Introducere

În luna septembrie anul 1945, pe strada S.Lazo/strada Bulgară în baza unui atelier de confecţionare a încălţămintei de pe strada Frunze, 74 (mai apoi alipit la fabrica de bază) a fost deschisă prima fabrică de stat de încălţăminte din Moldova. Tot utilajul fabricii consta din 4 maşini, trimise din Moscova şi Taşkent. Primii lucrători ai fabricii erau meşteşugari – cizmari, care trebuiau să însuşească prelucrarea mecanizată a încălţămintei, 10 persoane producînd zilnic doar 20-30 perechi de încălţăminte. Informaţii suplimentare privitor la istoria întreprinderii sunt plasate în anexa nr. 1. S.A. “Zorile” a fost înregistrată ca societate pe acţiuni de Camera Înregistrării de Stat pe data de 15 august 1995 cu certificatul de înregistrare Nr.105045071. Scopul lucrării este de a efectua analiza S.A. “Zorile” din punct de vedere or ganizatoric, economico-financiar şi strategic. Structura lucrării se prezintă în corespundere cu scopul preconizat şi ordinea de înfăptuire a cercetărilor. Astfel, lucrarea cuprinde: introducere, opt capitole, încheiere, bibliografie şi anexe referitoare la informaţia utilizată din rapoartele financiare pe anii 20092011 de la întreprinderea analizată, precum şi documentele analizate în perioada stagiului de practică. În capitolul I şi II am analizat structura organizatorică şi financiară a întreprinderii, precum şi formarea şi repartizarea capitalului acesteia. Capitolele III şi IV include studierea structurii activelor pe termen lung şi a modului de finanţare, structura activelor curente şi a modului de gestiune ale acestora. În capitolul V am încercat de a analiza structura veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii, formării şi utilizării profitului la întreprindere. Organizarea circulaţiei băneşti la întreprindere şi aprecierea situaţiei financiare sunt expuse în capitolele VI şi VII, iar în ultimul capitol fiind incluse informaţii despre planul strategic al întreprinderii şi analiza bugetelor funcţionale ale întreprinderii. Valoarea aplicativă a lucrării constă în utilitatea ei practică pentru activitatea de cercetare a studenţilor sau indivizilor interesaţi în domeniul respectiv, precum şi pentru managerii întreprinderilor din Republica Moldova, în scopul determinării indicatorilor şi nuanţelor utilizate în gestionarea eficientă a întreprinderilor. Valoarea ei practică constă şi în faptul că au fost analizaţi principalii indicatori ce influenţează starea economic-financiară a întreprinderii autohtone S.A. “Zorile” şi prezentate unele soluţii pentru creşterea economică pe baza utilizării eficiente a acestor indicatori

3

CAPITOLUL I. Studierea structurii organizatorice a întreprinderii
S.A. “Zorile” a fost înregistrată ca societate pe acţiuni de Camera Înregistrării de Stat pe data de 15 august 1995 cu certificatul de înregistrare Nr.105045071 (anexele nr.2 şi 3). La ora actuală, S.A. "Zorile", ca număr de angajaţi (1370) şi nivel de salarizare (salariul mediu pe primele zece luni ale anului 2006 fiind de 2229 de lei), se situează printre cele mai mari întreprinderi industriale din ţară, a doua ca mărime în domeniu, plăsîndu-se după întreprinderile viti-vinicole, bilanţul beneficiului, pe primele zece luni ale anului în curs, atingînd suma de aproape 13 milioane de lei. În ceea ce priveşte producţia încălţămintei pe piaţa autohtonă, întreprinderea respectivă deţine poziţia de lider. Pînă la data de 22 septembrie anul 2008, la S.A. "Zorile" statul deţinea 60,3% din acţiuni, 26,7% - persoanele fizice, iar 13% aparţineau Fondului de investiţii. În 2008 însă, cota statului din cadrul întreprinderii de producere a încălţămintei “Zorile” a fost achiziţionată în cadrul unei licitaţii “cu strigare” contra sumei de 86 mln de lei. Astfel, în urma licitaţiei au fost procurate 60,3 la sută din acţiuni, ceea ce reprezinta pachetul de control în cadrul întreprinderii. Cele 1 mln 323,5 mii de acţiuni au fost procurate la preţul de expunere de 65,01 lei/acţiune, preţul nominal al unei acţiuni, constituind 18 lei. Actualii acţionari sunt: Fondul de investiţii american „Done Investment Limited” (72,9%); Subdiviziunea grupului NCH (72,9%); „White City” (15,27%).

Acţionarii S.A. "Zorile"
15.27% 11.83% 72.90% Done Investment Limited Subdiviziunea grupului NCH White City

Fig.1: Acţionarii S.A. “Zorile”
Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanțului Contabil al S.A. „Zorile”

Structura organizatorică a întreprinderii „Zorile” este prezentată în anexa nr. 4, fiind aprobată de Directorul General F. Iacovlenco în luna decembrie 2011. În conformitate cu aceasta, structura firmei şi faptul cum ea funcţionează indică un înalt grad de centralizare, o orientare spre piaţă şi spre clienţi. Conducerea firmei este asigurată de Adunarea Generală a acţionarilor, care se întruneşte cel puţin o dată pe an, la încheierea exerciţiului economico-financiar pentru prezentarea şi
4

aprobarea raportului de gestiune al Consiliului Societăţii, raportul Comisiei de Cenzori, bilanţul şi contul de profit şi pierderi, repartizarea profitului. Consiliul de Administrare este format din 5 persoane: O. Bodiagin, O. Raţa, C. Vicol, S. Zbancă şi preşedintele consiliului – Roşioru Vasile. Adunarea Generală a Acţionarilor mandatează Consiliul Societăţii ca, pentru perioada de un an, între două adunări generale, să asigure conducerea întreprinderii. Fiind organizată ca societate pe acţiuni, S.A. „Zorile” are o comisie de cenzori formată din 3 persoane: V. Creţu, T. Zavtoni şi preşedintele Comisiei de cenzori Claudia Şchiopu. Activitatea economico-financiară, controlul legalităţii operaţiunilor desfăşurate în domeniul contabil este efectuat de firma de audit „Evidenţa Contabilă Internaţională”, director Sîtnic Emilia. Conducerea operativă a societăţii este asigurată de Directorul general Fiodor Iacovlenco, care este mandatat de Consiliul Societăţii în vederea stabilirii organigramei întreprinderii, angajaţilor, a stabilirii salariilor, a asigura buna funcţionare a întreprinderii, profitabilitatea ei şi atingerea cifrei de afaceri şi a celorlalte obiective stabilite de Adunarea Generală a Acţionarilor. Domeniul principal de activitate şi sortimentul producţiei S.A. „Zorile” produce şi comercializează încălţăminte pentru femei, bărbaţi şi copii pentru toate anotimpurile şi toate vîrstele, acordă servicii de producere a încălţămintei în condiţii LOHN. Tradiţional S.A. „Zorile” produce încălţăminte de la măsura 17,0 pînă la 47,0 (sistema Ştih), anual întreprinderea elaborînd 2 colecţii de încălţăminte: toamnă-iarnă şi primăvară-vară. Partea superioară a încălţămintei este confecţionată din piele naturală, pentru căptuşeală fiind utilizate material natural, ecologic pure. Pentru talpă, în producere sunt utilizate aşa material ca: compoziţie PU, granule PVC, talpă format PU. Consumatorii finali ai producţiei „Zorile” S.A. sunt: Piaţa domestică: copii, adolescenţi, populaţia rurală, populaţia urbană cu venituri medii; Piaţa externă: Germania, Italia.

Principalii concurenţi locali ai S.A. „Zorile” sunt:

5

Tabel 1.1
CONCURENŢII LOCALI AI S.A. “ZORILE”

“Tighina” S.A. “Tocuşor” S.A. “Cristina” I.I. (Chişinău) “Rotan” S.A. “Hîncu” S.A. “Olesea” S.R.L. “E. Miron” I.I. “Varzari şi Varzari” S.R.L. S.C. “Stivmax group” S.R.L.

Încălţăminte pentru bărbaţi X X X X X X X X X

Încălţăminte pentru femei X X

Încălţăminte Încălţăminte pentru copii specială

X X X X

“Ghedeoncom” S.R.L. X X X Sursa: elaborat de autor în baza datelor Planului de afaceri al S.A. „Zorile” Fabrica „Zorile” de-a lungul anilor menţine poziţia de lider în producerea încălţămintei pentru copii, încălţăminte care se produce din materie primă naturală cu calităţi superioare şi este supusă certficării. Principalele beneficii pe care produsele cu marca „Zorile” le aduc consumatorilor se datorează faptului că feţele sunt din piele naturală, sunt comode, durabile, faptul că menţin igiena piciorului şi că sunt uşor reprabile. Principalele criterii pentru decizia de cumpărare a clienţilor sunt calitatea, modelul, preţul, materia primă. Astfel, în prezent accentul este pus pe: Sporirea calităţii producţiei S.A. „Zorile”; Îmbunătăţirea aspectului exterior (finisării, furniturii, folosirea elementelor decorative, culori mai diverse şi mai pronunţate în cazul producerii încălţămintei pentru copii); Atractivitatea şi comoditatea ambalajului; Îmbunătăţirea designului; Acordarea serviciilor post-vînzări.

6

„Zorile” 7 . Formarea şi repartizarea capitalului. care. structura financiară reprezintă raportul dintre capitalul propriu şi capitalul împrumutat. Secţia Decontări cu personalul 2 contabili care sunt responsabili de remunerarea personalului Secţia Materie primă şi Costul producţiei 2 contabili responsabili de decontările şi tansferul materialelor de la depozite în secţii. intrări. „Zorile” se clasifică în capital propriu. ieşiri) şi costul producţiei expediate şi realizate. rezervele constituite în mărime reglementetă de legislaţie. Astfel. Capitalul. la S.CAPITOLUL II: Structura financiară a întreprinderii. casarea materialelor în secţii auxiliare. "Zorile" Secţia Finanţe Un finansist responsabil de arendă şi decontările cu furnizorii de servicii şi tot ceea ce se include în servicii. care are menirea să acopere nevoile curente şi de lungă durată care depăşesc posibilităţile proprii de acoperire. În conformitate cu informaţia existentă în planul de afaceri. Structura financiară a S.A. decontări cu cumpărătorii de materiale. am realizat următoarea schemă: Contabilul-şef Secţia Contabilitate Contabilul responsabil de MF şi decontările ce ţin de MF(reparaţii. subvenţiile nerambursabile alocate din bugetul statului şi capital împrumutat. în ansamblu. Un finansist responsabil de decontările cu mijloacele băneşti.A. Structura financiară a întreprinderii reprezintă o compoziţie complexă şi coordonată a diverselor surse de finanţare la care managementul financiar recurge pentru a acoperi necesarul de finanţat.2: Elaborat de autor în baza datelor Planului de afaceri al S. Fig. avînd ca sursă permanentă de formare profitul net destinat dezvoltării. cu excepţia casei. formează capitalul financiar al întreprinderii. care provine de la acţionari.A.

rata de îndatorare la termen = 0. este necesar totuşi de a stabili contribuţia capitalului străin în activitatea S. rata de îndatorare globală încadrîndu-se în limita propusă şi indicînd un grad înalt de autonomie financiară a acesteia. „Zorile”.0393 ≤ 2/3 Conform rezultatului obţinut. Dat fiind faptul că pe parcursul a cîţiva ani nu s-au plătit dividende. capacitatea maximă de îndatorare. Dat fiind faptul că întreprinderea respectivă activează în mare parte pe baza capitalului propriu. avînd posibilitatea de a contracta surse de finanţare pe termen lung. Persoanele juridice sunt 7 la număr şi deţin 78 % din capitalul social. “Zorile” avînd astfel venit din investiţii în 2011 de circa 1 521 400 lei. Prin această reţea anual este comercializată circa 40 % din încălţăminte. dintre acestea 73% aparţinînd investitorului american „Done Investment Limited”. gradul de autofinanţare a activelor. Întreprinderea deţine acţiuni în B. “Moldindcombanc” şi în întreprinderea română “Milion Shoes”. menţionez faptul că S. În acest scop. Aceasta semnifică faptul că S. fiind împărţit în 2 196 405 acţiuni simple. ca mai apoi. moment în care reţeaua proprie de comerţ consta dintr-un centru comercial în or. gradul de acoperire al dobînzilor. Gradul de îndatorare măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul întreprinderii. Iniţial acţiunile au fost plasate cu valoarea nominală de 9 lei. levierul financiar şi efectul acestuia. a) = 0. S. înregistrînd o creştere sporită şi ajungînd în prezent la valoarea de 39 535 280 lei. s-a hotărît achitarea dividendelor în acţiuni.040≤ 2 8 . “Zorile” 5% este plasat în capitalul de rezervă. Calea Ieşilor 8 şi 15 magazine de firmă în oraşele şi centrele raionale ale republicii. Din profitul obţinut de S.5] Deoarece întreprinderea nu înregistrează datorii pe termen lung în anul 2011.C. Chişinău.A. Din totalul de acţiuni. c) = 0. voi efectua calcule referitoare la gradul de îndatorare al întreprinderii. din rezervă. să se majoreze valoarea nominală. mai mult de 7000 sunt deţinute de persoanele fizice şi juridice. str. dublîndu-se şi fiind echivalentă respectiv cu 18 lei. La momentul înregistrării capitalul statutar a constituit 19 767 645 lei. Zorile are o structură financiară adecvată.A.A. 1. Zorile nu este îndatorată în raport cu capacitatea sa de autofinanţare.A.A.Întreprinderea „Zorile” a fost constituită ca societate pe acţiuni pe 15 august 1995. b) [0. în 2007.3-0. iar restul se repartizează la Hotărîrea Adunării Generale a Acţionarilor.

– 9 . Analiza gradului de îndatorare implică şi analiza concomitentă a capacităţii maxime de îndatorare şi capacitatăţii de îndatorare efectivă. nivelul de circa 50 ori mai favorabil decît norma stabilită oferă creditorilor încredere sporită în entitate. „Zorile” are un grad destul de înalt al capacităţii efective de îndatorare în anul 2011. Astfel.În încercarea de a obţine o imagine generală despre independenţa financiară a întreprinderii “Zorile” şi analizînd în conformitate cu aceasta gradul de îndatorare globală. „Zorile” pe parcursul anului 2011 este foarte favorabil. O eventuală depăşire a ratelor respective ar putea crea dificultăţi de rambursare a împrumuturilor sau chiar riscul de nerambursare. fapt care ar duce la teama creditorilor şi respectiv pierderea încrederii faţă de întreprindere.A. Analiza capacitatăţii maxime şi efective de îndatorare a S. În acelaşi timp. observăm că nivelul acestuia înregistrat la S. reuşind astfel să apeleze la împrumuturi necesare de a fi rambursate la un anumit moment pînă la limita de 330 000 542 lei. 2. întreprinderea fiind capabilă de a garanta rambursarea acestora fără dificultăţi.A. este de circa 50 ori mai favorabil decît norma stabilită. Gradul de autofinanţare al activelor indică gradul de acoperire a activelor cu capital propriu. „Zorile” dispune de o capacitate maximă de îndatorare în valoare de 336 897 396 lei în 2011. 3. Nivelul posibilităţilor de îndatorare pe care întreprinderea le are în 2011. „Zorile” denotă faptul că în astfel de condiţii este benefic de a se finanţa pe baza surselor externe pînă la limita stabilită de aceşti indicatori. b) – Rezultatul obţinut ne vorbeşte despre faptul că S. Analizînd indicatorii gradului de îndatorare a întreprinderii putem specifica faptul că este recomandabil şi benefic de a apela la credite şi împrumuturi pe TS şi TL. situîndu-se departe de limita prevăzută (  2 ). întreprinderea poate să apeleze la împrumuturi şi credite în anul respectiv într-o mărime ce nu depăşeşte limita de 336 897 396 lei.A. Creşterea acestei rate contribuie la sporirea independenţei financiare a întreprinderii. a) Conform rezultatelor obţinute deducem faptul că S.A. fără a se expune la eventuale riscuri privind nerambursarea surselor oferite întreprinderii.

A.Conform rezultatului obţinut. se înregistrează un efect de levier financiar negativ. ca urmare a influenţei costurilor fixe. din datorii pe termen lung asupra profitului întreprinderii.2 în anul 2010 la -0. „Zorile”. 10 . însă din cauza lipsei contractării surselor de finanţare externă îi micşorează posibilităţile de dezvolatre şi extindere. Levierul financiar şi efectul levierului financiar Efectul îndatorării asupra rentabilităţii întreprinderii se exprimă prin prisma efectului de lev ier financiar. situaţia inversă putînd să ducă la un eventual faliment. indicatorul respectiv atinge un nivel de 21.A. lucru considerat favorabil pentru situaţia financiară a S. 1) ( ( ( ) ) ) Dat fiind faptul că rentabilitatea economică este mai mică decît rata dobînzii. Creşterea nivelului efectului de levier financiar de la -1. observăm că întreprinderea îşi finanţează activele întreprinderii pe baza capitalului propriu în mărime de 96 % şi doar 4 % pe baza surselor împrumutate.27 în anul 2011 demonstrează însă o redresare a situaţiei existente. Acesta pune în evidenţă creşterea ratei de remunerare a capitalului propriu. 2) Gradul de acoperire a dobînzilor se utilizează pentru aprecierea capacităţii firmei de a suporta cheltuielile privind împrumuturile şi se calculează conform formulei: Gradul de acoperire al dobînzilor trebuie să fie > 1. În cazul de faţă.din img 4.9 în anul 2010 şi de 27. deoarece întreprinderea va fi capabilă să-şi achite dobînzile în orice moment cointeresîndu-i astfel pe creditori. ceea ce înseamnă că S. formate în principal.64 în anul 2011. Zorile nu-şi utilizează eficient mijloacele împrumutate. Situaţia respectivă este destul de favorabilă pentru firmă.

31 %. ajungînd de la 129 361 886 lei în anul 2010 la 126 054 338 în 2011. lucru considerat ca fiind negativ pentru situaţia ei economico-financiară. 4.1 CALCULUL ACTIVELOR PE TERMEN LUNG ALE ÎNTREPRINDERII Active pe termen lung 1 2.523 %. observăm că ponderea majoritară în structura acestora o deţin activele materiale pe termen lung – 97. Studierea structurii activelor pe termen lung şi a modului de finanţare Analiza activelor permite de a aprecia şi studia patrimoniul (mijloacele economice) de care dispune întreprinderea pentru desfăşurarea activităţii sale. observăm că mărimea activelor pe termen lung s-a micşorat pe parcursul anilor 2010-2011.A. 1) Structura activelor pe termen lung în cadrul întreprinderii Tabel 3. Active nemateriale Active materiale pe termen lung Active financiare pe termen lung Alte active pe termen lung Total Active pe termen lung 2010 475 563 128 293 971 592 352 129 361 886 2011 659 270 122 664 986 2 730 082 126 054 338 Abaterea 183 707 -5 628 985 2 137 730 -3 307 548 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanțului Contabil al S. Pozitiv a influenţat majorarea activelor pe termen lung creşterea activelor financiare pe termen lung cu 2 137 730 lei în 2011 faţă de anul 2010. precum şi majorarea activelor nemateriale de la 475 563 lei în 2010 pînă la 659 270 lei în anul 2011.1.CAPITOLUL III. „Zorile” În urma calculelor efectuate în tabelul 3. 11 . activele nemateriale deţinînd o cotă neînsemnată de doar 0. indiferent de sursele de finanţare a acestuia. Această micşorare a fost cauzată de reducerea activelor materiale pe termen lung cu 5 628 985 lei în anul 2011 faţă de anul 2010. 3. 2) Ponderea AMTL în Total ATL = 3) Ponderea Activelor nemateriale în Total ATL = Analizînd părţile componente ale activelor pe termen lung. Cu toate acestea. datorită reducerii majore ale activelor materiale pe termen lung întreprinderea a înregistrat o scădere considerabilă a totalului de active pe termen lung.

este necesar de a calcula gradul de uzură. Mijloace de transport 6.instalaţii de transmisie 4. De asemenea. Această majorare s-a datorat în special creşterii valorii clădirilor de la 88 217 120 lei în 2010 la 89 505 049 lei în 2011. pentru a exprima eficienţa utilizării mijloacelor fixe. situîndu-se sub limita prevăzută de 50 %. în corespundere cu realizările inovatoare în plan tehnologic. randamentul şi gradul de reînnoire a mijloacelor fixe. necesitînd în timpul apropiat de a fi supuse reparaţiilor capitale. Maşini. Clădiri 2.2.A. „Zorile” În conformitate cu datele prezentate în tabelul 3.51%. reînnoirii sau modernizării.A. cu capacitatea de producţie a întreprinderii. sa majorat valoarea tehnicii de calcul cu 64 208 lei şi a altor mijloace fixe cu 14 361 lei în anul 2011 faţă de 2010. Inclusiv tehnica de calcul 5. „Zorile” în anul 2011 este de 13. b) 12 . cu disponibilitatea întreprinderii de reînnoire permanentă a utilajelor.2 STAREA MIJLOACELOR FIXE ÎN CADRUL S. Luînd în considerare cele expuse. 5) Eficienţa utilizării mijloacelor fixe Nivelul de eficienţă a mijloacelor fixe se găseşte în directă dependenţă cu structura acestora. a) Gradul de uzură a mijloacelor fixe existente la S. utilaje. Acest lucru manifestă capacitatea mijloacelor fixe de a fi utilizate în continuare în procesul de producţie într-un mod eficient.A. Alte mijloace fixe Total Mijloace Fixe 2010 88 217 120 2 785 620 18 862 426 2011 89 505 049 2 785 620 18 630 594 Abaterea + 1 287 929 -231 832 626 407 1 601 643 1 262 132 112 728 941 1 690 615 465 230 + 64 208 -136 413 + 14 361 + 1 034 045 1 276 493 113 762 986 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanțului Contabil al S. „ZORILE” Tipuri de Mijloace Fixe 1.4) Starea Mijloacelor Fixe: Tabel 3. menţionez faptul că valoarea mijloacelor fixe în anul 2011 a crescut faţă de anul 2010 cu 1 034 045 lei. Construcţii speciale 3.

7). Proces-verbal de recepţie-predare a obiectelor reparate. credite obligatare. deoarece întreprinderea nu este nevoită să aloce finanţe pentru reînnoirea utilajului. Acest lucru este considerat pozitiv.74% în anul 2011. b) Finanţări externe – credite bancare pe termen lung. acesta aflîndu-se într-o stare bună şi capabil de a genera profit. profitul net pentru dezvoltare. S. Acest lucru demonstrează un grad scăzut al eficienţei mijloacelor fixe. „Zorile” nu utilizează creditul leasing. Factură fiscală privind vînzarea unei camere frigorifice (anexa nr. creşteri de capital propriu şi atragerea de noi acţionari.A.A. leasing. În scopul unei mai profunde înţelegeri a activităţii întreprinderii cu implicarea mijloacelor fixe. reconstruite şi modernizate (anexa nr. Zorile în anul 2011 este de 2. la care se referă fondul de uzură. Inventar de mijloace fixe (anexa nr. Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe la S. am analizat următoarele tipuri de acte: Proces-verbal de casare a mijloacelor fixe (anexa nr. c) *100% . 8). chiar dacă acesta oferă o multitudine de avantaje pentru întreprinderile care apelează la el. Achiziţionarea mijloacelor fixe necesită surse de finanţare pe termen lung. 13 . Zorile este de 1. Acestea pot proveni din: a) Propria activitate – autofinanţare.Randamentul mijloacelor fixe la S. 6).A.5). S.A. care poate fi cauzat de de utilajul învechit sau menţirea acestuia în condiţii neadecvate.12%. „Zorile” îşi finanţează în principal mijloacele fixe pe baza surselor proprii.

Analiza va fi efecuată în dinamică pentru perioada 2010-2011 şi va reprezenta o modalitate mai simplă de a observa creşterile sau reducerile mărimii activelor curente pe parcursul perioadei. 3.CAPITOLUL IV: Studierea structurii activelor curente. Tabel 4. ele se manifestă în via a întreprinderii prin avansări i recuperări succesive. vom analiza activele curente din punct de vedere structural. după cum urmează: Stoc de monedă inițială Cumpărări mon Stoc de materii prime Stoc de monedă finală Creanţe Vînzări Stoc în curs de execuție Stoc de produse finite Fig. Stocuri de mărfuri şi materiale Creanţe pe termen scurt Investiţii pe termen scurt Mijloace băneşti Alte active curente Total Active curente 2010 39 929 548 12 806 853 7 310 710 377 031 60 424 142 2011 33 400 959 10 863 928 4 373 923 652 404 49 291 214 Abaterea -6 528 589 -1 942 925 -2 936 787 +275 373 -11 132 928 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanțului Contabil al S.3: Procesul de formare şi transformare a activelor Pentru început. 5.A. constituind obiectul asupra cărora se realizează ac iunea de prelucrare i transformare specifică unită ii economice. Reflectate în activul bilan ului. 4.1 STRUCTURA ACTIVELOR CURENTE Active curente 1 2. „Zorile” 14 . Activele curente constituie o componentă esen ială a mijloacelor economice ale întreprinderii ce au menirea să asigure func ionalitatea curentă a acesteia. Metode de gestiune a lor. Procesul de formare şi transformare a activelor curente poate fi prezentat schematic.

Chirov S. Chişinău S. „Rombox”.C. aceasta însă neînsemnînd o modificare remarcabilă în mărimea activelor curente totale. din Italia. pentru perioada 01. observăm că în anul 2011 se înregistrează o reducere a activelor curente de la 60 424 142 lei în anul 2010 la 49 291 214 lei în 2011. „Europlastic”. cît şi de peste hotare.A. ”Belfa”. Turcia „Plastab”.2.R. atît autohtoni. cît şi externi. Principalii beneficiari interni ai societăţii sunt: S. „Galanta”. Chişinău S.R. Chişinău Piei naturale Tălpi. Italia S. 1) 15 . O influenţă pozitivă a avut-o majorarea altor active curente cu 257 373 lei în anul 2011 faţă de anul 2010.A. 9.A.În rezultatul analizei tabelului 4.2012. Chişinău S.A. „Zorile” procură piei naturale. „Rivols”. Bucureşti S.L. Ucraina Sursa: elaborat de autor în baza datelor Planului de afaceri al S.blană naturală Cutii Cauciucuri Glencuri Şireturi Aţă 6) Furnizori externi Piei naturale Ţesătură Adezivi Calapoade Tălpi Tălpi Ştaif-uri Aţă Piei naturale Blană artificială Fermuare S. „Piele” S. Bielarusia S.L. fapt ce demonstrează că producătorii autohtoni nu sunt capabili să satisfacă aceste cerinţe în totalitate. „Zorile” procură materie primă şi materiale de la diverşi furnizori. Turcia S.2 FURNIZORII DE MATERIE PRIMĂ ŞI MATERIALE A S.R. Principalii beneficiari externi ai societăţii sunt: „Rieker Schuh” S. Aceştia sunt specificaţi în tabelul de mai jos: Tabel4. „Pielart”. cauciucurile. creanţelor pe termen scurt cu 1 942 925 lei. ZORILE Furnizori interni Î. cutiile. Bucureşti S. mijloacelor băneşti cu 2 936 787 lei. Orhei S.R. „Iscoj”.A. din Elveţia şi „Loncar Due” S.12.1. „Rosada”. „Aridon”. „Loncar”. furnizorii de materiale sunt specificaţi în anexa nr. Chişinău Î. „Siderma”.L..I.A. Sibiu S. observăm că S. „Zorile” În conformitate cu datele din tabelul 4.A. pe cînd adezivii. calapoadele.C. De asemenea.A. Lugoj „Termoplast”.R. S.R. aţă. tălpi şi blană naturală atît din RM.C. „Molnia”. Această micşorare a fost cauzată de scăderea mărimii stocurilor de mărfuri şi materiale cu 6 528 589 lei.C.A. glencurile şi şireturile sunt procurate doar de la furnizorii interni.M.A. Chişinău S. Instituţii de tip internat. „Unic”.A.L. ştaif-urile şi fermuarele sunt achiziţionate doar de la producătorii externi. „Tema”.L.L.M. Bucureşti S.A. „Horn”. Î. „Andrieş”. „Arpitex”. De asemenea.

Astfel. cu atît mai repede se întorc banii investiţi în producţie sub formă de numerar. 3) Durata de încasare a creanţelor reprezintă este perioada de timp pe parcursul căreia banii din vînzări vin la întreprindere sub formă de numerar. Aceasta semnifică faptul că în 2011 banii investiţi în materia primă se transformă mai repede în producţie finită care este vîndută decît în 2010. fiind necesare doar 148 de zile. perioada de conversie a SMM este mai mare cu 55 zile faţă de anul 2011.Pentru a afla mărimea perioadei de conversiune a stocurilor şi a duratei de încasare a creanţelor avem următoarea formulă general: Ciclul de conversie a numerarului = Ciclul operaţional – Perioada de întîrziere a plăţilor Ciclul operaţional = Perioada de conversie a SMM – Durata de încasare a creanţelor 2) Perioada de conversie a SMM reprezintă perioada de timp pe parcursul căruia. adică sustragerea (-E) sau atragerea (+E) relativă a activelor curente. este necesar de a determina Efectul din modificarea rotaţiei activelor curente. Această situaţie este calificată ca fiind una pozitivă pentru întreprindere. Pe parcursul perioadei analizate observăm o scădere cu 17 zile a duratei de încasare a creanţelor în anul 2011 faţă de anul 2010. observăm că în anul 2010. 16 . deoarece cu cît e mai mică durata de conversie a creanţelor. *360 zile *360 = 148 zile Conform rezultatelor obţinute. 4) Efectul încetinirii sau accelerării vitezei de rotaţie a activelor curente Accelerarea rotaţiei activelor curente duce la sustragerea (eliberarea) activelor curente din circuitul economic. iar încetinirea rotaţiei activelor curente duce la sustragerea suplimentară a acestora în circuitul economic. pe cînd în 2011 în decurs de 65 de zile. Respectiv. banii investiţi în materia primă se transformă în producţie finită şi ea este vîndută. în anul 2011 banii din vînzări vin la întreprindere sub formă de numerar în 48 de zile.

din care să rezulte şi un surplus de mijloace pentru acoperirea cererii în creştere a producţiei. Sau. în perioada curentă în raport cu cea precedent S. însoţit de cel al vînzărilor. cît şi în anul precedent. astfel întreprinderea nu trebuie să mai atragă suplimentar active curente. lei ( ) În rezultatul accelerării rotaţiei activelor cu 3 zile. dă naştere unor nevoi permanente de resurse financiare pentru acoperirea cheltuielilor determinate de volumul de activitate desfăşurată de întreprindere. ca o consecinţă a progresului tehnic. tehnologic şi de calificare introdus în structura iniţială a întreprinderii. 17 . serviciilor. În plus. Pentru a determina efectul rotaţiei activelor curente. intrările de mijloace băneşti din vînzări trebuie să fie suficiente pentru acoperirea integrală a costului vînzărilor.A. Capacitatea efectivă cerută pe piaţă. Aceasta reprezintă o garanţie a asigurării echilibrului financiar pe termen scurt şi posibilităţi de investire pe termen scurt a surplusului monetar. Consumul specific pe produs. este necesar de a calcula durata rotaţiei activelor curente atît în anul de gestiune.”Zorile” eliberează active curente în circuitul economic în mărime de 678 276.39 lei. Factorii obiectivi care determină mărimea capitalurilor angajate în ciclul operaţional (de exploatare) a întreprinderii sunt: Capacitatea de producţie rezultată din proiectul tehnic. Caracterul continuu al procesului de producţie. se finanţează din intrările de mijloace băneşti în urma vînzării produselor.( ) Unde: VV = venitul din vînzări în anul de gestiune N = numărul de zile calendaristice în perioada analizată. evoluţia stocurilor se realizează după principiul conform căruia “variaţia volumului lor în cursul unei perioade determinate este egală cu diferenţa fluxurilor de intrare şi de ieşire din cursul acestei perioade”. Stocul de materii prime al cărui volum trebuie să fie egal cu consumul pe anumite perioade.

- Evoluţia preţurilor. dacă valoarea lor este recuperată prin procesul de producţie şi vînzare a produselor şi serviciilor în care au fost încorporate. cărora. care. asigurarea continuităţii procesului de producţie şi a ritmicităţii vînzărilor va necesita o înnoire permanentă a stocurilor. Progresul tehnico-ştiinţific. Fondul de rulment net presupune ca mărimea activelor curente să depăşească datoriile pe termen scurt. dacă valoarea se pierde în mediu ca deşeuri. divizat. sau la efecte nefavorabile. Voi realiza acest lucru în tabelul 4. Avînd în vedere. însă. pot fi finanţate atît din surse interne. în procesul de producţie. cu efecte favorabile întreprinderii. acţionează asupra activelor curente. care reprezintă nevoi permanente. care trebuie să fie în proporţii raţionale. care contribuie la uzura morală a unor materiale sau a produselor care se fabrică din aceste materiale. Partea din resursele financiare care asigură finanţarea permanentă a activelor curente se numeşte fond de rulment. care atacă însuşirile fizice şi chimice ale materiilor prime sau ale produselor deja fabricate. precum: Factorii naturali. Amploarea influenţei acestor factori duce la epuizarea activelor curente. le corespund surse permanente de finanţare. influenţînd consumul şi care. Nevoile de finanţare pe termen scurt a întreprinderii. rebuturi. Acesta se poate calcula prin intermediul a două metode de calcul: a) FRN = Active Curente – Datorii pe Termen Scurt b) FRN = Capital Permanent – Active pe Termen Lung Fondul de rulment net calculat după aceste două variante trebuie să fie identic. Necorespunderea valorilor mărturiseşte despre existenţa greşelilor în calculele efectuate sau în Bilanţul Contabil. Cu cît aceste pierderi sunt mai mari. „Zorile”. amplifică necesarul de finanţare pentru reconstituirea lor. cît şi din surse externe. este necesar de a menţiona şi factorii. că stocurile se consumă integral într-un singur ciclu de exploatare. Pe lîngă factorii menţionaţi mai sus. Sursele interne se referă. cu atît necesităţile de finanţare pentru reconstituirea activelor sunt mai mari. la profitul net. în fondul de investiţii în active fixe şi fondul de investiţii în active curente. în primul rînd.3: 18 . materiale degradate fizic şi moral. Astfel. este necesar de a determina mărimea fondului de rulment net în cadrul S. În conformitate cu cele menţionate. repartizat între plata dividendelor şi fondul de dezvoltare economică. rezultatele analizei FRN permite a aprecia în ce măsură întreprinderea are posibilitatea să satisfacă nevoile sale curente. din punct de vedere financiar. la rîndul său.A.

1. 1 1.Tabel 4. Fondul de rulment net (rd.1.A. care exprimă capacitatea de acoperire a activelor curente cu fond de rulment. Capitalul permanent (rd. Nivelul acestui indicator variază între 1 şi 0. indicatorul respectiv deţine valoarea: 19 . În cazul S.2.3.4.2. A doua variantă de calcul 2.1 – 1.+ 2. „Zorile” Analizînd datele din tabelul 4. Un indicator cuprins între 0. „Zorile” dispune de FRN pozitiv pe întreaga perioadă analizată.3. Această reducere demonstrează faptul că situaţia financiară a întreprinderii privind capacitatea de plată într-o perioadă scurtă de timp este nestabilă.) 2. Întreprinderea are active curente suficiente pentru a acoperi datoriile pe termen scurt.1.1.A. FRN s-a micşorat considerabil de la 55 074 240 lei în anul 2010 la 42 394 360 lei în anul 2011. menţionez faptul că S.2) 2. care permite crearea. Cu toate acestea. „Zorile”.3 – 2. Datoriile pe termen scurt 1. Capitalul propriu 2. Un alt indicator important şi necesar de a fi calculat în procesul de studiere a modului de finanţare a activelor curente este Gradul de autofinanţare a activelor curente.3.4) 60 424 142 5 349 902 55 074 240 49 291 214 6 896 854 42 394 360 166 343 699 18 092 427 184 436 126 129 361 886 55 074 240 168 448 698 168 448 698 126 054 338 42 394 360 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanțului Contabil al S. la întreprindere.2. Datoriile pe termen lung 2.A. însă micşorarea acestui indicator nu este benefică pentru situaţiea ei economico-financiară.3 CALCULUL FONDULUI DE RULEMENT NET Nr.2.2. crt.5 şi 1 indică despre o gestionare eficientă a stocurilor şi creanţelor.5. Activele curente 1. Indicatori 2 Prima variantă de calcul 2010 3 2011 4 1. Fondul de rulment net (rd. a unei marje de siguranţă necesară asigurării continuităţii procesului de producţie. Activele pe termen lung 2.

Într-o accepţiune globală. în permanenţă. voi realiza calculul trezoreriei simple şi nete din cadrul întreprinderii „Zorile” după cum urmează: Unde: 20 .86 Nivelul de 0. un departament aparte cu funcţii de evidenţăa acestor operaţiuni – numit trezorerie. referitoare la gestiunea încasărilor şi plăţilor. iar Trezoreria netă ca diferenţa dintre FRN şi nevoia de FR. Micşorarea cu 0. FRN = Capital propriu + DTL – ATL = 168 488 698+0-126 054 338 = 42 434 360 lei Nevoia de FR = (SMM+Creanţe)-DTS = (33 400 959+10 863 928)–6 896 854 = 37 368 033 lei.86 în 2011 denotă faptul că întreprinderea dispune de o gestionare eficientă a stocurilor şi creanţelor. mărimea întreprinderii. astfel încît să fie asigurată.91 în anul 2010 şi de 0. este necesar să se organizeze. În momentul analizei surselor de finanţare ale activelor curente apare necesitatea de a studia şi structura resurselor de trezorerie din cadrul întreprinderii. Astfel. Întrucît încasările şi plăţile sunt operaţiuni cotidiene. Astfel. Nivelul acestuia depinde de mai mulţi factori: tipul de activitate.05 a nivelului gradului de autofinanţare a AC în anul 2011 faţă de anul 2010 nu are conotaţii negative. deoarece ambele mărimi se încadrează în limita de 0-1. avem:   Trezoreria = AC – DTS Trezoreria Netă = FRN – Nevoia de FR.= 0. durata ciclului de producţie. trezoreria simplă se poate defini ca diferenţa dintre activele curente si datoriile pe termen scurt. o armonie corespunzătoare între cele două categorii de operaţiuni. În conformitate cu cele menţionate mai sus. efectuate de un aparat specializat. este cunoscut faptul că numerarul intră şi iese dintr-o întreprindere în mod continuu. Această situaţie va face posibilă în caz de necesitate crearea unei marje de siguranţă absolut necesară asigurării continuităţii procesului de producţie. iar asigurarea echilibrului financiar necesită asigurarea unei egalităţi între încasări şi plăţi. la nivel de întreprindere. Trezoreria este ansamblul de activităţi şi operaţiuni.

A.1.2.1 – 2. întreprinderea astfel neconfruntîndu-se cu lipse de mijloace băneşti pentru acoperirea plăţilor. Situaţia dată este calificată ca fiind una pozitivă pentru firmă. Nevoia de FR 2. iar în calitate de locator pe „Teonina Group” S. „Zorile”.L. 15 şi 16). am analizat informaţii privitoare la următoarele tipuri de documente:        Fişa-limită de intrare a semifabricatelor (anexa nr. Activele curente 1. Fişa de evidenţă a circulaţiei materialelor la depozit (anexa nr. Actul de predare-primire a încăperii a S. 14. Contract de locaţiune (anexa nr. în condiţii de raţionalitate şi eficienţă. FRN 2.R.Tabel 4.A. Bon de consum (anexele nr.5.1 – 1.2) Trezoreria Netă 42 434 360 37 368 033 5 066 327 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanțului Contabil al S. 10). 2. Actul de predare-primire a încăperilor închiriate (anexa nr.17). Acest lucru demonstrează faptul că încasările băneşti la S. ea reuşind să-şi poată realiza. „Zorile” În conformitate cu datele prezentate în tabelul de mai sus. obiectivul său de activitate.3.A.4 CALCULUL TREZORERIEI SIMPLE ŞI NETE Nr. Indicatori Trezoreria Simplă 49 291 214 6 896 854 42 394 360 1. 21 . avînd în calitate de locator pe S. crt. observăm o valoare pozitivă atît a trezoreriei simple. Zorile depăşesc plăţile curente. 18).2) 2..11). Datoriile pe termen scurt 1. Concomitent perioadei de analiză a activelor curente şi a metodelor de gestiune a lor. Trezoreria (rd. 19).1.A. 12 şi 13). Trezoreria (rd. „Zorile” (anexa nr. cît şi a trezoreriei nete. 1.2.2. Facturi fiscale (anexele nr.1.

    sub formă de amenzi. acest fapt punându-şi la rândul său amprenta asupra puterii de cumpărare a monedei naţionale.A. veniturile pe tipuri de activitate se împart în modul următor: Venituri din activitatea operaţională:   venituri din vînzări: a produselor finite. ceea ce impune o gestionare 22 Venituri din activitatea de investiţii: Venituri din activitatea financiară: - . pentru orice întreprindere există anumite reguli şi constrângeri comune: pentru a produce trebuie instalaţi factori de producţie care nu sunt în cantităţi nelimitate şi nici gratuiţi şi. Veniturile reprezintă afluxuri globale de avantaje economice obţinute de întreprindere pe parcursul perioadei de gestiune şi se formează în procesul de activitate financiară a întreprinderii sub forma majorării activelor sau micşorării angajamentelor. a serviciilor. formării şi utilizării profitului la întreprindere Punctul de plecare în stabilirea rezultatelor financiare îl reprezintă mărimea cheltuielilor şi a veniturilor întreprinderii. din ieşirea activelor materiale pe termen lung. alte venituri. alte venituri operaţionale: din vînzarea altor active curente. alte venituri operaţionale. penalităţi şi despăgubiri. din alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei. încât măsurile sistematice pe care le va lua. în decursul unei perioade. Cu alte cuvinte veniturile exprimă valoarea bunurilor şi serviciilor realizate de întreprindere.CAPITOLUL V: Studierea structurii veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii. În cadrul S. de aceea. De aceea. într-un orizont de timp mai îndelungat sau mai apropiat. cu excepţia produselor (serviciilor. Diminuarea cheltuielilor reprezintă o cale esenţială care concură la micşorarea preţurilor de vânzare. să contribuie la creşterea veniturilor şi la reducerea cheltuielilor. Indiferent de mărimea şi tipul de activitate. din participarea la operaţiunile de vânzare – cumpărare a titlurilor. operaţiuni de arendă. calculată la preţurile pieţei. Zorile. din ecartul de reevaluare a activelor pe termen lung ieşite. lucrărilor) şi mărfurilor. din operaţiuni speculative. întreprinderea trebuie să stabilească în aşa fel strategia şi tactica. trebuie folosiţi cât mai eficient. pentru a supravieţui şi a se dezvolta afacerea trebuie să fie rentabilă. din dobînzi. privind diferenţele de curs valutar. sumele rezultate din depunerile la bancă şi instituţii financiare.

Spre deosebire de consumuri cheltuielile nu se includ în costul vânzărilor. de întreţinere a personalului administrativ şi de conducere. întreţinerea mijloacelor fixe.eficientă a acestora. de reprezentare. Astfel. reparaţia mijloacelor fixe. cheltuielile şi consumurile sunt inevitabile. inclusiv al: produselor finite vîndute. taxe şi plăţi. impozite. Structura cheltuielilor comerciale:     Structura cheltuielilor generale şi administrative: privind uzura mijloacelor fixe. privind operaţiile de marketing.1). cu excepţia impozitului pe venit. 20. Acestea sunt neapărat legate de procesul de producţie. pentru donaţii şi în scopuri de binefacere şi sponsorizare. privind reclama (anexa nr. Aşadar.A. alte cheltuieli comerciale. privind protecţia muncii. serviciilor din activitatea de arendă. la S. precum: retribuirea muncii contribuţii privind asigurările sociale contribuţii privind asigurările obligatorii de asistenţă medicală uzura mijloacelor fixe. găsesc reflectarea materială în stocurile de producţie finită şi producţie în curs de execuţie. Cheltuielile reprezintă resursele utilizate şi pierderile care apar ca rezultat al activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemijlocit de procesul de producţie. după cum urmează: Formarea costului vînzărilor. se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea rezultatului perioadei de gestiune. de transport privind desfacerea. 23 . prvind ambalajele şi ambalarea produselor şi mărfurilor. oricare ar fi tipul de activitate ales. Consumurile reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii veniturilor. amortizarea activelor nemateriale. „Zorile” există următoarea structură a consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii. serviciilor prestate.

inclusiv privind organizarea adunărilor şi întocmirea actelor. privind ieşirea activelor materiale pe termen lung.1. afrente produselor rebutate. despăgubiri achitate şi alte tipuri de sancţiuni. alte cheltuieli generale şi administrative. alte cheltuieli operaţionale. Este necesar de asemenea de a calcula rezultatele financiare pe fiecare tip de activitate.A. aferente plăţii dobînzilor pentru credite şi împrumuturi. Tabel 5. profitul brut. „ZORILE” Indicatori Rezultatul activităţii operaţionale Rezultatul activităţii de investiţii Rezultatul activităţii financiare Rezultatul activităţii economicofinanciare Rezultatul perioadei de gestiune pînă la impozitare Profitul Brut Profitul Impozabil Profitul Net 2010 (1 084 583) 585 724 (412 138) (910 997) (910 997) 23 688 751 (910 997) 2011 1 022 747 2 342 318 (967 590) 2 397 475 2 397 475 26 018 480 (447 130) 2 844 605 Abaterea +2 107 330 +1 756 594 -555 452 +3 308 472 +3 308 472 +2 329 729 447 130 + 3 755 602 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Raportului de Pofit şi Pierderi al S. privind diferenţele de curs valutar. cu excepţia produselor finite (lucrărilor. de deplasare. inclusiv: - - Structura cheltuielilor din activitatea investiţională: Structura cheltuielilor privind activitatea financiară: Cheltuieli excepţionale nu s-au înregistrat pe parcursul anului 2011.1 CALCULUL INDICATORILOR PRIVIND REZULTATELE FINANCIARE ALE S. din vînzarea altor active curente. lipsuri şi pierderi din deteriorarea valorilor. Structura altor cheltuieli operaţionale. Calculul acestor indicatori l-am realizat în tabelul 5. penalităţi. profitul impozabil. sub formă de amenzi. profitul net şi rezultatul perioadei de gestiune pînă la impozitare. serviciilor) şi mărfurilor. rezultatul activităţii economico-financiare.A. cheltuieli indirecte nerepartizate de producţie. „Zorile” 24 . în dinamică pentru perioada 2010 – 2011 în scopul identificării mai simple a modificărilor survenite pe parcurs.

observăm că întreprinderea “Zorile” înregistrează cea mai mare creştere în cadrul rezultatului din activitatea economic-financiară şi a periaodei de gestiune pînă la impozitare. 20. putem menţiona următoarele:     Impozitul pe bunurile imobiliare (anexa 20. Taxa pentru amanajarea teritoriului şi a unităţii comerciale (anexa nr. În ceea ce priveşte impozitele şi taxele la care este supusă întreprinderea “Zorile”. se atestă o creştere a rezultatului din activitatea de investiţii de1 756 594 lei în anul de gestiune faţă de anul precedent şi o majorare a rezultatului din activitatea operaţională.3).4).5). De asemenea. menţionez faptul că situaţia întreprinderii “Zorile” s-a îmbunătăţit vizibil în anul de gestiune faţă de anul precedent. modificîndu-se de la o pierdere de 1 084 583 lei în anul 2010 la un profit de 1 022 747 lei în anul 2011.6) 25 . Aici se înregistrează o majorare de 3 308 472 lei. lucru considerat pozitiv pentru situaţia întreprinderii. 20. Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială în partea ce ţine de sumele calculate pe subdiviziunile contribuabilului (anexa nr. Valoarea profitului brut creşte de la 23 688 751 lei în anul 2010 la 26 018 480 lei în anul 2011 şi a profitului net de la o pierdere de 910 997 lei în anul 2010 la un profit de 2 844 605 lei în 2011. lucru care oferă interes pentru potenţialii investitori. Astfel. furnizori şi creditori.2 şi 20.Conform analizei tabelului 5. Taxa pentru amenajarea teritoriului (anexa 20.1.

de trezorerie etc. reprezentînd cuantumul mijloacelor bănești de care aceasta dispune la un moment dat. ajungînd la 2. de numerar. Situaţia respectivă este calificată ca fiind una negativă. În Rapoartele financiare pentru reflectarea acestei mişcări se aplică noţiunea de „fluxul mijloacelor băneşti". prin intermediul ei realizîndu-se echilibrul financiar dintre fondul de rulment net și necesarul de fond de rulment.85% Gradul de asigurare a întreprinderii cu mijloace băneşti Trezoreria netă Conform rezultatelor obţinute. înregistrînd o cotă de 3.49%. deoarece un grad cît mai înalt al asigurării întreprinderii cu mijloace băneşti oferă avantaje acesteia. de lichidităţi. Unde:   FRN = Capital propriu + DTL – ATL = 168 488 698+0-126 054 338 = 42 434 360 lei Nevoia de FR = (SMM+Creanţe)-DTS = (33 400 959+10 863 928)–6 896 854 = 37 368 033 lei 26 . Trezoreria netă se poate determina prin formula: Trezoreria Netă = FRN – Nevoia de FR. fluxurile mijloacelor băneşti reprezintă încasările (afluxurile) şi plăţile (retragerile) mijloacelor băneşti efectuate în cursul perioadei de gestiune respective. Trezoreria netă este strîns legată de operațiile financiare pe termen scurt. 2) Trezoreria netă (TN) joacă un rol foarte important pentru întreprindere. După esenţa economică. iar scăderea lui denotă scăderea nivelului mijloacelor băneşti. În anul 2011 acest nivel se micşorează cu 1. În literatura de specialitate şi practica economică se mai utilizează şi alte denumiri: fluxul de disponibilăţi.CAPITOLUL VI: Organizarea circulaţiei băneşti la întreprindere Desfăşurarea activităţii economice a întreprinderii generează permanent mişcarea mijloacelor băneşti.36%. observăm că în anul 2010 întreprindere „Zorile” dispune de un grad mai înalt de asigurare a societăţii cu mijloace băneşti.85%. Diferenţa dintre suma încasărilor şi plăţilor constituie fluxul net de mijloace băneşti. Pentru a analiza situaţia mijloacelor băneşti la întreprindere vom calcula următorii indicatori: Astfel: 1) = 3.

21). Registrul de casă (anex nr. „Zorile” În conformitate cu datele prezentate în tabelul de mai sus. crt.1 CALCULUL TREZORERIEI NETE Nr. Cerere de vînzare-schimb a valutei străine (anexa nr.A.Tabel 6. întreprinderea astfel neconfruntîndu-se cu lipse de mijloace băneşti pentru acoperirea plăţilor. în condiţii de raţionalitate şi eficienţă.2. Ordine de plată (anexle nr.A. Trezoreria (rd. Invoice (anexa nr. egală cu 5 066 327 lei. Situaţia dată este calificată ca fiind una pozitivă pentru firmă. Zorile depăşesc plăţile curente. observăm o valoare pozitivă a trezoreriei nete. 27 . Nevoia de FR Indicatori 42 434 360 37 368 033 5 066 327 3. 29 şi 30). 20 şi nr. ea reuşind să-şi poată realiza. 22). Borderourile circulaţiei mijloacelor băneşti (anexele nr. 25 şi 26). FRN 2.2) Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanţului contabil al S. 31). obiectivul său de activitate. 24). 28. Acest lucru demonstrează faptul că încasările băneşti la S.23). 1.1 – 2. 27. Dispoziţie de plată (anexa nr. În cadrul analizei circulaţiei mijloacelor băneşti am analizat şi completat următoarele tipuri de documente:        Dispoziţii de încasare (anexele nr.

A. Pentru analiza situaţiei financiare a S. b) Rentabilitatea economică ( ) – exprimă gradul de valorificare al capitalului total. cît și cea externă au ca obiectiv aprecierea performanțelor și a riscurilor la care firma este pusă și urmăresc: analiza rentabilității. Atît analiza pe plan intern.CAPITOLUL VII: Situaţia financiară a întreprinderii Analiza financiară constă într-un ansamblu de instrumente și metode care permit aprecierea situației financiare și a performanțelor unei firme. care măsoară gradul în care se utilizează diverse resurse ale întreprinderii. Zorile vom utiliza următoarele grupe de indicatori: Indicatorii rentabilităţii şi pragul de rentabilitate Indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii Indicatorii gestionării activelor şi pasivelor Indicii valorii de piaţă. În condițiile Republicii Moldova. iar pe baza informațiilor furnizate pentru luarea deciziilor de către conducere aceasta vizează viitorul. pentru care standardele naționale de evidență contabilă oferă suficientă informație. Folosind metode și tehnice specifice. este necesar să se selecteze circa 20-30 indicatori. Rentabilitatea economică reflectă cîte unităţi 28 . să dezvolte şi să remunereze capitalul întreprinderii se numeşte rentabilitate. al capitalului fix şi al capitalului circulant. Măsura rentabilităţii este redată de un sistem de rate de eficienţă. În practica internațională. analiza riscului și analiza valorii societății. analiza financiară permite aprecierea situației financiare trecută și actuală. Gradul în care resursele materiale şi financiare au permis întreprinderii să realizeze profit. Sistemul de rate de rentabilitate include: a) Rentabilitatea vînzărilor ( ) – indică profitul care se obţine la 1 leu vînzări. Pe baza acestei situații financiare are loc elaborarea unei noi strategii de menținere și dezvoltare în mediul specific economiei locale. numărul indicatorilor utilizați pentru aprecierea situației economico-financiare a activității întreprinderilor este de 200-250 indicatori. decît în raport cu mijloacele investite pentru obţinerea lor. 1) Analiza rentabilităţii şi pragului de rentabilitate Capacitatea întreprinderii de a produce un excedent financiar din activităţile desfăşurate nu poate fi apreciată în mod pertinent.

mărfurilor constituie o problemă managerilă fundamentală. Ea reflectă scopul final al acţionarilor 29 . Producerea de bunuri competitive reprezintă principalul factor care determină evoluţia pozitivă a acestui indicator şi Realizarea unei rentabilităţi competitive din vînzarea producţiei. În această situaţie.  Rentabilitatea capitalului permanent ( ) c) Rentabilitatea financiară ( ) – exprimă capacitatea întreprinderii de a realiza profit net din capitalurile proprii angajate în activitatea sa. întreprinderea îşi poate reînnoi capitalurile angajate prin profitul obţinut. pornind de la un rezultat financiar (profit pînă la impozitare. în maximum 4 ani. Aprecierele se fac prin compararea rentabilităţii activelor întreprinderii cu nivelul mediu pe ramură sau cel al concurenţilor.  Rentabilitatea mijloacelor fixe ( ) În condiţii concurenţiale de piaţă. se consideră satisfăcătoare o rentabilitate economică mai mare de 25%. În ţările cu economie dezvoltată. ceea ce înseamnă că. precum:  Rentabilitatea activelor ( ) – este considerată ca unul din cei mai importanţi indicatori ai competitivităţii. indiferent de sursa atragerii acestor mijloace. profit net) şi ansamblul mijloacelor economice utilizate. Nivelul rentabilităţii economice se măsoară prin intermediul ratelor de rentabilitate. rentabilitatea mijloacelor fixe va produce un impact favorabil asupra rentabilităţii în ansamblu.monetare au fost necesare întreprinderii pentru obţinerea unei unităţi convenţionale de profit. fapt ce va permite reînnoirea mijloacelor economice într-un termen mai scurt.  Rentabilitatea activelor curente ( ) – o valoare ridicată a rentabilităţii indică o gestionare eficientă a stocurilor şi creanţelor. ). care determină caracterul ativităţii întreprinderii pe viitor.  Rentabilitatea faţă de resursele consumate ( situarea pe o treaptă superioară faţă de concurenţi. dotarea tehnică a întreprinderii ocupă un loc deosebit de important în producerea unor produse competitive. profit din activitatea operaţională.

Aceasta înseamnă că la fiecare leu venit din vînzări întreprinderea obţine cu 1. % 15. % Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanţului contabil al S. Se atestă o creştere a rentabilităţii activelor de la -0.54% în anul 2010 pînă la 1. R. R.97 bani profit la un leu din vînzări.55 2011 175 345 552 168 448 698 168 488 698 81 393 166 55 374 686 26 018 480 2 397 475 2 844 605 54 857 678 113 245 963.1.93% în anul 2011.1 CALCULUL RATELOR DE RENTABILITATE Indicatori 1. 4. scăzînd cu 1.5 31. % 12.3 -0. Valoarea medie a MF 11. „Zorile” Analizînd datele din tabelul 7.5 112 273 611. 5.42 46. activelor (7/2*100%). vînzărilor (6/4*100%). financiară (8/2*100%). 3. activelor curente (7/9*100%).89 -0. 9.5 33. R. Total Active Capital Propriu Capital Permanent Volumul Vînzărilor Costul vînzărilor Profit Brut Profit pînă la impozitare Profit Net Valoarea medie a AC 2010 189 786 028 166 343 699 184 436 126 70 785 135 47 096 384 23 688 751 (910 917) (910 917) 48 295 083. % 17.99 2. R.47 -0.93 +2.unei întreprinderi.A.91 +2.12 4.69 Abaterea -14 440 476 +2 104 99 -15 947 428 +10 608 031 +8 278 302 +2 329 729 +3 308 392 +3 755 522 +6 562 594.47 bani la un leu venit din vînzări. mijloacelor fixe (7/10*100%). R.54 50. % 16.97 1.5% faţă de anul 2010. capitalului permanent(7/3*100%). R. lucru considerat negativ pentru situaţia ei economico-financiară.42 1.96 -3. 7. % 14. R. Valoarea rentabilităţii activelor curente creşte în anul de gestiune cu 2. observăm faptul că rentabilitatea vînzărilor în anul 2011 constituie 31. % 13. 8.5 bani mai puţin decît în 2010.5 +1. cînd se înregistra profit de 33. 2.42% în anul 2011. Tabel 7.48% 30 .5 +972 352 -1. 6.49 -0. exprimat prin rata de remunerare a investiţiei de capital facută de aceştia în procurarea acţiunilor întreprinderii sau a reinvestirii totale sau parţiale a profiturilor ce le revin pe drept.31 +2.24 10.81 1. precum şi o majorare a rentabilităţii mijloacelor fixe cu 2.37 1. faţă de resursele consumate (6/5*100%).48 +1.

caz în care. În ceea ce priveşte rentabilitatea financiară.Bucureşti.248 p. ceea ce demonstrează gestionarea eficientă a stocurilor de mărfuri şi materiale şi a creanţelor.faţă de anul curent. fiecare întreprindere trebuie să asigure realizarea a două obiective principale: Rentabilizarea tuturor produselor Creşterea rentabilităţii fiecărui produs într-un ritm care să permită atingerea nivelului de competitivitate pe pieţe. Decizia financiară în unitatea economică. în care piaţa are un impact semnificativ asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii. . în mod inevitabil. Astfel : 1 Capacitatea de plată – capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile de plată Lichiditatea bilanţului reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt Lichiditatea activului reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în mijloace băneşti Solvabilitatea pe termen lung reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi onora obligaţiile pe termen lung Se calculează: lichiditatea imediată. ceea ce conduce la greutăţi financiare. pentru a supravieţui în condiţiile unei concurenţe dure. lucru ce demonstrează creşterea capacităţii întreprinderii de a realiza profit net din capitalul propriu angajat în activitatea sa. 1980. .24% în anul 2011 faţă de 2010. Existenţa unor produse nerentabile provoacă. Pag. În condiţiile economiei de piaţă. o diminuare a profitului. observăm o majorare de 2. Bran. întreprinderea va trebui să apeleze la împrumuturi. producerea şi livrarea unor produse cu o rentabilitate ridicată constituie una din premisele materiale indispensabile pentru a putea face faţă procesului concurenţial specific economiei de piaţă din perioada dată. intermediară şi curentă Fig. P. pentru acoperirea necesarului de finanţare. 4: Elaborat de autor P. 2) Indicatorii lichidităţii şi solvabilităţii Din punct de vedere a conţinutului economic noţiunile de lichiditate. Pragul de rentabilitate. 1 Bran. De aceea. solvabilitate. Decizia financiară în unitatea economică. 39 31 . capacitate de plată sunt suficient de complexe şi de aceea deseori se confundă.

hârtii de valoare pe termen scurt. Dacă valoarea indicatorului este subunitară aceasta înseamnă că valoarea datoriilor pe termen scurt depăşeşte valoarea activelor curente.7 – 0. de aceea în practică. Nivelul acestui indicator depinde de: durata de rotaţie a documentelor la bancă.  Lichiditatea relativă (intermediară) . dar şi creanţe. că valoarea coeficientului lichidităţii absolute trebuie să depăşească 0.caracterizează ce cotă din datoriile pe termen scurt întreprinderea este capabilă să achite la un moment dat utilizând pentru această nu numai mijloacele băneşti. Gradul în care întreprinderea poate face faţă datoriilor pe termen scurt.Lichiditatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a transforma activele sale în bani. iar gradul de lichiditate caracterizează capacitatea de plată a întreprinderii. dar e puţin probabil. deoarece insuficienţa de mijloace lichide poate duce 32 . lichidtatea de gr. valoarea coeficientului dat este cu mult mai redusă. În calculul acestui indicator sunt cointeresaţi creditorii întreprinderii. Totuşi. în calculul acestui indicator sunt cointeresaţi furnizorii.  Lichiditatea curentă .50 puncte. I) .caracterizează situaţia în care întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. pentru a determina capacitatea de plată a cumpărătorilor.8 puncte. În practica ţărilor în curs de dezvoltare în condiţiile crizei neplăţilor se consideră. etc. se numeşte solvabilitate.25 puncte. se consideră că valoarea teoretic justificată a acestui indicator în aşa ţări ca Republica Moldova trebuie să oscileze în diapazonul 0. ă Teoretic optim se consideră valoarea coeficientului lichidităţii intermediare egal cu o unitate sau mai mare. Limita inferioară recomandabilă pentru acest coeficient este de la 0. de capacitatea de plată a lor. ca simultan toate creanţele pe termen scurt să fie achitate. De obicei. ceea ce presupune posibilitatatea apariţiei unui înalt nivel de risc în activitatea de antreprenoriat. care se măsoară prin intermediul ratelor de lichiditate:  Lichiditatea imediată (absolută.20 pînă la 0.caracterizează ce cotă din datoriile pe termen scurt întreprinderea este capabilă să achite la un moment dat cu mijloace băneşti. de termenul acordării creditului comercial.

37 Anul de gestiune 49 291 214 10 863 928 4 373 923 6 896 854 7.3/rd. Tabel 7.4 L.5) (rd. 2.14.74 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanţului Contabil al S.7 . Active curente Creanţe pe termen scurt Mijloace băneşti Datorii pe termen scurt L. 5. Se consideră că dacă este mai mare decât 2. intermediară (0. Limita de jos este condiţionată de faptul că activele curente trebuie să fie cel puţin suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt. În calculul acestui indicator sunt cointeresaţi acţionarii. În practica ţărilor dezvoltate valoarea normativă a acestui coeficient pentru diferite ramuri variază de la 2.0 – 2. observăm faptul că întreprinderea “Zorile” dispune de un grad de lichiditate foarte înalt.15 în 2011. urmată de o scădere la nivelul anului 2011 cu 4.A. Creşterea acestui indicator în dinamică se apreciază pozitiv dar până la un anumit nivel. investitorii şi creditorii potenţiali. ceea ce inseamnă o diminuare a capacităţii de onorare a obligaţiilor pe termen scurt pe baza activelor circulante. Nivelul lichidităţii curente de 11.0. Deci.la falimentul întreprinderii.3)/rd.15 2.2+rd. 3. denotă faptul că întreprinderea dispune de active curente suficiente pentru achitarea datoriilor pe termen scurt în perioada raportată. „Zorile” În rezultatul analizei tabelului xx.55 -0.5.-) -11 132 928 -1 942 925 -2 936 787 +1 546 952 -4. În calculul acestui coeficient sunt coenteresaţi potenţialii acţionari şi investitori. dar totdeauna supraunitară.29 în anul 2010 şi 7.0.4) L.63 Abaterea (+.25) (rd..4) Anul precedent 60 424 142 12 806 853 7 310 710 5 349 902 11. o parte din mijloacele ei sunt „îngheţate” în stocuri.2 . Se constată creşterea nivelului acestei rate la nivelul anului 2010. absolută (0.21 0. etc Valoarea normativă (critică) a coeficientului dat în diferite publicaţii este diferită.2 ANALIZA INDICATORILOR LICHIDITĂŢII Coeficienţii 1.29 3. 6.14 -1. Concomitent.8) (rd. realizînd toate activele curente obţine o 33 . curentă (2. unui nivel scăzut de lichiditate îi este caracteristic riscul ce apare în rezultatul unei insuficiente comercializări a producţiei sau a unei slabe organizări a procesului de aprovizionare tehnico-materială. 7.0 pînă la 2.76 1.1/rd. întreprinderea în cauză. 4. activele întreprinderii au o structură neadecvată.

creditorii vor fi tentaţi să acorde întreprinderii credite. lucru considerat nu atît de pozitiv. atingînd mărimea de 2. în rezultatul calculului acestui indicator.A.sumă suficientă pentru achitarea tuturor datoriilor pe termen scurt.63 în 2011. iar nivelul lichidităţii intermediare este peste limita impusă. dar şi creanţe. Această reducere de 1.5% din totalul activului este suficientă pentru asigurarea efetuării plăţilor imediate. Nivelul lichidităţii intermediare la S. vor fi cointeresaţi furnizorii. fapt ce duce la creşterea profitului firmei. deoarece capacitatea de plată a S. Practica ţărilor cu economie de piaţă dezvoltată a demonstrat că existenţa la întreprindere a mijloacelor băneşti în proporţie de 1-1. În dinamică.5%.A.5 ne arată că întreprinderea îşi mobilizează resursele în active curente. hârtii de valoare pe termen scurt. „Zorile” este foarte înaltă. Lichiditatea absolută înregistrează la întreprinderea „Zorile” nivelul de 1. Acest lucru demonstrează că întreprinderea este capabilă să-şi achite datoriile pe termen scurt la un moment dat utilizând pentru această nu numai mijloacele băneşti. Dat fiind faptul că de mărimea acestui indicator sunt interesaţi creditorii. La S.9% la 2. Situaţia respectivă demonstrează că societatea este capabilă să achite la un moment dat datoriile pe termen scurt pe baza mijloacelor băneşti.4% se datorează în special micşorării valorii mijloacelor 34 . mărimea acestui indicator relevă gradul de îmbunătăţire a situaţiei trezoreriei. Nivelul redus al acestui indicator reflectă a întârziere a încasărilor. cît şi în 2011. Depăşirea limitei maxime de 2. putem menţiona întreprinderea gestionează corect mijloacele băneşti.37 în 2010 şi 0.55 în anul 2011.2 – 0. În aceste condiţii. Astfel.A. „Zorile” este de 3. dacă este în creştere.5.76 în anul 2010. neimobilizînd surse mari în mijloacele băneşti. neinvestindu-le în activităţi care generează profit. În aprecierea capacităţii de plată pe termen scurt a întreprinderii poate fi inclus şi indicatorul ce relevă gradul de asigurare a întreprinderii cu mijloace băneşti. ambele mărimi depăşind limita de 0. fapt care relevă situaţia favorabilă a trezoreriei la întreprindere atît în 2010. Cu toate acestea observăm o scădere a nivelului indicatorului respectiv în anul 2011 faţă de anul 2010 de la 3. mai ales în stocuri de mărfuri şi materiale.21. reducerea capacităţii de plată a întreprinderii. „Zorile” nivelul acestui coeficient este cu mult mai mare. urmat de o scădere cu 1. creanţele.

35 . majorarea acestui indicator în dinamică cu 0.5 (50%). În astfel de condiţii riscul creditorilor se reduce la minimum. Atît în anul 2010. Pentru echilibru financiar al întreprinderii este necesar ca capitalul propriu să fie egal sau mai mare ca 1/3 din pasivul bilanţului. Din cadrul acestor indicatori cea mai mare utilizare o au:  coeficientul de autonomie rata de îndatorare globală (CIG) rata de îndatorare la termen (CIT) rata autonomiei financiare la termen rata autofinanţării activelor (rata autonomiei financiare globale) rata de acoperire a dobînzilor Coeficientul de autonomie (Ca) reflectă gradul în care capitalul propriu al întreprinderii asigură autofinanţarea activităţii de producţie şi se calculează prin relaţia: Ca = = = = 0. fie chiar neproductive.  Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul întreprinderii.96 Acest indicator reflectă aportul capitalului propriu în finanţarea tuturor elementelor patrimoniale ale întreprinderii. nivelul coeficientului de autonomie este mai mare ca limita impusă. însă nu se consideră o situaţie negativă. cît şi măsura în care întreprinderea dispune de resurse financiare proprii pentru constituirea activelor. Setul de indicatori calculaţi în cadrul acestei grupe exprimă atît ponderea pe care o deţin resursele financiare proprii în totalul resurselor financiare ale întreprinderii. deoarece gradul înalt al coeficientului mijloacelor băneşti poate fi explicat prin acumularea unor resurse băneşti. fie insuficient utilizate. 3) Indicatorii gestionării pasivelor Indicatorii gestionării pasivelor indică gradul în care întreprinderea utilizează creditul în finanțarea activelor sale. În condiţii normale de activitate a întreprinderii mărimea acestui indicator este considerată suficientă în cazul când rata este mai mare de 0. fapt ce reprezintă a premisă a autonomiei financiare a întreprinderii. deoarece întreprinderea are posibilitatea să-şi achite datoriile pe seama mijloacelor proprii.băneşti cu 2 936 787 lei în anul de gestiune faţă de anul curent. cît şi în anul 2011.084 se apreciază pozitiv.

creditorii săi neexpunîndu-se riscului de nerambursare a sumelor împrumutate. Cu alte cuvinte. împrumutând în continuare.3-0. întrucât creditorii săi. calculat conform formulei: [0. în scopul evaluării gradului de independenţă financiară. rata de îndatorare la termen = 0. deci.5. Se apreciază pozitiv în cazul când ponderea capitalului propriu tinde spre o mărime unitară (între 0.  Rata autonomiei financiare la termen – reflectă gradul în care capitalul propriu al întreprinderii asigură autofinanţarea activităţii de producţie. cît şi în anul 2011. Aceasta semnifică faptul că S. avînd posibilitatea de a contracta surse de finanţare pe termen lung.70 – 1.5] Deoarece întreprinderea nu înregistrează datorii pe termen lung în anul 2011. observăm că atît în anul 2010. Nivelul ridicat al acestuia relevă faptul că societatea poate apela la împrumuturi în continuare. întreprinderea nu mai poate spera la contractarea de noi împrumuturi pe termen lung.= 0.A. capitalul propriu existent la întreprindere poate asigura în totalitate autofinanţarea activităţii de producţie. Zorile nu este îndatorată în raport cu capacitatea sa de autofinanţare.A.0393 ≤ 2/3 Conform rezultatului obţinut. se expun unui risc înalt de nerambursare a sumelor împrumutate. Zorile are o structură financiară adecvată. 36 . menţionez faptul că S.0). rata de îndatorare globală încadrîndu-se în limita propusă şi indicînd un grad înalt de autonomie financiară a acesteia.  Majoritatea întreprinderilor din ţările cu economie de piaţă. fondul de rulment este negativ.  Rata autonomiei financiare globale – reprezintă ponderea capitalului propriu în totalul pasivului bilanţului. utilizează şi indicatorul Rata de îndatorare la termen. Dacă mărimea obţinută este mai mică de 0.  Capital propriu capital permanent În rezultatul calculelor efectuate. aceasta înseamnă că activele curente ale întreprinderii nu mai acoperă datoriile pe termen scurt şi.

„Zorile”. În cazul de faţă. Rezultatul obţinut indică de cîte ori activele curente au parcurs un ciclu întreg bani-marfă-bani. „Zorile”. Gradul de acoperire al dobînzilor trebuie să fie > 1. Pentru aprecierea corectă a situaţiei întreprinderii. deoarece întreprinderea va fi capabilă să-şi achite dobînzile în orice moment cointeresîndu-i astfel pe creditori.  Rata de acoperire a dobânzilor . exprimă numărul de zile în care volumul vînzărilor reînnoieşte activele. care măsoară ritmul de reînnoire a elementelor patrimoniale. situaţia inversă putînd să ducă la un eventual faliment. fiind de 87% în anul 2010 şi de 96% în anul 2011.64 în anul 2011.=0. indicatorul respectiv atinge un nivel de 21.  Durata unei rotaţii. 4) Indicatorii gestionării activelor Indicatorii gestionării activelor caracterizează gradul de eficacitate cu care întreprinderea utilizează activele pe care le are la dispoziţie şi se măsoară prin intermediul următorilor indicatori:  Numărul de rotaţii ale activelor. Pentru echilibrul financiar al întreprinderii este necesar ca capitalul propriu să fie egal sau mai mare ca 1/3 din pasivul bilanţului. în cazul respectiv respectîndu-se condiţia menţionată şi astfel existînd echilibru financiar la S. respectiv lichiditatea stocurilor şi creanţelor.9 în anul 2010 şi de 27. lucru considerat favorabil pentru situaţia financiară a S.87 Ponderea capitalului propriu în pasivul bilanţului creşte pe parcursul periaodei analizate.se utilizează pentru aprecierea capacităţii firmei de a suporta cheltuielile privind împrumuturile.A. pentru a se putea stabili poziţia într eprinderii 37 .A. fapt ce reprezintă o premisă a autonomiei financiare a întreprinderii. indicatorii vitezei de rotaţie trebuie comparaţi cu rezultatele înregistrate în perioadele anterioare.

17 ori în anul 2010.17 0.A.în cadrul concurenţei şi măsurile ce urmează a fi întreprinse în vederea creşterii eficienţei patrimoniului. zile (1/2) 2010 60 424 142 70 785 135 1. În acest scop se calculează:  Dividend pe acţiune  Rata distribuirii dividendelor  Randamentul pe acţiune Dividendul pe acţiune.48 rotaţii.85 2011 49 291 214 81 393 166 1.25 Sursa: elaborat de autor în baza datelor Bilanţului Contabil al S.  Rentabilitatea capitalului investit în acţiuni ( ) 38 .60 Abaterea -11 132 928 +10 608 031 +0. deoarece la întreprinderea respectivă dividende nu se achită.60 zile în 2011.3 CALCULUL INDICATORILOR GESTIONĂRII ACTIVELOR Indicatori 1 2 3 4 Active curente Volumul vînzărilor Numărul de rotaţii ale activelor. activele curente au parcurs de 1. Astfel. în mod generalizator.48 -0.65 0.85 zile în 2010 la 0. rata distribuirii dividendelor şi randamentul pe acţiune nu îi putem calcula.65 ori un ciclu întreg bani-marfă-bani în anul 2011 şi de 1. Tabel 7. De asemenea s-a înregistrat o scădere a duratei unei rotaţii a activelor curente de la 0. 5) Indicii valorii de piaţă Indicii valorii de piaţă caracerizează. întrucît ele stabilesc legătura dintre preţul acţiunilor pe piaţă şi valoarea contabilă ataşate acestor acţiuni. observăm că pe parcursul perioadei analizate s -a înregistrat accelerarea numărului de rotaţii ale activelor curente cu 0. „Zorile” Analizînd datele din tabelul 7.3. rotaţii (2/1) Durata unei roaţii. performanţele unei întreprinderi.

Politica întreprinderii este orientată în direcţia unificării eforturilor colectivului în realizarea scopului de asigurare a calităţii înalte a muncii şi producţiei de încălţăminte ca bază de exigenţă în Aceste scopuri sunt atinse prin: Perfecţionarea şi funcţionarea stabilă a sistemului de management în întreprindere. utilajului. reînnoirea şi creşterea activelor. astfel încît să se poată realiza politica de distribuire de dividende. cît şi onbinerea resurselor necesare finanţării întreprinderii. calitatea producţiei este una din responsabilităţile fundamentale ale întregii societăţi. Ridicarea şi menţinerea calificării înalte a personalului întreprinderii. situaţie considerată pozitivă pentru întreprindere. perfecţionare şi motivare a cadrelor.023 la 0. Păstrarea la întreprindere a unui climat social favorabil. în vederea menţinerii şi dezvoltării afacerii. care să determine obţinerea unui profit ridicat. procedurilor şi instrucţiunilor de lucru în vigoare.A. Utilizarea raţională a personalului. Zorile pentru anul 2011 au fost: Creşterea cifrei de afaceri şi volumului de producţie pentru a putea genera suficient profit. Perfecţionarea sistemei de recrutare. cît şi a fiecărui angajat în parte. Îmbunătăţirea calităţii produsului.071. 39 . Exercitarea funcţiilor de către specialişti conform fişelor de post. Conform politicii întreprinderii. CAPITOLUL VIII: Planul strategic al întreprinderii şi analiza executării bugetelor funcţionale Politica şi strategiile în domeniul calităţii Principalele direcţii strategice ale S. menţionez faptul că rentabilitatea capitalului investit în acţiuni a crescut pe parcursul perioadei analizat de la 0. Îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii. materiei prime şi materialelor. Desfăşurarea unei activităţi eficiente.Analizînd rezultatele obţinute mai sus. Îmbunătăţirea designului produsului de încălţăminte. Desfăşurarea activităţilor ce ţin de îmbunătăţirea sistemei de calitate şi rezolvarea problemelor legate de organizarea ritmică şi eficientă a procesului de producere.

optimizarea procesului de producere şi creşterea calităţii produselor. Atunci cînd s-a stabilit politica în domeniul calităţii. planificînd achiziţionarea noilor utilaje. Bucureşti. Dezvoltarea angajaţilor. inclusiv controlul iniţial al calităţii materialelor. controlul operaţional şi testarea producţiei finite. În cadrul întreprinderii există următoarele tipuri de bugete funcţionale: Bugetele funcţionale Bugetul vînzărilor Bugetul de trezorerie Bugetul de producţie Fig. Nivelul aşteptat sau dorit al satisfacţiei clientului. Resursele necesar pentru a depăşi cerinţele standartelor interne. pusă în aplicare şi menţinută la toate nivelurile în organizaţie. Zorile este fabricată în strictă conformitate cu parametrii şi normativele stabilite în standardele naţionale. precum şi controlul respectării disciplinei tehnice în procesul producerii. Producţia S. Managementul de vîrf asigură ca această să fie înţeleasă. Politica şi obiectivele în domeniul calităţii. Contribuţia potenţială a furnizorilor la succesul organizaţiei. responsabilităţile şi mijloacele pentru îndeplinirea acestora sunt „produsele” pe care le „execută" managementul de vîrf al organizaţiei. Pentru realizarea direcţiilor strategice. dar le pune în aplicare întregul personal. managementul de vîrf a ţinu cont de următoarele elemente: Nivelul şi tipul îmbunătăţirilor viitoare necsare pentru ca organizaţia să aibă succes. Încălţămintea produsă pentru piaţa internă cu marca Zorile este certificată în SNCP a Republicii Moldova. autor Brezeanu.A. P. întreprinderea a elaborat un şir de măsuri pentru menţinerea şi exploatarea eficientă a echipamentului existent.În acest sens standardul întreprinderii prevede un program de efectuare a controlului calităţii şi testării producţiei la toate etapele fabricării ei. inclusiv noii angajaţi. sunt instruiţi aşa încît să înţeleagă politica şi obiectivele în domeniul calităţii şi angajamentul cerut pentru a atinge aceste obiective. Toţi angajaţii întreprinderii.5: Elaborat de autor în baza datelor manualului Gestiunea financiară a întreprinderii. 2000 40 .

precum:      „Cercetarea statistică” (cîştigurile salariale din 2011 ale societăţii. se defalcă diferenţiat pentru asigurarea unei rigurozităţi maxime.A. pe tipuri de cheltuieli (directe – indirecte. Posibilitatea întreprinderii de a efectua plăţi în termene stabilite şi de a acoperi cheltuielile necesare desfăşurării activităţii ritmice pe parcursul anului. •Politica comercială. pe produse şi pe destinaţii. Acest buget al vânzărilor prezintă. Bugetul comercial conţine o defalcare a elementelor sale componente lunar. Tabel de folosire a evidenţei timpului de muncă pentru decembrie 2012 (anexa nr 34). Bugetul de producţie În cadrul acestui buget se determină eficienţa activităţilor de producţie. Rapoartele financiare pentru perioada 2010-2011 (anexa nr. el apare întocmit pe ateliere sau secţii. Bugetul producţiei. în general cantitativ şi valoric. „Zorile” (anexa nr. alte cheltuieli.A. precum şi în expresie cantitativă la preţul de vânzare unitar. a fost necesară şi studierea documentelor şi surselor ce ţin de informaţii privitor la activitatea S. îndeosebi în firmele mari. Fişa personală de evidenţă a veniturilor sub formă de salariu şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului (anexa nr. pe materii prime. •Oferta firmei. cifric pe produse. pe clienţi. „Zorile”. 33). vânzările care urmează a fi realizate pe perioade. mână de lucru. însă elementul esenţial îl constituie faptul că înregistrările efectuate în cadrul său nu calendaristică mai mare de o lună În cadrul analizei compartimentului dat. de fapt.32).    Bugetul de trezorerie Bugetul de trezorerie conţine informaţii privitor la: sursele financiare de care dispune întreprinderea la finele perioadei. fixe – variabile). Elaborarea bugetului comercial depinde de anumite elemente prealabile ca: •Conjunctură. în baza principalelor elemente ale costurilor de producţie aferente producţiei marfă. Necesarul de mijloace financiare împrumutate pentru acoperirea deficitului de capital bănesc şi care vor fi sursele de obţinere a mijloacelor băneşti. depăşesc o perioadă 41 . după împărţirea pieţei. 35).36 şi 37).- Bugetul vînzărilor (bugetul comercial) Bugetul comercial prezintă. anexa nr. Declaraţia pe venit a S. încasările firmei evidenţiate detaliat.

la întreprindere. menţinerea valorii activelor nete la un nivel mai mic decît capitalul permanent. veniturile obţinute din această activitate avînd un rol semnificativ pentru economia naţională. este dificil de a oferi anumite recomandări concrete.A.A. aplicarea unei politici agresive în ceea ce priveşte controlul stocurilor. „Zorile” ar putea fi: apelul la sursele externe de finanţare într-o mărime mai mare decît în anii precedenţi pentru a oferi posibilitatea extinderii activităţii întreprinderii mai rapid şi mai sigur. necesitatea recomandărilor relevă din încercarea de a aduce întreprinderea pe una din poziţiiele cele mai înalte din punct de vedere al obţinerii profitului maxim. S. În condiţiile în care situaţia economico-financiară a întreprinderii este stabilă. aceasta păstrîndu-şi independenţa financiară pe parcursul perioadei analizate. cît şi exportului. Astfel. Cu toate acestea. reducerea cheltuielilor de depozitare-păstrare. utilizarea creditelor bancare pentru satisfacerea necesităţilor. întreprinderea răspunde obiectivului ei social. având în vedere că anume aici. întreprinderea reprezentând şi principalul furnizor de venituri în bugetul de stat. efectuarea investiţiilor pe termen scurt pentru a beneficia de venituri mai mari în viitor. fapt cre ar duce la ridicarea valorii de piaţă a întreprinderii. Benefic pentru S. Direcţiile principale a produsele destinate exportului sunt Germania şi Italia. „Zorile” este o întreprindere cu o înaltă capacitate de producţie de calitate destinată atît comercializării autohtone. astfel contribuie şi la menţinerea stabilităţii şi dezvoltărei economiei naţionale. se produc bunuri şi servicii necesare existenţei şi dezvoltării societăţii. de calitate şi la preţuri competitive. astfel contribuind la ridicarea nivelului rentabilităţii întreprinderii. în mare măsură depinde de adoptarea corectă a deciziilor financiare şi de gestionarea eficientă a mijloacelor băneşti Elaborarea unor planuri optime de dezvoltare ar asigura o stabilitate şi o independenţă financiară sporită a firmei. în condiţiile economiei de piaţă. precum şi posibilitatea de a-şi extinde activitatea economică în scopul maximizării profitului. deoarece întreprinderea prezintă atractivitate sporită pentru creditorii. ansamblul economiei naţionale. Rezultatele obţinute de aceasta determină. Prin punerea la dispoziţia consumatorului a produselor şi serviciilor solicitate. a pierderilor legate de deteriorarea fizicăşi/sau morală. pentru a reuşi emiterea de hîrtii de valoare şi oferirea de dividente acţionarilor în normele şi limitele stabilitate. pozitiv sau negativ. 42 . activitatea eficientă a întreprinderii.Incheiere Economia de piaţă plasează în centrul activităţii economice întreprinderea.

. 81 din 15. în şt. Legea nr.A. de dr.econom.. 78-79 p. 8.BIBLIOGRAFIE 1. Bucureşti: Economica. Legea privind Societăţile pe Acţiuni din RM. Gestiunea financiară a firmei. 2004. N.08. P. 2. M.12. S. TOMA. 3. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică. Botnari.A. 87-93. Brezeanu. Ediţia a II-a.E. tez. 64/22 iunie 1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare.Chişinău: A. Bucureşti: Editura Prouniversitaria. 5. Bucureşti. ONOFREI.Finanţe. Finanţele întreprinderii.A. 7. M. 43 .M. 283-288 p."Uzina de frigidere din Chişinău" în perioada anilor 1999 – 2000. VOICU. 175-181 p.10 . Analiza financiară . Hotărîre nr. 2000. monedă şi credit: autoref."Zorile". 2000.2000 privind rezultatele controlului asupra unor aspecte ale activităţii economico-financiare a S."Topaz" şi S.a. Gestiunea financiară a întreprinderii..00.. 4. 6. 2007. Raluca ş.S. Finanţe şi gestiune financiară.instrument de apreciere şi fundamentare a strategiei financiare a întreprinderilor industriale: spec. 1994.