SPECIALITATEA - PE AG!

GIE #A$E

Universitatea de Vest „Vasile Goldis” Arad Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei
FILIALA

"AIA

-

Lector univ% ELIA A$ ELEA& Asistent univ% '!$ICA T$IFF

2009-2010
1

ASPECTE PSIHOPEDAGOGICE ALE VÂRSTELOR PREMERGĂTOARE ŞCOLARIZĂRII ŞI MICII ŞCOLARITĂŢI
JOCUL - ACTIVITATE FUNDAMENTALĂ LA VÂRSTELE

COPILĂRIEI
1. J !"# !$ %&'() * &() +, $!-'.'-$-, /0 0- 1,0,2) În structura activităţilor psihice, conform schemei elaborate de Pieron care prezintă clasificarea tradiţională a fenomenelor psihice, jocul figurează ca formă de activitate cu dominantă în ontogeneza timpurie. Dezvoltarea psihologică a copilului nu se realizează de la sine, doar ca rezultat al desfă urării forţelor înnăscute, ci copilul se dezvoltă i prin el însu i, recurg!nd, conform lui ".#lapar$de %în mod instinctiv& la două instrumente fundamentale' jocul i imitaţia. (ocul, %folosit de copil chiar de la na tere este prima lui formă de activitate) imitaţia nu apare dec!t dupa c!teva luni&. Despre joc s* au emis o serie întreagă de păreri care s*au constituit într*un număr de teorii ce încearcă să*i e+plice originea, specificitatea, finalitatea. 1.2. T, &''#, 3 !"#"' Pentru a înţelege mai bine specificul acestora vom aborda tratarea lor în baza următorului algoritm'
a. autor / autori şi momentul istoric al apariţiei b. conţinut specific c. comentarii critice

1.2.1. Teoria recreării (odihnei) a. autor / autori i momentul istoric al apariţiei' ,challer -1./10 i 1azarus -1..20) b. conţinut specific' jocul este o recreere) el odihne te organismul, de aceea este forma de activitate abordată de către copil) c. comentarii critice 3eoria are caracter echivoc i argumentaţie insuficientă. "ste greu de presupus că oboseala îndeamnă la joc i nu la repaus. 4poi, copiii se joacă chiar din clipa c!nd se scoală, c!nd încă nu au avut motive de acumulare a oboselii. #hiar i în lumea animalelor, unde puii se joacă necontenit, se na te întrebarea %#e anume le*a provocat oboseala care să*i îndemne la joc5& 1.2.2. Teoria surplusului de energie a. autor / autori i momentul istoric al apariţiei' ,chiller -16780 i ,pencer) b. conţinut specific' autorii consideră că orice copil are un surplus de energie, forţele acesteia neput!nd fi consumate prin ocupaţii serioase i acumul!ndu*se treptat. "+cesul de energie se descarcă %cum poate, scurg!ndu*se în mod firesc pe canalele create deja de obi nuinţă, în centrii nervo i&. 9i cările produse astfel i străine de orice utilitate imediată constituie jocul'

:

"+istă i alţi autori care. #lapar>de este de acord cu acesta c!nd afirmă că animalul nu se joacă pentru că este t!năr. con#tientă (ca forma fundamentală la !$rsta #colară) #i în!ă"area ca acti!itate psihică în"eleasă în sens lar% psiholo%ic. care nu poate accepta ca jocul să fie o pregătire pentru viitor întruc!t aceasta contrazice ideea sa potrivit căreia copilăria este dominată de rămă iţe ale trecutului. p.ouriau.au copii convalescenţi amuz!ndu*se în patucul lor.2. se constată că jocul variază după categoriile de animale i că. "+plicaţiile fiecareia dintre ele sunt superficiale. ci are o tinereţe pentru că simte nevoia să se joace. formaţia sa profesională bazală fiind aceea de biolog. 4ceastă teorie a fost supusă unor critici serioase.. Privit dintr*o astfel de perspectivă. fără a mai a tepta un surplus de forţe5& 1 Dacă analizăm atent constatăm că aceste prime două teorii susţin idei contrarii. c. funcţie pe care. . de întrecere. comentarii critice.3. jocul a fost analizat nu doar la om ci i la animale. deci. o teorie foarte apropiată de aceea a recreării. consideră ca atunci c!nd copilul acumulează un surplus de energie. Teoria exerciţiului pregătitor a. cum se va năpusti mai t!rziu pe un oarece sau pe o pasăre -.. . cea de a doua.. nu vedem oare i copii juc!ndu*se chiar atunci c!nd sunt foarte obosiţi i cad adormiţi pe jucăriile lor5 .7/) b. %#u alte cuvinte. 1. în afara jocurilor de imitare. jocuri erotice etc. se năpuste te pe %frunza uscată st!rnită de v!nt. Pe de altă parte. apare o confuzie majoră între joc în!ă"are dirijată.0 4jungem. dar nu se poate constitui o e+plicaţie a acestuia prin energia acumulată în e+ces. au avut intuiţia acestei funcţionalităţi a jocului) este vorba despre ?roebel care a pus jocul la baza întregului său sistem educaţional sau P. deoarece consideră că jocul ar avea ca funcţie dob!ndirea unor anumite deprinderi.u se poate e+plica în acest mod forma determinată pe care o iau jocurile la toate animalele de aceeasi speţă. ca acti!itate de însemnătate fundamentală pentru adaptarea la mediu #i dez!oltarea 1 : #laparede. %"ste ine+act ca în jocurile lor copiii repetă acţiuni obi nuite -a a cum subliniază adepţii acestei teorii0 ci.. PatricB are. înainte sau după =ross. comentarii critice "ste posibil ca surplusul de energie acumulată de copil să favorizeze jocul. . celelalte jocuri nu se aseamănă deloc. încerc!nd a descifra nu numai determinismul imediat ci i semnificaţia funcţională a jocului. mai degrabă. sau aproape deloc cu activităţile de la v!rsta adultă. cit. 4stfel. ".tanle@ Aall. de altfel. În acest mod de a pune problema. e+istă aproape tot at!tea tipuri de jocuri c!te instincte sunt * jocuri de luptă. autorul amintit o consideră specifică învăţări i nu jocului. în special de către coala lui . conţinut specific' este psihologul care a abordat pentru prima dată jocul dintr*o perspectivă biologică.Puiul de pisică. Dacă prima consideră că jocul se na te atunci c!nd copilul are nevoie de odihnă. să considerăm jocul ca pe un e+erciţiu pregătitor pentru viaţa serioasă. analiz!nd activităţile ludice în cadrul aceleia i categorii se constată o serie de asemănări între acestea i activităţile ulterioare ale speciei respective aflată la v!rsta adultă. îndeplinesc acţiuni noi pentru ei. jocuri de v!nătoare.&: #it!ndu*l pe =ross. autor / autori i momentul istoric al apariţiei' <arl =ross în 1. îndată ce s*au întremat puţin. /1 2 . de pildă. recurge la joc. CabicB îl acuză pe =ross de confuzie între joc i învăţare. -cu scopul de a se recreea0. deci se află la ma+imum potenţialului său activ. op.c. PatricB atrage atenţia asupra faptului că. dimpotrivă.. rolul lui în conservarea vieţii.

în consecinţă. . mai t!rziu.2: H . psihologic. ci o anumită dezvoltare a structurilor mentale contribuie la construirea acestora& H. dar funcţiile ludice nu se referă la dezvoltarea i perfecţionarea instinctelor.psihocomportamentală. În consecinţă. dirijată i con tientă) nu înseamnă că prin joc i. pe măsură ce este vorba de %pui& ai unor vieţuitoare aflate la un nivel tot mai înalt pe scara filogenetică.2. 1.u pre*e+erciţiul e+plică simbolistica jocurilor. 9ai sunt i alţi critici ai teoriei lui =ross. începutul secolului al DD*lea) b. reproduce ceea ce îl impresionează pe copil. "lBonin2 susţine că =ross intuie te -chiar dacă nu înţelege i. oric!t de legitimă ar fi interpretarea fiziologică a jocului. conţinut specific' autorul consideră i el jocul ca fiind un e+erciţiu.e apropie de teoria anterioară întruc!t ambele prezintă ideea biologică sugerată de evoluţioni ti. autor / autori i momentul istoric al apariţiei' A. în fond. venind cu argumente de fond sau de formă. o latură informaţională i una operaţională -formativă0. deci nu e+plică0 însemnătatea deosebită a jocului pentru dezvoltare i din acest punct de vedere el î i aduce o contribuţie notabilă.chiopu. comentarii critice' Eundt critica această viziune biologizantă susţin!nd că finalismul nu poate ţine loc de cauză. Iucure ti. Paul Popescu . %ci o infinitate de stări afective. 3eoria lui <. După opinia lui #lapar>de. a realiza o contrapunere a jocului i a învăţării -în sens larg0 de maniera celei menţionate. nu este un argument pentru a combate teoria lui =ross. . nu are un scop. coordonator. %fapt ce va constitui treptat un vast bagaj de posibilităţi i disponibilităţi de a reacţiona& -Frsula Gchiopu0.=ross furnizează un set de e+plicaţii interesante despre diversitatea tipurilor de jocuri la diferite speţe de animale i despre locul i rolul acestora în traiectoria dezvoltării de la stadiul de pui la acela de adult i subliniază faptul că. F. (ocul. "+emplul dat de #lapar>de este legat de universalul joc cu păpu ile în care el considera că nu se e+ercită la copii instinctul matern. înţeleg!nd*o ca proces de asimilare activă de informaţie -retenţie mnezică0 însoţită de achiziţionare de noi operaţii i deprinderi. 176J. idee prezentă în formularea cunoscută %funcţia creează organul&. abordată de =ross. prin muncă.*a conturat în acest 2 H .eveanu îi dezvaluie o faţetă mai comple+ă. ea nu este în stare să e+plice în profunzime i în totalitate diversele modalităţi ale acestuia. Dar. achiziţia de cuno tinţe i dezvoltarea de operaţii i deprinderi se realizează cu scop e+plicit în activitatea de învăţare de tip colar. nu se constituie ca scop în sine al activităţii. iar munca are finalităti adaptative de ordin socio*economic cu nuanţe comple+e.. comple+itatea jocului cre te. De aceea. "DP. jocul realizează un pre*e+erciţiu mai mult mental. departe de a fi pre*e+erciţiu al unor instincte sau conduite utile. mai degrabă %post*e+erciţii& cu rol în întreţinerea instinctelor deja e+istente.#arr. nu se achiziţionează informaţii i nu se formează operaţii i deprinderi. Teoria jocului ca stimulent al creşterii a. ideea unui raport de întreţinere a funcţiei*organ. chiar dacă aceasta are lacunele sale.&. 'robleme psiholo%ice ale jocurilor #i distrac"iilor. Potrivit acestui sens. #lapar>de atrage atenţia asupra faptului că jocul copiilor. integrarea ei ca act de trăire. p. c. jocurile nefiind %pre*e+erciţii& ci. iar ". de disponibilităţi nuanţate subtil i de trăiri necesare în procesul adaptării. chiar dacă ele nu sunt urmărite în mod e+plicit. ceea ce determină asimilarea realităţii. . 4re.

dincolo de contribuţiile lui =ross i #arr. limite ce rezidă. teoriile anterioare arăt!nd că jocul nu este pre* e+ersare a unor tendinţe ce abia se dezvoltă. conţinut specific' în forma ei clasică. <onrad 1ange. autor / autori i momentul istoric al apariţiei' este o altă variantă a teoriilor care văd în joc un e+erciţiu) în consecinţă. c. jocul este pentru psihologul elveţian (ean Piaget o activitate de asimilare. în consecinţă. jocul servind la subtila adaptare a copilului la mediu. încorpor!nd o vastă simbolistică de*a lungul ontogenezei timpurii. #arr face referire în mod e+plicit la unele tendinţe înnăscute care se supun efectelor chatarctice ale jocului. jocul este o activitate de asimilare ce se complică treptat. Teoria lui J. prezentandu*se sub forma de asimilare funcţională sau reproductivă. în special. de a degaja dezvoltarea acesteia de opresiunea unor astfel de tendinţe. Lpoteza jocului ce întreţine tendinţe i instincte este cunoscută în psihologie sub denumirea de teorie a e+erciţiilor complementare sau a compensaţie. 3eoria compensaţiei are o multitudine de variante. #hiar #arr completează această idee susţin!nd că prin joc copilul î i estompează o serie de instincte neoportune sau periculoase în raport cu stilul de viaţă mai evoluat al omului modern) e+emplul dat este cel legat de tendinţele războinice care nu se anulează prin joc ci jocul are rol de canalizare a personalităţi. convertită fiind pe planul comple+ al psihologiei abisale. ea prive te jocul ca o activitate ce facilitează i suplimentează întregul proces al cre terii. inclusiv consolidarea somatică prin e+erciţiul muscular. (ung. 1. nici o post* e+ersare a unor tendinţe e+istente deja.(. de pildă. <. %Prin repetări de conduite în joc sau în afara acestuia. ea continuă ideile avansate de =ross i #art. 4stfel. implicit.2. 4dler. în special în imposibilitatea de a e+plica plenar i integral multitudinea de jocuri. ci are rol de a crea alte funcţii la care viaţa serioasă va face apel mai t!rziu. însă. latent. comple+itatea jocului la copil. responsabilă de dezvoltarea prin funcţionalitate -idee ce se apropie de teoriile anterioare0) a doua funcţie este una de factură mentală i constă în %digestia mentală&. alături de acestea limitele lor. 4cţiunea chatarctică este mai puţin evidentă la copilul mai mic i se nuanţează la copiii mai mari. activitate ce are o funcţie dublă' prima este aceea de repetiţie activă i consolidare.2. tot la început de secol.*. în special. comentarii critice) această teorie subliniază. 1ange subliniază. Teoria exerciţiului complementar a. păstr!nd. 1. aspect e+plicat îndeosebi prin modul în care vede autorul rolul jocului în evoluţia copilului.Piaget a. o latură deosebită a jocurilor e+erciţiu el susţin!nd că jocul este o activitate de proiectare i concomitent de compensare mai ales a acelor funcţii care sunt comandate de cerinţele directe ale vieţii i de trebuinţele implicate în viaţa curentă dar i de acelea pe care viaţa le solicită în măsură inegală. se constituie treptat scheme de ac"iune #i scheme mentale corespunzătoare 8 . antrenat i atenuat prim jocurile de competiţie i instinctul se+ual atenuat prin dans. prezenta varianta sa legată de jocul ca e+erciţiu complementar) b. cum ar fi.mod o ipoteză funcţionalistă psihologică preluată ulterior de IaldKin care i*a adăugat tente intelectualiste mai pregnante. instinctul de p!ndă. "a cunoa te tratări specifice la ?reud. în fond. conţinut specific) în esenţă. teoria compensaţiei este un adaos la teoriile anterioare. în esenţă.

spadă. Piaget) el este pentru inteligenţă ceea ce este jocul de miscare pentru planul senzorio*motor. în vreme ce reprezentările -imaginile0 formate în afara jocului -simbolic subliniem noi0 sunt reflectarea pe plan mental a unor obiecte sau fenomene particulare ce reprezintă o clasă mai mare de obiecte. 8 / Gchiopu. 4cesta din urmă are o geneză comple+ă la începutul celui de al doilea an de viaţă. băţul poate fi cal. controlului #i reprezentării acestora&8 ca e+presie a asimilării i acomodării -ultima baz!ndu*se pe prima în sensul că o schemă asimilată acomodează structurile integrative ale schemelor anterioare0. mai degrabă. 4supra concepţiei piagetiene se va mai reveni în capitolul legat de evoluţia jocului la copil. consideraţii critice) de i este una dintre cele mai importante contribuţii în domeniu i teoria piagetiană a suportat o serie de critici. la r!ndul lor substitute ale tuturor obiectelor incluse în clasa respectivă.. pe care le denume te forme rudimentare. asimilarea ei permite reproducerea ei sub efectul comenzii mentale) astfel. #oment!nd toate acestea (. De remarcat în acest punct este. (ocul simbolic decurge din g!ndirea infantilă a copilului i serve te asimilării realului în sisteme simbolice i are un rol esenţial la dezvoltarea echilibrului dintre asimilare i acomodare. schemele senzorio*motorii pot fi reproduse în condiţii foarte diferite. lopată etc. de pildă. însă. obiectul simbol este. În consecinţă. +ocul simbolic constituie polul e+trem al asimilării realului după (. în funcţie de necesităţile de joc ale copilului) calul. Piaget acreditează ideea că jocul propriu*zis se na te odată cu ficţiunea. ficţiunea de joc va fi eliminată din regulile acestuia. pe care o întreţine ca atare. lopata oarecare sunt. obiectele sunt folosite în jocul simbolic spre a evoca i substitui alte obiecte i acţiunile determinate de acestea) acest joc are caracter situativ. de e+erciţiu. (. op. Prima categorie de imagini se integrează în situaţii problematice concrete ce ţin de adaptare. în jocul simbolic. Dar autorul recunoaste i e+istenţa unor jocuri anterioare jocului propriu*zis. un substituent al unui obiect real. 4stfel. 4utorul a reu it să trateze mai în profunzime aspectele legate de dialectica specifică a jocului. (. 28 / . b. membrii participanţi trebuind să se supună unor reguli care. în mod necesar nu mai pot ţine doar de ficţiunea fiecăruia dintre parteneri. teoria lui (. coordonator. În jocul simbolic copilul folose te imagini care sunt. cit. imitaţi interiorizate.. respect!ndu*se cerinţa fundamentală a cunoa terii umane. spada. imaginile utilizate în joc nu se subordoneaza în mod obligatoriu acestei cerinţe. p. %Deta !nd fenomenul de simbolistică drept element ce decupează mai clar această conduită din categoria conduitelor comple+e. a doua categorie se subordonează eventual cerinţei de a fi satisfăcută trebuinţa de joc. F. pe măsură ce jocul capătă un caracter tot mai socializat. În timp. cu diferenţele sale specifice&/. contribuţia majoră a acestui psiholog în domeniul abordării teoretice a jocului infantil. În ansamblul său însă. Piaget distinge caracteristicile imaginilor -reprezentărilor0 ce se construiesc în condiţii de viaţă curentă de acelea care se formeaza în joc. De asemenea. Piaget creează un cadru psihologic plauzibil i multilateral jocului.ac"iunilor. În vreme ce imaginile din prima categorie se cer a fi c!t mai e+acte. Piaget consideră că e+istă o perioadă -coincidentă cu prima i o parte din a doua copilărie0 c!nd jocurile au un caracter egocentrist. în fapt. Ceferirile la egocentrism ca element dominant în jocurile copiilor mici sunt discutabile. Mdată elaborată o schemă. care se deosebesc fundamental de jocul de ficţiune.

• 3 !"&' $*. după un singur criteriu sau după mai multe. . "l recunoaste acest rol deplin jocului.0-$&. '($1'0$7'.0-$#).#. odată în plus. ?undamental concepţia sa nu se îndepărtează de aceea piagetiană.#. 4ceastă situare a cerintelor pe ceea ce autorul nume te %zona pro+imei dezvoltări sau a dezvoltării apropiate& face ca jocul să împingă înainte dezvoltarea. =esell care vede în joc o cale de socializare i culturalizare a copilului. de către copiii mai mici de la cei mai mari.1 &'' +.&$#.!-"$#. Nom prezenta c!teva dintre acestea av!nd ca bază lucrarea citată. 1. Quérat $('0-. 6 . -. se recunoa te jocului. Daca prin observaţiile sale (. %)5-&80+ $!. Psihologi ru i.&'(. rolul condiţiilor e+terne asupra jocului copiilor i. -&. !$-. C#$5'*'!$&.3. prin calităţile i manifestările acestuia. • 3 !"&' +.1 &''9 • 3 !"&' +. implicit.6-.. N!gotsBi este cel ce subliniază într*o manieră specifică rolul formativ al jocului.4.3.. "lBonin.$6' #'%5) *"0+$(. de pildă.$&. prin imitaţie. 4stfel.1.$ 3 !"&'# & Mdată cu elaborarea teoriilor despre joc autorii ce i*au canalizat atenţia spre acest domeniu au realizat i foarte interesante clasificări ale jocului. 3 !' • 3 !"&' !" !$&$!-. recunosc meritele teoriilor anterioare. • 3 !"&' ( . Gchiopu.) • 3 !"&' +. . ca D.+'-$& -de luptă.2.6-. *"0!7'' 1. "+istă clasificări după scheme mai simple sau mai comple+e. Gross !#$5'*'!) 3 !"&'#.' !$-. în fapt. 1. E# 1)5. 4.&'' • 3 !"&' '0-. privind activităţile specific umane) în această categorie autorul le include i pe cele cu pra tia. am spune ca o contribuţie proprie..!-'. #um nu se poate decela un criteriu clar al acestei clasificări este destul de greu de stabilit dacă un anume joc este de imitaţie sau de imaginaţie) chiar jocurile denumite ca ereditare sunt preluate.& . 1. de urmărire.:%. 4ceastă idee nu intră în contradicţie cu necesitatea respectării particularităţilor de v!rstă ale copilului dar atrage atenţia asupra riscurilor substimulării pentru dezvoltare. '('-$7'. în condiţiile în care cerinţele manifestate faţă de copii -prin regulile sau sarcinile de rol ale jocului. . Piaget evoluează spre o filozofie a psihologiei.. dar modul de observare i de analiză a jocului la cei doi cercetatori este foarte diferit. relev!nd rolul jocului în dezvoltarea psihică.0..02 &'$#. de v!nătoare0) • 3 !"&' +.1a teoriile prezentate p!nă în acest moment se mai adaugă o serie de alte contribuţii ce se cer a fi menţionate. "&(). coordonată de F. chiar daca dintr*o altă perspectivă funcţia sa profund formativă. aduc o serie de critici fiecăreia dintre ele i subliniază. • 3 !"&' 5. cu arcul alături de cele de*a familia. =esell observă jocul av!nd ca obiectiv fundamental conduita de joc cu particularită"ile sale. I. 1. asupra dezvoltării copilului.&. av!nd la bază o viziune sincronică sau una diacronică -longitudinală0. "ste vorba de contribuţia adusă de 4. prin subiectul acestuia0 depă esc cu puţin nivelul psihic al copilului. de* a vizita etc.

*'!7'"0.!'$# direcţia formati"ă a jocurilor9 • jocuri de funcţii generale * cu următoarele subcategorii' o jocurile senzoriale) în acest cadru a grupat toate jocurile care antrenează capacităţile senzoriale) e+emple' jocurile cu tr!mbiţe. jocuri ghicitoare.#"&''  '0-. de*a plimbarea. + ") *.(. 4utorul trece autostăp!nirea jocurilor de inhibiţie în categoria aceasta. posibile la toate v!rstele dar cu nuanţe diferite o sociale< apar la un moment dat i cunosc o anume evoluţie. (. !'0!' 5". Piaget subliniază critic faptul că) de pildă în jocurile simbolice este greu de stabilit graniţe între manifestările în formă individuală i cele cu mai mulţi parteneri. 1.$&.. aruncatul cu pra tia etc.$ 5-&"!-"&)< 180+'0+ !) '0-. cu elasticul.& /. gimnastică. de i în acest caz apar elemente volitive. agilitatea.$&. -senzorio*motorii0 • 3 !"&'#.. 6' '#"2'. -tot de imitaţie dar a comportamentelor specifice cadrului social familial0 o 3 !"&' +. -prin care se imită comportamente sociale) e+' jocul de*a edinţa. 1. !"%&'0+ "&(). zb!rn!itori. lapar!de %#. "&().  $*. asociaţii verbale.6-. ( . %5'='!. o 3 !"&'#. enigme etc.0 o 3 !"&'#. '('-$7'. #$ !#$5'*'!$&.$2)< /0 5%.#. formarea de tabere etc.!$-.#. '07) 1. Pe de altă parte este greu de plasat în acest conte+t un joc cu reguli care înglobează i aspecte intelectuale i afective i volitive. jocurile tip farsă etc. m!zgăleală cu creioane colorate sau cu alte instrumente de colorat.#. .3. cutii de muzică. o 3 !"&'#.$!) +. caleidoscoape.$ #"' G& 55 6' .3. 9ai mult. #lasificarea aceasta este i ea discutabilă.$&. "+emple de astfel de jocuri sunt' jocul cu mingea.!-"$#. domino. . &. #"%-) o 3 !"&' +. pictură.80). *$('#'$#. 5"0-< #$ &80+"# # & +. o 3 !"&' 5%. de pildă. $arlotte %&$ler 1)5. antrenează strategii ale g!ndirii cu grade diferite de comple+itate) e+' loto.0. *"0!7' 0$#.#$.3. antreneaza o gamă variată de emoţii cu conotaţii negative sau pozitive -suportarea apei foarte reci. cu degetele cu vopsea etc.. cu coarda. coordonarea mi cărilor.• 3 !"&' +.&''< antrenează îndem!narea. jocuri ce antrenează emoţii estetice în desen.1 &''' • 3 !"&'#. . +. ah. in primul r!nd pentru că pe măsură ce cre te copilul încorporează într*un singur joc un număr de categorii care se consideră a fi distincte.!-'.3.1 &''' o 3 !"&' +. !$-.&.!'$#. . el consideră că în fapt orice joc se dezvoltă cel puţin în faţa unui socius imaginar. fluiere.5.$&. $ 5$ /0 "&(). /09 o indi"iduale. . care solicită o activitate intelectuală comple+ă.$2) %. • jocuri pri"ind funcţiunile speciale !$&. #tern< %5'= # 1 5-&"!-"&$#'5-< !#$5'*'!) 3 !"&'#.

'emarbre $0$#'2.3.&!'7'' 5"0. -'(% • 3 !"&'#.&'.# & 6' +'&. +. 3 !"&' pe care le clasifică în funcţie de v!rsta copilului i de gradul de activism' • 3 !"&' * $&-. &$% &-$-.&'' • 3 !"&'#.&!'7'' Predomină la v!rstele mici dar nu se manifestă e+clusiv acum ci apar în forme specifice chiar i la adulţi. 1. '('-$-.) '0-. #-$&.02 &'$#.2. -de consum* contemplare.:.-. 1&$($-'!) • 3 !"&'#. +.2. 5'(%#. 'ecrol( &.&'' 6' $"+'-'. 3 !"&' .&!'7'' • .&!'7''  % 5--. +. &$% &-. $ 5$ 200 +.$3"#"' #lasificarea este lipsită de criterii. !"# &' o 3 !"&'#.&!. poate avea caracteristici corespunzătoare nu doar uneia dintre categorii.-'!) • 3 !"&'#. • 3 !"&' +. 6' !"# &' o 3 !"&'#.. /0 -&. #$ 0 7'"0.-( . +.0 • 7 . în sensul că un joc la o v!rsta mai inaintată a copilăriei o 3 !"&' *"0!7' 0$#.3 !"&'#.#. 3 !"&'#. +... #'!./0 $#-. '0'7'. $ #'(.' !$-.1. !.'2"$#. +. Piaget /(%$&-.&.9  $..5-. /0 #.$2) !#$5'*'!$&.$2) #$ +. + ") !$-.3.:.!-"&) • 3 !"&'#.3.!7''# & o 3 !"&' ( . iar jocul de construcţie este considerat de alţi autori ca o categorie ce face trecerea de la conduita ludică la aceea ocupaţională.$#'2. +. /07. 1.%7''# & 5.&. 5.$2) /0-&. • 3 !"&' $!-'. 5#$. ! #.9  %&.!-'.#.+'.' • 3 !"&' !$&. Gi în acest caz nu se găse te un criteriu unic.1 &''9 • $> 3 !"&' .$ +.*.&!'7''9 +. ?iecare dintre categorii cuprinde subcategorii proprii' $> 3 !"&' .:.&. J. +. A!. * &(. categoria a treia este asimilabilă la alte categorii. +.0.> 3 !"&' 5'(.$ ( .. ! 05-&"!7'' • 3 !"&'#.$ %. 1. !"%&'0+ 9 o 3 !"&'#. &. P'$1.:. .? .&!'7''  . • !> 3 !"&' !" &.1> jocuri sen)orio* motorii sau de m+nuire @($0'%"#$&.:. $&'-(. 1.05'-$-.1"#' • În etapele iniţiale gruparea este evidentă) ulterior se pot înregistra i combinaţi. cum sunt cele cu elemente din pove ti0 • 3 !"&'#.1 &'' % #$&. +'5-'01.!. 6' #$ $%-'-"+'0.#"!&$&.'2$-. $ * &(.:. !)-&.%-'. +. '0!#"+. $!-'. participare pasivă.

> 3 !"&' 5'(. utilizează scheme simple de tipul 41. se t!ră te.!-. 4cest gen de jocuri se dezvoltă ulterior în cel puţin trei direcţii' 1. :. ! (. prin dorinţa de manifestare activă i de stăp!nire a activităţii. în special de către freudi ti.3 !"&' . la r!ndul lor pot fi subcategorisite'  b. lăs!ndu*se locul treptat jocului cu reguli. • !> 3 !"&' !" &.:0 jocuri de e3ersare a %$ndirii -de tip calamburi. ! (.1"#' ◊ 6 1J . are loc un evident declin al simbolisticii ludice.chemele simbolice caracterizează jocurile simbolice -cu subiect0 i fac posibilă delimitarea a trei stadii de evoluţie a acestora' 1.'0$7' fără scop caracterizate prin faptul că recurg la dezmembrarea i reconstituirea de obiecte. 6' $!7'"0' !" 5! %"&' 3oate se caracterizează prin plăcerea acţiunii.'0$7'' +. desprinz!ndu*se de conduita ludică. reprezentări ale imaginatiei i se transformă în jocuri simbolice) :.  a. se împinge. . ◊ 4utorul afirmă că întrebările e+asperante de tipul &#e este asta5& &De ce5& ce apar în conduita verbală a copilului antepre colar i pre colar fac parte din astfel de manifestări ludice destinate e+ersării în plan intelectual. #'!.'. ◊ 3 !"&' +. adesea fortuită' sunt mai mult e+erciţii funcţionale. dacă ele sunt însoţite de tending de amuzament.:0 jocuri cu o simbolistică incon#tientă -cu o anume valoare chatartică i compensatorie uneori' de e+emplu.10 jocuri cu o simbolistică con#tientă) ele sunt legate de aspecte multiple ale vieţii ce se asimilează6  b. :. se divide. copilul neglijat de mama care are un bebelu se joacă cu două păpu i inegale' cea mai mică este trimisă în călătorie iar cea mare răm!ne cu mama0 Piaget recunoa te ca este greu să se deceleze net între simbolistica primară i cea secundară dar face referiri de detaliu care îl departajează de modalităţile specifice în care este interpretată i analizată simbolistica de către alţi psihologi. e+perienţe proprii inteligenţei senzorio*motorii ◊ 3 !"&' +. utilizează scheme combinatorii mai numeroase i mai variate 2. fie că se socializează angaj!ndu*se în direcţia jocurilor cu reguli) 2. care facilitează însu irea unei conduite ludice. .&!'7'" 5'(%#. discuţii spirituale realizate în forma ludică0 se clasifică după o schemă asemănătoare. fie că duc la formarea de mi cări utile în adaptarea la viaţa cotidiană.) adesea ele au la bază reacţii circulare terţiare. ◊ ?abulaţiile sunt i ele astfel de jocuri • . În această categorie autorul integrează jocurile de distrugere care adesea sunt animate de curiozitatea ce stă la baza inteligenţei. se manevrează butoane etc. fie că se încorporează în acţiune. : i I1.:. în care se trage. anagramări..

* coordonator * op. 9ultiplele clasificări implică. ea garant!nd %dozarea subtilă a caracteristicilor cognitive ale jocului. cu bile0 simple sau mai comple+e. "ste funcţia pusă în evidenţă în special. direct sau indirect. ad!ncirea acestora pe parcursul consumării sale& . e+istă clasificări după criteriul'  rolului formativ al jocului  caracterul de comple+itate  numărul partenerilor  natura activităţilor antrenate' o jocuri de crea"ie. apoi. imaginaţiei. "le apar odată cu pre colaritatea i se dezvoltă plenar în colaritatea mică. F"0!7''#.8: 11 . cit. F.. literatura de specialitate decel!nd'  funcţii esenţiale  funcţii secundare  funcţii marginale ale jocului. g!ndirii. sau ca o creaţie cu roluri) în acest din urma caz apar jocuri cu subiecte diversificate' cu subiecte din viaţa cotidiană. "+istă o serie de alte clasificări. 4cţiunea diferenţiată a acestei funcţii determină aderări individuale.. de contribu"ie acti!ă la cre#terea #i dez!oltarea comple3ă. ?uncţia %&'0!'%$#) a jocului se e+primă în asimilarea practică #i mentală a caracteristicilor lumii #i !ie"ii.e manifestă ca funcţie principală în copilărie i în perioada adolescenţei devenind treptat o funcţie marginală. p. inclusiv viz!nd construcţiile. • altă funcţie importantă este aceea de e3ersare comple3ă stimulati!ă a mi#cărilor. Gchiopu. curiozitatea i atenţia trezită de ele fac ca cel mic să părasească alte jocuri. . . respectiv cu reguli transmise de la o generaţie la alta. respectiv cu subiecte din basme i povestiri.0 simple sau mai comple+e. după sfera antrenată pot fi' senzoriale -cu mingea. i ideea de funcţii ale jocului. în ambele simbolistica ludică put!nd să fie plenar antrenată) o jocul cu re%uli' în care se află pe primul plan mi carea însoţită sau nu de te+t i muzică sau sub forma de competiţie sportivă O desfă urate doar pe plan mental cu e+ersare a memoriei. De pildă. "ste o funcţie de cunoa tere. specifice ca nuanţă i intensitate la anumite jocuri) sunt preferate anumite jocuri la un moment dat. De asemenea. respectiv intelectuale -jocuri cu cărţi. de #arr i =ross. +ocurile didactice pot fi asimilate uneia sau alteia dintre categorii.e constată că această clasificare a lui (. jocuri cu jetoane etc. ca o creaţie cu materiale i obiecte. 3 !"#"' ?aptul că jocul are un rol deosebit de important în viaţă i evoluţia copilului este demonstrată prin atenţia deosebită ce i s*a acordat de către psihologi i nu numai.. le păstr!du* i drept caracteristică faptul că' • au clare funcţii formative • derivă dintr*o intenţionalitate educativă 1.A. #uprind următoarele subgrupe' cu reguli spontane.Gi aceste tipuri de joc cunosc o interesantă evoluţie ontogenetică. Piaget are la bază criterii psihologice. . la r!ndu*le sunt părăsite sau se convertesc în variante noi mai comple+e.

B. Printre funcţiile secundare ale jocului se numără' • funcţia de echilibrare i tonificare • funcţia de compensare • funcţia terapeutică utilizată în ludoterapie care este socotită #i ca func"ie mar%inală fiind utilizată cu succes în cazurile maladi!e. ca e+presie a trebuinţei elementare de cunoa tere.0. deosebit de importantă) a fost pusă în evidentă de timpuriu de pedagogi ca ?rPbel i dezvoltată de pedagogia modernă. #opilul realizează actele cu intenţionalitate i conduitele sale simple în plan motor sunt însoţite de un acompaniament afectiv cu valenţe energizante.'.) născută din necesitatea de orientare*investigare a copilului.2) 1.$ $!-'. împingere.# &. Prima formă elementară de conduită ludică este ! 0-.(. "le se clasifică după mai multe criterii -F. (ocurile sunt înt!ia coală a energiei. de asemenea. cale importantă de dezvoltare psihică în etapa de debut a e+istenţei sale. provoacă bucurie. alături de acele 1: • . $ . gesturilor. partener chiar dacă jocul cu el este ceva mai dificil i este posibil.!-. (ocul cu m!inile se complică treptat. sugerat de jucării sau de momente concrete ale vieţii zilnice0. lovire. apare tot în această perioadă' g!nguritul urmat de emisii silabice. devenite pe la ase luni o jucărie mereu la îndem!nă sunt contemplate activ. !$#'2$&. "a se constituie pe seama proprietăţilor proiective ale jocului. propriile m!nuţe. (ocul de .Gchiopu0' a0 după structura psihologică a componentelor ce se organizează i se integrează în activitatea i comportamentul de tip ludic' • jocuri simple • jocuri mai comple+e. (ocul penetrează din ce în ce mai mult în viaţa copilului i devine.1. capătă note de intenţionalitate definită.1.funcţia formati! educati!ă este. 1. (ucăria în balans. Îi urmează jocul de ($0'%"#$&. #ombinaţiile dintre jocurile de manipulare i cele de vocalizare sunt de natură a stimula relaţiile cu adulţii av!nd importante valenţe i în planul socializării.(%#$&. în forme rudimentare de la / luni. E. conduitei. #"7'$ 3 !"#"' /0 0. dar începe să prefere prezenţa unui %spectator&. tragere. c!nd se conturează o nouă etapă a relaţiei copil* adult. +ocul în primul an de !ia"ă 4cum se constituie primele forme de joc. de e+ercitare generală motorie i senzorio*peiceptivă • jocuri verbal* intelectual • jocuri cu antrenări comple+e psihologice -în special organizate de adult prin intermediul jucăriilor0 b0 după funcţiile formative îndeplinite' • cu rol de organizare i fi+are a unor structuri simple i comple+e de mi cări i intenţionalităţi -jocuri de m!nuire0 • jocuri care organizează i fi+ează structuri verbale simple i comple+e • jocuri prin care se fle+ionează planul general intelectual -jocuri cu subiect foarte simplu. imaginaţiei etc. "ste perioada c!nd copilul se joacă fără probleme singur. apucare. treptat.

luni0) * se constituie ca teren de desfă urate a g!ndirii. -F. (ucăria î i c! tigă din ce în ce mai mare importanţă în lumea copilului.'-$-. de răspunsul prin imitaţie activă la conduita altora i urmate de jocul simbolic în care imitaţia devine mai comple+ă.< * &() +. o serie de aspecte noi. ?antezia copilului c! tigă în supleţe. 5. coordonată mental * prezent situativ * dar i anticipativ. %cererea specifică& de curăţenie etc. locul de creare i rezolvare a situaţiilor problemă ivite) * jocul simbolic angajează primele elemente ale activităţii imaginative prin construcţia planului fictiv elementar. . #opilul învaţă în permanenţă.momente care nu sunt neapărat impregnate de aspecte ludice -hrănirea.0. în special.!-'. 4cum se schiţează primele motive ludice interne. 9ai toate activităţile non*ludice se prelungesc acum în joc -baia zilnică. ora de masă devin momente de joc0.5-'-) !" *"0!7'' * &($-'.2.'0. 12 .!-) &. 1a căutare se adaugă plăcerea de a aduna obiectele*jucărie grămadă i apoi de a le arunca una c!te una. apoi primele reprezentări fac posibile alte raporturi cu lumea e+terioară. prin crearea de %dezordine& după canoanele adultului fiind %pasiunea& lui la această v!rsta -în special în prima perioadă0. m!inile care continuă să fie obiecte de joacă dar i instrumente utile în jocul cu alte jucării.'. #uriozitatea copilului manifestă din ce în ce mai mult. 1.Gchiopu0 Mbiectul permanent. În general. jocurile precedate de imitaţia refle+ă. $!-'. 1a această v!rstă se ajunge pentru prima dată la imitaţie în jocurile în %oglindă& -de tip %cu*cuQR0. '0. instabil. de a le deplasa. conduita de m!nuire a jucăriilor devine mediată de un plan mental relativ evoluat.. J !"# 5'(.$ . %&'0 !$&. însă. chiar prin răsturnare de sertare. acţiune considerată de către unii psihologi ca formă primară acti!ă a procesului de numărare. #opilul dore te să se joace introduc!nd treptat elemente de imitaţie în jocul lui i chiar aspecte simbolice simple %se preface că&. căutarea de obiecte.'-$-.e c! tigă în precizie i rapiditate copilul sesizează mai u or caracteristicile deosebite ale obiectelor i are tendinţa de a transforma tot ceea ce este mai deosebit în c!mpul său de percepţie i acţiune în obiecte de joc. &.. 3reptat 3 !"# +. #'! acum este de scurtă durată. conduita ludică devine treptat releu de transmitere a informaţiei dar i rezultat al cunoa terii. în conte+tul jocului de m!nuire se înregistrează. de a le duce din loc în loc. fără discernăm!nt. Fn alt c! tig este legat de plăcerea nu doar de a manipula obiectele ci. $!-'.$#'-$-. După v!rsta de / luni jocurile cu primele fr!nturi de cuvinte se complică) li se adaugă jocul cu picioarele. +ocul copilului între 1 #i 3 ani #opilul continuă să fie preocupat de m!nuirea obiectelor din preajmă. cu secvenţe discontinue..*#. .e caracterizează în această etapă prin' * posibilitatea de a e+ecuta unele acţiuni în afara conte+tului situativ în care s*au constituit schemele acţionale corespunzătoare) * este angajată din ce în ce mai mult capacitatea de a crea i combina în mod variat acţiunile copilului în absenţa obiectului.(.). contur!ndu*se funcţia de prefigurare i anticipate a acţiunii) * sunt implicate simbolurile verbale -ne aflăm la 1:*1. co uri.

în i mai mare măsură îi place să se afle în postura de %jucărie& a adultului în jocuri de tipul %Aopa mareQ& c!nd el este aruncat în sus de adult sau c!nd este tr!ntit în joacă pe pat etc. ca i c!nd ar pipăi nesigur direcţiile. dintr*o grămadă de cuburi avute la dispoziţie. 5'(. 4cest joc este practicat în special pentru a atrage atenţia celor din jur asupra sa. Dacă acesta %face ceva& în conte+tul jocului -construie te. #'5-'!'' #"+'!. amuz!ndu*se de contribuţia proprie. să aleagă două pe care să le suprapună. copilul duc!nd la bun sf!r it o acţiune comandată de adult sau iniţiată de el însu i -închiderea u ii. însă. jocurile copilului vor cuprinde din ce în ce mai multe motive simbolice. deplasează o jucărie0 copilului îi place să adauge i el ceva la acţiunea adultului. De asemenea participă cu plăcere la jocurile cu mingea av!ndu*l ca partener pe adult sau. 4stfel sunt imitate prin utilizare de simboluri o serie de conduite ale celor din jur. utilizarea de simboluri are caracter episodic. cu at!t mai mult cu c!t reacţia acestora întăre te plăcerea copilului. (ocurile cu cuburi acum par a manifesta o %preferinţă pentru verticalitate& -=esell0. 3!ră te cu plăcere după el jucării cu roţi. copilul c! tigă o notă nouă în conduita sa) apare jocul %de a terminarea ac"iunilor& -F.%"-"&'#.. 1ceste conduite sunt 6jocuri7 pentru că se efectuează pentru plăcerea de a face #i nu din necesitatea actului în sine.1a un an i trei luni. copilul reu e te ca. a ezarea unei jucării0 i atră%$nd insistent aten"ia că a realizat ceea ce i s a cerut sau ceea ce a !rut. 4stfel de activităţi. #opilul este preocupat de caracteristicile deplasării i mi cării corpurilor. le părăse te. Perioada la care ne referim marchează i /0!. #um atenţia copilului nu poate fi păstrată prea mult asupra aceluia i obiect sau în acela i tip de activitate avem în faţă un tablou al unei conduite caracterizată prin instabilitate. vas cu g!tul subţire etc0. sunt relativ incoerente) odată cu înaintarea în v!rstă. reprezintă scheme simbolice de tipul I1. M altă formă de joc specifică acestei v!rste este dansul după muzica ritmată. după Piaget. duc!ndu*le în alte direcţii.Gchiopu0. după alte două luni copilul reu e te să introducă un obiect mai mic -o biluţă0 într*un recipient -sticlă. ?etiţa poate sta pe %scaun& la coafor discut!nd cu coafeza -imaginară0 despre %fetiţa sa care nu prea măn!ncă& reprezentată de păpu a aflată în poală. #eea ce este caracteristic pentru această perioadă este faptul că o serie de activităţi ocupaţionale capătă nota jocului e+erciţiu. Încep!nd cu v!rsta de doi ani. Pe la trei ani copilului începe să*i placă a se juca cu creionul i h!rtia manifest!nd o din ce în ce mai mare deschidere pentru influenţele educative. alături de care copilul se întinde %pretinz!nd& că doarme i el. În această perioadă copilului îi face deosebită plăcere să se joace cu adultul. De asemenea. ma inuţa este pusă în mi care etc. Pe la trei ani simbolistica se poate complica. 3oate acestea certifică o mai bună coordonare bimanuală i oculo* manuală. 4ersul cu e+ersarea sa făc!nd plăcere se transformă într*un joc e+erciţiu. apoi le reia. făc!ndu*i reală plăcere. deasupra batistuţei ce imaginează păturica. %animată de o permanentă mi care i căutare. 1H . ca #i c$nd direc"ia ar fi de!enit obiect al curiozită"ii #i al jocului& -p. "a se pune în evidenţă pe la un an i c!teva luni) apare în forma %animării jucăriei * păpu a este pusă să meargă. 5orbirea e+ersată îndelung cu mare plăcere are caracter de joc. -schemă simbolică de tipul 410) păpu a pusă să doarmă cu m!nuţele scoase afară. devin jocuri practicate îndelung. odată cu posibilităţile mai largi de deplasare i cu mai marea siguranţă în mi care.670. ?ormele de joc menţionate se pare că au o durată relativ scurtă de manifestare acum.

evoluţia sa în plan psihologic. uneori gener!nd conflicte.6' & #"&' 6' $ !. 7. în conte+tul ei. . complementare* învăţătura i munca) acest lucru devine posibil în jurul v!rstei de 8 ani. 1. !&. 1a finele ei. încă de la această v!rstă. "ste adevărat că cel mic se joacă pentru propria sa plăcere. este cadrul ce face posibil progresul.'. o lume cu încă prea multe necunoscute pentru copil. mai variate i mai interesante forme de joc.pre sf!r itul perioadei. este adevărat că nu poate coopera în joc) este adevărat că nu* i poate concentra atenţia vreme prea îndelungată ceea ce nu este de natură a stimula jocul cu altul -nici c!nd acest altul este adultul0 dar.& -F. Gchiopu. diversificarea este mai puţin evidentă.(. iar. +ocul copilului pre#colar N!rsta pre colară este aceea care duce jocul pe culmile sale cele mai înalte.Gchiopu0.3.# & +. în joc se simulează relaţii cu alţii. după ce o vreme s*a manifestat bucuria jocului %alături&. să se joace cu un partener) astfel. jocul î i aduce o contribuţie majoră la această evoluţie. (ocul de creaţie capătă cel mai important loc la v!rsta pre colară. pe secvenţe foarte scurte. (ocul este un fel de teren neutru pe care se revarsă întreaga e+perienţă despre lume i viaţă a copilului. un altul le poate culege pe cele care cad i le a ează la loc -F. mai accesibilă. de i nu pierde din pondere. în joc se %descarcă& tensiuni acumulate în relaţiile cu alţii. este conte+tul ce dă substanţă vieţii pre colarului. jocul se constituie ca ' • un izvor bogat de impresii i atitudini) • prim cadru de manifestare a simbolisticii ludice. (ocul este acum modul de a acţiona al copilului. sau m!nuire de obiecte caracteristice v!rstei anterioare0 la 3 !"# +. dacă un copil cară jucării cu un camion. * &($< 3 !"#"' !" 5".!. Celaţiile sociale începute în cadrul jocului se întretaie cu cele din afara lui. chiar dacă jocul copilului acum este mai degrabă marcat de individualism. 4ceastă capacitate a copilului face posibilă apropierea lumii 18 .0 În această perioadă apar cele mai comple+e. cu rol deosebit în dezvoltarea g!ndirii copilului) • conte+t care rezolvă conflictul afectiv generat de disproporţia imensă dintre ceea ce vrea i ceea ce poate să facă un copil de această v!rstă) • cadru de socializare. %N!rsta pre colară reprezintă un moment de evoluţie psihică în care jocul capătă caracteristici noi ce*l apropie de alte feluri de activitate. copilul începe a fi capabil. . 4pariţia i practicarea lui sunt efectul întregii dezvoltări psihice a copilului * în special a acelei capacită"i ma%ice. evoluţia jocului conduc!nd spre ad!ncirea i perfecţionarea fermelor i felurilor de joc conturate de*a lungul v!rstei pre colare.* Perioada la care ne referim are o deosebită importanţă în evoluţia psihologică a copilului. 4stfel. de a reflecta într o formă proprie impresiile dob$ndite din lumea înconjurătoare. alteori rezolv!nd conflicte. În prima parte a perioadei se înregistrează trecerea de la jocurile de manipulare. aceasta devenind prin intermediul lui mai subtilă. este forma specifică i dominantă de activitate. După ase ani. ! 05-&"!7'.$7'. a jocului în paralel cu un alt partener. 1a începutul perioadei copilul nici măcar nu distinge această formă de activitate de celelalte două. jocul capătă forme în care se manifestă comple+ elemente ocupaţionale. p. #ert este că jocul cu valenţele sale e+tra* ordinare are o contribuţie deosebită în socializarea copilului. se împletesc.< 5".

%#oncomitent apare însă fenomenul de dedublare. cu roluri definite -mai slab sau mai bine conturate0 pot să se dezvolte pe teme diferite. #!nd copiii. Gchiopu. chiar i la v!rsta pre colară mică la care jucarea unui rol nu ia prea mult timp. tematica jocului se îmbogăţe te i se conturează. din viaţa cotidiană. copilul devenind con tient de propria lui persoană i de aceea a modelului pe care îl imită. calitatea transpunerii în joc. 4stfel jocul %de*a familia& poate unifica jocurile' %de*a coaforul&. se află în grupuri mai numeroase -grupa de la grădiniţă0 este posibil ca jocul de creaţie. dezvăluirea diverselor relaţii sociale. 4cestei evoluţii îi sunt însă necesari c!ţiva ani. din ce în ce mai comple+. specific jocului de. pot fi parametri de analiză a nivelului de dezvoltare a copiilor0. +ocul cu roluri se dezvoltă treptat. Dacă la început avem de*a face cu jocuri fără subiect sau. %de*a cumpărăturile& etc. de aici i tendinţa de abandon a unui subiect în favoarea altuia mai atrăgător. Gchiopu. cu reguli dat definite înainte de începerea jocului. în ultimă instanţă. cu nuanţa unei acţiuni petrecute în trecutul apropiat. După H ani subiectele capătă în consistenţă. Din perspectiva jocului simbolic trebuie subliniat că la v!rsta pre colară schemele simbolice c! tigă mult în comple+itate. mai înt!i cu roluri ce implică reguli ce se construiesc pe măsura derulării jocului. Încet. p. creaţie cu roluri este tendinţa i capacitatea copilului de a se identifica cu personajul interpretat. realizează redarea semnificaţiei acestor acţiuni. apropriindu*se de legăturile e+istente în viaţa reală. încet locul jocului individual este luat de jocul colectiv. apoi cu reguli schiţate anterior i. nuanţele surprinse. 3ranspunerea în plan ludic a impresiilor imediate se face rapid i coerent -de altfel. de asemenea. p. majoritatea copiilor folosesc imperfectul. %de*a doctorul&. 1J:0. Pe măsură ce cre te. jocul reflect!nd chiar o povestire întreagă.e+terioare fără a se genera conflicte insolvabile. %(ocul central i jocurile adiacente prezintă o structură comple+ă. stabilitatea nefiind o calitate deosebită acum. adesea nelegate între ele. 4cest lucru este atestat i de felul în care copiii e+primă în limbaj atmosfera de joc. rapiditatea cu care sunt valorificate impresiile în creaţia de joc. pentru ca apoi să manifeste tendinţa de unificare în jurul unei teme comune. #opilul dovede te prin joc că participă intens la tot ceea ce*l înconjoară' el transpune în joc iniţial acţiunile e+terioare efectuate de oameni cu obiectele-transpunere începută încă în antepre* colaritate0 i apoi. prin natura situaţiei. cu subiecte abia schiţate i construite pe măsură ce jocul se derulează. #eea ce este. cu sensul de a marca într*un anumit fel incertitudinea. odată cu viaţa. În momentul în care se transpun în joc. identificarea lor parţială cu rolul. subiectele sunt reflectări fragmentare a unui ir de episoade. Dacă p!nă la 2 ani. pre colarul este capabil de trăiri imaginare din ce în ce mai profunde. a copilului pre colar. Începutul v!rstei pre colare se caracterizează prin frecvenţa relativ mare a jocurilor de creaţie cu subiecte din viaţa i lumea concretă ce*i înconjoară. din ce in ce îmi comple+ă. 2 ani i jumătate putem înt!lni 1/ . 1JJ0. în ciuda distanţei imense dintre ceea ce dore te ţi ceea ce poate să facă prin forţe proprii. 3recerea rapidă de pe planul imaginar pe cel real i viceversa reprezintă un stadiu mai avansat în evoluţia jocului& -F. în grupuri restr!nse. 1a 2*H ani. spre / ani. 4cest salt de la acţiunile izolate la jocuri comple+e antrenează modificări substanţiale i în privinţa evoluţiei sociabilităţii copiilor& -F. con tiinţa preluării unui rol care se suprapune cu propriul eu.

Girul acţiunii este determinai de irul povestirii sau filmului ce s*au constituit ca sursă i în mai mică măsură de natura materialului perceptiv. #um această perioadă coincide i cu prima integrare a copilului în conte+tul educaţiei formale. a unui plan prealabil. în special din familie i din grădiniţă. e+tratere tii. I2. (ocul are un caracter imitativ evident. subiectul. ţestoasele . la 2*H ani -grupa mică0 sunt evidenţiate impresiile cele mai puternice din viaţa cotidiană. 1a această v!rstă. S". Principalele . Prin rol copiii dau 16 .!-"# jocului este principala componentă a acestuia. "l nu este specific doar jocului de creaţie ci i altor tipuri de joc' de mi care. .'. de obicei un adult educator0. în baza dezvoltării generale a copilului. S! %"# se conturează încep!nd cu v!rsta pre colară dar nu chiar de la începutul ei. =reuceanu. "+istenţa scopului determină i necesitatea schiţării. reflect!nd aspecte mai diverse ale realităţii înconjurătoare.#. se încheagă vizibil. DH după această v!rstă schemele simbolice devin tot mai comple+e. vor coe+ista cu z!ne. .0-. educatoarea din grădiniţă trebuie să cunoască specificul prezenţei scopului în joc la fiecare grupă de v!rstă -mică.doar tipuri 41. 1a / ani -grupa mare i cea pregătitoare0 copilul poate transpune în joc i situaţii la care nu a participat personal. 4stfel. realiz!ndu*se ample combinaţii. chiar i minimale. 5"0-9 scopul. 4:. în jocul de creaţie.e conturează ideea evoluţiei intenţionalităţii jocului de*a lungul perioadei pre colare. i s*a relatat. despre care a auzit. aspectele creative apăr!nd uneori chiar uimitor de interesant.pidermen. 3reptat. I:. În primul r!nd trebuie subliniat faptul că se poate decela o anume structură a jocului ale cărei elemente apar în momente i cu o succesiune definite. 3răsături de caracter.ubiectul capătă astfel un aspect neînchegat i reflectă o arie restr!nsă a realităţii. Pentru că jocul la v!rsta pre colară are o importanţă cov!r itoare în evoluţia psihologică i pentru că el este c!mpul de acţiune educaţională fertilă vom încerca o prezentare mai de detaliu a evoluţiei jocului în limitele pre colarităţii.0. . 4cest lucru nu este posibil dec!t în pre colaritatea mare. mare0 i să acţioneze metodic de asemenea manieră înc!t să stimuleze instalarea intenţionalităţii i diminuarea treptată a fluctuaţiei subiectelor. jocuri didactice -în care subiectul este construit de propunătorul i organizatorul jocului.3istă o anume e!olu"ie a subiectelor alese pe parcursul !$rstei pre#colare. intervenţia creativă a copiilor fiind redusă. acţiunile inserate în subiect adesea sunt lipsite de legătură firească. 8atura subiectului. care se elaborează în momentul organizării jocului c!nd se stabilesc i convenţiile acestuia. "l poate oglindi o largă diversitate de conduite umane. transpar i colorează sau nuanţează subiectul. Aarap*4lb etc. ceea ce determină cre terea calităţii creaţiei mentale. legătură ce nu constituie de fel o preocupare pentru cei implicaţi în joc. i s*a citit) personajele %moderne& în lumea copiilor momentului respectiv se vor regăsi în jocuri -Iatman. pentru că în acest conte+t subiectul este ales de către copii. pentru a crea un suport psihologic pentru tratarea ulterioară a aspectelor pedagogice. mijlocie.inja. este dată de impresiile cele mai puternice sau cele mai constante care sunt culese de copil în relaţia sa cu mediul ambiant. . chiar dacă nu depline. dar treptat contribuţia copilului se manifestă i în zona subiectului. 1a 2 ani copilul nu* i propune în mod intenţionat un subiect anume care să e+prime i o anume intenţionalitate) din acest motiv fluctuaţiile subiectelor sunt la cote superioare. 1a 8*/ ani copiii acţionează în baza unei intenţionalităţi mult mai clare. 5-&"!-"&$#. atitudini. #2. uneori ocante.(. rolurile şi regulile. subiectul jocului se îmbogăţe te. R #"# este elementul structural al jocului cu mare importanţă în închegarea subiectului.

%de*a cercetătorul&. de*a frizerul. %"le reprezintă acele reglementări de natură internă sau e+ternă prin care acţiunile copiilor sunt organizate i corelate unele cu altele. #a i în cazul subiectelor. %de*a grădiniţa& i nu %de*a învăţătoarea. de*a v!nzătorul. ceea ce reprezintă un c! tig imens în planul dezvoltării sale socio*afective i morale. 1J/0. fiecăruia corel!ndu*i instrumente sau conte+te de lucru reprezentative) nu vom înt!lni însă jocuri %de*a inginerul&. imit!ndu*se teatrul abia vizionat dar cu personaje puţine i active. Dacă la 2*H ani regulile decurg cumva din rolul imitat. jocul în sine fiind mai degrabă %#apra cu trei iezi& de e+emplu. . întruc!t. cu nuanţarea acţiunii în rol i a legăturii dintre roluri ceea ce determină conturarea unor subiecte mult mai comple+e. cu caracter e+tern. 1a grupa mijlocie. . Pe măsura înaintării în v!rstă. roluri active. în care înţeleg locul i relaţia dintre anumite statusuri sociale. din acţiunea lui) aceste reguli au un caracter intern. ceea ce dă un caracter confuz subiectului. active -principale0 către un număr mai mare de roluri. de*a doctorul. R. cerinţa de bază fiind concordanţa cu realitatea transpusă) astfel bolnavii care. #opilul se va juca de*a aviatorul. discuţia cu asistenta -imitate la v!rsta mică0 ci se poveste te despre ele -Ta teptasem i vorbisem cu sora i acum intram deja la doctorU după care jocul implică rolul acestuia0) • unele.mai mult. lu!nd o jucărie i accept!ndu*i*se %proprietatea&S copilul deodată dore te jucăria celuilalt. respectiv. asumate cu o anume stabilitate. . conform concordanţei cu realitatea trebuie să a tepte la doctor. părintele acasă sau educatoarea la grupa mică.u doar denumirea s*a schimbat ci i concepţia despre joc. copiii de grupă mică î i aleg roluri cu care viaţa cotidiană îi pune direct în contact. Fneori. roluri din povestirile sau filmele preferate î i fac din ce în ce mai simţită prezenţa i se diversifică la grupa mare i pregătitoare. refuz!ndu*l pe acela de spectator. În chiar interiorul v!rstei pre colare se constată o evoluţie interesantă a rolurilor. p. . la 8*/ ani copiii sunt capabili să* i creeze propriile reguli. %de*a contabilul& profesiuni a căror esenţă este greu de înţeles încă la această v!rstă. 1a v!rstele mari se constată deta#area rolului de temă. acceptat pentru că poate fi înţeles. se plictisesc repede în joc i încep să preia dintre atribuţiile doctorului.1"#'#. posibilităţile de cooperare cresc i relaţia dintre roluri se diversifică. Gchiopu. de*a educatoarea. #ousine 1. sau sunt impuse din afară de către organizatorul adult al jocului. atribuite în raport cu criterii ce tind a se e+plicita i între ele se stabilesc anumite legături acceptate.e constată că rolurile din zona profesională care dau i denumirea unora dintre jocuri sunt roluri care au înţeles pentru copilul pre colar care pot fi corelate unor instrumente profesionale specifice. decurg din folosirea jucăriilor) la cei mici principiul %cine a luat primulSS stă chiar i la baza asumării rolurilor. #opiii se joacă acum %de*a coala. la / ani i spectatorul poate juca un rol activ. %de*a educatoarea&. Dacă la 2 ani este greu de acceptat un rol de spectator într*un joc &de*a teatrul de păpu iS&. #opilul învaţă treptat să ia cuno tinţă de aceste reguli i . cu cre terea celor pasive secundare.S&-F. odată cu v!rsta. 4cestea pot fi de mai multe feluri' • unele decurg din însu i conţinutul jocului.consistenţă modului în care ei percep anumite profesiuni. 4cum sunt acceptate roluri multiple.e poate spune deci că din perspectiva evoluţiei rolurilor în pre colaritate se remarcă tendinţa de trecere de la roluri puţine. învaţă să li se supună. realitatea acţionată este înlocuită cu transpunerea în plan verbal' nu se mai redă a teptarea la doctor. apar i se dezvoltă într*o dinamică deosebit de interesantă în jocurile de creaţie cu rol ajung!nd apoi să dea na tere unui tip special de joc* jocul cu re%uli.

modul în care se pune la dispoziţia copiilor materialul de joc pentru jocurile de creaţie cu roluri este deosebit de important pentru stimularea evoluţiei acestuia. în grădiniţă sau în grupul de joacă se reiau sub forma jocurilor de mi care conflicte arhicunoscute din filmele de desene animate) astfel. 1a v!rsta pre colară mi cările încep să fie încadrate într*un anume conte+t care reflectă fragmente din viaţa reală. a mi cării. grădina zoologică etc. munte -dacă acoperă un obiect cu un anume relief0. . o v!rstă a dinamismului. sau pot fi sugerate de natura materialelor utilizate. În jocul liber de creaţie cu subiecte din basme i povestiri. %Poliţi tii&. încearcă să le rezolve. covor zburător. la jucăria celuilalt ci la întreg ansamblul acţional în care se situează celălalt cu jucăria lui. îmbrăc!nd alte forme dar păstr!ndu* i motivaţia interioară.în baza unor cercetări arată că această fluctuaţie a preferinţei este o formă incipientă a dorinţei de cooperare. totu i.e poate afirma că la grădiniţă. "l se va păstra p!nă la v!rsta adultă. #ine nu o face este repede sancţionat cu drastica formulă %. mai degrabă. din ce în ce mai performant pe la 8 ani iar către / ani încearcă să le depă ească. copilul prelucr!nd rolul doar între ni te limite destul de str!nse. personaje ca 3om i (err@. în special profesiile dinamice sunt reflectate de jocurile de mi care. jocuri de imitaţie. :. #opiii pot reconstrui subiectul. la începutul perioadei sunt. %1upul i oile& etc. . De asemenea. Prin el copiii î i construiesc cadrul de joc necesar subiectului din jocul de creaţie' antierul. specifică la 2 ani. jocurile de construcţii oferă i %modele& sugestie pe care copiii le ignoră la 2*H ani. %Piloţii&. grupa în c!teva categorii fundamentale. Gi acestea sunt jocuri de creaţie. jocuri aparţinătoare celor de creaţie dar care. . creaţia fiind mai evidentă în jocul propriu*zis dec!t în dramatizare unde subiectul este propus de adult. 17 . 1iteratura de specialitate enumera jocurile %Iroasca i barza&.unt cunoscute jocuri de tipul' %Pompierii&. în special din viaţa %celor care nu cuv!ntă&. copilul neaspir!nd practic. 1. +ocul de construc"ie trece de la manipularea materialului de construcţie cu eventuale încercări i reu ite de suprapuneri.u tie să se joace&Q 9ipurile de joc la pre#colar Narietatea de jocuri specifice acestei v!rste se poate.ubiectele acestor construcţii pot fi propuse de adulţi sau sunt alese de copii în funcţie de interese. Deseori jocul de construcţie precede sau se îngemănează cu jocul de creaţie. #hip i Dale reînvie cu ajutorul copiilor. Dacă la începutul v!rstei pre colare copiii se supun regulilor dar nu manifestă prea mare interes pentru ele. 2. combino i lego. Fneori.. %"+tratere trii& etc. +ocul cu subiect #i roluri alese din !ia"a cotidiană . viaţa adulţilor. costumaţia este dată. +ocuri cu subiecte #i roluri din basme #i po!estiri jocuri dramatizare. +ocul de mi#care este str!ns legat de specificul v!rstei. de aspecte ce i*au impresionat în momente anterioare jocului. H. cabinetul doctorului. accentu!nd ceea ce i*a impresionat mai mult sau ceea ce le place în mod special. spre sf!r itul acestei v!rste se poate vorbi de o adevărată intransigenţă faţă de respectarea regulilor. (ocurile de construcţie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor manuale ale copiilor. simbolistica este liberă) un batic poate fi mantie. la realizarea unor construcţii sofisticate din cuburi. tăr!mul zmeilor. %Pisica i vrăbiile&.

(. :J . jocuri cu re%uli ce au ca scop e+ersarea unor deprinderi motrice' atmosfera de joc este realizată prin spiritul de competiţie imprimat. Gchiopu în jocurile e+erciţiu ale v!rstei antepre colare.tructura jocului suferă modificări. fiecare generaţie reali* zează uneori prelucrări i adaptări specifice. se na te i iniţiativa proprie pe la 8*/ ani. în general preluat de la generaţiile anterioare -ca subiecte i tipuri de reguli0 chiar dacă.0 4tmosfera de joc este creată prin cerinţa de a ghici ceva. 4ceastă prezentare pe scurt a jocurilor poate duce la următoarele concluzii' • jocul ţine de natura copilului) • îi însoţe te i îi sprijină major dezvoltarea personalităţii) • se complică at!t ca forme. perspicacitatea. #ine aleargă mai repede5 etc. jocul didactic are reguli specifice i elemente de joc. . Din această categorie fac parte' Gotronul. ca activitate fundamentală a v!rstei pre colare poate sprijini învăţarea %deghizat& dirijată. mai socializat datorită influenţei dominantelor activităţii de învăţare i raţionalizare. Mriginea jocului didactic este fi+ată de către F. spiritul de observaţie etc. 8. ca activitate fundamentală. În prima parte a pre colarităţii. creează o complementaritate fericită e+primată în faptul că jocul devine activitate compensatorie a învăţării. au obiective educaţionale bine precizate i reprezintă forma ideală prin care jocul. mai cultivat. 4cest tip de jocuri este. 4u i ele reguli iar funcţia lor dominantă este cea recreativă. +ocurile didactice sunt o categorie aparte de jocuri. -(ocul %#ald. conţinuturi c!t ţi ca reguli pe măsură ce personalitatea copilului evoluează.&. Pe măsură ce se înaintează către v!rsta colară mică. de obicei pun în faţa celor mici o problemă de rezolvat. #u c!t v!rsta copiilor este mai mare raportul dintre aceste elemente structurale se schimbă) ponderea elementelor de joc scade în favoarea comple+ităţii sarcinilor de rezolvat. de a rezolva o sarcină surpriză -jocul %=hice te i taciQ& care educă i stăp!nirea de sine0. +ocurile hazlii foarte apropiate uneori de cele de mi care nu se confundă cu acestea. problemă ce vizează e+plicit dezvoltarea pe o anume coordonată psihologică0.unt deosebit de valoroase din perspectiva valenţelor formative în plan psihologic -dezvoltă atenţia. cu conţinut tiinţific. iniţiativa unor astfel de jocuri aparţine adulţilor sau copiilor mai mari) odată însu ite regulile i e+ersată plăcerea de a juca. conţinutul acestuia devenind mai comple+. "le se aseamănă i cu jocurile didactice prin faptul că. Dacă este bine realizat sub conducerea adultului se poate regăsi. întruc!t e+istă astfel de jocuri în care mi carea lipse te cu desăv!r ire. coordonat de un copil mai mare sau de către liderul informai al grupului de copii i în conte+tul activităţilor libere din grădiniţă. . "l are o sarcină didactică specifică -o problemă de rezolvat pentru copil. fierbinteR0. "lasticul. desen*pictură*modelaj0 i se regăse te utilizat cu succes i în conte+tul unor activităţi cu scop evaluativ. 4lături de sarcina didactică. 1. pregătind integrarea ulterioară a copilului în coală. sau competiţia. #oarda.Deosebit de răsp!ndite sunt jocurile fără o tematică anume. sunt propuse de către adultul educator. cre!nd condiţia de odihnă pentru aceasta. de muzică. matematic. +ocul la #colarul mic Înclinarea balanţei către învăţare. /. "ste perioada c!nd cu mare plăcere. În grădiniţă se realizează jocuri didactice la toate tipurile de activităţi comune -de comunicare. jocurile de mi care cu subiect vor c! tiga în comple+itate în vreme ce cele cu reguli vor recurge la formule din ce în ce mai complicate. "le sunt integrate demersului educaţional e+plicit. rece.

De la păpu ile din zdrenţe -zdrenţele înse i reflect!nd prin natura lor istoria i cultura fiecărei arii geografice0. handbal.I. #itat de "lBonin. p. racheta . toate cu efecte benefice asupra dezvoltării personalităţii colarului mic se dezvoltă prin practicarea în formă organizată a unui sport. . "lBonin aduce în discuţie istoria interesantă a jucăriei. "ste adevărat că analiz!nd funcţiile esenţiale ale jucăriei i dominantele tematice ale acesteia lucrurile stau a a. să strige. de asemenea. în fapt. 4 a cum precizam în conte+tul tratării jocului simbolic. baschet. #ei ce se ocupă cu producerea industrială a jucăriilor. . 28*H:. trotineta.colarul mic se îndreaptă spre jocurile de construcţie -asamblare i montaj0. îmbogăţit i bucurat primii ani de viaţă. în op. "DP. sau băieţi0 i iniţiază jocuri de rol -%de*a coalaR. funcţiile ei sunt acelea i la eschimo i i la polinezieni. spre jocuri în care se împlete te imaginativul cu realul. totu i. este o v!rstă c!nd copilul se poate juca cu orice d!nd obiectului în cauză o gamă foarte variată de semnificaţii) acest lucru îi stimulează imaginaţia. "lBonin rezervă un subcapitol al lucrării sale despre joc7 jucăriei. jucăria răm!ne la fel de proaspătă. 2/ :1 . %de*a familiaR0sau de mi care -%de*a prinseleaR. deci de la începuturile omenirii. fapt ce demonstrează că în ciuda diferenţelor culturale se constată o %uimitoare stabilitate a jucăriei i.inguri dar mai ales în grupuri mici. se afirmă că după compararea jucăriilor descoperite. 4m sublinia un alt aspect legat de rolul jucăriei în stimularea psihicului copilului. 4stfel. consider!nd*o deosebit de importantă pentru evoluţia jocului i pentru dezvoltarea personalităţii copilului. copiii se înt!lnesc -fete. a mobilurilor care îi determină e+istenţa&. I. nu proiectează doar jucării cu 7 1J "lBonin.0. avionul. nava spaţială a diferitelor popoare ale universului este. .+$1 1'! De c!nd a apărut %copilul pe lumeR. viaţa de echipă.u sunt neglijate nici jocurile sociale în cadrul cărora copiii socializează. 'siholo%ia jocului. J"!)&'$ 6' & #"# .1J 4tBin susţine chiar că nu se poate vorbi cu adevărat de o istorie a jucăriei întruc!t jucăria este mereu aceea i de la începuturile civilizaţiei p!nă azi. cu cele e+istente în lumea contemporană se constată că pentru toate %jucăriile arheologice& e+istă c!te un corespondent clar în zilele noastre. la cafri i la indieni. în urma săpăturilor arheologice. 4tBin. C. la păpu ile Iarbie.4.0. rolele sau de practicarea sportului -înot. se poate vorbi. consolidarea imaginii de sine. distanţa este foarte lungă) de la jucăria din lemn ce desemna mijloace de transport tradiţionale în zona de referinţă -sania.. la sofisticatele jucării din plastic ce înfăţi ează automobilul. 17. de o istorie a jucăriei. comunică. la figurinele ce înfăţi ează în forme e+trem de sofisticate diferitele personaje terestre sau e+traterestre. Învăţarea i respectarea regulilor. a trebuinţei pe care ea o satisface.' %5'= %. ci9. iar conţinutul. să alerge0 este satisfăcută de jocurile în aer liber. troica. un drum lung. Iucure ti.evoia de mi care -copilul are încă nevoie să sară. p.J. volei. la bo imani i la corero&. 1.D. prin urmare. jocul i jucăria i*au luminat. Barate etc. gimnastică. ve nic t!nără. #it!ndu*l pe ". lectica etc. dar. colaborează. sesiz!nd importanţa stimulării imaginaţiei la copil. din lut ars. %de*a ascunseleaR0. fotbal. D. Gi acum i atunci găsim obiecte de joc căruia copilul dintotdeauna le*a conferit aceea i întrebuinţare. 4tBin face chiar o comparaţie între jucăriile utilizate de copiii aparţin!nd unor culturi foarte diferite i concluzionează că %la popoare aflate la distanţe imense unele de altele. de plimbările O adevăratele curse cu bicicleta.

Pentru că jucăria este. tanc -ne0teleghidat etc. jucării dinamice' zmeul. dar evit!ndu*se monotonia acestora. Înse i aceste jucării. 4. jucării arme' arc. un mijloc didactic este necesar să se sublinieze că alegerea %materialelor de joc& trebuie să ţină cont de specificul subiectelor. au o istorie proprie. pistol. etc. trebuie alese de către educatorul adult -părintele sau educatoarea0 ţin!nd cont nu numai de %plăcerea copilului& ci i de valenţele educaţionale ale acestora în momentul integrării lor ca instrumente în diferite tipuri de joc. De aceea prezentăm clasificarea jucăriilor numite de către ". camionul. fr!nghia sau.) :. regulilor. bumerang. sau vestita i mereu renăscuta Iarbie0. din care se fac figurine mai mult sau mai puţin complicate -după 4tBin0. i suger!ndu*i*se.) 2. dar cum aceste jucării aparţin de asemenea. educatoarea trebuie să ţină cont ca materialul de joc să corespundă sarcinii didactice a acestuia. balonul lunguieţ. să fie u or de utilizat. prin intermediul materialului de joc. în forme diferite e+istă în întreaga istorie a copilăriei' 1. cercul etc. cu tipul de subiecte alese în mod natural. deturn!nd atenţia copilului de la rezolvarea sarcinii către manipularea materialului de joc) acesta trebuie să răspundă i unor e+igenţe de ordin estetic) • în conte+tul activităţilor libere de după*amiază i de acasă. jocurile tip 1"=M adaugă un plus de fantezie. pentru activitatea ludică din grădiniţa de copii. zb!rn!itori. după cum subliniază "lBonin) pentru a deveni jucării ele au imitat instrumente ale unor activităţi din viaţa reală. rolurilor jocului la fiecare dintre cele patru paliere ale v!rstei pre colare. ca doctorul sau ca v!nzătoareaR. unor altor categorii -jucării %cu motorR sau afective0 se înţelege că aceste :: . (ucăria -materialul de joc0 intervine în momente distincte ale programului educativ' • în etapa de activităţi pe arii de stimulare -cea a activităţilor libere0 copilului trebuie să i se ofere spre a opta jucării care să aibă corespondenţă cu lumea lui afectivă -în evoluţie de la 2 către /O6 ani0. c!t mai adaptabile unor situaţii de joc multiple. sugestiv i nu în e+ces. sf!rleaza. jucăriile este bine să fie c!t mai apropiate de sufletul copilului. ?iecare categorie de jucării solicită o componentă a dezvoltării copilului sau alta. mingea. săgeată. a adar. Dincolo de aceasta. chiar în formele lor primitive. 4tBin %jucării originare& care. jucării sonore' mori ti. zdrăngănitori etc. 4ici se raportează i telefonul. (ucăriile. clopoţei. "le pot duce la orice creaţie prin construcţie proprie chiar dacă sugerează unele modele realizabile de către copii. pu că. păpu a. tipuri de roluri pe care i le poate asuma la fiecare dintre nivelurile de v!rstă) • în conte+tul jocurilor didactice proiectate i realizate ca modalităţi de organizare a învăţării i formării unor deprinderi i priceperi. M clasificare a jucăriilor zilelor noastre este foarte greu de realizat .) H.destinaţie e+plicită sau cu unică funcţionalitate) ei au inventat păpu ile demontabile i cărora li se pot face toalete diferite sau li se pot adăuga o serie de accesorii -figurinele de tip Iatman create în serii i cu posibilităţi de adaptare la diferitele momente ale episoadelor desenului animat. mai nou. sunt printre cele mai frecvente jocuri de la v!rsta de doi ani. creative. (ucăriile de imitare sunt desigur cele mai potrivite' %fac ca tata sau fac ca mama. #eea ce este negativ în industria jucăriilor este faptul că se produc prea multe astfel de obiecte care stimulează jocul violent.

#opilul adoră să pună împreună elementele care nu au fost prevăzute pentru aceasta. tandreţea i de asemenea. marionete. c!inele de joacă. balon. "+emple de jucării care au dominantă imitaţia' păpu ile i toate accesoriile lor -casa. Î i va dezvolta atunci coordonarea gesturilor i a echilibrului. c. marBere. "ste deosebit de important să se cunoască diferite tipuri de jucării. 4ltele vizează motricitatea globală. adică u urinţa de a se servi de m!inile sale. În mod progresiv copilul se înţelege mai bine pe sine i î i găse te echilibrul. de a se ţine corect. iar numărul acestora să varieze în funcţie de gusturile i interesul copilului. coardă. agresivitatea.categorii se amestecă între ele c!te puţin i sunt mai puţin tran ante dec!t par. este de asemenea o jucărie care stimulează creativitatea i imaginaţia. acuarele. orientare. "+emple de jucării afective' păpu i. (ucăriile afective sunt cele cu care copilul va crea legăturile cele mai durabile si mai privilegiate. (ocul de*a cumpărăturile. Fnele vizează motricitatea fină. de*a doctorul. adică ele invită copilul să folosească întregul său corp într*o mi care. cea mai banală jucărie i să facă un prete+t din ea pentru orice fel de scenariu. de*a activităţile menajere. o imită pe mama sa hrănindu* i păpu a sau se joacă de*a doctorul care face injecţii. ma inile. tot ceea ce permite să*l facă să semene cu altcineva. "+emple de jucării cu dominantă motrică' tricicletă. îmbrăcămintea. instrumente muzicale. cerc. . jocuri de construcţie sau jocuri din bucăţi care se asamblează. +ucăriile care dez!oltă imita"ia Lmitaţia este procesul esenţial prin care copilul se apropie i înţelege lumea care îl înconjoară. materialele etc. d. garajul i circuitul auto. de a trece jucăria dintr*o m!nă în alta. +ucăriile care dez!oltă motricitatea îl ajută pe copil să se servească într*o manieră armonioasă de corpul său. Tipuri de jucării' a. figurine i animale din plu etc. +ucării care dez!oltă afecti!itatea 4ceste jucării permit copilului să* i e+prime afecţiunea. a învăţa. Dar este evident că o păpu ă simplă. deghizările. #opilul tie să împodobească cu imaginaţie. pot totu i să solicite acţiunea copilului. ?oarte t!năr. jocurile de încastrare i manipulare. balansoarul0. 4ceste activităţi îi permit pe de*o parte să se apropie de comportamentele noi i să* i ia în considerare anumite angoase sau e+perienţe dezagreabile din viaţa sa. ferma cu animalele sale etc. 3oate jucăriile -acelea care sunt bune0 ar trebui să permită copilului să* i e+prime creativitatea. "l învaţă să se servească mai bine de corpul său i să* i stăp!nească gesturile. de e+emplu. 4numite jucării favorizează în mod specific această imaginaţie a copilului. mingii. să scoată din funcţie obiecte i să inventeze moduri noi de a se servi de acestea. copilul poate în mod liber să trăiască O retrăiască sentimentele sale cu o jucărie care nu ţine ranchiună etc. uneori chiar. Pentru că el. +ucăriile care dez!oltă creati!itatea #i ima%ina"ia 4 crea înseamnă a concepe. a pune noul acolo unde nu e+istă. 4cestea sunt toate jucării cu funcţie artistică. plastilină.0.u*i lipse te niciodată imaginaţia pentru a* i crea o lume nouă. el pare că vorbe te la telefon. structurile jocurilor din e+terior -toboganul. prin aceea că de i nu sunt nimic prin ele*însele. #opilul reia cu jucăria ceea ce i s*a înt!mplat în viaţa reală i se joacă c!t îi este necesar. "ste de dorit ca un copil să aibă jucării din fiecare categorie. lumea adulţilor. "l se desprinde din trăirile sale pentru a se interesa de acestea i le rejoacă cu ceilalţi. popice. . :2 . "+emple de jucării cu dominantă creatoare' creioane de ceară O de colorat. #opilul ar putea astfel să* i dezvolte cel mai bine toate aspectele temperamentului său. b.unt cele care invită copilul la manipulare.

Psi$ologia şcolarului greu educabil. jocurile de ordonare. I4D"4. 411PMC3. asta*i tot. a învăţa i a manipula. #luj*. de unde i avantajul plăcerii. -17780. a învăţa să facă precum mama i precum tata. =A". #opilul trebuie să se poată juca din plăcere. -:JJ10. 4driana. De asemenea. jocurile de încastrare. onsiliere educaţională * g$id pentru orele de 'irigenţie. opilul dificil.. #opiii învaţă foarte bine c!nd sunt lăsaţi să o facă cu mai puţin material la dispoziţie. -coord0. i PMP". Iucure ti' "ditura Lri. nu adulţilor. Prin manipulare. 4numite jocuri sunt în mod special concepute pentru a antrena copilul să descopere. #opilul este %profesorul joculuiR. -17. 6.10. 3ducaţie pentru sănătate 6n şcoală. jocul nu trebuie să devină pentru adult un prete+t de a*l antrena sau a*l învăţa pe copil...M. Dar. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. jocurile de construcţie. 8. Iucure ti' "ditura Lri. -17760. . 4dulţii nu ar trebui să se amestece dec!t la solicitarea e+presă a copilului i întotdeauna cu multă delicateţe. aracteri)area dinamică a copilului şi adolescentului. copilul este împins de o pulsaţie fundamentală. să memoreze. =ordon E. #uv!ntul . copilul poate să înveţe.asta&. Lnteligenţa celui mic este mai înt!i de toate o inteligenţă senzorială. -176:0. "i î i e+ercită fără încetare spiritul asupra oricărui lucru pe care îl descoperă. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. I"C=" 4ndre. De asemenea. 41IF. jocurile puzzle. -:JJ20. inerentă. copilul. 4D1"C. să asambleze. 4ndrei.învăţa& este un non*sens.e. 4 se juca este i trebuie să răm!nă înainte de toate o activitate personală i gratuită. IVI4. motrică. IF#FC. #opilul se va lăsa pradă realităţilor învăţate pentru că mai multe capacităţi înseamnă mai multe jocuri posibile..#F.a învăţa& se pretează la ambiguitate deoarece pentru copil nu e+istă diferenţe între a se juca i a se dezvolta. 2.. 4 oferi unui copil o jucărie pentru a . de a cre te i curiozitatea de a cunoa te. 1utoeducaţia. a se juca i a învăţa. a învăţa cum merge . "lena. care este dorinţa de a trăi. #tructura şi de)"oltarea personalităţii.apoca' "ditura Psinet O 4rdealul. +ocurile care dez!oltă capacitatea senzorială #i intelectuală "vident este cazul tuturor jucăriilor. 4lfred. să se cunoască pe el evolu!nd în ritm propriu. %-%. (ocul i jucăria servesc pentru a se juca. jocurile de loto O domino. afectivă. jocurile de clasare. "+emple de jucării cu dominantă intelectuală' jocurile de asamblare. H. "i nu pot să pretindă că tiu mai bine dec!t copilul cum îi convine acestuia să se servească de jucăriile sale i ce se presupune că îl amuză. :. etc. /. (ocul este o ocazie pentru copil de a învăţa să cunoască lumea care îl înconjoară. să raţioneze.4. 5n căutarea educaţiei autentice. -17770. chiar dacă această plăcere i se impune prin efort. să clasifice. #opilului îi revine sarcina de a dota jocurile sale cu comple+itate. încercare i asamblare. #eea ce copilul face cu jucăria sa este domeniul sau particular. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică.-/G012-34 1. pentru că ele permit jocul care este el*însu i indispensabil dezvoltării intelectuale a copilului. 4dulţii pot să*l antreneze în a se juca mai bine. -17780. să reflecte * toate marile funcţii care stau la baza operaţiilor mentale. I4C. :H . Iucure ti' "ditura 3ehnică. =abriel. descoperă să* i e+ercite capacităţile mentale.

M. (.J0. Psi$ologia jocului. -17.. -17. Psi$ologie şcolară. Pedagogie. D. #F#MG. -17//0. 21. ... Psi$ologia copilului şi pedagogie experimentală . #timularea creati"ităţii ele"ilor 6n procesul de 6n"ăţăm+nt.3"C. omuniacarea didactică.Iucure ti' "ditura ?iat 1u+. .3"CCL"3A. Loan. 2J. Psi$ologia şcolară.L#M14.L. :/.. 1/. 3ducaţie şi acţiune.apoca' #asa de "ditură a 4sociaţiei de Gtiinţe #ognitive din Com!nia. -17780. Iucure ti' "ditura Gtiinţifică i "nciclopedică. 9L3CM?4. 16.M. Iucure ti' "ditura Gtiinţifică i "nciclopedică. -17620. . =. ". -178J0. -17680. ::. P4. -ntroducere 6n psi$ologia copilului. 9L#1"4. 7. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. 2amilia de la 1 la 8. 4. opilul şi jocul. 1."4=F. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. D"I". -17770. W.3"4.) I"C4CF.. Iucure ti' "dituraAumanitas. #*tin. L4#MI. Coland i P4CM3 ?rancoise. 1cti"ităţi matematice 6n grădiniţă. #14P4C"D". 1J. "lena. 9. -:JJJ0. 2undamentele pedagogiei.E. -177. -:JJ80. IF1=VC"4. -coord. 1. 1:. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică.L. :2.) 3CL. -17710. X1771Y-17770. :8 .orton #o. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică..70. 1. :1. #CL. -nteracţiunea părinţi * copii. ?lorica.) 14FC4. . ". -17780. onsiliere şi orientare. 12. 9L3F. La i' "ditura 4ss. DMCM. #LM?F. -176:0."4#GF. -176/0. :nd ed. -176J0. .[FCF. 7etodica acti"ităţilor de educare a limbajului 6n 6n"ăţăm+ntul preşcolar. Psi$ologia copilului de la naştere la adolescenţă. . #M#MC4DV. Iucure ti' "ditura Aumanitas. La i' "ditura Polirom. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. 9. DMD=". 7etodica educaţiei mu)icale 6n grădiniţa de copii . $ild$ood and #ociet(.tan.0. T$e reati"e urriculum for 3arl( c$ild$ood. =abriela. "1<M. 9ircea i 1"9".trategies Lnc. 'icţionar de termeni pedagogici. #luj*.3"CCL"3A. 17. 'icţionar de psi$ologie.. #M. /rgani)area "ieţii copiilor 6n familie .". =. .. 9. Iucure ti' "ditura Gtiinţifică. "CL<. P. Iucure ti' "ditura Gtiinţifică. P. -176J0.". M. :J.4. D. :7. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. :8. . 18. Eashington D#' 3eaching ./0.eK ZorB' E.ibiu' "ditura Psihomedia. "ditura Fniversităţii 9ransil!ania din Ira ov. . :H.4. 11.0. 1H.#F.orin. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. #A43"4F. onsiliere psi$opedagogică. :6.) 9L3CM?4. .. L4#MI. opilul şi familia.0 -:JJH0. -:JJH0. :. L. #armen..9MNL#L. -177:0. -17. La i' "ditura Polirom. #. 2:. 94CL. -17710.. "riB. La i' "ditura Polirom. -177.

P4. CM#M. 'idactică preşcolară. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. "mil.DC"". "lena. urs de pedagogia şi metodica 6n"ăţăm+ntului preşcolar. P. 2amilia 6n faţa conduitelor greşite ale copilului. C"I"C. reati"itate şi inteligenţă emoţională.414D". Iucure ti' N\L Lntegral."N"4. La i' "ditura Polirom. "mil. CVDF1". Iucure ti' "ditura Danubius.tan.#F*. 9coala : o abordare sociopedagogică. . 86.. Cudolph A. Nolumul L %"u i relaţiile meleR Iucure ti' "ditura 3PN. Iucure ti' "ditura Mscar Print. 4etodica predării acti!ită"ilor manuale în %rădini"a de copii. 3ducaţia pentru succes.#F*. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. 8:. . -176. -:JJ20. PMP". i PVF.". şi < ani. -1776 1 educa 6nseamnă a iubi. PMP". ". PC"1L#L. -17780. . PM3MC"4#. -176J0. H7. H2. 26. La i' "ditura Polirom. H.0. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. Pedagogie. -ntroducere 6n psi$ologia copilului.#A4??"C. 2. -176.) I"(43. -17/70. -:JJ80. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. PVF..1>. 82.. PM". PL4="3.. David. 1specte deontologice. (ean.) 4. 2/. Tineri 6n pragul "ieţii : manualul profesorului. H:.orbert. -177/0. Psi$ologie şi pedagogie.4N4. 3iberiu.4CF. HJ. Nincent. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. .#A4CD.W.#AF194.0.. psi$ologice şi pedagogice. PM3M1"4. #tudii psi$opedagogice pri"ind de)"oltarea copilului 6ntre . -:JJ:0. -17770.#F. 4. "mil) LF#F Comiţă. #luj . CFDL#V.#C. Pedagogie. 27. -coord0 -:JJ:0. 8H. La i' "ditura Polirom. 9. -177:0. Pedagogie şcolară contemporană. -177. -:JJ10.F. -17. ?.22.L1149Z. P"C3L#V. #luj' "ditura 4. Paul.F. 'idactogenia 6n şcoală. Iucure ti' "ditura 4lbatros. PVF. Iucure ti' Fniversitatea din Iucure ti. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. -176:0. . 8/.80. -176:0. 3ducaţie şi personalitate. La i' "ditura Polirom. 9. La i' "ditura Polirom. PL4="3.. PMP". Nasile. -176H0.Teoria şi metodologia instruirii.0. 3ducaţia preşcolară 6n 0om+nia. unoaşterea copilului. "ditura Fniversităţii 9ransil!ania din Ira ov. -176. 8J. 'icţionar de psi$ologie. Iucure ti' "ditura Fnivers :/ ... "leonora. 2H. "mil) PM3M1"4. AarmondsKorth. Dumitru.. CMIL.apoca' "ditura #ărţii de Gtiinţă. -17.#F. . Dan. #tudii de psi$ologia de)"oltării. 'ictionar( of Ps(c$olog(. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. 9. -177. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. =abor."N"4. Dan. =C". F<' Penguin IooBs. PVF. H8. H6.M.. 88. -:JJJ0..0. P14. <M1F9IF.[FCF. (ean. H/. Comeo i .0. ". CM. 28. HH. -:JJ20.. ". ?lorin. 'icţionar de psi$ologi. -:JJ:0.#F. 81. P"3C". H1. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. . 9ihaela. 9colarul 6ntre aspiraţii şi reali)are.

2*H. G#ALMPF. -:JJJ>.#.3.. /1. //. :6 . 4nn. 1utoeducaţia : sens şi de"enire. NL. -17780. 8. "caterina. 'icţionarul de psi$ologie. 3ducaţia copilului preşcolar. unoaşterea copilului. 3"oluţia psi$ologică a copilului. Fniversitatea din . /8. :2H. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică.' Iilling\. NCVG94G. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. /7. 62. WVP]. 0euşita. -17. #luj*. unoaşterea de sine şi comportarea etică a ele"ilor. Cevista de Psihologie..teliana. <ent' 9acBa@s of #hathan."nciclopedic. -177J0. 9arioara. Promo"area sănătăţii mintale şi emoţionale 6n reţeaua europeană de şcoli care promo"ea)ă sănătatea : manual pentru pregătirea profesorilor i a altor persoane care lucrează cu tinerii.M. A. Frsula. -17770. Psi$ologia "+rstelor. Frsula. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. C. Iucure ti' "ditura #urtea Neche.20. D. /. -177J0. G#ALMPF. EC4==. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. -17. La i' "ditura Polirom. 6J. Psi$ologia "+rstelor. p. -ntroducere 6n psi$ologie.anguage in t$e Primar( Aears. -17760.) 9"DE"11. -17780. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică.. rassrom Teac$ing #@ills. /:. #luj' "ditura Dacia. -17760. -17680. 61. 68. no. Iucure ti' "ditura Gtiinţifică i "nciclopedică. "mil.ons 1imited. GML3F. E411M. G"CIV.apoca' #asa de "ditură a 4sociaţiei de Gtiinţe #ognitive din Com!nia. N"CW4. =C4Z. 6:. /H. W143". -17. . / pro"ocare permanentă. <. /6. X177. G#ALMPF.[4. 3ficienţa cunoaşterii factorilor de personalitate 6n orientarea şcolară şi profesională.Eorcester. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. Frsula.9L3A. =. -17680. ciclurile "+rstelor.". 1aurenţiu.<.:0. . Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică.iterac( and . Pedagogia comunicării. 87. F.ănătăţii ^ Iiroul Cegional pentru "uropa. EC4Z. -:JJ/0. N"C. (. 'ecupaje 6n structurile operaţionale ale personalităţii. 9ielu.#F. -:JJ:0. 3.. Iucure ti' "ditura Pro Aumanitate.#". . 6H. /J./0. Iucure ti' "ditura Didactică i Pedagogică. E"4C". 3M94. -176:0.outhampton i Mrganizaţia 9ondială a . 'e)"oltarea inteligenţei emoţionale =educaţie raţional:emoti"ă şi comportamentală : clasele >*>---?.. ". GF3"F.Y-:JJ/0. A. -17710. /2. unoaşterea şi autocunoaşterea ele"ilor. Dumitru.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful