You are on page 1of 23

CURS STATISTICĂ - Unitatea de învăţare nr.

7

ANALIZA STATISTICĂ A DISTRIBUŢIILOR DE FRECVENŢE. INDICATORII VARIAŢIEI ŞI ASIMETRIEI Cuprins:

1.Obiectivele Unităţii de învăţare. 2.Clasificarea indicatorilor variatiei. 2.1. Indicatorii simpli ai variaţiei. 2.2. Indicatorii sintetici ai variaţiei. 3.Indicatorii asimetriei. 4. Răspunsuri i comentarii la testele de autoevaluare. !. "eme de control. #. Re$umatul Unităţii de învăţare. %. &iblio'rafia Unităţii de învăţare.

1. O i!"#i$!%! uni#&'ii (! )n$&'*r!
(n anali$a unei serii statistice ne interesea$ă) pe l*n'ă anali$a tendinţei centrale i anali$a variaţiei sau a variabilităţii) precum i anali$a formei distribuţiei. +enomenele i procesele economico,sociale sunt comple-e) afl*ndu,se sub influenţa unui număr mare de factori esenţiali i înt*mplători) ceea ce face ca media) cel mai utili$at indicator al tendinţei centrale) să nu fie suficientă pentru anali$a acestor fenomene.

☺E+!,p%u% 1
+ie următoarele seturi de date. 2 4 # / 
- 1 = 1e1

10

12

14

!

#

%

/ 

2

10

11

- 2 = 1e 2

3e observă că de i cele două serii au aceea i medie i mediană -1 = - 2 = 1e1 = 1e 2 ) ele diferă prin modul de împră tiere a valorilor. 4e aceea) pe l*n'ă indicatorii tendinţei centrale se impune i calculul indicatorilor de variaţie.

(

)

In urma parcur'erii acestui capitol) studenţii vor putea . • • • • studia repre$entativitatea mediei pentru o serie de date5 aprecia 'radul de omo'enitate a seriei5 caracteri$a 'radului de variaţie a unei serii5 compara în timp i spaţiu variaţia mai multor serii de repartiţie pentru aceea i caracteristică sau pentru caracteristici diferite care au fost înre'istrate pentru aceea i colectivitate5 • cunoa te forma distribuţiei 6repartiţiei7 de frecvenţe prin comparaţie cu distribuţia normală

-. C%*si.i"*r!* in(i"*#/ri%/r $*ri*'i!i

Indicatorii variaţiei pentru o serie statistică se clasifică în.

indicatori simpli ai variaţiei 8 sunt acei indicatori care arată împră tierea valorilor una faţă de alta sau împră tierea valorilor faţă de o anumită valoare5 indicatori sintetici ai variaţiei 8 care iau în considerare toţi termenii seriei în calculul lor) sinteti$*nd într,o sin'ură valoare întrea'a împră tiere din serie.

-.1. In(i"*#/rii si,p%i *i $*ri*'i!i

Indicatorii simpli ai variaţiei se e-primă at*t în mărimi absolute 6av*nd acelea i unităţi de măsură ca i caracteristica studiată7) c*t i în mărimi relative 6obţinute prin raportarea mărimii absolute la medie7. In(i"*#/rii si,p%i *i $*ri*'i!i sunt.   amplitudinea absolută a variaţiei5 amplitudinea relativă a variaţiei5

  abaterile individuale absolute5 abaterile individuale relative.= 0 i =1 ( ) 3uma abaterilor ma-ime i minime luate în modul este e'ală cu amplitudinea absolută a . A. 9 . 3uma valorilor abaterilor individuale absolute este nulă. d ma.6.: -ma.p%i#u(in!* * s/%u#& * $*ri*'i!i 0A+1 se determină ca diferenţă între valoarea ma-imă 6-ma-7 i valoarea minimă 6-min7 a caracteristicii i arată c*mpul ma-im de împră tiere a valorilor caracteristicii.ma.7 = 9⋅ 100 A *#!ri%! in(i$i(u*%! * s/%u#! care ne arată împră tierea fiecărei valori de la valoarea medie.p%i#u(in!* r!%*#i$& * $*ri*'i!i 0A+0211 se obţine prin raportarea amplitudinii absolute la medie.= .− .≥ 0 d min = . i =1 n n ∑d i = ∑ -i − .. 3e utili$ea$ă în etapa de 'rupare a datelor) mai precis la construirea intervalelor de variaţie i se mai utili$ea$ă i la construirea 'raficelor. i caracteristica studiată i pot lua valori ne'ative sau po$itive după cum valoarea individuală 4acă di în valoare absolută au valori mari putem conclu$iona că datele sunt împră tiate) adică e-istă o variaţie mare în interiorul seriei.≤ 0 9baterile individuale absolute se e-primă prin aceea i unitate de măsură ca este mai mică sau mai mare ca media. di = . 3e e-primă în coeficient sau procente) deci pot fi comparate serii după caracteristici e-primate în unităţi de măsură diferite.i − - (n practică se utili$ea$ă mai mult abaterea absolută ma-imă i abaterea absolută minimă. A. 9mplitudinea este foarte sensibilă la valorile e-treme.min − . 9. -min 9re unitatea de măsură a valorilor caracteristicii i din acest motiv nu poate fi folosită la compararea seriilor după caracteristici e-primate în unităţi de măsură diferite. Cu c*t acestea sunt mai îndepărtate cu at*t c*mpul de împră tiere a valorilor este mai mare.

(ntr. d min = d ma- A *#!ri%! in(i$i(u*%! r!%*#i$! se e-primă în coeficienţi sau procente i se calculea$ă raport*nd abaterile individuale absolute la medie. d ma. pentru o serie de distribuţie de frecvenţe absolute.o serie simetrică. (d ) 5 A *#!r!* .7 =   d mad min - ⋅ 100 ⋅ 100 "oţi ace ti indicatori simpli pre$intă de$avanta<ul că nu sinteti$ea$ă) într.+ d min = 9 - 4acă în ca$ul unei serii) abaterea ma-imă absolută diferă mult de valoarea abaterii minime absolute luată în modul) atunci pentru seria respectivă trebuie calculaţi pe l*n'ă indicatorii variaţiei i indicatorii de asimetrie. pentru o serie simplă. In(i"*#/rii sin#!#i"i *i $*ri*'i!i In(i"*#/rii sin#!#i"i ai variaţiei sunt. n d= i =1 ∑ -i n −- .7 d i6.variaţiei.7 = ⋅ 100   d min6. .  d =  di  ma-6.o sin'ură valoare) împră tierea tuturor termenilor din seria anali$ată. .!(i! %ini*r& (d ) se calculea$ă ca o medie aritmetică simplă 6în ca$ul seriilor simple7 sau ponderată 6în ca$ul seriilor de distribuţie de frecvenţe7 a abaterilor termenilor seriei de la media lor în valoare absolută.-. -. =entru a elimina acest de$avanta< calculăm indicatorii sintetici ai variaţiei.     abaterea medie liniară dispersia 6varianţa75 abaterea medie pătratică 6abatere medie standard sau tip75 coeficientul de variaţie.

%!0 %.866 .i − .d = i =1 ∑ -i − . 5ri.⋅ n? i .22! 1.p%u% Repartiţia salariaţilor unei întreprinderi după prima obţinută la sf*r itul anului este pre$entată în tabelul următor.!00 -7.200 1!0 2.:86 .i −.⋅ n? i i =1 . • se e-primă în aceea i unitate de măsură ca i caracteristica anali$ată) deci nu poate fi utili$ată la compararea a două sau mai multe serii după caracteristici e-primate în unităţi de măsură diferite5 • • nu ţine seama de semnul al'ebric5 nu ţine seama de faptul că abaterile mai mari în valoare absolută influenţea$ă în mai mare măsură 'radul de variaţie al unei caracteristici comparativ cu abaterile mici.0!0 9. =entru a înlătura aceste de$avanta<e se calculea$ă i alţi indicatori sintetici ai variaţiei. s*%*ri*'i ni 1! 20 30 2! 10 166 C!n#ru% +i !0 1!0 2!0 3!0 4!0 +i⋅ ni %!0 3. pentru o serie de distribuţie de frecvenţe relative. dacă n? i sunt e-primate în coeficienţi (n locul mediei) pot fi folosiţi i alţi indicatori ai tendinţei centrale.!(ii %ini*r!. . D!3*$*n#*4! *%! * *#!rii . > d = i =1 > ∑ -i − . ☺E+!. dacă n? i sunt e-primate în procente 100 d = ∑ .#2! 2.!00 /.000 %.i −.⋅ ni i =1 > ∑ ni > (n ca$ul în care seria de distribuţie de frecvenţe este pe intervale) atunci -i este centrul intervalului.* 0%!i1 sub 100 100 8 200 200 8 300 300 8 400 peste 400 T/#*% Nr.⋅ n i @12! @2! ! 10! 20! - 2.

σ = 2 i =1 ∑ (.x= ∑ x ⋅n i =1 i ! i ∑n i =1 ! = 24. Disp!rsi* se calculea$ă ca medie aritmetică simplă 6în ca$ul seriilor simple7 sau ponderată 6în ca$ul seriilor de distribuţie de frecvenţă7 a pătratelor abaterilor termenilor seriei de la tendinţa centrală 6cel mai adesea media aritmetică7. pentru o serie de frecvenţe absolute.i − -) > i =1 2 ⋅ ni ∑ ni > .!00 = 24! lei A salariat 100 i x= ∑x i =1 ! i ! − x ⋅ ni i ∑n i =1 = 2. .17 i nu BnC fiind astfel dispersia e antionului un estimator mai bun al dispersiei în colectivitatea 'enerală. . σ 2 = i=1 ∑ (-i − -) > 2 ⋅ n? i 100 sau σ2 = ∑ -i − i =1 > ( )2 ⋅ n? i 4acă datele provin din e antioane de volum redus i le folosim pentru e-tinderea re$ultatelor la nivelul colectivităţii 'enerale 6le folosim pentru o inferenţă statistică7) atunci în calculul dispersiei la numitor se va folosi 6n.#!0 = 2#)! lei A salariat 100 =rima unui salariat se abate în medie de la prima medie cu ± 2#)! lei. pentru o serie simplă.i − -) n 2 n . pentru o serie de frecvenţe relative. σ 2 = i =1 ∑ (.

V*ri*n#* 49 EU T/#*% σ2 F i =1 +i 1 0 - Fr!"$!n'* ni m n8m n Fr!"$!n'! r!%*#i$! m n n −m =1 − F n 1 = ∑ (-i − -) 2 i =1 2 ⋅ ni = ∑ ni 2 (1 − F ) 2 ⋅ m + ( 0 − F ) 2 ⋅ 6 n − m 7 = n m n−m + F2 ⋅ = (1 − F ) 2 ⋅ F + F 2 ⋅ 61 − F 7 = n n = F (1 − F )(1 − F + F ) = F (1 − F ) = (1 − F ) 2 ⋅ 4ispersia caracteristicii alternative este e'ală cu produsul dintre cele două frecvenţe relative. Disp!rsi* "*r*"#!ris#i"ii *%#!rn*#i$!. Cu c*t valoarea dispersiei cre te faţă de $ero) cu at*t împră tierea termenilor seriei cre te i ea. s*%*ri*'i 0ni1 sub 300 #! 3! ≥ 300 T/#*% 166 3ă se calcule$e dispersia caracteristicii alternative Bsalariaţi cu prima sub 300 ROEC.* 0%!i1 Nr. 4acă dispersia unei serii este e'ală cu 0) atunci acea serie nu pre$intă variaţie) toţi termenii ei fiind e'ali.p%u% . 5ri. ☺E+!.i − -) n 2 n −1 4ispersia pre$intă de$avanta<ul că este un indicator abstract care nu are o unitate concretă de măsură. F= m #! = = 0)#! n 100 σ2 F = F 61 − F 7 = 0)#! ⋅ 0)3! = 0)22%! . Da arată modul în care 'ravitea$ă termenii seriei în <urul tendinţei centrale 6de obicei media7. Dste un indicator deosebit de util în studiile statistice) fiind utili$ată în calculul asimetriei) e-cesului) boltirii unei serii) precum i în calculul altor indicatori statistici.s 2 = i =1 ∑ (.

σ= σ = 2 i =1 ∑ (-i − -) > i =1 2 ⋅ ni ∑ ni > . 31. A *#!r!* . • dispersia caracteristicii alternative poate lua valori doar în intervalul. .p%u% 7 +ie 2 serii. 9baterea medie pătratică ne arată cu c*t în medie se abat termenii unei serii de la tendinţa centrală 6de obicei media7.4ispersia caracteristicii alternative pre$intă următoarele particularităţi. σ = σ 2 = i =1 ∑ (-i − -) > 2 ⋅ n? i 100 ☺E+!. 1 2 3 4 ! # . σ2 F ∈[ 0) 0)2!] • • c*nd F : 1 8 F) adică F : 0)!) dispersia atin'e valoarea ma-imă σ2 F = 0)2! 5 dacă F < 1 8 F) adică F < 0)! i F cre te uniform în cadrul intervalului 60) 0)!7 atunci σ2 F înre'istrea$ă o cre tere mai rapidă la început i mai lentă c*nd se apropie de limita superioară5 • dacă F > 1 8 F) adică F > 0)! i F cre te uniform în cadrul intervalului 60)!) 17 atunci σ2 F înre'istrea$ă o scădere în acela i ritm în care a avut loc cre terea.i − -) n 2 n . pentru o serie de frecvenţe absolute.!(i! p&#r*#i"& 0* *#!r! s#*n(*r(< * *#!r! #ip s*u !"*r# #ip1 se calculea$ă ca o medie pătratică a abaterilor termenilor seriei de la media lor sau ca radical din dispersie. σ = σ 2 = i=1 ∑ (. pentru o serie de frecvenţe relative. pentru o serie simplă.

+ 2σ . din termeni se 'ăsesc în intervalul (. 22)%3.<. 2/)4!.p%u 8 3e utili$ea$ă datele din E+!.−σ) . din termenii unei serii se situea$ă în intervalul (. din termenii unei serii se situea$ă în intervalul (.+3σ . 4eoarece . #/)3%. 9baterea medie pătratică are aceea i semnificaţie ca i abaterea medie liniară) dar ea obţin*ndu. 9stfel) o re'ulă empirică spune. 22)24. d ≅0)/ ⋅ σ ☺E+!. C/!. 2 σ= σ = 144%! = 120)31 ROE A salariat d= 2#)! ROE A salariat d 2#)! = = 0)/ ⇒seria este simetrică adică are o repartiţie normală. 101 102 103 104 10! 10# Cele două serii au aceea i amplitudine) aceea i abatere medie liniară i aceea i abatere medie pătratică.−3σ ) ) . Cu toate acestea) împră tierea din seria 9 este mai mare dec*t cea din seria &.p re$ultă că d <σ. din termenii unei serii se situea$ă în intervalul 9baterea medie pătratică este un indicator deosebit de util la estimarea erorilor de selecţie) la calcule de corelaţie precum i la orice comparaţie statistică în timp i spaţiu. σ 120)31 9baterea medie pătratică este un indicator care ne oferă informaţii privind modul de împră tiere a termenilor unei serii cu tendinţă de normalitate. 9baterea medie pătratică are aceea i unitate de măsură cu a caracteristicii studiate) de aici provenind de$avanta<ul că nu pot fi comparate colectivităţi după caracteristici e-primate prin unităţi de măsură diferite.p%u% -.+ 4σ .se prin ridicarea la pătrat a abaterilor individuale de la tendinţa centrală 6medie7 înlătură de$avanta<ul acordării aceleia i importanţe at*t abaterilor mari c*t i celor mici. Dste foarte dificil să comparăm serii de date după caracteristici e-primate prin aceea i unitate de măsură deoarece variabilitatea depinde de ordinul de mărime.32.−4σ .i"i!n#u% (! $*ri*'i! este cel mai utili$at i mai semnificativ indicator pentru .− 2σ )5 ) . (n ca$ul unei serii de distribuţie de frecvenţe simetrică sau u or asimetrică) adică pentru o serie cu tendinţă de normalitate între abaterea medie liniară i abaterea medie pătratică e-istă relaţia. (.+σ) 5 )5 ) .

%!. 3umele sunt date în Duro. 4acă v ≤ 3!. v= σ d - ⋅ 100 = 120)31 ⋅ 100 = 42)1. 24! vG = ⋅100 = .p%u% .un cont b7 să se caracteri$e$e 'radul de omo'enitatea al seriei. > 3!. în acest ca$ nu e-istă variaţie. seria nu este omo'enă 24! 2#)! ⋅100 = 32)3.) seria este etero'enă) variaţia este foarte mare) media nu este repre$entativă) iar 'ruparea trebuie refăcută.p%u% : 3e utili$ea$ă datele din E+!. T!s#u% (! *u#/!$*%u*r! 1 1. ☺E+!. a7 să se calcule$e suma medie de bani e-istentă într. 9cest indicator nu se poate utili$a 6adică este lipsit de semnificaţie7 în ca$ul în care media aritmetică este apropiată de $ero sau c*nd valorile termenilor seriei sunt foarte apropiate. 4e i cel mai adesea coeficientul de variaţie se calculea$ă utili$*nd media 6deoarece respectă cele mai multe din condiţiile impuse de Iule7) acest indicator se poate calcula utili$*nd i alţi indicatori ai tendinţei centrale 6mediana) mediala) modul7. 4acă v ≤ !.p%u% 8.Un auditor bancar a selectat 10 conturi i a înre'istrat sumele e-istente în fiecare dintre aceste conturi.=i E+!.anali$a variaţiei. 3e calculea$ă ca raport între abaterea medie pătratică sau liniară i medie. 4acă v : 0 seria este perfect omo'enă) toţi termenii seriei sunt e'ali între ei i sunt e'ali cu media.) seria este omo'enă. 1!0 1%! 12! 200 23! 240 2!0 2!# 2%! 224 3e cere. v= σ ⋅ 100 sau v > vH vG = d - ⋅100 Coeficientul de variaţie se e-primă procentual) deci putem aprecia că el repre$intă e-primarea relativă a lui σ sau a lui d .) seria este foarte omo'enă) variaţia este foarte mică) media este foarte repre$entativă) iar 'ruparea a fost foarte bine e-ecutată 6în ca$ul seriilor de distribuţie de frecvenţe7. 4acă v ≥ %0.

!#ri! 9simetria unei serii de distribuţie empirice poate fi determinată at*t prin metoda 'rafică c*t i prin calculul indicatorilor de asimetrie..l măsoare printr.o valoare e-actă. ni ni ni x x = Me = Mo xi 3erie perfect simetrică 6Clopotul lui Kauss7 Me x xi 3erie asimetrică cu asimetrie de st*n'a sau po$itivă) predomină valorile mici .. Repre$entarea 'rafică cea mai utili$ată pentru aprecierea asimetriei este poli'onul frecvenţelor) dar 'raficul ne oferă doar o ima'ine su'estivă asupra 'radului de asimetrie) fără a putea să.> 1e > 1o Mo Mo xi 3erie asimetrică cu asimetrie de dreapta sau ne'ativă) predomină valorile mari .) 1e) 1o e-istă următoarea relaţie.< 1e < 1o x Me =entru distribuţii moderat asimetrice) între . 1o − .=3 1e − - ( ) ni "ipuri de repartiţii cu asimetrie pronunţată. . ni 0 xi 0 xi Repartiţii în formă de J se înt*lnesc în ca$ul în care frecvenţele sunt ma-ime la un capăt sau altul al intervalului de variaţie. In(i"*#/rii (! *si.

*si. ni 0 xi Repartiţie comple-ă obţinută prin suprapunerea a trei repartiţii. . In(i"*#/rii *si.!#ri! * s/%u#&: 9s = .123#7. 9cest tip de repartiţii apare frecvent c*nd 'ruparea nu a fost e-ecutată corect. . una în formă de J i două moderat asimetrice.!#ri!i sun#. .i"i!n#u% (! *si.*si. 4atorită faptului că o distribuţie se caracteri$ea$ă i prin variabilitate) pentru aceea i asimetrie absolută) o serie care are variabilitatea mai mică va fi mai pronunţat oblică) iar pentru una cu variabilitatea mai mare) oblicitatea se va atenua.!#ri! r!%*#i$&: 4e aceea se calculea$ă "/!.ni 0 xi Repartiţie în formă de U se înt*lne te atunci c*nd frecvenţele ma-ime apar la capetele intervalului de variaţie) iar frecvenţele minime în centrul intervalului.!#ri! pr/pus (! 5!*rs/n 6statistician en'le$ 1/!%. 9ce ti indicatori pot fi po$itivi 6în ca$ul asimetriei de st*n'a7 sau ne'ativi 6în ca$ul asimetriei de dreapta7.− 1o sau 9s =3 .− 1e ( ) 9ce ti indicatori au unitatea de măsură a caracteristicii anali$ate) deci pre$intă de$avanta<ul că nu pot fi comparate din punct de vedere al asimetriei serii după caracteristici e-primate prin unităţi de măsură diferite.

. 9ce ti doi indicatori ai asimetriei sunt cei mai utili$aţi în practică) dar în afară de ace tia se mai utili$ea$ă i alţi indicatori. 9cest coeficient este recomandat numai pentru serii de repartiţie u or asimetrice.Cas = .=3 1e − - ( ) Cu c*t Cas este mai apropiat de 0 cu at*t seria este mai simetrică) iar cu c*t se apropie de e-tremităţile intervalului) asimetria devine mai pronunţată. .0 + N ⋅ ∆1 10 = 200 + 100 ⋅ = 2##)## ∆1 + ∆ 2 10 + ! 1o ∈[ 200) 300] Cas = . Cas = 3 .< 1e < 1o . 4acă Cas ∈ L.− 1o − 21)## = =− 0)1/ < 0 σ 120)31 Cas ∈[ − 0)3) 0)3] ⇒ seria este u or asimetrică) cu asimetrie ne'ativă sau de dreapta) deci predomină salariaţii cu prime mari. .p%u% > 3e utili$ea$ă datele din E+!. ☺E+!.= 1e = 1o 4acă Cas > 0 seria pre$intă asimetrie po$itivă sau de st*n'a.0)35 0)3M seria este u or sau moderat asimetrică. 9s =. 1o − .p%u% -.− 1e ∈[ − 3) 3] σ ( ) 9cest indicator este recomandat numai pentru serii de repartiţie u or asimetrice c*nd între cei trei indicatori ai tendinţei centrale e-istă relaţia. . 4acă se cunoa te mediana seriei) coeficientul de asimetrie se poate calcula cu relaţia.> 1e > 1o 6predomină valorile mici7 4acă Cas < 0 seria pre$intă asimetrie ne'ativă sau de dreapta.− 1o ∈[ −1) 1] σ 4acă Cas : 0 seria este perfect simetrică.< 1e < 1o 6predomină valorile mari7 Cu c*t Cas este mai apropiată de ±1 seria este mai asimetrică.−1o =24! −2##)## =− 21)!! ROE <0 ⇒ asimetrie ne'ativă sau de dreapta 1o = .

3.7 iar cea mai mare M*+i. Pariaţia măsurată prin dispersie este 4)#2 6 S*. 4. Eotele obţinute de studenţi la e-amen au fost următoarele.1.91017 conţin*nd i numele variabilei. 4e asemenea) ar vrea să observe care a fost variaţia notelor. Cea mai mică notă obţinută a fost 1)1 6Mini./ 100 1edia notelor obţinute la e-amen este %)32/ 6 M!*n7 cu mediana /)1 6M!(i*n7. 3e obţin re$ultatele.1 /.4 2.*rA S#*#is#i"s i OD. 3e introduc datele.. 9mplitudinea 6diferenţa între valoarea minimă i cea ma-imă7 este /)2 6R*nB!7.☺Exersaţi în … Excel Un profesor dore te să vadă care au fost re$ultatele medii obţinute de studenţii săi la e-amen. (n A1 tastaţi OEotaB.u. 9păsaţi T//%s@D*#* An*%Asis i D!s"rip#i$! S#*#is#i"s. /)1 2)4 2)! /)4 !)3 %)2 2)2 2)3 %)0 4)/ #)2 /)3 3)0 %)3 /)1 /)1 #)# /)% %)2 %)/ 2)1 2)# 2)4 %)4 2)0 /)# %)! 2)1 /)0 2)4 #)2 !)% /)2 2)# !)! 2)0 2)# 2)/ /)3 /)3 /)4 /)4 3)2 2)3 #)! 4)1 #)# 2)! 2)4 /)3 3)4 10)0 3)4 2)0 /)/ 2)2 /)2 2)! 2)/ %)3 #)! 4)2 4)3 4)/ %)2 2)2 %)3 2)2 /)! %)1 1)1 /)! /)4 !)1 %)! /)2 3)/ %)1 /)3 /)4 #)4 #)1 /)! 3)% 2)! 2)0 #)4 %)% %)% 1)# 3)/ /)/ 2)3 %)# 2)# 2)% !)2 /)# 1)/ !)0 R!3/%$*r! .2 1. : 10.32/ 0. 1odulul este /)4 6M/(!7. Droarea standard 6acest indicator va fi e-plicat la capitolul de sonda< statistic7 este 0)21! 6S#*n(*r( Err/r7. 2.p%! V*ri*n"!7 iar abaterea medie pătratică este 2)1! 6S#*n(*r( (!$i*#i/n7. 9păsaţi Su.323##1 . Calculaţi mărimile necesare.0%31 /.u.1 10 %32. .1!021# 4. Note Mean 3tandard Drror 1edian 1ode 3tandard 4eviation 3ample Pariance Qurtosis 3>eFness Ran'e 1inimum 1a-imum 3um Count %. 9cesta este posibil să nu fie sin'urul) deoarece DRCDS nu afi ea$ă dec*t o sin'ură valoare.21!022 /. Introduceţi Inpu# R*nB! 691./%/sin( E?CEL: 1. 4eoarece SE!Cn!ss este ne'ativ i mult diferit de $ero 6. Dur#/sis este 0)32) po$itiv) ceea ce înseamnă că avem o curbă ascuţită 6distribuţie leptocurtică7.1)0%7 seria de date este puternic asimetrică ne'ativ) curba fiind alun'ită spre st*n'a.#2343 0. 3electaţi L* !%s in Firs# R/C.

Un studiu efectuat asupra unui număr de !0 de cutii de br*n$ă topită la cutie dintr. T!s#u% (! *u#/!$*%u*r! .un ma'a$in a reliefat următoarele informaţii cu privire la numărul de calorii conţinute. 1.un an se pre$intă astfel.30 30 i peste T/#*% S#ru"#ur* *B!n'i%/r !"/n/.12! # 3e cere. a7 să se aprecie$e dacă media e repre$entativă5 b7 caracteri$aţi asimetria distribuţiei5 c7 să se calcule$e media i dispersia caracteristicii Oprofitul T1/ mil leiC.i"i (up& .1/ 1/.2! 10 2!. a7 să se calcule$e indicatorii sintetici ai variaţiei5 b7 să se caracteri$e$e 'radul de asimetrie5 c7 să se calcule$e media i dispersia caracteristicii Bsalariaţi care au avut un număr de $ile de concediu mai mare sau e'al cu 1%C.4istribuţia salariaţilor unui ma'a$in în funcţie de numărul de $ile de concediu de odiNnă dintr. "u#ii "u rGn3& #/pi#& %!.i"i 021 10 22 2! 23 1% 3 166 3e cere. Zi%! "/n"!(iu Nr. Frup! (! *B!n'i !"/n/.T!s#u% (! *u#/!$*%u*r! =entru 200 de a'enţi economici se cunosc datele.24 24.12 12. 2.i%. C*%/rii Nr. a7 să se aprecie$e omo'enitatea seriei5 b7 să se caracteri$e$e 'radul de asimetrie5 c7 să se calcule$e media i dispersia caracteristicii Bcutii de br*n$ă care au sub 2! de caloriiC .!* pr/.10! 1! 10!.i%u%ui 0.&ri./! ! /!. s*%*ri*'i 14 2 1! # 1# 10 1% 1! 1/ / 12 ! 20 4 3e cere.11! 14 11!. %!i1 sub # #.

i =1 σ2 = ∑(x 10 i −x ) 2 T!s#u% (! *u#/!$*%u*r! 1.) apreciem că seria este omo'enă) variaţia este mică) media este repre$entativă. *1 =entru a aprecia dacă media este repre$entativă) vom utili$a coeficientul de variaţie. ni = ni ⋅ 100 ) re$ultă. R&spunsuri =i "/. v= vG = ⋅ 100 = 4!)#/ ⋅ 100 = 20)12. 10 -= i =1 ∑ -i 10 22%0 = = 22% Duro 10 σ d - = 1!0 + 1%! + 12! + 200 + 23! + 240 + 2!0 + 2!# + 2%! + 224 = 10 1 Kradul de omo'enitate al seriei se aprecia$ă prin coeficienţii de variaţie 6v) vH7.!n#*rii %* #!s#!%! (! *u#/!$*%u*r! T!s#u% (! *u#/!$*%u*r! 1 Eotăm cu -i : suma e-istentă în contul i i= 1) 10 *1 1edia se calculea$ă ca o medie aritmetică simplă întruc*t avem date ne'rupate. =entru a calcula coeficientul de variaţie trebuie mai înt*i să calculăm media i abaterea medie pătratică. # x= ∑x n i =1 # i i ∑n i =1 i ? =utem lucra cu relaţia de mai sus dacă calculăm din ni 6din ipote$a) din tabel7 i ∑n ? i = 200 6din enunţ7 pe ni .7. 22% 3%)# ⋅100 =1#)!#. ∑ ni . 22% ⋅100 = 2 σ= σ = 20/#)//2 =4!)#/ = 20/#)//2 10 4eoarece v) vH < 3!.

.UvV%!.!* pr/. 166 C!n#r! (! in#!r$*% xi 3 9 18 -1 -> . Centrele de interval xi se determină ca o medie aritmetică simplă a capetelor fiecărui interval.: T/#*% Fr!"$!n'! r!%*#i$! niH021 16 --8 -.6-. x= ∑xn i =1 # ? i i 100 = mil. media e slab repre$entativă.i#u%ui 0. v= σ x ⋅100 = %)22 ⋅100 = 4/)1%.i% %!i1 6-: :-11--1I 1I--7 -7. 1> . Re$ultatele sunt pre$entate în tabelul următor M&ri. .%2#4 i i =1 ∑( x # − x ⋅ ni? ) 2 = Interpretarea coeficientului de variaţie 3!. - Indicatorul cu a<utorul căruia se aprecia$ă dacă media e repre$entativă este coeficientul de variaţie. lei 3 ⋅ 10 + 2 ⋅ 22 + 1! ⋅ 2! + 21 ⋅ 23 + 2% ⋅ 1% + 33 ⋅ 3 = 1#)44 100 =rofitul mediu al unui a'ent economic este e'al cu 1#)44 mil lei.lei σ2 = 63 − 1#)447 2 ⋅ 10 + 62 − 1#)447 2⋅ ⋅ 22 + 100 100 2 2 + 61! − 1#)447 ⋅ 2! + 6 21 − 1#)447 ⋅ 23 + 6 2% − 1#)447 2 ⋅ 1% + 633 − 1#)447 2 ⋅ 3 = 100 = #2. 1#)44 σ = σ2 = #2)%2# 4 = %)22 mil.n1 = n2 = n3 = n4 = n! = n# = 10 ⋅ 200 = 20 a'enţi economici5 100 22 ⋅ 200 = 44 100 2! ⋅ 200 = !0 100 23 ⋅ 200 = 4# 100 1% ⋅ 200 = 34 100 3 ⋅ 200 = # 100 xi repre$intă centrele de interval sau putem calcula media utili$*nd relaţia.

asimetria absolută. profitul T1/ mil lei . dintre a'enţii economici au profitul T1/ mil. lei . .1!)#:0)/4 mil. % *1 =entru a calcula indicatorii sintetici ai variaţiei) va trebui să calculăm mai înt*i media 8 care se calculea$ă ca o medie aritmetică ponderată. abaterea medie liniară. 1.lei. . Cas = as 0)/4 = 0)10# %)22 σ = Cas W0 deci avem serie u or asimetrică cu asimetrie po$itivă sau de st*n'a) deci predomină a'enţii economici cu valori mici ale profitului.1 9simetria se caracteri$ea$ă cu a<utorul indicatorilor de asimetrie propu i de =earson. w= m 43 = = 0)43 ⇒ n 100 43. . 2 σw = w61 − w7 = 0)43 ⋅ 61 − 0)437 = 0)24!1 T!s#u% (! *u#/!$*%u*r! . . as = x − Mo :1#)44. "1 media i dispersia caracteristicii OprofitulT1/ mil leiC 9vem o caracteristică alternativă sau binară.= i =1 ∑ -ini i =1 ∑ ni % = 14 ⋅ 2 + 1! ⋅ # + 1# ⋅ 10 + 1% ⋅ 1! + 1/ ⋅ / + 12 ⋅ ! + 20 ⋅ 4 = !0 /!2 = = 1%)04 $ile concediu !0 Indicatorii sintetici ai variaţiei sunt. . coeficientul de asimetrie. 4ispersia caracteristicii alternative. profitul U1/ mil lei V*ri*n#* 49 6profitul T1/ mil lei7 EU 6profitul U1/ mil lei7 T/#*% +i 1 0 Fr!"$!n'!%! r!%*#i$! 0 ni? m : 43 n 8 m : !% n J 166 1 1edia caracteristicii alternative.

v= vG = σ d - ⋅ 100 = 1)!22# ⋅ 100 = /)23.− 1o 1%)04 −1% = = 0)02# σ 1)!22# 4eoarece Cas > 0 avem asimetrie po$itivă sau de st*n'a) adică mediana i modul se 'ăsesc în st*n'a mediei pe 'rafic) deci în această serie predomină valorile mici ale caracteristicii. 1%)04 1)1%2/ ⋅100 = #)//. 1 9precierea asimetriei.0)35 0)3M ⇒ seria este u or asimetrică 6Cas este foarte apropiat de $ero7. i =1 σ = 2 ∑ (. coeficientul de variaţie. ⇒ seria este omo'enă) variaţia este mică) media este repre$entativă. dispersia. Cas = . abaterea medie pătratică. "1 9vem o caracteristică alternativă. . . . 1%)04 ⋅100 = 4eoarece v) vH ≤ 3!.i − .⋅ ni = 14 − 1%)04 ⋅ 2 + 1! − 1%)04 ⋅ # + 1# − 1%)04 ⋅ 10 !0 + i =1 ∑ni !0 + = 1% − 1%)04 ⋅ 1! + 1/ − 1%)04 ⋅ / + 12 − 1%)04 ⋅ ! + 20 − 1%)04 ⋅ 4 !/)#4 = 1)1%2/ $ile !0 = Eumărul de $ile de concediu al unui salariat se abate în medie de la numărul mediu de $ile de concediu cu ± 1)1%2/ $ile.d= i =1 ∑ -i % % − . 2 σ= σ = 2)31/4 = 1)!22# $ile Eumărul de $ile de concediu al unui salariat se abate în medie de la numărul mediu de $ile de concediu cu ± 1)!22# $ile. Cas ∈ L.) % i =1 2 ⋅ ni = ∑ ni !0 % (14 − 1%)04) 2 ⋅ 2 + (1! − 1%)04) 2 ⋅ # + !0 + + (1# − 1%)04) 2 ⋅ 10 + (1% − 1%)04) 2 ⋅ 1! + (1/ − 1%)04) 2 ⋅ / + (12 − 1%)04) 2 ⋅ ! + ( 20 − 1%)04 ) 2 ⋅ 4 11!)22 = = 2)31/4 !0 !0 .

= i =1 ∑ -ini i =1 ∑ ni ! = /0 ⋅ ! + 20 ⋅ 10 + 100 ⋅ 1! + 110 ⋅ 14 + 120 ⋅ # !0#0 = = 101)2 calorii !0 !0 Omo'enitatea seriei se aprecia$ă cu a<utorul coeficientului de variaţie. F= m 32 = = 0)#4 ⇒ n !0 #4. Eotăm cu. ! .i − -) ! i =1 ⋅ ni = ∑ ni ! #%2/ = 134)!# !0 4eoarece v < 3!. ⇒ seria este omo'enă) variaţia este mică) media este repre$entativă.− 1o 101)2 −103)33 = =− 0)1/ σ 11)# 4eoarece Cas < 0 ⇒ seria pre$intă o asimetrie ne'ativă sau de dreapta) deci pe 'rafic mediana i modul se 'ăsesc în dreapta mediei) ceea ce înseamnă că predomină cutiile de . 1 Kradul de asimetrie. -i : numărul de calorii ni : numărul de cutii de br*n$ă topită 1edia 8 se calculea$ă ca o medie aritmetică ponderată -i repre$intă centrul de interval calculat ca medie aritmetică simplă între limita inferioară i limita superioară a fiecărui interval. 3e observă că avem o serie de repartiţie de frecvenţă pe intervale e'ale. V*ri*n#* +i 1 0 Fr!"$!n'!%! * s/%u#! ni m : 32 n 8 m : 1/ n J 86 49 6peste 1% $ile7 EU 6sub 1% $ile7 T/#*% 1edia caracteristicii alternative. v= σ ⋅100 = 11)# ⋅ 100 =11)4#. Cas = . dintre salariaţi au avut un concediu ≥ 1% $ile 4ispersia caracteristicii alternative.- salariaţi care au avut un concediu ≥ 1% $ile5 salariaţi care au avut un concediu < 1% $ile. 101)2 2 2 σ= σ = 134)!# = 11)# calorii σ = 2 i =1 ∑ (. σ2 F = F 61 − F 7 = 0)#4 ⋅ 61 − 0)#47 = 0)2304 -.

dintre cutii au sub 2! calorii. a7 b7 c7 d7 cum se va modifica amplitudinea absolutăX cum se va modifica mediaX cum se va modifica dispersia i abaterea medie pătraticăX cum se va modifica abaterea medie liniarăX 3.br*n$ă cu multe calorii. =resupunem că fiecare termen al unei serii se multiplică cu aceea i constantă B>C. 4ispersia caracteristicii alternative. σ2 F = F 61 − F 7 = 0)3 ⋅ 61 − 0)37 = 0)21 8. =reţurile de v*n$are pentru un calculator tiinţific cu acelea i caracteristici) fabricat de aceea i firmă) au fost înre'istrate în 20 de ma'a$ine. T!. 10)!0 12)%! 11)00 1#)!0 12)30 20)00 1#)!0 13)20 1%)!0 1/)00 . "1 9vem o caracteristică alternativă.0)35 0)3M ⇒ seria este u or asimetrică. =resupun*nd că la fiecare termen al unei serii se adau'ă aceea i constantă BaC. F= m 1! = = 0)3 ⇒ n !0 30. Cas ∈ L. cutii care au sub 2! calorii5 cutii care au peste 2! calorii.! (! "/n#r/% 1. a7 b7 c7 d7 cum se va modifica amplitudinea absolutăX cum se va modifica mediaX cum se va modifica dispersia) dar abaterea medie pătraticăX cum se va modifica abaterea medie liniarăX 2. V*ri*n#* 49 6sub 2! calorii7 EU 6peste 2! calorii7 T/#*% +i 1 0 Fr!"$!n'!%! * s/%u#! ni m : 1! n 8 m : 3! n J 86 1edia caracteristicii alternative. Re$ultatele sunt redate mai <os i sunt e-primate în lei.

Frup! (! s*%*ri*'i (up& $!"Ki. 20 T/#*% Nr.6 3e cere.13)!0 1%)%! 1/)!0 20)00 1!)00 14)4! 1%)/! 1!)00 1%)!0 13)!0 3e cere. "/pii Nr.! 0*ni1 084 48/ / 8 12 12 8 1# 1# .o localitate în funcţie de numărul de copii. !.&ru%ui (! *p*r*#! !%!"#r/"*sni"! / 20 2# 22 1/ # 166 3e cere. s*%*ri*'i 2 # 10 / 4 . a7 b7 c7 să se verifice dacă distribuţia salariaţilor după vecNime este omo'enă5 să se caracteri$e$e 'radul de asimetrie5 să se calcule$e media i dispersia caracteristicii Bsalariaţi cu vecNimea sub vecNimea medieC. a7 b7 c7 să se aprecie$e dacă media este repre$entativă5 să se caracteri$e$e 'radul de asimetrie5 să se determine media i dispersia caracteristicii Baparate care au durata de viaţă mai mică de 3000 oreC. B/sp/(&rii 0 2/# 1 3/0 2 41# 3 2!/ 4 112 ! #2 # 4% % 12 / % 3e cere. (n tabelul următor este pre$entată repartiţia 'ospodăriilor dintr. Nr. #000 T/#*% S#ru"#ur* nu.Un studiu privind durata de viaţă în ore a unui produs electrocasnic efectuat pe 100 aparate a condus la următoarele re$ultate. #.să se calcule$e numărul mediu de copii pe 'ospodărie i să se verifice dacă . a7 b7 să se caracteri$e$e 'radul de asimetrie al seriei5 să se caracteri$e$e 'radul de variaţie al seriei5 4.4espre an'a<aţii unei sucursale a unei bănci comerciale se cunosc datele. Dur*#* (! $i*'& 0/r!1 0 8 1000 1000 8 2000 2000 8 3000 3000 8 4000 4000 8 !000 !000 .

"e aceea. Bi %i/Br*. Isaic. 8 +tatistică. Cu a(utorul indicatorilor variaţiei putem% • studia repre!entativitatea mediei pentru o serie de date' • aprecia #radul de omo#enitate a seriei' • caracteri!a #radului de variaţie a unei serii' • compara n timp şi spaţiu a mai multor serii de repartiţie pentru aceeaşi caracteristică sau pentru caracteristici diferite care au fost nre#istrate pentru aceeaşi colectivitate' • cunoaşte #radul de influenţă a factorilor după care s-a efectuat #ruparea' • cunoaşte forma distribuţiei )repartiţiei* de frecvenţe prin comparaţie cu distribuţia normală >.1aniu 9l. 4anciu 9.ues descriptives) 9rmand Colin) =aris) 2004 2.i* Uni#&'ii (! )n$&'*r! 1.)Eiculescu I.[. să nu fie suficientă pentru anali!a acestor fenomene. Poinea'u P.) "odose 4.media este repre$entativă5 :.CNauvat K. R!3u.) +tatisti.) +tatisti.) Kruiescu 1.) &oboc C.) +tatistică) Dditura Universitară) &ucure ti) 20035 4. pe lân#ă indicatorii tendinţei centrale se impune şi calculul indicatorilor de variaţie. aflându-se sub influenţa unui număr mare de factori esenţiali şi ntâmplători.) Yiţan D. Dditura Dconomică) &ucure ti) 200%5 !.J.) 1itrut C.) Zonnacott R.) Poinea'u P.*#u% Uni#&'ii (! )n$&'*r! Fenomenele şi procesele economico-sociale sunt complexe.ue) Dconomica) =aris)122! . sinteti!ând ntr-o sin#ură valoare ntrea#a mprăştiere din serie.Zonnacott ".) Reau J. ceea ce face ca media.=. -a!e teoretice şi aplicaţii. $ndicatorii variaţiei pentru o serie statistică se clasifică n%  indicatori simpli ai variaţiei & sunt acei indicatori care arată mprăştierea valorilor una faţă de alta sau mprăştierea valorilor faţă de o anumită valoare'  indicatori sintetici ai variaţiei & care iau n considerare toţi termenii seriei n calculul lor.) KNiţă 3. cel mai utili!at indicator al tendinţei centrale.) +tatistică economică) Dditura Dnciclopedică) &ucure ti) 2002 3.