You are on page 1of 97

PORUMBUL-ZEA MAYS 1.1. Importanta, biologie, ecologie 1.1.1.

Importan a Porumbul ocupă al treilea loc ca suprafaţă între plantele cultivate pe glob după grâu şi locul al doilea ca productivitate după grâu. Porumbul ocupă aceasta poziţie deoarece are anumite particularităţi cum ar fi: -depăşeşte cu 50 celelalte cereale din punct de vedere al capacităţii de producţie -are o mare plasticitate ecologică! ceea ce ii permite o larga arie de raspandire! suportă bine seceta şi căldura -este o plantă prăşitoare bună premergătoare pentru ma"oritatea culturilor -este o cultură mecamizabilă #00 -suportă monocultura mai mulţi ani -recoltarea se face fără pericolul scuturării -având o însămânţare târzie primăvara permite o mai bună eşalonare a lucrărilor agricole -valorifică bine îngrăşămintele minerale şi organice! apa de irigaţie -poate fi semanat în cultură dublă ca masă verde şi pentru siloz -are putini agenţi patogeni şi dăunători -deoarece este o plantă unise$uat monoică este foarte uşoară obţinerea %ibrizilor. &oalele de porumb se folosesc în alimentaţia omului! în fura"area animalelor şi în industrie .'in producţia mondială (# se foloseşte în alimentaţia umană! )( în %rana animalelor şi ) în industrie. *n alimentaţia oamenilor din boabe +degerminate+ prin măcinare uscată se obţine mălaiului!fulgii de porumb! alimente pentru copii iar prin măcinare umedă se poate obţine un sirop bogat în fructuoză ,pentru diabetici-! poate fi folosit la fabricarea berii şi ca înlocuitor pentru cafea! prin tratamente diferite prin măcinatul umed se poate obţine amidon!glucoză! de$troză! .%is/0! medicamente. 'in germeni de porumb se e$trage un ulei de foarte buna calitate! folosit in alimentatia dietetica. 'in #00 /g porumb se poate obţine unul din următoarele produse: )) /g mălai! 12 /g amidon! )# /g glucoză! 50-10 /g izomeroză ,za%ăr-! izomeroza din porumb se fabrică în cantităţi mari în &elgia! 3landa! 4ermania! 5nglia sau 66 l alcool! iar din embrion se mai poate obţine #!7-(!) l ulei şi 2!1 /g şroturi. *n fura"area animalelor constituie un nutreţ concentrat foarte valoros! un /g de boabe are o valoare nutritivă cuprinsă între #!#)-#!2 unităţi nutritive. 8n fura"area animalelor porumbul poate fi folosit si ca nutret verde! siloz! fan! coceni. 9ocenii! tulpinile mai pot fi folosite si in industria celulozei si la fabricarea panourilor aglomerate.

'in ciocălăii de porumb se poate obţine furfurol! nutreturi pentru rumegatoare sau pot fi folosiţi drept combustibili! iar din pănuşi se pot realiza diferite împletituri. 1.1.!."ompo#i ia c$imic% &oabele de porumb conţin în medie apă #2!5 ! proteine #0 ! glucide )0!) din care cca 10 amidon! grăsimile sunt în proporţie de 6 ! sărurile minerale #!6 şi celuloză (!2 . 5midonul este depus în cea mai mare parte in endosperm :7 ! #!2 in embrion si 0!) în pericarp! amidonul este alcătuit din amilopectine şi amiloză. Proteinele in proportie de #5-#7 contin 65 prolamine iar dintre acestea zeina! glutenine 25 şi globulinele (0 . ;eina principala proteină a boabelor de porumb are un conţinut ridicat de acid glutamic si leucina în sc%imb are conţinut redus de triptofan ,0!#) - iar lizina este practic absenta. 9ontinutul in substante proteice este influentat de factorii geneticii dar si de conditiile e$terne. 9el mai mare conţinut în proteină îl au soiurile şi %ibrizii din convarietatea indurata. <ertilizarea raţională influenteaza continutul in aminoacizi! astfel în urma e$perienţelor făcute îngrăşămintele cu = determină ridicarea conţinutului de triptofan iar cele cu = si P duc la cresterea conţinutului în lizină. 4răsimile sunt de o bună calitate deoarece sunt bogat în acizi nesaturaţi. >ărurile minerale sunt reprezentate de P(35! ?(3! @g3. &oabele contin vitaminele &#! &(! A! PP! provitamina 5! fiind lipsite de vitamina 9. *ntreaga compoziţie c%imică depinde de %ibridul cultivat! conditiile de vegetatie şi te%nologia de cultivare aplicata. #.#.2 R%&p'(ire Ba nivelul anului (00# suprafaţa ocupată pe plan mondial era de #2)!1 milioane %a! cele mai mari suprafeţe cultivate cu porumb sunt în >C5! 9anada! &razilia! @e$ic şi 8ndia. Producţia mondială medie fiind de 6000-6600 /gD%a. Ba noi în ţară la nivelul anului (00# erau 2 milioane %a cultivate! cu o producţie medie de (600 /gD%a. 1.1.) Si&tematica, origine, $ibri#i c*lti+a i Porumbul face parte din familia Gramineae! subfamilia Panicoideae! tribul Maydeae. *n funcţie de structura endospermului specia ;ea ma0s cuprinde mai multe convarietăţi :

1.Zea ma,& con+ar. in(*rata &in. Zea ma,& +*lgari& -este aşa numitul porumb cu bobul tare! bob neted lucios şi se caracterizează printr-o te$tură cornoasă la partea periferica a bobului iar la interior te$tura este amidonoasă. 'in aceasta convarietate au facut parte ma"oritatea soiurilor de porumb romanesti. !.Zea ma,& con+ar. i(entata &in. (enti-ormi& - porumbul Edinte de cal+! se caracterizează printr-un endosperm cornos numai pe laturile bobului iar te$tura făinoasă ocupă toată partea de mi"loc şi superioară. Prin uscare partea făinoasă se contractă determinând formarea misunei ,adânciturii-! având aspectul unui dinte de cal. 9ea mai mare parte a %ibrizilor cultivaţi fac parte din acestă convarietate. ..Zea ma,& con+ar. aori&ta- care prezintă caractere intermediare intre convarietatea identata şi indurata! bobul fiind rotun"it şi cu o pată mată la vârf! rareori cu o adâncitură neînsemnată. ).Zea ma,& con+ar. am,lacea-este porumbul amidonos la care boabele sunt mari rotundiforme! de culoare albă! endospermul aproape in intregime făinos! boabe sunt lipsite de luciu! se cultivă în Peru şi &olivia. /.Zea Ma,& con+ar. &acc$arata-este porumbul za%arat sau dulce! care se caracterizează printr-un endosperm cu conţinut ridicat de %idraţi de 9 solubili ,amilode$trine- si foarte sărac în amidon. Ba maturitate boabele acestei convarietăţi se zbârcesc şi devin transparente. 0.Zea ma,& con+ar. amileo&acca$arata-porumbul amidonos-dulce care se caracteritează prin endosperm cornos în partea superioară! făinos în partea inferioară şi care este întâlnit în Peru şi &olivia. 1.Zea ma,& con+ar. e+erta-porumbul de floricele! boabele sunt mici! endospermul are te$tură cornoasă cu e$cepţia unei zone mici din "urul embrionului. Punând boabele la pră"it! apa din grăunciorii de amidon se transformă în vapori si presand spre e$terior sparge invelisul bobului! pare că este primul porumb cultivat. 2.Zea ma,& t*nicata-porumbul îmbrăcat! este considerat de unii autori ca o formă ancestrală a porumbului de astazi. 3.Zea ma,& ceratina-sau porumbul ceros care are bobul cornos! opac cu aspect ceros şi care în loc de amidon conţine AF8GF3'AHGF8=I. >e consideră că porumbul are ( centre de origine! în 5merica! la nord de ecuatorcentru primar Mexic-Guatemala şi la nord de ecuator Jcentrul primar Peru-Bolivia. *n Auropa porumbul a fost adus la prima e$pediţie a lui 9ristofor 9olumb ,#6:2-! fiind cultivat prima dată în Spania! apoi în Italia. Ba noi în ţară! porumbul a fost menţionat în @untenia sub domnia lui Kerban 9antacuzino ,#1:2-#1:5-! iar în Gransilvania porumbul s-a cultivat pe timpul împărătesei @aria Gereza ,#)60-#)10-. *n prezent soiurile de porumb sunt puţin răspândite în cultură. *n >C5 introducerea în cultură a %ibrizilor a început în anul #:22! iar în ţara noastră aceştia s-au e$tins în cultură după anul #:56.'upă numai 5 ani! pe întreaga

înflorit şi 10-)0 de zile pentru formarea creşterea şi maturarea boabelor! revenind un total de ##0-#55 zile .L>-! între ( linii consangvinizateM -%ibrizi dubli .nr cod. "la&i-icarea $ibri#ilor (*p% perioa(a (e +egeta ie 4rupa de precocitate 9lasificarea românească .75-:5 zile700-#000 Librizi timpurii #00-#:: (00-200 .LG-! între un %ibrid simplu şi o linie consangvinizatăM Privind perioada de vegetaţie! %ibrizii cultivaţi în Fomânia au nevoie de 50-75 de zile în intervalul răsărit.în sudul ţării-.1.*n această zonă este recomandată cultivarea cu prioritate a %ibrizilor târzii! care folosesc în mod eficient aceste condiţii.nr. cuprinde 9âmpia din sudul ţării! 'obrogea până în partea de sud a podişului @oldovei.9lasificarea <53 N CG .#2#-#50#50#-#150 zile<iecare unitatea este bine să folosească în cultură 2-6 %ibrizi! din grupe de precocitate diferite! la alegerea cărora trebuie să urmărească: .#01-##5#(0(-#600 zileLibrizi semitârzii 200-2:: 600-500 şi 500-100 #60#-#500 . codLibrizi foarte timpurii >ub #00 #00-(00 .suprafaţă s-a folosit numai sămânţă %ibridă! sporul realizat de %ibrizi faţă de soiuri este apreciat la 60-50 . . 'upă modul de obţinere %ibrizii pot fi: -%ibrizi simpli. 9lasificarea %ibrizilor în sistemul <53! în funcţie de perioada de vegetaţie! cuprinde : grupe! fiecare grupă având ca etalon durata de vegetaţie a unui %ibrid american! din cele : importanţă au numai doar 1.L'-! între ( %ibrizi simpliM -%ibrizi triliari . ZON I J cuprinde cea mai largă suprafaţă de cultură din ţară !NCGP 1)4410445".adaptarea la condiţiile zoneiM .semănat-recoltat-! cel puţin #600O9! în zona dealurilor până la #(00O9 şi se poate e$tinde în cultură până în zonele în care! pe perioada de vegetaţie! se acumulează cel puţin :00-:50O9 temperaturi utile. ##1-#20 zileLibrizi târzii peste 600 150-)00 .să fie rezistent la secetă! boli şi dăunătoriM .să aibă o bună rezistenţă la frângere şi o inserţie uniformă a ştiuletuluiM 1.a"ungerea la maturitate înainte de venirea brumeiM . *n câmpia de sud şi vest se acumulează pe timpul verii .5 Zonarea hibrizilor are ca principal criteriu constanta termică! care se obţine prin însumarea temperaturuilor mai mari de #0O9 pe întreaga perioadă de vegetaţie.:1-#05 zile#00#-#(00 Librizi semitimpurii (00-(:: 200-600 .

<-! 5stral! 5uriu .<-!9olomba .C>5-! Avelina .viitoarea tulpină a plantei.primele ( frunze complet formate apar după )-#0 zile de la răsărire! se formează primele rădăcini coronare! nutriţia plantei se face greu! datorită sistemului radicular slab dezvoltat! fertilizarea localizată aplicată odată cu semănatul! a"ută mult plantele în această fază.C>5-! @onalisa .C>5-! 'anella .C>5-! <ulvia .C>5-! Alan! Gurda #00! Gurda #10! Gurda >uper. -hibrizi semitârzii-româneşti.C>5-! Lelga . 9riteriile de delimitare în etapa vegetativă sunt numărul de frunze! iar în etapa generativă evoluţia creşterii şi maturării bobului. 1! "aza # $%erminare-r&'&rire ! .'-! <elipe . -hibrizi semitimpurii-româneşti-5ndreea! @ilcov! @inerva! =eptun! 3ituzM străini5lfor . (! "aza #)5 $*ou& +runze complet +ormate !.C>5-! <elicia .prote"ată de coleoptil. Prin pericarpul seminţei apare mai întâi radicela! iar după #-( zile apare şi plumula .durează 7-#1 zile şi are nevoie să acumuleze #(0#70O9! temperaturile scăzute de 1-7O9 de scurtă durată! când coleoptilul este în sol şi de -6O9 după răsărire! nu produc pierderi.C>5-! Baura . 'intre %ibrizii cultivaţi amintim: -hibrizi foarte timpurii J 5pac%e .C>5-.C>5-.5lberta . 5lungirea tulpiniţei până la suprafaţa solului se face prin alungirea primului internod. <aza se declanşează la temperatura minimă de 7O9 şi prin absorbţia apei în proporţie de 25-60 faţă de masa seminţei. 1.C>5-.C>5-! ?intal .'-! Qero.C>5-!9oralba .<-! 5liacan .C>5-! Buce .'-.C>5-! @arista .0 6a#ele cre7terii 7i (e#+olt%rii &ta(iale 8-eno-a#ele9 5u fost delimitate ## faze! din care fazele 0-5 aparţin etapei vegetative şi 1-#0 aparţin etapei generative. cuprinde zonele subcolinare ale 9arpaţilor @eridionali şi 3rientali! Podişul Gransilvaniei! %ibrizii timpurii se cultivă în proporţie de )5 şi (5 se cultivă %ibrizi mi"locii.<-! 5ral .<-! 9ecilia .<-! Ava . -hibrizi târzii-româneşti-9ocor! <undulea 6#0! <undulea 6#(! <undulea 6#7! <undulea 6(0! Gemerar! straini 5lesia .C>5-! 9iclon! 9ristal! <undulea :7! @ilenium! >uceava ::! =atac%a .1.C>5-! 9larica . 9ând vârful coleoptilului apare la suprafaţa solului! la lumină! alungirea primului internod se opreşte iar frunzele încep să apară din coleoptil. >ub mugurele de creştere apar (-5 rădăcini seminale.9ampion! 'acic! <aur! <ulger! <undulea 2(0! <undulea 2((! <undulea 260! <undulea 2)1! 3lt! 3pal! 3ana! Fubin! >afir! Koim! Qultur! strain:i 5miral . .N CG P 1!44-1)445"! cuprinde Podişul @oldovei !câmpia din nordvestul ţării! în această zonă se cultivă 50 %ibrizi mi"locii! 25 %ibrizi timpurii şi #5 %ibrizi târzii.ZON II . ZON III J NCGP 244-1!445". -hibrizi timpurii .

Gulpina şi paniculul cresc rapid! indicele foliar este 2-6.Fădăcinile coronare predomină! creşte consumul de =! P! ?! de aceea este necesar ca în această fază să se aplice îngrăşăminte concomitent cu praşilele..4nceperea umplerii bobului!) are loc la cca. >e fac tratamente împotriva carenţei în zinc! prin aplicarea #-2 tratamente foliare cu sulfat de zinc în concentraţie de 0!( .devine vizibil vârful panicului! se alungesc stigmatele! este necesară irigarea culturii. 20 zile de la răsărire la %ibrizii mi"locii şi respectiv! după 60 zile la %ibrizii târzii! vârful de creştere se află la 5-7 cm deasupra suprafeţei solului! creşterile vegetative sunt intense! grindina poate diminua recolta cu #0(0 ! se fac tratamente împotriva sfredelitorului! fiind perioada eclozării ouălor.a'e +runze complet +ormate!.! "aza 1 $coacerea 4n lapte-cear&!) se realizează după cca 21 zile de la apriţia stigmatelor! apare mişuna la %ibrizi convarietatii dentiformis! se usucă frunzele bazale. $*ou&'prezece +runze complet +ormate! la 6(-65 zile la %ibrizii mi"locii şi 5551 zile la %ibrizii târzii.3strinia nubilalis-. se realizează la 50 zile de la răsărire la %ibrizii mi"locii si cca. 1#! "aza 5 $apari3ia m&t&'ii) 'cuturarea polenului!) indicele foliar este 5-1! continuă consumul rapid de = şi P şi scade absorbţia potasiului. 2! "aza . 1! "aza . 0! "aza . #( zile după apariţia mătăsii! se accelerează acumularea amidonului în bob! continuă absorbţia azotului şi a fosforului. (6 zile de la apriţia stigmatelor! depunerea substanţelor de rezervă în bob se face într-un ritm rapid! carenţele nutritive şi lipsa apei determină şistăvirea boabelor.este vizibilă la #5-(0 zile de la răsărire! planta are cca. 60 cm înălţime! începe procesul de iniţiere a paniculului! de formare a tuturor frunzelor şi mugurilor ştiuletului! grindina şi îng%eţul uşor pot atinge frunzele e$puse fără a distruge planta! deoarece vârful de creştere este încă sub suprafaţa solului! se face praşilă mecanică cu asigurarea zonelor de protecţie suficient de late! pentru a nu distruge o parte a sistemului radicular permanent. 10 zile la %ibrizii târzii! are loc o creştere rapidă a tulpinii prin alungirea internodiilor şi alungirea ra%isului ştiuletuluiM începe alungirea stigmatelor florilor de la baza ra%isului.5par primele semne ale atacului sfredelitorului porumbului . >e e$ecută erbicidarea postemergentă şi fertilizarea fazială cu azot.! "aza 1 $patru +runze complet +ormate !. 'acă apar dăunători se vor face tratamente cu insecticide granulate. 5! "aza ( $opt +runze complet +ormate!) la cca.=u se mai fac erbicidări cu (!6 ' pentru a nu in%iba dezvoltarea mugurilor noilor ştiuleţi.9onsumul de apă şi elementele nutritive este mare. .)5 $patru'prezece +runze complet +ormate!. 11! "aza / . -! "aza 1)5 $. la ((-(5 zile după răsărire! vârful de creştere este la suprafaţa solului! se dezvoltă mugurii viitorilor ştiuleţi! de la fiecare nod aflat încă sub suprafaţa solului. /! "aza ()5 $zece +runze complet +ormate!) apare la 21-27 de zile la %ibrizii mi"locii şi 67-50 zile la %ibrizii târzii! creşte conţinutul de =! P! ? şi nevoia de apă! începe creşterea rapidă a panicului şi formaţiunile viitorilor ştiuleţi. 1(! "aza 0 $coacerea 4n lapte!) are loc la cca. 1.$apari3ia panicului! .

germinarea seminţelor se face 7-#0O9! temperaturi de 6-5O9 după răsărire duc la încetarea creşterii şi moartea plantelor.eelandă-.asigură maturarea plantei în cele mai bune condiţii.1-! "aza 2 $coacerea 4n p5r%& 6cear&-! se realizează după cca. 9reşterea plantei este favorizată de temperaturi medii de #2O9 în luna mai şi de #7O9 în lunile iunie! iulie! august! însă creşterea este rapidă la temperaturi de (6-20O9.) "erin ele -a % (e clim% 7i &ol 'atorită plasticităţii ecologice! porumbul de cultivă în nord până la latitidinea de 57O . Gemperaturile optime în perioada de înspicat şi fecundare nu trebuie să depăşească (2O9. a9"erin e -a % (e temperat*r% . Gemperatura ridicată combinată cu seceta atmosferică determină un decala" mare între apariţia mătăsirii şi înspicat! având drept consecinţă fecundarea defectuoasă. c9"erin ele -a % (e l*min% Porumbul fiind o plantă de zi scurtă! creşte bine la lumină intensă. 15! "aza 1# $maturitatea +iziolo%ic&!) se atinge după cca.67 zile de la mătăsire! se înc%eie procesul de depunere a substanţelor de rezervă în bob! între endosperm şi embrion apare stratul negru de separare între endosperm şi embrion! care împiedică flu$ul substanţelor spre endosperm. 3scilaţiile mari de temperatură de la zi la noapte înainte de fecundare au de asemeni efect dăunător deoarece împiedică formarea anterelor! grăunciorii de polen rămân mici! deformaţi. 9erinţele faţă de apă variază pe parcursul perioadei de vegetaţie! perioada critică etse între #0-(0 iunie şi #0-(0 august adică înainte de apariţia paniculelor şi până la maturitatea în lapte! când consumul de apă se ridică la 17-)6 din totalul necesar pentru întreaga vegetaţie iar umiditatea în sol trebuie să fie la 10-70 din 99. Gemperaturi de 20O9 şi o umiditate atmosferică redusă determină coacerea prematură a porumbului! scăzând astfel nivelul producţiei.>uedia-! iar în sud până la 6(O .>e recomandă e$tinderea în cultură a %ibrizilor cu poziţia frunzelor mai aproape de verticală! care se vor .#. 'in faza de coacere în ceară până la coacerea deplină! un climat uscat! cu temperaturi ridicate . &rumele târzii de asemeni duc la distrugerea frunzelor.în =oua . Ba înflorire e$istă o perioadă critică în ceea ce priveşte temperatura! deoarece nivelul optim este de #7-(6O9. #. b9"erin ele -a % (e *mi(itate 'acă ţinem cont de originea lui! porumbul! am putea spune că este o plantă pretenţioasă la umiditate! însă datorită coeficientului de transpiraţie mic ()0! sistemului radicular profund şi foarte dezvoltat şi caracterului $erofitic al părţii aeriene! porumbul este o plantă rezistentă la secetă mai ales în prima parte a perioaddei de vegetaţie. 10 zile de la mătăsire! se continuă uscarea boabelor! frunzelor şi a pănuşilor. Primăvara este important să se cunoască rezerva de apă din sol pentru a stabili corect densitatea plantelor.(#O9.

5stfel an de an sunt e$trase din sol nediferenţiat aceleaşi cantităţi de elemente nutritive! fapt care determină o scădere a concentraţiei mai ales în fazele tinere de dezvoltare a plantei! de asemeni an de an sunt introduse în sol cantităţi mari de resturi vegetale bogate în celuloză! prin descompunerea cărora în condiţii de primăveri reci! . Fezulate bune se obţin după culturi leguminoase pentru boabe şi fura"ere! cereale păioase de toamnă! in cânepă! cartof! sfeclă! floarea soarelui.s-a e$tins pe solurile fertile! mai "oase! cu apa freatică la mică adâncime! supuse în primăverile mai ploioase e$cesului temporar de umiditate! terenuri pe care grâul nu le valorifică în aceeaşi măsură ca porumbul.porumbul este considerat o plantă cu cerinţe modeste faţă de planta premergătoare. 9ultivarea porumbului la (-2 ani pe aceeaşi suprafaţă determină folosirea unor cantităţi mari de îngrăşăminte! creşterea gradului de îmburuienare! înmulţirea bolilor şi dăunătorilor specifici . Porumbul poate fi cultivat şi după orz! secară şi cereale de primăvară.!.sfredelitorul! gărgăriţa frunzelor! fuzarioza-.:e$nologia (e c*lt*r% 19 Rota ia. @onocultura. 1.preta la densităţi mai mari şi va conduce la ridicarea coeficientului de convertire a energiei solare. (9"erin ele -a % (e &ol Porumbul se poate cultiva pe soluri variate! însă recolte mari se pot obţine pe soluri adânci! fertile! cu o te$tură luto-nisipoasă! lutoasă! cu 2-5 %umus! cu apă freatică la adâncimea . Ba noi în ţară porumbul se cultivă pe toate tipurile de cernoziom! pe soluri brunroşcate! argilo-iluviale! soluri aluviale! soluri nisipoase şi altele. Bucerna deşi lasă importante cantităţi de = în sol şi reface structura solului! nu este o premergătoare potrivită pentru porumb în zonele secetoase! fără irigare. Fotaţia cea mai frecventă este grâu J porumb! datorită suprafeţelor mari cultivate cu cele două culturi. 5mplasarea culturii se recomanda sa se faca in asolamente de (-1 ani! asigurand astfel o reducere insemnata a infestarii cu agenti patogeni! daunatori si buruieni greu de combatut. 'atorită însă atacului de fusarioză! care este o boală comună a ambelor specii! această rotaţie se întrerupe după 6-5 ani. Pe solurile superficiale sau compacte! neaerate recolta de porumb poate fi de peste 2 ori mai mică decât pe un sol cu proprietăţi fizice optime. @onocultura practicată mai mult de (-2 ani duce la pierderi de recoltă direct proporţionale cu durata şi te%nologia aplicată! intervenind aşa numitul fenomen de Eoboseală a solului+. =u sunt indicate ca premergătoare iarba de >udan sau meiul. 9ele mai bune rezulate se obţin după leguminoase pentru boabe! mazăre! fasole! soia! borceag.#!5-2!5 m-! cu pL P 1!5-)!5.

Posibilitate apariţiei carenţei în zinc se corelează cu mobilitatea fosforului şi factorul de reacţie. 9reşterea alcalinităţii şi a conţinutului de fosfaţi mobili determină reducerea mobilităţii zincului.n odată cu fertilizarea de bază a solului! efectul se menţine 6 ani. 'e asemeni se acordă atenţie aplicării erbicidelor triazinice.iulie! de monocultură şi e$cesul de fosfor. . 9arenţa este favorizată de temperaturile scăzute din mai .! 7!1 J #6 /g P(35 şi (6-21 /g ?(3. Fezultate bune se obţin pe solurile nisipoase! erodate prin aplicarea împreună a (0 t gunoi de gra"d şi 2(-67 /g = şi 2(-67 /g P. <osforul . Potasiul. <ertilizarea organo-minerală J mineralizarea materiei organice şi prezenţa îngrăşămintelor c%imice conduc la obţinerea unor sporuri de recoltă.Pentru culturi ascunse se recomandă utilizarea sulfinei! iar pentru culturi duble se recomandă lupinul alb. Pentru prevenirea carenţei de zinc s-a stabilit ca necesară aplicarea a #0 /gD%a . <ertilizarea organică a porumbului 5plicarea gunoiului de gra"d se face pe toate tipurile de sol în doză de (0-60 tD%a! direct la cultura porumbului! efectul este mai evident în zonele umede.n! se aplică stropiri repetate cu soluţii de 0!( sulfat de . Folul fiziologic al zincului este legat de sinteza %ormonilor de creştere! influenţând metabolismul glucidelor şi substanţelor proteice.măreşte rezistenţa la cădere! secetă şi boli.are rol în creştere şi fructificare! e$cesul de fosfor determină insuficienţa zincului. !9 6ertili#area Porumbul este o plantă mare consumatoare de elemente nutritive! consumul specific pentru # tonă boabe este în funcţie de nivelul producţiei cuprins între #7-(7 = s.a. 5zotul se absoarbe de-a lungul întregii perioade de vegetaţie. Ale sunt mai economice atunci când sunt cultivate în culturi ascunse sau cultivate în mirişte. Ba rândul său porumbul este o bună premergătoare pentru culturile de primăvară şi c%iar grâul de toamnă! cu condiţia cultivării de %ibrizi cu perioadă de vegetaţie mai scurtă. *ngrăşămintele verzi J cu rol asemănător gunoiului de gra"d! fiind mult aplicate în >C5! 8talia! Cngaria. 'intre microelemente! frecvent pe cernoziomurile cambice apare carenţa în zinc! care se manifestă în faza de 6-1 frunze prin apariţia unor linii de decolorare în "umătatea bazală a frunzei până la necrozarea lor. Pierderile de producţie ca urmare a carenţei de zinc sunt cuprinse între #0-10 .bogate în precipitaţii şi condiţii de anaerobioză rezultă unii compuşi to$ici care dereglează metabolismul plantei. *n zonele cu o mică probabilitate de apariţie a carenţei în .n! începând din faza de 2-6 frunze. A$cesul de fosfor face ca zincul să fie reţinut sub formă de pectaţi în pereţii celulari ai rădăcinilor.

8= P (-2. Ba stabilirea dozelor de îngrăşământ se ia în considerare tipul de sol! nivelul producţiei scontate! rezerva solului! consumul specific! regimul precipitaţiilor! %ibridul cultivat! planta premergătoare. . Alementul principal care asigură creşterea producţiei de porumb este azotul! pentru # /g = se obţine un spor de recoltă de #6-#1 /g. 'oza se ma"orează cu (0 /g =D%a dacă porumbul urmează după floarea-soarelui şi cu (5-20 /g =D%a dacă urmează după sfeclă! cartofi târzii sau în anul al 888 lea de monocultură. 'ozele orientative de azot sunt următoarele: . <ertilizarea cu =.20-60 /gD%a azot sub formă de îngrăşământ comple$ sau azotat de amoniu! concomitent cu semănatulM . 5plicarea azotului se face fracţionat astfel: .<ertilizarea c%imică J reprezintă unul din cele mai importante mi"loace de creştere a producţiei de porumb.la praşila a 88 a şi a 888 a mecanică se aplică 20-)0 /g D%a = sub formă de uree! azotat de amoniu sau îngrăşăminte lic%ide.o#ele orientati+e (e a#ot pentr* -ertili#area por*mb*l*i boabe <i+el*l pro(*c 6ertilitatea iei (e &ol*l*i boabe 8t = $a9 >căzută @i"locie Fidicată .reacţia porumbului la aplicarea azotului este mai mare în cultură irigată în comparaţie cu cultura obişnuită. .8= P 2-65 :0-#(0 70-##0 10-#00 1-#0 #60-(60 #20-((0 #(0-(00 #0-#5 (60-2(0 (20-(:0 (#0-(10 8= P 8ndicele de azot P Lumus $ Q 9orectarea dozelor de = se face prin reducerea dozei cu (0-50 /g =D%a dacă porumbul urmează după leguminoase perene sau anuale! de asemenea se reduce cu ( /g = pentru fiecare tonă de gunoi de gra"d aplicată direct la cultura porumbului şi respectiv # /g = dacă gunoiul a fost aplicat la planta premergătoare! doza se reduce cu (0-20 /g = în cazul %ibrizilor sensibili la frângerea tulpinilor. *n funcţie de nivelul precipitaţiilor în perioada octombrie-februarie doza se corectează cu R 5 /gD #0 mm precipitaţii peste sau sub media multianuală.concomitent cu irigarea se vor asigura doze de #0-(0 /gD%a corelate cu dozele aplicate anterior şi starea culturii. 'oza se măreşte cu (0 /gD%a pe solurile cu aport freatic şi când semănatul se face în primăveri umede şi de micşorează cu (0 /g în primăverile secetoase.8= P #-(.

Potasiul măreşte rezistenţa la frângere şi rezistenţa la boli.<ertilizarea cu fosfor Jefectul azotului este amplificat dacă este administrat împreună cu fosforul.#0-(0 mg ? (3D#00 g sol.dozele vor fi 70-#00 /gD%a ?(3 şi pe solurile bine aprovizionate . 5plicarea îngrăşămintelor cu ? este similară cu cele cu P(35. <ertilizarea cu potasiu Preocuparea pentru valorificarea capacităţii de producţie a %ibrizilor presupune folosirea unor cantităţi mari de = şi P. 'ozele recomandate de fosfor sunt: . 5plicarea amendamentelor Pe solurile acide cu pL sub 5!: este obligatorie folosirea amendamentelor cu calciu o dată la 6-5 ani. *ngrăşămintele comple$e cu P se pot aplica primăvara la pregătirea patului germinativ! sau concomitent cu semănatul . fertilizarea starter-. Pentru fiecare tonă de gunoi de gra"d doza de ? (3 se reduce cu (!5 /g ? (3Dt când gunoiul se aplică direct şi cu # /g ? (3Dt când gunoiul s-a aplicat plantei premergătoare. .o#ele orientati+e (e -o&-or pentr* -ertili#area por*mb*l*i boabe <i+el*l pro(*c ieiApro+i#ionarea (e boabe &ol*l*i c* -o&-or mobil 8t = $a>labă @i"locie Fidicată #-( mg P(35D#00g sol (-2 mg P(35D#00g sol 5-1 mg P(35D#00g sol 5 60-70 (0-60 1-#0 )0-#20 60-70 (5-10 #0-#5 ##0-#50 70-##0 10-70 'oza de P se reduce cu # /g P(35 pentru fiecare tonă de gunoi de gra"d aplicat direct culturii porumbului şi se reduce cu 0!5 /g P (35 dacă gunoiul s-a aplicat culturii premergătoare.dozele nu vor depăşi 10-70 /g ?(3. 'ozele de ? se aplică în funcţie de rezerva solului în acest element nutritiv! astfel pe solurile slab aprovizionate cu ? .9L*cr%rile &ol*l*i . 5plicarea îngrăşămintelor cu P se face sub arătură! toamna.sub #0 mg ?(3D#00 g sol.se aplică #00-#50 /gD%a ?(3 M pe solurile aprovizionate mi"lociu .peste (0 mg ?(3D#00 g sol. 'iferenţierea dozelor cu fosfor se face în funcţie de nivelul programat al producţiei de boabe şi starea de aprovizionare a solului cu fosfor mobil. 5stfel se poate crea un uşor dezec%ilibru în mediul nutritiv! de aceea se recomandă administrarea de ?(3 c%iar şi pe solurile bine aprivizionate.

cu o singură trecere J fertilizarea! arat! discuit! grăpat! erbicidat şi semănat. Pentru condiţiile ţării noastre se poate aplica sistemul minim cu ( treceri.soia! floarea-soarelui! porumb pentru siloz-! după plantele recoltate mai târziu arătura rămâne negrăpată .După premergătoare târzii se face arătura de toamnă la adâncimea de (5-20 cm! în funcţie de umiditate! cu plugul în agregat cu grapa stelată. b. a. Patul germinativ este de calitate când solul pe adâncimea de 2-1 cm este mărunţit şi zvântat! iar dedesubt este aşezat! pentru a favoriza ascensiunea apei la bob.( /gDt! @a$im #lDt. . 'acă la desprimăvărare terenul este nivelat! neîmburuienat şi fără resturi vegetale la suprafaţă! pregătirea patului germinativ se face în preziua semănatului cu combinatorul sau grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi. Aficienţa arăturii este cu atât mai mare cu cât se face mai repede după eliberarea terenului de planta premergătoare. 9a variantă a sistemului de lucrări minime în cultura porumbului! în ţara noastră fără să fie afectată producţia ar putea fi folosită înlocuirea arăturii cu lucrarea cu grapa cu discuri 4'4 6!(! în cazul unui teren curat de buruieni! lipsit de resturi vegetale cu condiţia ca arătura adâncă să se e$ecute din ( în ( ani.Până toamna arătura de vară se menţine curată de buruieni şi afânată. >unt ţări în care se practică sistemul de lucrări minime în două variante : .S%m'n a 7i &em%nat*l >ămânţa trebuie să aparţină %ibrizilor zonaţi şi să aibă PP :7 minim şi 4P :0 minim. *mpotriva agenţilor patogeni . *mpotriva dăunătorilor sămânţa se tratează cu 4auc%o #(!5 /gDt! 9ruiser : lDt! Promet (5 lDt! >eedo$ #(!5 /gDt.Prin lucrarile solului se urmareste afanarea acestuia pentru imbuntatirea regimului de apa! aer si substante nutritive! incorporarea resturilor vegetale! nivelarea terenului! combaterea buruienilor si asigurarea rasaririi. .cu ( treceri J la prima trecere se face fertilizarea şi aratul iar la a doua trecere discuirea! erbicidarea şi aplicarea îngrăşămintelor pe rând şi semănatul.'upă premergătoare timpurii se face arătura la adâncimea de (0-(5 cm! pe terenurile uşoare şi (5-20 cm pe terenurile mi"locii şi grele! cu plugul în agregat cu grapa stelată. ). Pregătirea solului prin ( arături! vara la (0 cm adâncime şi toamna la 20 cm! nu determină sporuri de producţie eficiente. 'acă primăvara terenul este denivelat şi îmburuienat! se face o lucrare cu grapa cu discuri în agregat cu grape cu colţi! după care în preziua semănatului se lucrează cu combinatorul! perpendicular pe direcţia de semănat. Bucrările solului în primăvară asigură calitatea însămânţării! încolţirea şi răsărirea porumbului. >e recomandă folosirea grapei stelate numai după plantele care se recoltează mai devreme .fusarioza-! sămânţa se tratează cu Giradin! Fo0al în doză de 2!5 lDt! Giramet! 5ltiram 2 /gDt! @etoben )0 PC.

000 plD%a la neirigat şi 10. *n regiuni umede cu soluri grele se seamănă la 5-1 cm! în zone mai uscate cu te$tură mi"locie a solului adâncimea este 1-7 cm.>emănatul se face când în sol la ora ) dimineaţa la adâncimea de #0 cm! temperatura este de 7O9 şi vremea este în curs de încălzire.000 în teren irigat.15.cornuti-! Solanum nigrum . . <iecare cm în plus la adâncime! în funcţie de temperatura solului! întârzie răsărirea cu 5-20 ore. 9ombaterea buruienilor se face prin lucrări mecanice şi manuale! prin folosirea erbicidelor sau combinat lucrări mecanice şi folosirea erbicidelor. 'ensitatea. 9alendaristic în zona de câmpie se seamănă între #-(0 aprilie şi între #5-20 aprilie în celelalte zone.000 şi 10.iarba barboasa-! Digitaria . /9L*cr%rile (e >ngri?ire a-9ombaterea buruienilor. 'istanţa între rânduri. Pentru fiecare zi câştigată la răsărire se grăbeşte cu ( zile apariţia paniculelor şi a stigmatelor! ceea ce duce deci la reducerea perioadei de vegetaţie. Ba %ibrizii timpurii densitatea în teren neirigat este 65.stir-! "henopodium sp.00055.000-)0. 5dâncimea de semănat Jvariază în funcţie de te$tură şi umiditatea solului.000 plD%a! la %ibrizii mi"locii în teren neirigat 60.loboda-! #anthium strumarium . Ba stabilirea metodei optime de combatere a buruienilor este necesar sa se tina seama de urmatoarele: gradul de infestare cu buruieni! speciile dominante! tipul de sol .reprezintă principala lucrare de îngri"ire la porumb.continul de %umus! argila! reactia solului-! conditiile climatice zonale si rotatia culturii.mustar salbatic-! .Porumbul are un ritm lent de creştere în primele faze şi o densitate redusă la unitatea de suprafaţă de aceea nu face faţă competiţiei cu cele 700.costrei.000 în teren irigat iar la %ibrizii târzii 60. 9antitatea de sămânţă la %ectar variază între #5-20 /g în funcţie de puritate şi germinaţie! @@&.dicotiledonate: !maranthus sp.000-15.meisor-! Sorghum halepense . 8nfestarea cu buruieni este foarte diversificata! in care cele mai reprezentative specii sunt: .se stabileşte în funcţie de %ibridul cultivat! umiditatea şi fertilitatea solului. Pierderile de recoltă datorate buruienilor la %ibrizii cultivaţi în ţara noastră se situează între 20-:0 .mo%or-! chinochloa .000 plD%a! iar în condiţii de irigare 15.000-10.monocotiledonate: Setaria .zarna-! Sinapis ar$ensis .porumbul se seamănă la distanţa de )0 cm pe terenurile neirigate şi irigate prin aspersiune şi la distanţa de 70 cm pe terenurile irigate pe brazde! iar pe rând densitatea variază de la 2-6 plante la metru liniar la 5-1 plante la metru liniar.#500 de buruieni care răsar la m(. .000 -50. >emănatul începe cu %ibrizi timpurii! mai rezistenţi la temperaturi scăzute! pe soluri cu te$tură uşoară ! care se zvântă mai repede.000.

busuioc salbatic-! Gallium aparine . 9ombate buruienile monocotiledonate şi dicotiledonate anuale! este absorbit prin rădăcinile . Pe terenurile cu precipitatii bogate este motivată bilonarea porumbului.sangele voiniculuiPentru combaterea buruienilor fără utilizarea erbicidelor se e$ecută următoarele lucrări: .ridic%e salbatica-! &olygonum con$ol$ulus . Pentru tara noastra importanta mai mare prezinta erbicidele:APG9 .erbicid sistemic! se administrează preemergent! înainte de semănat. 9ombaterea c%imică a buruienilor. 'oze 1-#0 lD%a.susai-! )athyrus .prasila a 888 a se face dupa #5-(0 zile de la a doua! la adancimea de 5-1 cm cu viteza de #0-#( /mD% Praşilele mecanice vor fi urmate de praşile manuale după primele ( praşile mecanice.ciumafaia-! "irsium .pungulita-! Galinsoga .lucrarea cu sapa rotativă! când porumbul are 2-5 frunze! e$ecutată la viteza ma$imă a tractoruluiM .grapat după răsărire! când s-a ridicat roua! numai pe timp frumos când plantele sunt puţin ofilite! pentru a fi elastice! se lucrează perpendicular pe direcţia rândurilorM .turita-! Datura . -sunt erbicide sistemice care se absorb prin radicele! acţionează asupra buruienilor prin in%ibarea germinaţiei! nu au remanenţă! sunt erbicide volatile de aceea se încorporează în sol odată cu pregătirea patului germinativ! combat buruienile monocotiledonate şi unele dicotiledonate! unele dicotiledonate însă sunt rezistente .%aphanus raphanistrum .palamida-! "on$ol$ulus . .grăpat cu grapa cu colţi! la 6-1 zile de la semănat! pentru distrugerea buruienilor şi a crustei.zamosita-! (hlaspi .volbura-! Sonchus .5.teisor-! 'ibiscus .prima praşilă mecanică între rânduri! la adâncimea de 7-#( cm! cu viteza de 6-5 /mD%! pentru a nu acoperi planteleM . >e pot folosi în asociaţie cu atrazinul. .se poate face prin aplicarea preemergentă sau postemergentă a erbicidelor.Aradicane! Aptam! 5liro$! 'iprocarb! care conţin şi Eantidot+ care măreşte selectivitatea erbicidului.4esaprim! 3nezin! >anazin! 5tred. rbicide pe bază de atrazin.%isca urcatoare-! !butilon . retrofle$us! 9%enopodium album! 9onvolvulus arvense-! mo%orul este combătut foarte eficace. Arbicidele folosite in cultura porumbului sunt in numar foarte mare! pot fi simple! sau comple$e! practic nu e$ista specie de buruiana din lanul de porumb care sa nu fie combatuta de unul din erbicide.praşila a 88 a se face la #0-#6 zile! la adâncimea de )-7cm cu viteza de 7-#0 /mD%M .etil-propil tiocarbamat-! (!6 '! dicamba! atrazin! alac%lor! metolac%lor! but0late! gl0p%osate rbicidele pe bază de &(".

erbicid sistemic! se absoarbe prin coleoptil! %ipocotil şi mai puţin prin rădăcini! se încorporează în sol înainte de semănat! foarte superficial .60-10 gD%a! Gell.2-5 cm-! combate monocotiledonate anuale şi costreiul din seminţe şi unele dicotiledonate! se administrează în combinaţie cu atrazin! doze #!5. "on+ol+*l*&9 .'ual .Fondup .Basso! 5lac%lor! 5lane$! @ecloran! Bacorn. 1.erbicid sistemic! se absoarbe prin radicele! in%ibă procesul de germinaţie.60 gD%a! @istral.! 'atura! @atricaria! >olanum nigrum-.erbicid sistemic! neselectiv! se absoarbe prin frunze şi se translocă prin toate organele plantei.ominante &*nt b*r*ienile monocotile(onate an*ale &i (icotile(onate &en&ibile la erbici(e &i imb*r*ienare re(*&a c* &pecii perene 8"ir&i*m.(!5 lD%a.>inapis! 9irsium! 9%enopodium! >onc%us-! asociat cu dicamba se obţine un erbicid care combate buruieni rezistente la (!6 '. rbicide pe bază de metolachlor. 'ozele variază de la (-5 /gD%a! în asociaţie cu erbicide antigramineice! dozele se reduc cu 50 .>'@5. rbicide pe bază de alachlor.9ombate monocotiledonate anuale.#-#!5lD%a.8cedin forte! 8cedin super-. . *n culturile infestate cu costrei din rizomi tratamentul preemergent se completează pe vegetaţie! când plantele au 2-1 frunze .'iizocab! &utizin .plantelor! acţionează prin in%ibarea procesului de fotosinteză.. Aste volatil de aceea se încorporează în sol la 7-#0 cm adâncime. Aficacitatea este ma$imă aplicând ( tratamente! primul când costeriul are 2-6 frunze cu Gell sau Gitus 20-60 gD%a şi al doilea după cca (0 zile cu (0-20 gD%a.şi 6-1 frunze costreiul! cu unul din erbicidele : Gitus. rbicide pe bază de *.5marant%us sp.0!2-0!5 /gD%a .erbicid sistemic! care se absoarbe prin coleoptil! %ipocotil şi radicele şi acţionează asupra buruienilor prin in%ibarea sintezei proteinelor! nu este volatil! combate buruieni monocotiledonate şi unele dicotiledonate . . Feuşita combaterii buruienilor în cultura porumbului nu se asigură numai prin erbicide! ci această luptă trebuie dusă integrat respectând rotaţia! lucrările solului. Ba porumb se foloseşte numai pentru combaterea costreiului din rizomi! în zone puternic infestate administrarea se face cu elicopterul! când umiditatea boabelor de porumb a a"uns la 20 ! iar costreiul este încă verde. rbicide pe bază de glyphosate.+ D. rbicide pe bază de butylate.porumbul. 5lac%lorul se administrează asociat cu atrazin! se administrează înainte de semănat şi se poate încorpora cu combinatorul.erbicid sistemic! care se absoarbe prin frunze! combate buruieni dicotiledonate . 'oze 7-#0 l singur sau 6-1 l asociat. 8n functie de dominanta unor specii de buruieni si conditiile de infestare au fost stabilite mai multe metode de combatere a buruienilor.

5 lD%a !.1 lD%a semanat! in zonele umede Fela0 #.5-5 lD%a >tomp 6-5 lD%a 'acmasuin #.(-#.( S4 /gD%a <elul erbicidului Arbicidul .toate se aplica imediat dupa semanat .5 lD%a 9%allanger #. Qolatile 'iizocab 1-#0lD%a -aplicat inainte de semanat si incorporat la 7-#0 cm adancime =evolatile 'ual gold #.0-#.e$ceptie fac solurile care au sub (!5 %umus-.5 .)5-(.5-2.lD%a aplicate inainte de semanat si incorporate superficial la 2-6 cm! in 4uardian #.'oza 3bservatii lD%aM /gD%a Qolatil &utizin 10 >A 1-#0-lD%a aplicat inainte de semanat si incorporat la 7-#0 cm adancime 4ardoprim plus gold 6-5lD%a .)-(.#-(.)5-(.( lD%a Proponit )(0 (-2 lD%a Arbicidele mentionate au o eficacitate superioara asupra speciilor monocotiledonate anuale: >etaria! Ac%inoc%loa! 'igitaria! >org%um din samanta si unele dicotiledonate: 5marant%us! 9%enopodium.:ratament =evolatile 4uardian e$tra functie de tipul de sol 6-1lD%a combinat 5lazine 6-1lD%a @erlin mi$ #.5-6 lD%a >peciile de buruieni combatute cu erbicidele mentionate sunt cele monocotiledonate anuale si unele dicotiledonate anuale:>etaria! Ac%inoc%loa! 'igitaria! >org%um din samanta! 5marant%us! 9%enopodium! Libiscus! Portulaca.0 lD%a Gazastop 6-5 lD%a 5spect (.dozele de aplicare se stabilesc in Prime$tra gold (. .:ratament c* erbici(e Grop%0 zonele secetoase sau aplicate imediat (-2 lD%a &imple antigramineice dupa <rontier #.5lD%a 1.. :ratamente c* erbici(e a&ociate -erbicidele mentionate la punctul (! se pot asocia cu unul din erbicidele antidicotiledoneice Fomazin! Fomane$ (-6 /gD%a 9alitraz! >anazin (-6 lD%a @erlin )5 S4 #00-#(0 gD%a @aizina! 5trane$ :0#.)-(.( lD%a 5cenit 500 (.5-2 lD%a Buma$ 2. =u sunt combatute speciile: Hant%ium! >inapis! Fap%anus! 5butilon! >olanum .)5-(.

5 lD%a cand predomina speciile 9irsium! 9liop%ar >onc%us! Pol0gonum >e pot aplica si tratamente asociate cu erbicidele Pea/ T &anvel .5 lD%a incorporate superficial la 2-6 cm! in zonele secetoase sau aplicate (-2 lD%a imediat dupa semanat! in zonele #. 0.5 lD%a .epoca optima de aplicare este cand porumbul este in faza de 6-1 frunzeM buruienile dicotiledonate in faza de (-6 frunze! iar speciile #-#.#5 g T0!6 lD%a-M Pea/ T >'@5 .( lD%a (-2 lD%a # lD%a .)5-(.(5 lD%a perene au cel mult #0 cm inaltime 0.9alisto &roadstri/e 0.preemergent.si al doilea pe vegetatie .(-#.0-#.1T#.6-0.5-0.)-(. :ratament Bancent gold po&temergent @ustang 9ambio &iosto/ 9allamT ad"uvant0.(5-0.1 lD%a (.6T#.2-0.postemergent-.:ratament c* erbici(e Grop%0 &imple antigramineice <rontier Fela0 5cenit 500 >tomp 'acmasuin 9%allanger Proponit )(0 8cedin super 3ltisan @ 5ril super !. <elul erbicidului Arbicidul Qolatile 'iizocab 'oza 3bservatii lD%aM /gD%a 1-#0lD%a -aplicat inainte de semanat si incorporat la 7-#0 cm adancime #.( lD%a (.2-0.5 lD%a #.#5 g T #lD%a-M 9alisto T 5tplus .aplicate inainte de semanat si #.)5-(.5-5 lD%a 6-5 lD%a #. .0!25 T0!5 lD%a- .1 lD%a umede #.25 lD%a 50-)0 gD%a !.0 lD%a Bontrel 200 0.ominante &*nt b*r*ienile monocotile(onate &i (icotile(onate an*ale &i perene .)-(.0 lD%a &anvel 6 >T ad".fara >org%um %alepense din rizomi8n acest caz sunt necesare doua tratamente! primul la semanat .0 lD%a =evolatile 'ual gold 4uardian 1.

.1 lD%a umede Fela0 #.aplicate inainte de semanat si 4uardian #.T(/gD%aBuma$T5traplus 2.(-6 frunze!.buruienile au (-6 frunze Arbicidul <elul erbicidului Arbicidul .(-#.)-(.:ratament c* erbici(e Grop%0 in zonele secetoase sau aplicate (-2 lD%a &imple antigramineice <rontier imediat dupa semanat! in zonele #.buruienile monocotiledonate sunt &asisTGrend .5 lD%a incorporate superficial la 2-6 cm! 1. "ombaterea b*r*ienilor c* *n &ing*r tratament po&temergent a9 In-e&tare mo(erata c* b*r*ieni mono &i (icotile(onate .5-5 lD%a >tomp 6-5 lD%a 'acmasuin #.0-#.porumbul are 6-1 frunze po&temergent 9ombate 9irsium! >org%um . 'oza 3bservatii lD%aM /gD%a Qolatile 'iizocab 1-#0lD%a -aplicat inainte de semanat si incorporat la 7-#0 cm adancime =evolatile 'ual gold #.5 lD%a .inclusiv perene'oza 3bservatii lD%aM /gD%a 1.ominante &*nt b*r*ienile monocotile(onate &i (icotile(onate an*ale &i perene .)5-(.inclusiv >org%um %alepense din rizomiPe suprafetele de porumb infestate si cu costrei din rizomi! se impune aplicarea a (-2 tratamente si anume: Primul tratament se face cu erbicide antigramineice! amintite anterior.)5-(. ).5T0.Tatrazin(0-(5T0!# .5 lD%a -dozele se stabilesc in functie de erbici(e &electi+e inaltimea plantelor de costrei! GitusTGrend 60-10gT0.)5-(. :ratamente Gitus plusTGrend 20)gD%aT0!# .0-#.)-(.5 lD%a 9%allanger #.0-2. :ratamente Gazastop 6-5 lD%a -porumbul are 2-6 frunze @po&temergente timp*ri*A . :ratament po&temergent @istral c* #..( lD%a Proponit )(0 (-2 lD%a !.# AUuip #.( lD%a 5cenit 500 (.5 lD%a gradul de infestare si conditiile climatice 8n cazul infestarii si cu dicotiledonate anuale si perene! se va aplica un erbicid anticotiledoneic singur sau in asociere cu erbicidele anticostreice selective mentionate! dar cu conditia respectarii fazei optime de aplicare.5lD%a inainte de infratire si cele dicotiledonate in faza de rozeta . .

5griotes spp.%ibrizi EBB+. >e recomanda ca pe tot parcursul vegetatiei sa se mentina umiditatea peste plafonul minim . 8rigarea! consumul de apa difera in functie de %ibrid si zona de cultura intre 6700-5700 mWD%a! perioada critica pentru apa incepe cu #0 zine inainte de aparitia paniculului si se mentine pana la faza de maturitate in ceara. :ratamente a&ociate @istral T9alisto #-#.tip ":M 8re#i&tenti la cicloB.se face prin aplicarea postemergenta timpurie a erbicidului Aurolig%tning #!(-#!5 lD%a ! Pulsor #!(-#!5 lD%a cand porumbul are 2-6 frunze! iar buruienile mono si dicotiledonate sunt in faza de (-2 frunze.(-6 lD%a sau secvetial (T(M (T2 lD%a .. 9alendaristic aceasta se suprapune intervalului secetos dintre (0-20 iunie si (0-20 august. !.B8&AFGV B8=? . $ibri# (e por*mb re#ia&tenti (e @tip tran&genicA 8tip @LLA &a* @RRA9 >e recomanda aplicarea de erbicide specifice: . pentru combaterea gargaritei se aplica tratamente pe vegetatie cu 5ctara 0!# lD%aM 9al0pso 0!0: lD%a! @ospilan 0!# lD%a d.inclusiv 9irsium.(5T0.(im9 9ombaterea buruienilor monocotiledonete anuale .-.Gan0mecus dilaticolis.F3C='CP FA5'V .se obtine prin aplicarea erbicidului <ocus Cltra T ad"uvant (!0-(!5 T#!(5 lD%a! in vegetatie! porumbul are 6-7 frunze si buruienile monocotiledonate #0-(0 cm inaltime.9opilitul! la %ibrizii actuali capacitatea de lastarire este mica! iar lucrarea de copilit nu mai este necesara. b. 9ombaterea daunatorilor! in perioada de vegetatie poate sa fie necesara daca nu s-a efectuat tratamente adecvate la samanta.tip @IRA &a* @I:A 8re#i&tenta la erbici(ele imi(a#olinonice9 9ombaterea buruienilor mono si dicotiledonate .si a viermilor sarma .#D2! X sau (D2 din 8C5-! pe adancimea de 10-70 cm.%ibrizi EFF+.(5-0. Bipsa apei in sol in perioada dinaintea aparitiei paniculului duce la pierderi de recolta de 20-)0 . 8n cazul infestarii si cu specii dicotiledonate anuale si perene! erbicidul <ocus ultra se aplica asociat cu erbicidele: 9allam Tad"uvant 0!2-0!6 T# lD%a sau 9ambio ( lD%a! 8cedin > # lD%a.sun #0 cm inaltime AUuipTad". c. $ibri#i (e por*mb re&itenti @nemo(i-icati geneticA . 8n primele faze de vegetatie se manifesta atacul de gargarita frunzelor .25 lD%a @istralT&anvel 6 > #. .0 T 0.6 lD%a b9 in-e&tare p*ternica c* b*r*ieni an*ale &i perene 8incl*&i+ co&trei (in ri#omi9 1. .(-6 lD%a sau secvential (T(M (T2 lD%a Gratamentele se aplica in faza de6 frunze pana la 7-: frunze a porumbului! iar buruienile monocotiledonate la (0-(5 cm inaltime! cu aplicarea unei doze ma$ime de erbicid de 5 lD%a. #!5 T0!(-0!5 lD%a .>etaria! Ac%inoc%loa! 'igitaria! >org%um din samanta si rizomi.

>e va aplica o udare in fenofaza de 7-#0 frunze cu :00-#(00 mWD%a! urmatoarea udare cu circa #0 zile inainte de aparitia paniculului si ultima udare dupa fecundare in fenofaza de umplere a boabelor )00-:00 mWD%a. Faportul dintre recolta de boabe si recolta de tuplini variaza intre 0!5-0!:. Cdarea de rasarire . @ai tarziu recoltarea se face manual pentru a preveni pierderile prin scuturare. 'upa recoltare boabele trebuie uscate la umiditatea de pastrare . 8nstalatiile mutate manual sunt satisfacatoare pentru suprafete mici! in sistem gospodaresc.1. ecologie 1.! Moench 'in.1. <olosind aceste instalatii se asigura un ciclu de revenire de #(-#6 zile! timp care este deciv pentru formarea recoltei in perioade de seceta. Sor%hum vul%are 1. Importanta. 5ceastă substanţă to$ică este favorizată de . /! 7ecoltarea Fecoltarea mecanizata sub forma de stiuleti incepe cand umiditatea boabelor a"unge la 20-2( si se inc%eie cand aceasta este cuprinsa intre (6-(1 . Fecoltarea mecanizata sub forma de boabe incepe cand umiditatea boabelor scade sub (5 .1.este necesara numai in primaverile secetoase. biologie. SORCUL D Sor%hum bicolor $8.(00-600 mWD%a. Qaloarea economică şi fura"eră a sorgului este dată de următoarele însuşiri: Y boabele de sorg se folosesc direct în alimentaţia oamenilor sub forma de fainuri! în unele zone din 5frica şi 5sia! şi în industrie pentru fabricarea amidonului! alcoolului si a berii in amestec cu boabele de orezM Y cu o valoare nutritivă apropiată porumbului! boabele de sorg au o largă întrebuinţare în alimentaţia taurinelor la îngrăşat şi a păsărilorM Y fânul de sorg este superior calitativ celui de porumb! deoarece conţine cantităţi mari de săruri de calciu! fosfor şi carotenM Y sub formă de siloz sorgul are aceeaşi valoare ca şi porumbul siloz şi se însilozează foarte uşor datorită conţinutului ridicat de %idraţi de carbonM Y în fază tânără plantele de sorg conţin glicozidul cianogen denumit Edurr%ina+! care prin %idroliză şi în contact cu enzima emulsină din stomacul animalelor se descompune şi formează acidul cian%idric. Fecoltarea manuala se face sub forma de stiuleti depanusati! ulterior se taie tulpinile. Importan % >orgul se cultiva pentru boabe mature! sirop bogat in za%ar! fura"area animalelor sub form a de siloz sau nutret verde. >e recomanda folosirea unor instalatii de irigare cu mutare mecanica sau automatizata cu deplasare frontala sau cu tambur si furtun.#6 -. 8n zonele mai umede din nordul @oldovei si din Gransilvania se recolteaza plantele intregi! se aseaza in glugi! iar detasarea stiuletilor se face ulterior! se porcedeaza asa pentru eliberarea mai rapida a terenului. Procentul de panusi poate fi apreciat la #D7 -#D#0 din productia de boabe.

!. Goate formele de sorg cultivate sunt anuale şi aparţin speciei >org%um vulgare sin. >orgul za%arat contine #1-#7 substante dulci! in special za%aroza. 1.1. 1.).. 8n Auropa suprafetele cultivate sunt mici! sub #7) mii %a. 'intre speciile de sorg! cel za%arat nu este to$ic şi poate fi consumat de către animaleM Y pentru evitarea into$icaţiilor la animale! sorgul nu trebuie păşunat! iar la iesle se administrează după ofilirea plantelor! când acidul cian%idric se descompune în compuşi neto$ici. *n raport cu modul de folosinţă! această specie se împarte în patru grupe: .Sorgul pentru mături .1.12 mil.Sorghum $ulgare $ar.tehnicum /. Soi*ri >orgul aparţine familiei 4ramineae! tribul 5ndropogoneae! genul >org%um 5dams! gen care cuprinde 2# de specii anuale şi perene. 8n Fomania se cultiva cca ) mii %a! cu o productie medie de #116 /gD%a.vârsta plantelor! de secetă! temperaturi scăzute! îmburuienare! fertilizare e$cesivă cu azot! irigareM Y doza letală de acid cian%idric este de # mgD/g greutate vie la taurine şi 0!# mgD/g greutate vie la oi.Sorgul pentru boabe .eusorghum. 9ele mai mri suprafte se cultiva in 5frica apoi 5sia.1. Origine.000 /gD%a. Sorghum $ulgare $ar. la care scopul principal al culturii îl reprezintă producţia de boabe! fiind şi grupa cu cea mai mare importanţă economică.. 1. Sorghum $ulgare $ar.. • >orgul te%nic! cu ramificatii lungi si elastice! se foloseste la fabricarea maturilor! periilor si a altor impletituri • 'in sorgul za%arat se e$trage un suc dulce! bogat in za%aroza • 8n 9%ina si 5frica din flori! teci si frunze se obtine un colorant utilizat la vopsirea stofelor! a lanai si pieilor.%a! ocupand locul 5 dupa grau! orez! porumb si orz. >org%um bicolor.Sudanense Pentru boabe se cultiva %ibrizii de sorg! care sunt mai productivi cu 20-60 fata de soiuri! toti %ibrizii sunt simpli! cu talia cuprinsa intre :0-#20 cm! cu panicul semicompact! perioada de vegetatie dureaza #(0-#50 de zile! @@& P(0-(5 g! capacitatea de productie pana la #0. . *.saccharatum +. "ompo#itia c$imica &oabele de sorg au compozitia c%imica asemanatoare cu boabele de porumb! contin amidonde de peste )5 ! proteine #( 5! grasimi 2!5-6 ! celuloza #!2 . Ra&pan(ire >orgul se cultiva pe glob! pe o suprafata de 6(.Sorghum $ulgare $ar.Sorgul fura0er. Si&tematica.Sorgul zaharat .

'intre plantele fura"ere anuale cultivate în ţara noastră! sorgul are rezistenţa cea mai ridicată la secetă! datorită sistemului radicular foarte dezvoltat şi a reducerii creşterii . Ba sorgul pentru boabe este folosit %ibridul semitimpuriu 1undulea *.onarea %ibrizilor si soiurilor se face in functie de numarul zilelor fara ing%et! mersul vremii in perioada de vegetatie! precum si de insusirile %ibrizilor si soiurilor adaptate la conditiile ecologice de cultura. "erin e -a % (e -actorii (e +egeta ie >orgul este o specie termofilă! cu cerinţe foarte ridicate faţă de temperatură . 1. Partic*laritati biologice Ba germinare planta formeaza o singura radacina embrionara. 'upă această perioadă creşterea este foarte puternică şi pericolul îmburuienării se reduce. <ructul este o cariopsa rotuind turtita! @@&P(0-10 g. 5stfel! temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de #0-#( 09! iar cea favorabilă din timpul vegetaţiei plantelor de (5-()09. >uma gradelor de temperatură necesară pentru întreaga perioadă de vegetaţie este de (500-2500 09. Ba sorgul za%arat se cultiva %ibrizi 1undulea ../. Gulpina! înaltă de #!5-2!0 m! este plină cu măduvă şi este formată din )-(0 internoduri. Ba temperaturi mai mici de #0-#(09! sorgul îşi încetează creşterea. >piculetele sunt grupate cate (-2 dar numai unul este fertil! in fiecare spiculet sunt cate ( flori! din care una este redusa la o palee membranoasa. care se caracterizeaza printr-o mare rezistenta la seceta si un continut ridicat de proteina digestibila in boabe! de aceea este folosit in %rana pasarilor! porcilor! berbecutilor si taurasilor la ingrasatM %ibridul 1undulea /* este semitradiv! destinat productie de alcool si amidon! boabele contin peste )6 amidon. *ntr-un panicul se găsesc peste #500 de flori. 1. 9apacitatea de lăstărire a tulpinii de sorg este ridicată! ceea ce conferă fura"ului o bună calitate.1. >istemul radicular al sorgului este puternic dezvoltat! cea mai mare parte a masei de rădăcini a"ung la peste #m adâncime si prezinta un numar aproape dublu de perisori absorbanti! fata de porumb. 5ceasta e$plică rezistenţa la seceta ridicată a sorgului! mult mai mare decât a porumbului. 8nflorescenţa este un panicul! cu ramificaţii mai lungi sau mai scurte! în funcţie de varietate. Ba începutul perioadei de vegetaţie! în primele (-2 săptămâni după răsărire! ritmul de creştere al plantelor de sorg este foarte lent! având o slabă competitivitate faţă de buruieni.0.1./2 S( si Doina folositi la obtinerea de sirop! otet si alcool alimentar! cat si pentru obtinerea silozului pentru fura"area animalelor. <runzele! au lungimea de 50-70 cm! acoperite cu pruina! ligula este scurta si paroasa iar urec%iusele lipsesc.

=#50-(00c-)ucrările solului 'upă recoltarea plantelor premergătoare se efectuează arătura adâncă! la ((-(5 cm adâncime! cu plugurile ec%ipate cu scormonitori şi în agregat cu grapa stelată. 5ceasta e$plică şi coeficientul de transpiraţie redus al sorgului .şi plantele fura"ere. *n acest sens cele mai bune sunt culturile prăşitoare . . :e$nologia (e c*lti+are a-%ota3ia 9a plantă premergătoare se recomandă culturile care lasă terenul curat de buruieni! deoarece e$istă pericolul îmburuienării puternice a sorgului! în primele (-2 săptămâni după răsărire! datorită ritmului lent de creştere în această fază.nisipoase şi sărăturate.în cazul insuficienţei apei. *n zonele secetoase reacţia sorgului la aplicarea îngrăşămintelor c%imice şi organice este scăzută! în comparaţie cu zonele mai umede au în condiţii de irigare. *n comparaţie cu alte specii agricole! sorgul valorifică mult mai bine solurile nisipoase şi sărăturate.boabe! tulpini! frunze-! sorgul e$trage din sol apro$imativ (5 /g azot! 7 /g fosfor! ) /g potasiu. @onocultura de sorg se poate practica timp de 2-5 ani! dar nu este indicată deoarece gradul de epuizare în apă şi substanţe nutritive al solului este foarte puternic! de aceea dupa sorg se cultiva numai culturi de primavera.!. *n condiţii de irigare dozele de azot pot fi mai mari . d-Sămân3a şi semănatul >eminţele trebuie sa aiba puritate minima de :) si germinatia de cel putin 75 ! se tratează! înainte de semănat! cu insectofungicide pentru apariţia bolilor şi dăunătorilor! aceleasi ca si la porumb.constituie o măsură eficientă pentru sorg! doza fiind de (0-20 tD%a.#60-#)0-. Patul germinativ se pregăteşte în apropierea perioadei de semănat! cu grapa cu discuri! la adâncimea de încorporare a seminţelor! trebuie sa fie bine maruntit si curat de buruieni. 9erinţele sorgului faţă de sol sunt minime! de aceea poate fi cultivat pe terenuri cu soluri al căror pL are valori foarte largi! între 6!5-7!5.1. b-1ertilizarea >orgul este un mare consumator de elemente fertilizante din sol. 'atorită rezistenţei mari la secetă! sorgul este denumit Ecămila vegetală+. 1. 5stfel! pentru realizarea unei tone de biomasă vegetală . 'acă terenul este acoperit cu resturi vegetale! înainte de arat se e$ecută o lucrare cu grapa cu discuri! la adâncimea de #0-#( cm. <ertilizarea cu îngrăşăminte c%imice se face în doze de P10-70 şi ?60-10! aplicate toamna şi =)0-#00! aplicat primăvara! înainte de semănat.porumbul! floarea soarelui. 1.onele cele mai favorabile pentru cultura sorgului sunt în câmpiile din sudul @unteniei şi 3lteniei! 9âmpia &anatului şi 9âmpia 9entrală a @oldovei! având! în mare parte! acelaşi areal de răspândire ca şi porumbul.1. 5plicarea gunoiului de gra"d pe solurile azonale . Zonele (e c*lti+are .

9alendaristic! sorgul se seamănă în prima "umătate a lunii mai în zonele de câmpie! şi în a doua "umătate a lunii mai în celelalte zone. *n primele faze de creştere! când plantele de sorg sunt atacate de păduc%ele verde al cerealelor . g-%ecoltarea şi conser$area >orgul pentru boabe se recoltează la maturitatea deplină a seminţelor! când umiditatea boabelor este mai mică de #6 ! deoarece nu e$istă pericolul de scuturare! cu combinele de cereale cu %ederul ridicat pana sub panicule.50 J 70 cm-! cu semănătorile pentru culturi prăşitoare de tip >P9. . 'ensitatea! distanţa între rânduri şi norma de semănat se stabilesc în funcţie de scopul culturii! sorgul pentru boabe se seamănă cu o densitate de #50-(00 mii planteD%a! la distanţa de )0 cm între rânduri şi cu o normă de semănat de #(-#5 /gD%aMla sorgul pentru maturi si sirop cantitatea de samanta este 1-7 /gD%a 5dâncimea de semănat este de 6-5 cm pe solurile luto-argiloase şi de 1-7 cm pe solurile nisipoase.( lD%a-! in faza de #0-(0 cm inaltime a plantelor de sorg si buruienile in faza de rozeta .Apoca de semănat se stabileşte în funcţie de temperatura minimă de germinaţie a seminţelor! cand dimineata la ora 7 este de #6-#5Z9 pe adâncimea de semănat. >orgul pentru maturare se recolteaza la inceputul maturitatii in lapte a boabelor! prin taierea paniculelor cu #-( internoduri! dupa care se depoziteaza sub soproane pentru uscare. f.)ucrări de 4ntre3inere 8mediat! după semănat! în cazul solurilor mai nisipoase sau cu umiditate scăzută se e$ecută lucrarea de tăvălugire. Fecoltarea se poate face prin secerarea plantelor intregi! dupa care se indeparteaza ultimul internod sarac in za%ar! dar bogat in saruri si frunzele! iar tulpinile se leaga in snopi si sunt duse la statiile de presare. *n cazul culturilor semănate în rânduri distanţate se e$ecută (-2 praşile mecanice şi #-( praşile manuale! caz în care nu mai este necesară combaterea buruienilor pe cale c%imică. *n timpul vegetaţiei! pentru combaterea buruienilor dicotiledonate! se poate aplica erbicidele >'@5 sau 8cedin forte . 8n culturile de sorg pentru mature! in faza de 6-5 frunze se e$ecuta lucrarea de rarit si inlaturarea lastarilor.(5-20 cm.>c%izap%is graminum-! se e$ecută cel puţin două tratamente de combatere! la interval de două săptămâni! cu >inorato$ 25 9A . Pentru combaterea buruienilor anuale monocotiledonate si dicotiledonate pe cale c%imică se poat aplica preemergent! erbicidele 3nezin 50! Fomazin 500! >atecid in doze de (-5 /gD%a! 5tred 50 SP! 4esaprim 50 SP #0 /gD%a.#!5-( lD%a-! prin stropire. >emănatul se realizează la semănatul în rânduri apropiate . >orgul za%arat se recolteaza pentru e$tragerea siropului! incepand din faza de coacere in lapte a boabelor si poate continua pana la coacerea deplina.cu semănătorile universale de tip >CP! iar în cazul semănatului în rânduri distanţate .

>aulescu! #:6). >uprafata mondiala ocupata cu mei este de cca 21!5 mil.Importan %.1. <runzele! aşezate altern! sunt liniare! cu limbul lat de #0-(0 mm! acoperite cu perişori pe faţa superioară.!.braga-Mmamaliga de mei este %ranitoare dar mai greu de digerat. Gulpina este erectă! de 70-#(0 cm înălţime! păroasă! plină cu măduvă! cu mare capacitate de lastarire. Productia medie mondiala este in "ur de 700 /gD%a boabe. Y în %rana animalelor se folseşte sub formă de fura" verde! fân sau semifân! în nutriţia vacilor cu lapte! a cailor! iar boabele constituie %rana de bază a multor păsări de ornamentM Y boabele de mei au o valoare nutritivă ridicată! cu un conţinut de #0-## substanţe proteice! 2-6 grăsimi! 7-#0 celulozăM Y paiele de mei sunt foarte apreciate în %rana animalelor! în comparaţie cu celelalte cereale! deoarece # /g de paie valorează 0!5 unităţi fura"ereM Y este o valoroasă plantă pentru conveierul verde fura"er! mai ales în zonele secetoase! deoarece poate fi cultivată şi în cultură dublă! după cerealele de toamnă! având o perioadă scurtă de vegetaţie.%a! din care suprafete mari sunt in 5sia 9entrala si de Ast! 3rientul @i"lociu! Auropa de Ast.1. &oabele decorticate pot fi prelucrate si folosite: Y în alimentaţia omului! sub formă de crupe sau păsat şi pentru prepararea unei băuturi alcoolice .1. . 1.Importanta Aste una din cele mai vec%i plante cultivate! in vec%ime era cultivat in 8ndia! Agipt! sud-estul si sudul Auropei! insa in climatele mai calde a fost inlocuit cu porumbul iar in climatele umede si racoroase de cartof.>orgul pentru boabe realizează! în condiţii optime de te%nologie! între 6000-)000 /gD%a! sorgul pentru maturi 2000-6000 /gD%a! la sorgul za%arat 70-#00 tD%a din care se obtine 2000 l alcool. 1. ecologie 1. MEIUL D Panicum miliaceum 8. Partic*laritati biologice Fădăcina este fasciculată! puternic dezvoltat! ceea ce ii confera o mare rezistenta la seceta! meiul are cel mai mic consum de apa din toate cerealele! datorita rezistentei la seceta a fost numit si [graul deserturilor+ de =. >oiurile romanesti e$istente in cultura sunt: @inerva! @argarit! @arte! @atador! 1. biologie. 8n tara noastra cultura de mei este o cultura secundara! fiind folosita in principal in cultura succesiva! pentru fan sau c%iar boabe! datorita rezistentei la seceta si a perioadei scurte de vegetatie.

. Gerenurile îmburuienate sau cu resturi vegetale se ară! imediat după recoltarea plantei principale! la adâncimea de (0-(( cm! cu plugurile în agregat cu grapa stelată! iar pe cele curate se efectuează lucrări cu grapa cu discuri! în două direcţii. *n ambele situaţii! patul germinativ se pregăteşte cu grapa cu discuri! în agregat cu grapa cu colţi reglabili. "erin ele -a % (e -actorii (e +egeta ie 9erinţele faţă de temperatură sunt ridicate. =u are cerinţe ridicate faţă de umiditate! coeficientul de transpiraţie fiind de (00-((0. 1ertilizarea=u se efectuează o fertilizare directă cu îngrăşăminte fosfatice şi potasice! meiul valorifică efectul remanent al acestor îngrăşăminte aplicate culturilor premergătoare. >olurile cele mai indicate sunt cele cu te$tură mi"locie! bine aprovizionate în elemente fertilizante! cu reactie neutra. 1. )ucrările solului. /. Perioada de vegetaţie! este scurta! în funcţie de soi! este cuprinsă între 10-:0 de zile. 1. Pentru meiul in cultura succesiva se efectueaza lucrari superficiale cu grapa cu discuri! ultima lucrare se face in agregat cu tavalugul inelar.1. *nainte de semănat se face fertilizarea cu azot! în doză de =50-70. 5stfel! temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de #0-#(09! iar cantitatea totală de temperaturi de peste #0 09 necesară în timpul vegetaţiei este de cca.. Zonele (e c*lti+are *n ma"oritatea cazurilor! meiul nu se cultivă în cultură principală! ci în cultură dublă sau succesivă! atât în zonele de câmpie cât şi în cele colinare..).8nflorescenţa este un panicul lung! răsfirat! cu ramuri lungi! iar fructul este o pseudocariopsă! de culoare gălbuie. 70009. *nainte de semănat! sămânţa se tratează împotriva tăciunelui cu Qitava$ (00 ( /gDt de samanta. 1.1. 1.. Sămân3a şi semănatul>ămânţa de mei trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe minime: puritate de :) şi germinaţia de 75 . Si&tematic% 7i &oi*ri @eiul .face parte din familia 4ramineae şi în cultură se seamănă mai multe soiuri: Faduga! @arte! @atador! @ărgărit! @inerva. Fezistenţa la secetă este dată de sistemul radicular dezvoltat! de pubescenta mare a frunzelor şi tulpinilor şi de numărul redus de stomate în mezofilul frunzelor.&anicum miliaceum B. 5ceasta face ca meiul să suporte! timp îndelungat seceta de vară! perioadă în care plantele îşi încetează creşterea care! poate fi reluată imediat ce condiţiile de umiditate se îmbunătăţesc.! :e$nologia (e c*lti+are %ota3ia9ele mai bune premergătoare sunt cele care se recoltează devreme: cerealele de toamnă! borceagurile de toamnă! rapiţa de toamnă! cartofii timpurii! leguminoasele anuale.1.

in comparatie cu un consum mediu mondial de 10 /gDlocuitorDan-.*n cultură principală! semănatul se face când temperatura în sol este de #0-#( 09! intre #5(5 aprilie in zona de campie si (5-20 aprilie in zona colinara! iar în cultură succesivă cât mai devreme după eliberarea terenului şi efectuarea lucrărilor pentru pregătirea patului germinativ .pentru masa verde sau fan-. Preemergent se pot aplica erbicide cum ar fi cele pe baza de atrazin:3nezin! 4esaprim 5#0 /gD%a! iar pentru combaterea buruienilor dicotiledonate pe vegetatie se fac tratamente cu >'@5 #!5-(!5 lD%aM 8cedin forte ( lD%a! 4lean 50 gD%a sau Bontrel 6-5 lD%a! aplicate cand plantele de mei sunt in faza de infratit si inainte de alungirea paiului. =orma de semănat este de (5-20 /gD%a! la distanţa de #(!5 cm între rânduri şi la adâncimea de (-(!5 cm. OREZUL D ORYZA SA:IEA 1.1.pentru insilozare. Ba mei paiul este plin cu maduva si urmare se usuca mai greu. Pe plan mondial productiile sunr cuprinse intre 650-(. biologie. >e recolteaza cu combina de cereale dintr-o singura trecere sau in anumite situatii se poate recolta divizat! in prima faza cand )0-)5 din boabe s-au intarit se taie plantele cu vindroverul la #5-(0 cm inaltime si numai pe roua pentru a nu se scutura boabele! dupa (-6 zile de la cosire se treiera cu combina! prevazuta cu ridicator de brazda. Faportul boabe:paie este de #:#!2 -#!5. &oabele de orez sunt destinate in primul rand alimentatiei umane! constituind %rana de baza in principal pentru locuitorii 5siei! unde consumul anual depaseste #00 /gDlocuitor! atingand #:0 /g in Qietnam! #66 in 8ndonezia! #2) /g in G%ailanda . %ecoltarea şi conser$area.sau c%iar mai devreme . *n zonele irigate se recomandă aplicarea a #-( udări cu 600-500 m2D%a apă. <aza optima de recoltare este atunci cand boabele de la varful paniculului au capatat culoare caracteristica si 75-:0 din boabe s-au intarit.1 Importanta 5laturi de grau! orezul este una din cele mai importante plante cultivate. ecologie 1. 8n ultimele decenii .1 Importanta. Pentru combaterea buruienilor se pot aplica aceleaşi tipuri de erbicide ca şi în cazul celorlalte cereale păioase.000 /g boabeD%a! in tara noastra se obtin productii de #000-(500 /gboabeD%a. &oabele se sparg usor la recoltare! de aceea turatia batatorului nu trebuie sa depaseasca )00-700 turatiiDminut. @eiul are o coacere neuniforma! e$istand pericolul scuturarii boabelor.până la (0 iulie în zonele de câmpie şi până la #0 iulie în zonele colinare-. )ucrările de 4ntre3inereBa începutul perioadei de vegetaţie pericolul de îmburuienare este mare! deoarece după răsărire plantele au un ritm mai lent de creştere. Pentru fura" meiul se recolteaza in faza de lapte-ceara . >e poate semana si la (5 cm intre randuri! folosind o norma de samanta de #0-(5 /gD%a 'upă semănat! în cazul culturilor succesive! se e$ecută o uşoară tăvălugire a terenului.

8n Fomania cultura orezului a cunoscut in ultimii ani un regres! din cauza costului ridicat al apei de irigatie dar si datorita concurentei orezului din import! suprafetele cultivate cu orez la nivelul anului (00# areu de #!5 -(!5 mii. 3rezul cultivat aparţine genului 3r0za sativa care cuprinde trei subspecii: ssp. "ompo#itia c$imica &oabele nedecorticate contin 7 proteine! ( grasimi! )2 glucide! #0 celuloza! ) saruri minerale.sparturile de boabe! taratele! boabele mici si cele imaturesunt folosite in fura"area animalelor.).1. &oi*ri 3rezul este originar din sud-estul 5siei si din 8ndia! actual orezul se cultiva atat in zonele tropicala si subtropicala! cat si in zona temperata! limita nordica de cultivare a orezului in Auropa fiind nordul 8taliei! <ranta si sudul Fomaniei.#. 8n cantitati mici boabele de orez sunt folosite si la fabricarea alcoolului . 1. #. 'e aceea boabele de orez decorticate contin aproape in totalitate amidon ..in amestec cu orz-! a amidonului! glucozei! acidului acetic.!. &oabele decorticate pierd )5 din lipide! 50 din sarurile minerale! o parte din proteine si aproape complet vitaminele. Paiele de orez sunt folosite la fabricarea %artiei! cartonului! asternut sau fura" in zoote%nie. 8n tarile din regiunile temperate orezul este un [aliment de completare+! este prezent in %rana aproape zilnic! insa in cantitati mici si sub diferite forme.in \aponia se produce bautura traditionala [sa/e+-! a berii .bre$is! caracterizată prin boabe scurte! de 2-6 mm lungimeM ssp-indica. >uprafate intinse se cultiva cu orez si in =igeria! &razilia! Pa/istan! >C5. Ra&pan(ire Pe glob se cultiva orez pe #5#!# mil. caracterizată prin boabe subţiri şi lungi! plante cu tulpini şi frunze lungi şi de culoare verde Jdesc%is! perioadă lunga de vegetaţieM ssp. Si&tematica. origine.. #. %a! iar productia mondiala medie a fost de (5)0-2500. >ubprodusele rezultate .consumul de orez a crescut in 5frica si 5merica Batina. Gari mari cultivatoare de orez sunt 8ndia! 9%ina! 8ndonezia! G%ailanda! Qietnam! <ilipine. &oabele se prelucreaza usor! in mod frecvent numai prin fierbere! ele au o valoarea nutritiva ridicata! calitati gustative remarcabile si un grad ridicat de digestibilitate.)1-:# -.#.%a! productia medie fiind de ()00-(:70 /gD%a si in concluzie Fomania este dependenta de orezul din import pentru acoperirea consumului intern. .0aponica! cu boabe mari! ceva mai scurte! pline! cu talie mi"locie! cu frunze fine! de culoare verde Jînc%is! perioadă mai scurtă de vegetaţie! cultivată în zona temperată. 8n Auropa suprafetele cultivate cu orez sunt mici! dintre tarile cultivatoare se remarca 8talia si >pania.

"erintele -ata (e clima &i &ol (emperatura . Paniculul are spiculete uniflore si formeaza 20-:0 de boabe imbacate in palee! cu @@& P(5-65 g. Pentru tara noastra trebuie sa cultivam zoiuri care trebuie sa aiba un necesar termic de cel mult (600O9! pentru a a"unge la maturitate. Ba germinarea obisnuita in sol uscat! apare mai intai radicula si apoi coleoptilul! in timp ce la germinarea in apa! apare mai intai coleoptilul. In-ratirea J incepe la #0-#5 zile de la rasarire! planta de orez formeaza de regula 2-1 frati fertili.amidonul poate fi constituit aproape e$clusiv din amilopectină sau atât din amiloză! cât şi amilopectină-M aroma boabelor . . 4erminarea semintelor incepe la #0-#( O9! dar optimul este in "ur de 20-25O9! la inflorire temperatura optima este de ()-2(O9 iar cea minima #)-((O9.tipul aromat se cultivă în 8ndia-M caracteristicile bobului şi îndeosebi lungimea . Bimbul frunzei ingust! inflorescenta un panicul rasfirat! floare are 1 stamine! fecundarea este autogama.1. Partic*laritati biologice 9aracteristicile orezului cultivat sunt: infratirea abundenta.0aponica! soiurile folosite în prezent făcând parte din varietatea italica! caracterizată prin panicule nearistate! palee galbene! cariopse albe! ele sunt în totalitate soiuri precoce Jcreaţii ale amelioratorilor români. In-lorirea J dureaza 5-: zile la un panicul! inflorea si fecundarea sunt favorizate de temperatura aerului de minim ((O9 iar cea optima ()-(: O9! iar umiditatea relativa sa fie de )0-70 . >oiurile omologate a fi cultivate la noi in tara sunt: 3ltenita! >peranta! . 1. Incoltirea D la germinatie boabele de orez au nevoie de mai putin o$igen comparativ cu alte cereale! de aceea boabele de orez pot germina si in apa. Perioada de vegetatie a plantelor de orez este cuprinsa intre #05 -#65 de zile! perioada in care trebuie sa acumuleze (600-2(00O9.0. 1.orezul este foarte e$igent la caldura! cere temperaturi minime de (0 O9 timp de 2 luni. 8n conditii mai putin favorabile in endospermul bobului se poate observa o pata albicioasa care contine indeosebi maltoza si de$trine si mai putin amidon si care apare datorita umplerii defectuoase a bobului! prezenta acesteia creaza unele dificultati la treierat si conditionare! prin deformarea si spargerea boabelor! precum si la preparare! prin desfacerea la fiert a boabelor si formarea unui terci.tipul cu bobul scurt -)!( mm lungimea medie J este preferat de consumatorii din 5sia de nordM tipul cu bobul lung J :!: mmeste preferat de ma"oritatea consumatorilor americani şi europeniBa noi în ţară se cultivă ssp.*n comerţul mondial! orezul este împărţit în două tipuri în funcţie de: compozi3ia chimică a amidonului ./. Fadacinile! tulpina si frunzele sunt prevazute cu canale aerifere! care asigura o$igenul necesar respiratiei organelor subterane! cand solul este acoperit cu apa.1.efir! 'unarea! Alida.

pot stan"eni inradacinarea plantelor in faza de germinare-rasarire! favorizeaza caderea plantelor si scuturarea boabelor la maturitate. 8n zona temperata! cu oscilatii bruste de temperatura in timpul verii! stratul de apa "oaca un rol termoregulator foarte important! de aceea in zona temperata se practica numai cultura submersa a orezului. Zonele ecologice 8n tara noastra zona foarte favorabila culturii orezului este situata de-a lungul 'unarii! in incintele indiguite! de la 9alafat la &raila. Principala sursa de apa pentru amena"arile orizicole este 'unarea! iar pentru unele "udete >iretul! 3ltul! \iul. 5pa provenita din ape curgatoare este cea mai potritivitapentru irigarea orezului! continutul de saruri din apa de irigatie nu trebuie sa depaseasca #-( gDl. "urentii de aer. )umina J orezul necesita minim #000 de ore de stralucire a soarelui. b6 1ertilizarea =ecesarul de elemente nutritive al unei culturi de orez!pentru a produce # t boabeD%a este de (( /g =! #0 /g P(35! (0 /g ?(3. >e recomanda sa se organizeze asolamente de 1 ani! dintre care 6 ani cu orez! urmati de ( ani de [odi%na+! in primul an se cultiva o prasitoare .!.8n cultura irigata este nevoie de (-(!5 lDsecD%a! ceea ce corespunde cu o norma de irigatie de 20-60 000 m] apa. :e$nologia (e c*lt*ra a ore#*l*i a6%otatia 5mplasarea culturilor de orez se face pe terenuri amena"ate in mod special! impartite in parcele dreptung%iulare! cu suprafata de #-6 %a fiecare! incon"urate de digulete si prevazute cu canale de alimentare si evacuare a apei.ona favorabila este situata in luncile >iretului! &uzaului! 3ltului! in &anat si vestul "udetului Gimis.Pentru tara noastra se considera ca este necesara o norma de irigatie de (0 000 mW apaD%aDan. 5miditatea J orezul este cereala cea mai pretentioasa fata de apa! in zone de cultura unde orezul nu se iriga! trebuie sa cada #10-200 mm precipitatii lunar sau #000#700 mm pe intreaga perioada de vegetatie. 3rezul reactioneaza bine la aplicarea azotului! dozele de zot variaza intre #(0-#50 /gD%a! din care (D2 se aplica primavara inainte de semanat! iar restul in vegetatie dar fara .1.soia! porumb! floarea J soarelui-! iar in anul urmator o cereala paioasa recoltata vara care permite! astfel lucrarea timpurie a solului in vederea semanatului orezului. 1.1. 1. Solul J orezul poate valorifica solurilde lunca aluviale normale si saline sau alcaline! nu se cultiva pe soluri nisipoase sau argiloase. 3rezul este o planta care suporta monocultura! dar nu mai mult de 2-6 ani la rand! deoarece e$ista pericolul aparitie unor efecte nedorite cum ar fi: acidifierea solului! compactarea lui! spalarea elementelor nutritive.scaderile de temperatura din perioada de inflorire antreneaza caderea florilor! ceea duce la scaderea recoltei..

=ivelarea se poate realiza in teren uscat prin doua treceri in sensuri diferite cu nivelatoare tractate sau dupa inudarea parcelelor! terenul lucrandu-se cu tractorul prevazut cu roti cu pinteni si lama nivelatoare. 'upa nivelare de administreaza ingrasamintele si erbicidele pe baza de molinat .sau cu avionul. Pentru reusita culturii orezului o lucrare deosebit de importanta este ni$elarea terenului! care poate fi capitala si de intretinere. 7i$elarea capitala se face la amena"artea orezariei si apoi la interval de 6 ani! la cultura premergatoare din asolament. 'intre ingrasamintele cu azot este de preferat sulfatul de amoniu! deoarece amoniacul nu este spalat cu apa de irigatie. <osforul are un rol important! influentand favorabil inradacinarea si infratirea! aplicarea ingrasamintelor cu fosfor este obligatorie! dozele recomandate fiind de 70 -#00 /gD%a P(35. 8nainte de semanat se vor desc%ide cu freza rigole a"utatoare care asigura o inundare si o evacuare mai rapida a apei din parcela.scarificarea-! efectuata o data la 6 ani! la adancimea de 50-10 cm. 3rezul poate fi semanat in doua variante: in strat de apa prin imprastiere sau in uscat. 8n orezarii in mod frecvent este necesara lucrarea de afanarea adanca a solului . d6Samanta si semanatul >amanta destinata semanatului trebuie sa aiba puritatea fizica minim :7 ! germinatia minim 70 ! sa contina numai boabe intregi si nedecorticate. 7i$elarea de intretinere se face in fiecare an si are ca scop corectarea denivelarilor rezultate in urma lucrarilor mecanice.5plicarea fosforului se face toamna sau c%iar primavara inainte de semanat. 8ngrasamintele organice sunt eficiente in cultura orezului mai ales in orezariile vec%i! folosind 20 tD%a gunoi bine fermentat! aplicat la planta premergatoare prasitoare din asolament.3rdram-.a depasi data de # iulie. Pe solurile saraturate! cu reactie alcalina se aplica amendamente sub forma de fosfogips! in doze de 6-#0 tD%a. c6)ucrarile solului !ratura J trebuie facuta toamna la adancimea de (2-(5 cm pe solurile normale si la (7-20 cm pe solurile cute$tura usoara si saraturi. Gratarea semintei inainte de samanat este obligatorie cu Girameto$ 2/gDt samanta sau Qitalin 2 /gDt de samanta. 8ngrasamintele se aplica terestru .<ertilizarea faziala cu azot se face dupa erbicidarea pentru mo%or. . 8ngrasamintele cu potasiu se aplica mai ales in orezariile vec%i si cand s-au folosit doze mari de azot si fosfor! dozele folosite sunt de 70-#00 /g ?(3 aplicate inainte de semanat sau fractionat la fel ca azotul.cu tractoare ec%ipate cu roti cu pinteni! in agragat cu @89 500.

D m^! realizandu-se (50-250 planteDm^ sau 600-100 panicule recoltabileDm^. Aste foarte importanta distribuirea cat mai uniforma a semintelor! inanaute de semanat se face tulburarea apei pentru ca dupa semanat! peste seminte sa se depuna un strat de mal de cc 0! 5 cm grosime. Ba semanatul in uscat se realizeaza la suprafata o distribuire mai uniforma a semintelor! dar samanta poate fi acoperita cu pamant in cazul unui pat germinativ necorespunzator! ceea ce duce la o rasarire neuniforma. 8ntarzirea semanatului este foarte daunatoare deoarecese intarzie vegetatia in toamna! cu consecintele legate de maturare ceea ce implica pierderi importante de recolta. e6 )ucrari de ingr0ire "ombaterea buruienilor 9ele mai frecvente specii de buruieni sunt cele din genul chinochloa 8 . . 'e asemeni dupa semanat! daca la inundarea parcelelor introducerea apei nu se face treptat si lent samanta aflata pe suprafata solului va fi antrenata de apa la capetele si colturile parcelei! afectant neuniformitatea lanului.avion! elicopter-.Perioda optima de semanat este (0 aprilie J 5 mai. >e seamana intai soiurile cu perioada de vegetatie mai scurta si apoi cele mai tardive. 7orma de samanta folosita este de (50-200 /g samantaD%a. Densitatea este de :00-#000 b.tractor prevazut cu roti cu pinteni si masina de imprastiat ingrasaminte c%imice.crusgalli9 .si specia )eersya oryzoides! la care se adauga buruieni specifice din familia "yperaceae . >emanatul in apa se face prin imprastierea cu mi"loace terestre .oryzoides.Semanatul in apa este metoda cea mai folosita atat la noi in tara cat si pe plan mondial.samanta se tine (6-67 de ore la umectat! dupa care se scoate din bazine pentru o usoara zvantare! metoda se poate folosi si pe solurile salinizate! solurile grele! precum si in situatiile in care nu se poate pregati corespunzator patul germinativM permite folosirea erbicidelor pe baza de molinat .g.Patul germinativ trebuie sa fie foarte bine pregatit! inainte de semanat se recomanda aplicare unei tavalugiri cu tavalugul inelar! pentru a elimina riscul acoperirii cu pamant a semintelor dupa inundare.phyllopogon9 .rogozuri-.Pe teren bine pregatit se poate semana cu semanatoarea universala! la adancimea de ( cm! folosind patine prevazute cu limitatori de adancime. Semanatul in uscat Jse face tot prin imprastiere.sau aeriene . 5cesta metoda are unele avanta"e: se castiga #0-#5 zile din perioada de vegetatie prin folosirea de samanta preincoltita .care sunt foarte volatile si care trebuiesc incorporate in sol imediat dupa aplicare. folosind masini de administrat ingrasaminte c%imice sau semnatori universale pentru cereale paioase ec%ipate cu patine dar fara tuburi. poca de semanat este cand temperatura apei este de #5O9! iar cea a solului #0-#( O9! cu tendinta de crestere.3rdram.

5tacul este favorizat de verile racoroase si e$cesul de azot. "ombaterea bolilor si daunatorilor &oala cea mai periculoasa este arsura bacteriana sau [brusone_ -&yricularia oryzae! care ataca orezul pe toata perioada de vegetatie si indeosebi in faza de burdufinflorire. Arbicidul nu combate toate speciile de mo%or. 8n mod frecvent este necesara o erbicidare de corectie pe vegetatie! pentru combaterea speciilor de mo%or rezistente la molinat! folosind erbicidele: <59AG 0!)5-# /gD%a! >3<<8G PBC> 1 lD%a! care se aplica incepând din faza de (-2 frunze a mo%orului pana la inceputul infratirii.Pentru combaterea mo%orului se aplica erbicide pe baza de molinat 3F'F5@ )-7 lD%a! aplicat in (00-600 l apaD%a! se aplica inainte de semanat! pe teren foarte bine pregatit! este volatil de aceea se incorporeaza la 1-7 cm adancime prin ( lucrari cu grapa cu discuri si inudarea parcelei imediat dupa aplicare sau in cel mult (6 de ore. Fezultate bune se obtin folosind erbicidul >5GCF= 7-#0 lD%a! aplicat preemergent atat in cazul semanatului in apa cat si la semanatul in uscat. 5lte boli ale orezului sunt patarea bruna J 'elminthosporium oryzae! pentru care se recomanda aceleasi masuri de combatere ca si in cazul arsurii bacteriene si fusarioza produsa de 1usarium moniliforme! care ataca in fazele de germinat si inflorit! masurile de prevenire si combatere sunt aceleasi ca si la celelalte boli. Pentru combaterea speciei )eersya oryzoides se recomanda aplicarea tratamentelor postemergente cu erbicidul &5>G5 5 lD%a. 5cesta presupune ca la semanatul in apa se face inundarea parcelei cu #0 cm de apa! cu #-( zile inainte de . >peciile de 90peraceae si de buruieni dicotiledonate se combat pe vegetatie cu erbicide &5>54F5= 2lD%aM 45FB3=T'893GAH #T( lD%aM B3='5H )0-:0 gD%a. :rigarea culturii Aste o lucrare esentiala in cultura orezului! regimul de irigare folosit la orezariile din tara noastra este submersia intermitenta cu nivel de apa variabil. 'aca este necesar se aplica un tratament cu insecticide din grupa piretroizilor de sinteza. 8nainte de aplicarea erbicidarii apa se evacueaza complet si se introduce la #-( zile dupa tratament un strat de apa de #5-(0 cm! apoi dupa 1-7 zile se revine cu stratul de apa de grosime normala. 9ombaterea algelor se face cu sulfat de cupru in cantitate de (0 /gD%a in tot timpul perioadei de vegetatie. @i"loacele de prevenire sunt rotatia culturii! arderea miristei! fertilizarea ec%ilibrata! tratarea semintei si tratamente in vegetatie cu '8GL5=A ( /gD%a si G3P>8= # lD%a aplicate in faza de burduf. Principalii daunatori ai orezului sunt: musculita orezului! atacul fiind pagubitor in stadiul de plantula. Arbiciul =5&C >! se aplica in doza de 0!1-0!7 lD%a incepand din faza de (-2 frunze pana la faze de 6-5 frunze a mo%orului si inceputul infratirii orezului! nu este necesara evacuarea apei.

Avacuarea apei se face si in cazul administrarii ingrasamintelor! erbicidelor sau combaterii bolilor si daunatorilor.eliminarea impuritatilor cu continut ridicat de apa! a fragmentelor vegetale verzi. Grebuie insa mentionat ca in zonele traditionale de cultura a orezului se obtin productii medii ce depasesc 5000-1000 /gD%a. Ba fecundare Jformarea bobului stratul de apa se reduce la #0-#5 cm! iar in faza de maturitate in ceara se opreste alimetarea cu apa! iar cu #0-#5 zile inainte de recoltare se evacueaza complet apa.cca #7-(0 umiditate! uneori c%iar (6 -! calendaristic orezul se recolteaza intre #5 sept.-#5 oct. Productiile medii obtinute inainte de #:7: au fost de (500-2500 /gD%a! insa in mod frecvent sunt e$ploatatii agricole care obtin productii de peste 6000 /gD%a. Fecoltarea se face direct din lan! cu combina pentru cereale paioase ec%ipata special pentru orez . @omentul optimde recoltare este atunci cand boabele de la varful paniculului se afla la coacerea deplina . 8n cazul semanatului in uscat! pana la incoltire se introduc in parcela cate 5-1 cm strat de apa care se lasa sa se infiltreze treptat! operatiunea repetandu-se de 6-1 ori! in continuare regimul apei se conduce ca si in cazul semanatului in apa. Cneori se impune recoltarea divizata a orezului! datorita coacerii neuniforme! lucrare se face prin taierea plantelor cand umiditatea boabelor este de (1-(7 cu vindroverul reglat pentru taierea miristei la (0 cm inaltime! iar cand boabele a"ung la #5#) umiditate se treiera cu combina prevazuta cu ridicator de brazda.semanat! dupa 1-7 zile de la semanat se evacueaza apa timp de 67 de ore pentru inradacinarea plantelor! apoi terenul se inunda din nou! cu marirea treptata a grosimii stratului de apa. Avacuarea apei se face insa treptat pentru ca o evacuare brusca poate provoca o cadere masiva a plantelor. Pentru recoltarea mai timpurie se aplica tratamente cu desicanti cum ar fi diUuat FA4B3=A (-2 lD%a sau dimetipin J L5FQ5'A #!5 lD%a! aplicate cand boabele au (6-(1 umiditate!recoltarea putand incepe la 2-5 zile dupa tratament. 5poi grosimea stratului de apa creste la #0-#5 cm si atinge un ma$im de (0-(5 cm in faza de aparitie a panicului Jinflorire. . 8mediat dupa recoltare este necesara conditionarea recoltei .in scopul evitarii deprecierii calitatii recoltei.boabele de orez nedecorticate-! este prelucrat prin decorticare. Ba infratire nivelul apei se coboara la 2-6 cm! pentru a asigura o$igenul necesar plantei in aceasta faza! dar si pentru a prote"a nodul de infratire de actiunea directa a razelor solare. 5poi orezul uscat [padd0+ .batatorul si contrabatatorul cu cuie! rotile se inlocuiesc cu senile! turatia tobei nu trebuie sa depaseasca 500-550 rotatiiDmin-! viteza de inaintare este de #!5( /mDora. %ecoltarea 9and boabele a"ung la (7-20 umiditate! se recomanda evacuarea treptata a apei din parcele.

Aste de asemeni o e$celenta planta nectaro-polenifera! furnizand 50-#50 /g nectarD%a. &oabele de %risca sunt folosite in alimentatie sub forma de grisuri! pesmeti! biscuiti! amestecuri de cereale pentru micul de"un! crupe.Partic*laritati biologice 5re o perioda de vegetatie scurta! de :0-#(0 de zile si un necesar termic de #500-#700 O9. !. Ba nivel mondial se cultiva pe cca # mil.FRIS"A D 6ACOPYRUM ES"ULE<:UM 1. .%a. Importanta 5partine familiei Pol0gonaceae! este inclusa in grupa cerealelor fiind considerata o pseudocereala! datorita compozitiei c%imice a boabelor si utilizarii acestora in alimentatie si in fura"are! similar cu boabele de cereale. 'in punct de vedere agronomic! %risca prezinta interes deoarece nu este pretentioasa fata de te%nologia de cultura! planta acopera repede terenul si inabusa buruienile! creste foarte repede si poate asigura in 2 luni recolte de 6-1 tD%a masa uscata. &oabele sunt folosite de asemeni in alimentatia animalelor: porci! pasari! valoarea nutritiva este ceva mai scazuta decat a cerealelor datorita ponderii mai mari a invelisurilor fructului! dar %isca este singura cereala care nu este deficitara sub aspectul continutului de lizina. Gari cultivatoare de %risca sunt: 9anada! <ranta! Polonia! >C5. Planta contine rutina substanta folosita in medicina pentru tratarea fragilitatii vaselor capilare sanguine.Planta este sensibila la temperaturi scazute! de aceea se seamana primavara mai tarziu. Festrangerea culturii se datoreaza unor cauze cum ar fi:valoarea nutritiva a boabelor sub nivelul cerealelor! productii instabile de la un an la altul! recoltarea dificila datorita maturitatii esalonate a boabelor si culcarii la pamant a plantelor la maturitate! valorificarea nesigura pe piata. Aste originara din regiunile muntoase ale 9%inei si =epalului! unde si-a pastrat importanta in alimentatia populatie locale. Lrisca a revenit in atentia consumatorilor din <ranta! datorita calitatii dietetice a boabelor! de aceea <ranta importa cantitati mari de %risca din 9%ina si &razilia. Planta este adaptata la un climat umed si racoros! semintele germineaza la 6-5 zile dupa semanat daca are umiditate suficienta si temperatura este peste #0 O9.

>ucul tulpinilor di frunzelor este foarte acid. 1ertilizarea >e face cu doze mici de ingrasaminte! 60-10 /g =D%a! 60-50 P(35 /gD%a si 10-70 /g ?(3 D%a. :e$nologia (e c*lt*ra %otatia si semanatul Poate fi semanata dupa orice cultura.. Polenizarea este alogama entomofila! pentru o buna polenizare este nevoie de (-2 familii de albine D%a. :*lpina Aste erect`! ramificat` c%iar de la baz`! suculent` di goal` cn interior! cu cn`lbimea de 20-10 cm! poate a"unge di la #00 cm cn`lbime cn condibii favorabile de vegetabie! de culoare verde sau verde-rodiatic. . >olurile fertile nu sunt indicate deorece favorizeaza cresterile vegetative in detrimentul fructificarii. >e recolteaza mecanizat! cu combina de recoltare a cerealelor! cand )0 din fructe au a"uns la maturitate.#(!5 cm-! in teren bine maruntit la suprafata! nivelat! plantele cresc repede inabusind buruienile. >e seamana primavara mai tarziu! cand temperatura solului a depasit #0 O9! de regula in a doua "umatate a lunii aprilie J inceputul lunii mai. 6r*n#ele >unt alterne! triung%iulare sau sagitat J cordate! glabre! cele de la baz` lung pebiolate cele de la varf aproape sesile.=u se recomanda folosire clorurii de potasiu ca ingrasamant deoarece %risca este sensibila la clorul din sol. 6lorile >unt grupate cn raceme alungite! lung pedunculate! inserate a$ilar laa frunzele superioare. 6r*ct*l Aste o nucul` cu trei muc%ii! de culoare brun` -castanie sau cenudie argintie! lucioas` dup` recoltare di mat` mai tarziu.#0-60 din recolt`-. Productiile obtinute sunt de #000-#500 /g boabeD%a! dar pot a"unge si la .>e seamana in randuri dese . 9uloarea florilor este alb Jroz sau rodu! cu miros pronunbat. @@& P #:-() g. 9oacerea fructelor se face edalonat! de aceea au loc pierderi mari de recolt` prin scuturare . %ecoltarea 'e face in septembrie! destul de dificil din cauza maturitatii esalonate a boabelor. RG(Gcina Aste pivotant`! a"ungand pan` la (0-60 cm adancime! cu numeroase ramificabii fibroase r`spandite cndeosebi cn stratul arabil. Peri absorbanbi sunt lungi de 2-5 mm lungime! datorit` acestui fapt are o foarte mare putere de solubilizare di absorbbie. Poate fi cultivata si in cultura succesiva dupa plante fura"ere sau cereale paioase! semanandu-se la sfarsitul lunii iulie.=u este pretentioasa fata de sol! valorificand solurile sarace! acide! nisipoase! nu suporta solurile grele cu e$ces de umiditate. =ervurile frunzelor sunt udor p`roase! colorate cn verde sau verde J rodietic.

LECUMI<OASE PE<:RU BOABE 1. 9onţinutul proteic din boabele leguminoaselor depăşeşte de (-6 ori pe cel al cerealelor. Cnele dintre ele .ca unele proteine animale.bogate în proteină. >oia este planta cea mai mare producătoare de ulei vegetal pe glob! iar ara%idele ocupă locul trei după soia şi floarea-soarelui.fura"ere! legumicole! medicinale!etc-! necuprinse în acest capitol. "on in*t*l >n proteine. Proteina din boabele leguminoaselor are o digestibilitate ridicată . Planta Proteină 4răsimi >ubstanţe e$tractive neazotate @azăre (1 (!5 52 <asole (6 #!7 5( . Aste de remarcat şi valoarea proteică ridicată a boabelor! ec%ivalentă la unele specii cu proteinele de origine animală! conţinând aminoacizi esenţiali.soia şi ara%idele. 8mportanţa leguminoaselor pentru boabe constă! în primul rând! în conţinutul ridicat în proteină al seminţelor! conferindu-le o valoare alimentară ridicată. gr%&imi 7i &*b&tan e eBtracti+e nea#otate al leg*minoa&elor pentr* boabe 8+alori me(ii9 9onţinutul mediu în seminţe .fam. 5ici sunt incluse: mazărea! fasolea! soia! lintea! năutul! bobul! lupinul! latirul! ara%idele şi fasoliţa. 8mediat dupa recoltare este necesara conditioanarea recoltei! prin eliminarea impuritatilor si uscarea boabelor la #(-#6 umiditate. *n decursul anilor! treptat! numărul speciilor şi biotipurilor cultivate a crescut! datorită importanţei lor mari în alimentaţia omului şi animalelor. biologie 1. Goate fac parte din ordinul )eguminosales .au un conţinut ridicat în ulei! făcând posibilă e$tracţia prin procedee te%nice obişnuite! fiind valoroase plante oleaginoase.1. 1abaceae sau &apilionaceae-. <iind din aceeaşi familie botanică aceste plante au anumite însuşiri morfologice! biologice! c%imice! ecologice şi te%nologice comune.1abales-! familia )eguminosae .1 Importan % D plantele cuprinse în această grupă fitote%nică au ca produs principal seminţele .(500-2000 /g boabeD%a. 'in familia )eguminosae8 1abaceae6 sunt cultivate şi alte plante cu întrebuinţări variate .a căror acumulare în organism este dăunătoare.şi nu formează acizi urici .circa :0 .boabele.1 Importan %. Faportul dintre proteina brută şi componentele neproteice este la: soia şi lupin de #D#!)M la mazăre #D (!7M la bob : #D (!6. 'eci boabele leguminoaselor reprezintă alimente şi fura"e concentrate în proteină.

tulpini! frunze! teci. *n asolament! efectul favorabil al leguminoaselor pentru plantele succesoare se cunoaşte din antic%itate.>oia Binte =ăut &ob Bupin alb Batir 5ra%ide <asoliţă 27 .se poate amesteca! într-o anumită proporţie cu cea de grâu! la fabricarea pâinii şi a pastelor făinoase.(:-65(1 (6 (1 25 (5 (5 .pun la dispoziţia plantelor succesoare acest element într-o formă mai usor accesibilă. . Ba unele leguminoase tulpinile se lignifică! fiind consumate de animale numai după eventuală prelucrare . 5cest efect derivă din simbioza plantelor leguminoase cu bacterii din genul %hizobium! care fi$ează azotul atmosferic! îmbogăţind solul cu #00 J 200 /g = D%a şi realizând o importantă economie de energie convenţională. 'in năut şi soia se obţine surogatul de cafea! iar făina unor leguminoase .soia. *n alimentaţia oamenilor! de la aceste plante se folosesc seminţele . Fezultate bune sau obţinut cu lupin pe soluri nisipoase şi pe soluri acide.7-#6 -.#1-(5#!: 5!5 #!1 :!( (!# 50 . 5zotul fiind răspândit la diferite adâncimi în sol! favorizează dezvoltarea sistemului radicular al plantei succesoare. *n scop fura"er se folosesc în special paiele de măzăre! linte! latir! fasole şi fasoliţă.rezultate după treierat! au un conţinut proteic ridicat .tocare! însilozare-.lupinul! mazărea. Bupinul reuşeşte să folosească fosforul din minerale foarte greu solubile! cum este apatita! îmbogăţind solul nu numai cu azot! ci şi în fosfor uşor asimilabil. 'eoarece toate părţile plantelor leguminoase sunt mai bogate în azot decât plantele de cultură! se pot folosi ca îngrăşământ verde pentru fertilizarea solurilor.boabele. Pe lîngă proteine! seminţele leguminoaselor conţin %idraţi de carbon! grasimi! vitamine! săruri minerale! care le întregesc valoarea alimentară.#:-(:(1 (0!0 . Beguminoasele cu mare putere de solubilizare pentru fosfaţi . *n fura"area animalelor! uruiala din boabele leguminoaselor .65-51#!1 20 5( 52 67 (1 56 #6 5( eBupinul galben are circa 60 proteină! 6!) grăsimi şi (1 sunstanţe e$tractive neazotate! iar lupinul albastru 2# proteină! 6!) grăsimi şi 65 substanţe e$tractive neazotate.uscate dar şi păstăile şi boabele verzi! la prepararea diverselor mâncăruri sau conseve. *n acest scop se pot folosi şi alte leguminoase! pe diverse tipuri de sol. 'in boabele de soia se obţin produse asemănătoare cu : lapte! brânză! carne! etc. Pentru a realiza! cantitativ! # /g de proteină animală! se consumă 5-) /g proteine vegetale.

&oabele leguminoaselor! folosite în alimentaţia omului! prezintă şi unele nea"unsuri! între care se menţionează conţinutul ridicat de celuloză! care îngreunează simţitor digestibilitatea! durata lungă de fierbere! carenţe în compoziţia proteică a aminoacizilor nesulfuraţi ,cisitină şi metionină- şi a triptofanului. #.#.( R%&p'n(ire Pe plan mondial suprafeţele cultivate cu leguminoase pentru boabe sunt mult prea reduse. Pe glob! leguminoasele pentru boabe ,inclusiv soia şi ara%idele- se cultivă pe circa #65 milioane %a! ceea ce reprezintă #0 din suprafaţa arabilă. *n (00# suprafeţele cultivate cu principalele leguminoase pentru boabe pe glob au fost : )5!52 milioane %a soiaM (2!(6 milioane %a fasoleM (5!5 milioane %a ara%ideM 1!( milioane %a mazăreM 7!57 milioane %a năutM 2!) milioane %a linte. Ba noi în ţară suprafaţa cultivată cu leguminoase pentru boabe a fost de 5:1!7 mii %a în #:75 şi de :7!7 mii %a în (00#. #.#.2.Partic*larit% i biologice Cermina ie D r%&%rire . 9erinţele faţă de temperatură şi umiditate în procesul de germinaţie J răsărire diferă în funcţie de specie. Gemperatura minimă de germinaţie este # -( O9 la mazăre! 2 J 6 O9 la lupin şi bob! 1 -)O9 la soia! #0O9 la fasole! #(O9 la ara%ide. 9antitatea de apă absorbită de seminţe pentru a germina! raportată la masa lor! este de circa )5 la năut! :( J #00 la bob! mazăre şi linte! #01 J ##0 la soia şi fasole! ##1 J #(0 la speciile de lupin. 5ceastă cantitate de apă este absorbită în (6 J 67 ore! în funcţie de temperatură. Făsărirea leguminoaselor pentru boabe poate fi epigeică! atunci când %ipocotilul se alungeşte mult! ridicând cotiledoanele la suprafaţa solului ,fasolea! soia! fasoliţa! lupinul! ara%ide- sau hipogeică, la care %ipocotilul creşte puţin! cotiledoanele rămân în sol ,mazăre! bob! linte! latir-. *n general leguminoasele cu frunze trifoliate şi palmate au răsărire epigeică! iar cele cu frunze penate au răsărire %ipogeică. Ba răsărire! după epuizarea rezervelor din cotiledoane! plantele intră într-o __perioadă critică__ ,)-#( zile de la răsărire-! până când pătrund bacteriile simbiotice în rădăcină şi începe să funcţioneze sistemul simbiotic! după care planta creşte normal. =u se recomandă doze mari de azot deoarece in%ibă sistemul simbiotic. R%(%cina leguminoaselor este pivotantă. *n prima fază de vegetaţie! o creştere mai viguroasă o are pivotul principal! care-şi continuă dezvoltarea până aproape de maturitate. Famificaţiile laterale se dezvoltă mai lent la început! apoi la unele specii depăşesc în creştere pivotul principal. (ipul : cu pi$otul principal gros! puternic! care pătrunde adânc în sol. Fădăcinile laterale sunt puţine la număr! scurte şi se dezvoltă mai târziu ,în a doua lună de vegetaţie-. 5cestui tip îi aparţin speciile de lupin. (ipul :: cu pi$otul principal mai sub3ire ! având puterea de pătrundere mai redusă ca tipul precedentM în sc%imb ramificaţiile secundare sunt mai numeroase şi se dezvoltă ceva mai

devreme! iar ramificaţiile de ordinul 8 se apropie de lungimea pivotului principal. 'inre plantele care au acest tip de rădăcină! bobul şi năutul au pivotul mai bine dezvoltat decât ramificaţiile! pe când la mazăre! linte! ara%ide ramificaţiile de ordinul 8 se apropie de grosimea pivotului principal. (ipul ::: are rădăcina principală asemănătoare cu tipul 88! dar ramificaţiile de ordinul # şi ( sunt foarte numeroase. 5cest tip de rădăcină îl au speciile de fasole şi soia. <o(o#it% ile 7i -iBarea &imbiotic% a a#ot*l*i. Pe rădacinile leguminoaselor se formează nişte noduli ,nodozităţi-! ca urmare a simbiozei cu bacteriile din genul %hizobium- 5ceste bacterii fi$ează azotul atmosferic! oferindu-l plantei gazdă! care la rândul ei pune la dispoziţia bacteriei %idraţi de carbon de care aceasta are nevoie. >e cunosc #5 rase de bacterii F%izobium! care nu se pot suplini şi pentru fiecare trebuie folosite culturi pentru inoculare. %hizobium leguminosarum . pentru mazăre! linte! latir! năut! etc. %hizobium lupini - pentru lupin. %hizobium phaseoli - pentru fasole. %hizobium 0aponicum - pentru soia! fasoliţă! ara%ide. >e mai cunosc %hizobium melioti pentru lucernă! sulfină! g%izdeiM %h trifolii pentru trifoiM %h- ornithopi pentru seradela etc. Procesul de fi$are biologică a azotului este determinat de e$istenţa unui sistem enzimatic comple$ numit nitrogeneză! care mediază reacţia centrală de rupere a triplei legături dintre atomii moleculari de azot şi cuplarea lor cu atomi de %idrogen. >peciile de %hizobium sunt aerobe! adaptate la diferite pL- uri şi sunt sensibile la uscăciunea solului. Ale folosesc ca surse de energie glucidele. <orma! mărimea şi aşezarea pe rădăcină a nodozităţilor este diferită! după plantă. Ba mazăre! linte şi latir! nodozităţile sunt alungite! la bob şi fasole aproape sferice! iar la lupin i-au diferite forme. =odozităţile sunt dispuse în special pe pivotul principal la lupin! iar la fasole şi soia pe ramificaţii. =umărul nodozităţilor! mărimea şi adâncimea de formare a"ung la un ma$im în faza de înflorire a plantelor. >-a constatat că! în momentul când bacteriile devin active! apare un pigment roşu de natură %emoproteică în nodozităţi. 8nocularea ,infecţia- cu bacterii specifice se poate face şi artificial. Pentru aceasta se foloseşte preparatul f__=itragin__ ,produs în ţara noastră-! care conţine culturi de bacterii. >e distribuie în flacoane colorate! pentru a feri bacteriile de lumină! pe etic%etă menţionându-se specia pentru care se poate folosi şi te%nica de tratament. Pentru inoculare! cultura de bacterii din 2 J 6 flacoane se amestecă cu 0!5 J ( litri apă! formându-se o suspensie de bacterii cu care se stropeşte sămânţa folosită pentru un %a. Gratamentul se face la umbră în prea"ma semănatului. 8nocularea artificială este necesară în special la plantele leguminoase nou introduse în cultură în anumite zone! unde nu se găsesc în sol bacterii specifice! cum este cazul soiei! pe unele soiuri.

>e întâmplă uneori ca tulpinile bacteriene cu care s-a făcut inocularea să nu poată pătrunde în rădăcini! datorită inavaziei uşor suşe ineficace! mai viguroase! e$istente în sol. :*lpina diferă în funcţie de gen ,specie-! fiind erectă la fasolea oloagă! soia! năut! lupin! bobM volubilă la fasolea urcătoare sau culcată la mazăre şi latir. 9ât priveşte ramificarea! este mai accentuată la soia ! fasole! năut!lupin! latir! alune de pământ şi mai puţin ramificată la mazăre şi bob. *n secţiune transversală tulpina poate fi rotundă ,lupin! mazăre-! prisamtică ,latir şi bob-! sau de tranziţie ,fasole! linte! soia-. 6r*n#ele leguminoaselor sunt compuse! având o perec%e de stipele mai mult sau mai puţin dezvoltate. <runzele sunt diferite ca tip şi dimensiune! formă culoare! pilozitatea foliolelor şi stipelelor. 5u frunze paripenate: mazărea! bobul! latirul iar frunzele imparipenate: năutul. <runzele trifoliate sunt la fasole! soia! fasoliţă iar la lupin sunt palmate. 6lorile sunt grupate în inflorescenţe ,raceme-a$ilare! cu e$cepţia speciilor de lupin care au racem terminal. 9aliciul este format din 5 sepale concrescute ,gamosepal-M corola din 5 petale libere ,stindard! aripioare şi luntriţa-! colorate diferit M androceul este compus din #0 stamine! diadelf ,: unite şi una liberă- sau monadelf ,toate unite-M gineceul cu ovarul superior ! monocarpelar! cu număr de ovule diferit după gen! iar stigmatul măciucat. <lorile sunt %ermafrodite! având polenizare autogamă,mazăre! soia! linte! lupin alb şi albastru-! cu diferite grade de alogamie ,mazăre! soia! fasole- sau puternic alogame ,lupin galben şi peren ! bobul! fasoliţa- polenizarea făcându-se prin insecte. Cn caracter comun al leguminoaselor este infloritul eşalonat de la bază spre vârful inflorescenţei. şi un procent redus de legare ,uneori a"unge la #5 J (0 -. Printr-o irigaţie prin aspersiune în timpul înfloritului se favorizează fecundarea. Cna din cauzele slabei fructificări a leguminoaseloreste umiditatea relativă scăzută a aeruluiîn timpul legării. 6r*ct*l este o păstaie de forme şi mărimi diferite! de%iscentă pe linia de sudură a valvelor ,tecilor- pericarpului ,fasole! mazăre! fasoliţa- sau inde%iscentă ,năut! linte bob-. Semin ele ,boabele- sunt prinse în fruct pe partea ventrală! având formă! culori şi mărimi diferite. Lilul J locul de fi$are al ovulului de ovar! respectiv a seminţei de pericarp J este un caracter de specie! varietate sau c%iar de soi! fiind diferit ca aşezare! formă! mărime şi culoare. *n zona %ilului cele două cotiledoane sunt unite prin tigelă. >eminţele de leguminoase n-au endosperm ! acesta fiind consumat de embrion în cursul creşteriiM un f__rest__ de endosperm se află doar la năut. *n cotiledoane se află grăunciori mari de amidon şi grăunciori foarte fini de aleuronă. <ormarea fructului şi a seminţei începe după fecundare! iar după un timp intră în cele trei faze de coacere: - coacerea 4n $erde ,lapte-! când planta ! păstăile şi seminţele sunt verzi! continuând să crească! iar conţinutul seminţelor este moale! lăptosM

cistină Ma#%re (5!0 #!75 0!(5 0!2) Cr'* #(!: 0!2) 0!(# 0!2( :*rte &oia 5#!: 2!20 0!)2 0!72 .vre"ii şi tecile-! având un conţinut în proteină de circa 2 ori mai mare comparativ cu paiele de cereal! sunt foarte apreciate în fura"area animalelor! mai ales a ovinelor.borceag de tomnă sau primăvară-! consumate ca nutreţ verde sau fânM resturile vegetale .Importan % &oabele de mazăre sunt folosite în alimentaţie în stare nematură! ca legumă sau în stare matură .!.sau pârgă-! când lanul în întregime devine galben! păstăile sunt îngălbenite! seminţele devin consistente ca ceara! culoarea lor fiind caracteristică speciei! varietăţii şi soiului la care aparţin M .1.coacrea deplină ! când lanul este complet uscat! fructele şi seminţele sunt tari! la cele de%iscente fructele plesnesc! scuturându-se seminţele şi producând pirderi.PISUM SA:IEUM 1. 8mportanţa agronomică a mazării este deosebită. Gotodată! prezenţa în cantităţi importante a amidonului! conferă boabelor de mazăre o valoare energetică deosebită. @azărea este înlocuită în alimentaţie cu fasole! năut sau linte. MAZHREA . 9a urmare! mazărea este o premergătoare foarte bună pentru ma"oritatea culturilor şi o e$celentă premergătoare pentru grâul de toamnă. "ompo#i ia c$imic% a &emin elor (e ma#%re Proteine : .lizină .. Ecologie 1.uruitesunt folosite în %rana animalelor! îndeosebi a tineretuluiM planta de mazăre intră în componenţa amestecurilor fura"ere! alături de secară sau ovăz! . #.boabe uscate-! decorticate şi transformate în făină! apoi preparate sub formă de supe sau piure.Importan %. @azărea are utilizări fura"ere multiple: boabele întregi sau sub formă de făină . *n plus! mazărea părăseşte terenul devreme! lăsându-l îmbogăţit în substanţă organică şi azot! curat de buruieni! fără resturi vegetale! cu umiditate suficientă pentru a fi lucrat timpuriu în condiţii bune.1. Biologie."ompo#i ie c$imic% Feţin atenţia în primul rând! cantitatea mare de substanţe proteice din boabele de mazăre! precum şi calitatea deosebită a acestora! dată de ponderea importantă a aminoacizilor esenţiali! îndeosebi lizină! triptofan! metionină şi cistină.metionină . 9ultura este mecanizabilă în întregime.1.coacerea galbenă .#.

*n Auropa au fost semănate cu mazăre circa (!05 mil.triptofan 5midon Bipide 9eluloză >ăruri minerale : . R%&p'n(ire @azărea este o cultură agricolă specifică zonei temperate din emisfera nordică! fiind cultivată îndeosebi între 60 şi 50O latitudine.treonină . #. Partic*larit% i biologice 9iclul vegetativ al mazării durează! de la semănat la maturitate! #00 -#(0 zile. *n Fomânia! suprafeţele ocupate cu mazăre au fost fluctuante! în ultimii ani! mazărea s-a restrâns mult! astfel în anul (00# s-a înregistrat o suprafaţă de #5 mii %a! cu o producţie medie de #. >uprafeţe mai importante sunt concentrate în ţările fostei CF>>! 9%ina! 8ndia! 9anada. *n ultimile decenii! în ţările care cultivă pe suprafeţe mari mazăre pentru boabe uscate au fost create şi e$tinse în cultură soiuri cu anumite caracteristici! care favorizează recoltarea directă! reducând dificultăţile întâmpinate! în mod obişniut la recoltare.. >oiul Dora! creaţie a amelioratorilor români! aparţine tipului f+afila+ şi este inclus în sortimentul de soiuri aflate în cultură. mazărea fura0eră! care se recunoaşte prin florile roşii-violacee.). Particularitatea . >oiurile de tip Eafila+! la care foliolele frunzelor sunt transformate în cârcei si stipelele au rol de frunze! plantele din lan rămân relativ erecte la maturitate! permiţând recoltarea directă cu combina.calciu 0!:1 0!(0 50!0 #!( 1!# 2!5 0!60 0!0: 0!60 0!#1 17!5 #!) (!7 #!: 0!27 0!0) (!0( 0!)0 2!6 #!5 1!0 )!( 0!)7 0!2# 1. Pe rădăcină se formează nodozităţi! datorită inoculării cu bacterii fi$atoare de azot! aparţinând speciei %hizobium leguminosarum! e$istente în sol sau provenind de la tratarea seminţelor înainte de semănat.177 /gD%a.. %a! cu o producţie medie de (.222 /gD%a. A$istă e$ploataţii agricole care realizează recolte medii de (500 J 2500 /g boabeD%a.522 /g boabe D%a... 4erminaţia este %ipogeică! ceea ce impune atenţie la efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru ca acesta să nu formeze crustă. mazărea comună! cu flori mari albe şi &isum ar$ense ). A$istă două specii de mazăre din care &isum sati$um ). %a! cu o producţie medie mondială de #. =odozităţile mici! foarte numeroase în primii 20 cm adâncime! se formează mai ales pe ramificaţiile laterale ale rădăcinii. >uprafaţa cultivată cu mazăre pe glob în anul (00# a fost de 1!( mil..fosfor .#.1. R%(%cina mazării este pivotantă! ramificată destul de bine dezvoltată! putând atinge # m adâncime.

durează până la maturitatea fiziologică! este faza când are loc umplerea seminţelor şi în care se manifestă o competiţie între diferitele eta"e ale plantei pentru asimilatele necesare formării boabelor. >e formează de regulă (-2 flori pe un eta" .corespunde intervalului cuprins între stadiul limită de avortare şi până când păstaia de pe ultimul eta" florifer conţine o sămânţă mai mare de 1 mmM .boabele. 'ensitatea lanului "oacă un rol important în elaborarea producţiei.rezultă din perioadele ciclului vegetativ! prezentate anterior! şi anume: .perioada a ::: a .@@&. <lorile albe au constituţia specifică leguminoaselor şi sunt grupate în raceme dispuse la subsoara frunzelor. 6r*ct*l este o păsataie! conţinând de regulă 2 J 1 boabe.noduri bazale-! care sunt şi cele mai productive.perioada a :. 'acă ei se dezvoltă! vor da naştere la ramificaţii. 6lorile. Păstăile sunt uşor de%iscente la maturitate! ceea ce creează dificultăţi la recoltare.la un nod-! îndeosebi la primele 6-) eta"e . Primii muguri formaţi la baza tulpinii sunt vegetativi.au @@& P (00 J 250 g şi @L P )5 J 70 /gM ele se sparg cu uşurinţă la recoltare şi la orice manipulări mecanice. <ecundarea este alogamă.perioada a :: a . Ba subsoara fiecărei frunze se diferenţiază câte un mugure.este stabilită în intervalul de la începutul stadiului limită de avortare şi până la maturitate. Semin ele .care debutează la începutul înfloritului şi direază până la atingerea stadiului limită de avortareM .numărul de seminţeDm( este format începând de la iniţierea florală şi până la înc%eierea perioadei a 888 a M . Ba soiurile de tip +afila+ foliolele sunt înlocuite cu cârceiM în acest caz fotosinteza este asigurată de stipelele foarte mari! precum şi de celelalte părţi ale plantei. Ba formele normale de mazăre! până la înflorire! tulpina este erectă sau semierectăM apoi pe măsură ce se formează păstăile şi boabele! planta se culcă sub greutatea lor! dar şi din cauză că ţesuturile mecanice ale tulpinii sunt slab dezvoltate. 4radul de ramificare depinde de soi! densitatea culturii şi perioada de semănat.de a forma nodozităţi pe rădăcini îi conferă mazării pretenţii mari faţă de aerarea solului! precum şi sensibilitatea la e$cesul de apă! care in%ibă formarea nodozităţilor. :*lpina este înaltă de 10 J #50 cm şi are creştere nedeterminată. @azărea înfloreşte devreme! în mod obişniut începând din luna mai. Planta de mazăre posedă capacitatea de a se ramifica! proces prin care poate compensa! parţial! efectul unei . Atapele formării componentelor de producţie .mărimea boabelor. 9iclul de vegetaţie al măzării se poate divide în 6 perioade : .numărul de planteDm( rezultă din densitatea de semănat şi procentul de răsărireM acest prim component se formează în perioada 8M .elementele productivităţii.care începe cu răsăritul plăntuţei şi se înc%eie la începutul înflorituluiM este perioada în care planta formează numai organe vegetativeM .perioada : . a .

*nfloritul începe după circa 20 zile de la răsărire la soiuirile cât mai timpurii şi după 65 J 50 zile la soiurile ceva mai tardive. >emănatul culturilor de mazăre se realizează cât mai timpuriu primăvara! pentru ca planta să crească în perioada cu zile ceva mai scurte şi vreme umedă şi răcoroasă.(0O9. 1. @azărea este considerată leguminoasa cernoziomurilor! a zonelor foarte favorabile pentru grâu.9ora) Marina) Mona) :e*ea 'i lina) straine J Moni. Ba germinat are cerinţe reduse faţă de căldură #-2O9! şi cerinţe mari faţă de factorul apă . @azărea are pretenţii mari faţă de umiditate. Perioada de consum ma$im al apei este cuprinsă între faza premergătoare înfloritului . Gemperatura optimă la înflorit este #5 . @azărea preferă solurile mi"locii! luto-nisipoase! bine drenate! cu o capacitate de reţinere a apei! bogate în %umus! fosfor! potasiu şi calciu. 'ezvoltarea normală a plantelor este favorizată de temperaturi moderate şi umiditate suficientă.pe o plantă! care este determinat! la rândul său! de durata de înflorireM numărul de boabe format la un nod reproducător. =u sunt potrivite solurile grele! argiloase! acide! cu e$ces de apă sau cu stagnarea apei. 5cesta depinde! în principal! de alte două componente: numărul de noduri producătoare .1O9. 'i 7enata din <ranta! l+etta 'i Montana *in Olan*a) Gra+ila si <urbo din 4ermania si Pro+i din 'anemarca. =umărul de boabe pe plantă este considerat factorul cel mai important în evaluarea producţiei.Zone ecologice .ona favorabilă se situează în >udul 9âmpiei Fomâne! 9âmpia Gransilvaniei! a 9rişurilor şi în partea de nord-vest a ţării. >oiurile recomandate a se cultiva sunt: auto%tone. @@& Jul depinde de felul în care se desfăşoară procesele de umplere a boabelor.densităţi prea mici.circa ( săptămâni. .0.şi apro$imativ ( săptămâni după înc%eierea înfloritului.1. Grebuie subliniat că zona cernoziomurilor din 'obrogea! &ărăgan! @oldova! cu climat secetos! în general! poate asigura producţii bune la mazăre! cu condiţia ca mazărea să fie semănată cât mai timpuriu.fertile. 'upă răsărire plantele de mazăre suportă pe perioadă scurtă! temperaturi negative! de -6! .1.#7O9! iar după fecundare temperaturile favorabile sunt de #5 .ona foarte favorabilă pentru cultura mazării se află în 9âmpia de Qest! caracterizată prin precipitaţii bine repatrizate şi (0O9 temperatura medie în perioada de fructificare. .#00 -#(0 din masa bobului-. 1."erin ele -a % (e clim% 7i &ol @azărea este o plantă a climatelor mai umede şi răcoroase./.

:e$nologia (e c*lt*r% a9 Rota ia D este de dorit ca mazărea să urmeze după plante care părăsesc terenul devreme! permiţând lucrarea mai timpurie şi cât mai corectă a solului! care să fie nivelat! fără resturi vegetale şi buruieni încă din toamnă. Ba rândul său mazărea este o premergătoare foarte bună pentru multe culturi şi o e$celentă premergătoare pentru grâu! deoarece se recoltează timpuriu! are o influenţă favorabilă asupra structurii solului! solul este reavăn şi se poate ara în condiţii bune! în sol rămâne o cantitate apreciabilă de materie organică şi de azot.!.1.)5 . *n monocultură se amplifică îmburuienarea terenului! atacul de boli şi dăunători.este asigurat prin activitatea bacteriilor fi$atoareM restul provine din rezervele solului sau din remanenţa îngrăşămintelor aplicate plantei premergătoare fertilizate! mazărea nu necesită îngrăşăminte cu azot! administrarea acestora are un efect nesemnificativ asupra nivelului producţiilor şi a conţinutului boabelor în proteine. @azărea este o plantă care nu se autosuportă şi ca atare! monocultura este e$clusă. >unt situaţii când! după mazărea recoltată timpuriu! în luna iunie! sunt semănate culturi succesive! care folosesc bine disponibilul termic rămas până în toamnă. 9ele mai bune rezultate se obţin după cereale păioase şi după unele culturi prăşitoare cu recoltare mai timpurie şi în condiţiile în care au fost combătute bine buruienile. 'in contră! azotul! în cantităţi mai mari! are o serie de efecte nefavorabile! printre care: favorizarea dezvoltării vegetative în dauna formării păstăilor şi a boabelorM amplificarea . *n cazul cultivării mazării pe acelaşi teren ! apare fenomenul de Eoboseală a solului+! care se manifestă! în principal! prin tulburări bruşte de creştere! absenţa formării nodozităţilor pe rădăcini! putrezirea rădăcinilor şi tulpinii. >e recomandă! de altfel! ca mazărea să urmeze după porumb! datorită rezistenţei la efectul remanent al erbicidelor pe bază de atrazin. *n prezent se acceptă ca mazărea să revină pe acelaşi teren după 2 -6 ani! fără risc! cu condiţia tratării seminţelor înainte de semănat! împotriva bolilor. *n condiţii normale de cultivare! s-a determinat că cea mai mare parte din azotul necesar plantelor de mazăre . Pentru structura culturilor din Fomânia ar fi neraţional să se renunţe la efectul ameliorator al leguminoaselor în asolament. @azărea trebuie cultivată în solele în care urmează să fie semănat grâu de toamnă. =u se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase pentru a evita riscurile e$cesului de azot şi din cauza amplificării atacului unor boli. b9 6ertili#area >e consideră că! pentru o tonă de boabe mazăre consumă în medie! 1!0 /g =! 7 /g P (35! 20 /g ?(3! (5 /g 9a3! 1 /g @g. *n Fomânia structura culturilor a impus! timp îndelungat! cultivarea mazării! în primul rând după porumb! sfeclă de za%ăr! cartof! rapiţă.6(. A#ot*l.

Aste important în dezvoltarea mazării! înfluenţând favorabil formarea nodozităţilor! deci fi$area azotului şi determină un înflorit mai bogat şi o legare mai bună a boabelor. Ar%t*ra. 'ozele pot fi de (0 J 50 /g =D%a! în funcţie de situaţia concretăM întreaga doză aplicată la pregătirea patului germinativ. Pe solurile uşoare! superficiale! administrarea potasiului poate fi necesară.e#miri7tea. c9L*cr%rile &ol*l*i @azărea are pretenţii deosebite faţă de lucrările de pregătire a terenului.miriştea. >e recomandă să se are mai adânc decât pentru alte culturiM îndeosebi pe solurile grele! afânarea adâncă a solului favorizând o mai bună dezvoltare a rădăcinilor în straturile adânci ale solului. @azărea reacţionează puternic la insufucienţa fosforului. *n mod obişnuit se susţine necesitatea grăpării şi nivelării arăturii în toamnă! ceea ce oferă avanta"ul că la desprimăvărare! terenul se usucă mai repede şi mai uniform şi se poate semăna mai devremeM cultivatorii de mazăre din zonele secetoase preferă acest sistem de lucrare a solului. 'ozele în asemenea situaţii sunt de 60 J 10 /g ? (3D%a! aplicate odată cu fosforul! sub arătură sau la patul germinativ. 9ăt mai curând posibil terenul se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată! la adâncimea de (5 J 20 cm. 5dministrarea îngrăşămintelor cu azot în cultura mazării este recomandată numai în condiţii de cultivare mai puţin favorabile: pe solurile mai puţin fertile! cum sunt cele acide sau cele nisipoase! care oferă condiţii mai puţin bune pentru activitatea bacteriilor fi$atoareM după premergătoare care sărăcesc solul în azot. 9a urmare! în toate situaţiile se recomandă administrarea îngrăşămintelor cu fosfor! dozele fiind de (5 J 25 /g P(35D%a pe terenurile fertile şi de până la 50 -10 /g P(35D%a pe terenurile mai sărace.şi a stratului superficial al solului. Pota&i*l. *n zonele cu soluri grele şi unde cad cantităţi mari de precipitaţii în sezonul rece! grăparea şi nivelarea terenului în toamnă pot conduce la compactarea e$agerată a solului pe timpul iernii! în asemenea situaţii este de preferat ca arătura să fie lăsată nelucrată peste iarnă. 8nfluenţa favorabilă a administrării îngrăşămintelor cu microelemente! îndeosebi a borului! molibdenului! manganului! este menţionată frecvent de către specialişti. 6o&-or*l. @icroelementele contribuie la îmbunătăţirea condiţiilor de fi$are a azotului şi în general o mai bună dezvoltarea a plantelor. 5răturile efectuate după premergătoare cu recoltare mai târzie pot fi lucrate încă din toamnă sau pot fi lăsate în Ebrazdă crudă+. 8mediat după recoltarea plantei premergătoare şi de eliberare a terenului de resturile vegetale! se recomandă să se efectueze o lucrare de dezmiriştit! cu scopul mărunţirii buruienilor! a resturilor vegetale . . *n primăvară terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil! dar numai după ce apa s-a scurs în profunzime! pentru a evita compactarea e$agerată prin trecerea agregatelor agricoleM din .problemelor legate de buruieniM este influenţată nefavorabil formarea nodozităţilor şi fi$area azotului de către bacteriile din nodozităţi.

se recomandă folosirea preparatelor pe bază de tiuram! tiofanat metil. *n acest fel! este valorificată în condiţii optime umiditatea acumulată în sol în sezonul rece şi care asigură germinarea seminţelor şi creşterea tinerelor plăntuţe. *n mod obişnuit! la mazăre! se estimează un procent de răsărire în câmp de )5 . 9a urmare! cu cât zona are un climat mai moderat! sub aspectul regimului termic şi pluviometric! cu atât se poate semăna cu densităţi mai mici! iar întârzierea semănatului are efecte negative mai puţin pronunţate. Gratarea seminţelor înainte de semănat este obligatorie. Sem%nat*l. 'e regulă! în primăvară! sunt necesare două lucrări! dintre care o lucrare de grăpat la desprimăvărare! pentru mobilizarea solului şi o a doua lucrare! efectuată c%iar înainte de semănat! cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu câmpuri de grapă cu colţi şi lamă nivelatoare. .. Gratamentele tebuie efectuate cu circa ( săptămâni înainte de semănat! pentru a nu diminua eficacitatea preparatelor bacteriene. Prin toate lucrările solului trebuie urmărit să se obţină un teren foarte bine nivelat! care să permită un semănat uniform şi realizarea unei culturi uniform dezvoltate. 'ensităţile de semănat folosite în Fomânia sunt de #(5 J #60 boabe germinabileDm (! pentru a se realiza #00 J #(0 plante recoltabileDm (. Cr%parea. @azărea posedă o anumită fsupleţe+ privind densitatea lanului şi poate compensa parţial prin ramificare! densităţile prea mici. 'in contră! cu cât zona de cultivare este mai secetoasă! cu atât trebuie semănat mai devreme şi se va lucra cu densităţi mai mari.!scochyta pisi. (9S%m'n a 7i &em%nat*l >ămânţa destinată semănatului trebuie să provină din culturi certificate! să fie sănătoasă! fără atac de gărgăriţă! să aibă puritatea fizică de minim :7 şi capacitatea de germinaţie de minimum 70 . @azărea este semănată primăvara cât mai timpuriu! atunci când se poate pregăti terenul în condiţii bune fără a se tasa. *mpotriva agenţilor patogeni de pe tegumentul seminţei! care produc fuzarioza . >emănatul întârziat antrenează! scăderea importantă a producţiilorM se discută c%iar de pierderi de producţie de 50 ! la o întârziere de (0 zile faţă de perioada optimă de semănat.şi antracnoza . Gratarea cu preparate becteriene se efectuează c%iar înainte de semănat sau concomitent cu semănatul. *n Fomânia este folosit preparatul =itragin J mazăre! în doză de ( J 6 flacoane pentru cantitatea de sămânţă la un %ectar.1usarium spp.aceleaşi motive! trebuie redus la minimum numărul de treceri pe teren cu agregatele agricole. >emănatul timpuriu oferă avanta"e certe: sunt folosite bine cele #00 -#(0 zile cu vreme favorabilă mazării! sub aspectul condiţiilor de umiditate! temperatură! şi lungime a zilei. @azărea se seamănă de regulă în cursul lunii martieMspre nord şi în unii ani cu desprimăvărare târzie! sunt situaţii în care mazărea este semănată la începutul lunii aprilie.

"irsium. &olygonul. 'atorită cerinţelor mari faţă de umiditate în faza de germinare! mazărea trebuie semănată mai adâncM în condiţiile din Fomânia se seamănă la circa 1 cm adâncime. >emănatul mazării în cărări oferă avanta"e certe! permiţând aplicarea tratamentelor de combatere a buruienilor! bolilor şi dăunătorilor! foarte uniform şi până în faze de vegetaţie mai avansate. @azărea este semănată în rânduri dese . *n acest caz! trebuie semănat ceva mai adânc decât în mod obişnuit! pentru a evita apariţia unor efecte fitoto$ice .'icote$ 60 J #!5 -(!0 BD%a.aplicat după semănat şi înainte de răsărit! acest erbicid controlează atât buruienile monocotiledonate! cât şi cele dicotiledonate anuale. *n culturile de mazăre din zonele umede şi răcoroase pot să apară buruieni monocotiledonate anuale specifice acestor zone! cum este odosul .#(!5 cm-! prin care se asigură o mai bună distribuţie a seminţelor.când plantele de mazăre au 7 J #0 cm înălţime! iar buruienile sunt în fază de cotiledoane sau rozetă.4esagard 50 SP! 2 J 5 /gD%a.sau bentazon .!$ena fatua-M în asemenea situaţii se pot face tratamente cu erbicide pe baza de trialat . "ombaterea b*r*ienilor J se realizează cu a"utorul erbicidelor. >emănatul e$agerat de adânc este! de asemenea defavorabil! aprovizionarea cu o$igen a seminţelor în curs de germinare este insuficientă! se amplifică atacul de boli şi ca urmare! se înregistrează pierderi importante de densitate. "ombaterea (%*n%torilor.9antităţile de sămânţă corespunzătoare densităţilor optime sunt de regulă de (50 J 200 /gD%a.5vade$ &S A9! 51 lD%a-! aplicat înainte de semănat şi încorporat în sol la pregătirea patului germinativ sau se poate folosi <usilade >uper! asociat! eventual! cu erbicide pentru controlul dicotiledonatelor. >emănatul superficial este foarte dăunător deoarece conduce la un răsărit neuniform şi poate spori pagubele produse de atacul păsărilor. 9el mai periculos dăunător din culturile de mazăre de la noi este gărgăriţa mazării . *n cultura mazării se mai poate folosi şi prometrinul .<ruchus pisorum-! foarte păgubitoare în câmp dar mai ales . 'acă în culturile de mazăre se dezvoltă costreiul din rizomi! acesta poate fi combătut în vegetaţie! cu 5gil #00 A9! 0!7 J # lD%a sau <urore >uper )5 AS! (-2 lD%a! administrare postemergent! când plantele de costrei au #5-20 cm înălţime. 9ele mai frecvente buruieni la cultura mazării sunt Sinapis.in%ibarea greminaţiei-. e9L*cr%rile (e >ngri?ire >e poate afirma! că acolo unde terenul a fost bine lucrat înainte de semănat şi s-a semănat devreme! lanul este uniform şi cu densitate normală! nu sunt probleme deosebite cu buruienile. Sonchus.&asagran! ( -2 l D%a. Gotuşi! la începutul vegetaţiei! mazărea este sensibilă la concurenţa buruienilor! care pot diminua considerabil producţiile şi pot crea dificultăţi la recoltare. "henopodium. se recomandă aplicarea în vegetaţie a unor tratamente cu preparate pe bază de @9P5 . @azărea fura"eră se elimină prin plivit. %aphanus.

"ombaterea bolilor. 5dulţii %ibernanţi apar în câmp în cursul lunii mai şi îşi depun ouăle pe păstăile în formare.sau fosfura de aluminiu . 'upă recoltare şi înainte este obligatorie gazarea seminţelor în spaţii ermetic înc%ise! timp de (6 oreM se folosesc sulfura de carbon . Barvele consumă conţinutul seminţelor. -9Recoltarea >e poate afirma că recoltarea este cea mai dificilă lucrare din te%nologia de cultivare a mazării. 'ificultăţile întâmpinate la recoltarea mazării impun o foarte bună organizareM se lucrează de preferat dimineaţa devreme pe rouă şi spre seară. >e recomandă să se înceapă recoltatul atunci când plantele s-au îngălbenit! frunzele s-au uscat şi )5 din păstăi sunt galbene şi boabele s-au întărit. *n situaţii e$treme pentru! combaterea antracnozei mazării .9arbeto$ 2) 9A! ( lD%a-.!scochyta pisi-! boală răspândită în toată ţara! îndeosebi în primăverile ploioase! sunt necesare tratamente în vegetaţie.'it%ane @-65! ( /gD%a. 'e regulă! maturarea şi recoltarea mazării au loc în a doua "umătate a lunii iunieM în zonele umede şi răcoroase şi în unii ani mai ploioşi! se întârzie până în prima decadă a lunii iulie.#-#!5 lDt de sămânţă. . *n ţara noastră recoltarea mazării se efectuează divizat! în două faze: în prima fază plantele sunt smulse sau tăiate cu maşina de recoltat mazăre după care sunt lăsate în brazdă continuă câteva zile pentru uniformizarea coaceriiM în faza următoare se treieră cu combina de cereale! prevăzută cu ridicător de brazdă şi efectuându-se o serie de regla"e specifice! îndeosebi cu scopul de a limita spargerea boabelor.pastile de P%osto$in sau 'elicia! 20 gDt de sămânţă! în depozite şi 60-50 gDt de sămânţă sub prelate-.în depozite. >e apreciază că perioada optimă de recoltare a unui lan de mazăre este foarte scurtă! de numai 6-5 zile.sau preparate pe bază de cupru .>inorato$ 25 9A! ( lD%a-! sau malation . Gratamentele se pot repeta la interval de ) -#0 zile! cu scopul distrugerii larvelor. >e utilizează mancozeb . >e realizează prin măsuri preventive! ca : evitarea revenirii mazării pe acelaşi teren prea curândM tratarea seminţei înainte de semănat. @omentul optim de recoltare este greu de surprins din mai multe motive: coacerea eşalonată a boabelor şi păstăilorM de%iscenţa păastăilor şi scuturarea cu uşurinţă a boabelorM culcarea tulpinilor la pământ la maturitateM spargerea uşoară a boabelor la treierat.3$iclorura de cupru! 6 /gD%a-. Greieratul se desfăşoară cel mai bine când umiditatea boabelor este cuprinsă între #7 şi (0 M sub #5 boabele se sparg uşor! iar la peste (( treieratul se face cu dificultate. Pentru combatere sunt necesare tratamente în câmp! la începutul înfloritului! pentru distrugerea adulţilor! cu produse pe bază de dimetoat . Gratamentele se fac la avertizare! după controlul culturilorM primul tratament se recomandă! de regulă! imediat după răsărit! fiind repetat la începutul înfloritului şi după formarea primelor păstăi. Ba coacere larvele rod în învelişul seminţelor o ferestruică acoperită! care poate fi străbătută de adult în primăvara următoare.

1. <ăina de fasole poate fi folosită în proporţie de 5 J #0 în amestec cu făina de grâu! pentru obţinerea unei pâini gustoase şi %rănitoare. Importan %.M celuloză J 21 din s. Păstăile verzi reprezintă o legumă foarte apreciată! iar în bucătăria c%inezească sau "aponeză lăstarii tineri de fasole sunt preparaţi sub formă de salată. Ecologie 1. Biologie. *n anumite situaţii pentru uniformizarea coacerii se recomandă tratamente cu preparate desicante .A$tinderea în cultură a soiurilor de tip Eafila+! la care plantele nu se culcă la pământ la maturitate! permite recoltarea directă a lanurilor de mazăre dintr-o singură trecere cu combina.PFASEOLUS EULCARIS 1.. Gimp îndelungat! fasolea a fost numită f+carnea oamenilor săraci+! datorită conţinutului ridicat al boabelor în proteine de foarte bună calitate! bogate în aminoacizi esenţiali .lunile iulie.Feglone-.substanţe proteice J 7!# din s.u.u.şi tecile reprezintă un fura" valoros! îndeosebi pentru ovine şi caprine. *n acest caz se practică montarea unor Edegete+ speciale ridicătoare de lan la dispozitivul de tăiere al combinei.şi mai accesibile ca preţ! prin comparaţie cu proteinele de origine animală.lizină! arginină! triptofan.u. <asolea se recoltează vara! destul de devreme .august-! lăsând terenul îmbogăţit în azot! curat în buruieni! fără resturi vegetale! lucrările solului se fac în .Importan % &oabele de fasole sunt folosite în alimentaţia umană! ca unul din alimentele de bazăM după unele statistici <53! peste 500 milioane de oameni consumă curent preparate pe bază de fasole.1. 8mediat după recoltare şi înainte de depozitare boabele de mazăre trebuie supuse operaţiunilor de condiţionare. 6ASOLEA . Preparatele culinare din fasole uscată au calităţi gustative foarte apreciateM nu sunt de negli"at nici proprietăţile lor dietetice! fapt pentru care sunt indicate în dieta care însoţeşte tratarea anumitor boli! printre care afecţiunile ficatului. Qaloarea energetică a boabelor de fasole este! de asemenea! considerabilă! apreciată la circa 225 calorii furnizate de #00 g boabe uscate.1. Qre"ii . Gecile au şi utilizare medicinală! fiind folosite sub formă de ceai în tratarea diabetului.M glucide J 2!# din s.

>peciile de origine asiatică îşi au originea în sudul 5siei. din s. %a! @e$ic J #!) mil.57 mii %a şi )#) /gD%a în #::( sau 65!0 mii %a şi 777 /gD%a în anul (00#-! astfel încât e$istă un mare deficit de fasole uscată! faţă de necesarul pentru consum intern.#.0!(# gD#00g-! tirozină . *n perioada #:62 J #:27 se cultivau cu fasole 6: mii %a în cultură intercalată prin porumb.condiţii bune! astfel că este o premergătoare bună pentru alte culturi agricole şi îndeosebi pentru grâul de toamnă. R%&p'n(ire <asolea este una dintre cele mai vec%i plante cultivate.50!7 J 57!0 ! din care 6)!2 amidon.provitamina 5.Speci-icare Bob*l >ntreg "otile(oane :eg*ment Proteine (0!7 J (1!5 (6!0 J ()!0 2!0 4lucide 50!7 J 57!0 5(!0 J 10!0 26!0 J 61!0 Bipide 0!7 J #!5 #!0 J #!1 0!# J 0!: 9eluloză 5!( J )!: #!0 J #!) 61!0 J 5:!0 >ăruri minerale (!# J (!2 (!# J (!2 (!# J (!2 1. Printre ţările mari cultivatoare de fasole se menţionează : 8ndia J )!# mil.(!# J (!2 -! celuloză 2!7 . >uprafaţa mondială cultivată cu fasole în anul (00# a fost de (2!(6 mil.1. %a! iar producţia medie mondială a fost de )(# /g boabeD%a. 3laru!#:7(-. %a! 9%ina J #!05 mil. <ormele americane de fasole au e$istat în cultură în Peru şi @e$ic încă din perioada preincaşă.0!7# gD#00 g boabe-! valină! leucină! fenilalanină! a carotenului . *n Auropa fasolea a fost introdusă pentru prima dată la #56( şi apoi s-a e$tins foarte mult. *n Fomânia! fasolea este o cultură agricolă importantă.#!5: gD#00 g boabe-! triptofan ."ompo#i ie c$imic% *n compoziţia c%imică a boabelor de fasole predomină glucidele .#) -2( ! în medie (2 -(5 -.conferă o valoare nutriţională e$cepţională boabelor de fasole .şi proteinele .u.0!7 J (!7 -! săruri minerale . 'urata de fierbere este un indice important de apreciere a soiului de fasole şi care este influenţat! printre altele! de grosimea învelişului şi de vec%imea boabelor. Prezenţa unor aminoacizi esenţiali! în proporţie mai ridicată : lizină . .şi a acidului ascorbic . %a! &razilia J 2!6 mil. Prin denumirea de Ep%aseolus+ latinii înţelegeau! de fap fasoliţa! cultivată în antic%itate şi înlocuită destul de târziu în cultură! cu fasolea propiu-zisă! adusă din 5merica..vitamina 9. %a.. *n deceniile următoare suprafeţele au crescut până la #)0 mii %a în cultură pură şi #600 mii în cultură intercalată. *n ultimii ani cultura fasolei a cunoscut un regres evident . 'intre glucide! za%aroza reprezintă 2 J 6 .Gabel ! după =. Fepartizarea în bobul de fasole a principalilor constituenţi c%imici .!. #. &oabele mai conţin lipide .

Si&tematic%. Gulpina este urcătoare! florile mici! de culoare violetă! păstăile sunt late! turtite şi conţin ( -2 boabe albe sau colorate! cu dungi radiale.fasolea de 5zu/i. Aste cultivată în 5merica şi Auropa ca plantă alimentară! fura"eră sau ornamentală. >pecia este cultivată în >.@@& P 100 J #!(50 g-! pătate cu negru! foarte decorative.fasolea de >pania. Origine.sunt plante anuale! puternic ramificate! urcătoare sau culcate! cu păstăi lungi! înguste! cilindrice! cu 1 J #5 boabe mici .Piper! &h.!ureus .1.. #. =odozităţile care se .155 /gD%a în #:20 J #:2:! ((: /gD%a în #:): J #:7#! 76# /gD%a în #:7: J #::#! )2) /gD%a în #::6-. 'intre speciile de origine asiatică . &h.SildS.#. &haseolus $ulgaris .C.).fasolea comună. >e caracterizează prin germinaţie %ipogeică! tulpină uscătoare! flori albe sau roşii! păstăi mari! late şi boabe mari .!ngularis . &oabele sunt de culori diferite! dar predominând culoarea albă.Producţiile medii pe ţară situează fasolea printre culturile cele mai puţin productive! rareori acestea depăşind #000 /g boabeD%a . 1. 3riginară din @e$ic şi 5rgentina! are forme numeroase! grupate în 6 varietăţi! care se diferenţiază după forma boabelor .este o specie anuală sau bienală cultivată ca plantă anuală! îndeosebi în zona @editeranei. .>avis .! în numeroase ţări din climatele calde şi mai rar în Auropa. 5ceastă specie este cultivată pe suprafeţe întinse în Auropa! 5merica de >ud! 5frica. Partic*larit% i biologice R%(%cina plantei de fasole este mai slab dezvoltată decât a celorlalte leguminoase! ma"oritatea rădăcinilor fiind răspândite în stratul arabil ..lunatus B. 9occineus B.fasolea de Bima-! are forme anuale! bienale sau perene.&h.0 J (5-. Grebuie subliniat! însă! că e$istă e$ploataţii agricole care realizează şi peste (000 /g boabeD%a. >ortimentul de soiuri recomandat: 5vans! 5versa! 9eali de 'obrogea! 5rdeleana! Amiliana! 5mi! 'iva! &ianca si Qera. &h. &oabele sunt folosite în alimentaţie! mai ales în stare conservată../.sp%aericusfellipticus! oblongusf compressus-! e$istând şi mai multe tipuri intermediare! date de un anumit procent de polenizare încrucişată. >unt cultivate în 5sia şi în unele insule din 5frica. Soi*ri.5. 4enul &haseolus cuprinde apro$imativ (0 de specii cultivate! de origine americană sau asiatică. P%.@@& P 55 J ##0 g-! de culori diferite. >ortimentul de soiuri e$istente! în prezent! în cultură în Fomânia cuprinde #0 soiuri de creaţie românească! care se diferenţiază după o serie de caracteristici! cum ar fi tipul de creştere! poziţia plantelor la maturitate! rezistenţa la boli şi la secetă. . *n Fomânia se cultivă aproape în e$clusivitate fasolea comună.multiflorus Sild.sin.este apreciată de origine americană cea mai răspândită.Fo$b.B. .

similar cu porumbul. 6lorile au culori diferite . 'esc%iderea florilor are loc de la bază spre vârful plantei.@@& între (00 şi 600 g-.şi absorb pentru germinat o cantitate mare de apă . 'atorită tipului de germinaţie! germenii au putere mică de străbatere! îndeosebi pe solurile grele care sunt predispuse la formarea crustei! ceea ce impune atenţie la efectuarea lucrărilor solului şi la respectarea adâncimii de semănat. <ecundarea este dominant autogamă! dar cu numeroase cazuri de alogamie. Gegumentul seminal are straturile periferice formate din celule cu pereţii îngroşaţi şi cu celulele strâns unite! adesea greu permeabile pentru apă şi gazeM ca urmare! materialul semincer la fasole conţine! adesea un număr mare de seminţe tari! care germinează cu întârziere. #.600 J #. &oabele germinează la minim"um 7 . *n cazul în care crusta întârzie răsăritul! precum şi pe soluri slab drenate şi reci! cu multă apă! seminţele putrezesc uşor.predomină culoarea albă. predomină culoare albă. Ba fasolea oloagă sau pitică! cu creşterea determinată! tulpina este scundă! cu port erect! de 20 -50 cm înălţimea şi ramificată.:00O9 . 6r*ct*l este o păstai! de%iscenţă la maturitate! care cuprinde seminţe de culori diferite . 5cest tip de fasole se pretează pentru cultura mare. >eceta şi căldura scurtează această perioadă iar vremea umedă şi răcoroasă o prelungire. "erin ele -a % (e clima 7i &ol 'atorită originiii sale tropicale! fasolea este o plantă termofilăM pentru un ciclu de vegetaţie de :0 J #(0 zile! necesarul de căldură este de #.formează pe rădăcini sunt mici şi rotunde! fiind situate îndeosebi spre e$tremităţile rădăcinii! pe ramificaţiile mai subţiri. Ba formele urcătoare sau volubile! cu creştere nedeterminată! tulpina poate fi lungă! c%iar până la 2 J 1 m! necesitând suporţi de susţinereM nu este potrivită pentru cultura mare.şi mărimi foarte variabile .0.suma temperaturilor mai mari de #0O9-.#0O9 . 'iferenţierea între formele pitice şi cele volubile apare la câteva zile după formarea primelor frunze trifoliate! când începe alungirea tulpinii subţiri! specifice! cu tendinţă de răsucire şi căţărare. .#. Ba temperaturi de #7 O9 şi umiditate suficientă! boabele de fasole germinează în 2 J 6 zile. 'upă răsărire! marcată prin apariţia cotiledoanelor la suprafaţa solului! planta de fasole formează ( frunze adevărate! care sunt simpleM următoarele frunze sunt trifoliate! având foliolele cordiforme! cu vârful ascuţit. :*lpina. 4erminaţia este epigeică la ma"oritatea speciilor de fasole şi %ipogeică la specia P%.şi sunt situate la subsoara frunzelor! grupate în raceme scurte. *nflorirea este eşalonată pe o perioadă cuprinsă între (0 zile la fasolea oloagă şi până la 10 zile la formele de fasole urcătoare. A$istă şi forme intermediare! semivolubile care merg în cultura mare. multiflorus.##0 J #(0 din masa uscată a bobului-.

#.. 9a urmare! în zonele de stepă a apărut necesitatea culturii intercalate a fasolei ...şi masei vegetale mai reduse.de regulă! prin porumb-.când se înregisrează consumul ma$im de apă-. 5desea! în zona de sud a ţării este necesar un aport suplimentar de apă! prin irigare! pentru a asigura vegetaţia normală a culturilor de fasole până la maturitate şi a obţine producţii bune. Aste adevărat! fasolea poate vegeta pe soluri foarte diferite! c%iar pe soluri superficiale! cu condiţia să fie asigurată umiditatea necesară. <asolea se comportă slab pe solurile podzolite! acide! sau pe cele umede nisipoase sau salinizate. Precipitaţiile prea bogate şi timpul umed prelungesc perioada de înflorire şi stân"enesc fecundarea.de -#O9 . *n perioada următoare! cerinţele plantei de fasole faţă de temperatură cresc! optimum termic la înflorire situându-se în "ur de (( . A$cesul de umiditate măreşte sensibilitatea plantelor la boli şi depreciază calitatea boabelor. Preferă solurile cu te$tură mi"locie! fertile! din categoria cernoziomurilor! solurile brun J roşcate şi aluviunile fertile. Cmiditatea prea ridicată este! de asemenea! dăunătoare. 'upă răsărire! plăntuţele sunt distruse de temperaturile uşor negative . >e adaptează mai bine decât mazărea pe solurile grele! dar trebuie evitată formarea crustei. 'eşi nu necesită o cantitate de apă mai mare decât alte culturi! fasolea este deosebit de sensibilă la asigurarea umidităţii! mai ales în fazele de germinare J răsărire şi la înflorire J formarea păstăilor şi a boabelor . Plantele de fasole suportă mai bine seceta din sol decât seceta atmosfericăM vânturile uscate şi calde sunt deosebit de dăunătoare. Cn sol potrivit pentru fasole trebuie să fie bine afânat în adâncime! pentru a permite pătrunderea în adâncime a rădăcinilor şi să nu formeze crustă! pentru a favoriza aerarea şi încălzirea solului şi o răsărire cât mai rapidă.plantele înfloresc şi îşi formează păstăile înainte de instalarea secetelor din vară. @aturitatea este accelerată de temperaturile mai ridicate şi de condiţiile de secetă! dar în detrimentul nivelului recoltei. <asolea Eoloagă+ este mai rezistentă la secetă! datorită precocităţii sale . <ără condiţii de irigare! solurile nisipoase sunt improprii pentru cultura fasolei.#. Feacţia optimă a solului pentru fasole este cea neutră .pL P 1 J )!5-! care este potrivită pentru formarea nodozităţilor şi pentru asigurarea unui regim normal de nutriţie cu azot.-(O9 sau c%iar de brume uşoare-M sensibilitatea ma$imă se manifestă imediat după răsărire! când cotiledoanele degeră foarte uşor.(5O9M la temperaturi mai ridicate! însoţite de secetă atmosferică! florile rămân nefecundate! se usucă şi cad .1. *n perioada de secetă planta se ofileşte în orele de amiază! iar în condiţii e$treme păstăile rămân mici şi avortează.*n condiţii favorabile de temperatură şi umiditate! răsărirea are loc! de obicei! după #0 J (0 zile de semănat.avortează-. Zone ecologice .

în "urul 5radului! mai ales pe Qalea @ureşului! pe aluviunile fertile ale Gimişului şi văile 9rişurilor! pe Qalea >omeşului. <asolea la randul ei este o foarte buna premergatoare pentru ma"oritatea culturilor! indeosebi cerealele paiose de toamna. Zona -a+orabil% se întinde pe cea mai mare parte a terenurilor arabile din Fomânia . 6ertili#area c* a#ot .în cultură principală sau succesivă.porumb! sfecla pentru za%ar! cartofi etc-. 8ngrasamintele organice se recomanda sa se aplice la cultura premergatoare. *n zona de sud a ţării! amplasarea culturilor de fasole . =u se cultiva fasole dupa porumb erbicidat cu triazine! al caror efect remanent poate provoca goluri in cultura fasolei. 1.Zona -oarte -a+orabil% pentru fasole este situată în 9âmpia de vest . 9ondiţii favorabile pentru cultura fasolei se întrunesc şi în lunca îndiguită a 'unării unde sunt asigurate umiditatea atmosferică mai ridicată şi aportul freatic! dar este necesar un drena" bun al terenului! care să evite băltirea apei sau e$cesul de umiditate în sol! în zona rădăcinilor.!. :e$nologia (e c*lt*ra a9 Rotatia >e recomanda cultivarea in asolamente de 2-5 ani! dupa cereale paioase sau culturi prasitoare dine intretinute . Aste de asemeni contraindicat cultivarea fasolei dupa floarea-sorelui . *n Gransilvania . b9 6ertili#area Pentru o tona de boabe si productia corespunzatoare de vre"i! fasolea consuma:1-1!5 /g =! #!) /g P(35 si 6!5 /g ?(3. Pentru imbunatatirea nutritiei cu azot se recomanda inocularea semintelor! in ziua semanatului! cu biopreparatul =itragin Jfasole! 6 flacoane la samanta necesara pentru #%a. 'aca nu s-a facut bacterizarea semintelor doza de ingrasaminte cu azot trebuie ma"orata la 10-70 /g =D%a. 'aca semintele se bacterizeaza nu se aplica ingrasaminte cu azot inainte de semanat! acestea se vor aplica in timpul vegetatiei inainte de inflorit! concomitent cu prasila mecanica! in doza de 20-50 /g =D%a! in functie de intensitatea procesului de simbioza! care se verifica la (0-(5 de zile dupa rasarire. 'in cantitatea totala de azot! plantele de fasole e$trag din sol numai #5 ! restul de 75 fiind luat din atmosfera prin intermediul bacteriilor simbiotice.în 3ltenia! @untenia! @oldova! Gransilvania-! e$istând unele diferenţe de favorabilitate în cuprinsul acesteia! legate de fertilitatea solurilor şi de cantităţile de precipitaţii care cad în lunile iunie şi iulie.trebuie făcută cu prioritate în perimetrele irigate.pe luncile @ureşului şi Gârnavelor-. *n aceste areale! condiţiile de temperatură şi umiditate sunt favorabile.in zonele cu atac de Sclerotinia-! in ! fasole! sau alte leguminoase la intrevale de timp mai scurte de 2 ani.

/gD%acu azot peste 5 Peste 75 0-20 Ba prasila a 88-a Peste 50 20-50 Ba prasilele 8 si a 88-a 50-70 Ba prasilele 8 si a 88-a :ngrasamintele cu fosfor J se aplica sub aratura! iar cele comple$e pot fi aplicate primavara si incorporate prin lucrarile de pregatirea patului germinativ.'oza este de 1070 /g P(35 D%a. &regatirea patului germinati$ J se face prin doua lucrari! prima cu discul in agregat cu grapa cu colti si o lama sau bara nivelatoare iar a doua cu combinatorul! la adancimea de incorporare a semintelor.D%a in cultura neirigata si 600-650 mii plD%a in cultura irigata.Dm^ la cultura irigata! astfel incat sa se asigure la recoltare densitatea de 200-250 mii pl.si pe care nu a fost administrat gunoi de gra"d anterior.5-1 cmdimineata! timp de trei zile consecutiv! temperatura este de 7-#0 O9! de regula semanatul la fasole in partea de sud a tarii trebuie sa inceapa odata cu semanatul porumbului. Prin aceste lucrari se urmareste o afanare a solului pe adancimea de 1-) cm.=r. (9 Samanta &i &emanat*l poca de semanat J semanatul incepe cand la adancimea de semanat . =ivelarea se face dupa recoltarea culturii premergatoare! pe teren uscat! prin afanarea terenului cu grapa cu discuri si #-( lucrari cu nivelatorul! lucrarea se face o data la 6 ani. in benzi de cate 2 randuri la 65 respectiv )0 cm intre benzi! daca semanatul si celelalte lucrari de intretinere se fac cu tractorul C 150 sau similar acestuia (.Dm^ la cultura neirigata si 50-55 b. de nodozitati pe planta Plante cu nodozitati 'oza de @omentul = aplicarii ingrasamintelor . c9 L*crarile &ol*l*i !ratura de baza J efectuata la ((-(5 cm adancime! cu plugul in agregat cu grapa stelata! trebuie sa fie de calitate! uniforma si sa asigure incorporarea in sol a resturilor vegetale. Densitatea la semanat J este de 60-50 b. Distanta intre randuri J pot fi folosite mai multe sc%eme de semanat: #.g. 8ntr-un pat germinativ insuficient afanat plantele rasar greu si neuniform! deoarece fasolea are germinatie epigeica! cotiledoanele trebuie sa strabata stratul de sol care acopera semintele. in randuri ec%idistante! la 50 cm intre randuri! daca se dispune de tractoare legumicole .sub #6 mg ?(3D #00 g sol. 7i$elarea terenului este o lucrare obligatorie la cultura fasolei! fiind o cerinta importanta pentru efectuarea in conditii corespunzatoare a recoltarii mecanizate. :ngrasamintele cu potasiu J se aplica concomitent cu cele cu fosfor! in doza de 6010 /g ?(3D%a! pe solurile cu un continut de potasiu sub #(0 ppm ? .g.

sfecla! floarea-soarelui! legume! rapita-. 8n culturile infestate cu cu buruieni mono si dicotiledonate inclusiv speciile rezistente la erbicide:Solanum nigrum.ppi-! 'ual 4old # -#!5 lD%a! <rontier #-#!6 lD%a! la pregatirea patului germinativ! iar in vegetatie erbicidele &asagran #!5-(!0 lD%a! <le$ #-#!(5 lD%a! 4ala$0 #!5-( lD%a si erbicide specifice selective pentru costrei: <usilade forte #-#!2lD%aM <urore super (!5-2!5 lD%aM 4allant super #-#!5 lD%aM Garga super #!5 -( lD%a! 5gil # lD%aM Beopard #!5-( lD%a! Pantera #!5-( lD%a.in al treilea an dupa tratament . e9 L*crarile (e ingri?ire "ombaterea buruienilor Plantele de fasole cresc lent in primele faze dupa rasire de aceea fasolea este sensibila la imburuienare in aceste faze.culturile cele mai sensibile:sfecla! rapita! mustar! bumbac! legume 8n timpul vegetatiei se aplica (-2 prasile mecanice la minim ) zile de la tratamentele postemergente.culturile: grau! orz! orzoaica de t-na . #anthium strumarium. >e va urmari ca adancimea de semanat sa fie uniforma si sa nu ramana seminte necoperite! in acest scop semanatorile se ec%ipeaza cu patine mici! prevazute cu limitatoare de adancime. 8n zonele din sudul si vestul tarii! unde culturile de fasole sunt infestate cu specii de buruieni anuale mono si dicotiledonate! precum si >org%um %alepense din seminte si rizomi! se vor folosi erbicidele: Greflan #!5-(!0 lD%a .! se vor folosi la pregatirea patului germinativ erbicidele: Greflan #!5-(!0 lD%a! 'ual 4old # -#!5 lD%a-! <rontier #-#!6 lD%a! iar in vegetatie erbicidele &asagran #!5-(!0 lD%a! <le$ ##!(5 lD%a! 4ala$0 #!5-( lD%a! care se pot aplica intr-un singur tratament sau in doua:primul se face cand plantele de fasole au format prima perec%e de frunze trifoliate! iar al doilea se aplica cand buruienile dicotiledonate din generatia a 88-a se gasesc in faza de rozeta.la #0-## luni dupa tratament-: porumb . 'upa aplicarea erbicidului Pivot in dozele avizate si in conditii normale de vegetatie se pot semana: .la 26-21 luni dupa tratament.in primavara anului urmator .in toamna aceluiasi an . >e interzice orice prasila . !butilon theophrasti etc. in benzi de cate 2 randuri la 65 cm si 70 cm intre benzi! in culturile irigate prin brazde !dancimea de semanat J este de 5-1 cm pentru cultura neirigata si 2-6 cm pentru cultura irigata. 7orma de samanta este de 70 -(00 /gD%a.in al doilea an dupa tratament .2.nu se recomanda loturi de %ibridare-! orzoaica si grau de primavara .dupa 5 luni de la data tratamentului.la (6-(1 luni dupa tratament-: floarea-soarelui! cartofi . Poate fi aplicat si erbicidul Pivot 0!5-0!)5 lD%a cu respectarea restrictiilor in rotatia culturii! in sensul de a se evita amplasarea culturilor sensibile postmergatoare .

8n sistem irigat! in conditii de seceta! inaiante cu )-#0 zile de efectuarea tratamentului cu <usilade! <urore! 4alant! Garga! 5gil! Beopard! Pantera! se va aplica o udare! pentru ca plantele de costrei sa fie turgescente si translocarea erbicidelor sa fie rapida. 5poi se pot aplica #-( udari in perioada inflorii si umplerii bobului! cu norme de 100-700 mW apaD%a.1usarium spp. %hizoctonia solani. Gratamentele nu sunt necesare la soiurile de fasole pentru boabe !stra si Star! care au rezistenta genetica la bacterioze."olletotrichum lindemuthianum6se recomnda aplicarea a doua tratamente cu unul din fungicidele: @ancozeb #!1 /gD%aM 9aptadin 0!(5 M 9%ampion 0!(5 MFovral 0!)5 /gD%aM >umile$ 0!# . 8rigarea prin aspersiune creeaza un microclimat favorabil fecundarii florilor prin micsorarea temperaturii la nivelul culturii si cresterea umiditatii aerului. Ba toate tratamentele in vegetatie cantitatea de apa va fi de (50-200 lD%a. <asolea poate fi irigata atat prin aspersiune cat si prin brazde. Gratamentul la samanta se face cu produsele: Giramet (!0 /gDt de samantaM 'ividend #!) lDt de samanta. -9 Recoltarea . 'intre daunatori cel mai periculos este gargarita fasolei . Sclerotinia sclerotiorum. 8n timpul vegetatiei pentru a limita pagubele produse de antracnoza . :rigarea 9onsumul de apa al fasolei in timpul perioadei de vegetatie este cuprins intre 2600 -6600 mWD%a! diferentiat pe zone si soiuri cultivate. Primul moment critic este in faza de germinatie! cand poate fi necesara o irigare de rasarire cu (50-200 mW apaD%a! evitandu-se formarea crustei.!canthoscelides obtectus6! care se combate prin tratamente in timpul vegetatiei in perioada de formare a pastailor cu produse organo fosforice si in depozite prin gazare timp de 67 de ore cu P%osto$in sau 'elicia 20 gDt sau cu 5ctellic # ml! Prostore 2 ml diluate in #00 ml de apa pentru #00 /g samanta. Gratamentele cu <le$! &asagran! 4ala$0! Pivot se vor face in cursul zilei! cand temperatura aerului nu depaseste (0O9! pentru a evita producerea de arsuri pe plante! mai ales in cazul tratamentului cu <le$! &asagran. "ombaterea bolilor si daunatorilor 8n scopul prevenirii transmiterii prin sol si resturi vegetale a unor agenti patogeni ai culturii de fasole . "olletotrichum lindemuthianum-! se recomanda respectarea cu strictete a rotatiei culturii! epocii si densitatii de semanat! folosirea de samanta sanatoasa.. 8rigarea prin brazde se aplica numai pe terenurile nivelate si amena"ate in acest scop.dupa tratamentul cu erbicide pentru combaterea costreiului o perioada de #(-#6 zile! pentru a nu intrerupe translocarea in rizomi a substantei active.

dar se scurtează în caz de secetă şi vreme caldă.. Păstrarea seminţelor se realizează ine la umiditatea de &3-&)0. Greieratul se face cu combine ec%ipate cu ridicator de plante si reglate corespunzator! regla"ele se verifica de (-2 ori pe zi! deorece proportia boabelor sparte creste pe masura ce creste temperatura in cursul zilei si umiditatea boabelor scade. Recoltarea începe când 2/3 din p ăstăi s-au îngăl enit şi cele de la ază s-au uscat. o ta letă la 3-.)( care ridică şi treieră plantele din razdă. *reieratul fasolei se poate realiza şi cu maşina de treierat fasole "#*%&. semin ţele se tratează contra gărgăriţei cu $elicia . Pe suprafeţe mai mici lucrarea se e!ecut ă prin smulgerea cu mâna sau prin retezarea plantelor cu secera ori coasa. deoarece păstăile ajung la maturitate eşalonat. Pentru aceasta se reduce tura ţia to ei la minimum. direct din polog. în spaţii ermetic înc/ise. Pe suprafe ţe mai mari plantele se taie cu ma şina de dislocat fasole "#$% .g seminţe sau cu sulfură de car on & l la ton ă sau alte produse. $up ă 2-3 zile plantele tăiate sunt adunate în poloage.>tabilirea momentului recoltarii este cand cca )5 din pastai sau maturizat. #are atenţie tre uie acordată reglării com inei pentru a preveni vătămarea oa elor.&. Fecoltarea mecanica se face prin dislocarea plantelor la (-2 cm sub nivelul solului folosind masina de dislocat fasole . Productiile obtinute variaza intre 7)0 J #020 /gD%a. înainte de înmagazinare. care se produce cu atât mai u şor cu cât oa ele sunt mai uscate. $upă recoltare. Perioada este mult prelungită când vremea este ploioasă şi mai răcoroasă.' m. *ratamentul este o ligatoriu c/iar dac ă s-a făcut tratarea contra gărgăriţei în lan. dup ă montarea dispozitivului ridicătoradunător. după care urmează treieratul cu com ina.' m..asto!in.' să fie adunate cu gre la o lic ă sau păianjen în razde cu lăţimea su &. 1oa ele . începând cu cele din partea inferioară a tulpinii şi mergând spre cele din partea superioară.@'< -#!5Plantele dislocate se aduna in brazde! se lasa sa se usuce dupa care se treiera cu combina. la adâncimea de 3-) cm. +ceasta presupune ca plantele dislocate cu maşina #$%&. se măreşte distanţa între grătar şi to ă şi se aleg site potrivite. cu lăţimea de lucru de &. Este o lucrare dificilă.'(. Greieratul se face cand plantele din brazde sunt uniform si bine uscate! iar umiditatea boabelor de de #1-#7 .

Importan %. >eminţele se mai folosesc pentru obţinerea de produse fermentate! sosuri f__lapte__ şi __brânzeturi__. ()!0 J (0!0 .Importan % Plantă Eoleoproteinoasă+ soia se cultivă în multe ţări ale lumii! fiind folosită întreaga cantitate de biomasă! cu precădere! însă! seminţele bogate în substanţe proteice .în diferite reţete culinare-! în obţinerea fura"elor combinate şi pentru e$tragerea grăsimilor.#0-#5 -! în amestec cu făina de grâu! determină obţinerea unei pâini mai %rănitoare! se poate folosi ca adaosuri la supe şi pentru realizareaconcentratelor proteice! proteinelor te$turate .CLY"I<E MAI &in.!.1. variind în funcţie de soi şi condiţiile de vegetaţie. 5vând în vedere multiplele utilizări ale biomasei de soia! ea este considerată f__planta de aur__ a omenirii f__planta minune__ sau f__planta viitorului__.1. >eminţele şi păstăile nemature se utilizează ca legume verzi sau pentru prepararea unor mâncăruri bogate în vitamine şi săruri minerale.#) 6!: 27!2 21!5 21 J 50 6#!0 .după o prealabilă pregătire-! ca îngrăşământ organic! combustibil sau pentru prelucrări industriale . >eminţele mature pot fi utilizate în alimentaţia oamenilor .obţinerea furfurolului şi mătăsii artificiale-. "ompo#i ia c$imic% >eminţele de soia îşi diferenţiază componentele c%imice în funcţie de cultivar! condiţiile climatice ale anului! zonei ! fertilitatea naturală a solului şi te%nologia de cultură folosită! din care se detaşează fertilizarea cu macro. 9onstituenţi 5pă Proteine 9ompoziţia c%imică a seminţelor de soia &ec/er J 'ilingen! Piper #:(7 şi @orse! #:6# 'iaconescu! #:)#9o. 1. <ăina de soia! în cantităţi reduse . SOIA. >oia este o plantă bună premergătoare c%iar şi pentru cerealele de toamnă! când se cultivă soiuri timpurii! lăsând în sol cantităţi mari de azot .Biologie. Cleiul de soia este semisicativ şi se utilizează în consumul populaţiei! la prepararea margarinei! obţinerea culorilor pentru pictură! fabricarea maselor plastice! iar şroturile şi turtele rezultate după e$tragerea acestuia se folosesc în fura"area animalelor. #)!( J (1!: -. CLY"I<E FISPI.reprezintă )'-'-0 din recolta totală.şi grăsimi .__carne vegetală__.1.an! #:)1 ##!0 :!: 5 .70 -#(0 /gD%a-. Ecologie 1. Planta întreagă se foloseşte ca fura" verde de păşune! fân uscat şi conservat! nutreţ însilozat! iar tulpinile şi păstăile rămase după treierat se pot folosi în fura"area animalelor .A 1.şi ca substituenţi ai cărnii într-o serie de preparate culinare.1.şi microelemente.

. 9ea mai spectaculoasă creştere a suprafeţelor se constată în 8talia! care realizează şi o producţie medie la %ectar foarte ridicată ..000. )5 J 75 acizi graşi nesaturaţi-! cu indicele de iod #0) -#2:.are o largă întrebuinţare în medicină.000 %a. *n Fomânia! poziţia soiei în grupa leguminoaselor pentru boabe s-a sc%imbat esenţial. o substanţă comple$ă cu grad ridicat de digestibilitate! având un indice ridicat de solubilizare .şi grăsimi .. #.C.000 %a si cu o productivitate foarte ridicata.000 J 600. 9onsiderăm că suprafeţele şi mai ales producţia medie la %ectar vor creşte în anii viitori! o dată cu redresarea întregii agriculturi. >eminţele sunt bogate! de asemenea! în vitaminele 5! &#! &(! '! A! 9 şi ?.000 J )0.peste 2000 /g boabe D%a-. 9ea mai mare suprafata este in >. 9enuşa conţine P (3(! 9a3! @g3! ?(3. Becitina .000 %a-! dar in prezent suprafata s-a redus la 50.4răsime 9arbo%idraţi 9eluloză 9enuşă #1!) (6!2 6!7 - #)!5 (1!5 6!2 5!2 #2 J () #6 J (6 2!1 J 1!: - (#!0 (5!0 (!7 5!2 Proteina caracteristică soiei este glicina.în special molibdenul-. R%&p'n(ire 9a urmare a importanţei sale deosebite! soia a înregistrat o creştere spectaculoasă a suprafeţelor.#.5. Cleiul este semisicativ .:!( J #1!( din suprafaţa leguminoaselor pentru boabe-.( J 6 . __<ânul__ de soia! bogat în proteine : . <aţă de numai )000 %a cu soia în anul #:2# şi (6!: mii în perioada #:67 J #:10 .200. 5!( . Gulpinile! frunzele şi păstăile au un conţinut ridicat în proteine şi grăsimi care! pe măsură ce se apropie de maturitate! migrează spre seminţe. 9onţinutul seminţelor în proteine creşte sub influenţa îngrăşămintelor azotate! prin tratarea seminţelor de soia cu nitragin! înainte de semănat şi a microelementelor .depăşeşte ca valoare nutritivă lucerna şi trifoiul.000 %a si o productie de (700 /gD%a. 4răsimile din seminţele de soia! sunt constituite din palmitină! stearină! oleină! linolenină! linoleină! fitosterină! colesterina! lecitină.000.#5!6 . cu apro$imativ (5. Pe plan mondial în (00# suprafaţa cultivată cu soia era de )5 52: %a iar producţia medie era de (227 /gD%a. 9ea mai mare productie se obtine in 8talia J 2#00/gD%a. A$tractele neazotate sunt formate din monoza%aride! za%aroză! amidon! de$trină! %emiceluloză! celuloză!pentozani! rafiinoză etc. >oia este una din culturile agricole cele mai raspandite in lume ocupand o suprafata de peste 10. 8n Fomania s-au cultivat pana in #:7: suprafete mari .1# J :( -! apropiindu-se mult de proteina de origine animală. Proteinele au valoare nutritivă ridicată! având întreaga gamă de aminoacizi esenţiali! unii dintre ei în cantitate mai mare sau apropiată a cărnii de porc .

>oia aparţine genului 4l0cine B.B. 9uprinde patru subspecii caracterizate astfel: .subspecia 0aponica are tulpini groase şi ramificate! flori mari de culoare albă sau violacee! păstăi mari şi plate! cu seminţe foarte mari .al en3 5afenie cu dung3 al 3 la mijloc <atifolia Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 . Variet`\ile speciei Glycine max (L) ssp.al en3 :eagr3 2iridis Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 2erde 2erde 1runneum Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 5afenie 5afenie :igrum Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 :eagr3-cafenie. Origine.@@& P 600 J 500 g-! diferit colorate .B@err.al en3 5afeniu-desc/is3 7tricta +l 3 1run-desc/is3 .al en3 7orida Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 .subspecia chinensis are tulpina înaltă şi subţire! frunze cu foliole ovat-lanceolate! pubescenteM flori mici de culoare albă violaceeM păstăi mici cu seminţe turtite de culoare galbenă! verde! castanie sau neagrăM .1.subspecia indica are tulpini ramificate! foliole ovate! lanceolate sau ovatlanceolate! pubescente! flori mici albe sau violacee! păstăi mici cu seminţe diferit colorateM . 5uloare ro6ie tegumentelor . 4l0cine ma$ .! cu specia cea mai importantă 4l0cine ma$ .al en3 5enu6ie 7erotina +l 3 1run-desc/is3 .al en3 . >oiurile de soia cultivata in tara noastra apartin subspeciei manshurica cu forme erecte rezistenta la cadere.! sinonim 4l0cine %ispida .galbene! verzi! castanii! brune! negre-M . Si&tematic%.al en3 :eagr3 %lavida Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 .crainica Ro6cat3 5astaniu-desc/is3 .al en3 9mmaculata +l 3 1run-desc/is3 .al en3 .1. Soi*ri. manshurica 2ariet34i 5uloare Peri6ori P3st3i 7emin4e 8ilului 5ommunis +l 3 1run-desc/is3 .).@err.al en3 5afenie .subspecia manshunca singura cultivată şi în ţara noastrăM *n cadrul acestei subspecii se cunosc mai multe varietăţi care se deosebesc între ele după culoarea perişorilor! păstăilor! seminţelor şi %ilul.

#::1. 8n tara noastra soiurile sunt cuprinse in lista oficiala .3 &A-2& 2&-22 &@. Rezisten43 la > =//a Protein3 . Soiul "ondor este un soi semitardiv din grupa 88 de maturitate! prezinta o forma rezistenta la cadere! plantele avand o inaltima cuprinsa intre ##0 J ##5 cm.cinci grupe-.' )3. >oiul gFomanesc ::g este un soi cu perioada de vegetatie de #05 .' 3?-)3 3?-)3 3?-)33-)' 3?-)& 3A-)) 33-)2 3A-)2 3B-)2 3?-)2 3?-)3 )2-.' &@. Soiuri de soia cultivate [n Rom@nia 7oiulPreco-citatea 2arietatea *alia pl. 5re o productivitate ridicata cu un potential genetic de peste 5!5 t.7feric3 &A--2-A--&&' &'--2-?--&-A &)'-2&?'-@' 7feric3.7feric3 &'--&??--@.' &A.'-22 &@-22 &?-2).adir 5lamir 5olumna Cefir 5resir $anu iana Elisir *riumf <ena 2al.' 3'-3@ &@-)3 3--)3'-)3 &B-3A 2A-)3B-)2 3'-)2'-)' 2@ 2A-)) R R R #R %R #R %R R %R %R # # R R R R R %R R #R #R R# R# R R R# #R R# R R R %R $iamant lfov Perla +tlas . 'ensitatea optima de semanat este 650.2&. &oabele sunt de marime mica spre mi"locie .' 2--2&.ir 2ictoria ?--@.conform clasificarii facute de >.8n functie de perioada de vegetatie stabilita pe baza reactiei la fotoperiodism si temperatura in >. 8nsertia primei pastai la #2-#5 cm de la nivelul solului. si 9anada soiurile de soia s-au clasificat in #0 grupe de maturitate . u6or &B'-2-turtit3 ?--&&2 7feric3 turtit3 &B'-&@B'-&2' 7feric3 &'--&@?'-&&7feric turtit3 &B--&@B'-&-&B- .7feric3 &B--&@A--&-. 'encescu in grupele 000 J 88 .' &@."cm( %orm3 --<atifolia --9mmaculata --7orida --5ommunis 5ommunis -7tricta 7orida 5ommunis 5ommunis 7orida 9 <atifolia 9 7tricta 9 7orida 9 9mmaculata 9 9mmaculata 9 9mmaculata 9 ##1 g Poten4ial de prod.5.7feric3 &??--@' 7feric3-alungit3 &B--&A?--A' 7feric3 &B'-&@A--&-&3--2-''-?' 7feric3 &B--&A' ?'-&-.000 boabe germinabile la %a Pentru a se putea interveni cu erbicid pe baza de 4l0p%osat propunem a se cultiva soiuri timpurii! de tip g%omanesc ==> care se pot semana dupa # mai! erbicidul fiind aplicat inainte de semanat daca buruienile sunt rasarite. Aste destul de rezistent si nu cade.7feric3 &'--&@*urtit3 u6or ?--&2. >oiul 9ondor prezinta o buna rezistenta la atacul de Peronospora mans%urica.r3simi 53dere 1oli 0 0 3A.' &@-2& &@.D%a! mai ales in conditii de irigare.#0) zile! cu o ramificare foarte buna si o productivitate foarte buna.'-2& 2--2& 23-32 &A-33 2?.'-22 &A-2) &@.00! 0! 8! 88 J Q88-! mai recent in #2 grupe. <lorile sunt de culoare violaceuJinc%is! perisorii fiind de culoare gri.' &?-2).@@& P #60 J #15 g-! galbene! cu buna rezistenta la spargere! cu %ilul de culoare galbena.? 2--3' 2?.) 3'-))&.C.

Gulpina de soia este erecta! mai mult sau mai putin ramificata! in functie de soi si de spatiul de nutritie. la o durat3 a perioadei de vegeta4ie de &&--&'. >istemul radicular este dezvoltat in functie de particularitatile soiului! de te$tura solului! de umiditatea acestuia si de gradul de fertilitate. Fadacinile patrund pana la #20-#60 cm in functie de tipul de sol./ Partic*laritatile biologice >emintele de soia germineaza epigeic. Pentru o cre6tere 6i dezvoltare normal3 are nevoie Fn lunile de var3 "iulie-august( temperaturi s3 nu fie su 2--2&E5. temperaturi medii peste 22E5. iar cea optim3 2--2'E5. A$ista trei tipuri de tulpini: cu crestere determinta! crestere nedeterminata si intermediara. 9antitatea de apa necesara germinatiei este #50 din greutatea semintelor. *emperatura minim3 de germina4ie este de ?-AE5. ea poate suporta 6i temperaturi joase de -. . 4ermineaza la ) J 7O 9 si necesita pentru rasarit ##0 J #20O 9.E5. G influen43 negativ3 au oscila4iile mari de temperatur3 de la zi la noapte.precoce D --semiprecoce D 9semitardive D 99-tardive 1. soia este sensi il3 fa43 de temepraturile joase. erin\ele !a\` de clim` "i sol 7oia este o plant3 termofil3.foarte precoce D --.de zile. >oia este planta autogama! inflorirea dureaza intre #5-60 zile! in functie de soi. pentru a ajunge la maturitate are nevoie de o sum3 a gradelor de temperatur3 de 22---2A--E5. >uprafata de asimilare variaza in functie de soiul cultivat si oscileaza intre 20.1. 8n conditiile din tara noastra in primele 50 zile! plantele au o crestere inceata! plantele fiind puternic e$puse imburuienarii. Fns3 nu Fn a6a m3sur3 ca fasolea . <ructul este o pastaie si cuprinde (-2 boabe.00060.000 m(D%a. Pe radacini se formeaza nodozitati numai daca semintele se bacterizeaza inainte de semanat cu bacterii fi$atoare de azot specifice culturii de soia. >oia face parte din grupa plantelor cu cerinte mari fata de temperatura.'-2E5 su zero.7tine -22'- 7orida 99 ?--@7feric turtit3 &?--22- 3?-)) &@-2& 3'-)- #R R ---. >amanta are tegumentul gros! greu permeabil! @@& variaza intre 50 J 600 g. cu insola4ie puternic3 mult3 zile la rInd pot provoca avortul florilor. Hn perioada de Fnflorire temperatura optim3 a aerului este de &A2.

iar umiditatea aerului nu tre uie s3 scad3 su B. 7oia Fn condi4ii de zi scurt3 nu numai c3 Fnflore6te mai repede dar ramific3 mai a undent 6i F6i prelunge6te perioada de formare a oa elor lucru care se reflect3 pozitiv Fn m3rimea produc4iei. cu reac4ie neutr3 nu suport3 solurile grele.NP #000 J ##50O9.NP#250-#600O9. • • • • • . favorizeaz3 atIt formarea p3st3ilor pe Fntreaga plant3 cIt 6i num3rul ma!im de oa e Fn p3st3i.NP#600 J #550O98n 'obrogea! soiurile timpurii parcurg perioada de vegetatie in ##0 zile! iar cele tarzii in #50 zile. produc4ia fiind diminuat3.0 din capacitatea de cImp pentru ap3. argiloase care Fn anii ploio6i prezint3 e!ces de umiditatea iar Fn cei seceto6i formeaz3 curst3 groas3 care Fmpiedic3 r3s3rirea.N P##50-#(50O9.0 din greutatea sa. sau cele pe care apar procese de salinizare. iar coeficientul de transpira4ie este de '---?--.0. 7olurile recomandate sunt cele cu te!tur3 mijlocie. 7oia este o plant3 de zi scurt3. nop4ile lungi din timpul primei p3r4i a perioadei de vegeta4ie determin3 reducerea perioadei de vegeta4ie. dar el este influen4at puternic de interac4iunea dintre lungimea zilei 6i temperatur3.NP#(50 -#250O9.Hn perioada de de formare a p3st3ilor 6i de umplere a oa elor temperaturile cuprinse Fntre 22-23E5. 7oia este o plant3 /eliofil3 o ligatorie.:'anubian! Griumf! &al/an soiuri tardive -grupa 88 . 5erin4ele fa43 de ap3 sunt relativ mari. <a germina4ie s3mIn4a a soar e cca &3. Hn fazele de Fnflorire 6i fructificare solul tre uie s3 fie aprovizionat la ?--A. Hn faza de coacere temperatura tre uie s3 fie Fn cursul zilei de &A-22E5.: 5tlas! Fomanesc ٰ::! >afir! 5gat! 3pal! 3ni$ soiuri semitimpurii Jgrupa 0 . pentru un soi durata perioadei de vegeta4ie este un caracter controlat genetic.se incadreaza in: soiuri foarte timpurii! grupa 000 . 9erintele termice ale soiurilor de soia . pentru a favoriza pierderea treptat3 a apei din oa e.: 'iamant si Perla soiuri timpurii grupa 00 .h#0O9. Hn condi4ii de zi lung3 perioada de formare a fructelor este mai scurt3. %ructificarea este condi4ionat3 Fn mare m3sur3 la soia de durata zilei.: 9olumna! Protein/a soiuri semitarzii J grupa 8 .

:EF<OLOCIA .• • 1. • • • • • . 'upa plantele cu boli comune trebuie corectata amplasarea in asa fel incat planta premergatoare sa inlature posibilitatea infectiilor.ona (: 9ampia &anatului si 9risanei NP#600 J #100O9! care se caracterizeaza prin numar redus de zile cu temperaturi mai mari de 20 O9 si cantitati mai mari de precipitatii in perioada de vegetatie M se recomanda soiurile semitarzii si semitimpurii .1. 'upa grau se observa o tendinta vadita de crestere a productiei in comparatie cu plantele tarzii. 9ontinutul in fosfor mobil al solului trebuie sa fie de 1 mg P(35 D#00 g sol . ?ona fa$orabila: in sudul tarii 8n functie de factorul termic s-au stabilit 5 zone de favorabilitate: ?ona .E "UL:URA Rotatia Aste o planta putin pretentioasa fata de planta premergatoare.9aras! Gimis! @ures! 9ampia 9risurilor si >omesului-! in @oldova .: >ud! >ud-Ast NP#100 J #)50O9! in aceasta zona soia gaseste conditii favorabile pe terenurile irigate si pe cele cu aport freatic M se recomanda pentru cultura soiurile semitarzii si semitimpurii . 8ngrasamintele cu fosfor se aplica inainte de aratura sau daca se folosesc ingrasaminte comple$e inainte de pregatirea patului germinativ. Pe terenurile infectate! durata rotatiei va fi de 6-1 ani! din care vor lipsi floarea-soarelui! rapita si leguminoasele anuale si perene. 6ertili#area >oia este o mare consumatoare de substante fertilizante si in special de azot.Qaile @uresului si Garnavelor-.!.ona 5: Gransilvania si =A tarii NP##00 J #(00O9! se cultiva soiurile timpurii si foarte timpurii 1.ona 6: estul @oldovei si nord-vestul Gransilvaniei NP#(00 J #600O9 . 1ertilizarea cu fosfor J soia consuma 20-25 /g P(35 D tona de boabe! la care se adauga productia secundara.0 >oia are in tara noastra mai multe #one ecologiceJ ?ona foarte fa$orabila: in partea de vest a tarii . 9ultura de soia poate fi ampasata in rotatii de ( ani de tipul soia-grau pe terenurile neirigate sau soia-porumb pe ternurile irigate sau in zone umede! precum si in rotatii de 2 ani soia-grau-porumb! in cazul terenurilor neinfectate cu >clerotinia. 1ertilizarea organica J nu este indicata! soia valorifica eficient ingrasamintele organice la (-2 ani dupa aplicare.ona 2: in partea de nord a 9ampiei Fomane NP#600 J #100O9 .&azinul \i"iei! Bunca >iretului-! in Gransilvania . (1 ppm P-.

8ngrasaminte se pot aplica in timpul prasilelor in functie de numarul plantelor cu nodozitati si procentul de nodozitati pe plante.1ertilizarea cu potasiu J este strict necesara si se utilizeaza in doze de 60 J 10 /gD%a ?(3! pe solurile care au un continut in potasiu sc%imbabil sub #7 mg ? (3D #00 g sol! aplicarea se face la fel ca si cele cu fosfor. 6ertili#area c* a#ot =r. @entionam ca fertilizarea foliara nu influenteaza in nici un fel formarea nodozitatilor pe radacini ci doar contribuie la cresterea accesului substantelor fertilizante. Grebuiesc aplicate ( tratamente! primul la formarea completa a frunzelor! iar al doilea la inceputul formarii pastailor. )ucrarea de baza a solului se e$ecuta prin aratura de vara sau toamna la adancimea de (0-(5 cm in agregat cu grapa stelata. 'eterminarea numarului mediu de nodozitati pe planta si a procentului de plante cu nodozitati se face in faza de #-( frunze trifoliate. 1ertilizarea cu azot J se aplica in timpul vegetatiei in perioada de la # J ( frunze trifoliate pana la inflorit. Fezultate e$celente se obtin cu a"utorul ingrasamintelor foliare comple$e cu microelemente de tip Pol0feed care contin in afara de =P?! zinc! magneziu! fier! bor! cobalt! substante indispensabile productiei de soia. 5ratura facuta vara dupa premergatoare timpurii se niveleaza si se mentine curata de buruieni prin lucrari cu grapa cu discuri. 7i$elarea terenului se face concomitent cu lucrarea de discuire a araturii prin atasarea lamei de nivelare la grapa cu discuri. 8ngrasamintele cu azot se aplica cu a"utorul fertilizatoarelor montate pe cultivatoare. &regatirea patului germinati$ urmareste mobilizarea si maruntirea solului pe . de nodozitati pe Plante planta cu nodozitati'oza de = . L*crarile &ol*l*i >oia are cerinte moderate fata de adancimiea de afanare a solului! dar este foarte pretentioasa la nivelarea terenului si calitatea patului germinativ. >porul de productie la soia este foarte mare ca urmare a aplicarii ingrasamantului foliar si creste continutul de proteine si ulei in boabe./gD%apeste 5 Peste 75 0-20 Peste 50 20-50 50-70 @omentul aplicarii ingrasamintelor cu azot Ba prasila a 88-a Ba prasilele 8 si a 88-a Ba prasilele 8 si a 88-a 9antitati mai mari de azot se pot aplica pe solurile acide! unde eficacitatea bacterizarii semintelor este mai slaba. 5plicarea acestuia se face concomitent cu aplicarea tratamentului de combatere a buruienilor. Ba fiecare stropire se aplica #0 lD%a Pol0feed #:-#:-#:T( @g0T: microelemente.

Bimita ma$ima a densitatii se recomandata pentru soiurile semitimpurii! timpurii si foarte timpurii. &acterizarea semintei contribuie la fi$area pe cale simbiotica a 70 J #)0 ?g. Pentru bacterizare se foloseste biopreparatul =itragin J soia! fabricat pe suport de agaragar si se utilizeaza in doza de 6 flacoane pentru cantitatea de samanta necesara la suprafata de # %a. L*crari (e intretinere a c*lt*rii "ombaterea buruienilor . Ba irigarea prin brazde se va semana 2$60$)0 cm sau 2$65$)0 cm. 8n prima parte a epocii de semanat se vor semana soiurile semitarzii si tarzii! care au reactie mai puternica la fotoperioada . !dancimea de semanat este de 2-6 cm adancime la inceputul perioadei optime de semanat si 6-1 cm la sfarsitul perioadei sau pe terenuri usoare si uscate. 8n cazul utilizari metodelor de combatere c%imica incompleta a buruienilor! semanatul soiei se va efectua la distantele de )0 cm intre randuri pentru a permite intretinerea culturii prin prasile. Ba culturile irigate prin aspersiune sau neirigate si puternic infestate cu zarna se seamana in benzi de ( randuri la 20$)0 cm. >amanta trebuie bacterizata cu F%izobium "aponicum.prefera zile scurte-! iar in a doua parte a perioadei! soiurile semitimpurii! timpurii si foarte timpurii. 8n cazul utilizarii erbicidelor antigramineice aplicate inainte de semanat si a tratamentelor in vegetatie cu erbicide pentru combaterea buruienilor dicotiledonate! semanatul se face in randuri ec%idistante la 50 cm intre randuri cand se dispune de tractor de 65 9P sau in benzi de 2 $ 65 cm cu intervale de )0 cm intre benzi pe urmele rotilor tractorului! cand la intretinere se foloseste tractorul C150.adancimea de semanat! distrugerea buruienilor rasarite sau lastarite! incorporarea erbicidului si pastrarea apei in sol. Samanta &i &emanat*l >amanta trebuie sa aiba germinatia minimum 70 ! puritatea fizica minimum :7 ! puritatea biologica minimum :7 . poca de semanat este foarte importanta pentru cultura de soia! deoarece ea influenteaza puternic cresterea si fructificarea plantelor prin actiunea temperaturii si a fotoperioadei. Bucrarea se e$ecuta cat mai aproape de data semanatului cu combinatorul prin #-( treceri. Aa se declanseaza cand in sol se realizeaza minim ) J 7O9 ceea ce corespunde temperaturii medii zilnice de #6 . =D%a.#5O9. Distanta intre randuri se va diferentia in functie de gradul de infestare cu buruieni si metodele de combatere utilizate! sistema de masini folosita la lucrarile de intretinere! metoda de udare si soiul cultivat.9alendaristic aceste conditii se realizeaza incepand cu prima sau a doua decada a lunii aprilie in sudul si vestul tarii si in ultima decada a lunii aprilie sau la inceputul lunii mai in celelalte zone. Densitatea optima a semintelor la semanat va fi de 50-55 boabe germinabileDm^ iar la recoltare sa se a"unga la 600-650 mii planteD%a.

8n cazul de reinfestare! se poate aplica a doua oara. !butilon. >e aplica un amestec dintre erbicidul 4C5F'85= #!)5 lD%a T 0!(5 /gD%a >A=93F. Gratamentul se aplica preemergent inainte sau dupa semanat.9ultura de soia face parte din grupa culturilor de prasitoare puternic concurate de buruieni in primele 6-1 saptamani! care pot determina pierderi de productie de 20-70 in cazul infestarilor putenice cu speciile: Sorghum halepense din rizomi. "henopodium. &ortulaca oleracea 8iarba grasa.zarna-! #anthium strumarium . "on$ol$ulus ar$ense .caprita6 . !butilon theophrasti. "irsium ar$ense 8palamida6. 8n acest fel rezerva de buruieni perene! dar si anuale este redusa simtitor! urmand ca! prin lucrari de intretinere si aplicare a erbicidelor in cursul perioadei de vegetatie sa se asigure o cultura de soia libera de buruieni.se obtine o reducere a nivelului de infestare cu buruieni sub pragul economic de daunare.mo%or-! Digitaria sanguinalis . Gallium aparine 8turita6.rotatia! lucrarile solului! semanatul la epoca optima.samanta de soia fara buruieni..%risca urcatoare6. Gratamente in vegetatie cu P8Q3G 0!5 J 0!)5 lD%a sau 45B5HV ( lD%a.sa se faca combaterea acestora in miristea de grau! in vara precedenta! inainte de aratura utilizand 6 lD%a produs pe baza de glip%osat. !butilon theophrasti si #antium strumarium-. #antium strumarium >e aplica preemergent un gramincid 4C5F'85= #!)5 J (!5 lD%a inainte sau dupa semanat. Sc$eme (e erbici(are la c*lt*ra (e &oia (in c*lt*ri con+entionale Strategia 1.si preventive . Strategia !.costrei! palamida! susai! volbura.stir"henopodium album . &olygonul con$ol$ulus . SolanumPrin combinarea metodelor c%imice cu cele agrote%nice .cornuti-! !butilon theophrasti 8teisor6. 9ulturi infestate cu specii de buruieni mono si dicotiledonate anuale sensibile . Primul tratament se aplica cand soia are cel putin # J ( perec%i de frunze adevarate! iar .meisor-! Sorghum halepense .costrei-! !gropyron repens .!triple@ patula 8loboda-! Solanum nigrum .susai->e adopta masuri de amplasare a culturii care lasa terenul curat de buruieniM pentru aceasta cerealele paioase sunt cele mai bune premergatoare. Aste foarte indicat ca pe solele care prezinta un grad ridicat de infestare cu buruieni perene . #anthium. 9ulturi infestate cu specii de buruieni mono si dicotiledonate anuale inclusiv Solanum nigrum.sunt absente speciile: Solanum nigrum.pir tarator.volbura-! Sonchus ar$ensis . Galinsoga par$iflora 8busuioc salbatic-. >peciile de buruieni frecvente in culturile de soia sunt : monocotile(onate J Setaria sp.M (icotile(onate : !maranthus retrofle@us .

&olygonum.buruienile sa fie rasarite in faza de rozeta.. >e aplica un amestec 4C5F'85= #!5 lD/g si >A=93F 0!( /gD%a preemergent inainte sau dupa semanat. Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene se aplica un tratament cu 45BB5=G >CPAF # J #!5 lD%a. 5l doilea tratament se aplica la reinfestare ma$im dupa 2 J 6 saptamani! iar buruienile sunt de asemenea foarte tinere. 8n caz ca apar buruieni dicotiledonate rezistente la >A=93F se aplica postemengent un tratament cu 45B5HV ( lD%a.la 26-21 luni dupa tratament. 'upa aplicarea erbicidului Pivot in dozele avizate si in conditii normale de vegetatie se pot semana: .Fomanesc ::. "irsium ar$ense din rizomi.culturile cele mai sensibile:sfecla! rapita! mustar! bumbac! legume Strategia . Pe terenurile unde rasar buruienile se aplica un tratament cu 4BV<3>5G 2 lD%a. >e aplica un tratament postemergent pentru combaterea buruienilor monocotiledonate perene cu 45BB5=G >CPAF # J #!5 lD%aM produsul nu este compatibil. Strategia ). >e seamana un soi semitimpuriu .Sorghum halepense din rizomi>e aplica un tratament preemergent cu 4C5F'85= #!)5 J (!5 lD%a inainte sau dupa semanat pentru combaterea buruienilor graminee anuale.la (6-(1 luni dupa tratament-: floarea-soarelui! cartofi .in primavara anului urmator . >e aplica un tratament postemergent cu P8Q3G 0!5 J 0!)5 lD%a sau 45B5HV ( lD%a pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale. "on$ol$ulus ar$ensis se utilizeaza erbicidul Bontrel 200 in doza de 0!2 lD%a.in al treilea an dupa tratament .la data # J 5 mai (002.nu se recomanda loturi de %ibridare-! orzoaica si grau de primavara .in toamna aceluiasi an . Pentru imburuienare foarte comple$a. • • . Sonchus.la #0-## luni dupa tratament-: porumb . 9ulturi infestate cu buruieni mono si dicotiledonate perene .dupa 5 luni de la data tratamentului.in al doilea an dupa tratament .culturile: grau! orz! orzoaica de t-na .

Irigarea 9onsumul de apa al soiei este cuprins intre 6700-1500 m 2D%a. Pre+enirea &i combaterea bolilor &i (a*natorilor >e recomanda respectarea cu strictete a elementelor te%nologice: rotatie! epoca de semanat! densitate! combaterea buruienilor. 5ceasta udare va influenta pozitiv actiunea erbicidelor reziduale nevolatile.Getran0c%us urticae. 'in aceasta cauza numai pentru strategia 6 se poate insamanta soia la 20 cm intre randuri! pentru celelalte strategii semanatul trebuie facut dupa sc%ema )0-65-65-65-)0. .se recomanda tratarea semintei cu 3rius G> #!5 ?gDt! 5pron # lDt sau 'ividend #!) lDt.se foloseste un acaricid care se aplica la aparitia daunatorului! 3mite 0!7 lD%a! @itac #!5lD%a! la aparitia daunatorilor. Fecoltarea prea timpurie impune necesitatea uscarii semintelor si determina pierderi prin vatamarea semintelor! treierarea incompleta sau prin infundarea sitelor cu boabe mari. 8n primaverile secetoase se aplica o udare de rasarire de (50-200 m2 apaD%a evitandu-se formarea crustei. @omentul optim de recoltare incepe cand umiditatea boabelor a"unge la #1 si se inc%eie inainte de a a"unge la #( .nu sunt combatute de erbicide! din aceasta cauza semanatul se va face dupa sc%ema )0-65-65-65-)0 pentru a se putea efectua # J ( prasile mecanice. >unt de asemenea combatute trestia si papura care revine pana la # mai. 'e asemenea nu sunt combatute stuful si papura.9irsium arvense! >onc%us arvense si 9onvolvlus. Recoltarea Fecoltarea fara pierderi este determinata de nivelarea terenului! densitatea culturii si insertia pastailor la minim #0-#( cm inaltime. 8n strategia 6! spre deosebire de primele 2 strategii sunt combatute buruienile dicotiledonate perene .<usarium spp! P0t%ium de bar0anum.care sunt rasarite inainte de semanat si distruse de tratamentul cu 4BV<3>5G.8n toate cele 2 strategii anterioare buruienile dicotiledonate perene . Crmatoarele faze critice sunt: butonizarea! inflorirea! formarea si umplerea boabelor. Productiile care se pot realiza variaza intre 2-6!5 tD%a in zona 8 de cultura in conditiide irigare! (!5-2 tD%a in zona a 88 a de cultura si (-2 tD%a in zona a 888 a. Primul moment critic pentru apa este la germinarea semintelor. 8n vederea reducerii pierderilor cauzate de patogenii de sol . 8ntarzierea recoltarii provoaca pierderi mari prin scuturare! iar aparitia unor perioade umede! cu precipitatii! provoaca pierderi mari prin scuturare.9irsium arvense! >onc%us arvense! Pol0gonum convolvulus. =u se recomanda irigarea dupa (0 august pentru a nu prelungi prea mult vegetatia. 'e mentionat ca daca se fac irigarile corect! atacul de paian"en este evitat in mare masura. Pentru combaterea acarianului rosu .

Ecologie &oabele sunt folosite în alimentaţia omului în diferite preparate! la fabricarea unor sortimente de salam şi ciocolată.din care peste )0 in 5sia .: mm diametru.6 mm diametru-. 000 %a cu linte. &oabele se pot. Paiele şi pleava sunt mai fine ca 8a mazăre şi conţin : . (00#-.60 cm şi bobul de ( . =ompozi3ie chimic& &oabele de linte conţin în medie: #6 apă! (5!5 proteine! #!: lipide. 7&'p5n*ire Pe glob! lintea se cultivă pe circa 2!) milioane %a . r$um lens B. . &*BGA5=C! #::7-. Biologie. <ăina de linte se poate adăuga în proporţie de #0 . 5(!( glucide! 2!6 celuloză şi 2 substanţe minerale.v5r+ul plantei> B .icieae.'&m5n3& . *n ţara noastră se cultivă circa l . 6.+ructe> = . care cuprinde mmeroase specii.7!# UD%a. Planta (e linte $8en' culinari' ''p.-! care se mparte în: ssp.#( proteină! fiind consumate integral de animale. plante de (0 . care are seminţe verzi gălbui! rar marmorate şi cotiledoane galbene fig.13.)0 cm şi bobul de 1 . Importan %. folosi şi în %rana animalelor! uruite sau întregi .#!6 milioane %a-! Gurcia .macrosperma $ar.>in.! )ens esculenta @oenc% etc. Si'tematic&.LI<:EA 1. . Soiuri Bintea face pante din tribul .#( în faina de grâu la prepararea pâinii.numularia. <iecare subspecie cuprinde mai multe varietăţi.microsperma &ar. iări mai mari cultivatoare de linte sunt: 8ndia.şi ssp. macro'perm&!> . 8A&roduction yearbooBC. plante de 60 . genul )ens. ).etc.macrosperma &ar.lintea mărunţită se dă la păsări-. 6ig.270 mii %a. 9ultivată! este )ens culinaris @edic.#:! după 4L. >e cultivă biotipuri din ssp.(!1 milioane %a-.

>uma de grade este de #. Cnele păstăi sunt de%iscente sau se desprind uşor de pe plantă! producând pierderi. Preferă plantele prăsitoare din zona ei de cultură! care lasă terenul curat de buruieni.#5 mm lungimeM 5-#0 mm lăţime.i 'ol =efiind pretenţioasă la căldură! arealul ei este până la 10O latitudine nordică. =erin3e +al& *e clim& . Plantele suportă -1O9.10 cm-! ramificată! striată şi firavă. @ai sunt în cultură şi unele populaţii locale de @oldova şi &anat.mai puţin 8ndia! Gurcia-! ocupă suprafeţe mici! lintea nu intră în rotaţii. P%&taia este rombică sau ovală .5O9! răsărirea normală se petrece la ) .(D2 din perioada de vegetaţie-! polenizarea este autogamă! alogamia nefiind e$clusă.şi conţine l . "ertilizare .@@& (5 .700O9! din care "umătate pană în faza de înflorire. 6lorile sunt grupate câte ( .6 în raceme! sunt de culoare albă! cu stindardul albăstrui! înflorirea începe la circa 50 de zile de la răsărire .-. 'eşi germinează la 6 . A$cesul de umiditate duce la creşterea buruienilor cu care lintea nu poate lupta! precum şi la favorizarea bolilor .din anul #::0-! a cărei puritate biologică este menţinută de Cniversitatea de Ktiinţe 5gronomice şi @edicină Qeterinară 8aşi.rugini! făinări etc.#0O9.2 seminţe. Bintea nu se autosuportă! însă după ea poate urma orice altă plantă de cultură. !.5O9! având răsărire %ipogeicj.500 .şi are culori diferite. 9a succesoare sunt cerealele păioase! în special grâul de toamnă! deoarece lintea eliberează terenul devreme. Pe plan mondial mai răspândită este sspmacrosperma .macrosperma are cerinţe mai ridicate la umiditate decât ssp.#. S%m'n a are forma unei lentile biconve$e! mărimea este în funcţie de subspecie .)0 g. Porţiunile limitrofe acestora din @oldova şi &anat cuprind zonele favorabile. Ba înflorire şi fructificare temperatura medie zilnică trebuie să nu depăşească (0O9. :e$nologia (e c*lti+are a lintei 7ota3ie 'eoarece în toate ţările . din care s-au obţinut diverse soiuri. :*lpina este scundă .microspermaZone ecolo%ice Bintea întâlneşte condiţii foarte favorabile în centrul şi nordul @oldovei!depresiunea &ârsei şi 9âmpia Qinga din &anat. R%(%cina este de tipul 88! dar mai puţin dezvoltată decât la mazăre.Ssp. 6r*n#ele sunt paripenate! terminate cu cârcei! având 2-) perec%i de foliole lungi de l .#0 .>oiul de linte omologat în Fomânia este E3ana+ .( cm! înguste! iar stipelele înguste şi mici.$ar.numularia. Particularit&3i biolo%ice Bintea germinează la 6 .20 .

! #:1)-. Plivitul biologic se face pentru a înlătura Elintoiul+ 8. 'acă azotul şi-# procură în cea mai mare parte pe cale simbiotică! nefiind necesară fertilizarea cu acest element! în sc%imb fosforul dă sporuri de producţie. len'i'perma 8ucr&rile *e 4n%ri?ire 'upă semănat se face tăvălugitul! iar după răsărire! când plantele au 1 .Pentru fiecare c%intal de boabe! plus paiele respective! lintea e$trage din sol 1!2 /g azot! #!0 /g fosfor şi #!5 /g potasiu . S&m5n3a . >emănatul se face în prima urgenţă! întârzierea semănatului face ca răsărirea plantelor să fie neuniformă! cultura se îmburuienează! iar seceta din vară diminuează legatul. QAB895=! #:)(-. care în lan se deosebeşte de linte având un %abitus mai mare! foliole mai . 83=A>9C şi colab.Planta (e lintoiJ :icia 'ativa var. >emănatul cu #0 zile întârziere a micşorat producţia cu 600 -500 /gD%a . 8ucr&rile 'olului >unt ca cele de la mazăre! urmărindu-se în mod deosebit combaterea buruienilor.5cm. >e recomandă aplicarea a 20 .Q. 5dâncimea de semănat este de 2 .#00 /g P(3 5! în funcţie de gradul de aprovizionare a solului în fosfor. ). 'ensitatea la semănat este cuprinsă între #70 . .icia sali$a $arlensisperma6.!4. 9antitatea de sămânţă la %ectar este de circa #00 /gD%a la lintea mare şi 70 /gD%a la lintea mica. 8nocularea cu bacterii fi$atoare de azot aduce sporuri de producţie.i 'em&natul >ămânţa de linte trebuie să aibă peste :) puritate! iar germinaţia să fie peste 75 . 6ig.macrosperma6 şi (50 .((0 boabe germinabile pe m( pentru lintea mare 8ssp. &uruienile se pot combate cu erbicidele folosite la mazăre.'.200 boabeDm( pentru lintea măruntă 8sspmicrosperma6'istanţa între rânduri este de #(!5 cm! folosindu-se semănători universale.7 cm! se trece cu grapa cu colţi reglabili! care distruge crusta şi buruienile în curs de răsărire.

cu coasa sau cositori mecanice. mediterraneum şi eurasiaticum.4recia etc. care cuprinde mai multe ecotipuri . Bintea are capacitatea de producţie de l 3 .7 celuloză şi 2 .5 cenuşă. 8n %rana animalelor boabele . 6.paiele. Planta verde nu se foloseşte în fura"are! datorită conţinutului în acid o$alic şi malic. genul "icer.şi rămân pentru uscare în brazde sau se adună în poloageM după uscare se treieră direct în câmp cu combina sau se transportă la batoze reglate ca şi pentru alte leguminoase.-. 7ecoltare 'eşi păstăile se coc treptat! având inflorescenţe mai puţine! eşalonarea coacerii este mai redusă decât la mazăre. Biologie.12 substanţe e$tractive neazotateM 6 . iar în ţara noastră pe circa #0 mii %a .suprafeţe mai mari sunt în > . Produsele secundare . 9ultivată este specia "icer arietinum B. Ba noi în ţară producţiile au variat între 1-7 UD%a! fiind apropiate de media pe plan mondial..icieae. prin selecţie dintr-o populaţie de 'obrogea! având perioada de .au utilizări mai restrânse la cabaline şi porcine.eurasiaticum. Ba noi în ţară au fost cultivate câteva populaţii locale . 'e aceea! recoltatul se face în două faze: se taie plantele .prolesuri. Soi*ri. Si'tematic&. asiaticum. iar în cadrul lor se disting diverse varietăţi. *DD.(0-M în loturile semincere plivitul biologic este obligatoriu.! împărţită în patru subspecii: orientale. Ecologie Importan3& &oabele de năut sunt folosite în alimentaţie sub diferite forme: fierte! pră"ite! ca surogat de cafea etc.(5 proteine! 6 .şi a fost creat la <undulea soiul E9icero #+ 8$artranscaucazo-lutescens6.6.@ai importantă este ssp. care cuprinde multe specii anuale şi perene spontane. Originea speciei cultivate! după 'A 95='3BBA .cu producţii medii de )!0 UD%a8A&roduction yearbooBC.au o slabă valoare fura"eră! deoarece se l i gn i fi că! iar frunzele se scutură.mari şi mucronate! iar florile colorate . <AU:UL 1. QAB895=! #:)(-! se pare că ar fi 9aucazul de sud şi nordul Persiei! de unde s-a răspândit spre 8ndia şi spre Auropa de sud .A ţării-. Ori%ine.năutul galben de @oldova! năutul galben de Bovrin etc. Bintea se recoltează când păstăile din treimea de "os a plantei sunt galbene-brune! au seminţe tari! păstăile de mi"loc sunt galbene! iar cele superioare încă verzi.uruite.fîg.#5 UD%a. Importan %.deosebite după înălţimea plantei! forma tufei! culoarea florilor .ecotipurile: bohemicum. =ompozi3ie chimic& &oabele conţin circa: (0 .citat de Q. transcaucasicum şi turcicum6. Soiuri Si&tematica.1 grăsimi! 52 . 7&'p5n*ire Pe glob năutul se cultivă pe circa 7!57 milioane %a . =ăutul face parte din tribul .

i 'ol =ăutul are cerinţe destul de mari la temperatură! suma de grade fiind de circa (. >oiul este cultivat din #:)2 în toate zonele de cultură a năutului! Puritatea biologică a soiului este menţinută la 8. <lorile sunt dispuse solitar! având diferite culori şi înflorirea eşalonată .7O9 răsare în mai puţin de #0 zile.##0 zile! boabe galbene şi @@& P (20 .9.6O9. Gulpina are 20 .()0 g. &*BGA5=C! #::7.000O9.10 cm înălţime! este muc%iată! acoperită cu peri şi erectă până la maturitate. >eminţele au diferite forme! culori şi mărimi.vegetaţie de :# . Ba 1 . Fădăcina este de tipul 88! având putere mare de absorbţie şi solubilizare.fig.#) foliole dinţate! acoperite cu perişori ce secretă acid o$alic! acid malic etc.are răsărirea %ipogeică.(#O9.(-2 săptămâni. =erin3e +a3& *e clim& . Particularit&3i biolo%ice =ăutul . <undulea. =u reuşeşte pe soluri grele! e$cesiv de umede! slab aerate. Păstăile sunt scurte! ovale! galbene-desc%is şi acoperite cu perişori! conţinând l .(#! după 4L.9. >uportă cel mai uşor seceta dintre leguminoasele pentru boabe.de la bază spre vârf! iar polenizarea este autogamă.2 seminţe. Qalorifică! însă! bine solurile nisipoase şi uşor salinizate. . >olul cel mai potrivit pentru năut trebuie să aibă te$tura mi"locie! să fie bogat în calciu. 9a plantulă rezistă la -1O9! iar în perioada de vegetaţie cere temperaturi până la (0 . Zona *e cultur& =ăutul se cultivă în 9âmpia 'unării! în 'obrogea! în câmpia de sud a @oldovei şi în 9âmpia de Qest. <runzele sunt imparipenat compuse! cu ) .G.P. 6. Ba germinaţie temperatura minimă este 2 .

rami+ica3ie cu +runze> = .plantula> B . 8ucr&rile 'olului >unt cele prezentate la mazăre! dar diferenţiate în funcţie de planta premergătoare. >emănatul se face în urgenţa întâi! când solul are circa 6O9. :e$nologia (e c*lti+are a n%*t*l*i 7ota3ie Ba noi în ţară amplasarea năutului nu constituie o problemă! având în vedere suprafeţele mici cultivate.p&'t&i *e *i+erite m&rimi $mai mari *e ( cm> mi?locii) 1)1 .i mici) 'ub 1)1 cm lun%ime! !.)0 cm! pentru a se putea prăşi! în cazul terenurilor curate de buruieni! sau dacă se folosesc erbicide cu selectivitate ridicată şi nu trebuie prăşit! se poate semăna la distanţe relativ apropiate . 'ensitatea de semănat la năut! este de circa 60 boabe germinabile la m (! în zone umede se recomandă 50 boabeDm(.<%*t*lJ .) cm! în funcţie de te$tura şi umiditatea solului.6ig.( cm . Prin scarificarea seminţelor de năut s-a redus procentul de seminţe tari de la 56 la # ! iară a vătăma sămânţa! îmbunătăţind mult germinaţia.similar cu mazărea-.planta cu p&'t&i a?un'& la maturitate> 9 . 'istanţa între rânduri influenţează mai puţin producţia! putându-se semăna în rânduri simple sau duble! la 10 .200 /gD%a superfosfat! toamna sub arătură! iar la pregătirea patului germinativ circa #00 /g azotat de amoniu. =ăutul se fertilizează cu (00 . "ertilizare Ba o producţie de #00 /g boabe! plus paiele ce revin! năutul consumă circa 5!5 /g azot! #!7 /g fosfor 7i 6!5 /g potasiu . 5dâncimea de semănat este de 5 .10 . >e poate cultiva după orice plantă! însă nu se recomandă să revină după el şi alte leguminoase! în zona de cultură de la noi! năutul revine după cereale sau floarea-soarelui.i 'em&natul Pentru semănat seminţele trebuie să aibă puritatea peste :1 ! iar germinaţia peste :0 ! Gratamentul cu nitragin are eficacitate bună în anii cu regim %idric favorabil.)0 cm între benzi şi #5 cm între rândurile benzii-.7 UD%a boabe! faţă de cultura neîngrăşată! în anii secetoşi! care in%ibă formarea nodozităţilor! s-a constatat efectul favorabil al azotului.!1. întârzierea semănatului în zona lui de cultură duce la uscarea solului! decalarea răsăririi şi fructificării! respectiv la scăderi de producţie.#5 cm-! caz în care! la aceeaşi densitate! plantele au o repartiţie mai "udicioasă. . Al este o bună premergătoare pentru grâul de toamnă. S&m5n3a . >e poate semăna şi în benzi . Prin aplicarea a 200 /gD%a superfosfat s-au obţinut sporuri de ) .).

GF3BB! #:5:-.9antitatea de sămânţă folosită la semănat este de 70 . Ba semănatul în rânduri rare se fac ( .6 frunze. L59?&5FGL şi . 'eoarece lupinul conţine alcaloizi! boabele au o utilizare mai restrânsă.aplicat la pregătirea terenului! urmat de # . Pentru combaterea buruienilor se recomandă folosirea erbicidului Greflan (6 A9 .favorizat şi de temperatura zonei-! portul erect şi păstăi inde%iscente! năutul se pretează mai bine la recoltatul mecanic. 9apacitatea de producţie a năutului este! însă! mai mare: (5 UD%a.( lD%a-! aplicat cu al doilea tratament cu Prenap. &oabele lupinului dulce se pot utiliza şi de către om! fără nici o rezervă! sub formă de faină! la prepararea diverselor produse de .L.( tratamente cu Prenap . în laboratorul lui A. Biologie.6-5 lD%a. \. 9ând plantele au 6 . Cn procedeu de dezalcaloidare constă din următoarele: înmuierea boabelor . Importan %.21 %-! apoi fierberea lor în vase neacoperite .#:20! să obţină primele plante sărace în alcaloizi! aşa-zisul Alupin dulceC . 8ucr&rile *e 4n%ri?ire >e face tăvălugitul după semănat! iar înainte de răsărire se e$ecută o lucrare cu grapa care distruge buruienile şi crusta.(6 . >e recoltează când păstăile sunt galbene şi frunzele scuturate! în două etape sau direct cu combina! întârziind recoltatul rezultă seminţe tari! care fierb greu.#-( %-! scurgerea apei după răcire şi spălarea boabelor sub un curent de apă rece.#(0 /gD%a! în funcţie de densitatea stabilită şi de @@&.\.bazat pe metoda rapidă de analiză individuală a plantelor a lui PF85=8K=8?3Q-! a reuşit! între anii #:() . LUPI<UL 1. Ecologie Importan3& Bupinul este cunoscut ca plantă fura"eră şi pentru îngrăşământ verde. Ale se folosesc în %rana peştilor! iar la alte animale numai după înlăturarea gustului amar! prin spălare în apă! fierbere! tratare cu acid clor%idric sau clorură de sodiu etc.1 cm se face o lucrare cu sapa rotativă! în perioadele în care plantele pierd turgescenţa.2 prăşite. <ormele Edulci+ se pot folosi fără nici un risc în alimentaţia animalelor! ca fura" concentrat! masă verde! însilozat sau păşune. Sorghum halepense se combate cu <usilade super . 7ecoltare 5vând coacere mai uniformă ca celelalte leguminoase pentru boabe .#5 UD%a.2-6 lD%adupă răsărirea năutului! când buruienile dicotiledonate au ( . &5CF! care preconizase analiza individuală a plantelor! FC'3B< Q3= >A=4&C>9L . Ba noi în ţară se obţin producţii de #0 . FC@?AF! apoi F3A@AF! Q8GG@59? şi PF85=8K=8?3Q au stabilit posibilitatea ameliorării unor forme de lupin sărace în alcaloizi! pe la începutul secolului al HH-lea.

<abelul -.:roll9 7i F. Ori%ine.0!0# sau mai puţin-. Soiuri .L.FacMbart$ F.6 2:!5 20!6 66. lupinul are un conţinut ridicat de proteină .FacMbart$ 7i F.şi grăsimi .-! la formele amare! sunt în proporţie de 0!2 . <ormele dulci au conţinutul de proteină şi ulei mai ridicat şi mai puţină celuloză.lupinul peren 7&'p5n*ire Pe glob! lupinul se cultivă peste un milion %a! din care o "umătate de milion în Fusia! un sfert de milion în 5frica etc.L. în unele ţări sunt în cultură şi forme dulci de lupin! utilizate în scop fura"er.15 Speci-icare "ompo#i ia c$imic% a boabelor (e l*pin S*b&tan e eBtracti+e nea#otate Protein% 8K9 S*b&tan e gra&e 8K9 8K9 8L. Bupinul dulce este! practic! lipsit de alcaloizi .lupinul alb .7 22!6 6(!0 (2!6 65!# 6!) 6!) 6!6 5!2 7!1 . şi unele cantităţi pentru e$port. 5lături de soia! lupinul alb şi lupinul galben au conţinutul proteic mai mare decât glucidele. 8S. FacMbart$ 7i8L.panificaţie sau de pâine .lupinul albastru . Ba noi în ţară! lupinul se cultivă pe câteva sute de %ectare! forme Eamare+g! pentru a produce sămânţa necesară îngrăşământului verde din zona nisipurilor 3lteniei! nordvestul Gransilvaniei etc. 6.lipinina! lupinidina! o$ilupanina etc. @ai cunoscută este cultura lupinului ca îngrăşământ verde! în ultimii ani s-au luat în cultură şi formele gdulcig de lupin în scop fura"er. Si'tematic&.toate speciile. în 5ustralia este în curs de e$tindere lupinul alb.lupinism-.0 (1!# :!( :. 5lcaloizii sunt substanţe to$ice pentru animale! îmbolnăvindu-le de lupinoză .2 .5 în faina de grâu-! ca boabe fierte sau pră"ite! sau pentru a se obţine ulei! margarina! proteină etc. =ompozi3ie chimic& 9ompoziţia boabelor la speciile anuale şi perene de lupin mai cunoscute este următoarea . în Auropa lupinul se cultivă în Polonia! 4ermania! 'anemarca! 5nglia! 3landa! Alveţia! 8talia! >pania etc. 5lcaloizii .0!2 .pe terenurile uşoare şi cele cu reacţie uşor acidă până la acidă! sărace în azot şi calciu.lupinul galben .L.lupinul alb şi lupinul peren-.în mirişte.:roll9 8S.#5-.tab. B*gai9 8L. B*gai9 :rolI9 26!: 2). Bupinul se poate folosi ca îngrăşământ verde în cultură principală sau ca a doua cultură .

.lupinul galben.1/.#1. L59?&5FGL şi L. *n prezent sunt ţări care e$tind în cultură lupinul alb! datorită valorii nutritive şi ecologice a acestei plante.9. "omponen a &oabe .ovar cu două ovule-.inflorescenţa sub formă de ciorc%ine şi ovar cu cel puţin patru ovule. >peciile perene 8)upinus perennis şi )upinus polyphyllus Bindle0. 6.sunt originare din 5merica! la est de @ississippi.5.lupinul alb-! )upinus luteus B. LAC>AF! #:17 . Specii (e l*pinJ .((-.!!. care cuprinde câteva sute de specii anuale şi perene. Soi*ri. 8mportante cercetări asupra lupinului alb se desfăşoară în prezent la Cniversitatea din 9open%aga! în vederea e$tinderii în cultură în scop fura"er şi pentru ameliorarea solurilor. Principalele specii anuale cultivate sunt: )upinus albus B. >peciile anuale sunt originare din &azinul @editeranean şi 5merica! fiind împărţite în mai multe grupe.UD%a- Pro(*c ii me(ii la &peciile an*ale (e l*pin L*pin*l alb L*pin*l galben L*pin*l alba&tr* 25 (5 20 . 6ig.5. 6.Si&tematic% 7i origine.şi )upinus angustifolius B.9. \.>atu @are. Puritatea biologică a soiului @edi este menţinută de >. *n condiţiile climatice de la >.etc.lupinul alb a depăşit în producţie alte specii de leguminoase pentru boabe .tab. \.8upinu' luteu'> = . Bivada. GF3BB .9. >ubgenul ulupinus cuprinde principalele specii perene şi anuale.8upinu' albu'> B . genul )upinus-. Bivada .lupin albastru.şi subgenul &latycarpus .#:5:împart genul )upinus în subgenul ulupinus .originare din &azinul @editeranean . . @ai vec%i în cultură este lupinul alb! prezentând importanţă mai mare şi azi! fiind mai productiv decât celelalte două specii anuale! după cum atestă datele lui S.fig. Ba noi în ţară se cultivă soiul auto%ton de lupin alb @edi .din anul #::6-! diferite populaţii şi unele soiuri străine. ). . Bupinul face parte din tribul Genistae.8upinu' an%u'ti+oliu'> 9 8upinu' pol@ph@lu' <abelul -. >*F95! #::)-.

şi de circa cinci săptămâni la lupinul galben.#50 cm la lupinul alb! 50 #(0 cm la lupinul galben şi albastru! având creşterea terminală. <lorile sunt dispuse în raceme terminale! în vârful tulpinii principale şi al ramificaţiilor! având culoarea albă-fildeşie sau albăstruie la lupinul albM galbenă-aurie şi dispuse sub formă de verticile la lupinul galben şi culori diferite .7 seminţe şi inde%iscente la lupinul albM bruneînc%is! păroase! uşor curbate! cu 6 . 'upă răsărire intervine stadiul de grozetăg! care este mai scurt la lupinul alb . Păstăile sunt galbene! drepte! cu 6 .5O9! optimă de circa (5O9 şi ma$imă de 27O9.: foliole alungit-ovale la lupinul alb! latlanceolate la lupinul galben şi liniar-lanceolate la lupinul albastru. Fădăcina este de tipul 8! pătrunde în sol până la #70 cm .două săptămâni-! ceva mai lung la lupinul albastru .UD%a- :!2 27!: (!7 ##!: 6!) 61!0 #!0 :!) 5!1 26!1 #!6 7!: Particularit&3i biolo%ice >peciile anuale cultivate necesită o temperatură minimă de germinaţie de 6 . <ormele anuale ramifică! 8a începutul înfloritului! de sub racemul tulpinii! iar cele perene de la baza tulpinii. =odozităţile sunt mari! dispuse mai mult pe rădăcina principală! în zona coletului.B! @C=GA5=! #:)#-. Proteină . @C=GA5=! #:)#-.:O9 după 6 zile! iar la (6O9 după ( zile! ritmul germinaţiei fiind dependent de temperatură .albastre! roze! violetela lupinul albastru! înflorirea începe de 8a baza racemului tulpinii principale şi continuă cu cele de pe ramificaţii.lupinul galben-! (00 cm .fistuloasă! cu înălţimea de 10 .4răsimi . Bupinul alb! la 2O9! începe germinaţia după #6#5 zileM la 1 . . 4răsimi . &acteria specifică: %hyzobium lupini se dezvoltă la o reacţie a solului uşor acidă până la acidă. Gulpina este cilindrică! . 'e pildă! la lupinul alb se formează 50 . <runzele sunt palmat compuse! cu 5 .) seminţe la lupinul albastru. 'eşi s-a dovedit că toate florile racemului sunt la fel de fertile! ca şi la alte leguminoase! o mare parte din flori nu leagă din cauze fiziologice şi datorită condiţiilor de climă la înflorire.5 seminţe şi de%iscente la lupinul galbenM brune! drepte! cu 6 .lupinul alb-! însă peste 50 din rădăcini se găsesc în stratul de la 0 .B. Polenizarea este autogamă la lupinul alb şi cel albastru şi! în bună măsură! alogamă la lupinul galben şi peren.trei săptămâni. Fădăcina are o mare capacitate de absorbţie a apei şi de utilizare a elementelor greu solubile.(0 cm. Făsărirea lupinului este epigeică.UD%aProteină .10 flori din care aproape "umătate sunt pe racemul tulpinii principale! iar celelalte pe ramificaţii! din care leagă 7-#0 păstăi .circa #1 din flori-! 6-5 fiind pe racemul principal! iar celelalte sunt situate în special pe primele ramificaţii de ordinul întâi ale tulpinii .

#60 zile la lupinul alb! ##0 . 9erinţele lupinului faţă de sol sunt relativ reduse! datorită dezvoltării sistemului radicular .-5O9! mai rezistent fiind lupinul albastru. >pre maturitate suportă -1O9 lupinul alb! -)O9 lupinul galben şi -:O9 lupinul albastru! iar formele perene c%iar mai mult.i 'ol 9erinţele termice ale lupinului sunt moderate! fiind ceva mai mari la lupinul alb decât la cel galben şi albastru.)5 zile la lupinul peren . 9el mai rezistent este lupinul galben! mai puţin rezistent lupinul albastru! iar lupinul alb Ecere+ o primăvară umedă şi călduroasă! apoi rezistă bine la secetă.#70 g la lupinul galbenM marmorate pe fond înc%is! cu @@& de #50 . >uma de grade este de #.25O în 5frica şi 25 . >e evidenţiază cazuri când s-a cultivat (5 ani în monocultură! fără mari nea"unsuri.c%iar peste ( m-! a puterii mari de solubilizare a fosforului şi a altor elemente din combinaţii greu solubile pentru alte plante.:00O9 la lupinul galben! aceeaşi la lupinul albastru şi ceva mai mare la lupinul alb. Bupinul galben valorifică bine solurile nisipoase din nord-vestul Gransilvaniei! iar lupinul albastru solurile podzolice din zonele mai răcoroase. (. 9ât priveşte lumina! speciile anuale sunt de zi lungă. =erin3e +a3& *e clim& . Bupinul este! în general! rezistent la secetă. Bupinul nu trebuie să revină după alte leguminoase! nici după el însuşi! deoarece sunt multe alte plante care valorifică bine .600 g la lupinul albM marmorate pe fond albicios! cu @@& de #00 .>eminţele sunt albe cu nuanţe roz şi @@& de 200 .#20 zile la lupinul galben! #(0 . Bupinul valorifică solurile cu reacţie acidă şi cele nisipoase.la această specie o cultură durează 7-#0 ani-.60O în 5ustralia. :e$nologia (e c*lti+are a l*pin*l*i 7ota3ie Bupinul nu este pretenţios faţă de planta premergătoare! putându-se cultiva după orice plantă şi se autosuportă un număr mare de ani. Bupinul alb reacţionează mai puţin la lungimea zilei decât cel galben şi albastru. 9a plantulă suportă geruri de -(O9 . Zone ecolo%ice Bupinul alb dă rezultate bune în zona solurilor brune şi brune podzolite din Gransilvania! brun-roşcate din @untenia! zone în care a realizat producţii mai mari decât alte leguminoase! precum şi pe nisipurile 3lteniei. >e poate cultiva pentru producţia de boabe până la latitudinea nordică de 5(O lupinul alb! 55O lupinul galben şi 57O lupinul albastru.#60 zile la lupinul albastru şi )0 .700 .(5 g la lupinul peren.#. 9a latitudine sudică! lupinul merge până la 20 .(00 g la lupinul albastru şi brune-marmorate! cu @@& de (0 . Pentru masa verde toate trei speciile se pot cultiva până la 10O latitudine nordică. Perioada de vegetaţie este de #(0 .

Q. 8ucr&rile 'olului >unt cele arătate la plantele semănate în prima urgenţă. >emănatul trebuie făcut la desprimăvărare! având în vedere cerinţele mari faţă de apă şi mai reduse la temperatură . 'upă lupin se pot cultiva toate plantele! cu e$cepţia! desigur! a altor leguminoase! din considerentele cunoscute. fosfatice şi potasice. 9lu"-=apoca! rezultate mai bune s-au obţinut cu tulpina bacteriană BP-#1.2-6O9-. >e va face corect tratamentul cu nitragin! după instrucţiunile care însoţesc preparatele.#5 cm-! pentru o repartizare mai .70 boabeDm(! iar pentru lupinul peren circa #50 boabeDm(. >-a constatat că fosforul şi potasiul stimulează! iar azotul in%ibă formarea nodozităţilor la lupin! ca şi la alte leguminoase. 'in aceste elemente! 65 ? şi 25 P sunt absorbite până la înflorirea racemului principal! iar până la înflorirea racemelor laterale plantele preiau 70 potasiu şi )0 fosfor. @icroelementele @o! 9u! &! 9o influenţează favorabil bioc%imismul plantelor de lupin! contribuind la sporirea cantităţii de azot fi$at.în mirişte-! lupinul trebuie semănat cât mai timpuriu posibil! imediat după recoltarea plantei premergătoare. 9a mod de aplicare se recomandă fie imbibiţia seminţelor! fie stropiri pe plantă! dar cea mai economică metodă este aplicarea lor în amestec cu în gras aminte le de bază.10 /gD%a P (35 şi 10 . Pe terenuri cu grad de îmburuienare mai redus! sau în cazul combaterii buruienilor pe cale c%imică! lupinul se poate semăna în rânduri dese .sau în sol irigat-! lupinul realizează o producţie de peste (0 tD%a masă verde.i 'em&natul >ămânţa trebuie să aibă peste :1 puritate şi peste 70 germinaţie. "ertilizare Pentru #00 /g seminţe! plus paiele respective! lupinul e$trage circa 1!5 /g =M (!0 /g P(35M 2!7 /g ?(3M #!7 /g 9a3 etc.@. S&m5n3a . 'ozele indicate la lupin sunt: 20 . 'upă cereale timpurii! dacă precipitaţiile sunt suficiente .5. Afectul inoculării seminţelor cu %hizobium lupini este foarte bun pe terenurile în care nu s-a cultivat lupin.:0 /gD%a ?(3. 'in determinările efectuate la C. 'acă se seamănă în mirişte! lucrările de pregătire se fac imediat după recoltarea plantei premergătoare cu polidiscul în agregat cu grapa! afânând solul la #( -#5 cm. 9a îngrăşământ verde! lupinul se poate cultiva ca planta principală sau ca a doua cultură în miriştea unei plante care eliberează terenul timpuriu. 'istanţa de semănat depinde de scopul culturii şi modul de întreţinere. 9a a doua cultură . 'ensitatea la semănat pentru producţia de sămânţă este: la lupinul alb de 50 .efectul favorabil al acestei culturi ca premergătoare.10 boabeDm(! pentru lupinul galben şi albastru )0 .>. Feacţia la inoculare este dependentă de tulpina bacteriană şi de soi.

sau &ălan . Biologie. Ba culturile semănate rar se e$ecută (-2 praşile mecanice între rânduri.20 faţă de cea de la producţia de boabe. BOBUL 1.10 t! în funcţie de specia de lupin! de sol şi de te%nologia de cultivare .6-5 lD%a-! Aptam 1 A .#!5-(#D%a-. Pentru cereale de toamnă folosirea lupinului ca îngrăşământ verde în cultura a doua merge numai după premergătoare foarte timpurii . 3 atenţie deosebită trebuie să se acorde lupinului galben! care are păstăile de%iscente la maturitate. 9ombaterea c%imică a buruienilor se face cu erbicidele Griflurom .lupinul se încorporează! numai la venirea primelor îng%eţuri! dacă urmează după el culturi de primăvară.60 /gD%a la lupinul peren! iar pentru producţia de masă-verde . 8ucr&rile *e 4n%ri?ire 9onstau în distrugerea crustei solului cu grapa! cu sapa rotativă! înainte de răsărire şi până ce plantele au 7 . 'upă răsărirea lupinului se poate aplica 'i/ote$ .#20 /gD%a la lupinul galben! #20 . 5dâncimea de semănat! la speciile anuale! este de 2 .6 cm pe solurile lutoase! de 5 .1 cm pe cele mai uşoare! iar la lupinul peren de circa ( cm.#10 /gD%a la lupinul albastru! (0 . Producţia de masă verde la %a este de (5 . Pe soluri mai îmburuienate! lupinul se însămânţează în benzi la (5 cm între rândurile apropiate şi 10 .#0 cm! când se combat şi buruienile în curs de apariţie.în mirişte. Fecoltarea se face fie în două etape .7 lD%a."udicioasă a plantelor! pentru simplificarea te%nicii de cultură .(0 cm între rânduri! făcându-se o suplimentare a densităţii cu (5 . Pentru îngrăşământ verde lupinul se încorporează în sol la formarea păstăilor! după tăierea cu combinele de siloz sau după tăvălugire! caz în care nu înfundă plugul! în cultura a doua . Fecoltarea direct cu combina este posibilă la lupin! deoarece are tulpina erectă până la maturitate şi inflorescenţele dispuse terminal.)0 cm între benzi! sau în rânduri simple! distanţate la 10 cm! pentru a se putea prăşi.1 .20 UD%a boabe! mai productiv fiind lupinul alb.2-6 lD%a. Ba lupinul alb pericolul de scuturare este minim! având păstăile nede%iscente. Fecoltarea se face când păstăile racemului tulpinii principale a"ung la maturitate.şi realizarea unei uniformizări a maturării. Bupinul realizează producţii de (0 .1-7 lD%a.fura" sau îngrăşământ verde. Pentru masă verde! lupinul se însămânţează la distanţe de #5 .(60 /gD%a la lupinul alb! #00 .în cultură succesivă sau ca plantă principală-. 9antitatea de sămânţă la %ectar! la densităţile arătate! pentru producţia de sămânţă este de: (00 .1 zile treieratul-! fie direct cu combina. 7ecoltare @aturarea lupinului este neuniformă! ca şi a celorlalte leguminoase.T <usilade .renunţându-se la praşile.secerat şi la 6 . Importan %.cantităţile se măresc cu (5 -20 .încorporate o dată cu pregătirea patului germinativ.iunie-! iar încorporarea masei verzi trebuie tăcută cu două săptămâni înaintea semănatului grâului. Ecologie .

icia.supe! piureuri! surogat de cafea! în amestec în faina de grâu etc. Soiuri Si&tematic%.@@& de 600 . Ori%ine.(00 g-..@@& de 150 . 6.6. 1aba $ulgaris @ur. .fig. &obul este originar din zona @ării 9aspice! iar Ebobuşorul+ 8$ar.150 g-M aeEuina Pers .000 (.şi fura"area animalelor în anumite proporţii! în combinaţie cu alte nutreţuri. 6r*n#ele sunt paripenate! cu ( . Soi*ri.Importan3& 5preciate ca şi alte leguminoase! prin conţinutul în proteină! seminţele acestei plante sunt folosite sub diferite forme în alimentaţia omului .icia faba B.>pecia cultivată! .cere o temperatură minimă de germinaţie de 2 .minor6 din &azinul @editeranean.#50 cm! slab ramificată.şi ma0or . &obul face parte din tribul . Particularit&3i biolo%ice &obul . &*BGA5=C! #::7. ma0or .(2! după 4L. în Auropa se cultivă pe #1( mii %a! din care în 8talia 6) mii %a.700 g.bob mare.>5='5 9AF=A5! #:)6-.icieae genul . :*lpina este cu patru muc%ii! fistuloasă! înaltă de #00 .sin. din care 0!:: milioane %a în 5sia .bob mi"lociu-! iar prin grădini! din var. *DD. >e mai poate folosi planta întreagă ca nutreţ-siloz sau ca îngrăşământ verde. =ompozi3ie chimic& 9ompoziţia medie a boabelor! este următoarea: #6!6 apăM (5!( proteineM 6)!1 substanţe e$tractive neazotateM #!1 grăsimiM 7!5 celuloză şi (!) cenuşă. =odozităţile se formează! în proporţie de peste )5 ! până la adâncimea de #( cm . Ba noi în ţară bobul a fost introdus de celţi şi slaviM în prezent! se cultivă pe suprafeţe reduse! prin grădini în "ud. 'in anul #:76 este omologat soiul de bob mic 9lu" 76! 8a care puritatea biologică este menţinută de Cniversitatea de Ktiinţe 5gricole şi @edicină Qeterinară 9lu"-=apoca. R%(%cina este de tipul 88! având pivotul principal bine dezvoltat şi multe ramificaţii.. >tipelele sunt ovoid-lanceolate! mari! adeseori cu secreţii nectarifere e$traflorale! fiind căutate de afide. Ba noi în ţară se cultivă mai multe populaţii din var. . R%&p'n(ire Pe plan mondial bobul se cultivă pe (!2( milioane %a 8A&roduction yearbooBC. eu-faba se împarte! după însuşirile morfologice! în special după dimensiunile şi forma boabelor! în trei varietăţi: minor &ec/ . minor .6O9.000 %a.este împărţită în două subspeciiM pauci0uga şi eufaba. >uceava! iar în cultura de câmp pe circa #.2 perec%i de foliole mari! eliptice. Si'tematic&.0!: milioane %a în 9%ina-! în cele două 5merici suprafaţa este de un sfert de milion %a.bob mic sau Ebobuşor+.şi aeEuina .@@& de 700 -î .>sp.

sunt de 5 .!. Bob*lJ . aeEuina.6: la var. Pe o plantă se formează 21 . minor şi 2) .bob 4n proce'ul *e %ermina3ie $c . 'in cercetările efectuate la 9lu"-=apoca s-a constatat că Ebobuşorul+ dă producţii mai constante decât bobul mi"lociu! c%iar şi în anii mai nefavorabili! datorită mai bunei fructificări a primelor şapte eta"e de flori. Procentul de legare este cuprins între ## . .cotile*on> + .#0 cm lungime! devenind negre la maturitate! datorită o$idării tirozinei e$istentă în pericarp.1) a"ung la maturitateM celelalte cad după fecundare! în păstaie sunt:2 -5 seminţe de forme şi mărimi diferite.'&m5n3&> e 6 epicotil> + . Perioada de vegetaţie la bobul mi"lociu este de circa #20 zile! din care 50 de zile de la semănat la apariţia florilor! apoi încă (0 zile până la formarea păstăilor şi circa 10 zile de la formarea păstăilor la maturitate! în anii mai secetoşi şi cu temperaturi mai ridicate! perioada de vegetaţie a bobului este mai scurtă..tipuri *e 'emin3e $1 . dispuse pe primele şapte eta"e .62 flori la var.păstăile.700O9.r&*&cina primar&> e .6ig.peste )0 -! în special pe eta"ele (-5.hil> r .'&m5n3a $h . Polenizarea este autogamă dar alogamia este frecventă mai ales în regiunile sudice.+runze primare in+erioare!> A . 'in păstăile legate! doar 11 . ). 6r*ctele .bob mare!> B . 'in cercetările de la 9lu"-=apoca reiese că! pentru Ebobuşor+! suma de .+runze primare> r . "erin e -a % (e clim% 7i &ol &obul necesită un climat umed şi răcoros! suma de grade fiind! după unele date! de circa #.(0 ! fiind dependent! în special! de condiţiile climatice din perioada legării .bob mic> ( .bob mi?lociu> .1! în raceme.plantula $' .epicotil!> 9 .plant& 4n+lorit& 6lorile sunt grupate! gate 2 .ra*icel&!> = .>5='5 9AF=A5! #:)6-.

(. Prin aplicarea microelementelor . 3bişnuit! gunoiul de gra"d se aplică numai plantei premergătoare! bobul valorificând efectul îngrăşământului organic în anul al doilea de la aplicare.grade a fost de (. Zone ecolo%ice . . Plantula suporta îng%eţuri până 8a r5O9! iar pe parcursul perioadei de vegetaţie cere temperaturi moderate. "ertilizare Pentru fiecare c%intal de seminţe! plus paiele ce revin! bobul consumă: 1 /g =! #!5 /g P(35! 6!6 /g ?(3! (!# /g 9a3 etc. 9erinţele faţă de apă sunt ridicate! bobul fiind sensibil la secetă! în special la înflorire .onele în care bobul întâlneşte aceste condiţii în ţara noastră sunt: Podişul şi 'epresiunile Gransilvaniei şi subcarpaţii @oldovei.#:1 .5:(O9! fiind variabilă de la an la an.Q. 9oeficientul de transpiraţie este de 600-#.#5 .(. 'upă bob se pot cultiva toate plantele! cu e$cepţia leguminoaselor.molibden! bor! cupru etc. >olurile favorabile pentru bob sunt cele luto-argiloase! fertile! cu reacţie neutră sau uşor alcalină. Ba pL sub 1 planta şi sistemul simbiotic suferă! producţiile fiind mai mici. !.(0 toneD%a-! pe soluri foarte sărace! podzolite.i 'em&natul Pentru semănat! puritatea seminţelor de bob trebuie sa fie peste :) ! iar germinaţia peste 75 . @BA>=8iI! #:71-.#60 . S&m5n3a . :e$nologia (e c*lti+are a bob*l*i 7ota3ie &obul se seamănă după orice cultură! cu e$cepţia leguminoaselor! în zona de cultură de la noi se poate semăna după cereale! in pentru fibre! sfeclă sau cartofi. *n zonele secetoase intervine atacul mai accentuat al afidelor! ducând la scăderea simţitoare a producţiei. 4unoiul se aplică în doze moderate . 8ucr&rile 'olului >unt aceleaşi ca şi cele pentru mazăre şi alte plante semănate în prima urgenţă.(0O9. Ba înflorire! temperatura optimă este de #5 .5O9. >olurile mai grele! argiloase şi mai umede sunt valorificate de bob dacă sunt structurate! iar pe solurile nisipoase se poate cultiva numai dacă apa freatică este la circa l m! sau întrun regim de ploi bogat. Aste indicat să se facă tratamentul seminţelor cu =itragin.1#1O9! iar pentru bobul mi"lociu (.-! ca şi la alte leguminoase! se obţin sporuri de producţie pe soluri cu carenţe în aceste elemente. 5stfel! pentru germinaţie se foloseşte mai bine umiditatea din zăpeziM plantele scapă de atacul afidelor şi a"ung la maturitate mai devreme.cad florile-. &obul reacţionează favorabil la fertilizarea cu fosfor şi potasiu! uneori şi la azot! după cum rezultă din unele e$perienţe efectuate în 5nglia! 9e%oslovacia! 4ermania! Fusia şi Fomânia . Perioada de semănat este în prima urgenţă! când solul are 6 .#00. iinând cont de zona de cultură şi perioada de vegetaţie mai lungă! bobul reacţionează bine şi la aplicarea gunoiului de gra"d.

5dâncimea de semănat este de 1 . Ecologie Importan3& Aste folosit în alimentaţia animalelor ca nutreţ verde! fân! singur sau în amestec cu cereale! iar boabele se administrează sub formă de nutreţ concentrat.2-6 lD%a-! Aptam 1A .1 .((0 /gD%a la bobuşor şi (50 .( lD%a.1 . 9antitatea de sămânţă este de #70 .#5 cm.7 lD%aîncorporate în sol o dată cu pregătirea terenului.7 lD%a. Fecoltatul se poate face şi direct cu combina! când :0 din seminţe au a"uns la maturitate.după uscare. 'upă ce plantele au #0 cm se fac (-2 praşile mecanice completate cu praşile manuale. Ba combină se fac adaptările necesare recoltării bobului.200 /gD%a! sau mai mult! la bobul mare.10 plante pe m(. Faportul seminţe-paie este de #:#!5.uneori )0 cm-! pentru a se putea prăşi.'ensitatea la semănat este de 60 .în soluri neîmburuienate sau dacă se erbicidează! iar pe terenuri relativ îmburuienate se vor adopta rânduri simple la 50 . 7ecoltare @aturizarea bobului fiind eşalonată! uneori în peste (0 de zile! recoltarea se face în două faze: când (D2 din păstăi sunt mature .#!5 . &uruienile din cultura bobului se pot combate prin aplicarea erbicidelor antigramineice: Greflan . @ai răspândit este semănatul în rânduri simple la 50 . LA:IRUL 1. &oabele se mai folosesc şi în obţinerea unor cleiuri de calitate superioară! folosite în industriile aviatică! te$tilă! de furnire etc. Importan %.s-au înnegrit-! se taie plantele cu coase sau cu secerători! iar după (-6 zile . =ompozi3ie chimic& &oabele de latir conţin în medie (6!5 proteinăM 52!5 substanţe . Biologie.7 cm! în funcţie de te$tura şi umiditatea solului.se treieră. Ba păstrare se iau aceleaşi măsuri ca şi la celelalte leguminoase. Ba noi în ţară producţiile sunt variabile! în funcţie de condiţiile de cultură: în zonele favorabile se obţin producţii de peste (0 UD%a.sau Aradicane 1A . 'istanţa dintre rânduri influenţează mai puţin producţia! putându-se semăna în rânduri apropiate .( lD%a-. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire 9onstau în distrugerea crustei înainte şi după răsărire! combaterea buruienilor şi dăunătorilor. 'upă răsărirea plantelor de bob se poate aplica 'i/ote$ . Pentru combaterea gărgăriţei 8<ruchus rufimanus6 a păduc%elui negru 8!phis fabae6 şi a altor dăunători se fac tratamente în faza de ofilire a primelor inflorescenţe! rezultate mai bune obţinându-se cu @elipa$ 20 /gD%a etc.10 cm sau benzi la 10D#5 cm! pentru a se putea prăşi.10 cm .T <usilade .

#0 proteină! reprezentând un fura" destul de valoros. 7&'p5n*ire Batirul se cultivă pe circa 500 mii %a pe glob! din care cea mai mare parte în 8ndia. >uportă seceta! după care plantele îşi reiau creşterea! depăşind! din acest punct de vedere! celelalte leguminoase.i 'ol Batirul are pretenţii moderate faţă de climă! fiind puţin pretenţios la temperatură şi umiditate. >uma de grade este de circa #. "ertilizare . care cuprinde numeroase specii perene şi anuale! cultivată fiind specia )athyrus sati$us B.2O9. Fădăcina este de tipul 88. 3riginea speciei cultivate! după 'A 95='3BBA . <ructul este rombic! de ( . Gulpina este de 60 . Soiuri Batirul face parte din tribul .5 seminţe ung%iulare! albe sau colorate. Particularit&3i biolo%ice Batirul germinează la minimum ( . comprimat! aripat! cu ( .e$tractive neazotateM (!# grăsimiM 6!2 celuloză etc.70 cm! ramificată! muc%ială! aripată! târâtoare. 5mplasarea în rotaţie nu constituie o problemă! având în vedere suprafeţele mici cultivate. Paiele şi pleava au un conţinut de ) . Aste o bună premergătoare pentru toate plantele! putându-se cultiva după el şi grâul de toamnă! în 8ndia se cultivă în amestec cu grâul! de care se separă uşor la treierat. QAB895=! #:)(-. <lorile sunt grupate în raceme scurte! câte ( -2! albe sau colorate! iar fecundaţia este autogamă. :e$nologia (e c*lti+are a latir*l*i 7ota3ie Batirul se poate cultiva după orice plantă! cu e$cepţia leguminoaselor. QAB895=! #:)(-! ar fi forma spontană din 5sia @ică. Zonare Ba noi in ţară! după cum s-a arătat! latirul se cultivă în sud-estul ţării! valorificând zonele cele mai secetoase. <runzele sunt paripenate! cu o perec%e de foliole lanceolate şi stipele dezvoltate. genul )athyrus. Ba noi în ţară se cultivă în zona de stepă pe câteva sute de %a! fiind rezistent la secetă.700O9. 9a plantulă suportă îng%eţuri de -7O9M ulterior devine mai sensibil. Făsărirea este %ipogeică. Qalorifică mai bine ca alte plante solurile cu un anumit grad de sărăturare şi cele calcaroase! convenindu-i reacţia uşor alcalină.Q. !. Ori%ine. . Si'tematic&. Feuşeşte pe aproape toate tipurile de sol! e$ceptând cele umede şi răcoroase şi cele nisipoase.icieae. Ba noi în ţară se cultivă populaţii locale! facându-se încercări şi cu unele soiuri de import. =erin3e +a3& *e clim& .2 cm.citat de Q.

=ompozi3ie chimicB 'in determinări făcute la soiurile cultivate în ţara noastră! conţinutul seminţelor în grăsimi a fost de 56 . Biologie.ELE 1.#10 /gD%a. 7ecoltare Fecoltarea se face când (D2 din păstăi s-au îngălbenit! în aceleaşi condiţii te%nice arătate la mazăre. Gulpinile conţin circa #0 proteine! fiind folosite ca nutreţ grosier.#5 cm-! la adâncimea de 5 .! #:71 etc.51 ! iar cel proteic de #: . Pre%&tirea terenului 9uprinde aceleaşi lucrări ca şi pentru alte plante semănate în prima urgenţă. Importan %. 7&'p5n*ire Pe glob! ara%idele se cultivă pe (5!5 milioane %a 8A&roduction yearbooBC. Cleiul de ara%ide are o bună valoare alimentară .9erinţele fată de elementele nutritive ale latirului sunt similare cu cele ale mazării! deci fertilizarea se face după aceleaşi reguli.-. 9antitatea de sămânţă este de #(0 .la 2 .i 'em&natul >ămânţa trebuie să aibă puritatea peste :1 ! iar valoare germinativă peste 70 .#00 boabe germinabileDm (. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire >unt ca şi cele pentru mazăre! mai puţin erbicidarea. 9a fura"! se folosesc uneori turtele şi şroturile! fiind bogate în proteină.-! însă la o păstrare necorespunzătoare râncezeşte uşor.#2!1 milioane %a! din care 8ndia 7!( milioane %a! . Pentru păstrare! se vor lua aceleaşi măsuri ca şi la alte leguminoase. A$tragerea uleiului se face la rece sau la cald. ARAFI.6O9 în sol-! cel mai târziu până la sfârşitul lunii martie. Cleiul de ara%ide este folosit în alimentaţie! în industria conservelor! a margarinei! iar cel depreciat! la săpunuri etc. <ăina după presare la rece! conţine încă circa 7 ulei! 6)!1 proteină! (2!0 substanţe e$tractive neazotate şi 6!7 substanţe minerale. 'upă e$tragerea uleiului şrotul şi turtele se folosesc în prepararea %alvalei! ciocolatei etc. >emănatul se face în urgenţa întâi . Ecologie Importan3& 5ra%idele ocupă locul al 2-lea în producţia mondială de ulei! obţinându-se peste 2 milioane tone ulei anual! cultura situându-se după soia! floarea-soarelui şi înaintea bumbacului. 9el e$tras la rece! deşi cantitativ mai puţin este de calitate superioară.! iar seminţele întregi se consumă pră"ite sau în diferite preparate culinare.B.are un conţinut bogat în vitamina & # etc. Producţiile oscilează între #0-(0 UD%a.#( . S&m5n3a . 'ensitatea de semănat este de 70 . >e seamănă în rânduri apropiate . P3P şi colab.(# . (00#-! suprafaţa cea mai mare fiind în 5sia .1 cm.

reprezentând 15 .fastigiata Saldr.9.circa #0 cm-! unde se dezvoltj fructul.introdus în cultură în anul #:72-! 'ăbuleni . 'ăbuleni.7!7 milioane %a-.! cu tulpină târâtoare şi perioada de vegetaţie mai lungă . Soiuri 5ra%idele fac parte din tribul 'edysareae. cuprinde două subspecii: ssp.#5 din numărul florilor-M în zonele favorabile de cultură! poate forma până la 500 .procumbens Saldr.9%ina 6!1 milioane %a.(6-. &*BGA5=C! #::7.din #::)-.=.)5 din masa fructului-. .50 .5 seminţe .sunt plante anuale! cu rădăcină pivotantă de tipul C! tulpină erectă sau culcată! frunze paripenate cu ( perec%i de foliole. 'upă fecundaţie baza ovarului are o creştere rapidă .şi ssp.9.organ numit ginofor. Si'tematic&. 6lorile apar la (5 . 6r*ct*l este o păstaie inde%iscentă! de forma unei gogoşi de vierme de mătase! cu l .)0 cm. Auropa cultivă circa ## mii %a! în ţările sudice.din #::)-! Qiorica . Ba noi s-au încercat soiuri timpurii cu cerinţe termice reduseM Qelican! \elud! &razilian etc.şi 5frica . în prezent! sunt omologate soiurile Gâmbureşti .care reprezintă 5 .20 de fructe . genul !rachis.5 (0 cm-! formând o prelungire . Pentru soiurile 'ăbuleni şi Qiorica! puritatea biologică este realizată de >.cultivată în &razilia şi coastele 3ceanului 5tlantic.>pecia cultivata! !rachis hypogaea )-.şi flori grupate la baza tulpinii principale . 4L. Ba noi în ţară se cultivă pe suprafeţe restrânse în sudul ţării! de-a lungul 'unării. Particularit&3i biolo%ice 5ra%idele . 5ra%idele sunt originare din zona tropicală şi subtropicală a 5mericii de >ud şi sunt răspândite în zonele cu climat cald.! cu port erect . 6. <ecundaţia este autogamă. Ba florile situate în partea superioarj a tulpinii! la care ginoforul nu a"unge cu ovarul până la sol! fructul nu se dezvoltă. @are e$portatoare de ulei de ara%ide este >enegalul! urmat de =igeria! >udan etc.20 zile de la răsărire! sunt mici! galbene sau portocalii! solitare sau grupate câte ( -6 în inflorescenţe.fig.5cesta poartă ovarul şi pătrunde în sol .format în sol.cultivată în Peru şi pe coastele 3ceanelor Pacific şi 8ndian-. <ructul . Planta are două -s tipuri de flori: unele ce se desc%id! cu corola vizibilă la polenizare şi altele ce nu se desc%id! dispuse la baza tulpinii şi pe porţiunea subterană! la care polenizarea se face cu floarea înc%isă. 3 plantă formează! în condiţiile ţării noastre! până la (50 de flori şi (5 .)00 fructe pe plantă.9.P.se acoperă cu o micoriză ecototrofj! care-l prote"ează de uscăciune.

)..pL 1!5 .6ig.000 -6. "ertilizare . *n perioada de vegetaţie .60O9. @ai la nord sau mai la sud de zona tropicală fructele rămân mai mici şi mai sărace în ulei.+ructe> =erin3e +a3& *e clim& .!).în condiţii de irigare-. 9erinţele la umiditate sunt mai mari până la înflorit! în zona subtropicală! cu evaporaţie intensă! se obţin producţii bune numai dacă în primele trei luni de vegetaţie cad circa 500 mm precipitaţii! în condiţiile ţării noastre! cu evaporare mai redusă în mai-iunie! sunt suficiente (50 mm.planta> B . >olurile uşoare sau c%iar nisipoase! care permit pătrunderea ginoforilor şi dezvoltarea fructelor! cu reacţie neutră spre alcalină .cerealele. !.Al*ne (e p%m'ntN . :e$nologia (e c*lti+are a ara$i(elor 7ota3ie 5ra%idele se pot cultiva după orice plantă! iar ele sunt bune premergătoare pentru culturile . în ţara noastră ara%idele se pot cultiva numai în zonele sudice! cu condiţiile termice cele mai ridicate .#(0 zile soiurile e$tratimpurii şi (00 zile cele târzii-! suma de grade este de 2. Gemperatura minimă de germinaţie în sol este de #( . 5ra%idele se cultivă în zonele tropicale şi subtropicale! însă prin ameliorare s-au creat soiuri timpurii care se maturizează până aproape de paralela 66O latitudine nordică. >e pot cultiva pe acelaşi teren după (-2 ani.#2O9.i 'ol 5ra%idele au cerinţe foarte ridicate faţă de căldură.şi pe nisipurile din 3ltenia . Ploile abundente reduc regimul termic! scad producţia şi întârzie maturizarea fructelor.)!5-! sunt cele mai favorabile pentru această plantă. înfloresc 8a (0O9! iar pe perioada de vegetaţie suportă temperaturi de 25 . Ba o temperatură medie zilnică de #(O9 încetează depunerea substanţelor în bob.000O9 sau c%iar mai mult.imnicea! Gurnu @ăgurele.de primăvară. .

>e face cu #0 - #5 toneD%a gunoi de gra"d ,bine descompus-! la care se adaugă îngrăşămintele fosfatice şi! eventual! potasice. >e poate face şi fertilizarea numai cu îngrăşăminte minerale! în ţara noastră! se recomandă doze de =50P50 anual. 8ucr&rile 'olului Goamna se face arătura adâncă! iar primăvara pregătirea patului germinativ ca şi pentru alte plante semănate târziu. Cltima lucrare trebuie să nu se facă mai adânc de 7 #0 cm! pentru ca ginoforii să nu pătrundă la adâncime prea mare! fapt care ar întârzia maturizarea şi ar reduce numărul fructelor formate. S&m5n3a .i 'em&natul >e folosesc seminţe din anul precedent! desco"ite ,sau fructe rupte în două-! cu ( 2 zile înainte de semănat. >emănatul se face când temperatura solului a"unge la #6 #5O9. 'ensitatea optimă este de 7 - #( planteDm(! iar distanţa între rânduri de 50 - 10 cm! iar pe rând 8a #1 - (0 cm. >emănatul se face la adâncimea de 5 - 1 cm. 9antitatea de sămânţă este de 25 - 50 /gD%a la seminţele mici! 10 - )0 /gD%a la seminţele mari şi #00 #(0 /gD%a 8a păstăi. >emănatul se face cu semănători universale! ca cea de porumb ,>P91- sau manual ,pe suprafeţe mici-. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire 3bişnuit se fac 2 - 6 prăşile! când se e$ecută rărirea şi ( - 2 muşuroiri! pentru a favoriza pătrunderea ginoforului. Pentru combaterea buruienilor pe cale c%imică se folosesc erbicidele Greflan ,6 -5 lD%a- sau Basso ,7-#0 lD%a-! încorporate în sol înainte de semănat! iar în perioada de vegetaţie &asagran ,(-2 lD%a- sau <le$ ,l-#!5 lD%a-. Qiermii albi! care pe nisipurile 3lteniei produc pagube mari ,consumă rădăcinile şi fructele-! se combat cu Bindato$ 2! în doză de 10 /gD%a! încorporat prin arătură. 8rigarea pe nisipurile din sudul 3lteniei se face prin circa 7 udări cu 200 -250 m2D%a fiecare! iar pe cernoziomuri prin 2-5 udări cu norme de 600 - 500 m2D%a. 7ecoltare >e recoltează la maturitatea deplină! înainte de venirea brumelor! prin smulgere manuală! cu sapa şi prin procedeele folosite la recoltarea cartofilor. Crmează uscarea fructelor pe capre sau suporţi improvizaţi! apoi desprinderea fructelor cu mâna sau cu batoze speciale. *n ţările mari cultivatoare se folosesc combine speciale de recoltat. Producţiile sunt foarte variabile! de la 6 - 5 UD%a la 20 - 60 UD%a în zone foarte favorabile. Ba noi s-au obţinut până la #0-(0 UD%a. Păstrarea se face la #6 umiditate. Ba recoltare păstăile au un conţinut ridicat de apă ,circa 60 -! astfel că uscarea este obligatorie! la temperaturi de 50 - 10O9 pentru ara%idele de consum şi sub 50O9 pentru cele de sămânţă.

6ASOLI:H 1. Importan %. Biologie. Ecologie Importan3& <asolită a fost luată în cultură în 5frica 9entrală! unde se întâlneşte spontan. 5 fost cultivată apoi în 5sia @ică şi 3rientul 5propiat! de unde a a"uns în Auropa! fiind cultivată de greci şi romani ,=. ;5@<8FA>9C! #:15-. <asolită s-a cultivat în Auropa până când a fost adusă fasolea comună 8&h- $ulgaris6 din 5merica! mai productivă şi cu cerinţe termice mai reduse! căreia fasolită Ei-a cedat acesteia numele! locul în cultură şi consum! retrăgându-se într-un anonimat+ ,Q. QAB895=! #:)(-. în Auropa 9entral Astică se mai menţine în cultură în trei zone: nisipurile din sudul 3lteniei! masivul nisipos din estul Cngariei şi nisipurile din sudul Ccrainei ,5. ;IQ38! #:17-. =ompozi3ie chimic& >eminţele de fasolită conţin în medie (1!0 proteinaM #!1 grăsimiM 5(!0 substanţe e$tractive neazotate şi 6!0 celuloză. <asolită se remarcă printr-un conţinut mai scăzut de celuloză! fierbere mai rapidă şi digestibilitate mai mare decât fasolea şi alte leguminoase. 5re apro$imativ aceleaşi utilizări ca şi fasolea! în plus se foloseşte şi ca îngrăşământ verde pe nisipuri sau ca fura" ,păşune! masă verde! fân sau însilozată-. 7&'p5n*ire Pe glob a rămas în cultură în câteva zone cu condiţii de climă mai aride! unde s-a impus faţă de fasole! pe circa :!7 milioane %a! din care cea mai mare parte în vestul 5fricii 9entrale! >.C.5. etc.. Ba noi în ţară se cultivă pe câteva zeci de %ectare! pe nisipurile 3lteniei. Si'tematic&. Soiuri 9ultivată este specia ;igna sinensis B.! ce cuprinde mai multe varietăţi. 'in #:)1 este zonat soiul \iana ,G-#-! $ar- sinensis, cu talia de 60 - 10 cm! @@& #70 g! proteină (5 - (1!6 ! perioada de vegetaţie :: - ##7 zile! rezistent la boli. Particularit&3i biolo%ice <asoliţă ,fig. 6.(5! după 4L. &*B&A5=C! #::7- are germinaţia epigeică! rădăcina pivotantă profundă şi puternic ramificată! tulpina cu forme oloage sau volubile! frunzele ca la fasole dar glabre! florile grupate câte ( - 2! de culoare albă sau violacee. Păstaia este îngustă şi lungă ,7 - #5 cm-! cu ) - #0 seminţe. <asolită are seminţe cu %ilul e$centric! @@& de #00 - (00 g! 1 - #( co"i şi culori diferite! în funcţie de biotip.

<ig. 6.(5. <asolita - 8;igna sinensis B-6 =erin3e +a3& *e clim& .i 'ol <asolită are pretenţii termice ridicate! germinând la minimum #(O9. 9onstanta termică este de circa #:10O9! în :5 - #00 zile. 9erinţele faţă de sol sunt reduse! fasolită putând valorifica terenurile sărace! nisipoase şi 9%iar nisipurile zburătoare. Zone *e cultur& Ba noi sunt nisipurile 3lteniei! unde realizează producţii de peste 7 UD%a! depăşind cu 50 fasolea ,B. P3P şi colab.! #:71 etc.-. !. :e$nologia (e c*lti+are a -a&oli ei 7ota3ie =u are pretenţii faţă de planta premergătoare! fiind amplasată în rotaţie cu plante din zona ei de cultură. "ertilizare Pe solurile nisipoase! fertilizarea se face cu îngrăşăminte organice! circa (0 t gunoi de gra"d la %a! sau cu îngrăşăminte minerale ,= 2(P2(?67- administrate pe panta inferioară a dunelor sau pe interdune. Pe dună! îngrăşămintele c%imice! în anii deficitari în precipitaţii ,în iulie şi august-! au influenţat negativ producţia ,5. ;IQ38! #:1)-. 8ucr&rile 'olului >unt! în general! aceleaşi ca şi pentru fasole. S&m5n3a .i 'em&natul >ămânţa trebuie să fie pură şi cu valoare germinativă bună ,peste :0 -. >emănatul se face când solul are #(O9! în rânduri simple la 50 - )0 cm! în benzi ,)0D#5 cm-! la 5 - 7 cm adâncime. 'ensitatea de semănat este de (0 - (5 planteDm (! folosind pentru producţia de boabe 60 - 50 /g sămânţă la %a. Pentru fura" sau îngrăşământ verde se seamănă mai des! folosindu-se 10 - )0 /g sămânţăD%a. 8ucr&rile *e 4n%ri?ire .i recoltatul

nisipurile 3lteniei-. . Producţia de boabe a"unge la #1 UD%a! depăşind mult fasolea şi alte leguminoase! în zona ei de cultură .>unt! în general! aceleaşi ca şi pentru fasole.