CAIET DE SARCINI PRIVIND PRODUCEREA VINURILOR CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ „DEALURILE OLTENIEI”

I. Definiţie Vinul cu indicaţie geografică „Dealurile Olteniei” se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă de vie situate în arealul consacrat acestei destinaţii, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul Caiet de sarcinii, care este intoc it potrivit prevederilor legale. II. Legătu ! "u #e$iu% ge&g !fi" Calitatea vinurilor cu indicaţie geografică !Dealurile Olteniei” este asigurată în pri ul r"nd de cli a #i solul regiunii. Condiţiile naturale înt"lnite aici sunt dintre cele vie. %ub aspect eteorologic, aici e&istă o cantitate are de radiaţie solară, resurse 'elioter ice bogate ai reduse din ţară. iar precipitaţiile at osferice însu ează cantităţile (oate condiţiile oferite de edii cele ai favorabile cultivării viţei$de$

ediul natural, cu precădere cele pedologice #i 'elioter ice sunt

deosebit de favorabile culturii viţei$de$vie #i obţinerii de vinuri cu indicaţie geografică. Datorită apropierii de fluviu, f"#ia de sol cuprinsă între )unţii Carpaţi #i Dunăre, reu#esc să i pri e caracteristici unice vinurilor din arealul deli itat al indicaţiei geografice „Dealurile Olteniei”. *lantaţiile sunt a#ezate pe pante desc'ise, în vaste a fiteatre cu orientare sudică, estica #i vestică. %e înregistrează o edie anuală de e&punere solară de +.,,- de ore, iar te peraturile adunate zi$de$zi, din edie de .../-0C. V"nturile sunt cal e, ploile lini#tite. %olul, aprilie p"nă în septe brie, totalizează o %olurile

brun$ro#cat, fertil, î#i are originea în geo orfologia *ie ontului 1etic. de pe terenurile de platfor ă sunt caracterizate prin prezenţa luvisolurilor albice, planosolurilor #i solurilor brune luvice 2podzolite3. *e cul ile înguste, bine drenate, în partea superioară a versanţilor #i pe terase s$au for at soluri brune argiloiluviale. *e versanţi sunt soluri brune eu$ ezobazice #i regosoluri. %olurile brun$ro#cate apar pe terase. (e peratura august3 se nifică za'aruri în boabe, edie anuală #i te peratura edie a celor ai călduroase luni din vara 2iulie sau ari disponibiliţăti 'elioter ice, nivelul te peraturilor din lunile august #i septe brie aturare a strugurilor, capabili să acu uleze conţinuturi considerabile de oderat, el asigur"nd alături de insolaţia îndelungata #i de te peraturile ai ales c"nd ace#tia se recoltează t"rziu sau la stafidire.

asigur"nd totodată o e&celentă

4egi ul pluvio etric este ro#ii sau aro ate.

ridicate, garanţia unei bune biosinteze a antocianilor #i aro elor în pieliţa boabelor la soiurile consacrate

+

Gistriţa . Oboga $ Co .-9 din suprafaţa viticolă a 4o "niei./9 din cantitatea totala de vin ro#u. %tre6e#ti $ Co . 'ONA VITICOLA CI jud. din întreaga ţară. argilo$nisipos. . este deosedit de variat. brune eu ezobazice. cu caracteristici tipice pentru Dealurile Olteniei.că *odgoriile %everinului #i *odgoriile Drîncei reprezentau centrele cele ai renu ite. iar subsolul este argilos de culoare roscată !cu influenţe re arcabile pentru acu ularea substanţelor colorante 2 Dinu. )e'edinti. *roducţiile de struguri prin plantaţiile a plasate raţional. iar <incluziunile feri anganice” au a6oritatea anilor III. +8873. 4o anati. de realizarea în întregi e a cerinţelor viţei de vie în apa #i 'rană.5nveli#ul de sol din indicaţia geografică Dealurile Olteniei. Vocaţia pedocli atică a arealului. pot conduce la rezultate re arcabile în obţinerea de vinuri cu indicaţie geografică. 1. în special terenului. I. Iancu Eianu $ Co .icoleanu aprecia în anul +8-. 6udete ale sale 2Dol6. situată pe solul zonal brun$ruginiu. prin el” creind condiţii e&celente pentru cre#terea #i rodirea viţei. ca e&presie a pretabilitaţii terenului pentru soiurile destinate obţinerii vinurilor ro#ii cu indicaţie geografică este re arcabilă. din . De%i#it! e! te it& i!%ă =realul deli itat pentru I.I@Ise încadrează în zonele viticole CI si CII .vocaţiei>> terenurilor. pentru fineţea vinurilor ro#ii. regosoluri. e&celente.oir #i )erlot.: de 6udeţe. Olt $ Co .ouă . =cest ansa blu de condiţii pedo$cli atice favorizează cultivarea viţei de vie #i crearea vinurilor de calitate deosebită.. cu pante bine e&puse. . )e'edinţi #i 4o anaţi produc"nd . Vâlcea : $ satul Iancu EianuF $ satul ObogaF $ satul %tre6e#tii de %us. C"rlogani $ Co .DIC=?I= 1@O14=AICB D@=CD4IC@ OC(@. %olul este per eabil.. Vitisolurile de pe cuprinsul indicaţiei geografice Dealurle Olteniei se re arcă prin favorabilitatea lor ridicată. Datele statistice din anul +788 conse nează faptul ca Oltenia detţnea in cele . Coliba#i $ satul C"rloganiF $ satul %c'itu din Deal. V"lcea si 1or63 . *le#oiu $ Cocatitatea *iatra$Olt $ Co . $ sat Gistriţa . potrivit . Calitatea irepro#abilă a vinurilor ro#ii se datora în egală natural. ro#ii litice.ouă jud. nu ai 6udeţele Dol6. in cli atici. pe care le produceau asură soiurilor cultivate #i cadrului ici pietricele soiurile *inot . litosoluri. stratificaţiile geo$pedologice fiind do inate de solurile brun$ro#cate.

*rede#ti $ satele *rede#ti. )azili.$ )unicipiul Drăgă#ani $ localităţiH Drăgă#ani. Ione#ti $ satele Ai#călia. %eaca de *ădure $ satele %eaca de *ădure. )ăldăre#ti $ satele Valea )are. %tre inoasa. Carcadie#ti. Au ureni. Cioboţi $ Co . )eline#ti $ sat )eline#ti. %"rbi. Dolj $ CocalitateaH Craiova $ Co . jud. )ere#e#ti. Voiculeasa. Gle6ani. Gec#aniF $ satele Oveselu. Aăure#ti . 1ogo#u $ satele 1ogo#u. 4acu. Co#oveni $ satele Co#oveni. )a u. Capu DealuluiF $ Co . Gănţe#ti. Valea )are . =vră e#ti. 1u#oeni . Oboga . Jtefăne#tiF $ Co . D#urei. Di ule#ti $ satele (etoiu. Cunge#ti $ Cunge#ti. Verdea. %cundu $ satele %cundu. Valea CunguluiF $ Co . Goro#e#ti $ Co . Delureni. Iăvoieni. Goc#a.egoie#ti. = ără#ti . Căcusteni $ satul Iancu EianuF $ satul ObogaF $ satul %tre6e#tii de %us. )ăgureni. . %ileaF $ Co . =l ă6 $ satele =l ă6. %căe#ti $ sat Valea lui *ătruF $ Co . *ietroasa. )ăciuca . %eciu. Greasta $ satele Greasta. %ute#ti $ satele %ute#ti. Ceu $ sat CeuF $ Co Dio#ti $ satele Dio#ti. Ji nicu de %usF $ satele Ji nicu de %us. Găl#oara. )ărgineni $ satele Gude#ti $ satele Calo#u Gălce#ti Gălce#ti 1orune#ti $ satele Iătreni. Gotorani. JtefănelF $ Co . Godăie#tiF $ Co . Grabova $ sat GrabovaF $ Co . = ără#ti. )ăciuceni. %ecu $ sat %ecuF $ Co . (eiul $ satele 1lăvile. GărboiF $ Co Cernăte#ti $ sat Cernăte#tiF . Goto#e#ti *aia $ sat Goto#e#ti *aiaF $ Co . VeleniF $ Co . C"rceaF $ Co . *alanga. IzvoruF $ satele 1u#oeni. 1oie#ti $ sat 1oie#ti $ Co . Coţofenii din Dos $ sat )i'ăiţa $ Co . *le#oiu $ satele Creţeni. %tăne#ti K Cunca $ Co . A"rtăţe#ti . Iancu Eianu . Duţule#ti $ Co . 1iule#ti. *rundeni $ satele *rundeni. Casa Vec'e. %tre6e#ti .e oiu. Ciocăne#tiF $ Co . Jerbănesti. Coliba#i $ satul C"rloganiF $ satul %c'itu din Deal. Grăde#ti $ sat Grăde#tiF $ Co . %caio#i. Earo#tea. %i nicu de EosF $ Co . De6oi. Olteanca. Iătreni . )ădulari . Cinia DealuluiF $ satele A"rtăţe#ti. Călina. %p"rleni. Orle#ti $ satele *rocopoaia. =ninoasa $ satele Ju#ani. Coţofenii din AaţăF $ Co . Calo#u . %tăne#ti . Condoie#ti. 4" e#ti $ satele )ădulari. *adina. Ju#ani . . )rene#ti. IăvideniF $ Co . Gurdăle#tiF $ satele . (etoiu . Cr"ngu $ Co . Izvora#u. Ione#ti $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co . Valea CaselorF G"rsanu. Iărneni. Creţeni . Orle#ti. 1rece#ti $ satele 1rece#ti. Jtefăne#ti $ satele Dobru#a. 1lăvile . ?epe#tiF $ satele %tăne#ti. C"rlogani . %toicule#ti. 1u#oianca. Olanu $ satele Olanu. )itrofani. *le#oiF $ Co . Ilătărei.

*runi#or $ sat *runi#orF $ Co . Alore#ti $ sat Alore#tiF $ Co . Valea %tanciului $ Co . 4ogova $ satele 4ogova. )eri#F $ Co . JipotuF $ sat *leniţaF $ sat CaraulaF $ sat V"rtopF $ sat IzvoareF $ sat *eri#orF / . Căzăne#ti $ sat Căzăne#ti.egre#tiF $ Co . Ji#e#ti $ sat Ji#e#tiF $ Co . D"rvari $ sat D"rvariF $ Co . )alovăţ $ satele )alovăţ. Cipovu de %usF $ sat Valea %tanciuluiF $ satele Cerăt. GelcinuF $ satele Drănic. *risăceauaF $ Co . *ung'ina $ satele *ung'ina. Valea =nilorF $ Coc. Caraula . Iordăc'e#ti. Izvorul =ne#tilorF $ Co . Izvoru G"rzii $ satele Izvoru G"rzii. %corila.=rgetoaia $ CocalitateaH %egarcea $ Co . Corcova $ satele Corcova. Du brava $ sat Du brava de EosF $ Co . *odari $ Co . Ju#iţaF $ Co . *eri#or $ satele *oroina )are. Lal"ngaF $ Co . Ilovăţ $ sat IlovăţF $ Co . CerneţiF $ Co . Grezniţa$Ocol $ satele Grezniţa$Ocol. G"cle# $ sat G"cle#F $ Co . LotăraniF $ Co Devesel $ sat %capău $ Co . Cazu. Civezile $ satele Civezile. *"rvule#ti. =l ă6el. Dobra. I oasa. V"nători $ sat V"nătoriF $ Co . Dolj $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co . Oreviţa )are. Coliba#i. CiveziF $ satele Calopăr. Cipovu $ Co . 'ONA VITICOLA CII $ satele =rgetoaia. Gălăciţa $ satele Gălăciţa. 1"rbovăţu de Eos. Valea Izvorului. Gucura. 1vardiniţaF $ Co . Căpăţ"ne#ti. %atu .Opri#or $ satele Opri#or. Valea =lunuluiF $ Co . Gerbe#u $ satele *odari. . Cerăt II. Gro#teni $ satele Gro#teni. %egarceaF $ Co .egre. V"rtop . Cu6 ir $ sat Cu6 irF $ Co . Ob"r#ia de C" p $ satele Ob"r#ia de C" p. )alu nic.Corlăţel $ satele Corlăţel. .ouF $ Co . @rg'eviţa. *adina $ sat *adina )areF $ Co .icolae Gălcescu. Valea Cosustei. EirovF $ Co . JtircoviţaF $ Co . Drincea. Izi #aF $ Co . Mehedinţi $ CocalitateaH Drobeta (urnu %everin $ Co . Ceordoasa. *adeaF $ satele Cipovu. *oroina )are Jud.$ Co . *oroiniţaF $ Co .Vlădaia $ satele Vlădaia. Garanu. Calopăr $ Co . A"nt"nile . *iria. )alaicaF jud. V"n6uleţ $ satele V"n6uleţ. Izvoare . (raian $ Co . V"n6u )are $ satele V"n6u )are. Ji ian $ satele *oroina. Cup#a de Eos. Drănic $ Co . %everine#ti. *leniţa . 1reci $ sat 1reci $ Co .

*i#te#tii din Deal. Gurgund )are Cabernet %auvignon.--+. )ielu#eiF $ satele Căpreni. Găce#ti. %angiovese. (a "ioasa roză.--+. (a "ioasa roză )erlot. .eagră. %auvignon Dgni Glanc Viognier )uscat Ottonel. Cr" po#ie selecţionată. Ciorari. Dornfelder. Găbească . GusuiociF IV. Cr" po#ie selecţionată. Aetească albă.egru de Drăgă#ani. S&iu i%e $e (t ugu i S&iu i !%)eH C'ardonnaM.ovac.egru de Drăgă#ani. Viognier . Dealu Ceului. )oţăţei . Dealu %pireiF $ satele %te6ari. Văluţa.i# /g+0!1 Denu#i e (&iu i 2ent u 2 &$u"ţi! $e 3in "u In$i"!ţi! Ge&g !fi"ă „DEALURILE OLTENIEI” *inot gris.$ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co jud.--+.oir. Căpreni .eagră. Dgni Glanc. Lurezani $ sat 1iubegaF $ satele Vela. Gălăne#ti . %lă ne#ti. Cocorova. *inot . )uscat Ottonel. Cabernet Aranc. %toina . 4adovan . Dornfelder.--+:--+---+---+---. )arcelan %angiovese. (ă "ioasă 4o "nească. P &$u"ţi! $e (t ugu i -#!. Voite#tii din DealF $ satele Cru#eţ. . %Mra'. 4iesling italian.ovac. 1ubaucea.acional (ouriga Aranca Cabernet Aranc P &$u"ţi! $e (t ugu i -/g+0!1 +.acional. 4iesling italian. %lăvuţaF $ satele *oiana. Aetească neagră.eagră (ouriga . 4iesling de 4'in Aetească albă. 1alicea )are . V. Cornu. Aetească regală. Goureni $ satele %coarţa. Cru#eţ . Gorj $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co $ Co .--+---+:--+N--+. 4uncu . . (ouriga Aranca. G"lti#oara. . GobuF $ satele Dobriţa. S&iu i &*ii+ &(e. G"lta. Dnirea . Dobridor $ satele )aglavit. (ă "ioasă ro "nească. 4iesling de 4'in. Valea )areF $ satele Gălăne#ti.--+. *inot noir. )aglavit . Cetate . Lunia $ sat 1alicea )are $ satele =fu aţi. GucoviciorF $ sat 4adovanF $ satele Orodel. %auvignon. C'ardonnaM. Iinfandel. %coarţa . Vela . (ouriga . Găbească . (eiu $ sat Cetate $ sat Dnirea $ satele )oţăţei. *iscoiuF $ satele Lurezani. Cabernet %auvignon. )erlot. Gurgund )are. %te6ari . %Mra'. (urburea . )arcelan. Iinfandel Aetească . 1iubega . =fu aţi . 1lodeni. Aetească regală. . JipotuF $ satele %toina. Orodel . *inot gris.

egru de Drăgă#ani. VII. R!n$!#entu% 4n 3in Auncţie de te'nologia de vinificaţie utilizată la producerea vinului.eagră. dupa caz.Cantităţile descrise Oîn tabelul de ai sus. de potenţialul calitativ al strugurilor recoltaţi. se ad ite o depă#ire de a&i +-9 a producţiilor a&i e la 'ectar descrise ai sus. funcţie deH densitatea plantaţiei. P. )arcelan %angiovese.acional (ouriga Aranca Cabernet Aranc R!n$!#ent 4n 3in 5%+0! ++++8N 8N P.de oc'iQbutuc. Dornfelder. Iinfandel Aetească . .oir. 4iesling de 4'in Aetească albă. acu ularea de za'aruri #i starea de sănătate a strugurilor. *inot .eagră (ouriga .planteQ'a $ încărcătura de rodH între +. gradul de coacere al strugurilor. C!%it!te! (t ugu i%& %! e"&%t! e 5nainte de recoltare se evaluează starea fito$sanitară a plantaţiilor aflate în e&ploatarea directă a producătorului.ovac. 8P. $ irigare K acolo unde condiţiile pedo$cli atice o i pun. P . resursele 'elio$ter ice #i pluvio etrice #i nu în ulti ul r"nd funcţie de destinaţia producţiei $ for a de conducereH se itulpina cu cap înălţat cu unu sau două braţe. Găbească . e&ista #i se va continua înfiinţarea unor siste e de irigare prin picătură. ++8. sunt randa entele viticole a&i ale. . 5n confor itate cu nor ele te'nice de producere #i co ercializare a vinurilor cu indicaţie geografică. 4iesling italian. %auvignon Dgni Glanc Viognier )uscat Ottonel. C! !"te i(ti"i%e *i 2 !"ti"i%e "u%tu !%e !%e 2%!nt!ţii%& 3iti"&%e $ densitatea plantaţiei este de ini H . P.#i /. %i ultan se face #i evaluarea cantităţilor esti ative ce se vor recolta. în anii favorabili. VI. fertilitatea solului. (a "ioasa roză )erlot. Cr" po#ie selecţionată. C'ardonnaM. utilizarea acestora ur "nd a se face astfel înc"t prin această practică să nu fie afectată negativ calitatea strugurilorF $ fertilizare K se va face cu produse de natură organică sau prin fertilizare c'i ică în li ita enţinerii unui nivel opti de nutrienţi pentru plantaţia în cauză ţin"ndu$se cont de rezerva din solF VIII. --. 7N +:. de caracteristicile soiurilor. Aetească regală. stabilindu$se progra ul de recoltare #i de vinificatie. randa entele a&i e la 'ectar suntH Denu#i e (&iu i 2ent u 2 &$u"ţi! $e 3in "u In$i"!ţi! Ge&g !fi"ă „DEALURILE OLTENIEI” *inot gris. (ă "ioasă 4o "nească. Gurgund )are Cabernet %auvignon. %Mra'.

sau după caz a a estecului de struguriF =c'iziţionarea de struguri de vin. I6. )1 Te0n&%&gi! $e 3inifi"!ţie ! 3inu i%& &(8 %e aplica aceeasi te'nologie de ai sus. prinH +. *entru toate categoriile de produse vinicole cu indicatia geografica !Dealurile Olteniei”. Ca vinurile albe seci se poate entine vinul in contact cu depozitul de dro6die pentru a se realiza autoliza dro6diilor. In cazul obtinerii vinurilor rosii cu rest de za'ar. fazele procesului de vinificatie rezida inH dezciorc'inarea 2optional3 si zdrobirea strugurilor 2optional3 . dozele ur and a fi stabilite dupa caz. Dlterior. respect"nd acelea#i reguli ca cele folosite pentru producţia proprie de struguri. de la viticultorii particulari. i purităţi ecanice. se va trage vinul de pe depozitul de dro6die. se are in vedere onitorizarea ur atorilor para etriH $ respectarea coroborata a prevederilor legale in vigoare cu privire la li itele para etrilor fizico$c'i ici ai produselor vinicoleF $ te peratura de fer entatieF N . atat pentru vinurile seci cat si pentru cele cu rest de za'ar. dozele ur and a fi stabilite dupa caz. se va asigura sistarea fer entatiei alcoolice prin orice procedeu ad is. scurgerea #i presarea ustuielii. *entru obtinerea vinurilor rosii seci vinul se poate entine pe depozitul de dro6die fara sulfitare. eli inarea i purităţilor 2struguri aparţin"nd altor soiuri. obtinand astfel restul de za'ar necesar pentru tipul de vin dorit.4ecepţia calitativă a strugurilor se finalizează la intrarea lor in centrul de vinificaţie în care se face procesarea acestora sau în locul unde se realizează transfor area strugurilor în ustuiala sau ust ce vor fi transportate apoi la centrul de vinificatie. Dlterior se face separarea prin pritoc. deter inarea e&actă a cantitaţii recepţionate 2prin c"ntarire3 F :. obtinand astfel restul de za'ar necesar pentru tipul de vin dorit. evaluarea stării de sănătate a strugurilorF /. se efectueaza dupa caz. se va asigura sistarea fer entatiei alcoolice prin orice procedeu per is. Ca vinurile albe cu rest de za'ar se va trage vinul de pe depozitul de dro6die. fie la o entul recepţiei la centrul de vinificaţie. %trugurii provenind din ac'iziţii se vor analiza calitativ fie prin evaluarea plantaţiei înainte de recoltare prin delegaţi nu iţi în aceast sens de catre producător. asigurand protectia cu an'idrida sulforoasa .. etc3 Auncţie de produsul vinicol ce se dore#te a fi obţinut se face procesarea fiecărui soi de struguri. după caz. Dlterior. fazele procesului de vinificatie rezida inH dezciorc'inarea si zdrobirea strugurilor. ur ata de efectuarea pritocului si de ad inistrarea de an'idrida sulfuroasa in vederea realizarii protectiei vinului. deter inarea concentraţiei de za'ăr a fiecarei incărcăturiF . ustuială sau ust. iar după scurgerea ustului de pe bo#tină se poate aplica aceea#i te'nologie ca la obţinerea vinurilor albe. se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare. ur ata de deburbarea si stocarea acestora in recipientii de fer entare. acerareaQfer entarea pe bostina in ec'ipa ente specifice cu sau făra adaos de enzi e pectolitice de e&tractie. in functie de intensitatea coloranta ur arita pentru produsul vinicol respectiv. ter o acerare 7 ur ata de scurgere. *entru obtinerea vinurilor aro ate si se iaro ate se face aceratie pe bostina. Te0n&%&gi! $e &)ţine e ! 3inu i%& !1 Te0n&%&gi! $e 3inifi"!ţie ! 3inu i%& &*ii Inainte de dezciorc'inarea #i zdrobirea strugurilor se poate face o sulfitare a strugurilor. 4estul fazelor de vinificatie sunt si ilare cu cele descrise pentru vinurile rosii seci. cu adaos de enzi e pectolitice pentru e&tragerea aro elor. pana la declansarea si finalizarea fer entatiei alolactice cu sau fără adaos de preparate speciale de bacterii alolactice. Dlterior. după caz. cu entiunea ca se scurteaza perioada de aceratie. presare #i fer entare in recipiente pana la obtinerea produselor vinicole dorite. clarificarea vinurilor rezultate si separarea acestora de depozitul astfel for at. !1 Te0n&%&gi! $e 3inifi"!ţie ! 3inu i%& !%)e Dupa descarcarea strugurilor se poate face o sulfitare a strugurilor.

bariRue$uri3.gQl pentru vinuri ro#ii seciF S :-. persistenţă. precu si restul practicilor se fac cu respectarea prevederilor legale in vigoare. 7 . pentru vinurile albe si roze $ e&tract sec nereducator H ini +8 gQl. defectele A2 e"ie e! &%f!"ti3ă $i e"tă *i et &n!9!%ă. precu si ad inistrarea de c'ips$uri de ste6ar in vederea e&tragerii de tanini. 6I. pentru vinurile albe #i rozeF :. destul de corpolent 2. Fetească al ă: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la floral #i fructe e&otice la vanilie #i ineral GustH plăcut. iliec'ivalenti pe litru. defecte 1. al căror conţinut în za'aruri este ai are sau egal cu .. culoarea. corectiile de co pozitie ale usturilor si vinurilor. corpolenţă. 6. se pot ur ari ur ătoarele ele enteHintensitate..gQl pentru vinuri ro#ii.gQl pentru vinuri albe #i roze seciF S :-. se pot ur ari ur ătoarele elel enteH li piditatea. @ste ad isa aturarea produselor vinicole in recipienti din le n de ste6ar 2budane.-7 gQl. catifelare. buc'et.gQl pentru vinuri albe #i roze. (rata entele. )1 C! !"te i(ti"i & g!n&%e2ti"e E. pentru vinurile rosii $ dio&id de sulf total. ec'ilibrat. în funcţie de utilizarea enţiunilor tradiţionale $ e&tract sec nereducătorH ini +NgQl. defecte de irosF Sen9!ţi! gu(t!ti3ă. $ aciditate totală 2acid tartric3H ini / gQl $ aciditate volatilă 2acid acetic3H +7 iliec'ivalenti pe litru sau +. iar acolo unde legea nu distinge se fac prin te'nici si etode traditionale fara ca prin aceasta sa se aduca atingere prevederilor legale. eniscul. onctuozitate. gQl.!#in! e! 3i9u!%!. după caz. e&tractivitate.: gQl. astringenţă. a&i H S +. ec'ilibrat. pentru vinurile ro#iiF :. intensitate. savoare.$ bunul ers al fer entatiei alcoolice si dupa caz al fer entatiei alolacticeF $ igiena utila6elor si a spatiilor de depozitare precu si a centrelor de vinificatieF Depozitarea produselor vinicole este per isa in orice tip de recipient care intruneste conditiile de igiena si siguranta ali entara. după caz. butoaie. fluiditatea. persistenţaă. după caz. C! !"te i(ti"i%e !n!%iti"e *i & g!n&%e2ti"e !%e 3inu i%& %! 2une e! %& 4n "&n(u# a3 C! !"te i(ti"i !n!%iti"e trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare. $ tărie alcoolică dob"ndită deH ini +-9 vol. Chardonnay: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben pai MirosH de la fructe e&otice #i note inerale la vanilie #i unt GustH plăcut.iliec'ivalenti pe litru sau +. gQlF S :. se pot ur ari ur ătoarele ele enteH aro ă. P !"ti"i%e &en&%&gi"e !$#i(e *racticile si trata entele oenologice se efectueaza in confor itate cu legislatia in vigoare. al căror conţinut în za'aruri este ai are sau egal cu .

ec'ilibrat :.!. )au'i"non: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la floral #i fructe e&otice la vanilie #i ineral GustH plăcut.Ca ernet )au'i"non: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii la vegetal cu note de vanilie #i ciocolată 8 . Vio"nier : AspectH li pede CuloareH alb$gălbuie. gust vioi si răcoritor 1+. 12. .ă-âioasă &o-ânească: AspectH li pede CuloareH de la u#or gălbui p"nă la galben auriu MirosH floral #i fructe e&otice GustH plăcut. $inot Gris: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la floral #i fructe e&otice la ineral GustH plăcut.o/ie selecţionată: AspectH li pede CuloareH alb$gălbuie. Muscat Ottonel : Aspect: li pede Culoare: de la u#or gălbui p"nă la galben auriu Miros: floral #i fructe e&otice Gust: plăcut. cu aro ă discreta de fructe proaspete GustH vin le6er cu aciditate ridicată. Fetească re"ală: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la floral #i fructe e&otice la vanilie #i ineral GustH plăcut. cu nuanţe verzui MirosH parfu specific. ec'ilibrat *. ec'ilibrat 11. Crâ-. &ieslin" 'arietal: AspectH li pede cu luciu CuloareH de la incolor K verzui la galben verzui MirosH de la ineral la floral #i fructe e&otice GustH plăcut. gust racoritor. cu nuanţe verzui MirosH parfu specific. ec'ilibrat (. ec'ilibrat %. cu aro ă discreta de fructe e&otice GustH vin le6er cu aciditate edie. ec'ilibrat #.

rotund. rotund. $inot 0oir: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu pal la ro#u rubiniu intens MirosH de la flora #i fructe ro#ii p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH fin. rotund. ec'ilibrat 21. Fetească 0ea"ră: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii la prune uscate cu note de vanilie #i ciocolată GustH fin. ec'ilibrat 1#. 0e"ru de Dră"ă/ani: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH plăcut. ec'ilibrat 11. ec'ilibrat 12. plăcut. rotund. Marcelan =spectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens )irosH de la fructe ro#ii la vegetal cu note de vanilie #i ciocolată 1ustH plăcut. Merlot: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii la prune uscate cu note de vanilie #i ciocolată GustH plăcut. ec'ilibrat 1(. ec'ilibrat 1*. rotund. ec'ilibrat 2+. 0o'ac: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH plăcut. rotund. )yrah: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii #i condi ente p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH plăcut. rotund. corpolent 1!. 3ă ească 0ea"ră: AspectH li pede +- .GustH puternic. ec'ilibrat 1%. 3ur"und Mare: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH plăcut.

ouri"a Franca: Aspect: li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH aro e intense de fructe de pădure GustH relativ taninos.de litri. în orice recipient utilizat in acest scop si ad is de legislatia in vigoare. P &$u(e%e 3ini"&%e "e 2&! tă in$i"!ţi! ge&g !fi"ă . se poate face in unităţile din arealul deli itat al Indicaţiei 1eografice sau în cele din arealul învecinat. producătorul trebuie să trans ită catre O. Vinurile cu indicaţie geografică !Dealurile Olteniei” pot fi co ercializate nu ai î buteliate.*. rotund. rotund.. DEALURILE OLTENIEI” t e)uie (ă e(2e"te u #!t&! e%e "&n$iţii. .V. rotund.ouri"a 0acional: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH aro e intense de fructe de pădure GustH puternic. C&n$iţii%e $e "&#e "i!%i9! e P &"e(! e! (t ugu i%& 7 "&n$iti&n! e! *i 4#)ute%ie e! 3inu i%& . ec'ilibrat 22. ec'ilibrat 2#.V. Capacitea no inală a acestor recipiente este de a&i P.2 în cazul în care nu este constituită o asociaţie reprezentativă în areal3 o notificare în acest sens. fără a avea un corp deosebit.. plăcut. . 6II. Dorn4elder: AspectH li pede CuloareH ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH plăcut. ec'ilibrat 2!. rotund. taninos si bine structurat 2(. )an"io'ese: AspectH li pede CuloareH ro#u de la rubiniu la ro#u intens MirosH de la fructe ro#ii p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH plăcut. 5in4andel : AspectH li pede CuloareH roău de la rubiniu pal la ro#u rubiniu intens MirosH de la flora #i fructe ro#ii p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH H fin. <. Condiţionarea #i î butelierea vinurilor cu Indicaţia 1eografica „ Dealurile Olteniei”. în unităţile e&istente în aceea#i unitate ad inistrativă teritorială sau în cele e&istente în unităţile ad inistrative teritoriale din vecinătatea acesteia. ec'ilibrat 2%.CuloareH ro#u rubiniu MirosH de la fructe ro#ii p"nă la note de vanilie #i ciocolată GustH plăcut. ++ . 5n situaţiile astfel enu erate. @ste ad isă condiţionarea #i î butelierea vinurilor dincolo de vecinătatea ariei deli itate.

=gentul econo ic în cauză va înscrie în evidenţele sale decizia definitivă a O. zile..aciditate volatilăF +: .aţional al Viei si *roduselor Vitivinicole 2O. =. pentru vinurile cu indicaţie geografică !Dealurile Olteniei” este obligatorie folosirea etic'etei principale. *rocedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este desc'isă laH a3 Cererea producătoruluiF b3 In cadrul Co isiei de e&a inare calitativă a vinurilorF =gentul econo ic căruia i s$a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate în ter en de +..V.tăria alcoolică totală #i dob"ndităF . *e baza rezultatelor e&pertizei. care consta în verificarea buletinului de analiză #i care să conţină cel puţin ur ătorii para etriiH . Aut& it!te! $e "&nt &% *i "&nt &%u% e(2e"tă ii (2e"ifi"!ţii%& 2 &$u(u%ui =utoritatea dese nată pentru controlul #i gestiunea indicaţiei geografice !Dealurile Olteniei” este Oficiul .*. prin Inspectoratul (eritorial. 6V.!#in! e! "!%it!ti3ă ! 3inu i%& "u in$i"!ţie ge&g !fi"ă *i "e tifi"! e! %& @&a inarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică !Dealurile Olteniei” este realizată de către Co isia de e&a inare constituită la nivelul indicaţiei geograficeF această Co isie este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.V..V.*.V... e&pri ate ca fructoză #i glucozăF .. zile de la înregistrarea contestaţiei..V.*.D.Aor ularea cererii de e&a inare calitatativă a lotului de vin =naliza fizico$c'i ică a lotului de vinF =naliza organoleptică a lotului de vinF @valuarea criteriilor de calitate a vinuluiF Aor ularea deciziei. 5n siste ul de a balare #i etic'etare.4.za'aruri totale.3. se realizeaza prinH a3 e&a inarea analitică a vinurilor....=. e brii =.*...V. O. 6III. producătorul poate să solicite O.. Controlul anual al vinului efectuat de către O. declasarea unui vin cu indicaţie geografică la alte categorii.V. @tic'etarea vinurilor cu indicatie geografica !Dealurile Olteniei” se va face confor legislatiei in vigoare. Vinurile care au fost certificate de către Co isiile de e&a inare pri esc Certificatul de atestare a dreptului de co ercializare a vinurilor cu indicaţia geografică „Dealurile Olteniei”.V.. Aolosirea contraetic'etei este opţională.5nc'iderea acestora se face cu ateriale ad ise în co erţul internaţional sau prin înc'idere filetată asigurată. 5n faza de producţie.V. #i reprezentanţi ai producătorilor care evaluează ur ătoarele criterii de calitateH co poziţia fizico$c'i ică. De"%!(! e! 3inu%ui "u in$i"!ţie ge&g !fi"ă . *rocedura de e&a inare calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică cuprinde ur ătoarele etapeH ..*.V.aciditate totalăF . pe care o va adresa O.*.V. va adopta 'otăr"rea definitivă în decurs de +.V.De!%u i%e O%teniei” Declasarea unui vin însea nă interzicerea utilizării la dese narea acestui vin a oricărei enţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică.V.V.*. 6IV. E. calitatea organoleptică #i disciplina te'nologică..

5n scopul verificării confor ităţii cu caietul de sarcini. în special pentru a ţine cont de evoluţia cuno#tinţelor #tiinţifice #i te'nice sau pentru a redefini aria geografică. c3 verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini. culoare... se realizeaza prin e#antionare #i control siste atic în toate fazele de producţie. care constă în verificarea caracteristicilor 2aspect. pe baza unui plan elaborat de către autoritatea co petentă #i care a fost adus la cuno#tinţa operatorilor. gust.V.. poate solicita aprobarea unei odificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică !Dealurile Olteniei”.V. inclusiv cea a a balării. . capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini produsele în orice etapă a procesului de producţie. autoritatea de control verificăH .*. +..dio&id de sulf totalF b3 e&a inarea organoleptică.instalaţiile. iros3 )etodologia de control aplicată de O. care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului Orice solicitant îndreptăţit confor legislaţiei în vigoare.