P. 1
Proiect La Calitatea Si Expertiza Marfurilor

Proiect La Calitatea Si Expertiza Marfurilor

|Views: 18|Likes:
Published by mihai37
calitate
calitate

More info:

Published by: mihai37 on Dec 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/13/2014

pdf

text

original

DOCUMENTE S M !

"#E
S$are on face%oo&S$are on t'itterS$are on emailS$are on printMore S$arin( Ser)ices0 Uscarea cu a*utorul curentilor calzi si instalatiile pentru acest tip +e uscare #elatiile +intre lo(istica si mixul +e mar&etin( Proiect la calitatea si expertiza marfurilor calitatea si expertiza painii C C!U! DE F",# C"T E "! P#ODUSE!O# Mixul acti)itatilor lo(istice Proiectarea unei Sectii +e O%tinere a Pastelor Fainoase Factori care influenteaza operatia +e uscare si meto+ele +e uscare si clasificarea instalatiilor +e uscare - +es$i+ratare Sta%ilirea o%iecti)elor sistemului lo(istic al marfurilor Stocurile in sistemul lo(istic Notiuni +e te$nolo(ie a taierii animalelor in a%ator

TE#MEN importanti pentru acest +ocument
-

Proiect la calitatea si expertiza marfurilor - calitatea si expertiza painii Merceologie
+ Font mai mare | - Font mai mic

UNIVERSITATEA ROMANA DE STIINTE SI ARTE „GHEORGHE CRISTEA” FACULTATEA DE RELATII ECONOMICE INTERNATIONALE Anul III PROIECT LA CALITATEA SI EXPERTIZA MARFURILOR CALITATEA SI EXPERTIZA PAINII CUPRINS
Capitolul ! Notiuni generale despre marfuri 1.1. Marfa: definitie si semnificatie 1.2. Concepte referitoare la marfa 1.2.1. Proprietati, caracteristici, functii

1.2.2. Conceptul de valoare de intrebuintare a marfurilor 1.3. Conceptul de calitate 1.3.1. Definirea conceptului de calitate 1.3.2. Orientari actuale privind definirea calitatii produselor si serviciilor 1. . Clasificarea marfurilor 1. .1. !lemente de definire a clasificarii marfurilor 1. .2. Criterii de clasificare a marfurilor 1. .3. "isteme de codificare a marfurilor Capitolul "! Proprietatile marfurilor 2.1. #mportanta proprietatilor marfurilor 2.2. Clasificarea proprietatilor marfurilor 2.3. Caracteri$area principalilor proprietati ale marfurilor 2.3.1. Proprietati fi$ice ale marfurilor 2.3.2. Proprietati c%imice ale marfurilor 2.3.3. Proprietati organoleptice ale marfurilor 2. . Caracteristicile calitatii produselor si serviciilor 2. .1. !lemente de definire a caracteristicilor calitatii 2. .2. Caracteristicile calitatii produselor 2. .3. Caracteristicile calitatii serviciilor Capitolul #! Pastrarea si depo$itarea marfurilor 3.1. #mportanta pastrarii si depo$itarii marfurilor 3.1.1. Pastrare, depo$itare, conservare: definire si importanta 3.1.2. &mplasarea produselor in spatiile de pastrare si depo$itare

3.2. 'actori de agresiune pe durata pastrarii marfurilor 3.2.1. 'actori specifici structurii si compo$itiei c%imice a produsului 3.2.2. 'actori fi$ico(mecanici si fi$ico(c%imici 3.2.3. 'actori de poluare biologica 3.2. . 'actori de poluare si contaminare c%imica 3.3. Modificari ale marfurilor ce apar pe durata pastrarii 3.3.1. Modificari fi$ice ale marfurilor pe durata pastrarii 3.3.2. Modificari c%imice ale marfurilor pe durata pastrarii 3.3.3. Modificari bioc%imice ale marfurilor pe durata pastrarii Capitolul $ &mbalarea marfurilor .1. Definirea ambala)ului si a operatiei de ambalare .2. *olul si functiile ambala)ului .2.1. *olul ambala)ului .2.2. 'unctiile ambala)ului .3. Clasificarea ambala)elor . . Caracteri$area principalelor materiale utili$ate la ambalarea marfurilor . .1. Caracteristicile ambala)elor din materiale celulo$ice . .2. Caracteristicile ambala)elor din materiale plastice . .3. Caracteristicile ambala)elor din materiale metalice . . .Caracteristicile ambala)elor din sticla . .+. Caracteristicile materialelor comple,e de ambalare .+. Metode de ambalare a marfurilor .-. "imboluri aplicate pe ambala)

... &mbala)ul ecologic Capitolul %! !tic%etarea marfurilor +.1. Marca: definitie si functii +.1.1. !lemente de definire a marcilor +.1.2. 'unctiile marcilor +.1.3. Continutul marcilor +.1. . Cerintele generale referitoare la marci +.2. Clasificarea marcilor. /ipuri de marci +.2.1. Criterii de clasificare. /ipuri de marci +.2.2.&lte tipuri de marci +.3. Marcarea ecologica a produselor +.3.1. Definirea marcarii ecologice si importanta acesteia +.3.2. "isteme nationale de marcare ecologica a produselor +.3.3. "istemul de marcare ecologica a produselor din 0niunea !uropeana +. . !tic%etarea marfurilor +. .1. !lemente de definire si importanta etic%etarii marfurilor +. .2. !,igente actuale privind etic%etarea produselor +. .3. &specte specifice privind etic%etarea produselor alimentare +. . . &specte specifice privind etic%etarea produselor nealimentare Capitolul &! /ransportul marfurilor -.1. /ransportul marfurilor: definire, rol si importanta -.2. /ipuri de mi)loace de transport -.3. Degradari si pierderi ale marfurilor survenite pe durata transportului

istentei si bunastarii sale. Defectele si degradarile marfurilor: definire si importanta -. precum si diferitele domenii teoretice si practice ale economiei operea$a cu trei termeni privind marfa ca obiect fundamental al comertului. menite sa evidentie$e originea. te%nic etc. prin trecerea produsului de la ofertant la consumator.3. natura produsului. datorita proprietatilor pe care le poseda. indiferent de natura acestuia.-.ul si -a*. se refera la re$ultatul unui proces economic. Ca urmare a actului de van$are(cumparare pe piata. ca diferenta dintre produs si marfa este numai una situationala. Modificari ale starii produsului in procesul de transport -.1. care sunt considerati.3. social al unui proces de creatie. cu precadere in practica economica. . /ermenul de produs este utili$at frecvent cu semnificatia de marfa. P*o+u.a. . p*o+u.2.3. produsul respectiv se transforma inmarfa.ul este considerat ca fiind re$ultatul unui proces. apt sa satisfaca o nevoie umana de consum personal sau de consum productiv. in numeroase ca$uri. produsul destinat vanzarii-cumpararii pe piata devine marfa. relatiile sale cu mediul natural etc. /ermenul general de )un semnifica orice element din natura sau creat de om. &cest termen are cea mai larga acceptiune semantica. Prin )un se intelege asadar ceea ce este util sau necesar societatii sau individului pentru asigurarea e. &varii ale marfurilor in timpul transportului -. treptat.e. Cau$ele aparitiei degradarilor si pierderilor marfurilor in timpul transportului 'I'LIOGRAFIE ! NOTIUNI GENERALE DESPRE MARFURI ! ! MARFURI( DEFINITIE SI SEMNIFICATIE 1egislatia. &cesti termeni sunt )unul. necesitatile consumatorilor si ale societatii in ansamblu sunt satisfacute prin intermediul bunurilor. ceea ce inseamna. &stfel. De altfel. similari sau ec%ivalenti. de la aceea de obiect material destinat sa satisfaca o trebuinta spre definitii tot mai comple.3. /ermenul de p*o+u. "emnificatia termenului de produs a evoluat vi$ibil in ultimii ani.

/rasaturile esentiale ale marfii sunt urmatoarele: 1 2 3 *epre$inta re$ultatul activitatii omenesti2 "atisface o anumita trebuinta2 !ste reali$ata pentru consumul individual si colectiv2 !ste destinata van$arii(cupararii pe piata. "tiinta marfurilor ofera un fond de cunostinte necesar pentru re$olvarea problemelor comerciale privind: ♣ Structura sortimentala si calitatea marfurilor. Dintre cei mai utili$ati termeni amintim:proprietati. "tiinta marfurilor operea$a cu o serie de termeni care au consacrat un limba) de specialitate in domeniu. caracteristici.istenta unei structuri sortimentale adecvate de produse2 &sigurarea unui nivel calitativ al produselor acceptat de catre consumatori. Marfurile se caracteri$ea$a prin ansamblu de atribute materiale si imateriale care pot sa satisfaca cerintele consumatorilor si care sunt primite in sc%imbul banilor sau al altui ec%ivalent banesc. ♣ Optimizarea raportului calitate/pret. ♣ Serviciile post-vanzare oferite consumatorului. Ma*. functii ale marfurilor.a se refera la orice produs apt sa satisfaca o trebuinta bsi care este disponibil pentru van$are pe piata./ermenul de -a*. . ♣ Evaluarea gradului de satisfacere a cerintelor consumatorilor. !"! CONCEPTE REFERITOARE LA MARFA !"! ! PROPRIETATI/ CARACTERISTICI/ FUNCTII Comertul cu marfuri presupune: 1 2 !. la locul.a repre$inta un produs al muncii omenesti care satisface o nevoie si care este destinat sc%imbului prin intermediul van$arii(cumpararii pe piata. in momentul si cantitatea ceruta de piata.

determinata de caracteristicile sale estetice2 Functia de diferentiere/personalizare: marfa poate fi personali$ata in functie de mediul in care are loc procesul de van$are(cumparare2 Functia social-simbolica: marfa determina un anumit nivel de satisfactie in utili$are. specificatii. estetica. materiale publicitare etc. generea$a preferinte ale consumatorului. Cu a)utorul caracteristicilor. Valoa*0a +0 int*0)uinta*0 a marfurilor este data de totalitatea functiilor acestora 3utilitara. fiecare dintre acestea avand o anumita importanta in evaluarea globala a produsului respectiv. 0n produs are o serie de proprietati. Principalele functii ale marfurilor sunt urmatoarele: 1 2 3 Functia utilitara: marfa satisface o anumita cerinta.perienta sen$oriala. Ca*a1t0*i. economica.ti1il0 repre$inta cele mai importante proprietati ale unui produs. produsul respectiv este descris in standarde. care il definesc si il descriu in raport cu o cerinta specificata. de diferentiere.ca urmare a manifestarii legii cererii si ofertei2 Functia logistica: circulatia te%nico(economica a marfii se ba$ea$a pe o logistica )udicios stabilita. Fun1tiil0 marfurilor repre$inta ansamblul caracteristicilor acestora care le confera o anumita intrebuintare sau destinatie. !"!"! CONCEPTUL DE VALOARE DE INTRE'UINTARE A MARFURILOR #n practica economica se operea$a cu notiunea de valoare de intrebuintare a marfurilor.P*op*i0tatil0 repre$inta totalitatea insusirilor unui produs care il diferentia$a de alte produse si ii confera capacitatea de a satisface o tribuinta. logistica etc. ii confera prestigiu insocietate si ii asigura un anumit statut social2 + Functia economica: marfa se reali$ea$a pe piata. social(simbolica. care le determina valoarea de sc%imb pe piata.4 . Proprietatile cele mai importante ale unui produs definesc caracteristicile acestuia. corespunde unui scop bine definit2 Functia estetica: marfa transmite consumatorului o anumita e.

ceea ce a condus la aparitia conceptului de 2aloa*0 nut*iti2a. a contaminatilor microbiologici din produsul alimentar. glucide. vitamine si elemente minerale.i3o.istenti in 166g de produs. valoarea de intrebuintare a necesitat o particulari$are.prima aportul produsului alimentar in componente esentiale. respectiv aminoaci$i esentiali. lipide. Valoa*0a 0n0*50ti1a e. Valoa*0a p.5aloarea de intrebuintare repre$inta prin urmare aptitudinea unei marfi de a satisface o anumita nevoie. calitatea marfurilor este definita ca repre$entand: 1 2 3 "atisfacerea cerintelor lientului2 Disponibilitatea produsului2 0n demers sistematic catre e. !#! CONCEPTUL DE CALITATE !#! ! DEFINITIA CONCEPTULUI DE CALITATE #n pre$ent se dau intelesuri diferite acestui concept. vitamine. Valoa*0a nut*iti2a a unui produs alimentar repre$inta gradul de acoperire a necesarului de substante nutritive de catre nutrientii 3proteine.prima cantitatea de energie furni$ata organismului de unitatea de produs alimentar consumat. Valoarea igienica.celenta2 . substante minerale4 e. &stfel. determinand alegerea lor dintre cele disponibile la un moment dat. subsantelor nocive. Valoarea energetica. ! Valoare biologica. 5aloarea nutritiva a unui produs alimentar are patru componente inserabile: 1 Valoarea psihosenzoriala.0n4o*iala repre$inta acea componenta a valorii nutritive care face ca produsele alimentare sp fie apetisante. Valoa*0a )iolo5i1a e. #n ca$ul produselor alimentare. Valoa*0a i5i0ni1a reflecta lipsa impuritatilor. indispensabile.

a! O*i0nta*0a .tu*i .p*0 1o. Calitatea este privita prin perspectiva produsului. fiind perceputa de fiecare individ in mod subiectiv.01tiun0 Calitat0a produsului repre$inta o entitate atemporala. !#!"! ORIENTARI ACTUALE PRIVIND DEFINIREA CALITATII PRODUSELOR SI SERVICIILOR "e aprecia$a ca pot fi puse in evidenta urmatoarele orientari principale in definirea calitatii produselor: a4 "pre perfectiune2 b4 "pre produs2 c4 "pre proces2 d4 "pre costuri2 e4 "pre utili$ator.Conformitatea cu specificatiile2 + Corespun$ator pentru utili$are. absolutul. Orientarea spre produs este total opusa orientarii spre perfectiune. O*i0nta*0a . care trebuie indeplinite. Produsul este considerat 7de calitate8 atunci cand corespunde specifcatiilor. Calitat0a produsului repre$inta conformitatea cu cerintele specificate. calitatea fiind considerata o marime care poate fi masurata e.p*0 p*o10. &ceasta orientare. neavand. Diferentele de ordin calitativ ale produselor se reflecta in diferentele care apar intre caracteristicile acestora.act.p*0 p*o+u.p*0 p0*. utilitate practica. +! O*i0nta*0a . )! O*i0nta*0a . c. potrivit unor opinii. Pentru fiecare produs e.ista cerinte specificate. Calitat0a repre$inta ansamblul caracteristicilor de calitate ale produsului. puternic marcata de idealismul lui Platon. nu permite definirea clara a calitatii produselor si nici masurarea ei.

implicit. 9uran. din proprietati sau din idei. #ntreprinderile care ofera. profesor american de origine romana. "copul principal al cercetarilor in acest domeniu il repre$inta elaborarea unor sisteme de clasificare stiitific fundamentate si cu aplicabilitate practica.p*0 utili4ato* Calitat0a produsului repre$inta aptitudinea de a fi corespun$ator pentru utili$are. asigurarea utilizarii unei tehnologii unitare privind produsele si serviciile. al metodelor si criteriilor de ordonare a marfurilor in cadrul acestor sisteme. !$! CLASIFICAREA MARFURILOR Sistematica marfurilor se ocupa cu studiul sistemelor de clasificare. al preturilor la care sunt comerciali$ate. 0! O*i0nta*0a . Calitatea produselor este definita prin intermediul costurilor si. de un segment relativ important de consumatori. M. !$!"! CRITERII DE CLASIFICARE A MARFURILOR Pentru stabilirea criteriilor de clasificare a marfurilor trebuie luate in considerare urmatoarele principii de baza: . Conceptul de corespunzator pentru utilizare a fost introdus de 9. 7produse de calitate la preturi avanta"oase8 demonstrea$a o asemenea orientare in definirea calitatii produselor. prin mesa)ele lor publicitare. potrivit sonda)elor efectuate.i1a*0a repre$inta o modalitate de ordonarea alementelor unei multimi compuse din obiecte sau din fapte. Potrivit acestei orientari.0n produs este considerat 7de 1alitat08 atunci cand ofera anumite performante la un pret acceptabil. #ipul de clasificari depinde de scopul propus si din relatiile din elementele si categoriile definite vin vederea clasificarii multimii respective. O asemenea orientare este abreata. !$! ! ELEMENTE DE DEFINIRE A CLASIFICARII MARFURILOR Cla. care pot fi satisfacute prin caracteristici de calitate diferite ale produselor.fiecare client are preferinte individuale.i.

a6 El0-0nt0 +0 +0. Potrivit primului principiu. cu cat creste gradul de prelucrare cu atat scade importanta clasificarii marfurilor dupa criterii genetice si creste importanta criteriilor de clasificare te%nologice si a criteriului destinatiei. . la metoda citirii optice. cu atat numarul posibilitatilor proprii de clasificare este mai mic. s(a a)uns la lectura magnetica si. cu cat creste gradul de prelucrare. De la procedeul electrostatic de citire a codurilor. produsul se indepartea$a de stadiul de materie prima si de originea sa2 Cu cat domeniul de utili$are a unui produs este mai speciali$at. &ceste elemente pot fi cifre 3cod numeric4 sau litere si cifre 3cod alfanumerice4. Co+i. /e%nologia codului cu bare se ba$ea$a pe recunoasterea acestor combinatii de bare si spatii cu a)utorul unor echipamente informatice specializate. Corespun$ator celorlalte doua principaa. care sta la ba$a sistemelor perfectionate de asta$i de culegere a informatiilor cuprinse in coduri. )6 Tipu*i +0 1o+u*i 1u )a*0 .i1a*ii 1u )a*0 Co+ul este o combinatie de elemente simbolice prin care se repre$inta o informatie.3. simboli$ate prin purtatori de date cu cartele sau taloane perforate. Co+ul +0 )a*0 este o modalitate de repre$entare grafica a caracterelor numerice sau alfanumerice prin alternarea unor bare de culoare inc%isa cu spatii albe de dimensiuni definite.i1a*0a repre$inta operatiunea de transpunere in cod a elementelor definitorii ale unor produse si servicii.1 2 3 Numarul posibilitatilor de utili$are a unui produs este cu atat mai mare cu cat produsul respectiv este mai putin prelucrat2 O data cu cresterea gradului de prelucrare.ini*0 a 1o+i. cu atat domeniul de utili$are a produselor va fi mai special$at. 1. SISTEMUL DE CODIFICARE A MARFURILOR Diferitele tipuri de clasificari ale marfurilor utili$ate in practica economica sunt asociate cu sisteme de codificare specifice. in final.

cat si pe verticala. #ndiferent de varietatea lor.i. care pot repre$enta atat cifre. Codurile cu bare pot fi aplicate: 1 &e ambala"ul produsului. in care informatia este codificata pe o singura directie. codurile liniare au aceeasi structura generala. &e etichete.i +0 1iti*0 a 1o+ului 1u )a*0 %etoda de imprimare este foarte importanta pentru mentinerea caracteristicilor codului. in conditiile de mediu diferite in care sunt transportate sau depo$itate produsele. STRUCTURA GENERALA A CODULUI CU 'ARE 16 M0to+0 +0 i-p*i-a*0 .o*-atiilo*./inand seama de .i*ului +0 1a*a1t0*0 p0 1a*07l 1o+i.t0-ul +0 1o+i.ti1il0 . ! &rin etichetare la locul ambalarii produsului' . care se aplica pe ambala". #n functie de 1a*a1t0*i. cat si litere. deosebim: o o $oduri numerice. e.i1a*0 a in.ista doua tipuri de coduri cu bare: • $oduri cu bare liniare. care pot repre$enta numai cifre2 $oduri alfanumerice. in care informatia este codificata atat pe ori$ontala.i1a. de regula ori$ontala2 • $oduri cu bare bidimensionale.

. produsul. avand urmatoarea semnificatie: primele doua repre$inta tara de origine. care se deplasea$a de catre operator de(a lungul codului2 ϖ $itirea cu laser. care permite o citire omnidirectionala. iar ultima este cifra de control. urmatoarele cinci cifre. cinci cifre. cinci cifre identifica producatorul. care permite masurarea parametrilor luminii reflectate si transformarea acestor informatii in semnale care pot fi prelucrate de decodor. independenta de vite$a si uniformitatea miscarii de parcurgere a codului.al al p*o+u.0lo* 8UPC6 "istemul 0PC se ba$ea$a pe un cod cu 12 caractere numerice: prima cifra repre$inta o c%eie a clasificarii. produsul.$itirea codului cu bare se reali$e$a cu a)utorul unui ec%ipament electro( optic. +6 Co+ul uni20*. cinci cifre identifica producatorului. #n pre$ent se utili$ea$a doua tipuri de instrumente de citire a codului cu bare: ϖ $reionul optic. iar ultima este cifra de control.&cesta poate fi mobil sau fi. STRUCTURA CODULUI UPC 06 Co+ul 0u*op0an al a*ti1ol0lo* 8EAN6 Sistemul E() se bazeaza pe un cod cu 1! caractere numerice. STRUCTURA CODULUI EAN .

*tilizarea sistemului E() asigura o serie de avanta"e a+tat pentru producatori. Pentu 1li0nti/ utili$area sistemului !&N reduce foarte mult timul de asteptare la casele de marcat. pe care sun trecute in mod clar denumirea a. &cest fapt impune o cunoastere adecvata a proprietatilor respective. p*o+u1ato*ii se pot informa operativ in legatura cu modificarile care apar in desfacerea produselor.clusa posibilitatea aparitiei unor erori' #n pre$ent. mai ales in ceea ce priveste proprietatilor lor te%nico(functionale. preva$ute cu dispo$itiv de citire optica a codului cu bare !&N. pentru codificarea publicatiilor etc.istand posibilitatea cunoasterii in orice moment a situatiei stocului pentru fiecare produs. #n conditiile utili$arii caselor electronice de marcat. se elimina de$avanta)ele sistemului clasic de marcare. ceea ce le asigura posibilitatea adaptarii rapide la cerintele peietei.. De aceea. Satisfacerea cerintelor consumatorilor este posibila numai printr(o cunoastere temeinica a structurii marfurilor. printre care cel administrativ. a relatiilor dintre diferitele componente ale marfurilor. care poate fi astfel reanoit operativ. fara erori a datelor referitoare la produsele vandute. cunoatterea utilitatii unui produs:serviciu impune identificarea proprietatilor care. cat si pentru comercianti si consumatori. conduc la satisfacerea trebuintei pentru care a fost reali$ata marfa respectiva. /oate aceste aspecte se oglindesc in proprietatiile marfurilor. #mpactul deosebit al progresului te%nic a avut efecte multiple asupra marfurilor. cel bancar. Proprietatile marfurilor sunt prin urmare insusiri ale acestora care le confera o anumita utilitate. clientul obtine un bon. Pentru 1o-0*1ianti. fiind e. mai ales de catre specialistii care vor lucra in comert. sistemul Ean asigura gestionarea mai eficienta a stocurilor.acta si pretul pentru fiecare produs ac%i$itionat. sistemul !&N este aplicat intr(o serie de alte domenii. prin facilitarea urmarii si gestionarii rapide a produselor pe intreg lant de distributie. asigurandu-se inregistrarea operativa. respectiv marfa si om. "! PROPRIETATILE MARFURILOR "! ! IMPORTANTA PROPRIETATILOR MARFURILOR Potrivit definitiei -prorietatiile reprezinta totalitaea insusirilor unui produs care il diferentiaza de alte produse si ii confera capacitatea de a satisface o tribuinta. Prin citirea automata a codurilor. a interactiunilor dintre marfa si mediu. in final. . Prin intermediul acestui sistem. e.

&roprietati apreciatr pri intermediul simturilor. conceptia si proiectarea produsului. procesul tehnologic de prelucrare. ambala"ul. "!"! CLASIFICAREA PROPRIETATILOR MARFURILOR Multitudinea si comple. Proprietatile marfurilor pot fi clasificate in functie de mai multe criterii: 1 Dupa ni20lul +0 *0l02anta p0nt*u 1alitat0a -a*. pastraredepozitare etc.itatea produselor si serviciilor e. iar practica economica ii obliga pe specialistii din comert sa le defineasca in relatie directa cu cerintele consumatorului. sistemul de transport.istente pe piata generea$a o varietate deosebita de proprietati.u*a*0 .i ap*01i0*0: o o &roprietati apreciate direct cu a"utorul aparatelor si instrumentelor de laborator.Proprietatile marfurilor sunt influientate in mod decisiv de mai multi factori: cerintele consumatorului.u*ilo*: o o o 2 &roprietati critice &roprietati importante &roprietati minore Dupa natu*a lo*: ! / 0 1 2 3 4 &roprietati fizice &roprietati chimice &roprietati biologice &roprietati economice &roprietati estetice &roprietati organoleptice &roprietati ergonomice 15 &roprietati ecologice Dupa -o+alitat0a +0 -a. . materiile prime folosite.

a este o proprietate a marfurilor ce e. duritatea etc. termoi$olarea2 &roprietati mecanice: re$istenta la tractiune. este utili$ata in comert in ca$ul produselor %igroscopice. densitatea. "!#! ! ! PROPRIETATI FIZICE STRUCTURALE Ma.prima cantitatea de materie continuta de un produs. luciul. la inconvoiere. sunt definite urmatoarele proprietati derivate: 1 Masa pe unitatea de lungime %asa pe unitatea de suprafata ! %asa pe unitatea de volum %asa comerciala . masa neta 0a . poro$itatea2 &roprietati optice: culoarea. indicele de refractie2 &roprietati termice: caldura specifica. #n functie de natura produselor.2 + &roprietati electrice: conductibilitatea electrica. conductibilitatea termica. masa comerciala Mn . coeficentul de dilatare termica. umiditatea admisa 0r . umiditatea. alungirea la rupere. re$ilienta. la u$ura. "e determina potrivit relatiei: unde: Mc . transparenta. permeabilitatea. umiditatea reala . re$istenta electrica etc."!#! CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PROPRIETATI ALE MARFURILOR "!#! ! PROPRIETATI FIZICE ALE MARFURILOR Proprietati fi$ice ale marfurilor pot fi clasificate astfel: 1 2 3 &roprietati fizice structurale: masa. %igrroscopicitatea. la compresiune.

&stfel. (bsorbtia este fenomenul de sorbtie care are loc in intreaga masa a marfurilor. unde: ( densitatea m . care in anumite conditii pot ceda:primi vapori de apa. . #n ca$ul altor marfuri. Hi5*o. 6esorbtia repre$inta fenomenul prin care o marfa cedea$a mediului incon)urator o parte din umiditatea sa. <igroscopicitatea se refera mai ales la produsele cu structura organica. unitatea de volum &ceasta relatie corespunde densitatii absolute in ca$ul produselor cu structura omogena. marime fi$ica adimensionala.D0n. (dsorbtia repre$inta fenomenul de sorbtie care are loc in straturile superficiale ale marfurilor.1opi1itat0a repre$inta proprietatea unor marfuri de a face sc%imb de vapori de apa cu mediul incon)urator.a .itat0a 8-a. in ca$ul produselor lic%ide. cum sunt cerealele. Cunoasterea %igroscopicitatii este importanta pentru o serie de produse.i1a6 repre$inta cantitatea de materie continuta intr(o unitate de volum considerat. #n ca$ul marfurilor pulverulente sau granulare se utili$ea$a masa specificata in gramada. Pentru produsele cu structura neomogena se determina densitatea relativa.p01i. determinand respectarea unor conditii specifice de depo$itare. definita prin raportul dintre masa produsului si masa unui volum egal dintr(un produs de referinta. densitatea relativa depinde de temperatura si de substantele di$olvate in lic%idul respectiv. $hemosorbtia presupune interactiunea c%imica a vaporilor de apa cu produsul. 5ite$a de cedare(primire depinde de structura moleculara. de temperatura si umiditatea mediului incon)urator. masa v . se determinamasa hectolitrrica.

ele fiind legate direct de radiatia corpusculara cu propagare ondulatorie denumita lumina. !a influienteaza masa comerciala a marfurilor. Po*o4itat0a repre$inta raportul dintre volumul unui produs si volumul porilor din masa produsului respectiv. determinarile de laborator. Poro$itatea este o proprietate definitorie pentru produsele de panificatie. conductibilitatea electrica si termica etc. "e utili$ea$a si termenul 7stralucire8. "e determina potrivit relatiei: unde: mi . Permeabilitatea influientea$a proprietatile de confort si de igiena ale unor categorii de marfuri. confectii te. pentru materialele de constructii. Marimea acestei proprietati depinde de tipul legaturii fibrelor in ca$ul tesaturilor. de forma si marimea porilor unor materiale etc. vaporii si ga$ele. tonalitatea si saturatia.prima prin cantitatea de lumina reflectata. #nversul permeabilitatii este i-p0*-0a)ilitat0a. Culoa*0a este o caracteristica a luminii. transmisa sau absorbita. transluciditatea.. desi acesta se reflecta mai mult la corpuri opace sau care reflecta lumina. luciul. 5aloarea poro$itatii se e. conditiile de pastrare.tile si incaltaminte. Proprietatea inversa a poro$itatii este 1o-pa1titat0a! "!#! !"! PROPRIETATI OPTICE #n categoria proprietatilor optice sunt cuprinse culoarea.primarea umiditatii produselor se face in valori absolute si relative. masa initiala mf .U-i+itat0a e. %artie. indicele de refractie etc. fiind efectul firesc al %igroscopicitatii. !.prima procentual. opacitatea. masa finala Permeabilitatea repre$inta proprietatea unor marfuri de a lasa sa treaca prin ele apa. 7uminozitatea se reflecta la intensitatea sursei luminoase si se e. specifica anumitor tipuri de tesaturi. Culoarea poate fi descrisa utili$and trei caracteristici: lumino$itatea. masurabila prin intensitatea si lungimea de unda a radiatiei in spectrul vi$ibil. .prima continutul total de apa al unui produs. transparenta.

verde. Lu1iul este proprietatea unor produse de a reflecta lumina incidenta cu o difu$ie minima. sinusul ung%iului de incidenta sin r . folosindu( se termeni ca rosu. Saturatia 3gama cromatica4 presupune raportarea la o scara de sen$atii repre$entand grade crescatoare de culoare. luciu matasos. In+i10l0 +0 *0. #n functie de intensitate. luciu mat sau nul. iar intermediare sunt t*an. #nversul transparentei este opa1itat0a. T*an.#onalitatea se refera la perceptia calitativa a emisiei sursei de lumina.lu1i+itat0a si opal0.ima daca absorbtia si refle. galben.. folosindu(se in acest scop aparate optice denumite refractometre. /ransparenta se e. pornind de la alb.ia luminii de catre produsul respectiv minime. care patrunde dintr(un mediu in altul. lumina putand fi reflectata uniform sau difu$. luciu redus. luciul metalic. calculat ca raport procentual intre cantitatea de radiatii luminoase ce patrund la produs si cantitatea de radiatii luminoase ce ies din produs. albastru etc. 1uciul depinde de starea suprafetei produsului. #ndicele de refractie 3n4 se e.pa*0nta repre$inta proprietatea unui produs de a fi strabatut de radiatiile luminoase.prima cu a)utorul factorului de transmisie.10nta. "!#! !#! PROPRIETATI TERMICE .*a1ti0 este proprietaea fi$ica a unor produse numeric egale cu raportul dintre sinusul ung%iului de incidenta si sinusul ung%iului de refractie al unei ra$e incidente. O culoare este cu atat mai saturata cu cat pare mai putin amestecata cu alb. luciul poate fi: luciu de diamant. sinusul ung%iului de refractie Determinarea indicelui de refractie se face pentru aprecierea puritatii sau a concentratiei unor produse. /ransparenta este ma.prima prin urmare cu a)utorul relatiei: unde: sin i . luciu sticlos.

Proprietatile termice e. de forma si marimea porilor etc. starea de agregare etc.ora. la articolele de imbracaminte.p01i.gradeC. re$istenta electrica.gradeC. Con+u1ti)ilitat0a t0*-i1a repre$inta proprietatea unor marfuri de a conduce caldura prin masa lor. fara modificarea starii fi$ice sau c%imice. Dilatarea poate fi liniara sau volumica. "ub actiunea energiei termice se pot modifica: structura produsului. Cal+u*a . produsele se numesc termoizolatori.terna. &tunci cand conductibilitatea termica este de sub 6. 0nitatea de masura a caldurii este caloria. Dilatarea termica liniara se e. Caldura specifica se determina cu a)utorul calorimetrelor. 0nitatea de masura a caldurii specifice este calorii:grame. pentru a evita deteriorarea ambala)ului sau c%iar degradarea produsului ambalat.grade C. Cea mai mare caldura specifica o are apa.i1a repre$inta cantitatea de caldura necesara unui gram dintr(un produs pentru a(si ridica temperatura cu un grad C. 0nitatea de masura a conductibilitatii termice este =cal:m. repre$entand alungirea unui produs la o crestere a temperaturii cu 166 de grade C.ora. $apacitatea de izolare termica depinde in acest ca$ de cantitatea de aer dintre fibre. Dilata*0a t0*-i1a repre$inta proprietatea marfurilor de a(si modifica dimensiunea sub actiunea caldurii. /ermoi$olatoarea este importanta mai ales in ca$ul produselor te. O mentiune speciala trebuie facuta in ca$ul marfurilor lic%ide. T0*-oi4ola*0a repre$inta proprietatea materialelor i$olatoare de a conduce foarte putin caldura prin masa lor.tile. la polul opus aflandu(se metalele. a caror ambalare se face astfel incat sa se lase spatiu pentru dilatare.prima prin coeficientul de dilatare termica liniara. dar si de natura e. la care transferul de caldura prin material este o caracteristica de ba$a.prima modul de comportare a marfurilor sub actiunea energiei termice' Factorii care influientea$a aceste proprietati sunt denatura interna. Cantitatea de caldura ce trece printr(un produs este direct proportionala cu suprafata si timpul si invers proportionala cu grosimea stratului de material.2 =cal:m. caracteristicile sale dimensionale. "!#! !$! PROPRIETATI MECANICE . culoarea.

etc.terioare ce tind sa le modifice integritatea.rezilienta. duritatea.t0nta la in1on2oi0*0 repre$inta forta necesara ruperii prin inconvoiere. lungimea epruvetei in momentul ruperii Pentru determinarea re$istentei la tractiune si a alungirii la rupere se folosesc diferite tipuri de dinamometre. 0nitatile de masura folosite in mod obisnuit sunt =gf:cm @ si =gf:mm @. raportata la aria sectiunii transversale a produsului. Alun5i*0a la *up0*0 repre$inta proprietatea unor marfuri de a(si modifica lungimea din momentul actiunii fortei de tractiune si pana la rupere. forta de apasare necesara ruperii epruvetei . *e$istenta la inconvoiere se determina potrivit relatiei: unde: *i . alungirea la rupere 16 .prima in daN sau =gf:mm2. &ceasta proprietate este foarte importanta in ca$ul marfurilor metalice. R04i. lungimea initiala a epruvetei 1f . m4 2 5alori relative3>4 0nde: ?1 .prima modul de comportare a marfurilor su actiunea unor forte e. &lungirea la rupere poate fi e. rezistenta la uzura. alungirea la rupere.t0nta la t*a1tiun0 8intin+0*06 repre$inta raportul dintre forta de rupere necesara si aria sectiunii transversale a produsului.primata in: 1 5alori absolute 3mm. dar ne interesea$a si in ca$ul marffurilor te. re$istenta la incovoiere 'a . *e$istenta la tractiune se e. rezistenta la inconvoiere. R04i. Principalele proprietati mecanice sunt: rezistenta la tractiune.tile. rezistenta la compresie. materialelor de constructii etc. articolelor de piele si incaltamintei.Proprietatile mecanice e.

. "e determina in ca$ul pieselor componente ale diferitelor angrena)e. Duritatea este influientata de structura produsului respective. din lemn etc. incaltamintei. dar si in ca$ul anvelopelor. Duritatea se poate determina cu a)utorul unor metode statistice sau dinamice. apatite -. aria sectiunii transversale a epruvetei *e$istenta la inconvoiere este importanta mai ales in ca$ul produselor metalice dar si in ca$ul produselor te. &ceasta proprietate este infuientata de structura materialului supus incercarii si caracteri$ea$a tenacitatea sau fragilitatea unor marfuri. covoarelor.t0nta la u4u*a repre$inta proprietatea unor marfuri de a se opune unor forte ce tind sa le distruga prin frecare." . R04ili0nta repretinta raportul dintre lucrul mec%anic necesar ruperii dintr(o singura lovitura a unei epruvete crestate la mi)loc si aria sectiunii initiale in dreptul crestaturii. De altfel. feldspatul . R04i. R04i. confectiilor etc. care cuprinde $ece trepte de duritate. o ierar%i$are a materialelor in functie de duritatea lor este oferita de .iun0 repre$inta forta opusa de un material sub actiunea unor forte ce tind sati reduca lungimea. sarea 3.t0nta la 1o-p*0.terior in stratul superficial al acestuia.1a*a lui Mo3. calcitul . in sens crescator: 1. avand valori mai mari in ca$ul marfurilor cu structura cristalina omogena. fluorina +. concomitant cu cresterea ariei sectiunii transversale.tile . talcul 2. "e determina cu precadere in ca$ul produselor metalice si al materialelor de constructii. Du*itat0a repre$inta re$istenta opusa de un produs la patrunderea unui corp di e.

semiconductoare si izolatoare.. cuartul A. corindonul 16.prima modul de comportare a marfurilor la actiunea curentului electric. e.ista marfuri conductoare. atunci cand li se aplica o diferenta de potential electric. "!#!"! PROPRIETATI CHIMICE ALE MARFURILOR . cele mai importante suntconductibilitatea electrica si rezistenta electrica' Con+u1ti)ilitat0a 0l01t*i1a este proprietatea unor marfuri de a lasa curentul electric sa treaca prin ele. metoda Martenes ¬ Prin apasare cu o bila de otel . Dintre aceste proprietati. Proprietatea opusa conductibilitatii electrice a marfurilor este rezistenta electrica' R04i.t0nta 0l01t*i1a repre$inta proprietatea unor marfuri de a se opune trecerii pri ele a curentului electric.. diamantul Metode pentru determinarea duritatii: ϖ Metode statice: ¬ Prin $gariere cu un corp dur . metoda Crinell ¬ Prin apasarea cu un con de diamante . topa$ul B. metoda Mo%s ¬ Prin $gariere cu un con de diamante . metoda *oc=Dell ϖ Metode dinamice: 1 2 Metoda "%ore 3pentru cauciuc si mase plastice4 Metoda PoldE 3pentru metal4 "!#! !%! PROPRIETATI ELECTRICE Proprietatile electrice e. #n raport cu aceste proprietati.

itatii factorilor de influienta. "ensibilitatea organismului uman cunoaste o dinamica deosebita datorita comple.tati20 Proprietatile gustative servesc la aprecierea si identificarea produselor alimentare. Proportiile acestor componente determina destinatia marfii. te.Proprietatile c%imice sunt determinate de compo$itia c%imica a marfurilor si influientea$a in mod %otarator comportarea acestora la actiunea unor agenti c%imici.ista adesea situatii in care deci$ia de cumparare a unui produs este influientata de mirosul produsului respectiv. a caror apreciere se reali$ea$a cu a)utorul simturile umane. dar afirmatia este valabila si pentru unele produse c%imice. ele putand stimula ac%i$itionarea unor produse. c%imice. De regula. se considera ca orice produs este alcatuit din componente de baza si componente secundare. !ste ca$ul ma)oritatii produselor alimentare.prima proprietatea marfurilor de a re$ista la contactul cu diferite substante in timpul utili$arii. cosmetice. dintre care mentionam stimulii e. Co-po4itia 13i-i1a presupune cunoasterea proportiei difDeritelor componente ale marfurilor. contrubuind in mare masura si la crearea unor conditii psi%ofi$iologice favorabile ingerarii acestor produse. Sta)ilitat0a la a1tiun0a a50ntilo* 13i-i10 e. adica in ca$ul acestor marfuri care pot afecta sanatatea consumatorilor. dar cu precadere in ca$ul produselor alimentare. iar la produsele de parfumerie si alte produse cosmetice putem spune ca mirosul are un rol %otarator in ac%i$itionarea produselor respective.tile.terni si adaptabilitatea organelor de simt. modul de comportare fata de actiunea diversilor factori.a1ti20 #n practica e. P*op*i0tatil0 o*5anol0pti10 ale marfurilor au implicatii ma)ore asupra comportamentului consumatorilor. "!#!#! PROPRIETATI ORGANOLEPTICE ALE MARFURILOR Proprietatile organoleptice ale marfurilor se refera la aspecte de ordin subiectiv( emotional. . )6 P*op*i0tati 5u. a6 P*op*i0tati ol. #n aceste conditii este evidenta importanta pe care o are stabilirea cu preci$ie a compo$itiei c%imice pentru toate categoriile de marfuri.

ti1il0 1on. astfel incat sa poata fi obtinuta o structura sortimentala diversificata. in gastronomie etc. dulce. cat si cel gustativ. "!$! CARACTERISTICILE CALITATII PRODUSELOR SI SERVICIILOR "!$! ! ELEMENTE DE DEFINIRE A ACRACTERISTICILOR CALITATII Prin 1a*a1t0*i. gradul de satisfacere a cerintelor clientilor. &ceaste caracteristici cunosc o dinamica accentuata in ultimii ani. constructive. De asemenea. mai bine adeptata cerintelor.t*u1ti20 se refera la acele proprietati ale produselor care le confera o anumita forma si anumite dimensiuni. cu caracteristici constructive correlate.a.ti1il0 t03ni10 se refera la proprietatile intriseci ale produselor. ca urmare a preocuparilor de a imbunatati compatibilitatea si interschimbabilitatea componentelor si produselor. gustative(olfactiva. marimi si caracteristici ale produselor. 16 A*o-a Oproprietate comple. +6 P*op*i0tati ta1til0 Proprietatile tactile. economice. Ca*a1t0*i.ti1il0 1alitatii se inteleg acele prprietati ale produselor si serviciilor prin intermediul carora se evaluea$a."punem despre un produs ca este Fsipid8 daca are gust si folosim termenul Finsipid8 pentru produsele fara gust. ecologice. Ca*a1t0*i. #n acest sens se urmareste stabilirea unuei game rationale de tipuri. specifice pentru unele marfuri. estetice. ele fiind re$ultatul unor sen$atii induse de anumite substante. prin tipizare si prin unificare. ele avand un rol determinat in asigurarea functionarii acestora. la un moment dat. &ceasta repre$inta o sen$atie generata de insusirile unor substantele unor substante de natura c%imica sau re$ultate din amestecul unor substante naturale ori sintetice. . in scopul reducerii costurilor in procesul de productie si in utili$are. de disponibilitate. Gusturile de ba$a sunt sarat. sanogenetice. "!$!"! CARACTERISTICILE CALITATII PRODUSELOR Caracteristicile calitatii produselor pot fi grupate in urmatoarele categorii: tehnico-functionale. in conditiile unorcosturi cat mai reduse. sunt appreciate prin intermediul sensibilitatii tactile. a marfurilor alimentare este aroma. care stimulea$a simultan atat sim)tul olfactiv. amar si acru. se urmareste reali$area de produ(se intr(o conceptie modulara. Cunoasterea aromei are mai mare importanta pentru activitatile din domeniul alimentatiei publice.

Caracteristicile te%nice sunt determinate de vcalitatea resurselor utili$ate si a proceselor de reali$are a produselor. M0nt0na)ilitat0a repre$inta probabilitatea ca stare de buna functionare a produsului sa fie restabilita.prima prin intermediul unor categorii estetice. a echipamentelor si a altor resurse utilizate. stil etc. Ca*a1t0*i.t0ti10 e. armonie.ti1il0 01olo5i10 sunt acele caracteristici ale produselor care influientea$a in mod %otarator mediul incon)urator. "e e.0*2i1iului este determinata de : calitatea personalului.primandu(se prin intermediul disponibilitatii produselor. .prima cu a)utorul unor indicatori. ca urmare a unei defectari. printer care: timpul mediu de buna functionare.0lo* repre$inta starea in care riscul unor daune corporale sau materiale este limitat la un nivel acceptabil.prima gradul de perfectiune a produselor.ti1il0 .ista o mare diversitate de caracteristici te%nice. 'iabilitatea produselor se e. Ca*a1t0*i. Ca*a1t0*i. si anume: forma.ima de utilizare etc.poni)ilitat0a repre$inta aptitudinea unui produs de a(si indeplini functia specificata la un moment dat sau intr(un interval de timp prestabilit. Di. linie. Ca*a1t0*i.un1tional0 se refera la comportarea in utili$are a produselor.ano50n0ti10 ale produselor influientea$a in mod %otarator sanatatea consumatorului. Ca*a1t0*i. ornament. e.ti1il0 . !. in functie de natura produselor. Fia)ilitat0a repre$inta probabilitatea ca un produs sa functione$e fara defectari intr(un interval de timp dat si in cinditiile de utili$are preva$ute. acestea trebuie clar definite prin caracteristici care sa poata fi observate si evaluate de catre client.ti1il0 0. S01u*itat0a p*o+u. a4Calitat0a p*0.ti1il0 01ono-i10 se refera la acele caracteristici ale produselor care influientea$a in mod direct costurile de utili$are. durata ma. intr(un interval de timp dat. Disponibilitatea produselor este data de fiabilitate si mentabilitate. cumuland cerintele spirituale ale individului si ale societatii fata de acestea. "!$!#! CARACTERISTICILE CALITATII SERVICIILOR Pentru a putea satisface cerintele referitoare la un anumit serviciu. culoare.ta*ii . simetrie.

de a-l intalni fara dificultate. modul in care ii sunt repetate doleantele.a1ti0i 1li0ntului este deosebit de importanta.ati.a1ut0 1li0ntului/ depinde de claritatea. precizia si pertinenta acestora.o*-atiilo* . atentia care i se acorda.tiilo* ..spatiul disponibil. intr(un anumit ec%ilibru. ambianta in care se presteaza serviciul.0*2i1iu este determinata de modul in care este primit clientul.u50. b4Di.0*2i1iu depinde de posibilitatea de a contacta operativ prestatorul. de calitatea documentelor prezentate clientului.0*2i1iului este conditionata de respectarea termenelor stabilite pentru livrare. de proptitudinea servirii clientulu..p01ti2 a .u. Pastrarea marfurilor se reali$ea$a in spatii special amena)ate. de furnizarea serviciului la momentul potrivit etc.tin0*ii . pastrarea marfurilor poate fi temporara sau de scurta durata si de lunga durata. personalizarea relatiei cu clientul etc! e4Calitat0a in. f4Calitat0a . deci acelor clienti care apeleaza la serviciile lor cu regularitate' #! PASTRAREA SI DEPOZITAREA MARFURILOR #! ! IMPORTANTA PASTRARII SI DEPOZITARII MARFURILOR #! ! ! PASTRARE/ DEPOZITARE/ CONSERVARE( DEFINIRE SI IMPORTANTA Pa. d4Calitat0a *0lati0i 1u p*0. c4Calitat0a a110. in relatie cu factorii de mediu. denumite depozite. #n functie de durata de depo$itare. o perioada determinata.t*a*0a repre$inta actiunea de mentinere a proprietatilor unui produs. intreprinderile prestatoare fiind mereu preocupate sa gaseasca solutii pentru a creste numarul -clientilor fideli. de a afla operativ toate informatiile necesare privind serviciile oferite.tato*ul +0 .poni)ilitat0a .ului la . solicitudinea personalului. .u*ni4at0/ *0.

#n acest scop se recomanda luarea in considerare a urmatoarelor criterii: • • respectarea cerintelor privind vecinatatea produselor alegererea unor spatii de depo$itare sau $one adecvate de amplasare a produselor. depozitarea presupune: •zonarea interioara a marfurilor. Din punct de vedere o*5ani4ato*i1. spatiile de depo$itare pot fi: 1 Fi.2. •asigurarea accesului la marfa •evidentierea intrarii/iesirii marfurilor.1. Con. Din punct de vedere t03ni1.e %obile D0po4ita*0a se refera la ansamblul activitatilor legate de amplasarea si pastrarea marfurilor intr(un spatiu fi.0*2a*0a repre$inta procesul de stabili$are a anumitor proprietati ale unui produs alimentar in timpul prelucrarii acestuia. ordonarea marfurilor dupa anumite regului de vecinatate. sau mobil. prin depozitare intelegem stivuirea. precum si mentinerea integritatii cantitative si calitative a marfurilor. 3. AMPLASAREA PRODUSELOR IN SPATIILE DE PASTRARE SI DEPOZITARE &mplasarea produselor in spatiile de pastrare si depo$itare trebuie sa asigure folosirea integrala a capacitatii acestora. Conservarea asigura cresterea stabilitatii marfurilor alimentare si mentinerea la niveluri optime a caracteristicilor de calitate ale acestora pe durata pastrarii si depo$itarii. #!"! FACTORI DE AGRESIUNE PE DURATA PASTRARII MARFURILOR Principalii factori care determina modificarile calitative ale produselor sunt: • factori interni .#n functie de specificul lor.

pastrarea marfurilor mai poate fi influientata de: • • regimul depo$itarii natura si specificul ambala)ului produselor supuse pastrii #!"! ! FACTORI SPECIFICI STRUCTURII SI COMPOZITIEI CHIMICE A PRODUSULUI Factorii specifici structurii si compozitiei chimice a produsului vi$ea$a substantele cu caracter antinutritiv si to.terni factori fizico-mecanici factori fizico-chimici factori de poluare biologici enzime microorganisme factori de poluare si contaminare c%imica &laturi de acesti factori.• • • • • • • • • • structura si compozitia chimica a produsului proprietatile produselor prezenta substantelor de conservare factori e.ic. care se gasesc in mod natural in alimente precum si aditivii alimentari. a6 A+iti2ii ali-0nta*i 0tili$area aditivilor in industria alimentara se considera )ustificata daca prin aceasta se asigura: • • • imbunatatirea calitatii produselor marirea duratei de pastrare stabili$area proprietatilor .

.i +0po4ita*0a p*o+u. #!"!"! FACTORI FIZICO7MECANICI SI FIZICO7CHIMICI Factorii fizico-mecanici ve$ea$a parametrii atmosferici si solicitarile mecanice la care sunt supuse marfurile pe durata pastrarii.icitate. fara actiune asupra organismului uman. a6 Pa*a-0t*ii at-o.tant0l0 nati20 Materiile prime agroalimentare de origine vegetala pre$inta in mod natural o anumita to.0*i1i 1a*0 in.t*a*0a . &stfel. dar si in timpul transportului si manipularii lor. iar peste limita normala provoaca:  dilatarea produselor  cresterea presiunii in recipiente  modificarea starii de agregare  separare de emulsii  evaporarea produselor . Ca urmare diferitele tratamente te%nologice practicate trebuie sa conduca la eliminarea acestei to.0lo* a4 T0-p0*atu*a! 5ariatia temperaturii mediului spatiului de depo$itare determina o serie de modificari in structura si compo$itia produselor.• • • reducerea pierderilor mentinerea valorii nutritive favori$area desfasurarii proceselor te%nologice )6 Su).lui0nt0a4a pa. temperatura sub limita normala provoaca: • • • • ing%etarea produselor precipitarea produselor de$emulsionari modificarea solubilitatii si a visco$itatii produselor.icitati sau la diminuarea ei sub anumite limite.

socuri mecanice. alaturi de factorii mentionati anteriori. in special cele din domeniul ultravioletelor. dintre care mentionam: • • • • des%idratarea produselor formarea de condense pe suprafata produselor transpiratia incarcaturii mucegairea d4 Ra+iatiil0 . concentratia in ga$e to. concentratia in particule de praf.ice a aerului din spatiul de depo$itare. topirea produselor  evaporarea produselor  topirea produselor b4 U-i+itat0a *0lati2a a a0*ului din spatiile de depo$itare determina aglomerarea sau pulveri$area produselor. continutul in microorganisme etc.ola*0. modifica mai des structura si caracteristicile fi$ico(mecanice ale produselor. in functie de variatia acesteia fata de limita admisa pentru fiecare tip de produs in parte. balansari si loviri.i4i1o713i-i1i "e refera la: compo$itia c%imica a aerului din spatiul de depo$itare. cum ar fi: compresiunea datorata stivuirii marfurilor. de producerea unor fenomene nedorite. 16 Fa1to*ii . #!"!#! FACTORI DE POLUARE 'IOLOGICA . respectiv la gradul de puritate a acestuia. sub actiunea radiatiilor luminoase sunt posibile: • • • diminuarea continutului de vitamine2 rance$irea grasimilor decolorarea produselor )6 Soli1ita*il0 -01ani10 "e refera la procesele determinate de factori mecanici in special in timpul manipularii sau transportului. c4 Vit04a +0 1i*1ulati0 a a0*ului in spatiul de depo$itare este re$onabila. &stfel.

ice provenite de diferite produse emanatii gazoase radiatii ionizate. daunatorii. Cd. Hn. #n timpul pastrarii si depo$itarii produselor pre$inta importanta urmatoarele categorii de factori de poluare si contaminare c%imica: • • • • metale: Cu. #!"!$! FACTORI DE POLUARE SI CONTAMINARE CHIMICA Contaminarea si poluarea c%imica a produselor alimentare se produc ca urmare a folosirii oca$ionale sau permanente a unor substante c%imice. 'e.#n timpul pastrarii nteresea$a in mod special urmatorii factori de poluare biologica: microorganismele.i +0 u-i+itat0 generea$a o serie de modificari fi$ice. "n. depo$itarii si transportului produselor in conditii necorespun$atoare prin utili$area antibioticelor in combaterea diferitelor boli la animale si pasari etc. virusurile. mucegaiurile. Pb. Produsele alimentare de origine vegetala si animala pot fi afectate de actiunea factorilor biologici in urmatoarele situatii: • • • sub actiunea perturbatoare a factorilor de mediu ca urmare a recoltarii. inclusiv in perioada pastrarii si depo$itarii acestora. cum ar fi: . substante chimice to. elemente radioactive #!#! MODIFICARI ALE MARFURILOR CE APAR PE DURATA PASTRARII #!#! ! MODIFICARI FIZICE ALE MARFURILOR PE DURATA PASTRARII a6 Soli1ita*il0 -01ani10 provoaca diferite tipuri de modificari fi$ice ale marfurilor: • • • deteriorarea partiala sau totala a ambala)elor pierderi cantitative ale produselor pierderi diverse )6 Va*iatiil0 +0 t0-p0*atu*a . &s. <g.

in ca$ul preparatelor din carne. in ca$ul untului si margarinei rancezirea grasimilor. de$emulsionari bomba) fi$ic modificarea solubilitatii si visco$itatii #!#!"! MODIFICARI CHIMICE ALE MARFURILOR PE DURATA PASTRARII Modificarile c%imice apar sub actiunea singulara sau con)ugata a urmatorilor factori: o temperatura o radiatiile luminoase o umiditatea o catali$atorii c%imici a4 T0-p0*atu*a *i+i1ata declansea$a o serie de modificari c%imice. dintre care mentionam:      seuficarea grasimilor.• • • dilatarea cresterea presiunii in recipiente modificari de fa$e: ( topire ( evaporare ( ing%etare ( precipitarea produselor • • • separari de emulsii. degradarea proteinelor din carne. oua produse lactate caramelizarea produselor $a%aroase . produselor lactate. fermentatii diverse putrefractia.

.b4 Ra+iatiil0 lu-inoa. Principalele procese microbiologice care pot avea loc in produsele alimentare sunt: fermantatia. etc. a6 F0*-0ntatia F0*-0ntatia repre$inta procesul de degradare a produselor alimentare sub actiunea microorganismelor. determina o serie de modificari c%imice. legume.tile. produse din lemn2 produse alimentare: cereale. fermentatie lactica. cu formarea unor substante c%imice diverse.idarea grasimilor #!#!#! MODIFICARI 'IOCHIMICE ALE MARFURILOR PE DURATA PASTRARII 6aunatorii ataca si pot provoca pierderi apreciabile urmatoarelor categorii de produse: produse te. alaturi de ceilalti factori mentionati. printre care amintim:  coroziunea  mucegairea  o. #n procesul fermentatiei re$ulta mai multi compusi c%imici principali si secundari. mucegairea. putrefractia. blanuri. leguminoase. )6 Put*0.0 declansea$a reactii fotoc%imice care conduc la pierderea sau distrugerea unor componente valoroase din produs.*a1tia Put*0. fermentatie acetica. cum ar fi:  scaderea sau eliminarea in totalitate a continutului in vitamine  rancezirea grasimilor  decolorarea  imbatranirea produselor c4 U-i+itat0a/ 1atali4ato*ii 13i-i1i. 'ermentatia este denumita in functie de produsul pricipal:fermentatie alcoolica.*a1tia repre$inta procesul microbiologic degradator al produselor alimentare provocat de bacteriile de putrefractie. fainuri.

transportului. in scopul prote)arii sau pre$entarii acestora. transportul si distributia marfurilor la nivelul produselor. depo$itarii. transportul. el asigurand conservarea si protectia marfurilor. cu a)utorul ambala)ului. $!"! ROLUL SI FUNCTIILE AM'ALA9ULUI $!"! ! ROLUL AM'ALA9ULUI *olul ambala)ului este foarte important in lantul lo5i. promovarea formelor eficiente de comert au determinat evolutii spectaculoase in domeniul ambala)elor. simultan decarbo. A-)ala*0a este operatia prin care se asigura. $! AM'ALAREA MARFURILOR $! ! DEFINIREA AM'ALA9ULUI SI A OPERATIEI DE AM'ALARE De$voltarea si diversificarea productiei si a consumului de bunuri. van$arii.u*ilo*. imbina perfect constrangerile tehnice cu cele economice si comerciale. transportului. desulfurare.ti1 al -a*. caracteristica primordiala a produsului si suport esential pentru marca. ambala)ul serveste la protectia si conservarea acestora la nivelul vanzarii marfurilor. de$aminare. Prin urmare rolul ambala)ului poate fi pus in evidenta la urmatoarele niveluri: • • • la nivel logistic. ambala)ul repre$inta suportul pentru mesa)ul comercial transmis.Cacteriile de putrefractie ataca indeosebi substantele proteice. A-)ala:ul este un obiect destinat sa inteleaga sau sa contina temporar un produs sau un ansamblu de produse in timpul manevrarii. ambala)ul asigura manevrarea. van$arii. 16 Mu105ai*0a Mu105ai*0a repre$inta o forma de alterare microbiologica a produselor alimentare sub actiunea mucegaiurilor. depo$itarea. &mbala)ul. manipularea si depo$itare in fiecare etapa a circuitului te%nic al acestora. depo$itarii. provocand transformari profunde ale microaci$ilor: decarbo. protectia temporara a produsului in timpul manipularii. purtand ampreta cerintelor ecologice si de protectie a consumatorului. contribuind si la inlesnirea acestor operatii.ilare si de$aminare.ilare. care influientea$a deci$ia de cumparare .

presiva. estetica ambala"ului. culoarea si grafica ambala"ului. de modul de utili$are si conditiile de pastrare a acestuia.u-ato*ilo* li +0 p*o-o2a*0 a p*o+u. si anume: a8 conservarea si protectia produselor b8 facilitarea manipularii.0lo* !lementele prin care un ambala) poate atrage cumparatorului atentia asupra unui produs sunt: modul de realizare. $uloarea ambala"ului are un rol important in pre$entarea produsului.i +0po4ita*0a a p*o+u. transportului. Pentru a reali$a un ambala) estetic trebuie luate in considerare urmatoarele elemente: forma.$!"!"! FUNCTIILE AM'ALA9ULUI #mportanta ambala)ului este evidentiata de principalele functii pe care acesta le indeplineste. 9rafica este un alt element important in reali$artea ambala"ului.0lo* &mbala)ul asigura protectia produselor impotriva: • • • factorilor fizici factorilor chimici si fizico-chimici factorilor biologici )6 Fun1tia +0 -anipula*0/ t*an. e.po*t .0*2a*0 .o*-a*0 a 1on. iar ilustratia oferita trebuie sa fie compatibila cu produsul ambalat. eticheta. Forma ambala"ului trebuie sa tina seama de natura produsului.i +0 p*ot01ti0 a p*o+u.0lo* • • • 'unctia de manipulare 'unctia de transport 'unctia de depo$itare 16 Fun1tia +0 in. . Pentru ambala)e se impune o grafica simpla. depozitarii si vanzarii produselor c8 functia de informare a consumatorilor si de promovare a produselor a6 Fun1tia +0 1on.

$!#! CLASIFICAREA AM'ALA9ELOR &mbala)ele pot fi clasificate in functie de mai multe criterii: • • • • • • • natura materialului sistemul de confectonare tipul ambala)ului domeniul de utili$are natura produsului ambalat gradul de rigiditate modul de valorificare

$!$! CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR MATERIALE UTILIZATE LA AM'ALAREA MARFURILOR Materialele de ba$a din care se obtin ambala)ele sunt: materialele celulozice, sticla, materialele metalice, materialele plastice, lemnul, materialele te,tile. $!$! ! CARACTERISTICILE AM'ALA9ELOR DIN MATERIALE CELULOZICE "e disting trei categorii de materiale de ba$a destinate fabricarii ambala)elor din %artie(carton: hartia pentru ambala", cartonul plat, cartonul ondulat. Ha*tia utili$ata la ambalare este obtinuta din lemn de esenta moale, neinalbit si se clasifica dupa grama", compozitie, destinatie. Pentru ambalarea marfurilor se folosesc urmatoarele tipuri de %artie: sulfit, :raft, pergament, impermeabil,parafinata. Principalele tipuri de 1a*toan0 utili$ate sunt: cartonul duple,, ondulat. %aterialele celulozice pre$inta urmatoarele avanta)e in utili$are: • • • sunt materiale ecologice, reciclabile si neto,ice sunt fle,ibile, usoare, igenice, apte pentru a veni in contact cu alimentele se caracteri$ea$a prin rigiditate si re$istenta foarte buna

• •

sunt re$istente la grasimi, ga$e, %idrocarburi, aci$i pot fi tiparite

$!$!"! CARACTERISTICILE AM'ALA9ELOR DIN MATERIALE PLASTICE Materialele plastice au determinat o adevarata revolutie in domeniul ambala)elor, prin posibilitatile noi oferite comparativ cu materialele considerate traditionale. &rincipalele produse obtinute din materiale plastice si destinate ambalarii sunt foliile comple,e. &stfel, in practica se utili$ea$a mai multe tipuri de folii: • • • • • folii fle,ibile, utili$ate pentru acoperirea produselor folii contractibuile, care se strang su influienta caldurii in una sau doua directii, lungime si latime folii perforate sau neperforate, transparente folii fle,ibile, din care se obtin saci, pugi folii rigide, din care se confectionea$a pa%are, tavite sau platouri Materialele comple,e de ambalare sunt obtinute din diferite tipuri de folii sau filme, impermeabile la ga$e sau vapori de apa. 'oliile utili$ate in ambalare pot fi livrate in bobine sau sub forma plata si caracteri$ea$a ambala)ul rigid din policlorura de vinil ;&V$8, polistiren ;&S8, polipropilena ;&&8, tereftalat de polietilena ;&E#8' (vanta"ele utili$arii materialelor plastice sunt urmatoarele: • • • • • sunt usor de utilizat, nu pre$inta pericol in manipulare rezistente la fisurare, compresiune si socuri sunt rezistente fata de agentii chimici unele tipuri de materiale sunt transparente, impermeabile, etase la ga$, vapori de apa si re$istente fata de bacterii sunt reciclabile si prote"eaza mediul incon"urator prin te%nologia utili$ata

in domeniul distributiei si cel industrial, numeroase ambala)e plastice se reutilizeaza, se reconditioneaza, in conditiile respectarii regulametarilor de igiena si securitate in raport cu utili$atorii au masa specifica redusa, sunt inodore, inalterabile

$!$!#! CARACTERISTICILE AM'ALA9ELOR DIN MATERIALE METALICE &mbala)ele in cutii metalice repre$inta una dintre cele mai utili$ate metode de pastrare a produselor alimentare perisabile. Materialele utili$ate in acest scop sunt: otelul, aluminiul si materialele combinate. a4 Ta)la 1o,ito*ita ,i ta)la 1*o-ata sunt materiale de ba$a de otel moale, cu grosimea cuprinsa intre 6,1+ mm si 6,+ mm. &mbala)ul metalic face parte integranta din operatia de conservare a marfurilor alimentare si trebuie sa raspunda urmatoatrelor 10*int0 +0 1alitat0: • • • • sa previna contaminarea microbiologica si c%imica a produselor2 sa conserve valitatea produselor sa fie economic si sigur atat la nivelul fabricatiei cat si la cel al distributiei2 sa nu pre$inte riscuri pentru consumator in momentul desc%iderii

b4Ta)la +0 alu-iniu! &luminiul pur este utili$at pentru producerea foliilor si containerelor e,trudate. Foliile de aluminiu sunt folosite an special la ambalarea alimentelor sensibile. (vanta"ele utilizarii tablei de aluminiu sunt urmatoarele: impermeabilitate, posibilitati de tiparire, nu este to,ica si poate veni in contact cu produsele alimentare, este utili$ata in combinatie cu materiale fle,ibile. $!$!$! CARACTERISTICILE AM'ALA9ELOR DIN STICLA "ticla este utili$ata pe scara larga in domeniul alimentar, dar si in industria farmaceutica, la ambalarea produselor chimice etc. (vanta"ele utili$arii sticlei ca material de ambalare sunt urmatoarele: o impermeabilitate la ga$e, vapori, lic%ide

o este inerta di punct de vedere c%imic fata de lic%ide si produse alimentare si nu pune probleme de compatibilitate cu produsul ambalat o este un material igenic, usor de spalat si care suporta sterili$are o este inodor, nu transmite si nu modifica gustul alimentelor o este transparenta, ceea ce permite controlul vi$ual al produsului de catre consumator o poate fi colorata, asigurand astfel o protectie suplimentara a produsului impotriva radiatiilor ultraviolete o este un material rigid, care poate fi reali$at in forme variate o are o buna rezistenta la presiuni interne ridicate, fiind utili$ata la ambalarea unor bauturi ca sampania, cidru, etc. o are o rezistensa mecanica suficient de mare pentru a suporta socuri e,terne o este un material economic, produs in cantitati mari si care nu ancetea$a sa fie perfectionat o este un material reciclabil. 0tili$area sticlei ca material de ambalare pre$inta si de$avanta)e legate de: • • • • re$istenta slaba la soc masa ridicata, ceea ce o face dificil de manevrat si ridica c%eltuielile de transport depo$itare dificila nu re$ista la sc%imbari bruste de temperatura.

$!$!%! CARACTERISTICILE MATERIALELOR COMPLEXE DE AM'ALARE Caracteristicile esentiale a unui material comple, de ambalare este impermeabilitatea sa la vapori de apa si la diferite ga$e. &lte proprietati importante sunt transparenta, sudabilitatea, re$istenta mecanica, protectia impotriva luminii, re$istenta la actiunea produselor agresive, re$istenta la temperaturi ridivate. #n functie de natura materialului(suport, foliile comple,e se pot clasifica in: • materiale comple,e pe ba$a de aluminiu

suprimInd astfel o.e pe ba$a de %artie si carton materiale comple. an conditii aseptice.. urmata de anc%iderea recipientului astfel incat sa fie prevenita contaminarea produsului cu microorganisme. uniforme.i1ata A-)ala*0a in at-o. pudra sau an stare lic%ida 16 A-)ala*0a in .0pti1a A-)ala*0a a.olii 1ont*a1ta)il0 este o metoda de ambalare a produselor an bucati mici. avand alveole termoformate.0pti1a consta an introducerea unui produs sterili$at.0*a -o+i.igenul.0*a -o+i.i1ata consta an anc%iderea produsului antr(un ambala) in care atmosfera din interior este modificata.ol !ste un recipient re$istent la o presiune interioara data. Pentru ambalarea portionata pot fi folosite: folii contractabile.6 A-)ala*0a in at-o. pasta. 56 A-)ala*0a 1ol01ti2a . urmata de anc%idere prin acoperire cu folie si termosudare. sub forma de spuma. +6 A-)ala*0a a.. principalul agent responsabil de o eventuala alterare a produsului .• • materiale comple. folii termosudabile din aluminiu sau hartii metalizate. prin ase$area lor pe o placa(suport. destinat comerciali$arii.olii 1ont*a1ta)il0 A-)ala*0a in . 06 A-)ala*0a an 2i+ A-)ala*0a in 2i+ consta an introducerea produsului antr(un ambala) impermeabil la ga$e si scoaterea aerului. care asigura etanseitatea si distribuirea produsului continut.e pe ba$a de materiale plastice $!%! METODE DE AM'ALARE A MARFURILOR a6 A-)ala*0 po*tionata A-)ala*0a po*tionata este procedeul de ambalare an care cantitatea de produs care urmea$a sa fie cuprinsa an ambala) este stabilita astfel ancat sa fie consumata la o singura folosire. preva$ut cu o desc%idere an care se montea$a o IvalvaI. intr(un produs sterili$at. )6 A-)ala*0a tip a0*o.

dar necesita c%eltuieli mari pentru recuperare.% #n general ambala)ele din 3a*ti0 . R01i1la*0a este operatia de reali$are a unui material nou din materiale de)a folosite. in conditiile legii. A-)ala:0l0 +in l0-n sunt recuperabile.A-)ala*0a 1ol01ti2a este o metoda de ambalarea care presupune gruparea antr(o singura unitate de van$are a mai multor produse. $!&! SIM'OLURI APLICATE PE AM'ALA9E SCANARE PAG . 6egradarea naturala a materialelor de ambalare se reali$ea$a prin: • • biodegradare.i 1a*ton pot fi considerate ecologice. Din grupa -at0*ial0lo* -0tali10. %! ETICHETAREA MARFURILOR %! ! MARCA( DEFINITIE SI FUNCTII %! ! ! ELEMENTE DE DEFINIRE A MARCILOR Ma*1a repre$inta un semn distinctiv menit sa diferentie$e produsele si serviciile prin garantia unei calitati superioare si constante. care const in distrugerea materialului prin coro$iune SCANARE PAG . semn susceptibil de a forma. obiectul drept e. cel mai utili$at este aluminiul. in ca$ul distrugerii lor prin incinerare.ti10 se pune problema poluarii mediului din doua puncte de vedere: al deseurilor re$ultate din utili$area acetor materiale si al emanatiilor." $!<!AM'ALA9UL ECOLOGIC A-)ala:ul 01olo5i1 este ambala)ul reali$at din materiale ecologice. .idrea chimica. #n ca$ul -at0*ial0l0 pla. utili$Ind te%nologii nepoluate.$7 .clusiv. cu un impact minim admis asupra mediului incon)urator. care consta an distrugerea materialului de catre microorganismele pre$ente an sol o. care apartine categoriei drepturilor de proprietate industriala.

in conditiile legii • %! !"! FUNCTIILE MARCILOR Marca este considerata in pre$ent un element fundamental al strategiei comerciale a intreprinderii.tant. a4 'iind un -i:lo1 +0 i+0nti. c4 &laturi de functiile considerate clasice . care permite unei persoane fi$ice sau )uridice sa distinga produsele sau serviciile sale de cele ale concurentilor marca repr$inta o garantie privind calitatea produselor si serviciilor la care se refera: ea are scopul sa dea incredere clientului in ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor in cau$a marca poate forma obiectul unui drept e. b4 #n acelasi timp.un1tia +0 1on1u*0nta a marcii. marca indeplineste si . pentru produsele si serviciile oferite de organi$atiile care si(au cistigat o buna reputatie. strategie bazata pe diferentierea pe care aceasta o introduce an oferta de produse si servicii. adica poate fi prote)ata. a determinat aparitia . s(a afirmat si se accentuia$a in continuare .un1tia +0 5a*anta*0 a unui ni20l 1antitati2 1on.clusiv. prin inregistrarea ei de catre organismul national de specialitate. d4 Dinamismul accentuat al marcilor.un1ti0i +0 *01la-a a marcii. marca ofera cumparatorului posibilitatea orientarii sale mai rapide spre anumite poduse. spri)init de publicitate.de identificare a produselor si serviciilor si de garantare a unui nivel calitativ constant al acestora ( in conditiile diferentierii tot mai accentuate a ofertei de marfuri.0lo* unei anumite intreprinderi.Prin urmare: • • marca este un semn distinctiv. Marca poate sugera: • • • • • caracteristicile produsului avanta)ele functionale sau satisfactiile emotionale oferite clientului o anumita conceptie in reali$area produsului personalitatea produsului categoria de utili$atori ai produsului .i1a*0 a p*o+u.

peisa)e. pentru a nu se confunda cu alte marci .%! !#! CONTINUTUL MARCILOR "emnele care pot fi folosite ca marci sunt urmatoarele: cuvinte. Vignetele repre$inta un ansamblu de figuri. reprezentari grafice . litere. cuvintele inventate sau luate din limba"ul curent pot constitui o marca doar daca sunt arbitrare. Emblema repre$inta un semn figurativ simplu. culorii sau ase$arii literelor care il compun. Desi te%nica moderna. ele sunt putin raspandite %4 $ombinatiile de elemente ( nume si denumire. forma produsului sau ambala"ului acestuia. bala$oane. mass(media permit folosirea larga a marcilor sonore. fie datorita combinarii unor elemente figurative. &semenea cuvinte sunt utili$ate ca atare sau in combinatie cu elemente figurative. e. g4 %arca sonora este aplicabila mai ales in ca$ul serviciilor. a4 )umele poate constitui o marca numai in masura in care un aspect e. De cele mai multe ori literele propuse ca marca sunt intialele unui nume sau ale unei denumirii unei intreprinderi d4 <eprezentarile grafice.terior caracteristic.combinatii ale acestor elemente. eufonica sa aiba un caracter distinctiv si de noutate. o marca trebuie sa indeplineasca mai multe 10*int0: • • sa fie clara. una sau mai multe culori. f4 Forma priodusului sau a ambala"ului este inregistrata ca marca foarte rar. c4 7iterele si cifrele. monumente. compo$itii de linii. vignete. #! !$! CERINTE GENERALE REFERITOARE LA MARCI Pentru a fi competitiva.plane sau in relief . care pot constitui o marca. fie datorita graficii. prezentarea sonora sau alte asemenea elemente. Pentru ca aceste semne sa forme$e obiect de protectie in cadrul legislatiei internationale sau al celei nationale. sigilii etc. cifre. diferite repre$entari grafice sau denumiri combinate cu repre$entari grafice ( se utili$ea$a relativ frecvent ca marvi.presiva. cu valoare simbolica. e4 $uloarea este utili$ata destul de rar. ele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii de fond si de forma. desene. portrete. sunt de o mare varietate: embleme. b4 6enumirile.

in diferite moduri. %arcile de servicii sunt de doua categorii: • • marci de servicii care se aplica direct pe produse sau sunt atasate produselor. b4 Dupa o)i01tul lo*. intreprinderea producatoare inregistrand o marca pentru fiecare dintre produsele sale. fara a avea un caracter descriptiv.0 . deosebim -a*1i +0 . servicii nelegate direct de anumite produse    c4 In . pe cat posibil.i -a*1i +0 . . pot fi puse in evidenta urmatoarele variante:  marci individuale de produs. %!"! CLASIFICAREA MARCILOR! TIPURI DE MARCI %!"! ! CRITERII DE CLASIFICARE! TIPURI PRINCIPALE DE MARCI a4 Dupa +0. pentru a indica pe cel care a prestat serviciul in legatura cu aceste produse marci de servicii care indica. o singura marca pentru toate produsele intreprinderii' mai multe marci pentru fiecare linie de produse a intreprinderii marci combinate.a)*i1a . distingem marci individuale si colective: • • marci individuale.tinati0. de intreprinderea care comerciali$ea$a aceste produse.un1ti0 +0 titula*ul +*0ptului +0 -a*1a. comercianti sau prestatori de servicii.i -a*1i +0 1o-0*t. o semnificatie legata de produsele in cau$a ori de activitatea intreprinderii. iar marca de comert. distingem -a*1i +0 p*o+u.0*2i1ii. structurate pe mai multe niveluri.• • • • sa nu fie deceptiva sa fie usor de memorat sa fie semnificativa sa aiba. apartinand unei persoane determinate marci colective apartinand unor asociatii de producatori. #n ceea ce priveste relatia dintre produs si marca. Marca de fabrica este aplicata de catre producator de produsele sale.

e4 Dupa 1o-po4itia lo*.o*-itat0 8p0nt*u 10*ti. %!#! MARCAREA ECOLOGICA A PRODUSELOR %!#! ! DEFINIREA MARCARII ECOLOGICE SI IMORTANTA ACESTEIA P*o+u. aplicata sau emisa pe ba$a regulilor unui sistem de certificare. obligativitatea marcilor lor.d4 Din pun1t +0 20+0*0 al natu*ii no*-0lo* 1a*0 l0 *05l0-0nt0a4a/ marcile sunt facultative siobligatorii:  in principiu. dreptul de a decide aplicarea marcii apartinand producatorului. pentru unele produse. ce indica faptul ca produsul sau serviciul in cau$a este in conformitate cu un anumit standard sau cu un alt document normativ. utili$arii si post(utili$arii. care ii confera un nivel de Icalitate superioaraI fata de produsele similare. marcile sunt facultative. 16 Ma*1a +0 1alitat0 Ma*1a +0 1alitat0 repre$inta o marca prin care se atesta ca un anumit produs poseda un ansamblu de caracteristici specifice. securitatea utili$atorilor si la protectia mediului incon)urator. . pentru ca asocierea unor semne permit sa se asigure mai usor caracterul distinctiv al marcii. )6 Ma*1a +0 1on. %!"!"! ALTE TIPURI DE MARCI a6 Ma*1a noto*i0 Ma*1a noto*i0 este o marca larg cunoscuta si care se bucura de un renume deosebit in randul consumatorilor. marcile sunt simple si compuse. de obicei din motive de interes general. cu un impact minim admis asupra mediului incon)urator in etapa reali$arii. cerinte preva$ute in directivele 0! INoua abordareI. Ma*1a =CE= este o marca prin care se atesta conformitatea produselor cu cerintele referitoare la sanatatea. comerciantului sau intreprinderii prestatoare de servicii  in anumite ca$uri se stabileste.ul 01olo5i1 este un produs care indeplineste anumite criterii de performanta ecologica.i1a*06 este o marca prote)ata. Marcile compuse sunt frecvent folosite. fiind reali$at din materiale ecologice.o*-itat0 Ma*1a +0 1on. utili$and te%nologii nepoluante.

Prin urmare etic%eta ofera informatii utile atat pentru consumatori. respectandu(le dreptul de optiune pentru un produs sau altul b4 pentru agentii economici. care contine elemente de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aplicat pe ambala)ul acestuia. astfel: a4 pentru consumatori. dupa ca$. care se inscriu la vedere. %!$!"! EXIGENTE PRIVIND ETICHETAREA #nformarea consumatorului despre produsele oferite se reali$ea$a prin: • • elemente de identificare si de caracteri$are a produselor. ambala)ul de van$are sau cartea te%nica2 instructiunile de folosire care insotecs produsul. nivelul $gomotului consumul de energie si de resurse naturale efectula asupra ecosistemelor %!$! ETICHETAREA MARFURILOR %/$/ / ELEMENTE DE DEFINIRE SI IMPORTANTA ETICHETARII MARFURILOR Eti130ta repre$inta orice material scris. prin etic%eta devine posibila cunoasterea reactiei fata de produsele oferite. in functie de natura acestuia. principala utilitate a etic%etei o repre$inta informarea acestora. cat si pentru agentii economici.%!#!"! SISTEME NATIONALE DE MARCARE ECOLOGICA A PRODUSELOR SCANARE PAG " %!#!#!SISTEMUL DE MARCARE ECOLOGICA A PRODUSELOR DIN UNIUNEA EUROPEANA "e recomanda sa fie luate in considerare urmatoarele aspecte ecologice: • • • • impactul ambiant al deseurilor re$ultate poluarea si degradarea solului. litografiat. . pe produse. contaminarea apei si a aerului. gravat sau ilustrat. imprimat. etic%ete.

o*-atii o)li5ato*ii: • • • • • • • • • • denumirea produsului termenul de valabilitate continutul net denumirea si adresa producatorului lotul de fabricatie locul de origine sau provenienta produsului modul de folosire concentratia alcoolica lista ingredientelor folosite. manipulare. corecte.%!$!#! ASPECTE SPECIFICE PRIVIND ETICHETAREA PRODUSELOR ALIMENTARE !tic%etele produselor alimentare trebuie sa cuprinda urmatoarele in. )6 MENTIUNI SPECIFICE DIFERITELOR CATEGORII DE PRODUSE ALIMENTARE . daca au fost respectate conditiile de transport.plicite a6 MENTIUNI CU PRIVIRE LA TERMENUL DE VALA'ILITATE AL PRODUSULUI ALIMENTARE T0*-0nul +0 2ala)ilitat0 repre$inta limita de timp. si anume: • • • toate mentiunile de pe etic%eta trebuie sa fie redactate in limba romana informatiile de pe etic%e$a trebuie sa fie li$ibile si inteligibile informatiile trebuie sa fie complete. in ordinea descrescatoare a importantei lor mentiuni suplimentare de etc%etare #nformatiile inscrise pe etic%eta trebuie sa respecte si alte cerinte. precise si e. in care produsul poate fi consumat si in care acesta trebuie sa(si mentina caracteristicile de calitate prescrise. depo$itare si consum stabilite. stabilita de catre producator.

0lo* t0>til0 !tic%etarea produselor te. trebuie sa contina urmatoarele elemente: • • • • • • • • denumirea produsului marca de fabrica a producatorului sau denumirea acestuia denumirea importatorului. culoarea. desenul ( dupa ca$ compo$itia fibroasa a tesuturilor utili$ate tratamentele speciale de finisare aplicate tesaturilor din care este obtinuta confectia ( dupa ca$ instructiuni de intretinere )6Eti130ta*0a in1alta-int0i !tic%etarea incaltamintei se reali$ea$a tinand seama de urmatoarele preci$ari: • este obligatorie inscrierea materialelor pentru toate partile componente ale incaltamintei. pre$entate intr(o anumita ordine: • • • valoarea energetica cantitatea de proteine. precum si a naturii materialelor astfel:  partile componente sunt indicate prin pictograme . glucide si lipide valoarea biologica %!$!$! ASPECTE SPECIFICE PRIVIND ETICHETAREA PRODUSELOR NEALIMENTARE a6 Eti130ta*0a p*o+u. potrivit reglementarilor din *omania.16 ETICHETAREA NUTRITIONALA A MARFURILOR ALIMENTARE !tic%eta nutritionala contine informatii de ordin nutritional.tile. in ca$ul confectiilor din import marimea confectiei modelul.

redactate sau traduse in limba romana.plicite privind clasa de eficenta energetica. in ca$ul etic%etarii energetice a aparatelor frigorifice de u$ casnic. a produselor de intretinere si de curatat se reali$ea$a prin indicarea pe etic%eta sau pe ambala) a urmatoarelor elemente de identificare(caracteri$are si informatii pentru consumatori: • • • • • denumirea comerciala a produsului denumirea si adresa producatorului continutul net.0lo* 13i-i10 Potrivit reglementarilor din *omania.ni10 Potrivit reglementarilor din *omania.t*i)utia . dupa ca$.po*tul -a*. marca) specific pentru *omania. 16 Eti130ta*0a p*o+u. do$are pentru domeniul de folosire recomandat. Di. indicat in unitati de masa sau de volum compo$itia c%imica instructiuni de pastrare. cat si din import. utili$are. etic%etarea detergentilor. &! TRANSPORTUL MARFURILOR &! ! TRANSPORTUL MARFURILOR( DEFINIRE/ ROL SI IMORTANTA T*an. &cest tip de etic%eta contine informatii e. este obligatorie indicarea consumului de energie si a eficentei lor energetice. de la verde la rosu.u*ilo* se refera la perioada de circulatie a marfurilor de la intreprinderea producatoare:comerciala la unitatea de desfacere. atat din productia interna. natura materialelor utili$ate pentru partile compnente ale incaltamintei este indicata conform pictogramelor • marimea incaltamintei din import se va marca in centrimetrii. +6 Eti130ta*0a apa*at0lo* 0l01t*o1a.i4i1a a marfurilor se refera la intreaga perioada de miscare a marfurilor din momentul prelucrarii acestora de la furni$or si pana la van$area catre consumator &!"! TIPURI DE MI9LOACE DE TRANSPORT #n mod obisnuit transportul marfurilor se reali$ea$a cu: . simboli$ata cu litere de la & la G si cu ben$i colorate.

cu sau fara reducerea pretului marfii in cau$a . defectele pot fi grupate in urmatoarele categorii: a4 defecte minore.u*ilo* "acii se stivuiesc in trei moduri: • • • Isac pe sacI Isac pe )umatate de sacI in sistem ItesutI &!#! DEGRADARI SI PIERDERI ALE MARFURILOR SURVENITE PE DURATA TRANSPORTULUI &!#! ! DEFECTELE SI DEGRADARILE MARFURILOR( DEFINIRE SI IMPORTANTA D0.a*0a -a*. care face ca acesta sa fie mai putin apt sau necorespun$ator pentru utili$are. 16Mo+alitati +0 . cat si mentinerea integritatii cantitative si calitative a marfurilor )6Natu*a . acceptate in tran$actiile comerciale.ta2ili*0 a -a*.p01i.01tul se refera la abatere perceptibila fata de caracteristicile specificate ale produsului.i1ul a-)ala:0lo* "tarea ambala)ului e.u*ilo* in -i:lo1ul +0 t*an.terior. precum si natura ambala)ului interior pot oferi informatii privind cauzele care au determinat degradarea produselor sau eventualele pierderi cantitative.po*t (mplasarea marfurilor in mi"locul de transport trebuie sa asigure atat folosirea integrala a capacitatii acestuia.i . #n functie de impactul lor asupra comerciali$arii marfurilor.• • • • mi)loace de transport rutier mi)loace de transport feroviar mi)loace de transport fluvial:maritim mi)loace de transport aerian a6A-pla.

0. cu sau fara distrugerea lor. in functie de pericolul pe care(l pre$inta pentru securitatea omului si a mediului incon)urator D05*a+a*il0 repre$inta forme de denaturare a marfurilor sub actiunea factorilor biologici. Autoap*in+0*0a repre$inta o modificare a starii produsului datorata stivuirii necorespun$atoare a acestuia.i -u105aiu*il0 produc comple. a factorilor fi$ici si c%imici de mediu. o deteriorare. Daunato*ii pot provoca pierderi apreciabile produselor alimentare. avand la ba$a reactia c%imica dintre metalul din compo$itia ambala)ului si o. care determina neacceptarea marfurilor pentru comerciali$are sau acceptarea conditionata de o reducere de pret semnificativ c4 defecte critice.b4 defecte ma"ore.ista diferente de temperatura intre diferitele compartimente ale acestuia si incarcatura. atunci cand e.igenului din aer sau a altor factori. sub actiunea o. In. T*an.e en$imatice care ataca diferite substante din produsele alimentare. pe care le transforma in substante tipice definite. &!#!"! MODIFICARI ALE STARII PRODUSULUI IN PROCESUL DE TRANSPORT Con+0n.a*0a este cau$ata de curenti de aer care circula in interiorul mi)locului de transport. atat prin distrugerea lor. Co*o4iun0a se produce in pre$enta umiditatii.pi*atia in1a*1atu*ii se produce atunci cand aceasta are temperatura sca$uta. &!$! CAUZELE APARITIEI DEGRADARILOR SI PIERDERILOR MARFURILOR IN TIMPUL TRANSPORTULUI 'a1t0*iil0/ +*o:+iil0 . in spatii supuse supraincal$irii sau in vecinatatea unor marfuri care pot pre$enta fenomene de autoaprindere. iar aerul care vine in contact este cald si umed. imprevi$ibile sau catastrofale. datorata unei situatii nespecifice. .ta*0a este cau$ata de contaminarea produselor cu para$iti vegetali sau animali.igen &!#!#! AVARII ALE MARFURILOR IN TIMPUL TRANSPORTULUI Prin a2a*i0 se intelege o stricaciune. o stare anormala a marfii. care determina retragerea marfurilor de la comerciali$area. cat si prin contaminarea acestora. care afectea$a stabilitatea si c%iar inocuitatea in ca$ul alimentelor.

de la faina la paine. dar painea noastra cea de toate $ilele are totusi o istorieJ #n $ilele noastre amelioratorii obtinuti prin biote%nologie au acelasi rol pe care l(au avut inca din vremuri stravec%i. /oti acesti factori de variatie )ustifica folosirea agentilor corectori in momentul in care se produce faina. conditiile de recoltare si amestecul de soiuri din cadrul unui lot. CE S C/ M CE "!E "!U"TU!U Din punct de vedere al actiunii lor in aluat.are este mult mai potrivit numele de ameliorator de panificatie. omul a incercat continuu sa imbunatateasca calitatea painii $ilnice. fie incercand sa descifre$e tainele proceselor fi$ice si bioc%imice de fermentatie care au loc. amestecuri. c%iar daca graul a fost sortat si omogeni$at pe parcursul depo$itarii. rolul agentilor de corectie este de a standardi$a calitatea intrinseca a fainii. fie diversificand gama produselor reali$ate. amelioratorii a)uta la imbunatatirea proprietatilor fi$ice 3prelucrabilitate4 si bioc%imice 3fermentare4 ale aluatului. STUDIU DE CAZ ( CALITATEA SI EXPERTIZA PAINII P#OP# ET"T !E F . daca este folosit de brutar in fa$a de mala. calitatea fainii difera in functie de metodele folosite de fiecare morar in parte. si unii 1atali4ato*i. "copul morarului este de a se asigura ca brutarul 3clientul sau4 are o faina de calitate constanta pe tot parcursul anului si care indeplineste cerintele sale specifice. Fa1to*ii . &melioratorii de panificatie permit celor din domeniu sa faca paine buna folosind ec%ipamentele si materiile prime pe care le au la dispo$itie. Noi ne gandim foarte putin sau deloc la aceasta problema. re$ultand produse finite cerute pe piata respectiva. prospetimea si aroma. morarii . volumul. cum ar fi: t0-p0*atu*a/ o>i50nul. Pe parcursul timpului. in stransa colaborare cu brutarii . pe ba$a unei terminologii specifice. Pe de alta parte.uri si amelioratori de panificatie pe care uneori prefera sa(i numeasca substante de . culoarea co)ii. Cineinteles. fie prin procesul de coacere. premi. De asemenea. pe ba$a diverselor metode de lucru. s(au gandit ca poate veti fi interesati sa redescoperiti rolul )ucat de amelioratorii de panificatie si avanta)ele lor. C"#"CTE# ST C !E 0#"U!U DE P"N F C"T E Caracteristicile graului de panificatie varia$a in functie de conditiile climatice. Din acest motiv. Din acest motiv. Conduc la obtinerea unor produse de calitate in ceea ce priveste structura mie$ului. precum si a comportarii aluatului in general in timpul procesului te%nologic.i4i1i care provoaca degradari ale produselor alimentare in timpul transportului sunt temperatura si umiditatea relativa a aerului. furni$ea$a in plus fata de diverse tipuri de faina.Degradarile c%imice apar la produsele alimentare transportate ca urmare a actiunii unor factori singulari sau con)ugati. caracteristice fiecarei regiuni si tari. revista 'iliere Gourmande impreuna cu grupul 1esaffre cu care au impartasit acelasi entu$iasm si cunostinte vaste privind procesul te%nologic de fabricatie. aspectul.

grau negru  "eminte ale altor plante ce cresc alaturi de cereale  Coabe atinse de maladii transmise de diversi para$iti etc CONTAMINAREA CHIMICA A CEREALELOR Contaminarea c%imica a cerealelor poate proveni de la diverse substante c%imice utili$ate in tratamentele speciale la care sunt supuse cerealele: insecticide.arii pana la coacere. &melioratorii actionea$a pe tot parcursul procesului te%nologic.idare a glutenului. Contaminarea fi$ica si biologica a cerealelor se face cu:  Praf. K agenti de reducere a glutenului. K emulgatori si diferite ingrediente cu efecte specifice. c%imiv si biologic. fungicide. erbicide. COLORANTII NU SUNT ADMISI LA FA'RICAREA FAINII DE GRAU .are. nisip  Neg%ina. &ceste componente sunt do$ate atent pentru a avea eficienta ma. 'aina poate fi contaminata:  De la boabele de cereale atinse de diferite boli  Cu diverse substante c%imice cu care au fost tratate cerealele  Cu praf si nisip de la cerealele care nu au fost bine curatate  Cu faina provenita de la semintele straine etc. secara. amelioratorii cuprind patru tipuri principale de ingrediente: K agenti de o. de la inceputul mala. #n general vorbind.conditionare. MODIFICARI 'IOCHIMICE LA CEREALE Cerealele pot fi contaminate fi$ic. !i au multe avanta)e atat in ceea ce priveste munca brutarului cat si calitatea produselor obtinute. K en$ime.ima si sunt introduse pe suport de faina pentru a usura do$area lor la mala.

in do$ele cerute de necesitatile te%nologice. #n ca$ul produselor de import se inscrie si denumirea si sediul importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in *omania. ItipI. utili$area acestora fiind permisa cu respectarea reglementarilor legale in vigoare. !ste inter$is sa se treaca pe etic%eta mentiuni ca: Icinci nule 3666664I. faina alba este de patru categorii: alba A6 (cu ma. 1(2.B6>4. A> cenusa. A> cenusa si cu mai mult de 2A> gluten umed. alba ++6 ( cu ma. diverse adaosuri.imum 6. negra 36. #n faina de grau se pot adauga optional. denumirea adaosurilor va figura in denumirea sub care se vinde produsul. COLORANTII NU SUNT ADMISI IN FA'RICAREA FAINII Pre)e+erile acestei norme se aplica la faina +e (rau o%tinuta prim macinarea (raului1 +estinata atat utilizarii ca materie prima la fa%ricarea pro+uselor alimentare1 cat si )anzarii +irecte la consumator2 n functie +e continutul +e cenusa1 faina +e (rau poate fi.im 6.-+> cenusa. faina de grau poate fi: alba 3ma. elemente nutritive si aditivi alimentari. pre$entarea si publicitatea fainii de grau se fac cu respectarea prevederilor legale in vigoare. Numele produsului inscris pe etic%eta trebuie sa fie Ifaina albaI. destinata atat utili$arii ca materie prima la fabricarea produselor alimentare.++> cenusa si cu granulatia ceruta de necesitatile te%nologice. al ambalatorului sau al distribuitorului. cat si van$arii directe la consumator. alba superioara trei nule 36664 ( cu ma.B1>(1. TERMENUL DE „REGINA FAINURILOR” SAU „FAINA EXTRA? SUNT INTERZISE &mbala)ele utili$ate pentru ambalarea si comerciali$area fainii de grau sunt marcate si etic%etate conform reglementarilor legale in vigoare. Colorantii nu sunt admisi la fabricarea fainii de grau. iar in ca$ul celor cu diferite adaosuri. ImodI. De asemenea.imum 6. denumirea comerciala si sediul producatorului. pe etic%eta se va mentiona valoarea nutritiva. #n functie de continutul de cenusa. 1a randul ei.imum 6.Prevederile acestei norme se aplica la faina de grau obtinuta prim macinarea graului.-->(6.traI etc. si alba -+6 ( cu ma. 'ainurile de grau care nu corespund prevederilor acestei norme nu se comerciali$ea$a pentru consum uman in asociere cu termeni cum ar fi: IgenI.al%a 3maximum 41567 . 5itaminele si sarurile minerale adaugate in faina de grau se mentionea$a si ele in lista cu ingrediente. ImarcaI. !tic%etarea. in conditii de depo$itare corespun$atoare. 6>4si dietetica31.-+> cenusa4. TOATE INGREDIENTELE TREBUIE TRECUTE PE AMBALAJELE DE FAINA #ngredientele din lista trebuie sa fie in ordinea descrescatoare a cantitatii utili$ate. Iregina fainurilorI. Ifaina semialbaI.imum 6. semialba 36.2>4. 1a faina alba se va mentiona si sortimentul. Ifaina neagraI sau Ifaina dieteticaI. IstilI. IgustI sau cu alte mentiuni asemanatoare cu una dintre denumirile preva$ute de norma. Ifaina e. Data pana la care faina de grau isi pastre$a caracteristicile specifice. trebuie sa fie mentionata pe ambala) de catre producator.

νA50ntii +0 o>i+a*0 ai glutenului reali$ea$a legaturi intre diversele filamente dintr(un g%em. Pe scurt.=7 cenusa1 al%a superioara trei nule 34448 .cu maximum 41667 cenusa si cu (ranulatia ceruta +e necesitatile te$nolo(ice1 si al%a 564 cu maxim 41567 cenusa2 n faina +e (rau se pot a+au(a optional1 in +ozele cerute +e necesitatile te$nolo(ice1 +i)erse a+aosuri1 elemente nutriti)e si a+iti)i alimentari1 utilizarea acestora fiin+ permisa cu respectarea re(lementarilor le(ale in )i(oare2 Colorantii nu sunt a+misi la fa%ricarea fainii +e (rau2 O#0"N . are capacitate marita de retinere a ga$elor si o mai buna de$voltare la coacere. acest efect fiind asociat cu reducerea e. se combina perfect cu cea a acidului ascorbic.are.are. formand un tesut vascoelastic. aceste particule se reorgani$ea$a sub forma unei retele structurale.Capacitatea de panificare a fainii se ba$ea$a pe capacitatea glutenului de a forma prin %idratare o retea continua si elastica.idanti. OPTIMIZAREA ACTIVITATII DRO9DIEI νEn4i-0l0 sunt proteine cu rol de catali$atori specifici si care actionea$a prin cresterea vite$ei de reactie dintre componentele materiei vii. ceea ce determina ca aluatul sa aiba tarie si e. !.=7 cenusa si cu mai mult +e <=7 (luten ume+1 al%a 664 . &ctiunea reducatorilor este in mod cert evidenta atunci cand se lucrea$a cu o faina cu gluten scurt.tensibilitate ma. care are proprietatea de a retine CO2 produs pe parcursul fermentatiei dro)diei. ceea ce inseamna ca aluatul poate fi prelucrat mecanic.are a)uta la pastrarea potentialelor arome re$ultate din fermentatie. din care glutenul repre$inta fractiunea insolubila in apa. asociata numai cu fa$a de mala.478 si +ietetica 3:1.tensibilitatea aluatului in fa$a de modelare. eliminand tendinta de strangere a aluatului. intr(un g%em incalcit. inmuind aluatul. &luatul re$ultat este mai ferm. glutenul in faina se afla sub forma unor aglomerari de filamente aflate intr(o retea de$organi$ata. &pare astfel o actiune sinergica de o.ista o stransa legatura intre en$ima si substratul asupra caruia actionea$a. 0nul din cei mai folositi agenti o. impermeabil si strans.ima. !i imbunatatesc e.al%a .cenusa81 semial%a 341557-4194781 ne(ra 3419:7-:1. "upus actiunii mecanice de mala.cu maximum 41. re$ultatul final pentru brutar va consta in imbunatatirea tariei aluatului.tensibilitatii glutenului si cresterea re$istentei sale elastice. Cel mai bun agent reducator pentru gluten este dro)dia inactivata. #n termeni concreti. *educerea timpului de mala.=4 -cu maximum 41. !i de$organi$ea$a g%emul de filamente.idanti este acidul ascorbic 3vitamina C4. &ctiunea en$imei asupra substratului este similara celei prin care o c%eie este folosita sa desc%ida o broasca: o singura c%eie se foloseste . !ste fragil si poros.idare ( reducere. reducand astfel mobilitatea acestora unele fata de altele."#E" #ETE!E 0!UTEN CE 'aina de grau este alcatuita in special din amidon 3A6>4 si proteine 316 pana la 1+>4. νA50ntii *0+u1ato*i ai glutenului au o actiune complementara agentilor o. &ctiunea sa.:-<1<782 !a ran+ul ei1 faina al%a este +e patru cate(orii. Dupa terminarea reactiei bioc%imice. en$ima se regaseste integral si poate actiona din nou asupra unei noi cantitati de substrat.

pastrand in acelasi timp impermeabilitatea pentru CO2. !sentiale pentru activitatea organismelor vii. Pe parcursul fermentatiei aluatului. lecitina .arii. IM'UNATATIREA PRELUCRA'ILITATII ALUATULUI 1a fabricarea maione$ei. Monogliceridele. activitatea %emicelula$elor este in legatura cu activitatea amila$elor. a)uta la amestecarea fractiunilor apoase si lipidice si la stabili$area emulsiei re$ultate. binecunoscute pentru actiunea lor impotriva invec%irii painii. Deseori. en$imele folosite in panificatie sunt componente biologice de natura vegetala sau produse de fermentatie ale mucegaiurilor si bacteriilor. en$imele au fost descoperite pentru prima data in maiele. #n mod curios. #n timpul procesului te%nologic. Dintre aceste tipuri de ingrediente fac parte faina de fasole si faina de soia a caror utili$are duce la obtinerea unui mie$ mai alb . Odata depasita temperatura ma. actionea$a de asemenea impotriva basicarii in fermentatia controlata.cedentare si contribuie la imbunatatirea culorii co)ii la coacere 3prin carameli$are si reactii Maillard4. &ceste $a%aruri devin e. dro)dia transforma $a%arurile fermentescibile din faina in alcool etilic si CO2 care determina afanarea aluatului. binecunoscut brutarilor din 'ranta. dro)dia este inactivata si deci nu mai consuma $a%arurile produse de amila$e.ima. amila$a continuta in ameliorator furni$ea$a componenta vitala pentru de$voltarea dro)diei. De asemenea. !mulgatorii folositi in panificatie. cum ar fi lecitina din soia sau D&/& esterii obtinuti din grasimi animale sau vegetale. si cu cat activitatea dro)diei este mai intensa. produs patentat de 1esaffre. &ceste $a%aruri fermentescibile nu se afla totusi in cantitati suficiente pentru a asigura nutritia dro)diei pe tot parcursul procesului te%nologic. poate sa devina slaba datorita tensiunilor la care este supusa la fermentare sau ca re$ultat al procesarii. motiv pentru care mecanismul de actiune al en$imelor se mai numeste si mecanismul c%eie ( broasca. DIVERSITATEA GAMEI SORTIMENTELOR Diferite ν in5*0+i0nt0 cu efecte specifice a)uta la obtinerea unor produse variate pur si simplu prin conferirea unei anumite caracteristici. #n acest sens fermentatia este stimulata. Prin degradarea amidonului din faina in $a%aruri fermentescibile 3in special malto$a4.pentru a desc%ide o anumita broasca. reteaua glutenica ce a fost intarita : consolidata pe parcursul mala. a)uta la combinarea elementelor aluatului. !le sunt substanta activa din Croustilis. cu atat creste volumul produselor la coacere. un ν 0-ul5ato* ce se gaseste in galbenusul de ou . *e$ultatul final este o crestere substantiala a tolerantei la fermentare si a volumului produsului copt. &ceste en$ime solubili$ea$a anumite componente din faina contribuind astfel la imbunatatirea capacitatii de retinere a ga$elor si a plasticitatii aluatului. prelucrabilitatea aluatului este considerabil imbunatatita.

idanti Mala. tipul de ec%ipamente si metoda de productie folosita.al produselor. &ctivitatea lor.idarea grasimilor. confera produsului finit arome specifice unor produse fermentate. precum si de natura produsului finit. 'aina maltata inactiva se obtine prin germinarea controlata a graului si apoi uscarea si pra)irea maltului respectiv. precum si un anumit grad de aciditate in functie de tipul de faina fermentata. des%idratate se folosesc in produsele speciale. care devine din ce in ce mai important tinand cont de tendinta actuala de orientare spre produsele in intregime naturale8 a afirmat Norbert Grouet de la Divi$ia de #ngrediente 1esaffre. &cest efect este asociat cu o. 'olosirea ei determina intensificarea culorii mie$ului painii si conferirea unei arome deosebite. Componentele active din cele doua produse actionea$a asupra compusilor carotenoidici.tensibilitatii !liminarea efectului de strangere a aluatului . n concluzie &melioratorii de panificatie sunt o combinatie de cinci tipuri de ingrediente. &ceste fainuri nu au capacitate fermentativa. Performantele amelioratorilor depind de modul in care s(au ales ingredientele precum si de do$a lor de utili$are in ameliorator.a 'ermaentare Divi$are Odi%na Modelarea organi$area retelei glutenice #ntarirea retelei glutenice *e$istenta la actiunea mecanica &gentii !n$ime reducatori &mila$e formare rapida a&ctivarea aluatului fermentarii *educerea tariei aluatului !mulgatori <emicelula$e #mbunatatirea tolerantei aluatului *e$istenta l actiunea mecanica *educerea timpului de odi%na *educerea &meliorarea lipicio$itatii aluatului e. #n tabelul alaturat va pre$entam actiunea amelioratorilor in fiecare etapa a procesului te%nologic : 'a$a te%nologica &gentii o. F*eteta amelioratorului )oaca un rol important. in general. in special a lipidelor nesaturate din faina de grau. 'ainurile fermentate. depinde de calitatea fainii. &vanta)ul utili$arii lor consta in aceea ca imbunatatesc aroma. ce sunt responsabili de culoarea galbuie a mie$ului painii.

#n ca$ul produselor multicereale amestecul de cereale folosite cuprinde: grau. sorg.t01 +0 pat*u 10*0al0 este data in tabelul de mai )os. este dificil de dat o reteta pentru mai mult de cateva produse. se foloseste metoda bifa$ica 3mai vital se adauga cu scopul intaririi structurii aluatului. Din punctul de vedere al te. !. *eteta pentru pain0 1u a-0.ista tot atatea retete cate tipuri de paine multicereale. Parametrii procesului te%nologic sunt: .Dospire &meliorarea tariei aluatului &meliorarea cresterii aluatului Cresterea tolerantei datorita acti esterilor D& Prevenirea inmuierii aluatului Coacerea Crestere mai mare in cuptor &meliorarea aspectului &meliorarea aromei #mbunatatirea culorii co)ii #mbunatatirea aromei &meliorarea structurii mie$ului Cresterea volumului &meliorarea aspectului Produsul finit 0n mie$ mul uniform Coa)a crocan #ntarirea produsului de invec%ire Prevenirea aparitiei basi in fermentati controlata P" NE" MU!T CE#E"!E Pe masura ce a crescut interesul pentru painea multicereale si pentru alte varietati de paine. amarant. ore$ si seminte de floarea soarelui. In5*0+i0nt0 Maia 'aina de grau &mestec de cerealea Dro)die comprimata &pa Gluten vital A+ao. sau foarte mica. cerealele pot avea o granulo$itate mare. @ -6 2+ 3 -6 Mo+ +e lucru > O%ser)atii- Dupa cum se poate observa din tabel. or$. porumb.turii produsului. Deoarece sunt atatea tipuri de paine multicereale. soia. in. secara. ova$. asemanatoare fainii. volumul productiei lor a inceput sa creasca.

oC. dospirea si coacerea se desfasoara similar produs panificatie. fulgi de ovaz .6 3 "i in acest ca$ se foloseste metoda bifa$ica 3maia ( aluat4. O alta reteta se refera la pain0 1u a+ao.arii este de 2. Parametrii procesului te%nologic sunt: Maia( K temperatura: 23 ( 2 oC K timp de fermentare: 3 1:2 ( Aluat( K temperatura aluatului la sfarsitul mala. 25?.6 .i o2a4. #n ca$ul painii 1u ta*at0 .0*2atii: Parametrii procesului te%nologic sunt: Maia( K temperatura: 23 ( 2 oC K durata de fermentare: 3 1:2 ( 1:2 ore.6 6 26 1+ 2. . @ . grisuri de soia .+ 1.+ 16 16 16 Mo+ +0 lu1*u A O). reteta este urmatoarea: In5*0+i0nt0 Maia 'aina de grau &pa Dro)die comprimata /arate de ova$ 'ulgi de ova$ /arate de grau Aluat A+ao.15?. 1:2 ore. In5*0+i0nt0 Maia 'aina de grau /arate de grau /arate de ova$ /arate de porumb Dro)die comprimata &pa Gluten vital de grau Aluat 'aina de grau &pa #$osirop sau gluco$a "are Dro)die comprimata Grasime A+ao. @ Mo+ +e lucru > O%ser)atii-6 16 16 16 3 . +0 ta*at0.15?.Aluat 'aina de grau &pa Ha%ar "are Grasime 6 26 16 2 3 Maia: K temperatura: 23 ( 2 oC2 K durata de fermentare ( 3 1:2 ore.6 2. Aluat: a' $ontine= macinatura de grau .K temperatura aluatului la sfarsitul mala.arii este de 2. reteta fiind pre$entata in tabelul de mai )os.oC.15?' Divi$area.de la srotul > sau srotul >> din moara8 . malai grisat . modelarea.

. mai ales daca se doreste obtinerea unei paini multicereale cu o structura asemanatoare painii la tava.'aina de grau &pa Ha%ar Miere 1apte praf degresat Grasime Dare Dro)die comprimata 36 26 A A 2.idante. raportat la faina4. Daca reducerea continutului caloric este de cel putin o treime.+ 1. Daca adaosul de amestec de cereale este foarte mare 326 ( 6>. Daca aluatul este ase$at in tavi mai mici sau se foloseste o cantitate mai mare de aluat decat in mod obisnuit. pentru a nu prelungi timpul de dospire. pana la foarte dens.+ Aluat( K temperatura aluatului la sfarsitul mala. 0n produs cu un continut caloric redus cu 2+> poate fi etic%etat ca fiind cu Fcalorii reduse8. e. cu diverse variante intre aceste doua e. cerealele si fractiunile taratoase re$ultate din macinis fiind mai bogate in fibre au un continut caloric mai redus decat fainurile rafinate.idante.4 decat in ca$ul sortimentelor obisnuite de paine2 K uneori este necesara folosirea emulgatorilor si a substantelor de conditionare a aluatului2 K uneori este necesara folosirea unui adaos suplimentar de dro)die de panificatie de 1 ( 2>.oC.treme. P" NE" CU ?"!O"#E ENE#0ET C" #EDUS" /e%nologia de prelucrare si retetele permit reducerea continutului caloric al painii in limite largi. fainuri integrale. grisuri. K in retetele de paine multicereale se foloseste o do$a mai mare de substante de indulcire 3$a%ar.arii: 2. produsul poate fi etic%etat ca fiind Fusor8 3mai ales in ca$ul produselor cu continut redus de grasimi. nu mai trebuie folosit un adaos suplimentar de substante o. inc%is la culoare. #n retetele de paine multicereale se poate folosi orice tip de cereale. dar aceasta depinde de greutatea bucatii de aluat si de dimensiunile tavii. Produsul finit poate avea un aspect foarte asemanator painii albe. sau raportul intre aluat si dimensiunile tavii este foarte mic este necesar un adaos mai mare de gluten 3B ( 1+>42 K este nevoie de un adaos suplimentar de substante o. 'aina integrala. Cu toata diversitatea. sub diverse forme: macinatura cu diverse granulatii.ista cateva reguli generale pentru fabricarea painii multicereale: K painea multicereale necesita adaosul de gluten vital. miere etc. Cu toate acestea folosind numai aceste produse nu se reduce continutul caloric al produselor multicereale sau produselor rafinate astfel incat sa poata fi etic%etate ca Fproduse cu continut caloric sca$ut8.

Pentru a obtine paine cu continut caloric sca$ut se recomanda: K folosirea produselor cu continut mare de fibre. dimensiunile particulelor. Cand se face calculul valorii energetice a produsului. #n tabelul de mai )os sunt pre$entate diverse produse ce sunt folosite ca surse de fibre cu continutul corespun$ator de fibre.nuita 3A . in timp ce altele contin in ma)oritate numai fibre insolubile.4 Continut total +0 .6 1+ ( B6 #n tabelul de mai )os pre$entam comparativ compo$itia painii cu valoare energetica redusa si a painii obisnuite.6>. grau. ore$ etc.0 +0 .+ 2. Cand se alege sursa de fibre trebuie luate in considerare o serie de caracteristici ale produsului respectiv si anume: aroma. ca atare sau in combinatii K inlocuirea a 26 ( 36> din faina cu fibre K reducerea sau eliminarea grasimilor K adaos de gluten vital 316 ( 1+> raportat la faina4 #n ceea ce priveste produsele cu continut mare de fibre caracteristicile lor influentea$a procesul te%nologic si produsul finit in diverse moduri. citrice. curmale.+ 2. ova$. normele legale in vigoare si nu in ultimul rand pretul produsului. 0nele dintre aceste produse contin cantitati mari de fibre solubile. or$. minim . Su*. continutul de fibre insolubile se scade din continutul de glucide totale. prune etc.i)*0 + ( . culoare.6 2.6 3. smoc%ine. capacitate de absorbtie a apei.aa + B. factori nutritivi si antinutritivi.i)*0 ali-0nta*0 *esturi de fructe prelucrate 3mere..+ 16.6 o)i.6 . 2. Co-pon0nt0 @ 0miditate Proteine 1ipide Cenusa 'ibre alimentare totale Pain0 1u 2aloa*0 0n0*50ti1a *0+u. pere.4 /arate de cereale 3porumb. valoare energetica. modul in care influentea$a procesul te%nologic.

+ 2.+ PROCESUL TEHNOLOGIC DE FA'RICARE A PAINII 1.. solutie de sare si grasimi in stare lic%ida . pentru faina 5ase gradate sau instalatii. pentru apa.+ 6.1 2 6 a' o valoare energetica redusa cu 0? b' daca se elimina grasimule din reteta.6 B2 1 23 + + + + 6. reducerea valorii energetice poate fi mai mare de 0? O reteta pentru painea cu valoare energetica redusa poate fi urmatoarea: In5*0+i0nt0 Maia 'aina de grau &pa Gluten vital de grau 'ibre /arate de porumb 'aina de secara /arate de grau /arate de ova$ Dro)die comprimata Aluat 'aina de grau &pa #$osirop sa gluco$a "are Dro)die 3variabil4 Grasime Monogliceride eto.iliare.6 1A6b ..+ 6.Glucide Calorii : 166 g 31. 36 3 1+ 2.. cu: • • Cantare.iliare b4 6ozarea materiilor prime si au.. @ .. PREPARAREA ALUATULUI: a8 &regatirea materiilor prime si au.+ 6.ilate Propionat de calciu P*OC!" /!<NO1OG#C A+ao..

operatia prin care se obtine un aluat bine afanat. "e reali$ea$a in mala. prestabilite.spoirea8. "e reali$ea$a in cuptor. %! LIVRAREA PAINII SCHEMA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE FA'RICARE A PAINII . "!PRELUCRAREA ALUATULUI( a4 6ivizarea aluatului .pedierea catre consumatori. operatia prin care aluatul se transforma in paine. apa si dro)die d8 Fermentarea . operatia prin care se obtine o masa omogena de aluat din: faina. in vederea racirii si pastrarii. componenta a aluatului formata din faina. pana la e.c4 Framantarea maielei. operatia prin care se acumulea$a CO2. maia. #! COACEREA PRODUSULUI( a4 *mezirea . cresterea si stantarea bucatilor de aluat b4 $oacerea . sare si altele.4 c4 &redospirea . rotunda.dospirea8 maielei e4 Fermentarea aluatului . din care sa re$ulte produse bine crescute. fermentatie intermediara reali$ata prin mentinerea in stare de repaus a bucatilor de aluat d4 6ospirea finala . "e reali$ea$a cu masina de divi$at. etc. Maia . $! DEPOZITAREA SI PASTRAREA PAINII "e reali$ea$a cu ben$i transportatoare la masa de receptie unde painea este sortata si ase$ata in ladite sau rastele. b4 %odelarea aluatului . operatia prin care aluatul se imparte in bucati de masa egale. operatia prin care se obtin forme caracteristice ale produselor 3alungita.oare f4 Fermentatia aluatului . impletita. apa. care conditionea$a volumul si proprietatile produsului final.

.

are. iar dupa racire este posibil ca produsul sa nu(si pastre$e forma.are ( aproape dublu fata de painea alba fabricata in aceleasi conditii2 K aluatul este mai dificil de prelucrat deoarece amestecul de cereale continua sa absoarba apa in timpul mala.are nu se foloseste o cantitate suficienta de apa. painea multicereale poate fi fabricata dupa orice metoda de fabricatie folosita asta$i. mie$ul este gumos si lipicios. de asemenea. Din acest motiv feliatorul trebuie mentinut in perfecta stare de functionare: ascutirea cutitelor. Principalele metode de productie sunt: metoda bifa$ica 3maia ( aluat4. C%iar daca timpul de fermentare al maielei este destul de lung. metoda directa si metoda cu maiele acide. amestecul de cereale este adaugat in ma)oritatea ca$urilor in maia. K Cele mai bune re$ultate se obtin prin coacere putin mai lunga la temperaturi ceva mai )oase decat cele folosite in ca$ul painii albe. aluatul se poate usca. destul de mare.emplu. K Daca produsul este copt prea mult adaosul suplimentar de $a%ar folosit in reteta acestor produse duce la imbrunarea e.cesiva a produselor. uneori. re$ulta fainuri mai slabe calitativ si obtinerea unei paini de calitate devine o problema.#n mare si cu unele modificari in procesul te%nologic. alimentarea cu ulei. F0li0*0a sortimentelor de paine multicereale este dificila deoarece mie$ul produselor este mai umed decat cel al painii albe la tava si de asemenea granulatia amestecului de cereale folosit este. #n ca$ul in care se foloseste metoda directa sau metoda cu maiele acide amestecul de cereale se introduce direct in mala. &ceasta poate genera urmatoarele probleme: K se prelungeste timpul de mala. ceea ce generea$a o temperatura in mie$ul produsului imediat dupa coacere de circa B ( B+oC.at cu unul sau doua minute mai mult decat aluatul de paine alba. motiv pentru care trebuie facuta cu mare atentie si numai in conditii in care calitatea fainii de grau folosite o permite.arii. sc%imbarea periodica a . prelucrarii si dospirii2 K daca la mala.or. /rebuie evitata supramala. "e recomanda folosirea unei faini cu continut proteic destul de mare si cu o stabilitate buna la mala. Coa10*0a produselor multicereale trebuie. deci sa se inmoaie. De e. K Daca produsele sunt insuficient coapte. #n situatia in care calitatea recoltelor este depreciata din cau$a conditiilor de mediu sau datorita folosirii unor soiuri necorespun$atoare. Deoarece brutarii sunt familiari$ati cu aceste metode de fabricatie. aluatul trebuie mala. devenind dificil de divi$at si modelat2 K unii brutari folosesc cantitati mici de en$ime proteolitice si cisteina pentru a reduce timpul de mala. atent supraveg%eata. pentru ca in cele 3 ( ore de fermentatie amestecul de cereale sa se %idrate$e complet. Dar aceasta poate duce la slabirea structurii aluatului.are. vom discuta numai modificarile care trebuie facute in procesul te%nologic. deoarece in ca$ contrar produsele finite au aspect necorespun$ator.area. iar ulterior sa se prelucre$e mai usor.

act grama)ul indicat pe ambala). in ca$ contrar nu ar mai fi respectata declaratia privind valoarea nutritiva a produsului inscriptionata pe ambala). #n ca$ contrar. este esentiala mentinerea feliatorului in perfecta stare de functionare.cutitelor. ET C/ET"#E" P" N .acta si corecta a tuturor ingredientelor. felierea nu este de cea mai buna calitate si produsul nu este acceptat pe piata. daca se felia$a. Produsul trebuie sa aiba e. Painea cu )aloare ener(etica re+usa2Fa%ricarea acestui sortiment +e paine are o serie +e caracteristici2 #eteta tre%uie respectata cu strictete1 +eoarece orice +e)iere +uce la o%tinerea unor pro+use ce nu mai pot fi consi+erate cu calorii re+use2 De exemplu1 +aca se re+uce a+aosul +e fi%re pentru a usura procesul +e pro+uctie mai mult ca si(ur ca pro+usul nu )a mai intruni caracteristicile nutritionale2 "celasi lucru se )a intampla +aca se micsoreaza semnificati) aportul +e materii lic$i+e1 sau se mareste cel +e uleiuri1 mono si +i(liceri+e1 sau alti emul(atori pe %aza +e (rasimi2 Deoarece pro+usele pe %aza +e (rasimi sunt %o(ate in calorii1 orice mo+ificare in plus1 cat +e mica a aportului acestor su%stante in reteta +uce la o%tinerea unor pro+use +iferite +e ceea ce scrie pe etic$eta2 De mare importanta pentru aceste produse este do$area cat mai e. "i in ca$ul acestor produse. deoarece pe etic%eta sunt trecute caracteristicile nutritive ale unei felii de paine.

Pe viitor se preconi$ea$a ca toate produsele alimentare procesate sa fie inscriptionate in ceea ce priveste caracteristicile nutritive. 'D& 3'ederal Drug &dministration4 a aprobat formatul standard pentru etic%ete.ceptia vitaminelor si mineralelor. 0rmare a acestei legi. in special a celor cu continut ridicat de fibre si a produselor cu valoare energetica redusa. in ordinea descrescatoare a proportiilor folosite. Conform legii de mai sus a devenit obligatorie trecerea pe etic%eta produsului a ingredientelor folosite la fabricarea acestuia. au dus la cresterea consumului de produse pe ba$a de cereale. recomandarile nutritionistilor privind produsele dietetice ce duc la imbunatatirea si intretinerea starii de sanatate a populatiei. paste fainoase.De(a lungul anilor. Do$a . cereale pentru micul de)un stau la ba$a acestei piramide. conform normelor 'D&. inclusiv indulcitorii. iar intr(o coloana separata se va specifica do$a $ilnica recomandata pentru fiecare. Din aceasta figura se poate observa ca produsele pe ba$a de cereale: paine.&ceste recomandari au stat la ba$a intocmirii Piramidei Nutritionale 3fig 14. cu e. deci constituie 3sau ar trebui sa constituie4 ba$a unei alimentatii rationale. #n ceea ce priveste factorii nutritivi. &ceasta se aplica atat la produsele standardi$ate cat si nestandardi$ate. #n anul 1BB6 in "tatele 0nite a fost elaborata 1egea privind educatia si etic%etarea produselor alimentare din punct de vedere nutritiv. se va specifica si cantitatea in grame raportata la unitatea de produs.

C. ceea ce va permite painii sa isi mentina forma cu usurinta. deoarece 'D& considera ca nu mai sunt o problema din punctul de vedere al sanatatii publice.$ilnica recomandata este calculata pe ba$a unei diete standard de 2666 calorii. Pentru fabricarea ambelor sortimente este necesara folosirea glutenului vital si a emulgatorilor pentru a obtine produse de calitate. Daca faina nu este de calitate buna.6> sau c%iar mai mult4 pentru a permite inlocuirea partiala a fainii si etic%etarea produsului ca fiind dietetic. sodiu. colesterol. care in mod obisnuit de face prin determinarea continutului de proteina. Cu unele modificari aceste sortimente de panificatie pot fi fabricate in orice sistem folosit asta$i. procentul de apa adaugat. mai ales cele saturate. "e considera ca in momentul de fata. cu e.idante. Concluzii Painea multicereale si cea cu valoare energetica redusa sunt sortimente fabricate pe scara larga in "tatele 0nite si Canada. in "tatele 0nite.aina/ apa/ . prospetime. riboflavina si niacina4 sunt optionale.ceptia ca$ului cand produsele sunt special imbogatite cu aceste vitamine. Pentru fabricarea painii cu valoare energetica redusa este necesara utili$area unui ingredient bogat in fibre 3.a*0 . Celelalte vitamine 3tiamina. Crutarul modifica timpul de mala. constituie o problema consumul de grasimi. care la randul lor sunt principala cau$a a mortalitatii in "talele 0nite. Calitatea fainii depinde de urmatorii factori: clasa de grau.i +*o:+i0. fermentarea si manipularea aluatului in functie de calitatea fainii. &. conditiile climatice din perioada de vegetatie si de recoltare. iar mi)locul bobului de grau este transformat in faina. !ste obligatorie inscriptionarea a patru vitamine si minerale: vit. #n timpul procesului de macinare se separa invelisul si germenele. volum sau alte calitati. desi uneori este urmarita si culoarea fainii care da informatii privind cenusa acesteia.are este o masura a calitatii p*ot0in0i din faina2 o proteina de buna calitate contine suficient gluten. PAINEA TRADITIONALA PRINCIPII DE 'AZA Cea mai simpla paine contine numai patru ingrediente ( . calciu si fier.are. este necesara folosirea unei cantitati mai mari de dro)die si de substante o. 'abricile mari de paine mentin un control riguros al calitatii fainii. Comportarea la mala. soiul din cadrul clasei. culoare. deoarece sunt cau$a principala a bolilor de inima si a sistemului circulator. felii4 cat si in unitati de masa. vit. precum si conditiile de pastrare dupa macinare. painea va suferi o serie de transformari . 0nitatea de produs este specificata atat in portii 3de e. modul de macinare. umiditate si cenusa. Pentru painea traditionala brutarii mai folosesc si o serie de alte ingrediente pentru a conferi aroma. De asemenea.. 'aina se obtine prin macinarea graului.

imposibilitatea pastrarii anumitor calitati si alte defecte. care )oaca un rol important in vite$a de fermentatie si manipularea aluatului ( cu cat se adauga mai multa apa. De asemenea. "(a aratat. lipsa simetriei. te.tura usor gumoasa. totodata.are12 cu cat acest indice are valori mai mici. Pe de alta parte. Comportarea la mala.are. &ceste tipuri de fainuri nu contin gluten si vor dilua structura painii.are. Pentru o firma care operea$a in sistem franc%ise. &luaturile din faina mai slaba au nevoie de mai putina apa. O valoare a indicelui de toleranta la mala.+>. porumb. cu atat faina respectiva se comporta mai bine la mala. Pentru ma)oritatea sortimentelor de paine se foloseste un adaos mediu de -6> apa. un element e. ca apa cu duritate mica face aluatul mai lipicios.are de 26 indica o buna toleranta la mala. 0miditatea normala a fainii este de circa 1 >. sau mei. iar apa dura duce la obtinerea unei paini cu structura mie$ului mai desc%isa. De asemenea. acesta este un motiv obiectiv pentru care calitatea painii varia$a de la o locatie la alta. Cenusa este de circa 6.+>. painea tip ciabatta trebuie sa aiba circa A6> apa2 acest continut mare de apa diluea$a glutenul si determina aplati$area painii si structura desc%isa a mie$ului. apa are o influenta foarte mare asupra produsului finit.trem de important mai ales daca sarea este adaugata la sfarsitul mala. vite$a de fermentatie si structura mie$ului de paine este influentata si de duritatea apei. mai ales in ca$ul unor productii mari. Pentru anumite sortimente de paine se mai folosesc si alte tipuri de fainuri cum ar fi: secara. o te%nica folosita pentru reducerea timpului de mala. #n plus fata de proteina. . Dimensiunea particulelor influentea$a vite$a de di$olvare a sarii. T0-p0*atu*a ap0i afectea$a temperatura aluatului. !ste obisnuit sa se adauge gluten in aluatul in care se folosesc si alte tipuri de fainuri in afara de cea de grau. ceea ce mai poarta denumirea si de procentul brutarului. !lementele de control a calitatii asociate cu sarea se refera la puritatea si la dimensiunea particulelor. cu atat creste vite$a de fermentare si cu atat aluatul este mai lipicios.nedorite cum ar fi lipsa volumului. Crutarii %otarasc cata apa sa adauge prin raportare la faina. De asemenea. in timp ce valori mari ale proteinei determina obtinerea unei paini rotun)ite frumos. &lternativ poate fi diminuata cantitatea de apa folosita la prepararea aluatului.are pentru o buna de$voltare a glutenului. Sa*0a a)uta la formarea aromei produsului. un continut mic de proteina determina o paine mai fragila.are se determina cu a)utorul farinografului si se e. anumite metale incetinesc activitatea dro)diei. in timp ce un continut mare de proteina face ca painea sa aiba o te. Cantitatea de sare folosita varia$a in )urul valorii de 2> raportat la faina. 1a #nstitutul &merican de Panificatie s(au efectuat o serie de teste care au aratat ca o duritate de 12+ ( 1+6 ppm determina vite$a optima de fermentare. 0n continut mai mic de proteina va determina obtinerea unei paini mai plate. desi painea poate iesi cam uscata.arii.tura nesatisfacatoare. Pentru painea traditionala valorile optime ale continutului de proteina varia$a intre 16.prima ca indice de toleranta la mala. Necesarul de proteina varia$a in functie de tipul de paine traditionala si de ceea ce vrea sa obtina brutarul.+ si 13.

tura Paine alba *ectangular. 0nii oameni cred ca datorita faptului ca microorganismele de fermentatie provin din aerul incon)urator. O data ce consumatorii au gustat aceasta paine foarte fermentata.ista dro)dia comerciala brutarii obtineau un ferment dintr(un amestec foarte fermentat de apa si cartofi. care duce la formarea unei arome mai puternice . prin marirea adaosului pe produs. ceea ce constituie unul din motivele pentru care brutarii traditionali au putut sa(si mareasca van$arile. deoarece suprafata fainii rafinate a fost Fcuratata8. necesita temperaturi de 13 ( 1AoC. aceasta va fi mai putin activa decat daca se foloseste srot. ei sunt dispusi. sa plateasca un pret mai mare pentru ea. cunoscuta sub numele de dro)die de panificatie a fost standardi$ata si obtinuta pe plan industrial pentru prima data de C%arles 'leisc%mann in 1A-A. Odata ce s(a desc%is pac%etul trebuie folosit repede sau trebuie pastrat la frigider. 'ermentarea are o importanta deosebita asupra calitatii painii. maiaua acida de "an 'rancisco poate fi obtinuta numai la "an 'rancisco. Dro)dia este foarte perisabila si din acest motiv trebuie manipulata cu multa gri)a. uniform "ubtire Moale Paine traditionala Diferite forme Groasa Gumoasa 3consistenta4 . dro)dia uscata instant este stabila in perioada depo$itarii. &lti parametri care se urmaresc sunt p<(ul si aciditatea totala titrabila. dro)dia de panificatie confera un gust mai neutru. in timp ce o maia acida. cercetarile efectuate la &#C au demonstrat ca este un element important. /emperatura optima pentru fermentarea normala varia$a intre 2 si 36oC. de cele mai multe ori. Consta in incorporarea dro)diiilor salbatice si a bacteriilor atat de pe suprafata cerealelor cat si din mediul in care are loc fermentatia. /impi mai lungi de fermentare duc la obtinerea unei paini cu aroma mai buna. #nainte de a e. /ulpina de dro)die Saccharom@ces cerevisiae. produce o aroma mai puternica si o te.&sa cum stim." COMP"#"T ? CU P" NE" T#"DO T ON"!" Care este diferenta? Caracteristici &spect Coa)a /e. grau sau secara.ista un oarecare adevar in aceasta afirmatie. De e. daca se foloseste o faina rafinata pentru a porni maiaua. dar nu cel mai important. Cea mai mare influenta o are cereala care se foloseste la fabricarea maielei respective.tura mai gumoasa. numita a maielelor acide a capatat popularitate in cursul ultimilor ani. mai ales daca fermentarea a fost de lunga durata. Desi e. dar o fermentare mai inceata . Din fericire. P" NE" "!. F0*-0nta*0a #ndiferent daca un brutar foloseste sau nu dro)die de panificatie. +*o:+ia este un ingredient relativ modern. &ceasta metoda. Multi brutari traditionali inca mai folosesc acest procedeu pentru fabricarea painii fara dro)die.emplu. in general vorbind. activitatea fermentului este controlata prin parametrii timp si temperatura. calitati si aspect deosebit. c%iar temperaturi ceva mai mici daca fermentarea se desfasoara pe parcursul noptii.

De asemenea.Poro$itate 0niforma Neuniforma Durata de pastrare Mare "curta Cal+a +in cuptor in plus fata +e materiile prime si +e fermentare1 un alt factor care influenteaza foarte mult calitatea painii este procesul +e coacere2 Ma*oritatea sortimetelor +e paine pro+use pe scara lar(a sunt coapte in timp relati) scurt1 intre :6 si <4 minute2 "cest timp scurt +e coacere permite o%tinerea unui miez moale si a unei co*i su%tiri2 Pe +e alta parte ma*oritatea sortimentelor tra+itionale sunt coapte un timp mai lun(1 . cu cat cuptorul se ba$ea$a mai mult pe convectie. intr(o brutarie care produce paine in cadrul unui supermar=et. cuptorul cu lemne reimprospatea$a notiunea de Frustic8. generatoare de caldura. cu cat spatiul de deasupra painii este mai mic. ceea ce permite pastrarea formei aluatului in timpul coacerii. painea pentru sandvisuri sau pi$$a necesita o vatra solida. deoarece teoretic acesta pre$inta cel mai bun transfer termic la vatra. 1emnul confera o anumita savoare painii. brutarii care lucrea$a in astfel de firme sunt pusi in fata unei dileme ( cum poate fi fabricata o paine traditionala tinand cont totodata de bugetul firmeiL . Centrul National de Panificatie. Pentru coacerea sortimentelor traditionale se pot folosi toate tipurile de cuptoare: cu rastel. &legerea cuptorului depinde de tipul de produs finit dorit. De e.ista totusi cuptoare incal$ite cu lemne. Dar pe de alta parte. Calitatea aburului varia$a in functie de tipul de cuptor. nuc sau mar etc. fiecare brutar traditional ar trebui sa aiba posibilitatea sa studie$e la #nstitutul &merican de Panificatie. C%iar daca este un element autentic. cu atat creste tendinta de a pierde din umiditate. in functie de esenta folosita ( rasinos. bugetul nu permite anga)area unui brutar cu inalta calificare. cu atat conditiile de aburire sunt mai bune. pe vatra sau tunel. in felul acesta. mai e.6 pana la 54 minute2 Un timp +e coacere mai lun( +uce la o%tinerea unei co*i mai (roase si mai aromate2 Multe sortimente de paine traditionala sunt aburite in prima fa$a a coacerii. #nstitutul de Panificatie din "an 'rancisco sau #nstitutul &merican de &rta Culinara pentru a descifra secretele fabricarii painii traditionale. poate nu toti consumatorii sunt innebuniti dupa o astfel de paine Desi ma)oritatea cuptoarelor sunt incal$ite cu ga$e sau cu motorina. Pentru painea traditionala. #deal. &devarata paine frantu$easca are o coa)a foarte groasa la vatra2 de fapt brutarii france$i coc atat de tare painea la vatra incat pare arsa. aburul confera crocanta si stralucire co)ii. 0nii brutari considera ca pot obtine paine traditionala numai in cuptor pe vatra.emplu. in mod normal. in plus.

ideea este de a convinge consumatorul ca tipul respectiv de paine este un sortiment absolut unic.emplu. De asemenea. Dar in Germania. Cum poate sa descifre$e consumatorul mandria mestesugarului intr(o paineL Cea mai buna metoda consta in compararea unei paini traditionale cu o paine obisnuita. . care ar trebui sa reflecte traditiile $onei din care provine. &ltfel spus. folosite din vremuri stravec%i. Cea mai costisitoare alegere este optiunea . de e. este foarte dulce. costurile materiale vor scade si costurile legate de forta de munca vor creste cand se face alegerea de la optiunea 1 la optiunea -. in "tatele 0nite. De asemenea. Painea alba la tava nu este o paine proasta. Practic e. Din punctul de vedere al consumatorului painea traditionala se traduce prin efortul brutarului de a face o paine mai buna. painea de secara este facuta in mare parte din faina de grau si putina secara.# C"#E" P" N T#"D T ON"!E Pentru a oferi consumatorilor paine cu adevarat traditionala. cum ar fi bran$a. sau painea cu seminte ( masline ( fructe sau painea cu ciocolata si cirese. datorita unui timp de coacere foarte indelungat. la temperaturi mici. deoarece calitatea va fi complet nesatisfacatoare. iar painea nemteasca Fpumpernic=el8 veritabila contine numai srot de secara. painea traditionala poate sa contina si o serie de ingrediente oarecum netraditionale. la care en$imele ce e. dar anumite caracteristici difera semnificativ de cele ale unei paini traditionale.Pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie mai intai sa definim painea traditionala. painea de secara are un adaos mult mai mare de faina de secara. /e. uneori pana la 166>. iar afacerea va fi pierduta. dar indiferent ca sunt traditionale sau din Fnoul val8.tura acestui sortiment este foarte densa. similara unui c%ec cu fructe. un operator al unei brutarii din cadrul unui supermar=et are la dispo$itie urmatoarele posibilitati: :2 <2 @2 .ista o infinitate de combinatii. de paine taraneasca.ista in mod normal in faina transforma amidonul in $a%aruri mai simple.tura painii este similara cu cea a painii albe la tava.faina1 apa1 +ro*+ie si sare1 cu o instruire preala%ila2 Sa faca paine pornin+ +e la materiile prime sus mentionate1 fara nici o instruire2 #n general vorbind. nucile. din care cau$a te. SF"TU# PENT#U F". cuvantul Ftraditional8 este corelat cu notiunea de mandrie a mestesugului de a face paine.2 62 52 A2 Sa an(a*eze o firma +e panificatie care sa-i faca painea2 Sa cumpere pro+use precoapte pe care sa le coaca la fata locului1 in ma(azin2 Sa cumpere aluat con(elat pe care sa-l coaca in %rutaria proprie2 Sa foloseasca aluat refri(erat +e la o unitate centrala pe care sa-l finalizeze in %rutaria proprie2 Sa cumpere un premix si sa faca paine la fata locului2 Sa faca paine pornin+ +e la materiile prime.. fara nici un pic de faina de grau. Ma)oritatea sortimentelor traditionale se ba$ea$a pe retete simple. comerciala.

iar coacerea finala depinde de forma ( o paine de forma alungita si ingusta poate fi coapta la temperaturi mai mari. este o strategie eficienta. 'olosirea unor topping(uri deosebite. persoana de la maga$in trebuie sa stie in ce conditii este bine sa faca una sau alta din operatii. Pentru painea traditionala. fermentare si coacere pana in momentul in care amidonul gelatini$ea$a. in special in ca$ul painii simple. livrarile frecvente sunt vitale cand se ac%i$itionea$a paine traditionala.. Coacerea painii in doua etape are atat avanta)e cat si de$avanta)e pentru brutarul din maga$in. precoacerea are loc la temperaturi de circa 266oC.! Daca se anga)ea$a o firma de panificatie trebuie stabilite anumite standarde. in timp ce o paine de forma rotunda. furni$orul de produse precoapte poate sa le livre$e in forma dorita de beneficiarul de la maga$in. brutaria din maga$in necesita doar un congelator.ibilitate in ceea ce priveste frecventa livrarilor. Desi suna contradictoriu. te. aroma. dar si sa dea dovada de creativitate. circa 2 -oC. . Din punctul de vedere al ec%ipamentelor necesare. la o temperatura in mie$ de circa .trem de importanta comunicarea cu firma respectiva in ceea ce priveste dimensiunea. aroma de produs proaspat copt si nici o problema cu invec%irea ( la punctul de van$are.are.emplu semintele de mac. Daca scopul este obtinerea unei paini traditionale si aceasta necesita eforturi suplimentare. Deoarece painea este de)a coapta intr(o etapa. Deoarece painea traditionala nu(si poate pastra caracterul optim al co)ii mai mult de . Pe de alta parte. in maga$in sau supermar=et se continua coacerea painii pana cand se obtine culoarea optima a co)ii. "! 'olosirea produselor precoapte da o oarecare fle. forma. &ceasta crestatura este semnatura brutarilor traditionali si daca este facuta corect aspectul painii coapte este mult imbunatatit. cum sunt de e. in multe ca$uri. atunci brutarul trebuie sa faca aceste eforturi tocmai in ideea de a convinge consumatorul. poate fi coapta la temperaturi mai mici numai cat sa se incal$easca mie$ul. culoarea. Producatorul de paine se ocupa de mala. are loc pierderea unui mai mare procent de umiditate din produsul respectiv comparativ cu produsele coapte intr(o singura fa$a. iar in situatia in care produsele precoapte se livrea$a o data pe saptamana este nevoie doar de un cuptor. Pe de alta parte. O alta strategie consta in imitarea obiceiului brutarilor traditionali de a cresta painea inainte de a introduce in cuptor. #! Daca brutarul foloseste aluaturi congelate el trebuie sa urme$e instructiunile. un frigider si un cuptor. susan sau spartura de ova$.tura si durata de pastrare a painii pe care o veti cumpara pentru a o revinde in supermar=et.oC. mare. !ste e. Din punctul de vedere al avanta)elor reincal$irea permite painii sa isi recapete proprietatile proprietatile produsului proaspat copt ( o coa)a crocanta. !ste bine ca pentru inceput sa urme$e instructiunile. intelegand in acelasi timp 166> ce se intampla ( urmarea instructiunilor producatorilor asigura obtinerea unor produse de calitate.pana la 12 ore. brutarul din maga$in nu are posibilitatea sa sc%imbe forma produsului.

pentru a avea timp sa e.iste un ec%ilibru intre ingrediente.urile difera intre ele. Daca instructiunile de utili$are nu sunt respectate. si o brutarie din cadrul unui supermar=et poate face paine traditionala cu conditia sa(si defineasca calitatea produsului finit si sa aleaga combinatia optima de instruire si parteneriat pentru a obtine painea traditionala cu acel Faltceva8 care o diferentia$a de restul sortimentelor de paine si poate c%iar sa a)unga sa rivali$e$e cu painea bunicilor in ceea ce priveste gustul. #n conclu$ie. in acest interval de timp brutarul are mai multe posibilitati de manifestare a creativitatii sale cu aluaturile refrigerate comparativ cu aluaturile congelate. &! Daca brutarul optea$a pentru fabricarea painii pornind de la materiile prime trebuie sa nu cede$e tentatiei de a reduce costurile foarte mult. Comparativ cu aluaturile refrigerate.ibilitate decat cele congelate in ceea ce priveste timpul. este bine ca brutarul sa discute aceste strategii cu furni$orul de aluaturi congelate. orientandu(se catre alta care face toate eforturile pentru fabricarea unei paini asa cum isi doresc ei.ului asupra problemelor legate de fermentare."e mai pot lua in considerare si unele strategii creative in ceea ce priveste dospirea si coacerea. in conclu$ie. in ca$ contrar pier$andu(se o parte a capacitatii de fermentare a aluatului si se pot de$volta in aluat arome nedorite. atunci trebuie neaparat sa discute cu furni$orul premi. consumatorii il vor averti$a ca painea nu este de calitate.uri trebuie sa o faca cu creativitate. 0n argument in plus il constituie faptul ca aluaturile refrigerate se fabrica cu mult mai putini aditivi comparativ cu cele congelate. Daca este norocos.ului respectiv astfel incat sa e. Personalul neinstruit nu va putea face o paine de foarte buna calitate daca nu i se ofera asistenta te%nica. /e%nologii au reali$at reteta premi.ecutiei. de asemenea. "i. in masura in care o permite timpul. acest ec%ilibru se poate strica. &cestea trebuie coapte in circa 2 pana la A de ore. aluaturile congelate au o durata de pastrare de pana la 12 saptamani.perimente$e si eventual pentru a(l a)uta sa evite orice problema potentiala. alegand o alta mult mai competitiva din punctul de vedere al consumatorilor. te. modelare sau coacere. inca din momentul in care fac aluatul. %! Crutarii care folosesc premi. desi cel mai probabil vor renunta la serviciile brutariei respective. #n ca$ul in care brutarul doreste sa modifice te%nologia de fabricare. PROPUNERI SI CONCLUZII . precum si timpi de fermentare mai indelungata. nu au aceeasi reteta. #ar proprietarul maga$inului va re$ilia contractul cu brutaria respectiva. trebuie tinut cont de faptul ca premi. $! &luaturile refrigerate confera mai putina fle.tura si maiestria e.

in acord cu cresterea continua a e.i al )autu*ilo* *0p*04inta ( 2-> din valoarea totala a productiei agricole brute.0lo* ali-0nta*0 . Cresterea productiei de produse alimentare #N anul 266 . la nivel macroeconomic 3national. Consiliul pentru Codificarea Produselor. Pe de alta parte. 1#C!N/! ! o o S01to*ul p*o+u. C&1#/&/!& &1#M!N/!1O*. standarde obligatorii referitoare la protectia vietii.tul procurarilor de crestere a eficientei activitatilor in comertul cu amanuntul. urmareste respectarea unor principii de ba$a. #n conte. &sociatia #nternationala a codificarii &rticolelor !&N. #ndiferent de diversitatea acestor orientari. ceea ce repre$inta cca. aceste evolutii determina cresterea informatiei calitatii produselor si serviciilor ca factor determinat al competitivitatii intreprinderilor.. &cest consiliu a recomandat adoptarea unui sistem unitar de codificare. astfel incat sa devina posibila evaluarea gradului de satisfacere a cerintelor si ale societatii in ansamblu.-> din produsul intern brut al *omaniei.+6B din care peste BB> privati. a fost infiintata &sociatia !uropenana a Codificarii &rticolelor. al carui scop principal l(a constituit cercetarea posibilitatii de automati$are a prelucrarii informatiilor referitoare la van$ari. "!C/O* P*OD0"! &1#M!N/&*! #. se pre$inta astfel : .6 a fost infiintat in ". regional. denumit Codul universal al produselor.igentelor clientilor clientilor si ale societatii in ansamblu. Numarul agentilor economici este de 1 . sanatatii persoanelor si la protectia mediului incon"urator. . international4 calitatea produselor si serviciilor este evaluata tot mai mult stransa legatura cu calitatea vietii.&. denumita. fata de anul 2666.666 locuri de munca. asistam la evolutii spectaculoase in oferta de marfuri. in anul 1B. &ceasta asociatie. #n mod firesc. in anul 1B. #n aceste conditii pot fi puse in evidenta mai multe orientari privind modul in care intreprinderile definesc calitatea produselor si serviciilor pe care le ofera in raport cu po$itia pe care doresc s(o detina pe piata la un moment dat. este importanta operationali$area conceptelor referitoare la calitatea prin intermediul unor caracteristici.fiind introduse tot mai mult reglementari.0. "ectorul produselor alimentare asigura peste 2 6. incepand cu anul 1BA1. in vederea asigurarii compatibilitatii sistemelor nationale de codificare a produselor. Pentru coordonarea aplicarii sistemului !&N.#ntr(o lume a competitiei globale crescande. +> din populatia activa.

.

.

.

.

.

.

.

.

266 . 3+2:22. publicat #N MO nr. 1 :16.6+. publicat #N MO nr. Ordinul nr.21 :266 al M&PD* pentru aprobarea 1istei cuprin$and denumirile geografice prote)ate si recunoscute #N *omania pentru bauturi spirtoase.6+.2A+:266 al M&PD* pentru aprobarea Normelor privind protectia denumirilor de origine si indicatiilor geografice ale produselor agricole si produselor alimentare.233:266 al M&PD* pentru aprobarea Normelor privind atestatele de specificitate pentru produsele agricole si produsele alimentare. publicat #N MO nr. publicat #N MO nr.212:266 al M&PD* pentru aprobarea 1istei cuprin$and indicatiile geografice si denumirile de origine prote)ate si recunoscute #N *omania pentru produse alimentare.6 .266 . 1 :16.evaluare sen$oriala a laptelui si produselor lactate si descrierea unora dintre metodele respective. 313:6A. publicat #N MO nr.266 .266 ##. Ordinul nr. Ordinul nr. #ND#C&/##1! G!OG*&'#C! "# D!N0M#*#1! D! O*#G#N! &1! P*OD0"!1O* &G*#CO1! "# &1#M!N/&*! 1egislatia nationala #N vigoare pentru indicatii geografice si denumiri de origine pentru produse agricole si produse alimentare este: o Ordinul nr. 21:11.266 .6 . o o o .6+.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->