You are on page 1of 3

Enache Anca-Maria, seria II, gr.

4

Arhetipul Infans
În psihologia jungiană arhetipul este definit ca un conţinut de reprezentări primordiale, originare i eterne ale incon tientului colecti!. "e e#emplu, imaginea primordială a mamei este aceea i pentru toţi. "e asemenea, arhetipurile sunt considerate i sisteme de disponi$ilităţi funcţionale, acţionale i reacţionale faţă de anumite situaţii e!entuale% oamenii au aceia i reacţie c&nd se află 'n iminenţa morţii. Arhetipurile se manifestă 'n legende, mituri, !isuri, metafore, deliruri, realiz&nd legătura dintre omul modern, omul primiti! i toată istoria dez!oltării fiinţei umane. (rin aceste reprezentări arhetipurile apar ca o sursă de energie, constituind rădăcinile sinelui ). În mare parte datorita originii lor oculte, arhetipurile e#ercită o forţă de atracţie foarte puternică, uneori cople itoare. * altă caracteristică remarca$ilă a arhetipurilor este am$i!alenţa lor a#iologică, re!ersul lor apăr&nd 'n special la ni!elul psihologiei colecti!e. Arhetipurile sunt at&t a priori, c&t i atemporale. +.,. -ung i ,. "urand au fost primii care au emis ideea uni!ersalităţii arhetipurilor.. "upă mai multe ipoteze, 'n perioada maturităţii /)0123 -ung ajunge la concluzia că nu se poate cunoa te felul 'n care se formează arhetipurile datorită condiţiei apriorice a acestora. (rin urmare, acest su$iect tre$uie să-i re!ină metafizicii 1. Importanţa arhetipurilor este !alorificată de cunoa terea con tientă. Eul este cel care selectează arhetipurile 'n funcţie de cerinţele lumii contemporane. În eseul 4"espre psihologia Arhetipului Infans5 -ung indică importanţa 'nţelegerii moti!elor mitologice ca părţi esenţiale ale psihicului uman 'n studiile ne!rozelor i a psihozelor. Aceste tul$urări psihice rezultă din neglijarea arhetipurilor. În aceste situaţii rareori este !or$a despre mituri complete, ci mai degra$ă despre părţi componente ale unui mit, anumite fiinţe, anumite moti!e recurente. Autorul arată că orice arhetip !izează un sens ascuns i su$liniază faptul că delimitarea clară i formularea conceptuală 'n acest domeniu este practic imposi$ilă. Arhetipurile pot fi interpretate cu o anumita apro#imaţie i cu o anumită generalitate. "acă se reduc la forme simple se riscă ne'nţelegerea nucleului lor semnificati!. Ele e#istă numai la ni!el potenţial. Mai mult, ele se află 'n reţele !ii, 'mpletindu-se unele cu altele, fiind astfel greu de analizat separat. Arhetipurile nu pot fi negate sau făcute cum!a inofensi!e. Este necesar să se găsească o nouă interpretare arhetipului, corespunzătoare etapei culturale a!ută 'n !edere pentru a lega !iaţa trecută, 'ncă e#istentă, cu cea prezentă care este ameninţată să dispară. În 'nţelegerea Arhetipului Infans -ung a$ordează caracterul de trecut i cel de !iitor al moti!ului. Arhetipul copilului presupune mai mult dec&t anumite lucruri din copilărie pe care persoana le-a uitat. El apare, la ni!el de colecti!itate, atunci c&nd e#istă o disociere 'ntre !iaţa omenirii din prezent i copilăria sa adică starea sa originară, incon tientă i instincti!ă. El nu !izează doar trecutul, ci i prezentul. Arhetipul copilului are funcţia de a compensa i de a corecta unilateralităţiile i e#agerările con tiinţei umane ca rezultate ale dinamicii !oinţei specifice omului ci!ilizat. +opilul este 'n acela i timp un !iitor potenţial. În psihologia indi!iduală copilul sim$olizează dez!oltarea !iitoare, transformarea personalităţii
)

6chiopu, 7rsula 8coord.9 /)00:3, Dicţionar enciclopedic al Psihologiei, Editura ;a$el, ;ucure ti.

.

1

ibidem. <amfirescu, =asile "em. /.>>13, Introducere în Psihanaliza freudiană şi postfreudiană, Editura ?rei, ;ucure ti.

+u toate acestea. copilul este di!in. Arhetipul Infans este 'nt&lnit 'n procesele de indi!iduaţie spontane i terapeutice. fie su$ forma unui erou copil. =or$im aici de copilul Iisus. +opilul nu este numai o fiinţă a 'nceputului. Iniţial este o formă incon tientă a copilului ce semnifică o identificare a pacientului cu infantilismul său. Apoi se face introducere 'n mitul eroului. are puteri supranaturale i se impune 'n mod nea teptat. Mai mult. ci i deseori condus. figura eroului poate. "e regulă. Am$ele tipuri au 'n comun na terea miraculoasă /na tere feciorelnică. care este luat după moarte ca $ăiat. dar i su$ chip de animale su$terane. (rin urmare arhetipul copilului este un sim$ol unificator al contrariilor. aici. at&t con tiinţa. +u ajutorul terapei se face o separare i o$iecti!are a copilului deci o dizol!are a identităţii i o intensificare a fantasmelor sprijinite tehnic. 'ntre incon tient i con tient. unei fragmentări la ni!el psihic /la schizofreni3 sau pur i simplu este un semn al unei sinteze 'ncă ne'mplinite a personalităţii /la normali3. dar totodată sf&r itul triumfător. scopul suprem de atingere a sinelui3. ca 'n cazul lui @chre$er c&nd apar 'n cete i torturează $olna!ul. puternicul di!in. copilul e#primă esenţa cuprinzătoare a totalităţii suflete ti. unde. nea teptatul. precum i $ăieţelul din po!e tile cu fantome engleze ti. El este părăsitul i a$andonatul i 'n acela i timp miraculosul. na terea miraculoasă semnifică na terea unei stări de con tiinţă. iar 'n !ise fiind un fiu. o fecioară. prin procesul de indi!iduaţie care are ca scop sinteza sinelui. deocamdată 'mplinite. El reprezintă a!&ntul cel mai puternic i ine!ita$il al fiinţei umane i anume cel al autorealizării. 'nceputul nesemnificati! i 'ndoielnic. starea incon tientă a copilăriei timpurii i anticiparea morţii. "acă este 'ntruchipat de mai multe fiinţe care nu sunt caracterizate 'n mod indi!idual e#istă pro$a$ilitatea unei disocieri. 4zeul copil5din alte culturi. iar greutăţile semnifică posi$ilitatea precară a e#istenţei psihice con tiente. un mediator 'ntre trecut i prezent. fie ca homunculi. sprijinit i 'ntrerupt de manifestările incon tientului. un t&năr. Arhetipul copilului apare cel mai clar 'n terapia ne!rozei 'n cadrul reluării procesului de maturizare al personalităţii. pe de alta metalele alchimice sau Mercurius ca hermafrodit. Moti!ul apare su$ forma unor imagini cre tine. În practică. zămislire miraculoasă sau na tere prin organe nenaturale3 i destinul potri!nic ce se concretizează 'n a$andonul i pericolul reprezentat de urmăritori. ?ranspun&nd 'n planul !ieţii psihice. Arhetipul Infans e#primă totalitatea omului. Al doilea are o esenţă omenească ridicată p&nă la graniţa cu supranaturalul. de regulă. omuleţul de metal care 'nsufleţea pe de o parte minele. 'ntre tradiţie i progres. crocodili. (rimul sim$olizează supranaturalul pur i totodată incon tientul colecti! neintegrat 'ncă 'n esenţa umană. "e aceea. să se diferenţieze p&nă la atingerea sinelui. deseori copilul este reprezentat ca i hermafrodit ceea ce semnifică tocmai o unire a celor mai puternice contrarii. "in punct de !edere psihologic aceasta 'nseamnă că Arhetipul Infans sim$olizează fiinţa precon tientă i postcon tientă. Moti!ul apare fie su$ forma unuei zeităţi copil. . aici apre o identitate cu rolul care se do!ede te perse!erentă i pro$lematică pentru echili$rul sufletesc. lipsesc faptele mari. În concluzie.. "acă moti!ul apare ca o singură fiinţă atunci indică o sinteză a personalităţii incon tiente. i 'n cel a lui Bermes. "acă dizol!area identităţii reu e te. Aici este !ro$a despre procesele precon tiente care treptat sunt con tientizate din fantasme 'n !ise prin metode imaginaţiei acti!e. moti!ele folclorice ale piticului i spiridu ului ca e#plicare a puterilor naturale ascunse. (rocesul con tiinţei este nu numai permanent 'nsoţit. o fiică. maimuţe. c&t i e#tensia nedeterminată a incon tientului. dar ameninţările mitice joacă un rol tot at&t de important /drumul este cel puţin la fel de important ca i scopul. erpi. con tientul i incon tientul său reunite 'ntr-un mod indi!idual. uneori cu origine e#otică. prin asumarea unei dimensiuni umane. Însă i numărul 'n care apare arhetipul este semnificati!. ci i o fiinţă a sf&r itului cum este 'n cazul lui Aaust. respecti!. Este intim amestecat cu toate celelalte aspecte mitologice ale moti!ului copilului. În domeniul psihopatologiei arhetipul apare fie ca un copil ne$un la femeile $olna!e psihic. $alauri. Arhetipul Infans are o largă răsp&ndire i o mare di!ersitate de reprezentare. stimulat de analiza incon tientului prin procesul de indi!iduaţie.

C <amfirescu. Introducere în Psihanaliza freudiană şi postfreudiană . Dicţionar enciclopedic al Psihologiei. /. . .a$el.9 /)00:3.9. 8coord. Editura . Editura ?rei.ucure ti. <amfirescu =asile "em. =asile "em... Editura ?rei. .>>13. /.>>13. !ol I.ucure ti . +. 4"espre psihologia Arhetipului Infans5 'n Opere complete: Arhetipurile şi inconştientul colecti . 7rsula 8coord.ucure ti. C 6chiopu.1 Bibliografie: C -ung.