10 Abordari Psihoterapeutice Ale Depresiei

)fa

fa

·••
'a •• o .ClI

o •

PS1'rl0l0G1E
Colectie coordonata de Nicolae Dumitra!jcu

Dietmar Stiemerling

10
abordari psihoterapeutice ale depresiei
Modele explicative ale psihologiei abisale ~i concepte terapeutice asupra depresiei nevrotice

Traducere din limba germana Roxana Melnicu Camelia Petcu

A

TReI

EDITOR! Silviu Dragomir Vasile Dem. Zamfireseu COPERTA Faber Studio (Silvia Olteanu ~i Dinu Dumbravician) TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA Cristian Claudiu Coban

Cuprins

Oescrierea CIP a BibJiotecii Nationale a Romaniei STIEMERLING, DIETMAR 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei : Modele explicative ale psihologiei abisale Iii concepte terapeutice asupra depresiei nevrotice / Dietmar Stiemerling ; trad.: Roxana Melnicu; Camelia Peteu. - Bueure~ti : Editura Trei, 2006 Bibliogr. ISBN 973-707-009-7 ISBNI3978-973-707-009-8 1.Melnicu, Roxana (trad.) II. Peteu, Camelia (trad.) 616.89-008.454 616.895.4

Aceastii editie este bazata pe 10 Wege aus der Depression, de Dietmar Stiemerling, Verlag J. Pfeiffer, Miinchen, 1995

© Verlag J. Pfeiffer, Miinchen, 1995 © Editura Trei, 2006
c.P. 27-0490, Bucure~ti Tel./Fax: +4 0213006090 e-mail: office@edituratrei.ro www.edituratrei.ro

ISBN 973-707-009-7 ISBN(13) 978-973-707-009-8

Capitolul1 Scurta trecere in revista a subiectului depresiei (trad. Camelia Petcu)....7 Capitolul 2 Depresia ~itulburarile oralitatii (trad. Camelia Petcu) 36 Capitolul 3 Depresia ~idorinta nesatisfacuHi de simbioza (trad. Camelia Petcu) .42 Capitolul 4 Depresie ~iSupraeu razbunator (trad. Camelia Petcu) .54 Capitolul 5 Depresie ~ideficitul individuatiei (trad. Camelia Petcu) 72 Capitolul 6 Depresia ~ifalsul Sine (Self) (trad. Camelia Petcu) 79 Capitolul 7 Depresia ~isentimentul deficitar al puterii proprii (trad. Roxana Melnicu) 93 Capitolul 8 Depresie ~itulburare narcisica (trad. Roxana Melnicu) 104 Capitolul 9 Depresie ~iagresivitare inhibata (trad. Roxana Melnicu) 149 Capitolul10 Depresie, trauma na~terii ~iexperiente traumatice timpurii (teoria traumei biologice, teoria durerii originare ~iteoria traumei na~terii) (trad. Roxana Melnicu) 162 Capitolulll Depresie ~ipierdere de obiect (trad. Roxana Melnicu) , 171 Capitolul12 Natura depresiei, caracterul depresiv (trad. Camelia Petcu) 182 193 Bibliografie

Capitolul1

Scurta trecere in revista a subiectului depresiei

In ultimele decenii ale secolului nostru bolile depresive au devenit lntr-un fel boli populare. Nu exista 0 alta tulburare psihica atat de raspandita, care sa afecteze toate mediile sociaIe ~i grupele de varsta, ill egala masura barbatii ~i femeile, fiind de asemenea in continua cre~tere, astfelillcat este conceputa ca "boala a epocii". Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca pana la cinci procente din populatia lumii sufera de depresie, din care ar corespunde zece pana la cincisprezece procente din cetaNnii Germaniei, adidi ~ase pana la noua milioane de oameni doar pe teritoriul fostei RFG (Dilling, Weyerer, Castell, 1984). Un cunoscut studiu suedez care a fost efectuat timp de peste treizeci de ani prin sondaje regulate reprezentative, a ajuns la conc1uzia ca ill intervalu1 de timp respectiv frecventa imbomavirilor s-a dublat (citat de Kielholz, 1984). Kielholz este de parere ca depresiile psihogene sunt cele care fIde fapt au crescut illgrijorator" (Kielholz, 1984). In mod surprinzator femeile se imbolnavesc mai frecvent decat barbatii (cu aproximatie: din trei depresivi doi sunt femei) ~i mai ales illainte de treizeci ~i cinci de ani. In schimb perioada dificila pentru barbati se situeaza la grupa de varsta de la cincizeci ~i cinci pana la ~aptezeci de ani.

8

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

9

Proiecte de cercetare extinse m multe, dintre tarile globului incearcii sa mvinga aceasta boala, care pune inca multe semne de mtrebare ~i ale carei origini nu au fost pana acum clarificate. In mod corespunzator, mijloacele de cercetare ~i disciplinele care abordeaza acest fenomen sunt multiple. Exista abordarile neurofiziologice ~i biochimice, caile de acces biogenetice, socioculturale, epidemiologice; punctele de vedere c:ognitiv, psihologic academic ~ipsihanalitic, contributia teoriei emotiilor m contextul unei teorii psihologice generale a afectivitatii ~i cunoa~terii in cadrul cercetarilor "LifeEvent". Studii sociologice care abordeaza schimbarile esentiaIe din domeniul culturii ~i civilizatiei, destinul tarilor subdezvoltate ~ibrusca lor confruntare cu fluxul informational al nivelului cultural mondial prin televiziune (muzica pop, febra consumului, cultura "fast-food"), considera raspunzatoare pentru frecventa crescanda a tulburarilor depresive prabu~irea valorilor malte, a traditiilor, a familiei, pierderea legaturilor religioase, diminuarea relatiilor interumane satisfacatoare, cre~terea frecventei divorturilor, dezradacinarea unor largi grupari populationale, lipsa de perspectiva a tineretului m fata pericolului crizei ecologice ~i a suprapopularii, cre~terea ~omajului. Nu este m intentia lucrarii de fata sa se refere la toate eforturile de cercetare ale disciplinelor din domeniu sau, prin rezultatele lor, sa prezinte un fel de rezumat al modalitatilor de mcercare de "rezolvare a enigmelor". De~i simptomatologia bolii depresive ii este probabil cunoscuta cititorului, orice carte care se refera la acest subiect este necesar sa enumere mca 0 data principalele simptome.

va ~i 0 teama difuza, care este traita m primul rand ca frica m fata vietii ~i a mdatoririlor. Unii se manifesta apatic, altii sunt disforici, iritabili, morocano~i, prost-dispu~i, ceea ce ingreuneaza raporturile cu ei. 2. Inhibitia gandirii Procesele gandirii depresivilor sunt neproductive ~i monotone, se rezuma de regula la propria boaUi, fantezia ~i bogatia ideativa sunt mult reduse. Depresivul se poate concentra doar cu mare dificultate asupra unui lucru. 3. Scaderea initiativei, inhibitia psihomotorie Forta initiativei depresivului este clar diminuata. Nu are elan, energie, nu are chef sa intreprinda nimic, spectrul intereselor se ingusteaza, totul devine prea mult pentru el, cel mai mic efort este de temut. Scaderea generalii a fortei se exprima ~i m stilul de mi~care: toate mi~carile sunt mgreunate, mcetinite, fara spontaneitate ~i elan. Ca fenomen contrastant, s-a observat la un anumit tip de depresie 0 psihomotricitate agitata. Pacientii respectivi sunt nelini~titi ~i agitati. Nu pot sa stea lini~titi, mainile sunt mtr-o continuua rni~care, mi~ciirile sunt fara tel. Un imbold golit de continut ii impinge pe cei m cauza spre activitati fara sens (citat dupa O. Benkert, 1977). 4. Afectarea vitalitatii Diminuarea f0rtei initiativelor merge mana m mana cu prejudicierea sentimentului vital. Pacientii se simt obositi, fara putere ~i fara energie. I~i simt greutatea propriului corp ca pe o povara pe umeri, se plang de dureri difuze ~i senzatii de apasare ~i i~i percep bratele ~i picioarele ca fiind grele ca de plumb. Este vorba mai ales despre perturbarea relatiei cu propria corporalitate. 5. Simptome vegetative Simptomatologia vegetativa este 0 manifestare frecvent asociata cu boala depresiva. In cazul unei depresii latente este

1. Tulburarea depresiva ca perturb are a dispozitiei bazale
Depresivul are 0 dispozitie trista, nu se mai poate bucura, nu mai poate spera, nu mai pune pret pe viitorul sau. Lumea i~i pierde caracterul de provocare, lucrurile devin fade ~i gri. Unii bolnavi se simt ca ~i cum ar fi morti ~i impietriti ~i se plang de pierderea sentimentelor, de faptul de a fi uitat chiar sa planga. 0 mare parte prezinta pe langa dispozitia depresi-

manifestare caracteristica a starii depresive. inhibitie sau agitatie psihomotorie. Oamenii care prezinta un astfel de caracter au tendinta sa alunece destul de frecvent ~i Grupiiri simptomatice In cadrul terminologiei medicale de specialitate imbolnavirile deprepive sunt desemnate sub conceptul de "sindrom depresiv". scadere ponderala. senzatia de apasare la nivelul capului. "batai de inima". de re- . an- xietate. astfelillciit. 0 jumatate de an sau chiar mai mult.10 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 11 chiar unica manifestare care poate fi recunoscuta a unei depresii mascate. transpiratii sau frisoane. Benkert. gula. de~i este vorba de 0 situatie tranzitorie ~i uneori este greu de decis daca este "doar" 0 indispozitie la polul trist sau este vorba de . dispozitie depresiva. uscaciunea gurii. mai multe saptamani. dureri de cap. diminuarea functiei sexuale. o saptamana. doua saptamani) care se caracterizeaza in primul rand prin dispozitie depresiva. simptome vegetative) tulburari ale vitalitatii. care se refed la faptul ca depresivul se simte deosebit de prost ~i de cople~it mai ales dimineata dupa trezire ~i illainte de pranz. pierderea apetitului alimentar. psihomotricitate diminuata sau agitata. inhibitia gandirii. bradicardie sau tahicardie. Plangerile se refera la adormire sau la perioada ulterioara. agitatie psihomotorie) Faza acuta a unei tulbudri depresive poate sa dureze zile. nu este de mirare ca aproape fiecare depresiv are ganduri de sinucidere. Este necesar sa se regaseasca illtotdeauna mai multe sernne caracteristice de boala la unul ~i acela~i pacient. alte tulburari cardiace. Psihologul sau medicul care practica psihoterapia gase~te desigur adesea clienti care se plang de "depresii" limitate ill timp sub forma unui episod scurt (ore. suicidalitate Una dintre cele mai frecvente manifestari asociate ale bolii depresive poate fi considerata tulburarea sornnului. "ca ~i cum nu au inchis un ochi". Adesea aceasta marcheaza debutul unui episod depresiv ~i se afla printre principalele acuze ale bolnavilor. sindrom depresiv ~i boala depresiva sunt folosite ca sinonime . Sindromul depresiei agitat-anxioase (dispozitie depresiva. care se diferentiaza prin urmatoarele simptome principale: Sindromul depresiei inhibate (dispozitie trista sau "nici sa fiu trist nu pot". Tulburari ale somnului.. 1977). dureri de spate. simte pulsiuni autolitice ~i adesea face macar 0 tentativa de suicid. Prin acesta se exprima faptul ca in cadrul acestei boli este vorba de un complex simptomatic. Abia asocierea unui intreg ansamblu de manifestari conduce la diagnosticul de "depresie". In incheierea capitolului va fi vorba despre a~a-numitele structuri de personalitate depresive. iar experienta a condus la concluzia ca exista ill cadrul depresiei trei forme diferite. oscilatii diume. una.0 adevarata boala". atunci cand se trezesc in mijlocul noptii ~i nu mai pot sa readoarma. dureri de aspect neuralgic (citat dupa O. dureri de stomac. luni. senzatia de presiune abdominala. constipatie. inhibitia gandirii) Sindromul depresiei cu afectare a vitalitiiJii (dispozitie trista. Este vorba ill special de "indispozitia matinala". zile. apar asociate anumite simptome (dispozitie trista. Dimineata se simt ca ~i cum nu ar fi dormit deloc ~ifoarte obositi. scaderea secretiilor lacrimale ~isudorale. Aceste stari nu sunt boli depresive ill sensuI res trans al termenului. Existenta izolata a unei dispozitii depresive nu este suficienta ill sensul eel or descrise mai sus pentru a diagnostica 0 depresie (de~i adesea notiunile: depresie. tulburari vegetative). extrasistole. amenoree. 6. balonare. Deoarece depresia trece drept "cea mai chinuitoare boala care se poate imagina" (Kielholz). senzatie de ameteala. Urmatoarele simptome vegetative se gasesc mai frecvent la depresivi: tulburari intestinale. scaderea temperaturii.~i in aceasta carte). inhibitie psihomotorie.

sa descopere ~i sa trateze in mod adecvat afecpunea bazala propriu-zisa. care pot fi diagnosticate de catre interni~ti. utilizarea cronica'incorecta a medicamentelor psihotrope. Vom aborda in continuare cauzele depresiilor. paralizie generala progresiva. Depresiile endogene vor fi tratate in primul rand psihofarmacologic (antidepresive) ~i prin privare de somn. De obicei depresia apare ca 0 boala somatica. preparate cu brom (citat dupa O. Se disting trei grupe de cauze care sunt luate in considerare in legatura cu aparipa ~i evolupa acestei tulburari suflete~ti ~i se clasifica in depresii cu fond somatic. Ne vom ocupa acum . traumatism cerebral. Lucrarea de fata abordeaza in exclusivitate cauzele ~i conceptele terapeutice ale depresiei nevrotice ~i anume din punctul de vedere al psihologiei abisale. dezechilibre hormonale. 1977). Toate celelalte probleme ale acestui uria~ domeniu ~i-au gasit de aceea doar 0 scurta.de posibilitatile terapeutice in cazul unei boli depresive. oligOfrenie. farmacoterapie (administrarea de antidepresive) ~i socioterapie. tratamente orale cu rezerpina. porfirie. boli endocrine. fragmentara menponare in acest capitol introductiv. Deosebim a) depresia nevrotica (pe baza structurarii nevrotice a personalitapi) de b) depresia reactiva (0 trauma existentiala severa pana la medie care afecteaza "un psihic sanatos" in rest) ~i de c) dispozitia depresiva cronica.in sens medicalcategoriei diagnostice a "sindromului depresiv". tulburari hepatice. fara sa aparpna msa . epilepsie. ~i anume incercarea de a inde- . In aceste cazuri depinde de flerul unui medic experimentat ca. care este de fapt boala propriu-zisa ~i psihoterapia ulterioara a personalitatii perturbate nevrotic. experientele ~i ipotezele descrise in continuare se aplica ambelor fenomene. In cazul depresiilor nevrotice trebuie sa se faca distinctia intre faza acuta. Vom nurni pe cat posibil bolile in cauza: Arterioscleroza cerebrala. stari de hipoglicemie. convalescenta dupa boli infectioase. sub fatada tulburarii somatice. inaccesibil chiar ~icelui care este in cauza. Pentru caracteristicile depresiei endogene bipolare (zece procente dintre depresiile endogene) poate fi considerat responsabil un factor genetic (Egeland). afectare cerebrala precoce. endogen ~i psihogen. boaUi Parkinson. Factorii organici cauzatori de depresii se regasesc intr-o multitudine de tulburari somatice. tulburari cardiovasculare cronice. Deoarece motivele ~i cauzele aparitiei unei depresii conditionate psihogen ~i ale unui episod depresiv condiponat psihogen sunt ace1ea~i.12 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 13 in mod repetat spre episoade depresive sau sa evolueze cronic ani ~ized de ani. alcoolism cronic. "Depresiile endogene se deosebesc de cele cu substrat somatic ~i de depresiile nevrotice printr-o modalitate tipica de evolutie ~i printr-o mai mare incarcatura ereditara" (Benkert.desigur pe scurt .neuroleptice. In cazul depresiilor conditionate somatic evolutia depinde de ameliorarea sau vindecarea bolii organice de fond.despre a caror frecventa de aparitie in lume s-a spus ca a crescut mult . steroizi. neurologi sau psihiatri.acestea se diferentiaza in variante aparte. datele. tumora cerebrala. In acest punct este necesar sa mentionam conceptul cunoscut sub numele de "depresie mascata". Benkert. atrofie cerebrala. Terapia unui sindrom depresiv se face dupa investigarea cauzei. pe care 0 intalnim adesea la oameni cu structuri pregnant depresive de personalitate. Acesta nu descrie altceva dedit observatiile conform carora un sindrom depresiv se poate ascunde in spatele unei simptomatologii somatice sau a unor suferinte suflete~ti. in care tulburarea energiei vitale ~i simptomele vegetative sunt elemente esenpale. a~a incat sa apara ca 0 larva care se dezvolta insesizabil. 1977). Descoperirea substratului ~i a conditionarilor acestei boli reprezinta punctul central al majoritatii eforturilor de cercetare care studiaza acest fenomen. alfa-metil-dopa. Pentru stadiul acut al unei depresii nevrotice Kielholz recomanda 0 combinatie de psihoterapie. In ceea ce prive~te depresiile conditionate suflete~te . intoxicatie alcoolica acuta.

spre 0 schimbare a existentei de pana atunci. se ofera sa vorbeasca cu apartinatorii (in scopul de a Ie trezi interesul pentru intelegerea bolii pacientului) ~i discuta cu el care ar putea fi contactele cu rude sau prieteni care sa reprezinte un sprijin. la 0 anumita ora. care in primul rand urmare~te ca pacientul sa iasa din prapastia depresiva. Boala poate printre altele sa fie inteleasa ca purtatoare a unui semnal. mersul cu bicicleta. Ii prezentam intr-un mod convingator faptul ca chiar momentul pierderii sperantei este parte integrala a depresiei. de exemplu. Pacientului ii va fi permis ~i recomandat ca in cazul unei crize. mai neafectat. Destul v-ati dedicat altora". n acceptam a~a cum este el ~i-i confirmam caracterul intunecat allumii sale depresive. pe cat posibil. A~a-numita psihoterapie a unei imbolnaviri acute (depresia nevrotica) consta in unele masuri de suport orientate mai mult pragmatic. Datorita acestui fapt pacientul obtine 0 surprinzatoare perspectiva asupra viitorului care ii poate reda speranta. In legatura cu depresia acuta punem accentul pe urmatoarele activitati: Abordare prin discutie miliale. Inainte de toate trebuie sa-i asiguram ca sufera de 0 boala adevarata ~i datorita acestui lucru are tot dreptul sa i~i ia rolul de bolnav. In diverse circumstante face propuneri pentru anumite activitati ("Plimbarile. caci "se afla intotdeauna aici pentru el". Din contra. ii solicitam sa nu i~i imp una sa faca treburi. de apetit. care mai exista ~i traiesc in lumea ingustata ~i intunecata a pacientului.14 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 15 parta situatiile sociale deranjante sau de a rezolva tensiunile intrafamiliale. un fel de ajutor pentru supravietuire. Perspectiva pozitiva asupra bolii Este vorba de faptul ca de la un pacient depresiv nu trebuie sa se a~tepte sau sa se solicite performante. daca va fi tratat in ambulator sau este de preferat 0 intemare in spital. "Acum este momentul sa va rasfatati. II scutim de decizii pe care el. a unei acutizari a starii sale. ne aflam in situatia favorabila de a putea gasi semnificatia celor intamplate. de germenii inca prezenti ai intereselor anterioare ~i de toate lucrurile. Retragerea temporara din activitati In primele zile sau saptamani de tulburare acuta a pacientului psihoterapeutul trebuie sa preia 0 parte din functia parentala ~i sa-i ofere protectia ~i siguranta. ca uneori chiar prin acest groaznic sentiment ea poate fi recunoscuta ~i diagnosticata. Exercitarea functiei de "holding" Este vorba aici de ascultarea empatica a pacientului ~i de a-I intelege in suferinta lui. enumeram care simptome ~i manifestari afective pot sa fie asociate cu acea forma. Se va putea stabili ca pacientul sa-i telefoneze zilnic terapeutului. in starea in care se afla. de digestie. chiar daca ii este foarte greu sa preia rolul de persoana care doar prime~te. sa 11 sune pe terapeut. intr-o anumita masura ca un strigat de ajutor. Ii explicam ca in starea in care se afla nu poate sa mai lucreze sau sa-~i indeplineasca indatoririle fa- incercare grea in viata omului va fi intotdeauna mai ~or trecuta daca respectivul poate gasi in ea un sens. nu Ie poate lua singur. de programul cotidian. In cazul depresiei nevrotice. despre rezultatullui ~i despre posibilele efecte secundare ale medicamentelor prescrise. joggingul va fac sa va simtiti un pic mai bine?"). de feluri de mancare preferate. Explicatii despre boala sa II informam pe pacient despre durata posibila a tulburarii sale depresive. Discutam cu el despre tratament. pentru a relata pe scurt cum se simte. Psihoterapeutul se intereseaza de alimentatie ~i programul meselor. poate ie~i din rolul de victima de pana atunci ("Mi se intam- o .

sa inceapa 0 psihoterapie individuala analitica "lege artis" cu 0 frecventa de trei ~edinte pe saptamana. Mahnirea poate sa fie declan~ata la copii ~i adulp de 0 multitudine de stimuli exteriori ~i interiori. trairea ~i exprimarea suferintei . Caroll E. greu de stapanit in ambulatoriu sa fie internat intr-o clinica ~i sa-~i inceapa analiza abia dupa aceea. un complex. In cursul terapiei psihanalitice la pacienp cu depresii nevrotice. In acest context el stabile~te ca "emotiile sunt programate dupa un ceas biologic" ~i acest program conduce la atingerea maturitapi funcponale la un termen corespunzator predeterminat. deoarece efeetele lor sedative atenueaza ~i psihodinamica bazala ~i nu o lasa sa se dezvolte.de regula . Ultimele emotii apar pentru prima data intre lunile trei ~i patru ~i au legatura cu afectele depresive. Tristetea.dupa Izard . care suspne teorii intre timp bine demonstrate. sau 2) Pacientul i~i continua terapia. conflicte in relatii. Am obtinut rezultate bune cu aceasta din urma procedura ~i consider am ca este 0 gre~eala sa 11 privam pe pacient de efectul binefacator al acestor medicamente moderne in perioada dificila a tulburarii depresive acute. ~omaj. Izard ~i Paul Ekmann au fost cei care au prezentat experimente ~i observatii extinse in legatura cu aceasta tema ~i astfel au putut sa formuleze concluzii impresionante ~i structurate. ci cu precadere endogene. pacientul va fi referit unei sectii de psihiatrie. boli ~i accidente.ce tocmai enumerate se aplica in mod necesar in faza depresiei acute. In aceasta etapa consideram necesar sa facem cateva observaW despre utilizarea medicamentelor in terapia depresiilor. raceala. suprasolicitare ~i respingeri ~i multe altele. un conglomerat de emopi. care apar pentru prima data la 0 anumita varsta (aproape toate in decursul primului an de viata). mizerie economica. Afectul depresiv este. sperante naruite. aceasta perioada foarte dificila pentru el. De aceea este oportun ca un pacient cu o depresie nevrotica acuta. refuz. sa 0 revizuiasca. medicamentele psihotrope nu sunt de dorit. agitape. de exemplu.ca reactie la durere .este existenta inca de la na~tere ~i poate fi interpretata ca precursor al triste~i ~i mahnirii. pierderi de toate felurile.' este .un sentiment disponibil pentru top oamenii. i se ofera doua posibilitati: 1) Psihoterapia sa va fi intrerupta. mahnirea. atunci cand este intr-o oatecare masura stabilizat. dar ~i cele care apar in cadrul schizofreniei sau la pacientii borderline. Izard a stabilit in total zece emotii bazale. in functie de gradul de gravitate al bolii sale. unui pacient care se afla intt-o terapie analitica ~i se decompenseaza depresiv. In ultimul timp. Depinde de sen- . Din contra. care ocupa primulloc in alegerea remediilor. De ce ~i de unde simte cineva mahnirea. Aetivitatile terapeuti. in pozitie a~ezata).1n acest scop este necesar sa descriem intai natura afeetului depresiv din perspeetiva "psihologiei normale". indiferent de apartenenta la grupari etnice. cat ~i in spitalele de boli nervoase administreaza in mare masura antidepresive. primind in acela~i timp ~i antidepresive. in mod egal.IIIII1 I I 16 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 17 pIa ceva tau") ~icu ajutorul unei psihoterapii sa i~i poata privi viata de pana atunci ~i. acolo unde este nevoie. Medicii care lucreaza atM in clinicile psihiatrice. Largimea spectrului posibilitaplor de mahnire este in mod sigur inepuizabila. Totu~i. aici nu vor fi tratate numai depresii conditionate nevrotic. desigur intr-o alta forma (terapie suportiva. pentru 0 perioada limitata. De indata ce pacientul a depa~it. dezavantaje ~i nedreptap. pentru a elabora conflietul nevrotic ~i starile de lipsa ancorate in struetura personalitatii sale. durere. cea mai frecventa expresie a emotiei negative. Ma asociez parerii rezultate din cercetarea emotiilor. In acest punet doresc sa vorbesc inca 0 data despre diferenta dintre afectele depresive "normale" ~i tulburarea de dispozitie depresiva ca sentiment bazal durabil. ~i anume ca faptul de a trai emotii specifice ~i de a Ie putea intelege tine de zestrea noastra genetica. separare. proieete sortite e~ecului. trebuie . Astfel. Emotia centrala a afectului depresiv. speram neafeetat. mahnirea ~i senzatia de prabu~ire sunt in esenta sentimentele care 11 compun. de fapt. infierbantare. trebuie sa fie desigur diferit de la om la om.

~i a~a-nurnitele dispozipi. odata cu E. pana atunci refulata. afectul depresiv se transforma intr-o emotie dedurata. Jakobson ~i Ph. Lersch. In acest punet doresc sa intoduc 0 observape personala. mobilizeaza predispozitii afective pana atunci respinse. reacpile emoponale la un stimul extern sau intern. sista sau activeaza din nou 0 mahnire din copilaria precoce. psihodinarnicii. a~a-numita situatie de seductie ~i/ sau de e~ec intare~te trebuintele pulsionale nesatisfacute din cauza ca au fost refulate. cade pe terenul fertil al unei predispozitii interne deja existente pentru acest nefericit afect" (G. Ma ocup de pacienti depresivi ~i am cautat in literatura psihanalitica de specialitate un punct de vedere unitar pentru intelegerea lor. divergente pentru pacientii depresivi. . sau refuleaza emopi traumatice. Afectul depresiv este una dintre numeroasele posibilitati de reactie fata de un astfel de prejudiciu sufletesc acut. nuare a starii de bine. cognitive. stari de frustrare sau anumite frici. activeaza conflicte cronice. Este necesar ca. de situapa lui de viata ~ibineinteles de vicisitudinile ~i intemperiile destinului sau. 1971). "Un incident exterior. fiecare cu un alt substrat explicativ sau fiecare forma de depresie decurge din acela~i grup de factori cauzali (prezentand insa combinapi particulare) sau daca o .18 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 19 sibilitatea fiecaruia pentru senzatia de mahnire. care apoi se poate impune ca parte componenta esentiala a unei imbolnaviri depresive cu durata de zile ~i saptamani. spune Lersch (1938). dureaza la modul ideal doar minute sau ore. Acum este necesar sa ne ocupam de ceea ce trebuie sa intelegem prin depresie nevrotica.. vointa. per. emotii. Intrebarea care apare este daca exista mai multe forme separate de depresie nevrotica. protectie ~i mecanisme Ie de aparare ale psihicului uman. care il predispun mai ales la acest tip de imbolnavire. Legat de aceste imagini diferite ale aceluia~i fenomen au rezultat modalitap terapeutice de asemenea diferite. "pot sa apara ca ecou ~i reflectare a emotiilor actuale . prin care vreau sa exprim cate ceva despre motivapile redactarii acestei lucrari. a aceleia~i tulburari.. "Tulburarile dispozitionale stationare". adica de istoria invatarii sale sociale. 1974).este un fapt care depinde de faetori constitutionali ~i de structura sa nevrotica particulara. ~i R. dar nu intotdeauna. In activitatea mea profesionala am constatat ca pacienti cu tabloul clinic al depresiei nevrotice. de sistemul sau de valori. ~i pot dura mai mult decM prilejul actual ~i emotiile evocate de acesta". adica durabila.Expresia "nevroticU ca atribut al depresiei indica faptul ca declan~area ~i menpnerea dispozitiei depresive a unui om au drept cauze deformarile structurii personalitapi datorate dezvoltarii infantile deficitare. care adesea. care dureaza peste un anumit interval de timp" (Jakobson. gandire).. Prin aceasta se exprima faptul ca aceste forme de boala cuprind toate teritoriile ~i structurile psihismului (pulsiuni. apoi se stinge... va fi traita ca 0 lovitura interioara extrem de neplacuta sau amenintatoare ~i care va solicita capacitatea de autoreglare. sa facem diferenta dintre impulsurile afective. care reprezinta tema acestei lucrari. formei evolutive. sub aspectul situatiilor declan~atoare. Atunci cand motivul pentru 0 reacpe de mahnire depa~e~te totu~i 0 anurnita marime critica sau datorita caracteristicilor sale zdruncina echilibrul sufletesc. Este necesar sa deosebim afectul depresiv de a~a numiteIe depresii. De ce 0 persoana devine depresiva ca reactie la 0 pierdere a echilibrului sufletesc . au putut sa fie tratati prin abordari terapeutice diferite suspnand fiecare un alt concept etiologic. iar depresia nevrotica este un raspuns ~i o elaborare mai grava prelungit. motivationale ~i somatice. Blanck.~i nu alege 0 alta modalitate de elaborare . M-am lovit de modele explicative unilaterale. contradictorii ~i diferite unele de alteIe. lezeaza sentimentul valorii de sine sau pune in discutie 0 identitate mentinuta cu greu pana atunci. Conceptul de "depresie" cuprinde 0 inca ~i mai complexa configuratie sufleteasca ~i implica manifestari emotionale. inclusiv functionarea corporala. Se ajunge la 0 tulburare a echilibrului sufletesc. "stari afective generalizate ale Eului. Afectul depresiv ca reactie sufleteasca la 0 dimi-.

mi-a ridieat eficienta in munca ~i m-a condus. afla lucruri noi. Aceasta conduce. imagini. celebra canapea (terapia are loc in pozitia culcata. indrazne~te sa abordeze noi domenii ale vietii ~i sa faca noi experiente etc.. care la inceputul tratamentului prezentau un inalt potential autolitie. Psihanaliza "lege artis" necesita realizarea unui anumit cadru care face posibila desfa~urarea procesului analitic. respectarea regulata ~i punctuala a orelor. de exemplu. psihanaliza 11 readuce pe depresiv in copilaria mica. sarcina pacientilor de a spune tot ceea ce Ie trece prin "cap ~i suflet" (amintiri. Cuno~tintele ~i experienta personala in psihologia depresiilor au rezultat din analizele cu patruzeci ~i cinci de pacienti depresivi cu durate de trei pana la cinci ani. sa nu se sinucida. complexele ~i trasaturile nevrotiee trebuie sa fie acum demontate. respectarea lucrurilor stabilite cu privire la situatia terapeutica. copil fiind. care se desfa~oara in intregime in . 3. se~te (de regula. 2. frieile. sentimentele de vinovatie sau agresiunea ~i in acest context poate elabora aceIe probleme pe care nu le-a rezolvat el insu~i. i~i schiteaza un plan de viata pentru sine. exerseaza anumite deprinderi sociale. Constructia unei noi structuri functionale: Pacientul dobande~te noi modele existentiale ~i capacitati emoponale (de exemplu. Pe langa aceasta. integrate. la situatia traumatiea ~i starea de perturb are familiala din copilarie. cu participarea proceselor afective intense. In incheierea primului capitol doresc sa prezint pe scurt psihanaliza ca forma de terapie pentru pacientii nevrotici depresivi ~i sa vorbesc despre modul de a proceda care-mi este propriu. incercariIe patologice de depa~ire a suferintelor sale neyrotiee. senzapi corporale. tendintele nevrotiee ~i inhibitiile. la 0 autocunoa~tere profunda ~i ancorata emotional. Din acesta fac parte: 0 frecventa saptamanala de 2-3 ~edinte (de cate 50 de minute) de-a lungul catorva ani (160:'300 de ore in total). iubirea. emopi). Cu ajutorul a~a-numitei regresii (din timpul fiecarei ~edinte). povestirea ~i elaborarea viselor. pe care i-am tratat in douazeci ~i cinci de ani de activitate ca analist. plata de catre pacient insu~i a ~edintelor la care lip. fantezii. problemele relationale ~i difieultatile sale sociale precum ~i multe altele. limitarea contactului cu terapeutulla ~edinta de analiza ~i lipsa oriearor intimitati cu acesta (a~a-numita regula a abstinentei) ~i alte reguli tehniee. Utilizarea unui concept terapeutie modificat . incepe sa dezvoltG interese pana atunci abia schitate. sentimentul propriei valori). ganduri. asociatia libera. de obicei. fara contact vizual cu analistul). Prezentarea nevrozei ~i adancirea posibilitaplor de autocunoa~tere emotionala: Pacientului i se aduc in plan con~tient perturbarile sale comportamentale.a~a cum se va descrie in aceasta carte . casa de sanatate suporta costurile terapiei).20 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutiee ale depresiei 21 numitorul comun ~iindubitabil al acestor tulburari. ingustarea perceptiei ~i a posibilitatilor de actiune. etc. Idealul Eului supradimensionat. de la care a inceput atunci structurarea nevrotica a personalitatii sale. pur ~isimplu nu a fost descoperit inca? Am pornit in abordarea acestei tematici cu dorinta unei ~i mai mari transparente in legMura cu aceste intrebari ~i cu speranta gasirii pentru fiecare pacient depresiv-nevrotic a terapiei optime. afectarea testarii realitatii. Demontarea nevrozei: Aspectele personalitapi enumerate mai sus. care se pot descrie dupa cum urmeaza: 1. din cauza imaturitatii sale ~i a lipsei suportului puterii ~i capacitatilor adulplor. individual. la situatia in care nici unul dintre cei patruzeci ~i cinci de pacienti depresivi. imaginea sa eronata despre lume. ceea ce se intampla cu regularitate este ca pacientul i~i transfera de la parinpi de odinioara inspre analist nevoile. con~tiin- ta sa foarte severa. fara un control selectiv (a~a-numita regula de baza). modifieate sau atenuate efectele lor patologiee.. asupra carora nu vreau sa insist aici. Tratamentul psihanalitie cuprinde trei procese intretesute unul cu celalalt. Activitatile anali~tilor.

sunt adaptate situatiilor atat de numeroase ~i variate ale pacientilor. traite) 9i ceea ce este incon~tient. Repeta cuno~tintele ca9tigate ~i elaboreaza din nou situatiile discutate. Oar de indata ce a simpt preposul obiect pe corp. 9i anume ceea ce se nume9te "interpretare". lasa cat mai mult pacientul sa se autodescopere dupa ce i-a prezentat premizele. indica lacunele din inventarul existential. Comunicarea facuta are un anume grad de probabilitate. a fost cuprinsa de teama 9i a ramas intepenita pe loc. Interpretarea se bazeaza pe anumite elemente. clarifica. acolo unde este necesar. stabile9te conexiuni intre continuturi psihice pana atunci nelegate.a caror in9iruire s-ar mai putea intinde fara dificultate pe cateva pagini. A9 vrea sa intrerup aici enumerarea actiunilor terapeutice . saluta cu bucurie germenii posibilitatilor prospective ale pacientului. in care este yorba despre rochia cea noua 9i frumoasa a prietenei ei. Oesigur presupunerile nu se leaga numai de continuturile incon9tiente (de exemplu: Sufera de un sentiment incon9tient de vinovatie).22 Oietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 23 domeniul cuvintelor vorbite. interpreteaza. Cu ajutorul unei vignette clinice doresc acum sa demonstrez una dintre multiplele fatete ale acestui concept 9i in acela9i timp sa ofer o mica imagine propriului meu demers terapeutic. Conceptul de interpretare cuprinde cel putin doua intelesuri. analizeaza 9i interpreteaza vise. sa-~i lase fantezia sa zburde. nu da sfaturi sau 0 face foarte rar. se straduie9te sa inteleaga materialul oferit 9i sa comunice aceasta intelegere. incurajeaza pacientul in trairile 9i dorintele sale autentice sau catre a face experiente noi. In acela9i moment. cele sexuale). Oiscutarea lor ar putea sa umple 0 carte intreaga. oglinde9te experientele din viata pacientului 9i exprima prin aceasta faptul ca a luat cuno9tinta de ele. traducerea unei limbi staine in limb a materna. Am interpretat teama ca frica de ispita. In sens mai larg conceptul de "interpretare" este sinonim cu "presupunere".emplu. ale caror existenta reala este verosimila. mirare. Interpretarea este transpunerea exprimarilor incon9tientului in limbajul con9tientului. lucreaza cu transferul pacientului 9i cu propriul contratransfer. lipsite totu9i de comentarii explicative. leaga sentimente ~i probleme actuale de anumite situapi traumatice din copilarie. S-a temut de cre9terea propriei dorinte de a poseda 9i de impulsul de a-I lua frumoasa rochie prietenei ei. emotie. se mira ca anumite domenii tematice nu apar in ideile pacientului (de ex. arata clar contradicpile. manifesta rabdare. da exemple. totu9i. In vis pacienta trebuia sa probeze rochia. incat nu pot sa Ie enumar in acest loc. Pentru a oferi totu~i cititorului 0 impresie despre diversitatea interventiilor terapeutice. Analistul este atent la respectarea regulii de baza ~i a aliantei terapeutice. ci in general de situatii 9i contexte suflete9ti. uneori confrunta sau provoaca. In gedinta urmatoare pacienta a . a fost invadata de impulsul de a fugi cu el. In loc de aceasta doresc sa-mi indrept atentia catre ceea ce este considerat elementul central allucrului analitic.ca urmare a existentei mai multor posibilitap de interpretare a semnelor 9i simbolurilor . sa aprofundeze descrierea conform cu noile idei. grija. Eu mi-am centrat desigur interpretarea in intregime pe tema fricii 9i nu pe faptul de a lua. trebuie sa prezentam macar ciHeva dintre ele. ofera pacientului 0 atmosfera binevoitoare. 11 face atent la anumite fenomene ~i ii faciliteaza 0 anume semnificatie. uneori invita pacientul sa se imgineze intr-o situatie temuta etc.mai multe posibile explicapi. ghice9te tacerile. exprima compi'itimire. explica. ci doar corelatii cu 0 probabilitate mai mult sau mai putin inalta. nu poate fi afirmata cu certitudine. Voi relata un mic fragment dintr-o ~edinta a unui pacient care suferea de 0 depresie nevrotica ~i care era perturbat mai ales in sfera orala (vezi capitolvl 2: Oepresia este apararea lmpotriva lacomiei salbatice). dar permite . clarifica 9i informeaza. cu rezistentele pacientului 9i cu ceea ce nu s-a l'ntamplat. invita pacientul sa zaboveasca intr-un anumit loc. pentru a clarifica. bucurie sau suparare. Pacienta a adus in ~edinta un vis. prezinta incredere 9i raspunde lipsei de echilibru a pacientului cu propria lui fermitate. unul mai ingust 9i unul mai largo In sens restrans interpretarea lnseamna clarificarea legaturilor ascunse dintre continuturile con9tiente (evidente. fara sa existe insa echivalente absolut rigide intre aces tea.

Invidia nu se potrive~te cu imaginea pe care dumneavoastra 0 aveti despre propria persoana" (interpretare la nivel nardsic). Pacienta aduce 0 noua categorie psihica. Se define~te dupa parerea pe care 0 au ceilalti despre ea. Eu sunt totu~i un om atat de damie. dezamagit de 0 persoana atat de imorala" (interpretare la nivelul relatiei de obiect. a enervat-o. Eul ei Ideal.dar in acela~itimp.care dintre noi nu ar fi invidios intr-o asemenea situatie . care sa piarda stima. sa-i cuceresc pe ceilalti. Probabil. Am interpretat: "Ati fost foarte nelini~tita. chiar problemele ei cele mai importante. ca sa supravietuim pe pamantul nostru. Ce ati putea sa ganditi despre mine?" Padenta are un putemic reperexterior. iubirea ~iaprecierea celorlqlti. Nu se uita mai intai la ea insa~i ~inu se intreaba despre dorintele ~isentimentele ei. $tie alte situatii anterioare asemaniHoare?Daca da. aa. a~a dupa cum a aratat cu mare claritate psihodinamica nevrozei ei. $i mai departe: "Asta ma face sa ma simt penibil. Presupunerea mea despre tema visului sau avea ceva amenintator pentru ea. Sunt eu intr-adevar atat de invidioasa? Ma simt foarte penibil. dar ~ifoarte important cu observatia mea despre "frica de a lua". parca sunt toti din neamullui "Ia"! Padenta a pus in zece propozitii 0 abundenta de material interpretabil. Dar barbatii nu se pot impaca deloc cu asta. Lucrul asta nu mi-a dat pace. de asemenea. in particular: interpretare de transfer). Mai buna ar fi interpretarea: "Sigur ca ati simtit ~i invidie . sunt uimit. sa-i fac binevoitori?". sunt riscante ~iinefidente terapeutic pentru ca de regula 11 sperie ~iil jignesc pe posesorul pulsiunii respective ~ipot sa-i dea prilejul sa-i conteste vehement existenta. dar padenta a legat in mod evident "furtul" de sentimentul de invidie. . Nu se intreaba: "ce a~ vrea eu. in vis sunteti invidioasa pe sora dumneavoastra. M-am gandit imediat la fratele privilegiat. ce este bun pentru mine?". "frica de a lua". v-ati interzis acest sentiment pentru ca a-I simti este reprobabil din punct de vedere moral ~ipentru ca va supara sa fiti a~a. Urmatoarea propozitie suna a~a: "Sunt eu intr-adevar atat de invidioasa?" Ezit. Ma gandesc totu~imereu ca noi toti trebuie sa fim mult mai mode~ti. care trebuiau sa ajute semnificativ mai putin in gospodarie ~icare aveau mai mult timp pentru joaca. Interpretarile pulsionale. Am putut sa interpretez: "Pana acum a trebuit sa refulati sentimentul dvs. Ce ati putea sa ganditi despre mine? Mama mea in orice caz s-ar ingrozi ~im-ar atinti cu privirea. 0 intreaga lume s-a deschis: Cine a furat jucariile cui? Cine avea jucariile cele mai frumoase ~imai multe? Cum a fost pedepsit furtul? Etc. (interpretare tintind directia domeniului afectiv). pe surorile mai mid. de invidie. Evident am atins un punct foarte dificil. ceva a chinuit-o. pentru ca ea avea 0 rochie noua atat de frumoasa (interpretarile pulsionale). Se teme sa nu fie demascata ca fiind un om rau. Eu nu spusesem nimic despre invidie. Va temeti ca acum fata dumneavoastra adevarata va deveni vizibila ~ieu a~ putea sa intorc spatele.24 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 25 inceput ora cu aceasta secventa: "Ma intorc inca 0 data la ~edinta trecuta: ati spus ceva despre "a lua". ce ganduri ~iimagini ies la iveala? Eu insumi trebuie sa ma gandesc la cei trei frati ai padentei (doua surori mai mid ~i fratele mezin rasfatat ~ipreferat de mama). Aid intra in discutie identitatea sa ca persoana dezinteresata ~igeneroasa. Sigur fusese invidioasa pe el ~i. A~fi putut sa interpretez: "V-ati simti foarte penibil sa treceti drept un om invidios. cum este cea de mai sus. Inaintea interpretarii mele a~ fi putut desigur sa intervin ~isa 0 invit pe padenta sa descrie mai exact calitatea nelini~tii sale. Interventia mea a inceput cu propozitia ei: "Lucrul asta nu mi-a dat pace!" Padenta a descris aid starea afectiva prelungita de evident considerabila nelini~te. Temerile ei se indreapta fire~tein acest loc exclusiv catre terapeut. d: "cum pot eu sa fac impresie buna.

insemnand retragerea iubirii. daca se lasa dirijati ~i afectati doar de privirile mamei. vulpea a pretins ca sunt acri. 0 virtute ~i ~i-a glorificat slabiciunea pentru ca macar indirect sa obtina putina satisfacpe. Cred ca in felul acesta v-ati scutit multe suparari ~i probleme ~i ati pastrat iubirea mamei. chiar daca nu aveti nimic de daruit ~i suferiti lipsuri. Aici a~ putea sa interpretez: "Ap preluat atitudinea mamei de eondamnare morala a acestui sentiment. Ea a facut dintr-o nevoie. cum pedepsea mama! Atintea cu privirea. Generozitatea este . Aid este yorba de 0 ideologie.~i sa se scalde in abundenta . Poate ca invidia copiilor ar fi adus la lumina nedreptatea mamei ~iar fi pus in evidenta faptul ca ea I-a preferat pe fiul ei fetelor.acela de a fi 0 mama buna. poate mai tarziu sa renunte." (interpretare de Supraeu).1 ill Urmatoarea fraza: "Mama in orice caz ar fi ingrozita ~i m-ar pntui cu privirea". Acum propria dumneavoastra con~tiinta este la fel de puternica ~i necrutatoare. ~i nu expresia unei atitudini autentice. pe care Ie-am formulat ~i pentru care am aflat confirmarea multe ~edinte mai tarziu.un fel de strategie de supravietuire.Invidia era evident foarte prohibita ~i dezvaluirea ei ar fi provocat mamei groaza. $i mai aflam inca ceva.dupa cum vedem din biografie . Imi amintip de povestea cu vulpea ~i strugurii: pentru ca ace~tia erau prea sus ~i nu-i putea ajunge. Cata teama de pedeapsa sau groaza de pierderea iubirii trebuie sa aiM copiii. Trebuie sa gandesc la copilaria dumneavoastra: in loc sa luati ceva de la fratele preferat ~i rasfatat. I~i pedepsea copiii din privire. aid ma adresez ideologiei despre modestie a padentei." Cineva ar putea sa strige bucuros: ce dreptate are padental Atitudinea ei este corecta ~i rezonabila. In copilarie a fost dresata sa fie darnicai aceasta este 0 trasatura de caracter nevrotica. Pacienta nu era "coapta" pentru aceste posibile interpretari genetice. Pacienta da ca sa evite conflicte ~ipentru ca nu poate spune "nu". acest lucru era evident suficient. Acum aflam ceva despre substratul biografic al sentimentului de invidie ~i de ce pacienta trebuie sa-l refuleze.) . ar fi mult mai bine pe pamantul asta.26 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 27 . care avea mult mai mult dedit dumneavoastra." (Interpretare la nivel cognitiv: atitudinile axiologice ~i conceptiile despre lume apartin domeniului cognitiv. in cazul padentei mele. mie imi suna 0 alarma interioara. cum era atitudinea mamei in copilarie. Oar dind dumneavoastra exprimati aceasta directiva. Modestia durnneavoastra s-a nascut din nevoile anilor timpurii. ~i anume. nu poate fi ferma in a revendica ceva pentru sine. Padenta a fkut 0 virtute din incapadtatea ei de a-~i lua ceea ce merita ~i de a se ingriji de ea insa~i. dumneavoastra nu ati avut aproape deloc in copilarie ~i adolescenta libertatea de a va apara ~i pastra in ordine eeea ee posedati. Numai cel care a avut dindva voie sa fie egoist ." (A~a-numita interpretare defensivi=\:pacientului i se aduce in fata ochilor mecanismul nevrotic eu ajutorul earuia i~i mentine echilibrul sufletesc. dumneavoastra daruiati din pupnul pe care 11 aveati. Oar. Reflectez aici de ce tocmai "sentimentul de invidie" a putut sa reprezinte 0 manifestare atat de profund interzisa in familia pacientei. Daca majoritatea oamenilor care traiesc in tarile bogate ar avea aceasta convingere ~i ar ~i trai conform ei.pastrand anumite limite. trebuie desigur sa fim precauti in a ne bucura de aceasta afirmape. Interpretarea mea ar putea sa sune dupa cum urmeaza: "Sunteti de fapt generoasa. Interpretarea mea ar putea sa sune a~a: "Ceea ce pledati dumneavoastra aid este absolut eorect: noi top trebuie sa fim mai mode~ti.) Fraza urmatoare suna a~a: "Ma gandesc mereu ca trebuie sa fim tare mode~ti ca sa supravietuim pe acest pamant. Urmatorul enunt suna astfel: "Eu sunt totu~i un om atat de darnic!" Pacienta este inhibata in atitudinea de apropiere. Aceasta ar fi pus sub semnul intrebarii ~i ar fi zguduit idealul ei sublim de educatie . un mecanism de reglare sufletese. din convingeri interioare. Generozitatea dumneavoastra atat de d'evreme invatata a fost 0 solutie pentru a tine la distanta conflicte de durata.

0 lacuna (Interpretarea lacunei). Ace~tia scra~nesc din dinti. Oar asta inca nu ajunge. dupa cum nu v-a stat in puteri sa va schimbati mama. Sunt surprins: pacienta mea timida. Am avut brusc 0 idee despre "barbatii rapace". la tot ce era mai evident in lume. fie ~i numai 0 secunda. I-am spus pacientei: "Este adevarat ca ~edinta pierduta trebuie sa fie achitata din banii personali. Dati prea mult din substanta dumneavoastra ~i pastrati prea putin pentru propriul folos. Am pus in discutie cu pacienta posibile ganduri ~i trairi emotionale care s-ar putea corela cu acea situatie. parca sunt toti din neamullui "Ia"! Aceasta formulare este cu adevarat importanta in mai multe privinte. Ma mir ca aceasta situatie nu v-a produs nici 0 suparare. va va cuprinde 0 data 0 asemenea lacomie. In continuare a~ putea sa incerc sa clarific printr-o interpretare genetica aparitia acestei tulburari de perceptie: "Fratele dumneavoastra egoist era din «neamul Ia». iata. care se leaga de 0 intamplare concreta din timpul saptamanii. Ii certati pe barbati! Po ate va e teama ca ~i pe dvs. Oar pe de alta parte va plangeti de oamenii avari. interpretarea psihodinamicii nevrozei ei). Aici se observa 0 anumita pierdere a sperantei. loviti barbatii unde-i doare mai tare. bine. A gasit total in ordine sa plateasca ~edinta pierduta. ea a platit pentru prima data din propriul buzunar 0 ora de te- rapie pierduta din cauza unui act ratat.pentru nimic. Simtiti ca este ceva in neregula? Sunteti depresiva. pacifista. Sufletul dumneavoastra va spune cu claritate ca este ceva care nu sta in picioare. gasind chiar ea exempIe de barbati dezinteresati sau fiind confruntata cu exemple contrare din experienta terapeutului dupa motto-ul: "Aici perceptia dumneavoastra este pur ~i simplu perturbata.. Cu a ~edinta inaintea aceleia in care a adus visul cu "frumoasa rochie noua" a prietenei. conform intelegerii. Nu va permiteti sa recunoa~teti ca pierderea banilor ar avea 0 oarecare semnificatie pentru dumneavoastra. izbucne~te intr-o judecata devalorizatoare de mare calibru. de exemplu. A fost fara speranta. A~ putea sa ma adresez acestei stari de spirit a pacientei.. la dumneavoastra era gol. a~ vrea sa-i mai am!". astfel ca nu am mai avut ocazia sa discutam despre gandurile ~i sentimentele legate de acea situatie. Unde ar fi trebuit sa fie ganduri ~i sentimente. Cred ca este ceva care are de-a face cu felul dumneavoastra de a da. Poate ca cititorul va fi acum surprins ca un material atat de relevant a fost distilat din primele zece fraze ale unei ~edinte de terapie ~i ca a putut fi folosit pentru douasprezece catego- . Bani frumo~i .0. se enerveaza. poate insemna: ei nu pot fi mode~ti ~i de aceea lumea noastra trebuie sa dispara. ci ~i terapeutul erau din "neamul Ia". A facut acest lucru la plecare. $i eu fac parte in mod sigur dintre ei (Interpretare de transfer).. Este 0 obraznicie sa judeci toti barbatii dupa acela~i calapod ~i sa Ie atribui tuturor tendinta spre rapacitate. Imi inchipui ca asemenea ganduri va sunt foarte neconfortabile" (Interpretarea apararii. a~a cum este caracteristic pentru depresivi. de ce m-a~ fi gandit. Atunci mi-am dat seama ca nu numai fratele.28 Oietmar Stiemerling Ultima fraza din discursul pacientei de la inceputul ~edin- 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 29 tei: "Oar barbaJii nu se pot impaca deloc cu asta. acestei dispozitii durabile stationare ~i sa fac 0 interpretare afectiva. mama il va iubi mereu mai mult decat pe dumneavoastra". Oesigur case poate arata incorectitudinea generalizarii ("toti barbatii sunt din neamullui "Ia") ~i pacienta poate fi invitata la testarea realitatii. Nici un regret. banii nu inseamna in aparenta nimic pentru dumneavoastra. Oar la dumneavoastra nu a fost nimic de acest fel in con~tient. nici 0 urma de emotie care sa poata fi abordate. sau mai bine zis. nici 0 furie retinuta. Alti pacienti ar prefera sa nu plateasca onorariul pentru ~edinta anulata. A fost surprinsa ~i nu a inteles nimic. dumneavoastra nu ati avut nici a ~ansa sa schimbati acest lucru. Trebuie sa fiti tare furioasa pe ei!" (Interpretare pulsionala). Un alt inteles al afirmatiei exprima o anumita atutudine de resemnare: ". i~i imagineaza ce-ar fi putut cumpara cu banii sau fac aluzii sau spun: "Ei. iar pesimismul care rezulta din ea este nejustificat!" (Interpretare la nivelul functiilor Eului). A~ putea sa interpretez agresiunea ei ~i sa spun: .Barbatii nu se pot impaca deloc cu asta". Ii dati cu bucurie. injura.

interpretarea lacunei). chiar atunci rand. estelegata de ru~ine. interpretare la nivelul functionarii Eului. uitarea viselor. mtarziere la ~edinte. genetica. punerea mtre paranteze a unui intreg domeniu al existentei (de exemplu. psihodinamica. Sa mcepem cu tema rezistentei: Conceptul de "rezistenta" descrie un anumit comportament.treaga sa imagi- . Mica intamplare din ~edinta analitica I-au condus pe pacient . dezvaluie chiar punctele lor sensibile. mcetine~te procesul terapeutic sau il face imposibil. agresivitate.30 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 31 rii de interpretari (interpretare la nivel afectiv. b) Pacientul percepe analistul ca 0 fiinta m care nu se poate avea mcredere. interpretare la nivelul relatiei de obiect. care nu apartin cadrului c1asic. ci foarte adesea era distrasa sau ocupata cu alte lucruri. deoarece scoaterea la lumina a dorintelor pulsionale anterior refulate. pare sa prejudicieze scopul spre care tinde terapia. al pacientilor. actiunile de sabotare sau manevreIe de ocolire ale pacientilor. rasfrangand asupra lui ir]. analizandul intampina descoperirea incon~tientului cu 0 anumita rezistenta. de exemplu: tacere m loc de asociere. In acest punct vreau sa evidentiez ca interpretarea reprezinHi pentru procesul analitic un instrument foarte potent ~i bogat in variante. despre atitudinea mea vis-a-vis de abstinenta ~i despre imbogatirea activitatii analitice prin activitati terapeutice. sau chiar de sine insu~i ~i prin acestea face din analist 0 persoana de conflict. desigur. m-am concentrat m primul rand asupra interpretarilor de transfer deoarece acestea o provoaca pe pacienta la confruntare cu terapeutul ~i pentru di poseda cea mai mare forta de implicare afectiva ~i de schimbare.pe un drum ocolit legat de supararea pe terapeut . interpretarea apararii. Atunci cand li se acorda 0 atentie deosebita ajungem negre~it m zona anxieHitii ~inarcisismului lezat al pacientllor. Fiecare pacient se comporta absolut consecvent conform cu structura sa psihica intema. ~i anume ca pacientul transfera asupra analistului sentimente. Faptul ca nu are cum sa falsifice este tocmai puterea absotuta a psihanalizei. Un adevarat stalp de suspnere al procesului psihanalitic este reprezentat de transfer. dupa 0 scurta analiza. ca pe langa aceasta tehnica universala. Prin rezistenta in sens larg poate fi descrisa orice modalitate de comportament a pacientului. trecere la act m loc de verbalizare. De exemplu. dorinte. teama de pedeapsa sau sentimente de vinovatie. atractie sexuala sau frici. privit superficial. Aceasta siguranta u~ureaza cu mult munca anali~tilor. interpretare la nivel cognitiv. La 0 analiza mai exacta. care 0 face demna de incredere (cu exceptia comportamentului extrem). supariltor. Desigur ca nu am folosit cu pacienta tot acest larg spectru de posibilitati de interpretare pe care Ie-am mfati~at cititorului.sa poata din nou sa elaboreze 0 situatie traumatica repetitiva din copilarie. Dupa Freud. Conceptul de "transfer" descrie experienta observabila zi de zi. Exista trei variante de transfer: a) Pacientul ilmlocuie~te pe ana list cu mama/tatal sau. interpretare pulsionala. Nu trebuie sa ne suparam m legatura cu nesupunerea fata de ceea ce este recomandabil sau sa mcercam sa facem pacientul sa se supuna m permanenta la un anumit ritual de lucru. furia sa in legatura cu 0 neatentie a terapeutului il face sa vorbeasdi de mama sa. care nu-l asculta niciodata cu atentie. mcercariIe de fuga sau de mascare. Alaturi de interpretarile genetice. interpretare de transfer. Dupa prezentarea interpretarii vreau sa vorbesc pe scurt despre felulm care abordez rezistentele ~i despre gestionarea transferului. In alte locuri s-a spus deja. care au fost initial legate de persoanele cu care a fost in relatii primare sau de alti oameni din preajma lui. interpretare la nivel narcisic. de Supraeu. exista ~i pot fi utilizate cu succes ~i multe alte modalitati de interventie. Fiecare din manifestarile vietti sale este pentru psihologul avizat un mesaj plin de semnificape. De mult m-am dezobi~nuit sa consider aceste a~a-numite rezistente ca fiind perturbari nedorite ale procesului analitic. care perturb a travaliul analitic. ascunderea unor circumstante de viata importante. sexualitatea) ~i multe altele.

protestand cu ciuda. b) Atunci cand un pacient este preocupat in timpul ~edintei de analiza de 0 persoana importanta cu care se afla in conflict (mama. In acest caz interpretarea sau clarifiearea biografiei respective nu duce adesea prea departe. c) Cand pacientul se afla in preajma unei confruntari. Acest lucru conduce adesea la 0 intarire frapanta a emopilor traite fata de persoana conflictuala. ii face repro~uri. critica. i~i impaca treptat trauma ~i i~i demonteaza emotiile neindeplinite. c) Pacientul il percepe pe analist ca pe 0 instanta severa. sensibila. pacientul i~i descarca afectele adunate din copilaria timpurie. pentru a putea fi folosit cat mai bine de catre pacient pentru proiectie ~i transfer. sperand ~i jelind. Demolandu-ma. Chiar Freud a stabilit ca oriee psihanaliza trebuie sa se desfa~oare in abstinenta. sora. tata. ~ef actual). care prefera alp pacienp. Atunci cand este posibil. b) pacientul a ajuns intr-o situatie de disperare. ci chiar dimpotriva: ii incurajez sa se confrunte cu aceasta "nonpersoana" care sunt eu. dar numai dupa ce analistul anunta gestul pe care urmeaza sa-l faca ~i obtine permisiunea expresa din partea pacientului. psihoterapia trebuie sa se desfa~oare in abstinenta. dorind. In aceste cazuri preiau felul in care ma definesc pacientii. lucrez cu forma de transfer cel mai recent aparuta. asaltandu-ma. restrietiva. sa-mi arunce in fata furia ~i dezamagirea lor ~i sa ma ia drept incorect ~i rece. Nu exista iertare pentru 0 astfel de abatere profesionala. clarifiea sentimente nevazute pana atunci ~i in plus permite 0 descarcare catarctiea. ci este rezultatul unei copiL3. consider ca este inuman. Apelulla judecarea ~i pedepsirea respectivilor este pe buna dreptate tot mai intens. il invit uneori sa se adreseze direct acestei persoane. prin ceea ce se abate de la ritualul psihanalizei clasiee: a) Cand pacientul i~i reaminte~te un eveniment traumatic sau descrie 0 situatie investita fobie. este furios sau foarte trist sau ii este foarte dor. prin presa. Inchei aici mica incursiune in activitaple terapeutice din terapia practicata de mine. Traim intr-o perioada in care. Acesta este elementul de eficienta al oricarei terapii. il invit sa vizualizeze situatiile respective. imbufnandu-se. pacientul ~i analistul nu trebuie sa schimbe intimitati sau sa nu se intalneasca in afara ~edintelor. A recurge la abstinenta ~i a-i lasa sa se chinuie. frate. profesor. c) pacientul resimte cu groaya pierderea lumii ~irelapilor. cu toata dezvoltarea angoasei. sa Ie retraiasca de mai multe ori ca intr-un film. Am pnut mana pe umarul pacientilor mei timp de cinci pana la zece minute in urmatoarele situatii: a) pacientul a suferit un atac de panica. Nu incerc sa Ie scot din cap temerile. este amenintat de pierderea tuturor legaturilor umane ~i de deriva ill "raceala de gheata a intregii lumi". atata timp cat este necesar pana la lini~tire. a unei situatii de examen sau de concurs de care se teme sau cand . Asta nu exclude faptul ca in unele situapi este permis contactul corporal intre pacient ~i terapeut. care nu are nici un fel de interes pentru el. radio ~i televiziune tema abuzurilor sexuale a capatat 0 nebanuita actualitate. ~ a m d. care dispretuie~te femeile ~i Ie considera proaste. rabdatoare ~i care il accepta pe pacient ~i sa-i faca astfel posibila 0 experienta emotionala corectoare.rii in totalitate catastrofale. injurandu-ma. a~a cum ii percepe el in principal pe toti semenii lui.32 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 33 ne speciala a lumii ~i oamenilor. Permiteti-mi acum sa vorbesc despre abstinenta. In afara de aceasta terapeutul trebuie sa ramana pentru pacient 0 hartie nescrisa. care se plictise~te in timpul ~edintei cu el. Din istoria aparitiei neincrederii sale vedem ca ea nu este un efect al unei relatii din trecut cu 0 persoana anume. moralizatoare sau ca un om care ii ofera lui prea pupna iubire. plangand. In aceste situapi amenintatoare existenpal nu se poate ajunge la cei afectati doar prin cuvinte. Apar tot mai multe raportari in care unii psihoterapeuti barbap sunt acuzap de abuz de catre unele paciente. Ani de zile analistul trebuie sa se dovedeasca a fi 0 persoana de incredere. facandu-mi curte. facandu-mi repro~uri.

despre concediul meu. ci dimpotriva: mai intai mar~ez cupacientul in aceea~i directie ~i fantazez. de gasire ~i de constructie a obiectului. toate actiunile pe care vrea sa Ie indeplineasca in existenta reala. sa-$i abandoneze serviciul. In situatiile nefavorabile poate sa nu fie de nici un folos. frica sau autodistructivitate incapatanata. La ace~ti oameni este vorba. . Au fost puse in paranteza in mod voit teoriile comportamentale ~i cognitive in cercetarea depresiei precum ~i aspectele somatice ~i eforturile corespunzatoare in cercetare (cercetari fiziologice ~i biochirnice. dar oricum nu face rau. din carne ~i sange. descrierea ~i cuprinderea esentei depresiei ~i a caracterului depresiv. sa-~i paraseasca partenerul. ipotezele arninelor biogene in depresie).34 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 35 trebuie sa poarte 0 discutie importanta dar care ii produce anxietate. Ei au nevoie de un semen al lor concret. care in nici un caz nu poate fi in interesullui (de exemplu. de posibilitati de identificare ~i de a doua ocazie de a repara procesul. eu ii stau la dispozitie ca partener de discupe sau de confruntare. d) Cand in cursul unei analize dupa legile artei se ajunge la o decompensare sau la 0 inrautatire evidenta a starii pacientului. Cand i se perrnite sa gandeasca ceea ce este de negandit. va putea apoi sa renunte fara regrete. ' f) Cu unii pacienti renut la regula abstinentei relativ la anonirnatul viepi mele private ~i vorbesc cu ei despre unele aspecte personale. Cititorul trebuie sa se a~tepte in urmatoarele capitole. sa planuiasca impotriva oricarei rapuni ~i sa-i ~ocheze pe cei din jur (in mod deosebit pe analistul sau). ratat in copilaria timpurie. nu il avertizez ~i nu ii arat urmarile nefaste. ci ma voi solidariza cu problema lui cu toata seriozitatea. vrea sa ia 0 hotarare importanta pentru viata sa. sa se a~eze fata in fata. mai intai nu voi fi impotriva. despre hobby-uri. sa se sinucida). furie. fara exceptie. il invit. impreuna cu el in legatura cu ideea sa. planurile sale i~i pierd din puterea distructiva ~i din atractivitate. Intr-un rezumat de incheiere (capitolul12) se trag concluzii teoretice ~i practice din aceasta lucrare ~i se incearca. la modele de explicatie ~i concepte terapeutice orientate exclusiv spre psihologia abisala. Pacientul poate ~i trebuie sa-~i traiasca. e) Cand pacientul se afla intr-un conflict de durata aparent nerezolvabil cu partenerul de viata sau cand acela~i partener nu poate tine pasul cu maturizarea ~i dezvoltarea pacientului ~i de aceea este foarte nelini~tit sau reactioneaza cu gelozie fata de rezultatele psihoterapiei. despre perturbari extrem de timpurii "care i-au lasat fara obiecte interne pe care sa se poata baza". despre evenimente personale ~i despre situatia familiala. nu vreau sa scot din cap pacientului ideea sa. In toate aceste cazuri metoda de electie se dovede~te a fi ca a~a-numita regula Jiu-Jitsu care a fost facuta cunoscuta ~i popularizata de Watzlowick: nu contrazic. Cu aceasta privire generala fragmentara despre tema depresiei vreau sa inchei capitolul introductiv. pentru ~edinta urmMoare. Indeplinirea lor in cadrul fantasmei este suficienta. in toate amanuntele. la 0 lini~tire a partenerului. la inceputul unei eficiente terapii de cuplu sau la 0 mai buna punere in lumina a elementelor patologice ale relatiei. propun 0 ~edinta de cuplu. de la doi pana la doisprezece. In acest joc de roluri exersam modalitati de discutie ~i de argumentare corecta. Se va renunta pentru moment la cadrul regresiv ~i in scop de suport. se va recurge la focusarea pacientului pe realitatea cotidiana rnomentana. In cele mai multe cazuri conduce la 0 relaxare a situapei de cuplu. g) Cand un pacient. in spapul protejat al situatieianalitice. din disperare.

"Dorintele orale. Sandler/Dare. Lumea exterioara are mai tarziu pentru aceasta persoana "atat de prejudiciata. 1940). evitate. "Stuctura depresiva apare". Cbpilul sanatos traie~te intense impulsuri de a pune stapanire pe obiecte ~i Ie exprima prin apucarea spohtana a tuturor lucrurilor comestibile ~i a obiectelor ispititoare. "conform parerilor actuale. pot sa conduca la un copil mic la a~a-numitele inhibitii ale trairii presiunilor orale (Schultz-Hencke.e a unei oralitat~ perturbate poate sa fie consecinta in primul . Glower. Rado. care nu sunt indeplinite sau sunt indeplinite numai intr-un mod lipsit de empatie. perceperea informatiilor despre lucruri cu ajutorul orificiului bucal) ~i cele mai puternice nevoi se satisfac prin modalitatea incorporarii. cand ~i daca nevoile sale orale vor fi de fapt satisfacute. "copilul va ramane pe termen lung cu tensiuni pulsionale nesatisfacute care vor fi punctul de plecare pentru reactii nemasurate de invidie sau pentru ura. 1954). Diihrssen.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 37 Capitolul2 Depresia ~i tulburarile oralitatii Depresia este apiirarea fmpotriva dorinfei de a lua in posesie cu mare liicomie. (Konig. prin formarea reflexului de frica ~i mai tarziu a sentimentelor de vinovatie. Bergler. franare sau chiar refulare aproape completa a dorintelor orale. 1992). "Din cauza privatiunilor orale precoce". primind hrana insuportabila. Horney. prea putin caracter de provocare". Foamea ~i hranirea vor fi astfel motoarele centrale ale existentei copilului ~i in acela~i timp punctele vulnerabile ale structurii sale psihice aflate in constructie. adica falsa sau fiind hranit intr-un moment nefavorabil sau neputand sa fie sigur nicio-' data. dupa cum scria K. la 0 ingustare. Constituirea unei structuri nevrotice depresive ca urmar. Daca aceste manifestari vitale sunt interzise partial sau in mare masura." (Konig. Sievers Konig). Schulz-Hencke~ Riemann. legata de primirea hranei prin componentele ei materiale ~i emotionale". In literatura psihanalitica de specialitate perturbarea oralitatii este adesea incriminata ca determinant principal al tulburarii depresive nevrotice (Abraham. in special printr-o perturbare a interactiunii dintre mama ~i copil. aceste chinuri suflete~ti timpurii vor lasa 0 impresie adanca in sufletul omului micut ~i incomplet. Konig (1992). 1954). lacomie sau nerabdare sau pentru resemnare depresiva absoluta. Dar nu numai faptul de a suferi de foame sau de a primi o hrana oferita nesatisfacator. Dimpotriva. Fenichel." (Diihrssen. ci ~i obstacolele puse con~tient in forma interdictiilor ~i sanctiunilor (mustrare ~i bataie) aplicate de adulti in legatura cu pulsiunile orale. scria Diihrssen. Ehlhard. Pulsiunea orala va fi inhibata. atunci cand bebelu~ul trebuie sa sufere de foame. Pentru a evita dezamagirea ele vor fi respinse. 1992). adica dorinta de a avea ~i de a lua in stapanire fara grija sunt eliminate ca modalitati de traire ~i de actiune din con~tiinta copilului respectiv. se va ajunge. (Diihrssen. Ideea de baza com una tuturor acestora este ca in primul an de viata copilul mic traie~te intensiv evenimentele existentei prin intermediul gurii (primirea hranei. Primullucru pe care copilul ~i-l dore~te intens este hrana". nu se pot dezvolta. "Nevoile grupate in jurul foamei ~i senzatiei de satietate apartin trairilor celor mai elementare ale unui copil mic.

Respectivul ar putea (dupa S. evitandu-se frustrarea optima. De asemenea. a cere. a da. care se ridica mult deasupra josnicelor dorinte de posesiune ~i importanta ale celorlalti oameni care gandesc materialist. a blocarii trebuintelor pulsionale retentive ale dorintei de a pastra ~i a unei darnicii dresate (inhibitia faptului de a pastra).38 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 39 rand a trairii indelungate ~i intense a foamei. Aceste marne care rasfata prea mult sunt adesea persoane care nu au nici un fel de antene pentru multiplele interese extra-orale (nevoia de stimulare. le-ar fi cerut. ca structura de personalitate. de contact fizic. De asemenea. a dori sa ai ~i a prirni. a solicita. cunoscutele crize de foame intensa sau episoadele de lacornie de a lua ~i de a poseda indica existenta unei oralitap perturbate. In legatura cu felul in care va fi influentata existenta ca adult a persoanei care a suferit traume orale in copilaria timpurie. Posibila pierdere a persoanelor cu care se afla in relatii apropiate sau a prietenilor ii provoaca frica de a nu mai exista nimeni care sa 11 hraneasca ~i sa 11 ingrijeasca la nevoie. Cum se ajunge la pertur- . a oferi. Experienta umana in legatura cu "dorinta de a avea ~i de a primi hrana" va fi curand generalizata in cursul dezvoltarii sale ~i extinsa asupra tuturor lucrurilor care pot fi posedate. suferind de frica de pierdere. in al doilea rand. a pastra. a strange. a-~i permite. ci Ie ancoreaza structural. Ehlhard. fiind mereu gata sa ofere ~i sa se lase exploatat. iar pe de alta parte sa demonizeze oral lumea ~i sa atribuie celorlalp oameni propriile lui dorinte pulsionale orale refulate ~i sa se vada expus pericolului amenintator de fi folosit sau chiar jefuit de ei. pe care insa sa Ie respinga ca fiind lipsite de modes tie ~inecuvenite. Ele vor fi intiparite in structura de personalitate care se va forma ~i in anii urmatori se vor manifesta bolnavicios in situatiile de tentatie sau de frustrare care vor atinge domeniul posesiunii (captarii ~i retenpei). Pot sa transpara in manifestari agresive sau in exprimarea unor cereri disproportionate. a jertfi. fie el are 0 atitudine exagerat de atenta sectorizata in sfera orala. tocmai descrisa. In domeniul psihologiei abisale exista un consens general ca nici un copil nu i~i uita trairile rele timpurii ~i frustarile. bogat. Persoana cu inhibipe orala fie se impune ca un om "modest ~i care se sacrifica pe sine". 1971) sa-~i refuleze pulsiunile orale captative ~i retentive ~i pe aceasta baza sa nu mai traiasca nici dorinta de bani ~iposesiune (lacuna in traire). de infometare ~i avand mereu sentimentul ca este prejudiciat in viata. Consecinta comportamentului mamei este ca trebuintele pulsionale orale se hipertrofiaza ~i copilul pana atunci unilateral rasfatat. a pretinde. de saracire. iar persoana respectiva se salveaza din situatia de conflict negand cautarea posesiunii ~i a valorii sale sau reducandu-~i propria capacitate de a percepe posibilitatile orale exterioare (scotomizare). va trai suferinta unei mari pierderi. dar pot sa se intipareasca in atitudinea sau aparenta individului. A~teptari ~ipretentii uria~e. raman foarte adesea nepronuntate. cum se transforma in boala depresiva predispozipa caracterului oral perturbat. a se lasa exploatat. sarac. inclusiv asupra banilor. mai ales in cursuI primului an de viata. mai ales cel de iubire. de a fi tinut in brate etc) ale copilului lor ~i care interpreteaza orice manifestare de nemultumire a bebelu~ului ca foame ~i cerere de hrana. $i ca a treia varianta: nevoile de inglobare orala mobilizeaza sentimente de vinovape. a se simti nemultumit. Sa ne punem in acest loc intrebarea. a aduna. vor fi interpretate oral ~iprivite sub aspectullui a da ~i a lua. atunci cand. Astfel destinul oraliHitii timpurii va deveni reprezentativ pentru toate domeniile invecinate: a lua. care cu mare regularitate se regasesc la persoanele cu inhibitii orale. In al doilea rand ar putea sa simta clar exigentele pulsionale orale ca tensiuni interne. Acesta ar putea pe de 0 parte sa manevreze 0 atitudine de modestie ~i sacrificiu. pe care el. Este yorba de situapa exagerarii gratificarii orale. a aborda. relapile interurnane. exista un consens in literatura. pagubit. a se simti multumit. unui copil i se ofera hrana in exces precum ~i obiecte pe care sa Ie posede. chipurile. odata cu suprimarea in viata de mai tarziu a starii "paradisiace" initiale. a inhibarii trairii pulsiunilor orale ~i in al treilea rand. infometat. Dar mai exista in viata timpurie a omului 0 alta posibila cauza care poate conduce la 0 tulburare orala.

1972). 2. 4. Desparprea. Lipsurile ~i renuntarile depa~esc 0 anumita marime. Conform acestui model. . Aceasta definitie nu este valabila pentru copilul hiperingrijit oral. in limitele caruia starile de lipsa orala timpurie marcate emotional sa poata fi retraite in regresie ~i transfer. 5. "~~~ •. unor posibilitati de activitate 6. Punerea la dispozitie a unui cadru terapeutic. prin travaliul de doliu. simptome ~i formatiuni defensive. Intrebandu-ne asupra esentei psihodinamice a motivelor gasim 0 forma scurta a primului model explicativ infap~at aici: o perturb are depresiva a dispozitiei apare intotdeauna dlnd 0 situatie de frustrare orala din copilaria timpurie se agraveaza ~i persoana respectiva nu se afla in pozitia sa elimine prin forte proprii acest deficit. Ace~tia se imbolnavesc ca adulp atunci cand rasfatul sau dadaceala orala traita pana atunci slabesc sau chiar dispar. 3. cand a identificat 0 oralitate perturbata sau actualizarea ei drept dinamica de baza a unei depresii? Pentru a putea provoca 0 vindecare. (Dorinta de a fi hranit de terapeut se poate ma~ nifesta intrebator ca rezistenta de transfer. de trebuintele orale de recuperare. pana atunci compensata. pana cand pacientul este gata sa renunte la "dorinta sa de satisfacere" (Greenson. Demontarea inhibitiilor orale ~i a sentimentelor de vinovape orale ~i a cognitiilor corespunzatoare. Con~tientizarea nevoilor pulsionale orale incon~tiente ale pacientului ~ia manifestarilor in atitudine. Anularea fixatiei adesea unilaterale pe interese orale prin largirea spectrului de nevoi in noi domenii de satisfacere.. Sursa ingrijirilor orale este pierduta sau este amenintata de pierdere. Dezvoltarea ~i construirea captativa. Ofertele sau posibilitatile orale atragatoare nu pot sa fie percepute ca urmare a propriei inhibitii sau scrupulozitati. 2.40 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 41 barea depresiva a dispozitiei la ace~tioameni p~i in situapi speciale de tentape sau frustrare? Se considera motive pentru 0 imbolnavire depresiva (in lirnitele acestui model explicativ): 1. urmatoarele schimbari de personalitate trebuie avute in vedere in schitarea unui proces terapeutic: 1. 3.. ce consecinte terapeutice se desprind din aparitia ~ipersistenta unei boli depresive? Cum s-ar comporta un psihoterapeut.

0.l -1 an (cu punetul maxim situat intre 0 . Jakobson. face gesturi de incurajare. (Lichtenberg. a unei elementare confirmari a existentei. 1950). 1960) ~i John Bowlby (1951. 1975)* Mahler a vorbit de unitatea dubla mama . mijlocita prin mangaieri. Spitz (1945. 1960) ali'ituri de altii. disponibilitatea ei perma* Intre timp ~tim din cele mai noi cercetari in domeniul observarii bebelu~ilor ca ipoteza non-separarii mama . 1953. reactioneaza la exprimarile mimice ~ivocale. 1965). de mama. care leaga copilul. Rene A. care in realitate sunt separati. s-a considerat ca primul an de viata al copilului poate fi caracterizat printre altele prin conceptul de faza simbiotica. 1986) ~i vreau sa completez cu cuvintele lui E.5). Expresia "simbiotic" reprezinta in acest context 0 metafora ~i descrie 0 particularitate a perioadeiO. Ea se uita la copil. caldura. ~i anume. zambe~te. atat de intensa ~i de importanta pentru intreaga dezvoltare a omului. corespunzatoare fiecarui compartiment din spectrul nevoilor." (Mahler. dezmierdari. dintre mama ~i copilul mic in cursuI primului an de viata. 11mangaie. hidratare. H. cu inevitabila sa dependenta. 1987) . In acest punet doresc sa incerc sa prezint catevadintre momentele cele mai importante ale fazei simbiotice. 1971) Incepand cu lucrarile lui Margaret S. in psihologia psihanalitica a dezvoltarii. illeagana ~i11calmeaza ~i preia importanta functie de lini~tire a agitatiei emotionaIe a copilului. baie). "Mama suficient de buna" (Winnicott) are grija de bunastarea fizica a copilului (mancare. prin corporalitate. la sunetele de bucurie ~i la gangurit ~i ii oglinde~te trairile. saruturi. 1953. care se manifesta in primul rand in schimbul reciproc de afecte. 1948. S. prin faptul de a fi cuprins ~i tinut in imbrati~ari ~i purtarea in brate realizeaza o atmosfera de siguranta ~i trairea. faptul ca in mod normal atunci exista legaturi foarte stranse intre mama ~i copil. Apropierea senzoriala prin contact fizic la nivelul pielii. Mahler conceptul de simbioza desemneaza "acea stare de nediferentiere. provocata de tensiune sau teama. Diada mama . 1959). Mahler (1949. 1946.1952). Ia na~tere un dialog. de fuziune (a copilului) cu mama ~i in special imaginea iluzorie a unei granite comune a celor doi indivizi. Erikson (1951. Spitz subliniaza marea importanta a proceselor emotionale oscilante dintre mama ~i copil ~i Ie desemneaza ca fiind deschizatoare de drum pentru dezvoltarea tuturor domeniilor personalitatii. Bebelu~ul a~teapta prezenta mamei. un joc de Ping-Pong.copil ~i s-a referit la acela~i lucru pe care Rene A.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 43 Capitolu13 Depresia ~i dorinta nesatisfacuta de simbioza Depresia este strigatul tacut dupa iubire! "Depresia este strigi'itul tacut dupa iubire!" (Deiter. "incercarea de a face imposibilul posibil". Michael Balint (1937. Este yorba in primul rand de trairea contactelor intense. Spitz I-a exprimat prin "diada". vorbe~te cu el.copil in faza simbiotica este limitata ca mica fiinta umana se poate resimti foarte devreme pe sine ca fiinta separata. Copilul este punctul central al intereselor materne ~i al manifestarilor ei emotionale (in cazul optim). s-au ocupat de asemenea amanuntit de comunicarea.copil consta in "procese circulare de rezonanW' (Spitz. un du-te-vino de semnale incarcate emotional. Pentru M. (Jakobson. E.

F. ~i anume aceea ca anumite atitudini gre~ite ~i ornisiuni ale primelor persoane de relatie conduc la 0 satisfacere deficitaraa nevoilor simbiotice ale bebelu~ului in primul an de viata. . Schultz-Hencke. 1968). In aceasta diada armonioasa doar unul dintre parteneri are voie sa aiba dorinte. S. Spitz) ale obiectelor primare. Mama trebuie sa fie acolo in intregime pentru copil ~i sa realizeze. ca exista intotdeauna cineva care pana la urma Ii inlatura tensiunile legate de neplacere ~i de nevoi. T. Rene A.0 intiUnire armonioasa" (Balint) intre copil ~i lume. D. intr-o bunastare lipsita de tensiuni. P. Pe noi ne intereseaza desigur in primul rand in cadrul acestei lucrari simbioza nefericita sau partial perturbata dintre mama ~i copil ~i potentialul de boala care poate sa rezulte de aici. Bateson.. Winnicot. H. Cu ajutorul capacitatii sale empatice. Exista un numar mare de oameni de ~tiinta de orientare psihanalitica care s-au ocupat de problema mamei patogene. formeaza 0 parte componenta esentiala a relatiei primare de obiect" (Balint. E. se pot urmari cauzele perturbarii bazale pana in fazele timpurii ale dezvoltarii individului ~i se constata acolo 0 discrepanta intre nevoile sale bio-fizice ~i ingrijirile materiale ~i psihice ~i ata~amentul care is-au pus la dispozitie in acea perioada. C. Diihrssen. Bowlby (1951) stabile~te 0 legatura intre u~oara deprivare din primul an de viata ~i depresia care apare mai tarziu. EI mentioneaza: "Conform observatiilor mele. Lidz. EI a considerat ca "probabil perturbarile psihogene din copilaria timpurie vor crea 0 predispozitie catre dezvoltarea ulterioara a unor manifestari patologice". Mahler. A. prin ingrijirea ~i disponibilitatea "iubirii primare" (Balint). el vede in mama "un obiect de la sine inteles" (Balint. Dar eu nu vreau sa ma refer aici la 0 tipologie "psihotoxica" a modalitatilor comportamentale (R. ci ~i a disponibilitatii de a avea incredere. Greenacre. ci ma voi multurni cu 0 constatare sumara. Jacobson. Searles. 1968)..44 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 45 nenta.care persista ca stare de lipsa. G. Primul an de viata nu este doar perioada aparitiei capacitatii de a avea 0 relatie de obiect. afectiune materna ~i gtatificare orala pasiva. M. Anna Freud. "Nevoia de a fi iubit. T. P. in care sa se produca . Participarea sa empatica la experientele de viata ale bebelu~ului II garanteaza acestuia intelegerea chiar fara cuvinte. (Spitz. F. H. Prezenta calda ~i relativ constanta a mamei ii satisface dorinta de siguranta ~i ocrotire. Copilul se comporta mai mult pasiv-receptiv. A carei frustrare in viata de mai tarziu va conduce la desfa~urarea procesului depresiv. La sfar~itul unei faze simbiotice care s-a desfa~urat bine." (Balint. copilul poseda siguranta plina de speranta increzatoare. interese ~i nevoi. ramane traita difuz sau i~i continua existenta incon~tient in viata adulta . 1968). Din perspectiva adultului aceasta perioada de contopire armonioasa cu obiectul matern atotputernic este adesea fantazata ca 0 stare paradisiaca. Aceasta conduce la 0 stare de deficit. Riemann. mama reu~e~te sa perceapa corect "instinctiv" nevoile copilului. Ar trebui acum fire~te sa fie dovedit daca dorinta de fuziune simbiotica nesatisfacuta in copilaria timpurie . Benedek. Richter ~i multi altii). Gero (1937) a pledat pentru ipoteza ca adultul depresiv este fixat la nevoi timpurii ca acelea de protectie. M. 1965). E. H. un climat afectiv. de trasiiturile ~i comportamentele acesteia ~i mai ales de influenta patologica a persoanelor de relatie primara (Sigmund Freud. Balint a postulat ipoteza a~a-numitei "perturbari bazale" ~i a considerat-o urmarea unei relatii obiectaIe primare e~uate.. Spitz a aratat intr-un mod foarte sugestiv in lucrarile sale cum manifestarile materne daunatoare (cauzate de personalitatea perturbata a mamei) ~i retragerea partiala sau totala a afectiunii au condus la imbolnaviri prin deficit emotionalla copiii respectivi. siguranta. M. pe care Erikson a descris-o cu conceptul de "incredere primara". Klein. J. W. Prin observarea pacientilor profund regresati in anumite situatii analitice. in care a existat 0 fericire incontestabila. Kuipers (1966) este de parere ca un individ care se imbolnave~te de 0 depresie nevrotica este fixat la nevoia de iubire pasiva din copilaria timpurie.printr-o depresie nevrotica ulterioara cu care sa se afle intr-o relatie de cauzalitate.

se subintelege totu~i ca afectarea descrisa la adult este urmarea lipsurilor din copilaria timpurie. nu asta este ceea ce cautam! o pacienta descrie cat de puternic pot sa se manifeste aceste nevoi simbiotice ~iapoi sa paralizeze. tot ceea ce insearnna ceva pentru mine.protectia ~isiguranta care lipsesc. 0 reprezinta trairea uneori ametitoare in fata frumoasei naturi. Cu citatele din Balint a~ face trecerea catre prezentarea aspectelor structurale ale persoanei cu deficit simbiotic. cursul trairilor ~ilumea dorintelor. Satisfactiile ~i bucuriile normale ale vietii cotidiene vor fi simtite fie ca anoste ~ifade. schimbarea locuintei. In marea majoritate a cazurilor persoana respectiva nu ~tie ce-i lipse~te. un anumit obiect de consum. de a fi parasit ~ide a fi mort.Astfel de frustrari vor deschide drurnul pentru tendintele de dependenta regresiva din viata adulta. din experienta cu pacientii mei depresivi. pentru ei trebuie sa fiu 0 bucurie. o satisfactie substitutiva pentru dorinte simbiotice navalnice. Ma face complet prizoniera.printr-o intelegere de neperturbat ~ifara cuvinte. Irle (1974)dorintele ~inostalgia simbiozei ar sta in prim-planul unor cazuri de irnbolnavire depresiva. un nou partener etc) ~i spera ca indeplinirea lor va duce la desfiintarea lipsei. nimeni care insearnna ceva pentru mine nu are voie sa aiba interese. are acest sentiment clar: Nu. scria Lidz (1968). vibratie armonioasa intr-o contopire reciproca patrunzatoare.dupa Balint . un sentiment de neimplinire care doar arareori se poate calma. care poate cre~te pana la 0 insatisfactie existentiala chinuitoare. de nostalgie dupa ocrotire ~idaruire personala din partea celorlalti sau. Cel care sufera din cauza unui astfel de deficit i~idescrie dorintele sirnbiotice astfel: "Intreaga lume. Nevoia mea este atat de mare incat sa nu pot fi niciodata satula. de 0 mi~care interioara de cautare in directia unui scop care promite sa se indeplineasca."vor afecta procesul ulterior de dezvoltare a personalitatii.este pur ~isimplu ingrozitor pentru mine ~ipentru lume" (Balint. fie vor putea acoperi doar pentru foarte scurt timp deficitul resimtit profund. Apoi nu mai am loc pentru nimic altceva. devine con~tient in mod dureros ca a vanat 0 fantoma.cineva are dorinte proprii. Cand omul respectiv nu prime~te substitutul pentru ceea ce-i lipse~te. Cand nu se intampla a~a. Dupa G. de furie ~ideprirnare". Conteaza doar dorintele. 0 noua ocupatie. Persoana cu deficit simbiotic se plange adesea de lipsa evidentei trairii. Uneori crede ca ar cunoa~te scopul dorintelor sale (0 proprietate. in cazul situatiilor de deprivare de mai tarziu. toate celelalte sunt apoi total neimportante". dar nimeni nu trebuie sa a~tepte de la mine eforturi sau rasplata. Se simte chiar mai rau decat inainte ~iva fi confruntat din nou cu claritate cu vechile ~ineconsolatele trairi ale lipsei. totu~i. ascensiuni profesionale sau sociale.eu sunt bun. de gol. trebuie sa ma iubeasca ~isa ma protejeze in orice fel. de pierdere pesirnista a sperantei. dar care adesea este foarte neclar. vesel ~ifericit ~iasta trebuie sa ii ajunga ~iceluilalt. In legatura cu tot ceea ce face sau de ceea ce incearca sa se bucure persoana respectiva. dorinte sau nevoi care sa fie diferite de ale mele. In centrul acestei autoperceptii se aHa 0 lipsa clar traita. . daca. dupa cum urmeaza: "Aceste dorinte m-au invadat cu 0 forta care a facut sa-mi fuga pamantul de sub picioare. tabloul acestui caracter ~imai ales sa Ie descriu starea. atunci el va considera ca viata sa nu mai merita sa fie triHta~ica ar fi cel mai bine sa moara. II vor stapani sentimente de lipsa de sens. 0 placere ~ise adapteze dorintelor mele. interesele ~inevoile mele.46 Dietmar Stiemerling 10 abordi'iripsihoterapeutice ale depresiei 47 "Situatiile de deprivare in perioada de sugar". un gol emotional. frecvent practicata ~icare nu trebuie subapreciata. trebuie sa ~iIe subordoneze u~or ~i fara ranchiuna celor pe care eu Ie am. Balint nu subliniaza in mod expres 0 legatura intre "tulburarea bazala" ~idepresia nevrotica de mai tarziu. Dar de fiecare data cand presupusul vis i s-a indeplinit. De~iM. 1968). deoarece toata energia va fi in continuare folosita pentru a asigura totu~isatisfacerea.A~vrea acum sa conturez. Intreaga sa viata este impregnata de 0 tonalitate dureroasa ~i plina de nostalgie. Cand se intampIa a~a.

starea de nostalgie chinuitoare dispare. Sentimentul ca este centrul existentei celuilalt ~i astfel ca este cel mai important in viata acestuia (satisfacerea pretenpei de exclusivitate). se ajunge inevitabilla 0 mare dezamagire. Acestea au caraeteristicile lor specifice care dovedesc tocmai faptul ca in eazullor pulsiunile simbiotice nu au fost sau au fost insuficient traite. a~a cum dovede~te in continuare textul scris de 0 pacienta in legatura cu aceasta tema. Aici intra toate satisfaepiIe substitutiv posibile ~i imposibile. prin inscenarea unor conflicte sociale dramatice ~i a unor tragedii in o . furia pasionala a ealatoriilor. • Contact fizic bogat in contextul apropierii corporale tandre (sexualitatea este pe planul al doilea sau aproape niciodata dorita). • Acceptarea neconditionata (fara critica) ~i renuntarea la cererea de contraserviciu. Partenerul de iubire trebuie sa anuleze lipsa de fericire de pana atunci ~i sa ofere mult dorita satisfaetie. adevarata recuperare a fazei de dezvoltare infantila este insa imposibila pe aeeasta cale ~i. Nevoile enumerate ale individului adult care a suferit 0 perturb are bazala. dat fiind ea orice partener este suprasolicitat de eonditiile de iubire $i pretentiile celui care sufera de deficit. Prin activitati neincetate. Este yorba de promisiunea fericirii: obiectul iubirii! In starea de indragostire. • Punerea la dispozipe a unei atmosfere non-conflictuale. Atunci devine clar . dar neintruziva.aces tea sunt oaze de simtire in mijlocul anului cenu~iu". A treia modalitate de combatere a unui deficit simbiotic este modalitatea anesteziei. de armonie ~i prin aceasta. Lipsa de acces a celui afectat la deficitul sau simbiotic ~i eforturile sale de a invinge lipsa. • Preocupari intentionale intense ale obiectului iubirii pentru persoana sa. pot fi privite ca dorinte infantile persistente. Patru modalitati se dovesc a fi eele mai frecvente: In primul rand este yorba de incercarea de satisfacere directa. • Ocazia de a regresa la pozitia de dependenta ~i astfel sa primeasca ingrijiri pline de iubire (Satisfacerea nevoilor de dependenta). Viata pacientului respectiv este centrata pe cautarea unui obiect matem. La clientii mei am observat ~i am abordat adesea caracteristicile prezentate aici. pana la eautarile spirituale ale vindeearii la diferite secte ~i grupari. posibilitatea ca prin "vibratia comuna a sufletelor" sa ajunga la 0 stare de bine ~i multumire $i la 0 contopire limitata in timp eu obiectul iubirii.48 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 49 Peisajul este cautat ~i savurat cu entuziasm. al carei potential de speranta a salvat de la disperare pe unii dintre cei care sufera de acea lipsa. ce ii trebuie cu stringenta ~i ceea ce i-a lipsit adesea partial sau aproape total in copilaria timpurie. ~i 0 disponibilitate de raspuns plin de bunavointa. Capatam cea mai profunda imagine despre formatiunile afective ale unei persoane cu deficit simbiotic abia in momentul cand 0 relape initial pasionala se fisureaza sau ameninta sa se rupa. Mai exista ~i 0 alta solutie mult mai importanta (pe care nu am discutat-o inca). legate de 0 oferta de relatie continua. ~i propria existenta devine in mod miraculos deplina.~i va putea sa fie verbalizat in analiza -. ~i anume: • Schimb afectiv intens intr-un spatiu de siguranta. Al doilea caz se distinge prin eforturi neincetate de a u~ura chinul deficitului prin surogate. sunt diferite de la pacient la pacient. de la maneare ~i consum de alcool. Paji~ti umede in lumina diminetii. • Disponibilitate neindoielnica a celuilalt ~i prezenta cat mai indelungata (satisfacerea nevoii de siguranta). la consumism. dupa cum ace~ti oameni 0 ~tiu din propria lor experienta. jocuri de umbre estivale sub frunzi~ulinaltilor fagi sau un soare tarziu peste galbenul mat al vastei campii . "A privi grandioasa profunzime a unui peisaj strabatut poate desigur sa aduca impacarea nevoia~ului cu situatia lui pentru cateva ore sau zile. ce a~teapta $i adesea cere cu ardoare respectivul de la obiectul iubirii sale. adesea la faptul de a fi parasit $i apoi la repetipa aeeluia~i "joe".

(Dezvoltarea simptomatologiei depresive este cea mai frecventa. Oferta de iubire. caliitorii etc). nu poate sa fie primita de poten~ialul receptor. de~i nu este formulat expres. Urmatoarele motive conduc la acutizarea situa~iilor de lipsa emo~ionala: 1. cautarea se indreapta spre mama. Din analiza de profunzime a relapilor de obiect ~i transferen~iale terapeutul va releva ~i va aduce sub ochii pacientului trasaturile sim~ biotice. conceptullui Balint despre perturbarea bazala. 4. In sfar~it 11 va conduce catre a afla ca. protec~ie ~i posibilitate de a se sprijini. ~i propriiIe me Ie experien~e. spre implinirea propriu-zisa.50 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 51 rela~iile de parteneriat sau prin dependen~a de munca. care este insa profund necunoscuta. Prin acest fel de clarificari pacientul va capata eel pupn 0 imagine a posibilelor surse de perturbare a dezvoltarii sale din copilaria timpurie. Se ridica acum intrebarea care situapi de tenta~ie ~ifrustrare fac sa escaladeze presiunea nevoilor simbiotice. printr-o cautare neincetata. se contureaza un al doilea drum pentru un grup de pacien~i. se refera la oameni cu perturbari precoce. 3. atat de mult incat nu mai reu~e~te integrarea Sa ~i aluneca intr-o stare afectiva depresiva. Ar putea cu aceasta ocazie sa in~eleaga faptul ca nevoile sale simbiotice actuale au fost candva legitime in fazele precoce ale vie~ii sale. Vreau sa prezint aici direc~iile gandirii lui Balint ~i sa aduc. pe care trebuie sa Ie aiba sau Ie are par~ial. Sunt comune ideile lui Balint privind a~a-numitul "nou inceput" ca factor cu efect terapeutic. Sau altfel exprimat: Cum sa ne purtam cu un om astfel tulburat? In primul rand: analistul 11 va lasa pe pacientul sau sa perceapa faptul ca sufera de un sentiment dureros al deficitu- luL Ii va arata acest sentiment al deficitului peste tot acolo unde efedele lui se exprima in mod deschis sau ascuns. (Este yorba aici de persoane care se apara de nevoile lor de iubire. Aceste date ar putea conduce apoi pacientul catre adevarul dureros ca dorin~a sa momentana de simbioza n-ar putea fi gratificata nici de terapeut ~i nici de obiectul iubirii sale. protec~ie. apropiere. Acest tip de pacient poate sa ajunga la 0 regresie profunda benigna in cadrul unui . grija. cu 0 figura materna substitutiva. evitarea problemei propriu-zise. deceppa din partea obiectului iubirii). se incearca. La persoanele din cea de-a patra categorie sentimentullipsei va: fi refulat ~i adesea inlocuit cu 0 simptomatologie somatica psihogena. 0 comunicare nazuita sau existenta in realitate. care au trait cu deficien~econsiderabile perioada simbiotica. Adevarata renun~are la aceasta dorin~a ~i abandonarea ei cu ajutorul unui intens travaliu de doliu ar putea sa-l elibereze de permanenta sa foame simbiotica. Pierderea unei relatii simbiotice pana atunci oarecum satisfacatoare. de fapt. siguran~a ~i dependen~a simbiotice ~i care trebuie sa-~i accentueze in mod deosebit independen~a ~i autarhia. Inrautaprea unei rela~ii simbiotice pana atunci par~ial viabile (retragerea parpala a iubirii. in spatele satisfac~iilor substitutive sau surogat ~i faptul ca tinde. schimbarea locuin~ei. de fapt. In al doilea rand: pe langa posibilitatea de a reacpona printr-un travaliu de doliuintins ~i dureros la faptul de a nu fi primit gratificari in copilaria timpurie. Va vorbi despre primul an de via~a al pacientului ~i se va referi la tulburarile evolu~iei sale ~i mai ales la punctele slabe deduse din datele relevante ale acelei perioade. de asemenea. 2. Pierderea siguran~ei (renun~area la vechiulloc de munca. dar nu singura modalitate de incercare de rezolvare nevrotica a acestei situapi afective). Dupa parerea mea.) Ne punem acum intrebarea ce activita~i terapeutice speciale trebuie sa utilizeze analistul al carui pacient sufera de un deficit simbiotic ~i din aceasta cauza a devenit d.epresiv. deoarece este 0 preten~ie de neindeplinit ~i de nesatisfacut.

. putin adanca ~i clara. care uneori cre~te pana la un bland sentiment de fericire. trebuie in mare masma sa fie ascultMor. Analistul nu este prezent ca persoana concreta. Pacientii care au ajuns la 0 regresie in faza simbiotica. pe care va deveni posibil fundamentul unui nou inceput. suficient. I s-a daruit un nou element de rezistenta interior. incat avea impresia ca sta chiar in apa ~i simtea corporal elf'mentul umed portant. In legatura cu terapeutul analizandul se simte intr-o atmosfera de acord binefacator ~i se cufunda intr-o comuniune empatica.0 atmosfera simp la. Ea a repetat aceasta reprezentare de mai multe ori in timpul ~edintelor analitice stand intinsa pe canapea (de-a lungul unei jumatati de an) ~i se imagina in aceste tablouri atit de insufletit.. "la anularea intregului lant de traume cu care s-a confruntat la inceputul trairii sale ca subiect" (Specht. Din discutille ulterioare despre procesele interioare ale pacientului in timpul aces tor situatii. nu trebuie sa opuna multa rezistenta. EI simte cu claritate cat de fundamental sernnificative pentru pacient sunt aceste momente de oprire intr-o zona total libera de conflict. Am observat aceasta situatie. atunci experientele suflete~ti traite astfel pot sa structureze 0 noua baza emotionala. de a fi purtat printr-un element invaluitor. atunci cand terapeutul ajunge sa realizeze . Aceste minute de regresie profunda (cinci pana la treizeci de minute) sunt pentru mine 0 incursiune in formatiunile afective foarte tirnpurii ale copilariei pacientului ~i 0 recuperare partiala a fazei simbiotice care nu a fost traWl. Restabilirea regresiva in cadrul unui proces analitic a unitatii pierdute sau niciodata tn'Hte mama-copil serve~te la repararea lipsurilor ~i deceptiilor intr-o faza timpurie a copilariei ~i dincolo de asta. trebuie neaparat sa fie indestruetibil ~i sa permita pacientului sa convietuiasca cu el intr-un fel de contopire armonios lirnitata". in timpul acestui interval pacientul tace. Astfel s-a cufundat intr-o stare de lini~tLlegata de plutirea in fericirea lipsita de nevoi. a dezvoltat fantasma ca analistul 0 urmarea la malul unei mad din sud. care a trecut prin experientele tocmai descrise. relateaza urmatoarele trairi comune: Dintr-o data ii cuprindea 0 mare lini~te ~i armonie. In relatie cu trairea unei astfel de secvente pacientul respectiv se simte schimbat. 1977). care il imbogate~te ~i-i face un nucleu de sine mai compact. Dupa Balint. Dintr-o data prive~te plin de speranta in viitor ~i a capatat certitudinea ca a trait ceva foarte bun ~i important. descrisa pentru prima data de Balint ~i care este foarte importanta din punet de vedere terapeutic in interiorul procesului analitic. Cuvintele sau dorinta de a comunica au devenit in acel moment fara sens. fara ca ea sa-l poata vedea. analistul trebuie sa aiba 0 anurnita atitudine fata de pacientul sau perturb at in domeniul simbiozei. a pacienta de-a mea. ci este actual ~i important ca suport prietenos. plina de incredere ~i lipsita de rautate" (Balint. Aceasta situatie Ii arata analistului ca aceasta tacere este buna ~ifireasca. Se poveste~te mereu de senzatii de plutire in aer sau in apa.52 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 53 proces analitic ~i apoi sa renunte la "toate carapacele ~i armeIe de aparare" (Balint. (Balint. in apa placut calda. de la 0 distanta de aproximativ un metru. Exista cateva sernne tipice pentru caracterul autentic al acestor fenomene. 1968) Daca acest optim se produce constant intre pacient ~i terapeut ~i pacientul ajunge in acea regresie profunda tocmai descrisa. in timp ce ea plutea pe spate. Balint: "El trebuie sa fie acolo. la aproximativ cincizeci la suta dintre pacientii mei depresivi ~iam luat parte la ea prin atitudinea mea. 1968). Ii cuprindea 0 puternica stare de bine ~i confort fizic. 1968). terapeutul po ate apoi cu u~urinta sa recunoasca daca pacientul a atins sau nu stadiul de vindecare al unui nou inceput.

p. p. ca Eul se preda." (GW. dar printr-un proces pe care trebuie sa-l numim "identificare narcisica" obiectul s-a introiectat in Eu. volumul IV." "Acum propriul Eu va fi tratat ca ~i obiectul abandonat ~i va suferi toate agresiunile ~i manifestarile razbunatoare. Acest om apropiat nu trebuie sa moara cu adevarat. in ciuda conflidelor cu persoana iubita. Hotarator este ca acest conflict sau lupta se incheie negativ pentru Eu. "Identificarea narcisica cu obiectul va inlocui apoi investirea cu iubire. 438) "Pe calea ocolita a autopedepsirii" se va realiza "razbunarea pe obiectul initial" (GW." (GW. ceea ce are ca urmare faptul ca relatia de iubire nu trebuie sa fie abandonata... volumul X. ~i anume: In primul rand: trebuie sa fie inclinat catre a~a-numita alegere narcisica de obiect. Eul. Pentru ca aceste procese sa fie posibile. p. iar eel care pierde. 435). Melancolicul renunta la relatia de obiect. dar se identifica el insu~i cu obiectul pierdut. pe care I-a pierdut sau de care a fost devalorizat prin vina sa. volumul X. satisfacerea tendintelor sadice ~i de ura adresate unui obiect ~i care vor fi traite pe aceasta cale indreptate contra propriei persoane. . obiectului sexual. individul predepresiv trebuie sa aiba anumite trasaturi structurale.." (GW. adica sa incorporeze obiectul pierdut. EI descrie melancolia ca reactie la pierderea unui obiect al iubirii. Supraeul (con~tiinta) ~i restul Eului. Chiar inclinarea catre suicid a melancolicului poate fi evaluata in mod firesc ca inver~unare a bolnavului fata de obiectul iubit/urat ~i care va lovi ~i propriul Eu. 443) In furia depresivului contra propriului Eu vor fi satisfacute tendintele la ura.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 55 Capitolu14 Depresie ~i Supraeu razbunator Un Supraeu agresiv tortureazii pi devalorizeazii pe purtiitorul siiu. ci poate sa fie doar pierdut ca obiect al iubirii ~i anume "prin influenta unei ingrijiri reale sau prin dezamagire . Ipoteza de baza. 436) Freud scria: "Ne-am dat seama ca autorepro~urile cu care melancolicul se chinuie fara mila. fata de care subiectul avea 0 atitudine ambivalenta. De aici putem concluziona ca melancolicul ~i-a retras libidoul din obiect. ca ~i cum ar fi fost proiectat asupra Eului. Freud scria in 1923: "Teama de moarte a melancoliei permite 0 singura explicatie. deoarece este urat ~i persecutat de Supraeu in loc sa se simta iubit" (GW volumul XIII. volumul X. care ii erau adresate obiectului. 1. volumul X. fara indoiala plina de placere. inseamna . in Zeitschrift fUr Psychohanalyn. iubindu-l ~i uran- du~l in acela~i timp. in 1916. a lui Freud asupra aparitiei melancoliei Vom discuta acum eel mai adesea descris model psihanalitic al existentei dispozitiei depresive: explicatia. depune armele. . p. se adreseaza de fapt unei alte persoane. 28) Freud subliniaza de la inceput ca teoria sa se potrive~te probabil doar "unui mic grup" de melancolici. volumul X. 438). (GW. volumul X. p. 438) "Autochinuirea melancolicului. valabile initial pentru obiectul iubirii ~i "pe aceasta cale se vor indrepta contra propriei persoane".I Astfel depresia este urmarea unui conflict de agresiuni intrasistemice intre 0 anumita reprezentanta a sinelui.. p. ~i anume." (GW. p. intr-o oarecare masura clasica pe care Freud a publicat-o in lucrarea sa "Doliu ~i melancolie".

480-89). p. deoarece ii pretindeau renuntarea la pulsiuni ~i il pedepseau. "Copilul a trebuit sa renunte in mod obligatoriu la satisfacerea aces tor tendinte agresive razbunatoare". volumul XIII. .pI 488). E. care subscriu la formularile lui Freud despre aparitia depresiei. Freud considera doua modalitati diferite cu privire la geneza unui Supraeu sever: intr-un loc este de parere ca putem sa gasim 0 con~tiinta neinduratoare la persoane adulte care s-au bucurat de /10 educatie blanda/l (Freud). Vor urma cateva eitate din psihanali9ti cunoscuti. 387).. A9a a fost. volumul XlV. 254). (1974): "Depresia ca urmare a pierderii obiectului 9i a unei patologii a Supraeului. 387). a carui agresivitate (contra Eului) cre~te/l (GW. a~a cum tatal cel sever este cu copilu! sau. Alta data Freud scria ca partile severe ale obiectului primar introiectat formeaza un Supraeu foarte dur. G. in al doilea rand. R. sub a carui persecutie nemiloasa Eul se prabu~e9te. in loc sa depHinga pierderea lui ~i. ci oglinde9te masura agresiunii pe care el insu9i a avut-o contra tatalui sau mamei. se intampIa acum in relatia Eului cu Supraeul ca . Supraeul melancolieilor este dupa cum urmeaza: In primul rand: nu este integrat armonios in Eu. "ca fiecare bucata de agresiune a carei satisfacere 0 omitem este preluata de Supraeu. care in prezent reprezinta 0 tema de cercetare interdisciplinara. "care se infurie contra Eului cu 0 violenta nemiloasa/l (GW. Rado. volumul XlV. (1968): "Agresiunile sunt adesea respinse intrapunitiv in forma depresiei pe calea identificarii cu obiectul urat 9i iubit." (GW.p../I Jakobson. mama etc). de exemplu../I 2. dar pe care a trebuit sa 0 re- prime. Aparitia conflictelor de ambivalenta in copilaria timpurie Observatii empirice ~i cercetari asupra sugarilor. R./I Brautigam. incearca sa scape de ea sau chiar s-o distruga. "ei poate sa fie in conflict cu Eul. volumul XIV. care devine Supraeul ~i care acum poate sa se dedea intregii agresivitati. El se ajuta pe sine sa iasa din aceasta situatie. volumul XIV. In al patrulea rand: copilul avea 0 agresivitate considerabila contra autoritatilor copilariei sale (tata. Vom reveni in capitol asupra tematicii aparitiei con9tiintei. In al treilea rand: supraeul poate (dar nu trebuie) sa fie "mo~tenitorul genetic al instantei parentale" (GW. (1971): In depresie Supraeul indreapta ostilitatea asupra Eului ca intreg sau asupra reprezentarilor Sinelui. "admitand in sine insu~i aceasta autoritate de neatins. iar moralitatea sa se manifesta intr-un mod primitiv. prin care 0 parte a personalitatii 0 respinge pe alta.conditia caracteristica a fiecarei depresii (este) 0 fisura foarte dureroasa. pe care il trateaza ca pe un obiect. Omul respectiv a preluat in con~tiinta sa severitatea. (1965): "Dinamica depresiei la adult se fondeaza pe existenta unui Supraeu sadic-tiranic. O.56 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 57 sa-l preia in interior. W.235-85).0 noua scenografie pe 0 a doua scena" (GW. incep sa influenteze 9i sa schimbe intr-o masura aproape revolutionara dogmele de 9coala care se mentinusera valabiIe mult timp in cadrul psihanalizei. Severitatea Supraeului lor nu corespunde severitatii aflate de la tata sau mama. volumul XIV. Aceasta furie netraita va fi dirijata spre Supraeu 9i 11 va incarca agresiv in mod corespunziitor. M. trebuie ~i sa aiM un anumit fel de Supraeu imatur.. iar ceea ce s-a jucat anterior intre copil ~i tata. Volumul XIV./I Spitz. (1945): ./I Balint. p./I Fenichel." Blanck. 409).. pe care ar fi exereitat-o in copilarie impotriva autoritatii" (GW.. (1927): "Supraeul ca agent al moralei parinte9ti i9i indreapta impotriva Eului tendintele distructive care pedepsesc. (1952): ". In al doilea rand: a ramas pe 0 treapta de dezvoltare infnatila: "Supraeul sau este inca in conflict cu Eul. Blanck. p.jn melancolia clasica Supraeullupta contra Eului. S.. Freud scria. p. lasandu-se pedepsit de Supraeu (GW.p.

Un mediu strain ii infrico$eaza.. Despre copilul cu relatie ambivalenta se spune: "Sunt dependenti de persoana de legiitura $i anxio$i. neglijarea partiala sau respingere. de exemplu: frustrare orala. 1973).copilul in relatie sigura. catre un comportament de reactii aversive. b) Sugarul nu poate sa-$i formeze a$teptari sigure despre cum se va purta mama cu el. Nu se ajunge la imparta$irea $i sincronizarea nevoilor $i a dipozitiei lor afective. relatii de tip double-bind. pentru ca el este pe de 0 parte demn de iubire $i pe de alta parte rau. oscilatii dispozitiona Ie nea$teptate. ei sunt nelini$titi. abuz sexual. La mtoarcerea mamei se poate observa 0 pendulare clara mtre dorinta de contact $i rezistenta m fata unei apropieri. J. In timpul absentei mamei. Factorii genetici de rise enumerati mai sus nu pot insa sa duca la formarea unei pozipi ambivalente la copilul respectiv." (Lichtenberg. $i anume. umilinta $i injosire. 1990) Cu cat mai frecvent $i mai intensiv este constrans copilul in timpul fazelor foarte timpurii ale vietii sale. Ii respinge cererea de relatie. in relatie ambivalenta $i in relatie de respingere. chiar daca sunt amortite atata timp cat nu apare nici 0 frustrare". (1978) au putut sa diferentieze la copiii de un an trei tipuri diferite de legaturi . rupturi afective. sugarul i$i va activa sistemul aversiv amortit pana atunci $i va reactiona prin neplacere $i prin atac $i/ sau prin devitalizare $i retragere. tacere de gheata $i retragere. D. Lichtenberg a vorbit m acest context de doua tipuri de reactie de care dispune sugarul. d) Aici intra intreaga paleta de evenimente $i influente parentale psihopatogene. il deranjeaza cand el vrea sa fie lini$tit. "Daca sugarul este expus unei excitatii distone sau daca . Vreau sa descriu m acest loc o serie de modalitati gre$ite de comportament matern/patern $i de atitudini afective cu efect psihopatogen. c) Copilul este confruntat eu acte de ne-iubire. deci tot ce poate duce la formarea sentimentului de ura la copil. 11 hrane$te la ore nepotrivite. amenintari cu abandonul sau suicidul. de acceptare $i satisfacere a nevoilor elementare. care pot sa aduca copilul intr-o pozipe ambivalenta fata de persoana de relatie primara $i chiar sa lase sa ia na$tere acel rezervor al furiei de care a fost yorba. . incapabil $i neprielnic. datorita unor situatii familiale nefavorabile. Tocmai aceasta face caracterul ambivalent. Exista experiente de fericire $i exuberanta. pentru a putea sa apara intreaga povara specifica acestor oameni. faptul ca obiectul este in acela$i timp iubit $i urat. Ii refuza contactul vizual." (citat din Kohler. mai este necesara mca 0 linie de influenta. Ainsworth $i colab. Mama $i copil i$i gre$esc m parte.. nu $tie cum sa-llini$teasca. cu tipete $i batai. scandaluri de durata $i iritabilitate cu agresivitate permanenta. uneori disperati. uneori chiar foarte diferita $i penduleaza mtre disponibilitate plina de bucurie $i indeplinirea cunervozitate a unei obligatii . Este interesant ca aceste modele de legaturi bazale sunt deja constituite $i stabilite la varsta de un an $i raman probabil prezente toata viata (m lipsa terapiei). el trece prin amenintatoare izbucniri de furie ale tatalui. 1991) a) Sugarul este expus adesea $i m mod repetat la experiente de acord deficitar: mama nu poate sa simta corect nevoile copilului. L.58 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 59 pusa sub semnul intrebarii ipoteza pulsiunii agresive innascute $i in locul acesteia s-a favorizat ideea ca agresiunea reprezinta "urmarea preprogramata a unei frustrari" (Parens. "Reactiile aversive se pot activa oricand. pentru ca atitudi~ea de ingrijire este foarte schimbiitoare. faptul de fi adesea lasat singur. Persoanele de ingrijire primara au $i partile lor bune: dialogul dintre mama $i copil nu deraiaza intotdeauna. sistemul afirmarii de sine $i sistemul aversiunii. cu atat mai mare va fi potentialul de agresivitate primara care se constituie m el.. afirmarea de sine este blocata sau frustrata.

"Nu-i mai ramane nimic altceva de facut decat sa se supuna" (Cremerius. C. "Vorbesc de Supraeu patologic atunci cand exista 0 tensiune durabila intre Eu ~i pretentiile con~tiintei. 0 oarecare "fericire perversa" (Cremerius. E. se petrece dupa preluarea idealurilor parentale ~i a principiilor morale de ditre copiL Daca ordinele ~i interdictiile adultilor. 1977). C. sunt impuse copilului foarte mic "prea devreme ~i prea brutal . regulile socia Ie ~i principiile morale ale convietuirii. Smith (1958). ~i anume. Constituirea sa poate prezenta grade diferite de intensitate a severitatii.inainte sa existe un Eu suficient de matur . in Eul putin structurat al copilului mic. sau altfel spus: prin luarea mauntru (introiectie) a autoritatii care critica. va lua na~tere o personalitate cu un Supraeu sever. 1943). ingustare a gandirii creatoare. J. a ldealului Eului. A~a-numitul sado-masochism provine din stadiile genetice precoce ale dezvoltarii ~i se explidi prin cruzimea educatorului. iar Eul pe cea masochista. 3. precursorul Supraeului (Ferenczi. S1. fata de care Eul copilului se va plia prin masochism. D. Construirea con~tiintei are loc . prin intrebuintarea fortei. Jakobson (1946). Pentru di agresivitatea educatorului va fi internalizata de ditre copilul care cre~te ~i va contribui la nuantare a afectiva a con~tiintei sale de mai tarziu. dar mai ales in faza dobandirii controlului sfincterian. 1977) o Mai multi autori sunt de acord di nucleul arhaic al Supraeului (Glover. in ce faza a dezvoltarii libidinale se formeaza? Cum arata predecesorii preoedipieni ai Supraeului? c) In ce conditii ia na~tere 0 con~tiinta deosebit de severa? Cum arata patologia Supraeului? d) Ce urmari are un Supraeu sever asupra dezvoltarii Eului? e) In ce relatie se afla sentirnentul incon~tient de vinovatie.~i anume. care este atat de puternica. 1925) sau componentii Supraeului (Spitz. Supraeul sau (ca urma~ al parintilor) va prelua partea sadidi (de la tata sau mama). izolarea sau retragerea iubirii" (Cremerius. ~i anume. A Freud (1952). disponibilitatile ei pozitive firave ~i trecatoare vor fi exagerat de mult valorizate ~i supradimensionate. 1977). Eul sau nu va fi capabil sa indeplineasca aceasta sarcina. Astfel poate sa ia na~tere . fara sa fie considerata anormala. Spitz (1958). obedienta. 1958) se constituie deja in perioada preoedipala. ea va fi pe langa aceasta idealizata. atunci cand functiile de retinere sunt invatate cu ordine ~i interdictii severe.. abilWiti deficitare de gestionare a pulsiunilor ~i niveluri inalte ale anxietatiiU (Cremerius. 1921. Purtatorul unui Supraeu patologic (tipull) se remarca de regula printr-un Eu slab. Cremerius (1977) ~i altH ~i au discutat urmatoarele probleme: a) Ce este con~tiintCl? b) Cand se constituie ca instanta. 1977). Miiller-Braunschweigt (1921). tendintele masochiste (reactii terapeutice negative) cu con~tiinta severa? Con~tiinta se trece drept substructura a Eului. incat Supraeul apare ca structura separata ~i Eul capituleaza in fata luLU (Cremerius.printr-o identificare precoce a copilului cu obiectele lui agresive (neiubitoare) ~i cu atitudinea acestora.Hammermann (1965). Este necesar sa diferentiem doua tipuri de personalitate in functie de relatia lor cu Supraeul: a. nehotarare. Freud a prezentat legatura dintre Supraeul sadic ~i Eul masochist prin functia lor in melancolie ~i a descris-o dupa cum ur:tneaza: Eul se recunoa~te vinovat ~i se supune pedeapsei Supraeului. Constituirea celei de-a doua componente a Supraeului. nevoia de pedeapsa. . Freud (1913. L. 1923). Supraeul sever Iji geneza lui serie intreaga de autori de renume s-au ocupat cu constituirea con~tiintei la copilul care cre~te. S.60 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 61 Pentru ca mama sa nu fie pierduta ca obiect intern.0 satisfacere pulsionala optima intre cele doua instante (Supraeu/Eu) ca intre doi parteneri". R.mai ales aceea a Supraeului sever . A Reich (1954). adica prin: "Inalta ambivalenta. cu interdictiile sale severe ~i comportamentul sau de pedepsire. Beres (1958). 1977).

Comandamentul integritatii morale absolute 11obliga pe purtatorul ei la un stil de viata obsesional corect. idealul de perfectiune ("fii varful absolut in tot ceea ce faci!"). Idealul de a fi 0 mama perfecta. reacpi prietenoase la atitudinile provocatoare ale celorlalp oameni. Idealul de smerenie 11obliga pe purtatorullui sa renege placerea de autoafirmare ~i de vanitate. 4. de a face daruri importante ~i de a avea 0 viata bogata in renuntari. Un Ideal al Eului constituit conpne un potential patologic in sine. A nu indeplini scopurile anterior trasate in Idealul Eului (care sunt oricum inaccesibile) determina 0 stare de iritare ~i de permanenta tensiune ~i nemultumire la purtatorul sau ~i duce la o incarcare agresiva suplimentara a Supraeului sau. autolimitare. un iubit perfect. straduie~te-te pana la epuizare. indepline~te-ti toate indatoririle care ti-au fost imp use con~tiincios ~i bine"). refuzul dorintei de a cumpara.). Purtatorul unei con~tiinte severe (tipu12) poate sa fie. Intr-o situatie psihica asemanatoare se gase~te 0 persoana. Acum trebuie sa introducem in mod amanuntit elemente despre cele mai frecvente continuturi ale Idealului Eului ~i sa aratam cat de puternic pot a~a-numitele idealuri de viata ale oamenilor sa cantareasca ~isa-i impinga pe ace~tia in depresii. Au uneori 0 mare presiune de a se justifica ~i 0 nevoie de a cere iertare. pozipe sociala inalta. de asemenea. exact a~a cum inainte parintii repro~asera insuficienteIe respective. valabile timp de mii de ani (Cine mai este astazi modest. faptul de a nu-~i permite nimic. au caracterul structurat de caracteristici comune: poseda 0 sensibilitate mare de a percepe binele ~i raul. Idealul de iubire (. un om plin de gre~eli ~i slabiciuni caruia nu ii este permis cand sa-~i ridice cu mandrie capul ~i sa-~i imagineze ceva despre propria valoare. Structura de personalitate predepresiva Adulpi care in cursul vietii se imbolnavesc de 0 depresie "clasica". Aceasta trebuie sa se adapteze ~i sa se supuna chiar daca instanta sus-pusa este nedreapta. tinerete. care alege drept ideal comandamentul de supunere fata de orice autoritate. frumusete corporala. faptul de a fi fara gre~eala. ma~ina de spalat etc.. Comandamentul de a fi pa~nic cere de la detinatorul acestui ideal un comportament fara agresivitate. de autoritate ~i onoare ~i sa traiasca cu ideea ca este un nimic lipsit de insemnatate. idealul de supraom. comandamentul de asprime fata de sine:msu~i. de a poseda calitati extraordinare. evitarea conflictelor. dorinta de admiratie. Exista. de a avea putere. a renunta la aspectele confortabile ~i costisitoare ale civilizapei occidentale (autoturism. deoarece nu inceteaza sa emita pretenpi fata de purtMorul sau ~iil constrange la realizarea unor scopuri ideale. Con~tiinta ridica degetul amenintator ~i repro~aza respectivului ratarea sa. reprimarea criticii ~i a parerilor proprii ~i obedienta exhaustiva ~i fara cracnire fata de orice directive. prestigiu. cere lucruri care nu se pot cere sau se dovede~te incompetenta. de a fi ceva deosebit. nu-p reduce zelul pentru munca. totu~i. Continutul Idealului Eului din prezent s-a distantat desigur tot mai mult de virtuFle bisericii cre~tine ~i ale culturii occidentale. un simt deosebit al raspunderii ~i ata~amentului pentru valorile morale. sunt plini de scrupule inadecvate ~i sufera de mustrari de co~tiinta chinuitoare pentru un rau sau 0 gre~eala pe care ar fi facut-o. rabdare nesfar~ita in orice imprejurari ~i stricta reprimare a oricarei reactii de furie care.Iii 62 IIII 1111/11111!!1 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 63 b. chiar atunci cand . el trebuie sa respecte meticulos ~i exact toate legile ~iporuncile ~i sa se supuna unei rigori morale care ii impune cele mai inalte pretentii ~i ii sufoca din fa~a orice placere a vietii. 0 sotie perfecta. un reprezentant extraordinar al profesiei proprii etc. fa numai bine!"). un ideal de modes tie ~i de saracie autoimpusa: a manca ~i a bea cu economie. cre~te in el. prin forta Eului in posesia tuturor funcpilor Eului ~i totu~i sa cada in depresii sub influenta con~tiintei severe. I~i va impune interdictia de a gandi. faptul de a fi star.Iube~te-p aproapele. smerit ~i supus?) ~i s-a dezvoltat tot mai mUlt in directia valorilor narcisice: bogape. 0 con~tiinta hipertreaza. Exista idealul indeplinirii datoriei ~i al disponibilitatii pentru efort ("Fii sarguincios.

Modelull (prezentat mai sus) define~te depresia ca 0 urmare a furiei contra obiectului introiectat. mama. Cei mai multi dintre ei au un Ideal al Eului deosebit de inalt. In ceea ce prive~te reglarea angoasei de Supraeu ~i sentimentului con~tient ~i incon~tient de vinovatie. oameni care se evidentiaza printr-o con~tiinciozitate deosebita. Prin pierderea obiectului ~i prin amplificarea urii rezultate de aici (care din cauza ambivalentei existase intotdeauna intr-o forma atenuata) sadismul Supraeului cre~te. la modul deschis sau nu. sinuciga~ul un criminal ascuns. Dupa S. la care se raporteaza ambivalent. care fiind de neimplinit. in care 0 con~tiinta foarte severa se infurie contra Eului." (Rhode-Dachser. punctualitate ~i ordine ~i care frapeaza prin stilul de viata obsesional-corect. se indreapta contra Eului. sora sau sotia stau plangand ~i plini de arzatoare sentimente de vinovatie la mormantul sau ~i regreta amar propriile comporta- . Abia acum. In literatura psihanalitica clasica pierderea obiectului. Decesul sau plecarea obiectului este trait de persoana respectiva. dar mai ales pierderea obiectului (prin retragerea acestuia. $i acum alte cateva observatii despre frecvent intalnitul comportament suicidar la melancolici: Fiecare psihoterapeut care se ocupa de pacienti depresivi cunoa~te sloganul: sinuciderea este de fapt 0 crima mascata. care va primi astfel 0 marca rigida ~i adesea sadica. pana atunci acumulata ~i nestinsa ~i sa-~i imagineze cum tata. care se evalueaza pe ei ~ipe ceilalti prin imagini despre valoare exagerat de severe. Se potrive~te oare aceasta formulare ticaloasa ~i dacii da. despartire sau deces) reprezinta factori psihici care pot declan~a 0 dinamica depresiva. Printre ei ii gasim pe mult citatii oameni ai datoriei. 1979) 5. conflictualitate ~i inasprirea relatiei cu obiectul iubirii. Situatiile de incercare ~i de e~ec ~i dinamica depresiei clasice Gre~eli morale u~oare. presupuse e~ecuri in indeplinirea comandamentelor sau a scopurilor prestabilite ale Idealului Eului.64 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 65 nu este cc. il pune pe purtiitorul sau intr-o permanenta tensiune de autonemultumire. ceea ce va intari du~miinia deja existenta fata de obiect. din ceea ce comunica dupa tentative de suicid ratate ~i din fantasmele de sinucidere care apar in ~edintele de analiza. Modelul 2 vede in depresie urmarea unui conflict agresiv intrasistemic. care pornesc de la faptul ca pierderea obiectului accentueaza un potential de ura deja existent la eel care a suferit pierderea. a unei persoane apropiate. se face uz de urmatoarele strategii de aparare: nevoia de pedeapsa duce la autorepro~uri. Existenta unei patologii de Supraeu determina Supraeul sa ramana "personificat ~i legat de obiecte externe. In legatura cu dinamica depresiei clasice mai exista doua modele freudiene de explicatie. indraznesc sa-~i exprime furia. la aspiratia de repara ~i in sfar~it la proiectia vinovatiei in exterior. iar Eul se comporta ca ~i cum el ar fi acum obiectul contra caruia i~i indreapta ura. Au un inalt sentiment al valorii sociale ~i se evidentiaza prin autocerinte morale exagerate. con~tient sau subliminar. abandon agresiv. la autopedepsire pana la autoprejudiciere. ~i se identifica cu el. care acum se prabu~e~te sub lovituriIe devenite grele ale Supraeului ~i devine depresiv. ca 0 jignire/ frustrare grea ("Cum a putut sa-mi faca asta?"). cu pretu1 autoeliminarii. impulsul indreptat initial spre obiect devenind un repro~ al Supraeului contra Eului.Au tendinta sa se autoacuze pe nedrept ~i sentimentul ca merita sa fie pedepsiti. Imaginile rele ale parintilor constituie nucleul Supraeului. Freud melancolicul reactioneaza la 0 pierdere de obiect prin faptul ca preia in Eu obiectul iubit. care este fuzionat cu Eul purtatorului sau. este discutata aproape in exclusivitate ca factor declan~ator pentru 0 melancolie. ce inseamna ea? Din scrisorile pe care sinuciga~ulle lasa. aflam cii disperarea faptului de a-~i provoca moartea se vrea inteleasa ca petitie sau ca acuzatie impotriva presupusei lipse a iubirii din partea apartinatorilor sau obiectului iubirii.lzul. la devalorizare cronica.

dar ~i plina de urmari. 11 omoara ~i pe celalalt.sa vorbeasca despre mania sa impotriva unuia sau ambilor parinji. pana atunci respinsa. pe langa aceasta. . poate ~i cu consternare. este vorba acum de a accepta partea din el insu~i. cat de mare era in copilarie. ci faptul ca. idei ~i impulsuri respingatoare. Apoi fiecare lovitura contra mamei respingiitoare se indreapta . face totul a~a cum ar face daca ar fi mama/tata. Pacientul ca~tiga treptat 0 cunoa~tere a parjilor pozitive ~i negative ale persoanei de ingrijire primara ~i 0 imagine despre aceasta. Eu sprijin fantasmele lui ~i Ie indrept uneori catre un maxim. El afla in felul acesta sa-~i recunoasca dualitatea ~i sa 0 injeleaga ca pe 0 problema chinuitoare. plina de injelegere ~i rasfajandu-l. Atunci vor deveni vii toate scenele casnice in care copilul nu era injeles. In cazullui. el simjindu-se identic cu obiectul urii sale. Substratul supararii sale nu este ca mama sa il respingea.66 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 67 mente nedrepte ~i lipsite de iubire pe care Ie-au avut faja de cel mort. Principii terapeutice Terapia tulburarii prezentate aici are ca scop con~tientizarea. 6. prin compulsia la repetijie. de ce a trebuit el sa refuleze "partea rea" a mamei. Pacientul devinecon~tient ca ~i in relajia din casatoria sa se exercita. incerc sa contrapun parjii psihice respinse alte parji. folosit pentru nevoiIe adultilor sau descurajat. ceea ce a putut sa fragilizeze sufletul imatur al copilului ~i sa-l faca sa se inchida. chiar intr-un mod exagerat. Cand se omoara pe sine. A trebuit s-o idealizeze ~i sa prejuiasca cu glas tare avantajele. a~a Ii ori explic.1. daca a vrut sa nu 0 piarda ca persoana intreaga. 6. apoi ura sa se transforma in ura contra sinelui propriu ~i se infurie pe propria persoana. instalat ~i mai profund in inco~tient. Situajia terapeutica se prezinta desigur mai dificil atunci cand persoana de ingrijire primara este introiectata in forma mamei rele ~i frustrante. umilit. in special daca ii solicitam acest lucru in conversajie. Un al doilea mecanism. Dupa retrairea refulata a parjii sale "satanice". adica atunci cand pacientul poate simji "ura ~i simpatia" in relajia cu analistul. a fost formulat de Freud ~i se injelege dupa cum urmeaza: Depresivul se identifica cu obiectul sau de iubire pierdut.de data aceastain sens inversimpotriva lui insu~i. ~i inca mai este ~i astazi. pentru a acoperi toate vocile critice ~i repro~urile impotriva ei. aceasta·i~i pierdecea mai mare parte din investijia sa psihica ~i din atracjia negativa. In paralel cu acest proces. In toate aceste constelajii pentru mine s-a dovedit de ajutor faptul de a clarifica pacientului ca adesea noi oamenii nu suntem dintr-o bucata. Cu aceste ocazii pacientul poate sa inveje . pe post de contragreutate.pujin cate pujin. care se identificase cu mama ~i de a 0 trai din plin in fantasma. furia sa impotriva persoanei de relajie primara. efectul nesanatos al aceluia~i mecanism al iubirii ~i urii ascunse. dar sunt plin de injelegere in legatura cu faptul ca ~i-ar dori sa scape de aceste sentimente. De aceea trebuie sa-~i imagineze situajii in care. perlaborarea ~i rezolvarea conflictul de ambivalenja al depresivului faja de persoana de relajie primara ~i demontarea Supraeului sau sever. Descoperirea conflictelor de ambivalenja care au activat pana atunci in incon~tient aduce de regula 0 lumina clarificatoare asupra situajiei de cuplu a respectivului de multe ori dificila. era abordat fara iubire. ea se purta adesea afectuos. Perlaborarea conflictului de ambivalentii Situajia terapeutica prezinta un bun pronostic mai ales cand conflictul de ambivalenja al pacientului apare in transfer. pedepsit pe nedrept. era rea sau chiar cruda cu el. Ie eliberez de caracterul reprobabil moral. 11 introiecteaza in propriul sau Eu. iar pacientul insu~i sau 0 mare parte din el exista tocmai prin aceasta imagine de mama rea. ci purtam de multe in piepturile noastre mai multe suflete. In cautarea cauzelor acestei constelajii emojionale va ajunge fara dificultaji la relajia cu mama (sau cu tatal) ~i va constata cu mirare. valoroase.

68 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 69 Acum trebuie sa pornim in cautarea unor trasaturi de caracter ~i unor modalitati comportamentale pozitive sau macar a unor germeni de posibilitati pentru pacient. 614) g) In legatura cu problema interpretarii Cremerius prezinta in continuare urmatoarele: • Retinere in interpretarea continutului incon~tientului. ci pot uneori chiar sa-l convinga de contrariu. dar nu ~i un Supraeu foarte sever alterat patologic. consolatoare ~i aprobatoare". 162) b) "Trebuie sa protejam pacientul de ru~ine". ?2. Exista pericolul ca lucrurile spuse "sa fie in mod neincrezator intoarse in contrariu". (p. 613) c) Atentie la interpretari! Deoarece Supraeul are tendinta "de a indrepta interpretarile contra Eului. ci la obiectul fantasmat. demontarea acestei con~tiinte riguroase ~i arhaic-punitive. 614) f) "Este recomandabil. astfel ca trebuie sa recurga la masuri de protectie maligne . unde se prezinta un conflict de ambivalenta pregnant. nu numai ca nu are nici un rost. va vedea cum fiecare progres va fi distrus de Supraeu. la un imago arhaic". In acest din urma caz. Cine nu va tine seama de aceasta regula. adica teroarea sa incon~tienta sa fi fost facuta con$tienta. nemultumire". 615) h) Idealizarea analistului trebuie sa fie repede luata in discutie pentru a preintampina dezamagirea ~i e~ecul tratamentului. ~i cand n-ai sa mai ai chef de asta. Con~tientizarea ~i elaborarea unui conflict de ambivalenta reactivat al unui adult fata de persoana de ingrijire primara ~i a agresivitatii eliberate ~i indreptate intrapunitiv contra propriei persoane va fi ingreunata sau chiar facuta la inceput imposibila. (p. in loc de insight apare 0 sporire a autoaprecierii!" (p. (p." (p. de regula. daca pacientul respectiv se remarca printr-un Supraeu deosebit de sever. pentru a-i arata clar aprecierea noastra ~i de a i Ie aduce in mod repetat in fata ochilor in calitate de elemente de baza ale Sinelui sau. sa se renunte la incercarile de a spune pacientului lucruri prietenoase. Cremerius prezinta in legatura cu aceste recomandari terapeutice reguli speciale pentru tehnica terapiei la pacientii cu probleme de Supraeu: . ale carei idei a$ dori sa Ie prezint pe scurt in acest loco Sub titlul "Reguli generale pentru tehnica tratamentului pacientilor cu patologie a Supraeu~ lui". Ele trebuie sa se mentina doar la nivel fenomenologic. ~i asta. Recomandarile mele terapeutice se refera de aceea doar la acele cazuri. (p. demne de a fi iubite ("Dumneavoastra sunteti ~i asta. Elaborarea pi atenuarea Supraeului sever In legatura cu tema "Supraeul patologic $i terapia sa". 613) d) "Este necesar sa fim deosebit de atenti sa nu facem nimic care l-ar putea determina pe pacient sa ne resimta ca obiect rau". De aceea trebuie sa evitam sa ajunga ~i sa auda orice lucru impotriva caruia se exercita aparare. 615) • Interpretarile trebuie facute doar in doze minime. • "Interpretarile trebuie sa fie facute cu claritate". 614) e) Tacerile mai lungi sunt daunatoare. ~i asta"). ne yom indrepta catre partile constructive ale personalitatii tale! A vrea sa u~urezi situatia pacientului relativizand trasaturile sale traite ca demne de ura. deoarece Supraeul reactioneaza cu 0 ru~ine violenta. nu se interpreteaza refulatul inainte ca Supraeul sa fie redus $i atenuat. De asemenea: tu trebuie ~i ai voie mai intai sa fii rau. are prioritate inaintea tuturor celorlalte eforturi terapeutice. "ele pot aduce cu sine pericolul de a fi intelese ca respingere. condamnare. (p. exista excelenta lucrare a lui Cremerius.proiectie sau autopedepsire". • "Interpretarile de transfer trebuie sa fie facute cu 0 grija deosebita astfel ineat pacientului sa i se faca accesibil faptul ca pulsiunile sale nu se refera la persoana reala a analistului. Cremerius scria (1977): a) Regula de baza este: "Nu se lucreaza la nivelul organizarii defensive a Eului. (p.

(p.70 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 71 Ca rezultat al faptului ea s-a oeupat timp indelungat de pacienti eu probleme de Supraeu. 617) a) Eforturile realizate de pacient pentru a face analiza pe cat posibil de buna ~i dezamagirea sa fata de progresele deficitare ale terapiei trebuie sa 11faca pe analist sa abordeze doar nivelul fenomenologic. (p. evolutia urmeaza dupa faze de tacere ~i dupa blocaje. (p. despre procesul terapeutic la pacientii cu Supraeu sever nu poate ~i nu trebuie sa inlocuiasca studiul articolului lui Cremerius. di intr-o zi va primi totu~i confirmarea sa. Tuturor terapeutilor care au de-a face cu acest fenomen complicat li se recomanda aceasta lectura. a eonstatat ea 0 atenuare a severitatii Supraeului "este posibilia doar in eadrul unei analize de transfer eondusa in mod eonsecvent". neplacute. vad 0 ~ansa pentru ace~ti pacienti. Cremerius se ocupa de fenomenul ca pacientul proiecteaza pe analist Supraeul sau sever sau obiectul rau introiectat ~i acest lucru poate ingreuna foarte mult terapia. de exemplu. mai mult schitata decat dezvoltata. sa spuna: "Ap facut tot ceea ce a fost in puterile dumneavoastra iar acum sunteti nemultumit de dumneavoastra". 618) b) Pacientul trebuie sa invete sa auda ce se petrece in el. e) In urmatoarele parti ale lucrarii sale. . E1 scrie: "Doar prin repetitia intensiva a nevrozei infantile. conform carora autodistrugerea nu este nimic altceva decat ura fata de un altul. a sentimentelor incon~tiente de vinova tie ~i a compulsiunii de a fi pedepsit. Aceasta scurta privire generala. reprobabile" ~i exc1udeti ceea ee v-a bucurat ~i ceea ce v-a adus succes. deoarece a renuntat la toate sperantele. 622) d) Reactia terapeutica negativa a unor pacienti se obtine uneori prin interpretari eonsecvente. c) Bogata prezentare a pacientului despre sufletul sau rau in tonalitatea "autodispretului neindurator" trebuie sa fie eomentata cu precaupe de catre analist dupa cum urmeaza: Constat ca dumneavoastra vorbiti "doar despre lucruri negative. a mecanismelor de introiectie ~i proiectie. ca Eul Sa fie facut stapan in casa". eu intrebarea de ce Eul pacientului se arata adesea a fi un tovara~ rau pentru munea analitica ~i descrie eazul unui pacient al carui Eu a capitu- lat in fata Supraeului. sa afle despre propria sa istorie.

toate situatiile care solicita independenta atrag pericolul separarii. care i~i mentine copilul mic ~i neajutorat. cu o imagine despre propria persoana. va resimti lipsa de afectiune ca 0 vina proprie. care ii fundamenteaza identitatea. Adultul s-a separat de regula de obiectele primare ale copilariei sale. este legata ca un ecou de partener. care i~i exploateaza ~i abuzeaza emotional copilul ca inlocuitor de partener. adesea se observa ca acest proces al devenirii de sine e~ueaza. se adapteaza pana la caricatura. Din pacate. ~i mobilizeaza 0 masiva teama de pierdere. Nu pennite copilului agresiunea ca modalitate de distantare ~i indepartare ulterioara. El discuta conditiile de socializare ale unui copil astfel perturbat ~i prezinta tabloul unei mame-clo~ca hiperprotectoare. tratat printr-o saracie emotionala. renunta la sine partial sau total. a~a ca zonele de contact social cu cei de varsta lui vor fi ingradite. lasandu-se intrebuintat. Evolutia sufleteasca a unui om care prezinta un deficit al individuatiei poate fi descrisa dupa cum urmeaza: El este menit unui obiect al iubirii ~i traie~te mai intens latura apropierii.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 73 Capitolul5 Depr~sie ~i deficitul individuariei Un adult devine depresiv deoarece observa ca nu este adult. este angajat in propria sa relatie de cuplu ~i a invatat 0 meserie sau exercita 0 ocupatie. dezvoltarea lor conduce la consecinte asemanatoare. Copilul va fi impiedicat astfel sa dobandeasca necesarele competente bazale ~i sa invete sa se afirme ~i sa se impuna pe sine. In mod special F. Copilul neiubit. putin acceptat. Cu toate deosebirile dintre aceste doua tipuri de socializare. de parinti. i~i reprima propriile dorinte. nu va avea incredere in propriile sale impulsuri ~iva dobandi cu greu cuno~tinte umane. daca vreodata se va indeparta de ea. Mama-clo~ca. este dependent. Riemann (1961). Maturizarea include posibilitatea ~i cap acitatea de a prelua responsabilitati ~i de a avea 0 parere despre evenimentele lumi inconjuriitoare. face totul pentru a-I lega pe copil de ea. Nu poate sa spuna "nu" ~i se lasa condus in . I~i obliga copilul la iubire etema ("Trebuie sa-ti iube~ti mama intotdeauna!") ~i ii construie~te sentimente de vinovatie mereu disponibile ~i foarte intense. cu capacitati adecvate de adaptare practica ~i de control al realitatii. i~i inhiba agresivitatea ~ii~i traie~te prin altii dreptulla propria viata. Persoana traie~te numai prin confirmarea pe care 0 prime~te de la ceilalti. cu ajutorul careia poate sa-~i ca~tige existenta. se identificii cu el. El trebuie mai intai sa-~i ca~tige dreptulla propria existenta. preluand totul pentru el ~i sugrumandu-i vointa de dezvoltare de sine. Are tendinta sa se suprasolicite ~i sa se lase suprasolicitat. a descris deficitul individuatiei ca 0 preconditie pentru 0 decompensare depresiva de mai tarziu. El poate exercita putine capaciHiti sociale. Fiecare om este pus in decursul copilariei ~i adolescentei sale in fata sarcinii de dezvoltare de a deveni 0 personalitate de sine stiitatoare: cu idei proprii despre valoare ~i scopuri. Dat fiind ca devenirea de sine trece drept afront impotriva obiectului iubirii. in prezentarea structurii nevrotice depresive. El are impresia ca nu este demn de iubire ~i de aceea nu are de fapt dreptul de a trai. devotamentului ~i dependentei. In contrast cu mama-clo~ca descrisa mai sus se afla situatia existentiala a lipsei de iubire. jertfindu-se pentru altii ~i supunandu-se a~teptarilor ~i dorintelor lor. ceea ce inseamna ca "na~terea psihica a omului" poate sa aiba loc incomplet.

pentru ca fara acceptarea ~i valorizarea ta imi pierd sensul vietii. adesea pacientul nu poate sa asocieze. na~terea unui copil. care duc la declan~area unei stari depresive la oamenii cu structura nevrotica prezentata. • PIasa rea ~edintelor la intervale scurte. pentru ca a te parasi lnseamna un pacat de moarte ~i eu voi fi pedepsit groaznic pentru asta". A se discuta despre starea de a nu putea fi subiect. Riemann (1961) ~i la formularile sale. Renuntarea frecventa la pozitia culcat pe canapea deoarece prin analiza tipica el poate fi suprasolicitat. In al do ilea rand: criza lipsei de sens: "Nu pot sa traiesc fara tine. Conflictul incon~tient de dependenta-autonomie mobilizat prin schimbarea de situatiei este clasic considerat fiind substratul pentru declan~area unei nevroze depresive. Riemann). sa-~i imp una nevoile? . de teama ca ii va pierde pe ceilalti din cauza exprimarii indispozitiei sale? .Unde ~i cu ce ocazii este el dispus sa-i idealizeze pe ceilalti oameni ca protectie fata de propriile impulsuri agresive? . Riemann) In completareaideilor lui Riemann a~ vrea sa mai mentionez in continuare cateva modalitati de interventie terapeutica ~i sa recomand folosirea lor: . a veni in intampinarea nazuintei lui de siguranta.Unde ~i cand se identifica el mult prea repede cu partenerul din perioada respectiva ~i vede lucrurile mai intai din perspectiva acestuia. deci a acelor situatii in care pacientul i~i percepe nevroza pentru mai departe prin manifestari specifice structurii sale.Unde ~i cand pacientul nu risdi sa-~i spuna parerea. Se teme ca i~i va pierde partenerul daca ii refuza ceva. Prezinta cunoscuta atitudine de sacrificiu ~i considera pretentiile celorlalti ca fiind "complet in ordine" (dupa F. reactioneaza cu frica ~i sentimente de vinovatie la neputinta sa. Situatiile de tentatie ~i de refuz.Unde este el dispus la suprasolicitare cronica ~i la a se lasa suprasolicitat? .Unde ~i cand practica el cu partenerul sau un fel de ghicire a gandurilor ~i incearca sa-i indeplineasca presupusele dorintele? . vulgara a lumii? .dorinta de a recupera in sfar~it "activitatile temerare ale vietii" (v. In prezentarea modalitatilor terapeutice corelate cu aceste variante de depresie a~ vrea sa ma refer la F.Unde refuleaza ~i trece el cu vederea partea urata. arata dupa cum urmeaza: • Plecarea din casa parintilor • Despartirea de partener (care a fost un substitut parental) • Aparitia unei noi situatii de viata. ma simt lipsit de valoare. Nevoia accentuata de dependenta a acestor oameni este involuntara ~i are trei surse diferite: In primul rand: teama de a trai: "Nu pot sa traiesc fara tine. care implica dintr-o data mai multa independenta ~i raspundere (intrarea intr-o activitate remunerata. ma prabu~esc in mine ca un balon spart". cum ar fi renuntarea timpurie la propria dorinta de dezvoltare ~i la gratificarile meritate? . Riemann recomanda: • • Abordarea tuturor acelor lucruri care pot sprijini dezvoltarea ~i intarirea Eului.Unde ~i cand i~i refuleaza sau reprima furia. tace neajutorat. caracterizeaza acest conflict. sa-~i exprime dorintele.Unde ~i cand este dispus pacientulla 0 reactie "struguri acri". ca satisfactie substitutiva? . fiind cu toate intelegator ~i aprobator? (F. Catalogul catorva situatii germinale tipice: .Unde ~i cand se abandoneaza milei de sine. preluarea unui post). pentru ca eu nu sunt adult ~i am 0 mare teama de a trai". Gebsattel) ~i de a deveni autonom. Dorinta puternica de a se agata ~i pe de alta parte . In al treilea rand: teama de vinovatie: "Nu am voie sa traiesc fara tine. recunoa~terea ~i elaborarea situatiilor germinale. descoperirea.74 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 75 comportamentullui de ceea ce presupune di se a~teapta de la el. din cauza deficitului capacitatii de a fi subiect. pe care Ie consider valabile. din cauza angoasei de pierdere a pacientului.

Eu imi concentrez in mod deosebit atentia asupra afectelor activ-pozitive~i activ-negative ale viselor. In continuare un loc important in cadrul elaborarii viselor este ocupat de interpretarea viselor la nivelul subiectului. se elibereaza activ dintr-o situatie dificila. Pacientul trebuie sa invete sa se apere ~i sa se sustina ~i sa traiasca experienta ca tehnicile sale de impotrivire pot sa aiba succes. eleganta a mi~carii. pacienta. Afect activ-pozitiv inseamna: persoana care viseaza are 0 dispozitie pozitiva.in situatia potrivita sa-~i exprime parerea ~i sa ia atitudine fata de anumite lucruri . Pacientul trebuie sa faca singur cat de mult posibil. nu este greu sa se puna in legatura atributele enumerate cu imaginea de sine inca difuza. Pacientul trebuie sa experimenteze faptul ca schimbul de agresivitate nu distruge baza unei relatii. se apadi sau se impune.asistat de analist . Prin aceasta 11incurajez sa fie ceea ce pe scena incon~tientului sau este deja: un om autonom. dar care ia na~tere in pacient~LIn procesul identificarii cu 0 pisica.cum ar fi putut sa reactioneze ~i se adreseaza verbal adversarului luL Analistul folose~te fiecare ocazie din ~edinte . Este important sa perceapa germenii starilor de suparare ale pacientului fata de analist ~i sa incurajeze pacientul sa Ie exprime. El trebuie iar ~i iar sa renunte sa se mai ia dupa altii.pentru a incita pacientul cu mici conflicte ~ipentru a-I "provoca". lasam decizia in seama pacientului). simte furie. • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 77 • • • • • • • Analistul define~te cu precautie ~i foarte mult simt al raspunderii. Pacientul trebuie sa fie incurajat sa-~i ia in serios propriile sentimente.76 • Dietmar Stiemerling Analistul nu trebuie sa se lase tentat de rolul de sprijin al functiei Eului ca urmare a neajutorarii demonstrate sau invocate de pacient. pana atunci cu deficit de individuatie. dorinte ~i perceptii. Analistuln transmite pacientului in cea mai mare masura puterea de decizie. ca visul contine 0 schita de viata a posibilitatilor ~i fortelor sale de structurare a personalitatii. face ceea ce nu indrazne~te in viata reala. cand pacientul 11intreaba pe analist daca de ziua lui are voie sa anuleze ~edinta. pune 0 piatra de constructie pentru ea insa~i ~i i~i consolideaza prin aceasta propria identitate. 11provoaca la a lua hotarari. • Un spatiu larg in terapia analitica a depresivilor cu deficit de individuatie este ocupat de elaborarea viselor. ci sa se intrebe mereu: Ce a~ dori eu in aceasta situatie? Cum ma simt eu in aceasta problema? Cum traiesc eu comportarea celorlalti? "Analiza ocaziilor ratate" (peste tot acolo unde pacientul a neglijat sa-~i ia in considerare interesele) trebuie sa urmeze recuperarii lor prin reinscenari in ~edintele de terapie. Desigur reamintirea incarcata emotional a istoriei propriei vieti intr-o psihanaliza clasica are 0 mare insemnatate. Pacientii cu un deficit al structurii interioare sunt avizi de exprimari care sa Ie dea 0 orientare asupra propriei persoane. putinta de a se destinde relaxata. Pacientul trebuie sa fie provocat . in masura in care aceasta se aplica in limitele organizatorice ale analizei ~i ale cadrului terapeutic (de exemplu. cand 0 pacienta viseaza in mod repetat pisici sau se viseaza pe sine ca pisica ~i asociaza cu acest animal: "blana moale ~i frumoasa. in calitate de creator al visului. descopera posibile talente ~i interese ne~tiute pana atunci ~iil incurajeaza la activitatile corespunzatoare. caracteristici ale structurii personalitatii pacientului ~i prin aceasta 11ajuta sa-~i construiasca 0 imagine proprie de sine. di mama sa "iubitoare mai presus de orice" a actionat foarte mult din moti- .in mod adaptat starii de dezvoltare a autonomiei pacientului din momentul respectiv . a~a cum se exprima ele in constructia visului. inhatatul agresiv. mandrie ~i independenta". se manifesta activ ~i simte astfel bucuria de a trai. De exemplu. Pacientul fantasmeaza . Analistul11 sprijina pe pacient in cautarea unui domeniu al personalitatii ramas pana atunci necunoscut. Afect activ-negativ inseamna: persoana care viseaza reactioneaza agresiv. Pacientul depresiv trebuie sa afle adevarul despre dezvoltarea sa din copilarie ~i sa inteleaga prin durere ~i tristete. Cu aceste ocazii ii spun intotdeauna pacientului ca.

prin anumite conditii ale socializarii sale . Aceste cuno~tinte 11 elibereaza de vinovatia indatoritoare fata de parinti ~i pot sa inlature sentimentul de culpabilitate.1n loc de un copac cu crengile desfa~urate in toate partile a luat fiinta doar 0 liana infa~urata pe un arac. intelege cat de puternic I-a ingradit "iubirea" mamei lui ~i nu I-a lasat sa creasca. EI dezvolta un model bazal de viata care nu i se potrive~te. pentru ca 11 fixeaza unilateral pe 0 directie unde rateaza po~ibilitapIe de deformare care ii sunt proprii. Acest om este in parte doar inveli~. Miller) Expresia "Sine fals" transcrie faptul ca un individ nu a putut sa-~i formeze nucleul propriei fiinte ~i in loc de acesta trebuie sa se orienteze dupa 0 busola interioara falsa. care sunt legate fiecare de conditii de aparitie diferite: . aparenta pentru ca el nu i~i poate realiza propria esenta umana ~i posibilitatile legate de aceasta. .la 0 directie de dezvoltare straina fiintei sale. care nu mai poate fi reprimata. determinata de pierderea propriului Sine (A. de asemenea. exista trei variante de Sine fals.78 Dietmar Stiemerling ve egoiste ~i I-a abuzat pentru propriile ei nevoi. Respectivul a fost constrans . Dupa experienta mea. care pana atunci fusese mereu legat de dorintele de separare ~i autonomie. Dintr-o data el capata 0 cu totul alta imagine despre copilaria sa ~i. fatada. Capitolul6 Depresia ~i falsul Sine (Self) Oepresia este durerea. Domeniile centrale ~i structura potenpala a personalitapi sale nu se pot dezvolta. pentru ca prin circumstante existenpale amenintiHoare in copilaria sa a fost conectat la un program minimal ~i a fost fixat unilateralla 0 singura tematica existentiala.

sa continue consecvent drumul fals pe care a pornit odata. Ceea ce la prima vedere pare un paradox care rastoarna ordinea lumii este de multe ori realitate. Daca acest tanar de 0 mare ginga~ie sufleteasca va fi constrans de tatal sau la rolul de antreprenor de constructii ~iinca de timpuriu felul sau moale ~i artistic va fi subminat sistematic ~i dat la 0 parte. Gerhard nu se va simti inteles de tatallui". Copiii ~i adolescenfii astfel abuzati sunt suprasolicitati ingrozitor la indeplinirea acestui lueru. Gerhard este mai curand firav ~i delicat construit. Un alt capitol trist al "abuzarii copilului" 11 gasim intotdeauna atunci ciind fiul sau fiica sunt constran~i la rolul de substitut parental." Copiii ii percep pe parinfii ca nava-baza pe care intreaga familie plute~te peste valurile oceanului. extrovertit-prietenos ~i cu 0 puternica energie vitala. copilul este in permanenta amenintat existential: "Daca eu nu functionez a~a cum este de dorit. preia ~i completeaza de la mama cariera de balerina. a~a cum tatal sau mama I-a indeplinit. Vede deja in fiul Gerhard urma~ul lui stralucit ~i interpreteaza comentariile sau incercarile timi- de de actiune ca martori con~tienti de sine ai unui mic Cezar in devenire. Mami va fi foarte rau trista ~iva zacea zile in ~ir in pat. Acest copil perceput ca "leit mie". Atunci mami i~i ia viata sau tati se prabu~e~te intr-o criza disperata de plans. consacrare plina cu dragoste ~i confirmare. acasa lumea se prabu~e~te. tot ceea ce parintele nu a primit pe vremuri de la propria sa mama sau propriul tata. el este simpaticul ~i robustul junior-~ef care nu se lasa batut in nici 0 imprejurare. intr-o zi se va imbolnavi de 0 depresie nevrotica. Domnul A. Copilul nu va fi iubit pentru ceea ce este el. ii trambiteaza cu voce tare. fiul sau de cinci ani. mama asupra fiicei). inzestrat cu 0 statura mare ~i puternica. Chiar cand parintii unui copil atilt de prejudiciat nu vor mai juca nici un rol in viata sa reala sau vor muri. cu un temperament vioi. Ochii lui mari se umplu de lacrimi cand un tovara~ de joaca se repede la el agresiv sau cand ii este mila de copii care plang sau de biete animale in suferinta. moale ~i sensibil. Ii place armonia unui colt lini~tit. atunci va cre~te aici un om cu un Sine fals. Gerhard nu are ~ansa sa fie perceput de tatallui a~a cum este in realitate. vorbe~te incet. Sinele fals impus de parinti Copilului respectiv i s-a impus de dHre parinti ambitio~i sau bolnavi suflete~te prin presiuni considerabile (pedeapsa ~i retragerea iubirii) UIL intreg model de viata. star de cinema sau dintaret. lini~tire. Dimpotriva. intors catre sine ~i inzestrat cu un pronuntat simt artistic. probabil. nu are ochi pentru fragilitatea sau pentru delicatetea sufletului fiului sau. care. Copilul este determinat sa fie parintele propriului parinte ~i in aceasta functie trebuie sa daruiasca grija.80 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 81 1. Are incontestabila pretentie de putere a ~efului de firma. Ca adult 11 vor impinge . campion de tenis. face cu el glumele lui grosolane ~i este ferm convins ca are in fata. Tati se va epuiza ~iva incepe iara~i sa bea. prin acest copil. in copilul sau. straluce~te de optimism ~i are bucuria viguroasa de a fi care vine din rasfatul succesului. este fabricant ~i patron in constructii. fiind ferm convins ca are in fata sa 0 a doua edipe mai tiinara a propriei persoane. Pentru ca ace~ti parinti sunt de regula foarte gray bolnavi psihic ~idepind de un sprijin. 0 a doua editie a propriei persoane. deseneaza cu placere ~i canta peseverent la flaut. cu 0 expresie ~i 0 mimidi zgomotoasa. De-a lungul copilariei sale. Pentru tatallui. pe care aceasta nu a trait-o. II inghionte~te in gluma in coaste. va fi manevrat intr-un rol de viata sau profesional. i~i vor continua opera distructiva ca obiecte interne. In legatura cu acest lucru citez un exemplu din cartea mea "Relatia duala perturbata" (1986): "Fabricius A. Nu arareori se intampla ca un parinte sa-~i transfere identitatea reala proprie asupra copilului (tatal asupra fiului. Daca nava se scufun- . ci el trebuie sa indeplineasdi pentru tatal sau mama sa 0 anume functie: de exemplu. deoarece Ie depa~e~te puterile ~i nu tine seama de lipsa lor de maturitate.sub forma vocii con~tiintei interioare neinduplecate . de~i el insu~i nu este de fapt motivat pentru aceste lucruri. este foarte sigur pe el insu~i.

In copilarie s-a antrenat atat de temeinic pentru a-~i reprima nevoia de iubire.ca obiect al ambitiei parintilor . Sievers (1971): Daca. Copiii unor parinti ratati sau mai putin privilegiati profesional vor fi orientati sau impin9i . este "unicul ~i totul" pentru ea. . Copiii traumatizati in felul acesta nu au de fapt la dispozipe optiunea de a respinge rolu!.ii lipse9te maturitatea dezvoltarii. De aceea el trebuie sa aduca realizari. in rolulde inlocuitor al sotului 9i care este foarte laudat 9i confirmat pentru con9tiinciozitatea sa la 9coala 9i pentru felul atent 9i cavaleresc in care se poarta cu mama lui. Egecul in realizarea performantelor ajunge in felul acesta sa fie pentru copil 0 catastrofa absoluta. 2. $i pentru ca traim intr-o societate a performantelor. EI este "cel mai bun lucru" al mamei.F. El nu are voie sa e9ueze in acest rol. De timpuriu Ii vor sta mamei la indemana. foarte bine cunoscut 9i mult raspandit. dimpotriva. 0 vaduva de razboi. Tot de tema discutata aici tine 9i un alt model bazal de viata. S. Elhard. (1971) observa in acest context ca pentru ace~ti oameni "indeplinirea cererilor celodalti" poate deveni 0 sarcina de viata autoimpusa. Pentru ca acest lucru sa fie posibil va fi nevoie ca sa-~i reprime propriile sale nevoi emotionale ~i sa se antreneze pentru a privi fara invidie cum grija ~i iubirea materna se revarsa asupra fratilor mai mici. Parintii aici mentionati i9i percep copilul unilateral sub aspectul performantei 9i au prea putina intelegere pentru marea sa dorinta de joaca. Ca urmare a acestui lucru ii cuprind sentimente de resemnare. inclusiv 0 parte din functia materna fata de fratii mai mici." A~a se dezvolta un tip de mare competenta existentiala practica. (1982) descrie exemplul unui fiu. "Latura emotionala ii ramane insa pentru toata viata subdezvoltata. Ei au dobandit certitudinea dureroasa ca niciodata in viata lor nu vor putea sa ajunga la iubirea mamei. asta inseamna: parintii sunt rapu9i 9i distru9i. cad mama lui nu ar putea sa treaca peste a9a ceva. De aceea a indeplini pentru parinti roluI de "copil ca substitut parental" nu este altceva decat pura lupta pentru supravietuire. In perioada 9colara supravegheaza meticulos notele copilului 9i se infurie groaznic de fiecare data cand i9i scrie urat temele sau daca aduce acasa note proaste. Ei cer adesea prea devreme competenta in domenii in care copilului .datorita varstei prea mici . Citandu-l pe E. sa lase la urma alte dorinte 9i interese 9i sa devina un tocilar. care a fost impins de mama lui. indiferent ce ar face. Ei l~i vor dezvolta de timpuriu independenta. Intregul sens al vietii sale converge in cele din urma spre aspiratia ambitioasa de a munci eficient 9i mult. Ii vor prelua munca. 9i atunci trebuie sa moara 9i copilu!. Ei trebuie sa trudeasca din greu pentru parinti cu pretul renuntarii la propria dezvoltare 9i la propriile nevoi 9i sa-9i renege propriul Sine. persista inca 0 mica speranta in iubirea mamei. Sinele fals ."ofera ultimul sprijin in fata golului amenintiitor al nimicului lipsei de sens". Se vor stradui ca propria neajutorare ~i imaturitate sa nu fie lasata sa se manifeste nici fata de sine insu~i. Este yorba despre fixarea 9i orientarea tuturor fortelor 9i intereselor spre a9a-numita "directie a performantei".sa realizeze dorinta neindeplinita de ascensiune a tatalui sau a mamei. pentru a carui cre9tere 9i formare nu Ie mai nlmane nici timp 9i nici forta. abandon ~i lipsa de speranta.el trebuie "sa ajunga cineva". fericirea este echivalata adesea cu 0 cariera profesionala sau cu 0 pozitie bine pliitita 9i sigura. . care Ie permite sa cada mai putin pe capul mamei. 1971). pentru ca duce la retragerea iubirii parintilor 9i produce un fel de prabu~ire a lumii. incat in viata de mai tarziu nu va mai fi recuperata" (Sievers. Battergay R. ~iin special nici fata de altii.0 solutie de necesitate gasWi Intamplator Nu sunt putini copiii care cresc in casa parintilor lor intr-o atmosfera emotionala rece. Restul personalitatii sale ramane de aceea nedezvoltata. Sub pretextul ca odata sa aiba ceva mai bun decaf parintii sai . atunci "vor face incercarea sa dezvolte comportamentele care par potrivite pentru a 0 satisface pe mama. ceea ce-i aduce 9i respingerea plina de dispret din partea colegilor de ~coala.in lipsa propriilor initiative ~i a egoismului saniitos . care .82 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 83 da. ocrotire ~i siguranta.

Dimpotriva. din cauza problemelor proprii. Ca sa-i determine de fapt 0 reactie amabila. strategia de supravietuire gasita de el insu~i in fata unui mediu gol de iubire este a~a-nurnita atitudine Sonnyboy. Desigur aceasta veselie scoasa la vedere nu este adevarata. a~a dupa cum tocmai am vazut. sa-~i perceapa ~i sa-~i manifeste vointa. sa traiasca elar dorintele ~i interesele. Se dezvolta ca 0 mica "raza de soare". Un copil face descoperirea ca poate sa alunge pentru cateva elipe umbrele sumbre din sufletul mamei sale prin manifestarile sale nostime. a~a cum 1. sa fie traita ca un rol ales de sine insu~i. Consecintele pentru dezvoltarea lui sunt acelea~i cu cele prezentate in primul caz. sa Ii provoace griji sau sa ii solicite risipa.prezentata acolo cu caracteristica: impus de parinti . sa intre in legatura alti oameni cu sentimentele lui spontane. i~i lasa la 0 parte propriile dorinte ~i nostalgii. 3. sa devina 0 povara pentru mama sa greu incercata de suferinta. activitati intamplatoare ale sale sunt primite pozitiv de catre mama. ~i nu 0 va mai lasa din mana. care prin voio~ia ~ibucuria sa de viata tope~te tristetea mamei sale ~i prin acest ocoli~ obtine de la ea afectiunea. Directia de realizare mentionata in pasajul anterior . Copilul a gasit dintr-o data 0 cheie catre inima mamei.0 solutie de necesitate aleasa de sine insu~i In descrierea celei de-a treia versiuni urmaresc in intregime recomandarile lui Karen Homey. sa ~i-o afirme ~i sa ~i-o impuna. aparitiile vesele ~i rasul sau stralucitor. el este nelini~tit existential de absenta depresiva a mamei ~i de deficitul ei de a darui dragoste. sanatoasa "in acord cu disponibilitatile mo~tenite ale naturii sale individuale". atunci el va prinde cu lacomie acest fel de comportare ~i 11 va repeta mereu ~iin acest mod va intra intr-un rol care ii garanteaza un minim de atentie ~i amabilitate. sa se dezvolte in armonie cu nevoi- . Copilul respectiv nu are nici un motiv sa emane optimism ~i sa gaseasca viata fantastica. Dezvoltare sanatoasa inseamna: sa simta elar ~i profund ~i sa-~i exprime aceste sentimente.-a facut in cartea sa: "Nevroza ~i dezvoltare umana" (1950) in legatura cu falsul Sine. Mult descrisa ~i defaimata atitudine de ajutor (a se sacrifica ajutandu-i pe altii) poate sa i~i aiba originea in tocmai descrisa conjunctura. ci fatada obtinuta cu efort. sa gaseasca singur masura valorii ~i scopul in viata.84 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 85 Dupa cum reiese din citat. Poate il va mangaia aprobator pe par ~i se va simti consolata pentru moment. ~i anume. sa aiM 0 dezvoltare libera. solicita de la copilul respectiv 0 incordare constanta ~i un efort de durata. un fel de umor macabru. copilul cu aceasta linie de dezvoltare nu este impins de mama in mod direct ~i intentionat intr-un anumit rol. El nu are voie ca. In conditiile unor influente nefavorabile "se poate totu~i ca un copil sa fie impiedicat. legata de constrangerea de a refula permanent laturile suparatoare ale vietii~i necazurile de fiecare zi. Atitudinea sa de Sonnyboy il va solicita atat de mult incat nu va mai ramane nici 0 posibilitate de dezvoltare pentru alte domenii ale personalitatii sale. care pana atunci ii fusese inchisa. Mentinerea acestui rol. Daca inca din copilaria mica el are experienta ca. Un copil care trebuie sa dezvolte un Sine fals nu a avut ~an·· sa sa-~i desfa~oare posibilitatHe umane specifice. sa Ie anunte ~i sa Ie traiasca din plin. intoarsa catre sine ~i trista devine dintr-o data vioaie ~i se uita la copilul ei. altfel reci emotional. Sinele fals .poate. in anumite situatii. sa se exprime ~i sa se manifeste verbal sau in altmod. Pentru inceput va vom prezenta conceptul de "Sine adevarat ~i fals". Mai departe. sunt afectuo~i intotdeauna cand el straluce~te prin realizari ~i aduce acasa note bune. ii smulg un zambet sau 0 urma de afectiune. Dar pentru a 0 inveseli pe ea. trebuie mai intai s-o lnmoaie prin propria lui voio~ie. Mama altfel absenta. el i~i refuleaza propria tristete ~i frica. Ea este pusa in scena atunci cand un copil face experienta ca parintii lui. Situatia de saracie afectiva din casa ii intare~te trairea lipsei sale emotionale ~i nostalgia dupa iubire.

Omul respectiv ramane in cele din urma nesatisfacut ~i dezvolta din acest sentiment al deficitului 0 anumita insatiabilitate. ei pot sa prefere alti copii. dar serve~te in cele din urma maririi propriei persoane. Implinirea Sinelui idealizat inseamna: dorinta de glorie ~i onoare. spre stralucire. Cu alte cuvinte: parintii pot sa fie domina tori. 1950). aplauze. 1950). "A fi Sinele idealizat este lucrul de care depinde totul". iritabili. 11 forteaza sa gaseasca 0 cale de a termina cu ele". Persoana nu i~i satisface adevaratele nevoi "in acord cu posibilitatile naturii sale mo~tenite. ambitie nevrotica ~i perfectionism. atunci i~i creeaza "prin fantasma 0 imagine idealizata a sinelui sau". Ia na~tere un vid interior. Se vad expu~i la un fluviu continuu de critici cicalitoare ~i constata disperati sau resemnati ca nu pot face niciodata destul de mult pentru parintii lor. onoare. lucrurile spre care nazuie~te au un caracter de surogat. nevoie de desavar~ire ~i de absolut. Persoana "nu mai ~tie unde se situeaza ~i cine este de fapt" (Horney. sa asalteze izvorul steril ~i inca sa mai stoarca ceva. Presiunea apasatoare a angoasei fundamentale il impiedica pe copil sa-~i manifeste fara constrangere sentimentele sale adevarate fata de ceilalti. ci 0 profunda nesiguranta ~i 0 teama vaga. Punctul central al factorilor de influenta psihopatologica este faptul ca "oamenii din preajma copilului sunt prea prin~i in propriile lor nevroze pentru a putea sa-l iubeasca pe copil sau chiar pentru a-I intelege ca individ deosebit. spre prestigiu ~i putere. p. Toate trei variantele "mutileaza" personalitatea purtatorului lor. individuale" (Horney. Deoarece respectivul nu poate trai cu acest vid ~i are nevoie de un inlocuitor pentru increderea de sine ~i sentimentul de identitate care ii lipsesc. fara ca vreodata sa simta 0 adevarata satietate. El trebuie. Copiii care au fost obligati de parintii lor la un anumit rol de viata adeseori nu pot sa indeplineasca inaltele a~teptari ale mamei sau tatalui.prin definitiescopuri de viata false. nazuinta spre succes exterior. (Horney. nici sentimentul propriei valori ~i nici sa-~i construiasca 0 adevarata identitate. nici un sentiment de «nob>. Tragedia omului cu un Sine fals consta. (Horney. influenta. Are loc intr-o oarecare masura 0 hranire aparenta care nu satura. Se dezvolta 0 adevarata pulsiune care tinde catre aceasta ~i care este de natura compulsiva. 1959. Fortele care imping un individ sanatos spre autoanalize vor fi deplasate spre nazuinta realizarii Sinelui idealizat. Nu mult diferit li se intampHi acelora care au invatat sa primeasca putina iubire in schimbul performantelor ~i a voio~iei. Atitudinea lor fata de copil va fi determinata de propriile lor nevoi ~i reactii nevrotice. 15-16) Ca ultima consecinta. ei trebuie mai departe sa indeplineasca compulsiv a~teptarile obiectelor introiectate simtindu-se de aceea ni~te ratati.1950) Cunoa~tem acurrl trei forme de Sine fals: In primul rand eel impus. ceea ce el totu~i este. 1950). pentru care eu folosesc expresia de angoasa fundamentala. El trebuie sa traiasca in defensiva. sa fie ipocriti sau indiferenti ~i altele asemanatoare. Ele prezinta trasaturi comune care trebuie prezentate. popularitate ~i admiratie. influenta daunatoare a parintilor 11 impiedica pe copil sa-~i desfa~oare Sinele autentic.86 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 87 Ie ~i posibilih'itile sale individuale". ca adulti. . dupa ce au interiorizat de mult inaltele cereri ale mamei sau tatalui. Respectivul trebuie sa urmeze 0 pul- siune care poate sa tinda catre diverse scopuri. Sinele fals cuprinde . in al doilea rand eel gasit intamplator. in permanenta nelini~tit ~i presat. i~i pierde forta interioara. in inaccesibilitatea telurilor care figaduiesc fericirea. Ca urmare. Aceasta angoasa fundamentala este sentimentul copilului de a fi izolat ~i neajutorat intr-o lume pe care 0 simte potential ostila. Incepe instrainarea de sine. In sfar~it persoana ajunge sa se identifice cu imaginea sa idealizata despre propria persoana: "imaginea idealizata devine Sinele sau idealizat" (Horney. copilul nu va dezvolta nici un sentiment de apartenenta. Mai tarziu. in al treilea rand eel idealizat. dar sunt neaparat necesare supravietuirii sale emotionale. exagerat de pretentio~i sau imprevizibili. nu poate sa dezvolte nici incredere in sine. printre altele. hiperanxio~i.

care Ii mana cu biciulla actiune". "tirania lui trebuie". Intreaga structura a vietii sale de pana atunci se clatina. ca nu vor ajunge in definitiv niciodata la inima mamei sau tatalui ~i nu vor avea niciodata sentimentul inaltator de a fi iubiti in mod spontan. la 0 noua orientare sau la abandonarea a ceea ce nu se poate face. Omul aflat intre 40 ~i 50 de ani face bilantul." "Poruncile interioare sunt de natura compulsiva. prin introducerea unor noi sarcini (cerinte profesionale. Intr-un fel cu totul asemanator stau lucrurile la cea de-a treia varianta de Sine fals despre care am vorbit. Se spetise ca sa fie un om de afaceri de succes numai pentru ca dorise sa obtina astfel in sfar~it recunoa~terea din partea tatalui. Prilejuri pentru izbucnirea unei depresii nevrotice Ne punem intrebarea: in ce imprejudri se ajunge la 0 decompensare a structurii de personalitate descrise aici.30 de ani de munca istovitoare bateriile lui se golesc. Se ajunge la atitudinea tipica ~i general cunoscuta de autosuprasolicitare. "Poruncile interioare cuprind tot ceea ce n\cvroticul ar trebui sa fie in stare sa faca." Poruncile interioare creeaza intotdeauna un sentiment de presiune. "Asta sa fi fost totu1?" se intreaba el uluit. pana atunci echilibrate. De aceea aceasta constructie nevrotica de viata poarta in sine premisele propriului e~ec. el poate compensa aceasta uzura. de a-i bucura pe parinti. Daca un om nu i~i indepline~te comandamentele interioare. Ele rezulta din chiar natura fiintei sale. lor Ie lipse~te semnificatia morala a idealurilor autentice.88 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 89 Ei sunt ~i raman copii neiubiti. Astfel in fata propriei capacitati de perfomanta ~tacheta se ridica din ce in ce mai mult.20. sa fie. devine depresiv. Cat timp este tanar ~i dinamic. sa simta ~i sa ~tie. 4. cum arata situatiile de frustare ~i incercare care 11fac pe un om cu un Sine fals sa devina depresiv? a) Prabu~irea curbei de performanta Ulciorul merge la fantana numai pana ce se sparge. Ceea ce a realizat pana acum i se pare a nu avea importanta ~i valoare de motivatie. ca a alergat dupa scopuri false. Un om care se suprasolicita constant folose~te mai multa forta. energie ~i substanta decat poate inlocui. cresc pana la un nivel care nu mai poate fi stapanit. El resimte un gol vag ~i un sentiment vag de nemultumire. are loc 0 dublare a eforturilor ~i a iluziei ca imposibilul devine posibil daca ne straduim destul. Identitatea lui de pana atunci incepe sa se clatine. $i dintr-o data il cople~e~te groaznica banuiala ca pana acum a trecut pe langa adevarata viata. precum ~i tabuurile privind tot ceea ce el nu ar trebui sa fie. cu toata osteneala ~i toate eforturile pe care Ie depun. . numai partial incununate de succes. In mod paradoxal. Se treze~te flamand ~i se culca flamand.in nici una din cele trei variante -la revizuirea lui. este cople~it de frica de viitor. Ele sunt "singurul motor care ii mi~ca pe ace~ti oameni. na~terea unui copil). de a Ie ca~tiga bunavointa sunt. de regula. el incepe sa se autodis- pretuiasca ~i sa se urasca ~i se manie impotriva propriei persoane. Ei vad. iar rezervele proprii de energie sunt risipite cu nepasare. Dar dupa 10. Pretentiile Sinelui idealizat de a se realiza sunt atat de inalte incat nici un om nu Ie poate implini. Horney nume~te poruncile interioare. solicitarile de munca. Eforturile lor. Sacrificiile lor nu se aleg decat cu 0 rasp lata caznita. legata strans de "tirania poruncilor interioare" (Homey). La 0 prabu~ire a curbei de performanta se ajunge ~i atunci cand. El resimte cu claritate ca nu mai poate trai cum 0 facuse pana atunci. de a-i inveseli. caracterul irealizabil al scopului nazuit nu duce . care cer neinduplecat actualizarea Sinelui fals. iar scopul care promitea fericirea ramane intan~ibil. Dimpotriva. b) Zdruncinarea identitatii false Nu arareori conflictele ~i problemele care apar in cadrul celeb rei ~i rau-famatei midlife-crisis tin ~i ele tot de domeniul Sinelui fals. pline de sarg ~i sacrificiu.

in primul rand pentru a face placere celorlalti. A~a cum ne invata experienta. actorul de un public. 0 persoana trebuie sa aiba anumite capacitaF. fotomodelul are nevoie de frumusetea tineretii. Sportivul are nevoie de puterea tineretii sale. c) Pierderea premiselor Daca vrea sa realizeze scopurile sinelui sau fals. care Ii daruie~te pe unii cu de toate ~i pe altii ii lasa sa se agite in zadar. Ei i~i concentreaza sensul vietii pe acest punet ~i nu observa cat de putin sunt ei capabili sa-i forteze pe parinF sa ii iubeasca. 1971). care se pierde de fiecare data cand nici un alt om nu mai are nevoie de pacient (Elhard. devine depresiva de fiecare data cand se apropie concediul. Aici se arata ca "implinirea unor cerinte straine devenise singura sarcina de viata autonoma". nu o ating niciodata. avantaje fizice sau sa intiHneasca circumstante situative foarte precise. Modelul sau de viata de pana atunci se prabu~e~te ~i el devine depresiv. totu~i spera mereu sa 0 atinga. iar obsedatul de putere de favorurile alegatorilor sai.aces tea sunt scopuri ale Sinelui fals. e) Recunoa~terea caraeterului zadarnic Unii oameni vaneaza timp de decenii a~a-zisa fericire. Ea devenise cu mari eforturi 0 actrita mediocra. remnoirea continua a dezamagirilor fac sa se verse paharul. d) Pierderea adresantului Dupa cum am vazut. Daca. atunci activitaFle intenFonate de cel care 11 serve~te cad in gol. secretara workholica. fiica nu-~i mai poate trai rolul de martira daca mama ei bolnava a murit. Epuizat de luptele solicitante. Pe parcursul carierei sale. resurse vitale. dat fiind ca este fals pare dintr-o data enorm. In continuare viata nu pare a avea un sens vizibil. 5. Nu putem sa ne sfortam sa devenim laureati ai premiului Nobel.~i devine depresiv. insuccese dureroase. care tanjea in fiecare seara dupa aplauze. iar persoana in cauza dezvolta 0 depresie. pentru un scop iluzoriu.90 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 91 Acum tatiH lui este un batran ~i sarmanele lui incurajari nu mai poseda forta motivatoare. anumite planuri de viata nevrotice se indeplinesc in serviciul unui alt om. Pretul platit pentru 0 fericire intrucatva inautentica. faima literara. Conceptul terapeutic pentru pacienF depresivi cu un sine fals se imparte in cinci sectiuni: o 0 . orice analist observa ca adesea copiii respin~i sunt cei care-~i pun in minte sa cucereasca iubirea mamei sau a tatalui prin eforturi care dureaza 0 viata. prin propriile fapte sau din cauza destinului nefavora~ bil. E~ecurile repetate. rnzestrari. 0 cariera sportiva in cazul unui talent mediocru . Daca insa adresantul caruia Ii sunt menite eforturile dispare dintr-un motiv sau altul. dar la cateva ore dupa aceea se gasea din nou singura cu indoiala ei de sine. Adesea ei au fost nevoiF de timpuriu sa fie independenF ~i sa presteze 0 munca grea in cadrul unui rol care le-a fost desemnat sau pe care I-au gasit singuri. respectivul este cople~it de recunoa~terea dureroasa a caracterului zadarnic al faptelor sale. Ei se feresc sa recunoasca faptul €a Ie lipse~te norocul sau talentul ~i refuza sa accepte cat de mult depind de valurile arbitrare ale destinului. Pentru el se prabu~e~te o lume . balerina are nevoie de picioare sanatoase. obsedatul de putere nu mai este reales) atunci el nu mai poate sa urmeze ordinele imperative ale Sinelui sau fals. care de regula raman intangibile. Perfectiunea absoluta. cantaretul de integritatea vocii. ~i de aceea apreciata. multi dintre cei afectati nu pot sa-~i menFna pentru totdeauna scopurile iluzorii. purtatorii unui sine fals dispun adesea de forte ale Eului msemnate. Psihoterapia Sinelui fals Spre deosebire de oamenii cu un sine dezvoltat deficitar. Astfel ei au fost constr~i sa: i~i dezvolte ~i sa i~i antreneze capacitaFle instrumentale. omul respectiv pierde premisele necesare pentru activitatea sa (de exemplu. Terapeutul poate porni de la faptul ca ei se ridica la inaltimea luptei cotidiene pentru viata ~i de aceea nu au nevoie de ajutor pentru a "ajunge la maturitatea adultului".

Conceptul de sentiment al puterii personale este putin cunoscut in literatura psihanalitica. d) Strans legat de procesele enumerate mai sus. pentru educatia copiilor ~i pentru viata profesionala? c) Nuc1eul intregii terapii este elaborarea istoriei de dezvoltare a omului ~i sinelui sau fals. e) Abandonarea sinelui fals lasa in urma un gol. Unde ~i rand actioneaza. din cauza insucceselor sau frustriirilor. Philip Lersch (1938) il subordoneaza sentimentului de sine (alaturi de sentimentul valorii personale ~i categoria: multumire . ce angoase. siguranta legata de propria capacitate ~i de stapanirea cotidianului. In acest context poate fi evidentiat caracterul patogen ~ineinduplecat al unei astfel de structuri de personalitate. De acest sentiment tine placerea de a ne angaja competent intr-o sarcina de care ne simtim capabili.nemultumire) ~i intelege prin aceasta trairea care era descrisa in limbajul pre~tiintific prin expresia "incredere in sine". Terapeutul ~i pacientul pornesc atunci in cautare ~i afla ceea ce ii face cu adevarat placere respectivului. unde in istoria sa de viata se pot gasi premise ~i germeni pentru a realiza anumite activitati. senzatia de forta care ne face sa credem ca putern "muta muntii din loc". pe baza carora lnsa nu se mai putuse construi atunci nimic. trebuie sa aiba loc un travaliu de doliu de mare intindere: mila pentru copilul de odinioara. simtirea ~i vointa persoanei. . 1938). unde este adevaratul sau talent. $i ca probabil nu avusese atunci alta alegere. Sentimentul puterii personale apare in contactul intre Eu ~i mediul sau ~i desemneaza "puterea pe care subiectul 0 resimte in sine pentru a face fata cerintelor ~i adversitatilor luptei pentru existenti'i" (Lersch. care trebuia sa se sforteze neobosit pentru ceva ce altii primesc din bel~ug ~i fara nici un efort. E1 va recunoa~te in structura sa patogena singura strategie de supravietuire posibila pentru el ~iin acela~i timp va vedea cat de importanta a fost aceasta candva pentru el. b) Dupa ce s-a stabilit dincolo de orice indoiala existenta unui sine fals. pentru casnicie. ~i durerea pentru 0 viata irosita ~i risipita pana in acel moment.92 Dietmar Stiemerling a) Este important sa ii li'isam pe pacienti sa faca de fiecare data experienta modului in care ii tiranizeaza sinele fals. noi. Capitolul7 Depresia ~i sentimentul deficitar al puterii proprii Un om devine depresiv atunci cand. Pacientul trebuie sa inteleaga mental ~i emotional de ce a devenit ceea ce este. ce sentimente de culpabilitate ~i de ru~ine au directa legatura cu el? Ce consecinte apar de aici pentru relatia parteneriala. Pacientul are nevoie de 0 noua schita de viata. care sunt masurile pe care Ie ia ca sa se mascheze? Cum determina el gandirea. ce il intereseaza cu adevarat. ne interesam de functia lui in intregul persoanei. el se confruntii din nou cu vechiul siiu sentiment de neajutorare. ince domenii ale vietii i~i are debu~eurile. 0 lacuna considerabila care trebuie sa fie umpluta cu alte piese de constructie. increderea in propria capacitate de a ne putea impune fata de lumea exterioara ~i de semenii no~tri.

Un sentiment slab al puterii proprii se distinge prin descurajare. respectiv oscilatiile sale. iar cele mai neinsemnate nereu~ite ~i cea mai u~oara critica pot. oamenii dedicati muncii ~i personalitatile conducatoare din politica ~i economie se disting adesea nu numai printr-o pregnanta incredere in sine.de aceea preiau ele insele aceste activitati. dat fiind ca el se subordoneaza totu~i sectorului narcisic al personalitatii ~i pare a fi cuplat strans cu a~a-zisul sentiment al propriei valori. care se alimenta ~i din alte surse. sistemul de autoafirmare ~i cel de aversiune. Gradul de pregnanta ~i stabilitatea sentimentului puterii proprii a unui om reflecta destinul pulsiunii sale de autoconservare. deoarece aceste doua domenii ale experientei se pot perturba separat. refuzandu-Ie ajutorul corespunzator ~i lasiindu-i sa se descurce singuri. indoiala de sine. pe de 0 parte. care sta la baza abordarii lor expansive fata de lume ~i oameni. manie. luptei pentru existenW' (Lersch) fara ca prin aceasta sa fie afectat sentimentul valorii propriei persoane. ci ~i printr-un nivel foarte ridicat de incarcare a bateriei lor vitale. sentimente de inferioritate ~i neputinta. Lichtenberg (1990) . care se sustrage aborda- . "Din pierderea autocontrolului. ia na~tere un sentiment durabil de disperare ~i ru~ine" ~i astfel un deficit al con~tiintei de sine. anume de 0 vitali tate stenica ~i de 0 tarie pulsionala normala pana la ridicata. cu neplacere. ikr oprirea acestei pulsiuni in "stari de inalta tensiune" (mediu social ostil dezvoltarii) activeaza sistemul aversiv latent. comportament agresiv sau devitalizare. Vom vedea ce important este rolul pe care 11 joaca nivelul energetic.pe aceasta cale. felul cum aceasta s-a putut sau nu desfa~ura de-a lun- gul dezvoltarii in istoria sa de viata. Daca exista 0 labilitate a sentimentului propriei puteri. Pulsiunea de autoafirmare duce la activarea intereselor. Acum yom face cuno~tinta cu acele conditii de socializare care pot duce la constituirea unui sentiment slab sau labil al puterii personale. neajutorarii ~i neputintei. Alte marne i~i rasfata copilul ~i cqnsidera ca 0 manifestare a marii lor iubiri este faptul ca ii dau totulla indemana. 1971). din lipsa de iubire. El este strans legat de factorul constitutional. la varianta de depresie pe care 0 descriem aici. sa 0 zdruncine puternic. Observatii facute asupra sugarilor . Sentimentul (con~tiinta de sine) ~i pulsiunea (autoafirmare. ele 11 educa pentru lipsa de autonomie. ca ii inlatura din cale to ate dificultatile . Alte marne tind sa i~i suprasolicite copii. Ele nu au incredere ca aceasta poate realiza anumite activitati in mod independent ~i corespunzator nivelului sau de dezvoltare . dimpotriva. Neajutorarea care apare la ace~ti oameni frecvent sau doar in anumite situatii (sentimentele lor de neputinta in reactie la anumite situatii ~i cerinte) este invatata ~i este consecinta unei dezvoltari deficitare in cadrul unui mediu matern/patern nociv sau deficitar. ei pastrau foarte bine con~tiinta propriei valori. (Erikson. In ciuda timiditatii lor bru~te. Tipurile de exploratori ~i aventurieri. Raspunsul este "nu".vezi Josef D. pe de alta parte. pentru ca ele insele sunt pline de angoase ~i se tern ca odrasla lor ar putea pati ceva.au aratat ca ace~tia dispun de doua sisteme de reactie. teama de e~ec. Se pune problema daca introducerea conceptului de "putere personala" nu este cumva numai un artificiu ~tiintific. cautarii stimularii ~i placerii competentei. cele mai mici succese duc la un salt exagerat in domeniul con~tiintei de sine. Mamele anxioase zagazuiesc impulsurile expansive ale copilului lor ~i 11 avertizeaza despre pericolele acestei lumi. placerea competentei) nu sunt altceva decat doua fete ale aceleia~i medalii. ~i din amestecul exagerat al parintilor.94 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 95 Un sentiment stabil ~i bine fond at al puterii personale se dovede~te in increderea ~isiguranta resimtite fata de propria capacitate de actiune ~i de capacitatile sociale proprii. copilul traie~te prea multe e~ecuri ~i astfel poate capata convingerea interioara di se afla in fata unei lumi care nu poate fi stapanita. autorul a vazut adesea cum ·la unii pacienti "sentimentul subiectiv de putere se prabu~e~te in fata cerintelor ~i adversitatilor. in afara sentimentului de competenta in lupta pentru existenta. Lasat singur. de neajutorare ~i slabiciune.

toate competentele de baza sunt dobandite in relatia personala" (Konig. Daca mama e~ueaza in calitate de obiect de identificare deoarece ea trebuie sa fie izolata.). este dezamagit. Schultz-Hencke ("Omul inhibat") a pus in centrul teoriei sale despre nevroze faptul ca dezvoltarea pornirilor umane este inhibata de un mediu socio-patogen ~i astfel se poate ajunge la boala psihica. anume de a-i alina puternica depresie. de exemplu.. (Izard. 1972) Astfel. 0 pacienta a luiKohut dezvoltase in copilarie un puternic sentiment de e~ec fata de pretentia pe care 0 avea mama de la ea. lovituri) din pricina unui necaz oarecare (are dureri. sexuala sau narcisica . 1977) Sievers descrie mama supra-grijulie. Astfel de copii nu pot sa i~i aprecieze corect "capacitatile ~i inzestrarile proprii. 1971). sufocanta ("Tablouri ale nevrozei din zilele noastre") ~i afirma: " . el va mobiliza "in mod normal . Izard. lucru de care fetita nu era desigur capabila. ca excesul ei de grija ii face pe copii sa se simta intr-o stare continua de pericol. deoarece orice "experienta a succesului creeaza con~tiinta autonomiei ~i mandriei ~i tocmai aceasta Ii lipse~te copilului supus de timpuriu unei suprasolicitari ~i lasat singur.. care s-au ocupat de depresia infantila." (Erikson. Daca un copil sanatos are sentimente de lipsa. Joffe ~i Sandler. 1981). nu i-a ie~it ceva) ~i a manifestarii afective aferente (plange. amenintari. incapsulata in calitate de obiect rau (mama este lipsita de iubire. efective.96 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 97 rii sale. Lui Izard Ii datoram punerea in evidenta a acestei a~a-numite legi'ituri intre grija ~i teama. atunci aceasta pedeapsa lasa in urma ei. cunoscutul cercetator al emotiilor. H. 1971). este trist). el va incepe sa se teama. dispret. 1971). descriu aceasta depresie ca un mod de reactie patologic. sentimentul con~tiintei de sine este mult mai puternic decat la oricare emotie negativa". deoarece altminteri mama nu s-ar chinui intr-una cu ei" (Sievers. inferiori. distanta. de ingrijorare sau de durere sufleteasca. scrie: "La manie. in cazul nostru dezvoltarea deficitara ~i formarea unui obiect interior frenator se afla in relatie directa cu tema "neajutorare invatata". Sentimentul de a fi un ratat il va descuraja. daca se repeta frecvent." (Izard.. (Kohut.ii rape~te individului 0 parte corespunzatoare de expansivitate ~i de bucurie a realizarii functiilor ~i astfel ii rape~te ~i experienta de a-~i exprima ~i a-~i astampara in mod competent trebuintele. se generalizeaza ~i de fiecare data cand copilul (~i mai tarziu adultul) se afla in fata unei situatii problematice dificile care declan~eaza grija. un sentiment de putere. 1972) . 0 teama care va fi asociata la randul ei cu necazul original. Astfel ia na~tere 0 legi'itura necaz-teama. ei au impresia ca pot sa faca mai putine lucruri decat altii ~i ca sunt inferiori oricarui alt om. Astfel. Astfel. agresiva. in sufletul copilului. nesiguri intr-o lume plina de primejdii ~i adversitati. Orice pornire inhibata fie ca este orala.. Copiii capata sentimentul ca nu se ridica la inaltimea vietii. se ~tie de exemplu ca manifestarile de manie ii confera omului. Aceasta inseamna ca: daca un copil este pedepsit de parinti (mustrari. atunci copilul nu poate dobandi capacitati de baza in interactiunea cu ea ~i el va ramane astfel in spatele posibilitatilor sale. afectiv la un prejudiciu adus starii de bine personal. cu cat omul este mai inhibat. ruperea contactului. intruziva. necaz. pro- vocarea ru~inii. care persecuta ~i restrictioneaza cu anxietate intrega expansivitate motrice a copilului are drept efect faptul ca ace~ti copii i~i dezvolta insuficient competenta in raport cu mediullor". frustranta etc. cu atat mai intens va suferi ~i de un deficit de placere a competentei proprii ~i va avea un sentiment mai vulnerabil al puterii personale. In cele din urma "din cauza caracterului relativ frecvent al trairii de grija. caci " . anxioasa. de regula. Konig scrie: "Un anumit comportament matern specific. efectele toxice ale fricii se generalizeaza atat de mult incat dificultatile de a face fata vietii 11 doboara pe individ. "pune bot". care. "Conceptul de obiect frenator" allui Karl Konig." (Sievers. Ar mai fi de amintit ~i acei parinti care i~i suprasolicita copilul cerandu-i performante pe care el nu Ie poate realiza din cauza stadiului sau de dezvoltare ~i de care el nu este capabil in general.

1974). al puterii personale putem numi urmatorii factori . neajutorati. 1974). placerea competentei ~i bucuria de a trai. unul care pierde intotdeauna. un factor adesea subestimat sau prea putin luat in seama este infrastructura vitala a persoanei. "Cand un om se simte neajutorat. a~a cum indica printre altii H.. afectarea sentimentului de bucurie a vietii. lipsa capacitatii de a gestiona suveran agresivitatea. vitalitate normala pana la slaM 9i 0 intensitate mai degraba redusa a impulsurilor. chiar ridicat. ci de imposibilitatea de a 0 controla. Ulterior in viata. Autoafimare 9i autoimpunere nereu9ite sau restrictionate. " "Cand realitatea permite mai multe posibilitati de explicatie. serie de experiente de egec in viata ulterioara. 4. date 0 data pentru totdeauna 9i determinate de propria persoana" (Seligmann. afirmand: "Mai important decat ceea ce ne izbe9te de fapt este modul in care apreciem situatia. El se simte inferior altora 9i adesea se percepe pe sine ca "looser". vitalitatea personala. cum ne explicam evenimentul reactiv . Reu9ita dobandirii competentelor de baza ~i. al propriei puteri. Purtatorul unui sentiment deficitar al puterii personale duce lipsa de con9tiinta de sine ~i de incredere in propriile forte 9i capacitati. ei se simt fara aparare. Efectul de neajutorare nu este creat de trauma ca atare. neputincios 9i resemnat in fata unei situatii dureroase. In loc de aceasta. 2. 2. Daca ne punem intrebarea: din ce surse se alimenteaza un sentiment sanatos. Quint (1987). $i aici deficitul sentimentului de putere personala este facut nlspunzator de izbucnirea unei tulburari depresive a dispozitiei. legat de aceasta. energia psihica. chiar ridicata. Deficitul de dobandire a competentelor de baza. Dupa parerea mea. a impulsurilor ~i pornirilor. ca urmare a unui stil de explicatie pesimist. Depresia se caleaza pe 0 imagine deformata asupra lumii.98 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 99 sentimente agresive care vor fi indreptate impotriva sursei direia ii atribuie originea durerii". Bibring a indicat inca din 1953 ca depresivul este lipsit de speranta ~i de putere ~i descrie lipsa "puterii de a face fata ce- rintelor normale ale vietii" ca 0 trasatura distinctiv-constitutiva a depresivitatii. curaj fizic ~i civil. Un organizator important ale unei structuri Eu-sine intacte "este bucuria vietii. respectiv labil. Din spectrul pieselor constitutive ale sentimentul puterii personale. Autoafirmarea ~i autoimpunerea reu~ite. Aceasta consta din a9teptarea ca nici un comportament propriu sa nu poata influenta mediul" (Seligmann. Abordarea depresiei din perspectiva psihologiei invatarii. turgorul vital. experiente ale succesului. in cazul unor evenimente negative reactioneaza deosebit de depresiv aceia care tind sa interpreteze cauzele acestui eveniment ca fiind imposibil de modificat. ca un fel de baterie vitala" (Quint. Vitalitatea stenica. neajutorarea 9i sentimen- 0 0 . 3. 1980). pasiv-resemnati. putem enumera urmatorii factori: 1. 0 tarie normala. II caracterizeaza trairile de neputinta. in teoria sa despre depresie Seligmann nu descrie altceva decat atitudinea emotionala 9i mentala a unui om care prezinta un sentiment extrem de deficitar al puterii personale. 3. adusa ca model explicativ in terapia comportamentala. Seligman 9i-o modificat teoria. adica sa se apere activ. Seligmann scrie: "Structura cognitiva care se afla la baza depresiei reactive este neajutorarea invatata. livrati acestei situatii. Drept cauze ale unui sentiment reprimat. gestionarea eficienta a agresivitatii. Goffe 9i Sandler. Depresivii s-au dezvatat sa reactioneze cu un raspuns normalla prejudicierea sentimentului lor de bine. ajunge sa afle care este raspunsul afectiv al depresiei. lipsa comportamentului de curiozitate. sa inlature sursa tulburarii sau sa exprime agresivitati. se construie~te in jurul conceptului central de "neajutorare invatata"." Goffe ~i Sandler). lipsa increderii in ceea individul poate face..intrucatva negarea celor enumerati mai sus: 1. lipsa "curajului" . 1987). 4.

sub forma a~a-numitului efect de cada: ei simt cum con~tiinta de sine se scurge. mai trebuie explicat un singur lucru. Nu rareori el cauta ~i gase~te sprijin ~i sustinere din partea unor obiecte exterioare (parinti. de ce nu reactioneaza sfidator. dispret). un cadru stramt in care se simte oarecum sigur. Ca mecanism bio-psihologic. "Control nu insearnna numai controlul real. . este de regula legata de urmatoarele situatii de provocare ~i frustrare: Trairea unui insucces efectiv. actual. de exemplu. Daca insa aceasta forma de gestionare a unei frustrari este stavilita prin stimuli punitivi (lovituri. Izbucnirea unei nevroze depresive la oamenii descri~i mai sus. Astfel. familie). in care totul tine de dovedirea superioritatii ~i infrangerea celuilalt. pierderea unei institutii suportive (profesie. 1974). pierderea obiectului exterior. ci deja posibilitatea de a exercita controlul". de ce oamenii cu 0 dispozitie pregnant depresiva (indiferent de modul in care a luat fiinta aceasta depresie) reactioneaza la 0 prejudiciere speciala a sentimentului lor de bine cu "raspunsul afectiv al depresiei" ~i nu reactioneaza. atunci in viitor ii va lipsi motivatia de a invinge situatia negativa ~i el va dezvolta credinta ca destinul sau illivreaza unor astfel de intamplari. mai sanatos? EI nu reu~e~te sa faca aceasta deoarece el a fost dezvatat de raspunsul normal. gri- jile ~i dificultatile legate de faptele proprii intr-un alt mod. astfel de procese au fost frecvent descrise in fiziologia ~i psihologia omului. care dintr-o data nu mai ~tiu nici macar sa numere pana la trei. anume acela de a se apara activo Experienta de ~oc a unui copil mic in fata propriei sale neajutorari (Bibring) determina fixarea la acest copil a acestui sentiment de neputinta. partener. sanatos. de a influenta anumite situatii in directia propriilor dorinte (Seligmann. copiii mici reactioneaza la obstacolele care se pun in calea sistemului lor de autoafirmare cu manie.100 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 101 tele chinuitoare de incompetenta fata de numeroasele cerinte ale vietii. grup) sau apreciaza fixarea intr-un rol profesional rigid. La oamenii cu un sentiment labil al puterii personale procesul decurge intrucatva altfel. Lovitura afectiva reprezentata de e~ec duce la ei la 0 devitalizare. la 0 prabu~ire a nivelului energetic ~i astfella depresie. tinde sa devina expert intr-un anumit domeniu. formeaza nucleul aparitiei depresiei. comportament agresiv. fara griji? De ce potentialul depresiv nu reu~e~te sa depa~eqsca dezamagirea. transformarea ei in slabiciune. Din procesul prezentat aici. anume. 1974). retragerea iubirii. Nu trauma ca atare determina astfel de efecte. ca apa din cada atunci cand se scoate dopul ~i ii lasa ca ni~te copii neajutorati. de exemplu. frenator. rasturnarea excitatiei pline de forta ~i incordarii in vederea actiunii. in lipsa de energie. Dupa cum a putut arata Josef D. imposibil de oprit. printr-un fel de reactie paradoxala. In momentul in care evenimentele ulterioare sunt percepute ca imposibil de controlat de catre propria persoana iau fiinta afectele de neajutorare invatata" (Seligmann. ci. la origine. e~ecuI intr-o anumita sarcina sau examen. Seligmann (1974) descrie a~a-numita "neajutorare invatata" drept mecanism central de aparitie a unei depresii nevrotice. deoarece ace~tia dispun "in viata cotidiana normala" de 0 con~tiinta de sine corespunzatoare. atunci (aici este parerea autorului) energia care la origine se mobilizase pentru schimbarea situatiei nu se mai poate descarca. cu agresivitate. prin observatii facute asupra sugarilor. Dupa parerea mea. resimtit afectiv sau temut. Lichtenberg. efectul de neajutorare este creat de imposibilitatea de a controla aceasta trauma. afectati de un prejudiciu timpuriu. alunecarea in depresie. In toate cazurile amintite mai sus se ajunge la 0 activare a modelului afectiv negativ deja existent (retrairea sentimentului de neputinta ~i neajutorare) ~i ca urmare. face sport de performanta. iritatie sau plans. Daca un copil a invatat ca reactiile sale (la 0 prejudiciere a starii sale de bine) nu au nici un efect. grup. se rastoarna in contrariul ei: se ajunge la 0 devitalizare. Uneori depresivul dezvolta activitati supracompensatorii. de ce nu cauta sustinere sau de ce nu iau lucrurile u~or. se erijeaza in calitate de autoritate fata de copiii sai ~i are 0 casnicie de razboi. cu dublarea fortelor ~i cu innoirea incercarilor.

1975).102 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 103 copiii cu hipermotricitate ~i hiperiritabili au fost tratati cu un medicament excitant. inlaturarea deficitelor interpersonale (de exemplu. Procedura terapeutica in cazul tulburarii despre care vorbim trebuie sa fie orientata in directia deficitului pacientului respectiv. Con~tientizarea conditiilor in care a aparut boala a~a cum ar incerca 0 analiza clasica . destructurare cognitiva cu scopul de a scapa de conceppa negativa despre sine ~i despre lume. In cazul "depresiei ~i sentimentului deficitar al puterii personale" devine clar cat de utila este 0 diagnoza diferenpala pentru a stabili care este procedeul terapeutic cel mai potrivit. incurajarea pacientului sa incerce noi activi- tati. de descurajare ~i trezirea increderii in faptul ca el este foarte capabil sa controleze ~i sa stapaneasca 0 situatie grea. se precipita brusc la acesta in contrariul: persoana respectiva este confruntata cu o iluminare care 0 cople~e~te ~i traie~te sentimente de fericire intr-o masura ce nu 0 mai cunoscuse pana atunci (Grof.toare din teroria lui Schulz-Hencke se ocupa in mod expres de psihoterapia inhibitiei ~i cuprinde in consecinta proceduri efective ~i elemente din psihologia invatarii. in mod paradoxal. 0 parte cuprinzi3. El trebuie sa fie facut atent pentru a observa in ce situatii i se activeaza inhibitiile ~i sa invete treptat sa i~i afirme in mod corespunzator impulsul original.toate acestea sunt interventii terapeutice care tintesc intarirea sentimentului puterii personale ~i placerea competentei. jocul de rollegat de situatii investite cu angoasa ~i exersarea secventelor comportamentale corespunzi3.toare. a dus la 0 lini~tire a micului pacient. In cadrul cerceHirii sale terapeutice cu LSD. A~ urma mai degraba recomandarile lui Schultz. de exemplu. . sa participe la cursuri de pictura. in care acesta avea con~tiinta absoluta a unei morti iminente.are nurnai 0 importanta de ordin secundar ~i nu poate suspenda prejudiciile reale. Cheia acestei terapii este inversarea procesului care a avut loc odinioara. dar trebuie sa tinem seama de faptul ca gestionarea terapeutica a a~a-numitei inhibipi trebuie sa inceapa cu descoperirea ei. Acest lucru este adevarat.Hencke legate de tratamentul inhibitiilor ~i a~ coopta pacientulintr-o terapie interacponala de grup. Pacientul respectiv trebuie sa resimta faptul ca unele dintre ariile sale pulsionale sunt blocate. ceramica sau dans ~i astfel sa i~i largeasca paleta de actiuni . respectiv sa i1 realizeze. Cred ca acest tip de desfa~urare a depresiei este domeniul de electie al terapiei comportamentale. In ceea ce prive~te practica psihanalitica. Grof descrie de repetate oricum introducerea pacientului in stari de angoasa. ceea ce. Dezvatarea de neajutorare ~i neputinta se afla in centrul terapiei comportamentale a depresiei. groaza ~i panica. sa faca sport. cred ca aici nu este indicata 0 terapie individual a psihanalitica lege artis. care poate intregistra aici succese. prin demontarea angoaselor sociaIe). Incurajarea sistematica a pacientului pentru a face mici pa~i spre schimbare ~i pentru a se bucura de succesele sale. training de autoafirmare. stimularea autoexprimarii.

Capitolul8 1. Sa ne ocupam acum de conditiile de apa- Depresie ~i tulburare narcisidi Depresia este consecinfa unui Sine prejudiciat Modelele explicative ale variantelor de depresie prezentate aici se bazeaza pe ipoteza ca tulburarea depresiva a dispozitiei poate lua na~tere pe fundalul unei rani narcisice.. retragerea in fantasme de omnipotenta. se poate recunoa~te intotdeauna 0 vidare narcisica.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 105 titatea zdruncinata (inclusiv conceptia despre sine) ~i tulburarea relatiei Sinelui cu reprezentantele de obiect. de sentimentul ranit al valorii proprii. iden- . 0 disparitie mai mult sau mai putin completa a trairii propriei valori.. (1971): "Incapacitatea psihicului de a regIa autorespectul ~i de a-I mentine la un nivel normal" este unul dintre lucrurile legate de imbolnavirea de depresie. iata cateva citate din literatura de specialitate care exprima clar conexiunea dintre tulburarea narcisica ~i depresie: Balint. Pentru autor. raportul dintre Sinele ~i persoanele de relatie introiectate (reprezentante de obiect). aduca a subsistemelor sale. nu se spune nimic clar in problema cauzalitatii. anume. (1952): "Depresivul sufera din cauza unei raniri narcisice profunde ~i dureroase. R. starea de satisfacere a trebuintelor (multumire-nemultumire). (Trebuie sa spunem clar ca a deveni depresiv este 0 posibila reactie la 0 vatamare adusa narcisismului. Pentru inceput. in afara de aceasta mai exista multe altele. respectiv judecata interna pozitiva pe care 0 are un om despre propriul Sine. identitate. (1982): "In depresie . sentimentul puterii personale. Battegay. Prejudicierea sentimentului propriei valori In cazul de fata este vorba despre aceea ca un sentiment al valorii personale deja cronic redus sau labil este ranit de un eveniment intern sau. tulburari psihosomatice etc. In acest moment ne interesam in mod deosebit de trei subsisteme. Prin sentiment al valorii proprii intelegem valorizarea afectiva a propriei persoane. tendinte regresive. prejudiciereaSinelui reprezinta imbolnavirea primara. A~a-numitele depresii psihogene sunt la baza depresii conditionate narcisic. M. H. amaraciune resemnata)." Kohut.) Prin tulburare narcisica intelegem 0 prejudiciere a Sinelui. E. Sinele cuprinde fenomene ca: sentimentul propriei valori. 0 modalitate de elaborare ~i nu 0 manifestare acompaniatoare. de exemplu. iar tulburarea dispozitionala depresiva poate fi considerata consecinta acesteia. (1971): "Nucleul depresiei este prabu~irea sentimentului propriei valori. faptul ca de reprezentarea de sine sunt legate sentimente pozitive. acte de neglijenta ~i comportament adictiv. extern ~i din aceasta cauza se prabu~e~te. 0 tulburare in domeniul narcisismului este nucleul esential al depresiei. sentimentul de a avea un Sine integrat. persistente (de exemplu. " De~i toate textele citate fac conexiunea intre depresie ~i tulburarea sentimentului propriei valori." Bibring (1953): "Problema centrala in aparitia depresiei este pierderea respectului de sine" Jakobson. tendinte agresive ~i razbunatoare. stari emotionale de baza. o reactie.

Dar tot de aceasta rubrica tine ~i raceala sociala in conditiile unei ingrijiri altminteri corespunzatoare. carora Ii se permit prea putine nu se pot dezvolta ulterior spre a fi adulti independenti. • lipsa de acceptare In acest caz copilul este ingrijit suficient ~i parintii se preocupa de sanatatea lui.nu este vina tatalui sau a mamei. Deficitullor real in privinta unor competente . Indiferent de felulin care un adult poate reactiona la prejudicierea masiva a posibilitatilor sale de desfa~urare. strans legati de mama. lipsiti de atractivitate ~i inferiori. ci este din cauza copilului. deoarece de ea depind consecintele terapeutice. respectiv netrebnic. el va imparta~i intotdeauna 0 experienta cu toti cei de acela~i destin.106 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice aledepresiei 107 ritie a unui sentiment cronic deficitar sau labil al propriei valori. devalorizarea obiectului (deci. Daca parintii nu i~i iubesc copilul . Adesea insa copiii nu se pot sustrage de la compulsiunea spre identificare (din cauza unor legi psiho-biologice ale dezvoltarii) ~i astfel interiorizeaza partile mai putin valoroase ale tatalui ~i mamei. alta situatie apare atunci cand persoanele de relatie apropiate sunt atilt de neatractive.cred cei in cauza . Acestea sunt: maternajul insuficient. Ei nu accepta dorintele pe care acesta Ie exprima. atilt de slabe. despartire sau neglijenta. neglijarea masiva. abuzul asupra copilului etc. "retragerea partiala a aprovizionarii afective" (R. Din pacate. Un copil care nu este iubit ajunge la concluzia falsa ~i fatala ca el este singurul vinovat de situatia sa ~i de aceea el trebuie sa fie rau. a mamei) duce automat la 0 devalorizare a Sinelui copilului. 9i copilului ii vor lipsi figurile conducatoare ale unor parinti puternici ~i valoro9i. se ajunge la 0 masiva "dezamagire de obiect" ~iin consecinta la 0 devalorizare a acestuia. Lipse~te feed-back-ul de confirmare. Spitz). Dat fiind ca in aceasta faza timpurie copilul ~i mama (reprezentantele de sine ~i de obiect) sunt inca mult contopite. Copilul nu are parte nici de confirmare in ceea de prive~te rolullui sexual de baiat sau fetita. factorii de prejudiciere psihogenetica ~i modelele conflictuale familiare care stau la baza unui sentiment perturbat al propriei valori nu pot fi indicati aici decat foarte abstract ~i succint. de aceea nu se produce. • lipsa posibilitatilor de identificare pozitiva Daca un bebelu~ este puternic frustrat de mama lui in a~a-zisa faza simbiotica a dezvoltarii sale. Rezultatul este ca ei se simt ei in~i~i slabi. nu ii accepta sentimentele ~i modalitatile comportamentale spontane. ostilitatea ascunsa sau deschisa. tinuti intr-o continua stare de minorat ~i puternic reprimati. conform unei legi imuabile a naturii. Copiii cred ca parintii ii iubesc in mod natural. dat fiind ca explicarea lor amanuntita ar depa~i cadrele acestei carti. "Nu voi fi iubit" echivaleaza cu "nu fac doi bani". care cresc in acelea~i conditii: el ~tie ce inseamna sa fii un copil ne-iubit. o • lipsa de ajutor in dezvoltare Copiii supraprotejati. prin lipsa de iubire. atilt de lipsite de vitalitate sau atat de tulburate narcisic ele insele incat 0 identificare cu ele pare prea putin ispititoare. dar din partea parintilor lipsesc semnele de bunavointa ~i de acord cu manifestarile vitale ale copilului. practicile de exploatare. Sunt de parere ca pentru analist este important sa i~i faca o imagine dit mai exacta despre cauzele genetice ale acestei dezvoltari deficitare. Urmeaza deci numai 0 enumerare a celor mai frecventi dintre factorii cauzali care fundamenteaza un sentiment perturbat sau labil al propriei valori: lipsa de iubire In primul rilnd aici pot fi enumerate toate acele atitudini parentale ~i toti acei factori de influenta sociala care conduc la o respingere deschisa sau mascata a copilului. acceptarea modului de a fi al copilului ~i semnalul dat prin priviri ~i gesturi: "E~ti OK a~a cum e~ti!". a abuza de copil pentru a satisface propriile necesitati. Aceasta este sursa unui sentiment deficitar al propriei valori.

Rezulta.108 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 109 bazale. partial strabatute de ironie ~i bataie de joc. obraznic.a~a cum a fost descris deja pe larg in capitolul: Depresie ~i sentimentul deficitar al puterii personale . inoportun. adesea incon~tiente ~i va avea sentimental mai mult sau mai putin clar ca. de fapt. printre altele. primul cuvant. slabiciunea generala a Eului lor duce la anxietate fata de viata ~i la con~tiinta chinuitoare a faptului ca sunt fara putinta de vindecare inferiori celor mai multi dintre cei de aceea~i varsta. Aici yom vorbi de 0 anurnita structura ~i patologie a Supraeului ~i yom identifica legatura dintre sentimentul dezolat al propriei valori ~i rigoarea veterotestamentara a unei con~tiinte ramase la stadiul arhaic. Cand ace~ti oameni i~i percep propria imaturitate. Ei se vor simti toata viata ni~te looseri. de urat. Kohut a afirmat convingaior ca formarea iubirii de sine a copilului este prejudiciata de lipsa de ecou empatic. Pe toti copiii incapabili sa se ridice la inaltimea dorintelor secrete sau direct traite de parintii lor ii ameninta sau ii atinge deja retragerea iubirii ~i experienta amara a e~ecului. de neindemanatic. prin devalorizare directa. la tot ce fac copiii" (Gerboulet. daca lipse~te admiratia ~i bucuria deschisa fata de pa~ii spre dezvoltare ai copilului (primul zambet. placerile sale nu sunt luate in serios. citate acolo) aflam cat de devastator este efectul pe care 11 au astfel de abuzuri asupra aprecierii pe care individul 0 are fata de propria valoare. daca 11 supun unei presiuni a a~teptarii de a fi a~a cum li se pare lor important ~i just. ei dezvolta pe buna dreptate sentimente de insuficienta ~i inferioritate. daca se ajunge chiar la 0 totala neintelegere pentru lumea trairilor copilului. de lipsa "stralucirii din privirea mamei" (Kohut). rigoarea lor normativa. • lipsa de spatiu de respirat Se intelege prin aceasta lipsa de spatiu liber pentru desfa~urarea propriului fel de a fi . • lipsa de respect fata de valoarea umana Aici este yorba despre parinti sau persoane de relatie care.. acuzele ~i amenintarile cu pedeapsa. lene~ ~i lacom este el ~i cat de putin respect ~i consolare merita in consecinta.." (Kernberg. Sentimentul valorii lor proprii ramane deficitar. critica lor devalorizanta. Daca lipse~te raspunsul afectiv ~i disponibilitatea mamei de a raspunde. el nu are nici un drept sa existe pe acest pamant. primul pas). bataie de joc. atunci sinele nereflectat sufera un prejudiciu. atunci el va suferi din cauza unor puternice sentirnente de culpabilitate. de faptul ca el este insuficient perceput de catre parintii sai. lipsa de reflectare Este meritullui Kohut de a fi atras atentia asupra unui factor esential in istoria de dezvoltare a tulburarilor narcisice. lipsa de autoacceptare morala Con~tiinta umana (Supraeul) exista in cele mai diverse forme de manifestare. Sinele sau este intrucatva • • expus atacurilor constante din parte a Supraeului sau. • abuzul sexual asupra copiilor Din lucrari recente din literatura de specialitate (respectiv din marturiile persoanelor in cauza. dad angoasele copilului. critica descurajanta ~i impunerea ru~inii. Parintii "aduc critici nimicitoare. Apare din nou fenomenul paradoxal conform caruia victima este . lipsa lor de capacitati sociale. ranesc sistematic integritatea copilului lor ~i ii spun sistematic cat de prost. cu tendinte punitive sadice. Daca individul a interiorizat judecatile morale de condamnare ale parintilor sai legate de persoana lui. necazurile sale. un sentiment deficitar al propriei valori. 1975).) ~i astfelle ingroapa respectul de sine. E. ni~te fiinte inferioare care nu au meritat sa se bucure de favorurile ~i mizericordia iubirii parentale.. Severa pedeapsa pe care 0 impune Supraeul oamenilor cu aceasta structura "consta in condamnarea implicita ca ei nu mai merita deloc sa fie iubiti ~i apreciati. Nici sentimentul propriei valori nu se poate dezvolta la puterea sa normala daca parintii conditioneaza iubirea ~i acceptarea acordate copilului.

nesiguri de sine. a servit dintotdeauna maririi propriei persoane. Confirmarea narcisica pe calea inaltelor performante in ~tiinta. de pofta de viata ~i de vointa de autoafirmare innascuta respectivului individ. Din punctul de vedere al structurii narcisice. Ei cauta febril sa iasa in fata ~i. o mare senzitivitate ~i susceptibilitate de a resimti ru~inea . iubitul este confirmarea propriei sale singularitati. politica. De ea se leaga dorinte ~i reprezentari despre un ecou empatic ~i o intelegere fara echivoc. dar ~i a straduintei in ~coala. Pentru cel care iube~te. arta. mare sensibilitate in raport cu urmatoarele situapi: a fi ignorat. prin performantele lor. o mare o • Oamenii al caror sentiment al propriei valori a fost prejudiciat fac de regula variate efotturi de a-~i echilibra deficitul resimtit dureros. care sunt dispu~i imediat sa-~i ceara scuze ca exista ~i al caror intreg parcurs de viata ne lasa sa recunoa~tem cat de slab a este aprecierea pe care 0 au fata de propria lor valoare. Acestui scop ii convin toate planurile de viata ~i scopurile spre care se poate indrepta dorinta omului. dar uneori aduc lini~te. Aid trebuie sa facem 0 enumerare a cuvintelor-cheie care tin de scopurile ~iobiectele de trebuinta care servesc nardsismului: performanta Traim intr-o societate a performantei. in loc sa ii adreseze fapta~ului aceasta judecata de condamnare morala. atunci el are parte de Raiul pe pamant ~i iubirea devine 0 revelatie. care prefera sa se mentina in planul al doilea. sa atraga asupra lor toate privirile care Ie-au lipsit in copilarie. despre un status profesional ridicat.110 Dietmar Stiemerling • 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 111 cea care se simte prost. yom gasi la unii forma de elaborare stenica. a e~ua.in cazul unei vitalitati mai slabe . a capacitatilor ~i recordurilor. mai sigur • .0 discrepanta traita cronic intre Eul ideal (a~a a~ vrea sa fiu) ~i Eul real (a~a sunt). Sentimente secrete de omnipotenta pana la "delir de grandoare". status. prestigiu social Este yorba despre vise. cele doua variante de personalitate sunt echivalente. despre continue confirmari ~i osanaIe (Heigl-Evers) ~i despre posibilitatea unei contopiri cu cineva care 11 accepta neconditionat pe individul nostru. El inoata in euforia intelegerii ~iin con~tiinta imp ortantei de nelnlocuit a propriei persoane. in sensul unui sentiment slab sau labil al propriei valori: In funcpe de forta pulsionala. a nu fi inteles. • iubire in cadrul relatiei cu partenerul ~i cople~itoare iubire in cadrul unei relatii stranse ~i exclusive in doi pare a fi binecuvantarea par excellence. Acumularea de proprietap ~i bunuri de lux. proprietate Daca ai avut ceva. cu toate umbrele sale. Ele se disting prin: mare necesitate in raport cu gratificarile narcisice (lacomia de aprovizionare permanenta din afara cu sentimente nutritive emoponal). Sa ne punem acum intrebarea cum arata statu quo-ul. a duce lipsa de gratificatii purtiitoare de autoconfirmare. deci structura de personalitate a unui adult care sufera de un deficit narcisic.. I-a facut pe respectivul om mai putin vulnerabil.0 loja" in societate. vaza. sport. de prezenta amabila ~itandra. de a se bucura de mare faima pana la veneratie pentru merite exceptionale. de dorinta ~i efortul de a ocupa . atunci ai fost cineva! Banii nu aduc fericirea. in sensul unei formapuni reactionale supracompensatorii sau . care se simte vinovata. a fi criticat. despre 0 cariera. El spera sa curga permanent catre sine un curent de atenpe ~i dedicape. Izvorul generos al relapei parteneriale 11 hrane~te pe copilul flamand din el cu ingredientele fericirii care i-au lipsit atat de mult. a avea insuccese. lupta pentru bogatie ~ivalori materiale. a suferi despartiri. dupa care tanjise 0 viata intreaga.yom intaJni oameni timizi. profesie ~i munci casnice constituie 0 practica accesibila pentru a stabiliza sentimentul slab al valorii proprii. $i daca reu~e~te sa pastreze stare a sarbiitoreasca de indragostire ~i sa 0 apere de curgerea anilor.

care i~i echilibreaza respectul de sine cu ajutorul cultului corpului. toti vor sa fie cu mine . In ceea ce prive~te imbracamintea ~i machiaj exista 0 gama larga de posibilitati de autoexprimare: de la eleganta in ton cu moda. ei ies din cadrele obi~nuite. Ajutandu-i pe altii. guru ~i vindecator." Exista oameni care au un sentiment reprimat al propriei valori ~i care vor cu orice pret sa se deosebeasca de "omul de masa". cuceriri sexuale Sexualitatea poate fi abuzata in diverse scopuri ~i in mod special in serviciul autoafirmarii narcisice. femeie fatala. atunci cel putin voi fi cel mai prost. spre tribunele oratorilor ~i spre amvoane. la zorzoane ~i la tot felul de nebunii ~i extravagante care au in mod con~tient scopul de a ~oca. • a fi iubit • tele emotionale ~i lacunele narcisice. Ramuri intregi ale economiei: industria modei. la grupuri profesionale sau de status elitiste 11 fac pe respectivul om sa participe la maretia organizatiei ~i ii aplid marca extraordinarului. mai ales cu persoane dorite social. Motto: Eu sunt un om dorit. • a face parte din elita Apartenenta la cercuri alese. dad ne gandim la vehementa adictiva cu care se cramponeaza de putere ~i influenta purtatorii acestora. punandu-ma in serviciul iubirii fata de aproapele. bogate ~iproeminente spore~te renumele de care se bucura individul ~i trece drept dovada a faptului ca el insu~i este popular. estet. Statutullor exceptional ii ridica deasupra restului lumii. • puterea Posesia ~i exercitarea puterii este una dintre satisfactiile substitutive cele mai incitante ~i mai hranitoare pentru defici- . a cosmeticelor. • faima Faima este campul clasic de lupta al celor cu trebuinte narcisice. Posesia puterii simuleaza forta personala ~i importanta ~i pare a fi contrariul unui sentiment reprimat al propriei valori. globe-trotter. cultul corpului ~i moda Autoconfirmarea narcisid se poate obtine ~i pe calea beneficiilor de pe urma formei de aparitie exterioara ~i ingrijirii ~i expunerii propriului corp. In acest caz cuceririle sexuale sunt puse in scena de fiecare data cu un nou partener. ci sunt dutate pentru ca magulesc iubirea de sine a respectivului ~i ii servesc pentru confirmarea propriei valori in ceea ce prive~te farmecele sociale ~i erotice. acordul entuziast ~iadmiratia sunt "cele mai tari alimente" pentru un sentiment slab al propriei valori. ~i asta nu datorita dobandirii placerii sexuale. dar odata cu imbatranirea aceasta sursa se epuizeaza ~i 11 poate prabu~i pe beneficiarul ei in crize severe. geniu. chirurgia plastid ~i centrele de bodybuilding traiesc tocmai pe seama trebuintei narcisice a unor grupuri populationale largi. Ei atrag atentia ~i uimirea ~ocata a semenilor. Foamea de aplauze IIimpinge pe multi dintre ei spre profesii din domeniul spectacolului. Cu intregullor fel de a fi. rebel. Adesea infati~area tinereasd ~i frumusetea trupeasca formeaza 0 provizie valabila timp de decenii pentru a fi dorit ~i apreciat. Ecoullaudativ. interesante. boem. I • rolul de a ajuta A fi folosit este un mijloc de sedare par excellence impotriva chinuitorului sentiment al propriei nimicnicii. • Cultivarea statutului de exceptie "Daca nu sunt cel mai bun. in calitate de artist. vagabond.112 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 113 ~ii-a permis sa profite de faptul ca "lumina aurului sau" 11 face sa para mai important ~i mai valoros in ochii semenilor sai. anarhist. lasand in plan secund propriile porniri egoiste sau chiar intrand • Cultivarea unilaterala ~i supraccentuata a contactelor prietene~ti. Ei stralucesc datorita unei meserii sau unui hobby ie~it din comun.

frumusetea. se ajunge la 0 criza. participarea identificatorie Cel care are prea putina stralucire personala poate sa imprumute 0 portie de aicL Exista oameni cu un sentiment redus al propriei valori. un actor nu mai are contracte. care participa la marirea. Acum ne intereseaza care sunt circumstantele ~i evenimentele care permit unui om cu un sentiment deficitar al propriei valori sa se decompenseze. demn de admiratie ~i valoros. Aici se mcheie enumerarea posibilelor surse de compensare a unui sentiment deficitar al propriei valori. din cauza pensionarii sau a prabu~irii unui vis de cariera partenerul dezamage~te in ceea ce prive~te dovezile de iubire sau se sustrage total (de exemplu atunci cand se na~te un copil) propria capacitate de activitate lasa de dorit. 0 .1 Situatiile declan~atoare de incercare ~ifrustrare 1. confirmarile care vin de la rolul matern Multe femei i~i configureaza intreaga lor autoconfirmare in jurul rolului lor matern. din cauza procesului de imbatranire pierderea simpatiei din partea celorlalti ~i pierderea cercului de prieteni din cauza unui comportament condamnat de societate pierderea puterii ~i influentei (un politician nu mai este reales) pierderea participarii la un grup elitist.1. atunci dnd ultimul copil parase~te casa parintilor ~i mama i~i pierde sensul vietii. din cauza unui comportament propriu dezonorant piederea puterii de atractie sexuala din cauza varstei sau bolii imposibilitatea de a exercita ca ~i pana atunci rolul de a oferi ajutor. Astfel imi domolesc indoiala legata de dreptul meu de a exista.1. din cauza bolii sau pierderii obiectului mgrijirilor pierderea rolului matern: copiii pararesc casa pierderea partenerului. de exemplu. de exemplu. Situatiile declan~atoare sunt urmatoarele: _ pierderea de status. se reduce randamentul in munca sau nu mai este onorat ca mai mainte. devin un om nobil. • creativitate • • 1. Desigur ca este yorba aici numai despre listarea celor mai importante dintre posibilitatile compensatorii. la a carui maretie subiectului nostru participa reducerea sau pierderea propriei creativitati Nimic nu penetreaza prapastiile dispozitiei cu 0 satisfacpe mai mare ~i mai consolatoare decat desfa~urarea reu~ita a potentei creatoare. Numai atunci cand creativitatea slabe~te sau dezamage~te se poate ajunge la 0 criza a valorii proprii. lucrare desavar~ita este sursa de lauda ~i autoconfimare. Insuficienta sau lipsa gratificatiilor narcisice de importanta vitala De fiecare data dnd aportul de satisfactii necesare pentru echilibrarea unei balante narcisice precare scade sub un anumit nivel de suportabilitate. Ele sunt mandre de succesul copiilor lor. Criza lor se instaleaza ulterior in viata. Ele se bucura de recunoa~terea grijii lor neobosite ~i se definesc ele insele in exclusivitate prin faptul d sunt marne. devine ~omer) pierderea frumusepi ~i aspectului dezirabil.114 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 115 in rol de martir. puterea sau malta pozitie sociala a partenerului lor ~ipe aceasta cale se investesc ~i pe sine cu valoare. Doresc sa mai accentuez explicit sa aceste 15 surse sunt scopuri generale ale eforturilor omului sanatos ~i astfel ele nu indica din capullocului vreo tulburare. pierderea unor proprietati ~i a prestigiului legat de acestea pierderen valorii ~i admiratiei (de exemplu.

Sa spunem ca cineva spune urmatorullucru: lICe rau arati astazi ~i ce abatut!" .1. S-ar putea scrie carti mtregi descriind cum se creeaza la fiecare aceste puncte vulnerabile.fidelitate ~i a-nu-fi-parasit _ un rol de conducere ~i 0 pozitie de putere necontestata .4. a fi jignit Chiar daca are intentii constructive.1. dlnd sufera experiente de insucces sau e~ueaza mtr-o anumita sarcina. dar ~i de manie. adica 0 afectare puternica a sentimentului de bine propriu. Adesea. 2 A suporta critici. ci este mtotdeauna 0 revolta impotriva presupusei neru~inari a celui care a adus-o. In afectul de ru~ine. 1. Dimpotriva. aceasta persoana se simte imediat pusa m mtregime sub semnulintrebarii. Persoana care a declan~at sentimentul de ru~ine nu mai este perceputa m acest caz drept agresor. Jignirea Persoana care are tulburari legate de sentimentul propriei sale valori este intotdeauna 0 persoana profund susceptibila. o Critica poate rani ("Aceste lucruri ma dor") dar poate fi traita ~i ca 0 jignire ("Aceste lucruri ma dor.1. critica nu face altceva decat sa confirme temerile persoanei respective ca nu are prea mare valoare.3 Perceperea discrepantei dintre Eul ideal ~i Eul real De fiecare data dlnd omul respectiv nu-~i mai atinge scopurile pe care ~i Ie propune. ma faci sa sufar.care era pastrat ascuns m anumite circumstante.116 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 117 1. Aceasta persoana nu a facut decat sa desco- 0 . din cauza propriului comportament. 1. specific. a~a cum am descris deja. pana la sentimentul nimicitor de a nu mai avea nici un drept sa traiasca.apreciere ~i adrniratie disponibilitatea sexuala a partenerului _ grija. Exista nespus de multe pretentii proprii fiecarui individ ~i posibilihiti de afectare a lor. dezamagirea unei a~teptari narcisice. jignire suferita nu este numai un fel de rana. ea declan~eaza sentimente de descurajare ~imjosire. jignit. ("Am ~tiut mtotdeauna ca sunt urat").a fi mteles empatic o Declan~atorii unei jigniri sunt de 0 varietate aproape de necuprins. un om contravine valorilor importante pentru el ~i pretentiilor pe care Ie are fata de sine sau atunci cand respectivului ii este indicat din afara un punct slab . fara msa ca aceasta remarca sa ii fie luata interlocutorului m nume de rau. ordinarule!") enumerare a posibilelor prilejuri de jignire arata astfel: Jignirea este consecinta unei pretentii ranite m ceea ce prive~te: _ armonia ~i lipsa de agresivitate m relatia de cuplu acceptarea fara critica a tuturor manifestarilor mele vitale . devenita vizibila.a ca~tiga fiecare joc ~i concurs disponibilitatea neconditionata a unui obiect al Sinelui cu rol de reflectare ~i admiratie . jignire mseamna afectarea unei pretentii a individului respectiv. 1.5 Ru~inea Trairea amplificata a sentimentului de ru~ine corespunde unui sentiment deficitar al propriei valori ~i apare mtotdeauna atunci cand. Omul iritabil are de regula un loc vulnerabil propriu. respectivuli~i traie~te deosebit de intens ~i de dureros inferioritatea. persoana la care ne referim noi percepe aceasta ca un atac nemilos asupra sa ~i reactioneaza ranita ("Cum poate fi atat de lipsit de tact mcat sa-mi spuna adevarul gol-golut m fata!") A fi ranit este intotdeauna un indiciu pentru faptul ca a avut loc 0 jignire.iubirea ~i afectiunea neconditionata . Ea contine un impuls agresiv mdreptat spre cel care a provocat-o.1.cel caruia i se adreseaza poate sa se cutremure. rasfat oral ~i recunoa~terea pozitiei m'le de mgrijitor . de neputinta ~i neajutorare. el inregistreaza acest lucru ca 0 inferioritate a propriei persoane.

2 Terapia sentimentului deficitar al propriei valori Inainte de a oferi un tablou mai sistematic al posibilitatilor de terapie m cazul unui sentiment tulburat sau zdruncinat al propriei valori. pentru a se desfa~ura ~i a se transforma treptat m structuri mai mature ~i mai diferentiate. La aceasta vinovatie declan~ata actualmente de critica enuntata de altcineva se adauga 0 vinovatie din incon~tientul sau. cele mai importante din Sinele omului. care in plus mai sufera ~i de sentimente de culpabilitate incon~tiente. pentru a recupera ceva uitat ~i pentru a repara ceva care nu s-a putut desfa~ura m copilaria timpurie din cauza lipsei unor stimuli de dezvoltare adecvati. El ar vrea sa se contopeasca apoi cu ace~ti oameni minunati ~i astfel sa participe la puterea ~i maretia lor. se ajunge la 0 reconcretizare a relatiei cu obiectul Sinelui (mama). anume teoria lui Kohut despre narcisism ~i metodele terapeutice rezultate din aceasta (Kohut 1971). care exista deja la varsta sugarului.118 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 119 pere 0 vina. Dad parintii se ridid la maltimeq foamei de empatie ~i de acceptare plina de bucurie manifestate de copil. atunci. 1. care dl.ntare~te mult mai greu ~i care este actualizata. integrator al tendintelor sale. Kohut scrie: "In relatia cu analistul. un om nesigur m ceea ce prive~te sentimentul propriei valori. se va simti imediat vinovat. el este 0 putere idealizata. ton al vocii. sa fie acceptat m cele mai importante manifestari vitale ale sale ~i sa identifice m ochii mamei 0 stralucire care apare imediat ce el apare in scena. el regreseaza de regula la modelul de experienta infantil ~i reactiveaza fara intentie aceIe faze din dezvoltarea sa infantila in care formarea Sinelui a e~uat din cauza conditiilor insuficiente ale mediului parental. Aceste doua aspecte partiale constau m forma lor adulta.3. el devine furnizor al sentimentului valorii proprii. In manifestarea lor arhaica la copilul mic. Daca in analiza vine un pacient foarte nesigur in ceea ce prive~te sentimentul propriei valori. exact cum le-a trait la persoanele sale de mgrijire. Copilul mic are innascuta trebuinta de a idealiza pe cele mai importante persoane care ilmgrijesc. sub forma de germeni. prin contopire. de predispozitii. Sinele maret al copilului mic dezvolta 0 trebuinta de reflectare ~i de ecou empatic. reprezentarile valorice ~i dedicatia pentru scopuri rezonabile. la organizarea psihica malt dezvoltata a mamei! tatalui. Dar in acest fel el preia ~i idealurile. sa imblanzeasca angoasele ~i sa amane satisfactia pulsionala. 1. micutul vrea sa fie perceput. 0 lipsa moralmente reprobabila care era deja cunoscuta purtatorului ei.prin atingeri. care distribuie indurare ~i sustinere. Fortele de autovindecare ale sufletului uman mtreprind mtrucatva un al doilea periplu. Copilul traie~te impreuna cu parintele iubit starile afective ale acestuia . Psihicul rudimentar participa. Kohut se concentreaza asupra a doua substructuri. Ace~ti precursori ai Sinelui adult au nevoie de 0 anume ingrijire ~i de un anume tratament din partea persoanelor de relatie primare. 1977) Experientele transferentiale subiective ale analizantului ii permit analistului sa reconstruiasca lumea experientelor copi- ." (Kohut. trebuie sa luam m considerare ~i sa prezentam o abordare terapeutica orientata in mod special asupra tulburarilor narcisice. care se poate circumscrie in conceptul de "trebuinta de idealizare". Ace~ti parinti astfel idealizati inlocuiesc m primul rand structurile psihice proprii care Ii lip sese copilului mic. pe masura ce tree anii. ele sunt denumite de Kohut "Sine marer ~i "imago parental idealizat". un defect." Alaturi de linia de dezvoltare indicata mai sus (de la SineIe maret la sentimentul propriei valori) exista insa ~i 0 a doua tendinta puternica. adica complet desfa~urata.6 Sentimente de culpabilitate incon~tiente Expus repro~urilor. Analistul reprezinta un substitut pentru 0 structura psihica absenta. el participa la aceste procese emotionale ~i prin interiorizare structuranta mvata sa se autolini~teasca. din a~a-zisuI sentiment al propriei valori ~i atitudinile valorice (scopurile centrale ale vietii ~i nucleul tendintelor). adica de a Ie atribui acestora puteri nelimitate ~i maretie. din acest Sine maret se dezvol- ta un sentiment stabil al propriei valori cu con~tiinta ca "eu sunt OK.

Analistul pune intrebari despre cele mai diverse comportamente ale pacientului sau ~i evidentiaza faptul ca acestea depind de sentimentele sale de insuficienta. scopuri de viata ~i modalitati de exprimare creative in inventarul de personalitate al analizandului ~i Ie treze~te la 0 noua viata. Mai clar: sentimentul deficitar al propriei valori poate fi echilibrat prin stabilirea unor idealuri puternice ~iprin dezvoltarea ~i exersarea talentelor ~i disponibilitatilor." (Kohut. identificarea tabloului clinic al afectiunii ~i deschiderea accesului pentru pacient la trairea aspectelor pana atunci incon~tiente. dinamicii ~i functiei lor. talente nefolosite. De aceste tendinte nevrotice (K. este extrem de inchis. nu vrea sa iasa in evidenta ~i cel mai mult i-ar placea sa fie invizibil. aspectele de alinare ale angoasei. 11reflecta. vorbe~te despre ru~inea sa. i se ofera in calitate de obiect demn de a fi idealizat. adica in calitate de substitut-precursor pentru structurile psihologice care nu exista inca. de exemplu. neglijat. dat fiind ca pacientul nu va putea reu~i niciodata sa se ridice la inaltimea unor pretentii atat de inalte. demontarea tulburarii ~i in treilea rand. El exprima sentimente de vinovatie. construirea unor noi structuri narcisice.· despre hipersensibilitatea sa la critica ~i despre diverse angoase care au ca fundal nemijlocit un sentiment tulburat al propriei valori (de exemplu. perfectionismul sau ~i va arata ca aceasta este sursa e~ecurilor sale permanente. treptat. Din terapia tulburarilor sentimentului propriei valori rezulta exemplar ~i deosebit de clar procesul in frei etape ale fiecarei forme de psihoterapie eficienta. Apoi este importanta descoperirea a~a-ziselor tendinte nevrotice ale bolnavului ~i descifrarea lor in calitate de incercari neindemanatice de a compensa sentimentul de sine injosit. chiar ca este trecut cu vederea. Pacientul exprima ~i descrie.indiferent din ce motive . 1977) "Pacientul11 utilizeaza pe analist ca obiect al Sinelui (un obiect trait ca parte a propriului Sine). de a suporta amanarile ~i alte aspecte ale imagoului analistului devin 0 parte a arsenalului psihologic al analizandului. simte ca nu este luat in serios. 1. Mai departe el va analiza Idealul Eului spradimensionat. de regula. se simte foarte rapid dispretuit. nevrotic al pacientului. odata cu progresul elaborarii. Prin procesul de interiorizare metamorfozanta se construie~te noua structura psihologica" (Kohut. il acompaniaza participand ~i intelegandu-l ~i accepta toate manifestarile sale vitale. este revendicativ. se poate refugia adesea in minciuna.2. in al doilea rand. angoasa de a fi descoperit). indicarea tulburarii. Tratamentul acestui prejudiciu narcisic se desfa~oara in trei pa~i: in primul rand. Atunci cand . tendinta sa de a lua asupra sa intreaga vina atunci cand ceva merge prost.nu reu~e~te suficient in cadrul analizei completarea defectului structural.120 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 121 Hiriei pacientului din timpul fazelor genetic decisive ~i sa Ie elaboreze impreuna cu acesta. ideile de grandoare arhaica ale pacientului ~i dorintele sale de contopire cu obiectul atotputemic se transforma intr-un sentiment sancltos al propriei valori ~i in abandonul util al idealurilor. ca rezultat al numeroaselor procese de microinteriorizare. stabile~te noi valori sau cauta ~i gase~te idealuri in germene sau zdruncinate. "Acest proces de elaborare incepe in majoritatea cazurilor cu 0 mobilizare a trebuintelor arhaice de oglindire ~i contopire. Terapeutul va banui atunci tulburarea sentimentului propriei valori ~i va atrage atentia pacientului asupra acestei conexiuni: atunci cand un om i~i bate copiii. deci durarea unui sentiment sanatos al propriei valori. Kohut recomanda "reabilitatea functionala a structurilor compensatorii". pus la zid.1. Indicarea tulburarii narcisice a) In prima sectiune a terapiei se reu~e~te pentru prima data punerea in evidenta a faptelor psihologice. 1977) Analistului ii incumba in cadrul procesului terapeutic aceIe sarcini in care au e~uat parintii pacientului pe atunci foarte tanar: el 11percepe pe pacient. ura~te strainii pentru ca ii consid~ra inferiori. sentimentele sale de inferioritate ~i ii comunica terapeutului aprecierile negative pe care Ie face despre sine. Horney) tin toate acele scopuri pe care eu Ie-am . Treptat.

a caror functie proprie consta din . nu i?i permite sie?i nimic. ci ?i asupra mecanismelor de reglare ?i aparare ale psihicului uman care servesc la integrarea in personalitate a unui prejudiciu sau deficit primar. status. Am descris deja in sectiunea anterioara conditiile in care ia fiinta 0 tulburare narcisica. Exista doua formatiuni structurale secundare: in primul rand structurile defensive. dar reprezinta 0 veriga importanta in lantul procesului de vindecare. Reich. atunci cand. proprietate. perceput surd. Cunoa?terea emotionala a felului cum a luat flinta 0 anumita stare de lucruri nu inseamna inca inlaturarea tulburarilor existente. in entitati patologice autonome ?i infirmitati care trebuie dizolvate intr-o terapie. cu derivatiile sale ascunse ?i cu modalitatile sale de actiune. in al do ilea rand. performanta. Ele se pot insa denatura. care marcheaza. In majoritatea tulburarilor ?i sirnptomelor nevrotice noi nu avem de-a face cu prejudiciul ?i deformarea sa originala. in circumstantele date. A?a cum am amintit deja. printr-un comportament defensiv sau prin contramasuri compensatorii. se comporta autodestructiv cu ranile ?i maladiile sale. asHel incat persoana sa ramana viabila. chiar daca folosesc pentru acela?i fenomen nume diferite." (Kohut. "Psihopatologia nucleadi a tulburarilor narcisice de personalitate consta din defecte ale structurii psihologice a Sinelui care au luat na?tere in copilarie ?i.). Este important ?i sa identifiearn posibila ura de sine a pacientului ?i tendinta care se dezvolta de aici.) ?i-au orientat atentia nu numai asupra afectarii primare a dezvoltarii psihice a copilului. Atat psihanaliza lui Freud cat ?i derivatele acesteia (Adler. putere. Kohut. adica formate drept reactie la acesta. legate de defectul primar. a unei deformari bazale sau conditionari gre?ite. dar dureros. De exemplu: fantasmele sau actiunile sadice servesc unor scopuri defensive ?i sunt 0 reactie la rani narcisice. acceptare. hipertrofia ?i pot sa 11 acapareze cu vraja lor pe purtator. ci ?i cu toate ramificatiile acestuia. Horney.122 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 123 descris in sectiunea anterioara drept surse de alimentare ale narcisismului (de exemplu. Ele "au fost pe de 0 parte expresia unei manii narcisice ?i pe de alta parte 11 protejau de con?tiinta dureroasa a depresiei ?i de sentimentul unei valori proprii reduse. b) Demonstrarea faptelor se face in special prin retrairea de catre pacient a experientei emotionale a felului cum a luat na?tere tulburarea sa ?i prin intelegerea cognitiva a acesteia. Unele ?coli psihoterapeutice au tratat amanuntit aceasta stare de fapt. pentru ca ulterior sa se dezvete de acestea. in tratamentul psihanalitic. pacientul trebuie sa i?i aminteasca nu numai conditiile in care a luat na?tere tulburarea sa. i?i saboteaza succesele ?i se trateaza pe sine cu 0 asprime uimitoare. pe masura ce trece timpul. Analistul devine deosebit de atent de fiecare data cand pacientul sau se surmeneaza pana la epuizare. aceste lucruri reprezinta un indiciu pentru tulburarea tratata aici. Analog. geneza sa este amintita ?i elaborata. Pentru fiecare pacient vor intra in discutie unul sau mai multe dintre aceste grupuri de cauze. Un copil foarte nesigur in ceea ce prive?te sentimentul valorii proprii reactioneaza la acest prejudiciu. din formatiuni structurale secundare. Pentru a putea combate un du?man trebuie mai intai sa il cunoa?tem (Freud). 1977). ci cu incercarile de salvare ?i contramasurile pe care elle-a instituit impotriva traumei primare. cu 0 forta compulsiva. pacientul trebuie sa faca cuno?tinta nu numai cu sentimentul sau de inferioritate. care au luat ?i ele fiinta tot in copilaria timpurie". intreaga structura a vietH sale ulterioare. iubire. ci ?i consecintele pentru istoria sa de viata care decurg din deficitul narcisic din prima sa copilarie. dat fiind ca acestea pot sa tina de un sentiment de inferioritate ascuns. c) In cadrul elaborarii dezvoltarii sale infantile. de autopedepsire. asHel ca adesea acesta devine posedat de aceasta "pulsiune" a?a cum este posedat dependentul de drogul sau. Schultz-Hencke. aceste trebuinte joaca un rollegitim ?i intr-un curs sanatos al vietii. Strategiile care odinioara trebuiau sa ii asigure existenta ?i sa 0 faca suportabila se transforma. puterea de atractie etc. Kernberg ?a. Atunci dlnd pacientul are trebuinta compulsiva de a se masura ?i compara cu alti oameni ?i supraapreciaza cronic calitatile altora.

Supracompensarea ~i asigurarea prin evitare reprezinta raspunsuri ale copilului care sufera un prejudiciu narcisic. In acest context. ci ~imodalitatile prin care el a incercat sa stopeze procesul de ranire. de ce se cramponeaza el de edificiul nevrotic al vietii sale? In aceste eforturi. Ceea ce era pentru Alfred Adler stilul de viata este pentru analiza tranzactionala a~a-zisullife script (scenariu de viata). care s-au format deja in copilaria timpurie. a fi devalorizat). Am facut cuno~tinta cu a~a-numitele structuri secundare. ne lovim. structuri defensive ~i/sau compensatorii (Kohut) se refera . le-a intreprins in cali tate de aparare ~i incercare de salvare. d) Mergem acum un pas mai departe ~i ne interesam de manifestarile defectului primar (sentiment deficitar al valorii proprii) ~i de contramasurile secundare in cursul actual al vietii pacientului ~i punem urmatoarele intrebari: Unde in structura vietii ~iin economia afectiva a pacientului se fac remarcate tulburari primare ~i secundare? Ce efecte au ele asupra vietii sale? In aceste conditii. stil de viata. in al doilea rand. structurile compensatorii. pacientul adult cu tulburare narcisica ar trebui sa-~i retraiasca nu numai traumele sociale de baza. "Cand Sinele este prejudiciat sau distrus in mod serios.activitatea scriitoriceasca (Kohut. acestea sunt consecintele.124 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 125 "acoperirea defectului primar al Sinelui". care "compenseaza acest defect. de exemplu. ambitie sportiva exagerata pana la autovatamare. retragere. adica la deficitul sau narcisic. de exemplu. Scenariul de viata poate cuprinde. evitarea respingerii. printr-o strategie de supravietuire care s-a dovedit in cele din urma neindemanatica ~idin cauza careia s-a dezvoltat modelul nevrotic de traire ~i comportament. Raspunsul specific ~i individual al fiecarui adult la starea . In analiza." (Kohut. 1977). angoasa pana la panica legata de imbatra- . consta in aceea ca el dezvolta un fel de strategie de invingere a acestei stari. pentru a acoperi sau compensa defectul bazal. luate incon~tient asupra cursului ~i scopurilor vietii. care serve~te salvarii ~i asigurarii sentimentului valorii sale proprii. pe atunci mic. anale ~i falice. 1977). Pentru a scapa de depresie. a parea ridicol. obtinerea superioritatii prin performanta sau vointa de putere. dupa motto-ul: lata ce avem aici! In pasul al doilea. Lui Alfred Adler ii revine meritul de a fi fost primul cercetator care a accentuat (in psihologia sa individuala) importanta centrala pe care 0 are tulburarea sentimentului propriei valori in constructia personalitatii nevrotice. construit de acesta ca reactie la sentimentul sau de inferioritate. Aici este valabil motto-ul: lata. 1970). de exemplu. staparure de sine. atunci pulsiunile devin spontan constelatii puternice. cariera defensiva din cauza temerii de succes.cu mici deviatii -la acela~i lucru ~i descriu incercarile unui copil perturbat narcisic de a nu mai retrai niciodata traumele copilariei sale (a nu fi iubit. Conceptele: strategie de viata. ce foloase trage el din prejudiciul sau? $i in aceste conditii. anume deciziile timpurii. el vorbe~te despre a~a-numitul stil de viata al unui om. Sub titlul "Punerea in evidenta a tulburarilor" am facut pana acum cuno~tinta cu trei activitati psihoterapeutice: prima activitate consta din constatarea existentei tuturor modalitatilor comportamentale ~i experientiale care inconjoara perturbarea sentimentului valorii proprii. "fantasme de control sadie exercitat asupra femeilor"(Kohut) $i. tendinte nevrotice (Homey). 1977). in loc sa il acopere". copilul se indeparteaza de obiectul neempatic sau absent ~i se dedica senzatiilor orale. de exemplu. pacientul facea cuno~tinta cu istoria aparitiei afectiunii sale primare. $i aceste experiente de translatie pulsionala in copilarie devin puncte de cristalizare pentru formele de psihopatologie adulta care reprezinta Sinele in maladiile esentiale. de: vise diurne ~i fantasme de grandoare de mare intindere. sa specifica ~i absolut individuala de deficit. Tulburarile narcisice apar "ca urmare a deficitelor traumatice ~i/sau durabile in empatia din partea mediului sau obiectal" (Kohut.provocare sau adaptare. Aceasta aparare compensatorie se exprima in stilul de viata al celui afectat. dupa motto-ul: lata cum a aparut! Apoi ne ocupam de masurile pe care psihicul tanar al pacientului. scenariu de viata. pe care Ie resimte cu mare "intensitate". model fundamental de viata. jocuri (Berne.

rasfat ~igrija. merita amintit ~i faptul cii nu putini dintre cei cu tulburari narcisice continua sa se cramponeze de problemele lor. cramponarea de un nivel redus al pretentiilor. la vechea situatie de viata care ii ofera siguranta. atunci el da curs tendintei sale de autopedepsire prin conditia lui de "vierme. Din contra. din cauza temerii de e~ec sau de a se expune. impodobit cu coroana de spini a celui ales. nu exista nimic pe lume care ar putea sa repare aceasta vatamare. nemultumire cronica ~i cautare neobosita a iubirii. adica avantaje: pacientul poate. in ciuda terapiei oferite. ultimul om. In acest caz terapia este ingreunata. deoarece pacientul se simte neinteles sau dispretuit. de exemplu. A ierta insearnna a renunta la razbunare ~i. el poate pretinde reparatii pentru nedreptatea suferita ~i-~i poate anunta cererea de iubire. Voi rezuma pe scurt in cele ce urmeaza in ce consta aceasta amenintare: . el se simte rarut atat de profund incat. comportament de retragere ~i evitarea contactelor sociale. Daca pacientul are 0 ura de sine masiva. El poate atunci sa refuze vindecarea ~i - - maturizarea atata timp cat nu i se poate oferi reparatia totala de a primi ulterior ceea ce-i lipsise la inceput. din cauza unor sentimente de ru~ine ~i culpabilitate aprige ~i extinse. atunci cand el. compasiune. celei rele toata vina pentru propria lui mizerie. este natural sa intrebam daca pacientul trage foloase din slabiciunea ~i precaritatea sa dernna de mila ~i dad nu cumva el capata recompense sociale (atentie. deoarece contine 0 serie intreaga de plusuri ob~nuite. Pacientul ar fi putut sa faca din mizeria lui 0 virtute ~i sa se perceapa pe sine ca pe un "geniu al suferintei".126 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 127 nire ~i de pierderea atractivitatii. aleasa odinioara. Ca urmare. chiar a intregii lumi. El i~i cultiva boala ca 0 conditie diferita ~i mai buna decat a restului muritorilor ~i astfel nu poate decat cu greu sa fie motivat sa renunte la aceasta satisfactie narcisica in favoarea unei sanatati normale. un nimic". sa creada ca nu este raspunzator pentru soarta lui ~i poate pune pe seama lumii . garanteaza echilibrul psihic de moment al pacientului.im- . Exemplele enumerate reprezinta numai 0 parte a posibilelor variante din cercul tulburarilor narcisice ~i nu doresc decat sa faca mai limpezi cele intentionate. pe care el trebuie sa 0 respinga cu indignare. dimpotriva.ceea ce este nou ~i necunoscut pare amenintator. In cele din urma. a trebui sa suferi ~i sa fie pus sub sernnul intrebarii chiar sensul vietii tale. dar ascunsa. nu sa Ie descrie in toata bogatia de manifestari. fara sa fie obligat la reciprocitate. dupa parerea lui. pentru ca l-ar putea confrunta din nou cu trauma copilariei sale timpurii ~i astfell-ar putea prabu~i intr-o disperare profunda. ciiutare adictiva a prestigiului social prin preluarea unor noi ~i noi servicii cu caracter public. ceea ce este nou ~i necunoscut pare amenintator pentru ca ar putea suprasolicita capacitatea de adaptare a respectivei persoane ~i ar putea sa 0 confrunte cu situatii in care sa e~ueze. confirmarii. Incercarea unei terapii il ameninta cu durerea unei noi dezamagiri ~i ar putea sa il infunde ~i mai adanc in singuriitatea neincrederii sale. Pacientul poate sa fie cuprins de 0 resernnare totala ~i se poate umple de 0 neincredere profunda in posibilitatea unei schimbari pozitive. Din angoasa de acest e~ec el se decide sa ramana la durerea deja cunoscuta. pentru cii 0 schimbare li se pare mai amenintatoare decat mentinerea in vechile lor bete~uguri psihice. conflicte agresive repetitive ~i aprige cu partenerul de viata.schimbarea aduce incertitudine ~i declan~eaza angoasa. sustinere ~i protectie). In cele din urma. Printre altele. . Ce se intampla deci cu un pacient prejudiciat narcisic de-a lungul unei analize de mai lunga durata. a renunta acum la toata hrana sufleteasca ce Ii fusese refuzata in copilarie i se pare 0 cerere monstruoasa. chiar in promiscuitate. cramponarea de vechea imagine a lumii. el trebuie deci sa se cramponeze de atitudinea sa autodestructi- va. El poate sa ~i foloseasca boala ~i ca pe 0 acuza impotriva tatalui ~imamei.

degeaba s-a irosit pe mine mancarea". dupa cum aces tea nu trebuie nici relativizate. 10cuI meu e la gunoi. Momentul dramatic a trecut. sa se simta luat m serios ~i partial sa se impace cu conceptia actuala despre sine. Nu este recomandabila mcercarea de a imblanzi sentimentele de inferioritate exprimate de pacient. "vreau sa fiu mereu 0 mama ideala pentru copilul meu"). nu mai apar expresii ca: "Sunt ultimul jeg. pacientul trebuie sa demonteze. de perceptia sa de- formata ~i de gandirea sa negativa in relatie cu propria persoana. de dispret sau de la~itate tremuratoare.2.128 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 129 pre una cu terapeutul sau .a perceput realitatea factuala a tulburarii sale. de Supraeul sau rigid. El poate acum sa i~i considere tulburarile ca manifestari de boala ~i sa ia distanta fata de evaluarile negative. Psihanalistul pune in evidenta consecintele ~i cerintele comportamentale ale unui astfel de ideal. $i din nou se mira ~i striga: "Cum Dumnezeu faceti asta?!" Analistul se intereseaza de istoria aparitiei acestui ideal ~i Ii arata pacientului cu claritate cat de importanta este ideeea de maretie. a mteles manifestarile consecutive secundare ale traumei sale bazale ~i a vazut efectele bolii sale psihice asupra vietH sale de acum? 5-a schimbat ceva din structura sa emotionala? Cred ca dal S-a schimbat culoarea de fond. Analistul exprima 0 recunoa~tere admirativa despre curajul pacientului de a cere de la sine 0 astfel de realizare supraomeneasca (de exemplu. El nu se mai invinovate~te pe sine pentru neajunsurile sale. de ura sa de sine. In loc de aceasta. aura emotiona1a m care este invaluita triiirea inferioritatii sale. ajungem la descrierea demontarii tulburiirilor (al doilea pas). respectiv a~teapta sa i se descrie idealuri pe care respectiva pacienta Ie leaga de acest precept. a retriiit istoria originii ei. Astfel el explica cat de dificila i se pare lui insu~i indeplinirea performantelor legate de aceasta. exclamatie: "Pacat"! A fost facut primul pas spre schimbare. prea aspru. Aceasta deoarece in cazul structurilor deficitare ale Sinelui pentru a vindeca prejudiciul nu este suficienta analiza trairii actuale ~i a incon~tientului. adica sa se dezvete activ de conceptul sau negativ despre sine. Pacientul trebuie sa resimta de la mceput mtreaga asp rime a devalorizarilor la care se supune pe sine msu~i. pacientul devine trist atunci cand vorbe~te despre punctele sale slabe. ~i poate ~i cat de necesar este sa opuna sentimentului sau de inferioritate 0 astfel de mareata idee (reco- . Daca vrea sa scape de tulburarea sa. Dupa ce au fost puse in evidenta tulburarile. Ea nu mai are acest accent de ru~ine ~i critica devalorizanta. printr-o contrareprezentare consolatoare. la cate comoditati ar trebui el sa renunte daca ~i-ar propune 0 asemenea cerinta. de ldealul Eului supradimensionat. Eficienta empatiei Abordand empatic materialul comunicat de pacient ~i acceptand nelimitat toate manifestarile vitale ale acestuia 11facern pe pacient sa se perceapa pe sine ca fiind important. de sentimentele sale de inferioritate. 1. Demontarea ldealului Eului supradimensionat __ ~~_I Inainte ca pacientul sa se impace cu propria lui mediocritate ~i sa poata renunta la pretentiile extrem de ridicate ale ldealui Eului sau. $i aici putem ajuta noi. El simte mila pentru copilul ce fusese odinioara. Enumerarea slabiciunilor sale nu mai sfar~e~te ca o citare a registrului de pedepse sau mustrarea adresata unui netrebnic. adica stabilirea faptelor (primul pas). Pacientul nu mai are fantasma ca se afla undeva in noroi sau gunoi. Acum domina mai degraba doliul ~i 0 lipsita de pretentii. el trebuie sa fie admirat pentru eforturile sale nemasurate ~i trebuie exprimata uimirea fata de aceste eforturi. oferindu-i 0 verificare a realitatii. ci regreta destinul care i-a sustras ni~te impulsuri de dezvoltare atat de importante. legata de acest ideal.2 Demontarea tulburarilor La mceputul acestui capitol (Terapia sentimentului deficitar al valorii proprii) a fost vorba despre a~a-zisul "proces trifazic" al unei psihoterapii eficiente. pentru echilibrarea precarei balante narcisice.

poate intra cu elin dialog. Omul Negru. El tine partea papu9ii 9i 0 i se pare 0 neru9inare sa ii spui a9a ceva unei fiinte omene9ti. A fi se transforma in a avea. astfel de lista ." Crearea distoniei in raport cu Eul Un pas absolut decisiv 9i eficient terapeutic in procesul de demontare de judecatilor negative despre sine rni se pare a fi crearea distoniei acestor judecati in raport cu Eu!. pitic rau. prin animale. oameni sau alte fiinte. El preia rolul agresorului. El obtine putina distanta fata de ea. incepe sa puna sub semnulintrebarii aceasta parte a Sinelui 9i sa 0 priveasca cu un ochi critic. structura psihica ce 11 condarnna. va rog. ii cer pacientului (care sta intr-un fotoliu) sa lucreze cu aceasta lista de autodemontare. El trebuie sa repete aceasta procedura 9i din cand in cand trebuie sa ridice 9i sa acutizeze tonul. Trebuie sa 11 facern sa recepteze aceste sentirnente degradante ca nefiind proprii lui. din cele pe care Ie folosesc pictorii pentru studiul rni9carilor corpului. Totu9i. pe un ton rastit. con de otel neted ca oglinda. Nu mai este slab. De indata ce autocondarnnarile sale destructive au capatat un chip. shnplu sa il ignore . M-am obi9nuit sa. b) Pacientul izbucne9te in lacrirni sau se intristeaza. Pacientul se identifica eu "slabiciunea" 9i "nimicnicia" lui. 1 . c) Pacientul nu se identifica cu papu9a de lernn (care 11 reprezinta). Cred ca m-am naseut ca sa pierd! Nici nu-mi pot imagina ca cineva poate iubi un om ca mine! Am 9tiut dintotdeauna ca nu fac doi bani! La mine nimic nu merge! Sunt prost! Trebuie sa irni eer scuze pentru ca exist! Ca femeie sunt un zero absolut! Sunt urata: fund gras 9i nas borcanat! Cu un prilej adecvat. el recunoa9te adesea ca a preluat rolul unui parinte sau unei alte persoane cu autoritate 9i a devenit purtator de cuvant al devalorizarilor enuntate de ace9tia. yeti putea respira lini9tita. In toate cele trei cazuri se ajunge la 0 confruntare intre pacient 9i 0 structura parpala a personalitatii sale. Un alt artificiu terapeutic consta in a~llasa pe pacient sa inventeze un personaj de desen animat. om urat 9i slabanog etc.ar putea suna astfel: Tot ce incep iese prost! . colectionez tot ceea ce spune negativ despre sine un pacient 9i sa alcatuiesc un soi de lista. Autocondarnnarea sa morala se transforma in compasiune fata de sine. Ce chip ati da acelei instante care va potope9te mereu cu judecati atat de negative?" Este foarte concludenta irnaginea la care recurge fiecare individ pentru a reprezenta acea parte a Sinelui. poate sa 11 ocarasca la randul sau sau poate pur ~. El devine con9tient de enormitatea acestor repro9uri 9i de forta lor nirnicitoare. Pacientul pricepe dintr-o data cat de grea 9i de dureroasa este povara pe care a trebuit sa 0 poarte pana acum. un fel de comedie. rezonabil: "lntr-o zi nu va mai trebui sa faceti toate acestea. de exemplu: vrajitoare. i9i pierde la9itatea aratata pana acum 9i vitupereaza cu voce clara 9i puternica impotriva fiintei inferioare din fata lui. dar putem ataca 0 serie de cognitii legate de el. Are loc 0 inversare afectiva.130 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 131 mandare dupa Kohut). pacientul poate lua distanta fata de acesta. ci cu instanta din afara persoanei sale.care contine 9i formulele interne care tin de aceasta . menit sa reprezinte instanta devalorizanta din propriul sau interior: "Irnaginap-va. In apres coup. Nu putem ataca direct un sentiment deficitar al valori proprii. el are 0 slabiciune. in confruntare. El 0 consoleaza pe pacienta 9i ii spune.. Legat de acest exercitiu am observat trei reacpi diferite: a) Pacientul devine din ce in ce mai manios 9i uneori pregeta chiar sa continue cu invectivele. ne vom gandi chiar de astazi ince privinte v-ati putea relaxa chiar de acum. ca trebuie sa va exprimati sentirnentele 9i problemele intr-un film de anima tie. invectivele pe care elle arunca asupra sie insu9i. Am 0 papU9a mobila de lernn. II rag pe pacient sa-i adreseze acestei papu9i. ci mai degraba provocate din exterior.

sub privirile atente ale altuia.3 Construirea structurilor narcisice A9a cum am relatat deja in alta parte. de care se spargeau toate strigatele mute de ajutor ale copilului. ca el sa fie reflectat 9i perceput in transferul analitic. nu il critica. saluta zgomotos cele mai mici progrese. De aceea trebuie sa ii atragem atentia asupra acestui comportament 9i sa ii prescriem cateva zile de autoobservatie ("Fiti atent cand. face 9i desface. Autoagresiunea poate deveni acum agresiune care 11despovareaza pe pacient. devenita deja obi9nuinta. dar trebuie sa ne servim totu9i de aceasta metoda terapeutidi propagata in mare stil de Watzlawick. 1. El nu interpreteaza ceea ce aude. anume la persoanele primare de relatie. Aici pledez pentru masuri tipice terapiei comportamentaIe. Analistul cauta sa 11inteleaga pe pacient 9i sa Ii comunice intelegerea sa. Acestea nu au nici un efect catharctic. in spatele conului de otel 0 mama lipsita de afectiune. Distantarea de autoevaluiiriIe negative Analistul ca "mama mai bunii" Un om cu un simt tulburat al propriei valori nu poate decat rareori sa ridice de la ochi ochelarii prafuiti prin care se uita la sine insu9i. Analistul ca mama mai buna furnizeaza aici ceva care trebuie sa-i fi lipsit cu stringenta copilului in zorii vietii sale: perceperea propriei persoane 9i ecoul empatic a ceea ce el spune.sa-9i opreasca monoloagele interioare negative. Pacientul realizeaza ca persoanele 9i situapile din copilaria sa au provocat sentimentul deficitar al valorii proprii.eel putin in afara analizei . daca exista motive bune 9i plauzibile de a considera 0 stare de lucruri dintr-un unghi de vedere cu totul nou. ci imping 9i mai departe sentimentul sau de inferioritate. unde 9i cat de des va dati note proaste!"). productiv 9i degrevant pentru pacient. Elaborarea 9i punerile in scena repetate ale acestei tematici conduc adesea . persoana respectiva nu mai este deloc con9tienta de ceea ce face cu sine. In spatele lui Omului Negru care raspande9te teama 9i intuneric (acest Kohlenklau era un personaj din propaganda celui de-al treilea Reich pentru economia de energie) apare dintr-o data propriul tata. Corectarea perceptiei pi gandirii printr-un nou punct de vedere te evnimente minore sunt interpretate ca 9i cum ar confirma inca 0 data nevolnicia propriei persoane. Analistul descopera ceea ce este demn de iubit la pacient 9i subliniaza aceste lucruri. De regula insa.totu9i nu intotdeauna -la originea intregii nenorociri. Autodemontarea sa zilnica. Pacientului trebuie sa i se deao tema 9i sa invete .132 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 1 33 In consecinta: atribuirile sale negative devin treptat ego-distone. Trebuie sa ne servim ell parcimonie. poate transforma vina in destin 9i nevrednicia in valoare. cu ce ocazie. aspra 9i inaccesibil de plata. Toate acestea dupa motto-ul: nu ne marcheaza lucrurile ca atare. noua interpretare a unei situatii poate lumina intunecimea unei experiente. fantasme 9i planuri 9i prezinta acea "stralucire din ochii mamei" (Kohut) care ii anunta pacientului ca este binevenit 9i este OK. E1reactioneaza cu acceptare voioasa la (aproape) toate manifestarile vitale ale pacientului.din aceasta cauza mul- Kohut a prezentat intr-un mod foarte impresionant cat de important este pentru un Sine deficitar. Sentimentul de nevrednicie a propriei persoane il invaluie ca un zgomot de fond mereu prezent. El incearca sa faca sa se vada ta- . se manifesta prin monoloage descurajante 9i repro9uri interne devalorizante la adresa Eului sau . ii suspenda pasivitatea 9i Ii ridica nivelul energetic general. ci prive9te aceste lucruri din toate partile 9i ii spune pacientului ceea ce a "vazut". noile ganduri. ci felul in care Ie vedem. nereflectat. In plus ii punem in evidenta cat de paralizant trebuie sa actioneze asupra starii sale de spirit acest curent de durata de autoevaluari negative. nu 11corecteaza. El poate sa i9i preschimbe autoacuzatiile in acuzatii 9i sa recunoasca faptul ca autocondamnarile sale nu sunt altceva decat acuze aduse altora. care s-au transformat in autoinvinuiri.2.

ca un om sanatos. sa ii spunem ce bomboana am primit chiar acum drept rasplata pentru curiozitatea noastra ~tiintifica. pacientii etaleaza ill fata noastra 0 epoca istorica. calatorii ~i carti. Divanul ca lac de joacii Incurajam pacientul sa illvinga angoasele ill momentul de aici ~i acum al analizei ~i sa vorbeasca despre lucruri pe care pana acum nu avea illcredere sa Ie spuna. sugestii interesante ~i informatii despre filme. semnificative existential decat ill intimitatea tacuta a spatiului analitic? Avem privilegiul de a trai nefalsificat. respectiv sa-~i verifice critic cele spuse. dincolo de toate neajunsurile nevrozei sale. diferite drame umane ~i de a ne lasa impresionati de un prim zambet. dar de care nu ~tiau nimic. sa elaboreze scopuri de viata ~i sa dea curs unor porniri esentiale. anali~tii. 0 botanista mi-a povestit despre pasiunea ei pentru ferigi ~i m-a introdus ill misterele acestei specii de plante). cu mediul chefliu al unei familii de conditie joasa. Persoanele in cauza sunt atunci in cele mai multe cazuri absolut surprinse ~iuimite de faptul ca aduc ill lume ceva mi~cator ~i interesant ~i. El sustine 0 continua disponibilitate pentru dialog. participarea plina de interes pe care ne-o declan~eaza. Suntep foarte receptiv din punct de vedere emoponal ~i emanati in jur 0 caldura placuta. Uneori ne irita un gest. uimite de faptul ca pot darui ceva unui alt om. anume de a-i spune "cine sunt eu cu adevarat!" Consider ca este legitim ~i corect sa ii oferim pacientului definitii ale persoanei sale. Sa Ie multumim pentru darurile pe care ni Ie fac ill treacat. sa-~i sustina propriile sentimente ~i adevarullor. fara sa Ie percepem intotdeauna prea claro Pacientii ne lasa uneori sa privim ill orizontul unei profesii necunoscute (de exemplu. Ei i~i desfa~oara in fata noastra modullor de a fi ~i structura. cu membrii unei secte). tara intentie. prin felullor de a fi. Aceasta experienta spore~te automat importanta persoanei lor .care deja este de mult acolo. Ne acorda illcrederea lor. sa faca asocia- . aduc bucurie. Aici pacientul are voie sa fantasmeze ~i sa nutreasca planuri. sa-~i exprime 0 opinie proprie. Participam la aceasta aventura a lor fara sa ne punem pe noi ill~ine ill pericol ~i fara ne facem vinovap. ne dau. Unde am gasi altminteri 0 deschidere atat de mare. El este illdemnat sa se arate a~a cum este. expozipi. sa spuna: "Sunt sigur ca dispuneti de 0 paleta foarte bogata de sentimente puternice. cu barfa unui ora~el. Ei traiesc aspecte pe care noi nu Ie putem trai. Sunt de parere ca tocmai ill astfel de momente trebuie sa Ii dam pacientului un feedback ~i sa Ii comunicam bucuria ~i emopa. ar trebui sa Ie fim recunoscatori pacientilor no~tri mai mult decM pana acum. El u ajuta pe pacient sa gaseasca valori proprii. In ciuda numeroaselor dificultap relaponale ~i e~ecuri de care v-ap lovit pana acum. 0 expresie mimica. a caror existenta trebuie sa fie acum recunoscuta fara umbra de illdoiala. suntep ill adancuI inimii dvs. din cauza limitarii noastre personale. din lipsa de talent sau de curaj civil. la prima mana. dupa un ~uvoi de lacrimi de disperare. nu judecati globale.134 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 135 lentele pacientului care pana atunci ramasesera latente ~iuillcurajeaza sa Ie valorifice. piese de teatru. ci exprimari decise asupra calitatilor sale. El ar putea. $i elindepline~te 0 dorinta exprimata adesea de pacient. ~tiind foarte bine ca pacientul ar putea sa-i interpreteze tacerea ca pe 0 respingere (Kohut). Inca ~i mai de ajutor mi se pare atunci cand terapeutulii arata pacientului care sunt posibilitatile sale de dezvoltare sau cand schiteaza 0 imagine a modului cum pacientul ar putea fi illtr-o zi exact a~a cum 11 vede el. sa 11 contrazica pe analist. ~i noi putern invata ceva important despre "stofa din care sunt facup oamenii". 0 persoana draguta cu oamenii. uneori recuno~tinta ~i iubirea lor ~i ne investesc cu 0 importanta (trecatoare) care ne ridica mult deasupra tuturor celorlalte persoane din cercul cuno~tintelor lor. $i uneori ne fac sa zambim ~i ne amuzam copios. alti pacienti lmi fac cuno~tinta cu grupuri de oameni (de exemplu. un episod din viata lor pe care 11 relateaza palpitant. unde se mai pot vedea atat de multe sentimente profunde. de exemplu. aproape ru~inat." Analistul In calitate de persoana care a prim it un dar Noi.

fie ~i pentru scurt timp . devine total confuz ~i devine angoasat. ca pacienti. Intotdeauna cand un pilon important de sustinere al acestui edificiu se darama din cauza unor crize interne sau a unor circumstante de viata externe ~i persoana respeetiva pierde astfel un punet fix. Acele lovituri . cu cat orienta rea sa in lume este mai ~tearsa ~i cu cat este mai slaba identitatea sa de rol sexual. deci con~tinta sigura de a fi un barbat sau 0 femeie (conceptul de sine).136 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 137 tii traznite. De~i nu sunt in favoarea ambipilor terapeutice. precum ~i ideea asupra lumii. carora Ie este dedicat ~i identitatea sa de rol sexual. posesoare a unei credinte ferme in victoria socialismului. Trei exemple: Un student la teologie este inrolat in armata. (Se intelege insa de la sine ca 0 incurajam pe 0 pacienta sa accepte 0 relatie numai atunci cand 0 consideram capabila ~i matura pentru acest pas.) 2. petele inferioritatii. drept false ~i fara valoare. adica expusa unor zdruncinari. pentru prima data in viata. dintr-o data. pe noi ne intereseaza desigur deosebit de mult acele persoane (cazurile I ~i II) care vin la noi. Ulterior se descopera in analiza ca el se afla in cautarea tatalui sau (a crescut fara tata) ~i ca se ruga unui Super-tata. intra intr-o profunda criza de identitate. de identitatea sa de rol sexual. orientarea in lume ~i sensul vietii. cu cat este mai labila directia spre care tind eforturile sale. Grozaviile razboiului prin care trece ii trezesc ~i ii alimenteaza indoiala referitoare la existenta lui Dumnezeu. Un tanar este martor in metrou la urmatoarea scena: un copil 0 intreabii pe mama lui. De identitatea unui om tine ~i conceptul de sine in relatie cu profesia. care ii dadea sens. se poate ajunge la depresie. "Identitatea" poate fi descrisa ca 0 cunoa~tere afeetiva. ca 0 autodefinitie care ramane constanta In linii mari. ca un sentiment despre particularitatea proprie care ramane aceea~i in spatiu ~i timp ~i despre un nucleu al Eului care nu se schimba. Terapeutul 11 invita pe pacient sa admita ~i sa incerce ceea ce nu mai exersase pana acum. Tanarul. Identitatea unei persoane este desigur cu atat mai periclitata. cu cat valorile sale centrale sunt mai oscilante. dincolo de toate schimbarile din istoria de viata. cred ca in cazul unui om care are de luptat cu sentimente de insuficienta sau care nu a fost niciodata indragostit cu adevarat sau care nu a avut 0 relatie fericita . ~i totul sub deviza: "Acesta e~ti tu! ~i fiecare pas mic sau neindemanatic in procesul tau de desfa~urare este ok din principiu . in forul sau cel mai intim. Dupa caderea comunismului in Republica Democrata Germana. Identitatea zdruncinata zdrucinare durabila a identitatii unui om poate duce la o imbolnavire depresiva. cu zdrucinarea sentimentului valorii personale. aratand spre un om cu parullung: "Mami. membra de partid. din cauza unei identitati inca nesigure. ferm ancorata. Iubirea poate duce la un mare salt narcisic ~i ea poate spata. idealizat in persoana lui Dumnezeu. 0 profesoara foarte angajata profesional ~i politic. despre cine suntem ~i ce vrem. care fusese mereu nesigur. apoi capata stari de depersonalizare ~i devine in cele din urma depresiv.ambitia noastra deosebita ar trebui sa fie aceea de a-i dezvolta capacitatea de a avea 0 relatie atat de mult incat el sa indrazneasca sa se aventureze intr-un parteneriat. valorile sale centrale. planullui de viata. sa triiiasca noi impulsuri ~i sa joace in mintea lui situatii in care ar dori sa se afle sau trebuie sa se afle in curand. In calitate de anal~ti. dat fiind ca toate lucrurile penru care luptase ~i muncise treceau acum. la care cauta protectie ~i sprijin. EI cade intr-o criza. care ramane identic cu sine. cu cat imaginea pe care o are despre sine este mai nesigura. eel care se pune pe sine la indoiala in cel mai intim nucleu al fiintei sale sau eel care este pus sub semnul intrebarii din cauza unor evenimente externe i~i pierd pamantul de sub picioare. tendintele sale nu- o cleare." Incurajarea relafiilor parteneriale Nimic nu intare~te sentimentul valorii proprii unui om mai mult decat 0 declaratie de dragoste venita de pe buzele alesuluil alesei. este barbat sau femeie?"..

rezulta componentele Sinelui pana atunci nefixat. care a fost lasat singur. Pacientul descopera cu 0 anumita uimire ca istoria suferintei sale nu este numai un motiv de tristete. Adesea.3 Cuvant de ordine: travaliu de integrare Orice psihanaliza reu~ita este in mod automat 0 contributie la integrarea unui Sine pana atunci insuficient consolidat. din ceata anilor traiti pana atunci se desprinde un om absolut concret. datele pline de stralucire ~i pe cele mai lipsite de glorie din viata unor membri ai clanului.1 Cuvant de ordine: vis Din elaborarea viselor. de a discuta cu acestea ~i de a asculta miturile familiale. care s-a aparat ~i care a luat masuri de protectie pentru a putea exista mai departe. intr-o anumita situatie istorica ~i culturala.mai ales cu cele mai in varsta dintre ele. tatal tau a fost un jucator de tenis bun ~i cautat!/f) 2.\ tatea de aparitie a unor depresii viitoare). daca este redus ~i supus fortei conducatoare a Eului. Ceea ce putem face este sa fixam 0 identitate labila ahH de mult indH ea sa faca fata mai bine vicisitudinilor care ar putea aparea ill viitor in viata (astfel se diminueaza ~i probabili.138 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 139 ale destinului care vin din exterior ~i se indreapta asupra pilonilor de sustinere. 2. asupra nucleului Eului unui om sanatos (cazul III) nu putem nici sa Ie impiedicam ~i nici sa Ie anulam. Dintr-o data. el da peste noutati surprinzatoare ~i pozitive. 2. veri ~i veri~oare. El dobande~te identitatea unui artist al supravietuirii. chiar daca persoana respectiva este trista ~i de fapt tocmai pentru ca este trista.4 Cuvant de ordine: arbore genealogic In afara de biografia absolut personala. El se poate identifica cu acel copil ne-iubit ~i neillteles de odinioara. despre bunici. atunci toti ace~ti pa~i spre vindecare conduc ~i la 0 illtarire a Eului ~i la 0 stabilizare a Sinelui ~i propriei identitati. daca sunt inliiturate tendintele nevrotice (trebuinte inautentice ~i satisfactii substitutive). .1.1 Identitatea zdruncinatii ~i terapia ei Am descris aceasta posibilitate terapeutica ill capitolul despre Sinele fals ~i 11illdrum pe cititor spre locul respectiv. daca angoasa este demontata. adica din gasirea acelor parp ale Sinelui care sunt incifrate simbolic sau care apar deschis la lumina zilei. ci ilustreaza ~i devenirea sa. intr-o patrie ~i un popor. de exemplu. Atunci el este pus in fata necesitatii de a lua contact cu rudele care mai traiesc . Cuvant de ordine: istoria de viata Elaborarea in analiza ~i acceptarea plina de intelegere a propriei biografii. 2. ~i daca are noroe. unchi ~i matu~i. individuala. cu aceasta ocazie el afla ~i amanunte interesante din istoria vietii parintilor sai. daca este imblanzit un Supraeu prea strict. el este cuprins illtr-o retea de relatii ~i illtr-o multitudine de destine care i-au influentat mai mult sau mai putin devenirea. EI se simte ca un membru illtr-un lant generational.1. Daca. "Sunt omul care a suferit ~i a sperat.1. Poate fi foarte fertil sa il facem pe pacient sa se intereseze de arborele sau genealogic ~i sa 11trimitem ill cautarea propriilor radacini. ~i poate ~i iubire. Punerea pe tapet ~i redescoperirea trecutului ofera contrast ~iculoare imaginii propriei persoane. este descoperit un potential arhaic ~i clivat. care a trecut prin lipsuri ~inedreptati. fiecare om este prins intr-o istorie familiala.1. care Ii creeaza posibiltitea de a se identifica cu parintele respectiv (0 matu~a: "Inainte de a se casatori. ale carui suferinte creeaza posibilitatea unei noi identitati care trebuie fundamentata. care a fost 10vit ~i care nu a fost illteles. 2. despre prietenii ~i cunoscupi familiei ~i despre oamenii din veciniitate. poate resimti mila. 0 pune pe aceasta ill contact cu originile sale ~i 0 ajuta sa se accepte pe sine ~i sa considere ca individualitatea ei este ceva acceptabil.1./f Astfel pacientul poate dezvolta chiar sentimente de mandrie legate de capacitatile sale de supravietuire. daca sunt con~tientizate mecanismele de aparare patogene ~i prin aceasta sunt demontate. Atunci cand vorbim cu pacientul despre tata ~i mama.

atunci cand poate ghici presupuse asemanari de gandire. adesea supralicitata ~i suprauzata de terapia comportamentala. Terapeutul admira. judecatile de evaluare asupra cotidianului. pe care I-a respectat ~ipe care s-a straduit sa il emuleze. in calitate de repere ale persoanei sale. dorinte neluate in seama. Aici se construiesc valorile sau telurile zdruncinate ~i ele sunt folosite pentru construir:ea propriei substante. integritatea unui pacient. terapeutul poate percepe unele farmece fizice deosebite ale pacientului sau (maini deosebit de frumoase. ~i pot fi folosite in calitate de componente ale nucleului Sinelui sau. Deficiente ale capacitatii de adaptare ~i lipsa chefului de schimbare tin uneori de 0 mare profunzime a legaturilor ~i dependentelor. care 11 face capabil de matemaj. Ei nu pot numi anumite configuratii emotionale difuze sau Ie . pe care acesta ar dori sa Ie delimiteze de imaginea sa de sine. El poate recepta tdsaturi psihologice ale pacientului care nu merita sa fie trecute cu vederea ca fiind ceva de la sine inteles. Unele dintre particularitaple comportamentale ~i dintre trasaturile de personalitate dispretuite de pacient. Astfel. sau trasaturi de caracter considerate neinsemnate ~i apoi pentru a Ie aduce in centrul atentiei . felul sau de a fi amabil ~i empatic. 0 voce sonora. un caz fericit care trebuie folosit ~i aprofundat. care il face sa nu renunte la incercarea de a se face sanatos. care salutau plin de bucurie ~i cel mai mic graunte din metalul pretios. dispretuite. dintr-un nou punct de vedere. informare Terapeutul ~i pacientul fac eforturi pentru a descoperi talente ale pacientului care pana atunci fusesera lasate balta. in calitate de elemente negative. care a insemnat mult pentru el 0 scurtii perioadii. Aici invatarea dupa model.140 Dietmar Stiemerling 10 abordiiri psihoterapeutice ale depresiei 141 Uneori pacientul i~i aminte~te ~i de un om din cercul indepiirtat de persoane din copiliiria sa. capata dintr-o data calitati pozitive. sport. Nu cred ca la ace~ti pacienti acesta este un efect perturbator pentru terapie. gradinarit sau altele ca acestea. calitatile sale de tata/mama. definire. 2.6 Descoperire. 2. cai de rezolvare ~iintorsaturi fericite ale soartei. stralucitor ~i bogat. partea sa feminina.1.acesta se afla inca 0 data intr-o faza de impregnare sensibila -. care au legatura cu problemele actuale ale pacientului. conflicte. in ciuda imbatranirii premature) ~i Ie poate aduce mereu in fata ochilor pacientului. domiciliu). o directie de gust sau un interes special pentru muzica.cum faceau cautatorii de aur. In acest caz analistul ar trebui sa foloseasca impresia pe care 0 lasa asupra pacientului . pictura.5 Cuvant de ordine: analistul ca imagine conducatoare Este foarte la indemana ca un pacient nesigur in ceea ce prive~te identitatea sa sa ia drept model pe analistul sau. care mentin persoana respectiva intr-o fidelitate ca un juramant nibelungic pentru 0 alegere facuta odinioara (partener. simtire ~i inclinatii sau atunci cand pacientul se molipse~te de anumite obiceiuri de viata observabile ale terapeutului: stilul de amenajare a cabinetului. caracterullui autentic prietenos in relatia cu ceilalti.1. un hobby manifestat vizibil. persistenta combativa cu care se opune vicisitudinilor istoriei sale de viata. un mers plin de farmec. ci este. loc de munca. par matasos. dimpotriva. nu este ceva care de fapt nu ar trebui sa se intample. in spatele unei precaritiiti emotionale acuzate de pacient se poate ascunde un simt deosebit de pronuntat pentru nuantele emotionale subtile ale felului de a se exprima al semenilor ~i 0 sensibilitate fina pentru continutul de semnificatii dureroase ~i pentru profunzimile vietii umane. un ras plin de viata. In spatele tendintei de a se dezarma rapid ~i de a abandona lupta putem gasi eventual un simt deosebit de pronuntat al dreptatii. delimitare. Astfel. de exemplu. Aici pledez pentru 0 suspendare partiala a abstinentei. ~i ar trebui sa relateze din propria sa viata episoade. de exemplu. felul de a se imbraca. El poate sa descopere umorul fin al pacientului. Oamenii care nu sunt siguri de identitatea lor ~i nu rareori pun cunoscuta intrebare: "Cine sunt eu de fapt?" dispun uneori de capacitati afective ~i domenii ale tdirii care se afla inca in pragul autoperceptiei. i~i are justificarea sa.

eel in cauza pierde atunci adesea interesul fata de tot ceea ce il inconjoara. Daca vreti contact sexual de 2-3 ori pe saptamana. atunci pacientul experimenteaza 0 mare bogatie a imaginii Sinelui sau. 1975). care se aflau in jurulleaganului sau care Ie-au acompaniat traseul de viata in primii 3-4 ani. Lumea din jur i~i pierde culorile. Acest lucru creeaza un sentiment de protectie ~i umple cu semnificatie persoana proprie. daca ~i partenerul crede ca este ok.uta. Ia na~tere 0 situatie de parasire interioara. Preluarea necritica a unor pareri ~i corul anumitor maxime ~i reguli de viata dubioase subliniaza vocea slaba. Intotdeauna cand ei se simt nesiguri sau incurcati pentru cd.." 3. Unii pacienti se cramponeaza de "se": "Asta se simte a~a.autorul) formeaza baza sentimentului de a fi legat in reteaua cuprinzatoare a relatiilor umane. 1975).ca ~i imaginea inca ~tearsa a unui diaproiector care trebuie sa mai fie instalat.persoana lor nu indepline~te valorile imperative harazite de semenii lor ("Trebuie sa fii a~a ~i a~a!"). care le-a fost transferata dinafara. "Nu mai exista nimic. intrucatva "gradina zoologica interioara umana" alcatuita din imaginile mamei ~i tatalui. la felul in care simt ~i ceea ce este placut pentru ei din punct de vedere emotional. este la fel de normal ca ~i a avea chef de sex zilnic. deoarece este un tezaur al istoriei lor de viata. de articole din reviste. Omul nostru . unchilor ~i matu~ilor. Pierderea acestei protectii primare fundamentate in copilarie este insotita de trairi foarte chinuitoare. cei mai multi indivizi poseda una deosebit de valoroasa.. interioara a propriilor lor sentimente ~i dorinte autentice. de sentimente de gol. fratilor.. ce am mai putea dori. . 1975) Imaginile persoanelor de relatie timpurii sunt legate de factori afectivi puternici ~i il insotesc pe respectivul toata viata. facand perceptibile muntii ~i vaile peisajului psihic ~i dfuldu-Ie nume corecte. nimicnicie ~i lipsa de sens a existentei. Stabilirea identitatii inseamna printre altele ~i realizarea in terapie a unui travaliu de delimitare. Ei sunt livrati fortei sugestive a acestor citribuiri ~i definitii straine. dupa ce am mai putea tanji?" (Kernberg. Situafia de paras ire intern a Printre numeroasele lor amintiri. surorilor ~i altor fiinte prietenoase. Dvs. "in care Sinele ~i-a pierdut obiectele interioare.142 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 143 dau un nume fals.0 astfel de lume de reprezentante integrata (ansablul persoanelor de relatie interiorizate . 0 cre~tere a cunoa~terii de sine ~i astfel noi piloni de sustinere pentru identitatea sa . respectiv a fost parasit de ele" (Kernberg. analistul trebuie sa intervina ~i sa Ie dea curaj pentru a arunca peste bord aceste pretentii ~i a pleca urechea la ceea ce ei doresc cu adevarat. Aceste engrame. Pentru a Ie facilita pacientilor optiunea pentru propria lor fiinta sunt necesare uneori ~iinformatii despre "natura omului" (desigur ca sunt con~tient de gradul inalt in care depind afirmatiile despre oameni de timpul ~i cultura in care apar ~i de cat de mult depind ele ~i de sistemul de valori al analistului). puteti decide cat de des se intampla ceva. insotitorii sunt mereu cu el ~i ii dau con~tiinta de a fi parte a unui intreg cuprinzator. adica 0 frecventa normaIa pentru a avea chef de sex. se numesc in limbajul de specialitate al psihanalizei "obiecte interne" sau "reprezentante de obiect". Dar se poate intampla ca persoanele de relatie interiorizate ale unui om intre timp devenit adult sa fie insuficient ancorate in matricea memoriei sale ~i sa se estompeze cu timpul. care dau vietii un sens . cum sunt cele emise de horoscop. Este yorba despre ansamblul interiorizat al persoanelor de relatie primara. ~ Un pacient nesigur de identitatea sa trebuie sa invete sa se delimiteze de semenii sM ~i de lumea valorilor acestora. De exemplu: "Nu exista sexualitate normala. de spoturile de televiziune ~i de a~a-zi~ii psihologi profani. aceste informatii speciale inmagazinate in creierul omenesc. EI nu este niciodata singur. ce am mai putea cd.. Aici este pe deplin valabila stravechea deviza: "Fii tu insuti!". Unele parti ale vietii lor psihice sunt neclare . Atunci cand terapia reu~e~te sa puna in vedere cu claritate "obiectul proiectorului". se face a~a ~i a~a!" Ei se lasa ingraditi de 0 pseudocunoa~tere incapatanata. " (Kernberg.

vag conturata. abuzand de alcool sau incercand si evadeze prin cautatea permanenta a unor satisfactii pulsionale de natura sexuala. In exterior ei sunt prezenti fizic. agresiva sau orala. Pacientii de mai tarziu se pliing adesea de faptul di aproape ca nu mai au nici 0 amintire din copilarie. este suparat. precipitandu-se in diferite activitati sau angajandu-se febril in contacte sociale. care nu sunt dramatice ~i zgomotoase. Lor li se pare ca au trecut prin primii ani ai copilariei ca printr-o ceata. este posibil sa gasim 0 persoana din prima sau a doua copilarie care pana acum a fost prea putin luata in seama. 3.1. Pedeapsa interioara aspra pe care le-o impune Supraeul consta in invinuirea implicita ca ei nici nu mai merita sa fie iubiti ~i apreciati ~i de aceea sunt condamnati sa ramana singuri!" (Kernberg. sunt ascultatori din automatism. Ie va privi din toate punctele de vedere ~i Ie va aprofunda. Ace~tia sunt dedicati in mod special altor oameni. conferindu-I 0 anume plasticitate. Analistul subliniaza marea valoare a anumitor secven- . se pastreaza cunoa~terea acestei stari de pericol. asimptomatice. Pe de alta parte. traumatizare persistenta a copilului prin amenintare ~i retragerea satisfactiei. drogandu-se. In preistoria oamenilor care prezinta tulburarea descrisa gasim sau banuim de regula 0 dezamagire foarte timpurie in ceea ce prive~te obiectul iubirii (mama) ~i ca urmare 0 retragere in propria interioritate. Kernberg (1975) este de parere ca pacientii'prezentati mai sus "sufera de sentimente de culpabilitate incon~tiente ~i de golirea trairii lor subiective. pentru a afla cat se poate de multe informatii despre ea. Dar ~i in perioadele sanatoase. pacientul ~i terapeurtul pot desavar~i imaginea respectiva. dar colorata afectiv pozitiv. Exista oameni a caror modalitate de traire pe termen lung este chiar acest sentiment surd de gol. due intrucatva 0 viata dubla. Dependenti de afectiunea ~i iubirea acestora. ca un soi de fundal sonor surd. In aceste cazuri. Dar intotdeauna cand celalalt se indeparteaza. intr-o departare palida. ei se simt intrucatva bine numai atata timp cat sunt sustinuti de caldura nutritiva a unui partener. ci au un caracter imperativ-invaziv fara cuvinte. Pe acestea ei Ie percep doar superficial sau chiar sub forma unor distrageri perturbatoare . Prin asociatii libere ~i fantasme. aceasta culmineaza intr-o depresie. daca nu i se furnizeaza curand ajutor. abordare epuizanta din partea unei marne infometate de afectiune. i~i limiteaza afectiunea. ~i. ajutorul nostru ar putea consta din stabilizarea vechilor persoane de relatie. De exemplu.1975). acoperita cu mari eforturi. adaptati ~i au reactii adecvate. sau a persoanelor de relatie gasite de curand. pe care ~i I-au creat singuri. atunci izbucne~te din nou vechea "situatie de parasire interioara". Psihoterapia situatiilor de paras ire interioara Sa abordam chiar varianta descrisa de Kernberg: in primul rand aici este yorba despre imblanzirea Supraeului aspru ~i evitarea autocondamnarii. ramase palide. Copiii respectivi se ghemuiesc in lumea fanteziei lor.144 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 145 prive~te nimicul in ochi ~i iese din toate legiiturile care dau sens: groaza fara de sunete. Dat fiind ca pacientul duce lipsa de obiecte interioare de incredere ~i bine ancorate. persoanele de relatie primare sunt insuficient ancorate ca engrame. oferte disproportionat de mari de afectiune ~i incercarea de incorporare. se retrage. Altii incearca sa se stabilizeze printr-o relatie parteriala. dar in realitate ei traiesc in paradisullor imaginar de idei ~i imagini. dar mereu la panda. in calitate de manifestari ale unor atacuri constante din partea Supraeului asupra Sinelui.de aceea nu vor lasa in urma lor decat 0 amintire slaba. pacientul i~i va reactiva trairile legate de acest om. Persoana respectiva trebuie sa invete sa se resimta pe sine mai putin pasibila de pedeapsa ~i sa inceteze sa se impovareze pe sine cu vinovatii ~i sa se pedepseasca. sentimente apocaliptice. Obiectele ~i persoanele din lumea care ii inconjoara cad undeva in spate. de care incearca mereu sa scape. Ie lipse~te verosimilitatea ~i vivacitatea. Dezamagirile timpurii legate de obiectul iubirii apar in caz de: cople~ire cu stimuli.

Acest scop este realizat prin urmatoarele strategii de aparare: Fantasme ~i sentimente delirante de grandoare. care functioneaza fara sentimente de culpabilitate ~i autoagresiune. constelarea unor situatii parteneriale ?i de viata dramatice ?i excitante. daca el nu astupa prin diferite masuri de apar rare ?i compensare "gaura" din structura Sinelui sau. Nimic nu umple mai bine un suflet de om ?i nimic nu-l protejeaza mai bine impotriva groazei nimicului decat credinta intr-un Dumnezeu bun "care ma iube?te?i care este mereu alaturi de mine". Considerati-o pe ea drept mama dvs. Ernie. El descrie oameni in partea a doua a varstei mijlocii "atunci . "Mama dvs. ?i care vorbe?te atat de des prietenos cu dvs. Lassie. actiuni criminale ~i multe altele. Indeosebi lipsa valorilor ?i deficitul de con?tiinta a existentei idealurilor fixatoare sunt cele care pot sustrage cursului unei existente speranta intr-o viata cu sens. omul cu tulburare narcisica are la baza un sentiment depresiv de fundal al vietii. adica 0 lipsa a sentimentului puterii ?i valorii proprii.146 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 147 te interactionale care au avut loc in copilarie intre pacient ?i aceasta persoana ?i ii comunica pacientului uimit dH de mare a fost importanta pe care ele au avut-o. dar mama pe care 0 cunoa?teti din visele dvs. de tendinte nucleare. sau respectivul este intr-o pauza din cauza epuizarii. sau ele nu pot fi practicate din lipsa unor prilejuri potrivite. de fapt. care poate deveni pentru totdeauna un insotitor interior sigur al pacientului. in forma incon?tientului colectiv. Michey Mouse. adictii ~i perversiuni de toate felurile. exaltari submaniace ~i hipervitalitate excitata. dat fiind ca. ca de o febra latenta. Superman). in masura in care apar in ele figuri arhetipale. pentru a goni din con~tiinta acest sentiment de baza. comoara pe care acum nu are decat sa o ridice. va iube?te. In locul unor oameni reali pot aparea vicariant ?i fantasme din cartile de pove?ti sau serialele de televiziune (Heidi. Pe aceasta cale se ridica din apele cristelnitei 0 figura materna sau paterna atragatoare. atunci el este cople~it. de vechea groaza neclarii a unei vieti prafuite ~i fara sens. De fiecare data cand ameninta 0 situatie interioara de paras ire. $tim astazi cii un deficit narcisic. pacientul poate sa i?i aminteasca de scumpii lui tovarii?i din copiliirie ?isa intre intr-un dialog interior cu ei. de idealuri ?i reprezentante stabile ale obiectului poate provoca la purtatorullui un sentiment de gol ?i 0 triiire invaziva a lipsei de sens a vietii. "Bunul Dumnezeu ca obiect interior" este una dintre cele mai grandioase inventii ale speciei umane. De indata ce eficienta acestor manevre defensive scade din motive exterioare. o 4. Materialul pentru obiectele interne mai poate fi creat ?i din vise. spune analistul. intr-o anumita masura intreaga umanitate . schimbari frecvente de partener ~i sexualizare. Kohut a ariitat cum deficitul substantial de impulsuri de importanta centrala poate duce la 0 "depresie goala". presupunand ca pacientul a avut in copilarie 0 puternicii relatie afectiva cu acest personaj. dupa parerea mea. De aceea el construie?te structuri defensive secundare a caror sarcina este de a acoperi defectul primar al Sinelui.aceasta i-a lasat 0 comoara pretioasa. "nu v-a iubit niciodata ?i de aceea v-a neglijat. adevarata!" alta posibilitate de a proteja un om impotriva situatiei de parasire interioara este reprezentata de trezirea sentimentelor sale religioase (presupunand ca a avut vreodata astfel de sentimente). Sinele "gol" ~i afinitatea sa eu sentimentul depresiv de baza al vietii Expresia "Sine gol" trebuie inteleasa ca 0 metafora ?i circumscrie fenomenul conform caruia substructurile Sinelui au o pregnanta redusa. ci ca in jurulleaganului sau a stat ?i 0 serie intreaga de stramo?i. activitate febrila. pentru dezvoltarea ?i buna lui stare. reverii diurne excesive. reala". Sinele deficitar (care nu este psihotic) este mereu amenintat de pericolul de a aluneca intr-o depresie. care il impinge sa preia noi sarcini urgente ?i stresante. Pacientului i se pune atunci in evidenta cii el poseda rude nu numai ca urmare a descendentei sale dintr-o anumita pereche de parinti.

existente in germene. 1977). vindecare a Sinelui in psihanaliza (cu ajutorul transferului in oglinda. J. care compenseaza un defect in loc sa il acopere. W. (1940): "Impulsurile inhibate. al celui de tip alter-ego ~i/ sau idealizant) cere indeplinirea urmatoarelor conditii: completarea deficitului primar cu ajutorul interiorizarii transformatoare sau aducerea in stare de functionare valida a structurilor pana atunci insuficiente ~i/ sau indicarea talentelor deosebite ale pacientului. Capitolul9 Depresie ~iagresivitare inhibata Unii sunt doboriiti pentru ca nu pot sa ii doboare pe alpiif o 1. Miller. (1911/1916): Depresia provine din agresiunea refulata. activitati artistice etc.. Kohut Ie cunoa~te ~i pe cele compensatorii. ~i Seligmann. Maler ca depresia este rezultatul unui conflict agresiv. ei trebuie din pacate sa dea un raspuns negativ. 1975) . 1977) De regula. R. Schulz-Hencke. Structura compensatorie "strabate 0 dezvoltare proprie ~i duce la 0 reabilitare functionala a Sinelui./I Jakobson. talentul sportiv. agresive sunt nucleul depresiei. echilibrand o slabiciune la un pol al Sinelui cu intarirea celuilalt pol. C. care nu erau in stare sa construiasca un concept propriu de viata sau sa realizeze tendinte nucleare./I . de diferite conditii ~i factori. H./I Joffe. 1970. motivarea educarii acestora ~i sustinerea oferita pacientului pentru a invata anumite lucruri. cu ajutorul carora ea compenseaza alte lipsuri (jocul de ~ah.). Urmare sunt cele mai extreme stari de disperare ~i1etargie. K. Seurta tree ere in revista a ipotezei agresivitate-depresie Aproape toti autorii de orientare psihanaliticii atribuie un rol important agresivitatii in aparitia dispozitiei depresive ~i in izbucnirea bolii la varsta adulta. persoana al carui Sine este prejudiciat dezvolta talente deosebite intr-un domeniu.148 Dietmar Stiemerling dind curba vietii se apropie de mi~care descendenta definitiva" (Kohut. Becker. Aceasta stare de fapt este ilustrata de urmiitoarele citate: Abraham. W. (1965): "Reactia depresiva pare a fi intotdeauna legata de 0 agresivitate nedescarcata. 1. AlMuri de structurile defensive. E. E. geniul oratoric. Ea este 0 componenta importanta sau poate cea mai importanta dintre componentele unei retele complicate de cauze ~i efecte. La intrebarea ingrijorata "daca au ramas fideli modelului lor de viata eel mai intim". 1974." (Kohut. ~i Sandler. 1972. (1971): Jmparta~esc parearea lui M.>icercetatorii de orientare neanaliticii (Salzmann. Izard. a~a cum angoasa rezulta din libidoul refulat.

nu are nici un rol in dinamica procesului patologic.~i astfel devine depresiva. Respectiva persoana este manioasa impotriva unui obiect extern (de aceea vorbim despre un conflict intersistemic sau interpersonal). care au fiecare aIta geneza. La depresia de tip I este yorba despre un conflict agresiv intrasistemic. Cand am vorbit depre depresia clasica ~i am enuntat definitia: "depresi<J. Ea nu poate sa exprime aceasta manie (uneori nici trairea aceastei manii nu ii este accesibila). durata ~i pericolul existential al melancoliei. structura persoanalitatii sale in calitate de adult. de regula. in primii ani de viata ai copilului. Indiferent dH de important poate fi afectul agresiv in geneza ~i apoi in situatia declan~atoare care face sa izbucneasca depresia. Sa privim acum mai atent is~oria personala a unei persoane care s-a imbolnavit din cauza unui conflict agresiv intersistemic.este consecinta unei conflict de agresivitate intrasistemic intre 0 reprezentanta speciala a Sinelui. Respectiva persoana trebuie sa stea pe loc. 1983. la tipul II ea duce la 0 devitalizare a persoanei: energia afectului agresiv se inverseaza. La depresia clasica se ajunge la 0 "identificare narcisica" cu obiectul iubit-urat. De ce este necesara acum 0 noua discutie despre aceasta tema? Cred ca este necesara pentru ca in cadrul conflictului agresiv exista doua forme diferite de depresie. in cele din urma. deoarece impotriva afectului agresiv se declan~eaza imediat un mecanism de inhibitie invatat. 1974. incarcat agresiv. • Situatiile declan~atoare de deosebesc: depresia clasica este declan~ata in majoritatea cazurilor de pierderea unui obiect. anume. In cele ce urmeaza voi compara pe larg cele doua forme de depresie care decurg din agresivitate ~i voi indica punctele in care ele se deosebesc: • depresia nevrotica clasica (tip I) este determinata de un Supraeu punitiv. Supraeul ~i restul Eului". In depresia de tip II Supraeul se comporta discret. am luat in considerare rolul afectului agresiv. posibilitatile terapeutice in cazul acestei forme de nevroza. 0 • 2. Sa repetam inca 0 data: in acest capitol este yorba despre agresivitatea inhibata ~i de consecintele pe care ea Ie are pentru purtatorul ei. el nu este obligatoriu (acest lucru este dovedit. Aici nu are loc nici un proces de identifica- • reo Elaborarea agresivitatii ne-traite are loc in mod diferit. a~a cum arata printre altii Mandelson. La tipul I mania este orientata spre Supraeu. ~i de faptul ca in aceasta carte sunt descrise in total 10 variante de depresie). transformandu-se intr-o platitudine care nu face aItceva decat sa slabeasca sistemul. Cititorul atent se va opri aici ~i-~iva exprima mirarea legata de faptul ca aici nu facem decat sa explicam pentru a doua oara 0 stare de lucruri care a fost luata in consideratie atat de temeinic deja in capitolul al patrulea. • Tabloul patologic al formei II de depresie decurge mai bland. Istorie personaHi: conflict agresiv !]i copiHirie timpurie Acum ne yom ocupa de intrebarea: cum s-a ajuns. Exista forme de depresie in care conflictul agresiv nu joaca nici un rol sa:u are doar un rol marginal. depresia de tip II este declan~ata. impotriva unei persoane care a frustrat-o sau a provocat-o. Trebuie sa tinem seama ~i de . la tipul II este yorba despre unul intersistemic (adica du~manul este ~i ramane in afara!). dar lucrurile nu stau deloc a~a la depresia de tip II. destinul agresivitatii care nu poate fi traita ~i. printre aItele.150 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 151 subliniaza continutul ridicat de ostilitate pe care 11 poarta in ei depresivii. factorul agresiv ~i importanta lui in psihodinamica unei depresii nevrotice. M. mare parte a a~a-ziselor episoade depresive merg in contul depresiei de tip II. situatia sa specifica de incercare ~i e~ec. la restrictionarea posibilitatilor sale de exprimare a agresivitatii. aIta forma de evolutie ~i aIta psihodinamica. Aretis ~i Bemporat. nu are profunda intensitate. dimpotriva. in sentimentele ~i impulsurile sale agresive . de circumstante in care un om se simte provocat ~i ar fi trebuit sa risposteze agresiv.

care partial intra in normalitatea varstei (sa ne gandim numai la varsta contrazicerii. dat fiind cii tinde spre contrareactii nepotrivit de aprige ~i brutale. Ea se teme cii din copiii agresivi vor ie~i adulti razboinici. Ea dore~te sa evite orice repetare a acestei situatii ~i nu recunoa~te caracterul inofensiv al manifestarilor de manie ale copilului ei. ~i trebuie sa intre cu el intr-o lupta de autoafirmare. Mama i~i recepteaza propriul copil ca pe a persoana de acela~i rang. rad de ele. ei i~i pedepsesc copilul cu dojeni. • a angoaseaza sau 0 indigneaza pe mama. nu mai vorbesc. Expresii de manie. cu pedepse corporale.el trebuie sa arate acum cine este stapan in casa. via mecanisme instinctuale.la care el poate reactiona. cu importanta exersare a vointei proprii). de care cel in cauza se teme pe buna dreptate. • tulbura dorintele de armonie ~i simbioza ale unei marne care ar dori sa traiasca intr-o totala dedicare ~i "iubire fericita" cu fiul ei. adica devalorizari ale propriei persoane ~i pun sub semnul intrebarii echilibrul narcisic al celui in cauza. descurajari ("Unui copil care da in mama lui 0 sa ii iasa mana afara din mormant!"). ea insa~i este inhibata sub raportul agresivitatii ~i a pun in pericolul de a i se trezi propria agresivitate latenta ~i de a izbucni atunci cand copilul manifesta comportament agresiv. Altii nu iau in serios manifestarile de manie ale fiului/ fiicei. Ei ameninta cu retragerea iubirii sau chiar ii retrag copilului iubirea lor (se supara. • sunt 0 chemare la lupta pentru un tata nesigur de sine. In educatie ~i in propria ei viata ea tine la idealul pacifist. chiar acte agresive sub forma de lovituri adresate parintilor sunt manifestari infantile naturale ~i intra in normalul dezvoltarii. • pun in pericol pacea aparenta care se mentine artificial in familie. astfel incat ea dispare partial sau total din repertoriul comportamental al copilului respectiv? Ce reactii emotionale declan~eaza la ei aceste comportamente agresive infantile? Manifestarile de manie ale unui fiu/ fiica: • sunt a jignire narcisica fata de persoana de relatie primara. sunt traite ca ni~te jigniri persoanale. cu un raspuns agresiv. se poarta ca ~i cum nu ar fi acolo). aduc atingere cerintei de recuno~tinta enuntate de 0 mama care-~i sacrifica tot timpul. adica un fel de frate. deoarece pun sub semnul intrebarii Eul ei ideal: "Sunt o mama perfecta!". Cu siguranta ca la aceasta lista se pot adauga ~i alte motive care Ii fac pe parinti sa creada ca trebuie sa ingradeasca comportamentul agresiv.152 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 153 faptul di procesul de cre~tere psihicii a fiedirui copil este insotit in mod neintentionat ~i inevitabil de 0 serie de frustrari de diferite naturi. condamnari morale. ii amintesc mamei de inspairnantatoarele conflicte din casnicia parintilor proprii ~i de caracterul distructiv al conflictelor de durata din familie. Cuvintele rele ~i expresiile de manie sunt totalmente • • • • • tabu. Acum trebuie sa ne punem intrebarea: de ce unele persoane de relatie ale copilului restrictioneaza atat de drastic aceasta forma vitala a manifestarilor naturale ale fiului/ fiicei. comportament sfidator. care ascunde 0 mare cantitate de ostilitate reprimata. care se neaga pe sine ("Eu fac totul pentru tine ~i tu te porti atat de urat cu mine!"). arest la dorniciliu sau retragerea diferitelor favoruri. pun in pericol capacitatea de stapanire de sine a unui parinte ~i evoca pericolul izbucnirii necontrolate a propriei sale manii. care se prevaleaza fortat de autoritatea sa. urmarea ar fi ca ea sa se considere ratata la capitolul educatia copilului. • 0 intristeaza pe mama pentru ca ea considera cii numai un copil cuminte este demn de a fi iubit. Mamele care nu sunt sigure . pun in pericol idealul de educatie al unui tata care considera cii pretentiile de obedienta absoluta ~i infrangerea vointei proprii a copilului sunt masuri necesare in educatia unui om de valoare. pentru ca pot declan~a a avalan~a de ura ~i pot face sa se prabu~eascii intregul sistem familial. care vede in rezistenta agresiva a fiului sau inceputul unei lupte pentru putere . il ignora pe copil.

dat fiind ca mania originara impotriva mamei este supusa unei interdictii din partea Supraeului. speriati. indignati ?i angoasati. sentimente de culpabilitate) nu Ie este permis sa aiba nid 0 expresie. Tendinta pe care 0 au persoanele cu structura depresiva. sa ignore provocarile?i abuzurile lor. ii face pe ace?ti oameni sa ii perceapa adesea fals pe ceilalti. El este batut jalnic?i forta lui de rezistenta este zdrobita. 0 barieril fulgeratoare (automata) in sensul unui reflex invatat (aceasta este ideea fundamentala a teoriei despre nevroze a lui Schultz-Hencke) ?i persoana in cauza nu poate sa i?i mai perceapa deloc afectul de manie sau ura. In joaca el i?i rane?te neintentionat un frate sau 0 sora ?i este pedepsit sever pentru aceasta. Situatia de incercare ~i e~ec declan~atoare $i la varianta de depresie descrisa joaca un anurnit rol pierderea unui obiect al iubirii . pur ~i simplu. este in acela?i timp cauza unor sentimente de culpabilitate incon?tiente. Consecinta este 0 inhibitie agresiva.fie prin moarte sau separare. exista insa ?i situatii de incercare agresive. 4.sparge zidul refularii ?i ameninta echilibrul psihic al purtatorului sau. Alaturi de ace~tia exista ?i predepresivi care-?i percep foarte bine supararea. Starea de a fi parasit este receptata ca 0 forma flagranta de lipsa a iubirii ?i mobilizeaza conflictul agresiv latent. teama de masurile de razbunare agresive ?i sentimentele de ru?ine ?i culpabilitate ("sunt un om rau") 11 fac in cele din urma pe copil sa renunte la expansivitatea sa. dar ele trebuie sa ramana zidite in piept. anume aceea de a ridica mecanismul de aparare al idealizarii ca 0 pavaza in calea sentimentelor lor ostile. sau tatal impu?ca cainele fiului sau pentru ca este manios pe acesta. sa se instaleze. pedeapsa. este tratata abuziv ~i nedrept. fie numai din cauza dezamagirii (urmata de retragerea celui dezamagit). in conditiile maniei aflate in stare de germene. Toate aceste evenimente pot conduce la 0 demonizare a agresivitatii ?i la izgonirea ei din trilirea proprie ?i din repertoriul comportamental. Prin aceasta se inteleg situatii in care persoana In cauza este atacata agresiv. care ramane in incon?tient. Adesea copilul face experienta agresivitatii separat de parintii sai. cu un prilej dat. este injosita. i se . In cazul cel mai nefavorabil mania proprie nid nu mai este traita. 3. ei sa sernnaleze ca au fost afectati. fata de care se pozitioneaza ambivalent. dat fiind ca se afla sub dictatul diverselor angoase. Exista familii in care tematica ucideriicoloreaza climatul casnic. in reactie la agresiunea copilului. Alaturi de pierderea unei persoane de relatie importante. adica. Potentialul sau agresiv existent. Aceasta ii protejeaza de perceptia propriei lor manii ~i de necesitatea de a lua masuri impotriva celor care au provocat aceasta manie.154 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 155 de sine sau care au 0 vitalitate slaba se intristeaza sau chiar incep sa planga ("Nu a? fi crezut ca e?ti in stare de asta!") Dar este sufident ca. Acolo unde trebuie de fapt sa apara revolta ?i manie se va deschide 0 lacuna in con?tiinta. dar carora Ie lipse?te inca curajul ?i capacitatea de a 0 exprima. unde sunt la ordinea zilei injungherile amenintatoare cu cutitul sau acte de violenta de cea mai brutalil natura. care intra in cauza ca factori declan?atori pentru instigarea unui conflict ngresiv. Teama de consedntele propriei agresivitati manifesate (pierderea iubirii. in cercul prietenilor sau la ?coala. In celalalt caz mai apar inca sentimente de manie neputincioasa. Inhibitia agresiva persistenta face ca. Structura depresivii a adultului cu problematicii agresivii Persoana adulta predepresiva a transferat de regula conflictul sau agresiv primar cu parintii asupra partenerului sau unei persoane de relatie de aceea?i importanta. care poate fi activat in orice clipa de un prilej corespunzator. pentru ca bariera invatata face imposibila exprimarea maniei. el imparta?e?te experienta de a fi lovit ?i se simte zguduit existential. pe strada sau in lumea adultilor. Persoana inhibata nu mai are acces la afectul sau de manie. pentru pune in evidenta autorului acestui comportament faptul ca a gre?it. Potentialul agresiv care a?teapta sa fie chemat ?i care parra acum fusese zagazuit in incon?tient . dat fiind ca din motive interioare (angoasa. ru~ine).

Oar este important ~i sa gasim motivele actuale care il impiedica pe padent sa se exprime pe sine (alaturi de reflexele fac repro~uri sau este descurajaUi. este deranjat de o interactiune cu analistul care i-a dat un sentiment de disconfort (de ex. . se anuleaza una pe alta in actiunea lor. dar uneori ~i zile) ~i nu la 0 imbolnavire depresiva de durata. Destinul agresivWitii care nu poate £i traitii Afectul agresiv reprezinta un anumit cuantum de excitatie. Abordarea terapeutica Eforturile analistului tintesc in cazul de fata spre con~tientizarea ~i demontarea inhibitiei agresive a pacientului. deoarece este prea apriga. adica al procesul transferential. el nu a gasit curajul de a protesta sau de a-~i spune supararea. in ciuda unei porniri de impotrivire pe care 0 percepuse la sine. 5. Ce se intampIa atund cand "vaporii" nu mai pot fi evacuati din cazan? Psihicul persoanei respective incearca atunci sa refuleze imediat in incon~tient agresivitatea care se mobilizase impotriva obiectului pe calea procesului reflex ~i sa 0 pastreze aco10 in refulare. Toate acestea seamana cu 0 a~a-numita furtuna de mi~cari. care au nevoie amandoua de multa energie. ~i al carei drum spre exterior a fost blocat. intrucatva cu intarziere. Aid ne ajuta sa aflam cu ce mijloace inabu~eau sau pedepseau tata ~i mama impulsurile agresive ale copilului. la na~tere 0 stare de tensiune pe care persoana in cauza 0 traie~te ca 0 depresie. cu consum energetic. presupune 0 presiune asemanatoare cu cea pulsionala. Maniosul nu i~i mai poate refula agresivitatea. Aceasta se poate intampla dupa cum urmeaza: Energia agresiva care tindea la inceput catre 0 descarcare in forta. Ea poate fi deplasata de la obiectul impotriva caruia se indreapta mania direct catre propriul Sine. tensiune energetica. a~a cum 0 cunoa~tem din comportamentul anumitor animale. creeaza 0 mare care inunda psihicul purtatorului ei ~i duce la devitalizarea acestuia.te sunt cele care intrerup lantul frustrare-agresiune. • Sau ca. Ea trebuie sa fie cumva descarcata. el o descarca pe sine insu~i.10 abordari psihoterapeutice 156 ale depresiei 157 Oietmar Stiemerling In al doilea rand: directia-scop a maniei este schimbata. iar respectului de sine i-ar conveni sa il puna la locullui pe agresor. Este important sa gasim angoasele ~i sentimentele de culpabilitate adesea incon~tiente sau traite cumva surd care 11 impiedica ~i astazi pe padent sa faca loc maniei sale. 0 pacienta a mea cadea in stari de manie salbatica ~i de disperare. pentru a-i arata pacientului ca • are 0 lacuna emotionala. ca in ~ah. anume in locuri in care el ar trebui sa simta un impuls agresiv. Persoana in cauza trebuie sa faca ceva pentru a nu fi rupta in bucati de propria sa presiune. ci reflexele conditiona. Schultz-Hencke a gasit 0 alta imagine pentru acest proces. Analistul folose~te orice ocazie din cadrul tratamentului. Agresivitatea care a fost astfel intruditva izgonita din con~tiinta nu a fost insa ~tearsa de pe fata pamantului. ea a capatat 0 atat de mare cre~tere de tensiune incat nid nu mai'poate fi mentinuta in cu~ca incon~tientului.: numai pe drumul catre casa ii trece prin minte ca s-a suparat subliminar din cauza unei anumite expresii a terapeutului sau). sentimente de culpabilitate) sa i~i orienteze mania spre cel care il chinuie. Presiunea ~i contra-presiunea. Oar fiindca pe de alta parte. el este blocat (prin reflexe invatate. in cazul acestei variante de depresie. in care se ajunge la un fel de situatie de mat. agresivitatea care nu este traita duce foarte frecvent la un episod depresiv (care dureaza ore. de-a lungul carora alerga sa se dea cu capul de pereti ~i se lovea serios. El i~i imagineaza jocul de forte intre agresivitatea gata sa fie descarcata ~i contrareflexele blocante invatate ca un fel de competitie la trasul funiei. de profunzimea ~i intensitatea melancoliei. Insa eu sunt de parere ca in cazul multor persoane cu agresivitate inhibata exprimarea maniei nu este interzisa de 0 con~tiinta mobilizatoare. A~a cum am amintit la inceput. • Numai retroactiv. dar se vede ca nu simte nimic de acest fel. De fiecare data cand era parasita de un prieten. 6.

In acest moment voi lansa intrebarea daca psihoterapeutul trebuie sa creeze intentionat unele ocazii pentru a-I pune pe pacientul sau inhibat intr-o situajie de tentatie agresiva? Oricat de tentant ar parea sa ii deschidem pacientului modalitati de exersare. sa critici." Pacient:"Ma tern de dispretul oamenilor. a faptului ca se poate comporta critic ~i poate avea a parere diferita fara ca pentru aceasta sa fie pedepsit intr-o anumita forma." Pacient:"Ma tern de apararea apriga a celuilalt. Eu insumi sunt foarte sensibil ~i mi se pare ca mi se scurge pamantul de sub picioare atunci cand cineva imi face repro~uri. el vede ~i trateaza lumea ~i oamenii ca ~i cum ar functiona dupa acelea~i legitaji dupa care functiona odinioara sistemul sau familial ~i membrii acestuia.158 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 159 de angoasa invatate)." Pacient: "Nu vreau sa ii fac rau celuilalt. care ajungeau pana in profunzimi. pierd a anumita parte a contului meu de simpatie. Este important sa recunoa~tem fata de pacient caraderul indreptatit al angoaselor sale ~i sa nu dorim sa 11 convingem sa scape de ele. Acesta ar lua cu siguranta in nume de rau critica mea ~i ar reactiona totalemente jignit. sa ii inconjar cu grija mea. Dupa aceea eram raniti pana in epoca de piatra ~i timp de saptamani nu ne mai vorbeam. dar a yom lasa a~a cum este. altfel se intampla ceva foarte urat. Atunci pacientul face pentru prima oara experienta con~tienta. sa injuri. ca a considera de nimic. celalalt gande~te: ce-~i inchipuie oare viermele asta?" Pacientul: "Ma tern sa blamez pe cineva." Pacient: "Ma tern sa supar pe cineva. Cred ca orice diferenta de opinii cu partenerul ameninta existenta unei relatii. Dar pacientul generalizeaza experientele sale din copilarie ~i adolescenta . de regula. La noi in casa erau adesea conflide totale. Mai intai trebuie sa fii adult ~isa fi facut ceva. din mine nu va mai ramane nimic. Erau confruntari inspaimantatoare. In familia sa primara era intr-adevar foarte periculos sa fii agresiv. sa fiu marinimos. Era aproape ca a nimicire absoluta a celuilalt. Adesea este nevoie de a analiza mai lunga pentru a aduce la lumina zilei fadorii temuti din incon~tient. sa ma gandesc la binele altora. In plus. eu sunt mai degrabel impotriva. Acesta va tuna ~i va fulgera ~ipe mine va cadea a avalan~a de manie inspaimantatoare. noi intarim expres autoafirmarea sa agresiva. Nu se cuvine ca eu sa enunt critici sau sa protestez." Pacient: "Cand doi oameni se iubesc. sa ofer ajutor. Nu ~tiu deloc cum se face asta: sa dojene~ti. lata aici cateva exemple: Pacientul: "Sunt mic ~i neinsemnat. $i intr-o zi a sa ma trezesc singur pe lume ~i nimeni nu a sa vrea sa mai ~tie de mine." Lista motivelor de teama prezentate mai sus s-ar putea prelungi. nimic nu mai era sfant. in condijii controlabile. dar sa nu devin niciodata zgomotos ~i rau ~i agresiv. Dupa asta. Ma tern de consecinte. pacienjii nu au acces nemijlocit la teama lor specifica." Pacient: Jnainte aveam izbucniri de manie in care mi-ar fi placut sa sparg totul." Pacient: "Vreau mereu sa fiu un am bun ~i dragut (a~a cum dorea mama). Cand ma obraznicesc. Astazi ma tern de mania mea. Dar. masura ~i gradul de eficienta al atacurilor noastre inscenate nu se pot doza bine. Poate fi de foarte mare ajutor sa se ajunga la confruntari intre pacient ~i analist. ma balbai ~i fac a figura lamentabila.aceasta este patologia comportamentului sau. Cand spun ceva." Pacient: "Ma tern ca oamenii nu vor lua in serios supararea mea. Dimpotriva. dat fiind ca aceast lucru atragea dupa sine consecinte inevitabile ~i greu suportabile. Sa fiu bine dispus. ele sunt realitatea psihica ~i limiteaza comportamentul persoanei respedive. Imi lipsesc argumentele. care sa sfar~easca intr-o clarificare construdiva a conflidelor. Trebuie sa ma retin. cu toate indiciile unei u~urari profunde. in cel . Pericolul consta de fiecare data in faptul ca pacientul poate sa se prinda (observa intenjia ~i este prost dispus) ~i oferta noastra cade in gal. sa reprezinji ceva ~i apoi ai dreptul de a deschide gura. nu are voie sa existe nici un cuvant rau. Se tope~te imaginea pozitiva pe care a au aljii despre mine. Oridt de false sau de grote~ti pot sa ne para. cored.

160

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutiee

ale depresiei

161

mai diu eaz, pacientul reeepteaza lovitura sau nu se mai poate apara, inregisteaza aeest lueru ea pe 0 infrangere ~i iese de aici deprimat. eu totul altfel stau luerurile daca pacientul este frustrat din intamplare sau neintentionat ~i se supara. Atunci putem impinge evenimentul putin mai departe, pentru a deveni 0 provoeare, favorizandu-i astfelluarea de poziFe. Grice provoeare este desigur 0 aventura pe muehie de eutit. Pacientul nu trebuie sa aiba parte prea multa frustrare, dar nici de prea putina, pentru ea afectul sau de protest sa poata depa~i unda de angoasa. De-a lungul unei analize nu se poate sa nu apara frustratii neintentionate; aeestea arata dupa cum urmeaza: in timpul unei ~edinte suntem obligati sa dam un telefon 11 poftim pe pacient eu intarziere in cabinet nu raspundem la 0 intrebare suntem prost-dispu~i ~i nu suntem atat de prieteno~i ea de obicei - eontramandam 0 ~edinta sau 0 amanam nu ne eerem seuze pentru un act ratat, ci ni-l permitem in mod suveran - ne permitem sa spunem ca "nu am auzit" eutare sau eutare lucru spus de el provocam prin enuntarea unei pareri, eu care nu avem in mod evident dreptate tinem la respectarea regulii fundamantale (de a spune totul), tinem la punctualitate la venire ~i la plata ~i folosim orice abatere pentru a-i "scoate oehii". Atunci cand totu~i pacientul se simte aeoperit ~i treee eu vederea eele intamplate, noi ii yom arata gre~eala (Analist: "Ma mir ea nu v-ati manifestat!"). II intrebam pe pacient cum a trait situatia, ee s-a intamplat eu el. Astfel, aproape intotdeauna seoatem la lumina reaetii de manie latente sau ehiar puternice. Aeum pacientul este stimulat sa gaseasea aeele angoase care I-au impiedicat sa i~i exprime supararea. Este deja evident ee a aflat Sehultz-Heneke: la ineeput, pacientul nu i~i banuie~te supararea, apoi ineepe sa 0 pereeapa

abia dupa ealeva ore sau zile, apoi ineepe sa 0 reeeptioneze eu putin timp dupa intamplarea respectiva, apoi ehiar in timpul aeesteia ~i apoi uneori ehiar anticipand un eveniment a~teptat. In mod asemanator se petree luerurile ~i in eazul exprimarii maniei: la ineeput ea nu poate fi deloe aratata, apoi este aratata numai dupa ee se petreee, apoi insa se va manifesta ehiar in timp ee se petreee.

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

163

Capitolul 10

Depresie, trauma na~terii ~i experiente traumatice timpurii (teoria traumei biologice, teoria durerii originare ~i teoria traumei na~terii)

Depresia este consecinta unor traume fizice pi psihice foarte vechi, dar refulate

Afectul depresiv al bolnavului adult poate fi inteles ca reamintire a unor stari psihice foarte dureroase din timpul na~terii ~i din copilaria timpurie. Un potential dureros cuprinzator, conservat intr-o depresie bazala, ca urmare a unor experiente traumatice timpurii pline de suferinta, ar putea fi pastrat in latenta pana la izbucnirea bolii, prin masuri defensive constante. Experientele dureroase din prezent, care umplu paharul, fac sa izbucneasca din nou afectul depresiv refulat ~i duc la stabilirea unei depresii. Ipoteza prezentata aici porne~te deci de la ideea ca nou-nascutul, respectiv copilul foarte mic, a suferit deja 0 multime de traume psihofizice ~i psihice ~i a dezvoltat un soi de depresie bazala. S-au stabilit sisteme de amintiri negative, care stocheaza durerea ~i disperarea foarte timpurie, ce pot fi eliberate cu prilejuri ulterioare.

Exista - la oamenii care au fost preincarcati cu aceste lucruri - un fel de pol de durerii. Ne putem imagina aceasta sub forma unui vas din interiorul psihicului, unde se aduna toate suferintele ~iranile care I-au afectat pe respectivul in prima copilarie. Principalii reprezentanti al acestei directii de gandire sunt fara indoiala Max Stern (1951), Arthur Janov (1970) ~i Stanislav Grof (1975); dar ~i Rene Spitz (1965) dezvolta ideea unei depresii bazale ~i exprima ipoteza ca depresia anaclitica a sugarului (datoratc'i carentei partiale de aprovizionare afectiva pe un interval de pana la 4 luni) lasa in urma "cicatrice care se vor vedea in anii care vor urma" (R. Spitz, 1965). $i K. Abraham (1916) ~i E. Bibring (1953) reprezinta conceptia unei incarcari stravechi a depresiei, anume ideea ca "depresia psihica (a adultului) este repetarea anticipatorie a unei depresii primare fiziologice ... " (citat de Stern, 1972) Sa ne indreptam atentia asupra ideilor lui Max Stern (1951): Stern a dezvoltat 0 teorie biologica a traumei "dupa care traumele psihice ~i apararea psihica sunt construite pe baza unor traume biologice primare ~i unor procese defensive fiziologice primare" Dupa conceptia acestuia, fiecare copil este expus in faza sa de imaturitate homeostatica unor situatii biotraumatice determinate fiziologic, care insa pot fi mentinute in ni~te limite suportabile, daca relatia mama-copil functioneaza bine. Prototipul traumei este 0 "situatie fiziologica in care 0 tulburare a echilibrului homeostatic nu poate fi compensata prin mijloacele obi~nuite ~i la momentul obi~nuit. Acest e~ec implica 0 amenintare vitala. Provocata de cople~irea cu stimuli fizici sau psihici (intoleranta fiziologica la foame "la sugar foamea se apropie de un ~oc hipoglicemic", imaturitatea reglarii termice) ea induce 0 reactie de ~oc mai mult sau mai putin puternica. Conform fiziologilor, ~ocul nu este nimic altceva decal procesul mortii pe cale naturala" (Moon, 1942). "Din cauza imaturitatii biologice, un astfel de e~ec al reglarii homeostatice este specific situatiei postnatale." (Stern, 1972)

164

Dietmar Stiemerling

10 abordari psihoterapeutice

ale depresiei

165

Insa daca in faza timpurie a varstei sugarului, dar ~i mai tarziu, simbioza protectoare mama-copil e~ueaza mai des ~i mai intens decat de obicei, daca respectivul copil sufera 0 pierdere de obiect care dureaza mai mult sau mai putin timp (mama se preocupa prea putin de el, lipse~te, nu se afla in 10cuI in care este nevoie de ea), atunci copilul in cauza sufera 0 a~a-numita biotrauma. Prabu~irea reglarii homeostatice este perceputa de copil ca 0 amenintare cu nimicirea ~i moartea. "Perceperea reactiei de ~oc crescande face sa dispara in nimicnicie Sinele ~i lumea inconjuratoare. Situatia traumatica treze~te nu numai sentimente de neajutorare totala, ci are ~i caracterul cumplit, insuportabil ~i amenintarea cre~terii constante a acestei stari ingrozitoare" (Stern 1972). Perioada postnatala a unui sugar ar fi serios pusa in pericol "daca nu ar exista 0 serie de contrareactii fiziologice de natura reflexa care sa caute sa echilibreze aceste situatii traumatice" (reacpe primara de aparare). Ele vin in intampinarea aparijiei reacpei de ~oc. In primul rand trebuie numita aici furtuna afectiva de mi~cari (Mahler, 1965). Atunci eand acest raspuns motor ~i descarcarea de adrenalina provocata de el nu pot compensa fatala prabu~ire de tensiunii arteriale, apare 0 alta funcpe de aparare, anume depresia primara cu hipokinezie ~i stupor, care determina 0 regresie a organismului la un nivel mai vegetativ ~i il salveaza temporar de ~oc ~i moarte. Copilul nu uita biotraumele traite in copilaria timpurie, ci acestea stabilesc 0 anumita disponibilitate de a reactiona la pierderea de obiect. Daca omul care are 0 astfel de incarcatura va suferi, in viata sa adulta, 0 pierdere de obiect sau alte deprivari, atunci el va recurge la mecanismul de stapanire pe care I-a folosit frecvent in situapi anterioare asemanatoare. "El se apara de noua amenintare printr-o regresie la apararea depresiva primara." (Stern 1972) "Depresia psihica este deci repetitia anticipatorie a unei depresii primare fiziologice." (Stern 1972) Adultul care devine depresiv reactioneaza la trauma de a fi parasit ca ~icum ar fi sugarul de odinioara, care sufera 0 trauma biologica - ~ipoate din cauza ca pierderea de obiect, tra-

uma biologica, groaza de moarte ~i reactiile depresive au fost imbinate in trairea sa intr-un complex interdependent (proces de invatare). Aici ne oprim cu prezentarea teoriei traumei biologice a lui Max Stern. La prima vedere se pare ca ipoteza lui Stern explica numai aparitia reactiei depresive: in mod primar, depresia este un mecanism de necesitate fiziologica pentru pastrarea homeostazei biologice, deci 0 functie, un artificiu al psihicului, 0 strategie de aparare; trairea angoasei de moarte, disparitia sinelui ~i a lumii inconjuratoare, neajutorarea ~i caracterul insuportabil, groaza ~i amenintarea cu avansarea acestei stari nu sunt continuturi ale depresiei sau afectului depresiv, ci mai curand preced aceasta stare de necesitate, 0 pun in functiune. Depresia este un soi de inabu~ire a revoltei fiziologice ~i psihice, ea este uleiul tunat pe valurile spumegande. Pe de alta parte, un copil care a suferit mai multe traume nu uita situatiile in care a fost amenintat de timpuriu cu ~ocul ~i moartea: in vise ~i atacuri de panica de dinainte de a adormi, in pavor nocturnus ~i uneori intr-o atotprezenta angoasa de moarte sau a~teptare a catastrofei, el "i~i aminte~te" fara sa banuiasca legatura - de aceste intamplari traumatice din copilaria sa timpurie. Groaza insuportabila ~i disparitia in nimic traite atunci (cauza) sunt atat de strans legate de raspunsul depresiv (consecinta) ineat ambele componente sunt contopite intr-o unitate de traire. Atunci cand vorbim in acest context de 0 depresie de baza, nu ne referim numai la mecanismul special de aparare, ci ~i la afectele ~i procesele fiziologice care au precedat apararea ~i care au provocat-o. Cu cat mai u~or de tulburat ~i mai sensibil este organismul copilului ~i cu cat mai frecvente ~i mai intense au fost traumele traite, cu atat mai cuprinzatoare trebuie sa fie depresia de baza construita pe acestea. Ea ramane stocata in sufletul omului respectiv, gata sa fie evocata ~i se va actualiza din nou cu 0 ocazie potrivita. Pentru Arthur Janov (devenit cunoscut datorita carPi sale: "Strigatul primar" 1970), depresia este mClscaunnl" sentimcn-

de a nu fi putut fi niciodata copil. iar in al doilea rand 0 ipoteza despre felul in care s-a ajuns la aparitia ~i imbogatirea amintirilor dureroase (care pot cauza 0 depresie ulterioara ~i care sunt depozitate intr-un sistem special de memorie). nemijlocit conectate. pot fi de exemplu amintiri: ale unor lipsuri fizice ~i psihice indurate. ale unor situatii descurajante. 1975) a schitat doua modele de gandire. durerea de a nu fi fost niciodata iubit. de a nu fi fost niciodata inteles." (Grof. pe care el Ie nume~te sisteme Coex. care merita atentia no astra deosebita in legatura cu tema "depresie". In primul rand: 0 ipoteza despre aparitia ~i constructia unei memorii emotionale. dar care nu poate fi insa trait. "Evident ca in fiecare caz individual experiente traumatice asemaniitoare sunt depozitate in banci de amintiri ~i poate in stransa legatura cu cea mai veche experienta dintr-o astfel de serie. care patrunde in toate straturile sistemului Coex. care depa~esc capacitatea de compensare a individului respectiv. doliul in urma unei pierderi in copilarie. din cauza slabiciunii Eului copilului ~i lipsei in copilaria timpurie a unui obiect cu ecou empatic." (Grof. Suma tuturor experientelor traumatice este depozitata intr-o banda a memoriei care se invarte~te la infinit. care formeaza fundalul petru izbucnirea unei depresii. 1975) Fiecare sistem Coex poseda 0 inciircatura emotionala intensa. in conditiile careia nu poate fi traita conexiunea cu adevarata origine a tristetii. sub forma unei depresii. in trauma na~terii (reprezentata mai mult sau mai putin puternic. Experienta nucleara a oricarei depresii ulterioare se inradacineaza. "Un sistem Coex poate fi definit ca 0 constelatie specifica de amintiri. Grof . 1975) Un astfel de numitor comun emotional. variabil de la om la om). Durerea ~i doliullegat de ea. dupa Grof. intr-o mare de durere. care nu pot fi exprimate. experienta nucleara a sistemului. Cel mai vechi eveniment care impregneaza formele exemplare prototipice formeaza nivelul de baza ~i punctul central al constelatiei Coex. 1975) "Cea mai importanta parte a sistemului Coex este evident experienta nucleara. Grof este de parere ca fiecare om dispune de un numar de constelatii de amintiri atat pozitive. Evenimentele dureroase ~i experientele din prezent. de frustrare sau pierdere.1975) Dupa ce am facut cuno~tinta cu felul in care ia na~tere un sistem Coex. Afectul depresiv al adultului trece drept semn pentru existenta unei dureri originare. Manunchiul de experiente ulterioare este grupat in jurul acestui nucleu." (Grof. care consta din experiente condensate din diferite sectiuni ale vietii individului. insa ii ingaduie sa gaseascii numai 0 expresie mascata. activeaza potentialul de durere pana atunci refulat (care ar dori acum de fapt sa se descarce intr-un strigat primar). adicii sisteme de experiente condensate. determinate partial de dinamica biologica a procesului na~terii. Sugarul trece la na~tere prin succesiuni de trairi specifice. care a fost inregistrata de creier ~i care a creat baza pentru un sistem Coex specific" (Grof 1975) "Simptomele psihopatologice manifeste apar atunci cand sistemul Coex atinge 0 anumita intindere critica ~i repetitiile traumatice infecteaza domenii importante din viata pacientului ~i impiedica satisfacerea trebuintelor sale fundamentale. ale unor respingeri. a unui doliu ascuns. sa ne indreptam atentia asupra unei constelatii mnezice speciale. fara ca purtatorul ei sa fie con~tient de ea.166 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 167 te foarte profunde ~i dureroase. Stanislav Grof (devenit cunoscut datorita cartii sale: Topografia incon~tientului. cat ~i negative. cu felul in care progreseaza constructia lui ~i cu rolullui in manifestarea imbolnavirii psihice. Amintirile care apartin de un anumit sistem Coex au 0 tema de baza asemanatoare sau contin elemente asemanatoare ~i sunt investite cu emotii puternice de aceea~i calitate. Aceasta este "produsul unei serii de situatii traumatice asemanatoare din diferite perioade de viaW'. (Grof. pot sa se refere la traume foarte diferite: doliul de a nu avea voie sa fii niciodata tu insuti. deci cu trauma primara. Este prima experienta de 0 anumita natura. ale unor griji ~i dureri. ale momentelor cand respectivul individ a fost lasat singur.

pe baza coloraturii sale afective identice sau asemanatoare. atunci digurile sale se vor rupe ~i durerea de odinioara (cuplata cu experienta suferintei actuale) va deveni vizibila in forma tulburarii dispozitionale depresive. 1985). prabu~irea homeostazei fiziologice). cu ajutorul carora sliibea sistemul de aparare al pa- . car~ pot fi imbogatite de experiente de deprivare de-a lungul istoriei de viata. prin hiperventilape).se leaga de materialul rnnezic din matricea I ~imatricea II. LSD este un a~a-numit drog psihedelic. partial incon~tienta a pacientului in analiza. Janov a conceput strategii comportamentale terapeutice specifice. de emotii negative bazale prexistente. cu care sunt de acord toate conceptele prezentate aici. excitatie motrice ~i nelini~te disproportionat de mari ~i impulsuri agresive orientate spre interior ~i spre exterior" (Grof. 0 incarca energetic suplimentar ~i astfel rezulta baza ~i sursa unei depresii ulterioare. lupta pentru supravietuire) formeaza baza unei mari de senzatii ~i emotii negative. Traumele foarte timpurii sunt traite. neintegrat ~i in cea mai mare parte incon~tient. Max Stern recomandii elaborarea angoasei de moarte partial con~tientii. in psihogeneza ulterioara. 2. Grof atrage atenpa asupra unui lucru foarte important care a rezultat din cercetarile sale cu LSD. Materialul traumatic din biografia unui om . Aceste matrici dinamice negative (Janov Ie nume~te "benzi de memorie circulare") determina toate maladiile psihice pe care Ie cunoa~tem. Depresia inhibata ar corespunde cu matricea de baza II (presarea sugarului fara mi~care in canalul na~terii). al caror material incon~tient de experiente negative ar fi in relatie cu tulburari emoponale ulterioare la varsta adulta. presiunea mecanica masiva din afara. s-ar distinge prin "incordare ~i angoasa interna de inalt grad. In consecinta. Aceasta ar fi caracterizata printr-o amortire a cursului emotional. anume asupra dimensiunilor efectelor psihotraumatice care rezulta din maladii grave. Persoana care se imbolnave~te ulterior de depresie dispune deja inainte de izbucnirea bolii sale de un potential de durere extins. lata alte cateva idei despre psihoterapia propusa de autori: Ideea de baza. sarcina psihoterapiei este de a capMa acces la aceste sisteme lncarcate energetic. 0 substantii care actioneazii ca un catalizator ~i duce pe cai chimice la 0 activare a matricilor dinamice ale incon~tientului (LSD spore~te permeabilitatea sinapselor in creier). de a Ie sparge ~i de a evacua continutullor. inclusiv simptomatologia nevrotica. printr-o blocare energetica deplina.mai ales experientele sale negative din copilarie . ale copilului sunt provocate de procese biologice (na~tere. Depresia agitata. adesea hipoxia ~i amenintarea cu sufocarea. chiar daca intr-o forma foarte arhaica. teoria durerii originare a lui Arthur Janov ~i teoria traumei na~terii a lui Stanislav Grof prezinta urmatoareIe convingeri comune: 1.168 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 169 postuleaza 4 a~a-numite matrice fundamentale perinatale (tipare ale experientei). 3. Toate ipotezele prezentate aici: teoria traumei biologice a lui Max Stern. precum ~i cantitatile mari de energie psihica care tin de acestea. formand radacina unor depresii care izbucnesc mai tarziu. Grof realizeaza acest lucru cu ajutorul LSD (intre timp. Aceste trairi negative foarte timpurii sunt depozitate in memorie ~i formeaza nucleul de cristalizare pentru experiente de suferinta ulterioare. Daca aceasta mare va fi ~i mai incarcata energetic din cauza unor frustratii ~i deprivari din prezent. Primele traume. $i aceste experiente care raman predominant incon~tiente se adauga marii . Colul uterin este inca inchis) ~i matricea de baza III (contractiile mamei. este ca exista sisteme rnnezice care stocheaza ~i leaga experientele traumatice. Experientele traumatice ale sugarului in matricea prenatala de baza II (foetusul este presat la intervale regulate de contractiile mamei. operatii ~i situatii de pericol vital. fundamentale. adica suferite. de psihicul inca imatur al copilului. care ar fi in legatura cu matricea de baza III. raniri. deschiderea colului uterin.

Exista 0 multime aproape de necuprins de lucrari ~tiintifice care se ocupa de tema deprivarii materne.in cadrul unei terapii LSD . Bakwin. 1958. 1981) Eu insumi nu am avut nici 0 experienta cu metodele terapeutiee descrise aiei. 1956. Autorul este convins ca "este sarcina terapeutului sa ajute la mobilizarea acestei energii ~i sa faciliteze cursulliber al existentei . Casler. Grof apara ideea ca maladiile psihiee. H. ca 0 lectura incitanta. Cel care cite~te cartile foarte incitante ale lui Grof ~i studiaza vinietele de caz demonstrate in ele va fi foarte impresionat de profunzimea. 1981) "Experientele de moarte ~i rena~tere" . Cred ca nu avem incotro decat sa luam cuno~tinta de acest nou punct de vedere 9i de procedeele terapeutiee practieate aici ~i sa Ie facem compatibile pentru noi. Capitolul 11 Depresie ~i pierdere de obiect Oepresia este doliul reluat. 1956. adica de consecintele lipsei temporare sau durabile a mamei in perioada copilariei (Durfee. Burlingham. S. . J. pana la acele cazuri in care mamele i~i neglijeaza copiii ~i prin comportamentullor fals ii traumatizeaza atat de tare incat. G. 1959. De aceea Ie prezint in fata cititorului fara comentarii. din dezamagire. H. 1954. care moare sau i~i parase~te copilul. Earle. astfel incat materialul traumatic pana atunci incapsulat ~i afectul cuplat de acesta puteau fi relevate ~i abreactionate catharctic. 1949/1950. R. Lewis. experiente potentiale care 'i~iforteaza accesul in con~tiintau. Rezultatele terapeutice apar prin desavar~irea configuratiei trairii. respectiv simp tomeIe lor (inclusiv depresia) "indica 0 blocare a energiei ~i reprezinta 'in ultima instanta. par sii se inradacineze pro fund in stratul perinata1. Diihrssen. Matricile negative perinatale stocheaza emotii ~i senzatii corporale de 0 intensitate extraordinara. cum este depresivitatea. ~i Freud. acuitatea ~i vigoarea existentiala a proceselor emotiomale prezentate. 1961. Naess. Klackenburg." (Grof. A. 1951. Bowlby. Brown. A. dupa pierderea unui obiect al iubirii din copilaria timpurie In cazul variantei de depresie prezentate aici este yorba despre 0 pierdere de obiect in prima copilarie ~i de efectul ei intarziat in viata adulta. C. dar ~i separari trecatoare de diferite durate (de exemplu ca urmare a internarii in spital). ~i Earle 1961. H. Stott. Simp tome atat de importante. Cel de-al doilea (element efieient) este forta curativa a starilor de uniune extatica traite 'in contextul matricilor perinatale IV ~i 1. D. Pierderea persoanei de relatie primare poate cuprinde 0 intreaga paleta de constelatii posibile: de la pierderea reala a mamei." (Grof. Robertson. ~i Wolf 1934. D. 1942. H. J..M.. dar voalat. ~i Wolf 1946/1954. F." (Grof."pot provoca 0 ameliorare puternica a multor suferinte emotionale ~i psihomotorii. Spitz. intr-o forma condensata.1981) Din experienta cu pacienti care s-au supus unei terapii cu LSD.170 Dietmar Stiemerling cientului respectiv. Grof a aflat 2 elemente terapeutiee de maxima eficienta: "Primul este eliberarea ~i descarcarea unor cantitati mari de emotii barate ~i senzatii fizice din matricile perinatale II 9i III care aprovizioneaza cu energie simptomele clinice. A. ~i Bowlby 1952. copilul i~i abandoneaza mama in interiorul sau ~i astfel 0 pierde ca obiect al iubirii. dar ~i de succesele terapeutiee realizate.

nu in ultimul rand de constitutia lnnascuta. D. In cel mai rau caz. Lebovici. In depresie. J. zile). Aici doresc sa citez numai cativa au tori care au stabilit 0 legatura explicita intre pierderea de obiect. lipsa de reactie la stimuli cum sunt zambetul ~i vorbele prietenoase. dar se dovede~te nevrednica de a fi un obiect al iubirii.despartirea de un parinte din motive exterioare. Braun. 1968 etc. fara insa a ~ti unde este intr-adevar tulburarea sa. Un copil mic poate sa i~i "piarda" mama ~i atunci cand ea ramane in familie. El se retrage din lume ~i nu face nici 0 incercare de a lua contactul" (Bowlby. 1967. Freud ~tia acest lucru: "Nu putem vorbi despre evenimente traumatice de natura absoluta. cu amenintare vitala sau pot dezvolta simptomele depresiei anaclitice (Spitz ~i Wolf. reactia emotional a a unui om structurat la un eveniment exterior. W. F. trauma psihica (fie ca este trauma de separare printr-o despartire relativ scurta a copilului de persoana sa de relatie. ci este intotdeauna 0 marime interna. Joffe. Blanck. 1962. Biermann. In literatura psihologica pe tema "depresie nevrotica" a fost expusa adesea ipoteza conform careia 0 imbolnavire depresiva in viata adulta se poate inradacina intr-o pierdere de obiect in copilarie (Birtschnell. trauma de separare ~i aparitia ulterioara a unei imbolnaviri nevrotice. Th. Intr-o cercetare extinsa pe 5000 de pacienti. una care dureaza mai mult (trei luni sau mai mult) sau separarea definitiva a copilului mic de persoana care llingrijea (mama). apoi ale uneia care dureaza 3 luni sau mai mult. 1973. Mahler. G. 1968. Specht. ~i Sandler. respectiv care sunt prejudiciile psihice provocate de pierderea definitiva a mamei. copiii parasiti se pot imbolnavi grav. uneori istovirea. E. ce experiente a avut copilulin prealabil legat de ingrijirile oferite de mama ~i daca el are la dispozitie o mama-substitut suficient de buna.se gase~te 0 corelatie pozitiva intre acestea ~i 0 o . Schwidder. S. Pare nefericit ~i prezinta 0 atitudine de baza de tristete ~i tulburare. care se prezinta dupa cum urmeaza: "Copilul sta a~ezat sau intins intr-o stare de incremenire stuporoasa". 1951). Afectul depresiv este atunci reamintirea emotionala incon~tienta a traumei separarii timpurii.fie ca este 0 trauma a unei pierderi) nu este un factor extern. 1964. S. in final moartea . a fi parasit de tata sau mama. J. W. Hellbriigge. Birtschnell a descoperit ca depresivii ~i alcoolicii prezentau rata cea mai inalta a pierderilor timpurii ale parintilor (Birtschnell. J. "Dad ordonam in functie de gradul de gravitate diferite evenimente care implica pierdere . Prin pierdere de obiect se intelege 0 separare limitata temporal (ore. 1946). K. Copilul se retrage. 1963. lipsa de vlaga. cat de mult dureaza. Adam. G. "Eul ~i Se-ul"). adid varsta la care are loc separarea. R. 1980). 1977. Pierderea de obiect nu trebuie sa fie insa echivalata cu separarea reala de persoana de relatie. pierdere devine trauma sau nu in functie de 0 serie intreaga de variabile de personalitate. printre altele ~i "incapacitatea sau imposibilitatea de a jeli" (Bowlby. W. care poate sa amortizeze pierderea persoanei de relatie primara. Bowlby. M. Schmalohr. J. bolnavul care intre timp a de venit adult reia travaliul de doliu care nu fusese realizat suficient atunci. 1962. care poate lasa in urma un fel de trauma. Acest lucru se intampla din cauza lipsei experientelor de concordanta intre mama ~i copil. ~i T. ~i Blanck. 1980). Loeber. mimica goala. Prejudiciile psihice observabile la copil tin de 0 serie intreaga de factori. Harris 1978. palo area sa. Ainsworth. 1972. 1974. 0 pierde pe mama in calitate de "obiect intern bun". 1972). "el frapeaza prin indiferenta sa. G. 1962.) In cadrul aces tor cercetari se discuta de fiecare data consecintele unei separari de scurta durata a copilului mic de persoana sa de relatie primara. a neglijarii ~i/ sau tratamentului brutal aplicat copilului ~i a dezamagirii rezultata din acestea. 1965.172 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 173 1961. in copilarie. M. din cauza unei insuficiente a mamei in domeniulingrijirilor orale sau empatice. K. E. Aceasta trauma se incapsuleaza intrucatva in sufletul copilu- lui ~i poate fi din nou mobilizata de pierderea unui obiect in viata adulta. Este important momentul. S. fara a lua in considerare sensibilitatea proprie a subiectului" (Freud. somnul prost ~i apetitul redus.

analistul "trebuie sa presupuna intotdeauna ca exista 0 piedere de obiect. Ei au ajuns la concluzia ca separarea de partener sau moartea acestuia. Laughlings.daca nu in realitate. G. Autorii care nu apartin orientarii abisal-psihologice s-au interesat daca izbucnirea unei imbolnaviri depresive este precedata de experiente de pierdere ~i/sau desparpre. Pepper." Dupa Blanck. 1968) Fischer (1976) rezuma in acest context: "Toate acestea indica faptul ca experientele timpurii de pierdere predispun psihologic printre altele la 0 imbolnavire depresiva cu tendinte suicidare. R. Pierderea de obiect nu este insa singurul motiv.174 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 175 gravitatea tabloului clinic depresiv" (Adam. 1983) Parkes (1974) vede in depresie 0 forma atipica de mahnire in urma unei pierderi. mi se pare deosebit de tipica aceea in care pacientul recunoa~te ca cea mai importanta relatie interpersonala pe care a avut-o a fost destramata. atunci nu ar trebui sa existe dedit un singur tip de depresie nevrotica (~i nu cele 10 descrise in aceasta tarte). P. Despre depresia la varsta copiliiriei: "Cu siguranta multi adulti depresivi au trait in copilaria lor timpurie 0 pierdere traumatica sau 0 despartire." Opiniile celor doi oameni de ~tiinta citati mai sus coincid cu ale autorului in aceasta chestiune: dupa parerea mea. atunci in fantasma. Braun ~i Harris. gradului redus de maturitate sau a lipsei suportului din partea altor persoane de relape." (Fischer.apei decla~atoare. scrie in 1956: Dintr-un foarte larg punct de vedere "toate depresiiIe pot fi considerate reactive. fie ca este brusca sau nu. dar ~i ca urmare a distrugerii reprezentantei obiectului prin investirea agresiva din cauza unei dezamagiri timpurii. 1978). serie de autori sustin totu~i ca exista intotdeauna 0 traire timpurie a unei pierderi . Dienelt.. in care se pot observa comportamente de apropiere activa. 1953. reactia depresiva ca . (Paykel. Myers. 0 Un astfel de adult preimpregnat devine depresiv atunci cand trece prin repetate experiente de despartire sau prin pierderea unui obiect al iubirii. el nu a putut sa faca doliul dupa aceasta pierdere.0 reacpe normala ~i adecvata la anumite situatii" (Sandler ~i Joffe. . 1974) "Dintre to ate situatiile care duc la depresii grave. in tratamentul unui depresiv adult. din cauza varstei tinere. Ele urmeaza intotdeauna unei pierderi. acest lucru poate fi atat de dezamagitor pentru cel mic incat acum apare germenele unei depresii care va izbucni ulterior in viata. Lindenthal. fie ca este factuala. fie simbolica. 1980). Pierderea de obiect poate interveni prin plecarea mamei sau moartea acesteia. ~i Blanck." El "trebuie Sa caute originea acesteia in istoria de viata ~i experientele repetitive care au intarit-o. Mahler descrie in "Simbioza ~i individuape" 0 perioada de mare vulnerabilitate in viata copilului (intre 1 an ~i 7luni ~i 3 ani ~i 2 luni). El invata un mod de reactie afectiv specific. "Atunci cand mama 11 respinge pe copil in aceasta faza de apropiere. 1976) Cand un copil trece prin experiente traumatice de separare sau de pierdere de obiect ~i. Parkes ~i Braun) Este timpul sa clarific 0 absurditate evidenta. Sandler ~i Joffe (1980) scriu in articolullor." (Mahler. Daca este adevarat ca marea majoritate a imbolnavirilor depresive de la varsta adulta sunt declan~ate de desparpri ~i pierderi de obiect (a~a cum sustin multi autori) ~i daca este adevarat ~ica ace~ti oameni care s-au imbolnavit erau deja impovarati cu 0 trauma de despartire sau pierdere din copilarie ~i astfel aveau predispozitie pentru tulburarea dispozitionala depresiva." (Areti ~i Bemporad." (Blanck ~i Blanck. moartea unui membru foarte apropiat al familiei sau disparitia acestuia se afla intr-o stransa conexiune cu inceputul unei tulburari dispozitionale depresive a persoanei afectate. H. pierderea de obiect este una dintre multele cauze posibile ale aparitiei predispozitiei pentru imbolnavirea depresiva la varsta adulta. Totu~i 0 astfel de preistorie nu se intgtlne~tein absolut toate cazurile. atunci el dobande~te 0 predispozitie pentru imbolnavirea de depresie. In literatura ~tiintifica exista un acord in privinta situ. Klerman.

etc. sa faca achizitii costisitbare etc. • pierderea sensului vietii. illipsea pe copil de autonomie intr-un asemenea grad ineat el s-a dezvoltat ca un adevarat papa-lapte. Dar ea apare ca un factor declan~ator.176 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 177 Solutia enigmei sta in diferitele continuturi de semnificatii pe care Ie pot avea pentru fiecare individ evenimentele care implica despartire/pierdere ~iin faptul ca trebuie sa facem diferenta intre pierderea de obiect la varsta adulta ~i pierderea de obiect in copilarie. • pierderea singurei persoane importante de relatie. pierderea poate reactiva trauma pierderii de obiect din copilarie. Trebuie sa tinem seama de faptul ca termenul "pierdere de obiect" descrie in primul rand un fapt exterior ~i nu spune inca nimic despre reactiile ~iprocesele psihice pe care Ie va declan~a la individul afectat. Din punet de vedere genetic. de care eel in cauza ramane fixat nevrotic ~i de care era total dependent. in consecinta. • parasirea este traita ca 0 rana narcisica ~i duce la 0 prejudiciere a sentimentuluipropriei valori. • pierderea obiectului mare~te . care cuprinde sentimente de culpabilitate.potentialul deja cuprinzator pe care 11avea respectivul individ pentru durere. sa rupa relatiile cu acele rude care nu ii plac. aparitia unui deficit narcisic.) pe care el insa nu Ie poate realiza din cauza angoaselor nevrotice ~i franelor rezultate din sentimentele de culpabilitate. con~tiinta surda a propriului caracter rau. il duce la "cota de inundatie" ~i 11cople~e~te pe respectivul individ cu propria lui mizerie din copilarie. Pierderea unui partener. Chiar despartirile de scurta durata 11 prabu~eau pe dependent in stari depresive. in aceste cazuri exista 0 relatie mama-copil prea stransa. reprezinta 0 situatia deosebit de aspra de frustrareo Toate trebuintele ~i satisfacerea acestora treceau pana atunci prin celalalt. il rasfata ~i satisfacea toate dorintele copilului. Din enumerarea posibilelor reactii care pot urma unei pierderi de obiect. prin instrainare. • pierderea sursei de gratificatii narcisice. despartire sau moarte poate sa il afecteze pe om in diferite locuri ~i poate insemna lucruri foarte diferite din punct de vedere psihodinamic. Pierderea de obiect poate sa insemne: • pierderea maternajului oral ~i. La pierderea acestuia izbucne~te depresia. Daca exista. aparitia unei stari de lipsa. in consecinta. In trairea ulterioara a adultului acest mod de relatie este continuat cu partenerul. • pierderea Eului ajutator de pana atunci (in cazul unei individuatii deficitare). Printr-o spirala descedenta. sa intre in contacte sexuale. Mama era prezenta. tendinte de autopedepsire sau teama de razbunare.. cititorul atent trebuie sa fi observat cat de ne- . dat fiind ca persoana in cauza simte ca nu mai este nevoie de ea. deficit oral. • Pierderea obiectului iubirii poate ~i sa mareasca enorm spatiul de actiune ~i de viata al celui care supravietuie~te ~i pot sa il expuna diferitor tentatii (sa yanda casa. cu oferta exagerata de apropiere. se poate ajunge la 0 tulburare depresiva a dispozitiei. deoarece lipsesc obiectele interne stabile. • pierderea maternajului emotional ~i in consecinta frustrarea trebuintelor simbiotice. in forma situatiei de incercare ~i e~ec pe care 0 cunoa~tem deja. De aceea doresc sa listez aici cele mai importante semnificatii pe care Ie poate avea 0 pierdere de obiect in economia sufleteasca a unui adult predispus spre depresie. neelaborata.ca 0 noua lovitura a destinului . Ea traia cu el intr-un soi de contact izolator. • pierderea obiectului urat: dezamagirea legata de lume ~i oameni care pana atunci fusese abreactionata asupra obiec- tului iubirii nu mai are acum cui sa se adreseze. Cerintele pe care Ie presupunea obiectul iubit ~i pierdut erau singura confirmare existentiala. • pierderea de obiect inseamna 0 situatie de parclsire interioara. ~i pe 0 serie intreaga de alte fundaluri depresive. Persoana in cauza ramane "cantonata" in agresivitatea ~i mania sa • moartea obiectului iubit impline~te dorintele incon~tiente de moarte pe care Ie nutrea persoana in cauza fata de partenerul sau.

nedescarcata ~i profunda. ce a simtit ~i ce a facut. reorganizarea dupa Bowlby. pentru ca despartirea de un om important deschide rani acolo unde subiectul este vulnerabil. ci sa ii indice pacientului ~i intreaga incarcatura posibila a acestui lucru. ~i il va inunda. copilul de atunci ~i-a pierdut obiectul iubirii. 2. Daca nu este vorba despre 0 pierdere reala (mama ~i tatal raman impreuna cu copilul). nu numai sa 0 ridice in planul con~tiintei. dupa motto-ul: "Ea a plecat pentru ca eu eram atat de rau?" Explicarea ~i prezentificarea figurativa a trecutului trebuie sa Ii dea pacientului posibilitatea de a face doliul dupa pierderea de atunci. o 2. Aproape toate variantele de depresie descrise in aceasta carte . unei situatii traumatice in sensul unei traume de pierdereoDaca gase~te 0 astfel de pierdere. amortire. sa-~i aminteasca ce a gandit.10 la numar . va izbucni ~i durerea sa din copilarie. 3. in copilaria sa timpurie. Con~tientizarea unei pierderi care a avut loc in copilarie Este sarcina analistului sa afle. Astfel se mobilizeaza travaliul de doliu. cum s-a ajuns la pierderea lui (a fost pacientul parasit?). ci de una sufleteasca. dezorganizarea ~i disperarea ~i 4. Din copilarie el a invatat sa refuleze evenimente nefaste. 1980). ca urmare a dezamagirii. ce functie avea cela- . in functie de structura lui. sa fie alaturi de el? Oare nu a avut voie sa mearga la inmorinantare? A fost oare mintit (tatal tau a plecat in calatorie)? Oare plecarea unui parinte a devenit 0 tema tabu in familie? Oare s-a simtit vinovat copilul de moartea mamei sau de faptul ca ea ~i-a parasit familia.178 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 179 specific este acest eveniment. Copilul de atunci nu a putut elabora pierderea. Cum a interpretat el evenimentul de atunci ~i cum l-a situat in imaginea sa asupra lumii? A cautat ~i a gasit consolare? Au existat adulti care sa il ajute. In acest capitol conditiei de a fi despartit i se adauga 0 semnificatie deosebita: pierderea actuala de obiect (care 11 afecteaza pe adult) activeaza amintirea afectiva despre pierderea unui obiect in copilaria timpurie ~i se contope~te cu potentialul de durere stocat al acesteia. Protejat de situatia analitica ~i de prezenta Terapie: Ce accente terapeutice ar trebui sa puna analistul atunci cand pacientul sau depresiv sufera de 0 trauma de pierdere din copilarie care a izbucnit din nou? 1. Incercam sa aflam ce semnificatie a avut pentru pacient omul pierdut prin separare sau moarte.pot fi declan~atede 0 pierdere de obiect. Nici adultul nevrotic nu este in stare sa faca fata celor 4 faze normale ale procesului de doliu (1. De aceea el se teme de sentimentele de dezorganizare ~i disperare ~i banuie~te. daca ~i cand a fost expus pacientul depresiv. importanta deosebita 0 are elaborarea sentimentelor ambivalente ~i a socotelilor ramase deschise in relatia cu omul pierdut. dor ~i cautarea obiectului pierdut. intr-un al doilea pas. care sa 11 trateze cu iubire materna. adica ~i-a pierdut increderea in el. trebuie sa fie foarte important sa gasim punctul de ruptura in care. Reluarea travaliului de doliu Pacientul trebuie sa i~i aminteasca de circumstantele situatiei de despartire. Elaborarea pierderii actuale Desigur ca ne vom orienta in primul rand la cele intamplate in prezent ~i ne vom confrunta cu pierderea in momentul de fata. pentru ca alaturi de el nu a stat cineva care sa ii acorde sprijin. ca atunci cand va deschide stavilarele. desigur pe buna dreptate. lalt pentru pacientul nostru. pentru a elibera afectele agresive nedeclan~ate ale pacientului. el ar trebui sa vorbeasca despre ea. ce valoare a avut el in viata ~i cat de mare era posibila lui atitudine ambivalenta fata de obiectul pierdut. ecou empatic. Termenul pierdere de obiect descrie un fapt exterior ~i nu spune nimic despre reactiile ~i proceseIe psihice pe care le va declan~a la eel afectat. 3.

11 va pune in mers ~iii va conferi profunzime. Intr-o zi yeti rupe relatiile cu mine. anurne sub forma propriei sale prezente stabile. Pe de aHa parte nu mi s-a intamplat niciodata Sa observ ca ace~ti pacienti prelungesc inutil tratamentul mai mult decM 0 fac pacientii care nu se tern de despartire. de notite ~i m-am gandit ca acum vreti sa puneti cap at tratamentului meu. cel afectat poate sa i~i traiasca pentru prima data sentirnentele de durere ~i doliu congelate ~i nedescarcate ~i sa Ie dea expresie. pentru ca ele au stat la baza neincrederii pacientului in soliditatea ~i durata relatiilor urnane ~i au alimentat-o. ei au putut sa respecte conventia la care s-a ajuns odinioara. parase~te partenerul (pacientul: "In viata mea nu ma va mai parasi cineva! Daca pleaca cineva. ca aceasta poate dura. mutarile frecvente 11 rup pe copil de mediul sau familiar ~i ii rapesc prietenii de joaca. Ii spun: "Haideti sa facem 0 intelegere. acela voi fi eu!") ~i evitarea unei noi relatii parteneriale. prin comentarii empatiee. Pur ~i simplu nimie nu este de durata. provocarea unor confliete cu partenerul care a'· drept urmare faptul ca pacientul se desprinde din relatie ~i i~. Mama trebuie sa fie internata catva timp in spital. pe care 0 intampina in cele mai multe cazuri cu bucurie. Adesea un pacient va fi lini~tit daca la inceputul terapiei i se comuniea faptul ca poate determina singur durata analizei. Este bine sa ridicam pana la nivelul con~tiintei ~i aceste evenimente ~i sa luam in considerare efectele lor.in cadrul situatiei transferentiale analitiee: "Intr-o zi am fost nevoit sa renunt la ~edinta. copilul este trimis de acasa ~i aproape ca "moare" de dor de casa. cu care el se obi~nuise atat de mult. Astfel pacientul poate face experienta faptului ca temerile sale nu se vor implini de data aceasta ~i ca poate avea incre- dere intr-o relatie umana. Mereu teama asta. cainele familiei se ratace~te. chiar ~i 10 ani!" Promisiunea ca ii este ingaduit sa ia in propriile maini propriul destin (respectiv aducerea din pozitia de neputinta intr-una de decizie activa) reprezinta pentru pacient 0 sursa de mare lini~te. Am auzit cum ati facut un cerculet pe carnetul dvs. Ma tern di ma yeti lasa in aer!" Analistul trebuie sa ridiee un bastion in fata acestor angoase de vremelnicie.180 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 181 unui om intelegator ~i cu inima calda. . Unul dintre pacientii mei a exprimat astfel aceasta angoasa legata de vremelnicie . de teama de a nu fi cumva parasit. nu mai locuiti aiei. Dvs. ca aici s-a sfar~it. prin separari scurte sau de durata mai lunga: Bunica moare. Trebuie sa ne despartim de fiecare data de ceva frumos. Sun la u~a ~i dvs. 4. Analistul va sustine acest proces de doliu. $i aceste tulburari relationale adesea foarte rezistente vor fi abordate ~i elaborate in cadrul unei analize. Recunoa~terea ~i demontarea manifestarilor consecutive secundare Nu rareori 0 trauma primara se resimte ulterior prin pierderi consecutive mai mici sau mai mari. Dupa ultima ~edinta am plans de mama focului: aveam teama deliranta ca ati putea sa ma parasiti. Alte consecinte secundare posibile ale unei pierderi timpurii de obiect: angoasa de separare (pacientul se teme ca i~i va pierde partenerul Sau nu se poate desprinde dintr-o relatie chiar daca aceasta a devenit ingrijorator de nociva pentru el). yeti stabili cat de mult timp vreti sa ramaneti la mine.

0 scena care se petrece intr-un compartiment de tren. pentru a fi ferit de ~oc ~i moarte.10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 1 83 Capitolul12 Natura depresiei. pentru a caror incercare de rezolvare psihicul uman prefera sa foloseasca 0 aparare depresiva. a~ dori sa recurg la 0 imagine: Inchipuiti-va ca urmariti un western. Trebuie sa reformulam: exista zece modele diferite de tulburari psihice. cineva vrea sa sara pe fereastra trenului. tulburarile ~i starile deficitare care due la activarea "depresiei ca mecanism de reglare". Se pune aici in mod firesc intrebarea: care dintre concepteIe prezentate este eel mai aproape de adevar ~i eel mai fertil ca ipoteza de lucru? Psihanalistul va remarcafaptul ca toate ipotezele prezentate contin un sambure de adevar. Ca sa i~i poata mentine homeostazia (in caz de foame. ci denumesc conflictele. cineva trebuie constrans sa marturiseasca. la bebelu~ul aduce procesele vitale la un nivel energetic mai mic. Afirmatia ca ar exista zece variante ale depresiei nu este corecta. Am facut cuno~tinta in capitolele 2-11 cu cele zece posibiIe substraturi (drame) care stau la baza declan~arii unei tulburari depresiv-nevrotice la adult. A~ dori mai intai sa compar conflictele ~i situatiile disperate care indue ~i mentin 0 depresie nevrotica cu dramele din compartimentul de tren. dintre care a~a-numita directie freudiana favorizeaza in mod evident modelul "Supra-Eului sadie". nul Pentru a clarifica situatia de fapt. ci tragerea semnalului de alarma pentru rezolvarea dramei. Intrebarea ar fi acum. Ne permite aceasta oare sa concluzionam ca exista zece depresii distincte? Pentru mine. care este pusa in mi~care in caz de nevoie chiar de ditre sugarul mic. din mers. In toate cele patru cazuri incercarea solutionarii acestor situatii precare ar putea consta din tragerea semnalului de alarma ~i. care ameninta sa explodeze. pentru ca el i~i aminte~te de pacienti. Am construit acest exemplu pentru a face 0 analogie cu tema acestei carti. pierdere de cadura. cople~irea cu stimuli). ~i apoi sa fac 0 paralela intre tragerea semnalului de alarma ~i "depresia ca mecanism de aparare". Depresia nu este drama in sine. din oprirea trenului. . nu este sigur. Daca prin aceasta se ajunge la prevenirea pericolului sau la rezolvarea conflictului. Drama care se joaca aici se poate compune din urmatoarele secvente: o incaierare. daca acesta intra in una dintre cele zece tulburari nevrotice amintite ~inu mai poate sa 0 rezolve. ca urmare. care pot fi fara dificultate incadrati in diferitele modele. daca ar In cadrul constructiilor teoretice ale psihologiei abisale sunt oferite mai mult sau mai putin explicit zece modele explicative distincte pentru aparitia ~i evolutia unei depresii nevrotiee. Cele zece modele explicative expuse in aceasta carte nu descriu natura depresiei nevrotice. Acela~i mecanism de aparare exersat in perioada de sugar intra din nou in actiune la adultul depresiv. Apararea depresiva presupune 0 predispozitie de reactie innascuta ca strategie de supravietuire. caracterul depresiv cineva apuca un pistol ~i cere bani pasagerilor.

adesea nu se face clar . deoarece se produce 0 blocare a descarcarii sale afective ~i este puternic limitat in capa- o citatea de a actiona (deficit in autoafirmare ~i autoimpunere ~i in comportamentul in fata agresiunilor). nucleul bolii se deplaseaza de la afectele negative sedimentate la incapacitatea individului de a Ie descarca ~i integra. in cercuri complexe de reguli. Pentru ca numeroasele variabile ale personalitatii umane stau intr-un raport de conditionare ~i dependenta reciproca ~i aproape toate sunt in legatura unele cu altele. din pacate. respectivul este atat de mult atins existential in starea sa bazala. cele mai importante arii ale tulburarii ~i sa intervina aici pe masura centrului de greutate. Persoana traumatizata timpuriu se distinge ca viitor adult nu printr-un deficit. mai intai. in a carui desfa~urare Sinele se depreciaza ~ipersoana respectiva sufera din cauza lipsei sale de valoare. Terapeutii trebuie sa atinga. 9) se opune eel mai puternic modelului explicativ prezentat aici ("prezenta deficitelor existentiale"). Aceasta duce la 0 deficienta a iubirii de sine. frig. Ar fi prea comod acum. In cazul inhibitiei agresive (var.in legatura cu aceasta." Cand vom ajunge sa vorbim inca 0 data despre povestea na~terii apararilor depresive. 10) ~i. La 0 considerare mai atenta. Una dintre cele mai frecvente cauze ale depresiei este a~a cum am vazut . de asemenea. 8) ~i al provocarii ei intr-o situatie de incercare ~i de e~ec. Situatia pierderii de obiect (var. deoarece se refera la un deficit in directia maturizarii ~i a capacitatii de a trai. De obicei. 1) ~i simbiotice (var. dar mai ales printr-o abundenta de afecte sedimentate. nu este a~a. devenita insuportabila. sa se opuna durerii. Zapaceala provocata de lectura literaturii psihanalitice consta pentru mine in faptul ca. la fiecare pacient se descopera 2-3 variante dintre cele zece posibile. 2) sta sentimentul unei nevoi uria~e. insa adesea se formeaza un centru de greutate. In cazul sentimentului lipsei de putere deficitar (var. Oar. realizata la un nivel corespunzator de inalt de abstractie. In spatele unui "fals Sine" sta sentimentul apasator al ratarii existentiale ~i. pentru intocmirea unui plan de tratament folositor. In spatele situatiei deficitare orale (var. desigur negative. nu este surprinzator ca nu gasim nici 0 imagine "limpede". deci 0 deficienta de autenticitate ~i de specificitate. Descrierea celor zece modele de tulburari nevrotice ar putea sugera concluzia ca putem pur ~i simplu include orice pacient care are 0 depresie nevrotica intr-o cutiuta diagnostica. con~tiinta foarte severa (var. tristetii ~i disperarii sale antipozii emotionali (eliberare de suferinta. a autostimei ~i a valorizarii personale. Toate cele zece nuante ale imbolnavirii nevrotice se potrivesc cu "existenta bazala a unei deficiente existentiale!". Teoria traumatica a depresiei (var. s-ar lasa ele intr-adevar reduse la un ultim agent nociv? Cred ca aceasta reductie. incredere. 3) poate provoca un conflict interior de agresivitate. este posibila. cred eu. caracterizata prin pierderea obiectului intern. Deficitul consta. se va vedea ca in prima copilarie exista stari deficitare care pun in pericol homeostaza (foame. declan~area unei depresii implica de la inceput ideea ca persoana parasita simte lipsa obiectului pierdut intr-un fel oarecare (fie ~i ca obiect al urii) ~i este adusa prin separare intr-o situatie psihica deficitara. Exista cazuri in care este evidenta numai 0 tematica (mai rar). ci un numar mare de melanjuri. 7). Expresia "deficit de individuatie" (var. cople~irea cu stimuli). Unul dintre aceste modele se impune in prim-plan ~i decide dinamica psihica.184 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 185 exista un numitor comun pentru aceste zece variante. la un deficit al identitatii ~i la 0 situatie interioara de abandon. ca sa "deschida recipientul in care afectele negative se dezlantuie atat de salbatic. 6) este vorba de un deficit al "puterii pe care subiectul crede ca 0 are fata de solicitarile ~i incercarile vietii". bunastare) ~i sa i se confirme faptul ca sufera de 0 deficienta a acestor sentimente pozitive. 4) se clarifica de la sine in acest context. ~i in faptul ca el nu a gasit un drum.dereglarea ~i prejudicierea balantei narcisice a unui om (var.

~i-a trait slabiciunea ~i neputinta de a indeparta situatia amenintatoare de deficit. el va prezenta paleta aproape completa a dezvoltarilor deficitare de care este yorba. De acum inainte. Ne-am raportat in acest punct la Max Stern ~i la teoria sa a biotraumei ~i am aflat ca a~a-numita aparare depresiva reprezinta 0 predispozitie de reacFe innascuta la toti oamenii. Istoria formarii apararii depresive a fost descrisa in capitolul"Depresie. el face totu~i 0 experienta incununata de succes: "Cand cad intr-o pasivitate totala. 0 depresie. Dupa ce copilul mic. Joffe ~i Sandler sunt ~i ei de parere ca "apararea depresiva reprezinta 0 reactie psihobiologica fundamentala la pierderea bunastariL" Putem descrie in acest punct natura depresiei dupa cum urmeaza: l. lumea ~i oamenii sunt perceputi printr-un val intunecat ~i toate experientele rele din prima copilarie sunt adaugate fondului experientelor negative. Procesele traumatizante din prima copilarie. Prin multiple reeditari ale procesului descris mai sus se ajunge la 0 deosebita rodare a acestui mecanism.evrotice pe un singur sector al persOIlalitatii pentru ca mai tarziu sa se dezvolte 0 depresie. in cele din urma. pericolul poate fi evitat ~i problemele pot fi rezolvate trecator" (se intelege de la sine ca psihicul copilului nu trece con~tient prin acesta experienta). experienta fata de lume ~i experienta de sine se sedimenteaza in a~a-numitele "scheme cognitive". ci ~i 0 atitudine devalorizanta fata de propria persoana ~i a posibilitatilor sale. in acest punct 0 incercare rezonabila de reparare. Intreband de exemplu persoane care sufera de 0 boala nevrotica despre cele mai timpurii amintiri (ma refer la . Dar nu este a~a! Este suficienta formarea unei structuri l1. care i~i pune in actiune fara succes masurile de rezistenta pe care Ie are la dispozitie . Reactia depresiva acum manifesta reprezinhl. 0 dispozitie sumbra~i emotii de resemnare. Se stabile~te in calitate de experienta-nucleu un sistem Coex negativ (Grof). Trebuie. se stapane~te. faptul ca factorii sociali cu actiune psihopatogena adesea persista ani de zile ~i ca pe acest suport afecteaza ~i deformeaza un om in mai multe sau mai putine arii psihice. deficite in sectorul trebuintelor simbiotice. Odata cu maturizarea intelectuala a copilului.Se da 0 predispozitie de reactie innascuta sub forma a~a-numitelor aparari depresive. 3. Ca 0 consecinta a acestei biografii. pe cat posibil intr. pe de alta parte. trauma na~terii ~i evenimente traumatice timpurii". de asemenea. dominat de pierderea sperantei. sa luam in considerare. 2. un Supra-Eu prea puternic. care apare la bebelu~i intr-o situatie deficitara timpurie ~i are functia de a respinge un ~oc amenintator (cu eventuala consecinta mortala). Prezenta tuturor acestor structuri patologice la unii bolnavi depresivi ne induce nu arareori in eroarea de a crede ca toate aceste modele psihonevrotice de boala constituie. fara a constitui aici tema propriu-zisa. amenintarea cu ~oc ~i moarte lasa urme in psihicul copilului ~i ii intuneca sentimentul de baza al vietH. un deficit de individuatie ~i sufera din cauza efectelor influentelar traumatice din prima copilarie. agresiva sau narcisica. Persoana respectiva a invatat in acest fel sa reactioneze depresiv. este emis adesea un singur model de tulburare ca etiologie a boW.cu Fpete ~i hiperkinezie . norocul nu estestatornic.un somn de epuizare. in totalitatea lor. mai apoi invatat acest mecanism rezonabil de supravietiure. va manifesta tulburari in sfera arala. natural. ~i anume prin diminuarea proceselor vitale pana la un nivel energetic mai scazut. apararea depresiva) ~i ca. Persoana respectiva i~i dezvolta nu numai 0 viziune pesimista asupra lumii ("Pamantul este un loc al plangerii.186 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 187 diferenta intre psihodinamica nevrotica ce conduce la depresie ~iinsa~i incercarea de autoreparare (de ex. care se pune in functiune la sugar pentru a evita un ~oc amenintator. Prin repetate manifestari ale unei situatii amenintatoare de acest fel este urmat. iar modalitatea depresiva de reactie va fi cea aleasa in situatii similare din repertoriul psihic al contramasurilar posibile. daca este cazul. nimic nu are sens!"). in al doilea rand.

au pentru persoana respectiva 0 consecinta fragilizanta. a~adar un comportament invatat (a~a cum pretind unii terapeuti comportamentali). Modelul de reactie invatat in prima copilarie (diminuarea functiilor vitale pana la un nivel energetic scazut) se dovede~te insa acum un mijloc insuficient pentru a rezolva problemele. Daca ar trebui sa rezum in acest punet ~itoate caracteristicile de personalitate ale tuturor celor zece imagini umane conturate tipologic. simbiotice. In depresie. cand celalalt "sanatos" se simte puternic frustrat de comportamentele revendicativ-autocentrate ~ipasive ale bolnavului ~i raspunde. sexualizarea. La varsta adulta. In principiu insa. deficit al puterii personale. Retragerea iubirii partenerului il arunca pe depresiv in prapastii noi ~i mai adanci. se love~te cu regularitate de constatari asemanatoare. 7. etc. ~i cu ajutorul altor mecanisme reparatorii. neajutorare. repro~uri. Schmale. se comporta revendicativ. Spargerea acestui cerc vicios este cea mai grea sarcina in cadrul unei terapii de succes. Inainte de a incheia acest capitol ~iaceasta carte. Starile depresive pot induce ~iintretine 0 tendinta descendenta mtr-un parteneriat. experiente traumatice timpurii ~i pierderi de obiect in prima copilarie. persoanele astfel prejudiciate in copilarie revin la mecanismul invatat "apararea depresiva" atunci cand echilibrullor psihic ~i a~a precar este zdruncinat de conflictele sau starile deficitare descrise in capitolele 2-11. din partea sa. Cand cineva prive~te caracteriologic persoane care sufera de 0 nevroza depresiva ~i Ie studiaza psihodinamica. Faptul ca unii dintre depresivi scot un beneficiu secundar din boala lor nu permite msa concluzia ca dispozitia depresiva reprezinta 0 strategie activa de rezolvare a problemelor.6% dintre situatiile rememorate sunt de natura negativa ~i descriu experiente care contin neplacere. teama ~i adandon pasiv in fata unei situatii amenintatoare. Este mai degraba un semn al unei incercari e~uate de rezolare a problemei. trebuie sa amintesc ideea de structura depresiva. Sine fals. Totul are mai putina legiitura cu esenta bolii ~i mai mult cu caracterul omului respectiv. intr-o modalitate negativa. ~i anume: tulburari de oralitate. apatie ~i retragere ("giyen up". intr-un singur bloc. 1972). furie. se va dovedi ca 55. de exemplu. 6. 5. 4. prin plangerile continue i~i oripileaza apropiatii sau pun un partener doritor de despartire sub 0 asemenea presiune morala. de caracter depresiv. somatizarile. adica un efect devitalizant ~i prin acesta 0 afinitate deosebit de mare cu lncercarile depresive de rezolvare. agresive ~i narcisice pot fi abordate ~iinvinse etc. ci sunt descrierile unor tulburari nevrotice destul de specifice. illasa pe acesta mai neajutorat ~i tocmai prin aceasta mai respingator pentru cei din jur. . comportamenteIe adictive. Starile depresive pot fi modificate de purtatorullor ~i pot fi indreptate de 0 maniera ~antajista impotriva partenerului sau a altor rude. Capituleaza. tulburari narcisice. Este evident ca aceste zece modele nevrotic-conflictuale ~i patologice descrise de mine. reclama ajutor. La 0 privire mai atenta se vede ca modelele explicative ale depresiei nevrotice prezentate in literatura psihanalitica nu desemneaza originile acestei boli. neintelegere. tulburarile orale. 1968. Engel. excesul de munca. cazuta in epuizare. autoneglijarea. deficite simbiotice. refuza cooperarea. Exista situatii in care pacientii depresivi fac comert ambulant cu slabiciunile ~i cu neajutorarea lor. agresivitatea. care pot e~ua intr-o depresie.188 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 189 o cercetare realizata de mine pe 500 de pacienti). inhibitie agresiva. persoana respectiva inceteaza sa mai lupte impotriva raului care 0 impovareaza. deficite de individuatie. a~ avea 0 prezentare exhaustiva a a~a-numitului caraeter depresiv (lucru de la care ma abtin aici). incat acesta renunta provizoriu la intentiile de separare. Cititorul atent va descoperi in aceasta enumerare titlurile din capitolele 2-11. de exemplu prin retragere. Caracterul depresiv este echivalat cu prezenta tuturor acestor situatii deficitare ~i conflictuale pe care eu Ie-am descris la cele zece modele de tulburari nevrotice sub eticheta "personalitatea pre-depresiva".

pentru ca acesta sa nu mai aiba nevoie sa dezvolte astfel de simptome in situajii critice. sernnificative ~i trebuie consumate. in care calcularea unui coeficient maxim de vindecare intr-un minimum de timp este importanta in evitarea risipei de costuri. simbiotic sau narcisic. care sa jina seama de nivelul temporal. ei bine. care atitudini interioare ale analistului au 0 influenja deosebit de tamaduitoare asupra cursului terapiei. simptome vegetative etc). i~i face bilanjul travaliului terapeutic. in care bolnavul cuprins de 0 disperare profunda. aceasta insearnna ca: Respectivul dispune de un anumit potenjial conflictual nevrotic (in domeniul oral. foarte diferenjiate. sau in mai multe domenii concornitent). La sfar~itul considerajiilor mele asupra "bolii populare". Exista ~i aceia care b. prognosticuI acestor boli psihice poate fi apreciat ca fiind destul de bun in ceea ce prive~te ~ansele lor de vindecare. Eu practic 0 psihanaliza modificata. pentru ca ~i oco~urile. ~iaceasta cu rezultate imbucuratoare. care nu este constransa prin reguli severe. depinde de bolnav sa lase foarte mult loc in con~tiinja. agresiv. Procesele de maturizare au nevoie de timp nu numai pentru a se realiza. Optimismul meu terapeutic . insa fara sa prezinte alte simp tome aparjinand unei depresii (inhibijie a gandirii.nu numai ca se transrnite pacienjilor. mare parte a pacienjilor mei primesc dupa terminarea terapiei simple (uzual240 de ~edinje) 0 terapie de grup care are loc 0 data pe saptamana (privat) ~i care dureaza pana cand ei ~i-au dobandit increderea in statornicia viziunii pozitive-nou-ca~tigate asupra lumii ~i in bucuria de a trai. i~i evalueaza situa- o . irni face ~i mie un serviciu bun in ceea ce prive~te psihoigiena mea personala. el va alege ca aparare faja de aceasta tulburare incercarea de solujionare depresiva. care intr-un mod mai economicos. Ambijia terapeutica nu-~i are locul aici! Dimpotriva. Se gasesc ani de-a randul intr-o stare depresiva u~oara. intrebuinjeaza contactul corporal (atingerea mainii cand pacientul cade intr-o gaura neagra sau se "pierde in spajiul cosmic"). Traiesc frecvent miniepisoade (de ore sau zile) cu dispozijie depresiva.bazat pe experienja . Caracterul pluristratificat al elaborarilor nevrotice cere un instrumentar considerabil de intervenjii terapeutice ~i rnijloace de injelegere. $i ei au un caracter depresiv. desigur). Tinta in tratamentul depresivului nu este inlaturarea simptomelor (care este inclusa.190 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 191 Cand confirmam cuiva 0 structura depresiva. la urma urmei. la sfar~itul drumului sau. Cu 0 mare probabilitate.-imaginata") ~i elemente din psihologia invajarii. psihodinarnice propuse. rezistenjele ~i luptele de aparare sunt. Cand reflectez. cred d este vorba odata de acea siguranja de nezdruncinat in posibilitatea schimbarii pozitive a viejii ~i apoi prezenja prietenoasa ~i de nadejde de-a lungul anilor. fara sa ajunga la declan~area unei depresii complete. care explodeaza intr-o situajie corespunzatoare de incercare ~i e~ec ~i 11 poate conduce la o nevroza. mai fie-mi per mise ni~te pareri personale: tratez terapeutic aproape 25 de ani oameni depresivi. ci ~i pentru a se consolida ~i a se ancora ca structuri stabile in structurile de personalitateale respectivei persoane. au nevoie de tratament ~i structura lor de personalitate ii configureaza total asemanator acelora care se imbolnavesc de 0 depresie completa. adid ocazional. Forja psihanalizei sta insa tocmai in intinderea in timp. Ei trec drept abatuji ~i victime ale unor oscilajii frecvente ale dispozijiei. Este un moment inaljator atunci cand pacientul. sdderea vitalitajii. Numai teoriile psihanalitice ale nevrozelor ~i ale personalitajii ofera acest instrumentar. Ma face capabil sa inseninez ~i sa suport acele ore sumbre ale inceputului. ci mai curand schimbarea omului. elemente scenice ("vorbiji aici ~i acum direct cu mama dvs. Printre structurile depresive se afla ~i acei oameni care a. scaderea inijiativei. Din pricini de calcul economic se cere mereu 0 eficacitate deosebita a proceselor terapeutice. evod celuilalt anxietate ~i imbraca lumea ~i oamenii in valul celei mai negre lipse de bucurie. tulburari ale impulsului. pliate pe 0 putere de a~teptare rabdatoare a pa~ilor evolutivi ai pacienjilor. datorita complexitajii lor ~i varietajii descrierilor. Daca sunt indrumaji corespunziitor.

(1962): "Deprivation of maternal care". (1920): Praxis und Theorie der Individualpsychologie. fournalfiir Psychoanalyse BALINT. (1942): "Loneliness in infants". New York. M. GesammeIte Werke. Bern ~i Stuttgart 1966 BALINT. pp. AINSWORTH. (1952): Die Urformen der Liebe. (1959): Angstlust und Regression. In: ANTHONY. Frankfurt am Main.M. M. Entstehung. Intern. Genf ARiETI. ~i J. $i inca 0 data se adevere~te spunerea: Un am prive~te fnapoi fn timp ~i vede: nenorocullui i-a fast noroe! (Eugen Roth) Bibliografie ABRAHAM. Huber/Klett-Cotta. 84-112 ABRAHAM. In: ABRAHAM. A. WHO. suicidal ideation and suicidal behavior". (1971). Wiley. D.): The child in his family. Klett-Cotta. 1974 Fischer. Stuttgart BUKWIN. & c.M.S. 30 BALINT. Fischer. KONPERNIK(ed. Krankheitsbild. In: ABRAHAM.192 Dietrnar Stiernerling tia vitala ~i afectiva serios schirnbata ~i recunoa~te plin de rnirare ca nu ar fi fost acolo unde este azi fara declan~area depresiei ~i fara terapia care i-a urrnat. Klett-Cotta. Psychoanalytische Studien. BEMPORAD (1983): Depression. 1969 ADAM. K S. Journal of Diseases of Children 63. (1973): "Childhood parental loss. K: Psychoanalytische Studien zur Charakterbildung. I. London ADLER. Dynamik und psychotherapeutische Behandlung.H.K (1916): "Untersuchungen iiber die friiheste pragenitaIe Entwicklungsstufe der Libido". K J. Am.K (1924): "Beitrage der Oralerotik zur Charakterbildung". vol. (1937): "Early Developmental States of the Ego". Frankfurt am Main. K. Stuttgart 1960 .

Wiley. J. 754 ERIKSON. Heimatlose In: FREUD. (1959): Identitiit und Lebenszyklus.F. MOOchen and childhood bereavement". S..): Heimatlose Kinder. Jot/mal of Psychoanalysis 41. Huber. P. MILLER. DOOB. 1971 auf die Kindererziehung. Klett-Cotta. Verlagfiir medizinische Psychologie. R. University 1972 Aspekte Huber.O.S. Frankfurt am Main. Univ. New York BENKERT. 1977.330-376 BIBRING. Child. & FREUD. Institut Mensch und Arbeit.R. (ed. (1958): "Vicissitudes of superego functions and superego Imago precursors in childhood". O. Miinchen 1977 BERES.A. J. N. I deprivation". S. ment. J. Deutscher Taschenbuch Verlag. (1971): "Tiefenpsychologie. Schwarzenberg.H. T. Urban & Stuttgart Frankfurt New mother-child seperation". Internat. In: FREUD.D. SEARS: Frustration and aggression. Neurosen. D. (1982): Die Hungerkrankheiten. 20. D. Philadelphia BEC~. Bern. (1951): Miitterliche Zuwendung Kindler.194 Dietrnar Stiernerling das paranoide und das depres- 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 195 BALINT. H. H. (1950): Kindheit und Gesellschaft. tic-technique. BROWN. Mon. G6ttingen DOHRSSEN. Zur Anwendung und Objektbeziehungen. Verlag fiir medizinische Psychologie.A (1954): "Psycho gene Erkrankungen bei Kindern und Jugendlichen". (1974): Angewandte Cotta. (1950): "Anstaltskinder". W. A. Kinderforschung 42 EARLE. 181 im ersten and later der In: GREENACRE. Press. Psa.): Kinder. Fischer. Stuttgart. E. Bern. DOLLARD.M. London BURLINGHAM. (1974): Depression. J. H.J. M. A (1958): "Heim. Miinchen 1973 BOWLBY. (1960): "Separation anxiety". Stuttgart 1970 BATTEGAY. DILLING. Klett-Cotta. 13-48. Gall Inivers. 26. Soc. R.J.. (1968): Therapeutische Aspekte der Regression.D. (1977): Narziflmus Stuttgart. Wien BATTEGAY.2ur Problematik des «oralen» Pessirnisten". und geistige Klett- f f Gesundheit. Psychopathien.324-351 BERGLER. ~i BLANCK. J. sive Syndrom". Norton. (1977): Depressive Syndrome erkennen. (1949): "Kriegskinder". EICKE-SPENGLER. W. & FREUD. Wien of Pennsylvania Press. WEGERER. (1934): . Hogarth. Theorie and research. (1953): "Some pathological Ich-Psychologie. York . G6ttingen und Entwicklung DURFEE. MOWRER. Am. G.E. 265-272 BOWLBY. MOOchen der Theorie processes set in train by early eine Einfiihrung". (1945): The Psychoanalytic theory of neurosis. (1968): Reaktionen. psychoanalytischen Wirkens Frankfurt am Main. BURLINGHAM.A T. (1978): The social origins of depression: a study of psychiatric disorders in women. CASTELL.M. Suhrkamp. Urban & Schwarzenberg. Press pp. Orthopsychiatr. (1961): "Maternal Developm. (ed. D. Zur Anwendung psychoanalytischen Wirkens auf die Kindererziehung. G. & Wolf (1934): "Anstaltspflege Lebensjahr". Zs.R. 1976.): Affective disorders. (1977): "Grenzen und M6glichkeiten der psychoanalytischen Behandlungstechnik bei Patienten mit Uber-IchSt6rungen". am Main. pp. Earle (1961): "Early maternal deprivation psychiatric illness". L.. (1961): "Depression Science 107.. Fischer. 1971 BURLINGHAM. C. In: Balint (Ed. Psyche 7 /1977 CASLER. (1953): "The mechanism of depression".E. Psyche Dez. &.: Depression. E. 31.E. New York BIRTSCHNELL. A. R. H. R. J. Int.AM.und Pflegekinder in ihrer Entwicklung". BURLINGHAM. (1977): "Zur Entwicklung Depression". Child BECKER.A.: Psychische Erkrankungen in der Miinchen 1984 Bevolkerung. O. 13. & HARRIS.31 ELHARD. Study. 89-113 BRAUTIGAM. New Haven 1939 DOHRSSEN. CREMERIUS. London BALINT. der Depression". (1987): "Psychoanalytische Psychosomatische Medizin: 2/87 BATTEGAY. (1972): "Early parental death and psychiatric diagnosis". (1952): "Der Neubeginn. 1965 ERIKSON. (ed. Journal of Mental Science 99. 202-210 BLANCK. Tavistok. 1966 FENICHEL. Stuttgart 1978 BOWLBY. Res. Social Psychiatry 7.): Primary love and psycho-analy- BROWN.

(1966): Die seelischen Krankheiten des Menschen. S. Ed. 2000 in S. (1977): Die Heilung Main. Stuttgart 1968 KOHLER. (1992): Kleine psychoanalytische Charakterkunde.G. Vandenhoeck & Ruprecht. XIII. Psa.). Ed. C. C. Psychol.neue Dimensionen in der Psychologie. (1981): Angst und Personlichkeit. 423-461 GLOVER. Fischer. (1924): "The Significance of the mouth sis". Apr. 2000 FREUD. 320-356 HELLBRDGGE. Trei.W. Fundatiei Generatia. Trei. Year JACOBSON. rom. Freud Opere vol.W. Bucure~ti. 1977 JANOV.S. J. (1925): "Zur Psychoanalyse von Sexualgewohnheiten". M. J. (1927): "Das Unbehagen in der Kultur". HORNEY. Munchen 1968 . P. Ed. Freud Opere vol.W. rom. Psych. 2002 FREUD. Frankfurt am Main. "Eul ~i Seul" trad.R. Univ. IV. Psycho-Anal. 2002 FREUD. (1964): Kindliche Munchen 1964 ale depresiei 197 FERENCZI. J. 4. 4. (1936): "The Construction of depression".Th. 1984 KLACKENBURG. C. Freud Opere vol. din limba englezi'i de Andrei Constantinescu). Corneliu lrimia). Jahrg.P. (1975): Topographie des Unbewuflten. "Psihologia m~selor ~i analiza Eului" (trad.S. Trei. & SANDLER. 3. 7. Suhrkamp. (1923): "Das Ich und das Es". Verlag f.J. Acta Paediat.K. JOFFE. L.. Press. 4. X Ed.A.W.K. Zamfirescu). Bucure~ti. (1972): Die E11l0tionen des Menschen. Gottingen KOHUT. (1950): Neurose und menschliches Wachstu11l. 46. Zamfirescu). Kindler. Schriften zur psychoanalyse. Weinheim Basel 1981 JACOBSON. 2000 GERBOULET. Entwicklung und soziale Umwelt. Eul $i mecanismele de apiirare (trad. E. Gottingen KONIG. Psycho-Anal. (1913): "Die Disposition zur Zwangsneurose".E. in S. Med. (1917): "Trauer und Melancholie". "Doliu ~i melancolie" (trad. C. "Disconfort in culturi'i" (trad.1ANN. Trei. 1973 JOFFE. S.S. in S. Mtinchen LAUGHLIN.Ed. (1975): Borderline-Storungen und pathologischer ziflmus. 13.J. 1978 KIELHOLZ.A. 45. S. E. M. Ed.S. Trei. 1960. Ed. (1965): "Conceptions J. Bern u. Kreuz.196 Dietmar Stiemerling 10 abordari psihoterapeutice HAMMER1\.. 17. 3. in S. VIII. G. (ed. Frankfurt am development of mind. Purdea ~i Vasile Dem. (1956): The Neurosis in clinical practice. XIII. E. 1976. "Predispozitia la nevroza obsesionali'i" (trad. 1979 des Selbst. 218-247. Psyche Oct. G. E. 34 im Kindesalter". Tod und Transzendenz . (1965): "Notes Int. Purdea ~i Vasile Dem. (1976): "Die psychoanalytische Theorie der Depression". H. Int.H. 2. Psychologie. 1972 FISCHER. Roxana Melnicu). rom. W. C. (1946): "The Effect of disappointment ego formation in normal and depressive book of Psa. G.O. 147-181.109-126 und on ego and superdevelopment". of superego development". St. in S. ferinta anuali'i a cercului DGPT /VAKJP KONIG. Mtinchen 1975 IRLE. S.1947. medizin. Vandenhoeck & Ruprecht.P. (1974): Depressionen.2ur Depression Psyche. 1 Stockholm 1956 KUIPERS. (1985): Ceburt. 88-96 f on childhood depression"./Juni 1972 GERO. Amer. rom. 134-155 GLOVER. In: Psychologie heute. Fischer. (1921): "Massenpsychologie und Ich-Analyse". Beltz. Klett-Cotta. (1943): "The Concept of dissociation". Kosel. G. In: Balint. Assn. Philadelphia und London . S. F. Klett-Cotta. Bucure~ti. Bucure~ti. Nar- KERNBERG. Suhrkamp. Frankfurt a. (1970) : Der Urschrei. Brit. (1984): "Interview". Ed. (1936): Das Ich und die Abwehrmechanismen. rom. bei der ErythroInt. Mai 1980. New York 1956 GROF. in psychoanalyIn: On the early der SauglingsbeobachPrelegere la con- tung auf Theorie und Praxis der Psychoanalyse. Frankfurt am Main. & SANDLER. C. (1991): Ergebnisse und Auswirkungen in infant Huber/ FREUD. Ed. 3.WG.W. Stuttgart izARD. Freud Opere vol. p. Bucure~ti.30 FREUD. Freud Opere vol. vol. Suhrkamp. Med. C.. (1972): "Psychodynamische Faktoren phobie". Kindler. Ed. 2000 FREUD. G. (1980): .L. (1956): "Studies in maternal deprivation homes". Frankfurt am Main. S. (1971) : Depression. Stuttgart 1983 GROF. Ed. ian.K. Bucure~ti. Gilbert Lepi'idatu). Ed. rom. Fischer. Frankfurt am Main.

M. MOOchen Psychologie heute. (1940): Del' gehemmte Stuttgart 1965 helplessness" 1n Man. (1956): Psychologie del' Personlichkeit. (1983): Narziflmus. M. Psychiat. 2. J. W. Arch. M. Die Lebenskrise bei Partnerverlust. Roxana review". (1968): Symbiose u. (1938): Al~fbau des Charakters Barth.H. Praxis Kinderpsych. Brit. 1. Mai 1980.F. Verlag Hi •.): Jahrbuch fUr Jugendpsychiatrie und ihre Grenzgebiete vol.w Yllrk SPECHT. widows and A con- study widowers".J.. rom. E.M. Psychoanal. Formele fundamentale ale angoasei Melnicu). S.. im Kindesalter". Ambrosius PAYKEL. Assn. Kindes. LEBOVICI. KLER\1AN. and learned bei Mensch und Tier. UllltlClI'" ll. SANDLER. J.44 LOEBER. 1972 MAHLER. SELIGMAN(1975): "Depression SCHULTZ-HENCKE. HlIll(\l~ IIPI'II. Zs.1. 753-760 QUINT. JOFFE(1980): "Zur Depression Psyche. BROWN(1972): "Health of young Boston after bereavement. TII:C. (1954): "Early identifications and archaic elements in the superego". Psyche Oct.«Vl'r1idlllwll Febr.F. Begriff der Ora- Geburt des Menschen. Flushing. & W. Psyche 1973. Munchen. 1977. E.84. Abnorm Psycho/. April 1986 I<EMPLEIN.n IIU.A. M. SCHWIDDER. & M. Int. Wien SMITH. Psyche. In: Willinger (ed. (1949): "Remarks children". Ernst I<einhard. -psychiat. 17 A clinical (trad. Science and MAHLER.E. R. S. ". (1987): "Die Depression im Dienste der Selbstregulierung"..31 "-lIdlP. Huber. S. Lea & Febiger. Occurrence and Management. Amer.W.): Erziel1l1l1gin/i'illll'r K/lltiliv/I. S. ill" des begabten u. MYERS. Ml'diziniNl'hp I'NY"III' logie. (1963): "Das von der Mutter getrennte Kind in der heutigen Sicht des Kinderarztes". E. trolled SIEVERS.34. (1954): Deprived children (the Marsham experiment). (1990): "Einige nissen Parallelen zwischen der Sauglingsbeobachtung und klinischen Green- f den ErgebBeobach- tungen an Erwachsenen.198 Dietmar Stiemerling of maternal deprivation". Miinchen (ulterior: 1956 LINDENTHAL~i M. J. 1972. fruhen Mutter-KindGeorg Thk'l11l'. (1977): . (1968): Friihe Mutterentbehrung Kindler. Psa. LEWIS. DARE(1970): "Der psychoanalytische litat". 41 RADO. (1942): Shock: Its Dynamics. (1974): Vereinsamung.-F. 1975. LERSCH. . E.J.. Hamburg PARKES. 1990. 2. Trei. P. Jahrg. I'lpClI~ Mtllwh. V. Rowohlt. Psychosom. G. &R J.. Ed. & c. (1970) : "Depression. N*. (1927): "Das Problem der Melancholie". Suhrkamp. J. (1974): Psychoanalytic New York MILLER. (1971): Bilder del' Ncurose helltl'.): Die Bedeutung del' frill1en Killd/wit /if/' Personlichkeitsentwicklung.). Bucure~ti.C. Med. Aufbau In: der 10 abordari psihoterapeutice ale depresiei 199 y. A. on psychoanalysis with psychotic Stuttgart Fischer. (1962) (ed. H. Individuation. besonders Borderline-Patienten und Patienten mit narziBtischen Personlichkeitsstorungen". G. Bern 1960 LOWEN. 3. Kosel. 2005 SALZMAN. P. 1970. S. H. (1961): Grundformen del' Angst.J. 1978 MENDELSON. (1945): "HllHpllllliNI11\1H". SPITZ. I<IEMANN. D. RA. G6ttingen NAESS.228-238 MOON. Sllltlj. N. (1954): "Zum Problem der Trennung".'hmllkII11'" (00. (1986): "Der stille Schrei nach Liebe".H. MOOchen 1984 MAHLER. DIENELT. 10. Child Behaviour 1. 1979 MILLER. 243 Mensch. 13 I<EICH. 34 SANDLER. (1973): Das Drama Frankfurt am Main. 22 PARKES. Nllrltlll. S. Philadelphia child separation and delinquency". Ernst Reinhard. (1959): "Mother Delinqu. (1949): Killers offill' d/'I'I/II/. (1975): Die psychische Frankfurt am Main. K. 18-21 Klett-Cotta.449-461 I . C. J. Reinbek b. (1962): "The concept Ainsworth WHO Genf Person.A. C. S. concepts of depression. M.W. Psa. PEPPER (1969): "Live events and depression". 27 SCHMALOHR.M. Ed.\f1I1.•IIt'I Ilrl'lld \Il1d 1'11111111". L. 1969. Mai 1987. 21. Ph. Gen. wood 1978 LICHTENBERG. M unchen SCHRAML. 218-238 I<EITER. J. C. H. Jahrg.-K.

Miinchen f STOTT. (1960): "Zur Entstehung del' Ober-Ich-Komponenten". Klett-Cotta.400-426 SPITZ. 626 WEISSMAN.R. J. Psychoa. Study of the child 2. New York SPITZ. D. 450-455 ZETZEL. 14. 213 SPITZ. Dee. Stuttgart 1974 . Med. Todesangst und Furcht Val' dem Tod". R. (1951): "Trauma. E.130.R. (1965): Vom Siiugling zum Kleinkind. Zeitschr. G6ttingen STIEMERLJNG. u. Pfeiffer.. Vandenhoeck & Ruprecht. (1954): "Infantile depression and general adaptation syndrome". A. D. (1970): Die Fiihigkeit zu emotionalem Wachstum. A. das paranoide und das depressive Syndrom".R. 1972. 1973. The Psychoan. (1950): "Anxiety in infancy". J. 1974. Fox. (1986): GestiMe Zweierbeziehung Del' Hunger nach Verstiindnis und der Schmerz des Nichtverstandenseins. Stuttgart 1974 STERN.): Depression. Psych. (1974): "Die fruheste Kindheitserinnerung des neurotischen Menschen". A.Anaclitic depression". M. Psyche. Klett-Cotta. Amer. KLERMAN (1973): "Hostility and depression associated with suicide attempts". H. (1952): "Del' Neubeginn. Orthopsychiat. G. Amer. A. 20 SPITZ. In: Koch (Ed.200 Dietmar Stiemerling SPITZ.R. M.. M.i WOLF(1946): . D.. Lancet I. K.R. Oct. Psychiat. A. Intern. A./Dec.26 STIEMERLING. .R. J. (1956): The effects of separation from the mother in early life. A. Psyche. filr Psychoanalyse SPITZ. (1948): The Smiling response (Film) SPITZ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful