TESTUL FABULELOR DÜSS

- Louisa Duss constata ca, deseori, diagnosticarea complexelor în psihanaliza copiilor este dificilă şi necesită mult timp, prin urmare construieşte o tehnică simplificată şi rapidă de identificare a complexelor dintr-o perspectivă psihanalitică ortodoxă (pentru copii şi adulţi) - !estul fa"ulelor permite o depistare rapidă a complexului şi a gradului său de gravitate şi ar putea servi drept punct de plecare pentru o analiză - pentru verificarea validităţii acestui test psihanalitic s-a "azat pe cunoaşterea anterioară a su"iecţilor, care au dat răspunsuri în conformitate cu complexele lor - !estul este adresat psihologilor care au cunoştinţe de psihanaliză - despre inconştient şi structura sa, modalităţile de reacţie ale #ului, înţelegerea sim"olului (deoarece testul este construit pe sim"ol) şi o tehnică a interviului psihanalitic

Materialul testului mici fa"ule în care un erou $ fie un copil, fie un animal $ se găseşte într-o anumită situaţie reprezent%nd un stadiu de evoluţie a inconştientului (stadiul oral, anal, oedipian etc ), situaţie în care există mai multe posi"ilităţi de rezolvare ipoteză& dacă su"iectul este impresionat de una dintre poveşti şi dă un răspuns sim"olic, sau, dimpotrivă, manifestă o anumită modalitate de apărare în momentul răspunsului, înseamnă că situaţia în care se află eroul fa"ulei determină la el un şir de asociaţii care dezvăluie complexul la care sa fixat condiţii indispensa"ile pentru ca testul să-şi atingă scopul&

'

care prezentau tul"urări nevrotice (n cazul adulţilor cultivaţi. între )* şi +* de ani. se urmăreşte depistarea unei stări emoţionale prin intermediul unei între"ări . pentru caracterul posesiv şi încăpăţ%nat. în acelaşi timp. tre"uie păstrată o rezervă ) (n ela"orarea fa"ulelor.modalitate de control al acestui test clinic . o plim"are cu unul dintre părinţi etc -cest lucru permite copilului să acorde cea mai mare importanţă sentimentelor eroului + (n ceea ce priveşte fa"ula visului urât. adulţii dau răspunsuri spontane şi sim"olice. capa"ilă să-i intereseze şi pe copiii mai mari. şi unde putea interveni frica de a fi . am renunţat la ea. fa"ulele destinate complexului castrării şi caracterului posesiv şi încăpăţ%nat au fost construite astfel înc%t să nu facă posi"ilă intervenţia elementelor datorate educaţiei De exemplu. deoarece copiii mici nu acordă o importanţă deose"ită "anilor şi. în care copilul risca să se recunoască.udecat -cesta este motivul pentru care în trei cazuri s-a ales ca erou un animal. eventual adolescenţii (n anumite cazuri. amintind de cele ale copiilor #ste vor"a despre adulţi încă tineri. au fost eliminate situaţiile familiale sau şcolare prea deose"ite. iar în celelalte am plasat eroul în situaţii absolut banale& o săr"ătoare în familie. o înmorm%ntare. inteligenţi dar nu intelectuali (artişti şi artizani). pe de altă parte. a existat ideea de a folosi "anii sau capacitatea de a împărţi cu alţii drept temă Dar. care nu reacţionează direct şi inserează reflecţii o"iective şi raţionale în răspunsurile lor. un o"iect de lut confecţionat de erou.' fa"ula să fie destul de uşor de înţeles pentru un copil de trei ani şi. anumiţi copii sunt o"işnuiţi de părinţi să pună "anii pe care îi primesc în ) . după experimentarea acestei idei.

le prezentăm fa"ulele ca pe un test de imaginaţie 1ot răspunde cu ceea ce le vine în mod natural în minte. dar tre"uie să fim atenţi să nu dăm nicio intonaţie care ar putea influenţa copilul -cest lucru este deose"it de important  (n orice caz.(i spunem copilului că îi vom relata nişte povestioare şi că el va tre"ui să le continue . pentru că aşa cum g%ndeşte este corect .puşculiţă -poi. deoarece acestea nu sunt pro"leme de inteligenţă. refuzul de a împărţi poate avea alte cauze dec%t caracterul posesiv şi încăpăţ%nat. pentru a nu trezi culpa"ilitatea su"iectului şi pentru ca acesta să se poată identifica uşor cu eroul fa"ulei De asemenea.2elor mari. nu se prezintă niciodată titlul fa"ulei şi insistăm dacă răspunsurile sunt prea scurte sau nu suficient de explicite 0nstrucţiuni privind comportamentul examinatorului& + . şi anume în special ostilitatea / conflictele au fost deghizate suficient de mult. ordinea de prezentare a între"ărilor nu poate fi oricare !estul începe cu poveştile care includ complexul căruia i se ataşează cantitatea cea mai mică de vinovăţie Aplicare Conse ne! 0ată cum se desfăşoară examinarea& .4edăm povestea în forma directă şi punem multă însufleţire şi multă culoare în accesorii. ci de imaginaţie 3i fiecare poate avea idei diferite pentru acelaşi su"iect  .1oate să spună orice g%ndeşte.

el se va simţi o"ligat să răspundă& 5(i lasă laptele care era al lui şi se duce să pască iar"ă 6 3i. deoarece altfel influenţăm copilul şi îi sugerăm răspunsul pe care îl căutăm De exemplu.Deseori. deoarece atenţia copilului ar fi astfel diri. pentru Fabula despre miel. am falsifica pro"lema. şi nu cu el însuşi !răieşte afectele sale în contul altuia şi ceea ce îi permite acestuia îşi interzice sieşi Demascarea "rutală a propriei persoane poate fi trăită dramatic şi poate conduce la un "loca. su" "analitatea sa. 1e parcursul testului ca şi în cadrul oricărei testări psihologice. a"ordaţi o atitudine neutră. . se ascunde un întreg conflict neexprimat !re"uie deci să insistăm în interogatoriu şi să aprofundăm răspunsul.#vitaţi orice dramatizare a esenţei poveştii. în cazul în care copilul are sentimente pozitive în complexul fraţilor şi surorilor. fără a induce răspunsul. caz în care vă va aparţine şi vă va fi dat pentru a vă face plăcere  #vitaţi să daţi de înţeles copilului că în răspunsurile sale vor"eşte despre sine (n orice proces proiectiv. copilul răspunde cu un alt persona. sau care este prea fixat la mamă. transform%nd fa"ula aşa cum tocmai am spus.ată asupra traumatismului şi nu asupra faptului că tre"uie să aleagă un părinte La fel. nu tre"uie spus că mieluţul este pe punctul de a muri de foame deoarece. în cazul Fabulei despre pasăre. deoarece în realitate viaţa "e"eluşului nu depinde deloc de toanele fratelui mai mare 0nconvenientul dramatizării este acelaşi pentru toate fa"ulele . definitiv . dacă este vor"a de un su"iect cu o ostilitate puternică faţă de noul venit. o"ţin%nd astfel toate datele condensate în primul răspuns . nu tre"uie să spunem că s-a a"ătut un trăsnet asupra cui"ului. răspunsul copilului este prea scurt şi. pericolul este şi mai mare. pentru că faptul de a vedea că viaţa mieluţului depinde de atitudinea lui (să meargă să pască sau nu iar"ă) poate crea o tensiune între #ul care ar vrea să scape de noul venit şi 7upraeul care îi interzice să îşi satisfacă dorinţa -ceastă tensiune dintre #u şi 7upraeu a su"iectului se va revela printr-o angoasă mai mare De altfel.

principiul plăcerii (excepţie făc%nd fa"ulele despre înmormântare şi visul urât).ixaţia copilului pe unul dintre părinţi sau independenţa sa Răspunsuri nor ale! / . mama şi cu puiul lor dorm împreună în cui"ul lor pe o cracă Deodată începe un v%nt puternic care scutură pomul şi cui"ul cade la păm%nt 2ele trei păsări se trezesc speriate !atăl z"oară repede pe pomul alăturat :ama z"oară pe alt pom Ce 'ace pui(orul ) 3i el ştie să z"oare puţin Conţinut latent! . iar în f abula despre plimbarea cu tatăl. într-un mod c%t se poate de natural. iar acest lucru trezeşte sensi"ilitatea şi ţine copilul cu sufletul la gură (n fa"ula nr +.a un pic de iar"ă..8nii su"iecţi au manifestat re"istenţă în a răspunde la vreo poveste9 dar această rezistenţă apărea exact cu ocazia poveştii în care se ascundea conflictul su"iectului La alţii. el poate înţelege şi se poate interesa de mieluţul care "ea lapte "un şi cald în fiecare seară şi ronţăie de. fa"ulele noastre nu evocă nicio situaţie individuală. în cea mai mare parte a poveştilor noastre. su"iecţii se comportă "ine la test 2hiar şi cei mai mici înţeleg regulile şi se pot adapta 1resupunem că este din cauză că am făcut să intervină. ca o fată mai mare 1e de altă parte. ca şi cum ar fi aşteptat o uşurare odată cu ea 1are că afectivitatea transferată asupra eroului fa"ulei îi descărca într-un fel de un afect prea greu şi că. ei căutau această uşurare momentană prin repetarea examinării Dia%nosticarea co ple$elor ' Fa&ula păsării !atăl. fetiţa se "ucură împreună cu eroina de această plim"are în care este singură cu tatăl. care să îl poată distrage pe copil de la sim"ol . existenţa complexului crea o adevărată dorinţă e a re#ncepe e$a inarea.(n general.

' ) + . pentru că este mai puternic <a răm%ne pe .fost odată o oaie. grădinii 7e duce să culeagă flori pentru părinţii lui 7e duce să se distreze (răspuns frecvent) 2onversaţia nu îl interesează . mult mai mic dec%t primul =aia nu avea lapte destul pentru am%ndoi mieluşeii şi atunci a spus mielului mai mare& nu am lapte destul pentru voi doi. care-i plăcea foarte mult (ntr-o zi oaia a adus şi un alt mieluşel. care avea un mieluşel şi am%ndoi erau la păscut :ieluşelul se .primit o notă proastă la şcoală şi se duce să pl%ngă în fundul + Fa&ula ielului . 1uiul va z"ura pe o creangă aproape de cui" <a z"ura la mama lui <a z"ura la tata.uca toată ziua l%ngă mama lui şi în fiecare seară primea de la ea lapte "un şi cald de "ăut.os şi va ţipa p%nă ce părinţii vor veni să îl ia ) Fa&ula aniversării nunţii #ste ziua de aniversare a căsătoriei tatei şi a mamei -m%ndoi se iu"esc foarte mult şi ser"ează veseli această zi (n timpul petrecerii copilul se ridică "rusc şi se duce singur în fundul grădinii De ce) Conţinut latent! 3oc legat de camera părinţilor9 gelozie pe cuplul părinţilor Răspunsuri nor ale! ' ) + . tu poţi să măn%nci iar"ă verde Ce a 'ăcut ielu(elul ) > .

ce frică îmi este A6 De ce oare #i este a(a de 'rică) Conţinut latent! #xplorarea angoasei şi autopuniţiei Răspunsuri nor ale& ' 1entru că mama s-a uitat ur%t la el ) . 7u"iectul desemnează o persoană decedată de cur%nd în familia sa #ste o persoană în v%rstă& "unicul sau "unica #ste o persoană care era "olnavă de mult timp #ste o persoană importantă sau străină de sat. culpa"ilitate. Fa&ula #n or *ntării 2ortegiul fumerar vine pe stradă şi oamenii întrea"ă cine a murit Lumea răspunde& cineva din familia care stătea în casa de . că nu se va mai întoarce niciodată acasă. aşa de departe.os Cine poate 'i ) Cineva din familie a luat trenul şi a mers departe de tot.rică de "ătaie B . dar va m%nca iar"ă . dorinţa de moarte. conflicte legate de înţărcare Răspunsuri nor ale! ' ) + <a m%nca iar"ă <a căuta lapte la o altă oaie #ste puţin supărat. pentru că oamenii se interesează de ea / Fa&ula despre tea ă 8n copil mic spune foarte încet& @oh. Cine ar putea fi acela? Conţinut latent& agresivitate.Conţinut latent! ?elozie fraternă. autopuniţie Răspunsuri nor ale& ' ) + .

/ Cu s-a schim"at 3i-a schim"at pielea Dona a vărsat o vază cu apă peste elefant în lipsa copilului B.i va da a ei o&iectul) Conţinut latent& fixaţia anală9 caracter încăpăţ%nat şi posesiv F . / > B 2ă a avut o notă proastă la şcoală .+ . c%nd copilul se întoarce de la plim"are şi merge în cameră. pe care-l iu"eşte #lefantul este foarte drăguţ şi are o trompă mare (ntr-o zi.i &at la ele'ant ) Conţinut latent& complexul castrării Răspunsuri nor ale& ' ) 2opilul a văzut o altă .rică de răz"oi .rică să nu-i moară singurul părinte 7ă nu-şi piardă averea din cauza crizei > Fa&ula despre ele'ant 8n copil are un elefant de c%rpă.oace + . iar a lui nu îl mai interesează Cu elefantul s-a schim"at. ci copilul.ucărie mai frumoasă.rică de un animal .Fa&ula cu o&iectul con'ecţionat 8n copil a făcut din plastilină ceva (un turn) şi este foarte m%ndru de acesta 2e va face cu o"iectul E :ama-l roagă să i-l facă ei cadou Dar copilul poate face ce vrea cu el . găseşte că elefantul s-a schim"at Ce s+a sc. care a crescut şi căruia nu îi mai place să se .

Răspunsuri nor ale& ' ) + 0-l va da mamei 7e va distra cu el şi i-l va da mamei. în memoria atacului savoiarzilor din anul '>*). #lveţia. atunci c%nd cetăţenii ?enevei au reuşit să respingă atacatorii care escaladau zidul oraşului (C t ) H . / > :ama este "ucuroasă (sau tatăl) #a a pregătit o gustare "ună #a (sau el) a lucrat mult şi figura ei (lui) este o"osită 3i-a pus o mască pentru că este săr"ătoarea escaladei' 7-au întors prea t%rziu de la plim"are şi tatăl (sau mama) era de.a acasă #a sau el a primit poate o veste proastă în timpul a"senţei lor H Fa&ula despre veste 8n copil vine de la şcoală G de la plimbare şi mama îi spune& înainte de a-ţi face lecţiile tre"uie să-ţi spun ceva Ce o să+i spună a a) ' = săr"ătoare ţinută în luna decem"rie a fiecărui an la ?eneva. dacă aceasta i-l cere (l va arăta la toată lumea F /li &are cu tata sau a a 8n "ăiat G o fetiţă a făcut o plim"are foarte frumoasă în pădure cu mama sa G cu tatăl său -u fost foarte veseli 2%nd s-au întors acasă "ăiatului G fetiţei i se pare că tata G mama are o altă expresie dec%t de o"icei De ce ) 2onţinut latent& culpa"ilitatea în situaţia oedipiană Răspunsuri nor ale& ' ) + .

primit o veste "ună :ama vrea să îi facă recomandări pentru activitatea sau pentru viaţa sa '* 0isul ur*t 8n copil se trezeşte devreme dimineaţa (ncă este foarte adormit şi spune & @<ai ce vis ur%t am avut A6 Ce o 'i visat ) 2ontrolul conţinutului inconştient activat prin fa"ulele precedente Răspunsuri nor ale& ' ) + Cu ştiu. răspunsurile la aceste fa"ule conţin direct autopedepsire2 o idee de oarte sau reali"area de%.i"ată a unei dorinţe a%resive + #ste nevoie uneori de o investigaţie suplimentară 4ăspunsuri care păruseră anormale la început& 5<isează figuri care se str%m"ă6. ) (n acelaşi timp. :ama vrea să-i spună o poveste -re să îi spună despre o gustare "ună sau despre nişte vizite .visat un animal care îl măn%ncă 1OTE! ' #ste foarte delicat să discernem răspunsurile nevrotice din toate răspunsurile la fa"ulele despre visul urât şi frică.Conţinut latent! Dorinţele şi teama su"iectului Răspunsuri nor ale& ' ) + . pentru că nu visez . 5(i este '* .visat răz"oi . în aproape toate cazurile noastre considerate nevrotice.

pentru că acest "ăieţel este rău. 4ăspunsurile frica de un animal . şi acest lucru pare paradoxal. acesta va răspunde& 5<a m%nca "ăieţelul. pentru a-l face pe copil ascultător. tipice pentru fiecare fa"ulă9 deoarece. sau chiar reminiscenţe ale unor "asme . despre frica de lup. că răspunsurile 5de frica unui animal6 sunt de două ori mai numeroase la persoanele normale dec%t la nevrotici -m putea. l-a supărat pe lup 6 1e de altă parte.(n acest scop. de exemplu.frică să nu fie m%ncat de lup6. în cea mai mare parte a cazurilor. răspunsurile la fa"ula despre frică sunt mult mai variate şi individuale la nevrotici dec%t la persoanele normale9 de aici rezultă. să dăm şi exemple de răspunsuri nevrotice. ele tre"uie notate Dacă între"ăm un copil normal. 5(i este frică să nu îl ia un "ăr"at6 nu sunt deseori dec%t spaime create de antura.sim"olizează frica de tată şi constituie un reziduu al culpa"ilităţii oedipiene. o singură povestire este suficientă pentru a descoperi complexul Dar uneori individul are mai multe complexe sau conflictul se extinde pe mai multe povestiri şi este mai interesant să . aşa cum am făcut pentru răspunsurile normale.udecăm cazul acestuia prin prisma ansam"lului răspunsurilor sale '' . sau recomandarea părinţilor şi profesorilor ca acesta să nu se lase sedus de 5domni pe stradă6. care nu a'ectea"ă direct personalitatea individului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful