DOCUMENTE SIMILARE

Share on faceboo Share on t!itterShare on emai"Share on #rintMore Sharin$ Ser%ice&0 'ibratii"e "ibere a"e &tr(ct(rii e"a&tice Con)(cerea &i or$ani*area (n(i o#erator aerian S(nt a#t )e *bor+ Factor(" (man in aerona(tica Prim(" a,(tor Proiect AIE- - O-IECTUL PROIECTULUI. a%ion(" Airb(& A/01-211 SISTEME DE REPRE3ENTARE A DATELOR SPATIALE E"emente &#ecifice )in com#onenta &im("atoare"or )e *bor SOSIREA SI PROCEDURI DE APROPIERE 4Arri%a" an) traffic #attern #roce)(re&5 CAIET DE PRE6ATIRE PARASUTISM AL SPORTI'ULUI PARASUTIST

TERMENI im#ortanti #entr( ace&t )oc(ment
.....

PERFORMANTE SI LIMITE UMANE Aeronautica
+ Font mai mare | - Font mai mic

PERFORMANTE SI LIMITE UMANE Cap. 1 NOTIUNI DE BAZA DE FIZIOLOGIE Concepte Odata cu intrarea in serviciu, or anis!u" se adaptea#a noi"or conditii de viata si de !unca, ast$e" incat % dupa un anu!it sta iu in productie % au "oc une"e !odi$icari $unctiona"e si uneori c&iar anato!ice. Or anis!u" o!enesc este un co!p"e' anato!o%$i#io"o ic caracteri#at prin aceea ca( % or ane"e si tesuturi"e corpu"ui a"catuiesc un tot unitar, activitatea $iecarei parti $iind dependenta de activitatea tuturor ce"or"a"te, deci de activitatea intre u"ui or anis!) or anis!u" u!an a"catuieste un tot unitar cu !ediu" incon*urator +aer, a"i!ente, conditii !eteroro"o ice,, su- in$"uenta caruia e" su$era in per!anenta trans$or!ari)

%

%

aceasta unitate interdependenta se rea"i#ea#a prin inter!ediu" siste!u"ui nervos, care sta-i"este continuu "e aturi intre $actorii de !ediu % e'terni si interni % pe ca"ea re$"e'e"or co!p"e'e intre e'citatie si reactivitate, in scopu" atin erii unui ec&i"i-ru care constituie adaptarea.

I iena ur!areste ca procesu" de adaptare sa se insta"e#e $ara a dauna or anis!u"ui, $ie adaptandu%se $actorii de !ediu necesitati"or or anis!u"ui, $ie adaptandu%se or anis!u" "a anu!iti $actori de !ediu, in "i!ite"e para!etri"or $i#io"o ici. Intre or anis! si !ediu au "oc une"e sc&i!-uri, dintre care ce"e !ai i!portante sunt respiratia si a"i!entatia. % Respiratia este un sc&i!- intre or anis!, care cedea#a dio'idu" de car-on re#u"tat din arderi"e interne, si !ediu, care % "a randu" "ui % ii o$era acestuia aeru", din care ii ia o'i enu". La "ocuri"e de !unca pot $i insa pre#ente in aer di$erite nocivitati, ca pu"-eri, a#e, vapori, care % depasind anu!ite concentratii pe !etru" cu- de aer % pot $i daunatoare or anis!u"ui pe ca"e respiratorie sau cutanata, ceea ce deter!ina -o"i"e pro$esiona"e. Alimentatia consta in "uarea din !ediu" e'tern a unor su-stante % apa, saruri !inera"e, vita!ine, proteine, "ipide si "ucide % necesare or anis!u"ui care "e pre"ucrea#a, o$erind $iecarui or an ceea ce ii tre-uie, si e"i!ina su- $or!a de urina si $eca"e ceea ce nu%i este tre-uincios. A"i!entatia carentia"a, in unu" sau !ai !u"ti $actori a"i!entari, precu! si cea suprado#ata in raport cu necesitati"e duc "a -o"i de nutritie, cu inraurire ne$avora-i"a asupra tuturor or ane"or.

%

Compozitia atmosferei Factorii fizici principali care actioneaza asupra omului in timpul zborului .ediu" natura" de vietuire a" o!u"ui este aeru", cu toate caracteristici"e si variatii"e sa"e, de "a nive"u" so"u"ui. Inve"isu" a#os a" s$erei pa!antesti se nu!este at!os$era, iar !eteoro"o ia este o stiinta % ra!ura a eo$i#icii % care se ocupa cu studiu" $eno!ene"or at!os$erice. Atmosfera: At!os$era este inve"isu" a#os a" "o-u"ui pa!antesc, cunoscut su- denu!irea de aer. /traturi"e co!ponente a"e at!os$erei, tropos$era, stratos$era si ionos$era, au caracteristici di$erite. Acestea au $ost pre#entate "a capito"u" .eteoro"o ie Stratificarea atmosferei: At!os$era este strati$icata dupa cu! ur!ea#a( % tropos$era % de "a nive"u" so"u"ui intre 0 % 10 1!)

% %

stratos$era % de "a nive"u" tropos$erei intre 10 % 23 1!) ionos$era % de deasupra stratos$erei intre 23 % 033 1!.

Troposfera este !ediu" unde navi &ea#a avioane"e caracteri#at prin scaderea pro resiva in a"titudine a te!peraturii si a presiunii, avand straturi neo!o ene de aer in !iscare su$or!a de curenti. Tropos$era este constituita din a#e intr%o anu!ita proportie( a#ot 40,25) o'i en 63,275) ar on 3,285) -io'id de car-on 3,385. 9estu" de cateva suti!i i" $or!ea#a a#e"e rare cu! ar $i( &idro enu", &e"iu, radonu", neonu", criptonu", 'enonu", !etanu", o#onu". Cu toate ca aceste a#e au reutati speci$ice di$erite, din cau#a !iscari"or at!os$erei nu se pot strati$ica in raport cu densitatea "or asa ca pana "a a"titudinea de cca. 43 1! co!po#itia aeru"ui este aproape o!o ena. Clima: /e inte"e e prin c"i!a tota"itatea $eno!ene"or !eteoro"o ice +te!peratura, vanturi, precipitatii at!os$erice etc., care caracteri#ea#a starea at!os$erei "a nive"u" so"u"ui intr%un anu!it "oc eo ra$ic. Feno!ene"e !eteoro"o ice, in diverse anoti!puri, in natura "i-era % "a ca!p, in padure, pe !unte % constituie !acroc"i!atu", iar ace"easi $eno!ene !eteoro"o ice, care se inta"nesc in spatii inc&ise, in interioru" incaperi"or, a" ve&icu"e"or sau a" aeronave"or % deci de va"ori desc&ise % constituie !icroc"i!atu". a, Macroclimatul, $iind in $unctie de conditii"e natura"e a"e vecinatati"or, nu poate $i decat cu reu !odi$icat de catre o!, prin p"antari !asive, creare de "acuri !ari de acu!u"are, -arand ape"e cur atoare, etc. -, Microclimatul, in sc&i!-, $iind in $unctie de constructia incaperii, a ve&icu"ui terestru, acvatic sau aerian, poate $i !odi$icat atat prin e"e!ente"e de constructie, cat si prin a re ate de intretinere a aeru"ui conditionat "a anu!ite va"ori a"e $actori"or !eteoro"o ici, privind te!peratura, u!iditatea, curentii, co!po#itia c&i!ica, etc. Presiunea atmosferica: Acest $actor u!an a $ost pre#entat in cadru" capito"u"ui !eteoro"o ie. :rin presiune se inte"e e apasarea e'ercitata de o co"oana de aer avand supra$ata -a#ei de 1c!6 si ina"ti!ea e a"a cu ina"ti!ea at!os$erei. :resiunea at!os$erica scade in a"titudine datorita( % scaderii densitatii aeru"ui in ina"ti!e) % scurtarii co"oanei de aer odata cu cresterea ina"ti!ii. /avantu" Lap"ace a sta-i"it legea variatiei presiunii cu altitudinea . Aceasta este o $unctie "o arit!ica co!p"e'a. :entru a usura ca"cu"e"e a $ost introdusa treapta barica. Aceasta

repre#inta distanta pe vertica"a, in !etri, pentru care se inre istrea#a o descrestere a presiunii at!os$erice cu 1 !i"i-ar. Treapta -arica se ca"cu"ea#a pe interva"e pe care se poate apro'i!a o scadere "iniara a va"orii presiunii dupa cu! ur!ea#a( % "a nive"u" !arii scade cu 1!- pentru 0,; ! sau cu 1 !!< pentru $iecare 11,6 !) % "a 7333 ! presiunea scade cu 1 !- "a $iecare 1= !) % "a 11333 ! presiunea scade cu 1 !- "a $iecare 86 !. Radiatia solara: Tota"itatea radiatii"or, pornite de "a soare si a*unse in tropos$era, constituie radiatia so"ara care este in $unctie de activitatea so"ara, de anoti!p, de puritatea at!os$erei, de a"titudine si de po#itia diurna so"ara pe -o"ta cereasca. Aceasta tota"itate de radiatii, desco!pusa in radiatii"e co!ponente, constituie spectru" de ener ie radianta a" soare"ui. Fiecare $e" de radiatie so"ara isi are denu!irea proprie si proprietati speci$ice, asa cu! se arata in ce"e ce ur!ea#a. a, radiatiile luminoase co!pun "u!ina a"-a, de #i, de intensitate !a'i!a cand po#itia soare"ui este "a #enit, deasupra capu"ui. E"e contin ce"e sapte cu"ori $unda!enta"e cunoscute su- denu!irea de spectru so"ar % rosu, portoca"iu, a"-en, verde, a"-astru, indi o si vio"et % $iecare avand "un i!i de unda di$erite, cea !ai !are "a rosu si cea !ai !ica "a vio"et. -, radiatiile calorice, infrarosii, se asesc "a peri$eria spectru"ui so"ar, spre rosu, si au o "un i!e !are de unda. c, radiatiile chimice ultraviolet sunt situate spre vio"et si au o "un i!e scurta de unda. Temperatura aerului: Aceasta varia#a in $unctie de !iscarea de revo"utie a pa!antu"ui in *uru" soare"ui, adica de anoti!puri, de !iscarea de rotatie a pa!antu"ui in *uru" a'ei sa"e, adica de po#itia aparenta a soare"ui pe cer deter!inand #iua si noaptea, de po#itia "ocu"ui $ata de "atitudinea nordica si sudica, de po#itia "ocu"ui eor ra$ic $ata de re"ie$ % !unti, dea"uri, !ari, oceane % respectiv de a"titudine, curenti de aer, vanturi, u!iditate, nori, ceata, p"oaie, #apada, etc. /e deose-esc, deci, doua #one !ari( #ona rece si #ona ca"da. a) in zona rece predo!ina #apada, cu !are putere de re$"e'ie a radiatii"or, !arind intensitatea radiatii"or vi#i-i"e % "u!inoase % si a ce"or u"travio"ete, cu te!peratura !edie intre %43C si 183C si cu vanturi $recvente si puternice, cu vite#a de ;%4 pana "a 63 !>s. Aceasta este #ona de pornire a anticic"oane"or.

b) in zona calda predo!ina radiatia so"ara ca"orica, deci radiatii"e in$rarosii, care deter!ina o te!peratura ridicata, o rare$iere a aeru"ui, cu !iscari vertica" ascendente si descendente si cu #ona de pornire a cic"oane"or. Electricitatea atmosferica: In at!os$era, e"ectricitatea este de natura statica, su- $or!a de ioni po#itivi si ne ativi, intensitatea sa varia#a in $unctie de cantitatea e"e!ente"or radioactive si de radiatia so"ara, precu! si de intensitatea unde"or e"ectro!a netice si a radiatii"or a!a. Intensitatea radiatii"or cos!ice pri!are scade prin cresterea presiunii si a te!peraturii, deci creste odata cu a"titudinea. Umiditatea atmosferica: Acest $actor a $ost pre#entat in capito"u" !eteoro"o ie aeronautica. Dupa cu! a! va#ut "a structura at!os$erei, in aer vo! asi, in a$ara de e"e!ente"e c&i!ice, apa. Aceasta se poate a$"a su- ce"e 8 stari de a re are pe care "e cunoaste!( gazoasa, lichida si solida, dupa cu! ur!ea#a( % starea a#oasa ? vapori de apa, este invi#i-i"a) % starea "ic&ida % su- $or!a picaturi"or $ine de apa care $or!ea#a ceata, -urnita, p"oaia, norii, etc.) % starea so"ida % #apada, &eata, rindina, etc. Miscarea aerului: :aturi"e de aer, !iscandu%se, dau nastere vantu"ui, care se pre#inta su$or!a de curenti de aer, "a diverse nive"uri $ata de so", in diverse directii si cu diverse vite#e. Crescand a"titudinea, deci aeru" rare$iindu%se, creste si vite#a vanturi"or. @ite#a de pana "a 7 1!>& o are un vant $oarte usor. Crescand vite#a de dep"asare a aeru"ui, vanturi"e au diverse tarii, cu vite#e intre 13 si ;33 1!>&, cand se trans$or!a in $urtuni si ura ane. Fortele mecanice: In ti!pu" #-oru"ui $orte"e !ecanice varia#a invers proportiona" cu a"titudinea, si anu!e cu cat creste a"titudinea, cu atat scad $orta de atractie universa"a, va"oarea $ortei ravitationa"e a pa!antu"ui, reutatea corpu"ui a$"at in #-or % pana "a i!pondera-i"itate % e"e $iind intr%o anu!ita core"atie pro resiva si cu vite#a de #-or. Acceleratia aeronavei: :entru o aeronava, acce"eratia este deter!inata de variatii"e vite#ei de !iscare, ca intensitate si directie, si de !odi$icarea "or si!u"tana. Ea poate $i "iniara % po#itiva "a deco"are si ne ativa "a ateri#are % si poate $i radia"a sau un &iu"ara, "a vira*e. In ti!pu" acce"eratiei de deco"are, ca"atorii sunt dep"asati inapoi, iar "a ateri#are % inainte. In ti!pu" ateri#arii $ortate, acce"eratia "iniara este !a'i!a, iar tendinta de dep"asare a ca"atori"or spre inainte este -rusca si, deci, pericu"oasa. Zgomotul: Caracteristica #-oru"ui unei aeronave este # o!otu" enerat de vi-ratii"e aeru"ui, datorita e"icei care spinteca aeru", esapa!entu"ui !otoru"ui si curenti"or de aer care i#-esc parti"e avionu"ui, avand intensitatea !a'i!a in $ata aeronavei.

Conditii"e !eteoro"o ice anor!a"e. Intensitatea # o!otu"ui aeronave"or care #-oara cu vite#e de pana "a 047 1!>& depaseste 183 dB. cu aparatura specia"a. ne "i*and $eno!ene"e de $recare In conditii"e de !ai sus. Legile gazelor Ecuatia continuitatii /a considera! un $"uid inco!presi-i" +ρ A constant. vite#a de scur ere a $"uidu"ui este invers proportiona"a cu supra$ata sectiunii. Aceasta re"atie se nu!este ecuatia continuitatii si e'pri!a $aptu" ca vo"u!u" de $"uid care trece in conditii"e date in unitatea de ti!p prin sectiuni di$erite. $ie in !od po#itiv. Competenta si limitari E'ista $actori care in$"uentea#a deprinderea. . iar rac&ete"e de 127 dB. cu atat deprinderi"e sunt in$"uentate !ai po#itiv) % autocontro"u" per!anent a" ca"itatii deprinderi"or conduce "a per$ectionarea "or) % si!p"itatea structurii deprinderi"or conduce spre !aiestria deprinderi"or de #-or. avioane"e supersonice produc # o!ote de 103 dB. este constant( Deci. !otiv pentru care interioare"e aeronave"or sunt preva#ute cu i#o"atie $onica pentru reducerea # o!otu"ui % "a "ocu" ec&ipa*u"ui si a" ca"atori"or % su. con$or! "e ii conservarii !asei. !asa de $"uid care intra prin sectiunea S in unitatea de ti!p este e a"a cu !asa de $"uid care iese prin sectiunea S! in unitatea de ti!p( S v A constant. di$ici"e !odi$ica structura deprinderi"or nor!a"e de #-or si in$"uentea#a ne ativ ec&ipa*u".43 dB. cu atat !ai !u"t in$"uentea#a po#itiv deprinderi"e si invers) % cu cat e'perienta din trecut este !ai !are in do!enii si!i"are sau in ace"asi do!eniu. care cu cat este !ai -una. nu!ite deci-e"i. $ie ne ativ.Z o!otu" se !asoara in unitati de !asura specia"e. care cur e per!anent printr%o conducta de sectiune varia-i"a.. Z o!otu" de intensitate !a'i!a suporta-i" de catre o! un ti!p !ai inde"un at nu tre-uie sa depaseasca =3%43 dB. Dintre acestia tre-uie retinuti ur!atorii( % interesu" $ata de pro$esie. cand e'ista si cu cat e'ista !ai pronuntat cu atat deprinderi"e se insta"ea#a !ai repede si !ai -ine) % starea enera"a de sanatate $i#ica si psi&ica.

care !arc&ea#a pa"oarea te u!ente"or. care si ea $ace sa creasca vite#a de circu"atie adica tensiunea sisto"ica. ceea ce i!p"ica o scadere a aportu"ui de o'i en prin inspiratie si o di!inuare a e"i!inarii -io'idu"ui de car-on prin e'piratie. idea" +$ara $recare.Legea lui ernouli Bernou""i +1433%1406. capi"are"e san uine pu"!onare sunt con estionate. "or este !ica. Ast$e". ceea ce i!p"ica o supraso"icitare a ini!ii. !ani$estata prin acce"erarea pu"su"ui de "a 43 pe !inut cat este nor!a" pana "a 163 % 173 -atai pe !inut. Aceste reactii cardiovascu"are sunt reactii co!pensatorii de adaptare "a a"titudine. prin $aptu" ca scade aeru" pu"!onar de re#erva in ce" co!p"i!entar. e'p"icand diverse $eno!ene. b) Sistemul circulator se !ani$esta prin cresterea pe !inut a vo"u!u"ui cardiac. cat este nor!a" in repaus "a adu"t. in conditii"e a!intite !ai sus. daca nu e'ista pierderi de ener ie Le ea "ui Bernou""i are nu!eroase ap"icatii practice. dar a!p"itudinea +pro$un#i!ea. In san e scade cantitatea de &e!o "o-ina. inc"usiv pie"ea.. para"e" cu !arirea di"atatiei !ase"or peri$erice. Aceste si!pto!e circu"atorii sunt insotite si de tensiunea e!otiona"a din ti!pu" #-oru"ui. a cordu"ui si a pu"!onu"ui. pornind de "a ecuatia de conservare a ener iei. ca de e'e!p"u( % % % atractia intre doua vapoare ce se dep"asea#a para"e") $unctionarea pu"veri#atoru"ui) s!u" erea acoperisuri"or pe ti!pu" $urtuni"or) !istemul respirator si circulatia sangelui a) Sistemul respirator !ani$esta o scadere a capacitatii pu"!onare. !iscari"e respiratorii cresc ca $recventa pe !inut peste 1=. care este suportu" de transport a" o'i enu"ui de "a p"a!an "a tesuturi si a" -io'idu"ui de car-on in sens invers. a sta-i"it re"atia de "e atura dintre presiunea si vite#a unui $"uid inco!presi-i". ce se scur e per!anent. para"e" cu scaderea iri arii san uine a !usc&i"or si a ce"or"a"te or ane. Efectele presi nii partiale . su!a dintre ener ii"e cinetica si potentia"a a !asei de $"uid ra!ane constanta in orice sectiune a tu-u"ui de scur ere. deci o $recventa crescuta a contractii"or cordu"ui. care conditionea#a ast$e" con estia te u!ente"or anterior pa"ide. a creste iri area cu san e a creieru"ui. pentru a !ari aportu" de o'i en. adica respiratia este $recventa dar super$icia"a. :e de a"ta parte scaderea -io'idu"ui de car-on aduce o !icsorare a de-itu"ui san uin "a nive"u" creieru"ui si cordu"ui.

care atra e dupa sine o scadere conco!itenta a presiunii partia"e a o'i enu"ui din aer. Un !od e$icient de contracarare a acestor e$ecte este de "utitia. ce are o va"va care re "ea#a in sens invers presiunea spre ti!pan. aparand ast$e" dureri a"e urec&ii ? destu" de nep"acute.Efectele cresterii altitudinii :e !asura cresterii a"titudinii. Ast$e". ast$e" incat sa se $orte#e !iscarea !usc&i"or Tro!pei "ui Eustac&e ceea ce va produce ec&i"i-rarea presiuni"or intre urec&ea !edie si e'terioru" ti!panu"ui Transfer l !e "a#e "ecesarul de o#igen pentru tesuturi: In ti!pu" #-oru"ui. produce ec&i"i-ru" intre aceste presiuni. or ansi!u" se aseste in situatia de a depune un e$ort respirator sup"i!entar pentru a a-sor-i o'i en necesar. Tro!pa "ui Eustac&e. putandu%se adapta acestei situatii pana "a cca.de aer. atunci cand nu apar tu"-urari e'terioare. are "oc o crestere a intensitatii tuturor radiatii"or so"are. 8733 % . scade u!iditatea si scad aeroso"ii din suspensia aeriana. care co!unica cu Tro!pa "ui Eustac&e. de aceea este necesar un aparat specia". scade densitatea aeru"ui % care se rare$ia#a %. Ti!panu" este supus di$erentei de presiune dintre presiunea e'terioara si presiunea aeru"ui din urec&ea !edie.333 ! +aceasta ina"ti!e varia#a cu aptitudini"i"e individua"e a"e #-uratoru"ui in conditii"e !onotone de #-or. $ipo%ia La depasirea a"titudinii de 8333 !. suporta presiuni !arite. in&a"atoru" de o'i en. Odata cu cresterea ina"ti!ii. Odata cu cresterea ina"ti!ii. indeose-i a radiatii"or u"travio"ete si a ce"or in$ra$osii. La so". Tesuturi"e si or ane"e o!u"ui su$era in $unctiona"itatea "or . $unctiunea respiratorie poate su$eri ce" !ai !u"t din cau#a scaderii presiunii at!os$erice. ast$e" incat. ca ur!are a rare$ierii aeru"ui si deci a scaderii cantitatii de o'i en pe !etru" cu. La ina"ti!i !ai !ari or anis!u" nu !ai poate co!pensa printr%un e$ort de respiratie.. su-tiindu%se acest $i"tru ocrotitor a" pa!antu"ui. or anis!u" o!enesc su$era o stare &ipo'ica. a#e"e isi !aresc vo"u!u". !asticatia unei u!e de !estecat. presiunea e'ercitata pe ti!pan de catre aeru" din urec&ea !edie creste. "ipsa de o'i en. La ina"ti!e presiunea o'i enu"ui sca#and. care sa%" a"i!ente#e. cavitati"e si "ocuri"e care contin aer sau un anu!it $e" de a# in or anis!. De e'e!p"u(% Urec&ea !edie % este o cavitate u!p"uta cu aer. p"a!anii nostri a-sor. datorita e'cedentu"ui de presiune a o'i enu"ui at!os$eric asupra o'i enu"ui pu"!onar.pe !inut o capacitate de o'i en su$icienta nevoi"or de $unctionare a or anis!u"ui o!enesc. sau !etoda B@a"sanaC ? se apuca nari"e nasu"ui si se stran cu de ete"e su$"andu%se cu putere. denu!ita B-oa"a de ina"ti!eC.

In ce"e ce ur!ea#a sunt descrise di$erite"e ur!ari a"e -o"ii de ina"ti!e. se produce atenuarea capacitatii de orientare. 333 !. Ast$e" se reduce cantitatea de "o-u"e rosii din san e si duce "a aparitia su-stante"or to'ice. scade acuitatea vi#ua"a. Datorita acestui $apt. prin $aptu" ca scade aeru" pu"!onar de re#erva si ce" co!p"i!entar. De ase!enea. din cau#a aportu"ui sca#ut de o'i en respirator. sen#atii de ca"dura. -o"navii cronici cu a$ectiuni respiratorii si cardiace. ceea ce are ca ur!are reducerea continutu"ui de o'i en din san e"e care iri a tot corpu". sc&i!-u" de o'i en este in&i-at in or anis!. capacitatea de !e!orare si de ca"cu". ce$a"ee +dureri de cap. este o-"i atorie $o"osirea !astii de o'i en in ca-ine"e neac"i!ati#ate si nepresuri#ate. con$or! nor!e"or si re "e!entari"or de #-or. peste 1= cat este nor!a" in repaus "a adu"t. ca sa poata interveni "a ti!p pentru revenire. se $ace si!tita. !iscari"e respiratorii cresc ca $recventa pe !inut. capi"are"e san uine pu"!onare sunt con estionate. iar in $ina" se produce pierderea cunostintei si c&iar !oartea. care de ase!enea produc !icsorarea nu!aru"ui de "o-u"e rosii. % Aparatul respirator !ani$esta o scadere a capacitatii pu"!onare. "or este !ica. unde at!os$era contine apro'i!ativ 615 o'i en.nor!a"a. acest procent scade. de supraapreciere a proprii"or $orte si re$"e'e. adica respiratia este $recventa dar super$icia"a. in pri!a $a#a. Indicat este ca pi"otu" sa cunoasca aceste !ani$estari a"e si!pto!e"or de &ipo'ie. so!no"enta. Ast$e"( % Simptomatologia subiectiva se caracteri#ea#a prin dureri de cap +ce$a"ee. datorita scaderii rapide a presiunii partia"e a o'i enu"ui din aeru" inspirat. care da pi"otu"ui o stare eu$orica. s"a-iciune enera"a si o-osea"a accentuata. /unt e'pusi. cei"a"ti !e!-rii sunt o-"i ati sa intervina pentru a in"atura cau#e"e si e$ecte"e -o"ii ce"ui a$ectat de &ipo'ie. incetinirea rit!u"ui respiratoriu. in specia". :este ina"ti!ea de . ceea ce i!p"ica o scadere a aportu"ui de o'i en prin inspiratie si o di!inuare a e"i!inarii -io'idu"ui de car-on prin e'piratie. iar "ipsa o'i enu"ui. si!pto!e"e sunt ur!atoare"e( initia" se insta"ea#a o sen#atie de con$ort. Aceste si!pto!e se pot e'peri!enta in ca!era -aro!etrica cu oca#ia e'a!enu"ui !edica".. Odata cu cresterea ina"ti!ii de #-or. de putere. scade si presiunea at!os$erica. dar a!p"itudinea +pro$un#i!ea. !imptome Caracteristica pericu"oasa a &ipo'iei este !oda"itatea insiduoasa a $e"u"ui in care aceasta se !ani$esta. Corpu" o!enesc este ac"i!ati#at vietii terestre "a so".. Or anis!u" u!an nu are un siste! de a"ar!a pentru a indica "ipsa de o'i en. necesar. Daca se #-oara in ec&ipa*. Apoi. ciano#a +co"orarea pie"ii si a un &ii"or in a"-astru. . din contra.

so!no"enta. Aceste $e"uri de !ani$estari a"e siste!u"ui nervos centra" depind de particu"aritati"e constitutiona"e si te!pera!ente"e individua"e. care !arc&ea#a pa"oarea te u!ente"or. scaderea -io'idu"ui de car-on aduce o !icsorare a de-itu"ui san uin "a nive"u" creieru"ui si cordu"ui. care conduce si coordonea#a toate or ane"e.te!peratura nor!a"a de 8=. adica tensiunea sisto"ica. :ro$i"a'ia -o"ii de ina"ti!e consta in veri$icarea "a so" atat a e'istentei si $unctionarii !asti"or de o'i en in nu!ar corespun#ator pasa eri"or si ec&ipa*u"ui. si in reunarea evacuarii continutu"ui sto!aca" in intestin +sen#atie de p"inatate. $ie printr%o stare eu$orica initia"a ur!ata de o stare depresiva. in sens invers. tesuturi"e si siste!e"e &u!ora"e a"e corpu"ui.73C. inc"usiv pie"ea. % "igestia este si ea in$"uentata prin scaderea secretiei sa"ivare + ura uscata. de starea de sanatate si de starea de antrena!ent a $iecarui ca"ator. ap"icata si $o"osita con$or! instructiuni"or $a-ricii producatoare a tipu"ui respectiv. Pres ri#area cabinei . !ani$estata prin acce"erarea pu"su"ui. para"e" cu scaderea iri arii san uine a !usc&i"or si a ce"or"a"te or ane. Prevenire Trata!entu" -o"ii de ina"ti!e consta in !ari!ea aportu"ui de o'i en respirator pe ca"e arti$icia"a. care este suportu" de transport a" o'i enu"ui de "a p"a!an "a tesuturi si a" -io'idu"ui de car-on. deci o $recventa crescuta a contractii"or cordu"ui. a cordu"ui si pu"!onu"ui. $ie prin o-osea"a enera"a. ce$a"ee. tu"-urari de !e!orie. Aceste reactii cardiovascu"are sunt reactii co!pensatorii de adaptare "a a"titudine pentru a !ari aportu" de o'i en. va" cenusiu. para"e" cu !ari!ea di"atatiei vase"or peri$erice. adica tota"itatea procese"or nutritive de asi!i"atie si de#asi!i"atie produse in or anis! scade in intensitate.. care conditionea#a ast$e" con estia te u!ente"or anterior pa"ide. sen#atie de ca"d. de "a 43>!in cat este nor!a".% Aparatul circulator se !ani$esta prin cresterea pe !inut a vo"u!u"ui cardiac. de pierderea cunostintei si uneori c&iar de !oarte. se !ani$esta. corespun#atoare necesaru"ui. ceea ce i!p"ica o supraso"icitare a ini!ii. a!ne#ie. Aceasta provoaca scaderea te!peraturii corpu"ui su. cat si a cantitatii de o'i en de re#erva continut intr%un nu!ar de -ute"ii p"ine. % Metabolismul scade. Aceste si!pto!e circu"atorii sunt insotite si de tensiunea e!otiona"a din ti!pu" #-oru"ui. a creste iri area cu san e a creieru"ui. %Sistemul nervos central. precu! si de va"oarea si ti!pu" de atin ere a !ari"or a"titudini. pana "a 163%173>!in. $ie prin reutate respiratorie. :e de a"ta parte. care si ea $ace sa creasca vite#a de circu"atie. in $unctie de nu!aru" persoane"or si de durata #-oru"ui "a a"titudinea de peste 8333 !. In san e scade cantitatea de &e!o "o-ina. prin inter!ediu" !astii de o'i en.

. $eno!ene care se inta"nesc in ti!pu" producerii deco!presiei.Odata cu #-oruri"e in stratos$era. Un a"t e"e!ent care repre#inta un rea" perico" in ca#u" deco!presiei este &ipo'ia. sinusuri"e $etei si urec&ii !i*"ocii sunt supusi unor puternice e'citatii care sunt trans!ise centri"or nervosi superiori. dupa vite#a de rea"i#are poate $i "enta. E$ecte"e sunt !a*ore atunci cand. :osi-i"itatea aparitiei tu"-urari"or de deco!presie nitroe!-o"ice constituie un a"t risc i!portant a" deco!presiei. Daca presiunea e'terioara a corpu"ui se reduce -rusc. a urec&ii !edii. cresterea tensiunii "ic&idu"ui ce$a"ora&idian sau -radicardia. in san e si in $"uidu" intrace"u"ar. tractu"ui astrointestina". acest a# produce -u"e. Actiunea acestui $actor este insa ani&i"ata de aparatu" de o'i en si de costu!e"e $o"osite asta#i in aviatie. acest !ecanis! ar putea e'p"ica !odi$icari"e tensiunii arteria"e. a sinusuri"or $etei si din partea aparatu"ui respirator. De#avanta*u" !a*or a" acestor ca-ine presuri#ate este repre#entat de posi-i"itatea deteriorarii "or. In ti!pu" deco!presiei un !are nu!ar de !ecanoreceptori de "a nive"u" pu"!oni"or. acesta este $eno!enu" de deco!presie care. Efecte ale !ecompresiei rapi!e In conditii"e deco!presiei. ca# in care presiunea din interior devine e a"a cu cea a at!os$erei incon*uratoare. $urata de mentinere a cunostintei Utilizarea mastii de o#igen si co%orarea rapida &de urgenta' In ti!pu" procese"or $i#io"o ice nor!a"e. rapida sau e'p"o#iva. se aseste o cantitate de a#. E$ecte"e ne ative a"e deco!presiei pot $i di!inuate printr%o corecta se"ectie !edica"a a persona"u"ui navi ant ce e'ecuta #-oruri "a !are ina"ti!e si prin ap"icarea tuturor !asuri"or adecvate de pro$i"a'ie. care dau e$ecte daunatoare or anis!u"ui. in principa" a#ot. in aviatia !oderna s%au i!pus ca-ine"e presuri#ate care asi ura !entinerea unei presiuni -aro!etrice !u"t crescuta $ata de cea a ina"ti!ii de #-or si !entinerea unei te!peraturi opti!e. Deco!presia rapida se rea"i#ea#a intr%un ti!p $oarte scurt. "a a"titudine ca-ina se depresuri#ea#a. cai"or respiratorii superioare. asupra or anis!u"ui actionea#a in pri!u" rand scaderea presiunii -aro!etrice care antrenea#a o serie de tu"-urari din partea or ane"or cavitare a-do!ina"e. Acest tip este conditionat de( % % % % a"titudinea "a care se produce deco!presia) di$erenta de presiune rea"i#ata in ca-ina) tipu" in vo"u!u" ca-inei) di!ensiuni"e ori$iciu"ui de co!unicare cu e'terioru". constanta in interioru" ca-inei.

:entru revenirea "a nor!a" se reco!anda in&a"area de o'i en pur si incercarea de a stapani. !imptome Cau#e"e &iperventi"atiei acute sunt repre#entate de panica. se i!pune $o"osirea !astii de o'i en si co-orarea "a un nive" de #-or in$erior. !ai a"es in #ona articu"atii"or si in siste!u" respirator. Ca !asuri de ur enta. Acce"eratii"e pot $i de doua $e"uri( po#itive si ne ative. Toate aceste si!pto!e se datorea#a nive"u"ui sca#ut de dio'id de car-on in san e. de a "i!ita rit!u" respiratiei ceeace va deter!ina o re u"ari#are a consu!u"ui de o'i en. $iper&entilatie In cadru" activitatii nor!a"e corpu" o!enesc consu!a ener ie !ateria"i#ata prin procese de co!-ustie interna. deter!inand cresterea cantitatii de aer ce venti"ea#a p"a!anii. spas!e !uscu"are si in $ina" pierderea cunostintei. $urnicaturi in pa"!e si ta"pi. In #-or va"oarea acce"eratii"or poate $i !ai !are odata cu cresterea vite#ei si sc&i!-area -rusca a directiei avionu"ui in spatiu. cau#at de acce"erarea respiratiei. a an'ietatii. in ti!p ce &iperventi"atia cronica +care persista in ti!p. a starii de presiune psi&ica. Efecte ale acceleratiei :e supra$ata terestra corpu" u!an in !iscare este supus unei acce"eratii de 1 . care consta in scaderea cantitatii de aer ce venti"ea#a p"a!anii. In ti!pu" producerii co!-ustiei pentru o-tinerea ener iei necesare corpu"ui o!enesc se consu!a o !are cantitate de o'i en. Evitare /i!pto!e"e ne ative sunt ur!atoare"e( sen#atie de ca"dura. an'ietate sau a"te stari e!otiona"e. pierderea ec&i"i-ru"ui. rit!u" respiratiei ? inspiratie > respiratie ? este de 16 "a 1= pe !inut. $urnicaturi in *uru" urii sau "a nive"u" de ete"or. <iperventi"atia se re$era "a acce"erarea respiratiei. Cand or anis!u" se a$"a in stare de repaos. spas!e !uscu"are "a nive"u" !aini"or si picioare"or. . <iperventi"atia poate cau#a stari de a!etea"a si s"a-iciune. Ter!enu" opus &iperventi"atiei este &ipoventi"atia. <iperventi"atia pu"!onara se !ani$esta deci ca re#u"tat a" tensiunii e!otiona"e. Activitatea $i#ica si cere-ra"a din ti!pu" #-oru"ui co!porta o !arire a rit!u"ui respirator ? ceea ce va duce "a un consu! !arit de o'i en necesar co!-ustiei.Bu"e"e de a#ot pot produce dureri in di$erite parti a"e corpu"ui. sen#atia "ipsei de aer. se poate datora unor a$ectiuni !edica"e.

Aceasta se e'p"ica prin $aptu" ca "a -a#a $or!arii purpuru"ui retinian sta vita!ina A. este i!per$ecta. % #ederea nocturna: @ederea nocturna este asi urata de ce"u"e"e cu -astonase. Cantitatea insu$icienta a vita!inei A in a"i!entatie poate provoca -oa"a nu!ita &e!era"opie. iar printr%o "inie ori#onta"a este i!partit intr%o po#itie superioara si una in$erioara. @ederea -inocu"ara. ca!pu" vi#ua" este i!partit intr%o parte e'tre!a sau te!pora"a care are o desc&idere de circa 133 3 si o parte interna sau na#a"a.. E" este deter!inat de ce"u"e"e $otosensi-i"e a$"ate "a peri$eria retinei +vedere peri$erica.73. iar ace"ea care provin din *u!atatea na#a"a a ca!pu"ui vi#ua" se proiectea#a pe *u!atatea te!pora"a a retinei. ce i!p"ica sen#atia optica de receptare a !ediu"ui incon*urator si poate duce "a pierderea cunostintei. cau#a acestor dis$unctiuni $i#io"o ice se datorea#a de$"u'u"ui de san e de "a creier catre partea in$erioara a corpu"ui. E"e au ro"u" i!portant in "ar irea ca!pu"ui vi#ua" necesar in orientarea in spatiu. dintr%un "oopin . Aceste acce"eratii produc un $"u' anor!a" de san e spre creier. 'e!erea Fiziologia vederii Campul vizual % prin ca!pu" vi#ua" a" unui oc&i. Ca!pu" vi#ua" a" $iecarui oc&i cuprinde in !eridianu" ori#onta" un un &i de circa 1=3 3iar in !eridianu" vertica" un un &i de 1. in preci#area $or!ei. dar cu! incepe a!ur u" vederea scade si noaptea nu !ai vede de"oc. Evident. sau "a vira*e -ruste cu inc"inare !are. Or acestea "ipsind. in adanci!e si sa aprecie! ast$e" distanta "a care se asesc. care are o desc&idere de circa =33. #ederea binoculara: @ederea cu un sin ur oc&i +!onocu"ara. inte"e e! acea parte a "u!ii e'terne cuprinsa de oc&iu" respectiv atunci cand privirea sa este $i'ata intr%o directie anu!ita. se tu"-ura $unctia ce"u"e"or cu -astonase care asi ura vederea nocturna. adica cu a!-ii oc&i. :rintr%o "inie vertica"a care trece prin punctu" de $i'are. #ederea: /i!tu" va#u"ui are a"aturi de si!tu" auditiv si ce" 1ineste#ic. . ne da posi-i"itatea sa vede! o-iecte"e in re"ie$. Acce"eratii"e po#itive apar "a iesirea dintr%un pica*. Ca e$ect asupra or anis!u"ui se insta"ea#a tu"-urarea de vedere si apare Bva"u" ne ruC Intensitatea si durata acce"eratiei poate duce "a pierderea cunostintei. :este va"ori de ? 8 apar &e!ora ii na#a"e si sta-i"este Bva"u" rosuC.Acce"eratii"e ne ative se !ani$esta in #-oru" pe spate si in evo"utii"e acro-atice din #-oru" pe spate. Individu" vede $oarte -ine in ti!pu" #i"ei. 9a#e"e "u!inoase care provin din *u!atatea te!pora"a cad in *u!atatea na#a"a a retinei. Ca!pu" vi#ua" si acuitatea vi#ua"a sunt cu !u"t !ai !ari decat "a vederea !onocu"ara. ro"u" i!portant de orientare constienta in spatiu" si in !entinerea ec&i"i-ru"ui corpu"ui. Conditia esentia"a pentru a avea aceasta percepere este ca i!a inea $or!ata in $iecare oc&i sa se proiecte#e pe ace"easi re i!uri a"e ce"or doua retine. !ari!ii si distantei corpu"ui in natura. dintr%un tonou.

Datorita $aptu"ui ca in aviatie se priveste per!anent "a in$init +ori#ont. care s"a-este atentia $oca"i#ata si e$icienta identi$icarii.Limite ale sistem l i &e!erii :entru o !ai -una inte"e ere si eta"onare a se!na"e"or ce tre-uiesc identi$icate vi#ua". si "a ta-"ou" de -ord intervine o-osea"a.. si se rea"i#ea#a prin( a( scaderea nive"u"ui sensi-i"itatii su. . Aco!odarea este proprietatea aparatu"ui ocu"ar de a%si $i'a punctu" pe o-iecte a$"ate "a distante di$erite % de "a in$init pana "a un punct $oarte apropiat. !usc&ii ocu"ari se re"a'ea#a. $ara a !isca "o-ii ocu"ari si $ara a intoarce capu". Cand privirea se $i'ea#a asupra unui o-iect $oarte indepartat. 9e "area se $ace intotdeauna in $unctie de o-iectu" ce tre-uie perceput. Capacitatea de aco!odare vi#ua"a scade o data cu varsta ca ur!are a cresterii ri iditatii crista"inu"ui. Adaptarea este una dintre ce"e !ai i!portante proprietati a"e oc&iu"ui.) c( re iunea peri$erica. de s"a-a c"aritate % un &iu" de desc&idere intre . Ca!pu" vi#ua" dese!nea#a acea portiune din !ediu" e'tern pe care o pute! cuprinde cu privirea.3o%43o.actiunea intunericu"ui. se va tine sea!a de ur!atoare"e date de $i#io"o ie a perceptiei vi#ua"e( % ca!pu" vi#ua") % aco!odarea) % adaptarea) % acuitatea) % vite#a. Ca!pu" vi#ua" se i!parte in trei re iuni( a( re iunea !a'i!ei c"aritati +identi$icarea cea !ai -una.actiunea unei "u!ini puternice) b( cresterea nive"u"ui sensi-i"itatii in a-senta "u!inii.3o. Aceasta re iune are un &iu" de desc&idere de 1o) b( re iunea c"aritatii !edii +un &iu" de desc&idere de . sau su.

prin $aptu" ca se considera une"e aparente sau $ictiuni drept rea"itate. i#o"ate si i!o-i"e. In situatia supra$ete"or co"orate acuitatea devine cu atat !ai -una cu cat contrastu" este !ai puternic. sa !iste per!anent oc&ii de "a un reper "a a"tu". adica este o inse"are provocata de perceperea denaturata a rea"itatii. De ase!enea $u" ere"e pot produce or-irea te!porara in ti!pu" #-oru"ui prin nori si $or!atiuni ora*oase. In ce"e ce ur!ea#a sunt descrise di$erite $e"uri de i"u#ii( % i"u#ia optica +autocinetica. I"u#ia optica vesti-u"ara "a randu" ei poate $i iratorie sau ravitationa"a( . etc. Ea e'pri!a in !odu" ce" !ai direct "e atura perceptiei cu sarcini"e concrete a"e re "arii activitatii si co!porta!entu"ui. o-osea"a $i#ica si nervoasa ? pot produce tu"-urari de vedere. /e reco!anda ca in ca#u" !ani$estarii acestor si!to!e. incapacitatea de concentrare asupra unor repere si indicatii date de aparate"e de -ord. Interpretarea repre#inta etapa $ina"a a procesu"ui perceptiei. cat si a aparatu"ui vesti-u"ar +de ec&i"i-ru. iluzii optice $luzii: In une"e ca#uri pato"o ice sau in anu!ite situatii specia"e cu! este si cea a #-oru"ui se produce un de#ec&i"i-ru intre particu"aritati"e psi&ice descrise anterior si rea"itatea este perceputa denaturat. piederea si!tu"ui cro!atic. I"u#ia repre#inta deci un de$ect de $unctionare sen#oria" % cere-ra". Tu"-urari"e de vedere se !ani$esta prin pierderea acuitatii vi#ua"e. pi"otu" sa%si "ar easca ca!pu" vi#ua". &iperventi"atia. pot $i deteriorate in in$or!atie pana a*un "a centrii nervosi ai vederii. se !ani$esta prin i!presia de dep"asare a unui punct sau o-iecte. defectele vederii Aceeasi $actori ca( scaderea presiunii odata cu cresterea ina"ti!ii ? ce produce &ipo'ia.Acuitatea vi#ua"a este proprietatea oc&iu"ui de a distin e si identi$ica o-iecte sau supra$ete $oarte !ici. sa co!pare di$erite"e se!na"e si indicatii citite de pe instru!ente"e de -ord. sau decodi$icarea "or pe scoata cere-ra"a poate $i di$erita de rea"itatea receptata. enerand di$erite $or!e de i"u#ii. se!na"e"e optice receptate de or anu" vi#ua". Ast$e". @ite#a este data de ti!pu" care se scur e intre pre#entarea unui o-iect si constienti#area "ui. adica dep"asarea aparenta i"u#orie a ceva !o-i" care in rea"itate este $i') % i"u#ia optica vesti-u"ara are drept cau#a $unctioarea de$ectuoasa atat a oc&iu"ui +ca "a cea optica. din urec&ea interna.

$ezorientare spatiala Corpu" u!an se serveste de diverse posi-i"itati de in$or!are pentru a%si deter!ina propria po#itie in spatiu si pentru a%si sta-i"i ec&i"i-ru". I"u#ia vesti-u"ara interesea#a aparatu" de ec&i"i-ru a" o!u"ui in intre i!ea corpu"ui. @ederea este principa"a posi-i"itate de a coordona starea de sen#atie i"u#orie. In scoarta cere-ra"a se provoaca ast$e" sen#atia de ec&i"i-ru. a unor indispo#itii de !o!ent sau in conditii"e #-oru"ui $ara vi#i-i"itate or anu" vesti-u"ar nu !ai poate recepta corect po#itia in spatiu. Atunci cand datorita unor a$ectiuni $i#io"o ice datorate unor usoare race"i. pi"otu" tre-uie sa ur!areasca indicatii"e iroori#ontu"ui. In interioru" cana"e"or se asesc niste -o-ite +oto"ite. care su$era presiunea e'ercitata de $orta de ravitatie. in #-oru" instru!enta" este necesar ca pi"otu" sa ai-a incredere in indicatii"e aparate"or de -ord si sa "e u!aresca in per!anenta. Acest con$"ict !enta" poate provoca con$u#ie sen#oria"a si poate deter!ina aparitia sen#atiei de vo!a si c&iar vo!a. Evitarea dezorientarii Or anu" vesti-u"ar a" ec&i"i-ru"ui este situat in urec&ea interna si este constituit din doua parti( cana"u" se!icircu"ar si or anu" static. Acestea prin presiunea e'ercitata asupra ter!inatii"or nervoase din cana"e"e statice trans!it e'citatii"e nervoase prin nervu" vesti-u"ar "a -u". Cana"e"e se!icircu"are sunt p"ine cu "ic&id. In interioru" cana"e"or se asesc niste -o-ite +oto"ite. care "ovesc peretii cana"e"or. Unu" este po#itionat ori#onta" si a"te doua cana"e in po#itie vertica"a. si a"te parti a"e corpu"ui.. care . aparatu" vesti-u"ar. Cand una din in$or!atii"e receptate de un ast$e" de or an intra in contradictie cu ce"e"a"te in$or!atii. sau in se !ente corpora"e dand i!presii $a"se $ata de situatii"e rea"e.% in i"u#ia optica vesti-u"ara % iratorie o-iecte"e i!o-i"e par ca se !isca si se des$asoara aparent in !od circu"ar) % in i"u#ia optica vesti-u"ara % ravitationa"a o-iecte"e i!o-i"e par ca se !isca si se dep"asea#a aparent in p"an vertica" si sunt !ai $recvente in ti!pu" ascensiunii aeronavei si in pica*u" ei. a"e vario!etru"ui si a"e a"ti!etru"ui. Cana"e"e se!icircu"are sunt p"ine cu "ic&id. $apt ce va da incredere pi"otu"ui si%" va deter!ina sa corecte#e si sa !entina po#itia nor!a"a de #-or a avionu"ui. de aceea. provocand !iscari de redresare a corpu"ui.si cere-e".. Unu" este po#itionat ori#onta" si a"te doua cana"e in po#itie vertica"a. Aceste posi-i"itati sunt o$erite de oc&i. Or anu" vesti-u"ar a" ec&i"i-ru"ui este situat in urec&ea interna si este constituit din doua parti( cana"u" se!icircu"ar si or anu" static. apare de#orientarea.

/unete"e care au su. care cuprinde atat aparatu" de receptie a" si!tu"ui au#u"ui cat si aparatu" de receptie a" si!tu"ui po#itiei spatia"e si orientarii !iscarii corpu"ui. $apt ce va da incredere pi"otu"ui si%" va deter!ina sa corecte#e si sa !entina po#itia nor!a"a de #-or a avionu"ui. A # l Auzul % ana"i#atoru" acusticovesti-u"ar( /e !entu" peri$eric a" ana"i#atoru"ui acusticovesti-u"ar este urec&ea.1= <#>sec nu!ite in$rasunete nu sunt percepute su. a unor indispo#itii de !o!ent sau in conditii"e #-oru"ui $ara vi#i-i"itate or anu" vesti-u"ar nu !ai poate recepta corect po#itia in spatiu. de ase!enea.$or!a de sen#atii auditive ci su. provocand !iscari de redresare a corpu"ui. iar sunete"e care au peste 63333 <#>sec nu!ite u"trasunete.333 <#>sec. Atunci cand datorita unor a$ectiuni $i#io"o ice datorate unor usoare race"i. Urec&ea se i!parte in trei parti( urec&ea e'terna. Li!ite"e de !ai sus corespund ado"escenti"or. e"e pot produce uneori sen#atii de durere. Urec&ea noastra poate percepe sunete cu o $recventa cuprinsa intre 1= si 63333 de <#>sec. pi"otu" tre-uie sa ur!areasca indicatii"e iroori#ontu"ui. Sen#i&itatea rec)i e%terne Efectele sc)imbarii altit !inii .si cere-e". :e !asura ce inainta! in varsta. Tota"itatea sunete"or cuprinse intre aceste "i!ite a"catuiesc ceea ce se nu!este scara tona"a sau ca!pu" auditiv. nu sunt percepute de urec&ea noastra.$or!a de sen#atii tacti"e. In scoarta cere-ra"a se provoaca ast$e" sen#atia de ec&i"i-ru. a"e vario!etru"ui si a"e a"ti!etru"ui. Acestea prin presiunea e'ercitata asupra ter!inatii"or nervoase din cana"e"e statice trans!it e'citatii"e nervoase prin nervu" vesti-u"ar "a -u". /unete"e sunt de doua $e"uri( sunete !u#ica"e si # o!ote. urec&ea !edie si urec&ea interna. Orice sunet are un anu!it nu!ar de vi-ratii. care este un or an perec&e si contine aparate"e receptoare a doua si!turi( % % si!tu" au#u"ui asi urat prin ana"i#atoru" acustic) si!tu" po#itiei spatia"e si a ec&i"i-ru"ui corpu"ui asi urat prin aparatu" vesti-u"ar."ovesc peretii cana"e"or. "i!ita superioara scade iar "a -atrani $iind de 16%1. Fiziologia auzului Fiziologia analizatorului auditiv: Ana"i#atoru" auditiv este un ana"i#ator $i#ic de distanta +te"ereceptor.. E'citantu" sau natura" este sunetu".

In aceste doua situatii. prin tro!pa "ui Eustac&e. in $unctie de !icsorarea a"titudinii.. de#a rea-i"e. /e creea#a ast$e" o di$erenta de presiune. se poate o-tine e a"i#area ce"or doua presiuni.Aceasta este o in$"uienta a #-oru"ui pe care o su$era. din spate"e ti!panu"ui. de "i!itare sau de scadere a au#u"ui. !ai a"es "a ce"e &ipertensive. are aceeasi tensiune ca si presiunea at!os$erica de "a so". in ti!pu" suprapresiunii urec&ii !edii % "a "uarea ina"ti!ii % ti!panu" urec&ii este $ortat sa se -o!-e#e in a$ara. $eno!enu" se inversea#a. pocnituri si trosnituri a"e urec&ii +a"e ti!panu"ui. Toate aceste sen#atii su-iective incep de "a intensitati !ici si cresc in intensitate si!u"tan cu cresterea sau cu descresterea a"titudinii aseronavei. % in $undu" urii. re#onanta vocii proprii in urec&i. . a di$erentei de presiune dintre aceasta si cea retroti!panica. Aceste !iscari natura"e. se rea"i#ea#a spontan prin su erea unei -o!-oane tari. adica este in stare de depresiune. adica creste presiunea at!os$erica in aeronava. se vor pune in $iecare nara picaturi decon estive si coa u"ante si se vor . "uarea ina"ti!i"or di$erite de #-or si de "a ateri#are. din cau#a variatii"or de presiune at!os$erica in $unctie de variatia a"titudinii. In ti!pu" co-orarii aeronavei spre so" si pana "a ateri#are. a a"titudinii avute. toti ca"atorii si toti !e!-rii ec&ipa*u"ui cu oca#ia oricarei deco"ari si ateri#ari. uneori c&iar si in ti!pu" #-oru"ui. Facand !iscari de de "utitie +in &itind de cateva ori. $ata de presiunea sca#uta a a"titudinii respective.. Cu cat creste a"titudinea. va creste si di$erenta de presiune dintre presiunea retroti!panica si cea din ca-ina avionu"ui e a"a cu cea a a"titudinii respective. ca"atorii si ec&ipa*u" aeronavei si!t o serie de sen#atii. a"e !andi-u"ei. treptat scade presiunea at!os$erica e'terioara. Tot prin !iscari repetate de de "utitie se $ace din nou e a"i#area ce"or doua presiuni. constand in ec&i"i-rarea ce"or doua presiuni di$erite de pe ce"e doua $ete a"e ti!panu"ui urec&ii.. "a deco"are si pentru a atin e ina"ti!ea de #-or. cea din spate"e ti!panu"ui cu cea din $ata ti!panu"ui.. care se desc&ide si inc&ide % cu oca#ia $iecarei de "utitii +in &itituri. ceea ce se o-tine prin de "utitii repetate. $ara e'ceptie. cu consecutive"e in &itiri a"e &ipersa"ivatiei ast$e" provocata. de in$undare a urec&i"or. su-iective. "a pierderea din ina"ti!e. :revenirea -arotrau!ei este si!p"a si usor de rea"i#at. aeru" din urec&ea !edie ra!ane "a tensiunea presiunii at!os$erice de "a so". in vecinatatea posterioara a $ose"or na#a"e. si anu!e( sen#atia de presiune in urec&i. Din cau#a acestor stari de tensiune di$erita a ti!panu"ui "a variatii"e de a"titudine de "a deco"are. iar in ti!pu" depresiunii urec&ii !edii. despartite de !e!-rana ce separa urec&ea !edie de conductu" auditiv e'tern a" urec&ii.arindu%se a"titudinea. totodata. Aeru" din urec&ea !edie. cu o stare de suprapresiune in urec&ea !edie. !asticare si prin cascat % !iscari a"e !andi-u"ei % care $ac sa se desc&ida tro!pa "ui Eustac&e. care este !ai !are decat cea in care evo"uea#a aeronava. !estecarea u!ei de !estecat. respectiv cu cresterea sau cu descresterea presiunii at!os$erice din aeronava si. $iindca aceasta parte a urec&ii este in "e atura cu e'terioru". Daca apar con estii ori &e!ora ii na#a"e +"a une"e persoane. in $undu" urii. in ti!p ce tensiunea aeru"ui retroti!panic se !entine "a presiunea at!os$erica sca#uta. prin care co!unica urec&ea !edie cu e'terioru". dureri a"e urec&ii !edii de intensitate crescanda. ti!panu" este $ortat sa se -o!-e#e inauntru. verti*e +a!ete"i.

"a !iscari"e de de "utitie spontana. cat si -o"i pe $ond nervos. cat si !ai a"es &e!ora ia na#a"a. sunetu" devine dureros pentru urec&ea u!ana si poate c&iar a$ecta siste!u" auditiv. ED:UNE9EA "a # o!otu" produs de !otoare"e aeronave"or c&iar pe perioade scurte. . ca"atorii care dor! tre-uie sa $ie tre#iti si sa $ie instruiti de catre persona"u" insotitor de -ord asupra necesitatii de prevenire a -arotrau!ei. iar copii"or sa "i se o$ere -o!-oane sau !ancare. Protectia la zgomot Datorita speci$icu"ui activitatii se i!pune "uarea de !asuri pentru a se evita pierdarea au#u"ui datorat # o!otu"ui puternic "a care este supus or anis!u" u!an in cadru" activitatii #i"nice. ca ur!are a su erii si !estecarii. Cea !ai rava -oa"a produsa de po"uare $onica este pierderea au#u"ui. reduce capacitatea de concentrare si deran*ea#a so!nu". . dupa ca#. nive"u" nor!a" a" sunete"or ar $i de 87 de deci-e"i. ori "a sc&i!-area !are a a"titudinii de #-or. reco!andandu%"e sa in &ita de cateva ori.u#ica atunci cand este ascu"tata "a vo"u! ridicat in casti poate $i a$ecta urec&ea interna. /ca"a deci-e"i"or este "o arit!ica( o crestere a sunetu"ui cu trei deci-e"i ec&iva"ea#a cu du-"area vo"u!u"ui sunetu"ui. in sa"-aticie.3 de deci-e"i. Z o!otu" $ace co!unicarea intre oa!eni di$ici"a. pe ter!en "un . In aceste ca#uri nu se reco!anda su$"area nasu"ui si nici a san e"ui din nas. o-"i atoriu. care sa%i deter!ine. E'punerea pre"un ita "a sunete de intensitate de nu!ai 07 de deci-e"i poate a$ecta te!porar sau c&iar de$initiv structura $ra i"a a urec&ii interne. Ca sursa de stres. trenuri si avioane. Intensitatea cu care un o! vor-este este de =7 pana "a 43 de deci-e"i si tra$icu" enerea#a sunete de pana "a 23 de deci-e"i.reco!anda de "utitii repetate. poate duce. natura"a. c&iar daca isi in &ite o cantitate !ica din propriu" san e scurs in ura din nas. In ur!a introducerii picaturi"or coa u"ante in nara &e!ora ica sau in a!-e"e. pentru ca aceste !anevre !aresc atat con estia. ta!ponu" care nu se i!prospatea#a c&iar daca se u!p"e cu san e. "a a$ectarea au#u"ui daca nu se prote*ea#a urec&i"e. Cea !ai !are parte din po"uarea $onica provine de "a auto!o-i"e. La intensitatea de 1. Intensitatea sunete"or se !asoara in deci-e"i. poate duce "a ridicarea tensiunii san e"ui si "a a"te pro-"e!e de ordin cardiovascu"ar. *"omot l si pier!erea a # l i :o"uarea $onica repre#inta e'punerea oa!eni"or "a sunete a"e caror intensitati sunt stresante sau care a$ectea#a siste!u" auditiv au devenit e'tre! de # o!otoase. /unete"e putenice pot duce "a pierderea i!ediata a au#u"ui. La co-orare spre ateri#are. se introduce un !ic ta!pon de vata i!-i-at cu ace"asi !edica!ent anti&e!ora ic.

putand a*un e pana "a une"e tu"-urari. ca si a ce"or"a"te conditii !eteoro"o ice a"e !acroc"i!atu"ui #onei de navi atie aeriana. aceasta po#itie poate $i cunoscuta nu!ai prin indicatii"e unor instru!ente de -ord specia"e. !er and pana "a pierderea cunostintei. cat si in #-or. cu a!ete"i si astenie) tu"-urari auditive. atunci cand #-oru" se e$ectuea#a "a vedere. atunci cand aceasta po#itie nu este contro"ata de si!tu"ui va#u"ui. conducand "a &ipertensiune arteria"a. Oc&iu" si urec&ea. de oc&i. $orta ravitationa"a se desco!pune cu $orta centri$u a. ca de e'e!p"u( % % % % % % % % % tu"-urari vi#ua"e diverse. !odi$icari $unctiona"e a"e or anis!u"ui. sunt asadar or ane"e care per!it asi urarea ec&i"i-ru"ui aeronavei.Anti$oane"e tre-uie purtate totdeauna atunci cand se "ucrea#a in apropierea aeronave"or cu !otoare"e asu rupu" au'i"iarE de putere pornite. a"e a-do!enu"ui si a"e rupe"or !uscu"are diverse) stare de enervare si rau enera". Conflict l intre a # si &a# Atat "a so". "a care se adau a in$"uenta vite#ei si a a"titudinii. . deoarece or anu" vesti-u"ar static a" urec&ii percepe nu!ai vertica"a aparenta. +e#orientarea spatiala Atunci cand avionu" e'ecuta evo"utii in #-or. ii insea"a sen#atii"e asupra po#itiei sa"e rea"e $ata de pa!ant. cu # o!otu" si vi-ratii"e consecutive. @ertica"a aparenta actionand asupra or ane"or de ec&i"i-ru a"e pi"otu"ui. In ca#u" cand insa pi"otu" nu !ai este in !asura sa vada so"u" sau ori#ontu".$or!a de va" cenusiu) contractii a"e !uscu"aturii sc&e"etice. !ai a"es i!paien*enirea vederii su. acce"eratia !a'i!a a !otoare"or aeronave"or. pana "a convu"sii epi"epti$or!e) in reunarea !iscari"or capu"ui si a"e !e!-re"or in$erioare si superioare) o dep"asare oarecare a or ane"or interne) respiratia in reunata prin co-orarea dia$ra !ei) cresterea $recventa a puterii de contractie a cordu"ui. iar oc&iu" nu !ai are repere dupa care sa constate po#itia vertica"a s"a-a. enerea#a. dand nastere unei $orte re#u"tante denu!ita Bvertica"a aparentaC care se su-stituie vertica"ei c"asice a ravitatiei. de ase!enea. cu scaderea au#u"ui !er and pana "a spar erea ti!pane"or) vi-ratii intense a"e oase"or craniu"ui si a"e torace"ui. aparatu" vesti-u"ar a" acesteia.

in ti!pu" !ersu"ui sau in a"te !iscari. "ipsa de aer conditionat "a -ord etc. datorita in$"uentei aparatu"ui vesti-u"ar asupra ec&i"i-ru"ui si tonusu"ui !uscu"ar. acest centra" activ "ipseste. rau" de #-or este !u"t !ai $recvent decat -oa"a de ina"ti!e. prin re i! i ienic de !unca. reata.:ro$i"a'ia acestor diverse !ani$estari posi-i"e se $ace prin( antrena!ent de cu"tura $i#ica si sport "a so". 9au" de #-or este provocat $ie de anu!iti $actori de natura psi&ica.( rotire prea rapida. $u a sau a"te !iscari a"e corpu"ui contro"u" apartine centri"or cortica"i. cu ti!pu". e"e sunt in "e atura cu re$"e'e"e stato1inetice. de viata si de a"i!entatie. este re#u"tatu" coordonarii contractiei si re"a'arii di$erite"or rupe de !usc&i ai corpu"ui. 9au"ui de #-or ii sunt e'puse !ai a"es persoane"e cu un siste! nervos "a-i" +s"a-. ne este indicata de pata auditiva din utricu"a. $ricoase. po#itii neo-isnuite a"e corpu"ui si capu"ui e"e provoaca o serie de reactii ne ative. prin ad!inistrarea de !edica!ente tranc&i"i#ante +"inistitoare usoare. In po#itia vertica"a stationara. acestea ne sunt indicate de creste"e auditive. prin re$"e'e"e vesti-u"are. !odi$icarea $recventei rit!u"ui cardiac. in !ers. varsaturi. ec&i"i-ru" corpu"ui este !entinut pe ca"e re$"e'a prin centrii nervosi din eta*e"e in$erioare a"e nevra'u"ui. In ceea ce priveste !iscari"e circu"are si de rotire a"e capu"ui sau si a"e corpu"ui in ace"asi ti!p. rase si cu !uscu"atura a-do!ina"a insu$icient de#vo"tata.entinerea per!anenta a ec&i"i-ru"ui corpu"ui in stationarea pe "oc. !irosuri re"e ori de#a rea-i"e. usor suscepti-i"e. Daca e'citatii"e adecvate a"e aparatu"ui vesti-u"ar depasesc o anu!ita "i!ita +datorita acce"eratii"or !ari. Prevenirea dezorientarii Afecti ni !e miscare Miscari.. "a conditii"e de #-or. transpiratii reci. Daca in une"e ca#uri. roseata sau pa"oarea $etei. 9au" de #-or nu se !ani$esta dintr%o data in p"inatatea si!pto!e"or. so!n insu$icient. prin adaptare. verticalitate: Cercetari"e au sta-i"it ca !odi$icarea directiei in !iscarea capu"ui sau si!u"tan a corpu"ui in p"an ori#onta". dar !ai -eni n decat acesta.. acce"erarea respiratiei etc. prin anti$oane de -una ca"itate.denu!irea de B1ineto#aC. Cauze Cunoscut si su. in trei $a#e succesive. ci in !od treptat. "a acestea se pot adau a tu"-urari a"e ec&i"i-ru"ui si tu"-urari in !iscari"e !e!-re"or. e"e sunt in "e atura cu re$"e'e"e statice de postura si de redresare. . $ie de une"e rese"i in siste!u" de a"i!entare. accelerare. iar !iscarea in directie vertica"a de pata auditiva din sacu"a. si anu!e( . "e anari puternice. a!ete"i.

% % Prevenire :revenirea rau"ui de #-or se $ace atat inaintea. pare o-osit si se si!te ca atare. are sen#atia de vo!a. -iscuiti. isi ur!areste oarecu! speriat proprii"e sen#atii interne ori sen#oria"e. in ace"asi ti!p. dar super$icia"a. reco!andarea de a privi spre pa!ant si de a%si $i'a aportoru" de aer proaspat spre $ata. co!-aterea neincrederii si a $ricii de #-or.!imptome % in pri!a $a#a. sunt reco!andate ur!atoare"e !asuri pro$i"actice( so!nu" su$icient de noapte. pana "a o"irea co!p"eta a sto!acu"ui. o a"i!entatie adecvata. de reutate de a vo!a. In aeronava. nu sunt per!ise -auturi"e ca"de. dupa care. sunt reco!andate ur!atoare"e !asuri pro$i"actice( distrarea ca"atori"or sensi-i"i "a #-or prin o$erirea de #iare si reviste. po#itia in $oto"iu $iind cu capu" re#e!at de tetiera. /unt contraindicate cantitati !ari de &rana. !ancaruri"e rase si ca"de si. cu o ora inainte de deco"are. pra*ituri sarate. sunt reco!andate sucu" rece de $ructe acrisoare. toata aceasta si!pto!ato"o ie dispare si ca"atoru" se resta-i"este. cu &rana "a -ord. du-"ata de a!ete"i si de &ipersa"ivatie) in $a#a a doua. constand in pes!eti. un pa&ar de suc rece de $ructe acrisoare sau ca$ea tare. persoane"e care au consu!at a"i!ente neindicate tre-uie sa ocupe "ocuri"e din $ata sau ce"e din !i*"oc. de ase!enea. treptat. a nasu"ui si a ce$ei. pu"su" devine s"a-. cat si in ti!pu" #-oru"ui( % inainte de #-or. ca"atoru" este tacut. iar respiratia acce"erata. prin discutii cu persoane co!petente si prin "iteratura adecvata de specia"itate. carne rece s"a-a si sunca s"a-a. inc&ide oc&ii. c&iar cu -ucati de &eata a"i!entara +arti$icia"a. cu u"eru" ca!asii desc&eiat si cu a-do!enu" stans -ine cu centura $oto"iu"ui. ceea ce ii !areste tea!a. $iind ur!ata de apatie si de#interes) in $a#a a treia. de !ini!u! opt ore. a-sent. apare transpiratia $runtii.. are "oc "a s$arsit vo!a repetata. iar ca "ic&ide. spu!oase si a#oase. rea#e!a capu". *bor l si sanatatea :rincipii"e care stau "a -a#a contro"u"ui !edica" pentru securitatea #-oru"ui sunt( % suprave &erea !edica"a activa a sanatatii persona"u"ui navi ant) % contro"u" i ienic a" conditii"or de !unca si de trai a"e persona"u"ui navi ant. ori ceai racit. . supe"e si cior-e"e. putin coniac. % in ti!pu" #-oru"ui. tea!a de #-or creste. odata cu !arirea sen#atiei i!inente de vo!a.

% % % % % % % Detinatorii de "icenta sau pi"otii e"evi nu vor e'ercita privi"e ii"e "icentei pe care o detin si a ca"i$icari"or sau autori#atii"or asociate in ca#uri"e in care se constata o di!inuare a aptitudini"or !edica"e care ar putea sa%I $aca incapa-i"i sa e'ercite. spar erea p"a$onu"ui de #-or etc. in conditii de si uranta.. asupra te!pera!entu"ui. Cerinte me!icale :i"otu" este supus unui contro" !edica". sup"i!entar) ridicarea nive"u"ui cunostinte"or !edica"e. a tuturor date"or ce caracteri#ea#a reactivitatea or anis!u"ui in ti!pu" #-oru"ui si re#istenta sa.Aceste principii se ap"ica prin diverse !i*"oace. "a incepatori !ai a"es.E atunci cand( % % % % au $ost spita"i#ati sau in trata!ent pentru o perioada !ai !are de 16 ore au su$erit operatii c&irur ica"e sau proceduri de investi are interna ur!ea#a un trata!ent !edica!entos re u"at este nevoie sa poarte per!anent "enti"e de corectie a vederii Oricare detinator a" unui certi$icat !edica" e!is in con$or!itate cu FA9% FCL partea a 8% a +cerinte !edica"e. daca este ca#u") diverse o-servatii !edica"e. in carnetu" de sanatate a" persona"u"ui navi ant. reactivitatii !ari"or $unctiuni a"e or anis!u"ui etc. i!preuna cu instructoru" de #-or) notarea. caracteru"ui. care constata( .) constatarea !odu"ui de suportare a suprasarcini"or in ca#u" aparitiei rau"ui de avion. "a so" ori "a #-or. a -o"ii de ina"ti!e) inter#icerea te!porara de "a #-or. care consta in ur!atoare"e operatii( % ur!arirea !odu"ui cu! reactionea#a or anis!u" persona"u"ui navi ant "a actiunea di$eriti"or $actori care apar in ti!pu" #-oru"ui +a"titudinea *oasa. !ai $recvente) ana"i#a #-oru"ui. aceste privi"e ii si tre-uie sa in$or!e#e $ara intar#iere Autoritatea sau A. pre"e eri si se!inari#ari asupra pro-"e!e"or ridicate de !edicina aeronautica. $or!e si !etode si e"e sunt sc&itate in ce"e ce ur!ea#a. si sesi#area rese"i"or ap"icarii nor!e"or i ienice de #-or. prin discutii.) o-servarea !edica"a a supunerii "a un antrena!ent.

si c.("(i n( #oate fi #"anificat "a *bor8 )aca a con&(mat orice fe" )e a"coo"8 mai )e%reme )e 02 ore anterioare9 N( are %oie &a o#ere*e "a o a"coo"emie )e #e&te 182:7 • e&te con&i)erat &(b inf"(enta ba(t(ri"or a"coo"ice #er&ona"(" care are o imbibatie a"coo"ica in &an$e intre 18. o accidentare se!ni$icativa care i!p"ica incapacitatea de a e'ercita $uncia de !e!-ru a" unui ec&ipa* de conducere. in ca#u" raviditatii suspendarea va putea $i ridicata de catre Autoritatea pentru anu!ita perioada si in $unctie de conditii"e pe care aceasta "e considera potrivite si va inceta dupa ce detinatoarea va $i e'a!inata in con$or!itate cu ce"e sta-i"ite de catre Autoritatea dupa ce sarcina a "uat s$arsit si este considerata apta de a%si e$ectua sarcini"e ca !e!-ru a" ec&ipa*u"ui de conducere. Efecte ale alimentatiei si tratamentelor :entru a $i ad!is "a #-or. i!eidat ce s%a constatat. persona"u" navi ant tre-uie sa detina "icenta !edica"a inter!en de va"a-i"itate. ca este insarcinata. in $unctie de conditii"e pe care "e considera satis$acatoare. pentru a.: &i 0:9 • e&te con&i)erat in &tare )e ebritate #er&ona"(" care are o imbibatie a"coo"ica mai mare )e 0:9 • La cererea coman)ant("(i8 a (nei #er&oane )in con)(cerea aeroc"(b("(i8 a (n(i in&#ector a" oricarei a(toritati )e a%iatie abi"itate8 &e #oate cere te&tare a"coo"o&co#ica9 Ref(*(" in&eamna rec(noa&terea im#"icita9 b5 con&(m(" )e narcotice &a( )ro$(ri e&te c( )e&a%ar&ire inter*i&7 . si 6. va e'cepta detinatoru" de o noua e'a!inare !edica"a. tre-uie sa in$or!e#e Autoritatea despre aceasta. si de indata ce a trecut o perioada de 61 de #i"e in ca#u" i!-o"naviri"or. Ur!atoare"e aspecte "e ate de starea de sanatate a ec&ipa*u"ui vor $i suprave &eate( a5 con&(m(" )e a"coo"7 • nici (n membr( a" echi#a. o i!-o"navire care i!p"ica incapacitatea de a e'ercita $unctia de !e!-ru a" unui ec&ipa* de conducere pentru o perioada de 61 de #i"e sau !ai !u"t ) sau c. in scris. in ca# de accidentare sau in ca# de -oa"a.a. Certi$icatu" !edica" este suscepti-i" de a $i suspendat in ca#u" unei accidentari sau dupa o perioada atat de !are de -oa"a sua dupa con$ir!area sarcinii si( 1. sau daca Autoritatea. suspendarea va putea $i ridicata dupa e'a!inarea !edica"a a detinatoru"ui "icentei in con$or!itate cu ce"e sta-i"ite de catre Autoritatea si dupa ce acesta va $i asit apt pentru $uncia "a -ord pe care o e'ercita. sau -.

Intar#ierea re$"e'e"or. a"coo" si tutun ? duc "a aparitia si !ani$estarea !ai rapida a &ipo'iei. a rapiditatii in deci#ii. a &iperventi"atiei si a tuturor ce"or"a"te e$ecte $i#io"o ice ne ative "a care este supus or anis!u" u!an in ti!pu" #-oru"ui. -a#at pe o a"i!entatie ca"orica corespun#atoare. $o"osirea acestor produse daunea#a oricarui or anis! u!an. Z-oru" i!p"ica o stare de per$ecta sanatate si un !eta-o"is! ec&i"i-rat. in tim#(" *bor("(i n( e&te #ermi&a9 Nota: Se recoman)a e%itarea con&(marii a"imente"or care ar #(tea con)(ce "a )i&confort a"imente care fermentea*a57 i5 &omn(" &i o)ihna %or fi a&i$(rate in con)itii care &a re&#ecte norme"e )e i$iena a m(ncii &i in c(ant(m(" recoman)at )e "e$i&"atia in %i$(are 4 < ore 59 raceli incarcarea stomacului droguri( medicamente si efecte secundare /e cunoaste ca. !edica!ente"e cu e$ect psi&oe'itant sau psi&oin&i-ant e'ercita o in$uienta pertur-atoare. Dro uri"e. $u!atu" si !edica!ente"e daunea#a prin s"a-irea re#istentei or anis!u"ui "a so"icitari"e i!puse de conditii"e activitatii de #-or. o odi&na si o re"a'are !enta"a necesara intretinerii tonusu"ui propice des$asurarii activitatii de #-or. Desi nu in aceeasi !asura ca a"coo"u". care nu tre-uie su-apreciata de catre ce" care urca in aeronava.c5 con&(m(" )e tab"ete #entr( &omn8 e&te #ermi& c( acor)(" &i &(b &(#ra%e$herea me)ic("(i c(rant7 #"anificarea "a *bor &e %a face tinan) cont )e efect(" remanent a" ace&tora7 )5 con&(m(" )e #re#arate farmace(tice )i%er&e &e %a face &(b &(#ra%e$herea (n(i me)ic &#ecia"i&t8 mai a"e& in #erioa)a )e *bor9 S#ecia"i&t(" treb(ie &a fie ca#abi" &a #re%a)a e%ent(a"e inf"(ente a&(#ra or$ani&m("(i care ar #(tea inf(enta ne$ati% &i$(ranta *bor("(i9 A(tome)icatia n( e&te recoman)ata7 e5 Im(ni*ari"e treb(ie &a fie an(ntate &i monitori*ate7 f5 fo"o&irea a#arate"or )e &c(f(n)are treb(ie an(ntata8 #entr( a&e a&i$(ra com#en&area7 $5 )onarea )e &an$e n( &e face fara an(ntarea8 in #rea"abi" a con)(cerii in&tit(tiei7 h5 con&(marea hranei )e catre echi#a. . in enera". o-osea"a si stresu" ce se datorea#a e$ecte"or nocive a"e consu!u"ui de dro uri. a"coo"u".

!iscari"e pe care "e $ace pi"otu" in ti!pu" #-oru"ui. In pri!a $a#a se insta"ea#a o stare de eu$orie care in"atura Gcen#uraG.. a acuitatii si operativitatii perceptiei. scad vi i"enta. )%oseala . cu"!inand adesea cu insta"area starii de so!no"enta si c&iar a so!nu"ui. se insta"ea#a treptat starea de in&i-itie. so!ni$ere etc. distra atentia de "a !ediu" incon*urator si de "a e'ecutarea !anevre"or. Ce"e din cate oria a doua deter!ina reducerea nive"u"ui enera" de vi i"enta. a riscu"ui. cu"!inand cu so!no"enta si ador!irea "a !ansa. a discena!antu"ui. Dintre e$ecte"e sa"e ce"e !ai cunoscute sunt( % % % % % reducerea capacitatii de "ucru a creeru"ui) cresterea perioade"or de "atenta a reactii"or !otorii) scaderea capacitatii de concentrare) scaderea re#istentei "a o-osea"a) in p"us.. punandu%" adesea in situatii critice de accident. In$"uienta pertur-atoare a a"coo"u"ui asupra co!porta!entu"ui in #-or are doua $a#e( $a#a pri!ara de e'itatie si $a#a secundara de in&i-itie. sau in ti!pu" activitatii de pi"ota* sa nu se ad!inistre#e !edica!ente care pertur-a dina!ica nor!a"a a activitatii psi&ice. sa se renunte "a activitatea de #-or. care incepe "a 1%6 ore dupa in erarea a"coo"u"ui.Ce"e din pri!a cate orie incita stari de eu$orie sau e'a"tare. "a su-esti!area riscu"ui. In p"us. Tutunu" este recunoscut de tot !ai !u"ti cercetatori in do!eniu" !edicinii si psi&o"o iei ca $actor pertur-ator a" e$icientei activitatii de #-or. reactivitatea sensorio!otorie. Aceasta i" $ace pe ce" a$"at in aeronava sa recur a "a !anevre i!prudente. cu toate consecinte"e ne ative care deriva de aici. Alcoolul A"coo"u" este ina!icu" ce" !ai pri!e*dios a" o!u"ui de "a !ansa. pentru a%si aprinde si tine ti ara. capacitatii de concentrare a atentiei. In cea de a doua $a#a. Iata de ce devine a-so"ut necesara respectarea reco!andarii ca inainte de urcarea in aeronava. care duc "a precipitare in e$ectuarea !anevre"or. care se so"dea#a adesea cu co!iterea unor accidente de aviatie. e"i-erea#a i!pu"sivitatea. iar in cursu" unui trata!ent cu psi&osti!u"ante sau psi&osupresoare +sedative. a coordonarii si preci#iei !iscari"or. date $iind tentatia pe care o e'ercita asupra !u"tor pi"oti si e$ecte"e necontro"a-i"e pe care "e produce asupra dina!icii co!porta!entu"ui "a !ansa. a resivitatea si di!inuea#a considera-i" capacitatea de eva"uare si anticipare a situatii"or critice. e"e $avori#ea#a si acce"erea#a insta"area o-ose"ii.

des$asurata in "i!ita"e pro ra!u"ui #i"nic o-isnuit. scartaitu" unei usi. concreti#andu%se in deteriorarea indicatori"or principa"e"or $unctii si procese psi&ice % perceptie. Dintre nu!eroase"e cau#e care o provoaca cita!( . creste perioada de "atenta a !iscari"or. sen#atie de s"a-iciune $i#ica +"ipsa de v"a a. atentie. inter!itent si popu"at cu vise teri$iante. # o!otu" picaturi"or de apa de "a ro-inet etc. provocate de con$runtarea directa sau indirecta cu situatii critice. so!no"enta sau. In $unctie de $e"u" de !ani$estare. distin e! o o-osea"a natura"a si o o-osea"a acu!u"ata.In cate oria $actori"or interni derivati se inc"ud o-osea"a si stari"e e!otiona"e puternice. O-osea"a psi&ica se ras$ran e cu precadere asupra capacitatii inte"ectua"e si e!otiona"e.. cat si in aparitia unor stari su-iective speci$ice. o-osea"a poate $i $i#ica si psi&ica. 9epausu" si odi&na de o-icei nu o in"atura) !ai !u"t ea pertur-a insusi so!nu". atentia si ec&i"i-ru" e!otiona". capacitatea de !unca a su-iectu"ui resta-i"indu%se in tota"itate. -ioc&i!ia. incordare. O-osea"a este un proces de acu!u"are a unor e$ecte cu caracter pertur-ator. incepand cu u"ti!u" s$ert a" duratei #i"ei de "ucru. aceasta o-osea"a dispare aproape co!p"et. de "ucru. !ecanis!e"e de autocontro" +autostapanire. /pre deose-ire de o-osea"a natura"a. o-osea"a acu!u"ata se caracteri#ea#a prin su!atia te!porara a e$ecte"or) ca ur!are. !ecanis!u" si cau#e"e care o provoaca. :ri!a apare in ti!pu" activitatii curente... Ea devine ast$e" o stare de $ond cu care su-iectu" intra "a inceputu" pro ra!u"ui de activitate. De re u"a ea incepe a se $ace resi!tita su-iectiv. eneratoare de accidente. Dupa ter!inarea pro ra!u"ui de "ucru si dupa perioada o-isnuita de so!n. se!na"i#ate prin inter!ediu" sen#atii"or +sen#atii de o-osea"a. care devine super$icia".. ponderare. este tot !ai acut resi!tita in p"an su-iectiv. "una etc. di!potriva.actiunea unor sti!u"i s"a-i si -ana"i din !ediu" e'tern +vocea c&iar soptita a ce"or din *ur. ea do-andeste persistenta. andire. $ie unui re i! de su-so"icitare. :ri!a a$ectea#a cu precadere !uscu"atura( scad $orta !uscu"ara si durata unui e$ort. iar ratia de scadere a randa!entu"ui devine din ce in ce !ai !are. !arindu%si intensitatea dupa $iecare noua secventa +#i. re$u"are. ce$a"ee. :e !asura ce ea se accentuea#a. Acest $e" de o-osea"a se insta"ea#a de o-icei "a cei care depun o activitate ce so"icita structuri"e sen#orio%inte"ectua"e. irasci-i"itate. apar discoordonari. Dupa dina!ica si persistenta in ti!p. e'pri!ate atat in scaderea nive"u"ui o-iectiv a" per$or!antei in cadru" activitatii date.. surescitare. cu scopu" de a se e"ucida continutu". cen#ura etc. si a" trairi"or e!otiona"e +discon$ort. reutate in des$asurarea rationa!ente"or si in concentrarea atentiei. sapta!ana. re#istenta. tre!uraturi a"e !e!-re"or. etc.. !e!orie.. -io$i#ica. psi&o"o ia. a!etea"a. respectiv ec&i"i-ru" e!otiona". tendinta "a e'p"o#ii co"eroase su. O-osea"a este un $eno!en $i#io"o ic care survine dupa e'ercitarea oricarei activitati) ce" in cau#a este supus $ie unei so"icitari intense. Cu studiu" sau se ocupa in pre#ent !ai !u"te discip"ine( !edicina. /u-iectiv se traduce prin stari de tensiune si incordare. $i#io"o ia.

o pro ra!are operationa"a a activitatii de #-or. co!andantu" de aeronava care poarta intrve aptit !inea proprie Cu tot e'a!enu" !edica". co!porta o a$ectare a activitatii. !e!orare%reactua"i#are. . De aceea tre-uie ur!at un ra$ic.% % % % % % intensitatea si durata activitatii des$asurate +co!p"e'itatea si vo"u!u" sarcini"or de perceptie. O-osea"a !enta"a este provocata de carente in pro ra!u" de odi&na. a randa!entu"ui de #-or "a orice individ.) $actorii ne$avora-i"i ai !ediu"ui socia" in care se des$asoara activitatea data +re"atii interpersona"e tensionate. cu consecinte nep"acute asupra vietii si co!porta!entu"ui individu"ui. poate $ace rese"i in te&nica de pi"ota*. etc. Un pi"ot o-osit pus in stare de ur enta.a re$er in !od deose-it "a FACTO9UL U.. Bineinte"es ca inainte de a incepe #-oru" se e'ecuta pre atirea teoretica de specia"itate. de a actiona intr%o situatie ce necesita re$"e'e rapide. de stresu" datorat unor dese incidente de #-or. rad de po"uare c&i!ica si sonora. :entru recuperarea capacitatii de "ucru este nevoie de ti!p !ai inde"un at. In cadru" co!isiei !edica"e e'ista o pro-a $oarte interesanta % :/I<OTE<NICA pe care . totusi se !ai strecoara si une"e erori conse!nandu%se con$ir!area aptitudinii GaptG sau GinaptG pentru #-or. inc"usiv cei ce deturnea#a activitatea. ceea ce $ace ca o-osea"a neuropsi&ica sa $ie considerata $or!a de o-osea"a cea !ai co!p"e'a.) raspunderea pe care o i!p"ica activitatea data) %$actorii ne$avora-i"i ai !ediu"ui $i#ic +i"u!inat. dureri de cap si ti!pi de reactie pre"un iti. de o viata de $a!i"ie anor!a"a. E$ecte"e o-ose"ii se !ani$esta prin sen#atie de so!n. di$icu"tati in concentrare. /u-iectiv este !ai reu suportata. ducand in $ina" "a incidente sau accidente de #-or. respectiv instru!entu" de #-or isi pune si e" a!prenta daca respectivu" pi"ot poate !er e !ai departe sau se opreste din !ers. datorata unei activitati $i#ice si psi&ice intense.AN. te!peratura. Dupa acest e'a!en !edicu" care se ocupa cu $or!area pi"otu"ui. :i"otu" care da se!ne de o-osea"a tre-uie evitat de a $i ad!is "a #-or.) !otivatie sca#uta sau ne ativa pentru !unca des$asurata) discrepanta !are intre co!p"e'itatea si di$icu"tatea sarcini"or de !unca si nive"u" de pre atire +co!petenta. a individu"ui) !onotonie si su-so"icitare. care este destu" de sever. andire%re#o"vare de pro-"e!e etc. de a"ti $actori e'terni. pana "a re$acerea sa psi&o%pato"o ica. O o-osea"a e'cesiva. u!iditate. c"i!at de !unca represiv.

respiratia devine nere u"ata. "ri. nu Ie aduc "a cunostinta se$iIor ierar&ici pentru a $i p"ani$icati sa e'ecute nu!ai anu!ite #-oruri +cand vre!ea este -una. nor!e care se re asesc in Codu" aerian. a"tii nu suporta #-oru" instru!enta". di!inuarea activitatii respiratorii. Into'icatia cu acest a# este pericu"oasa pentru or anis!. Risc l la to%ine unuri periculoase Un transport care contine !ar$uri ce necesita conditii specia"e de !anipu"are in con$or!itate cu natura acestor !ar$uri poarta denu!irea si!-o"ica de -unuri pericu"oase. . iar !odu" cu! aceasta se insta"ea#a nu este si!tita de pi"ot. deoarece o'idu" de car-on este inodor si nu irita !ucoasa na#a"a.. In $ina" se produce pierderea cunostintei. dureri din ce in ce !ai !ari a"e capu"ui. insa pe parcursu" procese"or de instruire s%a dovedit in !are !asura corect verdictu" psi&o"o u"ui cu aprecierea instructoru"ui de #-or. s"a-irea $ortei !uscu"are.!u"ti dintre pi"oti au i norat%o. #-or de durata. ca#uri specia"e de #-or. unde se $o"oseste !asca de o'i en presuri#ata. Con$u#ia..preca tii inaintea #bor l i Toate situatii"e de #-or creea#a pi"otu"ui o stare de $apt care nu se !ani$esta "a $e" "a toti pi"otii % unii nu suporta #-oru" "a ina"ti!e c&iar daca $o"osesc !asca de o'i en.are parte din acestia sunt depistati de e'perti#a !edica"a precu! si de catre co!andantii instructori de #-or in procesu" de instruire si controa"e in #-or in vederea acordarii "icentei sau in cadru" unui contro" de rutina. insa avtnd in vedere $a#e"e in care se pre ateste pi"otu" si apoi !isiuni"e de #-or incredintate co!p"etate de intrea a a!a de situatii e'e!p"u( #-or acro-atic. #-or "a ina"ti!e. pi"otu" tre-uie sa asi ure venti"atia ca-inei prin desc&iderea $erestre"or de aerisire si sa recur a "a $o"osirea !astii de o'i en. au sen#atii $a"se ? #-oru" de noapte creea#a di$icu"tati in aprecierea "u!ini"or +de -ord si ce"e de aeroport % -a"i#a*. deci pre#enta a#u"ui in ca-ina nu este se!na"ata "a ti!p. cu"!inea#a cu resea"a pi"oti"or care isi dau sea!a de di$icu"tati"e pe care Ie au. pertur-area vederii si vo!a. Into'icatia se !ani$esta pro resiv prin dureri usoare de cap in #ona $runtii. #-or instru!enta". . prin aceasta se c"asi$ica #-oru" respectiv deter!inand ap"icarea conditii"or specia"e ce sunt sta-i"ite prin nor!e"e OACI si FAA.a fata !e pasa"eri #bor l la inaltime . In ca#u" se!na"arii acestor si!pto!e. #-or de noapte. :oate nu su$icient in pri!a $a#a de pre atire. Mono#idul de car%on provenit de la incalzitoare In a#e"e evacuate in ur!a co!-ustiei !otoru"ui se aseste si o'id de car-on. pu"su" se acce"erea#a si apar convu"sii care in $ina" produc co!a si !oartea. dureri !ai !ari si sen#atie de pu"satie a ta!p"e"or.

din interioru" oase"or $ronta"e si a" oase"or !a'i"are superioare % sinusuri"e $ronta"e si !a'i"are % a*un "a aceeasi presiune at!os$erica cu cea a a"titudinii respective. indeose-i "a deco"are si in ti!pu" #-oru"ui. Dureri"e de dinti sunt !ai $recvente "a urcare si sunt datorate in$"a!atiei pu"pei dentare. a$ectiuni care astupa ori$icii"e de interco!unicare a sinusuri"or $etei cu e'terioru". -arotrau!a cavitati"or na#a"e secundare nu are "oc. $ara nici o interventie din partea noastra. :revenirea si trata!entu" nevra" ii"or dentare constau. din ti!pu" #-oru"ui. trata!entu" se $ace prin ad!inistrarea % su. pentru ec&i"i-rarea presiunii aeru"ui. dand "oc in $e"u" acesta "a di$erente -aro!etrice ca ur!are a variatiei de a"titudine.. dar constituie totusi o a$ectiune $oarte suparatoare si $recvent inta"nita. :revenirea si trata!entu" acestei -arotrau!e consta in desc&iderea ori$icii"or de interco!unicare a"e sinusuri"or $etei cu e'terioru". de !edica!ente anticon estive si antiin$"a!atorii in stare "ic&ida. cu dureri "oca"i#ate in dreptu" sinusuri"or $ronta"e ori !a'i"are. iar in ti!pu" #-oru"ui % in ad!inistrarea de antinevra" ice ener etice cu e$ect de durata ori repetate in ca# de nevoie. carii"or dentare avansate. Ne&ral"ia !entara Dureri"e de dinti si de !ase"e nu au o "e atura directa cu conditii"e deose-ite. "a -ord. p"o!-e"or ca#ute si netratate. /e !ai reco!anda repaus. si de aeroso"i cu anti-iotice "a so". toate acestea ad!inistrate c&iar inainte de deco"are. La oa!enii sanatosi. !eteoro"o ice. cu u!e#ea"a si puternici curenti de aer rece. Ea se inta"neste doar "a cei cu in$"a!atii acute sau cronice a"e !ucoasei na#a"e. prin inter!ediu" unor !ici ori$icii din prea*!a coane"or na#a"e superioare. Cu! inc&iderea pato"o ica a acestor ori$icii este datorata in !are !a*oritate con estiei si in$"a!arii !ucoasei na#a"e. $iindca interco!unicarea "or cu e'terioru" este per!anenta. Aceste o"uri. Aceasta tu"-urare se !ani$esta. ca"dura "oca"a si antinevra" ice ener ice. indeose-i in anoti!puri"e cu !ari variatii de !acroc"i!at. Flat o#itatea !e inaltime .$or!a de picaturi in nas.arotra ma ca&itatii na#ale sec n!are O a"ta tu"-urare cau#ata de in$"uenta $actori"or e'terni este -arotrau!a cavitati"or na#a"e secundare. dureri cu atat !ai accentuate cu cat di$erenta de presiune -aro!etrica dintre so" si a"titudine este !ai !are. dureri care incetea#a "a catva ti!p de "a ateri#are. "a so". an rene"or pu"pare. sinu#ite ori po"ipi. precu! si resturi"or de radacini dentare. in repararea danturii. p"ine cu aer. care consta intr%o su$erinta in ti!pu" #-oru"ui a sinusuri"or $etei % indeose-i a ce"or $ronta"e % care in !od nor!a" sunt p"ine cu aer si in interco!unicare cu e'terioru". dupa ca#.

i se ap"ica aparatu" cu !asca de o'i en. a a#e"or $"atu"ente si a continutu"ui intestinu"ui ros. aceste dureri se tratea#a cu antinevra" ic. scade presiunea at!os$erica. dureri ce iradia#a spre si de%a "un u" -ratu"ui stan . $ara -auturi a#oase +si$on. i se o$era un pa&arut cu o -autura a"coo"ica tare. adica apare o suprapresiune in sto!ac si intestine."i!-a +nu se in &ite.. Aceste or ane cavitare contin a"i!ente si -auturi in erate. sen#atie i!inenta de de$ecare. a" caror !od de !ani$estare este descris in continuare( % angina pectorala se !ani$esta prin dureri toracice -ruste. I!potriva co"ici"or se reco!anda evacuarea. /uprapresiunea a#e"or din sto!ac si intestin. acute. cu co!prese ca"de pe a-do!en. cat !ai aproape de po#itia ori#onta"a. asa cu! se arata in ce"e ce ur!ea#a( a) durerile de cap si de dinti .. ceea ce crea#a o di$erenta de presiune intre aeru" e'terior si a#e"e or ane"or cavita"e. i se ad!inistrea#a o ta-"eta de nitro "icerina su. si e!iteri ana"e de a#e $"atu"ente +vanturi. dupa care pasa eru" va sta cu"cat. odata cu !arirea a"titudinii. datorita distensiei sto!aca"e. reco!andandu%i%se -o"navu"ui sa in &ita doar sa"iva in care treptat se di#o"va ta-"eta. intrucat pot $i date de an ina pectora"a sau de in$arctu" !iocardic. da sen#atii de tensiune in a-do!en. sucuri de $ructe acidu"ate. si cu repaus a-so"ut. Al"iile Denu!irea de a" ii in "o-ea#a diverse"e dureri care pot avea cau#e di$erite si deci si trata!ente di$erite. cu sedative si cu so!ni$ere) b) durerile in cutia toracica %piept&. prin eructatii a#oase +ra aie"i. iar distensia intestina"a !ai adau a si co"ici"e a-do!ina"e +dureri de -urta.Tu"-urarea cunoscuta su."i!-a pana "a co!p"eta di#o"vare. pe care o va !entine su. :revenirea si trata!entu" $"atuo#itatii de ina"ti!e se asi ura printr%un re i! a"i!entar si &idric adecvat. In ti!pu" deco"arii si "uarii ina"ti!ii de #-or. Trata!entu" se rea"i#ea#a incepand cu ase#area -o"navu"ui in po#itie *u!atate se#and +nu cu"cat. ridic&i.. "a HC%u" aeronavei. asi urarea evacuarii continutu"ui intestinu"ui ros inainte de deco"are.aceasta denu!ire se !ani$esta printr%o stare de su$erinta a unor or ane di estive % sto!ac si intestine % !ai a"es a intestinu"ui ros. In enera". presand % totodata % si cordu". Aceste dureri necesita o inteventie i!ediata. care tinde sa se ec&i"i-re#e cu cea e'terioara in !od spontan. de -a"onare. !ai a"es dupa un e$ort sau a itatie. in ti!pu" #-oru"ui. de su$ocare si de arsuri in spate"e sternu"ui +osu" !ediu a" pieptu"ui pe $ata sa posterioara.. reutate respiratorie prin i!pin erea in sus a dia$ra !ei. insotite de sen#atia de o-structie toracica. $ara a"i!ente a#o ene +$aso"e.. evacuandu%se surp"usu" de a#e in e'terior. in $oto"iu" sau "asat pe spate. . tratarea constipatiei..

stran u"atie. Trata!entu" dureri"or surde si per!anente a-do!ina"e o-"i a "a repaus cu"cat. de "ipsa de aer. !ai a"es. dia-et. Aceste dureri pot $i deter!inate de a$ectiuni a"e or ane"or di estive sau uro% enita"e. si!turi"or. in a!-e"e ca#uri. in stan a sau in dreapta. dureri"e apendice"ui ceca" sau dureri"e !enstrua"e. se ad!inistrea#a antinevra" ice si se ap"ica !asca de o'i en. -o"i de ini!a. repaus a-so"ut cu inter#icerea vor-irii. in ti!pu" unor -o"i. care incepe cu tu"-urari a"e atentiei. rinic&i%"o!-e +sa"e. c&iar cu pierderea cunostintei. cat si in repaus % intense si de durata. In ca#u" dureri"or !enstrua"e. -o"navu" $iind in stare de soc. Trata!entu" "ipoti!iei +"esinu"ui. "ivid.. E"e pot $i e'tre! de puternice si -ruste. c) durerile de abdomen %burta&.coaste.% infarctul miocardic se !ani$esta prin dureri toracice precordia"e % atat in !iscare. epi"epsie. in specia" ini!a si p"a!ani. co!prese reci pe a-do!en. otraviri. andirii. Sen#atia !e s focare /u$ocarea este enerata. e"ectrocutare. % care se !ani$esta per!anent in a$ectiuni"e cronice a"e -ron&ii"or % si de e!$i#e!u" pu"!onar. Trata!entu". co!otie cere-ra"a. cu inter#icerea -auturi"or si a !edica!ente"or +in a$ara de ca#u" cand -o"navu" isi cunoaste -oa"a si are "a e" !edica!entu" respectiv. precu! si de etapa -o"ii respective si tre-uie . Lesin l /tarea de "esin consta in pierderea su-ita a cunostintei. Trata!entu" o-"i a "a repaus a-so"ut $i#ic si psi&ic +$ara a itatie in *ur. e"i-erarea parti"or stranse de i!-raca!inte si ap"icarea !astii cu o'i en. ca( apo"e'ie. ca a" oca"!in sau spas!overin.. co!prese ca"de in "ocuri"e dureroase +$icat% su. de intestine. dupa ca#. se ap"ica co!prese ca"de pe a-do!enu" in$erior in po#itia cu"cat si se ad!inistrea#a antinevra" ice puternice. in dreapta. $iind deci a-so"ut necesara indepartarea curiosi"or. in $unctie de cau#e"e care "%au provocat. a socuri"or puternice. in care ca# se nu!esc co"ici % !ai $recvente "a $icat si rinic&i % spre deose-ire de dureri"e a-do!ina"e surde si per!anente. In ca#u" co"ici"or se reco!anda repaus cu"cat. este variat ca atitudine !edica"a si !edicatie.. iar ca !edicatie( spas!overin. indica po#itia *u!atate se#and. cu anu!ite reactii a"e or ane"or interne. de !a"adia ast!atica +ast!u". ca( inec. care are ca si!pto! principa" respiratia reoaie si sen#atia de su$ocare. ca si in ur!a unor situatii specia"e anor!a"e. dintre care !ai $recvente sunt ce"e de sto!ac. Aceasta stare de pierdere a cunostintei apare in ur!a accidente"or !ari.

pentru a "e inca"#i. :entru cresterea tensiunii arteria"e. se insu$"a vapori de a!oniac sau de par$u! tare. i se introduce o -atista &e!uita intre dinti. apucand%o cu un ti$on sau cu o -atista +ast$e" a"uneca din !ana. Daca $ata -o"navu"ui este de cu"oare rosie sau invinetita. ur!arind secundaru" ceasu"ui. de partea stan a a "arin e"ui.cap pentru a i%" aduce in pre"un irea corpu"ui. centura. ca in epi"epsie. tinerea capu"ui ap"ecat spre u!aru" stan . i se asi ura -o"navu"ui aer proaspat prin tu-u" de aer venti"ator. c&i"oti. se procedea#a ast$e"( se stropeste $ata cu apa rece sau cu si$on de "a &eata. #-or p"an. In ca# de convu"sii +contracturi puternice a"e !ari"or rupe !uscu"are.. care este sca#uta in ca# de pa"oare a $etei. ceea ce se rea"i#ea#a prin( des$acerea i!-raca!intei "a at. !iscarea rit!ica a "i!-ii. pentru a nu%si !usca "i!-a si pentru a nu%si s$ara!a dintii prin contractura puternica a !usc&i"or !aseteri +!asticatori. tota" sau partia". In ca#u" unor anu!ite -o"i #-oru" este contraindicat. sutien. -o"navu" se asea#a cu"cat pe spate. variate $ata de ce"e de "a so". posi-i"itati"e de adaptare "a noi"e conditii de $unctionare "a -ordu" avionu"ui. in rit!u" respiratiei nor!a"e. in "ipsa caruia apare cu"oarea pa"ida a $etei. se adaptea#a "a conditii"e din ti!pu" #-oru"ui.. in pri!u" rand. indepartarea eventua"e"or corpuri straine din ura +dantura arti$icia"a. nu se sc&i!-a po#itia corpu"ui ce"ui "esinat. pentru a usura respiratia. se asea#a in po#itie *u!atate se#and. :entru aceasta. pentru a%i !entine ura desc&isa. Daca cu"oarea $etei este pa"ida. . se $reaca +!asea#a. i se asea#a !asca de o'i en ori i se $ace respiratie arti$icia"a.. dupa ca#. din $arin e si din nas. se practica un !asa* usor a" ini!ii. indepartarea cu un ta!pon de vata a !uco#itati"or din ura. dep"asarea in *os a !a'i"aru"ui in$erior. Ase#area -o"navu"ui se i!pune a $i di$erita. ca( oprirea &e!ora iei. intreruperea curentu"ui e"ectric etc. se indepartea#a cau#e"e !a*ore. a"-ena. variate dupa ca#. tra and de ea de 63 de ori pe !inut. cai"e respiratorii tre-uie sa $ie "i-ere.. In ace"asi ti!p. cu picioare"e ceva !ai sus. In oricare ca# de "esin. $iindca or anis!u" -o"nav pierde.adaptat dupa ca#. Contrain!icatiile #bor l i !in p nct !e &e!ere me!ical Or anis!u" sanatos. nu!ita popu"ar B-oa"a copii"orC. pentru a se !icsora cantitatea de san e arteria" sau venos care da cu"oarea rosie a $etei. ascensiune. "a deco"are. "a piept. asa cu! a! va#ut din capito"e"e precedente. tra erea "i!-ii.. i se asea#a doar ceva !oa"e su. picioare. intr%un rit! de =3 de "ovituri pe !inut. e'tre!itati"e +!aini. "a !i*"oc + u"er. in $e"u" acesta $aci"itand po#itia nor!a"a de respiratie( se indepartea#a o-iecte"e de care s%ar "ovi -o"navu" sau pe care ar putea sa "e rastoarne. prin "ovituri usoare cu pa"!a in re iunea precordia"a. pentru a !ari cantitatea de san e "a cap. indepartarea corpuri"or straine din cai"e respiratorii. ai o-ra#u"ui. co-orare si ateri#are.

Contraindicatii !a*ore se i!pun in ca#u" unor -o"i. precu! si in anu!ite stari $i#io"o ice. pneu!otora'u". accese"e de an ina pectora"a. -ronsita cronica. de orice natura si in orice $a#a. -o"navii sa intre-e pe !edicii "or curanti daca starea pre#enta a -o"ii "or "e per!ite sa nu $o"oseasca aerotransportu". e!$i#e!u" pu"!onar. -o"i a"e va"vu"e"or cardiace) % -o"i"e tu-u"ui di estiv. -o"i"e de $icat) % -o"i"e nervoase.) % -o"i"e cardiovascu"are +de ini!a si de circu"atie san uina. Este reco!anda-i" ca. ca( epi"epsia. ano!a"ii"e cardiace con enita"e ori casti ate. ca( in$arctu" cardiac cu o vec&i!e !ai !ica de 16 "uni. inainte de #-or. ad!itandu%se transportu" aeros doar dupa doua "uni de "a vindecare sau ce" putin #ece #i"e de "a operatii"e c&irur ica"e pe tu-u" di estiv. p"eurita.. . ur!atoare"e -o"i( % -o"i"e respiratorii ca( -ronsiecta#ia pu"!onara. &ipertensiunea arteria"a !are. sc&i#o$renia. con estia pu"!onara.. stari"e acute. "e ate de sarcina +dupa "una a opta. /unt contraindicate. dia-etu" neco!pensat. "a per!iterea #-oru"ui. si de varsta inaintata +cu e$icienta redusa a or ane"or. pneu!onia. ca( u"cere"e active astrice. in$"a!atorii si &ipertro$ice $arin iene +care a$ectea#a tro!pa "ui Eustac&e. psi&astenia rava) % -o"i"e conta ioase. astroduodena"e sau duodena"e.

ceata. atra atoare ca peisa* +repere pe so". auditiv. Concepte ale sen#atiilor O a"ta etapa a procesu"ui de insusire a cunostinte"or noi de catre e"evi este inte"e erea si enera"i#area !ateria"u"ui nou. 6. "u!ina soare"ui. respectiv sarcina%o-iectiv sau scopu" pe care i" are de atins) instructiuni re$eritoare "a conditii"e in care tre-uie atins scopu" +traseu" ce" !ai convena-i". decat una variata. dupa continutu" in$or!ationa" si dupa se!ni$icatie +se!na"e ce deriva din $eno!ene !eteo. Cunoasterea sen#oria"a.. Co!ponenta sen#oria"a are toc!ai ro"u" de a se"ecta si reco"ta in$or!atii uti"e pentru e"a-orarea si e$ectuarea operatii"or sau actiuni"or re "atoare. C"ase"e de se!na"e sunt( % % % % !esa*e prin care se e'pri!a pi"otu". cunoasterea prin perceptii si repre#entari este necesara si $o"ositoare pentru orientarea o!u"ui in !ediu" incon*urator. dar ea nu este su$icienta pentru a rea"i#a o . nici nu se poate concepe un proces de re "are in s$era uti"i#arii unei in$or!atii adecvate si su$iciente din punct de vedere cantitativ. propioceptiv. viscera". etc.) in a" doi"ea rind perceptia o!u"ui de "a !ansa este !ereu -o!-ardata cu se!na"e noi care repre#inta succesiunea ca"eidoscopica a e"e!ente"or din #ona pe care o parcur e!. o"$activ. precu! si tra$icu" in #ona de #-or. ina"ti!ea. % Cercetari"e psi&o"o ice au aratat ca o-osea"a neuropsi&ica este $avori#ata !ai curand de a!dianta !onotona. conditionata si sustinuta de o !are diversitate de surse in$or!ationa"e are o accentuata co!ponenta sen#oria"a. saraca in sti!u"i. In cursu" ei sunt so"icitati aproape toti ana"i#orii o!u"ui+ vi#ua"..Cap. ti!pu" de #-or etc. innourari"e.) starea si !odu" de $unctionare in ansa!-"u a aeronavei) se!na"e"e pe care "e enerea#a a!-ianta enera"a de $ond si care sunt e'tre! de variate. 1ineste#ic. precipitatii"e.. tacti". NOTIUNI DE :/I<OLOGIE Proces l !e informare Des$asurarea activitatii si respectiv co!porta!entu" individua" de pi"ota* se -a#ea#a pe in$or!atie. Din ce"e aratate !ai sus re#u"ta ca activitatea de pi"ota*.. De a"t!interi.

Perceptia co"niti&a O pri!a etapa in procesu" insusirii cunostinte"or de catre e"evi este perceperea activa a !ateria"u"ui de studiat. Dintre acestea ce" !ai des $o"osit este repetitia. Aceasta etapa si cea a $i'arii cunostinte"or sunt strans "e ate si asi ura i!preuna posi-i"itatea de ap"icare in practica a cunostinte"or. variat o$erit de perceptii si repre#entari.cunoastere !ai adanca a rea"itatii. se pot orienta !ai usor in rea"itate. % Fi'area cunostinte"or se rea"i#ea#a prin !ai !u"te !i*"oace. :rin repetitie "e aturi"e nervoase te!porare $or!ate in scoarta cere-ra"a cu pri"e*u" insusirii noi"or cunostinte sunt intarite. con$or! scopu"ui ur!arit. :erceptia o-iecte"or este -a#a cunoasterii "or. :rin insusirea corecta a notiuni"or. Cu a*utoru" si!turi"or. con$or! dorinte"or si interese"or sa"e. In procesu" de invata!ant insusirea noi"or notiuni de catre e"evi poate $i rea"i#ata pe doua cai( % inductiv. . cu e'e!p"e. Un a"t !i*"oc care contri-uie "a $i'area si conso"idarea cunostinte"or este ap"icarea acestora in practica. i"ustrand%o apoi cu $apte. se a-stra e apoi ceea ce este co!un si esentia" si se enera"i#ea#a note"e esentia"e $i'andu%"e in notiuni. este necesar ca e"evii sa "e ap"ice "a ca#uri noi. de$initii) deductiv. o!u" cunoaste di$erite"e ca"itati a"e o-iecte"or si $eno!ene"or. pot adopta o atitudine creatoare in activitatea "or. Date"e o-tinute prin cunoasterea sen#oria"a sunt pre"ucrate cu a*utoru" andirii % proces cercetat de psi&o"o ie % rea"i#andu%se ast$e" o cunoastere rationa"a a rea"itatii. :erceptii"e si repre#entari"e despre o c"asa de o-iecte ase!anatoare sunt co!parate pentru a se putea sta-i"i ase!anari"e si deose-iri"e intre e"e. o "e e. dupa ce a $ost insusita o de$initie. e"evii pot stapani cu usurinta !ateria"u" -o at. :erceptia are un caracter activ. sa e'p"ice noi $eno!ene prin "e ea stiinti$ica insusita. persoana care percepe isi indreapta atentia !ai !u"t asupra unor aspecte a"e o-iectu"ui respectiv. intrucat notiuni"e re$"ecta ceea ce este esentia" si enera" pentru o c"asa de o-iecte si $eno!ene. /e pre#inta notiunea noua sau de$initia. se"ectea#a i!presii"e pe care "e pri!este de "a acest o-iect. For!area priceperi"or si deprinderi"or constituie o a"ta etapa in procesu" de insusire a cunostinte"or de catre e"evi. :erceptia unui !ateria" nou este !ai c"ara si !ai precisa daca se spri*ina pe une"e cunostinte do-andite anterior despre ace" !ateria" sau daca e"evu" are de acu! o e'perienta acu!u"ata in "e atura cu e"e. divers.

e"a-orate si invatate anterior..e!oria se de$ineste ca procesu" de re$"ectare a e'perientei acu!u"ate anterior. deci nici cea de pi"ota* nu se poate des$asura cu randa!ent opti!. . .. re"ativ independente de ti!p si inre istrarea "or in !ecanis!e"e pastratoare de "un a durata. Asadar in re "area co!porta!entu"ui de pi"ota*.E'perienta anterioara a e"evi"or e'ercita o in$"uenta puternica asupra preci#iei perceptiei. Daca in decursu" acestui interva" actionea#a un nou sti!u" sau un $actor pertur-ator +# o!ot. necesar inre istrarii pe suportu" -ioe"ectric. trau!atis! cere-ra" etc. pe -a#a e'p"icatii"or date de catre instructor sau pe -a#a "ecturii din !anua" si din a"te carti. in$or!atia respectiva se ster e.. Adesea e"evii isi insusesc cunostinte"e despre $eno!ene eo ra$ice. daca nu se ape"ea#a "a e'perienta anterioara. stari e!otiona" a$ective si !otivationa"e. :entru a pre ati pe e"evi ca sa perceapa activ nou" !ateria" instructoru" or ani#ea#a Gconvor-iri introductiveG. cunostinte etc.) pastrarea) reactua"i#area. Fi'area sau !e!orarea consta dintr%un ansa!-"u de operatii de trans$or!are si codi$icare succesiva a in$or!atiei sau e'perientei pre#ente in e"e!ente psi&ice interne sta-i"e +i!a ini. asupra inte"e erii !ateria"u"ui nou.. Tre-uie retinut insa $aptu" ca in procesu" de invata!ant nu este totdeauna posi-i" si nu este totdeauna necesar sa se porneasca de "a perceptii. !e!oria devine o co!ponenta a-so"ut indispensa-i"a. aeronautice. actua"i#and ace"e repre#entari care ii a*uta sa perceapa !ai c"ar sau "e starneste interes si curio#itate pentru !ateria"u" care va $i pre#entat.. Asteptarea Nici o activitate. de "a contactu" direct cu o-iecte"e si $eno!ene"e. O in$or!atie nou receptionata nu se $i'ea#a i!ediat. atat in $or!a structuri"or in$or!ationa"e +i!a ini % repre#entari.. sc&e!e si pro ra!e !otorii. :rocesu" !ne#ic parcur e in dina!ica sa trei $a#e principa"e( % % % intiparirea sau $i'area +!e!orarea. cat si in cea a sc&e!e"or operationa"%e'ecutive. ci tre-uie sa poposeasca un ti!p +pana "a !a'i!u! 13 !inute.. :i"otu" $ace u# in $iecare secventa de e"e!ente"e in$or!ationa"%instru!enta"e speci$ice. etc. care asi ura continuitatea in ti!p a constiintei propriei identitati si $ace posi-i"a raportarea "a trecut. $o"osirea ac&i#itii"or do-andite in vederea re#o"varii !ai e$iciente a sarcini"or actua"e.

Un !ateria" care repre#inta o i!portanta deose-ita pentru satis$acerea unor interese concrete se $i'ea#a inco!para-i" !ai repede decat unu" indi$erent. nu!aru" acestor repetitii varia#a in $unctie si de $actorii !entionati !ai sus. )( pre#enta sau a-senta intentiei de a !e!ora +!e!orarea intentionata este !ai e$icienta decat cea neintentionata.. adica sa introduca anu!ite variatii care sa sti!u"e#e interesu" si atentia su-iectu"ui. !ai repede.. se !entine "a un nive" de $unctiona"itate satis$acator in !ecanis!e"e interne a"e !e!oriei. f( "a-i"itatea siste!u"ui nervos a" ce"ui care !e!orea#a. Tipu" "a-i" !e!orea#a !ai repede decat tipu" inert. In principiu se spune ca o !e!orie este cu atat !ai -una. si invers. :entru a deveni e$iciente. repetitii"e tre-uie sa indep"ineasca doua conditii( % % sa $ie esa"onate "a interva"e opti!e de ti!p si distri-uite rationa" pe di$erite perioade +un nu!ar !ai !are "a inceputu" procesu"ui de invatare si !ai !ic catre s$arsit. 9eactua"i#area repre#inta procesu" de punere in $unctiune a continuturi"or si structuri"or operatorii a"e e'perientei e"a-orate anterior. sc&e!e. e( posi-i"itatea su-iectu"ui de a e$ectua actiuni si trans$or!ari concrete asupra !ateria"u"ui $avori#ea#a !e!orarea. !ai intuitiv. cu cat pastrea#a !ai corect !ateria"u" !e!orat. o-osit sau odi&nit.. i!a ini. :astrarea se e'pri!a in durata in decursu" careia !ateria"u" odata !e!orat. c( structura interna a !ateria"u"ui +-ine or ani#at si siste!ati#at. Cu cat !ateria"u" este !ai -ine or ani#at si siste!ati#at.or ani#at si siste!ati#at sau neor ani#at. !( i!portanta sau se!ni$icatia !ateria"u"ui pentru cei care i" invata. In a$ara de "un i!ea !ateria"u"ui. s"a. cu atat !e!orarea "ui devine !ai usoara.Durata acestei $a#e depinde de ur!atorii $actori) a( vo"u!u" enera" a" !ateria"u"ui sau in$or!atiei ce tre-uie !e!orate) b( natura sau $or!a de pre#entare a !ateria"u"ui +o-iecte. Fi'area unui !ateria" -o at necesita !ai !u"te repetitii.. :astrarea se re$era nu nu!ai "a durata.. Lun i!ea acestei durate varia#a pentru di$erite continuturi a"e e'perientei in "i!ite $oarte !ari % de "a cateva !inute pana "a s$arsitu" vietii. "( starea $unctiona"a a ce"ui care !e!orea#a +sanatos sau su$erind. sa nu $ie !onotone. cu atat se !e!orea#a !ai usor. . ci$re. In principiu( cu cat un !ateria" este !ai concret. etc. ci si "a posi-i"itatea de a reproduce co!p"et si corect !ateria"u" stocat.. cuvinte.

co!parare. "a propriu" !od de co!portare si a" atitudinii $ata de propria activitate. corespunde cu ce" p"ani$icat. :rin e'ercitiu se inte"e e e'ecutarea repetata si constienta a unei actiuni. Cu a*utoru" e'ercitii"or e"evii isi $i'ea#a !ai -ine cunostinte"e insusite. co!ponenta eva"uativa parcur e ur!atoare"e etape( % % % % % e"a-orarea si stocarea eta"onu"ui re#u"tatu"ui $ina") e"a-orarea si stocarea indicatori"or de ordin cantitativ si ca"itativ ai re#u"tatu"ui eta"on) inre istrarea re#u"tate"or partia"e si aprecierea "or din perspectiva re#u"tatu"ui $ina"%eta"on) introducerea corectii"or ce se i!pun dupa sesi#area unor deviatii) inre istrarea re#u"tatu"ui o-tinut +!ai -un decat ce" p"ani$icat. etc.. Luata ana"itic. si asupra co!porta!entu"ui prin care s%a a*uns "a re#u"tatu" dat. a$ective +se"ectari a$ective a eveni!ente"or. vo"itive +spiritu" si cura*u" raspunderii. Aceasta constitue o di!ensiune "o-a"a a persona"itatii. co!ponenta eva"uativa cuprinde e"e!ente"e co nitive +in$or!ari. Transpusa in p"anu" activitatii. Aceasta etapa si cea a $i'arii cunostinte"or sunt strans "e ate si asi ura i!preuna posi-i"itatea de ap"icare in practica a cunostinte"or.. c"asi$icare.Anticiparea In structura oricarei activitati. La inceput se e'p"ica e"evi"or scopu" e'ercitiu"ui pe care i" vor e$ectua.. !ai s"a.. &otararea. deci#ie. ierar&i#arii va"orice a !otive"or. e"e!ente !otivationa"e +se!ni$icatia di$erite"or !o-i"uri posi-i"e a"e activitatii.. Co!ponenta eva"uativa de$ineste speci$icu" raportarii "a sine si a" atitudinii $ata de sine. isi $or!ea#a priceperi si deprinderi de tot $e"u" si prin aceasta isi creea#a posi-i"itati de de#vo"tare u"terioara.. depresori a$ectivi etc. se inc"ude si o co!ponenta eva"utiva. etc. In . )%isnuinte For!area priceperi"or si deprinderi"or constituie o a"ta etapa in procesu" de insusire a cunostinte"or de catre e"evi..decat ce" p"ani$icat. :ri!e"e e'ercitii pe care "e $ac e"evii pentru a se $a!i"iari#a cu operatia de!onstrata de instructor se nu!esc e'ercitii introductive sau de antrena!ent. apoi "i se arata si "i se e'p"ica operatia respectiva. $er!itatea. si speci$icu" raportarii "a propria activitate. operatii de !asurare. a!p"i$icatori sau tona"i#atori a$ectivi. pe "an a veri i"e. operatii"e si actiuni"e orientate ne!i*"ocit in directia re#o"varii sarcini"or speci$ice si o-tinerii per$or!ante"or scontate. re#u"tate"or actiuni"or e$ectuate.

prin inter!ediu" ce"or"a"te !etode !ai sus a!intite s%a rea"i#at. odata cu e$ectuarea e'ercitii"or pentru $or!area de noi priceperi si deprinderi. $ara sa%si dea sea!a de re u"a pe care o ap"ica. La inceput va tre-ui ca e'ercitii"e sa $ie !ai dese. in !od independent. atat in ce priveste continutu". in prea"a-i". usoare. cautand sa se apropie cat !ai !u"t de !ode"u" aratat de e". E"evii e'ecuta apoi operatia respectiva de !ai !u"te ori. nu!aru" va scadea. e$ectuand !u"te !iscari in p"us. % % % E'ercitiu" se $o"oseste nu!ai dupa ce. Corectarea unei deprinderi resite este adesea !ai di$ici"a decat $or!area unei deprinderi noi. a "e !entine interesu" si atentia in ti!pu" acesteia. care da posi-i"itatea instructoru"ui sa constate si eventua"e"e o"uri si insu$iciente in cunostinte"e si deprinderi"e $iecarui e"ev. Oricat de si!p"a ar $i "a inceput actiunea respectiva. Este necesar ca e"evii sa $ie suprave &eati. Daca e"evu" "ucrea#a !ecanic. Fo"osirea cu succes a e'ercitii"or este conditionata de respectarea anu!itor cerinte( % "a -a#a e'ercitiu"ui tre-uie sa stea idei c"are. pentru a "e spori treptat spiritu" de independenta in !unca. sa se ur!areasca si intarirea deprinderi"or $or!ate anterior. cat si $or!a "or. insusite in !od constient. se e"i!ina treptat aceste !iscari de prisos. insusirea constienta a cunostinte"or. :entru deprinderea unei actiuni este necesar sa se inceapa cu $or!area unor co!ponente a"e ei. 9epetand insa de !ai !u"te ori aceeasi operatie.cadru" "or e"evii repeta de cateva ori !odu" de a e$ectua operatia respectiva. Fiecare deprindere noua tre-uie incadrata in siste!u" deprinderi"or $or!ate anterior. :entru !entinerea deprinderi"or $or!ate si pentru preinta!pinarea s"a-irii "or este necesar ca in "ectii"e ur!atoare. @arietatea e'ercitii"or este necesara pentru a cu"tiva capacitatea e"evi"or de a ap"ica un principiu sau o re u"a in ca#uri cat !ai diverse. Daca nu!aru" "or este prea !ic nu se asi ura $or!area acestora. su. e'ercitii"e sa $ie radate. Sistem l central !e !eci#ie . E"e se nu!esc e'ercitii de -a#a. dar suprave &eati de instructor. !ai si!p"e. Aceste e'ercitii asi ura $or!area deprinderi"or. e'ercitii"e sa $ie variate. e'ercitii"e tre-uie sa ai-a o continuitate si o durata care sa asi ure $or!area priceperi"or si deprinderi"or. indru!ati si a*utati ca sa e"i!ine erori"e initia"e si sa%si $or!e#e deprinderi corecte.contro"u" instructoru"ui. su. La inceput ase!enea e'ercitii cuprind si erori.contro"u" ana"i#oru"ui vi#ua" si a ce"ui auditiv. e'ercitiu" nu%si atin e scopu". In continuare pentru $i'are se poate or ani#a repetarea si se poate e$ectua e'ercitiu". e"evu" o indep"ineste cu e$ort. iar dupa $or!area si conso"idarea deprinderi"or si priceperi"or. e$ortu" cana"i#andu%se in !iscarea !inii si in coordonarea ei.

de neputinta si inuti"itate. Capacitate mentala/ limitari In#estrat cu constiinta. !otricitatea si atentia. Foarte $recvent.ran u" sau de !erit si) in p"us. de nerea"i#are. In $unctie de radu" de adecvare "a rea"itate. Toate acestea scad randa!entu" in activitate si pot #druncina ec&i"i-ru" psi&ic a" persoanei respective. In a!-e"e ca#uri e$ectu" este ne ativ. % sau denaturata +si in acest ca# ea se a-ate aprecia-i" de "a rea"itatea o-iectiva. care conturea#a co!p"e'u" de in$erioritate. de a"e ere. ci si unu" re u"ator. :rin speci$icu" "or.Intrucat in dina!ica activitatii de pi"ota* ce"e !ai i!portante sunt perceptia. E" isi $or!ea#a ast$e" o i!a ine despre sine ca su-iect sau a ent capa-i" sa des$asoare o activitate. Tendinta de su-esti!are duce cu ti!pu" "a de#vo"tatea unui senti!ent de ne!u"tu!ire $ata de sine. isi va pierde capu" si va co!ite erori rave in !anevrarea aeronavei. E"e privesc pe de o parte. sarcini"e in activitatea de pi"ota*. ceea ce deter!ina o atitudine de supraesti!are a posi-i"itati"or si capacitati"or rea"e. !o!entu" de e$ectuare a unei actiuni +!anevre. cu atat iesirea din situatii"e critice va $i !ai rapida si !ai adecvata +corecta. e'ista tendinta de a trece pe p"an secundar co!ponenta inte"ectiva % nive"u" de inte"i enta si andirea. !oderand si $ranand tendinte"e si reactii"e i!pu"sive. Ea coordonea#a in $unctie de speci$icu" si se!ni$icatia situatii"or o-iective. ceea ce duce "a su-esti!area posi-i"itati"or si capacitati"or sa"e."i!ita nu va $ace $ata unor ase!enea situatii. Denaturarea autoperceperii si autoeva"uarii in raport cu activitatea data se poate produce in doua sensuri( % % in !inus. in activitatea de pi"ota* sunt so"icitate !ecanis!e"e de deci#ie. e"e!ente"e !otivationa"e. rec"a!a aproape in per!anenta inte"i enta. Cu cat co!ponenta inte"ectiva se situea#a pe o treapta ca"itativa !ai ina"ta. aceasta i!a ine poate $i veridica +si in acest ca# ea re$"ecta cu su$icienta o-iectivitate ceea ce poate si ceea ce $ace e$ectiv persoana respectiva in activitate. o!u" se poate proiecta !inta" in ca!pu" di$erite"or activitai. . inte"i enta nu este nu!ai un !ecanis! interpretativ%re#o"utiv. $acand ca persoana respectiva sa se p"ase#e pe un cran !u"t superior $ata de ce" care i se cuvine o-iectiv. de neincredere in $orte"e proprii. Individu" dotat cu o inte"i enta "a "i!ita sau su. iar pe de a"ta parte varianta de actiune.. In s$arsit. a$ective si !otorii in acte co!porta!enta"e $ina"iste. care se su-ordonea#a strucutra" tot andirii. Functia deci#iei este so"icitata de sarcini"e cu caracter a"ternativ. situand persoana su.

:erceptia are un caracter activ.asteptari. :erceptia o-iecte"or este -a#a cunoasterii "or. /copu" ur!arit atat prin cunoasterea stiinti$ica cat si prin procesu" de invata!ant este ca o!u" sa%si insuseasca noi cunostinte. in virtutea parerii e'a erat de -une despre posi-i"itati"e "or si re#u"tate"e o-tinute !u"t su. /a cerceta! etape"e procesu"ui de invata!ant. nu va !ai depune nici un e$ort de autoper$ectionare si toate acestea se vor ras$ran e ne ativ asupra re#u"tate"or activitatii si ec&i"i-ru"ui psi&ic intern a" individu"ui. E"e tind sa%i considere pe cei din *ur raspun#atori si vinovati pentru eventua"e"e esecuri. . con$or! dorinte"or si interese"or sa"e. se"ectea#a i!presii"e pe care "e pri!este de "a acest o-iect. Ase!enea persoane vor $i in per!anenta ne!u"tu!ite de discrepanta pe care sunt inevita-i" nevoite sa o constate. e"evii parcur and ca"ea de "a necunoastere "a cunoastere. de$initii si "e i. ci sa si surprinde! une"e trasaturi esentia"e a"e ce"ui dintai. actua"i#and ace"e repre#entari care ii a*uta sa perceapa !ai c"ar sau "e starneste interes si curio#itate pentru !ateria"u" care va $i pre#entat. La "ectii e"evii percep ca"itati noi a"e o-iecte"or si $eno!ene"or. persoana care percepe isi indreapta atentia !ai !u"t asupra unor aspecte a"e o-iectu"ui respectiv. devenind prin aceasta sursa de tensiune in co"ectiv. Convinsa de propria per$ectiune. :entru a pre ati pe e"evi ca sa perceapa activ nou" !ateria" instructoru" or ani#ea#a Gconvor-iri introductiveG. intre ceea ce asteapta sa o-tina. persoana in cau#a va oni dupa succes cu orice pret. re u"i. E'perienta anterioara a e"evi"or e'ercita o in$"uenta puternica asupra preci#iei perceptiei. Cu a*utoru" si!turi"or. :erceptia unui !ateria" nou este !ai c"ara si !ai precisa daca se spri*ina pe une"e cunostinte do-andite anterior despre ace" !ateria" sau daca e"evu" are de acu! o e'perienta acu!u"ata in "e atura cu e"e. con$or! scopu"ui ur!arit. O pri!a etapa in procesu" insusirii cunostinte"or de catre e"evi este perceperea activa a !ateria"u"ui de studiat. S rse !e informare :rin procesu" de invata!ant se ur!areste in#estrarea tineretu"ui cu noi cunostinte. o!u" cunoaste di$erite"e ca"itati a"e o-iecte"or si $eno!ene"or. va !ani$esta tocire a si!tu"ui autocritic si opacitate $ata de o-servatii"e si su estii"e ce"or din *ur. notiuni. asupra inte"e erii !ateria"u"ui nou. isi i!-o atesc !intea cu noi repre#entari.Atitudinea de supraapreciere poate antrena de#vo"tarea in ti!p a senti!entu"ui de incredere e'a erata in $orte"e proprii. intrucat acestea ne a*uta nu nu!ai sa de"i!ita! !ai precis procesu" de invata!ant de ce" a" cunoasterii stiinti$ice.

pe -a#a e'p"icatii"or date de catre instructor sau pe -a#a "ecturii din !anua" si din a"te carti. de "a contactu" direct cu o-iecte"e si $eno!ene"e. O a"ta etapa a procesu"ui de insusire a cunostinte"or noi de catre e"evi este inte"e erea si enera"i#area !ateria"u"ui nou. dar ea nu este su$icienta pentru a rea"i#a o cunoastere !ai adanca a rea"itatii. este necesar ca e"evii sa "e ap"ice "a ca#uri noi. o "e e. i"ustrand%o apoi cu $apte.. variat o$erit de perceptii si repre#entari.Tre-uie retinut insa $aptu" ca in procesu" de invata!ant nu este totdeauna posi-i" si nu este totdeauna necesar sa se porneasca de "a perceptii. e"evii pot stapani cu usurinta !ateria"u" -o at. sa e'p"ice noi $eno!ene prin "e ea stiinti$ica insusita. cunoasterea prin perceptii si repre#entari este necesara si $o"ositoare pentru orientarea o!u"ui in !ediu" incon*urator. divers. Adesea e"evii isi insusesc cunostinte"e despre $eno!ene eo ra$ice. Dintre acestea ce" !ai des $o"osit este repetitia. avand ro"u" de a autore "a activitatea psi&ica pe !icrointerva"e si inter!itent. pot adopta o atitudine creatoare in activitatea "or. Cunoasterea sen#oria"a. Un a"t !i*"oc care contri-uie "a $i'area si conso"idarea cunostinte"or este ap"icarea acestora in practica. de$initii) deductiv. In procesu" de invata!ant insusirea noi"or notiuni de catre e"evi poate $i rea"i#ata pe doua cai( % inductiv. % Fi'area cunostinte"or se rea"i#ea#a prin !ai !u"te !i*"oace. se a-stra e apoi ceea ce este co!un si esentia" si se enera"i#ea#a note"e esentia"e $i'andu%"e in notiuni. etc. cu e'e!p"e. For!e"e sau tipuri"e de atentie au $ost sta-i"ite in $unctie de doua criterii( . aeronautice. se pot orienta !ai usor in rea"itate. !timuli si atentie Atentia Atentia este o $unctie psi&ica indispensa-i"a in orice !o!ent a" e'istentei. dupa ce a $ost insusita o de$initie. :rin insusirea corecta a notiuni"or. /e pre#inta notiunea noua sau de$initia. Date"e o-tinute prin cunoasterea sen#oria"a sunt pre"ucrate cu a*utoru" andirii % proces cercetat de psi&o"o ie % rea"i#andu%se ast$e" o cunoastere rationa"a a rea"itatii. intrucat notiuni"e re$"ecta ceea ce este esentia" si enera" pentru o c"asa de o-iecte si $eno!ene. :erceptii"e si repre#entari"e despre o c"asa de o-iecte ase!anatoare sunt co!parate pentru a se putea sta-i"i ase!anari"e si deose-iri"e intre e"e. :rin repetitie "e aturi"e nervoase te!porare $or!ate in scoarta cere-ra"a cu pri"e*u" insusirii noi"or cunostinte sunt intarite.

9o"u" ei in acest ca# este or ani#area "o ica a rationa!ente"or si operatii"or. discri!inare si identi$icare. :ute! spune ca este o $or!a de atentie instru!enta"a sau operanta. $aci"itand $or!area unei i!a ini adecvate si c"are. dar isi !icsorea#a incarcatura de e$ort si consu!u" de ener ie necesara. b( atentia inte"ectiva este dec"ansata de $or!u"area unei intre-ari sau pro-"e!e. de"i-erata a su-iectu"ui. diri*ea#a si !entine actiuni"e de e'p"orare a o-iectu"ui perceptiei. Ea este incitata si sustinuta de noutatea si intensitatea sau pre nanta sti!u"i"or e'terni. devine tot !ai i!portanta atentia post vo"untara. Atentia speci$ica este cea care intervine si $aci"itea#a des$asurarea unei activitati psi&ice concrete. si o stare de asteptare +starea de start. :re#enta ei sporeste capacitatea re#o"utiva a ana"i#ori"or +creste nive"u" sensi-i"itatii.. Aceasta isi pastrea#a caracteru" intentiona".. de panda. a carei re#o"vare rec"a!a e$ectuarea unui proces sustinut de andire. de"i-erat. c( :e !asura ce in ti!pu" unei activitati se e"a-orea#a si se conso"idea#a continuturi"e in$or!ationa"e si structuri"e operationa"e corespun#atoare. actionand ca se"ector a" !iscari"or corecte si !ecanis! de $ranare a ce"or inadecvate. b( atentia vo"untara are "a -a#a o co!anda vo"untara. activitatea psi&ica in cadru" careia se !ani$esta si radu" de i!p"icare a contro"u"ui) B. se distin trei $or!e de atentie( a( atentia invo"untara se rea"i#ea#a $ara nici un e$ort de vointa. . Ea este $or!ata din trei tipuri distincte( a( atentia sen#oria"a este i!p"icata in toate $a#e"e de des$asurare a perceptiei +detectie. atenuea#a e$ecte"e $actori"or pertur-atori e'terni sau interni. contro"u" re#u"tate"or partia"e si a" ce"ui $ina". e$ortu" vo"untar a" su-iectu"ui. c( atentia !otorie este raspun#atoare de coordonarea !iscari"or in raport cu continutu" sarcini"or si speci$icu" scopuri"or ce tre-uiesc rea"i#ate. $ara intentia su-iectu"ui. si atentia speci$ica. Ea intervine indeose-i in cursu" $or!arii deprinderi"or. % tre-uie sa $iu atent %.A. :oate $i asi!i"ata re$"e'u"ui de orientare. deci se rea"i#ea#a cu pretu" unui e$ort si cu consu! ener etic. * Efortul voluntar Dupa radu" de participare a vointei +ce" de a" doi"ea criteriu. A* Activitatea psi+ica* :ri!u" criteriu a dus "a de"i!itarea a doua $or!e principa"e de atentie( atentia nespeci$ica +starea de ve &e sau de vi i"enta.

Ea se a$"a in raport invers proportiona" cu vo"u!u". Concentrarea e'pri!a intensitatea cu care atentia se $i'ea#a asupra o-iectu"ui cercetat. a"te"e se concentrea#a atat de s"a-. @o"u!u" se deter!ina dupa nu!aru" de e"e!ente +o-iecte. cu atat nu!aru" e"e!ente"or pe care "e $i'a! este !ai !ic si viceversa. $i uri. "itere. In ti!p ce une"e persoane pot sa se concentre#e atat de adanc incat sa%si continue activitatea in conditii"e actiunii unor $actori pertur-atori puternici +# o!ote. /ta-i"itatea e'pri!a di!ensiunea te!porara a atentiei. in cadru" ace"eiasi $or!e de activitate si de "a o $or!a de activitate "a a"ta. Ea se deter!ina ca durata co!pacta sau continua in decursu" careia atentia se !entine "a nive"u" opti! de concentrare. o capacitate de co!utare !oderata.in$"uienta unor $actori pertur-atori ca o-osea"a. dro uri"e. ci$re. Distri-utivitatea arata nu!aru" e"e!ente"or asupra carora ea poate indrepta si $oca"i#a si!u"tan atentia. etc. co!parativ cu co"ericu". etc. stresu". Ast$e" tipu" co"eric pre#inta cea !ai !are !o-i"itate a procese"or nervoase si cea !ai ina"ta capacitate de co!utare. Cu cat ne concentra! !ai !u"t. Intrucat co!utativitatea este o di!ensiune dina!ica. Capacitatea de co!utare poate scadea "a orice persoana su. caracteri#at prin inertie accentuata a procese"or nervoase va $i redusa. tensiunea e!otiona"a. a"coo". atentia. incat sunt distrase de cei !ai neinse!nati sti!u"i din a!-ianta.. E'ista !ari deose-iri in capacitatea de concentrare a atentiei di$eriti"or indivi#i. cuvinte. etc. sau nu!aru" actiuni"or care pot $i e'ecutate in ace"asi ti!p.. Co!utativitatea sau $"e'i-i"itatea este proprietatea atentiei de a ur!a "o ica interna a activitatii si de a se dep"asa cu usurinta de "a o secventa "a a"ta. ea poate $i core"ata si cu tipuri"e te!pera!enta"e. . idei"or. ce pot $i !entinute si!u"tan in s$era c"ara a constiintei. sau dupa nu!aru" i!a ini"or. Capacitatea de co!utare "a tipu" $"e !atic.Proprietatile atentiei :si&o"o ia e'peri!enta"a a reutit sa !asoare si sa cuanti$ice. Tipu" san uinic. care pot $i constienti#ate si!u"tan in ca!pu" perceptiv e'tern. poseda o !o-i"itate !ai sca#uta si i!p"icit. Distri-utivitatea atentiei se re$era "a e'tensiunea concentrarii "a un !o!ent dat. sta-i"indu%i ur!atoare"e proprietati( % % % % % vo"u!u" concentrarea) sta-i"itatea) distri-utivitatea) co!utativitatea. O-osea"a nervoasa si di$erite su-stante $ar!aco"o ice scad capacitatea de concentrare.

daca nu se ape"ea#a "a e'perienta anterioara. e"a-orate si invatate anterior. In acest ca# se va re$or!u"a intre-area. $o"osirea ac&i#itii"or do-andite in vederea re#o"varii !ai e$iciente a sarcini"or actua"e.Comunicare ver%ala Conversatia este !etoda de invata!ant care se $o"oseste pentru $i'area cunostinte"or si trans!iterea de cunostinte noi. "a !otivarea anu!itor raspunsuri.e!oria se de$ineste ca procesu" de re$"ectare a e'perientei acu!u"ate anterior. cat si in cea a sc&e!e"or operationa"%e'ecutive. Intre-area nu tre-uie sa cuprinda in sine raspunsu" si nici sa%" su ere#e. Fo"osirea conversatiei ca !etoda de invata!ant este !ai di$ici"a decat $o"osirea a"tor !etode. Memoria si limitele sale Nici o activitate. sa%i so"icite "a de#va"uirea esentia"u"ui si enera"u"ui. "a e$ectuarea de co!paratii. . Asadar in re "area co!porta!entu"ui de pi"ota*. Arta de a pune intre-ari. atat in $or!a structuri"or in$or!ationa"e +i!a ini % repre#entari. :i"otu" $ace u# in $iecare secventa de e"e!ente"e in$or!ationa"%instru!enta"e speci$ice. e'pri!ate corect si si!p"u. /i raspunsuri"e tre-uie sa $ie. deci nici cea de pi"ota* nu se poate des$asura cu randa!ent opti!.. :rincipa"e"e cerinte pe care tre-uie sa "e indep"ineasca intre-ari"e adresate e"evi"or sunt ur!atoare"e( % Intre-ari"e tre-uie sa $ie precise din punctu" de vedere a" continutu"ui. de caracteri#ari.. corecte si precise. dupa care se cere unui e"ev sa%" $or!u"e#e. . 9aspunsuri"e date de e"evi tre-uie sa arate ca ei si%au insusit in !od constient cunostinte"e. ca si intre-ari"e c"are. sa nu $ie prea usoara si nici prea rea) % % Intre-area tre-uie adresata intre ii c"ase. concise ca $or!a. care asi ura continuitatea in ti!p a constiintei propriei identitati si $ace posi-i"a raportarea "a trecut. Acestea sunt retinute usor de e"evi si i!pri!a un rit! viu conversatiei) Intre-ari"e nu tre-uie sa cuprinda ter!eni care nu pot $i inte"esi de e"evi sau sa ai-a o constructie straina spiritu"ui "i!-ii ro!ane) Intre-ari"e tre-uie sa sti!u"e#e andirea e"evi"or. Nu se va trece peste raspunsu" unui e"ev daca se constata ca acesta si%a insusit cunostinte"e in !od !ecanic. de a sti!u"a cu a*utoru" "or participarea activa a e"evi"or "a "ectii si de a asi ura pe aceasta ca"e insusirea vo"u!u"ui de cunostinte preva#ute de pro ra!a cere o serioasa pre atire. apoi se "asa ti!pu" necesar de andire asupra raspunsu"ui. !e!oria devine o co!ponenta a-so"ut indispensa-i"a. cunostinte etc.

Acest procedeu se ap"ica strict individua"i#at. consta in i!partirea sarcini"or si !ateria"u"ui de invatare in unitati "o ice si dispunerea "or seria"a co$or! pro ra!u"ui de per$or!are a activitatii) b( procesu" asocierii presupune "e area !ateria"u"ui nou de o-iecte. Trei dintre acestea ni se par !ai adecvate activitatii de pi"ota* si anu!e( a( procesu" or ani#arii si siste!ati#arii "o ice. Daca in decursu" acestui interva" actionea#a un nou sti!u" sau un $actor pertur-ator +# o!ot. re"ativ independente de ti!p si inre istrarea "or in !ecanis!e"e pastratoare de "un a durata. sc&e!e si pro ra!e !otorii. tre-uie se devina o preocupare per!anenta atat a or ane"or si servicii"or insarcinate cu or ani#area si contro"u" activitatii de #-or. dat $iind coe$icientu" ridicat de risc pe care i" co!porta.. aceasta se i!pune cu si !ai !u"ta acuitate. ci tre-uie sa poposeasca un ti!p +pana "a !a'i!u! 13 !inute. i!a ini.contro" a acestor $actori. trau!atis! cere-ra" etc.. :rocesu" !ne#ic parcur e in dina!ica sa trei $a#e principa"e( % % % intiparirea sau $i'area +!e!orarea. stari e!otiona" a$ective si !otivationa"e. necesar inre istrarii pe suportu" -ioe"ectric. $iecare recur and "a ace"e suporturi care ii sunt "a inde!ana. 9e"evarea si tinerea su. cat si a $iecarui pi"ot in parte. in$or!atia respectiva se ster e. In pi"ota*. .O in$or!atie nou receptionata nu se $i'ea#a i!ediat. Fi'area sau !e!orarea consta dintr%un ansa!-"u de operatii de trans$or!are si codi$icare succesiva a in$or!atiei sau e'perientei pre#ente in e"e!ente psi&ice interne sta-i"e +i!a ini. sc&e!e !ai $a!i"iare !ai cunoscute. !ai -ine conso"idate in $ondu" e'perientei anterioare) c( procesu" "oca"i#arii sau spatia"i#arii consta in p"asarea !inta"a a notiuni"or te&nice a re u"a!ente"or in anu!ite situatii concrete de activitate. ci ea se $or!ea#a in cadru" procesu"ui de instruire. .e!oria proprie activitatii de pi"ota* nu este data. Ca #ele interpretarii "resite Ana"i#a dina!icii oricarei activitati necesita cunoasterea $actori"or cu in$"uienta pertur-atoare. :entru $aci"itatrea $or!arii si conso"idarii structuri"or !ne#ice a"e activitatii de pi"ota* pute! ape"a "a diverse procedee !ne!ote&nice. asa cu! inc"ina unii sa creada.. in scopu" reducerii pe cat posi-i" a e$ecte"or "or ne ative.) pastrarea) reactua"i#area..

In activitatea de #-or cei !ai i!portanti $actori pertur-atori sunt $actorii care tin de pi"ot. un soi de rau care ii pandeste intotdeauna pe a"tii si niciodata pe noi. de I-oa"a reaC. incat a inceput sa%si piarda inte"esu" de Iperico"C. ceva de care nu se poate !uri. Factorii structura"i interni inc"ud toate e"e!ente"e si insusiri"e care tin de or ani#area intriseca a siste!u"ui persona"itatii pi"otu"ui. Data $iind diversitatea "or. adica . Dintre cei !ai i!portanti enu!era!( % % % % % % % insta-i"itatea atentiei) insta-i"itatea e!otiona"a si re#istenta sca#uta "a stress) autocontro"u" sca#ut +s"a-a stapanire de sine. /tresu" "oveste psi&ic.) inertia crescuta a sc&e!e"or sensorio!otorii si deci#iona"e) i!pu"sivitate si a resivitate accentuate) responsa-i"itate redusa) tendinta "a teri-i"is!. inca de "a inceputu" acestuia. In cate oria $actori"or interni derivati se inc"ud o-osea"a si stari"e e!otiona"e puternice. se inc"ud acei sti!u"i e'terni pe care pi"otu" si%i ad!inistrea#a sin ur si $ata de care isi creea#a o dependenta !otivationa"a !ai puternica sau !ai s"a-a. e ois!u" si individua"is!u") supraesti!area propriu"ui nive" de co!petenta in stapanirea te&nicii de pi"ota* +stapanirea aeronavei. Cei !ai i!portanti dintre ei sunt( a"coo"u". deci acei $actori care sunt pre#enti in per!anenta in des$asurarea co!porta!entu"ui de pi"ota*. Stres l Cuvantu" stres este asa de u#itat de "a o vre!e.rupe( % % % $actori structura"i interni) $actori interni derivati) $actori e'terni inte rati in structura !otivationa"a interna. !edica!ente"e +psi&oe'itante si psi&oin&i-ante. :are ceva asa. oricu!. eneratoare de accidente.) su-esti!area riscu"ui. $u!e os si indepartat. siste!u" de aparare ridica -rate"e si se preda. In cate oria $actori"or e'terni inte rati in structura !otivationa"a interna.a*oritatea -o"i"or !i"eniu"ui trei au in co!ponenta "or stresu". . iar cand or anis!u" cedea#a nervos. si tutunu". pentru c"aritate ii vo! i!parti in trei su. provocate de con$runtarea directa sau indirecta cu situatii critice.

$ara ur!ari ne ative. sin uratatea care ne paste ducand aceasta viata ne-una. se!ni$ica raspunsu" nespeci$ic a" or anis!u"ui "a orice so"icitare. Ca ur!are se produce o u#ura a or anis!u"ui si un ina"t rad de su$erinta. De $iecare data ave! in vedere supraso"icitarea individu"ui. Dar e'ista si un stres psi&ic pri!ar. di$icu"tate. discon$ort. nu su$era intre u" or anis!.. ne "i*andu%se $aptu" ca e" repre#inta un insotitor per!anent a" vietii.. situatie nep"acuta. divorturi. caracteri#at printr%o !u"titudine intercore"ata de raspunsuri speci$ice si nespeci$ice a"e or anis!u"ui "a actiunea a enti"or stresori. despartiri etc.. Lipsa co!unicarii. produc doua tipuri de e$ecte asupra or anis!u"ui( % % e$ecte speci$ice +reactii adaptive de raspuns "a $iecare $actor de a resiune) e$ecte nespeci$ice +co!une tuturor a enti"or stresanti. In !ii"e de studii care i%au $ost dedicate. viata.. ca o a"ta traieste in conditii de stres per!anent etc. an'ietate. un soi de I-i-"ieC a stresu"ui conte!poran. inc"u#and atat "e#iunea provocata. in care a entii stresori "e#ea#a s$era psi&icu"ui. "e apartine unor doi ce"e-ri . neadaptative. are totdeauna o co!ponenta psi&ica. cat si in $apte co!p"e'e. cat si spiritua"a +procese psi&ice ca atare. de "a o vre!e.. cat si u#ura or anis!u"ui si su$erinta resi!tita. A entii vata!atori $i#ici. Desi ter!enu" ca atare. concurenta acer-a. ' Stresul sistemic. ori inea "ui e "oca"i#ata atat in $apte de o i!ensa -ana"itate % "ipsa de si uranta !ateria"a sau e'cesu" de ioni po#itivi %. nu insea!na nu!ai tensiune nervoasa. in "i!-a*u" cotidian stresu" este asociat stari"or de supraso"icitare. indicand doar so"icitarea adoptiva a or anis!u"ui. de e'e!p"u. Depresia. c&i!ici.o-osea"a cu!p"ita. de o-icei de ori ine su$"eteasca( decese. Este asa nu!itu" stres psi&ic secundar. Lipsuri"e. provocand trairi su-iective peni-i"e. Cauze si efecte Ne%a! o-isnuit sa spune!. ca o anu!ita persoana a fost stresata. /ti!u"ii ne ativi sau indi$erenti sunt perceputi ca avand o se!ni$icatie nociva si in consecinta se produc !odi$icari de conduita disproportionate. oana dupa -ani. Ter!enu" de stres. ca "ipsa "ui se nu!este !oarte. &arta u". C&iar daca in ca#u" stresu"ui psi&ic de#or ani#area spiritua"a pri!ea#a. provenit din en "e#a !edieva"a % distress % +neca#. iritarea. consecinta a actiunii $actori"or nocivi +stresu" poate $i un "ucru p"acut. presiunea insuporta-i"a "a care sunte! supusi de vite#a ne-una in care ni se des$asoara. cau#e"e "ui se "asa !ai reu &icite. ne"inisti"e. Ce" !ai adesea stresu" psi&ic este provocat prin inter!ediu" "i!-a*u"ui. incapacitatea de raspuns adaptiv "a a entii din !ediu" incon*urator. data $iind unitatea psi&o$i#io"o ica. -io"o ici. Dar structuri"e a"terate prin stresu" psi&ic sunt atat de natura !ateria"a +siste!u" nervos centra". inte"es ca un sindro!. /tudiu" ce" !ai co!p"e'. aceasta nu insea!na ca. Daca si!pto!e"e stresu"ui sunt re"ativ si!p"u de recunoscut.

stresu" re#u"ta din con$"icte"e nascute intre doi sau !ai !u"ti indivi#i. constipatie. ce"ei de dependenta. daca sar-atoarea de Craciun. suspiciune. vio"ente"e in $a!i"ie si "a scoa"a. daca vo! sti cu care din aceste con$"icte ne con$runta!. !ani$estandu%se in !od di$erit( dorinta de co!unicare se opune dorintei de so"itudine. i!posi-i"itate de concentrare. In !od $iresc. inso!nii. nervo#itate a de ete"or. . e'asperare $ata de a"a ie si # o!ot puternic. ari. !aini care tre!ura. pesi!is!. Provocarea stresului Corpu" nostru are insusirea !inunata de a ne co!unica intr%un $e" su-ti" ce se petrece in noi. Factorii "e ati de !odu" de viata privesc activitati"e pro$esiona"e epui#ante. vo! sti !ai -ine si cu! sa re!edie! stresu" pe care%" provoaca. dorinta de co!petitie. dorinta de a $ace ce%ti p"ace. sunt cei !ai insidiosi si ce" !ai reu de stapanit. Manifestari fi#ice ale stres l i: dureri de cap. rit! a"terat a" e"ocutiunii ver-a"e. a!-itia. $rustrarea. notea#a de "a 1 "a 133. senti!entu" de vinovatie $ata de noi sau $ata de a"tii. Intre $actorii $i#ici se nu!ara( dureri"e provocate de -o"i. De pi"da. pre#enta unor $actori de po"uare sonora a$"ati in apropiere % discoteci. scrasnit din dinti. E" ne tri!ite se!na"e precise. di$icu"tati respiratorii. ce"ei de a te supune o-"i atii"or socia"e. si stresu" "e at de !odu" de viata pe care i" duce!. psi&o"o ice +"e ate de e!otii. vecini # o!otosi etc. incapacitate de concentrare. pro ra!ata ora de ora si #i de #i. Intre ei se nu!ara( an'ietatea +tea!a de un rau per!anent. Adesea. scaderea !e!oriei. cri#e de p"ans. <o"!es si 9a&e. E'ista trei cau#e principa"e a"e stresu"ui( $i#ice.. into"eranta. dorinta de a parveni etc. Daca nu "e% a! -a at in sea!a pana acu!. $rustrarea. care in cartea intitu"ata 0Scara evenimentelor cotidiene1. consu!u" e'a erat de a"coo" si de e'citante. are indice"e 16. cu $or$ota ei. asta nu dovedeste ca or anis!u" nostru are de$ectiuni. senti!entu" rav ca "ucruri"e nu pot $i stapanite. pa"pitatii. ce"ei de cooperare. $actorii psi&ici. vanitatea. co!porta!ent irationa". sin uratatea. tradarea etc. eruptii cutanate. dureri in piept. cra!pe si -o"-orose"i in intestine. $rica. p"ictisea"a. !ai a"es cand ne a$"a! in situatie de stres. o-osea"a. a-u# de !edica!ente sau de a"coo". reducerea i!pu"su"ui se'ua". pierderea apetitu"ui. pierderea unei $iinte apropiate e notata cu 133. viata I"a ter!enC. indi estii.psi&iatri a!ericani. ura uscata. -u"i!ie. irita-i"itate. In $ine. se"ectia operata scapa o !u"ti!e de cau#e persona"e care ne $ac sa $i! depri!ati sau an oasati( e"o#ia. dorinta de independenta. cei a caror radacina se a$"a in spiritu" si i!a inatia noastra. $a-rici. e$ortu" sportiv e'cesiv. ci ca nu a! dat i!portanta acestor se!na"e. ravitatea $apte"or care dec"ansea#a stresu". Din pacate. diaree. !aini reci. Manifestari comportamentale pro&ocate !e stres: nera-dare.

p"ictisea"a. de o-icei de ori ine su$"eteasca( decese. !ani$estandu%se in !od di$erit( dorinta de co!unicare se opune dorintei de so"itudine. accepta esecuri"e. . despartiri etc. consu!u" e'a erat de a"coo" si de e'citante. dorinta de co!petitie. In $ine. In !ii"e de studii care i%au $ost dedicate. ce"ei de cooperare. $rustrarea. viata I"a ter!enC. Intre factorii fi#ici se n mara: dureri"e provocate de -o"i. <o"!es si 9a&e.Efectele asupra performantelor Daca si!pto!e"e stresu"ui sunt re"ativ si!p"u de recunoscut. ce"ei de a te supune o-"i atii"or socia"e. psi&o"o ice +"e ate de e!otii. sunt cei !ai insidiosi si ce" !ai reu de stapanit. dorinta de a $ace ce%ti p"ace. tradarea etc. .. E'ista trei cau#e principa"e a"e stresu"ui( $i#ice. pierderea unei $iinte apropiate e notata cu 133. ravitatea $apte"or care dec"ansea#a stresu". cau#e"e "ui se "asa !ai reu &icite. $a-rici. stresu" psi&ic este o reactie psi&o$i#io"o ica a individu"ui care. stresu" re#u"ta din con$"icte"e nascute intre doi sau !ai !u"ti indivi#i. dorinta de independenta. si stresu" "e at de !odu" de viata pe care i" duce!. Aici se inc"ud toti oa!enii pentru care sc&i!-area este sti!u"atoare. vanitatea. Opusi acestora e'ista si oa!eni care se retra in carapacea "or pentru a%si asi "inistea si pacea. pre#enta unor $actori de po"uare sonora a$"ati in apropiere % discoteci. a-u#ea#a de a"coo" si so!ni$ere. Factorii le"ati !e mo! l !e &iata privesc activitati"e pro$esiona"e epui#ante. o-"i at sa $aca $ata situati"or pentru care nu s%a pre atit. cat si in $apte co!p"e'e. notea#a de "a 1 "a 133. daca sar-atoarea de Craciun. Adesea. cei a caror radacina se a$"a in spiritu" si i!a inatia noastra. ori inea "ui e "oca"i#ata atat in $apte de o i!ensa -ana"itate % "ipsa de si urantaa !ateria"a sau e'cesu" de ioni po#itivi %. vo! sti !ai -ine si cu! sa re!edie! stresu" pe care%" provoaca. vecini # o!otosi etc. senti!entu" de vinovatie $ata de noi sau $ata de a"tii. a!-itia. dorinta de a parveni etc. In !od $iresc. Dintre $actorii de persona"itate care con$era re#istenta "a stres.dentificarea si reducerea stresului In $ond. sin uratatea. daca vo! sti cu care din aceste con$"icte ne con$runta!. se"ectia operata scapa o !u"ti!e de cau#e persona"e care ne $ac sa $i! depri!ati sau an oasati( e"o#ia. ce"ei de dependenta. e$ortu" sportiv e'cesiv. divorturi. un soi de I-i-"ieC a stresu"ui conte!poran. $rustrarea. un nou "oc de !unca repre#inta o noua sansa de a se a$ir!a. anticipea#a esecu" si acorda o !are i!portanta consecinte"or ce decur din incapacitatea sa de a re#o"va situatia. /tudiu" ce" !ai co!p"e'. vio"ente"e in $a!i"ie si "a scoa"a. pro ra!ata ora de ora si #i de #i. ari. gustul riscului se pare ca *oaca ro"u" ce" !ai i!portant. care in cartea intitu"ata 0Scara e&enimentelor coti!iene1. Din pacate. factorii psi)ici. De pi"da. $rica. "e apartine unor doi ce"e-ri psi&iatri a!ericani. au o viata sedentara. Intre ei se nu!ara( an'ietatea +tea!a de un rau per!anent. se re$u ia#a in so!n. are indice"e 16. cu $or$ota ei.

intr%o proportie de patru ori !ai !are $ata de ce"e"a"te cate orii pro$esiona"e. ra!asa in "inii !ari. .odu" de i!-inare a $unctii"or psi&ice. a!intind de inte"esu" +!asca. unde cuvantu" persoana dese!na initia" !asca $o"osita de actori in teatru" antic.. are o personalitate proprie. se dezvolta. psi&o"o ice +"i!-a*. vo! spune despre persona"itate ca repre#inta o structura +un siste! ierar&i#at. /e spune. nu o *un'tapunere de trasaturi si caracteristici. . inte ratoare. tip de activitate nervoasa superioara etc. cu toate ca nu'i impresioneaza pe cei din )ur. va"ori socia"e.De ase!enea pro$esii"e pot $avori#a sau di!potriva. pot i!piedica insta"area stresu"ui. atentia pu-"icu"ui. ca ea se $or!ea#a in interactiune cu !ediu" natura" si socia" de viata. Asadar faptele dau masura personalitatii umane. etc. si socio!ora"e ac&i#itionate in procesu" socia"i#arii +nor!e co!porta!enta"e. 2 !ecata si l area !eci#iilor Termenul de personalitate Ter!enu" de persona"itate derivat de "a GpersoanaG isi are ori inea in "i!-a "atina c"asica. caracteru" dina!ic a" acesteia) oamenii evolueaza.. Acceptand sta-i"itatea structurii interne a persona"itatii. Despre a"tii. ca ur!are a stresu"ui. prin pre#enta si actiunea "or. a caror deci#ie pune in *oc vieti o!enesti. totusi. $unctionand in !ai toate "i!-i"e !oderne cu inte"esu" po"ise!atic( aspectul e(terior al omului. convin eri. procese"e psi&ice se or ani#ea#a "a di$erite nive"uri. Une"e statistici arata ca pi"otii de aeronave.) functia sociala indeplinita de un om. /inteti#and puncte"e de vedere acceptate in "iteratura de specia"itate. In rea"itate. idea"uri..ai tar#iu. recunoaste! oa!eni peste care a nins ti!pu" toc!ai datorita persona"itatii "or. poate $i !ai !are sau !ai !ica. uneori se schimba radical. su$era de &ipertensiune. cat si din interior ca structura inti!a a e"e!ente"or -io"o ice inascute +insticte. atra and. :ersona"itatea poate $i de$inita atat din e(terior ca e$ect produs de un individ asupra ce"or"a"ti. a ca"itati"or si de$ecte"or con$era unicitate persona"itatii u!ane. Trasaturi"e de persona"itate. cu do#a de persona"itate. "u!ea spune ca au multa personalitate. c&iar daca persona"itatea re$"ecta in structura sa . nu vo! uita. care de "a ca# "a ca#. Constienta persona"itatii este data de re"ativa sta-i"itate a trasaturi"or si a re"atii"or dintre aceste trasaturi. I!presia produsa in pu-"ic de pre#enta cuiva a $ost asociata. c&iar despre unii oa!eni %evident resit% ca sunt "ipsiti de persona"itate. aceeasi. Dar c&iar daca persona"itatea u!ana repre#inta produsu" societatii si cu"turii in care o!u" se naste si traieste.. cel pe care nimeni nu'l baga in seama. andire.ai tre-uie spus cu privire "a persona"itate. acest cuvant a do-andit inte"esuri !u"tip"e. . Ce" !ai u!i" dinte se!enii nostri. Dupa ani si ani de #i"e. i!a inatie etc. acestia in!anunc&ea#a trasaturi de persona"itate considerate opti!e intr%o societate data. tre-uinte. ast$e" ca a-ordarea persona"itatii i!pune o perspectiva siste!ica.

sau a unor $eno!ene invo"utive inerente varstei inaintate. Un se !ent in p"atou de opti!u!. in decursu" caruia au "oc. "a un !o!ent dat. fi$ 090 E%o"(tia &i&tem("(i #er&ona"itatii a( Un se !ent ascendent de "a nastere si pana "a !aturitate +63%67 ani. :ersona"itatea u!ana nu este un siste! static. $ie ca ur!are a unor tu"-urari pato"o ice. contradictii"e societatii sa"e. !odi$icand !ediu" sau de viata in raport cu tre-uinte"e si aspiratii"e sa"e. corespun#ator -atranetii. s%a o-servat. ca anu!ite caracterisitici se!ni$icative a"e procese"or psi&ice se re asesc intr%o structura $oarte ase!anatoare "a un nu!ar !ai !are de indivi#i. inca dinaintea aparitiei psi&o"o iei ca stiinta. ci. punanad in evidenta in decursu" e'istentei individu"ui o !u"titudine de stari si de trans$or!ari atat de ordin evo"utiv. Cur-a evo"utiei siste!u"ui oricarei persoane se pre#inta in dina!ica sa din trei se !ente cu se!ni$icatie pato"o ica deose-ita. De e'e!p"u un individ nu poate sa e'ecute anu!ite operatii +!anevre. .siste!u" re"atii"or socia"e. dar este capa-i" sa o-tina per$or!ante "a operatii"e respective u"terior ca ur!are a invatarii. di!potriva. $ie ca ur!are a uitarii sau "ipsei de e'ercitiu. Desi nu pot $i inta"nite doua persona"itati identice. inte rare si conso"idare a structuri"or psi&o%co!porta!enta"e) -. in cadru" caruia se rea"i#ea#a ce" !ai ridicat coe$icient de ec&i"i-ru cu !ediu" a!-iant si care se intinde in ti!p pana "a -atranete) c( Un se !ent descendent. se !ani$esta activ. prin aceasta !odi$icandu%se pe sine. poate sa nu !ai rea"i#e#e u"terior. in care se inre istrea#a $eno!ene de s"a-ire si de#or ani#are a di$erite"or su-ansa!-"uri a"e persona"itatii. Atat ca siste! dina!ic. autopropu"sare. ci unu" ina"t dina!ic. 9eciproca este si ea va"a-i"a( ceea ce individu" este in stare sa e'ecute "a !o!entu" actua". cat si de ordin invo"utiv. autoincitare. Aceste e"e!ente "e vo! studia "a para ra$u" 7 trasaturi temperamentale ale personalitatii. :ersona"itatea u!ana in ansa!-"u pre#inta si un a" doi"ea aspect ca siste! activ dotat cu capacitatea de autodeter!inare. cat si ca siste! activ persona"itatea se va de$ini prin doua coordonate inte rative $unda!enta"e si anu!e( activitatea si co!porta!entu". cu !a'i!a intensitate si rapiditate procese"e de $or!are. o!u" nu suporta pasiv in$"uente"e e'terioare. a do-andirii cunostinte"or necesare si deprinderi"or corespun#atoare.

. reactivitatea si a-i"itatea !otorie etc. nici capacitatea aparatu"ui respirator sau cardiovascu"ar. Co!ponenta vo"itiva si autocontro"u" vo"untar) 0. +operatii"e de co!anda a"e aeronavei e$ectuandu%se cu un e$ort $i#ic !ini!. Co!ponenta eva"uativa) 2. Co!ponenta inte"ectiva si andirea) 7. in tota"itatea co!ponente"or si su-ansa!-"uri"or sa"e( $i#ice. sta-i"itatea si !o-i"itatea atentiei. -io$i#io"o ice si o a"terare serioasa a unuia dintre su-ansa!-"uri"e !entionate. Co!ponenta sen#oria"a a co!porta!entu"ui "a !ansa) 6. care i!p"ica riscu". Co!ponenta !otivationa"a) 4. operativitatea structuri"or perceptive. Atentia % ro"u" ei in re "area co!porta!entu"ui "a !ansa) .Concepte pri&in! . Co!ponenta !ne#ica a co!porta!entu"ui "a !ansa) 8.. structura activitatii si i!p"icit a co!porta!entu"ui de pi"ot par a $i ur!atoare"e( 1. /e poate spune ca acestea $unctionea#a in cursu" co!porta!entu"ui de "a !ansa.. $ace di$ici"a sau i!posi-i"a indep"inirea "a un nive" satis$acator de e$icienta a sarcini"or din s$era activitatii de pi"ota*. !ecata pilot l i Ca orice a"ta activitate pi"ota*u" aeronavei so"icita o!u" ca intre . Factorii de persona"itate. pro!ptitudinea !ecanis!e"or deci#iona"e. Co!ponenta a$ectiv e!otiona"a) =. concentrarea. Ana"i#and structura sarcini"or cu care este con$runtat o!u" de "a !ansa. "a un nive" ener etic redus. !o-i"itate. si re#istenta nervoasa.. Atit !ini psi)olo"ice Aspecte comportamentale :rincipa"e"e co!ponente care sustin prin in"antuirea "or $ina"ista. constata! ca aceastea nu so"icita $orta $i#ica. . :e pri! p"an se situea#a so"icitari"e su-ansa!-"u"ui neuropsi&ic +ec&i"i-ru. Co!ponenta e'ecutiv !otorie) 13. 9o"u" su-ansa!-"u"ui neuropsi&ic apare si !ai evident in ace"e activitati +aviatie.

atra atoare ca peisa* +repere pe so". ti!pu" de #-or etc. saraca in sti!u"i.) starea si !odu" de $unctionare in ansa!-"u a aeronavei) se!na"e"e pe care "e enerea#a a!-ianta enera"a de $ond si care sunt e'tre! de variate. Din ce"e aratate !ai sus re#u"ta ca activitatea de pi"ota*.. . o"$activ. De a"t!interi. ceata. precipitatii"e. Din punct de vedere dina!ic co!ponenta sen#oria"a a activitatii de pi"ota* este o succesiune a ce"or patru $a#e proprii perceptiei.) in a" doi"ea rind perceptia o!u"ui de "a !ansa este !ereu -o!-ardata cu se!na"e noi care repre#inta succesiunea ca"eidoscopica a e"e!ente"or din #ona pe care o parcur e!. decat una variata.. Co!ponenta sen#oria"a are toc!ai ro"u" de a se"ecta si reco"ta in$or!atii uti"e pentru e"a-orarea si e$ectuarea operatii"or sau actiuni"or re "atoare. innourari"e. etc. C"ase"e de se!na"e sunt( % % % % !esa*e prin care se e'pri!a pi"otu". dupa continutu" in$or!ationa" si dupa se!ni$icatie +se!na"e ce deriva din $eno!ene !eteo. nici nu se poate concepe un proces de re "are in s$era uti"i#arii unei in$or!atii adecvate si su$iciente din punct de vedere cantitativ. conditionata si sustinuta de o !are diversitate de surse in$or!ationa"e are o accentuata co!ponenta sen#oria"a. auditiv. 1ineste#ic. ina"ti!ea. tacti"... propioceptiv. In cursu" ei sunt so"icitati aproape toti ana"i#orii o!u"ui+ vi#ua". respectiv sarcina%o-iectiv sau scopu" pe care i" are de atins) instructiuni re$eritoare "a conditii"e in care tre-uie atins scopu" +traseu" ce" !ai convena-i". viscera".Componenta senzoriala a comportamentului la mansa Des$asurarea activitatii si respectiv co!porta!entu" individua" de pi"ota* se -a#ea#a pe in$or!atie. si anu!e( % % % % detectia) discri!inarea) identi$icarea) interpretarea. % Cercetari"e psi&o"o ice au aratat ca o-osea"a neuropsi&ica este $avori#ata !ai curand de a!dianta !onotona. "u!ina soare"ui. precu! si tra$icu" in #ona de #-or.

pro$esori . de scadere a sti!ei $ata de sine. E!otii"e se !ani$esta in aceasta perioada cu un !are dina!is!.Trans$or!ari"e $i#ice care incep "a pu-ertate sunt adesea $oarte -ruta"e si ado"escentii "e traiesc ca pe o !are !eta!or$o#a. Identi$icarea presupune. sa sti!u"e#e si sa intretina dorinta de activitati riscante( situatia econo!ica.Trans$or!ari"e pot deter!ina senti!ente de *ena.in$"uenta o-ose"ii si !ai a"es a dro uri"or. Ast$e" acesti tineri isi cana"i#ea#a atentia spre activitati care i!p"ica atat atentia. Functia discri!inarii pe parcursu" pi"ota*u"ui se deteriorea#a considera-i" su. rad ridicat de risc sunt situate si activitati"e . $i#ic si psi&ic.ediu" socia" contine nu!eroase surse de in$"uenta de natura sa induca. a-i"itati in !iscare. de $or!are a i!a ini"or di$erite"or o-iecte sau situatii de stocare a "or in !e!orie Estimarea risc l i Ado"escenta este o perioada de trans$or!ari pe p"an socia".. :entru rea"i#area ei intra in $unctiune !ecanis!e"e sensi-i"itatii di$erentia"e. ado"escentii de#vo"ta reactii de a resivitate si de opo#itie $ata de tot ceea ce insea!na autoritate +parinti. Le at de acest aspect asista! "a preocupari deose-ite in ceea ce priveste !ac&ia*u". coa$area paru"ui.Detectia consta in sesi#area aparitiei se!na"u"ui in ca!pu" perceptiv. :entru a $ace $ata acestor e!otii. devo"tarea re$"e'e"or. risc constienti#at de catre acestia. etc. i!-raca!intea. un proces anterior de invatare. Este perioada in care tinerii. s"a-iciunea !ecanis!e"or de . de "a senti!entu" de putere "a ce" de indoia"a. Identi$icarea este un nive" superior de pre"ucrare si inte rare a in$or!atiei sen#oria"e. /arcina de discri!inare a pi"otu"ui se co!p"ica datorita so"icitarii si!u"tane a !ai !u"tor ana"i#ori. In activitatea de pi"ota* detectia se concreti#ea#a in doua situatii( % % situatii in care se asteapta sau anticipea#a aparitia se!na"u"ui) situatii in care nu se asteapta aparitia se!na"u"ui. institutii. Deose-it de i!portanta in aceasta perioada este re"atia pe care ado"escentu" o are $ata de propriu" sau corp a$"at in trans$or!are. Discri!inarea repre#inta o etapa superioara in des$asurarea procesu"ui enera" a" perceptiei. ti!iditate. :rintre activitati"e care i!p"ica un aeronautice. Au "oc treceri -ruste de "a stari de $ericire "a stari de descura*are sau depri!are. incep sa ai-a preocupari si activitati care deter!ina un $actor ridicat de risc. in specia" ce"e sportive. re$u#u" co!unicarii etc. respectiv a a"coo"u"ui.

contro" socia". $ezvoltarea constientizarii situationale aceasta activitate. riscanta devine -ene$ica atat pentru tanar. cat si pentru societate daca este constienti#at $actoru" de risc "a care se supune in cadru" activitatii. cri#a va"ori"or !ora"e. dis$unctiona"itati "a nive"u" $actori"or responsa-i"i cu educatia tineri"or. Aceasta constienti#are a $actoru"ui de risc se de#vo"ta inca din perioada pre atirii teoretice. "ipsa de cooperare a institutii"or i!p"icate in educatie. ine a"itati"e socia"e. !o!ent in care tanaru" va ana"i#a toti $actorii de risc "a care se supune das$asurand activitate aeronautica si prin aceasta se va reduce posi-i"itatea unor accidente datorate unor activitati riscante si $ata de care nu se cunosc toate e$ecte"e posi-i"e. !ass%!edia. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful