Training aplicare ABA

1

Introducere
Tulburarea autista, cunoscuta si sub numele de autism infantil este cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare. In decursul timpului, mai multi autori au incercat sa gaseasca o definitie cat mai complexa a autismului infantil. Kaplan(2000 defineste sindromul autist ca !o afectare permanenta a capacitatii de relationare sociala, printr"o deviere a comunicarii si patternuri comportamnetale restrictive, stereotipe#. $ra%am(&''' afirma ca !Autismul infantil se caracterizeaza prin debutul precoce (inainte de ( ani a unor tulburari sau devieri care intereseaza cel putin ( arii de dezvoltare) inabilitatea de a initia si dezvolta relatii sociale, dea exprima interes si emotii* incapacitatea de a folosi limba+ul si comunicarea (verbal sau nonverbal * prezenta unui comportamnet stereotip, incluzand un repertoriu comportamental restrictiv si repetitiv#. Termenul de autism , etimologic vorbind , provine din grecescul !A,T-.# , care inseamna !pentru sine insusi#. Acest termen a fost introdus pentru prima oara in psi%iatrie in anul &'&& de catre /. Bleuler , in lucrarea sa !$rupa sc%izofrenicilor#. 0in nefericire autismul este cat se poate de real si poate lovi pe oricine fara mila , netinand cont de nevinovatia copilului , de rasa , varsta sau alte criterii . 1onform celui mai recent studiu facut in . . , . A . , in 200( , un copil la trei sute de nasteri este autist . /xista , totusi un criteriu de care autismul tine cont ) sexul . 2recventa aparitiei acestui sindrom este de patru ori mai mare la baieti decat la fete , iar in 345 din cazuri indivizii afectati manifesta si retard mintal . Autismul a fost descoperit ca si o patologie aparte relativ recent . 6eo Kanner a fost primul care , in &'7( , a descris tabloul clinic studiind un grup de && copii (!Autistic Disturbances of Affective Contact # si i"a dat denumirea de „ autism infantil precoce# . /l a numit trei criterii clinice care stau la baza sindromului ) incapacitatea de a realiza si dezvolta relatii sociale reale , izolarea si detasarea de lumea incon+uratoare. 6eo Kanner elimina orice confuzie cu sc%izofrenia , adulta sau infantila , subliniind ca niciodatanu a existat la acesti copii relatie initiala dupa care sa fi avut loc o retragere ) „ Exista de la inceput o extrema solitudine autistica , solitudine care , ori de cate ori este posibil , dispretuieste , ignora , exclude tot ceea ce vine spre copil din exterior” ( Kanner . ."au mai facut si alte confuzii si substituiri cu alte sindroame , cum ar fi ) ! encefalo" patie infantila# , !tulburari emotionale grave# , !psi%oza infantila# , !copil fara contact# , !fond encefalopat prin dismaturitate# , !oligofrenie# , !intarziere psi%ica# , stari care sunt insuficiente pentru a acoperi tot ceea ce autismul presupune. Tratatul de psi%iatrie de la -xford evidentiaza trasaturile simptomatologiei autiste) • !singuratatea autista#) " incapacitatea de a stabili relatii - nu le face placere sa fie imbratisati,mangaiati, sarutati - nu sunt mai apropiati de parinti decat de straini

2

nu exista nici o deosebire intre relatiile cu oamenii si relatiile cu obiectele - lipsa contactului vizual tulburari de vorbire si limba+ - limba+ul poate aparea mai tarziu, sau poate sa nu apara - limba+ul dispare in intregime sau partial, dar in decursul terapiei poate prezenta ameliorari - lipsa limba+ului se datoreaza unui deficit cognitiv sever - nu iau parte la +ocuri colective - nu se +oaca imitativ in primul an de viata - nu utilizeaza +ucarii in mod adecvat - nu au imaginatie creativa - pe masura ce cresc +u3matate din autisti au un limba+ elementar, dar cu deficiente (sunt ec%olalici (repeta fara sens a cuvintele auzite comportament manierist8 bizar) - dorinta obsesiva de uniformitate - comportamente stereotipe si agresive - comportamente ciudate (rasucirea degetelor, scuturatul mainilor, invartit

-

/tiologia autismului a dat nastere la numeroase controverse intre cei care sustineau organogeneza si cei care sustineau psi%ogeneza. $eneza acestei afectiuni pare a fi multifactoriala. /xista patru etiologi ale autismului in timp) &. 2actori psi%ogenetici (la nastere copilul este sanatos psi%ic , dar in urma unor traume psi%ologice , al unui comportament parental inadecvat , al negli+arii se declanseaza autismul * 2. 2actori somatici (evenimentele psi%otraumatice nu pot declansa autismul , responsabile de aceasta sunt anomaliile somatice congenitale , endogene " genetice si exogene 9 traumatice , care pot fii neonatale sau postnatale * (. 1auzalitatea mixta (copilul se naste cu fragilitati somatice , iar pe fondul lor evenimentele traumatice declanseaza autismul * 7. /tiologii comportamentale (invatarea unui set de comportamente inadecvate , de exemplu recompense si pedepse intamplatoare ale parintilor .

:/;.:/1TI<A 1-=:-;TA=/>TA6A A.,:;A A,TI.=,6,I • Autismul este privit din perspectiva comportamentelor obsersvabile demonstrate* • Acestea pot fi impartite in comportamente in exces si comportamente deficitare) - 1omportamente in exces)" autostimulari, stereotipii* " autoagresari* " agresivitate*

3

metaforic* • 1omunicarea pe mai multe cai senzoriale in acelasi timp astfel incat mesa+ul sa fie cat mai clar.1. usor de inteles si sa dureze cat mai mult timp* • Adresarea cu persoana autista trebuie sa se faca intr"un mod ferm. varsta acestuia. :rin aplicarea te%nicilor comportamentale comportamentele excesive pot fi reduse si cele deficitare pot fi crescute./.c%imb de Imagini (:. deoarece nu exista initial alt mod de a ne face intelesi de catre acestia. Terapiile aplicate cu succes pe autisti sunt cele comportamentale si sunt similare deoarece lucrul cu persoanele cu autism pretinde respectarea a mai multor reguli mulate pe specificul tabloului clinic.. sincronizarea stimularii de catre personalul terapeutic cu antura+ul . concentrat si folosit mereu la fel de catre toate persoanele care interactioneaza cu autistul* • >u trebuie folosite cuvinte sau propozitii cu sens figurat. in ideea ca aceasta va avea tendinta de a nu lua in seama alt mod de adresare datorita faptului ca se refugiaza in lumea sa* • Invatarea. nu asupra cauzelor.nii auti?ti @ncep tratamentul avAnd capacitatea de a imita vorbirea altora. autoservire. cum ar fi citirea ?i scrierea sau .e urmaresc toate dimensiunile. prompturi sistematice care sa a+ute autistul sa indeplineasca sarcina data. cum ar fii) • 6imba+ul simplu. . iar cACiva nu reu?esc sB imite vorbirea altora ?i sB realizeze comunicarea auditivB nici dupB o pregBtire de duratB. unii asimileazB limba+ul foarte rapid dupB @nceperea tratamentului. comunicarea fiind aproape imposibila* • . programele terapeutice si ritmul aplicarii lor se vor stabili in functie de mai multi factori ) capacitatea intelectuala a subiectului." obsesii. dar se accentueaza acelea care se dovedesc a fi cele mai deficitare in urma evaluarilor periodice si acelea impuse de varsta cronologica a subiectului* 4 . Terapia comportamentala intervine asupra efectelor. pentru ca el sa inteleaga ce anume si cum trebuie sa faca* • .istemul de 1omunicare prin .. fixisme* " istericale. ceruta. Acestui grup trebuie sB i se predea forme de comunicare vizualB. dar nu tipat si nu dur. familia subiectului si invers* • . unii @l asimileazB foarte @ncet. " 1omportamente deficitare) " limba+ (receptiv si expresiv * " abilitati sociale* " abilitati de +oaca* " abilitati academice* " autoa+utorare. insa nu si invers sunt pe principiul invatarii pe baza de intaritori pozitivi si negativi.e acorda a+utoruri.especarea intocmai a unui program strict pentru a ordona si disciplina subiectul* • =etodele folosite in terapiile specifice pentru autisti (care pot fii aplicate cu succes in orice caz de retard.

placerea pentru cifre iar mediul incon+urator este sc%imbat in functie de copil (de exemplu daca este invatat ca periuta lui de dinti este albastra si ocupa un anumit loc in spatiu se va avea gri+a ca tot timpul aceasta sa fie albastra si sa se afle in acelasi loc . cum ar fi epilepsia.16A este o interventie intensiva pentru copiii cu autism care implica patruzeci de ore pe saptamana de terapie unu la unu. . . /ste o metoda care se aplica cu succes in institutii unde copilul este observat si se lucreaza pe inclinatiile lui native (arta. Intr"adevar asta il a+uta pe copil sa fixeze anumite lucruri insa se scapa din vedere generalizarea celor invatate. ABA este o metoda mai dura. :/1.Estem . program ce pune accent si foloseste structurile vizuale ca suport de transmitere a informatiei. muzica. =odelul de aplicare a Analizei 1omportamentale Aplicata a . 0intre terapiile comportamentale cele mai folosite in lucrul cu copilul autist amintim T/A11D (Treatment and /ducation of Autistic and 1ommunication Dandicapped 1%ildren si :/1.Estem este un sistem de comunicare prin intermediul imaginilor. iar generalizarea abilitatilor. 5 . (:icture /xc%ange 1ommunication . 1opilul autist nu va recunoaste o periuta de dinti daca aceasta va avea alta forma sau culoare sau alt loc in spatiu decat cel stiut de el.• >u se folosesc materiale incarcate pentru a nu conduce autistul pe o cale gresita./26/I :entru ca terapia sa dea rezultate optime trebuie aplicata copiilor pana la varsta de 3 ani si care nu mai au asociate alte afectiuni grave.nul din inconveniente ar fi acela ca autistul o data ce invata sa comunice cu a+utorul pictogramelor (pictogramele sunt cartonase nu va mai fi atat de motivat sa invete limba+ul propriu"zis. mult mai costisitoare dar cu rezultate mai spectaculoase. mai intensiva decat cealalta. neconventionale de comunicare care sa permita realizarea unei comunicari spontane in situatii practice. ABA in traducere inseamna Analiza 1omportamentala Aplicata si se refera la analiza autismului strict din punct de vedere comportamental./1I>TA :-GITI<A H . :rogramele se construiesc in functie de individ si de nevoile lui. itemilor invatati se face cu mult mai mult si mai sistematic. el putand interpreta gresit mesa+ul. folosit indeosebi la copiii autisti non" verbali dezvoltandu"le metode alternative. /ste o abordare care se bazeaza in principiu si pe factorul practic in care autismul este in fapt o afectiune diagnosticata doar pe baza observatiior de comportament fara o alta cauza biologica. (:icture /xc%ange 1ommunication . Are la baza teoria lui :avlov conform careia) A1TI.>/ F 1->.nele dintre diferentele ma+ore intre Teacc% si ABA constau in faptul ca ultima este mult mai stimulativa. T/A11D este un program destinat educatiei in grup.

/tapa socializarii. de 6 . /tapa de terapie in sine ce inseamna invatarea copilului o multitudine de cunostinte si dezvoltarea tuturor comportamnetelor deficitare. de obicei* • are loc implicarea parintilor* • fiecare copil are parte de 70 de ore de tratament saptamanal. inclusiv integrarea in institutii si conduce !JorKs%op" ul# la domiciliul copilului cu o frecventa de minim o zi la fiecare sase saptamani. precum si trecerea acestora in generalizare astfel incat copilul sa poata folosi la modul concret ceea ce invata in programele curente.unt cateva elemente care sunt cruciale in acest proces) • predarea unu la unu* • invatarea sistematica a abilitatilor* • programul acopera un curriculum compre%ensiv* • interventia terapeutica are loc acasa.. 2iecare copil are de obicei intre trei si cinci tutori care lucreaza cu el unu la unu Acestia sunt responsabili cu invatarea zilnica a copilului. In general aceasta etapa apare dupa o anumita perioada de terapie (Lluni"2ani atunci cand copilul si"a insusit suficiente abilitati de viata. unul sau doi dintre ei vor insoti pacientul la gradinita sau scoala cand acesta va fi pregatit./>T in care copilul este invatat pur si simplu niste lucruri (in cea mai mare parte mecanic 2.ectiunile se refera la metodele de invatare ) &. $/>/. Terapia ABA are doua sectiuni si trei etape.A=/ 1.:. (.. si este responsabil cu dezvoltarea curriculumului copilului. 0e asemenea./ in care lucrurile invatate se transpun in viata de zi cu zi si devin parte a sistemului sau de valori • /tapele se refera la modul in care se pune in practica terapia) &. • . incercarea de integrare a copilului in scoala.A6IGA. 2. nu e decat o a+ustare comportamentala a copilului si preluarea controlului asupra comportamnetelor acestuia (in general aceasta etapa este facuta de parinti in mediul familial si se refera exclusiv la motivarea copilului sa"si dezvolte anumite abilitati si comportamente si descura+area altor comportamente .-$. /tapa de pretratament care presupune o sc%imbare a comportamnetului vis"a vis de copil a familiei si mediului incon+urator. in comunitate. In afara de tutorii care aplica terapia exista si un consultant care are ani de experienta in aplicarea de ABA. sociale.

#Intra lumina pe geam#. cand il simtim maleabil. Noaca cu copilul trebuie sa fie insotita de cuvinte putine si simple pentru ca acesta sa le asocieze concret actiunilor si obiectelor.) !. !. /sti trist8te doare8plangi."a opritM# (cu ritm sau cantat . 2. il imiti in actiuni ./ important sa imiti cat mai bine inaltimea. il imiti cand scoate sunete. 7.areM I sareMM .areM . te intorci.=ediul incon+urator este descris in propoziti scurte. volumul si ritmul sunetelor scoase de copil (poti incerca sa vocalizezi cu un tub de plastic. !=ainile tale stau pe masa#. bate din picioare si poti insoti toate actiunile lui cu comentarii de genul) !mergi. :oti imita copilul cand merge. :re"terapia :re"terapia presupune 7 te%nici) &. In aceasta perioada trebuie stabilita interactiunea cu copilul. sare. in proimele sedinte trebuie sa"i spuna autistului ce se afla in +urul sau . iei masina. In aceasta etapa copilul se duce la scoala sau gradinita insotit de un !s%adoJ#(un tutore special pregatit pentru +obul acesta care il a+uta sa se integreze in comunitate si apoi continua acasa sa lucreze cu copilul programele curente din terapie si generalizarea cunostintelor./x) !:langi. s"ar putea ca acesta sa fie surprins de noul sunet. putin atent sa"l facem pe el sa ne imite sunetul. astfel incat in momentul integrarii intr"o gradinita sa aiba cat mai putine frustrari legate de imposibilitatea lui de a se alinia cu ceilalti copii. ritmul. te bucuri. decat sa te imite el pe tine. Interactiunea cu copilul autist se face cu pasi marunti . /x. /ste mai usor la inceput ca el sa produca actiuni pe care tu sa le copiezi. reflectia situationala (terapeutul. esti nervos#. . sa folosesti un microfon de +ucarie cu baterii sau sa gasesti alte moduri de exagerare a raspunsurilor tale .e incepe prin a imita copilul (tu il imiti pe el ca el sa devina constient de actele sale. reflectia sunet"sunet sau cuvant"cuvant :asul premergator imitatiei este sa"l imitam noi pe el. ca din ritmul lui sa"l aducem in ritmul nostru. iti place puzzle"ul#. Insistam pe reflectia care a provocat un feed"bacK din partea lui.azi. te opresti# sau) !. Astfel se incepe o !conversatie fara cuvinte#unde poti combina imitarea copilului cu adaugarea unui sunet in plus. la fel toate situatiile concrete in care se afla copilul.tai pe scaun#. Acest tip de reflectie il forteaza sa ia contact cu trairile sale.#masa e maro#. Ideal ar fi sa pastrezi cam 7 . !:e masa sunt cuburi#. copilul trebuie sa gaseasca placuta prezenta terapeutilor. Il imitam ca apoi. reflectia corporala (se urmareste ca pacientul sa"si constientizeze pozitia propriului corp pentru a putea apoi sa imite .limba+. (. reflectia faciala (terapeutul descrie emotiile copilului reflectate de propria expresie faciala .

(ex. cu voce tare apoi faci o pauza inainte de punctul culminant. Tot astfel ii arati copilului ca esti constient si interesat de lucrurile pe care el le face si in timp. &''7 .. :urtarea in sine pe care un individ o are ca raspuns la antecedent.etc.trenul merge..aceleasi cuvinte mereu.<I>T/ 1A.. =ai sunt si asa"zisele cantece flexibile.GI 1.. pot fi identificate trei tipuri de invatare. astfel incat copilul sa poata anticipa ce va urma • .ite"asa dam din =AI>I8.2MMM# sau) !gadi" gadi.1A:.elatia intre comportament si evenimentele din mediu este descrisa prin principiile conditionarii operante... Analiza Aplicata a 1omportamentului (ABA se preocupa de comportamentele care opereaza asupra mediului si au consecinte care afecteaza sansele ca acestea sa se repete in viitor ( Kazdin.. astfel copilul poate invata anumite cuvinte. :oti incerca si cu cantecele.s"a oprit#.unt acte pe care un individ le executa.../8 .../ A.. unora le plac foarte mult (cum ar fi)#Dai la groapa cu furnici#.. . 1onsecintele 8 .data ce ai gasit un cantec care"i place poti varia viteza si pasul cu acre i"l canti pentru a"i oferi posibilitatea de a participa..B. program ce se numeste 6anguage :romotion... !:odul de piatra s"a daramat#.A>T/ In interventia comportamentala. repetitive de genul) !cu"cu bauM# sau !Avion cu motor... pe care le poti inventa in functie de nevoile copilului. /xista un program in ABA care merge pe acest principiu. .>T .. ./>. care sunt) conditionarea clasica. Aceasta are trei componente) Antecedentele Acestea reprezinta stimulii care intervin inainte de aparitia comportamentului.) Impingi trenul. !. de ex.$A0I6I1I#.ite"asa dam din :I1I-A. asa ca acestea sunt ceva ce se intampla c%iar inainte de demonstrarea comportamentului. 1-:I6. Trebuie sa existe o rutina de +oaca (+ocuri scurte. 1->0ITII6/ -:/./6/<A>T/ :/>T. /6 I> A1/6 =-=/>T. copilul va produce sunete si actiuni cu intentia de a te face pe tine sa le copiezi.data ce ai gasit o rutina de +oaca placuta pentru amandoi poti incerca) • .. 1omportamentele .uuuu.I .a repeti +ocul si sa faci o pauza a+utandu"l pe copil sa arate intentionat ca vrea sa continui +ocul. . .# !si A>A face.6 <A A.... conditionarea operanta si invatarea prin observatie.a cresti tensiunea (faci totul mai lent.

!Daca un copil nu poate invata in felul in care ii predam. cu cele trei componente care stau la baza operarii conditionate ( Antecedent ./A :.I> 0I.una telefonul 1-=:-. ii ofera un premiu 1opilul se simte rau.1. 1onsecinta ) A>T/1/0/>T • . :rincipiul dupa care ABA functioneaza este reprezentat de reflexul conditionat din experimentul lui :avlov . vom prelua tabelul lui Kazdin ( &''7 .1.IA6 Invatarea prin 0T (0iscrete Trial este o unitate de invatare care foloseste teoria conditionarii operationale. de zi cu zi ./venimentele declansate ca uramare a unui comportamnet. Aceasta metoda este des folosita la copiii cu autism si cu alte dezabilitati. 1omportament . :entru o mai buna intelegere .aspunzi la telefon 1->.TA=/>T • . care ne confera exemple concrete .IA6. dupa cateva incercari cel mai probabil ca o sa ignoram sunatul telefonului sau o sa"l scoatem pur si simplu din priza./T/ T. 9 ./T/ T. banale ./1I>TA • Auzi o voce la capatul celelalt Tatal il lauda. Antecedent 9 comportament " consecinta este sc%ema pe care se bazeaza terapia comportamentala. vomita Tatal ii spune copilului sa 1opilul face curat faca curat in camera :arintele il atentioneaza pe 1opilul mananca mancarea copil sa nu manance mancarea pentru ca e stricata 2iecare consecinta are un efect asupra unui viitor antecedent (adica telefonul suna si nimeni nu raspunde la capatul celelaltal firului. :entru a folosi aceasta succesiune in modul de invatare al unui copil cu autism s"a apelat la o te%nica care se numeste 0I. 0T"ul se refera direct la componentele conditionarii operationale descrise mai sus. In mod uzual acesta este tipicul dupa care ne conducem viata si de asemenea este tipicul (antecedent"actiune"consecinta dupa care invatam fiecare dintre noi din mediu. atunci trebuie sa ii predam in felul in care el poate invata#. (Ivar 6ovaas I><ATA.

9 raspunsul 8actiunea sau comportamentul copilului • 1eea ce copilul face ca raspuns la . si in timp pentru obtinerea raspunsului nu va mai fi suficient un .0"ul !ridica"te# pentru actiunea copilului de a se ridica de pe scaun iar in generalizare il vom invata ca trebuie sa rasounda cu aceeasi actiune si daca . mai ales in primele stadii ale programelor* • >u trebuie adaugate alte cuvinte sau sunete.0iscrete trial este compus din) .0* • >u se va repeta fara a se finaliza discrete trial"ul. unde copilul este invatat ca mai multe . .TA=/>T 1->.0* • >u se foloseste numele copilului inainte de . /xista o singura exceptie care se intampla mai tarziu./T/ T.# mai repede# etc . decat o vorbire normala. Acesta va trebui sa fie dat la fel (formularea si intonatia de catre toti terapeutii pentru a nu provoca confuzie copilului.0"ului.aspuns (.timul discriminativ (.1.0"uri inseamna de fapt acelasi lucru.0(stimul discriminativ sau cerinta. • Instructia sau intrebarea date copilului (ex) !bate din palme#. atunci terapeutul slabeste puterea . c%iar si unele gesturi(!%ai#. 0e exemplu am folosit in timpul programului curent . .0"ul este !ridica"te de pe scaun# sau !%aide sus# sau !scoala"te in picioare# etc.0 pentru aceeasi sarcina si scris in dreptul programului zilnic si in foaia de observatie din dosar./1I>TA 1and il invatati aceasta va fi metoda pe care o veti folosi intotdeauna. • • • • • 2olosind invatarea prin 0T) 1omportamentele pot fi manipulate si sc%imbate intr"o maniera sistematica* 1opilului ii este clar ce se asteapta de la el si ce se va intampla intr"o situatie de lectie* 1oerenta intre terapeuti este mentinuta* 1olectionarea datelor este simpla* Tinerea evidentei progresului in timp este facuta obiectiv* 1-=:->/>T/ 0I.0* 10 .0O O O O O O O O O O O O O O O O O O O . in cadrul generalizarii.IA6 &. daca se adauga alte cuvinte.O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O. (.. !ce esteP# * • . . 2.emnalizeaza copilului ca se cere un raspuns si ca are acces la recompensa* • Trebuie dat cu o voce putin mai tare si cu mai multa autoritate.timul de intaririre a comportamentului A>T/1/0/>T 1-=:-.0 odata formulat este suficient pentru raspunsul copilului. .0 pentru fiecare program va fi prestabilit (se foloseste acelasi .

einforcement"ul corect administrat va creste frecvaenta de aparitie a unui comportament • Intotdeauna urmeaza unui raspuns corect. placuta. • -ferirea premiului imediat dupa comportament. dar provoaca saturatie repede.. (. >u se vor face lectii fara o motivatie corespunzatoare. nu vor mai fi disponibile in afara lectiilor * • -biectele pe care copilul le va gasi cu valoare de premiu vor varia de le un copil la altul.0 si pentru consecinta negativa. adica impreuna.0 sunt prestabilite si va fi singurul raspuns acceptat (ex) . asa ca mancarea este acesibila pentru a fi mancata repede* • :remiul verbal (!bravo#. etc. premiul trebuie se fie superior. vor avea un efect mai mare. de aceea bucatile de premiu vor fi cat mai mici ( ex) o bomboana tic"tac impartita in Q bucati * • A nu se confunda un lucru placut de copil cu premiul. !foarte bine# trebuie sa sune foarte diferit de vocea folosita pentru .0"ul se va repeta. >ici un alt comportament nu trebuie sa insoteasca raspunsul. • :remiile trebuie sa fie usor de oferit pentru a se bucura intr"un timp cat mai scurt de ele (una cel mult doua secunde . Altfel va fi considerat non" raspuns. In permanenta puneti copilul sa aleaga inainte de inceperea fiecarui sitting din cel putin 4 variante de premiu* 11 . nu va mai fi disponibil in alte situatii (asta inseamna ca obiectele pe care le are copilul ca premii la lectii. si va primi consecinta negativa !>u#*Apoi . sau dublu raspuns. nu doar placut si cu siguranta nu indiferent. oferita atunci cand copilul da un raspuns corect* • . daca copilul nu reactioneaza la ce ii oferiti pe tava de premiere atunci cautati un premiu adecvat inainte de a incepe lectia.. . atunci se vor intarii ca atare. imediat. cum ar fi comportamentele auto"stimulatorii. va creste intotdeauna frecventa acelui comportament* • . >u trebuie se existe nici o intarziere in oferirea premiului in stadiile initiale ale programului. trebuie sa fie o voce entuziasmata* • :remiile din care alege copilul trebuie sa fie variate. este oferit la raspunsuri corecte. 9 stimulii intaritori pozitivi8consecinta pozitiva8reinforcing stimulus • /ste o consecinta pozitiva. pentru a avea un efect mai mare* • 1antitati mari de premiu (bucati mai mari . astfel incat. asa ca vor fi selectate dupa criterii individuale.) copilul ridica mana dreapta si o misca dintr"o parte in alta * 1opilul are ("4 secunde pentru a raspunde.• • • 1riteriile pentru un raspuns corect la . <aloarea de premiu folosit in lectii nu o au multe din lucrurile placute de copil.0) !fa pa#". 0aca se vor accepta.

II >/$ATI<I se refera la cresterea frecventei unui anumit comportamnet prin dorinta copilului de a nu i se mai intampla un anumit lucru (adica intaritorul negativ .• >u se va folosi ca mita.unt mai multe tipuri de intaritori) " pozitivi si negativi* " primari si secundari* Intaritorii primari mai sunt cunoscuti si ca intaritori neconditionati deoarece nu au nevoie sa fie conditionati de un sistem de invatare. pe care ii va asocia cu o placere. trebuie avut in vedere ca acesti intaritori nu sunt neaparat intaritori tot timpul 9 de ex.IT-. renuntand la intaritorii primari sa avemaceleasi rezultate si copilul sa fie la fel de motivat doar de intaritorii secundari. de ex) !0aca faci x primesti asta#. Astfel o multime din comportamnetele noastre ca si parinti pot deveni intaritori negativi pentru copii normali sau autisti.Atunci cand copilul se va confrunta cu o situatie neplacuta ca urmare a unei actiuni a sa. . • :remiul verbal va insotii orice premiu fizic. pentru raspunsul corect promptat* • . 1ei ami folositi intaritori primari sunt bauturile si alimentele. 0aca un copil tocmai a mancat o masa copioasa sau tocmia si"a potolit setea este putin probabil ca tot ce inseamna bautura sau alimente o sa devina intaritori pentru el in acel moment. usor"usor sa aiba nevoie doar de inatritori sociali. Acestia sunt intaritorii pe care copilul ii asimileaza cu#placerea# fara a mai fi nevoie sa"i explicam ceva despre !premiul# respectiv. nu terapeutul. pentru ei inatritori primari. astfel incat copilul. raste. Intaritorii secundari sunt formati din premii sociale sau premii fizice ) expresii de genul !excelentMMM#. si va fi dat si in situatii de nu"nu"prompt. !bravoMM# etc. astfel incat. ami ales la inceput. I>TA. imbratisari etc. 12 . /x. va incerca sa evite sa i se mai intample acel lucru neplacut. pe care sigur nu le va capata intr"o situatie din viata de zi cu zi. !foarte bineM#. insa creaza dependenta. si intaritorii secundari sa fie. !bravoM# si gadilaturi. Intaritorii primari vor fi secondati de un intaritor secundar intotdeauna. tatal se va opri din tipat (tipatul fiind intaritor negativ . In general intaritorii primari8neconditionati se folosesc foarte tare la inceputul unui program pentru ca sunt foarte usor de administrat si pentru ca copilul va sti exact la ce sa se astepte. de fapt. pe care este probabil ca ii va primi mai des in societate decat mancarea sau bautura. In acest caz folositi intaritorii secundari de genul gadilatului sau alte +ocuri fizice scurte impreuna cu intaritori sociali de genul)#foarte bineM#. Acest lucru va functiona foarte bine.. intotdeauna.) tatal incepe sa tipe la copil (situatie neplacuta sa"si stranga +ucariile si copilul le strange (comportament .unt cazuri in care anumiti copii gasesc motivatia intr" o parte din intaritorii secundari. Aceste doua feluri de intaritori8reinforcement"uri se vor aplica impreuna. ulterior. iar copilul va avea controlul.

T/ 2-A.6 0/ =/. pentru o anumita cerinta suntem absolut convinsi ca subiectul poate raspunde si stie raspunsul. I>AI>T/ A6 1-:I6. A+ustarea lor trebuie facuta incontinuu astfel incat sa ramana din punct de vedere motivatioanl la fel de importante pentru copil. respectiv plansetele copilului . 1->./A 1->. adica in momentul in care sarcina este masterata. fara a se repeta pana la un alt . >/$ATI< pentru parinte care se bucura ca a rezolvat o problema care"l facea sa se simta prost.#"ului face ca terapeutii sa fie coerenti in oferirea raspunsurilor in cazuri de comportament incorect sau de non"raspuns. un copil plange si tipa langa un parinte si isi intinde mainile pentru a fi luat in brate (situatie neplacuta din punctul de vedere al parintelui 9 copilul plange .# /ste folosit imediat dupa un comportament gresit.>T =-T-. >u este insotita de premiu fizic. sau unul corectFcomportament autostimulativ.e foloseste o singura data. etc.T/ I=:-. Asa ne asiguram ca el stie cu adevarat sarcina.0e exemplu. :artea cea mai proasta a intamplarii este ca foarte probabil..6.T. fara a ne pierde controlul. ci doar social ce va suna ceva de genul) !:oti mai bine#. Trebuie spus cu o voce neutra spre ferma. . inferioara a raspunsului corect . A</.I./1I>TA >/$ATI<A !>.I</6/ 13 . pentru ca el a primit la randul sau un intaritor pozitiv de la parinte atunci cand a plans.I. 2-6-.#"ul se va folosi doar in momentul in care. >/$ATI</ .0.I :-GITI</ /.A /ste folosita pentru cazurile in care copilul da un dublu raspuns (un raspuns corectF unul incorect.#"ul copilului ii este clar in legatura cu validitatea raspunsului. 1opilul nu trebuie sa se sperie ci doar sa inteleaga ca premiul nu este disponibil penru ca raspunsul sau a fost gresit. adica un raspuns incorect sau un non"raspuns. 2olosirea !>. 2olosind !>. atunci cand copilul va vrea sa fie luat in brate va plange si va tipa.A>TA :/>T. calma.# mai dur. 1->. parintele ia copilul in brate (actiune8comportament iar copilul se opreste din plans (I>TA../1I>T/6-./1I>TA >/... !>. 1A . daca a fost corect sau nu si il a+uta sa discrimineze intre diferite raspunsuri.IT-. sau a spune de ex al 2"lea !>. sau o forma mai slaba.

fie ca valoare. mai apropiate de forma corecta de raspuns vor fi premiate cu un premiu mai mare. pusul la colt. imobilizarea pe scaun. asa numitele aversive tind sa fie folosite din ce in ce mai putin ./>TIATA • • • .. I>0.A. ignorul. :. pentru ca lui ii este greu sa inteleaga de ce primeste premiu pentru ca a facut un lucru iar ceilalti nu"l premiaza pentru acelasi lucru. urmarindu"se renuntarea la ele aproape in totalitate .=A.. sa aiba succes si sa inteleaga ceea ce se asteapta de la el. Aceste aversive nu implica violenta de nici un fel. cu efect mai mare decat premiul. 2"( secuinde de dus rece etc. si nu se va abuza de ele. /xemple de aversive) privarea de o +ucarie.aspunsuri mai bune./A 0I2/.unt modalitatea prin care il invatam pe copil sa execute sarcina. :. ca nu cumva.aspunsurile care nu sunt apropiate de target nu vor primi o premiere foarte mare* 1riteriile pentru raspuns vor fi stabilite si apoi premiere potrivita. /ste foarte important ca toit cei implicati in a+utorul copilului sa stie tot timpul exact care sunt limitele acestuia.I6/ (AN. nici fizica./A . 14 .6 . imobilizarea mainilor. dar sunt momente in care anumite doze de aversive sunt foarte eficiente. sau o alta varianta. care sunt date copilului imediat dupa comportamente negative. a+utam pe copil.. In caz contrar putem creea confuzie copilului. nici verbala./=I/. Toti cei implicati vor comunica tot timpul despre ce face si ce nu face copilul. Trebuie din greu recompensat cel ami bun raspuns pe care il poate oferi copilul la adta respectiva si trebuie recompensat mai putin orice raspuns care este sub posibilitatea din acel moment a copilului. Il promptam. fie extrem de neplacut si nu a functionat premiul. fie ca si cantitate (fara a se exagera * . dintr"o eroare un parinte sa considre ca copilul sau stie asta si celelalt parinte sa accepte mai putin pentru ca nu stie pana unde poate executa copilul sau sarcina. calculator(ceva placut si dorit de catre copil .-=:T. cum ar fi agresivitatea.Acestea reprezinta consecinte puternice neplacute. negative. astfel incat premiul sa fie primit. :rin prisma ultimelor adausuri la terapii .T-. >u se mai folosesc decat in situatii in care comportamentul copilului este fie periculos.

asa ca el trebuie sa stie sa imite pentru a ne putea folosi de acest a+utor.pre exemplu) el stie sa arate rosu si vrem sa"l invatam sa spuna ca acela este rosu. si a+ungand la independenta. gesturile etc. DE IMI#A#IE Acest tip de prompt implica imitatia.=a+oritatea sarcinilor vor fi indeplinite in mod mecanic.) !Arata cana =A. :e masura ce dezvoltati abilitatile copilului o sa fiti nevoiti sa folositi o multitudine de prompturi deiferite pentru ca sarcinile devin din ce in ce mai diferite. sa arate un obiect.0. $E&E#A$EA Implica faptul ca tot repetand in sitting un 0T pe aceeasi sarcina. coopilul imita si astfel o si rezolva./#. %E$*A' I se da raspunsul direct sau indirect pe cale verbala.osu#. 15 . sa se aplece. sa imbrace pantalonii. sa faca puzzle. TI:. In general se refera la a+utorul mana peste mana. copilul are experienta recenta a raspunsului corect. A'#E #I&)$I DE &$ M&# 1um ar fi indicatul. incepem cu ce stie)!Arata rosu#" copilul atinge rosu si este premiat. cu un acelasi raspuns. si cel mai probabil dand imediat inca un . intotdeauna folosind indirect mana sa.-=:T) FIZIC /ste modalitatea de indrumare fizica pentru a"i arata cum sa faca un lucru. in campul lui vizual. /x) 6a puzzle !Ia alta#. I! 'E(A#)$A C) )! A'# ')C$) "#I)# 2olosim un lucru pe care copilul de+a il stie pentru a"l face sa a+unga la raspunsul corect.e atrage atentia printr"o inflexiune verbala asupra unui cuvant c%eie din . 0e ex. apoi imediat va fi intrebat !1e culoare esteP# (targetul " !.0 pe aceeasi sarcina el va raspunde corect.. odata ce va fi recompensat pentru asta va intelege ca primeste recompensa pentru sarcina pe care tocmai a executat"o.I6/ 0/ :. Terapeutul demonstreaza sarcina. & ZI#I !A' Itemul target este mai aproape de copil. . 0e exemplu sa bata la toba. 0e obicei imitatia are loc in acelasi timp si este in oglinda. atunci cand copilul insista cu o piesa gresita* !1e forma esteP#. I!F'E+I)!EA %E$*A'A . si in timpva introduce executia sarcinii respective in viata de zi cu zi. DEM !"#$A#I%. prompt si raspuns" !1erc#etc.

fara prompt. In timp. In acest caz procedeul se numeste !mass prompting# si se foloseste a+utorul de mai multe ori. nu se va acorda mai mult a+utor decat acela. astfel incat copilul sa inteleaga faptul ca a fost lasat sa plece in pauza dupa un raspuns foarte bun. nu si fizic 9 !Bravo. adica in momentul in care o sarcina este masterata. scazandu"se treptat in masura in care copilul incepe sa se descurce si a+ungandu"se la raspuns independent fara prompt. el va cauta prompturi de acest gen si cand nu este cazul in loc sa isi pastreze atentia la item si la terapeut.#" uri 1->.-=:T. >u se face random rotation (. cu itemi care nu sunt stiuti independent. 0e exemplu ultima data cand s"a repetat sarcina (indiferent cu ce terapeut s"a folosit un prompt de +umatate de un anumit tip si copilul a raspuns corect. se da .epetati itemii promptati in urmatorul sitting. cu acelasi . In general.1A =AI =. in special cele subtile si verbale il vor face pe copil sa le astepte in loc sa raspunda independent.0 9 !>.e va folosi regula de >. 2olosite prea mult timp./. promptul se acorda cat mai aproape posibil de . unul dupa altul (poate fi si de Q"' ori la rand sau mai mult .6T 0/ 2 !>. si in orice sarcina la care inca nu s"a a+uns la independenta (sa faca singur . . poti mai bine# 9 primeste !>. :rompturile se vor subtiliza cat mai repede posibil. :romptingul se foloseste atunci cand se introduce o sarcina noua sau un obiect nou pentru individ si de asemenea pentru fiecare situatie noua .. dar pe care copilul nu stie sa o execute.">. un non"raspuns. ex) !Arata masina# si sa va uitati la aceasta.I/ >I1I-0ATA . >u se acorda mai mult a+utor decat are nevoie copilul in acel moment. pana ii invata.1 :.in general.-=:T. 1opilul >. 0aca in lectie sau in afara ei ati dat o comanda pe care nu o aveati ca target. iar a treia data se va acorda a+utor cu premiu doar verbal. in aceeasi forma.-=:T. se repeta acelasi trial. T. 2eriti"va de prompturile inadecvate.TI<. la masterare si se mai folosesc la regula de >.e fac incepand de la a+utor total. atunci nu treceti mai departe fara sa ii demonstrati o data sarcina./ 2-6-.":. adica la care se face inca prompt./B. c%iar daca nu cu acelasi terapeut.#./1.">.I=/A. sau cu o forma foarte usoara de prompt.":.0 sau in acelasi timpcu acesta. 2iti atenti sa nu devina dependent de prompturi. /ste de preferat sa finalizati sittingul cu o comanda executata independent. nu se mai da inapoi. decat daca copilul nu mai raspunde in acea situatie.I6/P Acestea se folosesc in orice situatie noua pentru copil.. . foarte bine#.1A>0 . 16 .#. 0ata viitoare. . sau un raspuns incomplet (de !Bine.0"ul si copilul da un raspuns incorect.A :.

Atunci cand sarcina se considera masterata (stiuta de catre subiect in proportie de '05"&005 iar copilul nu o executa (motivul pentru care acesta nu o face nu este important decat daca este vorba de o suferinta fizica se foloseste consecinta negateva !>u# de doua ori.2A0I>$ :.0) !arata carte# si acum nu mai astept raspunsul lui ii aplic direct prompt. . 0upa a+utorul dat in !>u">u":rompt#se reia procedeul. 0aca din nou imi da un raspuns incorect aplic din nou acelasi procedeu) >-">-":. si daca nici la a saptea oara nu imi raspunde corect la .) copilul nu se misca.0 aplic massive prompt pe sarcina respectiva.0) !arata carte# . invatata daca copilul reuseste sa raspunda corect la patru sau cinci din cinci .0) !arata carte# .na dintre cele mai importante te%nici in ABA este !s%aping#(modelarea sau invatarea prin modelare si este folosita de obicei atunci cand trebuie invatate anumite comportamente care ar putea sa nu apara niciodata de la sine si nu au cum sa fie !intarite# si de asemenea nu au cum sa fie a+utate cu prompt simplu. . 17 .) . nu executa sarcina (desi eu stiu clar ca stie s"o execute. ci incercam sa retragem promptul usor. pentru ca asta inseamna fie ca subiectul n"a masterat ceea ce am considerat eu ca a masterat.-=:T". /x. fie ca a uitat si reluam invatarea sarcinii respective. =etoda este folosita mai ales in cazul invatarii limba+ului de catre copii care nu stapanesc limba+ul./T.A$/.sarcina se considera masterata. la cateva ore distanta una de cealalta si de asemenea facute cu persoane diferite.0"uri in sedinte de lectii diferite.6.I 1and un raspuns la o cerinta a fost promptat de multe ori nu se renunta brusc la prompt.-=:T urmatorul pas este sa ii dau din nou .) copilul nu executa Astept ( sec vad ca nu executa ii dau consecinta negativa) !>. 0upa ce am aplicat >-">-":. sau nu vorbesc deloc.# .0 sa vad daca si"a amintit.# .dupa acestea trebuie a+utat . sarcina este masterata Astept ( "4 sec apoi spun )!>.-=:T8. daca acum poate sa"mi arate singur. si daca ciclul se repeta de prea multe ori se reintroduce sarcina cu !mass"prompting#.0 inaintea fiecarei consecinte si apoi se foloseste promptul o data (copilul nu trebuie niciodata sa aiba mai mult de doua raspunsuri incorecte.alta regula deosebit de importanta se numeste !>u">u":rompt# si se refera la momentul cand se foloseste promptul dupa ce sarcina a fost introdusa cu !mass" prompting# . . unde in prealabil s"au dat cate un ./A :.-=:T.

. . dorit (c%iar daca este foarte departe de acesta si se tinde ca in timp sa se obtina din ce in ce mai mult.I. 0upa ce stim ca el poate sa spuna !aaap# nu va mai fii premiat pentru nici o alta forma mai slaba decat aceasta.arcina este separata in sarcini mai mici in care il poti g%ida pe copil si a+uta sa le duca la bun sfarsit cu prompting. <a trebui ca subiectul sa fie invatat cate o sarcina la doua zile si sa fie premiat pentru fiecare in parte. :e masura ce copilul incepe sa inteleaga ce are de facut se va renunta incet la prompt doar pt. intaritor decat pentru aceasta.pre exemplu o sarcina la care se aplica c%aining este !spalatul pe maini#.raspunsul ) !aaaa%%%%%%# si se premiaza pentru ca a facut un efort mare si este cea mai buna forma pe care o poate in momentul respectiv* a doua zi la acelasi . In timp. 1%aining"ul invers inseamna ca mai intai o sa"l punem pe copil sa impinga trenul pe sine( cu sina de+a facuta si cu 18 . In general inlantuirea este folosita pentru comportamente care presupun o imposibilitate de prompting deoarece sarcina dureaza prea mult sau este complexa. Alta te%nica la fel de importanta este cea de !c%aining#( inlantuire si este folosita de asemenea pentru invatarea de comportamente care nu ar aparea de la sine si tocmai de aceea este foarte greu sa le maresti frecventa. <rem sa"l invatam pe copil sa se +oace cu un trenulet pe sine. .  :rimul lucru ce trebuie facut este analiza fiecarei sarcini si impartirea acesteia in etape cat mai simplu de invatat prin prompt fizic sau imitativ  Intaritorul8recompensa este oferita copilului pentru fiecare etapa parcursa  0e fiecare data cand il invatam o sarcina trebuie sa urmarim un singur target iar restul sarcinii este facuta cu prompt.eguli pentru c%aining)  2iecare sarcina complexa este mult mai usor de invatat daca este impartita in cateva etape simple.0 poate va raspunde cu !aaa%%%#* ulterior va putea probabil sa spuna un !aaap# care va fi obligatoriu foarte bine intarit. 1%aining"ul poate fi de doua feluri) I=6A>T. etape ce se invata cu prompt. sa dea drumul la apa.. dupa care sa puna prosopul la loc.A. sa"si puna mainile sub apa si sa le ude. apoi sa inc%ida apa si sa ia prosopul si sa se stearga pe maini. .I.pune apaM#. dupa mai multe forme mai bune si mai putin bune cu multe incura+ari si insistente el a+unge la forma finala !apa# si nu va mai primi premiu.:rin !s%aping# se va premia orice raspuns similar cu raspunsul asteptat./ I></. 0e exemplu) se incearca sa se invete cuvantul !apa#* se da . care presupune) sa"si suflece manecile./ I>AI>T/ (cu exemplul de la spalatul mainilor si I>6A>T. 0e ex. sa puna mainile sub apa si sa le frece. in timp ce celelalte vor fi parcurse in continuare cu prompt. Atunci cand copilul a invatat sa execute toate etapele incep sa renunt la recompensele intermediare si ii ofer premiul doar la terminarea completa a sarcinii. dupa care sa ia sapunul si sa"si dea cu sapun pe maini si sa puna sapunul la loc.0"ul !. la care se apeleaza cand un tasK este greu de inteles de copil si pe noi ne intereseaza sa"i captam atentia.na din etape.

apoi o sa dam +os de pe sina trenuletul si o sa"l invatam pe copil cu prompt sa"l aseze pe sina si abia apoi o sa incepem sa desfacem sina si o sa"l invatam pe copil cum s"o asambleze. In s%aping raspunsurile care anterior au fost inatrite nu mai sunt cerute dupa aceea.) copilul va ridica mainile sus (cu full prompt. .e foloseste intotdeauna atunci cand introducem un lucru nou (un nou target .toti tutorii8parintii pot sa se puna de acord asupra etapelor 0iferenta intre s%aping si c%aining este ca. este premiat din plin .04) copilul va ridica mainile sus (cu +umatate de prompt.) copilul va ridica mainile sus (cu full prompt. Initial toate exercitiile sunt promptate astfel incat copilul sa invete ce are de facut. sinele scotandu"se pe rand.) copilul va ridica mainile sus (cu full prompt.trenul de+a aflat pe sina .lterior promptul este retras gradual pana cand acesta va putea rezolva singur sarcina. iar in c%aining premiem fiecare etapa. este premiat din plin.0() !=ainile sus# . Imediat dupa ce renuntam la prompt copilul trebuie sa execute corect sarcina (asta inseamna sa dea cel putin 7 raspunsuri corecte din 4 .IA6.07) !=ainile sus# .) .. T/D>I1I ale procesului de invatare) • =ass Trials8 :rocesele in masa • 0iscrimination Training8 Antrenamentul discriminatoriu • . in cazul s%aping"ului premiem cea mai buna aproximare pe masura ce apare. /x. este premiat din plin .copilul va executa mult mai usor o etapa dintr"o sarcina si va fi ferit de frustrarile imposibilitatii executarii unei sarcini complexe . pe masura ce invata sa le asambleze. este premiat din plin .) copilul va ridica mainile sus (cu +umatate de prompt..otation • /xpanded Trials8 :rocesele extinse &. =A. (sunt exercitii repetate toate avand acelasi target. exercitii repetate pentru rezolvarea aceleiasi sarcini .andom . T. este premiat din plin 19 . Avanta+ele c%aining"ului) .0&) !=AI>I6/ . .M# . In c%aining toate raspunsurile corecte sunt mentinute ca parti ale comportamentului final.02) !=ainile sus# ..

6 :/>T. Aici este de subliniat ca toate acestea pot fi facute intr"un singur sitting sau pe parcursul mai multor sitting"uri. Atat la gradinita cat si mai tarziu. 2iecare copil e diferit si in timp ce unii vor avea nevoie de 4 full prompt"uri altii vor avea nevoie doar de 2. si de la invatarea mecanica il vom invata. In prima faza punem obiectul singur pe masa si incepem mass trials) . cat e antrenat intr"o activitate.I=I>A. ) copilul va ridica mainile sus fara prompt. Targeturile invatate una cate una au o eficienta optima.0Q )!=ainile sus# .a spunem ca incepem prin a"l invata obiecrtul !masina# (el va trebui sa invete ca obiectul acela cu ( roti se numeste masina . dar ulterior o sa invete ca nu se poate altfel. la scoala nu o sa"l intrebe nimeni daca s"a plictisit sau nu..1. ) copilul va ridica mainile sus fara prompt. este premiat extrem de mult si material si social si verbal . ) copilul va ridica mainile sus fara prompt. este premiat extrem de mult si material si social si verbal . ) copilul va ridica mainile sus fara prompt.>/ 9 copilul atinge masina cu mana (cu prompt ) 1->. obiect despre care 20 .0' )!=ainile sus# . un obiect neutru care sa fie foarte diferit de masina. cu alte cuvinte. ) copilul va ridica mainile sus fara prompt. Atunci cand copilul arata masina in orice pozitie de pe masa trecem la etapa urmatoare) mai adaug un obiect pe masa (de obicei.) :rogramul .eceptive 6abels (program prin care"l invat pe copil obiectele .03 )!=ainile sus# . si plictisit sau nu tot trebuie sa raspunda ca si ceilalti copii. 2. copilul nu are voie sa se plictiseasca (sau.0&& )!=ainile sus# . este premiat extrem de mult si material si social si verbal . este premiat extrem de mult si material si social si verbal 1am asa ra trebui sa arate un mass trial./ Atunci cand vom introduce un nou program copilul nu stie nimic despre lucrurile noi despre care vrem sa"l invatam. este premiat extrem de mult si material si social si verbal . 0I. la un moment dat (indirect sa discearna. la inceput este foarte posibil sa se intample asta. 0e aceea trebuie sa fim fermi si consecventi. . >u va speriati ca copilul se va plictisi si nu va mai raspunde. ) copilul va ridica mainile sus (cu un sfert de prompt. Inainte de a trece la urmatorul exercitiu sarcina introdusa trebuie masterata (nu voi targeta un alt item al acestui program pana cand sarcina !mainile sus# nu va fi masterata Asta nu ineseamna ca nu putem introduce targeturi noi la alte programe (fiecare program in parte are altfel de cerinte . T. sau c%iar pe parcursul unei intregi sesiuni in siting"uri separate.AI>I>$". /x./1I>TA 9 (materialaFverbalaFsociala . e dreptul lui sa se plictiseasca dartrebuie sa execute sarcina pe care i"o dam . Atata timp cat face lectii. este premiat din plin .0L )!=ainile sus# .0 9 arata masina* A1TI.0&0 )!=ainile sus# .

0aca copilul arata corect inseamna ca discrimineaza obiectele.0 9 atinge pa%arul 9 fara prompt .) un caiet .0 9 atinge pa%arul 9 &87 prompt 21 . nu"i cer niciodata caiet.otation (rotirea stimulilor in mod aleator astfel incat sa"l invat pe copil sa faca diferenta intre diferitele targeturi pe care eu incerc sa"l invat . dar el sa nu fi invatat obiectele . 1and suntem siguri ca a invatat pa%arul putem trece la etapa .0 9 atinge masina 9 &82 prompt .0 9 atinge masina 9 &82 prompt . apoi iar pa%ar. <om face iar mass trials cu masina si caietul pe masa. si anume introducerea celui de"al doilea target.0 9 atinge pa%arul 9 fara prompt . in loc de caiet. apoi masina. dar noi vom targeta in continuare pa%arul (o sa"l intrebam numai despre pa%ar . targetul meu fiind masina.andom . urmatoarea faza ar arata cam asa) .0 9 atinge masina 9 &87 prompt .0 9 atinge masina 9 full prompt .0 9 atinge masina 9 fara prompt .0 9 atinge pa%arul 9&82 prompt .c%imbam din nou ordinea si"l a+utam din ce in ce mai putin) .0 9 atinge masina 9 fara prompt .) punem masina si pa%arul pe masa . 1and copilul este pregatit (arata masina facand abstractie de caiet trecem la urmatoarea faza.0 9 atinge pa%arul 9&87 prompt . iar masina(la inceput asta se face cu putin prompt . o data ii ceri pa%ar. :ana in acest moment noi nu stim daca copilul a invatat ca obiectul respectiv se numeste masina sau doar atunci cand aude vocea tutorelui el stie ca trebuie sa atinga masina. Trecem la etapa urmatoare. total diferit de primul (ex) un pa%ar .0 9 atinge masina 9 &87 prompt .0 9 atinge masina 9 full prompt .0 9 atinge pa%arul 9 &87 prompt .0 9 atinge pa%arul 9 full prompt .0 9 atinge masina 9 fara prompt .0 9 atinge pa%arul 9&82 prompt . masina (primul item .0 9 atinge pa%arul 9 fara prompt .0 9 atinge masina 9 fara prompt In acest stadiu copilul ar trebui sa inceapa sa"si faca o idee despre discriminarea obiectelor. Incepem cu mass trial. :utem sc%imba si ordinea obiectelor pe masa (ca nu cumva sa"si creeze o regula. /x. apoi adaugam obiectul neutru(caietul cerandu"i tot pa%ar si la final a+ungem la faza discriminarii. In aceasta faza introducem pe masa.n"avem de gand sa"l invatam pe copil imediat (ex.0 9 atinge pa%arul 9 fara prompt .

T/.I0/. 9 te%nica folosita pentru a a+uta copilul sa discrimineze si sa ne asiguram ca inavta corect o sarcina. Te%nica consta in a introduce dupa mass trials (cu massive prompt pana la Q comenzi.otation cu sarcina respectiva si cu altele similare • targetul trebuie dus la indeplinire in proportie de '05"&005 de copil.0 9 atinge pa%arul 9 fara prompt .0&) 2a cu mana 0istracter) bate din palme .) " dupa ce a fost folosit primul distracter cu succes se trece la folosirea a doi distracteri (ex.A .AT • copilul e capabil sa dicrimineze respectiva sarcina fata de altele de acelasi tip din acelasi program • daca copilul este capabil sa faca un . .0 9 atinge masina 9 fara prompt 6a urmatoarea sc%imbare copilul ar trebui sa fie capabil sa discrimineze obiectele.IA6. (.0 9 atinge masina 9 &87 prompt .IT/. gradual.0&) 2a cu mana .daca raspunsul targetat a fost corect poate aparea si al treilea distracter si tot asa (pana la Q distracteri .02) Bate din palme .> IT/= =A. pe el punem accent.02) Bate din palme .0 9 atinge masina 9 fara prompt . A 1->. /I:A>0/0 T.II6/ :/>T. in doua sesiuni diferite ca timp( ex. pentru ca de obicei copiii retin ordinea cererii obiectelor si in loc sa fie atenti la obiect vor fi atenti la regula pe care o prind.andom . TA.) .$/T) fa cu mana .0 trebuie sa a+ungeti sa le faceti aleator. cu mass trials (massive prompt si apoi se face .0() =ainile sus .) si dimineata si dupa"amiaza .eguli pentru /xpanded Trials) • distracterii trebuie adaugati gradat • itemul tinta ne intereseaza.c%imbarile de .otation cu o sarcina de+a masterata.. -rice noua sarcina trebuie introdusa la fel. 0aca copilul greseste itemul tinta trebuie descrescut numarul de distracteri 1.07) 2a cu mana .andom . 22 .0() 2a cu mana /x. comenzi pe care stie sa le execute cu succes si pe care le folosim ca !distracteri#.0 9 atinge pa%arul 9 fara prompt .

in general aceste metode se aplica in anumite cazuri si in anumite conditii. cu timpul va inlocui comportamnetul.di A. il invatam sa spuna) !sunt furios8suparat# de fiecare data cand vrea sa se muste. pe langa sc-imbarile lor de comportament care duc la situatii. care trebuie aplicat in mod constant si extrem de consecventpentru a reusi intr"adevar sa"l reducem. $eneralizarea este o parte deosebit de inportanta a invatarii unui program ABA de catre un copil. fie pentru cei din +urul copilului • comportamentul este pur si simplu inadecvat unei anumite situatii 0aca un anumit comportamnet al copilului se inscrie in oricare din cele de mai sus ar trebui introdus un program8interventie./A !#ermenul de generali. copiii se implica in astfel de comportamente tocmai pentru a atrage atentia asupra lor.. pentru a obtine reactia noastra. de cele mai multe ori. :e copilul care"si manifesta frustrarea muscandu"se de mana.A6IGA. pe rand. pentru acele comportamente care sunt cele mai periculoase pentru copil sau cei din +urul acestuia si acre apar cu frecventa cea mai mare. Trebuie stabilite clar niste obiective8targeturi precise.. la inceput. de ex. Desi generali. Aceasta este momentul in care abilitatile invatate devin functionale si pot fi folosite in situatiile din viata de zi cu zi. Inlocuim respectivele comportamente cu unele mai adecvate situatiilor respective. <om reduce frecventa comportamentului care este) • repetitiv si fara sens si dureaza perioade lungi de timp sau copilul il manifesta la frecventa foarte mare si toate acestea il impiedica sa poata invata sau sa fie atent la ceeea ce se petrece in +urul lui • comportamnetul este periculos prin manifestarile lui fie pentru copil.educerea comportamnetelor inadecvate /xista cateva metode de reducere a comportamentelor inadecvate.are a fost investit foarte usor pentru a sugera sc-imbarile de comportament adaptate la alte conditii decat cele din cadrul terapiei. >u vom putea targeta toate comportamnetele inadecvate in acelasi timp. 3445 0 „*e-aviour Moditification in Applied "ettings”6. lucram pe fiecare in parte. de fapt sa obtinem in urma reducerii frecventei unor comportamente. 0e aceea este foarte important sa vedem ce anume dorim noi.area poate include o varietate de fenomene. $/>/. perioade sau peisa/e altele decat cele in care programul comportamental s0a desfasurat” 12a. pentru ca. 0e obicei agresivitatea si automutilarea se rezolva utilizand ignorul. Interventiile trebuie implementate. 23 .

0e exemplu cand se invata intrebarile sociale . Tocmai de aceea este esential sa o tratam ca pe orice alt comportament si sa invatam copilul cum sa o faca.0"ului trebuie de asemenea luate una cate una . sau !care este numele tau P#. /i trebuie sa decida care raspuns este mai potrivit pentru acea situatie. dar acestea au fost mai ales pe cartonase. • :ersoana 9 desi copilul lucreaza cu mai multe persoane la programul de terapie si astfel generalizarea persoanelor are loc in timpul invatarii . apoi forme ale obiectelor tridimensionale(o carte este un dreptung%i . poate fi foarte specific.intonatia intensitatea limba+ului. Atunci se continua lucrul la programul respectiv. cum ar fii tonul . in camere diferite . . nu doar sa ii atinga. -ricum. Aceasta ar trebui sa includa faptul ca sta in picioare sau pe scaun . • .timuli 9 stimuli sau materialele folosite pentru invatarea copilului ar putea fi generalizate in invatarea initiala. ca sta pe scaun sau pe podea .0"ul !:oti sa"ti gasesti pantofii P# isi ating pantofii care sunt pe masa in fata lor. invatat este transferat in dosarul de generalizare. dupa care randomizand(rotind seturile si apoi combinandu"le. • . 0e exemplu daca un copil a invatat sa identifice o varietate de stimuli pentru forme . 0e exemplu ) copilul s"ar putea sa fi fost invatat ca raspuns la . • 6ocatia 9 un program masterat este trecut sistematic prin locatii noi. Initial va fi foarte similar cu .1opilul ar putea avea nevoie sa lucreze cu materiale noi pas cu pas. 0aca parintele spune !:oti sa"ti gasesti pantofii P# cand sunt pe cale sa iasa din casa . de exemplu) !spune"mi cum te c%eama P# . apoi din linii desenate in diferite forme colorate pe interior . copilul este invatat sa raspunda la) !cum te c%eama P# . iar apoi fiecare este masterata una cate una. • . dar nu poate intelege !cum te numesti P#. In generalizare este invatat sistematic sa raspunda la limba+ul alternativ pentru aceasi intrebare.aspunsul 9 uneori copilul va avea nevoie sa invete sa dea raspunsuri diferite adecvate situatiilor. Alte elemente ale .Aceasta trebuie continuata. este importanta testarea abilitatii copilului de a traversa itemii masterati prin situatii de generalizare. deoarece uneori c%iar si sc%imbari minore sunt greu de inteles de catre copil. aceste persoane sunt 24 . locuri in comunitate ect. =ai multe locatii sunt scrise in foaia de generalizare . 1and un program este masterat. dar scopul va fi acela de a invata elemente individuale ale generalizarii. apoi in generalizare copilul trebuie sa identifice o forma dintre mai multe pe un cartons . copilul va trebui sa isi ia pantofii . apoi forme ale unor obiecte din carti(sa stie ca o minge este un cerc .1opiii cu autism pot avea mari probleme in generalizarea abilitatilor si a obiectelor invatate.0 9 limba+ul cu care a fost obisnuit copilul in timpul programului curent.0 original . apoi formele din pagina unei carti . introducand un set nou la un moment dat.

) ratia fixa de ( inseamna ca va fi recompensat la fiecare ( raspunsuri corecte. Astfel. c%iar daca se intampla si alte lucruri in +urul lui care"i distrag atentia. aleator. acesta nu va primi premiul pentru o afirmatie reciproca. 25 . pana cand va trebui sa execute sarcina avand mai multe persoane in camera si radioul dat tare . apoi cel mai probabil va fii recompensat cu mancare. se incepe cu un nivel scazut de distracteri (radioul in surdina. Insa. Adesea. pentru ca un comportament constant recompensat va disparea odata cu disparitia recompensei. 2.<A6 2II 9 copilul e recompensat la raspunsuri corecte dupa un timp fix 9 acesta e folositor pentru raspunsuri lungi (+oc de puzzle sau alte activitati ce se intind pe mai mult timp .torE II # si copilul spune) !2ilmul meu favorit este Alladin# .ATIA 2IIA 9 copilul va fi recompensat dupa un set de raspunsuri corecte 9 ex.0" ul . 0e exemplu daca copilul este invatat cum sa initieza o conversatie simpla .<A6 <A.ATI/ <A.0.IABI6 9 recompensa este data la un interval aproximativ. terapeutul spune ) !2ilmul meu favorit este ToE . 0upa aceea urmeaza copiii cu care intra in contact copilul autist. Astfel trebiue sa aiba loc o generalizare sistematica a persoanelor. . /xista 7 programe diferite de recompensa) &. I>T/. . cand copilul invata noi aptitudini el este intr"un mediu linistit. intaritorului . Astfel. .educerea frecventei recompensei se va face sistematic sc%oimband programul de recompensa. volum mediu. 7. .rmatorii adulti sunt cei care intra in casa .n interval fix de (0 sec.IABI6A 9 ratie variabila de ( inseamna ca copilul este recompensat la aproximativ ( raspunsuri (poate fi recompensat dupa 2 sau 7 raspunsuri . volum mediu F o persoana plimbandu"se prin camera. Aceasta ar trebui sa inceapa cu adultii cunoscuti care nu lucreaza cu copilul. 0aca scoatem recompensa brusc si definitiv copilul nu va mai raspunde. copilul va trebui sa invete sa" si demonstreze abilitatile in viata de zi cu zi. 2recventa recompenselor va trebui sa scada gradual. stimulul si . 1and copilul incepe sa invete o abilitate noua este nevoie de o frecventa mare a intaritorului pentru a creste sansele ca aceasta sa se intample. are multe elemente. I>T/.cunoscute de catre copil. inseamna ca subiectul va fi recompensat la fiecare (0 sec. In sfarsit copilul trebuie sa raspunda altor copii pe care ii vede mai rar(la acest punct este bine sa ne asiguram ca acesta a masterat locatia . • :remiul 9 generalizarea premiului . abilitatile sunt insotite de intaritor de fiecare data cand se intampla. . 0esi intr"o situatie normala cu un alt copil . si pe care parintii ii roaga sa ii dea copiluli un . (. cu putine elemente care sa"i distraga atentia. 0aca copilul reuseste sa transfere cu succes abilitatea in mediul natural frecventa si tipul intaritorului pe care copilul o primeste trebuie slabite. Astfel. va fi recompensat pentru fiecare raspuns pe care il da.

In loc ca el sa fie recompensat pentru fiecare raspuns. lung si scurt nu pot fi considerate masterate pana ce copilul nu poate identifica pe cel lung si pe cel scurt la orice obiect. va fi recompensat la al 2"lea. I> -.data ce copilul a dobandit o abilitate. 2iecare program trebuie facut cu suficiente exemple (materiale si oameni . sunt programe care se generalizeaza &8saptamana si altele care se generalizeaza zilnic./ 1->. asteptand"o. generalizarii ii este alocata de la +umatate de ora la &"2 ore pe zi. posibilitatea de a fi recompensat e absolut aleatoare din punctul lui de vedere. 1opilul nu va sti cand va primi recompensa si va continua sa"si demonstreze abilitatile. altii au nevoie ca fiecare element al generalizarii sa fie predat sistematic. 2iecare program progreseaza folosind !eventualitati aleatoare#. pe rand./A >. separat de !patrat#. atunci comportamentul se pastreaza.0 .6 >. in generalizare. toate programele curente vor trece./1</>TA $/>/.I0/.A6IGA.I1/ 6-1ATI/.A A 2I =A.II este in functie de cat de bine raspunde copilul (daca executa cu usurinta anumite comenzi in anumite locatii. . 0aca copilul lucreaza cu cativa tutori aceasta va face mai usoara tranzitia catre alti oameni. recompensa pentru acel program se sc%imba.>0A 6A . . vom muta aceleasi comenzi in alte locatii sau vom mai adauga un element de dificultate si in functie de cum se descurca copilul generalizarea acelui program va fi facuta mai rar sau mai des . . .A. Asta inseamna ca copilul generalizeaza in timp. :rocesul de generalizare continua. . In functie de nivelul copilului. el este in mod regulat testat in sesiuni.1I>A.$/>/.A .:. 2. A1//A. <A 2I A:T . daca un item dintr"un program este masterat.I .nii copii pot generaliza cateva domenii fara predare. . /x.A6IGA.> .ata in care copilul invata sa generalizeze va determina frecventa de predare.1DI=BAT :/>T.) daca copilul a invatat notiunile de !lung# si !scurt# cu 2 sfori. /x. Abilitatile trebuie mentinute in timp. 26 . :ractic.data ce un item este masterat intr"un program. la al ("lea.T/. daca o demonstreaza in societate si daca primeste recompensa natural. ele vor fi testate in fiecare sesiune.A.n program de generalizare se repeta cam o data la trei zile.) daca copilul invata numele formelor si targetul este !patrat# iar copilul a invatat de+a !cerc# si !triung%i#. Adica. /x.ATA :A>A 1/ 1-:I6.) invata copilul sa spuna !buna# cand vede pe cineva si el va fi recompensat spunandu"i"se !buna# inapoi.

a celui mai putin intruziv • 6ipsa de creativitate in alegerea recompensei • 6ipsa programarii generalizarii (generalizarea e cea mai importanta parte a terapiei./$AT/. rapide 27 .a nu ii ceri contactul vizual atunci cand este necesar.T/"T/# • .$.0"ului • >eintroducerea de itemi. programe noi cand cele curente sunt masterate • :rea multi itemi8programe curente • >estructurarea timpului liber.I</ :.0"ului • >erecompensarea copilului pentru comportamentele adecvate in care se anga+eaza (ex. in loc sa"l promptzi simultan8imediat dupa prezentarea ..-=:T">-">-" =A. indeosebi in timpul lectiilor • >ecaptarea atentiei copilului in timpul ./1</>T/ • >u toate discrete trial"urile (0T sunt inc%eiate • 2olosirea in exces a numelui copilului poate duce la frustrarea acestuia cand isi aude numele(numele sau devenind un substitut pentru) !:.//./6I 2. nu o amanam • Acceparea dublului raspuns (raspuns corectFautostimulare sau raspuns gresitFautocorectie • Asteptarea mai mult de ("4 secunde pana la aparitia consecintei • 6ipsa criteriilor clare de raspuns • :romptarea dupa consecinta.-=:T • >epromptarea indea+uns a itemilor nou introdusi • -ferirea recompensei pentru un raspuns promptat • >egradarea promptului (neutilizarea promptului minimal. nu o ignoram. de +oaca al copilului • 6ungirea inutila a sitting"urilor ce duce la pierderea atentiei copilului sau reducerea motivatiei pentru raspunsuri clare. • >efolosirea corecta a regulii >-">-":.) vine singur la lectie. se sterge la gura etc.

nici foarte departe pentru ca mainile tale trebuie sa a+unga cu usurinta la el pentru a"i oferi recompensa. de maini (il manevrezi din umeri. pentru a"l manevra atunci cand este cazul • . sau sa fuga din fata ta (in cazul lectiilor care se fac in picioare • prezentarea cerintei (.0 inainte sa"i captezi atentia • trasul copilului de %aine. nu"l brusc%ezi • folosirea unui limba+ pe care nu"l poate intelege.• >erespectarea distantei fata de copil in timpul sitting"ului ( nu trebuie sa stai nici prea aproape de elpentru ca va deveni dependent de prezenta ta. il impingi de la spate. folosirea cuvintelor cu sens figurat 28 .a"l lasi sa se ridice de pe scaun in timpul lectiei.

TA=/>TA6AH reprezinta un ansamblu de !te-nici ba.A:I/ 1-=:-.ate pe teoriile invatarii si pe descoperirile psi-opatologiei cognitive” ( Ion 0afinoiu.-=:TH este acel a+utor acordat de catre terapeut sau de catre asistentul acestuia (daca este cazul cu scopul de a"l invata pe subiect modul in care trebuie sa raspunda la comanda data. si se va incerca in permanenta sa se obtina un raspuns din ce in ce mai bun* T./H persoana care aplica terapia ABA si se ocupa si cu ingri+irea si supraveg%erea copilului autist pe parcursul acesteia* 29 . „&si-oterapii scurte# * .ITTI>$H termen imprumutat din limba engleza care reprezinta acel interval temporal in care se desfasoara lectia din cadrul terapiei si care se situeaza intre pauze scurte de +oaca* in cadrul unui sitting se comenzi si se acorda intaritori.DA:I>$H termen imprumutat din limba engleza 9 formare. sau in care sa indeplineasca sarcina* 1DAI>I>$H termen imprumutat din limba engleza " inlantuire reprezinta acea te%nica folosita in cazul unor programe ABA prin care se secventializeaza o sarcina mai lunga. prin care se accepta si se recompenseaza cea mai buna forma de raspuns pe care subiectul o poate acorda in momentul respectiv. recompense.T-. iar comenzile se dau apartinand numai unui singur program ( nu se amesteca programele in cadrul aceluiasi sitting decat in situatii exceptionale cu scopul de a acorda prompt. se desparte in mai multe componente pentru a putea fi indeplinita* . Neno"6aszlo <arg%a. reprezinta acea te%nica folosita in cazul programelor ABA. Ivar 6ovaas in urma studiilor pe copii si adolescenti care sufereau de autism* T/. si in abordarea autistilor in general. a+utor * :.ABAH Applied Be%avior AnalEsis (Analiza 1omportamentului Aplicata * este o terapie comportamentala conceputa de catre dr. modelare.

>. :rincipalele programe.:otrivirea 20 la (0 (poza la obiect 30 . pe baza carora se construiesc altele din ce in ce mai complexe sunt) &.T/ I#(pentru a se familiariza copilul cu etic%eta obiectului8denumirea lui. litere. =AT1DI>$8 :-TI<I.A=/6/ 0/ BAGA . :otrivirea (0 la (0 (obiect la obiect II. :. persoana specializata care insoteste copilul autist la gradinita sau scoala in vederea adaptarii acestuia.DA0-RH termen imprumutat din limba engleza " umbra.n program este alcatuit din 2 sitting"uri ( a cate 2"7 miniute fiecare cu pauza intre ele de 2"( minute.. I. :otrivirea 20 la 20 (poza la poza :otrivirea (0 la 20 (poza la obiect III. apoi se trece la al ii"lea stadiu si tot asa.-$.eturi de cate 2 poze identice (de obicei sunt fotografiate aceleasi obiecte care au fost folosite in primul stadiu 1artonase colorate./ =ateriale necesare) seturi de cate 2 obiecte identice .A.:.-=:T 2IGI1 .T/# sau !:-TI</.0) !:-T. 2IGI1 (copilul impinge obiectul in fata obiectului identic I stadiu se termina cand copilul a masterat (0 de obiecte.I</. c%iar daca in prima faza nu o sa"i retina denumirea :. 1opilul trebuie incura+at sa termine repede lectia si astfel el va veni cu placere si"si va da silinta. cifre -biectivul programului) identificarea obiectelor identice .

:otrivire de cifre (&"' <III. :otrivire de forme <II.I<.:otrivire de culori (pe cartonase <I.:otrivirea cuvantului la obiect II. :otrivire de litere II. :otrivirea obiectului la cuvant .data ce un stadiu este masterat il trecem in generalizare 31 . :otrivire (0 la 20 (obiect la poza <. :otrivire cuvant la cuvant (se incepe cu cuvinte din 2"( litere I.

Related Interests