1

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Umorul în publicitate. Reclamele Altex (Studiu de caz)

Autor: Craiu Constantin-Ovidiu Master: Sondaje de opinie marketing şi publicitate

care le economisesc munca sau care le o+eră valoare -n sc5imbul banilor 8 şi nu pentru că producătorul spune bancuri la televi/or( Claude 9opkins.<. publicitatea este probabil mijlocul de comunicare cel mai spectaculos al epocii noastre! "Baudrillard. #$$%.t bine6 4)ar trebuie să vă previn că +oarte.# Umorul în publicitate .consideraţii generale Aşa cum arăta şi Jean Baudrillard. 1%&'( )e la apari*ia primelor mani+estări ale comunicării publicitare şi p. 1&. -nsă evolu*iile ulterioare -n acest domeniu au dovedit c5iar contrariul6 47n*elepciunea populară a sus*inut -ntotdeauna că oamenii cumpără produsele pe care le consideră 5rănitoare. creatorul uneia dintre cele mai mari agen*ii de publicitate din lume1. +oarte pu*ini pot scrie spoturi cu adevărat amu/ante( )acă nu sunte*i dintre acei pu*ini nu -ncerca*i(! "Ogilv3.nd umorul nu era considerat un domeniu de interes pentru creatorii de publicitate.ndă( A +ost o mare uşurare pentru mine să a+lu lucrul acesta: -ntotdeauna m-am ur. umorul a constituit o temă de larg interes -n istoria destul de scurtă a publicită*ii( . tatăl publicită*ii moderne.at5er . 1 Ogilv > .nă nu demult. iar atunci c. nu vedea -n umor o oportunitate de de/voltare a unor crea*ii publicitare.nd marile companii care au pus ba/ele comunicării publicitare precum Ogilv3 dictau 4moda! -n publicitate( 0rebuie amintit că -nsuşi )avid Ogilv3. argumenta6 Lumea nu cumpără de la clovni! Cred că acest lucru era adevărat pe vremea lui 9opkins şi am motive să cred că a +ost adevărat p. c. pp( 1$=-1$%'( Acelaşi )avid Ogilv3 ne aduce la cunoştin*ă ceea ce pare a +i 4regula de aur! a utili/ării umorului -n publicitate 8 dacă publicul pe care -l *inteşti nu i se pare deloc amu/antă reclama pe care tu ai creat-o.t pentru că am respins spoturile amu/ante care mi-au +ost supuse aprobării(! "Ogilv3.i-am propus ca prin această lucrare să evalue/ poten*ialul umorului -n de/voltarea reclamelor publicitare şi să arăt care sunt +ormele umorului acceptate cultural -n publicitatea de la noi din *ară( 0rebuie remarcat că +oarte pu*ine lucrări ştiin*i+ice abordea/ă problematica umorului -n publicitate. dar ultimul val de anali/e +actoriale arată că acum umorul poate să v. c.nd o +ac alocă un spa*iu e1trem de redus acestui subiect( 2ucrul acesta se datorea/ă poate şi tendin*elor de la -nceputul publicită*ii.nă la de+inirea unui spa*iu clar -n s+era comunicării de masă a acestor mani+estări. umorul poate +ace mai mult rău dec.

#$$=.nd -n timpul programului obişnuit sunt inserate spoturi publicitare( ?morul are marele avantaj de a ani5ila acest e+ect( ?n spot care are cu adevărat umor va tre/i.sul ani5il. jocuri de cuvinte etc(.nească unde un spot cu adevărat -ndră/ne*#. 1$%'( ?n e1emplu concludent -n acest sens ne vine din publicitatea rom. scenogra+ia etc( acest spot nu a reuşit ceea ce şi-a propus( < D1istă şi persoane care sunt consumatori de publicitate( Benomenul 4Eoaptea devoratorilor de publicitate! a +ost creat tocmai -n acest scop( . -ntr-un conte1t -n care aceasta este tot mai pu*in dorită -n grila de programe 0A( Boarte mul*i dintre noi astă/i sc5imbăm postul de televi/iune c. +ie prin -mbinarea acestor două mijloace( 7n reclama te1tuală comică se redau conversa*ii pline de umor. umorul -n publicitate are marea valoare că stimulea/ă consumul acesteia<. la un moment dat nu mai generea/ă acelaşi e+ect pe care l-a generat la prima vi/ionare( Avantajele +olosirii umorului -n crearea reclamelor comerciale nu trebuie minimi/ate( ?morul poate +i un instrument destul de important -n publicitate şi mai ales # Spun 4-ndră/ne*! deoarece -n ciuda unei e1ecu*ii cu adevărat e1cep*ionale. unul dintre cei care au marcat -nceputurile publicită*ii moderne de la noi din *ară. @#'( 7n ciuda acestui neajuns. printre care apare şi obiectul reclamei( Acest +el de reclamă are uneori neajunsul că deşteaptă aten*ia numai pentru +oarte scurtă durată.t să crească consumul pentru propriile produse( 7n opinia mea. nu a reuşit să cree/e e+ecte po/itive( Cu alte cuvinte brandul 0ransavia a +ost distrus de c.ntului. cu un umor care nu se potriveşte deloc speci+icului cultural al rom. +ie prin te1t. considera comicul reclamelor comerciale ca pe un mijloc de stimulare a aten*iei voluntare( )eşi bene+ic -n anumite reclame el poate avea şi 4e+ecte perverse! cum ar +i +aptul că r. din păcate şi spoturile publicitare cu caracter umoristic sunt supuse legii lui Cossen şi.sul deşteaptă aten*ia receptorului pentru o durată +oarte scurtă şi +aptul că nu generea/ă un interes sau o dorin*ă de posesiune a unui obiect pentru acesta6 4)iversele +orme ale comicului se +olosesc adeseori -n alcătuirea reclamelor şi constituie un mijloc destul de e+icace pentru stimularea aten*iei voluntare( Comicul poate +i provocat +ie prin imagini.<. inevitabil dorin*a de revedere a acestuia( Cu toate acestea.nd se a+la -ncă -n +aşă( Astă/i societatea producătoare a produselor 0ransavia a +ost nevoită să reali/e/e un rebranding. cu un ast+el de mesaj ar +i prins mai bine la alte popoare care au 4e1erci*iul publicită*ii!( )imitrie 0odoran.nd actuali/area unui interes sau a dorin*ei de posesiune(! "0odoran. -n sensul bun al cuv. un ast+el de spot. mesajul. la produsele din carne de pui 0ransavia.nului. r. o revalori/are a brandului ast+el -nc. -n ceea ce priveşte ideea.< 1&.

t de mult a -nsemnat introducerea umorului -n s+era comunicării publicitare -nc. Mituri şi structuri.nii votea/ă -n mai mare măsură spoturile publicitare care au un pronun*at caracter umoristic. şi nu -n ultimul r.t a apărut şi un termen care să desemne/e acest gen de comunicare6 advertainment. consultat la data de 1%(1#(#$$. mesajele şi con*inuturile lor sunt +olosite -n convorbirile dintre oameni ceea ce poate +i o +ormă inedită de publicitate( % Sim*ul comun ne spune că e1istă persoane care au un 4sim* al umorului! mult mai de/voltat dec. % 7n Anglia acest tip de publicitate gratuită este denumită 4Iord o+ mout5!( F Gutem spune că umorul are o dimensiune culturală( Eu degeaba se vorbeşte despre 4umorul negru engle/esc!( @ 0ermenul a luat naştere prin +u/iunea termenilor de advertising şi entertainment( .t ceilal*i( )acă ar +i să de+inim la nivel de sim* comun o persoană care are sim*ul umorului am putea spune că aceasta este o persoană care +ace glume bune şi care are capacitatea de a -n*elege şi evalua glumele celorlal*i( Dste de aşteptat ca persoană care nu are un 4sim* al umorului!de/voltat să nu aibă capacitatea de a -n*elege glumele unei persoane care şi-a de/voltat şi cultivat acest 4sim*!( )in această perspectivă trebuie să spunem că o reclamă bună este o reclamă al cărei umor este perceput şi de cei care nu au de/voltat acest 4sim*! şi de cei care şi-au cultivat această capacitate( )e aceea a+irm necesitatea adaptării umorului din reclame la speci+icul cultural al +iecărui popor(F Gsi5osocilogia ne arată -nsă că aceste persoane sunt vă/ute ca +iind mai atractive şi mai inteligente( Cu alte cuvinte umorul poate avea un e+ect po/itiv atunci c. -nsă termenul de divertisment la acest autor -nsemnă mult mai mult dec. asigură memorabilitatea spotului.= -n mass media( 7ntre principalele argumente -n +avoarea +olosirii umorului -n publicitate amintim6 atrage aten*ia.nd este +olosit -n discu*ii /ilnice( At.nd acesta poate genera o emo*ie po/itivă +a*ă de brand şi +a*ă de spotul -n sine( ?n studiu din #$$F arată că rom.t umor( = Sursa6 5ttp6HHIII(iJads(roHrevistapreseiK#1=<HromaniiKvotea/aKreclameleKcuKumor(5tml .7 7nclina*ia lumii contemporane pentru divertisment sub orice +ormă a +ost arătat şi de către Jean Baudrillard -n lucrarea Societate de consum. dovadă că acest gen de publicitate a -nceput 4să prindă! şi la noi(= Crearea unui spot publicitar cu umor poate genera şi e+ecte bene+ice pentru un anumit brand produs( Dste cunoscut că reclamele bune au avantajul că sunt povestite de cei care le-au vi/ionat.

1&$' a+irma că 4a acu/a publicitatea de manipulare M(((N -nseaamnă a-i acorda o onoare nemeritată(! manipula( 7n consecin*ă. dacă vre*i.t şi de către consumatorii de publicitate( Aceste patru spoturi publicitare. o transpunere a legii lui Cossen -n publicitate( Oată de aici necesitatea creării de spoturi umoristice noi. este şi cel mai controversat( Acesta a +ost rapid retras de micile ecrane datorită umorului care nu se adaptea/ă speci+icului cultural al rom. mai ales că prima lor reclamă comercială avea ca insight tot umorul( ?n prim spot supus anali/ei. după cum vom vedea şi din studiul de ca/ integrat -n această lucrare( O -ntrebare +irească ar +i dacă se poate manipula -n publicitate prin intermediul umoruluiL Jean Baudrillard "#$$%. deşi +ac parte din campanii di+erite. lucru recunoscut nu doar de către specialiştii de la noi din c. un element a +ăcut ca această . pe c.esajele pe care aceste spoturi le transmit sunt o scurtă istorie a evolu*iei consumului de la noi din *ară( Aşa cum am spus şi -n prima parte. sunt parte incorporată a unui concept publicitar dintre cele mai elaborate de la noi din *ară( 0rei dintre acestea au +ost un real succes. Spoturile nu sunt anali/ate -n ordinea cronologică a apari*iei lor( . e1ecu*ia de asemenea.nd una dintre ele. umorul nu poate Reclamele Altex etalon pentru umorul rom nesc Gentru acest studiu de ca/ am ales trei spoturi publicitare di+u/ate de-a lungul timpului la 0A pentru maga/inul Alte1( 0oate cele trei spoturi publicitare au un numitor comun6 +olosesc umorul ca vector de promovare pentru maga/inul de electronice şi electrocasnice Alte1( Aş putea spune că motiva*ia acestei alegerii *ine de ideea că sunt repre/entative pentru tipul de umor +olosit -n campaniile publicitare de la noi din *ară.nilor( )eşi ideea -n sine a +ost bună.% ?n alt argument -n +avoarea utili/ării umorului -n reclama publicitară este acela că poate +ace ca mesajul să poată +i acceptat mai uşor. care să -ntărească imaginea brandului Alte1 pe pia*ă( Ar +i +ost cu totul ciudat ca modul de comunicare a celor de la Alte1 să se sc5imbe pe parcurs. a +ost retrasă la timp de pe pia*ă -nainte de a genera e+ecte 4perverse!( . de +apt. prin di+u/area repetată a reclamelor comerciale pe di+erite suporturi media "la 0A -n ca/ul de +a*ă' umorul 4se erodea/ă!( Dste.

unul dintre motive +iind acela că aduce prejudicii de iamgine brandului Alte1( Dste ştiut că rom. ca -n mai toate reclamele de la Alte1 este de trei +eluri6 comic de situa*ie.nd că e Batman( )in modul -n care se des+ăşoară ac*iunea nu reuşeşti să -*i dai seama gestul aruuncării preotului de la etaj. +iind legat la gură şi la m.nd este dus cu +or*a la etaj pentru a +i aruncat şi -n timp ce cade c.n/ători de peşte dintr-o pia*ă& prind un preot pe care -l aruncă de la etaj -n speran*a că va /bura.nd au creat un spot publicitar( 11 A e1istat şi o re/olu*ie a CEA care arăta că spotul promovea/ă +apte antisociale( 1$ .nii sunt conservatori -n ceea ce priveşete religia( Ca urmare.nd scoate un 4AaaaaP! lung. şi eşecul celor două personaje de a-l +ace pe preotul pe care l-au con+undat cu Batman să /boare asemenea eroului de desene animate( ?nul dintre cele & Conte1tul nu arată acest lucru -nsă din reclama anterioară este evident acest lucru( Qeali/atorii spoturilor Alte1 au marea calitate de a +i inventat replici memorabile dde +iecare dată c.ini -nsă o+eră un spectacol sonor cu onomatopee. cei care se ocupă de imaginea brandului Alte1 au retras +oarte repede de pe pia*ă reclama. mul*i dintre cei care ar +i urmărit această reclamă nu au apreciat umorul din ea( D+ectele negative au +ost limitate prin retragere urgentă a spotului(11 Ca o conclu/ie am putea spune că umorul din această reclamă nu este genul care ar putea să +ie gustat de rom. +ără linie melodică de +undal( Gersonajul secundar "preotul' nu vorbeşte. receptorii nu mai savurea/ă reclama cu aceeaşi plăcere cu care au +acut-o prima oară( 7n consecin*ă utili/area aceloraşi personaje -ntr-o serie de mai multe reclame comerciale nu ar +i +ost justi+icată( Cei doi v.mplat( )eşi reclama are un umor care aduce oarecum cu umorul negru engle/esc. comicul de caractere "personaje' şi comicul de limbaj( Sonori/area este simplă.t la un moment dat. acesta mani+eşt.ndu-se doar pe aceste două carcatere.mplat cu preotul.i c. +ocali/area +ăc. p.ndu-şi nervo/itatea +a*ă de +apta odioasă pe care au reali/at-o( Eu i se arată telespectatorului niciun cadru cu ce s-a -nt.nă nu unul din cele două personaje -i dă replica 1$ celuilalt6 4Bă berbecule. umorul 4erodea/ă! ast+el -nc. -nsă e lesne de -n*eles ce s-a -nt.F reclamă să nu producă e+ectul dorit( Con*inutul reclamei sau stor board-ul cum mai este numit este următorul6 Clipul are trei personaje( )ouă dintre personaje au mai +ost distribuite -ntr-o reclamă anterioară pentru acelaşi maga/in( 7nsă deoarece aşa cum am arătat -n capitolul introductiv.ni( Comicul. mai -nt. imposibil de reali/at dacă eşti legat la gură( 0otuşi trebuia să +ie sugerată ideea căderii libere a preotului de la etaj. *i-am /is mă că e popăP 0u nimic((( !atman! !atman!" Cesticula*iile celui care dă replica sunt +oarte elocvente. cre/.

menite să -ntărească umorul +ilmului( 0rebuie preci/at că sloganul inclus -n spot este unul simplu 4)acă te-ai săturat să -*i povestească al*ii +ilmele(((! Cele trei puncte sunt de +apt un -ndemn la procurarea unui televi/or pentru consumatori( )upă slogan apare 4bla/onul! personajului de desene animate Batman pe care scrie denumirea unei mărci de televi/or "0eletec5'( Cel de-al doilea spot Alte1 supus anali/ei noastre este spotul cu nebunul( Gersonajul principal este un pacient nebun care urmea/ă a +i e1ternat dintr-un spital de psi5iatrie.ndu-se ast+el accentul pe replicile personajului principal( Onteresant este şi modul cum este spus sloganul 4Alte1. anost.-ntr-un cadru apare un cuier din +ier cu un design simplu'( 7mbrăcămintea personajelor este simplă( )e alt+el toate spoturile Alte1 sunt +oarte naturale. dar are gesturi şi posturi bine conturate. gălăgie.esajul spotului este unul simplu6 4Ai -nnebunit căut. arăt. speci+ică unui spital de nebuni( C. cel mai mic pre* din Qom. la +el ca şi preotul nu are niciun te1t -n cadrul videoclipului. nişte nebuni şi in+irmiera care returnea/ă 5ainele pacien*ilor de la in+irmerie( .nia!( Accentul cade pe cuv.@ două personaje principale.rnească amu/amentul celui care -l vi/ionea/ă'.nd personajul principal vorbeşte aceste sunete de +undal dispar.nd cel mai mic pre*L! Apoi vine solu*ia care constă -n cumpărarea produselor Alte1( 7n spot este introdusă şi o promo*ie care anun*ă returnarea de două ori a di+eren*ei de pre* dacă cumpărătorul Alte1 găseşte -n altă parte acelaşi produs mai ie+tin( 7n +inalul spotului apare şi sloganul 4Alte1.t e domleR 5alatulLP! Această replică a demonstrat că pacientul nu a +ost reabilitat şi este dus -napoi -n salon( Celelalte personaje sunt un doctor.sete. +ără e+ecte speciale "spre e1emplu. de/ordine. scumP((( )incolo era mai ie+tinP )a 5alatul doamnăL C. pun. ca şi la celălalt spot de subiectul -n sine.t e 5alatul((((L C.niaP! Sonori/area spotului este una inedită( Apar pe +undal r. de personaje "-n spot mai apar şi alte personaje care +ac 4nebunii! menite să st.ntul 4mic!( )ecorul este simplu.nd mai degrabă a persoane comune şi nu a actori de reclame( Comicul este. personajele nu sunt 4atractive!. -nsă atunci c. de situa*ei "ac*iunea -n sine şi subiectul' şi de limbaj( ?morul acestui clip a +ost unul +oarte apreciat. replicile din spot +iind pe bu/ele tuturor la scurt timp de la prima . o asistentă.nd -şi primeşte 5ainele de la garderobă are un episod de isterie şi dă replica6 4Cutiile astea sunt la promo*ieL Scump doamnă. care doreşte să sugere/e ideea de 5ărmălaie. cel mai mic pre* din Qom.

+oarte vec5i( )upă lărgirea primului cadru apare pe +undal copilul mic al *igăncii care umblă -ntr-o pubelă de gunoi( Tiganca -l observă şi strigă la el 4.t să con+irme stereotipurile despre *igani 1= Baptul că scena se termină aşa cum a -nceput arată s+ericitatea poveştii. 40e+eteu! "copilul cel mare' şi 4Blopp3! "calul'( Singurul personaj pe care nu se insistă este un locuitor al unui bloc care -i vinde *igăncii un calculator =-.na din re*icle bin.rşitul spotului apare pe ecran mesajul 4Acum e mai uşor să -*i iei un calculator nou(! )e +apt 1# 1< Cu trimitere la adresa inculturii tiganilor( Aceasta scenă nu +ace dec.nă calul 4)i BlopăP )iP!. şi -i intreabă dacă nu -l cumpără(! Tiganca acceptă şi strigă la +iul cel mare6 40e+eteu "de la monitoarele 0B0' treci şi ia calculatorul luR domnuRP! Ast+el se de/văluie şi identitatea celui de-al doilea +iu al *igăncii( Acesta -şi m.. di+u/are. că ne-am apgradat şi noi! 1< Copilul speriat se con+ormea/ă.ine( 2a s+.auseP Scoate m. compo/i*ia armonioasă a acesteia( . 5arnaşamentul şi atelajul au un aspect ne-ngrijit( Dtnicii rromi din spot au un ten mai măsliniu. ceea ce arată că au +ost selecta*i şi după acest criteriu( Sonori/area este simplă( Bundalul este asigurat de lătratul unui c.-F.onitoare cu tub luămP! Apoi -n imagini apar şi personajele care -n acest spot sunt puternic individuali/ate( Dle au şi nume +a*ă de celelalte reclame la Alte16 4. a +ost re*inut( Cel de-al treilea spot anali/at este şi cel mai recent( Spotul -mbină -ntr-un mod cu totul inedit stereotipurile despre *igani cu umorul( Govestea este una simplă6 O *igancă cu cei doi +ii ai ei şi o căru*ă cumpără de la locuitorii unui cartier 4loaptoape vec5i! 1# 4monitoare cu tub! şi alte electrocasnice ne+olositoare care pot +i reciclate( ?morul vine din limbajul +olosit de către *igancă( Spotul debutea/ă cu o *igancă ce anun*ă cartierul strig. ia calculatorul iar . şi se -ntoarce la căru*ă Apare apoi un locuitor al cartierului cu un calculator =-.-F -n m. de prost gust' de etnie rromă trădea/ă identitatea etnică a acestora( Calul.ause! "copilul cel mic'. ceea ce indică +aptul că a +ost bine recep*ionat de către audien*ă şi.rşit de secol SOS 6 42oaptoape vec5i luămP .onitoare cu tub luămP Omprimante cu ace luămP!1= )ecorul este unul simplu( Ac*iunea se petrece -ntr-un cartier oarecare dintr-un oraş( 7mbrăcămintea personajelor "sărăcăcioasă.ause -i dă banii celui care l-a adus( Scena se -nc5eie cu +emeia care anun*ă iarăşi scopul pre/en*ei ei -n cartier 4Omprimante cu ace luămP .nă. mai ales.nd asemenea unui verbunc din 0ransilvania de s+.

aşa cum am arătat. av. iar studii sociologice recente arată că deşi -şi cumpără electrocasnice noi nu le reciclea/ă pe cele vec5i( Dste de +apt e1presia unui cosum ostentativ.nii erau -ndemna*i să -şi cumpere televi/oare noi.nd sunt create spoturi publicitare umoristice cel mai greu este să insere/i -ntr-un ast+el de spot un mesaj care să convingă( Aşa cum arăta şi Ogilv3.nii reciclea/ă +oarte pu*in. la +el ca şi la celelalte două( ?morul din acest spot ar +i greu de -n*eles dacă ar +i scos din conte1tul sociocultural pentru care a +ost creat( Dste lesne de imaginat că un engle/ a+lat la prima vi/uali/are a spotului ar putea +i amu/at de poveste( Cu alte cuvinte umorul este determinat cultural( Anumite gesturi pot părea lipsite de umor -ntr-un anumit conte1t cultural -n timp ce -n altul pot +i percepute ca av.ni să -şi sc5imbe calculatoarele( )e regulă.nd -n vedere +aptul că speciliştii din publicitate considerau că umorul nu poate vinde( Cu alte cuvinte era considerat inutil( 7nsă. acest spot -ndeamnă pe rom.& reclama anun*ă o promo*ie care constă -n aducerea -ntr-unul din maga/inele Alte1 a unui obiect electrocasnic vec5i şi procurarea unuia nou la un pre* redus( Qeclama are şi un scop educativ ştiut +iind +aptul că rom. atunci c.nd umor( ?tili/area umorului -n publicitate a -nsemnat o adevărată revolu*ie.neşti de după 1&.&( )acă -n reclamele anterioare rom. speci+ic societă*ii rom. nu oricine poate +ace spoturi umoristice( Sloganul şi sigla Alte1ului -nc5eie spotul. acesta poate aduce numeroase bene+icii unui brand( .

1$ A!"#A Reclama $ Greotul. legat la gură este dus la etajul unei clădiri( Aruncarea preotului de la etaj .

11 Aruncarea preotului de la etaj( Gersonajele constată că preotul nu a /burat. de unde deduc că nu e Batman( .

1# Gosturi şi gesturi ale personajelor Gosturi şi gesturi ale personajelor .

esajul spotului( Altă postură a personajelor( .1< .

1= Reclama % Eebunul reabilitat şi doctorul((( )ovada reabilitării((( )oi nebuni .

1% Alt nebun((( )ovada că pacientul are -n continuare probleme psi5ice( .esajul spotului Sigla Alte1 şi sloganul( 7nc5eierea spotului .

1F Reclama & Tiganca şi copii Tiganca -şi ceartă +iul cel mic pentru că umblă -n gunoaie Copilul se sperie la strigatul mamei şi renun*ă să mai caute -n gunoaie .

esajul spotului .1@ 0e+eteu6 4)i BloppăP )iP! .

)imitrie( "#$$='( #sihologia reclamei. Bucureşti6 Dditura Comunicare(ro Cueguen. Bibliogra'ie( • • • • • • Baudrillard. Oaşi6 Dditura Golirom 9aineault )oris-2ouise > Qo3. Bucureşti6 Ogilv3 > . Eicolas( "#$$F'( #sihologia consumatorului.<N"#$$1'( 'gilv despre publicitate. Mituri şi structuri.at5er. )avid( M1&. Studiu de psihologie economică( Bucureşti6 Dditura 0ritonic( .1. Jean-Uves( "#$$#'. #ublicitate şi psihanaliză(Bucureşti6 Dditura 0rei( Ogilv3.i5ela Eicola Getre. $actorii care ne in%luen&ează comportamentul de consum. Jean( "#$$%'( Societate de consum. trad( . )an( "#$$='( (ntroducere )n publicitate( Bucureşti6 Dditura Comunicare(ro 0odoran.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful