Cunoaşterea personalităţii elevului

Fiecare profesor sau învăţător trebuie să se orienteze în activitatea de cunoaştere a elevilor săi după: 1. Cum poate dobândi cunoştinţele necesare şi relevante referitoare la capacităţile elevilor săi? 2. Care sunt cunoştinţele de care are nevoie? . !acă dispune de aceste cunoştinţe" ce fel de decizii poate lua în procesul de învăţământ? # $ames %&e'" 1()*+

A. Cum poate dobândi cadrul didactic cunoştinţele necesare şi relevante referitoare la capacităţile elevilor săi?
Înainte de intrarea copilului în clasa I învăţătorul are un prim contact cu acesta, fie că are loc în şcoală, atunci când preşcolarii vin în vizită împreună cu părinţii sau educatoarea, fie în grădiniţele pe care aceştia le frecventează. Desigur că prima impresie conduce la distorsiuni dar se stabileşte o bază pentru viitoarele interacţiuni. Pentru micuţii şi părinţii acestora, de multe ori prima impresie este otărâtoare. !i vor îndrăgi sau nu, vor accepta mai uşor viitoarele provocări sau îşi vor înfrânge temerile datorită modului cum s"a prezentat #învăţătoarea$ la acest #e%amen$. Pentru omul obişnuit funcţionează din plin psihologia simţului comun. &adrul didactic, ca şi profesionist, nu are voie însă să facă asemenea greşeli. !%istă o multitudine de metode de cunoaştere psi opedagogică a persoanei. &eea ce ni se cere fiecăruia dintre noi este' " cunoaşterea acestora, a modalităţilor ştiinţifice de aplicare, avanta(ele şi limitele fiecăreia) " factori ce pot distorsiona rezultatele obţinute în urma aplicării unei metode de cunoaştere) " limitarea dacă nu se poate ani ilarea influenţei lor) " verificarea fiecărei informaţii despre personalitatea elevilor prin mai multe metode de cunoaştere) " conştientizarea necesităţii practice, vitale pot spune, a cunoaşterii psi opedagogice a copilului. *etodele ce ne stau la dispoziţie sunt diverse' " observaţia ce permite un contact direct, neimplicarea cadrului didactic, înregistrarea faptică a unor comportamente, datele culese fiind calitative) " convorbirea, ancheta prin chestionar sau interviu sunt metode care presupun contactul direct, interogarea pe baza unui scenariu şi care conduc, de cele mai multe ori, la obţinerea unor date cantitative) " anamneza sau metoda biografică, oferă datele factuale, concrete' vârstă, gen, componenţa familiei, profesiunea părinţilor, condiţii oferite de mediul familial, starea de sănătate, dezvoltare fizică, rezultate la învăţătură. " prin analiza produselor elevilor realizăm de fapt o analiză de conţinut, descoperim informaţii relevante referitoare la capacităţile elevilor, datele obţinute fiind tot calitative. +neori realizăm unele experimente psihopedagogice, dar numai sub îndrumarea unui specialist, e%perimentele realizate de cadrele didactice urmărind în cea mai mare parte, aspecte ale didacticii aplicate. ,lte metode, cum ar fi cele psihometrice şi sociometrice, sunt utilizate de specialişii în domeniu.

situaţie economică. aptitudini. mediu. /pecialiştii nu au putut stabili cu certitudine care dintre aceşti factori -ereditate. pentru a propune şi derula cu micuţii fie programe de ameliorare. Dacă analizăm cu atenţie clasificarea de mai sus observăm că de fapt urmărim identificarea factorilor ce pot influenţa dezvoltarea multidimensională a copilului. starea sănătăţii. !ducatorii trebuie să cunoască faptul că nu pot fi activate trebuinţele de ordin superior ale elevilor. interese. comportamente relaţionare în colectiv) " trăsături de personalitate' particularităţi ale proceselor cognitive.vând aceste informaţii fiecare învăţător îşi articulează la ele conţinuturi. statutul profesional al părinţilor reprezintă cauza ma(oră a diferenţierii traiectoriei şcolare. are nevoi şi trebuinţe de deficienţă şi de creştere sau dezvoltare. atât în plan intelectual cât şi atitudinal" comportamental. strategii. aceste limite afectând ritmul învăţării şi implicit al dezvoltării copilului. elevii trebuie. cert este că niciunul nu trebuie negli(at. . Învăţătorul identifică foarte bine aceste aspecte şi se străduieşte să compenseze lipsurile în numele ideii măreţe. să se simtă fizic confortabil -bine . inegalităţile ce ţin de tipul de familie. capacităţi. nivelul dezvoltării inteligenţei -conform teoriei lui Piaget. informaţii ce ne interesează. Pentru a învăţa bine. Care sunt cunoştinţele de care are nevoie cadrul didactic? Dacă dispune de aceste cunoştinţe. fie de dezvoltare.ceastă stare este dependentă de maturitatea cognitivă generală a individului cât şi de instruirea anterioară. 1rice proiectare va porni de la date cunoscute în prealabil. De cele mai multe ori reuşeşte atrăgându"şi dragostea necondiţionată a celui mic şi recunoştinţa ce"o va purta în suflet toată viaţa. capacitatea sa de a face faţă cerinţelor instructiv" educative sunt strâns legate de o anumită stare de pregătire. realizate până la un moment dat are pentru orice cadru didactic valoare de diagnoză şi predicţie. are o pondere semnificativ mai mare. dacă nu sunt satisfăcute trebuinţele de deficienţă. ca orice fiinţă umană. zonă a proximei dezvoltări. stilul de muncă intelectuală. mai înţâi.cestea sunt' " date generale despre elev' biografice. Dimpotrivă. reprezintă un material maleabil sub influenţa factorilor de mediu şi educaţionali care. determină gradul şi calitatea învăţării. &onform teoriei handicapului sociocultural. nu trebuie confundate cu nivelul cognitiv pe care l"a atins la un moment dat. educaţie. parametrii dezvoltării fizice) " aspecte privind activitatea şi conduita elevului ' nivelul ac iziţiilor -informaţii. trăsături de temperament şi caracter. după "îgots#i. !l este o personalitate în devenire. Întotdeauna va e%ista #un spaţiu potenţial de progres$. decide tipul de &D4 utilizat -aprofundat. stilul educaţional şi nivelul cultural familial. avid !usubel consideră că randamentul elevului în activitatea de învăţare. /tructura intelectuală trasează limite pentru posibilele interacţiuni dintre copil şi mediu. ce acţionează impecabil sub bag eta unui diri(or. climatul afectiv. 0ivelul ac iziţiilor copilului. &opilul nu este totuşi o mică maşinărie. 2a ce ne a(ută să cunoaştem aceste date3 Pentru adaptarea conţinuturilor învăţării la particularităţile specifice vârstei şi cele individuale. /pre e%emplu.. mediu. ce fel de decizii poate lua în procesul de învăţământ? Programa de specialitate prevede trei mari grupe de date. trebuinţa de performanţă. realizarea diferenţiată a instruirii. aceea de egalitate a şanselor. introdusă într"un sistem programat. &onştientizare de către educator a zonei de dezvoltare pro%imală constituie o premisă a zonei de potenţial progres. precum trebuinţa de a cunoaşte şi înţelege. alegerea strategiilor didactice. . e%tins. Nimeni nu-şi uită niciodată învăţătorul. atitudinea faţă de învăţare. *odelul ierar ic al trebuinţelor umane realizat de $aslo% are implicaţii deosebite pentru actul educaţional. realizare. capacităţile de învăţare ale unui copil. standarde..B. .

<. dezvoltarea unor comportamente în care să se regăsească clişee. .P.??. @. !. reorientându"se în acelaşi timp de la părinţi spre colegii de aceeaşi vârstă. .. . -tructura şi dezvoltarea personalităţii.D. tipare nedorite. 8::8 .llport" .nvăţarea în şcoală. să se simtă în siguranţă.ste bine sau nu ca profesorul să deţină c-t mai multe informaţii despre elevii săi. indiferenţa sau etic etarea negativă3 7esponsabilitatea cadrului didactic este enormă. 9ucureşti..D. Iaşi.. % întroducere în psi/olo0ia peda0o0ică . În concluzie... &e poate fi mai rău. !d. !d. de identificare a /inelui.. !le ne oferă un permanent feed"bac6 atât de vital pentru diri(area şi evaluarea învăţării. D. Polirom. &omportamentele copiilor pot avea mai multe semnificaţii.P. o deficienţă.. aplicarea unor c estionare de autoevaluare putem identifica ce atribuiri fac elevii pentru succesul sau eşecul şcolar şi în funcţie de acestea aplicăm strategiile specifice ce conduc la creşterea stimei de sine şi motivarea elevilor pentru activitatea şcolară. 7obinson. menţinându"se pe tot parcursul activităţii profesionale.alimentaţi şi odi niţi. În plin proces de formare a personalităţii. apreciaţi şi să aibă o stimă de sine ridicată. ignorarea sau ironia. rela%aţi. D. &rebuinţa de afiliere este mai pronunţată în perioada micii şcolarităţi. I. *einer au cercetat aceste atribuiri a(ungând la următoarele concluzii' " atribuirile pot fi interne sau e%terne. 2si/olo0ia educaţiei. 5răsăturile de personalitate ale copilului pot fi deduse cu a(utorul comportamentelor observabile ale acestuia... '. această trebuinţă scade în intensitate. răspunsul apare în mod firesc' + epinde ce face el cu acestea. la întrebarea +. (eider şi ). Datele pe care le obţinem despre fiecare elev în parte reprezintă adevărate repere privind conduita viitoare a cadrului didactic. !. când elevii se străduiesc să obţină rezultate bune la învăţătură pentru a"şi mulţumi părinţii şi educatorii şi pentru a nu pierde aprobarea lor.. ..ramis. . În perioada pubertăţii şi adolescenţei. 9ucureşti. *uccielli. îndrăgiţi. 0icola. . Biblio rafie! 8.usubel. având cauze stabile sau instabile) " nivelul stimei de sine determină tipul de atribuiri şi influenţează ma(or motivaţia intrinsecă pentru învăţare. sarcasmul. De un real folos îi este cadrului didactic cunoaşterea atribuirilor pe care le face copilul pentru a e%plica legătura de cauzalitate a propriilor comportamente. . .ltele izvorăsc. dintr"o trebuinţă. de interiorizare valorilor culturale elevul ar putea fi sedus de unele modele # âde$ puse la dispoziţie de societate. +nele pot fi dezvoltate pentru a semnala pur şi simplu prezenţa copilului.??? A. /ălăvăstru. &rebuinţa afirmării puternice a eului este componenta dominantă a motivaţiei activităţii şcolare în adolescenţă. aşa cum am mai arătat.??@ .. stereotipuri. !d. Iaşi. !icţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi sociale . .. . Polirom. !ste un strigăt de a(utor.cesta trebuie să fie însă e%trem de atent ca informaţiile să nu determine anumite e%pectanţe nedorite. 1ratat de peda0o0ie şcolară. 9ucureşti. implicit de cadrul didactic. Prin convorbiri. 8:=8 >.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful