1

Honoré de BALZAC
Casa
„La motanuí cu míngea”
În româneşte de
Perícíe Martínescu
La Maison du chat-qui-pelote
1830
2
3
Închínată domníşoareí
Maríe de Montheau
am pe ía mí|íocuí străzíí Saínt-Denís, aproape de
coí[uí cu strada Petít-Líon, se afía până nu de muít
una díntre aceíe case vaíoroase care îí a|ută pe
ístorící să reconstítuíe maí uşor, prín anaíogíe, vechíuí París.
Pere[íí acesteí vechíturí ce stăteau să cadă păreau
împestrí[a[í cu híerogíífe
1
. Ce aítă denumíre ar fí putut să
dea un trecător hoínar aceíor X-urí şí V-urí formate pe
fa[adă de stínghíííe de íemn aşezate crucíş, sau de-a
curmezíşuí, orí desenate în tencuíaíă de nenumărate mící
crăpăturí paraíeíe? De bună seamă, ía trecerea ceíeí maí
uşoare trăsurí, fíecare dín aceste bârne se zguduía în
scobítura eí. Această venerabííă cíădíre se termína cu un
acoperíş tríunghíuíar, a căruí formă nu se va maí vedea în
curând, nícăíerí, ía París. Înveííşuí, încovoíat de vítregíííe
C
1
Hieroglife - scríerea vechííor egíptení; ía fígurat, scríere greu de
în[eíes.
4
cíímeí parízíene, se aíungea cu vreo treí pícíoare în stradă,
atât pentru a ferí praguí uşíí de bătaía píoííor, cât şí pentru
a [íne adăpost zíduíuí unuí pod şí ferestruícíí íuí fără
príchící. Acest uítím eta| era construít dín scândurí bătute în
cuíe una peste aíta, ca níşte [ígíe, fără îndoíaíă cu scopuí de
a nu apăsa prea greu asupra acesteí case şubrede.
Într-o dímínea[ă píoíoasă dín íuna íuí martíe, un tânăr
înfăşurat cu îngrí|íre în mantaua íuí, stătea sub streaşína
uneí prăvăííí ce se găsea chíar în fa[a acesteí vechí íocuín[e
pe care o cerceta cu o râvnă de arheoíog. Într-adevăr,
această rămăşí[ă a burghezíeí dín secoíuí aí XVI-íea rídíca în
fa[a cercetătoruíuí seamă de probíeme. Fíecare eta| avea
cíudă[eníííe íuí. La prímuí, patru ferestre înaíte şí înguste,
apropíate una de aíta, erau prevăzute în partea de |os cu
níşte obíonaşe pătrate de íemn, meníte să producă acea
íumínă síabă cu a|utoruí căreía un negustor díbací ştíe să
dea stofeíor saíe cuíoarea dorítă de muşterííí íuí. Tânăruí
părea că nu ía deíoc în seamă această parte foarte
ímportantă a caseí; prívírííe nu se opríseră încă asupra eí.
Ferestreíe eta|uíuí aí doííea, aíe căror |aíuzeíe rídícate íăsau
să se vadă, prín ochíurííe marí, pătrate, de geamurí de
Boemía, níşte perdeíu[e de museíínă roşcată, nu-í ínteresau
nící eíe. Aten[ía íuí se îndrepta cu deosebíre spre aí treííea
eta|, asupra unor ferestruící modeste, aí căror íemn cíopíít
cu neîndemânare ar fí merítat maí degrabă să fíe păstrat ía
muzeuí de arte şí meseríí, ca o mărturíe despre prímeíe
strădaníí aíe tâmpíăríeí franceze. Aceste ferestruící aveau
níşte gemuíe[e de un verde atât de închís, încât, fără
mínunata íuí vedere, tânăruí n-ar fí putut zărí perdeíeíe de
pânză cu carourí aíbastre, care fereau de ochíí profanííor
taíneíe aceíuí apartament. Uneorí, observatoruí acesta,
pííctísít de contempíarea íuí zadarnícă sau de tăcerea în
care era învăíuítă casa, ca şí tot cartíeruí dín |ur, îşí cobora
prívírííe spre păr[ííe maí dín |os. Pe buze îí apărea atuncí un
zâmbet fíresc orí de câte orí dădea cu ochíí de prăvăíía ía
care se întâíneau în adevăr, níşte íucrurí ce-[í stârneau de-a
5
dreptuí râsuí. Un butuc enorm, proptít orízontaí pe patru
stâípí ce păreau îndoí[í sub greutatea acesteí case
gârbovíte, fusese răzuít şí píctat dín nou cu tot atâtea
straturí de díverse zugrăveíí, câte rândurí de fard se vor fí
aşternut pe obrazuí uneí ducese bătrâne. În mí|íocuí acesteí
grínzí íate, încrustată cu crestăturí gíngaşe, se afía un
tabíou arhaíc înfă[íşând un motan care se |uca cu o mínge.
Tabíouí acesta stârníse veseíía tânăruíuí nostru. Trebuíe să
spunem, însă, că nící ceí maí hâtru díntre píctoríí moderní
n-ar putea născocí o ghíduşíe maí píínă de haz. Anímaíuí
[ínea într-una díntre íabeíe íuí de dínaínte o rachetă cât eí
de mare şí se înăí[a pe íabeíe de dínapoí ca să íovească o
mínge uríaşă pe care í-o arunca un gentííom îmbrăcat într-
un costum cu danteíe. Desenuí, cuíoarea, amănunteíe, totuí
era íucrat în aşa feí încât s-ar fí putut crede că artístuí voíse
să-şí bată |oc şí de negustor şí de drume[í. Tímpuí, scoro|índ
píctura asta naívă, o făcuse şí maí caraghíoasă, prín uneíe
ştersăturí care ar fí putut să pună pe gândurí pe oríce
trecător întreg ía cap. Astfeí, coada băí[ată a písícíí era
croítă în aşa feí încât o puteaí íua drept un spectator - într-
atât de groase, de íungí şí de stufoase erau cozííe písícííor
strămoşííor noştrí. În partea dín dreapta a tabíouíuí, pe un
câmp azuríu, care nu ízbutea totuşí să ascundă
putrezícíunea íemnuíuí, drume[íí cíteau: GUILLAUME şí ía
stânga: SUCCESORUL DOMNULUI CHEVREL. Soareíe şí
píoaía mâncaseră cea maí mare parte dín poíeíaía apíícată
cu zgârceníe pe síoveíe acesteí ínscríp[íí, în care U era ía feí
cu V şí ínvers, după íegííe vechíí noastre ortografíí. Ca să
domoíím orgoííuí aceíora care cred că íumea devíne dín zí
în zí maí píínă de duh şí că tertípurííe moderne sunt fără
asemănare, se cuvíne să observăm ací că astfeí de fírme, a
căror etímoíogíe pare cíudată ceíor maí muí[í díntre actuaííí
negustorí parízíení, nu sunt decât ímagínííe moarte aíe unor
ímagíní víí cu a|utoruí cărora íste[íí noştrí străbuní reuşeau
să atragă muşterííí în prăvăííííe íor. Aşa, bunăoară, „Scroafa
care toarce”, „Maímu[a verde” etc. au fost cândva anímaíe
6
închíse în coíívíí, a căror íscusín[ă uímea pe trecătorí şí a
căror dresare dovedea puterea de răbdare a târgove[uíuí
dín secoíuí aí XV-íea. Asemenea curíozítă[í contríbuíau ía
îmbogă[írea ferící[ííor íor posesorí maí muít decât
„Províden[a”, „Dreapta credín[ă”, „Haruí íuí Dumnezeu”
sau „Tăíerea capuíuí sfântuíuí Ioan Botezătoruí”, care se
maí pot vedea şí astăzí încă pe fírmeíe dín strada Saínt-
Denís. Totuşí necunoscutuí nu stătea, desígur, acoío ca să
admíre motanuí aceía, pentru care o cíípă de aten[íe ar fí
fost destuí ca să [í-í întípăreştí în memoríe. Tânăruí acesta
avea şí eí cíudă[eníííe íuí. Peíerína care-í cădea în cute,
după moda veşmínteíor antíce, íăsa să se vadă o
încăí[ămínte eíegantă, cu atât maí bătătoare ía ochí príntre
băítoaceíe parízíene, cu cât eí purta cíorapí de mătase aíbă,
aíe căror pete de noroí arătau cât de nerăbdător era.
Venea, fără îndoíaíă, de ía o nuntă sau de ía un baí, pentru
că ía ora aceea matínaíă [ínea în mână o pereche de
mănuşí aíbe, íar bucíeíe păruíuí său negru, cíufuíít,
împrăştíate pe umerí, arătau o píeptănătură a ía Caracaíía
2
,
adusă ía modă nu numaí de şcoaía íuí Davíd
3
, dar şí de
înfíăcărarea pentru formeíe greceştí şí romane ce
caracteríza prímíí aní aí secoíuíuí nostru. În cíuda găíăgíeí
pe care o făceau câ[íva zarzavagíí ce se îndreptau în goană
spre haía cea mare, pe strada aceasta de obíceí atât de
anímată, domnea atuncí o ííníşte a căreí vra|ă n-o cunosc
decât ceí ce-au rătăcít prín Parísuí pustíu, ía oreíe când
2
Pieptănătură a la Caracalla - píeptănătură în stíí antíc, símpíă şí cam
dezordonată, ía modă în aníí de după revoíu[ía dín 1789 şí în tímpuí íuí
Napoíeon I, în opozí[íe cu perucííe pudrata purtate de nobííí în secoíuí aí
XVIII-íea. Stííuí antíc era muít aprecíat în tímpuí Imperíuíuí napoíeonían.
3
David !coala lui" - Louís Davíd (1748-1825) a fost ceí maí mare
píctor francez dín tímpuí revoíu[íeí burghez; şí aí íuí Napoíeon I. Avea
ídeí progresíste şí a făcut parte dín Conven[íunea Na[íonaíă. Rupând cu
arta uşuratícă şí încărcată a secoíuíuí aí XVIII-íea, a preconízat şí a
practícat símpíítatea sobră a antíchítă[íí. Eí a creat astfeí o nouă şcoaíă
de píctură. Neacceptând restaurarea monarhíeí Bourbonííor, s-a exííat
în Beígía, unde a murít.
7
freamătuí íuí, potoíít o cíípă, se înfírípă íar şí se aude în
depărtare ca vuíetuí puterníc aí măríí. Acest tânăr
neobíşnuít, probabíí că părea tot atât de bízar pentru
negustoríí de „La motanuí cu míngea”, pe cât de bízar í se
părea íuí „Motanuí cu míngea”. O cravată străíucítor de
aíbă dădea chípuíuí său neííníştít o cuíoare şí maí paíídă
încă decât era în reaíítate. Focuí, când întunecat, când
scânteíetor, pe care îí aruncau ochíí íuí negrí, se potrívea cu
trăsăturííe cíudate aíe fe[eí íuí, cu gura sa mare şí sínuoasă,
ce se contracta când zâmbea. Fruntea íuí, încre[ítă de o
adâncă mâhníre, avea ceva fataí. Oare nu fruntea este
partea cea maí profetícă dín chípuí unuí om? Când fruntea
necunoscutuíuí expríma pasíunea, cuteíe de pe ea stârneau
groază prín tăría cu care se reííefau; dar de îndată ce şí
recăpăta ííníştea, atât de íesne de tuíburat, se despríndea
dín ea un farmec íumínos ce dădea o for[ă de atrac[íe
acesteí fízíonomíí dín care bucuría, durerea, dragostea,
furía şí díspre[uí ízbucneau într-un chíp atât de
comunícatív, încât ar fí putut míşca şí pe omuí ceí maí rece.
Necunoscutuí acesta se încrunta atât de tare în cíípa când
se deschíse díntr-odată ferestruíca de ía pod, că nící nu
băgă de seamă când apărură treí capete veseíe, rotun|oare,
aíbe, roşcovane, dar tot atât de comune ca şí fígurííe aceíea
care reprezíntă Comer[uí, scuíptate pe anumíte
monumente. Aceste treí chípurí, încadrate în ferestruíca de
ía pod, reamínteau níşte capete de îngerí bucăía[í
semănate príntre noríí ce-í încon|oară pe Tatăí ceresc.
Băíe[íí de prăvăííe respírară aeruí de afară cu o íăcomíe ce
arăta cât de íâncedă şí píínă de duhorí trebuíe să fíe
atmosfera dín poduí íor. După ce arătă spre această cíudată
santíneíă, unuí díntre băíe[í, ceí care părea maí veseí,
díspăru, apoí se întoarse numaídecât, [ínând în mână un
ínstrument aí căruí metaí ínfíexíbíí fusese îníocuít ía
repezeaíă cu o curea míădíoasă, pe urmă, íuând cu to[íí o
înfă[íşare răutăcíoasă, îşí îndreptară prívírííe către acest
píerde-vară pe care-í împroşcară cu o píoaíe fínă şí
8
aíbícíoasă aí căreí parfum dovedea că ceíe treí bărbí
fuseseră rase chíar atuncí. Dar, căícând în vârfuí pícíoareíor
şí retrăgându-se în funduí poduíuí, ca să s-e bucure de furía
víctímeí íor, vânzătoríí se opríră dín râs când văzură
nepăsarea cu care tânăruí îşí scutura peíerína, precum şí
adâncuí díspre[ ce í se întípărí pe fa[ă când îşí rídícă ochíí
spre ferestruíca goaíă. În aceí moment, o mână aíbă şí
gíngaşă rídícă spre tavan partea ínferíoară a uneía díntre
ferestreíe grosoíane de ía eta|uí aí treííea, împíngând-o cu
a|utoruí uneí maníveíe a căreí píedícíí íasă uneorí să cadă
pe neaşteptate geamuí greu, pe care trebuíe de fapt să-í
sprí|íne. Trecătoruí fu atuncí răspíătít pentru îndeíunga íuí
aşteptare. Chípuí uneí tínere fete, fraged ca potíruí aíb aí
fíorííor ce cresc în sânuí apeíor, se arătă ía geam încununat
cu o danteíă de museíínă bo[ítă, ce da capuíuí eí un aer de-
o admírabííă nevínovă[íe. Deşí acoperí[í de o stofă închísă,
gâtuí şí umeríí í se zăreau, totuşí, gra[íe aceíor păr[í uşor
dezveííte de míşcărííe făcute în tímpuí somnuíuí.
Nícío urmă de stínghereaíă nu tuíbura nící nevínovă[ía
acesteí fe[e, nící ííníştea acestor ochí ímortaííza[í cu muít
înaínte în subíímeíe compozí[íí aíe íuí Rafaeí
4
: avea aceeaşí
gra[íe, aceeaşí senínătate ca şí aceíe fecíoare deveníte
proverbíaíe. Între prospe[ímea obra|ííor eí, pe care somnuí
părea că scoate în evíden[ă un prísos de vía[ă, şí vechímea
ferestreí masíve, cu contururí grosoíane şí cu príchícíuí
negru, era un contrast încântător. Asemení uneía díntre
aceíe fíorí care se deschíd zíua dar nu şí-au desfăcut încă
de dímínea[ă tuníca íor răsucítă de răcoarea nop[íí, tânăra
fată, abía deşteptată dín somn, îşí píímbă prívírííe ochííor eí
aíbaştrí pe deasupra acoperíşurííor vecíne, apoí şí íe
îndreptă spre cer; pe urmă, díntr-un feí de obíşnuín[ă, îşí
coborî ochíí spre unghereíe mohorâte aíe străzíí, unde îí
întâíníră numaídecât pe aceía aí adoratoruíuí eí. Dín
4
#afael - ceíebru píctor ítaíían - practícând atât scuíptura cât şí
arhítectura, Rafaeí Sanzío (1483-1502) a rămas cunoscut prín
purítatea desenuíuí şí prín deíícate[ea coíorítuíuí pânzeíor saíe.
9
cochetăríe, sím[índu-se, desígur, ruşínată ía gânduí că a
fost văzută într-o îmbrăcămínte sumară, se dădu íute
înapoí, maníveía învechítă se învârtí şí fereastra coborî ía
íoc cu acea repezícíune dín prícína căreía această naívă
născocíre a străbunííor a căpătat un renume atât de urât în
zííeíe noastre, şí frumoasa năíucă díspăru. Tânăruíuí í se
păru că steaua cea maí străíucítoare de pe boíta ceruíuí de
dímínea[ă s-a ascuns díntr-odată în dosuí unuí nor.
În tímp ce se petreceau aceste mící întâmpíărí, greíeíe
obíoane ínteríoare ce apărau geamurííe sub[írí aíe prăvăííeí
„La motanuí cu míngea” se desfăcură deodată ca prín
mínune. Uşa cea veche, cu cíocan, fu dată de pereteíe
dínăuntru aí caseí de către un servítor ce părea
contemporan cu fírma şí care, cu o mână tremurătoare,
atârna de ea petícuí de postav pătrat pe care era brodat cu
mătase gaíbenă numeíe íuí $uillau%e& succesorul lui
Chevrel' Nu í-ar fí fost tocmaí uşor unuí símpíu trecător să
ghícească ce feí de nego[ făcea domnuí Guíííaume. Príntre
gratíííe groase de fíer ce apărau prăvăíía pe dínafară, abía
se puteau zărí baíoturííe înfăşurate într-o pânză cenuşíe,
maí numeroase ca heríngíí când străbat apeíe oceanuíuí. În
cíuda símpíítă[íí vădíte a acesteí fa[ade gotíce, domnuí
Guíííaume trecea, díntre to[í negustoríí de postav dín París,
drept ceí aíe căruí magazíne erau totdeauna ceíe maí bíne
aprovízíonate, care avea ceíe maí întínse íegăturí şí a căruí
cínste negustorească se rídíca maí presus de oríce
bănuíaíă. Când se întâmpía ca uníí díntre confra[íí íuí să
încheíe vreun contract cu statuí, fără să aíbă cantítatea de
postav necesară, eí se decíara totdeauna gata să íe-o pună
ía díspozí[íe, orícât de mare ar fí fost număruí bucă[ííor
contractate. Ca un negustor şíret ce era, eí cunoştea o míe
de căí prín care îşí asígura ceí maí mare câştíg, fără a fí
sííít, ca ceííaí[í, să aíerge după ocrotítorí, să se píoconească
sau să facă darurí scumpe. Iar când confra[íí nu puteau să-í
píătească decât prín poíí[e cu gírurí bune, e drept, dar cu
10
termene cam íungí, îí trímítea ía notaruí íuí, ca ía un om de
în[eíes. Çtíínd astfeí sa tragă pentru a doua oară foíos díntr-
o afacere, muí[umítă acestuí procedeu, care-í făcea pe
negustoríí dín strada Saínt-Denís să spună, ca un adagío,
orí de câte orí era vorba de un scont împovărător: „Să te
ferească Dumnezeu de notaruí domnuíuí Guíííaume!”
Ca prín mínune, bătrânuí negustor apăru în praguí
prăvăííeí, în cíípa când servítoruí tocmaí se retrăgea.
Domnuí Guíííaume príví strada Saínt-Denís, prăvăííííe dín |ur
şí tímpuí cu aeruí unuí om care debarcă ía Havre şí vede
dín nou Fran[a, după o íungă căíătoríe. După ce se
încredín[ă că nu se schímbase nímíc în tímpuí cât dormíse,
dădu cu ochíí de trecătoruí ce făcea de stra|ă, şí care, ía
rânduí íuí, îí contempía pe patríarhuí postăvăríeí, aşa cum
Humboídt
5
trebuíe să fí examínat prímuí peşte eíectríc
6
pe
care í-a văzut în Ameríca. Domnuí Guíííaume purta
pantaíoní scur[í şí íargí de catífea neagră, cíorapí pestrí[í şí
pantofí cu vârfuí pătrat şí cu catarame de argínt: Haína cu
píep[íí croí[í pătrat, cu puípaneíe pătrate, cu guíeruí pătrat,
îí înfăşura trupuí, uşor încovoíat, într-un postav verzuí,
împodobít cu nasturí marí de metaí, aíbí, dar înroşí[í de o
îndeíungată întrebuín[are. Păruí cărunt îí era píeptănat şí
íípít cu atâta exactítate pe craníuí gaíben, încât semăna
maí degrabă cu un ogor arat. Ochíí íuí mící şí verzí, parcă
sfredeíí[í cu burghíuí, străíuceau sub două arcade,
accentuate de o uşoară roşea[ă, ce [íneau íoc de
sprâncene. Grí|ííe îí brăzdaseră fruntea cu zbârcíturí
orízontaíe şí tot atât de numeroase ca şí cuteíe haíneí.
Chípuí íuí paííd expríma răbdare, íste[íme negustorească şí
5
Hu%(oldt )le*ander" - naturaííst german, autor aí uneí ceíebre
descríerí a íumíí: Cos%os sau descrierea fi+ică a lu%ii' A trăít între 1769
şí 1859.
6
Pe!te electric - e vorba de o specíe de peştí ([íparí) dín râurííe Amerícíí
de Nord, care îşí cuceresc prada paraíízând-o prín producerea uneí
descărcărí eíectríce produse de organísmuí íor. Asemenea peştí au
uímít, desígur, pe prímíí naturaííştí care í-au studíat (de píídă
Humboídt).
11
aceí soí de íăcomíe şíreată de care e nevoíe în afacerí. Pe
vremea aceea, asemenea famíííí vechí, în care deprínderííe
şí costumeíe característíce îndeíetnícírííor íor se păstrau ca
níşte tradí[íí scumpe, se întâíneau maí des decât astăzí şí
eíe rămăseseră în mí|íocuí cívíííza[íeí noí, ca aceíe resturí
antedííuvíene descoperíte de Cuvíer
7
în straturííe de píatră.
Capuí famíííeí, Guíííaume, era unuí díntre aceí respectabííí
păstrătorí aí vechííor datíní: adeseorí îí surpríndeaí
regretându-í pe starosteíe negustorííor
8
, şí nu vorbea
nícíodată de o |udecată a tríbunaíuíuí comercíaí fără să o
numească sentin,a consulilor- Fără îndoíaíă că numaí în
vírtutea acestor deprínderí, se scuía ceí díntâí dín toată
casa şí aştepta seme[ aparí[ía ceíor treí vânzătorí, spre a-í
íua ía refec în caz de întârzíere. Iar tíneríí díscípoíí aí íuí
Mercur
9
nu se temeau de nímíc maí muít decât de zeíuí
tăcut cu care patronuí íe cerceta în fíecare íuní dímínea[ă,
fe[eíe şí umbíetuí, căutând să descopere dovezííe sau
urmeíe escapadeíor íor. De astă dată însă, bătrânuí
postăvar nu dădu nícío aten[íe ucenícííor íuí. Eí se căznea
să afíe prícína stăruín[eí cu care tânăruí cu peíerínă şí
cíorapí ce mătase îşí arunca ochíí când asupra fírmeí, când
în funduí prăvăííeí saíe. Lumína zííeí, acum maí puternícă,
îngăduía să se vadă bírouí de acoío, despăr[ít de un gríía| şí
încon|urat de perdeíe vechí de mătase verde, unde erau
păstrate regístreíe uríaşe, ca níşte oracoíe mute aíe
întreprínderíí. Prea íscodítoruí străín părea că dă târcoaíe
7
Cuvier $eorges" - naturaííst francez (1769-1832) - creator aí
anatomíeí comparate şí aí paíeontoíogíeí. Bazându-se pe príncípíuí
subordonăríí şí pe ceí aí coreía[íeí formeíor, a reuşít să reconstítuíe, pe
baza câtorva resturí de oase găsíte, specíí díspărute de anímaíe. Cuvíer
şí descoperírííe íuí apăreau ca noută[í foarte curíoase pe vremea íuí
Baízac.
8
.tarostele negustorilor - în organíza[ía corporatívă feudaíă starosteíe
negustorííor le pr/vot des %archands" avea o mare ímportan[ă, fíínd
prímuí magístrat munícípaí aí Parísuíuí.
9
Discipoli al lui Mercur - títíu gíume[ dat tínerííor negustorí, Mercur fíínd
consíderat, în mítoíogía romană, ca zeu aí nego[uíuí şí aí ho[ííor.
12
acesteí cíădírí, că încearcă să fure píanuí sufrageríeí
íateraíe prevăzută cu un íumínător în tavan, de unde
famííía, strânsă íaoíaítă, putea să vadă cu uşurín[ă, în
tímpuí meseíor, ceíe maí mící míşcărí ce s-ar fí produs în
praguí prăvăííeí. Un ínteres atât de mare pentru íocuín[a íuí
da de bănuít unuí negustor care cunoscuse regímuí
Maxímaíuíuí
10
. Domnuí Guíííaume se gândea decí, în mod
fíresc, că típuí acesta príme|díos pusese gând rău caseí de
baní a „Motanuíuí cu míngea”.
10
#egi%ul Ma*i%alului - íegea pre[urííor maxímaíe adoptată în tímpuí
conduceríí íacobíne a revoíu[íeí burgheze (1793), pentru a împíedíca
specuía.
13
14
După ce se desfătă în taínă cu dueíuí mut care avea íoc
între stăpânuí íuí şí necunoscut, ceí maí vârstníc díntre
vânzătorí îndrăzní să păşească pe íespedea unde stătea
domnuí Guíííaume, deoarece observă că tânăruí contempía
pe furíş ferestreíe de ía eta|uí aí treííea. Apoí făcu doí paşí
în stradă, rídícă fa[a în sus şí í se păru că o zăreşte pe
domníşoara Augustíne Guíííaume, care tocmaí se retrăgea
în grabă. Neîmpăcându-se cu íste[ímea caífeí íuí, postăvaruí
îí aruncă o prívíre chíorâşă; dar temerííe pe care prezen[a
aceíuí trecător íe stârnea deopotrívă în sufíetuí
negustoruíuí, cât şí în ceí aí vânzătoruíuí îndrăgostít, se
potoííră deodată. Necunoscutuí oprí o trăsură ce se
îndrepta spre o pía[ă dín apropíere şí se urcă repede în ea,
arătând o înşeíătoare nepăsare. Píecarea asta avu daruí de
a produce oarecare uşurare în ínímííe ceíoríaí[í băíe[í de
prăvăííe, destuí de îngrí|ora[í, când văzură că tânăruí nu era
aítuí decât víctíma gíumeí íor de adíneaurí.
- Eí, boíerííor, ce sta[í acoío, aşa, cu bra[eíe încrucíşate?
se răstí domnuí Guíííaume către ceí treí ucenící. He-he!
aítădată, când eram ía |upân Chevreí, până ía ora asta ar fí
fost gata controíate pe pu[ín două baíoturí de postav.
- Poate că pe atuncí se făcea zíuă maí de dímínea[ă,
bombăní aí doííea vânzător, care avea tocmaí însărcínarea
asta.
Bătrânuí negustor nu-şí putu ascunde un zâmbet. Cu
toate că doí díntre ceí treí băíe[í de prăvăííe ce-í fuseseră
da[í în grí|ă de părín[íí íor, [esătorí înstărí[í dín Louvíers şí
Sedan
11
, n-ar fí avut decât să-í ceară o sută de míí de francí
ca să-í şí prímească în zíua când s-ar fí dovedít destuí de
maturí spre a-şí în|gheba un rost aí íor, Guíííaume socotea
de datoría íuí să-í [ínă sub căícâíuí vechíuíuí despotísm care
astăzí nu se maí practícă în străíucítoareíe magazíne
moderne, unde vânzătoríí vor să se îmbogă[ească ía
treízecí de aní: îí muncea ca pe níşte robí. Aceştí treí
11
Louviers !i .edan - íocaíítă[í dín norduí Fran[eí, cunoscute pentru
índustría de postavurí.
15
vânzătorí făceau eí síngurí treburí care ar da de furcă ía
zece díntre aceí func[íonarí a căror trândăvíe împovărează
în zííeíe noastre coíoaneíe bugetuíuí.
Nícíun zgomot nu tuíbura pacea acesteí case soíemne, în
care [â[ânííe uşííor păreau totdeauna unse şí în care până şí
cea maí neînsemnată mobííă se bucura de acea cură[eníe
exempíară ce dovedeşte o ordíne şí o chíbzuíaíă
desăvârşítă. Adeseorí, ceí maí poznaş díntre vânzătorí
găsea cu caíe să râdă, scríínd pe brânza de Gruyère ce íí se
arunca ía masă şí pe care eí o príveau cu un respect
bat|ocorítor data aproape uítată când fusese cumpărată.
Această gíumă răutăcíoasă şí aíteíe de feíuí eí o făceau
uneorí să zâmbească pe cea maí tânără díntre fííceíe íuí
Guíííaume, fata aceea frumoasă care í se arătase
trecătoruíuí vră|ít. Deşí fíecare díntre ucenící, chíar şí ceí
maí vechí, píătea o sumă destuí de mare pentru găzduíre,
nícíunuí n-ar fí avut îndrăzneaía să rămână ía masa
patronuíuí în cíípa când se servea desertuí. De câte orí
doamna Guíííaume pomenea de pregătírea saíateí, bíe[íí
băíe[í începeau să tremure, gândíndu-se ía zgârcenía cu
care mâna eí cumpănítă ştía să toarne untdeíemnuí. Nu
putea fí vorba ca vreunuí díntre eí să petreacă o noapte în
oraş, fără a arăta cu muít înaínte, un motív bíne întemeíat
pentru o asemenea nereguíă. În fíecare dumínícă doí díntre
vânzătorí înso[eau, cu rânduí, famííía Guíííaume ía síu|ba de
ía Saínt-Leu şí ía vecerníe. Domníşoareíe Vírgíníe şí
Augustíne, îmbrăcate modest în rochíí de stambă, íuau
fíecare de bra[ pe câte un vânzător şí porneau înaínte, sub
ochíí pătrunzătorí aí mameí íor, care încheía acest míc
cortegíu famíííaí, aíăturí de bărbatuí eí pe care-í obíşnuíse
să ducă ía subsuoară două căr[í marí cu rugăcíuní íegate în
marochín negru. Aí doííea vânzător n-avea íeafă. Iar ceí pe
care doísprezece aní de stăruín[ă şí díscre[íe îí íní[íaseră în
taíneíe negustoríeí prímea opt sute da francí drept răspíată
pentru munca íuí. Cu prííe|uí anumítor sărbătorí de famíííe,
eí era cínstít cu díverse darurí pe care numaí mâna uscată
16
şí zbârcítă a doamneí Guíííaume íe făcea să capete o
oarecare vaíoare: pungí împíetíte, pe care dânsa avea grí|ă
să íe umpíe cu vată ca să scoată în evíden[ă desenuí,
breteíe tarí sau câte o pereche de cíorapí groşí de mătase.
Uneorí, dar asta se întâmpía rar, acestuí prím sfetníc í se
îngăduía să partícípe ía bucuríííe famíííeí, fíe atuncí când se
duceau ía [ară, fíe atuncí când, după íuní de aşteptare, se
hotărau să foíosească dreptuí de a închíría o ío|ă pentru a
vedea vreo píesă ía care Parísuí nu se maí gândea de muít.
Cât despre ceííaí[í doí vânzătorí, baríera respectuíuí care
despăr[ea odíníoară pe un meşter postăvar de ucenícíí íuí
se rídíca atât de sus între eí şí bătrânuí negustor, încât íe-ar
fí fost maí uşor să fure un baíot de postav decât să
răstoarne această augustă datínă. O astfeí de reguíă ar
putea să pară astăzí rídícoíă. Totuşí, aceste vechí case de
comer[ erau adevărate şcoíí de bună-cuvíín[ă şí de cínste.
Stăpâníí aproape îí adoptau pe ucenícíí íor. Rufăría unuí
tânăr era îngrí|ítă, reparată, adeseorí înnoítă de însăşí
stăpâna caseí, íar când un vânzător se îmboínăvea, eí
devenea obíectuí unor îngrí|írí cu adevărat materne. În caz
de príme|díe, patronuí nu precupe[ea baníí pentru a chema
pe ceí maí cunoscu[í medící; fííndcă eí nu era răspunzător
în fa[a părín[ííor acestor tínerí numaí de buna creştere şí de
ştíín[a íor. Dacă vreunuí díntre ceí care se dovedíseră
oamení de treabă era íovít de vreo pacoste, aceştí onorabííí
negustorí ştíau să pre[uíască íscusín[a pe care í-o
formaseră chíar eí, şí nu se dădeau îndărăt să încredín[eze
ferícírea fííceí íor aceíuía căruía îí încredín[aseră vreme
îndeíungată averííe íor. Guíííaume era unuí díntre aceştí
oamení de modă veche, şí dacă păstrase uneíe deprínderí
rídícoíe, avea în schímb şí muíte caíítă[í. De aceea, în
gânduí său, |oseph Lebas, caífa íuí, orfan şí fără nícío avere,
era hărăzít să devínă so[uí Vírgíníeí, fííca sa maí mare. Dar
|oseph nu împărtăşea câtuşí de pu[ín această orânduíaíă a
patronuíuí său, care nu şí-ar fí mărítat nící pentru o
împără[íe fata cea maí mícă înaíntea ceíeí maí marí. Iníma
17
neferícítuíuí vânzător era cu totuí înrobítă de domníşoara
Augustíne, cea maí mícă díntre surorí. Dar, pentru a
în[eíege această pasíune ce se înfírípase în taínă, e nevoíe
să pătrundem maí adânc în secreteíe regímuíuí absoíutíst
după care se conducea casa bătrânuíuí negustor de
postavurí.
Guíííaume avea două fete. Cea maí mare, domníşoara
Vírgíníe, era íeít maícă-sa. Doamna Guíííaume, fííca íuí
|upân Chevreí, se [ínea atât de dreaptă pe scaunuí dín fa[a
caseí de baní că nu o dată auzíse gurííe reíe spunând că stă
ca trasă în [eapă. Fa[a eí síabă şí íungă trăda o píoşeníe
exagerată. Lípsítă de gra[íe şí gust, doamna Guíííaume îşí
împodobea de obíceí capuí aproape sexagenar cu aceíaşí
modeí de bonetă cu cíucurí ca a uneí văduve. Dín această
prícínă to[í vecíníí îí spuneau „maíca portăreasă”. Vorbea
pu[ín şí gesturííe eí aveau ceva dín míşcărííe sacadate aíe
unuí teíegraf
12
. Ochíí, de o cuíoare deschísă ca ochíí uneí
písící, păreau că dau vína pe toată íumea pentru faptuí că
era urâ[í. Domníşoara Vírgíníe, crescută, ca şí sora eí maí
tânără, sub íegííe despotíce aíe mameí íor, împííníse vârsta
de douăzecí şí opt de aní. Tínere[ea îí înduícea pu[ín
expresía nepíăcută pe care asemănarea cu mama eí o
dădeau uneorí chípuíuí său; în schímb, severítatea maternă
o înzestrase cu două marí însuşírí ce trăgeau în baían[ă maí
muít decât oríce: era bíândă şí răbdătoare. Domníşoara
Augustíne, care abía împííníse optsprezece aní, nu semăna
nící cu tatăí, nící cu mama eí. Era una díntre aceíe fííce
care, datorítă íípseí orícăreí asemănărí fízíce cu părín[íí íor,
par să adeverească această vorbă eíe míronosí[ă: „Copííí
vín de ía Dumnezeu”. Augustíne era măruntă, sau ca să fím
maí precíşí, mícu[ă. Píínă de gratíe şí nevínovă[íe, un om de
íume nu í-ar fí putut găsí aít cusur acesteí făpturí
12
Mi!cările sacadate ale unui telegraf - în forma íuí prímítívă, teíegrafuí
(aerían), era o pră|ínă cu bra[e de íemn mobííe, cu a|utoruí cărora se
putea semnaííza de pe un deaí ía aítuí.
18
încântătoare decât că avea níşte gesturí cam íípsíte de
nobíe[e, sau uneíe atítudíní comune, şí câteodată o
oarecare sfíaíă. Pe fa[a eí tăcută şí nemíşcată se cítea acea
uşoară mâhníre ce se observă ía toate feteíe tínere prea
síabe spre a îndrăzní să se împotrívească vrerííor uneí
mame. Îmbrăcate totdeauna cu modestíe, ceíe două surorí
nu puteau satísface cochetăría înnăscută ía oríce femeíe,
decât príntr-un exces de cură[eníe ce íí se potrívea de
mínune şí íe făcea să fíe în armoníe cu te|gheíeíe
străíucítoare, cu rafturííe pe care bătrânuí servítor nu íăsa
nícíun fír de praf, şí cu tradí[íonaía símpíítate a tot ceea ce
se vedea în |uruí íor. Síííte prín feíuí íor de vía[ă să-şí caute
prííe|urí de ferícíre numaí în muncí încordate, Augustíne şí
Vírgíníe nu prííe|uíseră până atuncí decât muí[umírí mameí
íor, care se mândrea în sínea eí cu fírea desăvârşítă a ceíor
două fííce. Nu e greu să ne închípuím ía ce rezuítate au
a|uns în urma educa[íeí pe care au prímít-o. Crescute în
vederea caríereí comercíaíe, obíşnuíte să nu audă vorbíndu-
se decât despre chíbzuíeíí şí socoteíí stríct negustoreştí,
fără să fí învă[at decât gramatíca, mânuírea regístreíor,
pu[ínă ístoríe reíígíoasă, ístoría Fran[eí, după Le Ragoís, şí
fără să fí cítít decât autoríí a căror íectură íe era îngăduítă
de mama íor, nu aveau un câmp de actívítate prea
dezvoítat: se prícepeau destuí de bíne să facă treburííe
díntr-o casă, aprecíau vaíoarea fíecăruí íucru, îşí dădeau
seama de greută[ííe ce-[í stau în caíe când e vorba să
strângí baní, erau econoame şí aveau un mare respect
pentru caíítă[ííe de negustor. Cu toată bogă[ía tatăíuí íor,
erau îndemânatíce ía cârpít, ca şí ía brodat; deseorí mama
íor íe spunea că ar trebuí să înve[e şí bucătăría ca să ştíe să
comande o cínă şí să poată do|ení o bucătăreasă în
cunoştín[ă de cauză. Necunoscând bucuríííe víe[íí şí
urmărínd cu íuare amínte cum se scurge exísten[a
pííduítoare a părín[ííor íor, eíe nu-şí aruncau decât arareorí
prívírííe díncoío de zídurííe vechíí case părínteştí, ía care,
pentru mama íor, se reducea tot uníversuí. Síngureíe
19
píăcerí ía care se puteau aştepta pe íumea asta erau
petrecerííe prííe|uíte de sărbătorííe de famíííe. Când saíonuí
ceí mare de ía eta|uí aí doííea trebuía să o prímească pe
doamna Roguín, o domníşoară Chevreí - maí tânără cu
cíncísprezece aní decât vara eí şí căreía îí píăcea să poarte
díamante; pe tânăruí Rabourdín, subşef ía fínan[e; pe
domnuí César Bírotteau, un parfumíer bogat şí pe so[ía íuí
căreía í se spunea doamna César; pe domnuí Camusot, ceí
maí bogat negustor de mătăsurí de pe strada Bourdonnaís;
pe socruí său, domnuí Cardet, pe doí sau treí bancherí
cunoscu[í şí pe câteva cucoane despre care nu se putea
spune nímíc rău, pregătírííe pentru despachetarea
argíntăríeí, a por[eíanurííor de Saxa, a íumânărííor şí a
crístaíurííor aduceau o schímbare în vía[a monotonă a
acestor treí femeí care aíergau de coío-coío şí nu-şí maí
vedeau capuí de treburí, întocmaí ca níşte căíugărí[e ce se
pregătesc să prímească pe un epíscop. Pentru ca, seara,
frânte de oboseaíă câteşítreíe de atâta frecat, şters,
împachetat şí orânduít podoabeíe petreceríí ía íocuí íor, pe
când ceíe două fííce o a|utau pe mama íor să se cuíce,
doamna Guíííaume să íe spună:
- Astăzí, n-am făcut nímíc, feteíor!
Iar dacă, în cursuí acestor reuníuní soíemne, „maíca
portăreasă” îngăduía să se danseze, mutând în dormítor
partídeíe de boston, de whíst
13
şí de tabíe, asemenea
concesíe era socotítă príntre ferícírííe ceíe maí neaşteptate
şí producea o bucuríe tot atât de víe ca şí aceea de a se
duce ía două sau treí baíurí marí unde Guíííaume îşí înso[ea
feteíe în tímpuí carnavaíuíuí. În sfârşít, o dată pe an,
respectabííuí postăvar dădea o petrecere pentru care nu
precupe[ea nímíc. Orícât de bogate şí preten[íoase ar fí fost
persoaneíe ínvítate, eíe căutau să nu íípsească de ía
această petrecere; era doar íucru ştíut că fírmeíe ceíe maí
cu vază de pe pía[ă recurgeau dín când în când ía ímensuí
13
0oston& 1hist - |ocurí de căr[í împrumutate dín Angíía ía începutuí
secoíuíuí aí XIX-íea; sunt |ocurí pentru patru persoane.
20
credít, ía averea şí ía experíen[a îndeíungată a domnuíuí
Guíííaume. Cu toate astea, ceíe două fííce aíe acestuí
onorabíí negustor nu se bucurau de foíoaseíe ce s-ar fí
putut presupune că pot fí trase de pe urma învă[ămínteíor
pe care contactuí cu íumea íe oferă ceíor tínerí. Eíe apăreau
ía aceste reuníuní, trecute de aítmínterí în regístruí de
píerderí aí fírmeí, cu níşte găteíí a căror símpíítate íe făcea
să roşească. Stííuí íor de a dansa n-avea nímíc deosebít, íar
supravegherea maternă íe stân|enea conversa[íííe cu
parteneríí, cărora se muí[umeau să íe răspundă doar prín
„da” şí „nu”. Afară de asta, reguíííe străvechíí fírme „La
motanuí cu míngea” íe ímpunea ca ía ora unsprezece să se
retragă în camera íor, adícă tocmaí atuncí când baíurííe şí
petrecerííe abía încep să se însufíe[ească. În feíuí acesta,
bucuríííe íor, în aparen[ă corespunzătoare oarecum averíí
părínteştí, deveneau de ceíe maí muíte orí serbede dín
prícína obíşnuín[eíor şí a príncípíííor ce domneau în sânuí
famíííeí. În ce príveşte vía[a íor de toate zííeíe, o síngură
observa[íe va fí de a|uns ca sa o înfă[íşăm pe de-a-ntreguí.
Doamna Guíííaume avea preten[ía ca fííceíe eí să se
îmbrace dís-de-dímínea[ă, să coboare în fíecare zí ía
aceeaşí oră şí toate îndeíetnícírííe íor să se desfăşoare ca
după níşte canoane monahaíe. Augustíne însă fusese
înzestrată de soartă cu un sufíet destuí de aíes pentru a-şí
da seama cât de goaíă era o astfeí de exísten[ă. Câteodată
ea îşí rídíca în aşa feí ochíí aíbaştrí, de parcă ar fí cerut un
sfat unghereíor întunecoase aíe scăríí sau coí[urííor |ííave
aíe prăvăííeí. După ce íscodea ííníştea aceea
mănăstírească, părea că ascuítă cum apar dín depărtare
îndemnurííe nedesíuşíte aíe uneí víe[í pasíonate, care pune
maí muít pre[ pe sím[ămínte decât pe íucrurí. În asemenea
cíípe, chípuí í se îmbu|ora, bra[eíe amor[íte, cu museíína íor
aíbă, cădeau pe íemnuí íustruít aí te|gheíeí, şí mama eí o
trezea îndată cu o voce totdeauna acră, chíar când í se
adresa cu accenteíe ceíe maí duící:
- Augustíne! La ce te gândeştí, fetí[a mea?
21
Probabíí că Hippol2te& conte de Duglas şí Contele de
Co%%inges& două romane pe care Augustíne íe găsíse în
duíapuí uneí bucătărese dată de curând afară de doamna
Guíííaume, şí pe care ea íe devorase în tímpuí nop[ííor íungí
dín cursuí íerníí trecute, au avut o înrâuríre deosebítă
asupra spírítuíuí tínereí fete. Expresía aceea a uneí dorín[e
vagí, gíasuí duíce, píeíea ca íasomía şí ochíí aíbaştrí aí
Augustíneí, aprínseseră aşadar în sufíetuí sărmanuíuí Lebas
o dragoste pe cât de puternícă pe atât de respectuoasă.
Príntr-un caprícíu íesne de în[eíes, Augustíne nu se sím[ea
deíoc atrasă de orfan: poate fííndcă nu se ştía íubítă. În
schímb, pícíoareíe íungí, paruí castaníu, mâínííe marí şí
înfă[íşarea víguroasă a prímuíuí vânzător găsíseră o taínícă
admíratoare în domníşoara Vírgíníe, care, cu toată zestrea
eí de cíncízecí de míí de scuzí, nu era cerută în căsătoríe de
nímení. Nímíc maí naturaí, dar, decât aceste două pasíuní
opuse, care se născuseră în tăcerea te|gheíeíor
întunecoase, aşa cum înfíoresc víoíeteíe în adâncuí uneí
pădurí. Muta şí necííntíta contempíare ce unea prívírííe
acestor tínerí în dorín[a íor aprínsă de a găsí un prííe| de
dístrac[íe în mí|íocuí muncíí greíe şí a ííníştíí bíseríceştí de
acoío, trebuía, maí curând sau maí târzíu, să trezească
pornírí de dragoste. Obíşnuín[a de a príví mereu un chíp
omenesc te face să-í descoperí pe nesím[íte caíítă[ííe
sufíeteştí şí să sfârşeştí prín a-í trece cu vederea defecteíe.
„Cu rítmuí în care merge omuí ăsta, feteíe noastre nu vor
întârzía să cadă în genunchí în fa[a orícăruí pretendent!” îşí
spuse domnuí Guíííaume, cítínd prímuí decret prín care
Napoíeon antícípase asupra contíngenteíor de recru[í.
Dín cíípa aceea, văzând cu desperare cum fííca íuí maí
mare se trece zí de zí, bătrânuí negustor îşí aduse amínte
că şí eí o íuase în căsătoríe pe domníşoara Chevreí într-o
sítua[íe oarecum asemănătoare cu aceea în care se găseau
acum |oseph Lebas şí Vírgíníe. Ce faptă poate fí maí
frumoasă decât să-şí măríte fííca şí să răspíătească o
datoríe sfântă, întorcând unuí orfan bínefacerea pe care o
22
prímíse eí însuşí, aítădată, dín partea predecesoruíuí său, în
aceíeaşí împre|urărí! În vârstă de treízecí şí treí de aní,
|oseph Lebas se gândea ía píedícííe pe care díferen[a de
cíncísprezece aní íe punea între eí şí Augustíne. Destuí de
pătrunzător, de aítmínterí, ca să ghícească píanurííe
domnuíuí Guíííaume, eí cunoştea îndea|uns príncípíííe
neîndupíecate aíe acestuía pentru a-şí da seama că
nícíodată cea maí mícă nu se va măríta înaíntea ceíeí maí
marí. Bíetuí vânzător, a căruí ínímă era tot atât de bună pe
cât îí erau pícíoareíe de íungí şí trupuí de greoí, suferea prín
urmare în tăcere.
Aşa stăteau íucrurííe în această mícă repubíícă de ía
mí|íocuí străzíí Saínt-Denís, care semăna maí muít cu o
fíííaíă a trapíştííor
14
. Dar, pentru o cât maí exactă
prezentare a evenímenteíor exteríoare precum şí a
sentímenteíor, e nevoíe să ne întoarcem cu câteva íuní maí
înaínte de data sceneí cu care se începe această povestíre.
Atuncí, ía căderea nop[íí, un tânăr ce trecea prín dreptuí
întunecoaseí prăvăííí „La motanuí cu míngea” rămăsese o
cíípă mut de admíra[íe înaíntea unuí tabíou în fa[a căruía s-
ar fí oprít to[í píctoríí dín íume. Lumínííe nefíínd încă
aprínse, magazínuí aícătuía un tot negru, în funduí căruía
se vedea sufragería negustoruíuí. O íampă în formă de stea
răspândea înăuntru acea íumínă găíbuíe care dă atâta
farmec tabíourííor dín şcoaía oíandeză. Fa[a de masă aíbă,
argíntăría, crístaíeíe de acoío erau tot atâtea accesoríí
străíucítoare care dădeau şí maí muítă frumuse[e
contrasteíor víí díntre umbră şí íumínă. Înfă[íşarea capuíuí
de famíííe şí a so[íeí íuí, chípurííe vânzătorííor, trăsăturííe
pure aíe Augustíneí, aíăturí de care şedea o fată trupeşă şí
grăsună, toate formau un grup. cât se poate de cíudat;
capeteíe aceíea erau atât de orígínaíe, fíecare fígură avea o
expresíe atât de deschísă şí se ghícea atât de uşor vocea,
14
3rapi!ti - căíugărí dín ordínuí Trappé, înfíín[at în 1140; aceştí căíugărí
trebuíau să respecte reguíí foarte severe.
23
ííníştea şí vía[a modestă a acesteí famíííí, încât un artíst
obíşnuít să înfă[íşeze numaí reaíítatea s-ar fí sím[ít cupríns
de o dorín[ă deznădă|duítă de a pícta scena asta
descoperítă dín întâmpíare. Trecătoruí era chíar un píctor
tânăr care, cu şapte aní maí înaínte, prímíse Mareíe Premíu
de píctură. Tocmaí se întorsese de ía Roma. Sufíetuí íuí
încărcat de poezíe, ochíí íuí píín: numaí de Rafaeíí şí
Mícheíangeíí
15
, erau înseta[í de natura cea adevărată, după
o íungă şedere în faíníca [ară în care arta a învăíuít totuí în
pompa eí. Greşít sau |ust, aşa vedea eí íucrurííe. Lăsându-
se muít tímp pradă pasíunííor ítaííene, íníma íuí tân|ea
acum după una díntre aceíe fecíoare modeste şí curate, pe
care, dín păcate, ía Roma n-o putuse întâíní decât în
píctură. De ía entuzíasmuí stârnít în sufíetuí íuí înfíăcărat de
către tabíouí acesta víu pe care-í admíra cu nesa[, trecu în
chíp fíresc ía o profundă contempíare a fíguríí príncípaíe:
Augustíne părea gândítoare şí nu mânca maí deíoc; gratíe
pozí[íeí íămpíí a căreí íumínă í se revărsa drept pe fată, se
părea că bustuí í se míşcă într-un cerc de foc care-í scotea
şí maí muít în reííef ííníííe capuíuí şí í íe íumína într-un feí
aproape íreaí. Fără să vrea, píctoruí o asemănă cu un înger
ízgonít care îşí aduce amínte de cer. O senza[íe până acum
necunoscută, o dragoste curată şí cíocotítoare îí ínundă
íníma. După ce stătu aşa câtva tímp, ca zdrobít sub povara
gândurííor, se smuíse dín ferícírea ce-í cuprínsese şí se
întoarse acasă, fără să mănânce şí fără să poată dormí. A
doua zí, íntră în ateííer, de unde nu maí íeşí decât după ce
aşternu pe pânză magía aceíeí scene a căreí amíntíre îí
obseda cu o putere místuítoare. Nu putea fí pe depíín
ferícít, atâta tímp cât nu avea un portret desăvârşít aí
15
Michelangelo - artíst ítaíían (1475-1564), ceíebru pentru díversítatea
şí for[a geníuíuí său; a fost scuíptor, píctor, arhítect şí poet - creator de
opere grandíoase: cupoía catedraíeí Sfântuí Petru dín Roma, fresceíe
Capeíeí Síxtíne, scuípturííe aíegoríce de pe mormínteíe famíííeí Medícís,
ía Fíoren[a etc. Maníera íuí símpíă şí expresívă apare în fígurí ca cea a
íuí David& Moise& .clavii 4n lan,uri& $5nditorul& 6oaptea'
24
ídeaíuíuí său. Trecu de maí muíte orí prín fa[a magazínuíuí
„La motanuí cu míngea”; o dată sau de două orí avu chíar
îndrăzneaía de a íntra în prăvăííe, deghízat, pentru a vedea
maí de aproape făptura răpítoare pe care doamna
Guíííaume o apăra cu arípa eí. Tímp de opt íuní încheíate,
nevoínd să maí ştíe de nímíc aítceva decât numaí de
dragostea şí de pensuíeíe íuí, se făcu nevăzut chíar şí
pentru príeteníí ceí maí apropía[í, uítând de íume, de
poezíe, de teatru, de muzícă şí de ceíe maí dragí tabíeturí
aíe íuí. Într-o dímínea[ă, Gírodet
16
, trecând peste toate
aceíe consemne pe care artíştíí íe cunosc atât de bíne şí
ştíu să íe foíosească, a|unse ía eí şí îí trezí dín somn cu
această întrebare:
- Ce-aí de gând să trímí[í ía Saíon?
Artístuí îşí apucă príetenuí de bra[ şí îí trase în ateííer,
unde dezveíí un míc tabíou afíat pe şevaíet şí un portret.
După o íungă şí íacomă contempía[íe a ceíor două
capodopere, Gírodet sărí de gâtuí príetenuíuí său şí-í
sărută, fără să poată rostí o vorbă. Nu-şí putea împărtăşí
emo[íííe decât aşa cum íe sím[ea, adícă de ía sufíet ía
sufíet.
- Eştí îndrăgostít! spuse Gírodet.
Amândoí ştíau prea bíne că ceíe maí frumoase portrete
píctate de Tízían
17
, de Rafaeí şí de Leonardo da Víncí
18
se
datorează aceíor pornírí arzătoare, care, în anumíte
condí[íuní, dau naştere tuturor capodopereíor. În íoc de
16
$irodet )nne-Louis" - píctor francez (1767-1821) s-a ínspírat maí
aíes dín subíecte ístoríce şí íegendare.
17
3i+ian 7 3i+iano 8ecellio - píctor ítaíían (1477-1576), consíderat ca
şefuí şcoííí vene[íene, cunoscută pentru armonía şí bogă[ía coíorítuíuí; a
exceíat atât în portrete, cât şí în aíte genurí: compozí[íí mítoíogíce şí
ístoríce, peísa|e etc.
18
Leonardo da 8inci - om de ştíín[ă şí mare artíst, Leo- nardo da Víncí s-
a născut íângă Fíoren[a şí a murít în Fran[a (1452-1519); a fost píctor,
scuíptor, arhítect, íngíner, muzícían şí scríítor. Ca píctor, a rămas
cunoscut maí aíes prín portretuí $iocondei Mona Lisa" şí prín tabíourí şí
fresce cu subíecte reíígíoase (de ex. Cina cea de taină"'
25
oríce răspuns, tânăruí artíst íăsă capuí în |os.
- Cât de ferícít trebuíe să fíí, de vreme ce te-aí putut
îndrăgostí aící, abía întors dín Itaíía! Nu te sfătuíesc să
trímí[í astfeí de íucrurí ía Saíon, adăugă mareíe píctor. Vezí
tu! Aceste două tabíourí nu vor fí în[eíese. Coíorítuí ăsta
atât de naturaí, munca asta mínunată nu pot fí încă
pre[uíte, deoarece pubíícuí nostru nu maí e obíşnuít cu
atâta adâncíme. Tabíourííe pe care íe píctăm noí, draguí
meu, nu sunt decât níşte mobííe, níşte paravane. Ah, maí
bíne am scríe versurí şí am traduce pe antící. Te po[í
aştepta ía maí muítă gíoríe de ía asta, decât de ía
nenorocíteíe noastre de pânze!
Cu tot sfatuí acesta bínevoítor, ceíe două pânze au fost
totuşí expuse. Lucrarea care înfă[íşa scena de ínteríor făcu
o adevărată revoíu[íe în píctură. Ea deschíse gustuí pentru
aceíe tabíourí cu teme dín vía[a de famíííe care, íntroduse
cu nemííuíta în toate expozí[íííe noastre, ar putea face să se
creadă că eíe se fabrícă prín procedee pur mecaníce. Cât
despre portret, pu[íní sunt píctoríí care să nu păstreze
amíntírea acesteí pânze pííne de vía[ă, căreía pubíícuí,
câteodată şí drept, îí íăsă cununa pe care Gírodet í-o prínse
cu mâna íuí. Ambeíe tabíourí fură încon|urate de o muí[íme
ímensă. În fa[a íor era un adevărat omor, cum spun
femeííe. Samsarí, marí seníorí se întreceau care să ofere
maí muít pe aceste două pânze, dar artístuí refuză cu
încăpă[ânare să íe vândă, după cum refuză să facă şí copíí
după eíe. I se propuse o sumă enormă pentru a îngăduí să
fíe gravate, dar coíec[íonaríí nu fură maí norocoşí decât
amatoríí.
Cu toate că întâmpíarea asta făcuse o vâívă
nemaípomenítă, ea nu era însă díntre aceíea care să a|ungă
până în funduí mícíí Tebaíde
19
dín strada Saínt-Denís..
Totuşí, făcând o vízítă doamneí Guíííaume, so[ía notaruíuí
19
9 3e(aidă - síhăstríe, pustnícíe; numeíe víne de ía regíunea dín
vechíuí Egípt în care s-au retras prímíí pustnící creştíní.
26
aduse vorba despre expozí[íe, de fa[ă fíínd şí Augustíne, ía
care [ínea foarte muít, arătându-í cum stau íucrurííe.
Fíecăreaía doamneí Roguín stârní, fíreşte, în Augustíne
dorín[a de a vedea tabíourííe şí chíar îndrăzneaía de a o
ruga în taínă pe veríşoara eí să se ducă împreună cu ea ía
Luvru
20
. Veríşoara íntervení pe íângă doamna Guíííaume şí
ízbutí să capete îngăduín[a de a o smuíge pentru vreo două
ceasurí pe veríşoara eí maí mícă de ía pííctícoaseíe-í
îndeíetnícírí. Tânăra fată pătrunse, dar, prín muí[íme şí
a|unse până în fa[a tabíouíuí încoronat. Când se recunoscu,
fu cuprínsă deodată de un fíor care o făcu să tremure tare,
ca o frunză de mesteacăn. Se speríe şí príví în |uruí eí,
căutând-o pe doamna Roguín, de care fusese despăr[ítă de
un vaí de íume. În cíípa aceea ochíí înspăímânta[í aí feteí
întâíníră fígura aprínsă a tânăruíuí píctor. Îşí amíntí îndată
de înfă[íşarea unuí anume trecător, pe care, dín curíozítate,
îí prívíse adesea, bănuínd ca trebuíe să fíe vreun nou vecín.
- Vede[í ce m-a făcut să fac íubírea? şoptí artístuí ía
urechea sfíoaseí făpturí pe care cuvínteíe acestea o
încremeníră cu totuí.
Împínsă, totuşí, de un cura| extraordínar, ea se desprínse
dín înghesuíaíă şí-şí regăsí veríşoara care se zbătea încă să-
şí facă íoc prín muí[ímea ce-o împíedícă să a|ungă până ía
tabíou.
- Aí să te înăbuşí! strígă Augustíne. Haí să píecăm!
Dar ía Saíon se întâínesc adeseorí momente când două
femeí nu-şí pot îndrepta paşíí prín gaíeríí după cum vor.
Domníşoara Guíííaume şí veríşoara eí fură împínse de
míşcărííe dezordonate aíe muí[ímíí până ía ceí de-aí doííea
tabíou. Întâmpíarea voíse ca eíe să se apropíe cu uşurín[ă,
amândouă deodată, de tabíouí căruía moda, de acord de
astă dată cu taíentuí, îí conferíse faíma. So[ía notaruíuí
20
Luvru - fostă reşedín[ă ía París a regííor Fran[eí; paíatuí Luvru a fost
început în 1204 şí decíarat în mod ofícíaí termínaí: în 1848. Încă dín
vremea íuí Napoíeon I, în săíííe Luvruíuí se prezentau expozí[íí. Astăzí
Luvruí este ceí maí bogat muzeu aí Fran[eí.
27
scoase o excíama[íe de uímíre, care se píerdu în vacarmuí
şí zumzetuí muí[ímíí, în tímp ce Augustíne văzând această
scenă mínunată începu să píângă fără voía eí. Apoí, zărínd
ía doí paşí de ea chípuí extazíat aí tânăruíuí artíst, îşí duse
un deget ía buze, cuprínsă de un sím[ământ aproape
ínexpíícabíí. Necunoscutuí răspunse príntr-o míşcare a
capuíuí şí făcu semn spre doamna Roguín, ca spre o
persoană care-í stínghereşte, arătându-í astfeí Augustíneí
că gestuí eí a fost în[eíes. |ocuí acesta mut aruncă parcă o
paíă de |eratíc în trupuí sărmaneí fete care sím[ea că a
săvârşít o crímă ía gânduí că între ea şí artíst s-a încheíat o
în[eíegere. Căídura înăbuşítoare de acoío, neîntrerupta
desfăşurare a ceíor maí străíucítoare toaíete şí ame[eaía pe
care o produceau asupra Augustíneí díversítatea cuíorííor,
muí[ímea de chípurí víí sau píctate, bogă[ía rameíor poíeíte
cu aur o făcură să încerce un feí de be[íe care îí sporí şí maí
muít teama. Ar fí íeşínat cu síguran[ă, dacă dín adâncuí
ínímíí eí nu s-ar fí înăí[at, în haosuí aceía de senza[íí, o
bucuríe necunoscută ce-í învíoră întreaga fíín[ă. Cu toate
acestea, avea ímpresía că e víctíma unuía díntre aceí
demoní aíe căror íspíte îngrozítoare îí erau prezíse de gíasuí
tunător aí predícatorííor. Cíípa aceea fu pentru ea ca o cíípă
de nebuníe. Se văzu înso[ítă până ía trăsura veríşoareí saíe
de tânăruí aceía íradíínd de dragoste şí ferícíre. În prada
unuí zbucíum pe care nu-í maí cunoscuse până atuncí, a
uneí be[íí care o făcea să símtă că trăíeşte cu adevărat,
Augustíne, ascuítând îndemnurííe ínímíí, príví de câteva orí
spíre tânăruí píctor, fără a-şí ascunde tuíburarea ce o
cuprínsese. Nícíodată roşea[a dín obra|íí eí nu contrastase
maí puterníc cu aíbuí tenuíuí. Artístuí putu să vadă atuncí
această frumuse[e în toată înfíorírea eí, această
nevínovă[íe în toată străíucírea eí. Augustíne fu cuprínsă de
un feí de bucuríe amestecată cu teamă, ía gânduí că
prezen[a eí constítuía un prííe| de ferícíre pentru aceía aí
căruí nume se afía pe buzeíe tuturor, aí căruí taíent dădea
nemuríre ímagínííor ceíor maí fugare. Era íubítă! Îí era cu
28
neputín[ă să se maí îndoíască de aceasta. După ce artístuí
nu se maí văzu, în ínímă îí răsunau încă vorbeíe aceíea
símpíe: „Vede[í ce m-a făcut să fac íubírea?” Çí bătăííe
ínímíí dín ce în ce maí tarí í se păreau dureroase, atât de
nebănuíte puterí trezea în ea sângeíe dín ce în ce maí
apríns. Se píânse că o doare cumpíít capuí, numaí ca să nu
răspundă ía întrebărííe veríşoareí saíe în íegătură cu
tabíourííe; dar, a|unsă acasă, doamna Roguín nu se putu
oprí să nu-í vorbească doamneí Guíííaume despre
ceíebrítatea cucerítă de „Motanuí cu míngea” şí Augustíne
tremură dín tot trupuí când o auzí pe mama eí spunând că
se va duce şí ea ía Saíon ca să-şí vadă casa. Fata se píânse
dín nou de durerea de cap şí í se dădu voíe să se ducă să se
odíhnească.
- Iată cu ce te-aíegí de ía exhíbí[íííe astea, cu durerí de
cap! excíamă domnuí Guíííaume. Ce píăcere o maí fí şí aía,
să te înghesuí ca să vezí într-o píctură ceea ce po[í vedea în
fíecare zí pe strada noastră! Să mă íăsa[í în pace cu artíştíí
ăştía, care, ca şí poe[íí voştrí, nu-s în stare decât să crape
de foame. Ce dracu í-o fí apucat să-mí defăímeze míe casa
în tabíourííe íor!
- Asta ne-ar putea a|uta să víndem câ[íva co[í de postav
maí muít, spuse |oseph Lebas.
Observa[ía íuí însă nu putu face ca arteíe şí gândírea să
nu fíe osândíte încă o dată de către tríbunaíuí nego[uíuí.
După cum e íesne de închípuít, aceste díscu[íí nu-í dădeau
prea muíte speran[e Augustíneí. Ea se íegănă toată
noaptea în bra[eíe prímeíor eí gândurí de dragoste.
Întâmpíărííe de peste zí í se păreau ca un vís pe care-í
depăna mereu în mínte. Căuta să se obíşnuíască cu
năde|dííe, cu temerííe, cu remuşcărííe şí cu toate aceíe
oscíía[íí sentímentaíe care aveau să íegene de acum încoío
o ínímă sfíoasă şí neştíutoare ca a eí. Câtă restríşte vedea
acum în casa asta întunecoasă, şí cât de muíte comorí
descoperea în sufíetuí eí! Să fíí so[ía unuí om de taíent,
părtaşa faímeí íuí! Ce de răscoíírí trebuíe să producă o
29
asemenea ídee în íníma uneí copííe crescute în sânuí
acesteí famíííí! Câte năde|dí trebuíe să trezească ea într-o
tânără care, hrănítă până atuncí cu príncípíí de rând, doríse
totuşí o vía[ă maí frumoasă! În închísoarea asta pătrunsese
o rază de soare. Augustíne se îndrăgostíse pe neaşteptate.
Atât de muíte sentímente í se împííneau díntr-odată, încât
se íăsă în voía íor fără să se maí gândească ía nímíc. La
optsprezece aní, dragostea nu învăíuíe oare íumea în ochíí
uneí tínere fete cu o pânză de míra|? Departe de a bănuí
măcar crudeíe cíocnírí care rezuítă dín căsătoría uneí femeí
îndrăgostíte cu un artíst, se crezu aíeasă să facă ferícírea
acestuía, fără să întrezărească nícío deosebíre între unuí şí
aítuí. Pentru ea víítoruí era aídoma cu prezentuí. A doua zí,
când tatăí şí mama eí se întoarseră de ía Saíon, pe fe[eíe
íor mâhníte se cítea oarecare dezamăgíre. Maí întâí, ceíe
două tabíourí fuseseră scoase dín expozí[íe de însuşí
autoruí íor; pe urmă, doamna Guíííaume îşí píerduse acoío
şaíuí de caşmír. Vestea că tabíourííe díspăruseră după vízíta
eí ía Saíon fu pentru Augustíne mărturía uneí gíngăşíí
sufíeteştí pe care femeííe ştíu să o pre[uíască totdeauna,
chíar şí numaí pe caíe ínstínctívă.
În dímínea[a când, întorcându-se de ía un baí, Théodore
de Sommervíeux - acesta era numeíe pe care gíoría îí
sădíse în íníma Augustíneí - fusese împroşcat cu cíăbuc de
săpun de către vânzătoríí de „La motanuí cu míngea”, în
tímp ce aştepta aparí[ía naíveí íuí príetene, care, desígur,
nu ştía că eí se afía acoío, ceí doí îndrăgostí[í se vedeau
abía pentru a patra oară după întâmpíarea de ía Saíon.
Píedícííe pe care severítatea ce domnea în sânuí famíííeí
Guíííaume íe rídíca în fa[a caracteruíuí înfíăcărat aí
artístuíuí, făceau ca pasíunea íuí pentru Augustíne să
capete o víoíen[ă íesne de închípuít. Cum să a|ungí până ía
o fată aşezată în dosuí unuí ghíşeu între două femeí ca
domníşoara Vírgíníe şí doamna Guíííaume? Cum să-í
strecorí o scrísoare, când mama eí n-o părăseşte nícíodată?
30
Gata, ca oríce îndrăgostít să vadă numaí nenorocírí în |uruí
íuí, Théodore şí-í socotea rívaí pe unuí díntre vânzătorí, íar
pe ceííaí[í îí íua drept compíícíí rívaíuíuí său. Çí chíar dacă ar
fí scăpat de ochíí atâtor Arguşí
21
, se vedea înfrânt de
prívírííe aspre aíe bătrânuíuí negustor sau aíe doamneí
Guíííaume. Pretutíndení stavííe, pretutíndení deznăde|de!
Însăşí víoíen[a pasíuníí îí făcea pe tânăruí píctor să nu poată
descoperí aceíe mí|íoace íngeníoase care, ía prízoníerí ca şí
ía îndrăgostí[í, par a fí uítíma sfor[are a ra[íuníí
înfíerbântate fíe de o săíbatícă sete de ííbertate, fíe de focuí
íubíríí. Théodore dădea târcoaíe prín cartíer cu înfă[íşarea
unuí nebun, ca şí cum umbíetuí í-ar fí putut ínspíra vreun
şíretííc. În ceíe dín urmă, după ce-şí bătu muít capuí, se
gândí să cumpere cu baní pe servítoarea cea grăsuííe.
Câteva scrísorí putură fí astfeí schímbate, dín când în când,
în cursuí ceíor cíncísprezece zííe ce urmară pârdaíníceí
aceíeía de dímíne[í când domnuí Guíííaume şí Théodore se
măsuraseră atât de amănun[ít unuí pe aítuí.
Între tímp, ceí doí tínerí se în[eíeseseră să se vadă în
fíecare zí ía o anumítă oră, íar dumíníca ía bíseríca Saínt-
Leu în tímpuí síu|beí de dímínea[ă şí ía vecerníe. Augustíne
îí trímísese scumpuíuí eí Théodore o íístă cu numeíe rudeíor
şí príetenííor famíííeí, ía care tânăruí píctor încercă să se
íntroducă, în scopuí de a câştíga de partea íuí, dacă aşa
ceva n-ar fí cu putín[ă, pe una díntre aceste fíín[e
preocupate numaí şí numaí de baní, de nego[, şí cărora o
pasíune adevărată íí se va fí părând, desígur, specuía[ía cea
maí monstruoasă dín íume, o specuía[íe nemaípomenítă. Pe
de aítă parte, în rosturííe caseí „La motanuí cu míngea” nu
ínterveníse nícío schímbare. Dacă Augustíne era dístrată,
dacă, înfrângând toate reguíííe de supunere ce domneau în
21
)rgu!i - în íegendă, Argus, prín[ dín Argos, avea o sută de ochí, dín
care cíncízecí rămâneau totdeauna deschíşí; eí a fost însărcínat de
|unona cu paza íuí |o; de-aící, sensuí actuaí de păzítor atent şí íncomod,
de bun observator.
31
cadruí famíííeí, se urca în camera eí, de unde, gra[íe unuí
ghívecí cu fíorí, putea să facă anumíte semne, dacă ofta
sau cădea pe gândurí, nímení, nící măcar mama eí, nu
bănuía nímíc. Împre|urarea aceasta ar putea sa míre
întrucâtva pe ceí care vor fí în[eíes atmosfera dín această
casă, unde oríce vísare poetícă însemna un contrast cu
fíín[eíe şí íucrurííe de acoío, şí unde nímení nu-şí putea
îngăduí nícíun gest, nícío prívíre, care să nu fíe observate şí
urmăríte pas cu pas. Pe deasupra tuturor, nímíc maí
naturaí: corabía atât de ííníştítă care navíga pe marea
zbucíumată a víe[íí comercíaíe a Parísuíuí sub pavíííonuí
„Motanuíuí” cu míngea”, era în prada uneía díntre aceíe
furtuní pe care am putea-o numí echínoc[íaíă dín prícína
revenírííor eí períodíce. De cíncísprezece zííe, ceí cíncí
bărba[í aí echípa|uíuí, dímpreună cu doamna Guíííaume şí
domníşoara Vírgíníe, erau înhăma[í ía munca aceea
covârşítoare, căreía í se spune inventar' Fíecare baíot era
mutat de ía íocuí íuí, íar bucă[ííe rămase erau măsurate cu
cotuí pentru a se stabííí vaíoarea exactă a cuponuíuí. Se
cercetau cu aten[íe etícheteíe de pe pachete, ca să se ştíe
când fuseseră cumpărate postavurííe. Se fíxau pre[urííe
zííeí. Mereu în pícíoare, cu cotuí în mână şí cu creíonuí ía
ureche, domnuí Guíííaume părea un căpítan care comandă
o manevră. Vocea íuí ascu[ítă, străbătând príntr-o
ferestruícă pentru a se adresa prín chepengurí adâncuíuí
magazíeí de |os, făcea să se audă termeníí aceía barbarí aí
íímba|uíuí comercíaí ce se exprímă doar prín şarade:
„- Dín H. N. Z., cât?
- S-a termínat.
- Cât a maí rămas dín O-X?
- Doí co[í.
- Ce pre[?
- Cíncí-cíncí-treí.
- Duce[í ía treí A, tot |-|, tot M-P şí restuí dín V-D-0.”
Míí de aíte fraze tot atât de greu de în[eíes răsunau de-a
íunguí te|gheíeíor ca níşte versurí moderne pe care
32
romantícíí íe-ar recíta între eí spre a-şí între[íne entuzíasmuí
pentru unuí díntre poe[íí íor. Seara, Guíííaume, rămânând
cu prímuí vânzător şí cu nevasta íuí, încheía socoteíííe,
reporta, scría datornícííor întârzía[í şí întocmea facturí. To[í
treí puneau ía punct munca aceea uríaşă aí căreí rezuítat
încăpea într-o síngură coaíă de hârtíe mínísteríaíă şí
dovedea caseí Guíííaume că poseda atâta în numerar, atâta
în mărfurí, atâta în poíí[e şí în scrísurí; că n-avea nícíun ban
datoríe, că avea de prímít o sută sau două sute de míí de
francí; că se măríse capítaíuí; că fírmeíe, acareturííe,
renteíe trebuíau să fíe sau sporíte, sau reparate, sau
dubíate. De aící se năştea dorín[a de a începe de ía capăt,
cu o patímă şí maí mare, strângerea de nou bănet, fără a íe
trece vreodată prín cap acestor cura|oase furnící să-şí pună
întrebarea: ía ce bun?
Muí[umítă acesteí zarve ce se petrecea odată ía un an,
ferícíta Augustíne scăpă de supravegherea Arguşííor eí. În
sfârşít, într-o sâmbătă seara, se a|unse ía încheíerea
ínventaruíuí. Cífreíe totaíuíuí actív numărau destuíe zerourí,
pentru ca, într-o împre|urare ca asta, Guíííaume să caíce
peste consemnuí sever care domnea tot anuí ía servírea
desertuíuí. Posacuí postăvar îşí frecă bucuros mâínííe şí
îngăduí vânzătorííor íuí să rămână ía masă împreună cu
restuí famíííeí. Dar oameníí echípa|uíuí abía apucară să-şí
goíească păhăreíeíe cu ííchíor de casă, că îndată se auzí
uruítuí uneí trăsurí. Famííía se duse ía teatru să vadă
Cenu!ăreasa& în tímp ce uítímíí doí vânzătorí prímíră fíecare
câte şase francí, dímpreună cu permísíunea de a se duce
unde íe pofteşte íníma, cu condí[ía ca ía míezuí nop[íí să fíe
înapoí, acasă.
Cu toată această orgíe, dumínícă dímínea[a bătrânuí
negustor de postav se bărbíerí ía ora şase, îşí puse surtucuí
cafeníu, aíe căruí ape mínunate îí produceau totdeauna
aceeaşí muí[umíre, îşí prínse catarameíe de aur ía
cheutorííe pantaíonííor íargí de mătase, apoí, pe ía ora
33
şapte, pe când to[í aí caseí dormeau încă, se îndreptă spre
mícuí bírou de íângă depozítuí de ía eta|uí întâí. Lumína
pătrundea acoío príntr-o fereastră prevăzută cu gratíí
groase de metaí şí care dădea într-o curtícícă pătrată
încon|urata de níşte zídurí şí atât de întunecată încât
semăna maí degrabă cu un pu[. Bătrânuí negustor deschíse
eí însuşí obíoaneíe căptuşíte cu tabíă, pe care íe cunoştea
atât de bíne, şí rídícă partea de |os a ferestreí, făcând-o să
aíunece prín |gheabuí eí. Aeruí înghe[at aí cur[íí împrospătă
díntr-odată zăpuşeaía dínăuntru, tícsítă de mírosuí aceía
specífíc dín oríce bírou. Negustoruí rămase în pícíoare, cu
mâna rezemată de bra[uí soíos aí unuí fotoííu de trestíe
îmbrăcat într-un marochín a căruí cuíoare naturaíă se
spăíăcíse; se ferea parcă să se aşeze în eí. Príví cu un aer
înduíoşat spre bírouí cu două pupítre, unde íocuí nevesteí,
care se găsea în fa[a íocuíuí său obíşnuít, era ceva maí ferít
de o mícă arcadă scobítă în pereíe. Contempíă cartoaneíe
numerotate, sforííe, andreíeíe, vergííe cu care pecetíuía
postavuí, casa de baní, obíecte moşteníte toate dín aíte
vremurí, şí í se păru că se vede dín nou în fa[a fantomeí íuí
|upân Chevreí. Zărí aceíaşí taburet pe care stătuse
odíníoară în prezenta răposatuíuí său patron. Luă taburetuí,
îmbrăcat în píeíe neagră, căruía începuse, încă maí demuít,
să-í íasă câí[íí pe ía coí[urí, dar fără a se rísípí, şí-í aşeză cu
o mână tremurătoare în aceíaşí íoc în care îí pusese şí
predecesoruí său, apoí, stăpânít de o tuíburare greu de
descrís, trase cíopo[eíuí care răspundea ía căpătâíuí patuíuí
íuí |oseph Lebas. După ce făcu gestuí acesta hotărâtor,
bătrânuí, pe care fără îndoíaíă în cíípa aceea îí copíeşeau
amíntírííe, íuă treí sau patru poíí[e ce-í fuseseră aduse de
curând, şí íe [ínu în fa[a ochííor, dar fără să vadă nímíc,
până când |oseph Lebas apăru deodată în fa[a íuí.
- Staí |os, îí spuse Guíííaume, arătându-í taburetuí.
Cum bătrânuí meşter postăvar nu-í maí spusese
nícíodată vânzătoruíuí să se aşeze pe scaun în fa[a íuí,
|oseph Lebas tresărí.
34
- Ce părere aí despre poíí[eíe astea? întrebă Guíííaume.
- N-au să fíe píătíte.
- De unde ştíí?
- Am afíat că, aíaítăíerí, Etíenne & Comp. şí-au făcut
píă[ííe în aur.
- Aha! excíamă postăvaruí. Atâta tímp cât nu eştí boínav
nu te ducí ía doctor. Dar maí bíne să vorbím despre aítceva,
|oseph, ínventaruí e gata?
- Da, domnuíe, şí dividendul
22
e unuí díntre ceíe maí
frumoase dín câte a[í avut până acum.
- Nu maí foíosí cuvínte de astea noí! Spune produsul,
|oseph. Çtíí, draguí meu, că rezuítatuí ăsta [í-í datorăm într-
o oarecare măsură şí dumítaíe? Aşa că m-am gândít să nu
te maí socot un símpíu saíaríat. Doamna Guíííaume mí-a dat
ídeea să-[í ofer o parte de câştíg. Ce zící, |oseph,
„Guíííaume şí Lebas”, oare numeíe astea n-ar suna frumos
íaoíaítă pe o fírmă? Am putea adăuga „şí companía”, ca să
rotun|ím semnătura.
Ochíí íuí |oseph Lebas fură năpădí[í de íacrímí, dar se sííí
să şí íe ascundă.
- Ah, domnuíe Guíííaume! Nu ştíu dacă merít atâta
bunătate. Nu fac decât să-mí împíínesc datoría. Çí aşa, e
destuí de muít că a[í a|utat un bíet orfan.
Îşí freca manşeta de ía mâna stângă cu cea de ía mâna
dreaptă şí nu îndrăznea să se uíte în ochíí bătrânuíuí care
zâmbea gândíndu-se că tânăruí acesta modest are, fără
îndoíaíă, întocmaí ca şí eí, aítădată nevoíe de încura|are
pentru ca íucrurííe să poată fí în[eíese pe depíín.
- Çí totuşí - reîncepu tatăí Vírgíníeí - trebuíe să-[í spun,
|oseph, că nu merí[í o cínste ca asta! Dumneata nu ară[í
fa[ă de míne aceeaşí încredere pe care o arăt eu fa[ă de
dumneata. (Vânzătoruí îşí rídícă brusc capuí.) Cunoştí
22
Dividend - cuvânt abía íntrodus în Fran[a în vremea íuí Baízac, în
sensuí íuí capítaííst; de aceea nící nu are chíar în[eíesuí obíşnuít azí: de
partea de profít care revíne posesoruíuí uneí ac[íuní, cí de profítuí anuaí
ía capítaí.
35
mecanísmuí caseí de baní. De doí aní încoace, [í-am
împărtăşít aproape toate combína[íííe meíe. Te-am trímís şí
pe ía fabrící. Într-un cuvânt, eu nu maí am nícíun secret fa[ă
de dumneata. Pe când dumneata. aí o íubítă şí nu mí-aí
spus nímíc. (|oseph Lebas roşí.) O! o! strígă Guíííaume,
credeaí oare că po[í înşeía o vuípe bătrână ca míne! Tocmaí
pe míne, despre care ştíí prea bíne că am fost în stare să
ghícesc până şí faíímentuí íuí Lecoq?
- Cum, domnuíe? răspunse |oseph Lebas cercetându-í
pe patronuí său cu aceeaşí íuare amínte cu care-í cerceta
acesta. Cu aíte cuvínte, ştí[í că sunt îndrăgostít?
- Çtíu totuí, ştrengaruíe, îí spuse respectabííuí şí
vícíeanuí negustor, trăgându-í de vârfuí urechíí. Dar te íert,
fííndcă şí eu am făcut ía feí.
- Çí o să mí-o da[í?
- Da, împreună cu cíncízecí de míí de taíerí
23
, şí am să-[í
maí dau încă pe atâ[ía, şí vom începe cu un capítaí nou, sub
o fírmă nouă. O să învârtím împreună afacerí bune,
băíatuíe, excíamă entuzíasmat bătrânuí negustor,
rídícându-se în pícíoare şí dând dín mâíní. Că vezí tu, dragă
gínere, nímíc nu e maí frumos ca nego[uí. Ceí care stau şí
se întreabă ce píăcerí ar putea găsí cíneva în asta sunt
níşte nătărăí. Să míroşí totdeauna unde e o afacere bună,
să ştíí să stăpâneştí pía[a, să aştep[í cu emo[íe, ca ía |ocuí
de noroc, faíímentuí íuí Etíenne & Comp., să vezí un
regíment întreg dín garda ímperíaíă îmbrăcat în postavuí
tău, să puí píedícă unuí vecín - în mod cínstít, bíneîn[eíes! -
să fabrící maí íeftín ca ceííaí[í, să urmăreştí dín faşă o
afacere care se înfírípă, creşte, se cíatínă şí ízbândeşte, să
cunoştí ca un prefect de poíí[íe toate taíneíe caseíor de
comer[ ca să n-apucí pe un drum greşít, să rămâí necííntít
în fa[a dezastreíor, să aí príetení, prín coresponden[ă, în
toate oraşeíe índustríaíe - eí, ía spune, |oseph, nu e ăsta un
23
3aleri - monede vechí - termení prín care s-a încercat transpunerea
în íímba română a cuvântuíuí francez éca: monedă veche vaíorând cam
treí francí.
36
|oc necontenít? Çí asta este vía[a însăşí! Eu am să mor în
hăr[uíaía asta, ca bătrânuí Chevreí, dar î[í spun drept că n-o
să-mí pară rău.
În înfíăcărarea díscursuíuí său ímprovízat cu atâta tăríe,
tata Guíííaume aproape nící nu observase că vânzătoruí
píângea de-a bíneíea, cu íacrímí fíerbín[í.
- |oseph, draguí meu băíat, dar ce-í cu tíne?
- Ah, o íubesc atât de muít, atât de muít, domnuíe
Guíííaume, că-mí símt íníma zdrobítă, şí nu ştíu dacă.
- Lasă, íasă, măí băíatuíe, făcu negustoruí înduíoşat, nící
nu ştíí cât eştí de ferícít, zău aşa, fííndcă şí ca te íubeşte.
Asta o ştíu eu!
Çí-í príví pe vânzător cíípínd dín ochíí íuí mící, verzí.
- Ah, domníşoară Augustíne! Domníşoară Augustíne!
excíamă |oseph Lebas într-o porníre de entuzíasm.
Dădu să íasă în goană dín bírou, dar se sím[í încíeştat de
mâna de fíer a patronuíuí încremenít, care îí trase cu putere
în fa[a íuí.
- Ce rost are Augustíne în afacerea asta? întrebă
Guíííaume aí căruí ton îí înghe[ă subít pe sărmanuí |oseph
Lebas.
- Dar nu despre ea. nu pe ea o. o íubesc? rostí
vânzătoruí bâíbâíndu-se.
Dezamăgít de faptuí că íntuí[ía îí înşeíase, Guíííaume se
aşeză dín nou pe scaun şí-şí sprí|íní cu amândouă mâínííe
capuí íunguíe[, pentru a cugeta ía sítua[ía cíudată în care
se găsea.
|oseph Lebas, ruşínat şí deznădă|duít, rămase în pícíoare.
- |oseph - reîncepu negustoruí cu o demnítate rece - eu
î[í vorbeam de Vírgíníe. Dar dragostea nu se comandă, ştíu.
Eí bíne, mă bízuí pe díscre[ía dumítaíe, aşa că să uítăm de
întâmpíarea asta. Pentru nímíc în íume n-am s-o mărít pe
Augustíne înaíntea Vírgíníeí. Partea dumítaíe de câştíg va fí
de zece ía sută.
Vânzătoruí, pe care dragostea îí însufíe[ea cu un ştíu ce
îndrăzneaíă şí eíocín[ă, îşí împreună mâínííe, deschíse gura
37
şí tímp de un sfert de ceas îí vorbí íuí Guíííaume cu atâta
căídură şí sím[íre, că sítua[ía se schímbă. Dacă ar fí fost
vorba de o afacere comercíaíă, bătrânuí negustor ar fí
ínvocat anumíte reguíí fíxe ca să ía o hotărâre; dar, azvâríít
ía o míe de íeghe depărtare de íumea nego[uíuí, pe întínsa
mare a sentímenteíor şí fără nícío busoíă, píutea nehotărât
în fa[a uneí întâmpíărí atât de orígínaíe, cum îí spunea eí.
Furat de bunătatea íuí fírească, bătu pu[ín câmpíí.
- Eí, zău aşa, măí |oseph, cred că ştíí că ceíe două copííe
aíe meíe s-au născut ía zece aní una după aíta! Domníşoara
Chevreí n-a fost frumoasă, cu toate astea n-are nícíun
motív să se píângă de míne. Fă şí tu ía feí. Eí, haí, nu fí
prost şí nu maí píânge! Lasă, poate că o să se aran|eze şí
asta, o să vedem noí. Síava Domnuíuí, sunt destuíe
mí|íoace ca să íeşím dín încurcătură. Noí, bărba[íí, nu
rămânem pe vecíe níşte Ceíadoní
24
pentru so[íííe noastre.
Mă auzí? Doamna Guíííaume e o femeíe píoasă, aşa că. Eí
dar fíe, fíe, zău aşa, în dímínea[a asta, când om píeca ía
bíserícă, haíde, ía-o de bra[ pe Augustíne.
Acestea fură frazeíe aruncate ía întâmpíare de
Guíííaume. Concíuzía cu care se încheíau eíe îí încântă pe
îndrăgostítuí vânzător, care strânse mâna víítoruíuí íuí
socru, după ce acesta îí spuse cu subîn[eíes că totuí se va
termína cum e maí bíne, şí íeşí dín bírouí afumat gândíndu-
se ía unuí díntre príeteníí íuí pentru domníşoara Vírgíníe.
„Ce o să spună oare doamna Guíííaume?” întrebarea asta
îí cutremură pe bravuí negustor de îndată ce rămase
síngur.
La masa de dímínea[ă, doamna Guíííaume şí Vírgíníe,
cărora negustoruí de postav nu íe împărtăşíse încă
dezamăgírea íuí, îí prívíră cu un aer răutăcíos pe |oseph
Lebas, care părea tare stân|enít. Sfíaía vânzătoruíuí avu
24
Celadoni - într-un roman ceíebru dín secoíuí aí XVIII-íea, L:)str/e de
H. d´Urfé), Céíadon este un îndrăgostít tânguíos, sfíos şí statorníc;
numeíe íuí a devenít nume comun pentru ceí care au însuşírííe íuí.
38
daruí de a câştíga príetenía soacreí. Stăpâna caseí devení
dín nou atât de voíoasă încât îí aruncă, zâmbínd, o prívíre
domnuíuí Guíííaume, şí îşí îngăduí chíar câteva díntre aceíe
gíume uşoare a căror pronun[are íntrase în uzuí tradí[íonaí
aí unor famíííí cuvííncíoase ca a íor. Aduse apoí vorba
despre potrívírea díntre înăí[ímea Vírgíníeí şí a íuí |oseph şí
îí puse să se măsoare. Avansurííe astea neroade abătură
câteva umbre pe fruntea capuíuí de famíííe, care, dorníc de
a restabííí buna-cuvíín[ă, îí poruncí Augustíneí să-í ía de bra[
pe prímuí vânzător în drumuí spre Saínt-Leu. Doamna
Guíííaume, surprínsă de această curteníe bărbătească, îí
onoră pe so[uí eí cu un semn aprobatív dín cap. Çí cortegíuí
porní astfeí de acasă, într-o ordíne care nu putea să dea
vecínííor prííe| pentru nícío răstăímăcíre răutăcíoasă.
- Nu sunte[í de părere, domníşoară Augustíne - gíăsuía
vânzătoruí tremurând - că so[ía unuí negustor care se
bucură de un mare prestígíu, ca domnuí Guíííaume, de
píídă, ar putea să se dístreze ceva maí muít decât se
dístrează mama dumneavoastră, că ar putea să aíbă
díamante şí să umbíe cu trăsura? O, eu, dacă m-aş însura,
aş íua tot greuí asupra mea, numaí ca să-mí ştíu nevasta
ferícítă. N-aş pune-o să stea ía te|ghea. Că, vede[í
dumneavoastră, astăzí, în postăvăríe, nu maí e atâta nevoíe
eíe femeí, cum era aítădată. Domnuí Guíííaume n-a greşít
când a procedat aşa cum a procedat, maí aíes că aceasta
era şí píăcere a so[íeí dumneaíuí. E bíne ca o femeíe să ştíe
să dea o mână eíe a|utor ía încheíerea socoteíííor, ía [ínerea
coresponden[eí, ía vânzarea curentă, ía comenzí, în
gospodăríe, nu de aíta, dar ca să nu se înve[e cu íenea, însă
atâta tot. La ora şapte, după închíderea prăvăííeí, eu m-aş
dístra, m-aş duce ía teatru, aş face vízíte. Dar mí se pare
că nu mă ascuíta[í.
- Ba da, domnuíe |oseph. Ce crezí despre píctură? E o
ocupa[íe frumoasă, nu-í aşa?
- Da, cunosc şí eu un píctor de cíădírí, domnuí Lourdoís,
care câştígă bíne.
39
Díscutând astfeí, famííía a|unse ía bíseríca Saínt-Leu. Aící,
doamna Guíííaume reíntră în drepturííe eí şí, pentru príma
oară, o trase pe Augustíne aíăturí de dânsa; Vírgíníe se
aşeză pe aí patruíea scaun, íângă Lebas. În tímpuí
ííturghíeí, totuí se desfăşură normaí între Augustíne şí
Théodore care, în pícíoare, în dosuí unuí stâíp, se „ruga” cu
înfocare ía madona íuí, pe care n-o maí síăbea dín ochí.
După Evangheííe însă, doamna Guíííaume băgă de seamă,
cam târzíu, e adevărat, că fííca eí Augustíne [ínea cartea de
rugăcíuní de-a-ndoaseíea. Tocmaí se pregătea s-o
do|enească aspru, dar, rídícându-şí voaíeta, îşí întrerupse
íectura şí-şí îndreptă prívírííe în dírec[ía în care fugeau ochíí
feteí. Cu a|utoruí ocheíarííor, ea văzu pe tânăruí artíst a
căruí eíegan[ă píínă de gust arăta a fí maí degrabă un
căpítan de cavaíeríe în concedíu, decât un negustor de prín
cartíer. E greu să ne închípuím starea de tuíburare ce-o
cuprínse pe doamna Guíííaume, mândră de educa[ía
desăvârşítă pe care o dăduse feteíor eí, când prínse de
veste că în íníma Augustíneí săíăşíuía o íubíre ascunsă, pe
care naívítatea şí bígotísmuí eí o făceau să pară maí
príme|díoasă decât ar putea să fíe în reaíítate. Îşí socotea
fata coruptă până în funduí sufíetuíuí.
- |íne-[í, maí bíne, cartea cum se cuvíne, domníşoară! îí
spuse ea cu o voce înceată, dar zguduítă de íubíre. Çí cu un
gest brutaí smuíse cartea acuzatoare, aşezând-o în aşa feí
încât íítereíe să fíe în pozí[ía íor normaíă. Să nu te împíngă
păcatuí să-[í îndrep[í ochíí în aítă parte decât ía rugăcíuní -
adăugă ea - că aítfeí veí avea de-a face cu míne. După
síu|bă, o să stăm de vorbă to[í treí, cu tatăí tău şí cu míne.
Vorbeíe acestea fură ca o íovítură de trăsnet pentru bíata
Augustíne. Era gata să íeşíne, dar íuptând între durerea pe
care o sím[ea şí teama de a face tărăboí în bíserícă, avu
tăría de a-şí stăpâní tuíburarea. Cu toate astea, nu era greu
de ghícít zbucíumuí dín sufíetuí eí, văzând cum îí tremura
cartea de rugăcíuní în mâíní şí cum îí curgeau íacrímííe pe
fíecare pagínă pe care o întorcea. În fa[a prívíríí
40
sfredeíítoare pe care í-o aruncă doamna Guíííaume, artístuí
în[eíese príme|día ce-í amenín[a íubírea, şí íeşí dín bíserícă
spumegând de mâníe, dar hotărât să înfrunte oríce
încercare.
- Du-te-n camera dumítaíe, domníşoară, îí poruncí
doamna Guíííaume fííceí saíe după ce se întoarseră acasă.
O să te chemăm noí; dar bagă de seamă, nu care cumva să
íeşí de acoío!
Consfătuírea ceíor doí so[í fu atât de taínícă, încât ía
început nímení nu afíă nímíc. Totuşí, Vírgíníe, care o
încura|ase pe sora eí prín míí de manífestărí de símpatíe, se
arătă atât de îndatorítoare încât se furíşă până íângă uşa
de ía dormítoruí mameí saíe, unde avea íoc díscu[ía şí de
unde prínse dín zbor câteva cuvínte. La prímuí drum pe
care-í făcu de ía aí treííea ía aí doííea eta|, îí auzí pe tatăí eí
strígând:
- Doamnă, vreí, dar, să-[í omorí fata?
- Fíí ííníştítă, draga mea - îí spuse Vírgíníe suroríí eí care
píângea întruna - tata î[í ía apărarea!
- Çí ce-au de gând să-í facă íuí Théodore? întrebă
nevínovata copííă.
Iscodítoarea Vírgíníe coborî atuncí dín nou. De data asta
însă întârzíe maí muít în dreptuí uşíí; rezuítatuí: afíă că
Lebas o íubea pe Augustíne. Era scrís ca, în această zí de
pomínă, o casă de obíceí atât de ííníştíta să se transforme
într-un ínfern. Când domnuí Guíííaume îí aduse ía
cunoştín[ă că Augustíne era îndrăgostítă de un străín,
|oseph Lebas fu cupríns de desperare. Toate speran[eíe íuí,
care-í făcuseră să-şí pregătească príetenuí s-o ceară în
căsătoríe pe domníşoara Vírgíníe, se năruíră díntr-o dată.
Domníşoara Vírgíníe, afíând cu îndurerare că |oseph,
pasămíte, o refuzase, fu apucată de mígrenă. Dezbínarea
díntre ceí doí so[í, în urma díscu[íeí pe care domnuí şí
doamna Guíííaume o avuseseră împreună şí în care, pentru
a treía oară în vía[a íor, se găseau pe pozí[íí díferíte, se
41
manífestă într-un chíp cât se poate de víoíent. În sfârşít, ía
ora patru după-amíază, Augustíne, paíídă, tremurând toată
şí cu ochíí roşíí de píâns, apăru înaíntea tatăíuí şí mameí
saíe. Sărmana copííă înşíră cu síncerítate toată scurta
poveste a dragosteí eí.
Líníştítă de cuvínteíe tatăíuí său, care îí făgăduíse să o
ascuíte în tăcere, îşí íuă íníma în dín[í şí pronun[ă în fa[a
părín[ííor numeíe scumpuíuí eí Théodore de Sommervíeux,
accentuând în mod ínten[íonat partícuía arístocratícă.
Lăsându-se, pentru príma oară, în voía farmecuíuí de a-şí
da pe fa[ă sentímenteíe, avu destuíă îndrăzneaíă spre a
mărturísí cu o síguran[ă píínă de nevínovă[íe că îí íubea pe
domnuí de Sommervíeux, că îí scrísese, şí adăugă cu
íacrímí în ochí:
- Ar însemna să mă nenorocí[í, mărítându-mă cu aítuí.
- Dar, Augustíne, tu nu-[í daí seama ce înseamnă un
píctor? excíamă mama eí, îngrozítă.
- Doamnă Guíííaume! făcu bătrânuí tată, tăínd vorba
so[íeí íuí. Augustíne, adăugă eí, artíştíí sunt în generaí níşte
píerde-vară. Sunt prea cheítuítorí ca să nu fíe aítceva decât
níşte stríca[í. Am fost furnízoruí răposatuíuí domn |oseph
Vernet, aí răposatuíuí domn Lekaín şí aí răposatuíuí domn
Noverre. Ah, dacă aí ştí de câte orí acest domn Noverre,
cavaíer de Saínt-Georges, şí maí cu seamă domnuí
Phííídor
25
, í-au tras pe sfoară pe bíetuí nostru taíca Chevreí!
Sunt níşte scíífosí[í, îí cunosc eu bíne: buní de gură,
maníera[í, dar încoío. Ah! nícíodată acest domn Sumer.
Somm.
- De Sommervíeux, tată!
25
8ernet& Le;ain& 6overre& Philidor - artíştí francezí dí:n secoíuí aí XVIII-
íea; <oseph 8ernet 1=1>-1789) a fost píctor de peísa|e maríne, tatăí şí
bunícuí aítor doí cunoscu[í Vernet, píctorí de bătăííí; Le;ain 11?8-
1==8" a fost un actor ceíebru; Philidor 1=?@-1795) a fost compozítor,
unuí díntre creatoríí opereí comíce, ceíebru şí ca |ucător excep[íonaí de
şah; 6overre& cunoscut sub numeíe de cavaler de .aint- $eorges 1=>@
-1799) a fost un ofí[er ceíebru pentru cunoştín[eíe íuí de scrímă şí de
muzícă.
42
- Eí, bíne, de Sommervíeux, fíe! Desígur că nícíodată
acest de Sommervíeux aí tău nu s-a purtat cu tíne atât de
frumos cum s-a purtat domnuí cavaíer de Saínt-Georges
fa[ă de míne în zíua când am ob[ínut o sentín[ă a
consuíííor
26
împotríva íuí. De aceea şí era socotít príntre
oameníí de vază de aítădată.
- Dar, tată, domnuí Théodore e nobíí şí mí-a scrís c-a
fost bogat. Tatăí íuí se numea cavaíeruí de Sommervíeux,
înaínte de revoíu[íe.
La aceste vorbe, domnuí Guíííaume príví spre teríbíía íuí
|umătate, care, ca oríce femeíe căreía nu í se face pe píac,
bătea cu vârfuí pícíoruíuí în podea şí păstra o tăcere
mocnítă. Se ferea chíar să-şí întoarcă ochíí mâníoşí spre
Augustíne, şí părea că aruncă asupra domnuíuí Guíííaume
întreaga răspundere a unuí act atât de grav, de vreme ce
părerea eí nu era íuată în consíderare. Totuşí, cu toată
aparenta-í stăpâníre de síne, când îşí văzu so[uí gata să
accepte cu uşurín[ă o catastrofă care n-avea nímíc comun
cu nego[uí, strígă:
- Ce să spun, domnuíe, eştí de-o síăbícíune fa[ă de
feteíe dumítaíe!. Dar.
Uruítuí uneí trăsurí care se oprí în fa[a por[íí întrerupse
deodată muştruíuíaía de care bătrânuí negustor începuse
să se teamă. Peste o cíípă, doamna Roguín năvăíí în
mí|íocuí camereí şí, prívínd spre ceí treí actorí aí acesteí
scene de famíííe:
- Çtíu totuí, veríşoară! rostí ea cu un aer protector.
Doamna Roguín avea o síăbícíune: aceea de a crede că
nevasta unuí notar dín París e îndreptă[ítă să |oace roíuí
uneí femeí de íume.
- Çtíu totuí, repetă ea, şí víu în arca íuí Noe, ca
porumbí[a, cu ramura de măsíín: Am întâínít ímagínea asta
26
.entin,a consulilor - Guíííaume dă magístra[ííor tríbunaíuíuí comercíaí
numeíe de consuíí (în antíchítate: magístra[í aíeşí) pentru a-şí manífesta
respectuí fa[ă de ínstítu[íííe trecutuíuí; termínoíogía antícă era în mare
cínste în vremea íuí Napoíeon Bonaparte.
43
în $/nie du Christianis%e
?=
, expíícă întorcându-se spre
doamna Guíííaume; cred că-[í píace compara[ía, veríşoară.
Çtíí - adăugă apoí zâmbínd către Augustíne - că acest
domn de Sommervíeux e un om încântător? Mí-a dăruít azí
dímínea[ă portretuí meu făcut de o adevărată mână de
maestru. Trebuíe să pre[uíască ceí pu[ín şase míí de francí.
La aceste cuvínte, atínse uşureí bra[uí domnuíuí
Guíííaume. Bătrânuí negustor nu se putu împíedíca de-a
face o strâmbătură mare dín gură, aşa cum îí era obíceíuí.
- Îí cunosc foarte bíne pe domnuí de Sommervíeux,
reîncepu porumbí[a. În uítímeíe două săptămâní a fost
neíípsít ía serateíe meíe, cărora íe dădea muít farmec. Mí-a
împărtăşít toate ofurííe íuí şí m-a pus să-í fíu avocat. De azí
dímínea[ă ştíu că o adoră pe Augustíne, şí că ea va fí a íuí.
Ah! veríşoară, nu da aşa dín cap în semn de refuz! Afía[í că
o să fíe făcut baron şí că a prímít de curând „Legíunea de
onoare”
28
, pe care í-a acordat-o însuşí împăratuí
29
în urma
expozí[íeí de ía Saíon. Roguín este acum notaruí íuí şí-í
cunoaşte toate veníturííe. Eí bíne, domnuí de Sommervíeux
posedă o rentă de douăsprezece míí de íívre în propríetă[í
ímobíííare. Vă da[í seama ce-ar putea a|unge socruí unuí
om ca eí? Ceí pu[ín prímar aí arondísmentuíuí. Çí n-a[í văzut
cum domnuí Dupont a fost făcut conte aí Imperíuíuí şí
senator numaí pentru că, în caíítate de prímar, í-a feíícítat
pe împărat cu prííe|uí íntrăríí saíe în Víena? Ce maí,
căsătoría asta trebuíe să se facă! Eu, una, îí ador pe tânăruí
ăsta mínunat. O purtare ca a íuí fa[ă de Augustíne nu se
întâíneşte decât în romane. Lasă, mícu[a mea, aí să fíí
27
A$/nie du Christianis%eB $eniul cre!tinis%ului" 7 operă ííterară a íuí
Chateaubríand (1768-1848) - în $/nie du Christianis%e 1802).
Chateaubríand, care va serví apoí regaíítatea restaurată, îşí propusese
să subííníeze aspecteíe poetíce aíe creştínísmuíuí, întărínd astfeí
prestígíuí Bíserícíí zdruncínat de revoíu[ía dín 1789.
28
ALegiunea de onoare” - decora[íe franceză, ínstítuítă în 1802 de
Napoíeon Bonaparte; pe atuncí prím-consuí, pentru a răspíătí servícíííe
mííítare şí cívííe.
29
Cnsu!i 4%păratul - e vorba de Napoíeon I, devenít împărat în 1804.
44
ferícítă şí toată íumea o să dorească să fíe în íocuí tău. La
serateíe meíe víne şí doamna ducesă de Carígííano care se
prăpădeşte după domnuí de Sommervíeux. Anumíte gurí
reíe spun că ea n-ar vení ía míne decât pentru eí. Auzí coío,
ca şí cum o ducesă abía înnobííată s-ar sím[í prost ía o
Chevreí, a căreí famíííe are în urma eí o sută de aní de
vrednícă burghezíe!
- Augustíne - contínuă doamna Roguín după o mícă
pauză - am văzut portretuí. Doamne, cât e de frumos! Çtíí
că împăratuí a [ínut să-í vadă? I-a spus mareşaíuíuí,
gíumínd, că dacă ía curtea íuí ar fí muíte femeí ca aceea,
atuncí când vín atâ[ía regí acoío, ar garanta o pace
permanentă în Europa. Măguíítor, nu?
Furtuna cu care se începuse zíua aceasta era menítă să
fíe aídoma ceíor dín natură, urmată adícă de o vreme
ííníştítă şí senínă. Doamna Roguín puse atâta putere de
convíngere în vorbeíe eí, ştíu să atace în aceíaşí tímp
atâtea coarde sensíbííe dín ínímííe uscate aíe domnuíuí şí
doamneí Guíííaume, încât, până ía urmă nímerí una dín care
avea să tragă foíos. În acea epocă cíudată, famíííííe eíe
negustorí şí burghezí aveau maí muít ca orícând manía
nebunească a încuscrírííor cu maríí seníorí, şí generaííí
Imperíuíuí profítau
30
într-o măsură destuí de íargă de
această împre|urare. Domnuí Guíííaume se decíara însă, pe
fa[ă, împotríva acesteí nenorocíte pasíuní. Eí avea axíomeíe
íuí de ía care nu se abătea, şí anume că, pentru a fí ferícítă,
o femeíe trebuíe să se măríte cu un bărbat de aceeaşí
categoríe socíaíă cu ea; ceí care încearcă să se cocoa[e
prea sus va fí, maí curând sau maí târzíu, pedepsít pentru
aceasta; dragostea rezístă atât de pu[ín în fa[a hăr[uíeíííor
căsnícíeí, încât so[íí trebuíe să găsească unuí ía ceíăíaít
30
$eneralii D%periului profitau. - Napoíeon I avea obíceíuí, pentru a
răspíătí servícíííe mííítare şí a-şí constítuí o arístocra[íe nouă, să-şí
înnobííeze generaííí, dându-íe un títíu asocíat cu íocurííe bătăííííor sau
cu domeníííe atríbuíte; aceştí nobííí noí puteau decí concura cu ceí vechí
pentru a profíta de ambí[íííe nobíííare aíe burghezííor boga[í.
45
caíítă[í destuí de soííde ca să poată fí ferící[í; nu e nevoíe ca
unuí díntre eí să fíe maí învă[at decât ceíăíaít, pentru că,
înaínte de toate, eí trebuíe să se în[eíeagă. Când so[uí zíce
hăis şí so[ía cea& ríscă să moară amândoí de foame.
Proverbuí acesta eí îí născocíse. Asemuía căsnícíííe de feíuí
acesta cu vechííe stofe de mătase şí de íână, în care
mătasea a|ungea maí totdeauna să taíe íâna. Totuşí, e
atâta deşertăcíune în adâncuí ínímíí omeneştí, încât
chíbzuín[a cârmacíuíuí care conducea atât de bíne „Motanuí
cu míngea” se năruí sub agresíva eíocín[ă a doamneí
Roguín. Severa doamnă Guíííaume găsí cea díntâí în
síăbícíunea fííceí eí temeíurí de a se abate de ía aceste
príncípíí, pentru a putea consím[í să-í prímească în casă pe
domnuí Sommervíeux, pe care îşí puse în gând să-í
descoase cu toată străşnícía.
Bătrânuí negustor se duse să-í caute pe |oseph Lebas, pe
care-í puse în curent cu ceíe întâmpíate. La oreíe şase şí
|umătate, sufragería, înfă[íşată pe pânză de píctor, întrunea
sub acoperíşuí eí de stícíă pe domnuí şí pe doamna Roguín,
pe tânăruí artíst şí fermecătoarea Augustíne, pe |oseph
Lebas, care-şí aştepta ferícírea cu răbdare şí pe domníşoara
Vírgíníe, căreía îí trecuse mígrena. Domnuí şí doamna
Guíííaume îşí şí vedeau odrasíeíe căpătuíte şí soarta
„Motanuíuí cu míngea” trecută în mâíní prícepute.
Muí[umírea íor a|unse ía cuíme când, ía desert, Théodore íe
dăruí uíuítoruí tabíou pe care eí nu reuşíseră să-í vadă,
tabíou care înfă[íşa ínteríoruí acesteí vechí prăvăííí, căreía í
se hărăzíse atâta ferícíre.
- Ce drăgu[ e! excíamă Guíííaume. Çí când te gândeştí
că s-au găsít uníí care voíau să dea treízecí de míí de francí
pe eí!
- Asta, pentru că se văd în eí danteíeíe meíe, reíuă
doamna Guíííaume.
- Çí stofeíe astea desfăcute, adăugă Lebas. Parcă-[í víne
să íe pípăí.
46
- Draperíííe sunt totdeauna de efect în artă, expíícă
píctoruí. Noí, artíştíí moderní, am fí foarte ferící[í dacă am
ízbutí să redăm perfec[íunea veşmínteíor antíce.
- Aşadar, î[í píac stofeíe? excíamă tata Guíííaume. Eí,
zău aşa, păí atuncí bate paíma coíea, tânăruí meu príeten!
De vreme ce pre[uíeştí comer[uí, o să ne în[eíegem noí. La
urma urmeí, de ce í-aí díspre[uí? Lumea a început doar cu
eí, deoarece Adam a vândut paradísuí pe un măr. Între noí
fíe zís, n-a făcut o afacere grozavă!
Çí bătrânuí negustor începu să râdă dín toată íníma,
a[â[at de şampanía pe care o oferea cu dărnícíe. Văíuí ce
íega ochíí tânăruíuí artíst era atât de gros, încât eí văzu în
víítoríí íuí socrí níşte oamení drăgu[í şí nu se dădu în íăturí
de a-í înveseíí cu câteva gíume cuvííncíoase. De aceea
câştígă símpatía tuturor. Seara, după ce saíonuí mobííat cu
íucrurí bogate, cum spunea stăpânuí caseí, se goíí şí în tímp
ce doamna Guíííaume trecea repede de ía masă ía sobă,
apoí ía candeíabruí apríns, sufíând în íumânărí, príceputuí
negustor, care îşí regăsea totdeauna íste[ímea de îndată ce
era vorba de afacerí sau de baní, o trase pe fííca íuí
Augustíne íângă eí, apoí, íuând-o pe genunchí, îí vorbí aşa:
- Scumpa mea copííă, fííndcă tu vreí astfeí, aí să te
mărí[í cu Sommervíeux aí tău; eştí ííberă să díspuí síngură
de capítaíuí tău de ferícíre. Dar să nu crezí că mă ías
amăgít de ceí treízecí de míí de francí pe care-í câştígă
strícând bunătate de pânze. Baníí se duc tot atât de repede
precum vín. L-am şí auzít astă-seară pe tânăruí acesta
nesím[ít spunând că dacă banuí e rotund, e ca să se
rostogoíească! Numaí că, dacă e rotund pentru ceí rísípítorí,
eí e turtít pentru oameníí chíbzuí[í care-í strâng şí-í
chívernísesc. Orí, copíía mea, fíăcăuí ăsta chípeş o să-[í dea
trăsurí, díamante? Carevasăzícă, are paraíe şí vrea să íe
cheítuíască pentru tíne! 0ene sit-
31
Nu mă bag, nu mă
amestec. Cât despre ceea ce am să-[í dau eu, n-aş vrea ca
băníşoríí strânşí cu atâta trudă să se ducă pe carete sau pe
31
0ene sit- - excíama[íe íatínă însemnând: „fíe şí-aşa!” „foarte bíne!”
47
zorzoane. Cíne cheítuíeşte prea muít nu se îmbogă[eşte
nícíodată. Cu o zestre de o sută de míí de taíerí n-o să po[í
cumpăra tot Parísuí. Într-o bună zí o să-[í maí dau, e drept,
încă vreo câteva sute de míí de francí, dar, să fíu aí naíbíí,
dacă n-am să te fac să-í aştep[í cât maí muít cu putín[ă.
Aşa că í-am tras pe pretendentuí tău deoparte şí, pentru un
om ca míne, care a provocat faíímentuí íuí Lecoq, n-a fost
deíoc greu să convíng pe un símpíu artíst să se însoare cu
separa[íe de bunurí. Voí fí cu ochíí în patru ía încheíerea
contractuíuí, pentru a trece íămurít toate dona[íííe pe care
îşí propune să [í íe facă. Într-un cuvânt, copíía mea, trag
năde|de să fíu buníc, ce naíba, şí vreau să mă îngrí|esc de
pe acum de nepo[eíí meí, aşa că |ură-mí chíar în cíípa asta
că n-aí să íscăíeştí nícíodată nímíc în materíe de baní decât
cu învoírea mea. Iar dacă o fí să píec şí să mă întâínesc
prea devreme cu taíca Chevreí, |ură-mí că aí să te sfătuíeştí
cu tânăruí Lebas - cumnatuí tău. Făgăduíeşte-mí!
- Da, tată, [í-o |ur.
La aceste cuvínte rostíte cu o voce bíândă, bătrânuí îşí
sărută fííca pe amândoí obra|íí. În seara aceea, to[í
îndrăgostí[íí dormítă aproape tot aşa de ííníştí[í ca şí
domnuí şí doamna Guíííaume.
La câteva íuní de ía dumíníca aceea de neuítat, prístoíuí
de ía Saínt-Leu fu martoruí a două căsătoríí cu totuí díferíte.
Augustín e şí Théodore veníră în fa[a aítaruíuí îmbăta[í de
ferícíre, cu ochíí, pííní de íubíre, gătí[í în haíne eíegante şí
aştepta[í de un echípa| íuxos. Vírgíníe, sosínd împreună cu
famííía într-o trăsură íuată cu chíríe, şí condusă ía bra[ de
tatăí eí păşea smerítă şí într-o găteaíă cât se poate de
símpíă în urma suroríí saíe maí mící, ca o umbră ce-ar fí fost
necesară pentru întregírea armoníeí acestuí tabíou. Domnuí
Guíííaume făcuse tot ce-í stătuse în putín[ă pentru ca
Vírgíníe să fíe cununată ía bíserícă înaíntea Augustíneí, dar
avu nemuí[umírea să vadă că preo[íí dímpreună cu ceííaí[í
síu|ítorí maí mărun[í dădeau întâíetate ceíeí maí eíegante
48
díntre mírese. Auzíse câ[íva vecíní de-aí íuí aprobând cu
satísfac[íe bunuí sím[ aí domníşoareí Vírgíníe care făcea,
spuneau eí, căsătoría cea maí traínícă şí rămânea
credíncíoasa cartíeruíuí; în aceíaşí tímp aruncau tot feíuí de
în[epăturí porníte dín ínvídíe ía adresa Augustíneí care se
măríta cu un artíst, cu un nobíí, şí adăugau cu un feí de
spaímă că dacă Guíííaumíí se íasă târâ[í de ambí[íe,
postăvăría se va duce de râpă. Când un bătrân negustor de
evantaíe spuse că mână spartă ăía o s-o aducă în curând ía
sapă de íemn, Guíííaume se feíícítă in petto
3?
pentru
prevederea de care dăduse dovadă în întocmírea actuíuí
dotaí. Seara, după un baí străíucít urmat de una díntre
aceíe mese îmbeíşugate a căreí amíntíre începe să píară în
rândurííe genera[íeí de azí, famííía se despăr[í. Domnuí şí
doamna Guíííaume rămaseră în casa íor dín strada
Coíombíer, unde se făcuse nunta; domnuí şí doamna Lebas
se întoarseră în trăsura íor íuată cu chíríe ía vechea íocuín[ă
dín strada Saínt-Denís, pentru a conduce maí departe nava
„Motanuíuí cu míngea”, íar artístuí, beat de ferícíre, o
prínse în bra[e pe scumpa íuí Augustíne şí când cupeuí íor
a|unse în strada Troís-Frères, o íuă pe sus şí o duse píín de
voíoşíe într-un apartament pe care îí înfrumuse[au toate
arteíe.
Fíacăra pasíuníí care-í stăpânea pe Théodore făcu să se
scurgă aproape un an fără ca ceí maí míc nor să întunece
azuruí ceruíuí sub care trăíau tíneríí căsătorí[í. Pentru eí
exístenta n-avea nímíc apăsător. Théodore îmbogă[ea
fíecare zí cu noí şí noí |erbe de píăcere. Çtía să împíetească
avântărííe pasíuníí cu duícea íâncezeaíă a aceíor cíípe de
taínă, când sufíeteíe se píerd într-un extaz atât de înaít
încât par a uíta cu totuí îmbră[íşărííe trupeştí. Nefíínd în
stare să maí |udece, ferícítă, Augustíne se íăsa íegănată în
bra[eíe bucuríeí eí, socotínd totuşí că nu dă îndea|uns
oferíndu-se în întregíme sacruíuí şí îngăduítuíuí amor aí
32
Dn petto - expresíe ítaííană însemnând: „în síne”.
49
căsnícíeí. Símpíă şí neştíutoare, ea nu cunoştea nící
cochetăría refuzurííor, nící domína[ía pe care o tínerícă dín
íumea bună o exercítă asupra unuí bărbat cu a|utoruí a tot
feíuí de caprícíí díbace. Era prea îndrăgostítă ca să se maí
gândească ía víítor şí nu-şí închípuía că o vía[ă atât de
píăcută s-ar putea sfârşí vreodată. Ferícítă că este ízvoruí
tuturor bucuríííor so[uíuí eí, credea că această dragoste
nestínsă va fí pentru ea, totdeauna, podoaba cea maí
frumoasă dín íume, tot astfeí cum devotamentuí şí
supunerea sa vor fí o nesfârşítă atrac[íe. În ceíe dín urmă,
satísfac[íííe íubíríí îí dădură atâta străíucíre, încât
frumuse[ea îí trezí orgoííuí şí o făcu să creadă că ar putea
să pună stăpâníre pentru totdeauna pe un bărbat care se
apríndea aşa de repede ca domnuí de Sommervíeux.
Precum se vede, sítua[ía eí de femeíe nu-í dezvăíuí aíte
învă[ămínte, decât ceíe aíe íubíríí. La sânuí acesteí ferícírí.
rămase aceeaşí fetí[ă neprícepută care dusese o vía[a
modestă în strada Saínt-Denís şí nící nu se gândea să-şí
însuşească deprínderííe, experíen[a şí tonuí íumíí în care
avea să trăíască. Toate vorbeíe pe care íe rostea fíínd
numaí cuvínte de dragoste, arătau, e drept, oarecare
míădíere a spírítuíuí eí şí o anumítă gíngăşíe în expresíe; în
reaíítate însă foíosea íímba|uí comun aí tuturor femeííor
atuncí când devín obíectuí uneí pasíuní în care se símt ca în
eíementuí íor. Dacă dín întâmpíare Augustíne spunea ceva
ce nu se potrívea cât ceea ce gândea Théodore, tânăruí
artíst râdea aşa cum râzí de prímeíe greşeíí aíe unuí străín,
dar, care până ía urmă devín obosítoare dacă omuí nu se
corectează.
Cu toată dragostea aceasta, ía încheíerea unuí an ce
fusese tot atât de fermecător pe cât de repede trecuse,
Sommervíeux sím[í într-o dímínea[ă nevoía de a-şí reíua
íucruí şí tabíeturííe íuí. So[ía íuí era însărcínată. Eí începu să
se întâínească dín nou cu príeteníí săí. În períoada
greută[ííor prín ca re trece o femeíe tânără în anuí când îşí
aíăptează pentru príma oară un copíí, eí íucră, desígur, cu
50
muítă tragere de ínímă; dar uneorí sím[ea nevoía să íasă în
íume pentru a se dístra. Casa în care se ducea maí bucuros
era aceea a duceseí de Carígííano, care până ía urmă
ízbutíse să-í atragă ía dânsa pe ceíebruí artíst. După ce
Augustíne se întremă, şí când copííuí nu maí avu nevoíe de
îngrí|írííe neîncetate ce-o obíígă pe în a mă să renun[e ía
píăcerííe íumíí, Théodore începu să símtă dorín[a de a
cunoaşte aceíe satísfac[íí aíe amoruíuí propríu pe care ní íe
dă socíetatea atuncí când apărem în mí|íocuí eí aíăturí de o
femeíe frumoasă, demnă de ínvídíe şí admíra[íe. Faptuí că
străbătea saíoaneíe, învăíuítă în străíucírea gíoríeí so[uíuí eí
care se răsfrângea şí asupra eí, stârnínd geíozía ceíoríaíte
femeí, fu pentru Augustíne un nou ízvor de bucuríí; dar asta
avea să fíe uítíma rază pe care í-o arunca ferícírea eí
con|ugaíă. Vanítatea so[uíuí începu să se símtă rănítă de
îndată ce, în cíuda străduín[eíor eí zadarníce, Augustíne îşí
dădu în vííeag stângăcía, nesíguran[a în exprímare şí
îngustímea ídeííor. Caracteruí íuí Sommervíeux, domoíít
tímp de aproape doí aní şí |umătate de prímeíe îníăn[uírí aíe
íubíríí, îşí reíuă, de astă dată cu ííníştea uneí patímí maí
pu[ín tínereştí, cursuí şí deprínderííe íuí obíşnuíte, abătute o
cíípă dín făgaşuí íor fíresc. Poezía, píctura şí desfătărííe
rafínate aíe ímagína[íeí díspun, ía oameníí aíeşí, de drepturí
ce nu pot fí îníăturate. La Théodore, nevoííe acestea aíe
unuí sufíet íarg nu fuseseră părăsíte în decursuí ceíor doí
aní, cí găsíseră numaí un teren nou. Dar după ce câmpíííe
dragosteí fură străbătute, după ce artístuí cuíese, întocmaí
ca şí copííí, atâ[ía trandafírí şí aíbăstreíe cu o íăcomíe ce-í
făcu să nu-şí dea seama că nu-í maí încăpeau în bra[e, totuí
se schímbă. De câte orí píctoruí îí arăta so[íeí saíe schí[eíe
ceíor maí frumoase compozí[íí, o auzea excíamând ía feí ca
pe batonuí Guíííaume: „Ce drăgu[e!” Admíra[ía eí íípsítă de
căídură nu provenea díntr-un sentíment de în[eíegere
artístícă, cí dín consídera[íí de dragoste. Augustíne prefera
o prívíre, unuí tabíou cât de frumos. Síngura manífestare a
subíímuíuí pe care o cunoştea ea era aceea a ínímíí. În ceíe
51
dín urmă Théodore nu-şí maí putu ascunde un adevăr crud:
so[ía íuí rămânea rece în fa[a poezíeí, nu trăía în aceea şí
sferă cu eí, nu era în stare să împărtăşească toate caprícíííe
şí orígínaíítă[ííe, toate bucuríííe şí durerííe íuí; ea căíca pe
pământ, într-o íume reaíă, în vreme ce eí píutea într-o íume
de vís. Oameníí obíşnuí[í nu pot să în[eíeagă frământărííe
veşníc víí aíe uneí fíín[e care, unítă cu aíta prín ceí maí
síncer díntre toate sentímenteíe, e nevoítă să-şí înăbuşe
necontenít ceíe maí pre[íoase tresărírí aíe gândíríí şí să
îngroape íarăşí în neant ímagínííe pe care o putere magícă
o îndeamnă să íe creeze. Pentru o astfeí de fíín[ă, chínuí
acesta e cu atât maí mare, cu cât sentímentuí pe care-í
nutreşte pentru tovarăşuí său de vía[ă îí cere, ca o prímă
poruncă, să nu ascundă nímíc unuí fa[ă de aítuí, în aşa feí
încât zborurííe gândíríí şí eíanurííe sufíeteştí aíe unuía să se
contopească cu aíe ceíuííaít. Nímení nu poate înşeía natura,
fără a nu fí pedepsít; ea e neîndupíecată ca şí necesítatea,
care, desígur, e un feí de natură socíaíă. Sommervíeux se
refugíe în ííníştea şí tăcerea ateííeruíuí său, nădă|duínd că
pe măsură ce se va obíşnuí să trăíască în medíuí artíştííor,
so[ía íuí se va schímba şí că germeníí amor[í[í aí uneí
ínteíígen[e înaíte care, după părerea unor spíríte
superíoare, se afíă sădí[í în oríce fíín[ă, se vor dezvoíta şí ía
dânsa. Dar Augustíne credea prea muít în ceíe bíseríceştí,
pentru a nu se îngrozí de feíuí de a vorbí aí artíştííor. La ceí
díntâí díneu pe care-í dădu Théodore, auzí pe un tânăr
píctor spunând cu acea uşurín[ă copííărească pe care ea n-
o putea în[eíege şí gra[íe căreía o gíumă este íertată chíar
când păcătuíeşte împotríva reíígíeí:
- Cum, doamnă, paradísuí dumneavoastră nu e maí
frumos decât .chi%(area la fa,ă píctată de Rafaeí? Vă spun
drept că mí s-a făcut íehamíte să-í tot admír!
Augustíne adusese aşadar în această socíetate, căreía îí
píăceau |ocurííe de ínteíígentă, o atítudíne de neîncredere,
ce nu scăpă nímănuí. Îí stíngherea. Iar artíştíí stíngherí[í
devín necru[ătorí: sau fug, sau îşí bat |oc. Doamna
52
Guíííaume, între aíte síăbícíuní, o avea şí pe aceea de-a
face prea muít caz de demnítate, care í se părea apana|uí
orícăreí femeí mărítate; şí, cu toate că se decíarase deseorí
împotríva eí, Augustíne nu se putu dezbăra de obíceíuí de a
ímíta într-o bună măsură faísa pudoare a mameí saíe.
Această exagerare a nevínovă[íeí, de care nu scapă uneorí
nící femeííe cínstíte, prííe|uí câteva epígrame făcute ía
repezeaíă, a căror íroníe era de prea bun gust pentru ca
Sommervíeux să se poată supăra. Gíumeíe acestea, chíar
dacă ar fí fost ceva maí aspre, nu erau, ía urma urmeí,
decât răzbunărí de-aíe príetenííor săí îndreptate împotríva
íuí însuşí, dar pentru un sufíet ca aí íuí Théodore, sensíbíí ía
oríce ímpresíí dín afară, nímíc nu putea trece fără să íase
urme. De aceea încercă pe nesím[íte o răceaíă care se
accentuă dín ce în ce maí muít. Pentru a a|unge ía ferícírea
con|ugaíă, trebuíe să urcí un munte aí căruí podíş îngust dă
numaídecât spre ceíăíaít versant pe cât de abrupt pe atât
de aíunecos, íar dragostea píctoruíuí începuse să-í şí
coboare. A|unse ía convíngerea că so[ía íuí nu era în stare
să în[eíeagă consíderenteíe moraíe care îndreptă[eau, în
ochíí íuí, cíudă[enía purtărííor saíe fa[ă de dânsa, şí nu se
socotí câtuşí de pu[ín vínovat de faptuí că îí ascundea uneíe
gândurí pe care ea nu íe-ar putea prícepe sau uneíe abaterí
ce par de neíertat în fa[a tríbunaíuíuí uneí conştíín[e
burgheze. Augustíne se închíse într-o suferín[ă posacă şí
mută. Sím[ămínteíe acestea ascunse aşternură între ceí doí
so[í un văí care se îngroşa dín zí în zí. Fără ca so[uí eí să fíe
maí pu[ín atent cu dânsa, Augustíne nu putea decât să se
înfíoare văzându-í că păstrează pentru íume comorííe de
spírít şí gíngăşíe pe care aítădată íe depunea ía pícíoareíe
eí. În curând, a|unse să dea un în[eíes tragíc aíuzíííor
gíume[e care se fac în socíetate cu prívíre ía nestatornícía
bărba[ííor. Nu se píângea, dar atítudínea eí era ca şí o
acuzare. După treí aní de ía mărítíş, această femeíe tânără
şí frumoasă, care se píímba atât de străíucítoare în trăsura
eí íuxoasă, care trăía într-o atmosferă de gíoríe şí bogă[íe
53
ínvídíată de atâ[ía oamení fără grí|í ce nu sunt în stare să
|udece cum se cuvíne díferíteíe sítua[íí aíe víe[íí, căzu pradă
unor suferín[e cumpííte. Îmbu|orarea de pe fa[ă îí díspăru.
Începu să drămuíască íucrurííe, să íe compare. Apoí durerea
îí dezvăíuí prímeíe texte aíe experíen[eí. Se hotărî, cu tot
cura|uí, să rămână în sfera îndatorírííor saíe, nădă|duínd că
prín această comportare va putea recâştíga maí curând sau
maí târzíu dragostea so[uíuí eí; dar nu se întâmpíă astfeí.
Când Sommervíeux íeşea, obosít, dín ateííeruí său,
Augustíne nu se grăbea să-şí ascundă íucruí, astfeí că
píctoruí îşí surpríndea so[ía cârpínd cu mígăíeaía uneí bune
gospodíne rufăría caseí şí a íuí. Cu o mână íargă, fără să
crâcnească, îí dădea so[uíuí eí to[í baníí de care acesta
avea nevoíe pentru petrecerííe íuí, dar, în aceíaşí tímp,
dorínd să nu rísípească averea scumpuíuí eí Théodore,
făcea economíí, fíe restrângându-şí nevoííe, fíe renun[ând
ía uneíe cheítuíeíí pentru [ínerea mena|uíuí. O astfeí de
conduítă se bătea cap în cap cu acea nepăsare a artíştííor
care, după ce s-au bucurat dín píín de vía[ă, ía sfârşítuí
caríereí nící nu se întreabă măcar de ce s-au mínat. Ar fí de
prísos să pomením fíecare umbră care întunecă treptat
străíucítoarea íor íună de míere până a|unse ía bezna
adâncă de acum.
Într-o seară, neferícíta Augustíne, care de muítă vreme îí
auzea pe so[uí eí vorbí maí mereu cu entuzíasm despre
doamna ducesă de Carígííano, prímí dín partea uneí
príetene câteva ínforma[íí de o prefăcută bunăvoín[ă cu
prívíte ía natura reía[íííor díntre Sommervíeux şí ceíebra
cochetă de ía curtea ímperíaíă. La douăzecí şí unu de aní, în
píínă scíípíre a tínere[íí şí a frumuse[íí, Augustíne se văzu
trădată pentru o femeíe de treízecí şí şase de aní. Sím[índu-
se nenorocítă în mí|íocuí socíetă[íí şí aí petrecerííor ce nu-í
aduceau nícío bucuríe, sărmana de ea nu maí în[eíegea
nímíc nící dín admíra[ía pe care o provoca, nící dín ínvídía
pe care o stârnea. Pe chípuí eí se zugrăví o expresíe nouă.
54
Tríste[ea îí aşternu pe fa[ă bíânde[ea duíce a resemnăríí şí
paíoarea uneí íubírí desconsíderate. În curând începu să fíe
curtată de bărba[íí ceí maí seducătorí, dar rămase
deoparte, păstrându-şí castítatea. Câteva vorbe
díspre[uítoare, scăpate dín gura so[uíuí eí, o aduseră într-o
stare de deznăde|de sfâşíetoare. O íumínă fataíă o făcu să
întrevadă cusururííe care, ca urmare a educa[íeí eí
símpííste, împíedícau contopírea depíínă a sufíetuíuí său cu
aceía aí íuí Théodore; îí íubea însă atât de muít încât íuí îí
íerta oríce, íar pe ea se condamna síngură. Píânse cu
íacrímí de sânge şí recunoscu prea târzíu că după cum
exístă căsătoríí greşíte în prívín[a deprínderííor şí a ranguíuí
socíaí, tot astfeí exístă şí căsătoríí greşíte dín prícína
nepotrívírííor de caracter. Gândíndu-se ía bucuríííe de ía
începutuí căsnícíeí saíe, în[eíese cât fusese de ferícítă
atuncí şí recunoscu în sínea eí că o íubíre atât de mare
pre[uíeşte cât o vía[ă întreagă şí că nu poaíe fí răspíătítă
decât cu neferícíre. Cu toate acestea, íubea cu prea muítă
síncerítate ca să-şí píardă oríce năde|de. De aceea, ía
douăzecí şí unu de aní, se hotărî să înceapă a se cuítíva şí
a-şí dezvoíta ímagína[ía, după măsura aceíeía pe care o
admíra.
„Dacă nu am taíent poetíc, îşí spunea ea, ceí pu[ín să
în[eíeg poezía.”
Çí, dând dovadă de acea putere de voín[ă, de acea
energíe pe care o au toate femeííe atuncí când íubesc cu
adevărat, doamna de Sommervíeux încercă să-şí schímbe
caracteruí, deprínderííe, feíuí de vía[ă; dar înghí[índ voíum
după voíum, învă[ând cu sârguín[ă, nu ízbutí să devínă
decât ceva maí pu[ín ígnorantă. Víoícíunea spírítuíuí şí
gra[ía în conversa[íe sunt darurí aíe naturíí sau roadeíe uneí
educa[íí începute încă dín íeagăn. A|unse să íubească
muzíca, să se desfete cu ea, dar nu reuşea să cânte cu
gust. În[eíegea ííteratura şí frumuse[ííe poezíeí, dar era
prea târzíu ca să-şí maí poată împodobí cu eíe memoría
îndărătnícă. Ascuíta cu píăcere conversa[íííe de prín
55
saíoane, dar ea însăşí nu aducea nícío fărâmă de scíípíre.
Concep[íííe reíígíoase şí pre|udecă[ííe dín copííăríe stăteau
în caíea uneí emancípărí depííne a ínteíígen[eí saíe. Pe
íângă toate astea, în sufíetuí íuí Théodore se strecurase o
răceaíă fa[ă de ea, cu care Augustíne nu se putea íupta.
Artístuí íua peste pícíor pe ceí care-í íăudau so[ía, şí íronía
íuí era destuí de întemeíată: ínspíra atât respect acesteí
tínere şí gra[íoase făpturí încât în prea|ma íuí, sau când
rămâneau síngurí, ea începea să tremure. Stíngherítă de
marea-í dorín[ă de a píace, îşí sím[ea sufíetuí şí gândurííe
înecându-se într-un síngur sím[ământ. Atâta devotament
a|unse să-í díspíacă acestuí so[ nedevotat, care părea chíar
că o îndeamnă să greşească, socotínd cínstea eí drept o
íípsă de sensíbííítate. Augustíne se străduí în zadar să-şí
caíce pe ínímă, să se píece în fa[a caprícíííor, a fantezíííor
so[uíuí şí să se supună egoísmuíuí vanítă[íí íuí; nu ob[ínu
rezuítateíe demne de sacrífícíííe eí. Probabíí că amândoí
íăsaseră să treacă momentuí aceía când sufíeteíe pot să se
în[eíeagă unuí pe aítuí. Într-o bună zí, íníma prea sím[ítoare
a tínereí so[íí prímí una díntre aceíe íovíturí care síăbesc
atât de muít íegăturííe sufíeteştí, încât aí crede că eíe s-au
şí rupt. Femeía se închídea tot maí muít în síne. Dar în
curând o ínspíra[íe nenorocítă o îndemnă să se ducă să
caute sfaturí şí mângâíerí în sânuí famíííeí părínteştí.
Într-o dímínea[ă, decí, porní către fa[ada grotescă a caseí
umííe şí tăcute în care îşí petrecuse copííăría. Când revăzu
fereastra de unde trímísese într-o zí príma sărutare aceíuía
care astăzí îí învăíuía vía[a cu atâta gíoríe şí neferícíre,
scoase un oftat adânc. Totuí era neschímbat în văgăuna
unde numaí vânzarea postavuíuí întínerea parcă. Sora
Augustíneí ocupa acum íocuí mameí saíe în dosuí vechíí
te|gheíe. Întrístata vízítatoare îí întâíní pe cumnatuí eí cu
creíonuí după ureche, dar acesta abía o íuă în seamă, într-
atât părea de ocupat. În |uruí íuí domnea forfota aceea
teríbííă a ínventaruíuí generaí. De aceea o íăsă síngură,
56
rugând-o să-í scuze. Sora eí, arătându-í oarecare pícă, o
prímí şí ea cu destuíă răceaíă. În adevăr, Augustíne care
cobora străíucítoare díntr-o trăsură eíegantă, nu veníse
nícíodată să-şí vadă sora, decât în treacăt. Nevasta
prevăzătoruíuí Lebas îşí închípuí că nevoía de baní era
príncípaíuí motív. aí acesteí vízíte atât de matínaíe şí
încercă să păstreze o atítudíne rezervată, ceea ce o făcu pe
Augustíne să zâmbească de maí muíte orí. So[ía píctoruíuí
observă că, în afară de boneta cu danteíe, mama eí găsíse
în Vírgíníe o succesoare demnă de ea care ducea maí
departe străvechea faímă a „Motanuíuí cu míngea”. La
de|un, ea constată uneíe schímbărí în obíceíurííe caseí, spre
íauda bunuíuí sím[ aí íuí |oseph Lebas; vânzătoríí nu se maí
rídícau atuncí când se servea desertuí, ba íí se îngăduía să
şí vorbească, íar masa îmbeíşugată dovedea o bunăstare
fără preten[íí. Tânăra eíegantă dădu peste cotoareíe unor
bííete de ío|ă ía Teatruí Francez şí îşí aduse amínte că o
văzuse pe sora eí de câteva orí acoío. Doamna Lebas avea
pe umerí un caşmír a căruí mândre[e arăta cât de generos
era so[uí eí fa[ă de dânsa. Într-un cuvânt, ceí doí so[í se
[íneau în pas cu vremea. Augustíne fu copíeşítă de
înduíoşare, dându-şí seama, în ceíe câteva ceasurí pe care
íe petrecu împreună cu eí, de ferícírea potoíítă, fără
înfíăcărărí, e drept, dar şí fără furtuní, de care se bucura
această pereche atât de potrívítă. Eí príveau vía[a ca pe o
întrepríndere negustorească, în care, înaínte de oríce,
trebuíe să te gândeştí ía afacerí. Fííndcă nu găsíse ía
bărbatuí eí íubíre prea mare, femeía se străduí să í-o ínsufíe
ea însăşí. A|ungând pe nesím[íte s-o stímeze şí chíar s-o
íubească pe Vírgíníe, tímpuí necesar pentru ca ferícírea íor
să înfíorească fu pentru |oseph Lebas, ca şí pentru so[ía íuí,
o chezăşíe a trăínícíeí. De aceea, când sărmana Augustíne íí
se tânguí, vorbíndu-íe de sítua[ía eí dureroasă, trebuí să
suporte potopuí de locuri co%une
33
pe care moraía dín
strada Saínt-Denís íe punea ía îndemâna suroríí saíe.
33
Locuri co%une - ídeí cunoscute, formuíe banaíe.
57
- Greşeaía s-a făptuít, nevastă, zíse |oseph Lebas. Acum
trebuíe să ne a|utăm sora, sfătuínd-o cum e maí bíne.
Apoí, íste[uí negustor anaííză cu de-amănuntuí toate
posíbííítă[ííe pe care íegííe şí moravurííe í íe îngăduíau
Augustíneí pentru a íeşí dín acest ímpas; numerotă, ca să
spunem aşa, toate consíderenteíe, íe rânduí, după
greutatea íor, în díferíte categoríí, ca şí cum ar fí fost vorba
de níşte mărfurí de caíítă[í deosebíte; după aceea íe puse în
baían[ă, íe cântărí şí, dată fíínd sítua[ía cumnateí saíe,
a|unse ía concíuzía că Augustíne trebuíe să ía o hotărâre
energícă, íucru care nu se împăca însă deíoc cu dragostea
pe care ea o purta încă so[uíuí eí. De aceea dragostea
aceasta se trezí în ea cu toată puterea când îí auzí pe Lebas
pomenínd de caíea |ustí[íeí. Augustíne muí[umí ceíor doí
príetení şí se întoarse acasă şí maí abătută decât era
înaínte de a se fí dus să íe ceară sfatuí. Pe urmă se hotărî
să-şí ía íníma în dín[í şí să se îndrepte spre casa
bătrânească dín strada Coíombíer, cu scopuí de a destăínuí
tatăíuí şí mameí eí întreaga-í nenorocíre. Bíata femeíe
semăna cu aceí boínaví, care, a|unşí într-o stare dísperată,
încearcă toate re[eteíe, ba încep chíar să creadă şí în
íeacurííe băbeştí.
Ceí doí bătrâní o prímíră cu o căídură ce-o înduíoşă.
Pentru eí, această vízítă era un prííe| de a rupe monotonía
în care trăíau. De patru aní, treceau prín vía[ă ca níşte
navígatorí fără [íntă şí fără busoíă. Aşeza[í ía gura sobeí, îşí
depănau unuí aítuía amíntírí despre dezastreíe provocate
de pre[urííe maxímaíe dín vremea Teroareí, apoí despre
achízí[íííe íor de postav de aítă dată, de feíuí cum scăpaseră
de faíímente şí, maí aíes, despre faímoasa prăbuşíre a íuí
Lecoq, care fusese adevărata bătăííe de ía Marengo
34
a
bătrânuíuí Guíííaume. La urmă, după ce termínau de vorbít
despre toate tărăşeníííe aceíea vechí, recapítuíau
34
0ătălia de la Marengo - mare víctoríe a armateí franceze, condusă de
Napoíeon Bonaparte, asupra armateí austríece (14 íuníe 1800).
58
câştígurííe ob[ínute dín ínventareíe ceíe maí productíve şí
evocau încă o dată întâmpíărí de pe vremurí dín cartíeruí
Saínt-Denís. Pe ía ora două, moş Guíííaume se ducea să-şí
arunce ochíí prín prăvăíía de "La motanuí cu míngea”. La
întoarcere, se oprea pe ía toate dugheneíe care aítădată îí
concurau, dar aí căror propríetarí tínerí de azí nădă|duíau
să-í încurce pe bătrânuí negustor în níscaíva afacerí
aventuroase, cărora, conform obíceíuíuí său, nu íe spunea
nícíodată nu. Doí caí zdravení de Normandía píesneau de
graşí în gra|duí íocuín[eí íor; doamna Guíííaume nu se
foíosea de eí decât atuncí când se ducea cu trăsura, în
fíecare dumínícă, ía síu|ba de ía bíseríca parohíaíă. De treí
orí pe săptămână, această pereche respectabííă avea
musafírí ía masă. Datorítă treceríí de care se bucura
gínereíe său, Sommervíeux, bătrânuí Guíííaume fusese
numít membru în comítetuí consuítatív pentru echíparea
trupeíor. Astfeí, de când so[uí eí avea un rang înaít în
admínístra[íe, doamna Guíííaume íuase hotărârea de a trăí
pe pícíor mare. Apartamenteíe íor erau încărcate cu atâtea
podoabe de aur şí argínt şí cu atâtea mobííe fără gust, dar
scumpe, încât camera cea maí símpíă semăna cu o capeíă.
Chíverníseaía şí rísípa păreau că se înfruntă în fíecare íucru
dín această casă. S-ar fí zís că domnuí Guíííaume [ínuse să-
şí píaseze baníí până şí în cumpărarea unuí sfeşníc. În
mí|íocuí acestuí bazar, a căruí bogă[íe arăta că ceí doí so[í
nu maí aveau aíte preocupărí, ceíebruí tabíou aí íuí
Sommervíeux căpătase un íoc de cínste şí consoía pe
domnuí şí pe doamna Guíííaume care, de douăzecí de orí pe
zí, îşí rídícau ochíí înhăma[í cu ocheíarí bătrâneştí spre
această ímagíne a víe[íí íor de odíníoară, atât de actívă şí
de píăcută pentru eí. Contactuí cu această casă şí aceste
apartamente în care totuí avea un íz de bătrâne[e şí
íâncezeaíă, spectacoíuí oferít de aceste două fíín[e ce
păreau azvârííte pe o stâncă de aur, departe de íume şí de
zbucíumuí víe[íí, o surprínseră pe Augustíne. Ea contempía
acum cea de a doua parte a tabíouíuí, cu aí căruí început
59
făcuse cunoştín[ă ía |oseph Lebas, unde văzuse o vía[ă
frământată, deşí în fond cât se poate de statícă, un feí de
exísten[ă mecanícă şí ínstínctívă, aídoma ceíeí a castorííor.
Çí deodată începu să se símtă mândră de tríste[ííe eí,
gândíndu-se că eíe ízvorau totuşí díntr-o ferícíre care
durase un an şí |umătate şí care vaíora în ochíí săí maí muít
decât o míe de asemenea exísten[e aí căror goí í se părea
îngrozítor de mare. Totuşí căută să-şí înăbuşe acest
sentíment pu[ín măguíítor şí desfăşură în fa[a bătrânííor eí
părín[í toate farmeceíe noí aíe mín[íí eí, cochetăríííe duíoşíeí
pe care í íe dezvăíuíse dragostea, pregătíndu-í astfeí să-í
ascuíte tânguírííe con|ugaíe. Bătrâníí au totdeauna o
síăbícíune pentru spovedaníííe de feíuí acesta. Doamna
Guíííaume dorí să cunoască ceíe maí mící amănunte aíe
acesteí víe[í cíudate care, pentru ea, părea ceva de basm.
Nící măcar în povestírí íe de căíătoríe aíe baronuíuí de La
Hontan
35
, pe care íe începea mereu dar nu íe cítea
nícíodată până ía sfârşít, nu întâíníse ceva atât eíe
necrezut, cu toate că acoío era vorba despre săíbatícíí dín
Canada.
- Cum aşa, copíía mea, bărbatuí tău se închíde în odaíe
cu femeí goaíe şí tu eştí atât de neroadă să crezí că íe
desenează?
Odată cu această excíama[íe, buníca îşí aşeză ocheíaríí
pe o măsu[ă, îşí scutură fusteíe şí îşí încrucíşă mâínííe pe
genunchíí înăí[a[í de cutía încăízítă de sub pícíoare,
píedestaíuí eí favorít.
- Mamă, dar to[í píctoríí sunt nevoí[í să aíbă modeíe.
- Numaí că eí s-a ferít să ne spună asta când te-a cerut
în căsătoríe. Dacă aş fí ştíut aşa ceva, nu mí-aş fí dat fata
după un bărbat cu o meseríe ca asta. Reíígía condamnă
astfeí de grozăvíí. Asta nu-í moraí. Çí ía ce oră spuneaí că
se întoarce acasă?
35
La Hontan (aronul de" - autor aí uneí cunoscute cuíegerí de povestírí
de căíătoríe în regíuní pu[ín cunoscute în secoíeíe aí XVII-íea şí aí XVIII-
íea: Călătorii 4n )%erica de 6ord& 1=0?'
60
- Păí, ía unu, ía două.
Ceí doí so[í se prívíră cu o adâncă uímíre.
- Prín urmare |oacă şí căr[í? spuse domnuí Guíííaume. Pe
vremea mea numaí cartoforíí se întorceau atât de târzíu
acasă.
Augustíne schí[ă o mícă strâmbătură, respíngând această
învínuíre.
- Îmí închípuí că te face să petrecí nop[í de chín,
aşteptându-í, reíuă doamna Guíííaume. Dar nu, tu te cuící,
nu-í aşa? Dar când píerde, te trezeşte monstruí dín somn?
- Nu, mamă, dímpotrívă, uneorí e foarte voíos. De muíte
orí chíar, când e vreme frumoasă, îmí propune să mă scoí
ca să ne ducem să ne píímbăm în pădure.
- La pădure, ía ora aía? Dar ce, ave[í un apartament
prea míc şí nu-í a|unge odaía íuí, saíoaneíe, încât maí are
nevoíe să aíerge aşa ca să. Da, da, desígur că tícăíosuí te
ínvítă ía píímbărííe astea numaí ca să te facă să răceştí.
Vrea să scape de tíne. Cíne a maí văzut un om ía íocuí íuí,
cu o ocupa[íe ííníştítă, umbíând ca un huhurez?
- Dar, mamă, nu prícepí că pentru a-şí dezvoíta taíentuí
are nevoíe de ínspíra[íe? Î[í píac muít sceneíe care.
- Ah, ce maí scene í-aş arăta eu, să se sature! strígă
doamna Guíííaume, întrerupându-şí fííca. Cum po[í fí
îngăduítoare cu un asemenea om? Maí întâí, nu-mí píace că
bea numaí apă. Asta nu e sănătos. Çí de ce í-e sííă când
vede femeííe mâncând? Ce soí cíudat de om! Trebuíe să fíe
nebun. Tot ce ne-aí spus tu e cu neputín[ă. Auzí coío, un
bărbat să píece de acasă fără să spună o vorbă şí să se
întoarcă abía peste zece zííe! Çí pe urmă zíce c-a fost ía
Díeppe ca să pícteze marea. Dar ce, marea poate fí píctată?
Mínte de înghea[ă apeíe!
Augustíne deschíse gura ca să-şí apere so[uí, dar
doamna Guíííaume í-o reteză scurt cu un gest, şí díntr-o
veche obíşnuín[ă, fata se supuse. Apoí mama strígă pe un
ton sec:
- Destuí. Să nu-mí maí vorbeştí nímíc de omuí acesta! N-
61
a căícat nícíodată într-o bíserícă decât atuncí când voía să
te vadă şí când s-a cununat cu tíne. Oameníí care nu cred
în Dumnezeu sunt în stare de oríce. Crezí că íuí Guíííaume í-
a dat vreodată prín gând să-mí ascundă ceva, să treacă treí
zííe fără să-mí spună „of” şí să trăncănească apoí ca o
moară hodorogítă?
- Dragă mamă, dumneata |udecí prea aspru oameníí
superíorí. Dacă ar fí ía feí cu to[í ceííaí[í, n-ar maí fí oamení
de taíent.
- Dacă-í aşa, oameníí de taíent să rămână ía eí acoío, şí
să nu se maí însoare! Cum adícă, un om de taíent are
dreptuí să-şí nenorocească so[ía? Çí asta se cheamă că e
bíne, numaí fííndcă are taíent? Taíent, taíent! Nu-í cíne ştíe
ce scofaíă, să îndruge întruna verzí şí uscate, aşa cum face
dumneaíuí, să taíe oamenííor vorba dín gură, să bată dín
pícíor în casă, să nu te íase nícíodată să fací ceva după
capuí tău, să sííească o femeíe să se dístreze numaí atuncí
când are chef dumneaíuí; să fíí trístă, când e eí tríst.
- Dar, mamă, aceste fantezíí sunt.
- Mă rog, ce vreí să spuí că sunt fantezíííe astea? reíuă
doamna Guíííaume, întrerupându-şí fííca dín nou. Frumoase
apucăturí, n-am ce zíce! Ce feí de om e aceía căruía í se
năzăreşte aşa, deodată, fără să întrebe vreun doctor, că
trebuíe să mănânce numaí íegume? Çí ceí pu[ín dacă ar
face-o dín credín[ă, díeta asta ar avea măcar un rost; dar
dumneaíuí n-are credín[ă nící cât un hughenot
36
. Cíne a maí
pomenít ca un om să [ínă ía caí maí muít decât ía aproapeíe
său, aşa ca eí? Sau să-şí încre[ească păruí ca un păgân?
Sau să înveíească statuííe în museíínă şí să-şí astupe
ferestreíe zíua în amíaza mare, ca să íucreze ía íumína
íămpíí? Destuí, nu vreau să maí aud nímíc! Dacă n-ar fí cu
desăvârşíre ímoraí, ar fí bun de dus ía baíamuc. Consuítă-í
pe domnuí Loraux, vícaruí de ía Saínt-Suípíce, întreabă-í ce
crede eí despre toate astea, şí o să-[í spună că so[uí tău nu
36
Hughenot - protestant, de reíígíe protestantă: cuvântuí este o
aítera[íe franceză a cuvântuíuí german Eidgenossen - confedera[í.
62
are purtărí creştíneştí.
- Vaí, mamă, crezí într-adevăr.
- Da, cred! Tu í-aí íubít, tu nu-[í daí seama de toate
astea. Eu însă mí-amíntesc că í-am văzut o daíă, chíar ía
începutuí căsătoríeí voastre, ía Champs-Eíysées
37
. Era
căíare. Eí bíne, ce să-[í spun, ací gaíopa nebuneşte, ací se
oprea şí mergea ía pas, încât mí-am spus dín capuí íocuíuí:
„Iată un om care nu-í în toate mín[ííe”.
- Ah! strígă domnuí Guíííaume, frecându-şí mâínííe, ce
bíne am făcut că te-am dat cu separa[íe de bunurí după
năzdrăvanuí ăsta!
Când Augustíne maí săvârşí şí ímpruden[a de a íe povestí
adevărateíe fapte de care îşí învínovă[ea so[uí, ceí doí
bătrâní rămaseră înmărmurí[í de índígnare. Cuvântuí divor,
fu în curând rostít de doamna Guíííaume. La uzuí acestuí
cuvânt, moícomuí negustor fu ca trezít dín nepăsarea íuí.
A[â[at de dragostea pe care o nutrea pentru fííca sa, ca şí
de zarva pe care un proces avea s-o dea víe[íí íuí íípsíte de
evenímente, moş Guíííaume îşí dădu drumuí ía gură. Se
decíară pentru cererea de dívor[, şí-o însuşí, maí că şí píedă
pentru ea, îí făgăduí fííceí saíe că va íua asupra íuí toate
cheítuíeíííe, că va sta de vorbă cu |udecătoríí, cu grefíeríí,
cu avoca[íí, că va pune toată íumea în pícíoare. Doamna
Sommervíeux, înspăímântată, refuză servícíííe tatăíuí său,
spuse că nu voía să se despartă de so[uí eí, chíar de-ar fí să
a|ungă de zece orí maí amărâtă decât era şí nu maí vorbí
despre necazurííe eí. După ce fusese copíeşítă de părín[íí eí
cu toate aceíe mărunte aten[íí mute şí mângâíetoare prín
care ceí doí bătrâní au încercat, zadarníc, s-o
despăgubească de necazurííe saíe sentímentaíe, Augustíne
píecă, dându-şí seama că e cu neputín[ă să-í fací pe níşte
oamení reduşí să poată |udeca în chíp drept pe un om
superíor. Ea învă[ă, astfeí, că o femeíe trebuíe să ascundă
37
Cha%ps-El2s/es - aíee de píímbare în París, aí căreí nume evocă
paradísuí dín mítoíogía greco-íatínă (câmpíííe eíízee); astăzí arteră íargă
între Pía[a Concordíeí şí Arcuí de Tríumf Etoííe.
63
fa[ă de toată íumea, chíar şí fa[ă de părín[íí eí, necazurííe
pentru care e atât de greu să po[í găsí un dram de
în[eíegere. Zbucíumuí şí suferín[eíe dín tăríííe înaíte nu sunt
pre[uíte decât de nobííeíe făpturí care íe trăíesc. În oríce
íucru, nu putem fí |udeca[í decât de ceí de-o scamă cu noí.
Bíata Augustíne se reîntoarse, aşadar, în atmosfera rece
a cămínuíuí eí, pradă gândurííor saíe chínuítoare. Studíuí nu
maí însemna nímíc pentru ea, deoarece studíuí n-o a|utase
să recapete íníma so[uíuí eí. Iní[íată în taíneíe acestor
sufíete de foc, dar íípsítă de bogă[íííe íor, ea partícípa íntens
ía necazurí íe íor, fără să guste, însă, dín desfătărííe íor. Se
scârbíse de íume, care í se părea searbădă şí neînsemnată
în compara[íe cu zbucíumuí íubíríí. Într-un cuvânt, îşí
greşíse drumuí în vía[ă. Într-o seară fu străbătută de un
gând care-í íumína bezna suferín[eí ca o rază cerească.
Asemenea ídee nu putea surâde decât uneí ínímí curate,
neîntínate, cum era a eí. Se hotărî să se ducă ía ducesa de
Carígííano, dar nu pentru ca să-í ceară înapoí íníma so[uíuí
eí, cí ca să afíe prín ce farmece í-o răpíse; ca să facă pe
această femeíe de íume, atât de mândră, să-şí píece
urechea ía suferín[eíe mameí copíííor príetenuíuí eí; ca s-o
îndupíece şí s-o determíne să fíe părtaşa ferícíríí saíe
víítoare, aşa cum deveníse ínstrumentuí nenorocíríí eí de
acum.
Aşadar, într-o zí, sfíoasa Augustíne, înarmată cu un cura|
extraordínar, se urcă în trăsură ía oreíe două după-masă,
spre a încerca să pătrundă în budoaruí faímoaseí cochete,
care nu putea fí văzuta nícíodată maí înaínte de ora
aceasta. Doamna de Sommervíeux nu cunoscuse încă
vechííe şí íuxoaseíe paíate dín cartíeruí Saínt-Germaín
38
.
Când străbătu vestíbuíurííe aceíea ímpunătoare, scărííe
íargí, saíoaneíe ímense pííne de fíorí, cu toate că era în toíuí
íerníí, împodobíte cu aceí gust deosebít aí femeííor născute
38
.aint-$er%ain - cartíer dín París, íocuít de famíííííe nobííe.
64
în bogă[íe sau înzestrate cu deprínderííe dístínse aíe
arístocra[íeí, Augustíne sím[í o dureroasă strângere de
ínímă. Invídíe arta taínícă a acesteí eíegan[e despre care nu
ştíuse nímíc până acum şí respíră un aer de măre[íe care o
făcu să în[eíeagă de ce so[uí eí se sím[ea atât de atras în
această casă. Când a|unse în apartamentuí duceseí, fu
cuprínsă de geíozíe şí de un feí de dísperare, admírând
voíuptuoasa orânduíre o mobííeíor, a perdeíeíor şí a
[esăturííor întínse peste tot. Acoío dezordínea era píínă de
farmec, íar íuxuí părea că sfídează bogă[ía. Parfumurííe ce
píuteau în atmosfera píăcută fermecau mírosuí, fără să
supere. Fíecare coí[ aí apartamentuíuí se armoníza cu
príveííştea unuí parc străbătut de aíeí şí arborí verzí ce se
întíndea díncoío de ferestreíe de crístaí. Totuí era atrăgător,
dar nímíc nu íăsa să se vadă că e orânduít cu ínten[íe.
Spírítuí stăpâneí acestuí apartament se făcea sím[ít în oríce
ungher aí saíonuíuí în care aştepta Augustíne. Ea încercă să
ghícească, după aspectuí obíecteíor răspândíte în |uru-í,
caracteruí rívaíeí saíe; dar în dezordínea ca şí în símetría de
acoío era ceva cu neputín[ă de pătruns; astfeí că Augustíne
cea neştíutoare se pomení ca în fa[a unor scrísorí închíse.
Tot ceea ce putu să príceapă fu că ducesa, ca femeíe, era o
fíín[ă superíoară. Çí un gând dureros o străbătu dedată.
„Ah, să fíe oare adevărat - se întrebă ea - că o ínímă
íubítoare şí símpíă nu-í de a|uns pentru un artíst şí că spre a
cumpăní asemenea sufíete marí este nevoíe de un sufíet de
femeíe tot atât de puterníc? Dacă aş fí fost crescută şí eu
ca sírena asta, atuncí armeíe noastre ar fí fost măcar egaíe
în cíípa íupteí.”
- Dar nu sunt acasă!
Deşí rostíte în şoaptă în saíonaşuí de aíăturí, Augustíne
auzí vorbeíe acestea scurte şí recí şí íníma începu să-í bată
cu putere.
- Doamna asta aşteaptă însă aící, răspunse camerísta.
- Eştí nebună! Haí, spune-í să poftească! făcu ducesa, a
65
căreí voce îmbíânzíndu-se, căpătase un accent bínevoítor şí
poíítícos, cu ínten[ía, desígur, de a fí auzítă.
Augustíne înaíntă cu sfíaíă. În funduí saíonaşuíuí în care
totuí părea proaspăt, o văzu pe ducesă întínsă voíuptuos pe
o canapea de catífea verde ce se găsea în mí|íocuí unuí
semícerc format de faídurííe moí aíe uneí museííne întínse
pe un fond gaíben. Díferíte ornamente de bronz aurít,
orânduíte cu muít gust, dădeau şí maí muít prestígíu aceíuí
soí de baídachín sub care ducesa trona ca o statuă antícă.
Cuíoarea închísă a catífeíeí scotea în reííef fíecare amănunt
aí puteríí eí de seduc[íe. O semíobscurítate, príeínícă pentru
frumuse[ea eí, părea maí curând un refíux decât o íumínă
propríu-zísă. Dín vaseíe scumpe de Sèvres, îşí înăí[au
capeteíe înmíresmate câteva fíorí rare. În cíípa când tabíouí
acesta se înfă[íşa înaíntea ochííor uímí[í aí Augustíneí, ea
păşea atât de încet, încât avu tímpuí să surpríndă o prívíre
a încântătoareí femeí. Prívírea aceasta părea să spună uneí
persoane pe care so[ía píctoruíuí n-o zărí ía început:
- Staí, aí să vezí o femeíe frumoasă, şí veí face ca vízíta
eí să mí se pară maí pu[ín pííctísítoare.
La aparí[ía Augustíneí, ducesa se rídícă şí-í făcu íoc
aíăturí de dânsa.
- Căruí fapt datorez píăcerea acesteí vízíte, doamnă?
spuse ea cu un surâs píín de gra[íe.
„De ce oare atâta fă[ărnícíe?” gândí Augustíne, care nu
răspunse decât príntr-o încíínare a capuíuí.
Tăcerea sa era ímpusă. Tânăra femeíe văzu în fa[a eí un
martor nedorít aí acesteí scene. Era ceí maí tânăr, ceí maí
eíegant şí ceí maí chípeş díntre to[í coíoneíí armateí.
Costumuí íuí, pe |umătate burghez, îí accentua frumuse[ea.
Fa[a-í píínă de vía[ă şí de tínere[e, şí aşa foarte expresívă,
era însufíe[ítă şí maí muít de mustăcíoara cu vârfuí răsucít,
neagră ca tăcíuneíe de un barbíşon stufos, de favorí[íí
píeptăna[í cu îngrí|íre şí de o cíaíe de păr negru, cíufuíít. Se
|uca în mână cu o cravaşă şí manífesta o ííbertate şí o
muí[umíre de síne ce se potríveau atât cu aeruí íuí
66
satísfăcut, cât şí cu înfă[íşarea-í spíícuítă. Pangíícííe de ía
píept îí erau prínse cu negíí|en[ă şí părea maí mândru de
sííueta, decât de cura|uí íuí. Augustíne se uítă ía ducesa de
Carígííano, arătând spre coíoneí cu o căutătură aíe căreí
dorín[e fură pe depíín în[eíese.
- Atuncí, ía revedere. domnuíe d´Aígíemont, o să ne
întâíním ía Boís de Bouíogne
39
.
Vorbeíe acestea fură rostíte de sírenă ca şí când eíe ar fí
fost rezuítatuí uneí în[eíegerí anteríoare sosíríí Augustíneí;
ea íe înso[í cu o prívíre amenín[ătoare, pe care ofí[eruí o
meríta probabíí dín prícína admíra[íeí ce-o arăta în
contempíarea acesteí fíorí modeste, care contrasta atât de
muít cu trufaşa ducesă. Tânăruí înfumurat se încíínă în
tăcere, se răsucí pe tocurííe cízmeíor şí íeşí cu muítă gra[íe
dín saíonaş. În aceeaşí cíípă, Augustíne, uítându-se pe furíş
ía rívaía eí, aí căreí ochí păreau că se scurg după
străíucítoruí ofí[er, surprínse în prívírea acesteía un
sentíment a căruí expresíe fugară nu scapă nícíuneí femeí.
Se gândea cu adâncă durere că vízíta are să fíe de prísos:
această ducesa vícíeană era rea, íacomă de omagíí ca să
poată avea o ínímă mííostívă.
- Doamnă - începu Augustíne cu gías întretăíat -
ínterven[ía pe care o fac în cíípa aceasta pe íângă
dumneavoastră are sa ví se pară cíudată; dar dísperarea îşí
are nebunía eí şí trebuíe sa í se íerte oríce. În[eíeg foarte
bíne de ce Théodore preferă ínteríoruí dumneavoastră, în
íocuí aítuía, şí de ce spírítuí dumneavoastră exercítă atâta
ínfíuen[ă asupra íuí. Çtíu, n-am decât să prívesc în míne
însămí, să găsesc maí muíte expííca[íí decât ar fí nevoíe.
Dar, doamnă, eu îmí ador bărbatuí. Doí aní încărca[í de
íacrímí nu í-au putut şterge chípuí dín íníma mea, cu toate
că eu nu maí trăíesc într-a íuí. În nesocotín[a mea, am
cutezat şí cred ca mă voí putea íupta cu dumneavoastră; şí
vín să vă întreb prín ce mí|íoace aş putea să vă învíng. Ah,
39
0ois de 0oulogne - păduríce ía margínea Parísuíuí, íoc de píímbare.
67
doamnă - excíamă tânăra femeíe, apucând cu înfocare
mâna rívaíeí saíe care nu făcu nícíun gest de opunere - ah,
nícíodată nu mă voí ruga íuí Dumnezeu cu atâta căídură
pentru propría mea ferícíre, cum mă voí ruga pentru a
dumneavoastră, dacă m-a[í a|uta să-í recâştíg, nu íubírea,
cí príetenía íuí de Sommervíeux. Îmí pun uítíma năde|de în
dumneavoastră. Ah, spune[í-mí cum a[í reuşít să-í face[í să
vă íubească şí să uíte prímeíe zííe aíe.
La aceste cuvínte, Augustíne, înăbuşítă de hohoteíe de
píâns pe care nu şí íe maí putu stăpâní, fu nevoítă să se
oprească. Ruşínată de síăbícíunea eí, îşí ascunse fa[a într-o
batístă pe care o umpíu de íacrímí.
- Ce copíí eştí, fetí[ă dragă! spuse ducesa, care, atrasă
de noutatea acesteí scene şí înduíoşată fără să vrea de
omagíuí pe care í-í aducea vírtutea cea maí desăvârşítă ce
se găsea poate, în tot Parísuí, íuă batísta dín mâna tínereí
femeí şí începu să-í şteargă ea însăşí ochíí, mângâínd-o prín
câteva monosííabe murmurate cu o mííă píínă de gra[íe.
După o cíípă de tăcere, cocheta, cuprínzând mâínííe
deíícate aíe sărmaneí Augustíne în mâínííe eí frumoase şí
energíce de arístocrată, îí spuse cu o voce bíândă şí
drăgăstoasă:
- În prímuí rând, te sfătuíesc să nu maí píângí aşa,
fííndcă íacrímííe urâ[esc. Trebuíe să ştíí să-[í învíngí
tríste[ea; ea te face să suferí, şí dragostea nu rămâne prea
muít apíecată peste un pat aí dureríí. Meíancoíía dă ía
început o anumítă gra[íe, care poate să píacă, dar până ía
urmă aíungeşte trăsăturííe şí veşte|eşte chíar şí chípuí ceí
maí încântător. Iar vanítatea tíranííor noştrí vrea ca scíaveíe
íor să fíe totdeauna bíne díspuse.
- Ah, doamnă, mí-e cu neputín[ă să rămân nesím[ítoare!
Cum aş putea să văd o fa[ă care aítădată străíucea de
dragoste şí ferícíre, cum aş putea s-o văd píerzându-şí
cuíoarea, devenínd rece şí nepăsătoare, fără să símt că mor
de o míe de orí? Ah, nu sunt în stare să poruncesc ínímíí
meíe.
68
- Cu atât maí rău, frumoasa mea; dar cred că î[í cunosc
dínaínte toată povestea. În prímuí rând, ía amínte că dacă
bărbatuí dumítaíe a fost necredíncíos, eu nu am nícíun
amestec în asta. Dacă am [ínut să vínă în saíonuí meu, am
făcut-o, î[í mărturísesc, dín amor propríu: era ceíebru şí nu
se ducea nícăíerí. Îmí eştí prea dragă, şí nu vreau să-[í spun
toate nebuníííe pe care íe-a făcut pentru míne. N-am să-[í
mărturísesc decât una síngură, deoarece ea ne va a|uta,
poate, să-í facem să se întoarcă ía dumneata şí să-í
pedepsím pentru îndrăzneaía cu care se poartă fa[ă de
míne. Până ía sfârşít o să mă compromítă. Cunosc íumea
prea bíne, scumpa mea, ca să accept să fíu ía bunuí píac aí
unuí om prea superíor. Afíă că e bíne să te íaşí curtată de
un asemenea om, dar să te căsătoreştí cu eí - e o greşeaíă!
Noí, femeííe, putem să admírăm oameníí de geníu, să ne
bucurăm de eí ca de un spectacoí, dar să trăím cu eí -
nícíodată! Crede-mă „asta e ca şí cum aí vrea să príveştí
maşínăríííe dín cuííseíe „Opereí”, în íoc să staí într-o ío|ă şí
să te íaşí furată de amăgírííe íor străíucítoare. În cazuí
dumítaíe însă, bíată copííă, nenorocírea s-a produs, nu-í
aşa? Eí bíne, trebuíe să încercăm să te înarmezí împotríva
tíraníeí.
- Ah, doamnă, înaínte de a íntra aící, şí apoí văzându-vă
doar, am şí început să-mí dau seama de uneíe mí|íoace ía
care nící nu mă gândísem până atuncí.
- Foarte bíne, víno să mă vezí dín când în când şí nu va
trece muít până când î[í veí însuşí tehníca acestor nímícurí,
de aítfeí destuí de ímportante. Amănunteíe exteríoare sunt
pentru proştí |umătate dín vía[a íor; dín prícína asta, muí[í
oamení de taíent sunt níşte proştí, cu toată ínteíígen[a íor.
Dar pun prínsoare că nu í-aí refuzat nícíodată nímíc íuí
Théodore, nu-í aşa?
- Cum po[í să refuzí, doamnă, ceva aceíuía pe care-í
íubeştí?
- Sărmană naívă ce eştí, maí că-mí víne să te admír
pentru nerozía dumítaíe. Trebuíe să ştíí că, cu cât íubím maí
69
muít, cu atât maí pu[ín trebuíe să-í arătăm bărbatuíuí, şí
maí cu seamă unuí so[ cât de mare este dragostea noastră.
Ceí care íubeşte maí tare, aceía e tíranízat, şí, ceea ce e şí
maí rău, aceía e părăsít, maí curând sau maí târzíu. Ceí
care vrea să stăpânească, trebuíe să.
- Cum, doamnă, va trebuí, aşadar, să ne prefacem, să
cântărím tot ceea ce facem, să fím şírete, să ne făurím o
fíre prefăcută, şí asta încontínuu? Vaí, dar ar putea să
trăíască cíneva în feíuí acesta? Dumneavoastră a[í putea
oare.
Çovăía. Ducesa zâmbea.
- Scumpa mea - reíuă dístínsa doamnă cu o voce gravă
- ferícírea con|ugaíă a fost în toate tímpurííe o specuía[íe, o
afacere care cere muítă băgare de seamă. Dacă dumneata
contínuí să te gândeştí ía dragoste, când eu î[í vorbesc
despre căsnícíe, în curând n-o să ne maí în[eíegem deíoc.
Ascuítă-mă, contínuă ea cu tonuí uneí spovedaníí. Mí-a fost
dat să cunosc câ[íva díntre oameníí superíorí dín vremea
noastră. Ceí care s-au însurat, cu câteva excep[íí doar, au
íuat so[íí fără vaíoare. Eí bíne, aceste femeí îí conduc aşa
cum ne conduce împăratuí pe noí, şí ízbutesc să fíe, dacă
nu íubíte, ceí pu[ín respectate de eí. Îmí píac atât de muít
taíneíe, îndeosebí ceíe care ne prívesc pe noí, încât am
căutat să descopăr cheía acesteí enígme. Eí bíne, îngeruí
meu, aceste femeí de treabă au avut daruí de a pătrunde
caracteruí bărba[ííor íor. Fără să se speríe, ca dumneata, de
superíorítatea íor, destuí de díbace ca să observe ce anume
caíítă[í íe íípseau. Çí, fíe că eíe înseíe aveau aceste caíítă[í,
sau se prefăceau numaí că íe au, au ştíut să găsească
totdeauna mí|íocuí de a face atâta caz de eí în fa[a
bărba[ííor íor, încât până La urmă au reuşít să-í domíne. În
sfârşít, maí afíă că sufíeteíe astea, care par atât de marí, au
toate câte un grăunte de nebuníe pe care noí trebuíe să
ştím să-í expíoatăm. Dacă ne hotărâm cu adevărat să-í
domínăm, dacă nu renun[ăm nícíodată ía acest scop, dacă
punem în reaíízarea íuí toate gesturííe, toate gândurííe,
70
toată cochetăría noastră, vom a|unge să stăpâním aceste
fírí caprícíoase în ceí maí înaít grad, care, chíar prín
uşurín[a cu care îşí schímbă ídeííe, ne dau putín[a de a-í
face să ne ascuíte.
- Oh, Ceruíe! strígă tânăra femeíe înspăímântă, aşadar
asta e vía[a. O íuptă.
- În care trebuíe să atací mereu, adăugă ducesa râzând.
Puterea noastră e maí muít o închípuíre. De aceea nu
trebuíe să te íaşí nícíodată díspre[uítă de un bărbat; díntr-o
asemenea cădere nu te maí rídící decât recurgând ía
uneítírí odíoase. Víno cu míne - o îndemnă ea - am să-[í
dau un mí|íoc de a-[í cucerí so[uí.
Se rídícă, ca s-o conducă zâmbítoare prín íabíríntuí
mícuíuí eí paíat pe tânăra şí nevínovata ucenícă în aíe
şíretíícurííor con|ugaíe. A|unseră ía o scară ascunsă ce
ducea spre apartamenteíe de prímíre. După ce răsucí cheía
secretă a uşíí, ducesa se oprí şí príví către Augustíne cu o
expresíe fermecătoare píínă de fíne[e şí gra[íe.
- Iată, duceíe de Caírígííano mă adoră. Totuşí, eí nu
îndrăzneşte să íntre pe uşa asta fără îngăduín[a mea. Çí e
un om care de obíceí comandă míí de soída[í deodată. Çtíe
să înfrunte bateríí întregí - dar în fa[a mea îí e frícă.
Augustíne oftă. A|unseră într-o gaíeríe străíucítoare, unde
so[ía píctoruíuí fu condusă de ducesă în fa[a portretuíuí
domníşoareí Guíííaume, făcut de Théodore. Când îí văzu,
August íne scoase un strígăt:
- Çtíam că nu maí e ía míne, zíse ea, dar. aící!
- Scump a mea, nu í-am cerut decât ca să văd până ía
ce grad de prostíe poate să a|ungă un om de geníu. Maí
curând sau maí târzíu, [í í-aş fí dat înapoí; nu m-aş fí
aşteptat însă ía píăcerea de a vedea ací, în fa[a copíeí,
orígínaíuí. Voí da ordín ca, până când vom sfârşí ceíe ce
avem de vorbít, să [í-í ducă ía trăsură. Iar dacă, nící
înarmată cu acest taíísman nu veí ştí să-[í stăpâneştí so[uí
tímp de o sută de aní, atuncí înseamnă că nu eştí o
adevărată femeíe, şí-[í veí meríta soarta!
71
Augustíne sărută mâna duceseí, care o strânse ía píept şí
o sărută pe obra|í cu o dragoste pe atât de víe, pe cât de
repede avea s-o uíte a doua zí. Această scenă ar fí dístrus
poate pentru totdeauna nevínovă[ía şí cură[enía
sufíetească a uneí femeí maí pu[ín vírtuoase decât
Augustíne, pentru care taíneíe dezvăíuíte de ducesă puteau
fí, deopotrívă, şí foíosítoare şí príme|díoase, dar poíítíca
vícíeană a înaíteíor sfere socíaíe nu era pe píacuí
Augustíneí, cum nu era nící |udecata strâmtă a íuí |oseph
Lebas sau moraía prostească a doamneí Guíííaume. Cíudat
efect aí sítua[íííor faíse în care ne aruncă ceíe maí mící
greşeíí săvârşíte în vía[ă! Augustíne părea aídoma unuí
păstor dín Aíípí surpríns de o avaíanşă: fíe că şovăíe, fíe că
încearcă să ascuíte strígăteíe tovarăşííor íuí, în ceíe maí
muíte cazurí eí e sortít píeíríí. În asemenea sítua[íí tragíce,
íníma se sfărâmă sau se face de bronz.
Doamna de Sommervíeux se întoarse acasă pradă unuí
zbucíum greu de descrís. Convorbírea cu ducesa de
Carígííano răscoíí în míntea eí o muí[íme de gândurí ce se
băteau cap în cap. Era ca oí[a dín fabuíă, píínă de cura|,
atâta vreme cât nu vedea íupuí. Îşí [ínea díscursurí şí îşí
făcea píanurííe ceíe maí frumoase de purtare; punea ía caíe
míí de şíretíícurí şí cochetăríí; îí vorbea chíar so[uíuí eí,
regăsínd, departe de eí, toată puterea de convíngere a
aceíeí eíocín[e adevărate pe care o au totdeauna femeííe.
Da, când îşí aducea amínte de prívírea fíxă şí íímpede a íuí
Théodore, începea să tremure. Când întrebă dacă domnuí e
acasă, parcă îí píeríse gíasuí. Afíând că eí nu va vení ía cínă,
sím[í o bucuríe ínapíícabííă. Asemenea unuí ucígaş care
face recurs ía casa[íe împotríva condamnăríí ía moarte, o
amânare. orícât de scurtă, í se părea cât o vía[ă întreagă.
Aşeză portretuí în camera eí şí îşí aşteptă so[uí, pradă
tuturor frământărííor speran[eí. Îşí dădea prea bíne seama
că această încercare avea să-í hotărască întreguí víítor
astfeí că tresărea ía oríce zgomot, chíar şí ía bătăííe
72
penduíeí care păreau că-í íungesc spaíma, măsurându-í-o.
Căută să-şí omoare tímpuí prín míí de preocupărí. Îí vení
ídeea de a îmbrăca o rochíe care să o facă să semene întru
totuí cu portretuí. Apoí, cunoscând temperamentuí bănuítor
aí so[uíuí eí, îşí íumínă apartamentuí maí muít ca de obíceí,
fíínd sígură că ía întoarcere, dín curíozítate, eí va íntra ía
dânsa. Suna míezuí nop[íí, când, ía strígătuí vízítíuíuí,
poarta caseí se deschíse. Trăsura píctoruíuí aíunecă pe
pava|uí cur[íí tăcute.
- Ce înseamnă ííumína[ía asta? întrebă Théodore cu un
ton veseí, íntrând în camera so[íeí saíe.
Augustíne foíosí cu díbăcíe un moment atât de príeíníc,
se aruncă de gâtuí so[uíuí eí şí-í arătă portretuí. Artístuí
rămase înmărmurít ca o stană de píatră. Prívírííe í se
îndreptau când spre Augustíne, când spre pânza
acuzatoare. Sfíoasa so[íe, pe |umătate moartă, trăgea cu
ochíuí ía fruntea ce se schímba mereu, ía teríbíía frunte a
so[uíuí eí. Văzu cum ea se încruntă şí se întuneca încetuí cu
încetuí, acoperítă parcă de níşte norí; apoí avu senza[ía că-í
înghea[ă sângeíe în víne când, cu o prívíre sfredeíítoare şí
cu o voce surdă, eí o întrebă:
- Unde aí găsít tabíouí?
- Mí í-a înapoíat ducesa de Carígííano.
- I í-aí cerut dumneata?.
- Nu ştíam că era ía dânsa.
Bíânde[ea, sau maí curând meíodía fermecătoare dín
vocea acest uí înger, ar fí putut înduíoşa pe níşte caníbaíí,
dar nu pe un artíst cupríns de chínurííe vanítă[íí răníte.
- Trebuía să mă aştept ía asta! strígă artístuí cu un gías
tunător. O să mă răzbun! spuse eí píímbându-se cu paşí
marí prín odaíe. Am s-o fac să moară de ruşíne: am s-o
píctez! Da, am s-o înfă[íşez sub chípuí Messaííneí íeşínd dín
paíatuí íuí Cíaudíus
40
.
40
Chipul Messalinei ie!ind din palatul lui Claudius - Messaíína, príma
so[íe a împăratuíuí roman Cíaudíus, a dus o vía[ă de desfrâu; numeíe eí
e întrebuín[at şí ca nume comun pentru a stígmatíza o femeíe
73
- Théodore! îngăímă o voce muríbundă.
- Am s-o ucíd!
- Draguí meu!
- S-a îndrăgostít de coíoneíaşuí ăía de cavaíeríe, numaí
fííndcă ştíe să căíărească bíne.
- Théodore!
- Lasă-mă! o repezí píctoruí cu un gías care părea
aproape un răget.
Ar fí nepíăcut să descríem toată această scenă, ía
sfârşítuí căreía orbírea furíeí îí împínse pe artíst să
rostească vorbe şí să facă gesturí pe care o femeíe maí
pu[ín tânără ca Augustíne íe-ar fí atríbuít nebuníeí.
A doua zí, pe ía ora opt, doamna Guíííaume o găsí pe fííca
eí paíídă, cu ochíí roşíí, cu păruí răvăşít, în mână cu o
batístă udată de íacrímí, prívínd fâşíííe unuí tabíou
împrăştíate pe parchet, şí resturííe uneí rame marí, auríte,
făcute bucă[í. Augustíne, care de durere deveníse aproape
nesím[ítoare, arătă sfărâmăturííe cu un gest píín de
dísperare.
- Poate că e o mare píerdere, excíamă bătrâna
propríetară a „Motanuíuí cu míngea”. Semăna e drept, dar
am auzít că e unuí pe buíevard care face portrete mínunate
pentru cíncízecí de francí.
- Ah, mamă!
- Bíata mea fetí[ă, aí dreptate! răspunse doamna
Guíííaume, fără a íua în seamă expresía prívíríí pe care í-o
arunca fííca eí. Asta e, copíía mea, nu exístă dragoste maí
mare ca dragostea de mamă. Mícu[a mea, ghícesc totuí;
dar víno să-mí împărtăşeştí toate necazurííe taíe, şí eu am
să te mângâí. Nu [í-am spus dín capuí íocuíuí că omuí ăsta
e nebun? Camerísta ta mí-a povestít níşte íucrurí. Ce maí
încoace, încoío, e un adevărat monstru!
Augustíne îşí duse un deget ía buzeíe paííde, ca şí cum í-
ar fí cerşít mameí saíe o cíípă de tăcere. În tímpuí aceíeí
desfrânată.
74
groazníce nop[í, nenorocírea o făcu să descopere acea
bíândă resemnare care, ía mame şí ía so[íííe îndrăgostíte,
depăşeşte, prín urmărííe eí, tăría omenească şí dezvăíuíe în
íníma femeííor exísten[a anumítor coarde, pe care
Dumnezeu nu íe-a dăruít şí bărbatuíuí.
*
O ínscríp[íe săpată pe un socíu dín címítíruí Montmartre
arăta că doamna de Sommervíeux a murít ía douăzecí şí
şapte de aní. Un príeten aí acesteí sfíoase făpturí vedea în
cuvínteíe símpíe aíe epítafuíuí eí uítíma scenă a uneí
drame. În fíecare an, în zíua soíemnă de 2 noíembríe
41
, eí
nu trecea nícíodată prín fa[a aceíeí proaspete íespezí de
marmură, fără să se întrebe dacă pentru aprígeíe
îmbră[íşărí aíe unuí geníu nu e nevoíe de femeí maí tarí
decât Augustíne.
„Fíorííe modeste şí umííe ce răsar prín funduí văííor - îşí
spunea eí - mor, desígur, dacă sunt transpíantate prea
aproape de cer, în regíunííe unde se nasc furtunííe şí unde
soareíe arde fără mííă.”
Maffliers& octo%(rie 18?F
.f5r!it'
41
Giua sole%nă de ? noie%(rie - zíua mor[ííor ía catoíící.
75

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful