu sau fără spri'iniri.faza solidă . Caracteristica păm*nturilor de a fi sau nu coezi(e este foarte importantă din punct de (edere tehnologic deoarece în funcţie de ea. 5supra coeziunii influenţează dimensiunea şi granulometria particulelor.nisipurile 1 sunt formate din fragmente mici de rocă cu dimensiuni de A. sunt caracterizate prin rezistenţe mecanice mari. 2ntre fazele păm*nturilor e+istă o interacţiune.săparea deschisă-. praf argilos.&olo(ănişuri . "ăm*nturile sunt definite ca medii disperse alcătuite din mai multe faze$ . 2n cazul săpăturii fără spri'iniri . care să1i asigure sta&ilitatea. 2 mm.&locurile . se sta&ileşte soluţia de e+ecutare a săpăturilor. cu dimensiuni mai mare de 2AA mm. argilă. particule solide care formează scheletul mineral3 . )a păm*nturile necoezi(e sta&ilitatea unui taluz este asigurată dacă$ 1> . sunt &ucăţi de rocă desprinse din masi(ele st*ncoase şi semist*ncoase. compoziţia mineralogică etc. =ocile compacte.prin precipitaţii de natură chimică şi soluţii apoase. 2n categoria păm*nturilor coezi(e intră$ pământurile argiloase . respecti( aşezarea în umplutură a păm*ntului su& un unghi cu orizontală.

cu at*t păm*ntul considerat poate a(ea (ariaţii mai mari de (olum.tg β ≤ tg ϕ cs unde$ β 1 unghiul cu orizontală al taluzului realizat3 ϕ 1 unghiul taluzului natural . respecti( o creştere a (olumului acestuia.9-.cs< ci şi de greutatea specifică . precum şi folosirea lui în procesul de împrăştiere şi compactare. greutatea specifică în starea af*nată. umiditatea naturală . Umiditatea afectează greutatea păm*ntului ce urmează să fie săpat şi transportat. su& acţiunea unor forţe e+terioare. Baloarea gradului de îndesare Id este$ Id = e ma+ − e ⋅ 1AA ema+ − e min unde$ e . Mărimea af*nării se e+primă prin coeficientul de af*nare Ka$ Ka = γn ≥ 1 .γ a<. indiciile porilor în stare de af*nare ma+imă3 emin .1 .A γa unde$ γ n . Dradul de umiditate Sr reprezintă raportul (olumului apei conţinută în porii păm*ntului a şi (olumul total al porilor p şi este$ Sr = γ s ⋅" 1AA ⋅ e ⋅ γ ! unde$ γ s . şi remanentă. 5f*narea se numeşte iniţială. indiciile porilor în stare de îndesare ma+imă. ăparea păm*ntului determină o af*nare. Capacitatea de îndesare Ci e+primă proprietatea păm*nturilor necoezi(e de a1 şi reduce (olumul printr1o redistri&uire a particulelor în detrimentul (olumul de goluri. înălţimea taluzului .ENFm3-3 " .ϕ < şi .1.unghiul pe care îl formează taluzul unui (olum de păm*nt cu orizontală-3 cs . greutatea (olumului a scheletului păm*ntului .asigurarea sta&ilităţii este influenţată nu numai de .argile.G-3 1? .c<. dacă are loc după un inter(al de timp . )a păm*nturile coezi(e . 1. greutatea specifică în starea naturală3 γ a .peste 1 1 2 ani-. dacă este imediat după săpare. inter(al în care are loc o îndesare naturală a păm*ntului. Capacitatea de îndesare se sta&ileşte cu relaţia$ Сi = ema+ − e min e min Cu c*t este mai mare capacitatea de îndesare.h< şi coeziunea păm*ntului . coeficient de siguranţă . indiciile porilor în stare naturală3 emax . roci. Gradul de îndesare caracterizează starea de îndesare a unui păm*nt şi posi&ilitatea de a mai fi îndesat prin aplicarea unor încărcări.

%+ca(atorul cu ocupă este utila'ul terasier cel răsp*ndit.cupă in(ersă3 .Ip H A-$ nisip. :9 G din (olumul total al lucrărilor de păm*nt. I p =" $ −" p . lamă de ni(elare. "lasticitatea unui păm*nt se apreciază pe &aza indiciilor de plasticitate Ip.Ip. nisip prăfos3 cu plasticitate redusă .γ ! .G- 7upă (aloarea lui Ip% păm*nturile pot fi$ neplastice . greutatea specifică a apei . e+ecut*nd !9 . %chipamentele e+ca(atorului pentru lucrările de săpare a păm*ntului pot fi$ . indiciile porilor.Ip I 1A-$ nisipuri şi praf argilos3 cu plasticitate mi'locie . 39-$ argilă sla&ă3 cu plasticitate foarte mare ...cupă dreaptă3 .Ip H 21 .e+ca(atoarele cu o cupă.se e+primă cu relaţia$ .Ip > 39-$ argilă grasă... 0ndiciile de consistenţă e+primă cantitati( starea de consistenţă a păm*ntului între cele două stări e+treme posi&ile$ starea solidă şi starea curgătoare$ Ic = "$ − " " −" = $ "$ − " p Ip " −" p Ip .Ip. %+ca(atorul cu o cupă este o maşină uni(ersală de construcţie care poate lucra cu echipamente şi pentru alte lucrări de păm*nt .ENFm3-3 e . %+ca(atoarele sunt maşini specializate pentru săparea păm*ntului. cu funcţionarea ciclică3 . %a reprezintă capacitatea păm*nturilor de a se deforma su& acţiunea forţelor e+terioare..e+ca(atoarele cu mai multe cupe. care e+ecută şi un transport la mică distanţă necesar descărcării materialului în mi'loace de transport.G- I$ = 7upă (aloarea indicilor de consistenţă . păm*nturile pot fi în stări de consistenţă de la curgătoare pentru Ic H A şi I$ H 1.cupă graifer. 2A-$ argilă nisipoasă şi prăfoasă3 cu plasticitate mare . cu funcţionarea continuă. 7in punct de (edere al modului de alcătuire şi funcţionare. fără (ariaţia (olumului. 7upă gradul de umiditate păm*nturile pot fi$ uscate. umede şi foarte umede. e+ca(atoarele pot fi clasificate în două categorii. 0ndiciile de plasticitate reprezintă inter(alul de umiditate în care păm*nturile pot fi modelate şi se defineşte ca diferenţa între limita superioară de plasticitate1de curgere "$ şi limita de plasticitate "p.G- 0ndiciile de lichiditate . 1@ . şi anume$ . pentru Ic H 1 şi I$ H A. 3.. sau în dipozite.şi de lichiditate .cupă draglină3 .I$-. p*nă la tare.cupă de încărcare.Ip H 11 . de consistenţă Ic şi de lichiditate I$. #lasticitatea este o proprietate a păm*nturilor coezi(e aflate între anumite limitele de umiditate.

. a. %+ca(atoarele care se deplasează pe căi de rulare se folosesc îndeose&i la realizarea infrastructurii căilor ferate.9 m3-3 .. articulat pe acesta este montat &raţul . prin intermediul unui saşiu.-. acestea din urmă fiind folosite la lucrări de mare (olum . "latforma rotitoare conţine &locul motor . "rincipalele componente şi caracteristicile geometrice mai importante ale excavatorului echipat cu cupa dreaptă sunt prezentate în figurile ane+ate.A.. raza de descărcare.a.freză.-.-. e+ca(atoarele se împart în$ .3:AK-. %+ca(atoarele pe pneuri au capacităţi reduse.9-.care furnizează energia mecanică de lucru.pe şine-3 1 păşitoare.care susţine cupa .3-. iar trans(ersal. %+ca(atoarele echipate cu o singură cupă efectuează următoarele lucrări$ săparea în spaţii largi a gropilor de fundaţie. Cupa deschisă la partea superioară. e+ploatări miniere de suprafaţă ş. 0n funcţie de capacitatea cupei. au cupă de încărcător de mare capacitate. sistemul şi pupitrul de comenzi şi acţionări etc. %+ca(atoarele pe şenile sunt cele mai răsp*ndite deoarece permit efectuarea lucrărilor şi deplasarea în &une condiţii pe terenuri neamena'ate. este amplasată o platformă rotitoare .!.cu ca&luri. %+ca(atoarele hidraulice sunt echipate frec(ent cu cupă in(ersă.diesel. căr&une ş.> m3.şi e+ca(atoare cu motoare electrice. C*nd sunt echipate cu cupă dreaptă. 7upă tipul motorului principal. nedepăşind. de regulă A.mai pentru compactare ş. se deose&esc$ e+ca(atoare cu motoare termice . alcătuind împreună echipamentul de lucru.lucrări hidrotehnice.. masa e+ca(atorului3 . în orice anotimp. sonetă macara ş.parametrii economici3 .parametrii constructi(i ai e+ca(atorului. este necesar să se cunoască$ .parametrii tehnologici$ raza de săpare.peste 3 m3-3 nu se utilizează în construcţiile ci(ile şi industriale. capacitatea geometrică a cupei.care poate efectua rotiri complete . care se închide cu un ză(or în timpul săpării şi se deschide la comandă pentru descărcarea păm*ntului săpat. istemul de deplasare al e+ca(atoarelor poate fi$ 1 pe pneuri3 1 pe şenile3 1 pe căi de rulare .şi hidraulice. %+ca(atoarele păşitoare se folosesc numai cu echipamente de capacitate foarte mare . 1 m3-3 . numite şi e+ca(atoare electrice.9 . pietriş.J A.e+ca(atoare cu capacitate mică . e+ploatarea zăcămintelor de nisip.a.1 .?. "entru ela&orarea unui proiect tehnologic mecanizat. înălţimea de descărcarea în mi'loacele de transport.e+ca(atoare cu capacitate mare . 7upă modul de acţionare se deose&esc două grupe$ e+ca(atoare mecanice .e+ca(atoare cu capacitate mi'locie . e+ecutarea ram&leelor.3 m3-. dimensiuni de ga&arit. 7e platforma rotitoare este fi+ată articulat săgeata . dar şi cu echipamente pentru lucrări di(erse .2. "e sistemul de deplasare. este pre(ăzută cu dinţi puternici şi cu un capac aflat la partea inferioară. 2A .a.

chema de a&ata' frontal se adoptă frec(ent la e+ca(ări de păm*nturi din categoria 000 şi 0B.lucru-.în care se descărcat . p*nă deasupra mi'locului de transport . 21 .0-3 tăierea păm*ntului şi umplerea cupei prin mişcări simultane de împingere şi ridicare a cupei . 7upă direcţia de înaintare a e+ca(atorului. se deose&esc a&ata'e laterale şi a&ata'e frontale.şi cupa . "entru a&ata'ele compuse. similară cu a e+ca(atorului cu cupă dreaptă. 5lcătuirea generală a excavatorului cu cupă inversă este aceeaşi cu a e+ca(atorului echipat cu cupa dreaptă$ diferenţa esenţială o constituie echipamentul de lucru. cuprinsă între A.Mărimea geometrică a cupei (ariază în limite foarte largi. e+ca(atorul înaintează paralel cu direcţia frontului de săpare .săpătura. %+ca(atorul cu cupa dreaptă sapă din poziţie fi+ă staţion*nd la partea inferioară a săpăturii3 frontul de lucru . în raport cu frontul de lucru.3..19 . a+a principală a a&ata'ului suprapun*ndu1se cu direcţia de înaintare a e+ca(atorului.3.9-.0B-. limitează folosirea e+ca(atorului cu cupă dreaptă. prin deschiderea capacului de la &aza cupei3 re(enirea prin rotire a platformei pentru reluarea ciclului de lucru. terenurile îngheţate şi încarcă materialul derocat din categoriile superioare de teren. )a r*ndul lor a&ata'ele laterale sau frontale pot fi înguste şi largi.AA m3.articulată la platforma rotitoare &raţul .a&ata'ului-. 5&ata'ele laterale sunt recomandate la lucrările de săpătură de lungime mare şi c*nd e+ca(aţia se face în terenuri de categoria 0 şi 00.. în trepte. )ungimea relati( redusă a &raţului şi a m*nerului cupei. Cupa nu are capac de descărcare$ materialul rezultat prin săpare este reţinut în cupă prin rotirea în plan (ertical a acesteia. în special la e+ecutarea săpăturii cu descărcarea păm*ntului în mi'loace de transport şi mai puţin în depozite. deci în timpul lucrului el se află la partea superioară a săpăturii . %chipamentul de lucru este alcătuit din$ săgeata . Cupa este fi+ată articulat de &raţ şi întoarsă pentru săpare cu secţiunea deschisă şi dinţii în 'os.000-3 rotirea şi co&or*rea cupei. %+ca(atorul echipat cu cupă in(ersă sapă din poziţie fi+ă. su& ni(elul la care staţionează sau se deplasează.0 .!. unde a&ata'ul s1a împărţit în mai multe a&ata'e înguste. Capacitatea cupelor este diferită. înc*t secţiunea deschisă a cupei să fie orientată în 'os. 0n a&ata'ele frontale e+ca(atorul înaintează după o direcţie normală pe frontul de lucru. 8n ciclu de săpare constă din$ co&or*rea cupei p*nă la &aza săpăturii şi înfigerea dinţilor cupei în păm*nt . prin rotirea platformei. la e+ca(atoarele echipate cu cupa dreaptă se realizează schemele.. 2n a&ata'ul lateral. cu sta&ilirea e+actă a succesiunii de săpare şi a succesiunii de circulaţie a mi'locului de transport corespunzător a&ata'ului.. 0B-.se află deasupra ni(elului de staţionare1deplasare a e+ca(atorului. %+ca(atorul cu cupă dreaptă sapă toate categoriile de păm*nturi .00-3 continuarea mişcării de ridicare a cupei concomitent cu mişcarea de retragere a ei .sau a depozitului. astfel înc*t secţiunea deschisă să fie orientată în sus3 descărcarea cupei se face prin rotirea cupei în sens in(ers încărcării. 2n cazul a&ata'elor ad*nci se organizează di(izarea amplasamentului în a&ata'e înguste dispuse.

Cupa este trasă apoi . în general su& ni(elul la care se deplasează. 5lcătuirea excavatorului cu echipament de lucru draglină nu diferă de celelalte e+ca(atoare cu o cupă. cupa lucr*nd su& ni(elul apei. a şanţurilor pentru conducte. în prelungire.articulată la platforma rotitoare . canale. )a final. asemănător e+ca(atorului cu cupă in(ersă. Concomitent..cu a'utorul ca&lurilor de ridicare şi de tracţiune. e+ca(aţii de &alast din al&ia r*urilor. prin slă&irea ca&lului de tracţiune cupa &asculează şi se descarcă. spre mi'locul săgeţii. cupa este rotită în 'urul articulaţiei cu care este prinsă de &raţ pentru a o aduce într1o poziţie în care materialul săpat şi încărcat să nu cadă. săgeata şi &raţul fiind. după care ciclul se reia. apro+imati(. e dă apoi drumul ca&lului de tracţiune astfel înc*t cupa răm*n*nd suspendată de ca&lul de ridicare. a gropilor de fundaţie pentru clădiri ci(ile şi industriale. e+ca(atorul cu cupă in(ersă are aceleaşi domenii de folosire cu e+ca(atorul cu cupă dreaptă3 se utilizează în special c*nd condiţiile locale impun ca e+ecuţia săpăturii să fie realizată cu utila'ul amplasat la partea superioară a săpăturii.:-3 înclinarea a săgeţii poate fi modificată. se slă&eşte &rusc ca&lul de ridicare. apropiindu1se de e+ca(ator. 8rmează înfigerea dinţilor cupei în păm*nt. după care se ridică la înălţimea de descărcare3 platforma e+ca(atorului împreună cu &raţul şi cupa se roteşte spre punctul de descărcare. 8n ciclu de lucru se desfăşoară astfel$ la început cupa este trasă . a canalelor etc. %chipamentul draglină constă dintr1o săgeată . unt utilizate la săpături de şanţuri. C*nd capacitatea cupei este su& 3. %+ca(atorul echipat cu draglină sapă din poziţie fi+ă.umplere. ceea ce permite săparea şi descărcarea la raze mari de lucru.8n ciclu de lucru constă din$ co&or*rea săgeţii şi împingerea cupei la o distanţă c*t mai mare de e+ca(ator. e+ecutarea de ram&lee.3. c*t şi pentru descărcarea în mi'loace de transport. cupa cade li&er pe teren înfig*ndu1se cu dinţii în păm*nt. dec*t în ceea ce pri(eşte echipamentul de lucru care poate înlocui uneori echipamentul de lingură dreaptă sau in(ersă la acelaşi e+ca(ator.apropiată. unde. platforma se roteşte în sens in(ers pentru re(enirea în poziţia de săpare.şi o cupă de formă specială .şi efectuează săparea prin raclare p*nă se umple. pendulează3 în momentul în care cupa a atins amplitudinea ma+imă. continu*nd co&or*rea şi rotirea &raţului în 'urul articulaţiei cu care este prins de săgeată3 păm*ntul este tăiat şi introdus în cupă.2.!. unt utilizate la e+ecutarea de&leelor.suspendată de ca&lul de ridicare . 7raglinele de capacitate mai mare de 3 m3 lucrează de o&icei cu descărcarea în depozit. 22 .cu ca&lul de tracţiune. gropi. %chipamentul draglină prezintă a(anta'ul unei lungimi mari a &raţului. %+ca(atorul echipat cu cupă in(ersă poate e+ecuta săpătură în a&ata'ul lateral sau frontal. 8rmează ridicarea cupei şi rotirea platformei pentru aducerea ei deasupra mi'locului de transport sau depozitului3 descărcarea se realizează prin îndepărtarea &raţului şi rotirea cupei în sens in(ers faţă de încărcare. %+ca(atorul echipat cu cupă in(ersă este un utila' folosit la e+ecutarea săpăturii cu descărcarea păm*ntului îndeose&i în mi'loace de transport dar şi în depozite.A m3 draglinele sunt folosite at*t pentru lucru cu descărcarea în depozit. u& aspectul naturii terenului.9-3 cupa draglinei mai este legată şi de un ca&lu de tracţiune pentru săpare .

c*t şi pentru aşezarea păm*ntului în straturi la lucrările de umplutură.9-.a&ata' lateral îngust.?se produce închiderea fălcilor . Modul de lucru se deose&eşte de al e+ca(atoarelor pre(ăzute cu celelalte echipamente prin faptul că raza de săpare este constantă pentru aceeaşi înclinare a săgeţii şi poate fi modificată numai atunci c*nd e+ca(atorul nu lucrează. )a e+ca(atorul cu comenzi hidraulice operaţiile de închidere şi deschidere a cupei se efectuează cu a'utorul unor cilindrii de presiune. "rin intermediul p*rghiilor . Cupa este suspendată de ca&lul de ridicare . 23 . Draiferele sunt folosite într1o măsură mai mică la săparea păm*ntului în spaţii largi. fiind limitat la categoriile 0 şi 00 şi la o parte din terenurile care se încadrează în categoria 000. Echipamentul de graifer este înt*lnit.!-. cu preluarea materialului din depozite. care sunt mane(rate prin ca&luri.@-. operaţie care se produce prin slă&irea ca&lului de ridicare. graiferul este dotat cu un ca&lu de reţinere . însă sunt indicate pentru spaţii restr*nse şi înguste at*t pentru săpare . %+ca(atoarele echipate cu cupă graifer e+ecută săpături în a&ata'e laterale sau frontale.7in punct de (edere al naturii terenului domeniul de utilizare al e+ca(atorului echipat cu draglină este mai redus. la e+ca(atoarele hidraulice pentru cupe cu capacităţi mici. st*lpi prefa&ricaţi etc.gropi de fundaţii pentru silozuri. pre(ăzut cu un dispoziti( automat de întindere. se derulează simultan am&ele ca&luri iar cupa este lăsată să cadă pe (erticală şi să se înfigă cu dinţii în păm*nt3 prin mane(rarea concomitentă a ca&lurilor de ridicare şi de tracţiune. Nu pot fi folosite la săparea păm*nturilor în terenuri de categoriile 000 şi 0B. ceea ce are drept efect deschiderea cupei rămasă agăţată în ca&lul de tracţiune. pe aceeaşi (erticală sau descriind în plan o circumferinţă de rază constantă.-.:-. în principal. cupa se închide e+ecut*nd săparea păm*ntului şi umplerea ei3 cupa plină este ridicată cu a'utorul ca&lului de ridicare şi de tracţiune care ţine închisă cupa3 prin rotirea e+ca(atorului cupa este adusă deasupra locului de descărcare. chemele de săpare în a&ata'e largi şi compuse sunt similare celor prezentate la e+ca(atoarele cu cupă in(ersă. "entru e(itarea răsucirii cupei în aer. iar elementele din care este alcătuită sunt prinse cu ca&lul de închidere . "rocesul de săpare al e+ca(atorului echipat cu draglină este asemănător cu cel al e+ca(atorului echipat cu cupă in(ersă şi în consecinţă deose&im$ săparea în a&ata' lateral şi săparea în a&ata' frontal . precum şi e+ca(atoarele mecanice. a&ata' frontal îngust-. unde cupa se închide şi se deschide hidraulic. pentru cupe cu capacităţi mari. 5lcătuirea este similară cu ceea a e+ca(atorului echipat cu cupă in(ersă sau cu cupă draglină. e utilizează cu &une rezultate la săparea în păm*nturi de categoriile 0 şi 00 în cazul păm*nturilor lipicioase cu umiditate mare sau la săparea su& apă. Cupa este alcătuită din două părţi articulate între ele. ăparea se desfăşoară astfel$ prin slă&irea ca&lului de ridicare cupa reazemă în ca&lul de tracţiune şi se deschide3 în această situaţie. coşuri de fum. %+ca(atorul echipat cu graifer sapă din poziţie fi+ă su& ni(elul de deplasare. pre(ăzute la partea inferioară cu dinţi. Draiferele mari sunt folosite la lucrări de încărcare în mi'loace de transport.

se urmăreşte ca acesta să fie amplasat. &xca'atoarele cu cupe pe lan( )i săpare trans'ersala$ echipamentul de lucru este alcătuit dintr1un lanţ fără sf*rşit pe care sunt fi+ate cupe tăietoare3 lanţul rulează pe un cadru aşezat perpendicular faţă de poziţia de mers.cu cupe fi+ate pe rotor. în (*rful unui &raţ. ele pot fi cu$ . care susţine rotorul cu cupe tăietoare3 împreună cu sistemul de &enzi transportoare. numit şi elindă..trans(ersală-3 . 1:A l şi greutatea totală a e+ca(atorului J !A t3 1 mi'locii.!9A * şi cu greutatea totală J 2AA t3 1 mari. 7in punct de (edere al modului de săpare. pre(ăzute cu echipament de lucru mo&il.29AA * şi cu greutatea totală J 1AAA t. %linda este prinsă articulat de corpul e+ca(atorului şi suspendată cu ca&luri astfel înc*t poate fi ridicată deasupra sau co&or*tă su& ni(elul pe care circulă3 permite astfel lucrul at*t în a&ata' superior c*t şi în a&ata' inferior. cu cupe a(*nd capacitatea 19. 5cestea se descarcă pe un transportor cu &andă care îndepărtează şi depozitează lateral păm*ntul săpat. în dreptul unui colţ. 2! ..echipamentul de lucru este alcătuit dintr1un &raţ articulat .cariere. Excavatoarele cu mai multe cupe sunt maşini de săpat păm*ntul cu funcţionarea continuă. la săparea canalelor de irigaţii sau la realizarea taluzurilor.. se deplasează pe o linie de cale ferată sau pe şenile.săpare frontală .cu cupe fi+ate pe un lanţ fără sf*rşit3 .-. care11 depozitează lateral şanţului ce se sapă sau îl încarcă direct în mi'loacele de transport. cu cupe de 2AA. alcătuiesc un agregat cu funcţionare continuă de mare eficienţă economică. %ste de asemenea important să se sape înt*i conturul şi apoi mi'locul secţiunii pentru a împiedica alunecarea cupei spre centru. 5&ata'ul se găseşte la o cotă superioară căii e+ca(atorului.săpare laterale . în timpul lucrului. paralel cu tranşeea pe care o sapă. u& aspectul modului de fi+are a cupelor e+ca(atoarele pot fi cu$ .cadru-.. chema de lucru al unui asemenea utila' este arătată în. a(*nd ca organ de lucru mai multe cupe tăietoare de dimensiuni reduse. 2n poziţia de lucru. numite şi e+ca(atoare cu elindă. &xca'atoare cu cupe pe lan( )i săpare longitudinală +săpătoare de )an(uri.sunt alcătuite dintr1un tractor pe care este fi+at cadrul port elindă pe care se deplasează lanţul cu cupe. &alastiere etc. %+ca(atoarele cu elindă se împart în trei categorii$ 1 mici. &xca'ator cu rotor portcupe% cu săpare trans'ersală.. cu cupe de 9AA. elindă se aduce la ni(elul terenului şi se acţionează lanţul cu cupe de către o roată motoare.. asigur*ndu1se o mecanizare comple+ă la e+ecutarea săpăturilor de (olume mari de păm*nt . %+ca(atoarele cu elindă sunt folosite la e+ploatarea carierelor.longitudinală-. "ăm*ntul rezultat din săpare şi ridicat de cupe se descarcă pe &anda de transport. %+ca(atoarele cu cupe pe lanţ şi săpare trans(ersală."entru a reduce efectul suprasarcinii pe care o constituie prezenţa e+ca(atorului pe marginea gropii.

.A . căr&une ş. iar în cele de categorii mai mari . 2n principiu. 5utoscreperele cu capacitate de p*nă la 19. transportă păm*ntul săpat p*nă la distanţa de 3AA m3 cele de :.a(*nd ad*ncimi. pe un transportor cu &andă.. creperele tractate şi autotractate sapă păm*ntul su& formă de &razde succesi(e. !A m.A m3 transportă păm*ntul săpat la distanţe de 9AA . Screperele sunt utila'e pentru lucrări de păm*nt. care efectuează procesele de săpare1încărcare.a.? m lăţime şi 1.. 39 m.autopropulsate. 29 cm. în principal. iar descărcarea pe distanţe de 19 .000.mo(ilelor. iar cele a(*nd capacitatea de peste 19. săparea cu screpere se poate e+ecuta în terenuri de categoriile 0 şi 00. 2AAA m. prin îndepărtarea stratului (egetal şi de steril. la zăcăminte de &alast. la construcţii industriale şi de locuinţe3 1 terasamente de drumuri şi căi ferate. Cu a'utorul screperelor se pot e+ecuta lucrări de săpare . creperele se clasifică după mai multe criterii$ 1 după sistemul de tracţiune$ autoscrepere .. C*nd ad*ncimea sau înălţimea lucrării depăşeşte 1.. iar a stratului de păm*nt descărcat. creperul propriu1zis este alcătuit.ram&leuri. respecti( înălţimi de ma+imum :... piatră. între 2A . (ariază între 1A . dintr1o cupă .. 1. "ăm*ntul săpat prin rotirea cupelor se descarcă c*nd acestea a'ung în poziţia cea mai ridicată..de&leuri.numai după scarificare. cu transportul păm*ntului în ram&lee sau depozite3 1 ram&lee cu transportul păm*ntului din gropi de împrumut sau din depozite3 1 lucrări de compensări la platforme de păm*nt..@ . 9AAA m..şi umplerea ad*nciturilor . 12 m3 şi mare peste 12 m33 1 după modul de încărcare a cupei$ screpere cu o&lon sau cu ele(ator.> m ad*ncime. mi'locie : . pe care sunt fi+ate cupe tăietoare. dacă tractoarele sunt pe şenile şi p*nă la 1AAA m. dacă tractoarele sunt pe pneuri.gropilor-3 1 lucrări de decopertare. !..şi screpere tractate3 1 după capacitatea cupei$ screpere de capacitate mică 3 . 29 . nisip..&xca'ator cu rotor portcupe cu săpare longitudinală +săpător de )an(uri. grosimea stratului de păm*nt săpat 1 în funcţie de caracteristicile la tăiere a acestuia şi de tipul constructi( al utila'ului.susţinută de un cadru şi pre(ăzută la partea inferioară. 5cesta îl de(ersează la mică distanţă...9 m se realizează rampe respecti( pante pentru accesul utila'elor la punctele de săpare şi descărcare. 2n funcţie de tipul constructi( şi de puterea instalată.A m3 uzual . pe toată lăţimea cu un cuţit.. 9 m3.are ca organ de lucru un rotor cu diametru relati( mare... creperele se folosesc cu eficienţă la e+ecutarea mecanizată a următoarelor lucrări de păm*nt$ 1 săpături .A m3 şi mai mari p*nă la distanţa de 9AA m. pe unul din malurile şanţului sau în auto(ehicule.3 1 săpări de tranşee şi gropi de fundaţie de mari dimensiuni.. creperele tractate a(*nd capacitatea de p*nă la :. 0B.şi lucrări de umplutură . transport şi descărcare.de&lee-.A m3 la distanţe de 1AAA . utila'ul poate săpa şanţuri de A. 2.ladă. 3A cm...A m.eficient economic-. prin săparea supraînălţărilor . 8mplerea cupei are loc pe distanţe de apro+imati( ? .

de&leelor. prin tăierea păm*ntului în f*şii distanţate între ele cu apro+imati( o 'umătate din lăţimea cupei . datorită rezistenţelor pe care le înt*mpină screperul$ Lf 1 rezistenţa la deplasare a screperului cu cupa plină3 L 1 rezistenta la taiere a păm*ntului3 Ln 1 rezistenţa la umplere a cupei cu păm*nt3 Lp 1 rezistenţa la deplasare a prismei de păm*nt3 Lfc 1 rezistenţa datorată frecării cuţitului de păm*nt.şi dispuse în formă de şah. p*nă atinge peretele din spate3 în acel moment ea se fr*nge şi continuă să intre în cupă.ăparea păm*ntului cu screpere se recomandă să se e+ecute în linie dreaptă cu tăierea f*şiilor de păm*nt în pantă de ? . at*t în partea din spate c*t şi în cea din faţă. e+ecutarea de&leelor cu descărcarea lui în depozite..înălţimea. este necesară mărirea grosimii f*şiei. f*şia de păm*nt tre&uie să ai&ă o rezistenţă mai mare pentru a putea pătrunde în cupă fără să se fr*ngă3 astfel. spre sf*rşitul umplerii cupei. fiecare cu mai multe (ariante. 2n timpul săpării apare necesară o forţă de tracţiune sporită faţă de cea din timpul transportului. păm*ntul săpat nu mai poate intra în cupă dec*t străpung*nd şi ridic*nd straturile de păm*nt care se găsesc de'a în ea3 dacă nu se realizează acest lucru. e+ecutarea lucrărilor de compensări pentru platforme industriale etc. 2: .. umplerea cupei nu mai continuă deşi în interiorul ei mai este loc.9 m din gropile de împrumut laterale. ori micşorarea f*şiei tăiate. e pot adopta două tipuri mari de scheme tehnologice de &ază$ scheme eliptice şi scheme în opt. amplasare ce determină distanţa de transport a păm*ntului3 1 ad*ncimea . care determină şi modul de realizare a decli(ităţilor3 1 lungimea frontului de lucru şi (olumul de păm*nt. sau a ram&leelor în raport cu gropile de împrumut. chema tehnologică de deplasare în elipsă se utilizează la e+ecutarea ram&leelor cu înălţimi de 1. 1AG.. 1. f*şia de păm*nt săpat se deplasează la început relati( uşor pe partea inferioară a cupei.A . chema tehnologică de deplasare în spirală se foloseşte la e+ecutarea de ram&lee largi. folosirea unei forţe de tracţiune sporite.A m. alunec*nd pe deasupra f*şiei anterioare. 7upă umplerea zonei inferioare a cupei. în trepte de lungime şi ad*ncime descrescătoare pe măsura a(ansării săpării sau în şah. 5stfel. în consecinţă.. c*nd$ 1 gropile de împrumut sunt situate pe am&ele părţi ale acestora3 1 e+istă posi&ilitatea de a descărca păm*ntul perpendicular pe a+a longitudinală a ram&leului3 1 lungimea parcursului de descărcare este egală sau mai mică dec*t lăţimea ram&leului$ 1 diferenţa de ni(el între groapa de împrumut şi ram&leu nu depăşeşte 3. chemele tehnologice de deplasare a screperului în timpul lucrului se alcătuiesc în funcţie de$ 1 amplasarea de&leelor în raport cu depozitele de păm*nt.

în su(eică zig1zag. în &uclă du&lă ş. cu întoarceri alternati(e de 1?AK pe o parte şi pe cealaltă.din gropi de împrumut amplasate pe am&ele părţi ale acestora. 5(anta'ele acestei scheme tehnologice de deplasare în comparaţie cu cele eliptice sunt următoarele$ în timpul unui ciclu de lucru. put*ndu1se modifica unghiul acesteia faţă de direcţia de mers . şi în special de&leul. caracterizează echipamentul de tiltdozer. de la un unghi ascuţit p*nă la unul o&tuz. respecti( în dreptul rampei. are lăţimi mari. prin întoarceri cu raze de (ira' minime. constituie echipamentul de (aridozer3 c*nd lama este orienta&ilă în plan orizontal.9 m.mai mari dec*t 1. uldozerul este alcătuit dintr1un tractor pe şenile sau pe pneuri.în partea din mi'loc a optului. în cazul tipurilor mai (echi. realiz*nd o economie de timp şi reduc*nd distanţa de mers în gol pe flu+ul de deplasare faţă de schema în spirală .unul din capetele lamei ridic*ndu1se pe o înălţime de 23 .cu p*nă la 29K-.şi a de&leelor ad*nci. echipamentul se numeşte angledozer3 posi&ilitatea de rotire a lamei în plan (ertical .. ceea ce pro(oacă uzura rapidă a unei singure părţi a pieselor ce compun mecanismul de deplasare3 pentru a împiedica uzura inegală a respecti(elor piese se recomandă schim&area periodică a direcţiei de întoarcere a screperului.este de 3AK 1 !AK astfel că răm*n anumite porţiuni de păm*nt care tre&uie săpate ulterior. pe care este montat echipamentul de lucru. creperul e+ecută parcursuri în formă de &ucle independente at*t la încărcare c*t şi la descărcare. e aplică acolo unde ram&leul. 7eza(anta'ul constă în faptul că screperul e+ecută întoarceri întotdeauna pe aceeaşi parte. pentru e+ecutarea ram&leelor înalte .înalte şi de lungime mare. Drupa schemelor tehnologice de deplasare în opt cuprinde şi (ariantele în zig1 zag.2A cm. chema tehnologică de deplasare în zig1zag se utilizează la e+ecutarea ram&leelor . chema tehnologică de deplasare în &uclă du&lă este indicată la e+ecutarea săpăturilor şi umpluturilor la platforme industriale şi c*nd păm*ntul se transportă pe distanţe mai mari de 2AA m. cu posi&ilitatea de (ariere a unghiului fiecăreia din cele două 'umătăţi faţă de direcţia de mers. la care sunt necesare căi de acces speciale pentru screper.a. în faţa 2> . tăierea unui strat de păm*nt a cărui grosime (ariază între 1A. dar necesită mai multe drumuri de acces care tre&uie întreţinute continuu... )ama dreaptă perpendiculară pe direcţia de mers constituie echipamentul propriu1zis de &uldozer3 lama articulată în a+.. =otirea screperului . chema tehnologică de deplasare în opt se foloseşte pentru compensări de păm*nt la platforme industriale.minimum de 2 ori pe schim&ul de lucru-.unde pentru o singură descărcare screperul efectuează două întoarceri-3 screperul e+ecută (ira'e mai line. chema de lucru asigură o economie la întoarceri faţă de schema de lucru în opt. . @9 cm-. ăparea cu &uldozerul presupune înfigerea lamei în păm*nt şi apoi prin împingere. chema tehnologică de deplasare în su(eică zig1zag se realizează prin mişcarea trans(ersală de dute1(ino cu deplasarea continuă a frontului de lucru. screperul e+ecută două operaţii de încărcare şi două de descărcare a cupei. %chipamentul de lucru este constituit dintr1o lamă susţinută de un cadru care este acţionată de cilindrii hidraulici sau de ca&luri.chemele eliptice au a(anta'ul că distanţa de transport a păm*ntului poate (aria pe măsura deplasării frontului de lucru.

sau la cota inferioară a gropilor de fundaţii sau de împrumut3 1 păm*ntului descărcat de e+ca(ator sau de mi'loace de transport.h/ dată. 1AA m.în trepte cu (ariante de tăiere$ în formă de pană. "entru e(itarea suprasolicitării motorului ca şi pentru sporirea producti(ităţii.. fie ca utila' independent.. scarificare.9 m ad*ncime cu deplasarea păm*ntului în depozite . cu formarea depozitelor3 1 la locul de încărcare sau din depozite pro(izorii.faţă de suprafaţa solului. dinţi de ferăstrău şi dreptunghiulară. 2. între 9 . &. ăparea cu formarea prismei de păm*nt în faţa lamei foloseşte cea 3AG din durata totală a ciclului de lucru a &uldozerului. 7istanţa de transport a păm*ntului cu &uldozerul pe şenile este cuprinsă frec(ent între 9 . defrişare.9 m şi pante su& 2AG-...deplasarea păm*ntului$ 1 săpat şi de alte utila'e. fie ca utila' de completare într1o sistemă de maşini.lamei se formează o CprismăM de păm*nt care este deplasată prin împingere la locul de depozitare sau dacă păm*ntul tre&uie împrăştiat. de dimensiunile frontului de lucru etc.săparea pamatului$ 1 din gropi de împrumut laterale pentru e+ecutarea ram&leelor de 1. de condiţiile de lucru. se utilizează următoarele procedee de săpare cu &uldozerul..la o înălţime .ni(elarea$ 1 umpluturilor în straturi uniforme şi a terenurilor ondulate3 1 curăţirea şi defrişarea terenurilor naturale..9 m înălţime3 1 pentru e+ecutarea de&leelor de 1. d.9 . c. creşte forţa de tracţiune a &uldozerului. Nuldozerul are o utilizare comple+ă.. =ezistenţa de deplasare creşte progresi( pe măsura formării prismei de păm*nt în faţa lamei3 o reducere a acestei rezistente şi deci o creştere a producti(ităţii se poate o&ţine aplic*nd procedeul de săpare în formă de pană sau dinţi de ferăstrău a(*nd timpul de tăiere de :AG şi respecti( >AG din timpul necesar tăierii dreptunghiulare.formarea grămezilor . a păm*ntului$ 1 în pantă . scade rezistenţa la deplasare a utila'ului şi a prismei de păm*nt etc3 . consum*nd cea mai mare parte din energia necesară efectuării unui ciclu.pe distanţe su& 1AA m-3 1 pe terenuri cu decli(ităţi3 1 pentru realizarea gropilor de fundaţii .9 . şi cu cel pe pneuri.în spaţii largi-. 2n funcţie de caracterul lucrărilor. 2. 2? . la următoarele lucrări$ a.. inclusi( decaparea stratului (egetal3 1 terenului la platforme.de regulă cu înălţimi mai mici dec*t 2. ni(elare. e. cuţitul lamei se menţine ridicat . scoaterea &uturugilor. ţin*nd cont de faptul că în timpul transportului o parte din păm*nt se pierde pe la e+tremităţile laterale ale lamei.e+ecutarea umpluturilor$ 1 generale3 1 pentru acoperirea gropilor de fundaţii şi a conductelor aşezare în tranşee. 2AA m. împrăştierea păm*ntului cu &uldozere. distingem tehnologii de umplere a şanţurilor.

remorcate de un tractor-. gredere tractate . păm*ntul tăiat . taluzare. e+ecută cursa în gol3 după un nou (ira'.pe d*m&uri-.alternati(e. &uldozerul a(*nd o deplasare paralelă cu latura scurtă a gropii de fundaţie. cu un unghi ascuţit faţă de direcţia cursei utile şi.. de tipul &uldozerului şi lăţimea şanţurilor. !rederele sunt utila'e terasiere care e+ecută lucrări de săpare şi deplasare a păm*ntului. se recomandă adoptarea tehnologiei f*şiilor longitudinale.alcătuite dintr1 un saşiu pre(ăzut cu un a+ şi două roţi.tehnologia f*şiilor încrucişate3 &uldozerul se deplasează după două direcţii o&lice încrucişate . /ehnologia de ni(elare cu &uldozerul se recomandă pentru profilarea definiti(ă la cotele din proiect a terenurilor care nu prezintă pante mai mari de 3AG. Scheme tehnologice de ni'elare Ni(elarea se e+ecută prin curse circulare succesi(e ale &uldozerului.tehnologia f*şiilor paralele3 &uldozerul se deplasează. folosind angledozere şi a f*şiilor trans(ersale. "entru cazul şanţurilor largi. efectu*nd cursa utilă.şi deplasează păm*ntul perpendicular pe frontul de lucru. %ste o (ariantă superioară a primei.1. grederele se clasifică în autogredere . utila'ul efectuează un (ira' . cu (iteză mică. %chipamentul principal de lucru al autogrederului este o lamă portcuţit. !AK-3 2@ . prin mersul înapoi. chema tehnologică de lucru în zig1zag cu depozitarea laterală a păm*ntului săpat.9A m. )ama grederului poate lua di(erse poziţii de lucru faţă de a+ul şasiului.. se recomandă$ . de regulă. şi anume$ 1 se poate roti în 'urul a+ei sale (erticale. 7upă sistemul de tracţiune...9 . "entru şanţurile înguste. adun*ndu1se în faţa lamei care1l deplasează în (ederea umplerii gropilor.autopropulsate-. cealaltă 'umătate transport*nd1o la întoarcere în ram&leul anterior. se foloseşte în cazul săpării gropilor de fundaţii cu ad*ncimea de p*nă la 1. în cazul schemei tehnologice de lucru în su(eică zig1zag.pe şanţ.. reia săparea şi deplasarea păm*ntului de la locul de încărcare. 7upă descărcarea lamei. precum şi lucrări de ni(elare. Scheme tehnologice de umplere a )an(urilor 5ceste scheme tehnologice depind. /oate cursele cu e+cepţia cursei a cincea se e+ecută prin deplasarea înainte.Scheme tehnologice de săpare chema tehnologică eliptică se foloseşte c*nd sunt de e+ecutat mai multe ram&lee şi de&lee succesi(e3 &uldozerul sapă şi transportă 'umătate din păm*nt într1unul din ram&lee. utiliz*nd &uldozere cu lamă standard. depozitul de păm*nt se află în imediata apropiere. înclinat sau perpendicular faţă de a+ul longitudinal al şanţului3 . &uldozerul sapă f*şii paralele . în principal. deoarece conduce la o creştere a producti(ităţii. c*nd.3. prin micşorarea distanţei parcurse de &uldozer. la care depozitul de păm*nt este mai mare şi amplasat la o oarecare distanţă faţă de şanţ. cel puţin cu 3A cm. cu acelaşi unghi. 5 cincea cursă se e+ecută prin deplasarea &uldozerului înapoi cu (iteza a doua.rotire pe loc-. la cursa acti(ă.unghi de cuprindere 39K . (ariindu1se unghiul pe care lama îl face în plan orizontal cu direcţia de mers . Cursele se e+ecută astfel înc*t lama să se suprapună pe precedenta sa urmă. de lungime mai mare şi înălţime mai mic ă dec*t cea a &uldozerului.

încep*nd de la margine către a+. finisarea taluzului se face în două faze$ înt*i se ni(elează partea inferioară a taluzului.. 9. efectu*nd una sau două treceri succesi(e3 f*şiile ni(elate se (or suprapune pe minimum 3A cm3 1 finisarea taluzului ram&leelor şi gropilor de împrumut se e+ecută cu autogrederul în două treceri cu lama scoasă în afară.(alorile minime sunt indicate la săparea terenurilor sla&e-3 1 se poate translată pe (erticală (ariindu1se simultan grosimea stratului săpat şi înclinarea platformei.în straturi uniforme a păm*ntului3 . apoi se finisează partea lui superioară cu a'utorul unui taluzor fi+at de lama autogrederului care se deplasează de1a lungul acostamentului.. chemele tehnologice de lucru cu grederele depind de natura lucrărilor e+ecutate. sau metoda în e(antai.împrăştierea .A m. ca pentru Oma+ I 1. )ucrările de umpluturi cuprind următoarele acti(ităţi tehnologice$ . coşuri de fum. astfel$ 1 la lucrările de săpare şi ni(elare. ram&leelor sau de&leelor.A m înălţime. Drederele se folosesc la lucrări de profilarea taluzurilor... ni(elarea platformelor şi întreţinerea drumurilor de păm*nt. 7acă Oma+ P 1. 8mpluturile de păm*nt se realizează la platformele pentru construcţii industriale.1 se poate roti în 'urul unei a+e longitudinale. la fundaţii de silozuri. schema eliptică3 1 pentru ni(elare este indicat ca autogrederul să efectueze curse circulare. dacă înălţimea ma+imă a ram&leului Oma+ J 1.aşternerea.A m.udarea fiecărui strat în parte sau uscarea lui atunci c*nd este cazul3 . între 29K şi ?9K .. e+ecutarea şanţurilor.A m. 3A . A. 8tila'ul se deplasează în lungul ram&leului.. astfel înc*t să taie părţile mai ridicate iar cu păm*ntul acumulat prin tăiere să umple ad*nciturile3 se recomandă schema logică de lucru în zig1zag sau eliptică3 1 la săparea şanţurilor cu ad*ncimi de p*nă la A. inclusi( îndepărtarea lui pe distanţe de 1A . lama grederului tre&uie lăsată cu c*ţi(a cm su& ni(elul terenului. 3A cm.. la şanţuri pentru conducte ş. c*nd circulă pe am&ele părţi ale şanţului3 1 la e+ecutarea ram&leelor este fa(ora&ilă deplasarea păm*ntului săpat din şanţuri sau din gropi de împrumut3 1 la profilarea taluzului unui ram&leu sau de&leu. 2A m.. e pot profila ram&lee de 2. a. (ariindu1se înclinarea trans(ersală a lamei su& un unghi de 19K 1 2AK3 1 se poate modifica unghiul de tăiere a lamei faţă de planul de deplasare al muchiei. )ucrările e+ecutate cu grederul nu mai necesită operaţii de finisare.@ m se foloseşte metoda f*şiilor paralele c*nd grederul circulă pe o singură parte a şanţului.? . împrăştierea materialelor descărcate din alte mi'loace de transport etc. săparea stratului (egetal în grosime de 1A . 3. 7istanţa economică minimă la lucru cu autogredere este de 9A m. lama grederului tre&uie înclinată astfel înc*t să formeze cu orizontala un unghi egal cu panta taluzului.9 . adapt*ndu1se fa(ora&il.compactarea păm*ntului strat cu strat.

"rin încercări de la&orator şi de teren s1a determinat umiditatea optimă de compactare . de natura şi umiditatea păm*ntului. 31 . Dradul de compactare realizat depinde de felul utila'ului de compactare. rezistenţa de tăiere. %ste important să se ţină seama de unele reguli pentru e+ecutarea umpluturilor $ . de grosimea stratului supus compactării.c*nd umiditatea păm*ntului este mai mare sau mai mică cu peste 2G faţă de cea optimă. 8darea în spaţii largi se e+ecută mecanizat. C*nd umiditatea reală L Q Lopt este necesară udarea păm*ntului strat cu strat. 7acă umiditatea păm*ntului reală L R Lopt se efectuează uscarea păm*ntului timp de 2 . 8darea păm*ntului în spaţii înguste se e+ecută manual cu un furtun sau cu o stropitor. fisuri. 3 zile prin întinderea şi întoarcerea lui de 2 . la care păm*ntul compactat a'unge la o greutate (olumică ma+imă în stare uscată. cu grosimi de 19 . 3 ori. greutate (olumică. lucrările se (or opri şi se (or lua măsurile tehnice necesare înlăturării pericolelor e+istente.înainte de e+ecutare a umpluturii se face compactarea păm*ntului natural de su& (iitorul ram&leu3 . 2n cazul împrăştierii în spaţii înguste şi restr*nse umpluturile sunt realizate la şanţuri de conducte. .atunci c*nd se constată stări care ar putea determina sau fa(oriza pierderea sta&ilităţii săpăturilor .umeziri locale accentuate. se (or lua una din măsurile de uscare sau umezire3 . 2n cazul împrăştierii în spaţii largi păm*ntul se aduce pe sectorul de lucru cu mi'loacele de transport.3 . cu un consum redus de energie de compactare. care îl împrăştie în straturi uniforme.-.materialul se aşează în umplutură în straturi orizontale pe toată lăţimea ram&leului. pentru e(itarea accidentelor. iar dacă umiditatea este foarte mare se tratează cu (ar. la fundaţii de coşuri de fum. Mărimea umidităţii păm*ntului în momentul compactării are un loc important. Drosimea totală a umpluturii se realizează din mai multe straturi aşezate uniform. mărirea capacităţii portante. prin stropire din mers cu autocisternă sau cu cisternă tractată.Lopt-. reducerea permea&ilităţii şi a sensi&ilităţii la umezire etc. "rin operaţia de compactare tre&uie realizat gradul de compactare presta&ilit .prescris-. zgură. aceasta fiind principalul indice de calitate al compactării. creşterea masei (olumice. 8miditatea optimă depinde de natura păm*ntului şi de caracteristicile utila'elor de compactare.de unde se preia cu &uldozere sau autogredere. curgeri de taluz etc.păm*ntul aşezat în umplutură nu tre&uie să conţină &ulgări şi să fie omogen ca porozitate3 . se descarcă în depozite pro(izorii . Compactarea păm*ntului se efectuează în scopul consolidării terenului şi creşterii sta&ilităţii lui. sta&ilizatori chimice.umiditatea păm*ntului aşezat să fie c*t mai aproape de cea optimă. 1AA cm. cum sunt$ capacitatea de compactare.2n funcţie de dimensiunile frontului de lucru se deose&esc$ împrăştieri ale păm*ntului în spaţii largi şi în spaţii înguste sau restr*nse. influenţ*nd proprietăţi. "rin acti(itatea de compactare se o&ţin următoarele efecte$ eliminarea sau reducerea accentuată a tasărilor ulterioare.grămezi. ni(elate şi compactate fiecare în parte3 acestea se numesc straturi elementare orizontale.

Cu c*t gradul de compactare se apropie de 1AAG. a'ung*nd mai repede la compactarea prescrisă.păm*nturi argiloase-.remorcate-.picior de oaie-. utila'e tractate . pneuri şi crampoane-3 1 modul de deplasare al utila'ului.lise-$ cu proeminenţe de tipul celor cu crampoane .7upă metoda greutăţii (olumice relati(e. %le pot fi grupate după următoarele criterii principale$ 1 suprafaţa de acţionare a utila'ului$ cu feţe netede . în G-.metode com&inate . grilă3 cu pneuri . posi&ilă de realizat şi sta&ilită.păm*nturi prăfoase şi nisipoase. controlată prin gradul de compactare se determină cu relaţia$ 0= γ de γ d ma+ ⋅ 1AA . 2n general. greutate (olumică în stare uscată efecti( realizată3 γ d ma+ 1 greutate (olumică în stare uscată ma+imă. pietriş. segmenţi. tamping.γ .rulare şi &atere. după care se calculează greutatea (olumică în stare uscată efecti( realizată cu relaţia$ γ de = γ 1+ ! 1AA .metoda "roctor modificat. numite şi tă(ălugi3 utila'e autopropulsate3 32 . m*l-.nisip.compactarea prin rulare3 . din mi'locul şi din &aza stratului respecti(. "rincipalele metode folosite la compactarea păm*ntului sunt următoarele$ . "e teren se o&işnuieşte să se determină greutatea (olumică a păm*ntului . Dreutatea (olumică în stare uscată efecti( realizată se determină prin c*ntărire. de regulă.metoda "roctor normal$ . "ompactarea păm#ntului în spaţii largi. (i&rare şi &atere-.pneuri şi feţe netede.G- unde$ γ de .la umiditatea naturală . gradul de compactare se defineşte ca fiind raportul dintre starea de îndesare realizată la un moment dat şi starea de îndesare ma+imă a păm*ntului. sla& coezi(e . prin măsurători pe c*te trei pro&e prele(ate de la suprafaţa.an(elope-3 mi+te sau com&inate .compactarea prin (i&rare3 . Calitatea umpluturilor. prin încercări de la&orator. păm*nturile necoezi(e se compactează mai uşor ca cele coezi(e. cu at*t păm*ntul este mai &ine compactat.ENFm3- "entru alegerea celui mai &un păm*nt pentru realizarea umpluturii se folosesc două metode de determinare a caracteristicilor de compactare a păm*nturilor şi anume$ .compactarea prin &atere3 . 7in punct de (edere al compactării se deose&esc trei grupe de păm*nturi$ necoezi(e . Utila1ele de compactare prin rulare realizează compactarea prin presiune statică sau prin (i&rare. coezi(e şi foarte coezi(e .S. piatră spartă-.

sau cu am&ele rulouri cu crampoane3 compactor mi+t. segmente . =ulourile tri'ant se utilizează la e+ecutarea umpluturilor la fundaţii. "entru compactarea păm*nturilor la drumurile interioare de şantier.tă(ălugii.picior de oaie-. Comanda du&lă şi două posturi de conducere. plăci de fontă-. 8tila'ele autopropulsate se pot deplasa înainte şi înapoi3 sunt destinate cu precădere lucrărilor rutiere. compactarea efectu*ndu1se fără întoarcerea utila'ului. în triunghi etc. fiecare strat se compactează prin trecerea de mai multe ori a utila'elor pe acelaşi loc. adică masa mărită prin lestare cu apă. "entru realizarea gradului de compactare prescris.&are-. trei. ocup*nd poziţii de lucru în serie. #iecare strat elementar orizontal se compactează separat şi numai după compactarea completă a stratului respecti( se procedează la împrăştierea stratului următor. "arametrii tehnologici importanţi la compactarea păm*ntului sunt$ greutatea. frăm*ntare. "entru mărirea producti(ităţii la compactare. =ulourile sunt dispuse astfel înc*t suprafeţele călcate de cele două rulouri din spate să se suprapună parţial peste suprafaţa călcată de ruloul din faţă. în special al păm*nturilor coezi(e ..tampoane-. drumuri etc. a celor su& formă de &ulgări. grosimea stratului de păm*nt compactat şi numărul de treceri. tă(ălugii se cuplează c*te doi. amplasate simetric. =ealiz*nd o presiune mare. se folosesc frec(ent rulourile tandem.. a(*nd fi+ate pe rulouri proeminenţe$ crampoane . cu un singur rulou cu crampoane. 8tila'ele de compactat cu feţe netede se folosesc. autopropulsat.argile plasticecu umiditate mare. Compactarea cu utila1e cu crampoane2 Compactoarele cu crampoane acţionează prin rulare.grătare-. grilă . în paralel. %le fa(orizează compactarea în 33 . diguri. a(*nd puntea din spate pe pneuri şi un rulou cu crampon. sau chiar în interiorul halelor industriale. după compactarea primară realizată cu celelalte utila'e.necesită un front de lucru mai mare şi locuri pentru întoarcere3 pot fi cuplate două sau trei rulouri la un tractor.. permit lucrul identic în mers înainte şi înapoi. compactor tandem.masa utila'ului$ masa proprie3 masa lestată. pot fi$ rulou cu crampoane tractat. 8tila'ele de compactat cu feţe netede acţionează prin rulare şi presiune. cu două rulouri şi două osii3 utila'ul autopropulsat triple+. la compactarea de finisare a umpluturilor.ţagle. cu trei rulouri şi trei osii. 7in punct de (edere constructi(. presiune. dedusă teoretic şi confirmată e+perimental. tamping . Cele tractate .de ad*ncime-. Compactarea cu utila1e cu fe(e netede2 8tila'ele folosite sunt$ ruloul tractat3 utila'ul autopropulsat tandem. platforme de lucru. sau chiar mai mulţi. compactoarele cu crampoane sunt indicate pentru compactarea primară . %le compactează straturi relati( su&ţiri de 1A . &alast sau prin adăugarea unei mase suplimentare . =uloul triple+ asigură o suprafaţă fără deni(elări. în general. Compactorul cu crampoane tamping tandem este un utila' modern3 fiecare rulou este acţionat de un motor independent şi sunt legate între ele printr1o articulaţie centrală. 2A cm şi necesită un număr mare de treceri. #orma optimă. este a cramponului tamping. platforme.

29 cm cele de tip uşor şi mediu şi 3A .3F!3 9F:-. compactorul (i&rator tandem. 0n scopul acoperirii întregii lăţimi de lucru. astfel că în final (olumul păm*ntului compactat (a fi mai mic. presiune. 8tila'ele de compactare (i&ratoare pot fi pre(ăzute şi cu crampoane sau pot fi com&inate cu compactoarele pe pneuri. în timp ce profilul plat. în plan pe cele două osii. în comparaţie cu cele cu acţiune statică sau prin &atere. "rin (i&rare se compactează foarte &ine$ păm*nturile necoezi(e. &etonul asfaltic... Compactoarele cu crampoane au tendinţa de a af*na stratul de la suprafaţă pe o grosime δ a H ! .. respecti( apropierea particulelor. 7e la suprafaţa terenului undele de presiune se transmit în sol şi. Numărul de treceri este de nt H ! .. dar poate fi şi par. 1A treceri pentru cei de masă mare... tractate sau autopropulsate. %fectul de (i&rare (a fi cu at*t mai mare cu c*t forţele de coeziune sunt mai mici şi cu c*t gradul de neuniformitate al particulelor este mai mare. frăm*ntare.. Compactoarele pe pneuri asigură o repartiţie mai uniformă a presiunilor. : cm3 din acest moti( se lucrează cu sisteme de maşini$ compactor cu crampoane pentru compactarea primară şi compactor neted pentru finisare. păm*nturi necoezi(e sau sla& coezi(e... 8tila'ele de compactare prin (i&rare sunt$ ruloul (i&rator tractat. oscilaţiile organului de lucru. 19 ori pentru cei de masă mică şi medie şi de 9 . compact*nd toate tipurile de materiale. pneurile se dispun decalat. fără întoarceri la capătul sectorului de lucru. : pentru păm*nturi necoezi(e şi nt H ? . Numărul de treceri este de 1A . su& formă de impacturi.. ca urmare. sta&ilizate. 2A 1 9A cm şi chiar de ?A cm. Numărul lor poate fi impar. &ara'e. neted sau cu crampoane.. compactorul mi+t autopropulsat cu pneuri1rulou. Compactarea cu utila1e 'i3ratoare2 8tila'ele (i&ratoare acţionează la suprafaţa terenului transmiţ*ndu1i acestuia. Compactoarele pe pneuri pot fi tractate sau autopropulsate$ ultimele sunt cele mai răsp*ndite. umplutura din piatră spartă. iar utila'ele au puteri instalate şi mase proprii specifice mai mici. 2n cazul compactării straturilor de grosime mare.profunzime a stratului şi legătura dintre straturi .. "rofilul ad*nc al pneurilor este utilizat pentru compactarea păm*ntului. 9A cm cele de tip greu. efectuează compactarea prin mers înainte1înapoi. loessoide. iar ultimele treceri. păm*nturi coezi(e cu umiditate ridicată. Compactarea cu utila1e pe pneuri2 Compactoarele pe pneuri acţionează prin rulare. 12 pentru păm*nturi coezi(e.. se recomandă ca primele treceri să se realizeze cu compactoare uşoare. e utilizează pentru e+ecutarea lucrărilor de umpluturi la diguri. asigură o ad*ncime de compactare mai mare. 5ceste compactoare au o mo&ilitate mare. cu compactoare grele. menţin*nd un timp mai îndelungat presiunile ma+ime asupra păm*ntului3 de aceea necesită un număr mai mic de treceri dec*t compactoarele cu rulou neted şi compactează straturi de păm*nt mai mari$ 19 . faţăFspate . Compactarea sectoarelor de lucru% a straturilor elementare )i a fâ)iilor de lucru2 2mprăştierea şi udarea păm*ntului se efectuează alternati( cu operaţia de 3! . fundaţii de drumuri etc. particulele solide ale păm*ntului sunt supuse stării de mişcare oscilatorie şi presiunii. rezult*nd o gamă largă de tipuri de utila'e. la compactarea îm&răcăminţilor asfaltice. ceea ce determină deplasarea.. Compactarea prin (i&rare. Compactarea se face în straturi de grosime mare.

(a fi mai redusă în perioadele de însorire puternică sau de ploi astfel înc*t să fie împiedicată e(aporarea apei din păm*nt în timpul însoririi sau pătrunderea e+cesi(ă a apei în timpul ploios.. automacarale etc. ci la o distanţă egală cu înălţimea umpluturii faţă de muchia platformei$ la trecerile următoare compresorul se apropie treptat de muchia platformei. în prima trecere utila'ul tre&uie să acopere întreaga suprafaţă a stratului supus compactării... termin*ndu1se la mi'locul sectorului. ! tone. 8rma lăsată de utila'e la o trecere este o f*şie de lucru de lăţime corespunzătoare lăţimii utila'ului. fontă sau &eton armat. "ompactarea prin $atere se realizează prin şocul repetat produs de o masă relati( mare. Maiurile sau plăcile &ătătoare grele .9 m. 2n acest fel se asigură o uniformitate a compactării.&ătătoare.. lăsată să cadă de la o anumită înălţime. )ungimea sectorului de lucru . "entru înălţimi mai mari. 29 cm. în procesul de compactare efecti(ă. 3.A m. Schemele tehnologice2 chemele de mecanizare se alcătuiesc în funcţie de destinaţia construcţiei. prin răsturnarea compresorului.) P 1AA m. compactarea se începe de la una din marginile sectorului de lucru spre interior. chema de mecanizare circulară se aplică la compactare ram&leelor largi care permit întoarcerea con(oiului de utila'e pe lăţimea sa. în funcţie de tipul utila'ului şi de lăţimea de trecere a acestuia. după care operaţia se reia p*nă la efectuarea numărului de treceri sta&ilit prin proiect. deoarece acoperirea suprafeţei stratului se face în mod succesi( fără a se lăsa zone parţial.sunt confecţionate din oţel. iar în ziua următoare se compactează. /recerile încep de la una din marginile ram&leelor şi se termină la cealaltă margine. care ulterior ar putea produce deformaţii.l . /ronsoanele de lucru adiacente se suprapun între ele. suspendate şi acţionate de utila'e de ridicare . după care urmează compactarea părţii centrale. utila'ul să se deplaseze numai în linie dreaptă. transport şi împrăştiere3 într1o zi pe un sector se împrăştie un strat orizontal elementar. la compactare cu o lăţime. prima trecere nu se face chiar de la margine.. chema de mecanizare mi+tă circulară zig1zag realizează compactarea longitudinală a sectorului de la margini către interior3 este indicată la lucrări rutiere unde compactoare autopropulsate efectuează compactarea prin mersul înainte1înapoi. sau deloc compactate. de dimensiunile frontului de lucru şi de tipul şi de tipul constructi( al utila'ului. )a toate schemele de mecanizare tre&uie a(ut în (edere ca.compactare pe perechi de sectoare de lucru. macarale pe pneuri sau pe senile. )a fiecare trecere utila'ul realizează o suprapunere a f*şiilor adiacente pe o lăţime s H 1A . d H 2. au forma unor &locuri tronconice sau tronco1piramidale cu 39 . 8tila'ele de compactare se corelează cu cele de săpare. chema de mecanizare în zig1zag se aplică la compactarea ram&leelor înguste.. în (ederea pre(enirii unor e(entuale accidente. unde nu se poate efectua întoarcerea utila'ului şi unde este indicată folosirea compactoarelor autopropulsate care efectuează deplasarea prin mersul înainte1înapoi cu (ira'e su& un unghi mai mic de @AK. C*nd înălţimea totală a umpluturii este mai mică de 1.A .e+ca(atoare cu &raţ de macara.grele. "rincipalele utila'e folosite sunt maiurile şi plăcile .-.

folosind maiuri mecanice cu e+plozie... compactarea se efectuează astfel$ 1 prin &atere.d 1 diametrul sau latura suprafeţei de &atere a maiului-. &olo(ani. după circumferinţa de rotire a &raţului de macara. Drosimea stratului se sta&ileşte în funcţie de dimensiunile plăcii sau maiului. pentru un număr de patru lo(ituri pe acelaşi loc.este circulară sau pătrată.O H 1. Compactarea se e+ecută p*nă la atingerea refuzului de compactare..9 . uprafaţa de &atere .. :-. "entru e+ecutarea compactării prin &atere cu placa sau maiul acţionat de e+ca(ator. 1..&aza. sau maluri electromecanice3 1 prin (i&rare. urmele plăcii sau maiului greu sunt decalate astfel înc*t prin suprapunerea urmelor pe am&ele direcţii să se cumuleze numărul necesar de lo(ituri pe acelaşi loc.. folosind maiuri sau plăci compactoare (i&ratoare. 2n (ederea asigurării unei compactări uniforme. păm*ntul se aşează în straturi şi se ni(elează cu &uldozerul. pentru a se putea păstra paralelismul f*şiilor compactate.. argiloase cu plasticitate redusă. "arametrii tehnologici sunt$ înălţimea de cădere . 7upă sta&ilirea înălţimii de cădere şi a numărului de lo(ituri. Maiurile şi plăcile &ătătoare grele sunt utilizate în special pentru lucrări de consolidare a terenurilor de ad*ncime sau de suprafaţă şi în mai mică măsură pentru compactarea umpluturilor propriu1zise3 se recomandă pentru r păm*nturi st*ncoase . de tip &roască. Capacitatea de ridicare a macaralei tre&uie să fie mai mare de 1. 9. se e+ecută operaţia de compactare3 se face în f*şii de arc de cerc..9 . au suprafaţa de contact cu păm*ntul pre(ăzută cu nişte came care au rolul de a sfăr*ma &ulgării de păm*nt şi a transmite şocul în ad*ncime. de umiditatea păm*ntului şi regimul de &atere .A ori masa maiului sau a plăcii. 4 schemă de mecanizare simplă la compactarea prin &atere cu mai suspendat la e+ca(ator... 5tunci c*nd dimensiunile suprafeţei de compactare nu permit circulaţia utila'elor.A m-$ grosimea stratului de păm*nt după compactare . 7omeniul de folosire al compactării prin &atere este limitat la spaţii unde nu pot fi folosite utila'ele care lucrează prin rulare. turnurilor de răcire. numărul de lo(ituri pe aceeaşi urmă-. Metodele de compactare prin &atere prezintă şi unele deza(anta'e$ compactare neuniformă în ad*ncime3 suprafaţa răm*ne deni(elată şi necesită o compactare de finisare$ producerea de şocuri care dăunează construcţiilor şi taluzurilor din apropiere..13. 1. 2. "lăcile &ătătoare grele realizate din &eton armat. 2 cm pentru păm*nturi coezi(e şi A.scopul ca centrul de greutate să fie c*t mai 'os. este ilustrată în fig.. care este de 1 .&locuri de piatră. pentru a se asigura o cădere (erticală. !.9 .frec(enţa. cum sunt fundaţiile ad*nci ale silozurilor. "entru realizarea compactării strat cu strat. unghiul de rotire a săgeţii este limitat la !A°.2 m-3 numărul de lo(ituri pe aceeaşi urmă . 3: .A cm pentru păm*nturi necoezi(e. cu un pas de A.. de la marginea taluzului spre a+a ram&leului.:.. :A° în fiecare sens. înălţimea de cădere.n H ! .hc H A. "ompactarea păm#ntului în spaţii înguste.9 d .şi pentru prafuri nisipoase. %+ca(atorul lucrează prin retragere. compactarea fundului săpăturilor la construcţii ci(ile etc.3 .

2 m la plăcile (i&ratoare uşoare3 A. în tocuri înguste. a(ansul este dat de către muncitor. 5t*t înălţimea saltului c*t şi deplasarea utila'ului depind de gradul de compactare al păm*ntului. în principal. 5ceste maiuri compactează straturi de 19 1 9A cm grosime. de aceea.şanţuri-.1 1 A. cu un conţinut redus de umiditate. se produce şi un efect de (i&rare. la amena'ări de ram&lee. "lăcile (i&ratoare sunt destinate compactării păm*nturilor necoezi(e şi sla& coezi(e. 7e aceea. "entru deplasarea pe distanţe mari. Biteza de deplasare este cuprinsă între : 1 1A mFmin. deţin*nd astfel o poziţie intermediară între utila'ele de &atere şi cele de (i&rare. se deose&esc următoarele tipuri$ uşoare. prin 219 treceri succesi(e. Bi&ratorul se poate înclina faţă de talpă. "rocesul de lucru se realizează prin transformarea mişcării de rotaţie a a+ului maiului într1o mişcare de dute1(ino pe (erticală. e compun. care la e+plozia unui amestec de &enzină şi aer în corpul maiului pro(oacă un salt de 19 .Maiurile mecanice sunt utila'e cu greutăţi cuprinse între 2AA şi 12AA daN. de ! 1 ? pe aceeaşi suprafaţă. 2n cazul în care aceste utila'e sunt folosite pentru compactarea terenurilor af*nate şi cu deni(elări. cur&ată.2 1 A. mi'locii.!A m. e folosesc la lucrări de (olume mici. la umplerea şanţurilor etc. conducte. se recomandă ca înainte de compactare. asigur*nd astfel autodeplasarea plăcii pe distanţe mici. dintr1o placă de &ază pe care este fi+at un generator de (i&raţii. platforme sau pentru umpleri de şanţuri. astfel înc*t în momentul căderii se o&ţine o mişcare de înaintare de A. =uloul (i&rator condus se foloseşte în cazul compactării în spaţii înguste cu fronturi de lucru de lungime mare . 3> .9 m la plăcile (i&ratoare grele. #rec(enţa acestor salturi este de c*te(a ori mai mare dec*t cea a maiurilor mecanice şi. în funcţie de natura terenului şi greutatea utila'ului. se folosesc roţile pe pneuri. randamentul lor este redus. l*ngă lucrările de &eton. unt alcătuite dintr1un cilindru metalic pre(ăzut la partea inferioară cu o talpă metalică. a(ansul utila'ului se o&ţine prin înclinarea a+ului faţă de suprafaţa de &ază. care la fiecare salt îi imprimă o uşoară împingere. "ăm*ntul foarte af*nat poate produce o amortizare a şocului care poate determina imposi&ilitatea funcţionării maiului3 în aceste cazuri se recomandă realizarea unei compactări preliminare cu a'utorul mi'loacelor de transport şi împrăştiere. Malurile electromecanice au greutăţi cuprinse între 3A12AA daN. grele. fiecare strat să fie ni(elat cu a'utorul &uldozerului.? 1 1. ad*ncimea de compactare (ariază între$ A. !A mm întregului ansam&lu.19 1 A. operaţie în timpul căreia se realizează şi o compactare a stratului superficial. )a maiurile grele de tip &roască. în funcţie de plasticitatea şi uniformitatea terenului. pe l*ngă efectul de &atere. "lăcile (i&ratoare după greutatea proprie.! m la cele mi'locii şi A. iar numărul de treceri. în timp ce la maiurile uşoare.

Componenţa şi structura lucrărilor de &etonare. că costul construcţiilor din &eton armat este mai mic dec*t costul construcţiilor metalice de aceeaşi destinaţie. temporare. asigur*nd o&ţinerea proprietăţilor tehnice dorite a amestecului şi caracteristicilor de proiect a &etonului. 3. st*lpilor. componenţa chimică a apei. posedă de rezistenţă sporită la acţiunile mediului e+terior şi asigură protecţia armăturii contra coroziune. carcase şi plase de armatură. )ucrările de &etonare se efectuează pe &aza proiectelor de e+ecuţie a lucrărilor &ine determinate. 7atorită aderenţei &une dintre &eton şi armatura este posi&ilă conlucrarea efecti(ă a acestor materiale la preluarea sarcinilor de diferit gen. încep*nd de la momentul de preparare . /ehnologia de e+ecuţie a lucrărilor de &etonare în mare măsură depinde de proprietăţile materialelor componente. 2. %+ecutarea lucrărilor de armare. Materialul de &ază.amestecare cu apă. care asigură producerea unei cantităţi mare de elemente prefa&ricate. în calitate de liant. grinzilor şi planşeelor. utilizat la lucrările de &etonare este amestecul de &eton şi ciment. "unerea în operă şi compactarea amestecurilor de &eton. 4 influenţă ma'oră asupra intensităţii proceselor de întărire şi proprietăţile fizico1chimice a pietrei de ciment au$ doza'ul mineralogic a cimentului folosit. 2n dependenţă de modificările doza'ului componenţilor proprietăţile amestecului de &eton pot să (arieze în limitele largi. 9. organizarea îngri'irii &etonului etc. !. amestecuri uscate de &eton şi mortar.-. Tehnologia proceselor de executare a construcţiilor din $eton %i $eton armat monolit 1. raportul CF5. fapt care se datorează multiplelor a(anta'e a acestui material. Creşterea domeniului de utilizare a &etonului şi &etonului armat este condiţionată de ni(elul înalt de industrializare. :. %ste cazul să menţionăm. proprietăţile şi caracteristicile componentelor amestecului de &eton. 1. Ma'oritatea clădirilor şi edificiilor sunt e+ecutate din construcţii din &eton şi &eton armat. Netonarea fundaţiilor.p*nă la momentul începerii prizei. Netonul este dura&il. "ro&lema constă în determinarea conţinutului economic optimal. organizaţionale etc. particularităţile mediului e+terior şi &ine înţeles de procesele tehnologice. dar şi complecte de cofra'e. regimul termoumed. 7eterminarea corectă a componenţilor &etonului are o importanţă tehnico1 economică ma'oră. u& amestecul de &eton de înţelege doza'ul tuturor componentelor &etonului. diferite adausuri la amestecuri de &etoane şi mortare etc.0B. mecanizare şi automatizare a lucrărilor şi proceselor. cu particularităţile constructi(e a clădirilor edificate cu condiţiile de e+ecuţie a lucrărilor . adausuri utilizate.climaterice. 8zinele produc nu numai elementele prefa&ricate. Clasificarea cofra'elor. "repararea şi transportarea amestecurilor de &eton. 3? . Criteriile de proiectare a cofra'elor. în care se precizează interdependenţa proceselor fizico1chimice din amestecul de &eton cu procesele tehnologice a lucrărilor de &etonare.

păstr*nd plasticitatea amestecului şi de e+ecutat &etoanele de rezistenţă sporită. este o (aloare apro+imati( constantă. 5dausuri de plastifianţi permit de a micşora considera&il raportul 5FC. "entru a menţine plasticitatea la o (aloare constantă se utilizează plastifianţi. micşor*nd frecare interioară. punere în operă şi compactare. )a e+ecutarea 3@ . Calculul se reduce la determinarea cantităţilor de ciment. ţin*nd cont de tipul şi fracţiile agregatului. cu micşorarea cantităţii de apă scade şi plasticitatea amestecului de &eton. reieşind din proprietăţile amestecului şi rezistenţa &etonului. care influenţează calitatea lui. 7e aceea. transportare. dacă consumul liantului se află în limitele de la 2AA p*nă la !AA EgFm3. deci cu c*t mai mare este suprafaţa granulelor. de o&icei. Comple+ul de lucrări de e+ecutare a construcţiilor şi edificiilor din &eton şi &eton armat constă din operaţii şi procese pregătitoare. că cantitatea apei necesare pentru o&ţinerea amestecului de &eton de plasticitate prescrisă din materiale date. cantitatea de apă se determină utiliz*nd ta&elele şi graficele construite pe &aza datelor practice şi e+perimentale.7eterminarea componenţii &etonului se efectuează. Cantitatea apei pentru prepararea amestecului de &eton este un factor principal. 5cest lucru se o&ţine prin determinarea corectă a cantităţii agregatului mărunt . proprietăţile tehnice . )a determinarea componenţei &etonului se ţine cont. de asemenea. =ezultă. că consumul minim a pastei de liant corespunde porozităţii minime amestecului de agregate mărunt şi mare3 pentru ungerea granulelor se consumă cu at*t mai multă pastă de ciment. Tin*nd cont de cele relatate mai sus putem spune. 2n acelaşi r*nd. la care (olumul de pastă de liant necesară se o&ţine minimal. agregatelor mărunt şi de dimensiuni mari în Eg la 1 m3 a amestecului de &eton compactat. sunt polimere sintetice. în ma'oritatea cazurilor. care. %fectul de plasticitate se păstrează timp de 1 . afect*nd proprietăţile reologice . că e+istă un raport optim dintre nisipul şi prundişul. 29G. cu o manoperă mare şi (olumul mare de operaţii au+iliare şi manuale.9 ore după introducerea adausului. cărora sunt supuse toate celelalte procese. şi de (erificare. de aceea creşterea cantităţii apei duce la ma'orarea (olumului de ciment. 1.tensiune de forfecare şi (*scozitatea. de transportare. "entru asigurarea rezistenţei necesare a &etonului (aloarea raportului 5FC tre&uie să fie constantă. care completează golurile mari dintre granulele agregatului mare . 4 importanţă ma'oră la asigurarea calităţii amestecului de &eton este menţinerea masei omogene a amestecului la prepararea. montare şi punere în operă. care pre(ede calculul preliminar a componenţii &etonului cu a'utorul formulelor şi (erificarea ulterioară e+perimentală şi precizarea componenţei pe &aza amestecului de pro&ă. plasticitate şi consistenţa. prin metoda de calcul e+perimentală. "unere în operă şi compactarea amestecurilor de &eton sunt procesele de &ază. apă. cu c*t mai mare este partea nisipului în amestecul de agregate.şi. 2n amestecul de &eton de structură compactă pasta de ciment completează golurile dintre agregate şi formează straturile de Cungere< pe suprafaţa granulelor. 2n cazul utilizării nisipurilor mărunte această ma'orare constituie 19 . %+ecutarea construcţiilor din &eton armat monolit este proces (oluminos. nisipului. prundiş.

elementele portante. cofra'ul mo&il ridicător. de decofrare.utilizarea multiplă. cofra'ul cu deplasare orizontală. ermetice şi de sta&ilitate. Cofra'ele se clasifică după modul de e+ecutare a lucrărilor. ?A G de muncitori. dar pentru cele de formare se utilizează materialele lemnoase. punerea în operă şi compactarea amestecului de &eton. inclusi( scuturi cu suprafaţa p*nă la 1 m2. de unică folosire. coşuri de fum etc. pentru edificii şi construcţii de înălţime mică şi medie . %l este alcătuit din elementele de formare. tipul construcţiilor şi edificiilor e+ecutate cu dimensiunile geometrice şi soluţiile constructi(e respecti(e. cofra'ul pneumatic. materialele lemnoase. spaţial mo&il. Cofra'ul in(entar constă din complectul de elemente unificate. 5şa. de cofrare. 5mestecul de &eton se toarnă în cofra'ul instalat.canale. se compactează şi se întreţine p*nă la căpătarea rezistenţei necesare. turnuri. cofra'ul din &locuri. dotate cu elemente portante şi de susţinere. "entru micşorarea aderenţei &etonului cu suprafaţa de contact a cofra'ului se utilizează diferite unsoare. e deose&eşte cofra'ul de in(entar . montarea şi demontarea rapidă. cricuri de reglare şi de fi+are. schele de &etonare. iar lucrările de demontare a cofra'ului . pereţii de spri'in a edificiilor cu unu1două ni(ele-. portante şi de susţinere. contrafişe. Cofra'ul este destinat pentru edificarea construcţiilor masi(e şi de dimensiuni mari.operaţiilor de &ază sunt ocupaţi cca. calitatea necesară a suprafeţei construcţiei &etonate. !A . 2A G de muncitori efectuează lucrările au+iliare. 2n calitate de material pentru e+ecutarea cofra'ului se utilizează metalul. Cofra1ul mo3il demonta3il din scuturi mici constă din elementele separate cu masa p*nă la 9A Eg. cofra'ul pierdut. Cofra'ul tre&uie să corespundă unor e+igenţe de rezistenţă. tehnologia de &etonare şi eficacitatea economică. Cofra1ul mo3il demonta3il din scuturi mari constă din scuturi de dimensiuni ma'ore. &eton armat şi materialele sintetice. (erticală . planşeelor clădirilor.şi staţionară . 2n raport cu cele menţionate se deose&esc următoarele tipuri de cofra'e$ cofra'ul mo&il demonta&il din scuturi mici şi scuturi mari. se asigură e+actitatea dimensiunilor construcţiilor monolite. cofra'ul glisant. inclusi( pereţilor de lungime mare şi repetate în plan. transport etc. ce permite asam&larea formelor de cofra' pentru diferite tipuri de construcţii. )ucrările legate de e+ecutare şi montare a cofra'ului se numesc . %+istă două tehnologii principiale de e+ecutare a lucrărilor de &etonare$ orizontală . Cofra'ul u tre&uie să împiedică montarea armăturii. Cofra'ul este forma utilizată la e+ecutarea construcţiilor din &eton şi &eton armat la şantierul de construcţie. plastice etc. pentru edificii cu multe ni(ele cu carcasă. de susţinere şi de fi+are. elementele portante şi de suport se confecţionează din metal. Cel mai efecti( este cofra'ul e+ecutat din com&inaţia materialelor. cofra'ul tip tunel. ci(ilă. 2. /ipul de unsoare se alege în dependenţă de condiţii concrete şi posi&ilităţile. Cofra'ul este destinat pentru &etonarea construcţiilor de diferit contur de destinaţie industrială.

!A mm. colectoarelor. şi a altor elemente de înălţime mai mare de !A m şi grosimea mai mică de 12 cm. 2n dependenţă de materialul din care este confecţionată se deose&eşte armătura din oţel şi nemetelică. form*nd cofra'ul pentru &etonarea pereţilor şi planşeelor la construcţia clădirilor ci(ile şi o&şteşti. &arelor de cric. de susţinere şi de fi+are. "entru confecţionarea armăturii din oţel se utilizează oţelul laminat la cald profilat şi neted de diametrul : . foi din p*nze su&ţire şi &locuri. hidro1 şi termoizolare. din elementele de in(entar de rigidizare şi susţinere. caselor scării.e+ecutate prin metoda deschisă. e+ecutate prin metoda închisă. şi din &locuri separate speciale. Cofra'ul se deplasează dea lungul tunelului cu a'utorul dispoziti(elor speciale. fi+ate pe cadre de cric şi staţiei de pompare. 5rmătura se utilizează pentru ma'orarea capacităţi portante a construcţiilor din &eton. e utilizează pentru edificarea construcţiilor şi edificiilor (erticale. &uloanelor şi a altor elemente de fi+are. rezer(oarelor.Cofra1ul mo3il ridicător constă din scuturi. finisarea construcţiei. pereţii. 2n poziţia de lucru se menţine cu a'utorul presiunii superfeciale şi ser(eşte pentru &etonarea construcţiilor cu pereţi su&ţiri cu conturul cur&liniu. %ste destinată pentru e+ecutarea căptuşelii monolite a tunelurilor. Cofra1ul cu deplasare pe orizontală prezintă un cadru rigid pe cărucioare cu două scuturi de cofra' fi+ate de el. aşa cum coloane. Cofra1ul din 3locuri constă din scuturi separate.pereţilor de spri'in. tunelurilor etc. dar şi în cazuri economic argumentate. turnurilor de răcire etc. panouri din &eton armat.coşuri de fum. schelelor. ti'elor. realizată în corespundere cu forma construcţiei sau edificiului e+ecutat. canalelor. pardoselii de lucru. az&ociment. de asemenea. elementele portante. Cofra'ul se utilizează pentru &etonarea construcţiilor şi edificiilor de secţiune (aria&ilă . Cofra1ul pneumatic constă din p*nză fle+i&ilă ermetică de formare. Cofra1ul glisant prezintă o sistemă de scuturi. turnuri de răcire. puţurilor de ascensor. celulelor închise a clădirilor de locuit. şi. f*nt*ni. 2n afară de destinaţia de &ază cofra'ul pierdut ser(eşte pentru consolidarea. ecţiile se asam&lează pe lungime şi se amplasează paralel şi perpendicular una faţă de alta. asam&late în &locuri cu a'utorul cadrelor. radierilor generale etc. s*rmă profilată şi !1 . pardoselii de lucru şi dispoziti(elor pentru ridicarea lui. steclociment. Cofra1ul tip tunel constă din secţii închise pe contur cu elementele de susţinere şi formare. podina de lucru cu îngrădire şi &uncherul. "oate fi utilizat c*t la cofrarea suprafeţelor e+terioare a construcţiei . care după &etonare răm*n în corpul construcţiei. coşuri de fum. elementele portante şi de susţinere. cu posi&ilitatea de deplasare în interiorul. Cofra1ul pierdut constă din panouri şi foi de cofrare. 3.. armociment. 5cest tip de cofra' se utilizează pentru &etonarea construcţiilor în spaţii înguste şi locurile inaccesi&ile. cricurilor. )a deplasarea cofra'ului la ni(elul următor scuturile se desprind de construcţia &etonată. fundaţiilor su& st*lpi. Cofra'ul se utilizează pentru &etonarea continue eta'ată a pereţilor construcţiilor de lungime mare .-. "entru cofra'ul pierdut poate fi utilizată plasă de metal ţesută. metalice şi din masă plastică e+pandată. aşa şi la cofrarea suprafeţelor e+terioare . Cofra1ul spa(ial mo3il constă din &locuri de secţii în forma de П.

pentru preluarea eforturilor de întindere şi comprimare în construcţii3 de distri&uţie .9 . 2n direcţia &arelor de distri&uţie plasele pot fi instalate fără suprapunere. 51000 etc.netedă. sau cu suprapunere. 5poi se instalează etrieri pe toată înălţimea coloanei . "reliminar se (erifică şi se !2 . 5poi se instalează &arele şi se leagă între ele.. dar pentru armarea dispersă . 4ţelul de armătură se deose&eşte după clasele . de rezistenţă înaltă profilată de diametrul 3 . 19 mm. 7upă principiul de lucru în construcţii din &eton armat se deose&eşte armatura netensionată şi pretensionată. ? mm. Montarea armăturii se începe cu instalarea &arelor de lucru. dar lungimea de suprapunere este egală l U 9 diametre a &arelor de lucru. )a o&iectul de construcţie armătura se li(rează în formă de &are separate. sau cu instalarea plasei adăugătoare. riglelor cu înălţimea p*nă la :A cm asam&larea carcasei de armătură se efectuează pe garnituri deasupra cutiei de cofra' şi după asam&larea lui se introduce în cofra'ul construcţiei. )a armarea coloanei iniţial se instalează şi se fi+ează &arele (erticale de lucru cu legarea capetelor inferioare de musteţele de armătură şi amplasarea etrierelor. pentru fi+area armăturii de lucru în dependenţă de sarcinile acţionate3 de monta' . 2n direcţia &arelor de lucru suprapunerea plaselor din &are netede rotunde constituie l ≥ 29A mm cu amplasarea în zona racordării cel puţin a două &are trans(ersale. )a înălţimea mai mare de :A cm asam&larea carcasei se efectuează la fundul cutiei de cofra' cu o latură a cutiei deschise. carcaselor plane şi spaţiale. )a armarea grinzilor. Carcasele plane se montează în cofra'ul şi se leagă cu a'utorul armăturii de distri&uţie. 5rmarea panourilor.510.-. planşee etc.în dependenţă de proprietăţile mecanice. fi&re de sticlă sau az&est. "lasă e+ecutată se ridică pe garnituri pentru asigurarea stratului de protecţie. planşeelor şi a altor construcţii asemănătoare se începe cu determinarea poziţiei &arelor longitudinale şi trans(ersale prin indicarea poziţiei lor cu cretă pe &ază. 5rmarea construcţiilor cu &are separate se realizează ţin*nd cont de poziţia spaţială a armăturii în construcţie . grinzi. pentru asam&larea elementelor carcasei şi fi+area armăturii în poziţia de proiect3 etrieri . 5rmarea construcţiilor cu plase şi carcase plane se realizează cu macara. )a plasele din &are profilate amplasarea &arelor trans(ersale în zona de racordare nu este o&ligatorie. care asigură li(rarea pachetelor de armătură nemi'locit în construcţie. 2n calitate de armătură nemetalică pot fi utilizate s*rmă stecloplastică. care acoperă locul de racordare a plaselor de &ază. 7upă destinaţie se deose&eşte armătura de lucru . 5100.coloane. "rocesul lucrărilor de armare constă din patru etape de &ază$ pregătirea elementelor de armătură3 transportarea elementelor gata3 montarea armăturii în poziţia de proiect3 (erificarea şi recepţia armăturii montate. "lasele plane şi în rulouri se montează în cofra'e şi se fi+ează în poziţia de proiect. din care armătura se confecţionează nemi'locit la şantier. armo1&locuri. pentru preluarea tensiunilor tangenţiale şi de forfecare şi concomitent pentru redistri&uirea sarcinilor.şi se fi+ează &arele (erticale.de 'os în sus. steclo1 toroane şi alte materiale. 5rmarea construcţiilor cu carcase spaţiale şi armo1&locuri se efectuează prin instalarea lor în cofra'ul parţial sau complet asam&lat. plase plane şi în rulouri sau oţel de armătură. şi ca&luri de oţel de diametrul !. =acordarea plaselor se e+ecută prin suprapunerea.

5mestecul de &eton se pregăteşte în corespundere cu marca &etonului indicată în proiectul de e+ecuţie a lucrărilor şi ţin*nd cont de e+igenţele pri(ind rezistenţă la medii agresi(e. )a armarea construcţiilor este necesar de asigurat grosimea sta&ilită a stratului de protecţie. descărcare . care asigură transportarea lui şi comoditate la punerea în operă. )a recepţia lucrărilor de armare se completează un proces (er&al pentru lucrări ascunse. reazeme de armătură etc. li(rarea apei către instalaţiile de preparare a amestecurilor. 8zinele staţionare cu funcţionare continue produc &etonul pentru consumatorii raioanelor apropiate. 2n mala+oarele de &eton gra(itaţionale to&a mala+orului după încărcarea ei cu componentele necesare şi apă se pune în mişcare de rotaţie. Mala+oarele cu amestecare forţată. se realizează monta&il1demonta&ile sau din &locuri separate. Materialele încărcate în mala+or se amestecă cu a'utorul paletelor. 5ceastă metodă se utilizează pentru prepararea amestecurilor cu mo&ilitate mare. 5mestecul de &eton.încărcarea şi descărcarea amestecului se efectuează continuişi funcţionare ciclică. 2n această pri(inţă. 8zinele mari de &eton în comple+ cu parcul de unităţi de transport li(rează cu amestecul de &eton o&iectele situate în raza de 1AA Em. la rotirea cărora masa se amestecă. se (erifică şi se fi+ează temporar cu contrafişe. e+ploatate doi1trei ani. 2n afară de aceasta. dotate cu palete şi cra&ote. 2n dependenţă de modul de amestecare se deose&esc mala+oare cu cădere li&eră şi cu amestecare forţată. 2n cele din urmă operaţiile de încărcare a componenţilor şi descărcare a amestecului gata sunt despărţite în timp şi procesul se desfăşoară după următorul ciclu$ încărcare . 8zinele de şantier. nu se admite segregarea amestecului.p*nă la finele întregului ciclu o porţiune nouă de materiale nu se încarcă-. se utilizează pentru prepararea amestecurilor (*rtoase şi mo&ilitate scăzută. !. 7upă aceasta se efectuează legătura cu musteţele de armătură. amestecul de &eton tre&uie să posede de anumite proprietăţi tehnice. să ai&ă o anumită consistenţă. 5mestecul de &eton se prepară în mala+oarele de &eton. dozarea componentelor separate. 5poi cu macara se ridică armo1elemente.îndreaptă după proiect poziţia musteţelor de armătură şi se marchează a+ele de trasare. "rocesul de preparare a amestecului de &eton constă din următoarele operaţii$ transportarea agregatelor şi cimentului de la depozit. 7upă instalarea armăturii se efectuează (erificarea ei. 0nstalaţii in(entare monta&il1demonta&ile sunt raţionale la amplasarea o&iectelor în !3 . care se diferenţiază după modul de încărcare a componenţilor şi descărcare a amestecului gata în mala+oare de funcţionare continue . amestecare . care include (erificarea (izuală. instrumentală a dimensiunilor şi poziţiei în corespundere cu proiect. de regulă. se instalează în poziţia de proiect. rezistenţă la îngheţ1dezgheţ şi impermea&ilitatea. Balorificarea consistenţei se efectuează cu a'utorul conului standard. amestecare lor mecanică şi descărcarea amestecului de &eton gata în dispoziti(e de transportare pentru li(rarea lui la locurile de punere în operă. 4peraţia de &ază la prepararea amestecului de &eton este amestecare mecanică a părţilor componente a lui. se prepară la uzinele staţionare sau de şantier. "entru aceasta se utilizează garniturile din &eton sau mortar. care poate să (arieze de la moale p*nă la dens şi (*rtos.

pentru apă şi ciment. p*lnie rotitoare. la @ 1 9XC. e deose&esc două tipuri de transport pentru li(rarea amestecurilor de &eton şi mortar$ transport pentru li(rarea lor de la uzinele staţionare la şantier şi transport pentru li(rarea în interiorul şantierului. şi în primul r*nd. pe care este montată instalaţie rotitoare cu săgeata de screper şi ca&ină3 al patrulea &loc . dar cele mărunte . "ărţile componente a astfel de instalaţii sunt$ con(eier cu &andă de transportare.include distri&uitor cu sectoare. )i(rarea amestecului de &eton către o&iectul de &etonare.dozator agregatelor cu &uncher. 2 ore . ele(ator. )a transportarea pe platforme &asculante amestecul. în afară de segregare. de scurgerea laptelui de ciment. 7eseori amestecul de &eton se li(rează cu transportul rutier nemi'locit la locul de punere în operă fără mi'loacele de transport intermediare. 7urata de transportare în dependenţă de temperatura amestecului la ieşire din mala+or nu tre&uie să fie mai mare de 1 oră la temperatura amestecului de 2A 1 3AXC. Nu se recomandă transportarea amestecului în unităţi de transport fără amestecare în timpul de transportare la distanţe mai mari de 1A Em pe drumuri &une şi mai mari de 3 Em pe drumuri a(ariate. costisitoare şi importante operaţii din comple+ul lucrărilor de &etonare. p*lnia de distri&uţie. dar prin fisurile dintre &orduri se produce scurgerea agregatelor mărunţi. spre cele inferioare. două dozatoare . Nefa(ora&il se manifestă transportarea de lungă durată şi asupra calitatea amestecurilor mo&ile. şi de asemenea.amplasat su& distri&uitor cu sectoare. )a uzinele cu schema tehnologică într1o treaptă se adoptă principiu gra(itaţional de mişcare a componentelor &etonului . complectul de dozatore. uscare. poate să se re(arsă peste &orduri.depozitul de agregate cu capacitatea de 23A m3. dozatoare de masă şi depozitele agregatelor. !! . 2n cazul transportării de lungă durată pe un drum a(ariat amestecurile se stratifică$ agregatele de dimensiuni mari se deplasează spre straturile superioare. şi de asemenea.şi ascensor cu palete şi directoare3 al doilea &loc constă din silozul de ciment cu con(eier elicoidal3 al treilea &loc .afara razei de li(rare a uzinelor de &eton staţionare şi necesităţilor neînsemnate a amestecului de &eton .9 ore 1 la 1@ 1 1AXC. 0nstalaţie de mala+are de in(entar VW1:W111 cu schema tehnologică într1o treaptă prezintă o construcţie turn cu carcasă metalică şi o galerie înclinată cu con(eier cu &andă de transportare.su& acţiunea greutăţii proprii-. &unchere de consum şi p*lnie de recepţie a mala+orului VW1@1. 0nstalaţia este înzestrată cu utila' tehnologic contemporan asigur*nd automatizarea procesului de preparare a amestecului de &eton. distri&uirea şi punerea în operă la e+ecutarea edificiilor sunt cele mai (oluminoase. >A m3Fzi-3 aşa instalaţii constau din mala+oare. 7upă modul de com&inare a utila'ului tehnologic şi de încărcare a componentelor amestecului uzinele de &eton se clasifică în uzinele cu schema tehnologică într1o treaptă şi în două trepte. 0nstalaţia constă din patru &locuri$ primul &loc include două mala+oare. laptelui de ciment. 1. /urnul instalaţiei este monta&il1demonta&il ceea ce permite schim&area rapidă a locului de staţionare.9A . )a transportare amestecul tre&uie să fie prote'at de intemperii. &unchere de consum. spre mala+or. printr1o sistemă de dozatore. 0nstalaţie de mala+are VW113! este destinat pentru prepararea amestecului de &eton cu tasarea conului mare la temperaturi poziti(e a aerului e+terior. îngheţare.

!9 . cu (olum de lucru şi cost mai mic. ce împiedică re(ărsarea lui şi scurgerea laptelui de ciment. Daura de descărcare se află la o cotă superioară faţă de ni(elul amestecului transportat. 7e aceea auto&asculantele raţional de utilizat pentru transportarea la distanţe de 29 . 5mestecarea lor cu apă tre&uie să se înceapă în timpul transportării în aşa termeni. )a li(rarea amestecurilor cu a'utorul con(eierelor e+istă posi&ilitatea întreruperilor de &etonare. cu a'utorul autocamioanelor.se admite descărcarea amestecului în cofra' nemi'locit din auto&asculantă. 'ghea&uri (i&ratoare. @A Em. 7ar transportarea amestecului cu aceste unităţi la distanţe mari conduce la pierderi considera&ile din cauza utilizării muncii manuale pentru amestecare adăugătoare după descărcare şi pentru curăţirea &asculantei. )a r*nd cu a(anta'ele menţionate. asigur*nd ritmurile necesare de &etonare. Cel mai con(ena&il transport pentru li(rarea amestecului de &eton este autocamion special pentru transportarea &etonului. şi la distanţe de 19 . 3A Em. "entru li(rarea şi distri&uirea amestecului ser(esc macarale. razelor solare. ce permite descărcarea totală a amestecului fără utilizarea forţei manuale. care scutură pe ea în poziţia ridicată superioară la descărcarea amestecului. de &ază.5mestecul de &eton preparat la uzinele de &eton se transportă la locul de punere în operă. "latforma este dotată cu hidrostimulator. con(eierele cu &andă au şi deza(anta'e considera&ile. 5mestecul de &eton pe &anda con(eierului este supus acţiunilor (*ntului. li(rarea şi distri&uţia amestecului de &eton tre&uie să fie continue. %le sunt dotate cu platforme &asculante. ca la momentul li(rării la locul de punere în operă amestecul de &eton să fie de'a preparat. )a construcţia edificiilor de înălţime mare amestecul de &eton deseori se li(rează cu ridicătoare de diferită construcţie.?9G. Con(eiere cu &andă pot transporta amestecurile de mo&ilitate redusă şi (*rtoase3 în acelaşi timp dimensiunile pietrişului nu se limitează. 7acă automala+or se încarcă cu amestecul de &eton gata. care asigură o producti(itate mai mare ca macaralele. montate pe şasiul automo&ilului. automala+oarelor şi automo&ilelor cu cutie de formă specială. (olum etc.a amestecului se pune în operă în construcţii monolite şi se li(rează cu macarale de construcţie cu a'utorul &enelor. 7istanţa de transportare a amestecurilor uscate cu a'utorul mala+oarelor tehnologic nu este limitată. )a &etonarea construcţiilor masi(e este eficientă utilizarea con(eierelor cu &andă. care transportă amestecul în dependenţă de condiţii rutiere la distanţe p*nă la 29 . 2A Em în cazul altor tipuri de drumuri. 7ar de cele mai dese ori acest lucru nu este posi&il şi. ar permite li(rarea şi punerea în construcţii. 2n unele cazuri . temperaturilor negati(e. 2n momentul de răsturnare fundul platformei (ine în poziţie (erticală. ploilor.la e+ecutarea panourilor pe teren de fundaţie. li(rarea şi distri&uirea amestecului de &eton sunt legate de necesitatea în aşa tip de utila'e de mecanizare. atunci amestecul de &eton se li(rează pe canale înclinate. 7escărcarea &enelor şi distri&uirea uniformă a amestecului în cofra' se efectuează cu a'utorul închizătorului de siguranţă. /ransportarea în interiorul şantierului. con(eiere cu &andă. fundaţiilor continue etc. transportul prin conducte. atunci distanţa tehnologic admisi&ilă este de >A . aflate la înălţime sau mai 'os de cota A. Bolumul ma'or . 3A Em în cazul drumurilor asfaltate. care. 2n acelaşi timp transportarea .AAA şi a(*nd dimensiunile considera&ile de suprafaţă. asigur*nd calitatea sta&ilită a amestecului.

formei şi locul de amplasare. montate pe o &ază cu pneuri. şi (aloarea consistenţei3 grosimea. distri&uirea . deci lucrează independent. li(rarea amestecului de &eton în construcţia &etonată. 8nghiul de înclinare a acestor con(eiere este de 29 1 3A° şi pentru împiedicarea scurgerii amestecului &anda lui are o suprafaţă reflată. /ransportul prin conducte cu succes se utilizează pentru deplasarea amestecului de &eton în cadrul şantierului de construcţie. e diferenţiază trei tipuri de pompe de &eton$ pe şasiu de automo&il. 2n ma'oritatea cazurilor utilizarea macaralelor uşoare cu raza de acţiune a săgeţii mică în com&inare cu (i&ro1'ghea&uri este mai efecti(ă. Cotiturile necesare tre&uie de realizat su& un unghi mai mic de @A°. pe pneuri şi staţionare.în dependenţă de consistenţa amestecului de &eton-. 5(anta' tehnologic de &ază a acestui transport este posi&ilitatea li(rării amestecului fără depozitări intermediare c*t pe orizontală. 29 m.)a alegerea schemei tehnologice optimale de li(rare a amestecului de &eton se e+aminează mai multe tipuri de con(eiere cu &andă. 8nghiurile de înclinare a &andei con(eierului se află în limitele de la 1A° p*nă 1?° . "entru li(rarea amestecului la înălţimea p*nă la 1A m se utilizează con(eiere înclinate. 2n componenţa utila'ului de (i&ro1transportare intră (i&ro1'ghea&uri.ni(elarea. uccesiunea punerii în operă a amestecului de &eton depinde de tipul construcţiei. )i(rarea amestecului de &eton prin conducte se realizează cu a'utorul pompelor de &eton. 9. 5ceastă metodă este cea mai efecti(ă în cazul (olumelor mari de &etonare şi organizării lucrărilor fără întreruperi. Conducte de &eton sunt e+ecutate din ţe(i de oţel în secţii cu lungimea de 3 m. alimentator (i&rant şi elemente de suport. at*t şi pe (erticală. Bi&ro1transportarea este pe larg utilizată la &etonarea diferitor tipuri de construcţii cu li(rarea &etonului su& panta de 9 1 2A° şi la distanţa de 2A . "rocesul de punere în operă a amestecului de &eton include următoarele operaţii$ pregătirea &azei. 2ntre ele secţiile se unesc cu a'utorul lacătelor speciale. /ransportarea prin conducte uşurează li(rarea amestecului în construcţii dens armate. "roducti(itatea acestor utila'e este mai mare. =acordările secţiilor tre&uie să fie etanşe. direcţia şi durata stratului turnat. în comparaţie cu &etonarea cu &ene de &eton. dimensiunile ei. dec*t utilizarea macaralelor grele cu raza de acţiune mare. distri&uire şi compactare a amestecului de &eton3 componenţa amestecului de &eton. %ste efecti(ă li(rarea amestecului de &eton cu a'utorul instalaţiilor (i&ratoare. )a &etonarea construcţiilor monolite infrastructurii clădirilor deseori sunt utilizate distri&uitoare de &eton autotractate cu săgeata de distri&uire. Bi&ro1'ghea&uri se montează pe elemente de suport şi nu sunt unite rigid unul cu altul.lui şi compactarea. cu a'utorul mai multor cotiri de unghi mic şi sectoare rectilinii. /raseul conductei de &eton tre&uie să fie c*t mai scurt posi&il şi fără cotituri. !: . "*nă la începerea &etonării tre&uie să fie determinate$ metodele de li(rare. Com&inarea (i&ro1'ghea&urilor cu pompe de &eton &rusc micşorează (olumul lucrărilor de reamplasare a conductelor de &eton în zona de &etonare.

2nainte de &etonare cofra'ul să fie curăţit de murdării şi impurităţi, dar fisurile e+istente de a etanşa. uprafaţa cofra'ului de in(entar, care (ine în contact cu &eton, tre&uie să fie acoperită cu soluţia de ungere, care nu tre&uie să diminueze calitatea &etonului şi să lasă urme pe suprafaţa construcţiilor din &eton armat. 5mestecul de &eton se toarnă pe o &ază pregătită$ în cazul terenului de fundaţie ,păm*nturi- se îndepărtează straturile de păm*nturi (egetale, m*loase, tur&ase şi alte de origine organică şi se înlocuieşte cu un strat de nisip3 în cazul &azei st*ncoase se înlătură toate produsele de distrugere, fisurile se prelucrează cu mortar sau &eton3 în cazul &azei de &eton şi rosturilor de lucru suprafeţele orizontale şi (erticale se curăţă de pelicula de lapte de ciment3 curăţirea se efectuează cu a'utorul periei metalice. 2n toate cazurile menţionate mai sus &aza tre&uie să fie curăţită de murdării, impurităţi, &itum, unsoare, dar cele de &eton . să fie spălate şi surplusul de apă înlăturat. "*nă la începerea punerii în operă a amestecului de &eton minuţios se (erifică corectitudinea instalării armăturii, e+istenţa garniturilor din &eton şi a altor dispoziti(e, care asigură grosimea necesară a stratului de protecţie a armăturii. "e cofra'ul se instalează scuturi de lemn înguste pe suporturi pentru trecerea muncitorilor. "e măsura li(rării în cofra' amestecul de &eton se distri&uie, de regulă, în straturi orizontale de grosime egală, e+ecutate într1o direcţie. Drosimea straturilor orizontale se determină, de o&icei, în dependenţă de utila'ul de compactare. 5coperirea stratului precedent cu următorul strat de amestec de &eton tre&uie să fie e+ecutată p*nă la începerea prizei în stratul precedent. 4ptimizarea procesului de compactare a amestecului de &eton în mare măsură determină calitatea construcţiilor monolite şi intensitatea lucrărilor de &eton. Metoda uni(ersală şi efecti(ă de compactare a amestecului este (i&rarea. 5mestecul de &eton în starea necompactată, fria&ilă conţine o cantitate mare de aer. Compactarea constă în diluarea amestecului de &eton, aşezării compacte în cofra' şi eliminarea aerului pentru o&ţinerea unui material rezistent la îngheţ1dezgheţ, impermea&il, cu o structură rezistentă. 7upă modul de acţiune asupra amestecului de &eton se cunosc trei tipuri de (i&ratori$ interioare ,de ad*ncime- . cu amorsarea în amestecul, acţion*nd prin intermediul (i&rării corpului (i&ratorului3 e+terioare . instalate pe cofra' cu a'utorul dispoziti(elor de fi+are, acţion*nd prin transmiterea (i&rărilor la cofra'ul construcţiei3 de suprafaţă . instalate pe suprafaţa amestecului turnat, acţion*nd prin (i&rarea suprafeţei de lucru. Bi&rare de ad*ncime este cea mai efecti(ă, datorită faptului, că toată energia de (i&rare se transmite nemi'locit amestecului cu pierderile minimale. Bi&ratori e+terioare se utilizează rar în practica de construcţie. )a montarea şi demontarea lor se cheltuieşte un (olum mare de lucru manual. Cofra'ul de care se fi+ează aşa (i&ratoare tre&uie să fie mai rigid şi mai rezistent, în comparaţie cu cofra'ul
!>

construcţiile compactate prin alte metode. 7ar (i&ratorii e+terioare sunt comode, de e+emplu, la monolitizarea îm&inărilor coloanelor din &eton armat. Bi&rarea de suprafaţă se utilizează pentru compactarea pe straturi a construcţiilor monolite plane ,panouri, pardoseli, etc.- în cazuri c*nd ad*ncimea ma+imală a stratului prelucrat nu depăşeşte 2A cm. Bi&ratorii de suprafaţă sunt realizate în formă de platformă metalică cu dispoziti( electromecanic de (i&raţii instalat pe ea sau riglă (i&rantă. )a realizarea tuturor tipurilor de compactare este ne(oie de (olum considera&il de muncă manuală, îndeose&i, la schim&area locului de compactare. 2n afară de această, (i&raţiile dăunează sănătăţii oamenilor. 4rganul de lucru a (i&ratorului este (i&ro1mecanism, în care (i&raţii sunt generate prin două metode$ rotirea masei dezechili&rate fi+ate de un ar&ore şi mişcarea dute1(ino a masei. Bi&ratorii de ad*ncime sunt destinate pentru compactarea construcţiilor armate şi puţin armate ,fundaţii, pereţii, panourilor masi(e, coloanelor, piloţilor, etc.-. 4rganul de lucru a acestor (i&ratoare este cap (i&rator. e compactează amestecul de &eton prin introducerea (erticală sau înclinată a capului (i&rator în stratul compactat cu ad*ncirea cu 9 . 1A cm în stratul ulterior compactat neîntărit. 7urata staţionării (i&ratorului într1o poziţie tre&uie să fie at*ta, ca la consistenţa dată a amestecului de &eton şi grosimea stratului prelucrat, să se o&ţină compactarea îndestulată a lui. 7acă timpul de (i&rare este mai mic de cel necesar, atunci amestecul nu se (a compacta îndestulat, dacă timpul este mai mare . amestecul poate segrega. 0ndicii de &ază a compactării îndestulate sunt$ stoparea tasării amestecului de &eton, apariţia laptelui de ciment la suprafaţa lui şi dispariţia &ulelor de aer. #inaliz*nd compactarea în poziţia dată, se deplasează (i&ratorul la poziţie nouă. 7istanţa dintre poziţiile succesi(e nu tre&uie să depăşească 1,9 din raza de acţiune a (i&ratorului. =aza de acţiune se numeşte distanţa de la (i&rator p*nă la acel punct din amestecul de &eton unde încă sunt o&ser(ate acţiunile (i&ratoare. "asul poziţiilor a (i&ratorilor de ad*ncime depinde de caracteristicile lor . parametrii de (i&rare, dimensiunile suprafeţei acti(e a corpului, masei (i&ratorului, etc. 7upă caracterul de utilizare toate (i&ratorii de ad*ncime se di(izează în cele manuale şi cele suspendate. :. %dificiile masi(e se &etonează, de regulă, în părţi separate . &locuri. 7imensiunile şi amplasarea &locurilor se determină ţin*nd cont de soluţiile constructi(e a masi(ului şi armarea lui. 2n cazul solicitării cu sarcini dinamice fundaţiile se &etonează fără întreruperi. 2n toate cazurile alegerea tehnologiei, mi'loacelor de mecanizare pentru li(rare, distri&uire şi compactare se efectuează în &aza calculelor tehnico1economice. )a edificarea construcţiilor masi(e cu împărţirea pe &locuri şi fundaţiilor cu (olum mai mare de 1AAA m3 se recomandă li(rarea &etonul cu automo&ile pe estacade, care se reazemă pe montanţi metalice sau din &eton armat cu înălţimea egală cu înălţimea fundaţiilor. 7in auto&asculante şi automala+oare amestecul de &eton se descarcă în
!?

&unchere de recepţie sau 'ghea&uri, de unde prin tu&uri articulate se transportă nemi'locit în construcţia &etonată. Netonarea masi(elor şi fundaţiilor poate fi realizată cu a'utorul macaralelor şi amestecul de &eton se transportă la locul de punere în operă cu &ene de &eton. )a &etonarea fundaţiilor cu dimensiuni mare în plan se utilizează distri&uitoare de &eton autopropulsante, care pot fi dotate cu săgeţi telescopice sau staţionare. )a &etonarea coloanelor şi pereţilor amestecul de &eton după transportare la şantier se li(rează în construcţia &etonată cu macarale cu &raţ în &unchere articulate transporta&ile sau prin conducte de &eton cu pompe. Coloanele cu secţiunea !AAY!AA mm şi mai mare cu înălţimea p*nă la 9 m, şi, de asemenea, cu secţiunea p*nă la !AAY!AA mm şi înălţimea p*nă la 2 m se &etonează pe toată înălţimea cu li(rarea &etonului de sus. "entru înălţimi mai mari a acestor construcţii lucrările se e+ecută pe ni(ele cu întreruperi de 1 . 2 ore pentru tasarea &etonului proaspăt turnat. Netonarea coloanelor de mare înălţime se e+ecută în cofra'e instalate din trei părţi pe toată înălţimea construcţiei. 5 patra parte a cofra'ului se instalează pe înălţimea ni(elului curent de &etonare. "ereţi portanţi şi despărţitori cu grosimea mai mare de 19A mm şi înălţimea p*nă la 3 m, şi, de asemenea, cu grosimea p*nă la 19A mm şi înălţimea mai mică de 2 m se &etonează imediat pe toată înălţimea. "entru înălţimi mai mari &etonarea se e+ecută pe ni(ele. 2n acest caz cofra'ul unei părţi a pereţilor se e+ecută pe toată înălţime, dar partea cealaltă . pe ni(ele. /urnarea amestecului de &eton în cofra'ul pereţilor rezer(oarelor şi edificiilor pentru păstrarea lichidelor tre&uie să se e+ecută fără întreruperi în straturi cu înălţimea nu mai mare de A,? din lungimea de lucru a (i&ratorului de ad*ncime. )a &etonarea grinzilor şi panourilor de planşeu sunt posi&ile următoarele scheme de li(rare a &etonului$ &enă . macara . construcţie3 &enă . macara . con(eier cu tronsoane . (i&ro'ghe& . construcţie3 pompă de &eton . conducta de &eton . construcţie. )a înălţimea planşeului p*nă la A,9 m grinzile şi panourile se &etonează concomitent într1un singur strat. )a înălţimea de A,9 . A,? m planşeul se &etonează în două straturi. Ootarul straturilor tre&uie să treacă pe grindă la A,2 . A,3 m mai 'os de panoul de planşeu. )a înălţimea grinzii mai mare de A,? m &etonarea lor se recomandă de e+ecutat separat de panoul de planşeu şi de pre(ăzut rostul de lucru cu 3A mm mai 'os de panou. Drinzile şi rigle se &etonează pe straturi orizontale cu grosimea de A,3 . A,9 m în dependenţă de (i&ratoarele utilizate. "unerea amestecului de &eton în panouri se efectuează în &aza riglelor de reper, care se instalează în r*nduri peste 2 . 2,9 m. "anouri cu grosimea mai mare de 29A mm cu armatură într1un ni(el şi mai mare de 12A mm cu armatură în două ni(ele se compactează mai înt*i cu (i&ratoarele de ad*ncime şi apoi cu cele de suprafaţă. /urnarea amestecului de &eton în arce şi &olţi tre&uie de e+ecutat deose&it de minuţios ,ţin*nd cont de particularităţile lor constructi(e-. "*nze su&ţire &oltite cu grosimea mai mică de 9 cm se torcretează. )a &etonare acestor construcţii este prefera&il de e(itat întreruperi de &etonare. 5rce şi &olţi se &etonează concomitent simetric din am&ele părţi de la &ază spre (*rf.
!@

1. zguduiri şi de alte acţiuni. 2. 3A mm mai 'os de ni(elul marginii de 'os a panoului. "unerea în operă a &etoanelor cu su&stanţe antigel. Controlul calităţii şi recepţia lucrărilor de &etonare. >. !. atunci rostul se amplasează în limitele a două pătrimi din mi'locul deschiderii ner(urilor şi panourilor. care diminuează calitatea lui în construcţie. Metodele de încălzire artificială a amestecului de &eton. :. uprafaţa curăţită a rostului înainte de &etonare se acoperă cu mortarul de ciment de aceiaşi componenţă ca şi &etonul turnat ulterior. 1. =osturi de lucru se formează ca urmare a întreruperilor la &etonare. Metoda conser(ării căldurii şi deri(atele ei. )a &etonarea coloanelor rosturi de lucru se organizează la ni(elul superior al fundaţiilor. )a &etonarea arcelor. =ostul se spală cu apă. succesiunea şi termenele de decofrare a construcţiilor tre&uie să fie sta&ilite de la&oratorul de construcţie în corespundere cu 9A . riglelor. =ostul de lucru se organizează la 2A . ni(elului inferior al grinzilor. Componenţa măsurilor pri(ind întreţinerea &etonului. =eguli de e+ecuţie a rosturilor tehnologice de lucru. dar pelicula de ciment se înlătură cu peria de s*rmă. Clasificarea metodelor de &etonare pe timp friguros. unde racordarea dintre &etonul precedent şi nou turnat nu (or influenţa negati( asupra rezistenţii construcţiei. atunci grinda se &etonează separat. 2n procesul de &etonare a grinzilor separate nu se permite organizarea rostului de lucru în treimea de mi'loc a deschiderii grinzii. 3. /ratarea &etonului după turnare. 9. Condiţiile de păstrare a &etonului proaspăt turnat şi de întreţinere a lui în perioada iniţială de întărire tre&uie să asigură$ menţinerea regimului termoumed. )a &etonarea planşeelor cu ner(uri este necesar de respectat următoarele reguli$ dacă &etonarea se e+ecută în direcţia paralelă cu ner(urile secundare. 7acă grinda are secţiune de dimensiuni mare şi &etonarea ei concomitent cu panoul este imposi&ilă. 2. 'ntreţinerea $etonului după punerea în operă.&. Tehnologia lucrărilor de $etonare pe timp friguros. ordinea şi termenele de desfăşurare a lor şi controlul asupra e+ecutării. &olţilor. rezer(oarelor. Netonarea grinzilor şi panourilor se e+ecută concomitent. praf şi peliculei de ciment formate. atunci rostul de lucru se organizează în limitele treimii de mi'loc a deschiderii grinzii3 dacă &etonarea se e+ecută în direcţia paralelă cu ner(urile principale. &uncherilor şi masi(elor de dimensiune mare locurile de racordare sunt pre(ăzute de proiectul e+ecutării lucrărilor. necesar pentru creşterea rezistenţii &etonului în ritmurile determinate3 înlăturarea deformaţiilor de contracţie şi termice şi apariţia fisurilor3 prote'area &etonului de lo(ituri. )a întreruperi de &etonare a grinzilor şi panourilor este necesar ca rostul să fie (ertical. )ocul de racordare a &etonului turnat precedent şi proaspăt turnat se curăţă minuţios de impurităţi. %le pot fi amplasate în locurile. /ehnica securităţii la e+ecutarea lucrărilor de &etonare.

......a... în afară de această. Construcţii portante cu deschideri mai mare de ? m . 29KC... 0dem.. 3....... de a umezi sistematic materiale higroscopice......rezistenţă.... &rusc se micşorează aderenţa &etonului cu armătura..... 91 ....... 2n scopul creării condiţiilor fa(ora&ile pentru întărirea &etonului este necesar$ de a prote'a &etonul de acţiunile dăunătoare a (*ntului şi razelor solare directe...... deci caracterul de monolit a &etonului..în procente de la cea de proiect-$ "anouri şi &olţi cu deschiderea p*nă la 2 m ........ se măreşte porozitatea.. care la topire distruge legăturile.scuturi.. 0n rezultatul formaţiunii microscopice a gheţii în &eton apar forţele de presiune care distrug legăturile structurale formate.. se măreşte în (olum cu cZa @G..sta&ilă. se numeşte critică. =ezistenţa la care îngheţarea &etonului nu mai poate afecta structura lui şi influenţa la rezistenţa lui finală. de la 2 p*nă la ? m . 7emontarea cofra'ului portant a construcţiilor di &eton armat se admite numai după atingerea de către &eton rezistenţei . )a topire apa li&eră îngheţată trece în stare lichidă şi procesul de întărire a &etonului se resta&ileşte.... Drinzi şi rigle cu deschiderea p*nă la ? m ..... ce duce la micşorarea rezistenţelor mecanice.. %+trem de dăunător este procesul de îngheţ 1 dezgheţ repetat..... din aceleaşi cauze... pentru a nu deteriora muchiile construcţiilor.. "entru întărirea pietrei de ciment cea mai fa(ora&ilă temperatura este de 19 .... apa formează în 'urul agregatului peliculă de în(elire. sc*nduri ş............ de îngheţ şi de impermea&ilitate.... )a temperaturi negati(e. la care &etonul la 2? zile practic capătă duritatea . )a lucrările de decofrare este important să nu se distruge materialul cofra'elor........... rezistenţa finală a astfel de &eton este mai mică ca rezistenţa &etonului întreţinut în condiţii normale cu 19 1 2AG.-... cu care sunt acoperite suprafeţele deschise a &etonului3 pe timp călduros concomitent cu &etonul de a umezi şi de a întreţine în stare umedă a cofra'ului din lemn3 pe timp uscat suprafeţele deschise a &etonului de a menţine în stare umedă p*nă la atingerea de către &eton a >9 G din rezistenţa de proiect........indicaţiile Ni"........ 9A >A >A 1A A Cofra'ul tre&uie de demontat lent. din care este e+ecutat ... 7ar din cauza structurii distruse... )a îngheţare... care pe parcursul întăririi în condiţii normale nu se resta&ilesc. apa din capilare şi corpul &etonului îngheţ*nd... Măsurile efectuate pri(ind întreţinerea &etonului zilnic se introduc în registrul lucrărilor de &atonare.

7ar la alegerea corectă a parametrilor de calcul a procesului de întreţinere de tip MtermosM a &etonului domeniul de utilizare a metodei poate fi lărgit considera&il. 7e aceea metoda este utilizată numai atunci c*nd aceasta care necesitatea tehnologică. "entru coloane. %ficacitatea metodei MtermosM în mare măsură depinde de temperatura &etonului în momentul punerii în cofra'ul. căptuşită cu plăci de placa' şi termoizolant uşor. ensul metodei constă în aceea. grinzi şi alte construcţii rectilinii modulul de suprafaţă se determină ca raportul perimetrului la suprafaţa secţiunii trans(ersale. 7in contul căldurii transmise &etonului şi căldurii dega'ate la hidratarea cimentului. &etonul capătă rezistenţa proiectată p*nă la momentul c*nd temperatura în orice punct a construcţiei &etonate co&oară p*nă la AKC. în acest caz modelele matematice pot fi prezentate în formă de sistemă de parametrii reciproc legate. Calculul termotehnic de întreţinere a &etonului tre&uie se asigură condiţia$ pe parcursul timpului necesar pentru întărirea &etonului p*nă la rezistenţa prescrisă în nici un punct al construcţiei temperatura nu (1a co&orî mai 'os de AKC. Cu at*t mai mult.la răcire. pentru &etoanele de marca M!AA 1 M9AA 1 nu mai puţin de 3AG. 19 min p*nă la 92 . "entru construcţii pretensionate rezistenţa &etonului la momentul de îngheţare nu tre&uie să fie mai mică de >AG din rezistenţa de 2? zile. (etoda de încălzire electrică forţată preliminară constă în încălzirea intensă a amestecului de &eton înainte de punere în cofra'ul timp de 9 . Balorile optimale a parametrilor de calcul a regimului de întreţinere a &etonului de tip MtermosM pot fi determinate cu a'utorul modelelor matematice. că &etonul cu temperatura iniţială poziti(ă se pune în cofra'ul termoizolat. !. cantitatea de căldură introdusă în &eton şi dega'ată în rezultatul reacţiei e+otermice.de căldură. Metoda MtermosM este mai efecti(ă pentru construcţii cu modulul de suprafaţă mai mic de :. în calitate de criteriu de optimizare este adoptat sinecostul minimal al l m3 de &eton a construcţiei monolite. =ezistenţa critică pentru &etoanele de marca M2AA tre&uie să fie nu mai puţin de 9AG din cea de proiect şi nu mai mică de 9M"a. tre&uie să fie &alansată cu pierderile . (etoda de întreţinere a $etonului în învelise artificiale este legată cu cheltuielile suplimentare. pentru &etoanele de marca M2AA 1 M3AA 1 nu mai puţin de !AG. Metoda CtermosM este metoda de &etonare fără încălzire. constă din carcasa din ţe(i. "entru &etonarea construcţiilor rectilinii se poate utiliza &aracă mo&ilă. de o&icei.5şa dar. cu at*t mai eficace este metoda CtermosM. care a1r asigura o&ţinerea caracteristicilor fizico1mecanice pre(ăzute de proiect sau rezistenţei critice. Construcţia cortului încălzit. Cu c*t construcţia &etonată este mai masi(ă şi corespunzător cu c*t mai mică este suprafaţa de răcire a feţelor ei. %ficacitatea în(elişurilor artificiale poate fi mărită cu utilizarea în calitate de în(eliş a construcţiilor pneumatice. la &etonare în condiţii de iarnă pro&lema tehnologică constituie utilizarea aşa metodelor de întreţinere a &etonului. care se deplasează pe şine. duce la complicarea lucrărilor paralele şi nu micşorează durata e+ecutării construcţiei.

nu deferă de metoda încălzirii electrice şi argumentarea utilizării ei în fiecare caz aparte tre&uie de făcut prin calcul. %senţa metodei constă în faptul. în principiu. dotate cu electrode sau platforme &asculante cu a'utorul unui sistem de electrode.2! ore-. 2n acelaşi moment apare posi&ilitatea transportării amestecurilor de &eton iarna la distanţe considera&ile. că amestecul de &eton se încălzeşte în capacităţi cu a'utorul elementelor termice de tensiune mică. înc*t timpul de mani(rare cu amestecul încălzit să nu depăşească 19 min. Căldura de la plăci fier&inte conducti( se transmite amestecului de &eton. de aceea este necesar aşa de organizat lucrul. că la încălzirea electrică amestecul de &eton rapid î1şi pierde capacităţi plastice. dar compactarea prin (i&rare a amestecului fier&inte permite formării structurii foarte compacte a &etonului. că impulsul termic introdus în amestecul p*nă la începutul formării structurii cristaline accelerează hidratarea şi e+otermia. a(*nd în (edere. %senţa acestei metode constă în aceea.temperatura de >A 1 @AKC în &ene speciale. îndată după aceea &etonul este turnat în cofra'ul netermoizolat sau puţin termoizolat şi se compactează p*nă la începerea prizei. e+ecutate în formă de plăci metalice amplasate paralel. el în construcţii semimasi(e capătă p*nă la îngheţare nu mai puţin de 9AG din rezistenţa de proiect în termeni mult mai mici dec*t la întreţinerea &etonului prin metoda MtermosM. formate 93 . că amestecul de &eton are o temperatură mare iniţială. ce duce la micşorarea temperaturii finale fi+e la finele încălzirii. )a întreţinerea prin metoda MtermosM temperatura &etonului se controlează de 2 ori pe zi . la întreţinerea construcţiilor se utilizează metoda MelectrotermosM. întreţinerea &etonului în cofra'ul cu capacitatea termică mică micşorează acumularea căldurii şi reflectarea căldurii de cofra'ul. 2n unele cazuri. %ficacitatea metodei creşte la utilizarea cimentelor cu întărire rapidă şi a adausurilor chimice de accelerare a prizei. încălzind1l pe tot (olumul uniform. de punere în operă pe terenuri de fundare îngheţate şi pe larg de utilizat cofra'ul metalic de folosinţă repetată. că amestecul este încălzit intens cu a'utorul electradelor amplasate în construcţia &etonată. de a ridica calitatea şi de a ma'ora coeficientul de utilizare a energiei electrice. 5ceastă metodă. 5cest efect poate fi înlăturat prin utilizarea încălzirii conducti(e a amestecului de &eton. Cercetările au demonstrat. 8tilizarea amestecurilor încălzite electric la tehnologii corespunzătoare de &etonare permite de a micşora timpul de întreţinere a &etonului. 0n cazul metodei de încălzire electrică preliminară. 7omeniul raţional de &etonare cu încălzire electrică a amestecurilor sunt construcţii semimasi(e la temperaturi p*nă la 1 !AKC. /re&uie de a(ut în (edere. în afară de aceasta. cu întreţinerea ulterioară prin metoda MtermosM. care elimină posi&ilitatea fisurării construcţiilor. Nea'unsul metodelor e+istente de încălzire electrică preliminară a amestecului de &eton este redistri&uirea căldurii în el în procesul încălzirii şi după deconectarea electricităţii. "entru aceasta termometrele se amplasează în găuri speciale. diferenţa de temperaturi de la centrul la periferie în cofra'ul netermoizolat formează o stare fa(ora&ilă de tensiune termică şi ma'orează rezistenţa la fisurare a construcţiei. "entru construcţii masi(e amestecurile încălzite se utilizează cu respectarea măsurilor.

%lectrode1strune se amplasează în lanţ cu lungimea de 2. ce duce la supraîncălzirea locală a &etonului. )a &etonarea în condiţii de iarnă pe larg se utilizează încălzirea izotermică a amestecului cu curent electric. %lectrode1strune se confecţionează din oţeluri de armătură cu diametre de : 1 1: mm şi se utilizează. pentru încălzirea coloanelor şi pereţilor puţin armate. 7istanţa dintre electrodele separate pentru tensiunea p*nă la :9 B tre&uie să fie nu mai puţin de 2A 1 29 cm şi la tensiuni mai mari 1 nu mai puţin de 3A 1 !A cm. încălzirea electrică se efectuează la tensiuni 'oase .9A11AA B-. 7upă modul de introducere a căldurii în &etonul se cunosc două tipuri de încălzire a amestecului cu curent electric 1 încălzirea electrică şi încălzirea electrică de contact.în &eton cu a'utorul dopurilor de lemn. strune. %lectrode CcusuteM se amplasează peste 1A 1 2A cm pe suprafaţa de contact cu &etonul şi capetele lor sunt ieşite în e+terior2 %lectrode CcusuteM se utilizează la încălzirea electrică de periferie a construcţiilor masi(e cu modulul de suprafaţă mai mic de 9. "entru încălzirea electrică se utilizează curentul alternati( monofaz sau cu trei faze cu frec(enţa o&işnuită . deaceea că curentul continuu duce la electroliză a apei din &eton.respecti( şi termic-.9A Oz-. în acest caz. "entru aceasta în procesul de încălzire cu a'utorul transformatorului se măreşte periodic intensitatea . Cu a'utorul electrode1&are se încălzeşte fundamentele.9 1 3. din contul 9! . 5rmatura amplasată în apropiere de electrodele poate să schim&e caracterul c*mpului electric . =ezultatele măsurărilor a temperaturii se înscriu în registrul lucrărilor de &etonare.încălzirea treptată-. )a încălzire electrică rezistenţa creşte şi pentru menţinerea temperaturii constante este necesar de păstrat constantă intensitatea curentului.plutitoare.şi de suprafaţă . "entru a înlătura apariţia scurt circuitului tre&uie să fie e+clusă atingerea electrodelor de armatura. de regulă. 7istanţele admisi&ile între electrodele şi armatura în dependenţă de tensiunea la începutul încălzirii alcătuiesc de la 9 cm la tensiune de 91 B şi la 9A cm la tensiune de 22A B. sectoarele monolite a deferitor construcţii.&are. 7upă modul de amplasare în construcţie încălzită se deose&esc electrode interioare . %le se amplasează prin suprafaţa deschisă a &etonului sau prin găurile în cofra'ul cu ieşirea capetelor cu 1A 1 19 cm pentru conectarea la reţea. coloanele. grinzile. care cu a'utorul electrodelor se conectează în calitate de rezistenţă în circuit electric. Capetele electrodelor1strune de forma [ iese în afara pentru conectarea la conductoare. %lectrode1&are se confecţionează din oţeluri de armătură cu diametre de : 1 1A mm. "entru asigurarea uniformităţii c*mpului termic electrodele în &eton sunt amplasate în grup.9 m paralel cu a+a construcţiei încălzite. 2ncălzirea electrică a construcţiilor din &eton şi &eton armat se &azează pe transformarea energiei electrice în cea termică la trecerea curentului electric prin &etonul proaspăt turnat. fiecare grup fiind conectat la faze aparte. McusuteM-.

instalaţiile infraroşii asigură încălzirea &etonului p*nă la ?AKC şi rezistenţa &etonului . )a îm&inările şi alte sectoare a construcţiilor unde este incomodă utilizarea cofra'ului termoacti(. u& acţiunea c*mpului electromagnetic alternati(. din contul schim&ării repetate a polurilor şi curenţilor tur&ionari cofra'ul metalic şi armatura se încălzeşte şi cedează energie termică &etonului. instalaţiilor cilindrice de rezistenţă şi alte instalaţii de încălzire. 4ncălzirea cu raze infraro)ii se referă la metode de radiaţie termică. "entru micşorarea pierderilor de căldură şi formarea regimului de a&urire a &etonului sectoarele construcţiei &etonate în procesul încălzirii se recomandă acoperirea cu peliculă de polietilenă. Cofra'ul este e+ecutat în formă de scuturi termoizolate.cca >AG din cea de proiect. "entru încălzirea electrică de contact sunt utilizate cofra'ul termoacti(. amplasată în reflectorul metalic la distanţa de 9 1 ? cm de la suprafaţa de reflecţie. %le sunt înecate în &etonul proaspăt turnat cu 2 1 3 cm. %+istă practica utilizării încălzirii cu raze infraroşii la e+ecutarea edificiilor cu pereţi su&ţiri în cofra'ul glisant. 5etoda inducti'ă de încălzire a &etonului sau încălzirea în c*mpul electromagnetic se referă la metode de contact.la momentul răcirii p*nă la AKC.9 m pe zi . ceea ce elimină răcirea &ruscă a &etonului şi formarea fisurilor datorită tensiunilor termice. %a se utilizează pentru încălzirea îm&inărilor monolite de formă comple+ă. termoizolării cofra'ului şi e+otermei cimentului sunt create condiţii fa(ora&ile de întreţinere. îm&inărilor supraarmate a &etonului (echi cu cel proaspăt turnat şi a altor sectoare dificile. /ot aceasta se recomandă şi după decofrarea. în care sunt amplasate elemente electrice din deferite materiale. %lectrode plutitoare încălzesc suprafeţele e+terioare a construcţiilor din &eton şi &eton armat. Cofra'ul termoacti( este pe larg utilizat pentru încălzirea construcţiilor cu pereţi su&ţiri cum (erticale aşa şi orizontale. de asemenea. dar încălzirea electrică cu electrode poate duce la uscarea &etonului. se poate de e+ecutat cu a'utorul cuptoarelor electrice de reflecţie. că în 'urul elementului din &eton armat încălzit se e+ecută înfaşurarea1inductor din conductor izolat şi se conectează la reţea. Deneratorul este e+ecutat în formă de spirală cu izolaţie închisă. 2ncălzirea electrică de contact a construcţiilor cu pereţi su&ţiri orizontali. 0n prezent o răsp*ndire largă au primit deferite construcţii a cofra'ului din scuturi mari şi spaţiale mo&ile cu suprafeţele de formare în (ariantă termoacti(ă. )a conectare pilitura se încălzeşte şi asigură un regim fin de încălzire a îm&inării. Cu acelaşi scop pot fi utilizate cofra'ele elastice de încălzire. )a utilizarea acestui cofra' temperatura &etonului în momentul punerii în operă tre&uie să fie nu mai puţin de U 9KC. unde din cauza &etonării continue nu este posi&ilă încălzirea electrică de contact.în armătură.formează în elementele 99 .şi e+teriorul .încălzirii suprafeţelor e+terioare. încălzirea inducti(ă şi metoda radiaţiei termice. /otodată generarea căldurii în interiorul construcţiei . %a se reduce la faptul.în cofra'ul. cu foi de cort sau cu ru&eroid. se utilizează alte metode de încălzire. la aşa metode se referă încălzirea îm&inărilor coloanelor în cofra'ul compus dintr1o cutie.2! ore. Cofra'ul termoacti( funcţionează de la curentul electric cu tensiunea de !A 1 121 B şi 22A B. în pilitură sunt introduse electrode. )a (iteza medie de ridicare a cofra'ului glisant cca 2. umplută cu pilitură de lemn înmuiată în soluţie conductoare de curent electric. 7e e+emplu.

cu at*t el este energetic econom. (olumul construcţiilor încălzite concomitent. permit de a mări durata de întărire a &etonului. conductelor ş. 9. îngrădirea este distanţată de cofra'ul cu 19 cm şi tre&uie să fie impermea&ilă pentru a&uri.în dependenţă de tipul adausului şi temperatura &etonului.din &eton armat condiţiile termoumede fa(ora&ile pentru întărirea &etonului.3 1 a treia treaptă se caracterizează prin răcirea &etonului de la temperatura de calcul p*nă la AKC. cu MsP: 1 1AKCForă. respecti(. =egimul de încălzire electrică depinde de construcţie. 7e aceea la încălzire electrică tre&uie de ţinut cont de următoarele limitele$ (iteza ridicării temperaturii pentru construcţii masi(e .A.şi fa(orizează întărirea &etonului la temperaturi negati(e2 5ceste adausuri accelerează procesul de întărire.MsJ:. 7ar la ridicarea rapidă a temperaturii e posi&ilă suprauscarea a &etonului şi apariţia fisurilor în straturi de suprafaţă al lui.nu tre&uie să depăşească ?KCForă.9 1 2 t pentru l m3 de &eton-. clorura de natriu . cazul c*nd a&ur nimereşte în spaţiu îngrădit. de rezistenţa necesară la finele încălzirii. format în 'urul construcţiei încălzite de îngrădire impermea&ilă. care au suprafeţe comparati( de mari de încălzire. Metoda de încălzire cu a&uri poate să fie efecti(ă la &etonarea construcţiei în cofra'e glisante sau cofra'ul mo&il. 5şa cum metoda aceasta cere consumul mare de a&uri.NaN42-. sulfat de natriu . 4ncălzirea 3etonului prin a3urire permite asigurarea regimului fin de întreţinere în condiţii termoumede fa(ora&ile pentru întărirea &etonului. Cum au arătat cercetările. ea se utilizează rar3 1 încălzirea în CcămeşeleM de a&uri. totodată cheltuieli mari a materialelor pentru e+ecutarea CcămeşilorM de a&urire. posi&ilităţii răcirii mai lente şi din acest cont ridicarea rezistenţei după deconectarea curentului electric. c*mpul electromagnetic permite distri&uirea mai uniformă a umidităţii în construcţia încălzită şi respecti( încălzirii a ei mai uniforme. 7ar această metodă cere consumul mare de a&uri . Cu c*t regimul de încălzire este mai intens. e+istenţa surselor necesare pentru încălzirea electrică. unde se află construcţia încălzită. )a adausuri care co&oară 9: . nitrit de natriu . introduşi în amestecul de &eton în cantitate de 2 1 1AG din masa cimentului . co&oară temperatura de îngheţ a apei şi. Mai efecti(ă este a&urirea construcţiilor cu MsP? \ 1A. cazul c*nd a&ur nimereşte în spaţiu închis.Na2 4!-. a. /emperatura ma+imă la încălzire prin a&urire nu tre&uie să depăşească >A 1 ?AKC la utilizarea cimentului "ortland şi :A 1 >AKC 1 cimentului "ortland cu zgură şi cimentului "ortland cu puzzolană. pentru ce se organizează izolaţie din carton gudronat. Netonul se întreţine după regimul de trei trepte$ 1 prima treaptă de încălzire 1 ridicarea lentă a temperaturii de la cea iniţială tinţ. )a adausuri care accelerează întărirea se referă clorura de calciu .NaN42-. %+istă două metode de încălzire prin a&urire$ 1 încălzirea în &aie de a&uri.CaCl2-. p*nă la cea de calcul tcal.3 1 a doua treaptă de încălzire 1 încălzirea izotermică cu asigurarea temperaturii de calcul constante tcal H const. 5dausuri antigel sunt compuşi chimici.

NaClUCaCl2. )a &etonarea construcţiilor armate cel mai des sunt utilizate potasiu . Lucrările de zidărie 1. OO]M. în construcţii. 5mestecul de &eton cu adausul de potasiu tre&uie de pus în cofra'ul timp de !9 1 9A min. Noţiuni generale şi clasificarea zidăriilor. &I.temperatura de îngheţ a apei se referă NaN42UCaCl2.pe parcursul e+ploatării-. Netoane reci sunt preparate cu apă încălzită uşor şi apoi după punere în cofra'ul sunt în(elite deasupra cu rogo'ini termoizolante contra îngheţării apei din straturi superioare a &etonului.]2C43.]2C43-. Materiale utilizate pentru zidării. =eguli de &ază de e+ecutarea a zidăriilor. 8tilizarea &etonului cu adausuri anti*ngheţ nu se admite în construcţii acţionate de sarcini. Netoanele reci sunt &etoane cu adausuri chimici. introduse în amestecul de &eton la prepararea lui în cantităţi mari . cule. 9> . care nu duce la coroziunea armăturii şi nu formează săruri pe suprafaţa &etonului. acţiune termică P:AKC . 2. care sunt în contact cu mediul agresi(.şi nitrit de natriu . O]8.NaN42-.1A 1 19G din masa cimentului-. 3. 5dausul de potasiu asigură întărirea &etonului la temperatura de 1 29KC. unelte şi dispoziti(e pentru e+ecutarea zidăriilor. potasiu . /re&uie de a(ut în (edere că &etoanele răci la temperaturi negati(e la finele termenului de 2? zile capătă nu mai mult de !A 1 9AG din rezistenţa de proiect. !.

industriale şi agricole. 5(*nd în (edere comple+itatea lor. materiale de legătură şi elemente din &eton armat .pereţi portanţi. pereţi de protecţie. 7in punct de (edere al rolului pe care îl poartă în cadrul zidăriei. e+cept*nd pe cel de legătură3 1 zidărie com&inată. a metodelor diferite de e+ecutare etc. în general. &.-3 c. care se realizează dintr1un singur material de &ază. 5ceste deza(anta'e conduc la acordarea unei mari importanţe pro&lemelor legate de transportul şi manipularea mecanizată a materialelor precum şi organizării generale a acestor lucrări.st*lpişori. centuri.după funcţiunea pe care o îndeplinesc în construcţie $ 1 zidării portante . e+istă o mare di(ersitate de zidării. formată din materiale de &ază. su&liniem greutatea proprie mare. &uiandrugi etc. capa&ile să preia şi să transmită încărcări. aşezate după anumite reguli. etc. 2. modului de alcătuire.-. a funcţiunii. Ca urmare a (arietăţii materialelor utilizate. rezistenţă mare la foc. pereţi. pereţi izolatori. materiale de legătură şi &eton simplu3 1 zidărie comple+ă. st*lpi. care pe l*ngă materialul . sau solidarizate între ele cu un material sau cu piese de legătură. materialele se pot împărţi în$ 1 materiale de &ază3 1 materiale de legătură3 1 materiale au+iliare. Construcţiile de zidărie prezintă. (olumul mare de materiale.-3 1 zidării neportante . formei. "rincipalele clasificări ale zidăriilor sunt$ a. ci doar acelea înt*lnite cu frec(enţă mai mare în practica lucrărilor de construcţii ci(ile.pereţi despărţitori. care se o&ţine din două sau mai multe materiale de &ază şi material de legătură3 1 zidărie armată. în prezentul capitol nu se (or prezenta toate tipurile de zidării. Ca deza(anta'e. consumul important de manoperă calificată.de &ază şi de legătură conţine şi armătură3 1 zidărie mi+tă. arce. &olţi. nelegate. )idăria este un element de construcţie alcătuit din pietre naturale de orice formă. alcătuită din materiale de &ază. de umplutură etc.după pro(enienţa materialelor$ 1 naturale 3 1 artificiale. sau din piese artificiale de formă regulată. o serie de a(anta'e precum$ dura&ilitate mare.materialele.1. posi&ilităţi largi de tratare arhitecturală etc. lucrările de zidărie se (or e+ecuta în concordanţă strictă cu instrucţiunile tehnice specifice. (ateriale de $ază* 9? .după structura zidăriei$ 1 zidărie simplă.

regimul de înălţime.$ian(i2 "rincipalii lianţi utilizaţi la prepararea mortarelor sunt$ 1 argila . se o&ţine din o+idul de calciu .h*rtie.care intră în alcătuirea zidăriei. de condiţiile specifice zonei în care este amplasată construcţiei . a(*nd una sau mai multe feţe prelucrate parţial sau integral3 &. sau nu. Mortarele sunt amestecuri &ine omogenizate de lianţi. e(entual sta&ilizat cu adaos de (ar sau ciment. sau crampoane din oţel gal(anizat ori de &ronz.=c H 9 NFmm23 pa ≤ 13AA EgFm3-3 d. piesele metalice sunt realizate su& formă de agrafe din s*rmă de aramă sau oţel zincat cu diametrul de 3 .>9 LFm]-3 1 cărămizi sau &locuri cu goluri orizontale .Sticla 6 sunt piese presate. Materiale de legătură Materialele şi piesele de legătură se aşează în spatiile dintre materialele de &ază în &ucăţi-. put*nd fi presate sau nepresate3 c. agregat fin.9A NFmm23 pa H 13AA 1 1>AA EgFm33 λ zid H A.=c H 9. 7e regulă cărămizile au dimensiunile de 2!A×119×?? mm. deşeuri te+tile etc.condiţii climatice. clasificate astfel$ 1 &locuri din &eton cu agregate uşoare din scorie &azaltică. ori a unor cărămizi cu goluri.spum&eton-3 agregatele pot fi nisipul sau cenuşa de termocentrală3 1 plăci din ipsos sau fosfogips în amestec. compoziţia lor sta&ilindu1se în funcţie de tipul materialului de &ază .3 e.Cărămizi )i 3locuri artificiale arse 1 sunt produse ceramice realizate din argilă presată arsă. iar &locurile de 3:9×2!A×13? mm.#iatra naturală 6 pro(ine din cariere sau &alastiere. apă şi în unele cazuri aditi(i. 7upă gradul de prelucrare. grosimea zidăriei şi solicitările la care sunt supuse elementele de zidărie.7locuri sau placi artificiale nearse 1 a(*nd diferite forme şi mărimi. cu cenuşă de termocentrală.=c H 9. de 9AG3 1 (arul pastă . a(*nd secţiunea plină sau cu miez din materiale uşoare . operaţie ce poartă denumirea (arului3 se poate realiza mecanizat sau manual3 9@ . grad de protecţie antiseismică. zgură e+pandată etc.1A sau >.a. a. ? mm.?A LFm]-3 1 cărămizi sau &locuri cu goluri (erticale . pietrele pot fi naturale &rute .tratat cu apă.-. a(*nd diferite forme şi mărimi. la care structura poroasă se o&ţine cu su&stanţe generatoare de gaze . su& formă de pastă cu consistenţa 13119 mm 3 1 şlamul de car&id . fagure. de forma unor plăci pătrate sau circulare. agresi(ităţi chimice etc. a(*nd consistenţa de ma+imum 12A mm conţinutul de su&stanţe inerte mai mari de 3 mm de ma+imum 3G şi o+izii de Mg şi Ca acti(i. +iese metalice.Cărămizi )i 3locuri de pământ nears 6 realizate din păm*nt argilos amestecat cu nisip şi paie tocate sau rumeguş.3 1 plăci sau &locuri din &eton celular autocla(izat. de destinaţia construcţiei.în &ucăţi. %le prezintă o mare di(ersitate. 4n cazul zidăriilor din piatră de talie% legăturile metalice sunt realizate din piese de o(el su3 forma de scoa3e% dornuri sau plăcu(e în coadă de rândunică2 )a placa'ele din piatră.cioplite sau lucrate.neprelucrate.Ca4.:9 1 A.1A sau >.sau prin spumare mecanică .a. ş. raportaţi la su&stanţa uscată.9 NFmm23 pa H 1?AA EgFm33 λ zid H A. clasificate astfel$ 1 cărămizi pline . denumite rosturi.gaz&eton..

/ipuri de mortare utilizate în practica de construcţie$ 1 mortare cu (ar hidratat3 1 mortare cu (ar pastă. sau nisip pro(enit din concasarea rocilor naturale..c. cu care se împănează zidăriile la partea superioară3 1 armăturile locale .1 cimenturi cu adaos. 1A mm. manual.8gregate2 Ca agregat este utilizat nisipul natural de carieră sau de r*u. pot fi plastifianţi. şlamul de car&id sau pasta de argilă3 1 mortare de (ar1ciment3 1 mortare de ipsos1(ar3 1 mortarul de (ar3 1 mortarul de ipsos3 1 mortarul de ipsos1(ar3 1 mortarul de ciment1(ar3 1 mortar de ciment1(ar şi cenuşă de termocentrală3 1 mortarul de argilă1ciment. :A . a(*nd grosimea de ma+imum 3 mm. utiliz*ndu1se aceiaşi recipienţi şi unelte ca în cazul preparării mortarelor. cu nisip de mare în cazul preparării mortarelor cu marca de ma+imum 29. aditi(i înt*rzietori de priză. &. Pastele sunt amestecuri de lianţi. sau coloranţi sau impermea&ilizatori. Materiale auxiliare2 0in categoria materialelor auxiliare men(ionăm1 ghermele .pentru prinderea t*mplăriei3 1 ancore. 7imensiunea ma+imă a granulei se limitează la 3 mm. %+istă o gamă foarte (ariată de aditi(i. c. care poate fi parţial înlocuit.a.la care rosturile sunt su&ţiri. sau la intersecţia a două diafragme3 1 armăturile continue .dispuse în rosturi în cazul zidăriei armate. după efectul pe care dorim să1l o&ţinem.. "repararea pastelor se realizează.. apă şi în unele cazuri aditi(i3 frec(ent. /ipuri de paste utilizate în practica de construcţie$ 1 pastă de ipsos3 1 pasta de ipsos1(ar3 Adezivii sintetici sunt de di(erse tipuri.(ergele din oţel cu d H : . lemn şi &eton etc.din lemn.8diti'i2 5diti(ii utilizaţi la prepararea mortarelor. iar în cadrul utilizării lor este necesar să se respecte cu stricteţe instrucţiunile tehnice de folosire şi să se efectueze încercări preliminare.de regulă din oţel &eton a(*nd d H : mm-dispuse în rosturile orizontale ale zidăriei în zona adiacentă a unui st*lpişor din &eton armat. &.. agrafe metalice3 1 pene metalice sau de lemn. mai ales. %i se utilizează în special la mortarele pentru zidăriile din &locuri mici sau din plăci de &eton celular autocla(izat . în funcţie de materialul în &ucăţi care intră în alcătuirea zidăriei şi a condiţiilor specifice zonei în care este amplasată construcţia. înt*rzietori sau acceleratori de priză şi întărire. p*nă la ma+imum 9AG.

pentru plăcile de ipsos-. mistria3 1 pentru e+ecutarea propriu1zisă a zidăriei$ ciocanul de zidar.la zidăriile aparente-3 1 pentru (erificare şi control după e+ecutarea zidăriei$ dreptarul. dreptarul . precum şi pentru e+ecutarea zidăriei de către muncitori. pentru transportul şi depozitarea materialelor. 12A mm. sfoară.scufundare.un colţar gradat la distanţe egale cu grosimea de reper a materialului în &ucăţi şi a mortarului din rostul orizontal. "entru a putea permite (erificarea (erticalităţii zidăriei.-. sapă de mortar 3 1 pentru întinderea şi ni(elarea mortarului$ canciocul. ni(ela cu &ulă de aer . suprafeţe şi spaţii de lucru pentru muncitori.a. a(*nd greutatea de 3AA g. tărgi. lăzi.?A + 1.2A m deasupra ni(elului podinei. ele se amplasează la o distanţă de cca !A .:A m faţă de ni(elul podinii3 pentru asigurarea calităţii corespunzătoare şi pentru ca producti(itatea să nu de(ină inaccepta&il de mică. firul cu plum&. pistolul manual pentru aplicat chit.9 ]NFm23 1 schela de interior 1AA . Mai 'os sunt prezentate c*te(a schele şi eşafoda'e. "rincipalele scule. alcătuită din două capre metalice pe care reazemă două tra(erse care susţin podina din dulapi3 tra(ersele pot a(ea trei poziţii de rezemare . gradat pe generatoare. după necesităţi. canciocul.c. dispoziti(e şi echipamente folosite la e+ecutarea zidăriilor se pot clasifica după destinaţia pe care o au. alcătuită din două capre metalice din ţea(a de oţel cu înălţimea (aria&ilă între A. lanţul3 1 pentru (erificat (erticalitatea. "entru determinarea consistenţei el se aşează în poziţie (erticală. muchiile perfect paralele şi feţele perfect plane-3 1 pentru depozitarea mortarului la punctul de lucru$ găleţi. 1. a(*nd lăţimea de ?A . orizontalitatea şi planeitatea.3.>> m.?A m şi suportă o sarcină utilă ma+imă de 1. unelte. !AAA mm. a&ştecul . lopata1cancioc. mistria. fierăstrăul manual .!A m pe care reazemă o podină din dulapi3 ea are dimensiunile în plan de 1. sunt construcţii a'utătoare care tre&uie să asigure la diferite înălţimi.pentru aplicarea amorselor-. fierul de rostuit .32 m3 sarcina utilă ma+imă este de 3 ]NFm23 :1 . pe suprafaţa mortarului. raşcheta .pentru tăiat plăcile de ipsos. în timpul e+ecutării zidăriei$ firul cu plum&. ruleta.19 m şi la ma+imum 1. furtunul de ni(el.&olo&ocul-. metrul articulat.?A . montat la colţurile sau în c*mpul zidăriei şi de care se leagă sfoara de trasare-. făraşul. Consistenţa se defineşte prin ad*ncimea de pătrundere . pensule .pe (erticală. 9A mm de faţa zidăriei. ruleta.realizat din oţel sau din lemn uscat şi geluit.A3 m şi 1. lăs*ndu1l să se scufunde li&er su& greutatea proprie.a conului de etalon în mortar.la cotele A. 1. ni(ela cu &ulă de aer. scoa&ă. echerul3 1 pentru determinarea consistenţei mortarului$ conul etalon3 este un con din ta&lă gal(anizată. &locurile şi plăcile de &. instrumente. ni(elul zidăriei tre&uie să se afle la minimum A. măsurată în milimetri sau centimetri3 1 schele şi eşafoda'e . şpaclul cu lamă fle+i&ilă din metal sau cauciuc. rostuitorul. lopeţi. lungimea de 1AAA . Ni(elul podinelor schelelor şi eşafoda'elor se sta&ileşte ţin*nd seama de următorii parametri$ producti(itatea optimă pentru realizarea zidăriei se o&ţine pentru o înălţime a acesteia de cca A. din cele mai utilizate la lucrările de zidărie $ 1 schela regla&ilă . astfel$ 1 pentru măsurat lungimi$ metrul articulat. furtunul de ni(el. cu (*rful în 'os.

amplasate între piesele unui r*nd pe înălţimea acestuia şi care intersectează zidăria pe direcţia trans(ersală3 1 rosturi (erticale longitudinale . dar mult mai sla& la cele de întindere.. 8n r*nd împreună cu 'umătate din grosimile celor două rosturi orizontale adiacente . asigură o înălţime a podinii p*nă la 19.la faţă-3 1 rosturi con(e+e3 1 rosturi conca(e3 1 rosturi teşite3 1 rosturi teşite intrate 3 1 rosturi teşite ieşite.9 ]NFm23 1 schela mo&ilă pe rotile . =osturile se pot clasifica astfel$ a.! + 2. amplasate între piesele unui r*nd pe înălţimea acestuia şi care intersectează zidăria pe direcţia longitudinală3 &. 7istanţa dintre doua &locuri . ^idăria se comportă &ine la solicitările de compresiune. iar sarcina utilă ma+imă are (aloare cuprinsă între 9. legate între ele. amplasate între două r*nduri şi care răm*n (izi&ile pe toată lungimea zidăriei3 1 rosturi (erticale trans(ersale .A m. : m.1 chela mo&ilă pliantă . form*nd r*nduri pe orizontală.alăturate sau suprapuse. 3.&ucăţi. =ealizarea acestui deziderat conduce la o&ligati(itatea respectării următoarelor reguli$ :2 . în funcţie de înălţimea podinii3 1 eşafoda'ul %>9 . asigură o înălţime a podinii p*nă la 2?.3 m.2A m. în funcţie de înălţimea podinii3 1 platforma rulantă . ea tre&uie să fie realizată astfel înc*t să lucreze ca un material masi( monolit.A m sau 1.29 m şi o sarcină utilă ma+imă de 2. asigură o înălţime a podinii între 2.2A + 2.7upă modul în care sunt e+ecutate$ 1 rosturi drepte ... asigură o înălţime a platformei p*nă la 3A. are dimensiunile în plan de 1. poartă denumirea de rost.1 + 2. cu un material de legătură.9 ]NFm2 c*nd platforma este mo&ilă pe (erticală. #iind un produs neomogen.A ]N şi 1.A m. are lăţimea de 1.A m şi o sarcină utilă ma+imă de 1.1 care are dimensiunile în plan de 2. lungimile acesteia de 3 m. are lăţimea platformei de lucru de 1.A m şi o sarcină utilă ma+imă de 1.A + 1. asigură o înălţime a podinii p*nă la 1A. asigură o înălţime a podinii p*nă la 19. ele se aşează distanţat."= 2AA.1 m. Materialele în &ucăţi de forma regulată se aşează alăturat.A m şi o sarcină utilă ma+imă cu (alori cuprinse între 21A ]N şi 19A ]N. umplute cu mortar sau pastă.7upă poziţia pe care o ocupă în zidărie$ 1 rosturi orizontale .A + 1.9 ]N. are dimensiunile în plan de 1. MN :?.: m. are dimensiunile în plan de 1.9 ]NFm23 1 schela metalică cu platformă autoridicătoare .cel superior şi cel inferior. C*nd materialele în &ucăţi sunt legate între ele cu mortar sau pastă. 2AAM.A ]NFm23 1 schela de faţadă .A1@. realizat din &ucăţi de diferite forme şi dimensiuni. în general.poartă denumirea de asiză.roţi. forfecare şi înco(oiere.9 m.A m şi o sarcină utilă ma+imă de 2. @ m sau 12 m.

=ezemarea corectă se realizează prin crearea unui strat continuu de mortar pe toată suprafaţa3 1 în cazul în care forţa # nu este perpendiculară pe suprafaţa patului. se (or aşeza astfel înc*t planurile în care se găsesc feţele lor laterale să fie perpendiculare at*t pe patul de aşezare . astfel înc*t su& acţiunea unei forţe normale #. se o&ţine o împărţire a zidăriei în mai mulţi st*lpi alăturaţi dar fără legături între ei şi care pot prelua numai încărcările care acţionează direct pe ei.&ucăţile de material. =ezemarea în puncte. culee etc-.sau pe suprafeţele frontale ale zidăriei . se limitează unghiul pe care aceasta îl face cu normala .1 rezemarea piesei de deasupra pe cea de dedesu&t tre&uie să se facă pe toată suprafaţa ei inferioară. Modul de dispunere a rosturilor în acest fel poartă denumirea de legătură sau ţesere a rosturilor.planul 00-. 0n cazul în care încărcările sunt aplicate e+centric. arce.&olţi.c*t şi pe suprafeţele laterale ale acesteia . st*lpii pot de(ia de la (erticală3 la limită îşi pierd sta&ilitatea. ziduri de spri'in. at*t cele trans(ersale c*t şi cele longitudinale. în dreptul fiecărei rost (ertical dintr1un r*nd se (a găsi un plin al r*ndului alăturat3 deasupra şi dedesu&t.care se zidesc. e menţionează că în unele cazuri . prin amplasarea rosturilor (erticale în acelaşi plan.planul 0. 7acă nu se respectă această regulă. să fie amplasate în planuri diferite pentru două r*nduri adiacente. ea să fie solicitată numai la compresiune. conduce la apariţia unor solicitări de înco(oiere care pot să afecteze piesa. :3 .(erticala.a se comporta ca un tot în ansam&lu-.la o (aloare ma+imă de 1>3 1 piesele . este necesar ca rosturile (erticale ale r*ndurilor. p*nă la ruperea acesteia. 0n acest fel. în felul acesta se e(ită efectul de pană care conduce la apariţia tendinţelor de dislocare a pieselor (ecine3 1 pentru a se da zidăriei un caracter monolit . se acceptă a&ateri de la regulile arătate mai sus.planul 000.

Drosimea zidăriei este minimum A. %+ecutarea zidăriilor comple+e şi mi+te.zidirea.unui r*nd sau a două r*nduri de piatră a(*nd formă regulată. Controlul calităţii şi recepţia zidăriilor..&II. muşchi etc..A m înălţime să se introducă unul sau două r*nduri de cărămizi sau de pietre regulate pentru uniformizarea transmiterii încărcărilor. însă înainte de punerea lor în lucrare se curăţă de impurităţi . 1. însă în acest caz manipularea lor făc*ndu1se mecanizat . după realizarea fiecărui metru de zid pe înălţime3 1 introducerea . cărămidă plină şi cu goluri. pereţi. 9A mm. socluri. 3. Zidăria din piatră naturală neprelucrată se între&uinţează la fundaţii. sau de cărămidă. 4rganizarea locului de muncă a zidarului. împre'muiri.patul-3 1 udarea pietrelor cu apă3 1 aşezarea primului r*nd de pietre şi îndesarea lor uşoară prin &aterea cu ciocanul sau cu maiul de lemn3 1 introducerea şi îndesarea cu mistria a mortarului în rosturile (erticale3 1 repetarea operaţiilor enumerate pentru fiecare r*nd de pietre zidite3 1 orizontalizarea rostului.:A m c*nd se folosesc &olo(anii de r*u sau piatra spartă neregulată şi de A.şi se &at uşor cu ciocanul pentru a se îndepărta părţile fisurate. 8ltimul r*nd zidit. 9.. prin alegerea pietrelor potri(ite ca dimensiuni.pentru prinderea pieselor se folosesc dispoziti(e speciale de agăţare de tipul c*rligelor. pentru uniformizarea presiunilor.păm*nt. drenuri etc. 2. Ca material se foloseşte piatra de carieră sau &olo(anii de r*u. :! . %+ecutarea zidăriilor din piatră neprelucrată. 5cestea nu se prelucrează.9A m c*nd se foloseşte piatra &rută stratificată . iar rosturile se realizează cu grosimea de 2A . &locuri mici de calcar. Mortarul utilizat este cu (ar şi ciment. iar rosturile (erticale să fie în linie continuă. 2n cazul realizării zidăriei cu rosturi orizontale se recomandă ca la cel mult 2. Tehnologia proceselor de executare a zidăriilor 1. !. %+ecutarea zidăriilor pe timp friguros. Tehnologia de executare a zidăriilor din piatra prelucrată cu mortar. ziduri de spri'in. la fiecare doi metri de zid. %ste necesar să se urmărească dispersarea uniformă a pietrelor mici şi a celor mari în toată masa zidăriei în cazul realizării zidăriei din piatră &rută poligonală pietrele se (or aşeza astfel înc*t într1un punct să nu se înt*lnească mai mult de trei rosturi.care are două feţe plane şi paralele-. uccesiunea principalelor operaţii tehnologice pentru realizarea zidăriei este$ 1 trasarea poziţiei elementului3 1 aşternerea stratului de &ază orizontal de mortar . #iesele folosite sunt pietrele de carieră prelucrate în forme regulate2 ^idăria se poate realiza cu piese a(*nd greutatea p*nă la 3A Eg sau cu piese cu greutăţi mai mari. se realizează în acelaşi mod3 1 (erificarea permanentă pe parcursul e+ecutării zidăriei a (erticalităţii şi planeităţii feţelor elementului.

2n scopul asigurării legăturii . %+istă mai multe tipuri de legături dintre care se pot menţiona$ 1 legături în c*mp . sau numai un şir de cărămizi aşezate în curmeziş3 1 1` cărămizi . se face în acelaşi plan orizontal pentru toate elementele care se zidesc. la care piesele sunt aşezate astfel înc*t să se creeze în interiorul elementului goluri. se îndepărtează după terminarea zidăriei.este asemănătoare cu legătura în &loc. :9 . zidăria de cărămidă are pe grosime. două şiruri de cărămizi aşezate în lung şi un şir de cărămizi aşezate în curmeziş şi respecti( două şiruri de cărămizi aşezate în curmeziş. întreruperea temporară în e+ecutare. zidăria are pe grosime un singur şir de cărămizi aşezate în lung3 1 1 cărămidă . "rote'area rosturilor conca(e se face cu c*lţi. plăcuţelor în formă de coadă de r*ndunică. două şiruri de cărămizi în lung şi respecti( un şir de cărămizi aşezate în curmeziş. care să asigure o &ună legătură a zidăriei ulterioare de cea e+ecutată anterior. Nu se admit întreruperi deasupra sau în dreptul unuia din capetele &uiandrugilor. etc. Drosimea rosturilor este de 12 mm pentru cele orizontale şi de 1A mm pentru cele (erticale. feţele tre&uiesc prote'ate de e(entuale stropiri sau scurgeri de mortar... zidăria are pe grosime un singur şir de cărămizi aşezate pe muchie3 1 ` cărămidă . )egătura se poate realiza în lungime.cleştilor. )egătura zidăriei constă în aşezarea pieselor dintr1un r*nd. iar în cazul pietrelor mari se e+ecută suplimentar o legare între ele cu piese metalice de tipul scoa&elor. la care piesele sunt aşezate fără spaţii goale între ele şi cu goluri. 2n cazul utilizării pietrelor şlefuite. se admite şi e+ecutarea separată a elementelor. zidăriile pot fi pline. "entru o&ţinerea unei rezistenţe ma+ime. 2n raport cu funcţiunea pe care o îndeplineşte elementul de zidărie. pe ansam&lu. zidăria de cărămidă are pe grosime un şir de cărămizi aşezate în lung şi un şir de cărămizi aşezate în curmeziş. iar a rosturilor drepte . în &loc sau în cruce . dornurilor.la faţă-. decalate faţă de cele din r*ndul alăturat.de dedesu&t şi de deasupra-. sau argilă grasă îndesate în rosturi. în lăţime.A m faţă de intersecţie. 9A mm. =osturile se realizează cu grosimea de 2A . este necesar ca zidăria să se realizeze în r*nduri progresi(e pe toată suprafaţa construcţiei. Materialele de protecţie. care se pot realiza prin aşezarea pieselor după sistemul de legătură la fiecare r*nd3 se asigură astfel că fiecărui rost (ertical dintr1un r*nd să1i corespundă un plin în r*ndul alăturat . în aceste cazuri întreruperile în e+ecutare se (or face la o distanţă de minimum 1. Cum acest lucru nu este posi&il în anumite situaţii. "iesele folosite la acest tip de zidărie sunt cărămizile pline şi cărămizile sau &locurile ceramice arse cu goluri. realizate în mai multe tipo1dimensiuni. care alternează la fiecare r*nd3 1 2 cărămizi . poate fi de$ 1 _ cărămidă . cu h*rtie lipită pe feţele pietrelor.ţeserii.cărămizilor. zidăria de cărămidă se poate realiza în două sisteme3 a(*nd pe grosime. alternati(. sfoară. alternati(. ea pre(ăz*ndu1se la capete cu ştrepi (erticali sau înclinaţi. 7upă modul de aşezare a pieselor.-. grosimea acestuia. modul de aşezare a lor într1un r*nd tre&uie sa fie diferit faţă de modul de aşezare în r*ndul inferior sau superior. Tehnologia de executare a zidăriilor din cărămizi şi blocuri ceramice arse. at*t în lungimea zidăriei c*t şi în grosimea ei.

p*nă la o&ţinerea rostului (ertical la grosimea dorită.marginale. uneltelor. 7upă aşezarea a două cărămizi pe lung sau a patru cărămizi pe lat. =osturile o&ţinute astfel nu sunt pline cu mortar. ^idăria cărămizilor se poate face folosind mai multe tehnologii. 7upă cum se o&ser(ă în figură.cu muchia mistriei e+cesul de mortar ieşit din rosturi3 1 zidire fără mistrie% formând rostul 'ertical prin apăsarea cărămizii . 2n cazul st*lpilor realizaţi din zidărie. fie în lung. sculelor şi dispoziti(elor etc.ale zidăriei. fie în curmeziş. a(*nd grosimea de 29 . după care aşează cărămida nouă pe mortar. merg*ndu1se. legătura zidăriei se face mai comple+. iar cu partea de 'os a cărămizii adună o cantitate de mortar pe care o deplasează spre cărămida zidită anterior. 5tunci c*nd zidăria se realizează cu goluri golurile care răm*n înglo&ate în zidărie pot să răm*nă neumplute sau pot fi umplute cu di(erse materiale fono1 sau termoizolatoare. zidarul întinde cu mistria mortarul pe r*ndul e+ecutat anterior.. realiz*ndu1se în acest fel umplerea rostului (ertical şi poziţionarea corectă a cărămizii. ci sunt decalate-3 1 legături de colţuri3 1 legături la ramificaţii3 1 legături la încrucişări.. ^idarul ţine într1o m*nă mistria. "rincipalele operaţii tehnologice pentru realizarea unui element se desfăşoară după cum urmează$ 1 după pregătirea locului de muncă .. cu am&ele m*ini. 3A mm şi lăţimea de >A .şi organizarea echipei de lucru. aducerea şi distri&uirea materialelor. zidarul întinde cu mistria sau cu canciocul un strat de mortar. tot cu mistria adună cantitatea de mortar către faţa (erticală a cărămizii aşezate înainte.. ?A mm în cazul zidirii în lung şi de 2AA . 7upă zidirea cărămizilor în cele două şiruri marginale.. iar cu cealaltă m*nă zideşte cărămida3 1 zidirea cărămizilor% câte două deodată în )iruri de umplutura . 22A mm în cazul zidirii în curmeziş.curăţirea zonei. împing*nd1o către cea zidită anterior şi lo(ind1o uşor cu m*nerul mistriei. dintre care menţionăm$ 1 zidire cu mistria .se taie. zidăria se realizează cu grosimea minimă de l ` piese.. metoda este asemănătoare cu cea anterioară cu diferenţa că rosturile se e+ecută pline.. se curăţă .de care se deose&eşte prin aceea că la faţa zidăriei rosturile (erticale ale r*ndurilor nu se mai menţin din două în două la aceeaşi (erticală. aceasta tehnologie se aplică numai la zidirea cărămizilor între şirurile e+terioare . zidarul ţine cu o m*nă sau cu am*ndouă m*inile cărămida în poziţie înclinată pe stratul de mortar întins anterior. se trasează poziţia elementului3 :: . su& forma unei f*şii. 5şează apoi cărămida în poziţie orizontală şi o presează către cea zidită anterior. se întinde mortarul uniform între ele şi apoi se zidesc c*te două cărămizi. de regulă cu aşezarea diferită a rosturilor pe patru r*nduri consecuti(e. ele fiind umplute numai p*nă la cca 1A mm de la faţa zidăriei3 1 zidirea cărămizilor fără mistrie% formând rostul 'ertical prin apăsarea cărămizii% cură(irea )i întinderea mortarului ie)it din rosturi cu mistria . "entru formarea şi umplerea rostului (ertical. apoi. pentru curăţirea mortarului care iese din rosturi şi întinderea lui.

1 se udă cu apă suprafaţa trasată. pe măsură ce se clădeşte zidul3 :> . sau constructi(.a cărămizii este opus sensului de înaintare a r*ndului ce se zideşte.respect*ndu1se regulile prezentate anterior-. Netonul folosit la zidăriile comple+e (a a(ea cel puţin clasa Nc 1A. între repere. cu ştrepi. 7imensiunea minimă a st*lpişorilor şi a centurilor este de 2AA mm. Conlucrarea st*lpişorilor cu zidăria adiacentă se asigură prin dispunerea în rosturile orizontale ale zidăriei de &are de oţel1&eton încastrate în aceştia şi prin e+ecutarea zidăriei adiacente acestora. foara se poate prinde la capete de a&ştecuri fi+ate de repere3 1 se trece la completarea primului r*nd. intr*nduri la logii. a(*nd gri'ă ca fiecare cărămidă să fie udată &ine cu apă înainte ca să fie zidită3 1 zidirea se începe prin realizarea unor repere de colţ şi e(entual a unor repere intermediare dacă lungimea elementului este mare. capetele diafragmelor din zidărie. 5ceste repere se o&ţin zidind c*te(a r*nduri de cărămizi3 1 se întinde o sfoară aşezată la ni(elul primului r*nd şi la faţa laterală a acestuia. 2.distanţe.în spaţiul pe care1l ocupă st*lpişorul-3 1 se montează (ergele de oţel.determinate prin calculul. 2n cazul zidăriilor care folosesc cărămizi sau &locuri cu goluri (erticale sau orizontale se respectă aceleaşi reguli ca şi în cazul zidăriilor realizate cu cărămizi pline.centuri. în puncte caracteristice ale clădirii cum ar fi$ colţurile tronsonului. &uiandrugi-.capacitatea portantă-. cu elemente din &eton armat monolit (erticale . colţurile. ramificaţiile şi încrucişările de ziduri etc. /ehnologia de e+ecutare a st*lpişorilor este următoarea $ 1 se trasează st*lpii o dată cu trasarea zidăriei3 1 se e+ecută zidăria . Stâlpi)orii se dispun în funcţie de gradul de seismicitate al zonei.st*lpişori. în rosturile orizontale. lăs*ndu1se nezidite spaţiile în care se (a monta armătura şi se (a turna &etonul . sau orizontale . pe care se (a e+ecuta zidăria şi cu a'utorul mistriei. Zidăria complexă este o zidărie întărită.pozare. care1i sporesc rezistenţa . zidarul (erific*nd permanent orizontalitatea şi (erticalitatea zidăriei cu a'utorul dreptarului. fi+ată la capete cu c*te un cui înfipt în mortarul din rost şi menţinută în poziţia corectă cu c*te o cărămidă aşezată pe muchie. canciocului sau lopeţii1cancioc se aşterne primul strat de mortar . proiectate pentru gradul de protecţie antiseismică : şi a celor cu un ni(el. e menţionează că sensul de zidire . la care se admite înălţimea centurii egală cu grosimea plăcii. pentru gradul >.patul-3 1 se începe zidirea folosind una din tehnologiile prezentate anterior. a ni(elei şi a firului cu plum& 3 1 se scoate sfoara şi se fi+ează cu un r*nd mai sus şi toate operaţiile se repetă p*nă la terminarea zidăriei3 1 se prelucrează rosturile dacă este cazul. dar nu mai puţin de 1AA mm. %+cepţie fac clădirile cu ma+imum două ni(eluri. la inter(ale .

scoase din planşeele prefa&ricate3 1 curăţirea şi udarea elementelor adiacente centurii3 1 turnarea şi compactarea &etonului . Zidăriile armate sunt acele zidării în masa cărora sunt înglo&ate armături din oţel1&eton.. %+ecutarea zidăriei se face respect*nd aceleaşi reguli şi tehnologii ca în cazul zidăriilor nearmate. cu următoarele deose&iri $ 1 mortarul utilizat tre&uie să ai&ă marca minimă M9A^ în cazul încăperilor cu umiditatea relati(ă a aerului scăzută şi minimum M1AA^ în cazul încăperilor cu umiditate relati(ă ridicată3 1 la intersecţiile zidurilor. Compactarea se face manual cu şipci.st*lpişor-3 1 se montează &arele (erticale de armătură şi etriere3 1 se cofrează feţele nezidite . la colţuri.zideşte. deoarece o compactare energică . &. &aterea cu ciocanul în cofra'e.c.ale st*lpişorului3 1 se curăţă &aza st*lpului şi se udă zidăria &ine cu apă3 e(acuarea impurităţilor şi apei în e+ces se face prin fereastra de curăţire. alternati(. în cazul celor monolite 3 1 ulterior montării planşeelor. rosturile nu se umplu cu mortar pe o ad*ncime de apro+imati( 2 cm.(i&rare. ? mm din oţel zincat sau din oţel1&eton prote'at împotri(a coroziunii :? .-. şi cărămidă etc. după montarea planşeelor.rezistenţe mecanice. estetică etc. ramificaţii etc.&uclele.fereastra de la &aza st*lpişorului. 7in punct de (edere tehnologic.a.. pentru realizarea unei &une legături între zidărie şi &eton . amplasată la &aza st*lpului3 1 se închide .fig. în cazul celor prefa&ricate. centurile se pot realiza $ 1 o dată cu turnarea planşeelor. !9-. lopăţele sau (ergele. şi &eton.clasa minimă Nc 2A-3 1 prote'area &etonului după punerea sa în lucrare. dispuse în rosturi pe toata lungimea elementului. Zidăriile mixte sunt realizate din mai multe materiale în scopul îm&unătăţirii anumitor proprietăţi ale ansam&lului . Centurile se realizează din &eton armat monolit şi sunt continue pe toţi pereţii portanţi. 7intre principalele com&inaţii se pot menţiona$ piatră şi &eton.1 pe feţele comune st*lpişor1zidărie. )egătura între diferitele materiale se poate realiza fie cu agrafe metalice cu diametrul de : . asigur*nd petrecerea minimă a &arelor în c*mp curent. armătura se montează în rosturile orizontale după direcţiile pereţilor. comportarea la intemperii. la fiecare r*nd 3 1 grosimea rosturilor se sta&ileşte astfel înc*t să se asigure o acoperire a armăturii cu minimum 2 mm spre cărămizi3 1 dispunerea armăturilor se face în aşa fel înc*t să se realizeze o acoperire laterală spre e+terior de minimum !A mm.e+terioare. uccesiunea principalelor operaţii la e+ecutarea centurilor planşeelor prefa&ricate este $ 1 dispunerea armăturilor din centuri.c. &. precum şi legarea acestora cu mustăţile . rezistenţă termică. piatră U cărămidăU&eton.a. se toarnă &etonul în straturi şi se compactează. sau local .ar fi dăunătoare aderenţei dintre cărămizi şi mortar. 2n unele cazuri armăturile se pot dispune pe feţele e+terioare ale elementului.. cărămidă şi &eton.

fierari. &etonişti.se pre(ăd la fiecare piesă. acesta nu mai are timp să se taseze complet. limita acceptată de producti(itate.de clasă minimă Nc >.>A m. 8n rol important îl are organizarea locului de muncă al zidarului. Cantitatea de material depozitat se sta&ileşte astfel înc*t să asigure necesarul pentru 2 . @G şi astfel se rup legăturile care s1au format între liant şi piesa zidită3 întruc*t reacţiile de hidratare ale liantului sunt ire(ersi&ile. "rincipalele măsuri care se iau pentru e+ecutarea zidăriei pe timp friguros sunt$ 1 amena'area căilor de acces în (ederea reducerii la minimum a timpului de transport pentru mortare3 :@ .cu diferite pelicule protectoare .9A m deoarece în acest caz materialele se aşează în două r*nduri. )a e+ecutarea zidăriei se (or respecta regulile şi operaţiile tehnologice descrise anterior. cu at*t mai mult cu c*t procesul de zidire este întrerupt periodic pentru a se ridica schelele . dulgheri.. "rin îngheţarea timpurie.9A m. zidăria se e+ecută în straturi succesi(e de cca. montori. %+ecutarea zidăriei este un proces comple+ care implică folosirea mai multor formaţii de lucru de di(erse specializări$ zidari. C*nd se zidesc plăci. sau minimum 9 &ucFm2 în rest-. care este alcătuit din trei zone distincte$ 1 zona de lucru 6 este zona situată în imediata apropiere a zidului. lăţimea zonei se măreşte la cZa. !.2A m. pentru a se e(ita pră&uşirea zidăriei datorită împingerii &etonului proaspăt turnat...c*nd înălţimea zidăriei a atins apro+imati( 1. C*nd îngheţarea mortarului se produce timpuriu. cu at*t scad rezistenţele finale ale mortarului-.cu at*t mai repede cu c*t temperatura este mai scăzută3 la temperatura de 11AK C mortarul îngheaţă după cca. cu c*t sunt rupte mai multe legături. !AA mm înălţime. Netonul se (a compacta numai manual prin îndesare cu şipci de lemn sau cu (ergele metalice. este necesară depozitării alternati(e a sti(elor de cărămizi şi lăzilor de mortar3 între sti(e şi lăzi se lasă spaţii de trecere cu lăţimea de minimum 29A mm. a(*nd o lăţime de cZa 1. 1A ore de la punerea lui în lucrare-. fie prin scoaterea unor piese aşezate trans(ersal la inter(al de ! .frec(ent este de 3. mecanici etc. . fiind necesară pentru deplasarea zidarilor şi pentru manipularea uneltelor şi materialelor3 1 zona de depozitare a materialelor 6 a(*nd o lăţime de cZa A. drept pentru care este necesară o organizare foarte &ună a lucrărilor. 1.2A m. : asize pe (erticală. distanţa dintre două lăzi de mortar nu tre&uie să depăşească 3.AA m-. )a temperaturi negati(e. rezistenţele finale ale materialului scad cu p*nă la >A G şi se reduce foarte mult aderenţa lui la piesele zidăriei . în cazul placa'elor. ! ore de lucru 3 1 zona pentru transportul materialelor )i pentru circula(ie 6 este situată spre e+terior. "entru a fi c*t mai comodă întinderea mortarului pe zidărie.>A m .prin îngheţare apa îşi măreşte (olumul cu cca.. 3. faza lichidă din mortar îngheaţă .funcţie de grosimea zidăriei-. 2n condiţiile în care unul din materiale este &etonul .9-. iar la dezgheţarea sa se produc tasări care pot fi periculoase pentru construcţie3 în special c*nd ele nu sunt neuniforme. a(*nd o lăţime de cca A. %a consumă multă manoperă.

formă. pentru toate categoriile de lucrări înainte ca ele să de(ină ascunse prin acoperire sau înglo&are . orizontalitate etc. liniaritate. şi pentru zidăria din &locuri mari.poziţie. planeitate.ciment1(ar-. Metodele de &ază utilizate la e+ecutarea zidăriei pe timp friguros sunt$ 1 metoda îngheţării mortarului3 1 cu utilizarea adausurilor chimice3 1 metoda încălzirii artificiale a zidăriei.-3 1 (erificarea e+istenţei şi conţinutului documentaţiei tehnice. (erticalitate. 2ncălzirea mortarului se realizează prin încălzirea apei de preparare p*nă la temperatura nu mai mare de ?AXC. Berificarea calităţii se face în mai multe etape şi anume$ 1 permanent de către muncitori pe măsura e+ecutării lucrărilor. starea muchiilor şi a suprafeţelor. 8tilizarea acestei metode este recomandată pentru zidăria din cărămidă în care mortarul constituie 21 . în limitele a&aterilor admisi&ile şi în limitele indicatorilor de calitate. mod de rezemare. %+ecutarea zidăriei prin această metodă se realizează pe mortare cu marca nu mai mică de M1A fără adausuri chimice.aplicarea. Mortarul dezgheţat treptat măreşte rezistenţa. ferite de umezeală şi îngheţ3 este necesar să se asigure o temperatură de minimum U 3K C 3 1 sti(ele de piese este recomandat să fie prote'ate contra intemperiilor3 1 mi'loacele de transport ale mortarului tre&uiesc termoizolate 3 1 folosirea mortarului de marcă minimă M29^ .-. &xecutarea zidăriei prin metoda înghe(ării mortarului se efectuează în aer li&er din pietre neîncălzite.elementele înainte de placarea lor. dar curăţite de zăpadă şi gheaţă. a proceselor (er&ale. Mortarul este încălzit pentru a ma'ora lucra&ilitatea lui şi comprimare su& greutatea zidăriei amplasate mai sus. unde cantitatea mortarului este neconsidera&ilă. u& acţiunea temperaturilor negati(e mortarul îngheaţă şi se află în această stare p*nă la dezgheţare în primă(ară sau p*nă la încălzire artificială. 22 G din (olumul construcţiei. e+istenţa pieselor înglo&ate etc. de către şefii formaţiilor de lucru şi de către personalul tehnic însărcinat cu conducerea lucrărilor3 1 pe parcursul e+ecutării. "rocedeele de (erificare constau în $ 1 (erificări (izuale asupra materialelor$ omogenitatea. 9.3 1 determinarea prin măsurători a corespondenţei elementelor (erificate cu pre(ederile proiectului şi a instrucţiunilor tehnice specifice .1 depozitarea cimentului în încăperi uscate. Berificarea calităţii lucrărilor de zidărie este necesară pentru respectarea . aparţin*nd cărţii tehnice a construcţiei. dispoziţiilor de şantier şi a altor acte.pre(ederilor din proiectul de e+ecutare şi a prescripţiilor tehnice specifice. amplasate pe un mortar încălzit. dimensiuni. preparat cald cu restricţia că la ieşirea din mala+or temperatura lui să nu depăşească U9AK C3 1 e+ecutarea zidăriei în spaţii mari încălzite în care să se asigure o temperatură minimă de U 9K C. =ealizarea zidăriei din pietre neprelucrate prin metoda îngheţării mortarului este interzisă. armăturile elementelor din &eton armat etc. de către conducătorul tehnic şi reprezentantul &eneficiarului3 >A .

cu a(izul proiectantului. în cazul cărămizilor refractare sau a zidăriilor aparente se interzice folosirea pieselor cu ştir&ituri sau colţuri rupte3 1 procentul admis de fracţiuni de piese. precum şi a plăcilor. astfel înc*t grosimea rosturilor orizontale şi (erticale să nu depăşească 1A mm3 1 (erificarea (izuală a modului de umplere şi de prelucrare a rosturilor. din &eton cu agregate uşoare şi din &. faţă de cele întregi se limitează la ma+imum 19G3 1 (erificarea consistenţei fiecărei şar'e de mortar. conducătorul tehnic şi reprezentantul &eneficiarului3 1 la recepţia preliminară a o&iectului. de către conducătorul tehnic. cu e+cepţia plăcilor de sticlă. cu implicaţii asupra rezistenţei. astfel ca suprapunerea pieselor din două r*nduri succesi(e pe înălţime să se facă pe minimum 1F! cărămidă în lungul elementului şi minimum 1F2 cărămidă în grosimea acestuia3 în cazul &locurilor ceramice. 2A rosturi la fiecare element. agrafe.. sta&ilităţii.-. prin măsurarea cu precizia de l mm a distanţei pe orizontală dintre două dreptare aplicate pe feţele opuse ale elementului. impurităţi sau gheaţă. reprezentantul proiectantului si reprezentantul &eneficiarului. pe 1F2 piesă3 1 (erificarea grosimii rosturilor orizontale şi (erticale prin măsurarea a 9 . 2n toate cazurile în care (reun rezultat pro(enit dintr1o (erificare efectuată. "rincipalele (erificări sunt următoarele$ a.. scoa&e etc..c.după terminarea zidăriei. înainte de începerea finisa'elor-. Media artimetică a măsurătorilor făcute cu precizia de 1 mm tre&uie să se înscrie în limitele a&aterilor admisi&ile3 1 (erificarea poziţiei armăturilor (erticale şi orizontale la zidăriile din plăci presate din sticlă. de către şeful de echipă. 19 mm de la feţele (ăzute ale elementului. decizia asupra continuării lucrărilor nu (a putea fi luată dec*t pe &aza acordului dat în scris de către &eneficiar. depăşeşte a&aterile admisi&ile. se compară cu grosimea pre(ăzută în proiect3 >1 .#ermanent în timpul executării6 e+aminarea stării suprafeţelor pieselor3 este interzisă folosirea celor acoperite cu praf. dimensiunile şi stratul de protecţie3 1 (erificarea ţeserii rosturilor (erticale la fiecare r*nd. ramificaţiile şi încrucişările3 1 (erificarea grosimii tuturor elementelor. pentru a se putea realiza o prindere &ună a tencuielii de zidărie3 1 (erificarea orizontalităţii r*ndurilor de zidărie cu a'utorul dreptarului şi a furtunului de ni(el la toate elementele3 1 (erificarea modului de realizare a legăturilor la toate colţurile. dura&ilităţii sau funcţionalităţii construcţiei. (erific*ndu1se forma.. Măsurarea grosimii tre&uie să se facă în trei puncte situate la înălţimi diferite. 0n cazul zidăriilor o&işnuite din cărămizi sau din &locuri ele se lasă deschise pe o ad*ncime de 1A .1 la terminarea unei faze de lucru . prin măsurători cu conul etalon3 1 e+aminarea fiecărei piese înglo&ate .ghermele. iar media artimetică a rezultatelor.a.

tipul oţelului. 2. în secţiuni diferite şi media aritmetică a lor se compară cu dimensiunile din proiect3 1 în cazul zidăriei armate se (erifică suplimentar dacă armătura s1a e+ecutat şi s1 a poziţionat conform detaliilor din proiect şi dacă acoperirea acesteia cu mortar este corectă . fasonarea.$a încheierea unei faze de lucru6 (erificări scriptice.$a recep(ia preliminară6 (erificări scriptice şi (erificări prin sonda' ca cele menţionate la punctul &. respecti( a golurilor şi a plinurilor dintre goluri. se trece la efectuarea unui număr du&lu de noi (erificări. aceleaşi menţionate mai sus la punctul a. şi dimensiunile lui.pentru lucrările ascunse şi pentru încercări-.9A m şi a firului cu plum&3 1 (erificarea. făcută cu a'utorul unui dreptar cu lungimea de cca. &uletinelor de încercare. diametrul. o parte din rezultate sunt nesatisfacătoare.1 (erificarea (erticalităţii suprafeţelor şi muchiilor zidăriei în trei secţiuni diferite pentru fiecare element. 7acă şi în acest caz. prin măsurarea directă cu metrul sau cu ruleta. se înscriu în procese (er&ale ataşate la cartea construcţiei. c. =ezultatele tuturor (erificărilor efectuate la punctele 3% c şi parţial la punctul a . aplicat pe suprafaţa sau muchia elementului şi prin măsurarea cu precizia de l mm a distanţei dintre acesta şi element3 1 (erificarea dimensiunilor tuturor elementelor.9A m. >2 . const*nd în e+aminarea e+istenţei şi analizarea certificatelor de calitate.minimum 2 mm sus şi 'os şi minimum 29 mm spre faţa (ăzută a elementului-3 1 în cazul zidăriilor comple+e se (erifică la fiecare element din &eton armat poziţionarea. dispoziţiilor de şantier etc. este necesară e+ecutarea unei e+pertize tehnice care să sta&ilească dacă construcţia corespunde scopului pentru care a fost proiectată şi e+ecutată şi poate fi e+ploatată în condiţii normale. e e+ecută c*te trei măsurători. cofrarea şi &etonarea$ 1 (erificarea e+istenţei şi corectei poziţionări a pieselor înglo&ate3 1 (erificarea e+istenţei şi realizării corecte a legăturilor dintre pereţii despărţitori şi elementele structurale ale construcţiei. a planeităţii suprafeţelor şi a muchiilor cu a'utorul unui dreptar a(*nd lungimea de cca. armarea . poziţionarea. dar cel puţin una la 1AA m2 perete. cu frec(enţa de apro+imati( un sfert din cea de la punctul a. proceselor (er&ale de lucrări ascunse. &. dimensiunile şi poziţionarea ştrepilor de zidărie. poziţionarea şi realizarea corectă a armăturilor din rosturile orizontale. în cazul în care o parte din aceste (erificări dau rezultate nesatisfacătoare.3 1 (erificări directe efectuate prin sonda'. la toate elementele. şi modul de prindere a &arelor între ele-. 2.

ci(ile şi de locuit. recepţia.şi de montare. "rocesul comple+ de montare a construcţiilor constă din procesele şi operaţii simple$ de transportare. >3 . în cadrul cărora se realizează asam&larea mecanizată a clădirilor şi edificiilor din elemente produse la uzinele specializate. îngrădirilor3 instalarea dispoziti(elor de reglare şi fi+are temporare3 pregătirea şi complectarea după noduri a pieselor şi materialelor de fi+are pentru îm&inări. Lucrările de montare a elementelor prefa$ricate 1. 5legerea macaralelor. montarea şi fi+area schelelor.e+ecutată în perioada lucrărilor ciclului zero3 montarea construcţiilor suprastructurii . materiale sintetice. pregătitoare . &azei pe care urmează să fie ele montate3 asam&lare comasată şi. consolidarea construcţiilor în timpul de montare3 pregătirea lor către ridicare. /ransportarea şi depozitarea prefa&ricatelor.&III. planşeele.fundaţii. Mecanisme de ridicare şi manipulare a prefa&ricatelor. descărcarea şi depozitarea construcţiilor. structurale. 7ispoziti(e de ridicare. Construcţia industrială permite de a transforma şantierele de construcţie în şantiere de monta'. (erificare şi fi+are temporară3 protecţia anticorozi(ă a elementelor construcţiei sau pieselor îm&inărilor3 fi+area finală a construcţiilor. şi de asemenea li(rarea construcţiilor în zona de montare din depozite. p*nzelor prefa&ricatelor din &eton armat. instalarea în poziţia de proiect. dacă este cazul. pieselor. 2. contra(*ntuiri. )a procesele pregătitoare se atri&uie$ e+ecutarea şi pregătirea dispoziti(elor de monta'. !. cu at*t mai mic este (olumul de lucru şi timpul de realizare a o&iectelor de construcţie la şantierul. construcţiilor cu elementele din ţe(i. 7ez(oltării lucrărilor de montare fa(orizează utilizarea construcţiilor pretensionate din &eton armat şi metalice. Cu c*t mai mare este ni(elul de finisare a construcţiilor. canale. elementele din as&est şi armociment. 2n dez(oltarea proceselor de montare un rol considera&il 'oacă materialele şi construcţiile efecti(e$ &etoane uşoare. reazeme. Montarea construcţiilor . construcţii de îngrădire. un rol ma'or 'oacă metoda industrială de construcţie din elemente prefa&ricate. Deneralităţi. cu at*t mai mic este (olumul lucrărilor pregătitoare. este un proces comple+ industrial mecanizat de e+ecutare a clădirilor şi edificiilor din construcţii prefa&ricate sau elemente. pereţi despărţitori.au+iliare. "rocesele de transportare sunt li(rarea. 2n condiţiile creşterii continue a (olumului de construcţie industriale. 2n comple+ul lucrărilor de realizare a clădirilor şi edificiilor montarea construcţiilor se e+ecută în două etape$ montarea construcţiilor infrastructurii . Clasificarea metodelor de montare a construcţiilor. 1. 9. scărilor. alia'e de aluminiu etc. ridicarea. "rocesul de montare propriu zis constă din$ agăţarea. 3. (erificarea dimensiunilor şi calităţii construcţiilor. materialelor au+iliare.carcasele portante a cădirii. 8ltima este etapă de &ază la edificarea clădirilor prefa&ricate. scărilor . podestelor-. de asemenea. elementelor. tructura şi componenţa procesului de montare.

5ceastă metodă se utilizează rar. siguranţei şi capacităţii portante a îm&inărilor. 2. unite ci contra(*ntuiri şi grinzi. din construcţii din &eton armat. 2n dependenţă de modul de li(rare a elementelor spre montare se deose&esc două metode$ cu amplasarea preliminară a elementelor în zona de acţiune a macaralei şi nemi'locit din unităţi de transport. ţin*nd cont de predare în e+ploatare pe etape a secţiilor. )a montarea &locurilor spaţiale comasate. sunt montate construcţiile în masă. e finalizează procesul de montare cu (erificarea instrumentală a preciziei instalării construcţiilor şi respectarea toleranţelor. metodele şi procedeele de montare3 tipul şi marca mecanismelor de montare3 procedeele comasării construcţiilor3 di(izarea edificiului pe sectoare de montare. 5ontare de elemente prefa3ricate tridimensionale . proiectului de e+ecuţie a lucrărilor de monta'. 5ontare de elemente mari prefa3ricate . pregătitoare şi de montare. (erificare a cotelor şi poziţiei în plan a suporturilor şi elementelor înglo&ate. grinzilor. procesul de comasare preliminară a construcţiilor separate în &locuri plane .coloanele de paiantă. ni(ele3 succesiunea e+ecutării lucrărilor3 lista şi construcţia dispoziti(elor. schelelor. din cauza manoperei şi duratei mari de e+ecutare. pentru asigurarea începerii montării utila'ului tehnologic în termenii înaintate. numărului mare de procese pregătitoare şi au+iliare. instalarea în poziţia de proiect elementelor constructi(e sau părţilor mari a lor . locurile instalării lor şi procedeele de fi+are3 procedeele fi+ării temporare şi continue a construcţiilor şi îm&inărilor3 măsurile de asigurare a securităţii muncii.două ferme. Montarea construcţiilor prefa&ricate se e+ecută în &aza schemelor de montare şi desenelor de e+ecuţie.sau spaţiale . panourilor etc. fermelor.-. care determină politică tehnică a lucrărilor de montare la e+ecutarea clădirilor şi edificii separate sau comple+elor lor şi îndreptate spre o&ţinerea rezultatului tehnico1economic sta&ilit.Montarea construcţiilor încep numai după trasarea instrumentală a a+elor. (erificarea calităţii. de asemenea. Montarea construcţiilor se realizează prin metoda flu+ului cu mecanizarea ma+imală a lucrărilor de transportare. asam&larea şi instalarea în poziţia de proiect pieselor separate a construcţiei. "rin această metodă. în general. 5ontare de elemente mici prefa3ricate . această metodă pe larg se utilizează la montare clădirilor industriale şi ci(ile. &locuri. "roiectul de e+ecuţie a lucrărilor de monta' determină$ succesiunea tehnologică. proiectelor de organizare şi e+ecutare a lucrărilor. uccesiunea edificării carcaselor clădirilor industriale se determină după soluţiile constructi(e şi de sistematizare spaţială. etc. de o&icei. "rin metodele de montare se su&înţelege soluţiile caracteristice şi principiale. preliminar asam&lată la păm*nt >! .coloanelor. unite cu contra(*ntuiri şi grinzi. Metoda montării din unităţi de transport este mai economică dar necesită un grad ridicat de precizie de organizare şi coordonarea proceselor de montare şi transportare. printr1o ridicare în poziţia de proiect se instalează o sistemă de elemente geometric in(aria&ilă. tehnologiilor şi sectoarelor de producere amplasate în interior.-.

&loc. realizat de montatorii în procesul de a'ustare şi comparare (izuală a poziţiei elementului montat cu indicaţiile instrumentelor de măsurare şi geodezice. dar celor din &eton armat . 5etoda diferen(ială de montare pre(ede instalare succesi(ă tuturor construcţiilor tipice în limitele clădirii sau sectorului de montare şi numai după aceea instalarea construcţiilor de alt tip. >9 . 5cestea cicluri se repetă p*nă nu se montează clădirea în întregime-.dea lungul clădirii sau deschiderii. utilizării dispoziti(elor şi mecanismelor speciale de montare.mai înt*i se montează construcţiile inferioare şi apoi se trece la montarea celor superioare. Metoda dată necesită precizia înaltă de fa&ricare a construcţiilor sau &locurilor de construcţii. )a încărcare produsele se aşează în poziţia apropiată de cea de proiect. se ridică mai sus de următorul ni(el inferior. asigurarea procedeelor nepericuloase de încărcare şi calitatea produselor poartă uzina producătoare. 2n dependenţă de procedeele de asigurare a preciziei de instalare a construcţiilor în poziţia de proiect se deose&esc următoarele metode de montare$ li3eră% for(ată% cu grad de li3ertate limitat% diferen(ială% complexă% com3inată. 2n funcţie de direcţia dez(oltării procesului de montare deose&im montare longitudinală . de asemenea. şi de asemenea. "entru transportarea construcţiilor metalice deseori se utilizează transportul fero(iar.sau montare trans'ersală . Nlocurile pot fi asam&late la uzină1producătoare sau la şantier.după a+ele trans(ersale ale clădirii-. aerian şi maritim. sau prin utilizarea conductoarelor. 5etoda for(ată de montare predetermină poziţia de proiect fi+ă a elementelor montate datorită construcţiei speciale a îm&inărilor şi.şi minuţios (erificată . permite o mecanizare ma+imă a lucrărilor de asam&lare şi e+ecutare a îm&inărilor3 se micşorează durata şi manopera lucrărilor de montare. 2n cazul metodei li3ere de montare precizia de instalare a construcţiilor se o&ţine în rezultatul deplasărilor li&ere a lor în spaţiu. ce permite de a forma frontul de lucru pentru e+ecutarea următoarelor lucrări. rutier. 5etoda complexă presupune montarea succesi(ă a construcţiilor de diferit tip în limitele uneia sau c*te(a celule în(ecinate a clădirii. =esponsa&ilitate pentru corectitudinea am&alării.şi metoda montării de sus în 1os . unui şir de edificii. Metoda com&inată prezintă în sine îm&inarea precedentelor două metode. 3. %ste o metodă foarte efecti(ă. /ransportarea construcţiilor prefa&ricate de la uzinele producătoare la şantier poate fi realizată cu transportul fero(iar. 5poi ni(elele se unesc. care se ridică la înălţimea mai mare dec*t înălţimea următorului ni(el de sus şi în spaţiul format se instalează construcţiile comasate ni(elului al doilea de sus. oluţia pri(ind alegerea metodei respecti(e depinde de direcţia procesului tehnologic în clădirea construită.iniţial se montează construcţiile ni(elului superior. 5etoda de montare cu un grad de li3ertate limitat permite în procesul de a'ustare a construcţiilor de a reduce una sau c*te(a deplasări prin instalarea dispoziti(elor speciale. rutier. 2n dependenţă de succesiunea edificării clădirii după înălţime deose&esc metoda montării de 1os în sus . Metoda respecti(ă se utilizează la edificarea clădirilor industriale şi ci(ile.

la înălţimea limitată de ridicare a c*rligului macaralei sau pentru comoditatea e+ecutării lucrărilor3 domeniul de utilizare . uni'ersale. pe platforme şi trailere. Construcţiile prefa&ricate din &eton armat de mare greutate se transportă în următoarele modalităţi$ 1 coloanele şi grinzile . utilizate numai pentru un anumit tip de construcţii3 procedeul de manipulare . cu dere1are de la distan(ă. dezagăţarea cărora se e+ecută manual3 principiul de func(ionare . 5ceste depozite sunt deseori organizate la li(rarea construcţiilor cu transportul fero(iar şi maritim. utilizate pentru prinderea multor tipuri de construcţii. 5găţarea . cu remorcă pentru transportarea fermelor cu utila'ul de in(entar3 1 panourile de acoperiş şi de planşeu . )a transportare construcţiile suport mari eforturi dinamice. mecanice% electromagnetice% cu 'id )i com3inate2 rigiditate spa(ială 9 flexi3ile )i rigide.este operaţia. Cele rigide în forma de &enzi metalice şi cleme se utilizează în cazuri c*nd construcţiile ridicate nu pot prelua eforturi de la ca&luri fle+i&ile. care permit de a dezagăţa elementele la distanţă. utilizate pentru prinderea multor tipuri de construcţii. care asigură fi+area temporară a construcţiilor montate de maşinile şi mecanismele de montare. Cele flexi3ile se confecţionează din ca&luri şi pot fi uni(ersale. "entru mecanizarea lucrărilor sunt utilizate macaralele turn sau de cale ferată.prindere. uprafeţele depozitelor tre&uie să fie dotate cu un număr îndestulător de drumuri de acces. /oate dispoziti(ele de ridicare se clasifică după$ rigiditate spa(ială 9 flexi3ile )i rigide./ransportarea construcţiilor prefa&ricate cu transportul rutier este economic efecti( în cazul li(rării lor la distanţe p*nă la 2AA Em. la înălţimea limitată de ridicare a c*rligului macaralei sau pentru comoditatea e+ecutării lucrărilor3 domeniul de utilizare . uşurate şi ramificate. cu automo&ile cu &orduri. pe semiremorci speciale pentru transportarea panourilor în poziţia (erticală3 1 elementele spaţiale . uşurate şi ramificate. şi specializate. 7epozite centralizate sunt organizate în cazul distanţei considera&ile de la furnizor p*nă la şantierul de construcţie şi necesităţii formării stocurilor de construcţii la construcţia unui număr mare de o&iecte. Cele rigide în forma de &enzi metalice şi cleme se utilizează în cazuri c*nd construcţiile ridicate nu pot prelua eforturi de la ca&luri fle+i&ile. utilizate numai pentru un anumit tip de construcţii3 >: . Cele flexi3ile se confecţionează din ca&luri şi pot fi uni(ersale. de maistru sau altă persoană de răspundere. automo&ile cu remorcă şi semiremorcă de tona' mare3 1 panouri de perete . suprafeţe de încărcare1descărcare şi mi'loace. cu automo&ile cu semiremorcă1capră3 1 fermele cu deschiderea p*nă la 3A m . şi nedere1ate. ce tre&uie să fie luat în e(idenţă la alegerea mi'loacelor de transport şi amplasarea pe ei a utila'ului de fi+are. =ecepţia produselor la depozit se efectuează de persoanele responsa&ile pentru păstrarea lor3 la şantier recepţia este e+ercitată de reprezentanţii organizaţiei de monta'. şi specializate. uni'ersale. antreprenorului.

în interiorul căruia este amplasată &o&ină. în(elitoare profilate. în comparaţie cu masa elementelor montate3 să asigură condiţii nepericuloase şi comode de lucru. în afară de ridicare (erticală. din ca&luri cu diametru de 12 .. ce permite de a regla eforturile în ca&luri.specială. "entru asigurarea dezagăţării dispoziti(ele de ridicare uşurate deseori sunt dotate cu mecanisme semiautomate. care sunt fi+ate de clemă . spaţiul interior a cărora este unit cu pompa de (id. 0ispoziti'ele de ridicare de tip cle)te se utilizează pentru ridicarea construcţiilor din &eton armat de forma du&lu T.. 7ispoziti(ele de ridicare ramificate. cu a'utorul cărora pot fi ridicate concomitent un set din c*te(a elemente sau de a monta &locuri şi p*nze de acoperiş.dispoziti(e rigide-.procedeul de manipulare . cu &ucle şi &enzi metalice suspendate de ele . se utilizează pentru agăţarea construcţiilor de două şi mai multe puncte.. 7estinaţia de &ază a tra(erselor este prote'area elementelor ridicate de eforturi de comprimare. 3A mm. 2A mm cu c*rlige fi+ate de capetele ce simplifică prinderea lor de construcţiile montate. 2n locul ca&lurilor pot fi utilizate lanţuri. ceea ce face utilizarea lor uni(ersală. "entru folosirea eficientă a capacităţii de ridicare a macaralei se utilizează tra(ersele spaţiale. 0ispoziti'ele de ridicare electromagnetice prezintă în sine un corpus din oţel cu secţiune rotundă sau dreptunghiulară. cadre şi ferme. dezagăţarea cărora se e+ecută manual3 principiul de func(ionare . cu dere1are de la distan(ă. "rinderea construcţiilor se realizează prin aplicarea camerei pe suprafaţa lor şi formarea în interiorul camerei (idului. >> . Capacitatea de ridicare a acestor dispoziti(e este de la sute de Eilograme p*nă la c*te(a tone. Nucle şi &enzi pot fi dotate cu diferite tipuri de prindere. grinzi.. rigle. sta&ilitatea şi continuitatea poziţiei încărcăturii în timpul ridicării ei3 să nu permite dezagăţare spontană. dispoziti'ele de ridicare u)urate . profilate şi construcţiilor din foi metalice.&uclă. şi nedere1ate. 0ispoziti'ele de ridicare cu consolă ser(esc pentru ridicarea construcţiilor orizontale plane . dau posi&ilitatea întoarcerii construcţiilor din poziţia orizontală în cea (erticală şi in(ers. panouri de planşeu. mecanice% electromagnetice% cu 'id )i com3inate2 7ispoziti(ele de ridicare tre&uie să asigură siguranţa. e+ecutate din ţe(i de oţel sau profile laminate deseori în formă de grinzi.. "rinderea se realizează la alimentarea &o&inei prin conductor fle+i&il cu curent continui. Tra'ersele prezintă în sine construcţiile. să distri&uie uniform eforturile dintre ca&luri şi să e+clude suprasolicitarea construcţiilor montate3 să permite agăţarea şi dezagăţarea prin procedee simple şi comode în timpul minimal3 să posedă caracteristicile de siguranţă şi uni(ersalitate3 să posedă o masă medie. 0ispoziti'ele de ridicare flexi3ile uni'ersale se confecţionează în formă de &ucle închise cu lungimea de 9 . care permit de a dezagăţa elementele la distanţă. 0ispoziti'ele de ridicare ramificate +două% patru% )ase ramuri. 19 m din ca&luri de oţel cu diametru de 1@ . 0ispoziti'ele de ridicare cu 'id sunt camere de dimensiuni reduse cu inelul de etanşare din cauciuc. şi de asemenea elementelor instalate orizontal de lungime mare static sta&ile . 2n calitate de ramuri ser(esc dispoziti(ele de ridicare uşurate..

pentru cele mai grele.!. ^ona de lucru a macaralelor mo&ile practic nu se limitează. masa de montare. la r*ndul lor. metri3 l5 . la lucrările pregătitoare şi au+iliare. Mecanismele de montare mo&ile spre diferenţă de cele staţionare sunt capa&ile nu numai să se deplaseze de la o staţie la alta. macara cu catarg cu st*lp etc. m. de la un şantier la altul. lucrările de comasare. Mecanismele de montare staţionare permit efectuarea montării construcţiilor strict în limitele zonei formate de raza lor de acţiune . ridicarea şi instalarea construcţiilor în poziţia de proiect3 mecanismele au+iliare. e+ecutarea îm&inărilor etc. înălţimea de siguranţă. înălţimea dispoziti(ului de ridicare. Masa se determină. macara capră. m3 hs . utila'ul şi dispoziti(e . unde h. agăţată de c*rligul macaralei. 2n dependenţă de lucrările e+ecutate ele sunt diferenţiate pe cele de montare şi au+iliare. descărcare. m3 he . 7in punct de (edere al tehnologiei mecanismele de montare pot fi clasificate după mo&ilitatea şi zona de montare în mecanismele sta(ionare şi mo3ile. înălţimea de montare. Mecanismele de montare se utilizează pentru e+ecutarea operaţiilor de &ază de montare. metri.la deplasarea de la o staţie la alta este necesară demontarea parţială sau totală a lor-. m3 hd2r2 . necesară după condiţiile de siguranţă pentru manipularea elementelor la locul de instalare şi trecerii deasupra construcţiilor anterior montate. 2nălţimea de ridicare se calculează cu formula$ : 5 = hA + h s + he + h d . )a alegerea maşinilor de montare se ţine cont de următoarele considerente$ soluţiile constructi(e şi sistematizare spaţială a o&iectului construit3 masa construcţiilor montate. %le cu uşurinţă pot să se deplaseze de la o staţie la alta. macara montată pe tractor etc. depind de caracteristicile de montare a elementelor construcţiilor prefa&ricate. automacarale. deni(elare suportului elementului montat faţă de cota de staţionare a macaralei. săgeta de montare. )a aceste se atri&uie macaralele cu &raţ pe şenile sau pe pneuri. înălţimea elementului în poziţia de montare. îndepărtate şi amplasate la cea mai mare înălţime şi se calculează ca suma maselor elementelor montate şi dispoziti(elor de ridicate fi+ate de ele. Mecanismele 'oacă un rol considera&il în procesul de montare comple+ a construcţiilor. poziţiei lor în plan şi pe înălţimea clădirii3 metodele de organizare a construcţiei3 metodele şi procedeele de montare3 formele de organizare a lucrului3 caracteristicile tehnico1economice a maşinilor de montare. de o&icei. 5legerea macaralelor şi maşinilor de montare se efectuează în &aza parametrilor necesare care. macara turn. r . tone3 :5 . şi anume$ 55 . )a mecanismele de montare staţionare se atri&uie$ săgeţile de montare. >? . . 9. macara catarg cu ca&luri de ancorare. )a deplasarea macaralelor cu grad de mo&ilitate limitat forma şi parametrii zonei de lucru depind de forma în plan a calei de deplasare. dar şi să transportă concomitent încărcătura. Macaralele de montare mo&ile se împart în mo&ile şi cu grad de mo&ilitate limitat.

7upă determinarea parametrilor de calcul a macaralelor de montare pe &aza caracteristicilor a lor tehnice se aleg aşa maşini. )a acest tip de elemente se atri&uie acelea. (alorii momentului de încărcare 5nec. )ungimea săgeţii de montare $nec se determină prin formulă şi depinde de mai mulţi factori . >@ . sunt egale sau depăşesc (alorile acestora. la locul de instalare a cărora în poziţia de proiect accesul este închis de construcţiile anterior montate.ăgeata de montare a c*rligului se determină pentru elementele care nu pot fi montate la săgeata minimală a c*rligului macaralei. ăgeata de montare pentru macarale turn şi macarale cu &raţ se determină în moduri diferite.înălţimii de ridicare a c*rligului :nec% săgeţii de montare lnec etc. Momentul de încărcare 5nec se determină ca cea mai mare după (aloare din grupul de elemente urmate să fie montate cu această macara. a căror parametrii de lucru satisfac cele de calcul. 5poi se determină (aloarea momentelor de încărcare după formula$ 5 înc = 5 5 ⋅ l 5 )a alegerea macaralelor de montare se &azează pe următoarele (alori necesare$ capacităţii de ridicare <nec. 2nălţimea de ridicare necesară a c*rligului :nec se determină ca cea mai mare după (aloare din grupul de elemente urmate să fie montate cu această macara.-. ăgeata de montare lnec se determină ca cea mai mare după (aloare din grupul de elemente urmate să fie montate cu această macara. săgeţii de montare lnec. Capacitatea de ridicare necesară <nec se determină ca (aloarea cea mai mare a masei de montare din grupul de elemente destinate pentru montare cu această macara. înălţimii de ridicare a c*rligului :nec.

I=2 Tehnologia proceselor de montare a elementelor prefa$ricate 1. 7upă finalizarea lucrărilor de montare a fundaţiilor se efectuează umplerea timpanului p*nă la cota superioară a &locului de fundaţie. Montarea fundaţiilor continue şi tip pahar. 5ontarea funda(iilor de tip pahar. Nloc1pahar se if+ează de panoul de suport prin sudarea pieselor înglo&ate. pe retragerea paharului de fundaţie sau pe st*lpuşori de suport speciali. 5ontarea funda(iilor continue. sunt utilizate două tipuri de construcţii$ din &locuri şi din panouri. care apoi sunt (opsite cu materiale anticorozi(e.terenului e fundaţie-. )ucrările pregătitoare la montarea fundaţiilor şi construcţiilor su&terane includ deza+area şi fi+area a+elor. Corectitudinea instalării fundaţiilor pe (erticală se (erifică cu a'utorul ni(elei. 3. /ehnica securităţii la e+ecutarea lucrărilor de montare. Berificarea poziţiei &locurilor montate se efectuează prin suprapunerea semnelor a+elor de pe &locul respecti( cu fişele de oţel. !. Montarea fundaţiilor de greutate mică şi medie. 2. #undaţiile clădirilor industriale sunt montate în modul următor$ &locurile sunt li(rate pe unităţi de transport3 golul paharului este curăţit şi astupat cu ecran protector3 se ridică &locurile de urechile de monta' cu a'utorul ca&lurilor fle+i&ile sau tra(erse3 &locurile de fundaţie suspendate se (izează în poziţia de proiect.din mortar de ciment3 &loc1pahar se instalează. de o&icei. panourilor de perete. :. 9. )a montarea fundaţiilor prefa&ricate din &eton armat pentru clădirile industriale în cele mai dese cazuri sunt utilizate macarale cu &raţ autopropulsate. grinzilor.strat. %tapa următoare a lucrărilor de montare este instalarea grinzilor de fundaţie. ni(elarea şi pregătirea &azei. "entru asigurarea preciziei montării fundaţiilor a+ele sunt transmise în groapa de fundaţie nemi'locit la locul de montare şi se fi+ează cu a'utorul fişelor de oţel. >. suprapun*nd semnele a+elor pe panoul cu semnele a+elor pe &locul. Corectitudinea instalării fundaţiei se (erifică cu a'utorul instrumentelor geodezice. &aza este îndreptată şi procedura se repetă. 1. care sunt montate pe suprafaţa &locului de suport. planşeelor. formate din panoul de suport şi &loc1paharului. Montarea st*lpilor. Montarea &locurilor prefa&ricate de perete din &eton armat. utiliz*nd pentru această şa&loanele3 panoul este agăţat cu dispoziti(ul de ridicare cu patru &raţe transportat la locul de instalare3 se (izează şi se instalează panoul în poziţia de proiect3 pe suprafaţa lui se pregăteşte un pat . ?. ?A . după ce &locul este co&or*t &a &aza pregătită şi se (erifică poziţia lui3 la nerespectarea a&aterilor admisi&ile &locul se ridică. "entru fundaţiile continue a clădirilor de locuit şi o&şteşti. "articularităţile montării construcţiilor din metal şi lemn. fermelor. %+ecutarea îm&inărilor la montarea construcţiilor din &eton armat. Berificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de montare. se efectuează în următoare succesiune$ fundaţiile se descarcă în nemi'locită apropiere de locul de montare3 se (erifică dimensiunile interioare a paharului. (erificarea cotelor &azei . %+ecutarea lucrărilor de montare în condiţii e+tremale.

ca coloana în timpul de ridicare. care staţionează la ni(elul terenului şi mai rar în incinta gropii de fundare. de o&icei. 7e asemenea. la distri&uirea coloanelor tre&uie de ţinut cont de metoda pre(ăzută de montare. contra(*ntuiri ş. dispoziti(e. Nlocurile de perete se agaţă de urechile de monta' cu dispoziti(ul de ridicare cu două &raţe şi se instalează în poziţia de proiect. înc*t în procesul de montare deplasările necesare şi (olumul lucrărilor au+iliare să fie minimale3 să se asigure accesul li&er la coloanele pentru re(izia.0niţial pe &ază se instalează &loc1talpă de formă trapezoidală sau dreptunghiulară.din mortarul de ciment. dispoziti(e de ridicare cu ti'e. iar rosturile se &etonează. montarea echipamentului şi agăţarea lor. Bizarea coloanelor se efectuează neeli&er*nd c*rligul macaralei. Cu e+ecutarea soclului şi montarea planşeului deasupra su&solului. transportare şi montare să fie în poziţia (erticală şi pentru dezagăţarea ei să nu fie necesară ridicarea la înălţime a muncitorului.&locurile de colţ şi la intersecţia pereţilor oric*nd sunt repere-. =olul &azei pentru fundaţiile continue ser(eşte umplutură . care se realizează din mortarul de ciment şi plase de armătură înglo&ate în el.cu distanţare p*nă la !A . de asemenea. sunt montate cu macara. care sunt (erificate şi montate în corespundere cu a+ele proiectate a pereţilor clădirii. "e muchia &loc1tălpilor se întinde s*rma de trasare.de monta' speciale.şi. "oziţia corectă în plan a coloanelor se o&ţine prin suprapunerea semnelor ?1 .se introduc în paharul fundaţiei. aşa şi pe (erticală. "anourile încăperilor su&solului. Montarea fundaţiilor continue se începe cu instalarea a două &loc1talpe de reper. utiliz*nd răngi de montare şi pane . #undaţiile continue. Concomitent se (erifică dimensiunile şi ad*ncimea paharului su& coloană. 5poi coloanele sunt înzestrate cu scări de montare. 9A cm. apoi deasupra se montează &locurile de pereţi sau panouri. de o&icei. "oziţia elementelor pereţilor în procesul de montare se (erifică cum faţă de a+a pereţilor. care începe cu li(rarea coloanelor în zona de lucru a macaralei. 7upă distri&uirea se e+aminează calitatea şi dimensiunile coloanelor. sunt fi+ate prin sudarea de elementele înglo&ate a &loc1tălpilor. 7upă montarea tuturor &locurilor. 2.patul. Nlocurile de reper se aşează la distanţa de 2A m unul faţă de altul . iar în cazul montării din unităţi de transport . sunt finalizate lucrările de montare a ciclului zero. amplasate în partea inferioară a coloanelor. cu umplerea concomitentă a rosturilor cu mortarul de ciment.de nisip cu grosimea de 1AA mm. Nloc1talpe sunt aşezate cap la cap sau .găurile. 5ontarea coloanelor este un proces comple+ complicat. din care sunt edificate pereţii fundaţiei sau su&solului. a. garnituri mecanice speciale în formă de pană. )a edificarea fundaţiilor pe păm*nturi cu tasări neuniforme.în cazul capacităţii portante înalte a &azei. Coloanele uşoare din &eton armat sunt a'ustate. suprafaţa căruia coincide cu cota pre(ăzută în proiect. pe muchia superioară a peretelui se e+ecută stratul de ni(elare .orizontul de montare. după instalarea &loc1 tălpilor se trece la e+ecutarea centurii armate. cu a'utorul tra(erselor &alansate. Coloanele se distri&uie astfel. "entru trecerea conductelor şi ca&lurilor în cazul aşezării continue a &loc1tălpilor sunt pre(ăzute rosturile . /re&uie să se tindă spre faptul. 5găţarea coloanelor se realizează cu dispoziti(e de ridicare cu cadru.

"entru (izarea şi fi+area temporară a fermelor se instalează schelele şi dispoziti(ele necesare pe coloane. de aceea. în unele cazuri se efectuează montarea comună a grinzilor de rulare. este răsp*ndită metoda montării grinzilor de rulare cu şinele de rulare de'a fi+ate . agăţarea. "rocesul de montare a fermelor include li(rarea construcţiilor la locul de montare. 7upă (erificarea grinzilor se sudează piesele înglo&ate şi se dezagaţă grinzile. "entru montarea panourilor de acoperiş macaralele se dotează cu ?2 . 5găţarea fermelor se efectuează cu a'utorul tra(erselor cu ca&luri. suplimentar coloanele sunt fi+ate cu trei contra(*ntuiri. 2n cazul înălţimii coloanei mai mare de 12 m fi+area cu conductoare este insuficientă. Bizarea fermelor se efectuează prin suprapunerea semnelor a+iale de pe suprafeţele de suport ale fermelor şi coloanelor. distanţiere speciale. curăţind piesele înglo&ate sau musteţele de armătură de pelicula de rugină. "entru fi+area temporară a coloanelor sunt utilizate conductoarele rigide. #i+area finală a şinelor se e+ecută după montare şi (erificare a poziţiei lor. dar cotele suprafeţelor de suport . sau cu dispoziti(ul de ridicare cu două &raţe. #anouri de acoperi). dar pentru următoarele ferme . instalarea grinzilor pe a+ele longitudinale se efectuează prin suprapunerea semnelor a+iale de pe grinzi şi suportul coloanei.lungimea grinzii de 12 m-. cu ni(ela. (erificarea şi fi+area temporară. ridicarea şi instalarea pe suporturi. Bizarea grinzilor de rulare se efectuează. Ca şi în cazul coloanelor. transporta&ile şi mo&ile. pregătirea către ridicare. "entru fi+area temporară în poziţia de proiect a primii ferme montate se utilizează contra(*ntuiri. se curăţă şi se (erifică capetele coloanelor şi suprafeţele de suport a fermelor 'ug. Drinzile de rulare sunt ridicate cu tra(erse speciale sau uni(ersale. 2nainte de montare a grinzilor. la locul lor de depozitare se e+aminează starea construcţiilor şi îm&inărilor. dotat cu corniere de siguranţă şi lacăte. (erific*nd poziţia lor faţă de a+ele longitudinale şi cotele tălpii superioare. 2n procesul de montare a grinzilor de rulare montatorii se află pe schele. chelele pot fi suspendate. 5ontarea grinzilor de rulare. încep*nd montarea de la celula de rigiditate. fi+area finală în poziţia de proiect. 7istanţierele sunt înlăturate numai după fi+area finală a fermelor şi instalarea panourilor de planşeu.a+iale de pe coloană cu semnele a+iale pe fundaţie. )ucrările se încep cu montarea celulei de rigiditate. Berticalitatea coloanelor se (erifică cu a'utorul teodolitului. 2n poziţia de proiect fermele sunt montate în succesiune. )a locul de montare fermele sunt li(rate cu transportul rutier şi ce fero(iar. "anourile sunt montate pe parcursul montării fermelor sau după montarea lor. se trasează semnele a+iale. fermelor şi a panourilor de acoperiş. Grinzile )i fermele de acoperi). dotate cu îngrădiri. dotate cu lacăte diri'ate de la distanţă pentru dezagăţarea elementelor. )a pregătirea fermelor către ridicare în poziţia de proiect. 2n clădirile industriale grinzile şi fermele de acoperiş sunt montarea separat sau concomitent cu montarea panourilor de acoperiş. care asigură sta&ilitatea şi forma geometrică in(aria&ilă a părţii montate a clădirii. Coloanele cu înălţimea mai mare de 1? m se fi+ează cu patru contra(*ntuiri. 2n ultimul timp. se (erifică şi se curăţă suprafeţele de suport a coloanelor.

care măresc rigiditatea şi sta&ilitatea clădirii cum în procesul montării. în primul r*nd. 7e o&icei. 4rdinea şi direcţia de instalare a panourilor este indicată în "%). 2n aceste clădiri se utilizează un număr mare de elemente spaţiale.prelungitoare speciale a săgeţii. "entru agăţarea panourilor de acoperiş se utilizează dispoziti(ele de ridicare cu patru &raţe sau tra(ersele de &alansare. 2n clădirile din zidărie şi clădirile cu pereţi din &locuri portante sau panouri. #iecare panou se sudează în trei locuri de piesele înglo&ate a fermei. Metoda li&eră de montare. de regulă. 5ceastă etapă a lucrărilor de montare este deose&ită în construcţia industrială. durată şi cost. )ocul aşezării primului panou se indică pe fermă. 5ontarea panourilor de perete. )a montarea panourilor de perete nu este necesară utilizarea mecanismelor de montare cu capacitatea de ridicare considera&ilă şi raza de acţiune mare. 2n clădirile industriale eta'ate cu carcasă. Montarea poate fi efectuată după două scheme$ longitudinală şi trans(ersală 2nainte de montare panourile sunt depozitate în sti(e dintre coloane sau sunt montate direct din unităţile de transport. de asemenea se micşorează numărul îm&inărilor de monta'. amplasate pe a+ele longitudinale ale clădirii şi l*ngă pereţi. )a montare se utilizează. 2n cazul metodei li&ere limitate se utilizează diferite dispoziti(e de monta'. )i(rarea construcţiilor la şantier în corespundere cu hărţile de completare şi graficele de montare1transportare permit de efectua montarea construcţiilor direct din unităţile de transport. 2n practica construcţiilor de locuit în masă pe larg se utiliza schema constructi(ă a clădirilor de locuit din panouri mari fără carcasă. grinzilor şi riglelor în limitele eta'ului sau frontului de lucru de pe un eta'. în primul r*nd. 4rdinea de montare a restului de panouri poate fi li&eră. care se fi+ează de urechile de montare. %a poate fi începută numai după finalizarea montării construcţiilor portante în &locul constructi( al clădirii. #i+area temporară a panourilor nu se admite. macaralele turn.sau după finalizarea montării coloanelor. 7ezagăţarea se e+ecută imediat după instalarea panoului în poziţia de proiect. atunci c*nd se construiesc clădirile separate sau comple+ul lor mic se află la o distanţă mare de la organizaţiile de construcţie specializate. diferite tipuri de conductoare.metoda comple+ă. se utilizează rar. "anourile de planşeu în clădirile eta'ate cu carcasă sunt montate pe parcursul montării restului construcţiilor . 3. panourile de planşeu se montează în limitele eta'ului sau frontului de lucru de pe un eta' după e+ecutarea orizontului de montare su& ei. fiind cea mai (oluminoasă după manoperă. 2nainte de montare pe panourile se instalează îngrădirile de in(entar. aşa şi pe perioada e+ploatării. se montează aşa numite panouri de distanţare. "articularitatea caracteristică a acestei scheme este utilizarea panourilor de planşeu plane pentru o cameră sau altă celulă constructi(ă. dacă nu este indicată în proiectul. ?3 . Casele de locuit din panouri mari se realizează prin metoda lucrărilor în flu+. uccesiunea montării panourilor tre&uie să asigure sta&ilitatea construcţiei şi posi&ilitatea accesului li&er pentru sudarea panourilor.

fi+ate de carcasele armăturii panourilor. Creşterea numărului de ni(ele şi suprademensionarea deschiderii limită a clădirilor înaitează e+igenţe sporite faţă de rezistenţa îm&inărilor dintre elementele constructi(e ale scheletului structurilor. distanţiere şi ti'e p*nă la fi+area finală a elementelor înglo&ate prin sudare. !. )a etapa actuală. care pot fi clasificate din punct de (edere al soluţiilor constructi(e propriu1zis şi din punct de (edere al particularităţilor tehnologice de realizare a îm&inărilor. 4 importanţă mare pentru precizia montării şi. nimerind în gaura altuia. uccesiunea montării elementelor clădirilor din panouri mari este determinată de proiectul e+ecutării lucrărilor în corespundere cu amplasarea elementelor de &ază şi necesităţii formării c*t mai rapide a celulelor de sta&ilitate.Metoda forţată.coloanele şi grinzile-3 1 noduri cu două elemente continui3 7in punct de (edere al particularităţilor tehnologice îm&inarea elementelor structurilor poate fi clasificată în felul următor$ 1 îm&inarea elementelor prin sudare3 1 îm&inarea elementelor prin monolitizarea rosturilor cu materiale polimerice3 1 îm&inarea elementelor structurii cu &uloane3 1 îm&inarea construcţiilor cu piese din oţel pretensionate3 1 îm&inarea elementelor structurii cu sudarea prin &aie a armăturii longitudinale şi monolitizarea rosturilor cu amestec de &eton. formează aşa numită centură de rigiditate la fiecare ni(el. în &aza ro&oţilor de montare. în zone cu acti(itate seismică sporită. are o manoperă mai mică. 2n cadrul acestei metode instalarea elementelor în poziţia de proiect şi asigurarea sta&ilităţii lor se asigură prin utilizarea elementelor de lacăt. în practica construcţiilor sunt utilizate di(erse soluţii constructi(e pentru realizarea structurilor cu schelet din &eton armat. )acătele de legătură. 8na din direcţiile de dez(oltare a acestei metode este ela&orarea unor mi'loace tehnice de montare noi. în care două elemente sunt discontinui . 7acă panourile nu sunt dotate cu lacătele de monta'. pentru calitatea şi dura&ilitatea clădirii au$ precizia instalării lacătelor pe carcasele de armătură şi amplasarea carcaselor de armătură3 lipsa deformaţiilor lacătelor în procesul depozitării şi transportării lor3 respectarea strictă a succesiunii de montare a elementelor3 e+ecutarea fi+ă a lucrărilor geodezice la fiecare ni(el. e(ident. ?! . &azată pe mecanizare şi automatizare comple+ă de producere. lipsite de dispoziti(e de agăţare fle+i&ile. desigur. este comparati( mai rapidă şi mai ieftină. realizează str*ngerea panourilor între ei. %lementul conic a acestui lacăt. 5ltă direcţie este introducerea construcţiei noi a îm&inărilor de monta'. 7in punct de (edere al soluţiilor constructi(e nodurile elementelor structurii pot fi clasificate în felul următor$ 1 noduri cu un singur element discontinuu3 1 noduri. 8n rol deose&it re(ine îm&inărilor dintre elementele construcţiilor edificate în terenuri cu condiţii geologice deza(anta'oase. în special. atunci panourile sunt susţinute de contra(*ntuiri.

îm&inări cu elemente caracteristice diferitor grupe din clasificarea sus1numită-. 2n practica construcţiei sunt cunoscute următoarele procedee tehnologice de monolitizare a îm&inărilor dintre elementele constructi(e ale scheletului$ 1 mecanizat . Metodele tradiţionale de monolitizare cu amestecuri de &eton şi mortare o&işnuite nu asigură în fiecare caz e+igenţele pri(ind calitatea şi siguranţa îm&inărilor. un adaos de aditi(i superplastifianţi asigură utilizarea amestecurilor de &eton cu (aloarea 5FC redusă. transportare. punere în operă. respectarea principiilor de &ază ale tehnologiei de preparare. 8n rol deose&it pri(ind asigurarea sta&ilităţii construcţiilor re(ine îm&inărilor elementelor ce suportă eforturi de întindere şi de comprimare. în mare măsură. ela&orarea soluţiilor optime de îm&inare a elementelor structurilor multieta'ate şi asigurarea rezistenţei la fisurare a materialului de umplutură. necesită ela&orarea unor tehnologii a(ansate de monolitizare a rosturilor şi utilizarea materialelor de construcţie adec(ate. totodată fiind rele(ate următoarele tendinţe$ 1 ma'orarea capacităţii portante a elementelor structurii. de calitatea monolitizării rosturilor. 8nele nea'unsuri din cele menţionate pot fi parţial înlăturate utiliz*nd adaosuri polimerice sau răşini sintetice. Nea'unsul principal la utilizarea materialelor tradiţionale este determinat de deformaţiile de contracţie a &etonului.2n practica construcţiilor sunt utile scheme constructi(e comple+e de îm&inare a construcţiilor structurii .în acest sens se pre(ede realizarea elementelor din &eton de clasa N:A . "entru îm&unătăţirea proprietăţilor fizico1mecanice ale materialelor de umplutură sunt utilizate diferite adaosuri sau lianţi. păstr*nd in(aria&ile dimensiunile secţiunilor elementelor . "roprietăţile deformati(e şi de rezistenţă ale structurilor multieta'ate cu schelet din &eton armat depind. N?A-3 1 perfectarea soluţiilor constructi(e ale îm&inărilor. compactare şi îngri'ire a &etonului proaspăt turnat determină calitatea îm&inărilor. necesar pentru fa&ricarea elementelor de construcţie. "ractica construcţiilor din ţară şi de peste hotare a e(idenţiat suficiente e+emple. Mărirea clasei &etonului. c*nd soluţiile constructi(e imperfecte şi realizarea necalitati(ă a îm&inărilor au condiţionat deteriorarea parţială sau completă a structurilor multieta'ate. a crescut nomenclatura elementelor prefa&ricate pri(ind capacitatea portantă. de rezistenţa dinamică redusă a &etonului. "roprietăţile deformati(e şi de rezistenţă ale îm&inărilor sunt determinate de caracteristicile fizico1mecanice ale materialelor şi performanţa tehnologiei utilizate la monolitizarea rosturilor. pre e+emplu. ta&ilirea corectă a metodei de &etonare a rosturilor. în care are loc schim&ul de sens a sarcinilor dinamice.transportarea şi punerea în operă a amestecului de &eton se e+ecută cu a'utorul transportorului pneumatic de &eton sau a pompei de &eton-3 ?9 . de cantitatea sporită de ciment necesar pentru a asigura (aloarea optimă a raportului 5FC. inclusi(. de caracterul fragil de rupere a &etonului. 2n urma utilizării structurilor din &eton armat cu un număr considera&il de ni(ele şi supradimensionarea deschiderii elementelor.

care ar înlătura nea'unsurile utilizării &etonului o&işnuit. 7in punct de (edere a procesului de montare construcţiile metalice au un şir de particularităţi specifice.1 cu a'utorul mi'loacelor de mecanizare parţială3 1 manual. =eieşind din cele menţionate. de regulă. %le. ale structurii multieta'ate3 1 utilizarea de noi materiale pentru monolitizarea rosturilor3 1 ela&orarea unor tehnologii performante de monolitizare a rosturilor. soluţie. utilizării neeficiente a capacităţii utila'ului de transportare şi de montare. principalele fiind$ 1 perfecţionarea soluţiilor constructi(e ale îm&inărilor dintre elementele constructi(e. care diminuează caracteristicile de rigiditate şi de rezistenţă la fisurare a materialului de umplutură a rosturilor3 1 proprietăţile &etonului o&işnuit. fiind caracterizată prin reducerea de 31! ori a manoperei lucrărilor. încep*nd de la procesul de li(rare a construcţiilor la şantier. pro(oacă formarea unei reţele dense de fisuri în zona de contact dintre &etonul de monolitizare şi elementele structurii. 4 soluţie optimă. care intră în contrazicere cu parametrii standarde a transportului rutier şi ce fero(iar. Metoda mecanizată de &etonare a rosturilor este considerată a(anta'oasă. determinate de caracterul fragil de rupere a &etonului şi de deformaţiile de contracţie ce apar în procesul prizei şi întăririi amestecului de &eton. la r*ndul său. respecti(. necesită utila' tehnologic special. ?: . poate fi considerată tehnologia monolitizării rosturilor cu amestecuri de &eton preparat în &aza cimentului e+pansi( autotensionat şi armătură dispersată . conduce la necesitatea comasării elementelor înainte de montare şi. Conform standardelor în procesul de proiectare a construcţiilor metalice tre&uie de ţinut cont cum de tehnologii concrete de producere la uzină aşa şi de cerinţele determinate de tehnologia lucrărilor de montare. unele cazuri. 5cest fapt nu permite de ridica gradul de finalizare a &locurilor de montare de la uzină. care necesită in(estigaţii speciale. tudiul îm&inărilor structurilor din &eton armat a elucidat cauzele principale de ordin constructi( şi tehnologic care condiţionează reducerea proprietăţilor deformati(e şi de rezistenţă ale îm&inărilor şi anume$ 1 supraarmarea zonei de îm&inare a elementelor cu armătură secundară condiţionează umplerea necalitati(ă a rosturilor şi segregarea amestecului de &eton3 aceste defecte sunt frec(ente la &etonarea rosturilor dintre coloane şi dintre coloane şi grinzi în cofra'e lărgite la suprafaţă3 1 metodele imperfecte de &etonare a rosturilor cu un (olum mare de manoperă nu întotdeauna asigură calitatea necesară a îm&inării elementelor3 &etonarea în două sau mai multe etape condiţionează formarea rosturilor tehnologice. ameliorarea calităţii şi siguranţa îm&inărilor elementelor constructi(e ale structurilor multieta'ate pot fi soluţionate în &aza unor in(estigaţii comple+e. Netonarea rosturilor. 9. pri(ind determinarea (alorilor optime ale factorilor tehnologici şi aprecierea eficienţei procedeelor tehnologice respecti(e la &etonarea nodurilor diferitor scheme constructi(e de îm&inare a elementelor. au dimensiunile geometrice mari.

care prote'ează lemnul de la stri(ire. "*nă la începerea perioadei de iarnă este necesar de a ela&ora şi realiza planul calendaristic a măsurilor. ?> . chemele de montare. ce permite de a ridica considera&il ritmurile de e+ecutare a lucrărilor de montare. amplasării raţionale a depozitelor construcţiilor şi suprafeţelor de îm&inare comasată. 2n ma'oritatea regiunilor aceste condiţii sunt caracterizate nu numai prin co&or*rea temperaturii aerului. pre(ăzute de proiect. imediat după instalarea în poziţia de proiect construcţiilor clădirii sau edificiului. sigură şi nepericuloasă a lucrărilor de montare pe timp de iarnă. 2n acest caz. întregi3 e+cepţie fac arcele şi fermele cu deschiderile mari. 7ar nu tre&uie de uitat de regula principală de montare . Construcţiile montate imediat se rigidizează cu contra(*ntuiri permanente şi temporare. Metodele şi procedeele de montare pot fi diferite. 2m&inările construcţiilor metalice sunt capa&ile comparati( rapid. asigurării sta&ilităţii părţii montate a clădirii. care ar asigura e+ecutarea calitati(ă. :. care se instalează la coamă la mi'locul deschiderii fermei şi în inter(alul dintre coamă şi capătul fermei. 2nainte de montare tre&uie de (erificat elementele nodurilor de fi+are. determinării complectului de mi'loace de transport3 alegerii mecanismelor de montare. să preia sarcinile de montare şi permanente. dar şi prin creşterea puterii şi duratei de acţiune a (*nturilor. pentru ce este necesară montarea contra(*ntuirilor permanente şi de monta'. în comparaţie cu construcţiile din &eton armat. =idicarea construcţiilor încleiate nu prezintă complicităţi3 ridicarea construcţiilor asam&late cu a'utorul &uloanelor. realiz*nd îm&inarea pe suporturi de monta'. slă&ite în rezultatul uscării lemnului şi transportării. )a montarea construcţiilor din lemn se utilizează macaralele cu &raţ sau pilone de montare. care se montează pe părţi.)a montarea construcţiilor de înălţime mare şi cu deschidere mare tre&uie de urmărit atent respectarea fle+i&ilităţii limită a construcţiilor. atenţie deose&ită se acordă$ determinării ritmului ma+imal admisi&il de efectuare a lucrărilor de montare. deseori. fermele şi arcele p*nă la formarea &locului de rigiditate . alegerii metodelor şi procedeelor de montare a construcţiilor. Construcţiile din lemn se montează. di&lurilor şi altor elemente de fi+are se efectuează cu a'utorul tra(erselor în aşa mod. ca să nu duce la pierderea sta&ilităţii construcţiilor şi deformării nodurilor. )a ridicarea construcţiilor din placa' încleiate este necesar de utilizat garnituri şi alte dispoziti(e. se înşuru&ează &uloanele şi ti'ele. de regulă. ta&ilitatea tălpii superioare comprimate a fermei în procesul de fi+are şi (erificare pro(izorie poate fi asigurată prin instalarea ancora'elor sau contrafişelor. cu tiranţi. pot fi parţial complicate din cauza diferenţei mari dintre masele elementelor constructi(e şi particularităţile fi+ării lor. asigur*nd prin aceasta fle+i&ilitatea tălpii superioare a fermei în inter(ale dintre punctele de fi+are. )a montarea construcţiilor acţiunea negati(ă a condiţiilor de iarnă duce la reducerea producti(ităţii muncitorilor şi cheltuieli suplimentare de muncă la e+ecutarea lucrărilor au+iliare. )a montarea construcţiilor din lemn mai des sunt utilizate ca&lurile din fi&re (egetale şi sintetice. )ucrările de montare se efectuează prin metoda comple+ă sau com&inată.

operaţional şi de recepţie. montatori cu stagiul de lucru nu mai puţin de un an şi cu calificarea de categoria a 31ea. modurile de fi+are a punctelor tre&uie să asigure posi&ilitatea găsirii lor rapide după ninsori a&undente. Muncitorii sunt dotaţi cu haine speciale.)a alegerea mecanismelor de montare şi dispoziti(elor de ridicare se acordă o atenţie corespunderii caracteristicilor respecti(e regimului termic de e+ploatare pre(ăzut. e interzice de e+ecuta lucrările în prezenţa muncitorilor în aceeaşi secţie la diferite ni(ele. înainte de ridicare sunt amena'ate cu îngrădiri permanente sau temporare. şi în acelaşi moment. 2n proiectul de e+ecuţie a lucrărilor de montare este necesar de a aprecia nu numai (aloarea tehnico1economică a (ariantelor. unt organizate încăperi pentru încălzirea muncitorilor. Controlul de intrare se realizează la primirea construcţiilor şi pieselor la şantier de la producător sau furnizor. scări. punţi de trecere. Ootarele zonelor periculoase tre&uie să fie indicate cu claritate în proiectul de e+ecuţie a lucrărilor. rampele scărilor şi podeste. )ucrările la înălţime se numesc acelea. ?. )a temperaturile negati(e a aerului e+terior se pre(ăd masuri de înlăturare a gheţii de pe schele şi construcţii. pe care se pre(ede deplasarea muncitorilor în procesul de montare. 7upă forma şi dimensiunile toate tre&uie să corespundă cerinţelor proiectului şi nu tre&uie să ai&ă a&ateri. )a ela&orarea proiectului al clădirii sau edificiului se pre(ede e+ecutarea nepericuloasă a lucrărilor de montare. 2n centrul atenţiei a proiectantului tre&uie să fie sta&ilitatea construcţiilor montate şi proiectarea locurilor de muncă la toate stadiile de e+ecutare a clădirii sau edificiului. legate de schim&area &ruscă a temperaturilor. căşti şi încălţăminte specială. centurile de siguranţă. 7eose&it de minuţios sunt pregătite punctele de asigurare geodezică. 5utocontrolul este realizat de însuşi muncitorii la e+ecutarea operaţiilor respecti(e. planşeului sau podinii de lucru. 5legerea tipului de construcţii. "entru asigurarea calităţii necesare a lucrărilor de montare se utilizează sistemele controlului de intrare. "anourile de planşeu şi de acoperiş a r*ndurilor marginale. care depăşesc cele admisi&ile de standarde. >. tre&uie să fie dotate cu schele. care sunt e+ecutate de pe dispoziti(e de montare temporare sau nemi'locit de pe construcţii la înălţimea mai mare de 9 m de la suprafaţa terenului.se referă şi la şoferul. procedeelor de fi+are şi e+ecutare a racordărilor în mare măsură determină condiţii de muncă şi siguranţei e+ecutării lucrărilor. dar şi de a aprecia ele din punct de (edere a securităţii e+ecutării lucrărilor. autocontrolul. îm&inării lor.în ca&ina automo&ilului. %li&erarea de dispoziti(ele de ridicare a elementelor montate în poziţia de proiect se permite numai după fi+area sigură temporară sau finală. ?? . %lementele construcţiilor. )a montarea din unităţi de transport se interzice aflarea oamenilor . ca&luri de siguranţă. )a lucrările de înălţime sunt admişi persoanele nu mai tinere de 1? ani. %le tre&uie să fie determinate cu o precizie sporită. deasupra cărora se desfăşoară lucrările de montare. pentru a e+clude a&aterile.

"entru creşterea eficacităţii controlului se folosesc schemele controlului operaţional a calităţii. care legitimă calitatea construcţiilor. )a recepţia finală a construcţiilor montate este necesară următoare documentaţie$ complectul desenelor de lucru a construcţiilor. "entru lucrările ascunse. recepţion*nd de la şefii echipelor lucrările e+ecutate apreciind calitatea lor. materialelor. pri(ind corespunderea lucrărilor e+ecutate cu desenele de lucru sau schim&ările introduse în ele. la&oratorului de construcţie3 indicaţiile pri(ind necesitatea prezentării operaţiei date ca lucrare ascunsă. cu indicarea persoanelor responsa&ile3 componenţa controlului3 procedeul de (erificare3 timpul de (erificare3 indicaţii pri(ind antrenarea la (erificările a geodezilor. la care se atri&uie e+ecutarea terenului de fundaţie. utilizate la e+ecutarea lucrărilor. ermetizarea panourilor de perete. ?@ . e+ecutarea îm&inărilor cu &uloane de rezistenţă sporită. 7efectele şi a&aterile depistate în cadrul controlului operaţional tre&uie să fie corectate p*nă la e+ecutarea operaţiilor ulterioare. dacă aceasta este necesar după norme sau proiect3 registrele e+ecutării lucrărilor de montare şi de sudare. monolitizării îm&inărilor. care ulterior se monolitizează. cu inscripţiile persoanelor răspunzătoare de e+ecutarea lucrărilor. cărţile tehnice şi alte documente. Controlul de recepţie este efectuat de diriginţii de şantier şi maiştrii. se întocmeşte actul de recepţie. documentele încercărilor de la&orator la sudarea şi monolitizarea îm&inărilor3 materialele lucrărilor geodezice la (erificarea a+elor principale şi instalării construcţiilor3 actele de recepţie a lucrărilor ascunse3 actele încercărilor unor construcţii portante. pieselor. sudarea musteţelor de armătură îm&inărilor. în care sunt prezentate schiţele construcţiilor şi nodurilor cu indicarea a&aterilor admisi&ile3 lista lucrărilor. edificarea fundaţiilor prefa&ricate şi cele monolite. care urmează să fie (erificate. coordonate cu organizaţiile de proiectare3 certificatele de uzină.Controlul operaţional a calităţii este efectuat de e+ecutanţii lucrărilor şi maiştrii cu antrenarea geodezilor şi reprezentanţii la&oratorului de construcţie.

grosimea de 9 mm-3 prin tencuire . prin încleiere . la cele rigide .isol. Berificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de izolare. Oidroizolaţiile plastice se caracterizează prin impermia&ilitate sporită. foi de (iniplast. su&terană şi su&mersată3 în plan . lacuri. polietilenă. /ehnica securităţii la e+ecutarea lucrărilor de izolare a construcţiilor. cimentare.carton gudronat. lucrările de hidroizolare. cărămidă. 5ceste acoperiri se numesc hidroizolaţii. %+ecutarea termoizolaţiilor din prefa&ricate. )a cele plastice se ataşează izolaţii prin lipire. hidroisol-. pelicule. &etoane şi mortare impermia&ile. pergamin-. aflate su& acţiunea umidităţii. Clasificarea termoizolaţiilor. &itumizare şi alte măsuri. fi&re artificiale. dar cu toate acestea. în aer li&er. izolaţie metalică. prin in'ectare. termo1 şi hidroizolaţie3 1 după modul de e+ecutare . din foi de masă plastică şi foi de metal. sintetice şi din sticlă. carton gudronat fără strat de protecţie-. Bolumul lucrărilor de hidroizolare poate fi micşorat prin organizarea drena'elor. sunt prote'ate prin acoperiri din materiale hidrofuge. de umplutură .din materiale în soluri şi pelicule-. siguranţă şi simplicitate relati(ă la e+ecutare. costul şi manopera considera&ile la realizarea acestor izolaţii. prin (opsire. aderenţă. asfaltice. "articularitatea acoperirilor rigide este rezistenţă şi siguranţă ma'oră la presiuni hidrostatice a apelor freatice şi în medii agresi(e. ţesături din sticlă. 9. plase metalice. %+ecutarea izolaţiilor în condiţii e+tremale. de asemenea. (erticală. silicatizare. prin (opsire . monolite. >. ţesătură de sticlă. 3. 5coperiri prin tencuire se utilizează pentru protecţia construcţiilor neacţionate @A .-. răşini. în &aza de &itum şi cauciuc . din prefa&ricate . etc.&eton. Construcţiile clădirilor şi edificiile din materiale poroase . etc. 2n calitate de materiale de armare se utilizează carton. fi&re de az&est. emulsii. de mastică. de asemenea. !.din nisipuri şi prafuri hidrofo&e-. sintetice şi polimerice su& formă de mortare. :. prin consolidarea solului.ru&eroid. impregnate. Tehnologia proceselor de izolare a construcţiilor 1. foiţă metalică şi. acoperiri cu ciment. prin tencuire şi din foi. 1. din ciment. co&or*rea ni(elului apelor su&terane şi. asfaltice. orizontală şi înclinată3 în corpul construcţiei . asfaltice. )a e+ecutarea lucrărilor de hidroizolare se utilizează materiale &ituminoase . în pană sau de compensare3 de (entilare. Clasificarea hidroizolaţiilor. încleiere şi monolite. 2. din polimeri şi metalică3 1 după construcţia . prin încleiere. de umplutură şi prin înfăşurare.prin lipire-. plase din sticlă... include torcretul. Oidroizolaţiile pot fi rigide şi plastice. Oidroizolaţiile sunt clasificate după următoarele criterii$ 1 după locul amplasării$ în spaţiu . armată şi nearmată. &risol.. împotri(a infiltrării apei. dar e+ecutarea lor . acoperiri din ciment1nisip. cu strat de protecţie şi fără. într1un strat şi în multe straturi. prin tencuire. gudronate . %+ecutarea hidroizolaţiilor prin (opsire. &itum. paste. e+terioară şi e+terioară3 1 după destinaţie . monolite.din foi şi elemente profilate-3 1 după tipul materialului .

pentru materialele polimerice. Cu dez(oltarea producerii materialelor în suluri cu stratul de încleiere. A. cleiuri speciale în &aza răşinii epo+idice .de sarcini dinamice şi sunt e+ecutate după finalizarea tasărilor a clădirilor şi edificiilor. 2n procesul de pregătire a suprafeţelor urmele mortarului. poliamidă. şi. după care suprafaţa. 3AA mm-3 de a deplasa pul(erizatorul uniform cu (iteza de 1! . uprapunerea p*nzelor în îm&inările longitudinale şi trans(ersale tre&uie să constituie 1AA mm. Masticile pentru încleiere se utilizează în corespundere cu structura materialului$ &ituminoase .9 . în principal. 5coperiri din foi sunt e+ecutate în condiţii dificile de e+ploatare şi la acţiunea sarcinilor dinamice asupra construcţiilor. sinisarea decorati(ă-. aplicarea hidroizolaţiei prin (opsire. Mastica se aplică în modul mecanizat cu a'utorul duzelor şi pul(erizatoarelor în straturi cu grosimea apro+imati( 2 mm . 2 mm. pelicule de polietilenă. asupra cărora în procesul de @1 . două straturi şi. )a aplicarea hidroizolaţiei prin (opsire prin metoda pneumatică este necesar de a menţine presiunea aerului comprimat în limitele A. Mastica se aplică înt*i pe suprafaţa izolată. de asemenea. se spală şi se usucă. Hidroizolarea prin tencuire cu mortar de ciment"nisip se utilizează pentru protecţia construcţiilor rigide. rezistente la fisurare. formarea acoperirii . produsele coroziunii şi a altor su&stanţe fără grăsimi se înlătură cu răzuitoare. de asemenea. )a e+ecutarea hidroizola iei prin !ncleiere se utilizează hidroisol. tratul de &aza pentru izolaţie tre&uie să fie continuu. 1? mFmin3 de a menţine pul(erizatorul perpendicular pe suprafaţă.materialele în suluri se încleie de 'os în sus pe sectoare cu lăţimea de 1. cel puţin. prin diluarea acestui strat cu dizol(ant organic. isol. pentru protecţia construcţiilor de umiditate capilară. 2 m.fiecare ulterior strat . &risol. pentru materiale în &aza &itumului. "e suprafeţele (erticale ţi înclinate . întărirea. %+ecutarea hidroizolaţiei prin (opsire include urmtoarele operaţii tehnologice$ pregătirea suprafeţilor.unghiul P 29X. masticurilor preparare în &aza gudroanelor sintetice. Hidroizolarea prin vopsire se utilizează. de asemenea. 2. 0mpurităţile cu grăsime pot fi înlăturate cu soluţie de acid a 2G. a fost introdusă tehnologia e+ecutării hidroizolaţiei prin încleiere cu stratul de încleiere topit cu focul deschis la arderea com&usti&ilului gazos şi lichid sau radierii infraroşii de la radiatoare din ceramică sau fontă încălzite. pe stratul anterior după întărirea lui-. Oodroizolarea se realizează prin aplicare uniformă a masticului &ituminos rece sau fier&inte pe suprafaţa izolată în. ni(elat şi rigid. ţesături din sticlă. discuri de rectificat de şmirghel.uscarea. materialele polimerice în suluri şi foi. apoi pe materialele în suluri cu grosimea 1 . materiale gudron1&ituminoase.3 . realizate în formă de p*nze în suluri. Numărul de straturi se determină în dependenţă de categoria construcţiei de îngrădire şi mărimii presiunii hidrostatice. apoi suprafeţele se spală cu get de apă se usucă.! Mpa3 de asigurat distanţă constantă de la duza pul(erizatorului p*nă la suprafaţa izolată .29A . dar însăşi îm&inarea să se amplaseze alternati( la distanţa nu mai mică de 3AA mm unul faţă de altul.

Oidroizolarea prin tencuire asfaltică se e+ecută din mastici şi mortare asfaltice fier&inţi sau reci prin aplicarea lor în straturi pe suprafaţa izolată. de o&icei. elementele de fi+are. care se umple cu mortar de ciment su& presiune. în afară de această. lăţimea 2 . Oidroizolaţie din mortar de ciment1nisip în perioada de întărire este necesar de prote'at de deteriorări mecanice şi timp de două săptăm*ni de umezit de 2 . numită construcţie termoizolantă. 3. alternati( la distanţă nu mai mică de 3AA mm.? m.cu get de apă pul(erizată. Mortarul se aplică în straturi separate cu grosimea : . uprafaţa stratului aplicat anterior înainte de aplicare a celui ulterior se curăţă prin suflare cu get de aer comprimat şi se umezeşte cu apă.9 m. )a izolarea suprafeţelor (erticale amestecuri asfaltice se aplică de 'os în sus pe înălţimea 1. 2n cazul. Oidroizolarea metalică se utilizează la edificii de importanţă ma'oră şi se realizează din foi metalice. 5coperirile din masă plastică sunt utilizate. pentru protecţia construcţiilor de apele agresi(e. #iecare strat următor se aplică după întărirea celui precedent. Masticuri şi mortare se aplică prin metoda mecanizată cu a'utorul utila'ului specializat. 3A mm. 22A XC.! . > mm. #oile sunt croite după forma suprafeţei izolate şi fi+ate de ea cu a'utorul cleiului. dar cea din &eton. dar locurile racordărilor în straturi în(ecinate . 1. 2n primul caz foile sunt sudat. #iecare strat următor tre&uie de aplicat după răcirea celui precedent. dar în caz de @2 . pe suprafeţe interioare a construcţiilor şi edificiilor şi se fi+ează cu a'utorul ancorelor sau prin sudare. uprafaţa deschisă a hidroizolaţiei metalice se prote'ează contra coroziune. 2ntre ele foile se unesc sau cap la cap sau prin suprapunere. include în sine stratul de termoizolare. acoperire de protecţie. 1A mm pe sectoare cu lungimea p*nă la 2A m. 1A mm prin metoda de torcretare. dar nu mai t*rziu de 3A min în cazul utilizării cimentului e+pansi( sau fără contracţie. în principal. Oidroizolarea din foi de masă plastică şi din metal se realizează în forma de acoperire continue din foi metalice sau masă plastică. în straturi cu grosimea 9 . =acordările dintre sectoarele de lucru se efectuează prin suprapunerea lor în fiecare strat pe lăţimea 2AA mm.2! ore. 0zolarea se e+ecută după tasarea completă a edificiului. 3 ori pe zi . 2nainte de începere a lucrărilor de izolare suprafaţa se umezeşte. 0zolaţie termică în formă finală. Numărul de straturi se sta&ileşte în dependenţă de mărimea presiunii hidrostatice.e+ploatare nu acţionează sarcini dinamice. "entru prepararea mortarului de ciment1nisip se utilizează cimentul rezistent la apă fără contracţie. fi+ate între ele prin sudare. c*nd construcţia izolată se e+ecută din &etonul moolit. dar în al doilea . 2. se &uciardează. încălzite cu aer fier&inte la temperatura 2AA . (opsind cu su&stanţe anticorozi(e. Oidroizolarea se e+ecută. ciment rezistent la apă e+pansi( sau ciment "ortland cu adausuri hidraulice şi compresiune. 2ntre foile izolaţiei şi suprafaţa izolată se lasă un rost de 29 . "e suprafeţe orizontale izolarea se e+ecută în straturi cu grosimea > . hidroizolarea metalică este utilizată în calitate de cofra'.

tencuieli din mastici. se ni(elează suprafeţele. 2n dependenţă de tipul şi tehnologia de e+ecutare se deose&esc următoarele construcţii termoizolante$ de umplutură. cărămizi. c*rlige. )a determinarea formei raţionale a construcţiei termoizolante o importanţă ma'oră are forma geometrică şi dimensiunile suprafeţei izolate. 5coperirea stratului de izolare finit din panouri se efectuează din foi metalice. Termoizolarea din panouri rigide -prefa$ricate.-. spri'inire pentru termoizolare.panouri. ! m pe înălţime se sudează poliţe inelare de descărcare din foi de oţel. şuru&e cu autofiletare. &anda'e. monolite. sau încleiate de suprafaţa cu mastică de izolare. se utilizează pentru elemente de construcţii.console. este necesar de instalat echipamentul de proiect . curăţit de rugină şi impurităţi. toron-3 pul(erulente. şi de prote'at de corozie. #i+area se realizează cu strune din s*rmă şi tiranţi de &are de fi+are îndoite. panouri speciale cu ner(uri de rigidizare. hidroizolare şi acoperire anticorozi(ă. prefa&ricate în &ucăţi de diferită formă. stratul de acoperire se finisează cu soluţii de ulei sau lacuri. 7e o&icei. s*rmă şi alte piese. @3 . umezirii. compuse din panouri termoizolante şi acoperire metalică cuplată de ele. )a materialele de protecţie sunt atri&uite foi de oţel su&ţire sau foi din alia'ele de aluminiu. 2n procesul de pregătire a suprafeţelor din &eton armat monolit sau prefa&ricat se monolitezează rosturile. a şi de sudare. umpl*nd rosturile cu aceeaşi mastică. uprafeţele metalice tre&uie de uscat. temperatură şi domeniul de aplicare. %i se clasifică după tipul şi structura materiei prime. %lementele de fi+are ser(esc pentru racordarea construcţiei termoizolante cu suprafaţa izolată.necesitate . tratul de acoperire a construcţiei termoizolante se e+ecută pentru prote'area stratului de termoizolare de deteriorări mecanice. segmente-3 în suluri . uneori. a(*nd densitate mică şi rezistenţă termică sporită.şnur. 2n afară de aceasta. a. pentru redarea izolaţiei formei finite. construcţia termoizolantă ea denumirea după tipul materialul stratului de &ază de izolare. rezer(oare. cilindri. utila'ul tehnologic de dimensiuni mari. şai&e. )a această categorie se atri&uie$ f*şii de oţel. 0ndustria produce materialele termoizolante în formă de produse de diferită formă$ în &ucăţi . densitate. )a termoizolarea aparatelor (erticale. dacă pot fi compact amplasate unul faţă de altul. de asemenea. prezone.saltele. "anourile alese după grosime sunt instalate pe uscat. foi din az&ociment. Cea mai efecti(ă este utilizarea construcţiilor produse la uzină. Construcţia termoizolaţiei se sta&ileşte de proiectul. în afară de &arele de fi+are. mufe de cuplare. )a momentul începerii lucrărilor de izolare tre&uie să fie finalizate lucrările de monta'. tratul de termoizolare se e+ecută din materiale poroase organice şi neorganice. suporturi ş. (alorii coeficientului rezistenţei termice. materialele hidroizolante în suluri. "anourile se instalează în r*nduri de 'os în sus cu acoperirea rosturilor3 pentru trecerea &arelor de fi+are în panouri se străpung sau se taie găuri. dar în caz necesar . !. peste 3 . acţiunii razelor solare şi. se fi+ează echipamentul pentru montarea utila'ului tehnologic. 2n scopul protecţei suplimentare a construcţiei termoizolante şi pentru redarea formei estetice a ei. &locuri. f*şii-3 în şnururi .

%+ecutarea ei constă în descărcarea pe straturi. piesele de fi+are nu tre&uie să unească acoperire metalică cu suprafaţa izolată. pul(erizator. /ermoizolarea monolită poate fi o&ţinută prin turnarea . Ca deza(anta'ele izolaţiei de umplutură pot fi menţionate manopera ridicată a lucrărilor.2AA . 1AA . dar la (olume mici . f*şii se utilizează pentru construcţii supuse (i&raţiilor şi deformaţiilor şi. 5mestecul se introduce prin găuri sfredelite în acoperire metalică3 gradul de umplere a spaţiului se (erifică prin găuri de control. care constă din maşină de dezagregare a az&estului. paţiul format are dimensiuni egale cu grosimea stratului de izolare. "entru termoizolarea suprafeţelor reci se utilizează materialele cu conducti&ilitate termică micşorată şi pore închise. 2n legătură cu aceasta.9 .suprafeţelor cu poliuretan e+pandat. presiunea aerului. "e suprafaţa destinată izolării se aşează acoperire metalică. 22A EgFm-. @! . Cantitatea sticlei solu&ile. rezer(oare şi furtuni. Termoizolarea de umplutură deseori se utilizează în construcţie la zidirea pereţilor din cărămidă. "repararea şi pul(erizarea amestecului se realizează pe instalaţii speciale. lungimea 'etului se regulează în dependenţă de densitate necesară a stratului de termoizolare . dar la suprafeţe rece se dez(oltă procesul de transmitere a aerului e+terior încălzit în interiorul construcţiei termoizolate. de asemenea. 8nul din procedee mecanizate de e+ecutare a termoizolaţiei monolite este pul(erizarea suprafeţei prote'ate amestecului de az&est sau az&est1perlit. @A s. 5cest tip de izolaţii are ne(oie în asigurarea rigidităţii şi protecţie prin acoperire. cu producti(itatea de 1. predominarea proceselor manuale şi tasarea termoizolaţiei în procesul de e+ploatare. "entru e+ecutarea lucrărilor se utilizează instalaţiile speciale. utilizarea materiei prime neorganice de to+icitate redusă. planşeelor şi acoperişurilor. !9 EgFm3. /impul de formare a spumei amestecului este :A . /ermoizolarea suprafeţelor cu temperaturi negati(e se deose&eşte considera&il de termoizolarea suprafeţelor calde. cu întreruperi. în cazul (olumelor mari de lucru turnarea straturilor se e+ecută continuu.acoperirea. 5mestecul uscat de perlit şi az&est dezagregat prin furtun se pompează către pul(erizator. )a ieşirea din pul(erizator amestecul se umezeşte cu soluţie de sticlă lichidă. necesitatea în stratul de protecţie rezistent. Tin*nd cont de acest fapt. la termoizolarea pardoselii eta'ului parter. pentru fi+area căreia în poziţia necesară se instalează montanţi de fi+are din lemn. (iteza amestecului la ieşire. 1A lFmin. utilizării lor pentru diferite suprafeţe. Termoizolarea prin înfă%urare din saltele perforate. 7eoarece dispoziti(ele de fi+are metalice formează punţi de trecere a căldurii. la izolaţii frec(ent montate şi demontate. /urnarea se realizează în următoare succesiune. care formează presiunea de A. 0nstalaţia constă din dispoziti(ul de dozare a componentelor lichide şi pompe pentru li(rarea lor prin furtuni de presiune către camera de amestecare.Termoizolarea monolită în prezent capătă tot mai largă răsp*ndire în construcţie. pentru izolarea suprafeţelor de formă complicată.9 M"a. 1?A s. 7ensitatea spumei întărite este 39 . dificultatea atingerii densităţii uniforme a materialului pe toată suprafaţă izolată. stratul de termoizolare din e+terior tre&uie să fie prote'at cu &arieră de (apori. )a temperaturi poziti(e termoizolarea împiedică transmiterea căldurii de la suprafeţele încălzite către mediul încon'urător. 5ceasta se datorează posi&ilităţii mecanizării procesului de e+ecutare. ni(elarea şi compactarea uşoară a materialului. dar timpul de întărire din momentul de turnare .

4 utilizare largă în medii agresi(e a căpătat hidroizolarea din elementele prefa&ricate. cu adausuri antigel. &itum1polimer. pergamin. 5rmarea cu materialele cu fi&re sticloase măresc dura&ilitatea şi siguranţa acoperirii. amestecurilor asfaltice şi asfalt1polimerice se pregătesc pentru funcţionarea la temperaturi ridicate. )a temperaturi negati(e a aerului e+terior co(oarele acoperirilor cu unul sau multe straturi din ru&eroid. @9 . ipo+idice ş. carton &itumat se încleie pe mastici &ituminoase sau gudronate şi nu pe cele polimerice. Oidroizolarea prin tencuire din mortar de ciment1nisip cu adausuri antigel în condiţii de iarnă se e+ecută în &aracă încălzită. Executarea hidroizolaţiilor. panourilor din &eton cu strat turnat din materiale asfaltice. se montează pe conducte în poziţia de proiect. suprafaţa (articală a &etonului se încălzeşte. uscarea şi ermetizarea suprafeţelor izolate. de asemenea. Masticuri din emulsii la temperaturi negati(e nu se utilizează. Cheltuieli suplimentare în condiţii de iarnă pot fi micşorate considera&il în cazurile utilizării elementelor prefa&ricate din &eton impermia&il cu strat hidroizolant şi. "regătirea suprafeţelor către izolare în condiţii de iarnă include$ curăţirea de zăpadă. masticuri polimerice în condiţii de iarnă se e+ecută în &aracă cu temperatura poziti(ă U1AXC. /oate am&ala'ele utilizate pentru transportarea lor se termoizolează. se usucă. Oidroizolarea asfaltică turnată la temperatura p*nă la 12AXC se e+ecută fără efectuarea măsurilor tehnologice deose&ite. Oidroizolarea prin (opsire din materiale &itum1polimerice. alia'elor &ituminoase. tratul de termoizolare se confecţionează din semicilindre rigide sau segmente cu acoperire metalică. dar cu curăţirea. care se e+ecută din straturi de mastică &ituminoasă fier&inte. /oate instalaţiile mi'loacele de mecanizare pentru e+ecutarea lucrărilor de hidroizolare se amplasează în încăperile închise şi încălzite3 emulsie de &itum şi masticuri asfaltice reci se prepară cu adausuri antifriz. de aceea la locul de lucru ea parţial de dezasam&lează. Oidroizolarea asfaltică rece poate fi e+ecutată la temperatura p*nă la 12AXC cu condiţia respectării următoarelor măsuri$ în componenţa pastelor de emulsii &ituminoase se introduce antifriz3 stratul de mastică imediat după aplicare se acoperă cu şapă de ciment1nisip pentru ca întărirea masticii să se petrece după metoda Ctermos<3 se iau măsurile pentru creşterea aderenţei masticii cu &etonul. a. dar mortarele şi &etoanele din ciment1nisip .Construcţiile termoizolante prefa&ricate se utilizează pentru conductele cu diametru p*nă la 1A2A mm. &itum1cauciuc. Mi'loacele de transportare şi preparare a &itumului fier&inte. se contractează cu dispoziti( de str*ngere şi se fi+ează. 2n condiţii de iarnă utilizare largă are hidroizolarea din mastici. apoi se grunduieşte cu pastă de &itum cu adausuri. gheaţă3 uscarea cu aer comprimat încălzit3 izolarea şi prote'area de apele freatice şi intemperii3 e+ecutarea şapelor şi grunduirilor cu &itumul diluat sau &itum1 polimer cu introducerea în componenţa lor lacului etil sau adausurilor antigel. )a şantier construcţia termoizolantă se li(rează asam&lată. 9.

)a aplicarea masticilor. =ezer(oare pentru mastici tre&uie să fie de forma conică pentru sta&ilitate sporită. de asemenea. şoproane. se usucă şi se încălzesc p*nă la U1A 1 19XC. =ecepţia intermediară a hidroizolaţiilor cu completarea proceselor (er&ale de lucrări ascunse se desfăşoară după controlul calităţii fiecărui strat a hidroizolaţiei cu multe straturi. dar rezistenţa . "ermea&ilitatea hidroizolaţiei edificiului . montarea materialelor pregătite. controlul calităţii a suprafeţei izolate şi controlul hidroizolaţiilor realizate şi. gropi înguste este necesar de asigurat sta&ilitatea taluzului. hidroizolaţiei rosturilor de deformaţie. utilizarea masticilor fier&inţi şi focului deschis. 2n cazul (*ntului puternic şi ceţei. corturi. :. fumatul. %tanşitatea rosturilor poate fi (erificată prin metoda electrostatică sau dispoziti( cu (acuum. uprafeţele prote'ate se curăţă de zăpadă şi gheaţă. 2n zona utilizării acestor materiale se interzice lucrul cu focul deschis. (opselelor muncitorul tre&uie să se afle din partea e+pusă la (*nt. e permite lucru cu materialele pul(erulente numai cu mi'loace indi(iduale d protecţie. #ormele de &ază a controlului calităţii lucrărilor de hidroizolare sunt următoarele$ controlul calităţii de la&orator a materiei prime.se (erifică prin metoda hidraulică. prin încercări cu epru(etele. %+ecutarea acoperirilor de protecţie din materialele pul(erulente este periculoasă din cauza posi&ilităţii nimeririi fi&relor pe piele. )ocul e+ecutării lucrărilor se îngrădeşte cu tende. pieselor. )a lucrările în tranşee. semifa&ricatelor. Mastică &ituminoasă fier&inte poate fi utilizată la temperatura p*nă la 12AXC menţin*nd temperatura ei la ni(elul necesar. to+icitate şi inflama&ilitate sporită a materialelor. dar la locul de lucru de efectuat instalarea. "regătirea suprafeţelor pentru izolare este supusă recepţiei intermediare în prezenţa &eneficiarului şi completarea procesului (er&al de lucrări ascunse. @: . /oate materialele tre&uie prote'ate de intemperii. )a e+ecutarea acoperirilor de protecţie au loc pericole legate de lucrări la înălţime.rezer(orului. ploii a&undente. 4peraţiile pregătitoare tre&uie de e+ecutat în încăperile încălzite. cu scopul ca operaţiile tehnologice să se e+ecută succesi( una după alta cu întreruperi minimale în timp. 7epozitarea lacurilor sintetice şi (opselelor se realizează în depozite special amena'ate şi cu grad sporit de rezistenţă la foc. =ealizarea acoperirilor cu utilizarea componentelor cu conţinut de apă şi de asemenea. uprafaţa izolată se di(izează pe sectoare de dimensiuni mi'locii. masticii asfaltice rece este posi&ilă la temperatura nu mai 'oasă de U9XC. >. organe respiratorie. (erificarea impermea&ilităţii hidroizolaţiei edificiului integral sau părilor lui separate. rosturilor elementelor prefa&ricate. Materialele în suluri p*nă la utilizare tre&uie depozitate în încăperi încălzite şi la locul de punere în operă li(rate în containere izolate. în ochi.Executarea termoizolaţiilor. gheţuş lucrările se stopează. e recomandă li(rarea masticurilor fier&inţi la locul de punere în operă numai cu autogudronator.

7espre calitatea termoizolaţiei e+ploatate se 'udecă după mărimea pierderilor de căldură de pe suprafaţa ei. @> . aspectul e+terior a construcţiei termoizolante. aderenţa lui faţă de suprafaţa izolată. corectitudinea amplasării rosturilor.)a recepţia termoizolaţiilor se (erifică grosimea şi uniformitatea stratului termoizolant.

prefa&ricate. 2n(elitoarele din foi de oţel sunt comparati( uşoare. 2n(elitoarele comple+e . 7estinaţia de &ază a în(elitorii este prote'area clădirilor şi edificiilor de intemperii. 2n(elitoarele din materialele în &ucăţi sunt e+ecutate din ţiglă din argilă arsă şi pe &aza de ciment3 din foi de az&ociment ondulate şi plate..ferme. îngheţ1dezgheţ. /ehnica securităţii la e+ecutarea acoperişurilor. Cel mai des este utilizată oţelul zincat în foi plate. isol şi alte materiale. 2n(elitorile tre&uie să fie impermea&ile. ta&lă zincată. carton &itumat. 2n(elitoarele din plăci şi foi ondulate de az&ociment au manoperă mare la e+ecutare. 2n(elitoarele din materialele rulante sunt e+ecutate din ru&eroid. pergamin. dar supuse coroziunii. dar au greutate proprie mare. Berificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de e+ecutare a acoperişurilor. dura&ile. dura&ile. 2n(elitoarea se instalează pe astereală de podină. !. 2n(elitoarele din foi de metal sunt e+ecutate din foi ondulate sau plate şi plăci. cu manoperă mică la e+ecutare. :. rezistente la foc. dar nu sunt dura&ile. Cele mai răsp*ndite sunt în(elitoarele din materialele rulante şi panouri şi plăci din az&ociment. etc. %+ecutarea acoperişurilor din materiale rulante şi mastici. ermetice şi rezistente. foi ondulate de ardezie. nu necesită întreţinere deose&ită în procesul de e+ploatare şi ser(esc mai mult de 3A ani. inflama&ile.sau pe podină continue. 1.. rezistente la apă. din materiale în &ucăţi. Clasificarea acoperişurilor 2. acţiunii razelor solare şi temperaturii. 3. dar nu sunt inflama&ile. mastici. comple+e . 8neori sunt utilizate în(elitoarele din lemn e+ecutate din sc*nduri şi plăci. (*nt. %+ecutarea acoperişurilor din ţiglă.fără rosturi-. econome în e+ploatare. ce conduce la necesitatea @? .sunt e+ecutate din panouri prefa&ricate de acoperiş şi din panouri de ciment armat şi &eton armat cu stratul de hidroizolare încleiat. au un număr de rosturi comparati( mic.prefa&ricate. 2n(elitoarele din mastici sunt e+ecutate din mastici asfaltice reci în formă de în(elitoare turnată . susţinută de construcţiile portante . 7upă tipul materialelor în(elitoarele se clasifică pe rulante.I. căpriori. necesită cantitate mare de materiale şi manoperă la e+ecutare. şi în procesul de e+ploatare necesită (opsire cu mastică odată în trei ani. ce constituie incomodităţi la e+ecutarea lucrărilor de instalare şi reparaţie. au ne(oie de pante mari. "articularităţile e+ecutării acoperişurilor în condiţii e+tremale 9. Tehnologia proceselor de executare a acoperi%urilor 1. 2n(elitoarele din ţiglă sunt rezistente la foc. numită partea portantă inferioară a acoperişului. din foi de metal.şi masă plastică. 2n(elitoarele din materialele rulante au o manoperă mică la e+ecutare. pante mari. şi de asemenea. pentru a prelua eforturile de la greutatea zăpezii şi acţiunii mecanice în timpul reparaţiilor.

Naza din lemn din şipci cu secţiunea 1@Y9A mm şi umiditate nu mai mare de 23G se e+ecută su& unghi de !9X pe podină de lucru . stratului de hidroizolare şi stratului de protecţie. se începe cu încleierea streşinii cornişei.din sc*nduri cu aceiaşi umiditate. "entru e+cluderea formării undelor la încleiere. asfaltul monolit turnat. "entru clădirile de locuit. de locuit şi agricole. doliei. 7eza(anta'ele de &ază a în(elitoarelor din materiale rulante pot fi numite inflama&ilitatea şi rezistenţa mecanică scăzută.orizontale-.2 cm. 1 cm. 2n procesul de e+ecutare a în(elitorii pe mastică fier&inte toate straturile a co(rului rulant sunt încleiate concomitent. racordările cu 'ghea&urile de scurgere a apei şi se dez(oltă în direcţia de 'os în sus.9 . Materialele rulante sunt încleiate pe mastici fier&inte şi rece prin metoda mecanizată. panouri prefa&ricate din &eton sau asfalt1&eton şi podină din lemn. "entru aceasta se utilizează maşinile autopropulsate.9 cm.(opsirii lor odată în 2 . 5ceste acoperişuri posedă un şir de a(anta'e$ masa proprie mică. ci(ile. &azei su& în(elitoare. 'nvelitoarele din materialele rulante au căpătat o răsp*ndire largă în construcţii industriale. dar pe mastică rece . toate materialele rulante se curăţă de material presărat mineral şi sunt păstrate în forma desfăşurată nu mai puţin de 2A ore. pe straturi separate. ci(ile şi alte tipuri cu acoperişul şarpantă se e+ecută în(elitoarea din materialele rulante pe podină continue sau pe plăci uşoare. impermea&ile la apă. dar la pante mai mari de 19G . de o&icei.f*şii lungi înfăşurate în rulou-. 2nainte de încleiere a materialului rulant &aza se grunduieşte cu soluţie de grunduire rece cu a'utorul instalaţiei cu presiune. 2.9 . bapă tre&uie să fie e+ecutaă din mortar de ciment1nisip cu componenţa 1$3 de marca nu mai mică de 9A şi grosimea de 1 . 3 ani. 2. 2n calitate de &ază su& în(elitoare pot ser(i şapă din mortar de ciment1nisip. şi de asemenea forma materialelor comodă pentru e+ecutarea rapidă a lucrărilor . 7irecţia de desfăşurare a rulourilor se efectuează paralel cu coama acoperişului în cazul pantei p*nă la 19G. %+ecutarea stratului hidroizolant rulant. 3 cm. 2n afară de această. )a e+ecutarea pe straturi a acoperişurilor plane (aloarea suprapunerii f*şiilor pe lăţime se sta&ileşte 1A cm pentru în(elitoarele cu panta mai mică de 9G3 pentru în(elitoarele cu panta mai mare de 9G suprapunerea straturilor inferioare constituie > @@ . Nu se admit fisuri dintre şipci mai mari de A. pentru aceste în(elitori se consumă o cantitate mare de metal.portantă. Naza din asfalt1&eton se admite la pante p*nă la 2AG3 peste fiecare ! m în am&ele direcţii se e+ecut rost de dilatare1tasare cu lăţimea de A. Naza su& în(elitoare tre&uie să fie rigidă3 înainte de e+ecutare a stratului rulant &aza se curăţă de murdării şi col&. "rin metoda mecanizată considera&il se măreşte producti(itatea muncii. conducti&ilitate scăzută. posi&ilitatea utilizării la pante ma+imale şi nule . se micşorează consumul masticii şi timpul de e+ecutare a lucrărilor. perpendicular. grosimea 1. 2n componenţa lucrărilor de acoperiş a clădirilor industriale sunt incluse e+ecutarea termoizolaţiei şi &arierei de (apori.

2A cm. #iecare strat de mastică după întărire se armează cu plasă de sticlă. 2n(elitoarele din mastici armate se e+ecută din emulsii &itum1polimerice. traturile inferioare se e+ecută din mastică. 2nainte de aplicare a stratului de mastică &aza se grunduieşte cu emulsie &ituminoasă sau &itum1polimerice. care 'oacă rolul hidroizolaţiei pe &aza din şape din ciment1nisip. %mulsii şi mastici se pregătesc centralizat şi se li(rează la şantier în am&ala'e speciale. dar cu flacăra gazului ars parţial se topeşte su&stanţă îm&i&ată &ituminoasă din materialul rulant şi concomitent se lipeşte al doilea strat cu a'utorul ruloului. "entru e+ecutarea în(elitoarelor din mastici se utilizează emulsii &itum1 polimerice. 2n(elitoarele din mastici pot fi nearmate. 2n rezultat materialele rulante se sudează. compresor şi îm&utelia cu gaz lichefiat. 5ceasta metodă practic complect e+clude prepararea şi li(rarea masticii &ituminoase pe acoperiş. numărul straturilor hidroizolării şi armarea ei se determină de proiectul. dar celor superioare . 2n ultimii ani au apărut maşinile pentru încleierea materialelor rulante cu producti(itate sporită. )i (igla din ciment cu flan(uri2 1AA . =osturile dintre panourile de acoperiş se lipesc cu f*şii din materiale rulante cu lăţimea de 19 . armate cu steclo1materiale sau fi&re de sticlă şi com&inate . >2 ?iglă se utilizează pentru realizarea acoperi)urilor clădirilor de locuit )i agricole2 0upă destina(ia sa% se deose3e)te (igla o3i)nuită )i de coamă2 ?igla o3i)nuită se utilizează pentru în'elirea pantelor acoperi)urilor% dar cea de coamă 9 pentru realizarea muchiilor )i a coamei2 $a (iglă o3i)nuită se atri3uie (igla din argilă arsă +plană% cu flan(uri )i presată% olan. 'ghea&uri şi alte racordări ale acoperişului se e+ecută la fel ca şi în cazul în(elitoarelor din materiale rulante.în cazul pantei mai mare de 2AG-. cu stratul de prote'are din materiale rulante. utiliz*nd în acest scop ru&eroid. >. doliile. "*lniile. 2ncleierea în(elitoarei din patru straturi se începe de la cornişă . din mastici &ituminoase şi &itum1cauciuc. Metoda încleierii materialelor rulante prin arderea gazului cu instalaţie constituită din dispoziti( pneumatic. 2ncleierea ulterioară se e+ecută cu f*şii întregi cu decalarea de 22 cm de la muchie longitudinală.f*şia plină-.în cazul pantei p*nă la 19G. patru straturi de emulsie. ca celor rulante. Manopera e+ecutării în(elitoarelor din mastici este mai mică şi costul lor este mai mic. ţesătură sticloasă şi plase din sticlă. /ipul emulsiilor . dar cele superioare . apoi 9A. 7upă e+ecutarea stratului de hidroizolare se aplică stratul de protecţie cu grosimea de 1 cm din mastică fier&inte cu prundiş cufundat. din materiale rulante.cm. armate cu ţesătură sticloasă. armate cu plasă de sticlă. tratul inferior se lipeşte cu arzător cu gaze. rezistenţa termică şi la îngheţ1 dezgheţ a cărora este asigurată prin adausuri de cauciucuri sintetice. Cu a'utorul ruloului1desfăşurător se încleie f*şii cu lăţimea de 29 cm. 1A cm. 2n(elitoarele din mastici nearmate se e+ecută emulsii &itum1late+. 2n(elitoarele com&inate se e+ecută pe acoperişuri cu panta mai mare de 1AG. tratul de hidroizolare se e+ecută din trei . 2n(elitoarele sunt e+ecutate pe acoperişuri din &eton armat monolit şi prefa&ricat cu panta mai mare de 19G. &ituminoase şi mastici &itum1cauciuc. 1AA cm .sau de la frontonul . Executarea învelitoarelor din mastici permit mecanizarea lor completă.

$ucrările de executare a acoperi)urilor din (iglă plană se efectuează concomitent pe am3ele pante2 ?igla se a)ează în două straturi sau în forma de solzi% cât de la dreapta la stânga% a)a )i de la stânga la dreapta în direc(ie de la corni)ă la coamă2 ?igla de6a lungul rândurilor de corni)ă )i de fronton se fixează cu cui% sârmă sau agrafe% indiferent de înclinarea pantei2 ?igla% care acoperă restul rândurilor pe pantele cu înclinare mai mare de B.. ?iglă cu flan(uri se a)ează de la dreapta la stânga cu suprapunerea marginilor2 #rimul rând se a)ează cu un număr întreg de (igle2 8l doilea rând se decalează fa(ă de primul cu 1umătate din lă(imea (iglei2 Eândul al treilea se a)ează ca primul@ al patrelea 9 ca al doilea )2 m2 d2 1A1 .fiecare rând impar se începe cu (igla întreagă% iar rândurile pare 9 cu 1umătate de (iglă2 4n cazul acoperirii în două straturi cu (iglă plană rectilinie% (igla se instalează în a)a mod ca pintenul ei să se prinde de )ipcă% dar ele +(igle.?igla plană se a)ează în două straturi sau în forma de solzi% dar cea cu flan(uri 9 într6un singur strat2 8coperi)urile din (iglă sunt trainice în timp% rezistente la foc )i la înghe(6 dezghe(@ nu necesită cheltuieli mari la păstrare )i exploatare2 Ai totu)i aceste acoperi)uri se deose3esc prin pante cu înclinare mare )i greutate proprie mare2 0in această cauză este important de a tras o deose3ită aten(ie construc(iilor portante a acoperi)ului +căpriorilor. se fixează în a)a mod ca (iglele pantelor în'ecinate să nu se ating la coamă2 Ultima )ipcă se fixează cu B. să se a)eze etan)+fără 3alansare. B. 9 C.D 6 în toate rândurile2 ?igla plană rectilinie se a)ează în a)a mod ca rândurile superioare să acopere cele inferioare2 4n plus% la fiecare rând superior (igla se a)ează cu decalarea rosturilor% )i anume.2 0ura3ilitatea acoperi)ului din (iglă depinde% în mare parte% de la corectitudinea executării căpriorilor )i asterelii2 Căpriorii se a)ează la distan(a de * 9 *%B m unul fa(ă de altul@ astereala se realizează din grinzi)oare +)ipci.D% se fixează peste un rând% dar cu înclinarea pantei mai mare de *. mm mai aproape ca celelalte% pentru a forma consola de corni)ă2 0istri3uirea )i fixarea )ipcilor se realizează după )a3lon2 #e pantele acoperi)urilor (igla se a)ează în rânduri orizontale de 1os în sus cu suprapunerea rândurilor după direc(ia scurgerii apei2 0upă finisarea lucrărilor pe pantele principale se trece la realizarea coamei )i muchiilor în'elitorii2 0upă terminarea tasărilor clădirii% rosturile acoperi)ului% indiferent de tipul (iglei folosite% este necesar de astupat cu mortar de 'ar )i nisip cu raportul *->2 #nvelirea acoperişurilor din iglă din argilă arsă. mm% a)ezate pe căpriori la distan(a egală cu lungimea de acoperire a (iglei2 $a a)ezarea asterelii tre3uie de (inut cont de faptul că pe pantă în direc(iile cât trans'ersală a)a )i longitudinală se încapă un număr întreg de (igle2 8)ezarea asterelii se începe de la coamă2 #rima grindă +)ipcă.× B.× C. mm )i C. pe cele 'ecine2 ?igla la muchia acoperi)ului se montează fără fixare2 Se marchează linia muchiei pe (igla )i se taie (igla2 8poi (igla tăiată după linie se a)ează la loc )i se fixează cu cuie în găurile anterior executate2 $iglă cu %lan uri rectilinie.

9 I. =ecepţionarea produselor din az&ociment se efectuează în partide. la clădirile industriale. administrati(e şi de locuit3 cd11. 9 C. 9 CB mm2 ?igla a)ezată se prinde cu pintenul de )ipcă )i tre3uie să se culce etan) cât pe astereală a)a )i pe rândul inferior2 $a înclinarea mai mult de *. mm2 4n cazul înclinării pantei mai mult de B.marca cd11>91e. )a fiecare partidă este ane+at paşaportul produsului în care sunt indicate$ denumirea şi adresa uzinei producătoare3 numărul şi data eli&erării paşaportului3 marca.şi de asemenea foi plate. mm% dar longitudinală 9 H.marca CN1!A-.%J 9 * m2 ?igla se a)ează pe o podină continue din scânduri pe un strat de mortar de 'ar )i argilă2 5ortarul se a)terne în stratul de grosimea de F. cd11>91e. foi ondulate cu > unde cu profilul mediu . cd12.marca N4.. 1A2 .marca dc1:1e şi dc1>.D (igla adăugător se leagă cu sârma peste un rând2 $igla cu %lan uri presată. cd11 şi cd12-. 9 FID 2 în'elitoarea din (iglă olan este cea mai grea )i de aceea căpriorii se a)ează peste . dimensiunile şi calitatea produselor în partidă3 rezultatele încercărilor3 data producerii şi numărul D4 /1lui. dc1:1e sunt folosite pentru acoperişurile clădirilor de locuit.91e.91e . mm2 4n'elitoarea este formată din două straturi de (iglă 9 inferior )i superior2 Stratul inferior prezintă în sine un rând canale longitudinale% a)ezate cu un spa(iu de K. mm% dar cea longitudinală 9 de C. CN1!A. cd12AA1e şi dc1>.şi cu profilul armat . Grdinea de a)ezare )i fixare a (iglei presate rămâne aceea)i ca )i pentru cu flan(uri rectilinie2 Suprapunerea trans'ersală în rândul dat este de >. Industria produce (iglă olan de forma semiconică2 4nclinarea pantei acoperi)ului pentru aceasta (iglă tre3uie să fie în limitele de F.D % (iglele se fixează peste una cu sârma gal'anizată de urechiu)ele speciale2 #entru o mai 3ună etan)are% toate rosturile din partea podului se umple cu mortar de 'ar )i nisip2 $iglă olan. cd12AA1e. "entru toate mărcile de foi sunt produse diferite accesorii pentru realizarea racordărilor şi legăturilor de diferit tip. mm2 Liecare canal se formează din (igle aparte a)ezate cu 1ghea3uri în 1os )i cu capătul lărgit 9 spre coamă2 Stratul superior este format din acelea)i canale% a)ezate pe 3ordurile canalelor stratului inferior2 8)ezarea (iglei de6a lungul pantei se efectuează de al corni)ă% dar în direc(ia trans'ersală 9 de la fronton2 8coperi)urile din argilă arsă se caracterizează prin rezisten(ă în timp% dura3ilitate )i rezisten(ă la ac(iunile fizico6mecanice2 8coperi)urile de acest tip sunt ecologic pure )i nu prezintă pericol pentru sănătatea omului )i mediul încon1urător% atât în timpul executării% cât )i pe parcursul exploatării îndelungate2 Mea1unsurile acestor în'elitori sunt greutatea sporită )i necesitatea formării pantelor cu înclinare mărită% ceea ce duce la mărirea suprafe(ei acoperi)ului )i necesită cheltuieli considera3ile a materialelor2 La executarea acoperi%urilor din foi de az$ociment sunt utilizate foi ondulate cu profilul o&işnuit .Suprapunerea trans'ersală în rândul dat tre3uie să fie de F. #oile ondulate din az&ociment N4. foi ondulate cu 9 unde cu profilul unificat .

2n direcţia trans(ersală foile sunt montate în r*nduri paralele de la dreapta la st*nga cu suprapunerea unei foi peste alta cu o undă. Ca urmare a profilului ondulatoriu foile din az&ociment au o rigiditate mare. 0nterspaţiu dintre colţurile racordate tre&uie să fie de 3 . 7acă aceasta nu este posi&il ."rodusele din az&ociment se transportă cu auto&asculante. 5coperişul din foi din az&ociment N4 sunt montate prin două metode $  cu suprapunerea muchiilor longitudinale în toate r*ndurile a pantei3  cu decalarea muchiilor longitudinale a foilor cu o undă faţă de muchiile foilor r*ndului precedent. &xecutarea asterelei din )ipci2 Ca &ază pentru în(elitorii din foi ondulate N4 ser(eşte astereala din şipci de lemn :A× :A mm. #oile de az&ociment cu profilul o&işnuit sunt montate după schema de rezemare în două deschideri. 2n timpul lucrărilor de încărcare1descărcare nu se permite lo(irea foilor şi aruncarea lor de la orice înălţime. Tehnologia executării acoperi%urilor din foi ondulate cu profil o$i%nuit de marca /. care se montează în direcţia trans(ersală pe1n ultimul r*nd. ca pe ea să se monteze un număr întreg de foi c*t în direcţia perpendiculară aşa şi în direcţia longitudinală. 2n locurile de racordare a patru foi se e+ecută etanşarea. dimensiunile platformelor ale cărora permit depozitarea foilor pe lungimea auto&asculantei fără console şi pe lăţime . în grămezi cu înălţimea p*nă la >9 cm. se utilizează &ucăţile de foi. #oaia de fronton > se suprapune peste foile racordate * şi F în aşa fel ca punctele c şi d tăieturii unghiulare din foaia > să 1A3 . ! mm. de aceea ele sunt montate pe o astereală rară.33G-. ceea ce permite de a micşora costul în(elitorii. 5coperişurile şarpante pentru clădirile de locuit şi administrati(e se e+ecută cu o pantă minimă admisi&ilă . 5coperişurile din foi cu colţuri tăiate se recomandă pentru pantele cu lungimi mari în direcţia longitudinală şi scurte în direcţia cealaltă. după care fiecare foaie tre&uie să se reazeme pe trei grinzi . în două grămezi. 5stereala se e+ecută în aşa fel. 7upă primă metodă la foile sunt tăiate colţurile . 5coperişurile clădirilor proiectate se adoptă de o formă simplă . 2n calitate de grindă de cornişă se şipcă o&işnuită :A× :A mm cu instalarea la reazeme a garniturilor cu grosimea de : mm. #oile sunt depozitate pe sc*nduri de lăţimea cel puţin 12A mm perpendicular pe unde. Drinzile se distri&uie şi se fi+ează în direcţia de la cornişă la coama acoperişului.şipci-. dar în cea longitudinală . "rodusele din az&ociment sunt păstrate şi depozitate pe un amplasament ni(elat în încăperi închise. Muchia foii de colţ * se suprapune cu o undă peste muchia foii de scurgere F. cu o pantă sau două. dar în direcţia longitudinală 1 de 'os în sus cu suprapunerea r*ndului superior cu cel inferior cu 1!A mm în cazul pantei p*nă la 9?G. l*ngă coamă. Margina de 'os a în(elitorii primului r*nd tre&uie să fie ridicată faţa de celelalte cu : mm şi se formeze o consolă de cornişă de 1AA mm pentru acoperişuri fără organizarea scurgerii apei şi 9A mm în cazul montării 'ghea&urilor pentru colectarea apei. atunci linia longitudinală de racordare o să fie dreaptă.

coincidă cu punctele c* şi d*. 7easupra nodului format se instalează foaia o&işnuită B, acoperind cu colţul ei fisura unghiulară a foilor racordate F şi >. 7upă metoda a doua r*ndul următor montat se decalează în raport cu r*ndul precedent cu o undă. "entru aceasta se pregăteşte numărul necesar de foi, tăiate cu una, două, trei şi patru unde. 2n aceste caz linia longitudinală de racordare a foilor (a fi în trepte. "anta acoperişului se recomandă de acoperit cu foi în direcţia de la dreapta la st*nga. Liecare foaie se fixează de astereală cu cuie sau )uru3uri +se recomandă ultimele,. Găurile necesare pentru fixare se execută cu ma)ina de găurit manuală2 4n acest caz diametrul 3urghiului tre3uie să fie cu F mm mai mare ca diametrul cuiului sau )uru3ului2 8coperi)ul din foi ondulate nu întotdeauna se o3(ine etan)at% din cauza o3(inerii în locurile de racordare a foilor rosturilor de îm3inare% prin care în pod pătrunde zăpada sau apa atmosferică2 0e aceea la montarea foilor rosturile cu dimensiuni mai mare de B 9 C mm este necesar de etan)at cu mastică2 Montarea acoperişului din %oi ondulate din azbociment cu pro%il armat de marca &'. 8coperi)urile clădirilor industriale% de locuit )i administrati'e realizate din foi de az3ociment cu profil armat% se recomandă să fiu cu o singură sau două pante cu înclinarea nu mai mică de FBD2 #entru a)a acoperi)uri se utilizează foile de az3ociment NO6*HB6P% NO6F;;6P% NO6*% NO6F2 Loile din az3ociment cu profil armat se montează% de regulă% pe grinzile din 3eton armat pretensionate cu sec(iunea T2 Se admite montarea foilor )i pe grinzile metalice cu sec(iuni speciale2 Indiferent de materialul% grinzile sunt montate pe căpriori sau ferme din 3eton armat2 #ână la de montare este necesar de 'erificat dimensiunile fiecărei foi% în caz contrar la montare foaia poate să nu încapă în rândul trans'ersal2 8ceasta 'erificare se execută cu a1utorul mirii specializate2 5ontarea foilor ondulate din az3ociment se execută cât de la dreapta la stânga a)a )i de la stânga la dreapta2 0irec(ia montării foilor pe fiecare sector se specifică în proiectul de execu(ie2 Loile din az3ociment se îm3ină în caplamă +suprapunere,2 Suprapunerea foilor în'ecinate aceluia)i rând se nume)te trans'ersală@ Suprapunerea foilor rândurilor în'ecinate 9 longitudinală2 Suprapunerea trans'ersală se face de o undă@ dar cea longitudinală 9 cu acoperirea cu F;; mm2 Loile se montează în rânduri paralele în direc(ia de la un fronton la altul2 #anta în'elitorii se acoperă cu foile cu suprapunerea muchiilor longitudinale în toate rândurile superioare% asigurând îm3inarea etan)ă în locurile de racordare2 $a foile cu profilul armat col(urile se taie în acela)i mod ca )i la foile cu profil o3i)nuit2 Eândul de la corni)ă se montează din a)a numite foi de adăugare NO6F;;6P2 0upă instalarea foilor în rândul de la corni)ă se marchează o linia de control% care trece pe muchiile undelor la distan(a de F;; mm de la margina grinzii a doua din partea coamei2 $inii asemănătoare se marchează în toate rândurile2 $a această linie tre3uie să iasă muchia de 1os a foilor rândului superior2 0e'ierea muchiei de 1os de la
1A!

linia de control nu tre3uie să depă)ească QK mm2 $ungimea mărită a foii de adăugare fa(ă de foile o3i)nuite NO6*HB6P se utilizează pentru formarea consolei de corni)ă2 8)a dar toate grinzile 'or fi instalate cu pasul constant *B;; mm2 Loile sunt fixate de grinzile cu a1utorul cârligelor din o(el K6*2 Loile din az3ociment cu profilul armat din cauza greută(ii mari manual se montează foarte greu2 0e aceea ridicarea foilor pe acoperi) )i montarea lor pe pantă se recomandă de efectuat cu macaraua folosită la )antierul dat2 0acă aceasta nu este posi3il din diferite cauze% atunci se montează o macara u)oară mo3ilă2 #nvelitoarele din tablă zincată. 0upă regulile tehnice de utilizare econoamă a metalului în construc(ii se interzice utilizarea ta3lei de o(el pentru acoperirea clădirilor industriale% administrati'e )i de locuit2 #ermisul de a utiliza ta3la zincată pentru executarea elementelor sus numite se lămure)te prin faptul% că acest material de în'elire este dura3il )i rezistent la ac(iunile fizico6chimice2 Ta3la zincată se utilizează pentru în'elirea acoperi)urilor clădirilor istorice )i unicale în timpul repara(iilor capitale2 4n celelalte cazuri% ta3la zincată se utilizează pentru repara(ia instala(iilor de scurgere a apelor atmosferice% proeminen(ilor arhitectonice )i clădirilor de fa(adă% executarea diferitor apărătoare% căptu)elilor consolelor de corni)ă )i fronton2 8coperi)uri executate din ta3lă zincată sunt% de o3icei% cu pod2 Lormele de 3ază a acestor acoperi)uri 9 cu o pantă )u cu două pante2 Sunt răspândite% de asemenea% acoperi)uri cu patru pante% cu multe pante% de formă conică% 3oltă )i cupolă2 8coperi)uri sunt în'elite cu ta3lă zincată peste astereală2 8stereala su3 ta3lă zincată se execută din scânduri cu sec(iunea B;× *F; 9 *B; mm )i grinzi +)ipci, cu sec(iunea B;× B; mm2 0istan(a dintre căpriori se adoptă de *%F 9 *%B m2 &xecutarea asterelii se începe de la corni)ă )i se dez'oltă în direc(ia coamei2 Corni)a pe tot perimetrul clădirii se execută în formă de podină continue din lemn de lă(imea nu mai mică de H;; mm2 8poi paralel cu corni)a se a)ează )ipcile cu deschidere interioară nu mai mare de F;; mm2 0upă fiecare K )ipci se instalează o scândură +distan(a dintre axele scândurilor se sta3ile)te de *>I; mm,2 #e aceste scânduri se amplasează fal(uri orizontale a panourilor de ta3lă2 Rghea3urile )i doliile% de asemenea% se execută în formă de podină continue din lemn pe lă(ime de B;; mm pe fiecare pantă2 #entru economisirea lemnului podinile continue se execută din scânduri cu grosimea de >; 9 K; mm% în timp ce grosimea )ipcilor este de B; mm2 8stereala tre3uie să fie rigid fixată de căpriori@ capurile cuielor să fie înecate în lemn cu F 9 > mm2 Suprafa(a asterelii nu tre3uie să ai3ă ie)ituri e'iden(iate2 #entru în'elirea acoperi)ului este necesar de pregătit JB 9 I;D de panouri de ta3lă du3le )i *; 9 *BD de panouri simple% care sunt necesare pentru completarea fâ)iilor o3i)nuite2 0upă finalizarea lucrărilor de a)ezare a corni)ei )i 1ghea3urilor de perete se acoperă pantele acoperi)urilor2 4n primul rând se acoperă pantele opuse celor de fa(adă )i apoi 6 cele de fa(adă2 4n dependen(ă de forma acoperi)ului% a)ezarea în'elitoarei o3i)nuite se începe diferit- pe acoperi)uri de fronton prima fâ)ie se a)ează de6a lungul frontonului sau
1A9

peretelui antifoc@ în cazul acoperi)urilor de coamă 9 de la începutul coamei2 0e regulă% în fâ)ii panourile de ta3lă se a)ează în direc(ia de la coamă spre 1ghea3ul2 4ndoirea muchiilor în fal(uri 'erticale în limitele unei pante tre3uie să fie îndreptată într6o direc(ie2 $a primul panou de ta3lă primei fâ)ii o3i)nuite se a)ează al doilea% care cu cantul superior se prinde de cantul inferior a panoului precedent2 #anourile se leagă între ei cu a1utorul fal(urilor orizontale% la presarea cărora în calitate de garnitură se utilizează fâ)ii de metal +sec(iunea B;× C; mm,2 $a fâ)ia finalizată% în locurile de racordare a panourilor se execută îndreptarea muchiilor pentru fal(uri 'erticale2 Toate fâ)iile o3i)nuite a pantei se prelungesc peste coamă cu a)a mărime % ca după tăiere s6ar putea îndoi muchia de coamă pe o pantă cu înăl(imea de >; mm% iar pe alta 9 B; mm2 Toate fal(urile 'erticale% care ies la coama acoperi)ului sunt îndoite în partea cantului mic pe lungimea de J; 9 *;; mm@ fal(urile 'erticale care ies la muchiile acoperi)ului% de asemenea% se îndoie pe suprafa(a pantei cu aceea)i lungime2 Lixând fâ)ia cu cui de cantul mic +la coamă,% cu a1utorul funiei se 'erifică pozi(ia ei2 8poi fâ)ia o3i)nuită de6a lungul cantului mic se fixează strâns de )ipci cu a1utorul agrafelor2 8grafe se pozi(ionează din calculul- cel pu(in două agrafe pe fiecare latură a panoului +aproximati' peste C;; mm, )i se fixează cu cuie de marginile laterale a grinzilor asterelii@ apoi se îndoie peste muchiile mici a panoului. Lâ)iile în'ecinate pe o pantă este necesar de amplasat în a)a mod% ca decalarea reciprocă a fal(urilor orizontale în limitele pantei )i decalarea reciprocă a fal(urilor 'erticale pe pantele în'ecinate să fie nu mai pu(in de B; mm2 Se o3(ine acest lucru prin scurtarea fiecărei fâ)ii pare la coamă cu B; mm@ în al doilea caz 9 prima fâ)ie pe pantele în'ecinate se scurtează în direc(ia trans'ersală cu B; mm2 8 doua fâ)ia o3i)nuită se asam3lează în acela)i mod@ apoi ea se apropie din partea cantului mare de cantul mic a primei fâ)ii2 5ai apoi cantul mic a fâ)iei a doua se fixează de astereală cu agrafe% după care se trece la îm3inarea fâ)iilor cu fal(ul 'ertical2 0upă a)ezarea tuturor fâ)iilor )i îm3inarea lor cu fal(uri 'erticale% se trece la pregătirea cantului longitudinal inferior pentru îm3inarea lui cu 1ghea3ul de perete2 8coperi)urile din ta3lă zincată se caracterizează prin dura3ilitate )i rezisten(ă la ac(iunile fizico6chimice2 Ai din punct de 'edere ecologic ta3lă zincată este pură )i nu prezintă pericol nici în timpul montării% nici în timpul exploatării2 8coperi)urile din ta3lă zincată sunt u)oare în compara(ie cu cele din argilă arsă sau din foi ondulate de az3ociment2 0ar din cauza rigidită(ii scăzute )i flexi3ilită(ii% apare necesitate în cheltuieli suplimentare la executarea asterelii din lemn2 Un deza'anta1 prezintă )i manopera mărită la executarea acoperi)urilor de acest tip2 Ai nu în ultimul rând% 3a chiar cel mai important% este costul mare a materialului +a ta3lei zincate,% ceea ce condi(ionează utilizarea mărginită al lui2 8coperi)uri din ta3lă zincată sunt costisitoare )i% de o3icei% ta3la este folosită la repara(ia acoperi)urilor de1a existente sau la racordările acoperi)urilor nemetalice2 $uând în considera(ie flexi3ilitatea ta3lei zincate putem spune% ca acoperi)urile din ta3lă zincată pot a'ea cele mai diferite forme +începând cu pantele simple )i terminând cu cupole% sfere% cilindri,% ceea ce nu poate fi realizat cu alte materiale +foi ondulate din az3ociment% (iglă )2 a2,2
1A:

m% )i nu mai mică de *B m 9 de la marginile tran)eelor )i gropilor de funda(ie2 4n caz de aprindere a masticii tre3uie de acoperit etan) cazanul cu capacul )i de stins focul cu nisip sau solu(ie din stingător2 C2 $a executarea în'elitoarelor din materialele rulante )i din mastici este necesar de efectuat recep(ie intermediară a elementelor finalizate )i recep(ie finală a în'elitorii în integral2 $a executarea în'elitorii din materialele în 3ucă(i se efectuează numai recep(ie finală2 Eezultatele controlului sistematic se introduc în registrul executării lucrărilor2 4n procesul de recep(ie a în'elitorii este necesar de sta3ilit corespunderea lucrărilor executate cu desenele tehnice )i pantele prescrise2 $a recep(ia în'elitorii finalizate este necesar minu(ios de 'erificat racordările acoperi)ului cu păr(ile clădirii2 $a recep(ie finală a lucrărilor se 'erifică calitatea montării )i rezisten(a materialelor% aderen(a de stratul inferior% corectitudinea racordării cu pere(ii% (inând cont de datele controlului de la3orator pri'ind calitatea materialelor primare% pastelor )i masticilor2 Eecep(ia în'elitorii finalizate se autentifică prin actul% în care o3ligatoriu se indică calitatea lucrărilor executate2 1A> .% schelelor% îngrădirilor temporare )i podinilor de trecere2 Se interzice executarea lucrărilor pe ghe(u)% cea(ă deasă% 'ântului puternic% ploii a3undente2 0epozitarea materialelor% instrumentelor )i am3ala1elor pe acoperi) tre3uie să fie sigură )i rigidă pentru e'itarea alunecării2 $a executarea în'elitorilor rulante )i din mastici locurile de fier3ere )i încălzire a masticii tre3uie să fie îndepărtate de construc(ii )i depozite inflama3ile la distan(ă nu mai mică de B.K2 $a temperaturi negati'e pe acoperi)uri este necesar de executat încăperi încălzite pentru muncitori2 5aterialele rulante până la instalare sunt păstrate în încăpere încălzită )i sunt li'rate la locul de punere în operă în am3ala1ul termoizolat2 Suprafa(a acoperi)ului se împarte pe un )ir de sectoare% limitate de rosturi de deforma(ie2 Gpera(iile de executare a în'elitorii este necesar de efectuat succesi' cu întreruperi minimale de timp2 #regătirea materialelor rulante )i prepararea masticilor se efectuează la instala(ii speciale în ateliere% dar pe acoperi)ul se execută numai montarea2 B2 4n procesul de executare a lucrărilor de acoperi) este necesar de respectat reguli în 'igoare de protec(ie a muncii )i protec(iei antiincendiare2 $a executarea lucrărilor pe acoperi) muncitorii utilizează centuri de siguran(ă% haine )i încăl(ăminte speciale2 Intrarea muncitorilor pe acoperi) se permite numai după 'erificarea stării suprafe(ei portante +3azei.

în unele cazuri. uprafeţele destinate tencuirii sunt (erificate la orizontalitatea şi la (erticalitatea planurilor. clădiri şi edificii. ameliorată şi de calitate superioară. "entru determinarea grosimii optimale a stratului de tencuire şi respectarea strictă a lui se instalează repere grosimea cărora este egală cu grosimea tencuielii. 2n dependenţă de modul de prelucrare a stratului aparent tencuieli monolite se di(izează în o&işnuite şi decorati(e. /oate tipurile de tencuieli se împart în cele monolite şi cele uscate. 1A? . dar. Tehnologia lucrărilor de finisare (lasi%icarea tencuielilor. /encuieli o&işnuite sunt destinate pentru aplicarea ulterioară pe suprafaţa lor a tapetelor şi (opselelor3 tencuieli decorati(e prezintă straturi prelucrate colorate sau te+tuale. Mortarul pe suprafaţa prelucrată se aplică prin metoda mecanizată şi manual . 2n dependenţă de destinaţia clădirii faţă de tencuială o&işnuită sunt prezentate diferite e+igenţe pri(ind calitatea ei. monolitizate rosturile dintre pereţi. Tehnologia lucrărilor de tencuială. şi se deose&eşte$ tencuială simplă. care ni(elează acestea suprafeţe sau atri&uie lor anumită formă şi te+tură.în cazul unor (olume mici de lucru-. şi proprietăţi speciale. /encuială monolită se realizează prin aplicarea pe suprafaţă prelucrată a mortarului de tencuială. prin placarea suprafeţelor cu foi de tencuială uscate prefa&ricate. tencuială uscată . instalate elementele de fi+are a utila'ului sanitar. /oate tipurile de construcţii se tencuiesc numai după tasarea completă a lor..II. /encuială este un strat de finisare a suprafeţelor diferitor construcţii. "*nă la începerea lucrărilor de tencuială tre&uie să fie montate &locurile de fereastră şi uşă.

granit. 5&aterile au (alori de 3 mm pentru tencuieli ameliorate şi de 1 mm pentru tencuieli de calitate superioară. mică. : ore în dependenţă de componenţa mortarului-. de o&icei. 2n cazul e+ecutării lucrărilor pe timp friguros. st*lpi cu scopul dea e(ita diferenţa de culoare sau relief. calcar. de regulă. pastă de (ar. "rin tronsonare cu a'utorul periilor şi pensule se realizează diferite grade de rugozitate. #iecare strat se ni(elează. )a e+ecutarea tencuielii o&işnuite stratul de acoperire lipseşte şi de aceea ultimul strat a grundului se e+ecută cu mortar din nisip fin. Calitatea tencuielilor este în funcţie de tipul tencuielii. Cu a'utorul ruloului reflat se o&ţine suprafaţa cu desenul repetat. "la'ele se utilizează pentru finisarea suprafeţei e+terioare a clădirii şi interioare. etc. 2n cazul e+ecutării lucrărilor de tencuire la înălţime mare înainte de e+ecutare a lucrărilor schelele se încearcă la sta&ilitate şi dura&ilitate. pigmenţi.cu dimensiunile A. "oziţia în plan a suprafeţelor se (erifică cu rigla de lungime de 2 m. ca(ităţi şi zg*rieturi. curăţit. Netezirea se efectuează p*nă la dispariţia fisurilor.. nisip de cuarţ. numai pe &aza nisipului fin.3 .de la > . Cantitatea de mortar pregătit tre&uie să fie suficientă pentru tencuirea minimum unui sector. la&rodorit. 2n funcţie de materialele utilizate placa'ele pot fi$ din materiale naturale . c*nd pentru încălzire încăperilor se utilizează calorifere electrice tre&uie să fie respectate regulile antiincendiare. după aplicarea şi ni(elarea stratului de acoperire suprafaţa lui se netezeşte cu drişcă fină. )a e+ecutarea tencuielii de piatră se utilizează mortare în componenţa cărora intră ciment "ortland. 1A@ . "rocesul de finalizare a lucrărilor de tencuire constă în aplicarea stratului de acoperire. )a prelucrarea ulterioară a tencuielii suprafaţa ei se tronsonează şi se răzuireşte cu a'utorul diferitor instrumente de finisare. care are stratul de acoperire. făină de marmoră. nu se ni(elează.traturile de tencuială se aplică pe suprafaţă cu anumite inter(ale de timp . %+teriorul tencuielii decorati(e tre&uie să ai&ă o culoare uniformă fără pete şi scurgeri. Tencuielile decorative) materialele utilizate. 19 min p*nă la 2 . "este 3A . Drosimea stratului decorati( depinde de dimensiunile agregatelor şi modul de prelucrare a lui. ca să fie mai uşor de aplicat stratul de acoperire. tratul de acoperire decorati( se aplică pe grundul din mortarul o&işnuit anterior umezit. 2n cazul tencuielii ameliorate. !A min. 5cest lucru se face prin pălirea uşoară a tencuielii şi ascultarea sunetului produs.şi din materiale artificiale. (ontrolul calită ii. tratul de tencuire tre&uie să ai&ă o aderenţă suficientă cu suprafaţa tencuită. /encuieli decorati(e se e+ecută pe sectoare limitate. Tehnologia lucrărilor de placa*. ultimul strat a grundului se ni(elează cu drişcă în raport cu repere instalate anterior. 2n cazul e+ecutării mecanizate a tencuielilor personalul tre&uie să treacă instructa'ul. dolomită. granit. întărit şi zg*riat. pul&ere de roci st*ncoase .marmoră. Drundul se aplică pe stratul de şpriţuire în unul sau mai multe straturi. tratul de şpriţuire se aplică pe suprafaţa în strat continui egal pe grosime şi. Mai ales minuţios se ni(elează ultimul strat a grundului. "entru stratul de acoperire se utilizează mortarul de aceeaşi componenţă ca şi grundul.9 mm. A. de colţuri.piatră de căsăuţi. marmoră.

Pardoseli şi tehnologia de execu ie. la încăperile mici. sau cu dopurile de lemn introduse în găurile perforate în preala&il în locurile respecti(e. 7upă întărirea suficientă a mortarului în unele cazuri rosturile se chituiesc cu ciment "ortland sau ciment al&. la colţuri. fonoizolaţie. celalalt capăt se prinde de plasă fi+ată de suprafaţa finisată cu di&luri. 2n caz de necesitatea ameliorării rezistenţii mecanice se e+ecută şlefuirea ei şi îm&i&area stratului cu sticla solu&ilă. Carcasa este fi+ată de suprafaţă placată cu elemente metalice împuşcate cu pistolul de monta'. 5stfel scoa&ele ser(esc totodată ca şi distanţiere. 2n cazul c*nd pardoseală este solicitată de sarcini mecanice mari se recomandă de a e+ecuta scli(isirea suprafeţei proaspăt turnate cu praf de ciment sau piliturii de oţel. hidroizolaţie şi &ază. "entru a o&ţine o suprafaţa plană a placa'ului înainte de placare propriu zisă se instalează r*ndurile de reper. "rimul r*nd se spri'ine pe o grindă de lemn. Drosimea pardoselii este de 2A . 3A mm şi consistenţa mortarului ! . de o&icei. iar peste o zi cu altă su&stanţă chimică . strat intermediar. şapă.în formă de cruce-. blefuirea se e+ecută cu maşini electrice cu pietre a&razi(e. "ardoseli din mortar de ciment se e+ecută din mortar cu marca nu mai mică de M2AA. instalată orizontal.2A . suprafaţa nefiind tencuită în preala&il sau se încleie cu "B5 pe suprafaţa tencuită. mortar. "ardoseli din &eton se e+ecută pe suprafaţă curată şi grunduită cu lapte de ciment. /ehnologia de e+ecutare a acestor pardoseli diferă de tehnologia de e+ecutare a straturilor de suport din &eton prin operaţiile adăugătoare care au scop de a mări rezistenţa mecanică a suprafeţei şi de a finisa această suprafaţă. mozaic. /eracota se instalează pe suprafaţa finisată pe mortar de ciment. "ardoseli constau din elemente funcţionale şi constructi(e$ acoperire.2nainte de e+ecutare a lucrărilor de placare se pregăteşte suprafaţa. 2n caz de necesitate de asigurare a rostului de aceeaşi dimensiune dintre plăcile în(ecinate se utilizează distanţiere speciale . "ardoseli sunt partea clădirii care suportă şi contra(ine cu ma'oritatea acţiunilor tehnologice şi funcţionale. se rostuiesc plăcile. "entru placarea cu pietre artificiale se utilizează plăcile de teracotă. "lăcile în formă de plăci mari se e+ecută prin prinderea lor cu cuie sau şuru&uri de carcasă de suport din rigle de lemn. paţiul dintre suprafaţa interioară a plăcii şi peretele se umple cu mortar. 2nainte de e+ecutare a placa'ului pereţii se încreştează. Metoda uscată pre(ede prinderea plăcilor de suprafaţa finisată cu a'utorul elementelor de prindere. masă plastică. sticlă. ulei şi alte impurităţi3 suprafeţele netede se zimţuiesc şi se trasează poziţia plăcilor. Conform metodei umede plăcile se fi+ează de suprafaţa finisată cu a'utorul scoa&elor de prindere de o anumită lungime . "laca'ul se începe de la trasarea r*ndurilor de plăci. 8n capăt al scoa&ei se introduce în gaura perforată în placă. +ardoseli finite monolite se e+ecută din &eton. 11A . %+istă două metode de prindere a plăcilor de suprafaţa finisată$ metoda umedă şi metoda uscată. pe mortar de ciment cu clei "B5. se (erifică poziţia în plan. foi de "5). 9 cm. "lacarea se efectuează pe r*nduri de 'os în sus. clorură de calciu. se (erifică orizontalitatea şi (erticalitatea suprafeţelor3 se curăţă suprafaţa de praf. !A mm-.

2ntre st*lpuşor şi grinda de suport se e+ecută hidroizolaţia din carton &itumat. 3A mm. C*nd parchetul se amplasează în pătrate şi de1a lungul lucrările pentru instalarea lui se încep de la peretele cel mai îndepărtat de la ieşire şi merge spre ieşire. +ardoseli din scuturi de parchet. 2n caz de necesitate suprafaţa finită se şlefuieşte cu maşina de şlefuit parchet.în f*şii de lăţimea de 2 m-. +ardoseli din parchet. +ardoseli din sc#ndură se e+ecută din sc*nduri de grosime de 2@ sau 3> mm cu falţuri şi muchii. "ardoseli din plăci de piatră naturală se e+ecută pe un strat de mortar cu grosimea de 2A . "ardoseli din parchet se instalează pe suprafaţa superioară a pardoselii şi se fi+ează cu cuie . Mai des sunt utilizate următoarele scheme de amplasare$ în spic. "entru aceasta se trasează longitudinala de simetrie şi de1a lungul ei se întinde aţa. plăci din piatră naturală şi din &eton. "ardoseli din mozaic se e+ecută în două straturi$ stratul inferior din mortar de ciment cu grosimea de !A .în caz c*nd aceasta este e+ecutată din lemn. Drinzile se instalează perpendicular pe direcţie razelor solare. )a e+ecutarea pardoselilor multicolore sectoarele de diferite culori se diferenţiază cu panglici din sticlă sau metale ino+idante. 9A mm şi stratul superior cu grosimea de 2A . plăci de poli(inil1clorit. 29 mm din amestec de mozaic. #i+area sc*ndurilor se începe din colţul cel mai îndepărtat şi merge spre ieşire . 2n cazul încleierii pe mastic suprafaţa se grunduieşte. 19 mm.pe foi de fi&ră de lemn-. tr*ngerea sc*ndurilor una de alta se efectuează cu pană. "lăcile din poli(inil1clorit se e+ecută ca şi cele din parchet prin încleierea plăcilor pe şapă de mortar preala&il grunduită. 5mestecul de mozaic constă din ciment al&. /eracota se amplasează pe un strat de mortar cu grosimea de 1A . 19 mm care se introduc în amestecul în proporţii egale. 7upă e+ecutarea pardoselii la pereţi se fi+ează plinta. Mai înt*i se trasează r*ndurile repere. cuturile se fi+ează de grinzile de suport cu cuie.9 . pe mastic &ituminos sau pe clei "B5. 5ceste pardoseli se e+ecută ca şi cele din sc*nduri. 8rmătoarele sc*nduri se instalează compact l*ngă cea precedentă.şi stratul superior din parchet. 7upă instalarea grinzilor cu riglă de (erificare se (erifică poziţia în plan a lor3 se e+ecută pardoseala finită din sc*nduri.fi+area se e+ecută cu cuie-. 2n cazul amplasării parchetului în spic instalarea se începe de la mi'loc. /ehnologia e+ecutării pardoselii din sc*nduri$ se pregăteşte suprafaţa de suport3 se instalează grindele de suport la distanţele indicate în proiect . +ardoseli din placi. "rima sc*ndură este instalată cu 1912A mm de a perete. "ardoseli la parter se instalează pe st*lpuşori de cărămidă.strat de suport. "ardoseli din parchet pot a(ea diferită formă a desenului. cutul de parchet este confecţionat în condiţii de uzină şi constă din două straturi$ stratul inferior din sc*nduri . în pătrate şi de1a lungul. pigmenţi minerali în cantitate nu mai mică de 19G din masa cimentului şi pul&ere de roci cu dimensiuni de 2. 5mestecul de mozaic nu se compactează şi de aceea pentru îm&unătăţirea lucra&ilităţii în el se introduc plastifianţi. 2n construcţii ci(ile se utilizează următoarele tipuri de pardoseli din lemn$ pardoseli din sc*nduri3 din scuturi de parchet3 din parchet./ehnologia de e+ecutare este identică cu cea de e+ecutare a pardoselii din &eton . 5ceste pardoseli se e+ecută din plăci de ceramică. 111 .sau se instalează pe mastic &ituminos fier&inte sau rece sau clei "B5 pe suprafaţa e+ecutată din mortar.

"rocesul de instalare a linoliumului include următoarele operaţii$ croire. Cele mai răsp*ndite materiale în suluri utilizate pentru acoperirea pardoselilor sunt linoliumuri sintetice. 5poi 'umătate din rulou se rostogoleşte. se aplică mastică în locul amplasării lui şi se aşterne înapoi cu îndesarea concomitentă. 112 . fi+area marginilor şi încleierea. 7upă uscarea grundului pe suprafaţa &azei se aşterne linolium şi se instalează în poziţia de proiect. 5poi se repetă aceleaşi operaţii cu a doua 'umătate. 7upă încleierea linoliumului pe întreagă suprafaţă se fi+ează plintă pe perimetrul încăperii.+ardoseli din materiale sintetice în suluri. 2nainte de e+ecutare a lucrărilor &aza se curăţă de praf şi impurităţi3 apoi pe suprafaţa ei se aplică soluţia de grunduire.