You are on page 1of 14

Cuprins Introducere Partea I: Cadrul general al problemei Capitolul 1. Date generale 1.1. Istoricul conceptului de schizofrenie 1.2.

Epidemiologie 1.2.1. Inciden!a schizofreniei 1.2.2. Pre#alen!a 1.2.3. $eparti!ia pe se%e 1.2.'. ()rsta debutului bolii 1.2.5. *tatutul socio+economic 1.2.,. Patternurile familiale 1.2.-. *ezonul na.terii 1.2. . $iscul mortalit/!ii 1.3. 0actori importan!i sau precipitan!i 1n apari!ia bolii 1.3.1. Personalitatea premorbid/ 1.3.2. 0actorii de interac!iune familial/ 1.3.3. E#enimente precipitante 2.1. 3ulbur/ri 1n sfera percep!iei 2.2. 3ulbur/ri 1n sfera aten!iei 2.3. 3ulbur/ri 1n sfera memoriei 2.'. 3ulbur/ri 1n sfera g)ndirii 2.5. 3ulbur/ri 1n sfera limba4ului 2.,. 3ulbur/ri 1n sfera afecti#/ 2.-. 3ulbur/ri 1n sfera #oin!ei 2.". 3ulbur/ri 1n sfera con.tiin!ei
3

5 13 13 1 1" 1" 2& 21 22 22 23 23 2' 2' 25 25 2333 ', 5' 55 5"

Capitolul 2. 2odific/ri patologice ale func!iilor psihismului 1n schizofrenie 2-

2. . 3ulbur/ri 1n sfera acti#it/!ii psihomotorii .i comportamentului 5,

2.1&. 3ulbur/ri 1n sfera instinctelor 2.11. 3ulbur/rile personalit/!ii Capitolul 3. Clasificarea schizofreniei. E#olu!ie .i prognostic 3.1. Criteriile pentru schizofrenie din D*2+III+$ 3.2. Criteriile pentru schizofrenie 1n ICD 1& 5proiect6 3.3. *ubtipurile schizofreniei 3.3.1. 3ipul paranoid 3.3.2. 3ipul dezorganizat 3.3.3. 3ipul catatonic 3.3.'. 3ipul nediferen!iat 3.3.5 3ipul rezidual 3.'. E#olu!ia schizofreniei .i prognosticul Capitolul '. Psihopatologia deficitar/ 1n schizofrenie '.1. *indroamele defecti#e 7 perspecti#/ istoric/ '.2. *imptome negati#e .i simptome deficitare '.3. Defectul 1n schizofrenie '.3.1. Distinc!ia dintre boal/ .i defect Partea a+II+a Capitolul 5. : Contribu!ii la studiul personalit/!ii defectuale post+procesuale la persoanele cu schizofrenie 5.1. 8biectul .i obiecti#ele cercet/rii 5.2. Ipotezele cercet/rii 5.3. 2etodologia cercet/rii 5.'. Descrierea subiec!ilor din cercetare 5.,. $ezultatele cercet/rii 5.-. Concluziile cercet/rii 5. . (alorificarea rezultatelor cercet/rii $ezumatul lucr/rii 9ibliografie selecti#/
'

,1 ,1 ,, ,, ,, ," -& -1 -2 -2 -2 ' , "& "2 "2 "2 "3 "' "" 1,1,1," 1"'

Introducere Importana temei *chizofrenia este o psihoz cronic, procesual, caracterizat prin disocierea personalitii. Este caracterizat/ printr+o sl/bire a rela!iilor interpersonale: a sentimentului coe%isten!ei: printr+o pierdere a realit/!ii psihologice: toate ca rezultat al pierderii unit/!ii persoanei: adic/ a con.tiin!ei de sine: a Ego+ului. *chizofrenia este o rupere de realitate .i o 1nlocuire cu o lume autist/ dezorganizat/ progresi#. Este psihoza endogen/ prototip al nebuniei: al alien/rii. ;n urma e#olu!iei 1ndelungate a procesului psihotic se #a produce: dup/ retragerea e#olu!iei clinice a acestuia: o stare de <deteriorare par!ial/= sau <sectorial/= a sistemului personalit/!ii: la un anumit ni#el sau instan!/ structural+ dinamic/ a acesteia: marc)nd personalitatea respecti#/ ca o stare de handicap sau ca un <defect post+procesual=. Ca urmare a e#olu!iei 1ndelungate: boala se cronicizeaz/ .i se caracterizeaz/ prin tulburarea g)ndirii .i prin predominarea simptomelor negati#e 5sc/derea acti#it/!ii: lipsa ini!iati#ei: izolare social/ .i apatie6. Consider de mare importan!/ .i utilitate practic/ e#aluarea cantitati#/ .i calitati#/ a defectului post+procesual: precizarea .i aprecierea capacit/!ilor restante 1n perspecti#a reintegr/rii sociale a bolna#ului schizofren 51n acti#itatea anterioar/ bolii6 sau 1ntr+o terapie ocupa!ional/: 1n regim institu!ionalizat: ambulatoriu sau 1ntr+o unitate de cronici. De asemenea: e#aluarea personalit/!ii defectuale post+procesuale este necesar/ pentru recomandarea unui tratament psihoterapeutic adec#at bolna#ului schizofren 5cura analitic/: psihoterapie de grup: psihoterapie analitic/ de grup etc.6.

Scurt istoric *chizofrenia este probabil cea mai enigmatic/ .i tragic/ boal/ psihic/. Debutul este la #)rste tinere: iar e#olu!ia prelungit/ pe o durat/ de timp produce suferin!/ ani de zile: afect)nd calitatea #ie!ii acestor pacien!i. ;n acela!i timp: schizofrenia produce o po#ar/ economic/ imens/ societ/!ii. >n studiu realizat de Institutul ?a!ional pentru */n/tate 2intal/ din *.>.@. a calculat costul anual pentru aceast/ maladie 1n anul 1""1: suma total/ fiind estimat/ la ,5 miliarde de >*D. Ideile men!ionate constituie un argument 1n considerarea schizofreniei o problem/ ma4or/ de s/n/tate public/ .i sus!inerea cercet/rilor 1n #ederea unui diagnostic precoce: in#estigarea cauzelor: terapiei .i pre#en!iei acestei boli. 3abloul clinic al schizofreniei este recunoscut de aproape toate culturile: primele descrieri fiind consemnate cu 1'&& de ani 1.e.n. Conceptul de schizofrenie a 1nceput s/ capete contur 1n secolul al AIA+ lea: odat/ cu primele 1ncerc/ri de clasificare a bolilor psihice. 2orel: 1n anul 1 52: a descris demen!a precoce: boal/ cu debut 1n adolescen!/: caracterizat/ prin tendin!/ la izolare: manierisme: comportament bizar .i e#olu!ie c/tre o deteriorare psiho+cogniti#/ progresi#/ .i ire#ersibil/. >lterior: Bahlbaum 51 ,36 a descris sindromul catatonic: iar CecDer 51 -16 a descris catatonia. Ea sf)r.itul secolului al AIA+lea: Emil Braepelin a fundamentat prima clasificare a bolilor psihice descrise p)n/ 1n acel moment. ;n aceast/ clasificare: psihozele f/r/ o cauz/ cunoscut/ organic/ au fost 1mp/r!ite: 1n func!ie de simptomatologie .i e#olu!ie: 1n trei mari categorii: psihoza maniaco+depresi#/: paranoia .i demen!a precoce. Prima descriere a demen!ei precoce a ap/rut 1n anul 1 "3: 1n a I(+a edi!ie a tratatului s/u .i a fost dez#oltat/ 1n edi!iile ulterioare. Braepelin a obser#at printre pacien!ii suferinzi de boli psihice ma4ore pe care i+a tratat la Dorpat: Ceidelberg .i 2unchen: o serie de bolna#i care prezentau idei delirante .i tocire afecti#/: cu debut la #)rst/ t)n/r/ .i e#olu!ie cronic/ deteriorati#/ a func!iilor cogniti#e. ;n colaborare cu @lzheimer: a separat ace.ti bolna#i de cei care prezentau o deteriorare cogniti#/ se#er/ cu debut
,

tardi# .i leziuni caracteristice la ni#elul creierului 5tablou caracteristi bolii @lzheimer6. Braepelin a 1mp/r!it pentru prima dat/ boala 1n trei forme clinice: catatonic/: hebefrenic/ .i paranoid/: la care a ad/ugat ulterior forma simpl/. ;n anul 1"11: Eugen 9leuler a introdus termenul de schizofrenie. *chizofrenia: 1n traducere literar/ <scindarea psihicului=: a r/mas termenul consacrat pentru aceste tulbur/ri. 9leuler considera c/ afec!iunea se dez#olt/ 1n 4urul a patru procese psihopatologice: autismul 5o retragere 1ntr+o lume interioar/: separat/ de realitatea e%terioar/6: ambi#alen!a 5e%isten!a concomitent/ a dou/ sentimente puternice: dar opuse6: tulbur/ri primare 1n sfera afecti#/ .i perturbarea capacit/!ii asocia!iilor. @ceste patru simptome centrale: fundamentale: sunt completate de simptomele secundare 5accesorii6: delirul: halucina!iile: catatonia .i tulbur/rile de comportament. Dez#oltarea istoric/ a conceptului de schizofrenie a continuat cu ideile afirmate de psihiatri reputa!i: cum ar fi Bretschmer: Eangfeld: *chneider .i al!ii. Ernst Bretschmer a sus!inut ideea c/ schizofrenia este mai frec#ent/ printre indi#izii cu o constitu!ie longilin/: astenic/: 1n compara!ie cu picnicii: predispu.i la tulbur/ri afecti#e bipolare. Burt *chneider a 1ncercat elaborarea unui sistem diagnostic precis pentru schizofrenie. El a descris simptomele de prim rang .i simptomele de rang secundar care nu ocup/ un loc central 1n mecanismul psihopatologic al tulbur/rii: dar au o #eritabil/ #aloare pragmatic/ 1n stabilirea diagnosticului. 2ai mult dec)t at)t: schizofrenia: din punct de #edere schneiderian: poate fi diagnosticat/ .i e%clusi# pe baza simptomelor de rang secundar sau: pur .i simplu: pe aspectul clinic caracteristic. Contribu!ii importante 1n delimitarea conceptului de schizofrenie au a#ut @. 2aFer: C. *ulli#an: B. Gaspers: B. Bleist: al/turi de 1ncerc/rile sistemelor diagnostice ?eH Ca#en *chizophrenia Inde%: $esearch Diagnostic Criteria: *t.

Eouis Criteria: 3suang and IinoDur Criteria etc.: care au influen!at g)ndirea psihiatric/ .i au pus bazele #iitoarelor clasific/ri cuprinse 1n D*2 .i ICD. Stadiul actual al cercetrilor aprecieri clinico-terapeutice privind defectul procesului schizofren ;n ultimii ani un mare interes l+a reprezentat conceptul sindromului deficitar: care 1n cadrul heterogenicit/!ii e#olu!iei .i prognosticului schizofreniei constituie o dimensiune releti# stabil/: indi#idualiz)nd .i caracteriz)nd prin anomalii psihopatologice un grup foarte omogen de pacien!i. *chizofrenia cu sindrom deficitar se 1ncadreaz/ 1n tendin!a actual/ de abordare polidiagnostic/: conceptul a fost introdus de Carpenter .i colegii: 1n 1" confirm)ndu+i #aliditatea. ;n continuare #or fi prezentate rezultate recente referitoare la bazele patofiziologice: e#eluarea simptomatologiei clinice: tendin!ele terapeutice moderne referitoare la sindromul deficitar 5defectul specific: apato+abulic6: precum .i e%perien!a clinic/ direct/ 5cazuri 1n obser#a!ie de peste 1& ani6. Baze patofiziologice *tudii recente au demonstrat leg/tura schizofreniei cu sindrom deficitar: cu un prognostic mai prost: cu anomalii cerebrale: + l/rgirea #entricular/ 5corn anterior: #entriculii laterali .i coarnele temporale6 m/surat/ prin C3 5dou/ e%amene la ' ani inter#al: la 53 pacien!i cu sindrom deficitar: dependen!i mai mult de 5 ani de alte persoane pentru 1ngri4ireJ studiu cu control: #oluntari .i grup de pacien!i cu schizofrenie de tip non+Braepelian6. + afectarea corte%ului frontal .i parietal: anomalii ale func!ion/rii lobilor temporali. *+a sugerat chiar o leg/tur/ patogenetic/ 1ntre #irusul bolii 9orna .i sindromul deficitar 5rata crescut/ a seropoziti#it/!ii pentru acest #irus la pacien!i diagnostica!i cu sindrom deficitar conform *D*6. : studii din ultimii ani

2i.c/ri anormale de urm/rire #izual/ 1n schizofrenie .i tulbur/ri asociate au fost 1n mod constant legate de simptomele negati#e primare .i persistente. *chimb/ri specifice 1n func!iile noradrenergice .i dopaminergice ale pacien!ilor deficitari sunt reflectate de alter/rile opuse ale ni#elelor plasmatice ale 3+meto%i+'+hidro%ifenilglicolului 5K crescute6 .i ale acidului homo#anilic 5K sc/zute6. >nii cercet/tori au obser#at chiar o corela!ie semnificati#/ 1ntre pacien!ii n/scu!i #ara .i prezen!/ a sindromului deficitar. Particulariti clinice + risc suicidar semnificati# mai sc/zut pe termen lung dec)t pacien!ii f/r/ sindrom deficitar sau dec)t cei cu subtip paranoidJ + pacien!ii cu sindrom deficitar au o se#eritate mai redus/ a consumului de alcool .i alte droguri: date care nu se pot atribui diferen!elor demografice: se#erit/!ii simptomelor psihotice: cronicit/!ii bolii sau calit/!ii informa!iilor disponibileJ oricum: alcoolismul: frec#ent simptomatic la pacien!ii cu schizofrenie: poate modifica tabloul clinic: poate produce o e#olu!ie atipic/ .i atenuat/ a bolii: sau: dimpotri#/: decompens/ri sau cre.tere defectului psihicJ + este e%trem de important/ diferen!ierea 1ntre simptomele negati#e .i sindromul deficitarJ astfel: unii cercet/tori au sus!inut ipoteza dificult/!ii diferen!ierii profilului clinic al pacien!ilor cu deficit: nondeficit .i simptome negati#e pe parcursul decompens/rilor psihotice acuteJ dup/ episodul acut: pacien!ii non+ deficitari au demonstrat o se#eritate mai redus/ a simptomatologiei negati#eJ o m/sur/toare care a diferen!iat clar pacien!ii cu deficit de cei cu simptome negati#e a fost tulburarea de aten!ieJ pacien!ii deficitari au prezentat un ni#el educa!ional mai sc/zut: iar 1n grupul de se% masculin a e%istat o propor!ie mai mare a st)ngacilorJ + un studiu asupra simptomelor negati#e .i e#olu!iei simptomelor poziti#e 1n schizofrenia cu sindrom deficitar a analizat dou/ subgrupuri de pacien!i: unul cu
"

simptome negati#e episodice iar cel/lalt cu o e#olu!ie continu/ a acestoraJ pacien!ii din al doilea grup au prezentat anhedonie .i tocire afecti#/ semnificati# crescute 5cf. *@?*6: un scor de acti#are 9P$* mai sc/zut .i o #)rst/ de debut mai sc/zut/ pentru se%ul masculin dec)t pacien!ii din primul grupJ ma4oritatea autorilor sunt de acord cu dificultatea distinc!iei simptomatologiei negati#e primare de cea secundar/ .i de <sindromul deficitar neuroleptic+indus= secundar tratamentului neuroleptic clasic: termen propus de cercet/tori poloneziJ + trebuie amintit conceptul de <e%perien!/ subiecti#/= care constituie corolarul subiecti# al deficitului psihologic 5e%presie direct/ a deficitului capacit/!ii de procesare a informa!iei al pacientului schizofren6J pentru e#aluare au fost recent publicate scale care par a #ea consisten!/ .i acurate!eJ merit/ amintite: *calele 9onn .i 0rancfort: *calele scurte Eiddle L 9arnes 5*ED* K *ub4ecti#e E%perience of Deficit in *chizophrenia: o hetero+e#aluare format/ din itemi organiza!i 1n cinci capitole: anomalii de g)ndire .i concentrare: tulbur/ri ale afectelor: sc/derea #oin!ei .i energiei tulbur/rilor de percep!ie: intoleran!/ la stres6. Tratament ?eurolepticele au fost considerate r/spunz/toare pentru deteriorarea cogniti#/ .i simptomele negati#e din e#olu!ia schizofrenieiJ totu.i: date recente indic/ alter/ri anatomo+func!ionale 5alter)nd procesarea informa!iei: func!iile cogniti#e6 prezente 1n stadiile timpurii ale bolii. De.i administrarea neurolepticelor poate altera performan!ele unor func!ii neuropsihologice: nu s+a do#edit rolul semnificati# al tratamentului neuroleptic cronic 1n dez#oltarea simptomatologiei negati#e .ia deterior/rii cogniti#e 1n schizofrenie. Dimpotri#/: numeroase date clinice .i e%perimentale sugereaz/ c/ tratamentul neuroleptic cronic poate ameliora sindromul deficitar la unii pacien!i sau poate chiar 1nt)rzia instalarea disabilit/!ii cronice.

1&

De.i e%ist/ studii care sugerez/ c/ 1n formele defectuale cronice neurolepticele atipice nu ar a#ea eficacitate semnificati#/: totu.i neurolepticul cel mai recomandat 1n prezent pentru rezultatele ob!inute 1n studii clinice: 1n schizofrenia cronic/ este clozapinaJ e considerat/ antipsihoticul eficace 1n schizofrenia rezistent/ la tratament: este eficace 1n tratamentul agresi#it/!ii .i #iolen!ei: cresc)nd .ansele de reintegrare a pacien!ilor 1n societate .i sc/z)nd costurile sociale. Este necesar de subliniat .i importan!a suportului psihoterapeutic .i familial: mai ales 1n fazele timpurii ale bolii. De e%emplu reabilitarea aserti#/ poate a#ea un efect benefic asupra prognosticului 5fapt demonstrat de cele dou/ studii pe termen lung din *>@: 2aine .i (ermont 7 cu prognostic mai bun 1n (ermont: unde e%istau programe de reabilitare .i de re1ntoarcerela #ia!/ 1n comunitate6. 3otu.i: pacien!ii care prezint/ sindrom deficitar par a a#ea dificult/!i mai mari 1n achizi!ia .i training+ul abilit/rilor sociale dec)t pacien!ii f/r/ sindrom deficitar. @ fost utilizat/ .i terapia comportamental/ a tulbur/rii de aten!ie. Anhedonie retragere social. @cest ansamblu de simptome grupeaz/ dificult/!ile bolna#ului schizofren de a resim!i interes sau pl/cere. @ceasta se e%prim/ printr+o pierdere a interesului pentru acti#it/!ile agreabile: o incapacitate de a resim!i pl/cere 1n cursul acti#it/!ilor obi.nuite considerate ca fiind agreabile sau printr+o lips/ de participare la diferite tipuri de rela!ii sociale. Interese i activiti n timpul liber. 9olna#ii prezint/ pu!ine centre de interes: pu!ine acti#it/!i sau <hobbF+uri=. *ubiec!ii 1n cazul c/rora tulburarea este u.oar/ desf/.oar/ acti#it/!i pasi#e: iar aceste manifest/ri de interes sunt ocazionale sau sporadice. ;n cazuri e%treme: dimpotri#/: ei apar ca fiind total incapabili de a aprecia o acti#itate sau de a se implica 1n ea. Incapacitatea de a avea relaii apropiate sau intime: 9olna#ii prezint/ o incapacitate de a dez#olta rela!ii apropiate sau intime 1n raport cu #)rsta: se%ul .i
11

statutul lor familial. 9olna#ii dau do#ad/ doar de pu!ine sentimente .i afec!iune 5sau deloc6 fa!/ de membrii familiei lor. Relaiile cu prietenii i colegii: oricare ar fi se%ul lor: sunt de asemenea s/r/cite. *ubiec!ii au pu!ini prieteni 5sau deloc6 .i fac prea pu!ine eforturi pentru a remedia acest fapt. Atenia 7 tulbur/rile de aten!ie sunt frec#enteJ bolna#ii au dificult/!i 1n fi%area aten!iei sau pot face asta 1n mod sporadic sau aleator. Neatenia n activitile sociale. ;n cursul acti#it/!ilor lor sociale: bolna#ii sunt neaten!i: 1n con#ersa!ie sunt distra!i: nu 1n!eleg subiectul unei discu!ii: nu particip/ .i nici nu sunt preocupa!i. >neori pot 1nceta o discu!ie sau o acti#itate <e% abrupto=: f/r/ un moti# aparent. *ubiec!ii par 1ndep/rta!i: absen!i sau prezint/ dificult/!i de concentrare la 4ocuri: la citit sau 1n fa!a tele#izorului. 6. Concluziile cercetrii Din cercetarea efectuat/ se desprind urm/toarele concluzii: 516 Personalitatea schizofrenului: dup/ e#olu!ia 1ndelungat/ a bolii psihice: este dominat/ de prezen!a simptomelor negati#e. 526 *imptomele negati#e au efecte puternice: produc)nd gra#e deficien!e la ni#elul abilit/!ilor de func!ionare a schizofrenilor 1n #ia!a cotidian/. 536 Mradul crescut de intensitate cu care se manifest/ simptomele negati#e modific/ se#er sistemul de personalitate al schizofrenilor duc)nd la tulbur/ri gra#e la ni#el intelectual: moti#a!ional+afect# .i #oliti#. 5'6 Personalitatea defectual/ post+procesual/ a schizofrenului este caracterizat/ prin instalarea defectelor post+procesuale: s/r/cie afecti#/: alogie: abulie+apatie .i anhedonie.

12

. !alorificarea rezultatelor cercetrii Cercetarea efectuat/ pe studii de caz: folosind ca tehnic/ de lucru inter#iul .i ca instrument scalele negati#/ .i de psihopatologie general/ 5e%trase din P@?**6: a confirmat ipotezele postulate. Din cercetare rezult/ dou/ tipuri de concluzii: care #or fi #alorificate 1n modul urm/tor: a6 (alorificarea teoretic/ a rezultatelor 5care #izeaz/ concluziile cercet/rii descrise 1n paragraful ,.6. b6 (alorificarea practic/ a rezultatelor. Din rezultatele cercet/rii se desprind c)te#a m/suri care se recomand/ 1n in#estigarea psihologic/ a schizofrenului: Precizarea modului 1n care este afectat/ structura personalit/!ii: precum .i gradul de afectare. E#aluarea calitati#/ .i cantitati#/ a defectului psihologic: de precizare .i de apreciere a capacit/!ilor restante: 1n perspecti#a reintegr/rii sociale a bolna#ului 51n acti#itatea anterioar/ bolii6 sau 1ntr+o terapie ocupa!ional/: 1n regim institu!ionalizat: ambulatoriu sau 1ntr+o unitate de cronici. E#aluarea persoanei 5personalit/!ii6 1n perspecti#a unui tratament psihoterapeutic 5cura analitic/: psihoterapie de grup: psihoterapie analitic/ de grup etc.6.

13

BIBLIOGRAFIE SELECTIV: 1. Asarnow, Robert F., MacCrimmon, !ncan ".. (1981),

Span of Apprehension Deficits During the Post-psychotic Stages of Schizophrenia, Archives of General Psychiatry, vol. 38 2. Asarnow, Robert F., MacCrimmon, Residual Performance Deficit in !ncan ".. (1978), Remitted Clinically

Schizophrenics: A Marker of Schizophrenia , vol. 87, no. 6 3. At#anasi!, An$rei, !ratat de psihopatologie medical" , Edit ra !scar Print, 1998 ". Ban, T#omas A., Clasificarea #eonhard a schizofreniilor cronice, #n$ %anad. &. Psychiat., 29, nr.6, oct. 198" '. B%att, Si$ne& ". an$ 'i%$, C&n#tia , Schizophrenia$ A de%elopmental analysis, (ondon, Acade)ic Press, 1976 6. Bra((, a)i$ L., Sacc!**o, ennis +.. (198'), !he !ime Course of &nformation-Processing Deficits in Schizophrenia , A)erican &o rnal Psychiatry, 1"2 7. Br,n*ei, +., S,rb!, A., Psihiatrie, Edit ra *idactic+ ,i Peda-o-ic+, . c re,ti, 1981 8. Br,n*ei, +., Scri-car! G#., +iro*&ns.i , Comportamentul a'erant (n rela)iile cu mediul, Edit ra & ni)ea, /a,i, 1970 9. Broen, 'i%iam E., Schizophrenia$ Research and theory, 1e2 3or4 and (ondon, Acade)ic Press, 1968 10. B!rstin, "., D*sagr*gation, r*gression et reconstruction dans la schizophr*nie, 5o lo se, Privat, 1963 11. C!-arenc!, B., /otico, Tr., Macrea, R., R,n$a0!, St., Sa(ta, L., Sec1rean!, A%., s!b re$ac2ia S,rb!, A. , Psihiatrie clinic". +hid alfa'etic, Edit ra *acia, %l 671a8oca, 1979

1'

12. C!ttin3, "o#n, !he psychology of schizofrenia , 1e2 3or4$ %h rchill (ivin-stone, 198' 13. 1". 1'. imo%esc!, A%(re$, Constitu)ie$ Caracter$ !emperament. SM 4 III 4 R , !raining guide, a ///7a edi<ie revi= it+, 1e2 SM 4 IV, Manual de diagnostic ,i statistic" a tul'ur"rilor 9t di 8siho8atolo-ic, . c re,ti, 5i8o-rafia :Arta;, f.a. 3or4$ .r nner>?a=el, 1989 mentale, edi<ia a /@7a, . c re,ti$ Asocia<ia Psihiatrilor (iAeri din Bo)Cnia, 2000 16. En1c#esc!, C5tin, !ratat de psihopatologie, edi<ia a //7a, Edit ra 5ehnic+, . c re,ti, 2001 17. Ge%$er, M., Gat#, ., Ma&o!, R., !ratat de psihiatrie, edi<ia a7//7a, editat de Asocia<ia Psihiatrilor (iAeri din Bo)Cnia ,i Geneva /nitiative on Psychiatry, 199" 18. 19. Gor3os, /oc#, C5tin, /.+. Dimensiuni 6!bin, umane "., ,i medicale ale of personalit")ii, Edit ra ?edical+, . c re,ti, 198" an$ Psychopathology schizophrenia, 1e2 3or4 and (ondon, Gr ne and 9tratton, 1966 20. "eican, Ro$ica, Schizofrenia: monografie medical" , Edit ra %asa %+r<ii de Dtiin<+, 1998 21. 7retsc#mer, Psychologie m*dicale. Paris, G. *oin, 19'6 22. L1*1resc!, Mircea, Psihopatologie clinic", Edit ra Eelicon, 5i)i,oara, 199" 23. Ma%%er, Octa), Actualit")i (n terapia 'olilor psihice , . c re,ti, %oo8. G tenAer-, 19'6 2". Ma%%er, Octa), !erapia general" a 'olilor psihice , . c re,ti, 19'6

15

25. "iller, "ichael, Chapman, #ean, Chapman, $oren, % Collins, #effre& . 51""56: Task difficult 26. 27. Min.ows.i, and cognitive deficits in sc!izop!renia: Gournal of E!38ne, Schizofrenia: psihopatologia succesiunii e%olu)ie ale @bnormal PsFchologF: 1&'526 schizoizilor ,i schizofrenicilor, Edit ra /B/, . c re,ti, 1991 Miron2o)5'!c!%esc!, Va%eri!, (n Dinamica de sindroamelor psihopatologice func)ie

schizofreniei 7 te=+ de doctorat, 1976, . c re,ti 28. +am(i%, E$., O3o$esc!, ., Psihozele, Edit ra Facla G 1976 29. +orot, Antoine, Manuel alpha'*ti-ue de psychiatrie$ Clini-ue et th*rapeuti-ue de psychiatrie$ 5roisiH)e Idition, Paris, Press Jniversitaire de France, 196' 30. Romi%a, A., Psihiatrie, editat de Asocia<ia Psihiatrilor (iAeri din Bo)Cnia, . c re,ti, 1997 31. R!$ic1, Tiberi!, Curs de psihopatologie, psihiatrie medical" ,i psihoterapie (8artea 172), Jniversitatea Al./. % =a, /a,i, 1980 32. Sc#nei$er, 7!rt, #es perssonalit*s psychopati-ues, Paris, Press Jniversitaire de France, 19'' 33. 3". 3'. S#a.ow, T!$ose, V%a$, a)i$ F%orin, V%a$, (1963), Psycholo-ical ,i deficit in schi=o8hrenia, .ehavioral 9cience, 8(") Psihopatologie C., psihiatrie ,i pentru psihologi (2002) T., Psihologia psihopatologia comportamentului, Edit ra ?ilitar+, . c re,ti, 1978 36. 'arner, Ric#ar$, Schizophr*nie, Geneve$ !?9, 199' 37. '!rsc#, "a.ob, #a personne du schizophr.ne$ /tude clini-ue, psychologi-ue, anthropoph*nom*nologi-ue , Paris, Press Jniversitaire de France, 196'
1,