You are on page 1of 2

SFANTUL DUMITRU: Ziua de 26 octombrie, cea a Sfântului Dumitru, dar și ajunul ei sunt marcate de o serie de tradiții și obiceiuri românești

. Ajunul lui Sâmedru sau Moșii de Toamnă sunt prilej de mare sărbătoare pastorală, un fel de Revelion la care participă tot satul, conform volumului Tradiții și Obiceiuri Românești, coordonat de editura lacăra. !omenirile și ru"urile aprinse pe dealurile de lân"ă ape #considerate locuri propice adunării spiritelor$ țin de credința că, de Sfântul Dumitru, morții se fac moroi, vârcolaci sau stri"oi. Și, ieșind din morminte, %ncearcă să&i c'inuie pe cei vii. Tradiția populară a "ăsit, %nsă, și elementul purificator( %n ajun de Sfântul Dumitru are loc Focul lui Sâmedru. Sătenii aprind focuri mari și se adună %n jurul lor, sărbătorind sfârșitul anului a"ricol. )nainte, femeile trebuie să fiarbă porumb râșnit %n lapte și unt și să %mpartă păsatul, %mpreună cu colacii de "râu. Totodată, "ospodarul și băiatul lui pre"ătesc focul( taie un brad verde din pădure și clădesc %n jurul lui un ru" de cetini uscate. !etrec noaptea %n jurul focului, %n joacă și c'iuituri, sar cu toții peste el, apoi *drobesc tăciunii prin "rădină și prin livadă, pentru rod bo"at %n anul care vine. De Sfântul Dumitru, turmele coboară %n sat, la iernat, e+piră vec'ile %nvoili și se fac altele noi. Obiceiul s&a transmis oarecum și la orașe( c'iriașii re%nnoiau contractele cu proprietarii, dacă nu se mutau, *iua de Sfântul Dumitru fiind termenul fi+ stipulat de obicei %n contracte. )n ,ucurești, până %n perioada postbelică& %ncă din luna septembrie, *iarele erau pline de anunțuri le"ate de cei care caută sau oferă camere spre %nc'iriere #n.r.( obicei menționat și de antropolo"ul -intilă .i'ăilescu, după cum ne&a povestit %ntr& un interviu$. Sfântul Dumitru este considerat patronul păstorilor și stăpânul iernii ce&o să vină. iind stâlp calendaristic de %nnoire a timpului se*onal sau anual, Sfântul e asociat cu diferite practici rituale le"ate de cultul strămoșilor. /tno"raful 0onstantin ,răiloiu descrie cum trebuie ținută sărbătoarea( Sărbătorește-l bine, nu lucra deloc; încheie socotelile cu ciobanii care ți-au ținut oile peste vară, cinstindu-i după obiceiul Răscolului Sâmbăta, !iind "iua Soroacelor, lichidea#ă toate celelalte învoieli și încheie altele, cu adălmașuri și veselie- arvuna te lea$ă, plata te scapă %ar nu uita& cine a luat pe datorie, plătește de două ori Superstiții legate de ziua Sfântului Dumitru: 1 0iobanul %și va așe*a cojocul pe jos astă*i. Dacă pe cojoc se așa*ă o oaie albă, e semn că iarna ce tocmai %ncepe va fi una "eroasă și %ncărcată de *ăpadă. Dacă pe cojoc se va așe*a o oaie nea"ră, atunci iarna va fi blândă. 1 )n ,ucovina, cine seamănă ustoroiul după *iua de Sfântul Dumitru, va avea parte %n anul următor doar de pa"ubă. 1 )n Oltenia, dacă ții această sărbătoare conform obiceiurilor, se spune că lupii nu %ți vor mânca vitele.

aceasta nu trebuie ruptă. spre mân"âierea sufletelor celor morți.1 Dacă %n această *i vremea e mo'orâtă. . Dacă %n "rădină a rămas o floare ce nu s&a ofilit. așa va fi și iarna care vine. ci lăsată acolo.