You are on page 1of 34

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Analiza evolutiei fluxului monetar in corelatie cu creditele bancare

INTRODUCERE

Circulaţia monetară sau, cum se mai spune, circulaţie bănească, reprezintă circulaţia banilor în procesul de schimb !ub aspect economic, prin circulaţie monetară se are în "edere ansamblul operaţiunilor e#ectuate cu masa banilor sub #ormă de încasări $i plăţi, operaţiuni determinate, #ie de circulaţia măr#urilor, de e%ecutarea lucrărilor, de prestarea ser"iciilor, etc în cadrul unei ţări Toate aceste operaţiuni sunt e#ectuate între a&enţii economici, instituţii $i populaţie, precum $i între anumite &rupări de populaţie, $i, de asemenea, între toate acestea $i stat, mai ales în le&ătură cu plata $i încasarea impozitelor

C'(ITO)U) I TEORI' CIRCU)'*IEI +ONET'RE DE,' )UN-U) TI+(U)UI Obiectul teoriei monetare îl constituie percepţia $i e"idenţierea relaţiilor e%istente între monedă în sensul lar& al noţiunii $i "ariabilele economice reale cum sunt producţia, consumul, acumularea de capital !intetiz.nd în liniile cele mai lar&i $i într,un cadru lo&ic $i nu cronolo&ic, teoria monetară a tra"ersat trei stadii/ 0 'naliza raportului cauzal între masa banilor în circulaţie $i "olumul măr#urilor de o parte $i ni"elul preţurilor de altă parte, stadiul în care s,a conturat teoria cantitati"ă a monedei1 2 'naliza raportului dintre masa banilor în circulaţie $i ni"elul &eneral al preţurilor luat în considerare sub aspectul "ariaţiei "eniturilor indi"iduale1

Pagina 0 din 34

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3 !tadiul al treilea, modul în care banii acţionează prin intermediul dob.nzii, al mi$cării capitalurilor $i trans#erurilor, asupra producţiei $i preţurilor relati"e, precum $i asupra ni"elului &eneral al preţurilor Teoria monetară constituie una din preocupările de esenţă ale $tiinţei economice, în &eneral, iar ca probleme #undamentale pentru obiectul $i studiul său pot #i considerate următoarele/ a5 (roblema de#inirii banilor, care de$i simplă la prima "edere este complicată în #ond, întruc.t se re#eră nu la de#inirea acestora ca &en propriu, ci la stabilirea nomenclaturii elementelor care pot #i considerate bani $i care depinde str.ns de structura instituţional, or&anizatorică a economiei, de or&anizarea sa #inanciar,monetară 6n decursul timpului această noţiune cuprindea #ormulări de la cele mai restricti"e în care erau consideraţi bani doar banii,mar#ă cu "aloare intrinsecă, p.nă la #ormulările cele mai e%tincti"e în care sunt consideraţi bani toate #ormele acti"e lichide din economie Caracterul relati" $i con"enţional al de#inirii banilor imprimă o importanţă #undamentală analizei monetare, întruc.t in#luenţează direct precizia metodelor cantitati"e cu care aceasta operează1 b5 (roblema rolului banilor în economie poate #i apreciată în două direcţii Una este aceia de mi7locire a tranzacţiilor băne$ti, banii reprezent.nd un instrument de deser"ire, elimin.nd schimbul direct de măr#uri cunoscut sub denumirea de troc, sub acest raport e%istenţa lor în circuitul economic nu in#luenţează e"oluţia economică reală în sensul cererii de măr#uri, ser"icii, producţiei $i in"estiţiilor, preţurilor, importurilor,e%porturilor $ a a".nd deci un caracter neutral, in"ariant 6n altă direcţie însă banii in#luenţează intens procesele economice sus menţionate, complic.nd condiţiile de realizare a echilibrului economic &eneral, put.nd &enera în caz de #uncţionare necorespunzătoare perioade de recesiune $i in#laţie, a".nd sub acest raport un caracter acti" "ariat 'ceastă contradicţie constituie o sarcină a teoriei monetare c5 (roblema "alorii banilor pro"ine din aceea că de$i la #el ca măr#urile, întruchipează a"uţia socială, #iind o #ormă a acesteia, capacitatea lor de a #ace acest lucru depinde de o serie de #actori speci#ici în mare măsură di#eriţi de cei care acţionează în cazul măr#urilor d5 (roblema creării banilor respecti" emisiunea banilor, trebuie să răspundă la două întrebări/ 0 Cine anume emite banii într,o economie8 2 Cum anume îi creează $i di#uzează8
Pagina 2 din 34

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Răspunsul la aceste întrebări îi con#eră teoriei monetare o importantă #uncţie aplicati"ă Orice politică monetară raţională, utilizează toate cuno$tinţele în domeniul, pentru re&larea permanentă a cantităţii de bani în circulaţie, în corelaţie cu necesităţile economiei e5 (roblema necesarului de bani a economiei 9cererii de bani5 se re#eră la cunoa$terea #actorilor care determină comportamentul subiecţilor economici/ a&enţi economici, populaţie, or&anisme statale în ceea ce pri"e$te deţinerea anumitor cantităţi de bani !e re#eră la analiza #actorilor care in#luenţează deciziile $i tendinţele subiecţilor de a păstra anumite stocuri de bani pentru plăţi curente sau alte scopuri $i de a spori sau reduce cantităţile de bani reţinute 'ceastă analiză nu este simplă, întruc.t nu se poate baza doar pe date comensurate statistic, ci trebuie să aibă în "edere $i anticipaţii "iitoare ca de e%emplu "olumul "eniturilor #5 (roblema realizării echilibrului dintre masa bănească $i cantitatea de bani necesară economiei reprezintă cea mai comple%ă preocupare a teoriei monetare 'ceastă comple%itatea deri"ă din e#ectele deosebite pe care le pricinuie$te un dezechilibru monetar, dar $i din &reutatea cunoa$terii $i realizării acestuia 6n acti"itatea subiecţilor economici e%istă o permanentă inter#erenţă în care banii sunt achitaţi pe di#erite #orme de a"ere sau de schimbare a di#eritelor #orme de a"ere în bani 'ceste operaţii in#luenţează cererea de măr#uri $i ser"icii, ni"elul producţiei $i al in"estiţiilor, preţurile, "olumul importurilor $i e%porturilor )a r.ndul lor aceste procese economice determină noi modi#icări ale necesarului de bani $i ale masei băne$ti Rezultă deci că realizarea echilibrului monetar conţine structuri #oarte comple%e de operaţiuni monetare $i #inanciare, interne $i cu străinătatea, de situaţii în care cantitatea de bani #olosită nu are nici o importanţă, la situaţii în care "ariaţiile acesteia in#luenţează hotăr.tor e"oluţia cererii de măr#uri $i ser"icii, a producţiei, preţurilor, importurilor , e%porturilor a balanţei de plăţi e%terne, a cursurilor "alutare

C'(ITO)U) II '('RI*I', E:O)U*I' ;I <OR+E)E ='NI)OR II 0 De#inirea banilor =anul este o denumire &enerică pentru toate #elurile de monede, de semne de "aloare, reprezintînd un instrument social, o #ormă particulară imediat mobilizabilă a a"uţiei sociale, o
Pagina 3 din 34

poate măsura "aloarea tuturor celorlalte măr#uri. =ucure$ti. =ucure$ti. :iorel Cornescu. $i instrumental &eneral al schimbului 6n economia contemporană.un stat străin $i î$i ţine contabilitatea acestei acti"ităţi în moneda statului străin.a lun&ul timpului. moneda reprezintă cantitatea de metal preţios sau nepreţios bătută de autoritatea monetară.niei. respecti" al unei cantităţi de bunuri $i ser"icii Utilizarea banilor este str. o #ormă particulară imediat mobilizabilă a a"uţiei sociale. care pot #i utilizate în mod direct pentru e#ectuarea unor tranzacţii $i re&lementări2 =anul poate #i considerat o mar#ă care. întruchipare transmisibilă $i omni"alentă a puterii de cumpărare. titlu.t $i cauză. #iind ast#el instrumentul &eneral de schimb 6n "orbirea curentă $i în lucrările de specialitate se utilizează at.ns le&ată de dez"oltarea producţiei $i schimbului de măr#uri. 0>>D. e#i&ii determinate $i care mi7loce$te schimbul $i tezaurizarea 6n această accepţiune restricti"ă. pa& 2@0 Pagina 4 din 34 . +oneda mică enciclopedie. Ion =ucur. banii în$i$i #iind o mar#ă.ro ! Arhiva online cu diplome. Economie politică. prin monedă se înţe)e&e ansamblul mi7loacelor de plată. Editura $tiinţi#ică $i enciclopedică. #iind doar o mică parte a masei băne$ti 'rt > . 0>@2. după cum urmează/ a5 în cazul unei persoane care des#ă$oară o acti"itate într. pa& A3 -heor&he Creţoiu.o monedă străină se con"ertesc în moneda naţională a Rom. cursuri si referate postate de utilizatori.niei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb "alutar pentru perioada căreia îi este a#erent pro#itul impozabil sau "enitul net1 0 2 Costin ?iriţescu. care con#eră deţinătorului dreptul asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente. c. strictă.Vizitati www. 905 Impozitele $i ta%ele se plătesc în moneda naţională a Rom. datorită proprietăţilor sale #izice. proces economic #undamental în care banii apar at. respecti" ca o necesitate.niei 935 !umele e%primate într. care con#eră deţinătorului dreptul asupra unei părţi din produsul social al ţării emitente0 =anul este un echi"alent &eneral al "alori tuturor măr#urilor.t în poziţia de e#ect. Casa de editură $i presă B. noţiunea de monedă nu se identi#ică cu banii.ansaC !R). c. pro#itul impozabil sau "enitul net din acti"ităţi independente $i impozitul plătit statului străin se con"ertesc în moneda naţională a Rom. o întruchipare transmisibilă $i omni"alentă a puterii de cumpărare. di"er$i autori au de#init în moduri "ariate banul =anul este o denumire &enerică pentru toate #elurile de monede $i de semen de "aloare =anii reprezintă un instrument social. respecti" de stimulare a procesului de schimb De.tocilar.niei 925 !umele înscrise pe o declaraţie #iscală se e%primă în moneda naţională a Rom.o accepţiune limitati"ă.t $i cea de monedă (ot #i ele considerate ca a".t noţiunea de bani. care are #ormă.nd acela$i sens8 6ntr.

cursuri si referate postate de utilizatori.i sub #ormă de lin&ouri marcate.t de accesibilă $i populară cum era #ierul 'pariţia banului se situează pe aceea$i treaptă istorică 'tunci au apărut banii de metal. la al#abetul simplu #enician.lnirii în loc $i timp a unor indi"izi cu ne"oi complementare 'cestea au #a"orizat în timp apariţia unor măr#uri ca/ animale. :asile Cocri$. +onedă $i credit. pa& > :asile Turliuc. ca monedă4 Din punct de "edere monetar. $i apoi.ro ! Arhiva online cu diplome. a rămas însă cu mari incon"enienţe determinate de &reutatea înt. e%cept. Editura 'nGarom. #olosit pentru a con"erti în moneda naţională a Rom. care a #ăcut $tiinţa de carte tot at. b5 în oricare alt caz. e%tensi". iar circulaţia monetară identică cu circulaţia bănească3 II 2 E"oluţia istorică a producţiei.mplător că banii au apărut apro%imati" în acela$i timp cu scrisul. de$i a constituit un proces în e"oluţia socială. după secolul al :II E lea î e n .a realizat trecerea de la sistemele complicate de scriere E hiero&li#ic $i cunei#orm E ale imperiilor "echi.niei sumele e%primate în moneda străină. ci 9mai ales5 în sensul său lar& ce cuprinde $i biletele de bancă $i banii de cont (ri"ite în acest sens. este cursul de schimb comunicat de =anca Naţională a Rom. :asile Cocri$. în )Fdia. sumele se con"ertesc în moneda naţională a Rom. termenul de monedă nu se #olose$te doar în accepţiunea de piesă de metal determinată. 3 4 :asile Turliuc. respecti"e trocul sau trampă 2 Economia în care se utilizează bani E mar#ă este perioada ce urmează celei a trocului !chimbul direct de măr#uri.niei. cursul de schimb "alutar. pa& H Pagina D din 34 . Ia$i.nd cazurile pre"ăzute e%pres în norme 6n prezent.t $i a celei în care schimbul se #ăcea direct în natură. adică în epoca #ierului 6n această epocă s.niei prin utilizarea cursului de schimb "alutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respecti"e ori la altă dată pre"ăzută în norme 945 6n înţelesul pre"ederilor alin 935. piei.Vizitati www. +onedă $i credit. schimbului de măr#uri $i monedei +oneda datează de la începuturile ci"ilizaţiei Nu este înt. 0>>H. 0>>H. mai înt. noţiunile de bani $i de monedă pot #i considerate ca similare.tocilar. Ia$i. e"oluţia istorică a producţiei $i schimbului de măr#uri poate #i împărţită în trei mari perioade/ 0 Economia nemonetară corespunde perioadei în care producţia era destinată consumului producătorului c. Editura 'nGarom.

nea totu$i secundară în raport cu #uncţia economico. respecti" #orme de bani a"eau o utilitate intrisecă. sare.nd au #ost eliminate celelalte metale/ cupru.tocilar.:II î e n După Ierodot locul de ori&ine al monedei ar #i )idia. ce pot #i obţinute în schimbul lor Utilizarea banilor de h.Vizitati www.rtie s. abia în timp s. ar&int.nd în "olumul mare. ca principale mi7loace de schimb datorită însu$irilor e%cepţionale ale acestora Erau rare $i căutate pentru con#ecţionarea de probe.rtie Caracteristica acestei perioade este #aptul că banii în această perioadă î$i pierd "aloarea intrinsecă. sunt di"izibile în orice proporţie #ără a. schimbarea calităţii prin cre$tere sau depreciere. care răm. scoici. prin intrarea în "i&oare a celui de al doilea amendament la statului <+I 3 Economia în care se utilizează bani.socială Cercetarea arheolo&ică $i numismatică consemnează apariţia monedelor în Europa. a condus în timp la a)e&erea metalelor preţioase. imposibilitatea di"izării unora. aur $i ar&int. iar autorul prezumat al acesteia ar #i re&ale )icur& E"oluţia multiseculară a monedei metalice poate #i delimitată în trei mari perioade/ a5 <aza de trium# $i ascensiune a aurului în rol monetar c.a încheiat între anii 0>HA. tutun. cursuri si referate postate de utilizatori. ar&int.nd deci să #ie păstrate perioade nelimitate. poate #i încadrată Pagina A din 34 .0>H@. "aloarea încorporată se poate #ace după necesităţi. în secolele :III. #ie sub #ormă de lin&ouri. $i care în linii mari se încheie odată cu izbucnirea primului război mondial1 b5 <aza de reducere a rolului monetar al aurului. ca monedă internă $i coincide cu perioada interbelică1 c5 <aza de diminuare a rolului aurului ca monedă internaţională care a început în anul 0>44 odată cu crearea sistemului monetar internaţional de la =retton Joods $i s.a a7uns la baterea lor sub #ormă de monedă De remarcat ca o caracteristică &enerală căci toate aceste mi7loace de schimb. blănuri. au "aloare mare în "olum mic. aur. etc .a #ăcut #ie sub #ormă de podoabe. diamante. #olosite ca mi7loc de schimb pentru toate ne"oile 'ceste mi7loace au constituit iz"oarele istorice ale banilor Deza"anta7ele ma7orităţii acestor mi7loace de schimb const.ro ! Arhiva online cu diplome.$i pierde din "aloare )a început #olosirea lor s.simbol sau alt#el spus a banilor de h.a &eneralizat datorită a"anta7elor pe care aceste instrumente de schimb le reprezintă/ sunt u$or de păstrat $i transportat. nu este "oluminoasă $i este comodă de purtat. sunt inalterabile în timp put. ei #iind căutaţi nu în sine ci pentru ceea ce reprezintă pentru bunurile $i ser"iciile. uleiuri de măsline.

i utilizeze pentru procurarea de bunuri în perioada curentă.nd în ţările dez"oltate/ !U'.#inanciare ale utilizării monedei electronice sunt încă puţin studiate II 3 <uncţiile banilor <uncţiile banilor în economiile contemporane pot #i tratate sub două dimensiuni/ una indi"iduală iar alta socială !ub raport indi"idual banii îndeplinesc următoarele #uncţii/ N +i7loc de măsură al "alorii întruc. cum ar #i impozite. cursuri si referate postate de utilizatori.nd din obli&aţii bancar. într. de asemenea banii ser"esc ca etalon comun de e"idenţă $i ca instrument de calcul.un sFstem raţional de multiplii $i submultiplii.i păstreze un timp #ie asupra sa. de analiză $i decizie economică1 N +i7loc de schimb respecti" realizarea tranzacţiilor cu măr#uri $i ser"icii. poate să. iar tipărirea lor într. decur&.nd în disponibilităţile din conturile deschise la bănci asupra cărora pot #i trase cecuri 6n ţările cu suprastructură #inanciar E bancară dez"oltată cca >K0L din "olumul "aloric al plăţilor se #ace cu cecuri E"oluţia banilor este percepută cu u$urinţă $i în zilele noastre c.bursiere N '". ta%e.ndu. alt#el spus #ormă de păstrare a a"erii (osesorul lor nu este obli&at să. ţările Europei de :est.se schimbul direct1 N +i7loc de plată cu a7utorul căruia se stin& datoriile nele&ate direct de schimbul măr#uri.nd o putere de cumpărare &enerală $i imediată banii sunt deopotri"ă rezer"ă de "aloare.tocilar. "aloarea tuturor tranzacţiilor imediate.rtie se inter#erează cu apariţia banilor de cont 9scriptuali5 const.t cu a7utorul $i prin intermediul lor se e%primă "aloarea tuturor măr#urilor $i ser"iciilor.ro ! Arhiva online cu diplome. #ie prin bancă trans#er.nd ast#el în timp "aloarea Pagina H din 34 .un anume sistem o prote7ează contra #alsurilor Epoca banilor de h. se utilizează din ce în ce mai mult Mmoneda electronicăC.Vizitati www. "iitoare. contribuţii ca $i obli&aţiile la termen. elimin. bani care în #apt nici nu mai au #ormă materială Disponibilităţile $i mic$orarea acestora se operează pe baza impulsurilor ma&netice în memoria computerelor din reţelele tranzistoriate Consecinţele economico.

spre e%emplu. indi"iduală $i socială.I +OD')ITO*I DE ()'TO III 0 (rincipalele cate&orii de bani 6n economia de piaţă.$i obţină $i c. cursuri si referate postate de utilizatori.t $i ca rezer"ă a "alorii. care determină o cre$tere a producţiei $i chiar a in"estiţiilor care în #inal cresc &radul de ocupabilitate a #orţei de muncă =u&et . numai cheltuielile. autorităţile publice.nd decide ce măr#uri $i ser"icii să. principalele cate&orii de bani sunt/ Pagina @ din 34 . dupa caz. banii au suscitat totdeauna inter"enţia puterii publice (entru satis#acerea interesului &eneral statul emite bani în cantităţi mai mici sau mai mari. prin canalele bu&etului pot determina cantităţi suplimentare de bani. document prin care sunt pre"azute si aprobate in #iecare an "eniturile si cheltuielile sau. ansamblul bu&etelor.nd ast#el modi#icarea "alorii banilor în raport cu al măr#urilor $i al altor bunuri Dacă. produc. între cele două dimensiuni ale banilor. nu se realizează în economie un &rad satis#ăcător de ocupare a #orţei de muncă ori producţia nu cre$te într. componente ale sistemului bu&etar.tocilar. posesorul lor put. (ri"ind sub aspectul puterii de cumpărare c.un ritm su#icient de rapid.ro ! Arhiva online cu diplome. inter"ine o contradicţie. care a#ectează substanţial rolul de apărare a libertăţii indi"iduale $i îndeosebi #uncţia de rezer"ă de "aloare C'(ITO)U) III (RINCI(')E)E C'TE-ORII DE ='NI . curent sau în "iitor. imprimă o solicitare sporită de măr#uri. care dacă au #ost bine dozate $i corelate.nd anume să le aibe. banii apar ca #actor de libertate 6n acela$i timp banii au $i o dimensiune socială. au de"enit important instrument de politică &u"ernamentală <iind mi7loc esenţial în calculul economic $i al deciziei economice.Vizitati www. in #unctie de sistemul de #inantare a institutiilor publice =u&et &eneral consolidat . a&re&ate si consolidate pentru a #orma un intre& Dacă in7ecţia monetară însă nu a #ost su#icient de bine dozată $i nu a #ost &ăsit momentul oportun.a arătat o armă de păstrare a libertăţii. #iind a$a cum s. #uncţie de scopul urmărit.

la preţuri $i cursuri #ormate pe piaţă. respecti" cea din metal care au o "aloare proprie deplină sau in#erioară "alorii nominale =I)ETU) DE ='NCO î$i are îndelun&ate e"oluţii istorice =ancherii rom. #ără să mai depindă de descoperirile înt. decretaţi de stat ca atare. nu ca bani 6n aceste împre7urări condiţia Msine Qua nonC a "alorii banilor utilizaţi în prezent în lume. pentru acoperirea de#icitului balanţelor de plăţi e%terne ale statelor.rtie sau de alt &en.zis sunt emi$i de +inisterul <inanţelor sau Trezoreria !tatului.rtie propriu. ci din #acultatea lor de a #i preschimbate pe bunuri $i ser"icii precum $i unele pe altele.nă. cea de monedă se re#eră în mod e%pres la o anumită cate&orie de bani. iar în #inal au rămas sin&ure. în #uncţie de cerere. de obicei în scopul acoperirii unor ne"oi #inanciare ale statului 6n momentul de #aţă.rziu sau emis Mcerti#icate de depozitC 9recipise5 care atestau depunerea în bancă a unor cantităţi de aur sau ar&int . sunt bani cu curs #orţat.a pierdut. indi#erent de #orul care îi emite.tocilar. la ora actuală aurul nu mai e%ercită nici o in#luenţă directă asupra "alorii banilor naţionali sau internaţionali El continuă să 7oace un anumit rol ca acti" de rezer"ă internaţional.mplătoare de zăcăminte auri#ere 6n realitate. iar "aloarea lor nu mai pro"ine din aurul pe care îl reprezintă. cursuri si referate postate de utilizatori. #ără &aranţie materială. cupru $i se prezintă în &eneral sub #ormă de disc plat !pre deosebire de noţiunea de bani care este un termen &eneric.ni emiteau a$a zisele MreceptaC care erau înscrisuri de con#irmare a depunerii monedelor metalice +ai t. ar&int. atunci c.o#ertă Instrumentele respecti"e se bazează pe creditul din interiorul naţiunilor. operaţiune ce de #apt semni#ica trans#erarea aurului După 0AL> apar MbileteC cu aceia$i circulaţie care reprezentau depunerea în bancă a monedelor din metal uzate Corelaţia între MbileteleC apărute în circulaţie $i monedele de metal retrase era #oarte strictă Cu timpul însă această corelare s. precum $i pe creditul mutual dintre naţiuni.nd celelalte mi7loace utilizabile în acest scop au #ost epuizate. toate cate&oriile de bani de h.nă în m. de"enind importante instrumente de bancă =I)ETU) DE TEP'UR sau banul de h.i unele $i altele circulau din m.ro ! Arhiva online cu diplome. de h. +ONED' +ET')ICO este con#ecţionată din aur. este limitarea cantităţii lor De aceea puterea constituţională de a crea bani aparţine statului Pagina > din 34 .rtie utilizaţi în lume. circulaţia biletelor de bancă #iind simultană cu monedele de metal. iar populaţia îi rati#ică 'ceste bilete constituie instrumente le&ale de plată. însă $i acest rol limitat $i în curs de diminuare este îndeplinit de aur ca mar#ă.Vizitati www.

nichel.nd aceasta depă$e$te necesităţile.ro ! Arhiva online cu diplome.t proceduri c. put. mai important dec. în caz contrar se a7un&e la situaţii de topire a metalului $i "alori#icarea ca metal Cantitatea de monedă di"izionară în circulaţie este mică. etc.un an bu&etarD +ONED' DI:IPION'RO este reprezentată de piese din aramă.t prin cei e#ecti"i.t cei de h. iar c. în practica actuală.ndu.tocilar.rtie $i alte #orme de bani e#ecti"i.se trans#orma în ace$tia $i in"ers în raport de la 0 la 0 oric. tranzacţiile cele mai mari se #ac cu a7utorul cecurilor !e mai spune Mbani de bancăC #iindcă spre deosebire de banGnote emise de o anumită bancă.nd +ai mult. cursuri si referate postate de utilizatori. ace$tia se re&ăsesc $i sunt creaţi de toate băncile 6n acela$i timp însă plăţile prin ace$ti bani sunt mai complicate dec.nzătorului D Con#orm )e&ii DLL pri"ind #inanţele publice. aluminiu. (artea I nr D>H din 03 au&ust 2LL2 art 2 Pagina 0L din 34 . la care plata se #ace pur $i simplu prin trans#eral #izic Decontările #ără numerar presupun at. at. care ser"esc pentru e#ectuarea plăţilor de "alori mici Ca $i caracteristici se asimilează banilor de h. deoarece con#eră cea mai si&ură &aranţie posibilă. mai e%act disponibilităţile din conturi (ot #i consideraţi bani "eritabili deoarece titularul contului î$i poate achita cu a7utorul lor măr#urile cumpărate $i celelalte datorii.t "aloarea nominală.t ". cea naţională.rtie cu deosebirea materialului din care sunt con#ecţionate $i a #aptului că reprezintă "alori mici :aloarea metalului conţinut în ele este întotdeauna mai mic dec.t $i documente 9înscrisuri5 care di#eră de la un caz la altul 6n limba7 de specialitate procedura prin care banii de cont sunt trans#eraţi de la un deţinător la altul este denumită Mmodalitatea de platăC iar înscrisurile 9documentele5 care pun în mi$care banii de cont poartă denumirea de Minstrumente de platăC III 2 (rincipalele modalităţi de plată #ără numerar 'CREDITI:U)/ este o modalitate de plată comple%ă $i costisitoare însă se #olose$te pe scară destul de lar&ă. banii de cont din punct de "edere cantitati" au rol preponderent. parte a cheltuielilor bu&etare ce depaseste "eniturile bu&etare intr. De#icit bu&etar . îndeplinesc toate #uncţiile banilor e#ecti"i. se returnează în process natural la caserii ='NI DE CONT 9scriptuali sau bani de bancă5 'ceastă e%presie Mbani scriptualiC î$i &ăse$te &eneza în #aptul că reprezintă înre&istrările din conturile creditoare de la bănci.Vizitati www. în ma7oritatea ţărilor. (ublicat in +onitorul O#icial.

cu condiţia ca ". de către titularul contului bancar. să achite ".Vizitati www. ca pe baza disponibilului din cont sau a unui credit aprobat lui.t $i cumpărătorului care este si&ur că "a primi mar#a în condiţiile con"enite 'ceastă modalitate constă în an&a7amentul băncii cumpărătorului din ordinul acestuia. cursuri si referate postate de utilizatori. în cadrul căruia se pre"ede o circulaţie de monezi cu "aloare proprie deplină 6n timp noţiunea a #ost e%tinsă $i asupra sistemelor ce #olosesc monede #ără "aloare intrinsecă.tocilar.nzătorul să #acă do"ada e%pedierii măr#ii p.nzătorului.rtii de "aloare.nă la un termen con"enit INC'!O 9sau incaso documentar5 este modalitatea de plată în care #urnizorul de măr#uri sau prestatorul de ser"icii transmite băncii sale documentele care atestă îndeplinirea obli&aţiilor. simbol De#inirea $i indi"idualizarea unui sistem monetar are în "edere următoarele componente/ N Unitatea monetară1 N Etalonul monetar1 N +odul de batere $i circulaţie a monedelor cu $i #ără "aloare intrinsecă 9inte&rală51 N +odul de emisie $i punere în circulaţie al monedelor de h. c. care la r.i să plătească suma consemnată în #a"oarea unui anumit bene#iciar 'cesta poate #i simplu necondiţionat.ro ! Arhiva online cu diplome. care este si&ur că "a încasa suma. mai precis a unui titlu de credit. prin care se adresează băncii ce are e"idenţa contului. predă documentele cumpărătorului Este o modalitate de plată internaţională mai simplă $i mai puţin costisitoare ORDINU) DE ()'TO este modalitatea de plată const.nzătorului prin intermediul băncii acestuia o anumită sumă de bani.ndul ei le remite băncii cumpărătorului =anca cumpărătorului după achitarea $i trans#erarea sumei băncii ". în care plata se #ace numai pe baza prezentării unor documente C'(ITO)U) I: !I!TE+E +ONET'RE !istemul monetar este o #ormă de or&anizare monetară instituită de stat prin acte normati"e.nd în emiterea unei h. respecti" bani .rtie 9bancnotelor51 N Emisiunea $i circulaţia instrumentelor de plată #ără numerar Pagina 00 din 34 . cer. respecti" simpla sa prezentare îl poate onora $i simplu condiţionat.ndu.

nă în prezent practica monetară a consacrat mai multe sisteme monetare.Vizitati www.:II î e n5 $i p.ro ! Arhiva online cu diplome.un cadru instituţional E or&anizatoric în care s. în care însă nu este sin&urul #iind însoţit de timbre. a$a cum în parte au #ost prezentate De la sistemele comerciale cu etaloane paralele.i &u"ernul "est.nd înt. cu de#icienţe durabile ale balanţelor de plăţi e%terne Instituţiile $i principiile sistemului de la =retton Joods 'cest sistem de #apt. respecti" de la apariţia primelor monede ca etalon 9)idia antică sec :III. des#iinţarea rolului monetar al aurului De atunci $i în present aurul nu mai îndepline$te nici una din #uncţiile interne ale banilor. cu e%cepţia poate a mi7locului de tezaurizare. 6n #uncţie de conţinutul etalonului monetar. la cele bimetaliste.al doilea război mondial aduce ca e#ect mondial pe plan monetar.te"a luni cu peste 4LLR 'par ast#el.&erman $i apoi cel 'merican con#runtat cu o criză de mari proporţii a dolarului.au des#ă$urat plăţile internaţionale în perioada 0>44.al II. 9peste noapte5 ţări 9cele e%portatoare5 mari creditoare $i în acela$i timp ţări îndeosebi cele puternic industrializate.nă în anul 0>H0.tocilar. etc 'pariţia primului sistem monetar internaţional are loc în anul 0>44 în urma Con#erinţei monetare internaţionale de la =retton Joods 9! U ' 5 I: 0 !istemul monetar internaţional de la =retton Joods !istemul monetar internaţional de la =retton Joods este constituit de reprezentanţii principalelor state unite în coaliţia antihitleristă ' #uncţionat în linii mari con#orm planurilor #ondatorilor p. tablouri.0>H0 Ca instituţii au #ost create/ =anca Internaţională pentru Reconstrucţie $i Dez"oltare 9= I R D 5 $i <ondul +onetar Internaţional = I R D cu sediul la Jashin&ton este un or&anism cu caracter #inanciar $i a a"ut ca prim scop asi&urarea resurselor #inanciare ţărilor "est. pun serios în cauză e%istenţa sistemului !e adau&ă la acestea consecinţele războiului araboisraelian din 0>H3 care determină mari restricţii la e%portul de petrol $i în consecinţă cre$terea preţului acestuia în c. c.de"ize Cel de. onometalistele $i aur. constă în crearea unor instituţii $i a unor principii constituite într. cursuri si referate postate de utilizatori.lea război mondial Pagina 02 din 34 .europene pentru re#acerea economiilor distruse de cel de.

adică interzicerea #olosirii unor cursuri di#erite ale monedei la ". statelor membre cu balanţe de plăţi temporar de#icitare (rin re&ulile de conduită monetară pe care le impune statelor membre determină o in#luenţă hotăr. a7ustabile în timp. de capital. obiecti"ele sale s. 0R5 în 7urul cursurilor o#iciale 9parităţilor metalice5 N Unicitatea cursurilor "alutare.nse 9UK. cursuri si referate postate de utilizatori.a constituit crearea unei zone de stabilitate monetară în Europa de :est. după următoarele re&uli mai importante/ N De#inirea monedei naţionale prin raportarea la o anumită cantitate de aur 9"aloare paritară5 sau la dolarul american cu conţinut în aur la acea dată de 0STL.Vizitati www. acordarea de împrumuturi. la cumpărare operaţiuni curente.nzare.ro ! Arhiva online cu diplome.>2 dolari N Re"izuirea "alorilor paritare 9de"alorizări $i re"alorizări5 $i a cursurilor "alutare o#iciale numai cu acordul <+I N +enţinerea cursurilor "alutare de piaţă în limite str. Ulterior. precum $i o mai mare con"er&enţă a politicilor #inanciare $i economice ale ţărilor Pagina 03 din 34 .toare în #uncţionarea sistemelor monetare naţionale $i implicit a celui internaţional 'derarea unui stat la < + I presupune respectarea anumitor re&uli de conduită monetară. care de #apt reprezintă principiile sistemului monetar internaţional $i care constau în/ a5 Uni"ersalitatea sistemului E însemn.@@@AH0 & aur #in sau 0 uncie aur T 34. etc c5 Con"ertibilitatea reciprocă a monedelor statelor member #ără restricţii d5 Realizarea unui "olum de rezer"e $i lichidităţi internaţionale necesare echilibrării balanţelor de plăţi I: 2 !istemul monetar european !istemul monetar european a luat #iinţă la 03 martie 0>H> ca urmare Re"oluţiei din D VII 0>H@ a Consiliului european compus din conducătorii de state $i &u"erne ale ţărilor din C E E Obiecti"ul prioritar l.tocilar.nd accesul oricărui stat în acest or&anism care recunoa$te pre"ederile statutului <+I $i principiile sistemului monetarF internaţional b5 <i%itatea cursurilor "alutare.au îndreptat spre ţările cu economii în curs de dez"oltare în "ederea cre$terii producti"ităţii muncii $i a ni"elului de trai < + I este un or&anism cu caracter monetar $i are ca prim scop.

au participat > monede 9marca &ermană. reprezent.nd moneda europeană ca $i D ! T în sistemul internaţional 're istorie proprie #iind o monedă compozită a cărei "aloare este calculată pe baza co$ului tuturor celor 02 "alute ale ţărilor participante )a început c.ndu. au apărut însă cecurile de "oia7 în E C U cu destul de mare răsp. #rancul #rancez.un ECU Cadrul instituţional E or&anizatoric #a"orabil a permis pătrunderea ECU spectaculos pe piaţa capitalurilor.nă în prezent a a"ut un mod satis#ăcător de #uncţionare. procedurile de re"izuire a compoziţiei sale e#ectu. combinat cu lar&i #acilităţi de credit De la în#iinţare $i p. peseta spaniolă $i escudo portu&hez Contribuţia cantitati"ă la co$ a #iecărei monede este dat de cantitatea de "alută ce este cuprinsă într.Vizitati www. #lorinul olandez. apariţia depozitelor în bănci $i a unei pieţe interbancare (. #ie prin modi#icarea ponderii monedelor componente Ultimele 3 monede intrate au #ost drahma &recească. lira irlandeză5 ponderea lor #iind în #uncţie de contribuţia #iecărei ţări la produsul intern brut al comunităţii. cursuri si referate postate de utilizatori.I CREDITU) ='NC'R Pagina 04 din 34 .se de re&ulă la D ani #ie prin introducerea de noi membrii.ndire C'(ITO)U) : CIRCU)'*I' +ONET'RO . la comerţul intercomunitar $i la mecanismul de susţinere monetară E C U este un co$ deschis. printr.ndu. participante. #rancul lu%embur&ez. lira en&leză.a creat în decembrie 0>H>.un sistem comple% de cursuri "alutare $i de inter"enţie. coroana daneză.a obţinut o reducere a di#erenţei între ratele in#laţiei din ţările respecti"e Elementele constituti"e ale sistemului !unt în număr de două $i acţionează complementar/ E C U 9unitatea de cont europeană5 $i mecanismele de creditare E C U E este elementul central al sistemului. a căror cursuri #lotează în cadrul unor mar7e ri&uros controlate $i supra"e&heate de băncile centrale ale statelor membre Ca e#ect #a"orabil s.nd s. cre. #rancul bel&ian.nă în prezent nu e%istă monedă metalică sau bilet de bancă în E C U . lira italiană.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. se un mecanism relati" stabil al celor 02 monede.

autoritatea. subproiecte.ndăC0 Con#orm )e&ii.un moment dat. limita ma%ima a cheltuielilor ce pot #i an&a7ate. e#ectuată într.te ori este "orba de cedarea unei sume de bani. stima. obiecti"e si altele asemenea. în #olosinţa altui subiect economic. =ucure$ti.narea plăţii pentru măr#urile li"rate $i ser"iciile prestate Credite destinate unor actiuni multianuale .prezinţi încredere5 Tot credit reprezintă denumirea dată sectorului.ro ! Arhiva online cu diplome. in limitele aprobate Credit bu&etar . creditul reprezintă coloana din dreapta a unui cont.Vizitati www. înseamnă o relaţie bănească apărută în le&ătură cu acordarea de împrumuturi în bani unor persoane #izice sau 7uridice. ori de c. creditul reprezintă orice an&a7ament de plată a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite. care se des#asoara pe o perioada mai mare de un an si dau loc la credite de an&a7ament si credite bu&etare Credit de an&a7ament . : 0 NO*IUNI -ENER')E DE!(RE CREDIT Termenul de McreditC poate #i utilizat cu mai multe sensuri 6n contabilitate. suma aprobata prin bu&et. după cum se menţionează în Dicţionarul de economie politică. in#luenţa $i trecerea de care se bucură cine"a 9Mai creditC.tocilar. cu condiţia de a #i rambursate la un termen numit scadenţă sau în le&ătură cu am. care cuprinde relaţiile de credit :ictor !lă"escu de#inea creditul ast#el/ Meste "orba de o operaţiune de credit sau ne &ăsim în #aţa unui #apt economic. proiecte. cursuri si referate postate de utilizatori. sume alocate unor pro&rame. 0>H4. in timpul e%ercitiului bu&etar. din partea unui subiect economic. cu obli&aţia pentru acesta din urmă de a restitui mai t. suma primită.rziu. în care se înscriu reducerile 9scăderile5 de acti" sau sporurile 9cre$terile5 de pasi" 6n le&islaţia #inanciară. reprezentand limita ma%ima pana la care se pot ordonanta si e#ectua plati in cursul anului bu&etar pentru an&a7amentele contractate in Pagina 0D din 34 . la un termen #i%at. s#erei de circulaţie #inanciară. creditul reprezintă încrederea. numit credit. consideraţia. precum $i la plata unei dob. #iscală $i chiar în "orbirea curentă. tipărit la Editura politică.nzi sau la alte cheltuieli le&ate de această sumă sau orice prelun&ire a scadenţei unei datorii $i orice an&a7ament de achiziţionare a unui titlu care încorporează o creanţă sau a altui drept la plata unei sume de bani Creditul. plus o sumă de bani care se cheamă interes sau dob.

n care lucrează în străinătate. orice persoană 7uridică care nu este persoană 7uridică rom. cursul e%ercitiului bu&etar siKsau din e%ercitii anterioare pentru actiuni multianuale. ordonanta si e#ectua plati din bu&et pentru celelalte actiuni (ersoană #izică rezidentă . art H Pagina 0A din 34 . în schimbul unei promisiuni de rambursare "iitoare.nia1 b5 centrul intereselor "itale ale persoanei este amplasat în Rom. nu se pot emancipa de haina monetară Operaţiunile de credit pot inter"eni într. în mod normal însoţite de plata unei dob.nia.nia pentru o perioadă sau mai multe perioade ce depă$esc în total 0@3 de zile.năA O altă concepţie consideră creditul drept operaţiunea prin care se ia în stăp.ro ! Arhiva online cu diplome. p. care se încheie în anul calendaristic "izat1 d5 este cetăţean rom. ca #uncţionar sau an&a7at al Rom.d5.tocilar. respecti" se pot an&a7a. orice persoană #izică ce îndepline$te cel puţin una dintre următoarele condiţii/ a5 are domiciliul în Rom.Vizitati www.nzi ce remunerează pe împrumutător Operaţiunea pri"e$te două părţi O parte acordă creditul Cealaltă parte îl prime$te. de la relaţii între indi"izi sub #orma unor acorduri personale simple. relaţiile de credit.o &amă amplă.nia $i nici membrii #amiliilor acestora1 (ersoană 7uridică rom. cursuri si referate postate de utilizatori. pe parcursul oricărui inter"al de 02 luni consecuti"e.un stat străin (rin e%cepţie de la pre"ederile lit a5.nă la tranzacţiile #ormalizate ce se e#ectuează pe pieţe monetare sau #inanciare #oarte dez"oltate $i #ormulate în cadrul unor contracte comple%e O parte importantă a relaţiilor de credit pri"e$te mobilizarea capitalurilor disponibile $i a economiilor A Codul #iscal. astăzi. un cetăţean străin care este #uncţionar ori an&a7at al unui or&anism internaţional $i inter&u"ernamental înre&istrat în Rom.nia1 c5 este prezentă în Rom.niei sau care are locul de e%ercitare a conducerii e#ecti"e în Rom. orice persoană 7uridică care a #ost în#iinţată în con#ormitate cu le&islaţia Rom. un cetăţean străin care este #uncţionar sau an&a7at al unui stat străin în Rom. sau alt#el spus se îndatorează Relaţii de credit au e%istat $i în economiile premonetare Deci creditul poate e%ista $i în economiile #ără monedă E"ident că.nă . în ansamblul lor.niei într. nu este persoană #izică rezidentă un cetăţean străin cu statut diplomatic sau consular în Rom.nia1 (ersoană 7uridică străină .nia.nire imediată resurse.

e"ident schimbul de echi"alente. tipul de instrumente utilizate $i condiţiile în care creditul este consimţit. creditorul trebuie să aibă încredere în calităţile morale ale debitorului. după cum #ără ea nici ". psiholo&ică $i nu poate #i redus la încrederea #aţă de debitor Creditul ca schimb Unii autori consideră creditul ca #iind o #ormă particulară a schimbului 'st#el.nzarea de măr#uri cu plata am. publicat în 0>4@.nd numeroasele opinii e%primate. nu modi#ică mărimea "alorii.ar putea a"ea loc (entru ca relaţia de credit să se mani#este.ro ! Arhiva online cu diplome. în condiţiile speci#icate în acordul de credit.nată n. în cadrul căruia debitorul promite. de sol"abilitatea acestuia 'lţi speciali$ti sunt împotri"a acestei interpretări De$i presupune încredere.Vizitati www. creditul ca #ormă a relaţiilor de schimb $i creditul ca e%presie a relaţiilor de redistribuire Creditul ca încredere Unii economi$ti apreciază că ideea de încredere ar reprezenta principalul conţinut al creditului (otri"it acestei concepţii. economistul #rancez Wean +archal consideră creditul ca schimb separat în timp (ro#esorul . să #ie con"ins de bonitatea sa. creditul nu este o cate&orie subiecti"ă.o altă "aloare de Pagina 0H din 34 . creditul este o cate&orie subiecti"ă.ndă pentru a remunera pe creditor2 (ro#esorii :asile Turliuc $i :asile Cocri$. creditul nu este o #ormă a schimbului !chimbul se caracterizează prin cedarea unei măr#i cu o anumită "aloare de întrebuinţare $i obţinerea echi"alentului &eneral. cu o altă "aloare de întrebuinţare !chimbul. au structurat trei concepţii pri"ind elementul #undamental în de#inirea creditului/ creditul ca încredere. un aparat 7uridic per#ecţionat. (ărţile implicate. după un timp. în Tratat de monedă. sintetiz. de asemenea a plăti dob. de la ţară la ţară Esenţial răm.l ramburseze. de capacitatea sa #inanciară de a #ace plata la scadenţă.te#an Dumitrescu. consideră creditul ca un schimb care începe în prezent $i se termină în "iitor 9pa& 02A5 Totu$i. ci numai #orma materială în care ea se concretizează !pre deosebire de schimbul de măr#uri.tocilar.ne acela$i peste tot/ o "aloare actuală se transmite de un creditor 9in"estitor sau împrumutător5 unui debitor 9înprumutat5 care se an&a7ează să. scopul creditului nu este înlocuirea unei "alori de întrebuinţare printr. un climat de stabilitate economică. psiholo&ică 6ncrederea este necesară în relaţiile de împrumut. a banilor. sunt e%trem de di"erse $i în continuă e"oluţie Dispoziti"ul instituţional "ariază de asemenea. care să permită creditorilor să reintre în posesia sumelor împrumutate. al cărui mobil este "aloarea de întrebuinţare. cursuri si referate postate de utilizatori. în "ederea procurării unei alte măr#i.

care acordă un împrumut în bani sau care "inde măr#uri sau ser"icii pe datorie $i o altă persoană #izică sau 7uridică numită debitor. circulaţia măr#urilor etc4 Creditul reprezintă o instituţie economică e%trem de comple%ă $i destul de contro"ersată în de#inirea sa Creditul e%primă ansamblul relaţiilor economice băne$ti ce se stabilesc între o persoană #izică sau 7uridică numită creditor. societăţilor comerciale. unităţilor cooperatiste. băncile comerciale sau de depozit. persoanelor #izice pentru producţie. creditul este e%presia relaţiilor de redistribuire a disponibilităţilor băne$ti latente e%istente în economie at. întrebuinţare. întreprinderilor mi%te.t la a&enţii ne#inanciari.Vizitati www. spre deosebire de relaţiile de redistribuire ce au loc pe linie #iscală.t $i la cei #inanciari. ca $i prin consolidarea $i ampli#icarea disponibilităţilor de capital bănesc $i cre$terea masei monetare în circulaţie3 Creditul cuprinde relaţiile de mobilizare a mi7loacelor băne$ti temporar disponibile din economia naţională $i de la populaţie $i de repartizare a acestor mi7loace băne$ti sub #ormă de împrumut re&iilor autonome. nici chiar cu acea particularitate a separării în timp a actului prestaţiei 9acordării creditului5 de actul contraprestaţiei 9rambursarea creditului5 Creditul ca e%presie a relaţiilor de redistribuire Ceea ce deosebe$te esenţial creditul de schimbul de măr#uri este mobilul creditării care înseamnă redistribuirea "alorii Conţinutul economic speci#ic al creditului este trans#erul unei părţi din produsul social de la unii participanţi la circuitul economic către alţi participanţi la acest circuit. ci mărimea "alorii 'cordarea $i rambursarea creditului nu modi#ică conţinutul material al "alorii Creditul nu e%primă relaţii tipice de schimb Nu e%istă îndreptăţiri pentru a de#ini creditul ca #iind #ormă a schimbului. un trans#er cu caracter temporar Creditul este o componentă a relaţiilor de repartiţie. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. care prime$te împrumutul sau cumpără pe datorie : 2 Conţinutul trăsăturile $i #ormele creditului Creditele sunt distribuite de =anca de emisiune. cărora le sunt proprii redistribuiri "alorice cu titlu de#initi" 6n principal însă. pri"ate. c. în raporturile cu bu&etul public. prin înlocuirea monedei temporar pasi"e cu monedă acti"ă. o #ormă particulară a acestor relaţii care are caracter temporar. băncile de a#aceri $i alte bănci specializate $i or&anisme de credit nebancare Pagina 0@ din 34 .

la r.MdebitorisC cu înţelesul &eneric de MdatornicC $i MdebitumC. prestarea de ser"icii. p. statul $i populaţia Termenul MdebitorC pro"ine din limba latină )a rădăcinile sale stau e%presiile MdebitorC. trans#er.ndul ei. de la Pagina 0> din 34 . dar mai ales băncile comerciale.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. datorită apariţiei unor con7uncturi ne#a"orabile sau de#icienţelor Riscul de imobilizare sur"ine la bancă sau la alt creditor. pro"enită din procurarea $iKsau producerea de bunuri. de plasament. la =anca de emisiune.rzierii plăţii sau chiar a incapacităţii de plată a debitorului. în timp ce pentru banca comercială este o operaţie pasi"ă. e%ecutarea de lucrări. aceasta apelează.MdebitiC cu sensul de MdatorieC 6n relaţiile economice debitor este persoana #izică sau 7uridică ce datorează unei alte persoane #izice sau 7uridice 9creditorului5 o anumită sumă de bani. an&a7area unor &aranţii speci#ice Riscurile ce pot apare într.o relaţie de credit sunt de nerambursare $i de imobilizare Riscul de nerambursare constă în probabilitatea înt.i titlul de credit prin operaţia de rescont Operaţia de rescont este pri"ită di#erit de cele două bănci (entru =anca de emisiune este o operaţie acti"ă. în scopul alimentării celorlalte bănci cu #onduri necesare acordării de credite =ăncile de di#erite tipuri. li"rarea de măr#uri sau alte acti"ităţi Debitorul se obli&ă să restituie creditorului suma de bani la o anumită dată numită scadenţă Creditor este persoana #izică sau 7uridică #aţă de care debitorul are obli&aţia să dea. cursuri si referate postate de utilizatori. pe bază de rescont. care nu este în măsură să satis#acă. în &eneral. credite pe termen scurt. să #acă sau să nu #acă ce"a (romisiunea de rambursare este un alt element important al relaţiei de credit Ea presupune riscuri considerabile $i din acest moti" necesită.nă la trei luni. parţial sau total. de #ormare a resurselor !ubiectele raportului de credit sunt creditorul $i debitorul E%istă trei mari cate&orii participante la procesul de creditare/ întreprinderile. =anca de emisiune acordă.tocilar. în ma7oritatea cazurilor. cererile debitorilor O altă trăsătură speci#ică a creditului este termenul de rambursare Durata de timp con"enită între debitor $i creditor pentru restituirea împrumutului are o mare "arietate. reprezintă intermediarii de bază dintre =anca de emisiune $i a&enţii economici 6n cazul în care un a&ent economic se adresează unei bănci comerciale care are ne"oie de resurse.ndu.

prin înscrisuri.nă la termene de 2L. persoana care deţine obli&aţiuni are dreptul de a primi pentru suma înscrisă în aceste obli&aţiuni. care con#eră posesorului acesteia calitatea de creditor #aţă de emitenţi 'st#el. #ormele principale sub care se prezintă creditul sunt următoarele/ creditul bancar.nată De asemenea.nzare de măr#uri. pentru e"itarea riscului Consemnarea $i trans#erabilitatea sunt. băncile se pot împrumuta de la clienţii lor. un anumit "enit Pagina 2L din 34 . în "ederea căruia creditorul trebuie să. creditul obli&atar.tocilar.rtie de "aloare. cursuri si referate postate de utilizatori. de asemenea. creditul de consum $i creditul ipotecar Creditul bancar este reprezentat prin împrumutul acordat de către bănci persoanelor #izice sau 7uridice Creditul bancar se acordă sub #ormă bănească Creditul în bani se acordă de către bancă din capitalul propriu precum $i din capitalul bănesc temporar disponibil e%istent în conturile curente ale clienţilor Deci. în marea lor ma7oritate. titluri de rentă etc5 Obli&aţiunea este o h. termene #oarte scurte 924 de ore.$i asi&ure o bună in#ormare $i documentare. termen practicat de bănci pe piaţa monetară5 p.Vizitati www. e%ecutarea de lucrări $i prestarea de ser"icii cu plata am.ro ! Arhiva online cu diplome. este un act de mare importanţă. emisă de stat sau de o societate pe acţiuni.nda stabilită în cadrul contractului de credit este acceptabilă pentru ambele părţi. dar $i bonuri de tezaur. respecti" acordarea creditului. creditul comercial. 3L $i chiar DL de ani Dob.nda este o caracteristică esenţială a creditului Dob. a căror #ormă de prezentare implică aspecte multiple $i di#erenţiate Esenţial în aceste instrumente este obli&aţia #ermă a debitorului pri"ind rambursarea împrumutului. inter"enită între creditor $i debitor ca urmare a ne&ocierilor purtate Consimţirea tranzacţiei. tot credit comercial constituie $i plăţile #ăcute în a"ans Creditul obli&atar este creditul contractat de instituţiile de stat sau întreprinderile economice cu capital de stat prin lansarea unor titluri de împrumut 9în special obli&aţiuni. respecti" dreptul creditorului de a i se plăti suma an&a7ată 6n economia de piaţă. instrumentele de credit. caracteristici ale creditului 'cordurile de credit sunt consemnate. în "ederea acordării de credite sub #ormă bănească Creditul comercial este acordat de către #urnizor cumpărătorului sub #ormă de ". pe toată durata creditului $i pentru între&ul împrumut 'cordarea creditului este consimţită în cadrul unei tranzacţii unice Tranzacţia este înţe)e&erea 9contractul5 pri"ind creditul.

cu condiţia ca suma totală să nu depă$ească "aloarea bunurilor ipotecate Creditul se poate structura $i după alte criterii După destinaţia dată creditului.rtie de "aloare cu "enit #i% 9dob. se distin& credite producti"e $i credite neproducti"e Creditele de producţie sunt destinate unei acti"ităţi producti"e Pagina 20 din 34 . care are obli&aţia să achite creditul la scadenţă $i să plătească dob.nda5 Obli&aţiunile pot #i transmise altor persoane prin simpla înţe)e&ere.nzarea unor bunuri de consum personal. de "alori mari $i #olosinţă îndelun&ată cu plata în rate (ersoanele indi"iduale bene#iciază de credit de consum prin reţeaua de comercializare $i ser"icii Obiecte de ".ndu.nd pe ele nu se speci#ică nimic. ipoteca o#eră posibilitatea creditorului neplătit să urmărească obiectul ipotecii 9imobilul5 în m. articole de birotică etc Cu a7utorul creditului de consum se permite accesul cumpărătorilor cu "enituri mici la bunuri de #olosinţă îndelun&ată cu "aloare mare. cursuri si referate postate de utilizatori. terenuri etc Ipoteca este de#inită de )e&e 9art 0H4@ C ci" 5 ca #iind un drept real care se înscrie asupra unui imobil pentru &arantarea plăţii unei obli&aţii Constituindu. în timp ce creditul ipotecar rural se &arantează cu proprietatea #unciară =unurile ipotecate răm.ndă $i c.n în posesia $i administrarea debitorului.se ca o &aranţie.nzile cu"enite Debitorul poate primi mai multe credite prin ipotecarea acelora$i bunuri.tocilar.Vizitati www. sau prin tranzacţionarea lor la bursă Obli&aţiunile sunt nominale 9dacă pe ele este înscris numele $i prenumele bene#iciarului5 sau la purtător.ro ! Arhiva online cu diplome.nzare cu plata în rate sunt mobila. #iind însă purtătoare de acelea$i drepturi pentru cel care le deţine Creditul de consum constă în ". asi&ur. autoturismele. e%ecutarea unei obli&aţii determinate la un anumit termen După natura &aranţiei. cu clădiri.ar &ăsi $i de a #i primul care î$i satis#ace creanţa #aţă de ceilalţi creditori Creanţa este dreptul unei persoane #izice sau 7uridice creditoare de a pretinde unei alte persoane #izice sau 7uridice debitoare.inile oricui s.$ti&uri 'lt#el spus. creditul ipotecar poate #i urban sau rural Creditul ipotecar urban este &arantat cu ipotecarea clădirilor. #i% sub #ormă de dob. obli&aţiunea este o h. c. articole de uz casnic.se ast#el satis#acerea necesităţilor marii mase de consumatori Creditul ipotecar este acel credit &arantat cu proprietatea imobiliară.

Finanţele agenţilor economici. Ne&ru Emil. credit pe termen mi7lociu 9între 0 $i D ani5 $i credit pe termen lun& 9peste D ani5 6n #uncţie de subiectul de drept care an&a7ează creditul. c. Editura Cantes. pe o perioadă determinată iar aceasta din urmă se an&a7ează să o restituie la termenul stabilit $i să achite MpreţulC 9dob. 2LLL.ndă. inclusi" e"entualele a"anta7e acordate împrumutătorului. Toma Toader. pa& 24 @ =istriceanu -heor&he. 0>>D. ar #i insol"abilitatea statului debitor 6n acest caz. pe de o parte $i stat pe de alta. dar declară că nu o poate rambursa iar cetăţenii $i ceilalţi creditori nu au nici o cale 7uridică de reparaţie a pre7udiciilor cauzate prin bancruta de stat@ Resursele bu&etare necesare acoperirii cheltuielilor statului se împart în resurse ordinare $i resurse e%traordinare Resursele ordinare se caracterizează prin prezenţa în mod permanent a resurselor respecti"e în bu&etul statului. prin care prima consimte să pună la dispoziţia statului o sumă de bani.Vizitati www. creditul poate #i pe termen scurt 9p.ro ! Arhiva online cu diplome. statul recunoa$te datoria.tocilar. rambursare.nă la un an5. sub #ormă de împrumut. se stabilesc de or&anele de decizie competente. Creditele neproducti"e au drept scop consumul indi"idual Din punctul de "edere al termenului. în cazul datoriei publice interne. =ucure$ti.$ti&uri sau ambele. precum $i alte a"anta7e5 Ca deza"anta7e. Ia$i. Tratat de drept financiar şi fiscal. Editura Didactică $i (eda&o&ică R ' . cursuri si referate postate de utilizatori.n&ă rambursarea sumei împrumutate $i o contraprestaţie 9dob. #orma $i mărimea "enitului pe care îl asi&ură.nda5 cu"enit Creditul public prezintă următoarele trăsături/ are un caracter contractual1 condiţiile de emisiune. 'dochiţei +ihai. pa& AD Pagina 22 din 34 . constituind suportul principal al #inanţării cheltuielilor statului Cele mai cunoscute #orme ale resurselor ordinare sunt impozitele $i ta%ele practicate cu caracter permanent H Olcescu (aul. poate #i credit public $i credit pri"at Creditul public sau împrumutul de statH este contractat de stat $i apare ca o înţe)Xle&ere inter"enită între o persoană #izică sau 7uridică.au acordat1 asi&ură deţinătorilor de înscrisuri publice pe l. #ără consultarea prealabilă a subscriitorilor potenţiali1 are un caracter rambursabil1 se restituie la termenul #i%at persoanelor #izice sau 7uridice care l.

e%portatorul. sau o altă persoană indicată de bene#iciar.o anumită monedă !uma de plată "a #i înscrisă în ci#re $i litere1 numele. în a#ară de tras (entru ca o trată să poată produce drepturile $i obli&aţiile pre"ăzute pentru părţile implicate în circulaţia documentului. locul plăţii este domiciliul trasului.Vizitati www. se succed o serie de drepturi $i obli&aţii băne$ti între cel puţin trei persoane/ persoana care dă ordinul de plată 9tră&ătorul5.tocilar. respecti" sediul #irmei sau la banca la care trasul are deschis un cont1 denumirea $i adresa bene#iciarului1 Pagina 23 din 34 . de la prima persoană $i p. biletele la ordin $i cecurile E#ectele de comerţ se mai numesc $i cambii Trata este un înscris prin care creditorul dă ordin debitorului său să achite la o anumită dată sau la prezentare o sumă de bani unei a treia persoane Creditorul poartă denumirea de tră&ător. debitor. debitorul poartă denumirea de tras iar a treia persoană este bene#iciarul 6n circulaţia acestui instrument.nzătorul.ndul său. Resursele e%traordinare sunt caracterizate prin #olosirea lor în anumite condiţii considerate neobi$nuite sau e%cepţionale1 sunt cunoscute îndeosebi sub două #orme/ împrumuturi de stat $i emisiune in#laţionistă de monedă Resursele mobilizate pe calea creditului public ocupă locul al doilea după impozite. #aţă de care tră&ătorul este. la r. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. în procurarea resurselor necesare acoperirii cheltuielilor statului Creditul pri"at este contractat între persoane #izice sau 7uridice pe bază de e#ecte de comerţ E#ectele de comerţ sunt titluri care atestă e%istenţa unor relaţii de credit în cadrul tranzacţiilor comerciale Cele mai cunoscute e#ecte de comerţ sunt tratele.nă la cea de a treia. importatorul. ca bază de stabilire a scadenţei1 ordinul necondiţionat de a se plăti o anumită sumă de bani e%primată într. debitorul sau banca acestora =ene#iciarul poate #i tră&ătorul sau o terţă persoană. prenumele $i adresa trasului 9cel care trebuie să plătească51 scadenţa sau termenul de plată1 locul unde se "a e#ectua plata De re&ulă. trebuie să conţină următoarele elemente obli&atorii/ denumirea de MtratăC sau McambieC înscrisă în te%tul titlului1 locul $i data emiterii. #urnizorul unor măr#uri Trasul este cumpărătorul. persoana care prime$te ordinul 9trasul5 $i persoana în #a"oarea căreia se dă ordinul de a se plăti suma de bani în cauză Tră&ătorul poate #i ".

care au #ost e%puse în cadrul unor e%poziţii sau t.935. o carieră sau alte locuri de e%tracţie a resurselor naturale 935 Un sediu permanent presupune un $antier de construcţii. dacă persoana acţionează în Rom. le întreprinde în numele nerezidentului. sucursală. cu condiţia ca întrea&a acti"itate des#ă$urată în locul #i% să #ie de natură preparatorie sau au%iliară 9D5 (rin dero&are de la pre"ederile alin 905 $i 925. în cazuri speciale.ndute nu mai t.nia.nzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident.Vizitati www. ansamblu sau monta7 sau acti"ităţi de super"izare le&ate de acestea. #ie direct. a împuternicirii autenti#icate la notariat 9056n înţelesul prezentului cod.r&ului sau a e%poziţiei1 e5 păstrarea unui loc #i% de acti"itate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri ori cu)e&erii de in#ormaţii pentru un nerezident1 #5 păstrarea unui loc #i% de acti"itate numai în scopul des#ă$urării de acti"ităţi cu caracter pre&ătitor sau au%iliar de către un nerezident1 &5 păstrarea unui loc #i% de acti"itate numai pentru o combinaţie a acti"ităţilor pre"ăzute la lit a5.rziu de o lună după încheierea t. birou. atelier. în ceea ce pri"e$te acti"ităţile pe care o persoană. proiectul următoarele/ a5 #olosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al e%punerii produselor ori bunurilor ce aparţin nerezidentului1 b5 menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a #i depozitate sau e%puse1 c5 menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul de a #i procesate de către o altă persoană1 d5 ". ma&azin. alta dec. sediul permanent este un loc prin care se des#ă$oară inte&ral sau parţial acti"itatea unui nerezident.#5. un nerezident este considerat a a"ea un sediu permanent în Rom.tocilar. #abrică. un puţ de ţiţei sau &aze.un a&ent dependent 925 Un sediu permanent presupune un loc de conducere. dacă produsele ori bunurile sunt ".r&uri #ără caracter permanent ori ocazionale. #ie printr. cursuri si referate postate de utilizatori.t un a&ent cu statut independent.nia în numele nerezidentului $i dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii/ sau acti"ităţile durează mai mult de A luni 945 (rin dero&are de la pre"ederile alin 905. un sediu permanent nu presupune Pagina 24 din 34 . precum $i o mină. semnătura tră&ătorului sau. numai dacă $antierul.ro ! Arhiva online cu diplome. un proiect de construcţie.

nia numai dacă acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce des#ă$oară o acti"itate în Rom.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. con#orm descrierii din documentele constituti"e Dacă acti"ităţile unui ast#el de a&ent sunt des#ă$urate inte&ral sau aproape inte&ral în numele nerezidentului. a&ent. sediul permanent al unei persoane #izice se consideră a #i baza #i%ă > =iletul la ordin este un înscris prin care emitentul î$i ia obli&aţia să plătească bene#iciarului o sumă de bani la o anumită scadenţă !pre deosebire de trată. art @ Pagina 2D din 34 . biletul la ordin cuprinde doar două persoane/ debitorul $i creditorul Creditorul este bene#iciarul titlului de credit Deci.nia autoritatea de a încheia contracte în numele nerezidentului.nd un statut independent.nia prin intermediul unui sediu permanent sau alt#el 9@5 6n înţelesul prezentului cod. înscrisă în te%t1 locul $i data emiterii biletului la ordin1 obli&aţia de plată necondiţionată a unei anumite sume de bani !uma de bani trebuie înscrisă în ci#re $i litere1 numele.#51 b5 persoana menţine în Rom. cursuri si referate postate de utilizatori. a&entul nu se consideră ca #iind a&ent cu statut independent 9H5 Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în Rom. biletul la ordin se emite de către debitor în #a"oarea creditorului Conţinutul biletului la ordin rezultă din următoarele elemente obli&atorii. prenumele $i adresa persoanei la ordinul căreia urmează să se #acă plata.nia un stoc de produse sau bunuri din care li"rează produse sau bunuri în numele nerezidentului 9A5 Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în Rom.nia prin intermediul unui broGer. respecti" bene#iciarul1 scadenţa sau termenul de plată1 > Codul #iscal. cu e%cepţia cazurilor în care acti"ităţile respecti"e sunt limitate la cele pre"ăzute la alin 945 lit a5. comisionar &eneral sau al unui a&ent intermediar a". #ără de care el este nul/ denumirea de Mbilet la ordinC. a5 persoana este autorizată $i e%ercită în Rom.nia dacă doar des#ă$oară acti"itate în Rom.Vizitati www. în cazul în care această acti"itate este acti"itatea obi$nuită a a&entului. iar în relaţiile comerciale $i #inanciare dintre nerezident $i a&ent e%istă condiţii di#erite de acelea care ar e%ista între persoane independente.

ordinul de a se plăti o anumită sumă de bani.t asupra unei bănci $i este plătibil doar la "edere (e l.nd între aceste linii se înscrie numele băncii.t unei bănci sau unui titular de cont la banca asupra căreia a #ost tras 6nzestrarea lui cu aceste semne care. cecul barat este MspecializatC $i nu poate #i plătit dec. la o dată $i într. în dia&onală Cecul barat nu poate #i achitat dec. semnătura tră&ătorului. cursuri si referate postate de utilizatori. adică a persoanei care emite cecul Cecul nu poate #i tras dec.na titularilor de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. de către o instituţie de credit 9banca5 din disponibilităţile băne$ti pe care le are la aceasta1 . îi asi&ură pre"enirea încasării lui. trasul $i bene#iciarul Tră&ătorul este persoana care dispune plata. numele trasului 9banca5 ce trebuie să plătească suma înscrisă pe cec1 .tocilar. mai e%istă $i alte tipuri de cecuri/ Cecul barat Este o #ormă a cecului la purtător pe #aţa căruia sunt trase două linii paralele. cecul respecti" poate #i decontat la orice bancă 6n cazul c. înscrisă în ci#re $i litere. creat prin depuneri sau prin acordarea unui credit bancar Denumirea este preluată din en&lezescul MchecGC. cecul presupune prezenţa a trei prota&oni$ti/ tră&ătorul.n&ă cecul obi$nuit.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.t la banca respecti"ă Pagina 2A din 34 . ca $i din #ranţuzescul MchYQueC Cecul este un document nominal sau la purtător Ca $i în cazul tratei. trasul este persoana care e#ectuează plata 9banca solicitată să #acă plata5 iar bene#iciarul este persoana desemnată să încaseze suma Cecul trebuie să cuprindă o serie de elemente obli&atorii/ .l deosebesc de restul cecurilor. indicarea locului unde urmează să se e#ectueze plata1 semnătura ordonatorului Trata $i biletul la ordin sunt bani de credit care obli&ă una sau mai multe persoane #izice sau 7uridice să e#ectueze plata unei anumite sume de bani. instrument de plată la îndem. denumirea de McecC cuprinsă în te%tul instrumentului1 . în caz de pierdere sau #urt Cecul barat poate a"ea două #orme particulare/ cecul barat &eneral $i cecul barat specializat Cecul barat este considerat M&eneralC în cazul în care între cele două linii nu #i&urează numele unei bănci 6n acest caz.un loc con"enit De multe ori ser"esc ca instrumente de plată a unor datorii bancare Cecul este un ban de credit.

compus din/ data emiterii cecului. suma. cu a7utorul căruia călătorii pot obţine de la o bancă străină suma de bani în "alută necesară pentru acoperirea di#eritelor cheltuieli de călătorie.tocilar.nd a #i încasat în numerar la prezentare la orice unitate care aparţine de banca emitentă (entru pre"enirea #alsi#icării. &ra"ură. masă etc Cecul de călătorie este un imprimant tip bancnotă. prin care se are în "edere pre"enirea #alsi#icării )a achiziţionarea cecului. urm. în prealabil. cazare. înainte de e#ectuarea plăţii Cecul documentar.nd o anumită culoare. spre deosebire de celelalte tipuri de cec. cumpărătorul depune $i o semnătură pe acesta. restaurantele să accepte această #ormă de decontare Cec de "irament 9ro$u5 sunt cecuri de decontare $i ser"esc la trecerea sumei din contul emitentului în cel al bene#iciarului Este tipărit pe h. a". pe baza cărora ace$tia pot e#ectua plata meselor ser"ite la anumite restaurante O cerinţă obli&atorie este ca. este însoţit de documente de transport a măr#urilor sau de documente care atestă proprietatea măr#urilor )a primirea cecului documentar. ci#ra de control $i e"entual alte date pe care urmează să le desci#reze numai unitatea băncii plătitoare. imprimat de banca emitentă. urm.nd ca la încasare să dea o altă semnătură. pentru a se "eri#ica dacă prezentatorul cecului este $i titularul cecului Cecul certi#icat 9acceptat5 este cecul prin care banca la care se a#lă contul con#irmă e%istenţa disponibilităţilor în cont $i asi&ură pe bene#iciar de plata cecului la prezentare Cecul certi#icat poate #i emis de bancă la cererea titularului sau a unui netitular. cursuri si referate postate de utilizatori. conturile de Pagina 2H din 34 .ro ! Arhiva online cu diplome. Cecul de călătorie este emis cu "aloare #i%ă. #ili&ran.Vizitati www. de unde $i denumirea de cec po$tal Cecul restaurant este un instrument cu o circulaţie limitată Cecul restaurant este eliberat de către întreprinderi sau alte persoane 7uridice an&a7aţilor lor. cecul de "irament este însoţit de un borderou în care sunt înscrise/ numele bene#iciarului.un cont în mai multe conturi. în schimbul sumei de bani plătite iniţial Cecul po$tal este destinat să u$ureze plăţile în localităţile în care nu e%istă #iliale ale băncilor asupra cărora sunt emise cecurile (lata se e#ectuează la o#iciul po$tal respecti".rtie ro$ie pentru a se deosebi de celelalte #eluri de cecuri 6n cazul în care "irarea se e#ectuează dintr. banca la care este prezentat 9trasul5 achită prezentatorului suma de bani înscrisă în cec Documentele care însoţesc cecul "or #i reţinute $i predate destinatarului. certi#icarea este însoţită de un reper ci#rat.

ţin.l apere pe creditor de orice risc Creditul personal are la bază încrederea de care se bucură debitorul.Vizitati www. unităţile bancare unde se a#lă aceste conturi $i sumele de bani care ar urma să #ie "irate Din punctul de "edere al &aranţiilor. "irament ale acestuia.nd di#eritelor persoane.tocilar. bonitatea 9sol"abilitatea5 sau lichiditatea sa !ol"abilitatea este capacitatea unei persoane #izice sau 7uridice de a #ace #aţă tuturor an&a7amentelor asumate. respecti" capacitatea unor acti"e disponibile de a #i trans#ormate în bani : 3 <uncţiile creditului $i circulaţia bănească ' <uncţia de distribuire $i redistribuire a disponibilităţilor băne$ti din conturi Creditul bancar apare ca un comple% sistem de relaţii între persoanele #izice sau 7uridice $i bănci +i7loacele băne$ti temporar disponibile ale întreprinderilor sau populaţiei de"in.o economie $i aparţin. situaţia materială.nd seama de resursele care constituie patrimoniul sau acti"ele respecti"e )ichiditatea reprezintă capacitatea de a #ace #aţă în orice moment unor an&a7amente #inanciare.ro ! Arhiva online cu diplome.nd între aceste conturi prin operaţii de "irament sau trans#er de #onduri Pagina 2@ din 34 . cursuri si referate postate de utilizatori. la acordarea de credite economiei <uncţia de redistribuire a disponibilităţilor băne$ti nu modi#ică mărimea masei monetare din circulaţie !uma de bani a#lată în circulaţie la un moment dat într. prin redistribuire. resurse ale sistemului de credit 'ceste resurse "or #i #olosite de către bănci. creditul se împarte în credit real $i credit personal Creditul real este acel credit acordat pe baza unor &aranţii materiale certe -aranţiile trebuie să acopere "aloarea creditului $i să. reprezintă masa monetară sau masa bănească +asa monetară este #ormată din numerar $i bani scripturali 9monedă scripturală sau bani de cont5 (rin numerar se înţele& banii sau semnele banilor #olosiţi în #orma lor #izică Numerarul este alcătuit din monezi $i bancnote 9bilete de bancă5 =anii scripturali sunt disponibilităţi a#late în conturile bancare sau de la casele de economii $i circul. în urma mobilizării lor de către bănci.

nd chiar p. realizată prin intermediul creditului.t e#icienţa economică a unei acti"ităţi date este mai ridicată. e#icienţa economică este e%presia raportului dintre rezultatele obţinute $i e#orturile depuse.nă la Pagina 2> din 34 .un dezechilibru in#laţionist în economie (entru ca emisiunea de bani suplimentară. adică cheltuielile e#ectuate într.un termen scurt C <uncţia de stimulare a e#icienţei acti"ităţii a&enţilor economici 6n cadrul relaţiilor economice. să spri7ine e#ecti" economia. se pot înlocui $i se trans#ormă una în cealaltă !pre e%emplu. numerarul se trans#ormă în bani scripturali In"ers.t necesarul de #onduri este mai redus Creditul este $i un util instrument de in#luenţare a stimulării acti"ităţilor superioare din punct de "edere calitati" !timularea se realizează prin acordarea de credite #ără restricţii a&enţilor economici care des#ă$oară o bună acti"itate $i prin aplicarea unor restricţii.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.o anumită perioadă de timp pentru obţinerea rezultatelor respecti"e Cu c. este necesar/ să e%iste mi7loace de producţie $i #orţă de muncă disponibile.t e#ectele obţinute pe o unitate de cheltuieli "or #i mai mari. Cele două componente ale masei monetare au acela$i rol. cursuri si referate postate de utilizatori. cu at. se creează principalul "olum de mi7loace de plată din circuitele economice Utilizarea #uncţiei de emisiune a creditului poate de&enera într.Vizitati www.t e#icienţa "a #i mai mare E#icienţa economică a întreprinderilor se re#lectă în situaţia lor #inanciară. iar aceasta din urmă în "olumul #ondurilor utilizate pentru un ni"el dat de acti"itate $i în &radul de asi&urare a capacităţii de plată !e poate considera că acţionează o )e&e obiecti"ă a raportului in"ers între e#icienţa în acti"itatea economică $i necesarul de #onduri Cu c. celelalte condiţii #iind in"ariabile. mer&. scade masa monedei scripturale $i cre$te cea a numerarului = <uncţia de emisiune a creditului (rin #uncţia de emisiune se creează noi mi7loace de plată în economie $i o masă monetară suplimentară Cu a7utorul creditului se in7ectează un "olum suplimentar de bani în economie 'st#el. în cazul în care cine"a ridică o sumă din contul deschis la bancă. moneda scripturală se trans#ormă în numerar. dacă o persoană depune o sumă de bani la o bancă oarecare. rezultatul #inal 9produsul5 să aibă o des#acere asi&urată $i recuperarea sumei acordate să #ie e#ectuată într. cu at.

promo"area $i monitorizarea bunei #uncţionări a sistemelor de plăţi pentru asi&urarea stabilităţii #inanciare1 emiterea bancnotelor $i a monedelor ca mi7loace le&ale de plată pe teritoriul Rom.niei1 stabilirea re&imului "alutar $i supra"e&herea respectării acestuia1 administrarea rezer"elor internaţionale ale Rom.$ti& at. cu sediul central în municipiul =ucure$ti Este unica instituţie autorizată să emită însemne monetare.t cu riscul de a intra ele însele în stare de încetare a plăţii =ăncile nu au dreptul de a controla acti"itatea întreprinderii $i nu le pot aplica sancţiuni. este banca centrală a Rom. dar nesusţin.ro ! Arhiva online cu diplome. băncile nu. în momentul în care ace$tia reu$esc să re"ină pe drumul cel bun 'ceastă alianţă este un c. acelor întreprinderi care se con#runtă cu de#icienţe în măsurile de ordin administrati". iar subdi"iziunea acestuia este banul Con#orm pre"ederilor )e&ii pri"ind !tatutul =NR 9)e&ea nr 302K2LL4 publicată în +onitorul O#icial al Rom. în#iinţată în anul 0@@L. în cadrul unei economii de piaţă.Vizitati www.$i pot permite să susţină cu a7utorul creditelor a&enţii economici #alimentari. neacordarea de credite.niei =anca Naţională este o instituţie publică independentă.tocilar.niei Pagina 3L din 34 . ca mi7loace le&ale de plată pe teritoriul Rom.niei.t pentru întreprindere c. dec. (artea I.niei +oneda naţională este leul.ndu. nr D@2 din 3L iunie 2LL455. obiecti"ul #undamental al =NR este asi&urarea $i menţinerea stabilităţii preţurilor (rincipalele atribuţii ale =NR sunt/ elaborarea $i aplicarea politicii monetare $i a politicii de curs de schimb1 autorizarea. sub #ormă de bancnote $i monede. or&anizaţional $i de e"idenţă $i cu di#icultăţi în returnarea împrumutului Deci. cursuri si referate postate de utilizatori. re&lementarea $i supra"e&herea prudenţială a instituţiilor de credit.t $i pentru bancă C'(ITO)U) :I ='NC' N'*ION')O ' RO+XNIEI .I CIRCU)'*I' +ONET'RO ='NC' N'*ION')O ' RO+XNIEI 9=NR5.le prin credite le aplică tratamentul cel mai dur $i cel mai &reu de suportat Uneori băncile se solidarizează cu a&enţii economici.

c. "a #i înlocuită treptat cu noile bancnote $i monede După această dată. preţurile $i tari#ele bunurilor $i ser"iciilor "or #i a#i$ate at.t $i în monedă nouă. art 4. precum $i a măsurilor necesare în domeniul autorizării. numit de (arlament.na la data de 30 decembrie 2LLA (.Vizitati www.t 0L LLL lei "echi "or #i preschimbaţi pentru 0 leu nou )eii "echi "or a"ea putere circulatorie p. =anca Naţională răspunde numai în #aţa (arlamentului ţării $i nu este în nici un #el subordonată -u"ernului. "a #i denominată ast#el înc. art 0 Pagina 30 din 34 . la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere Numirile se #ac pe o perioadă de D ani. =NR spri7ină politica economică &enerală a statului. respecti" p.nă la data de 30 decembrie 2LL> Denominarea reprezintă acţiunea de reducere a "alorii nominale a însemnelor monetare0L Con#orm )e&ii nr 34@ din 2LL4 pri"ind denomonarea monedei naţionale. moneda "eche. re&lementării $i supra"e&herii prudenţiale a instituţiilor de credit $i monitorizării sistemelor de plăţi Reţeaua teritorială a =NR cuprinde pe l.n&ă unitatea centrală $i 0> sucursale :I 0 DENO+IN'RE' +ONEDEI N'*ION')E )a data de 0 iulie 2LLD.t în monedă "eche. moneda naţională a Rom. preschimbarea "a mai #i posibilă numai la sucursalele =NR care des#ă$oară acti"ităţi de casierie $i la unităţile instituţiilor de credit autorizate special de către =NR 'cţiunea de preschimbare "a dura ma%imum 3 ani. Totodată.nă la data de 3L iunie 2LLA 0L )e&ea nr 34@ din 04 LH 2LL4 publicată în + O (artea I nr AA4 din 23 LH 2LL4 pri"ind denominarea monedei naţionale. #ără pre7udicierea îndeplinirii obiecti"ului său #undamental pri"ind asi&urarea $i menţinerea stabilităţii preţurilor (otri"it )e&ii.nd cu data de 0 martie 2LLD $i p.niei este condusă de un Consiliu de administraţie.tocilar.niei. a". cursuri si referate postate de utilizatori. leul.ro ! Arhiva online cu diplome.nd cu acesta e%clusi" relaţii de conlucrare $i colaborare permanente =anca Naţională a Rom. încep. cu posibilitatea reînnoirii mandatului (rincipalele atribuţii ale Consiliului de administraţie sunt/ stabilirea politicilor în domeniul monetar $i al cursului de schimb.na la această dată.

publicarea în +onitorul O#icial al Rom.se în "edere obiecti"ul său #undamental Con#orm calendarului de liberalizare. c. cu impact asupra economiei reale. precum $i #acturile pri"ind plata utilităţilor "or #i noti#icate părţilor at.tocilar.Vizitati www.ul propriu lista acestora $i noile "alori rezultate. din o#iciu. respecti"/ an&a7amentul autorităţilor de a elimina restricţiile pri"ind operaţiunile de cont curent1 neintroducerea altor restricţii în "iitor1 crearea condiţiilor c.ndu. să #ie liberalizate operaţiunile "alutare de capital.nia a acceptat . urm. O#iciul Naţional al Re&istrului Comerţului "a înre&istra. 3 $i 4 din !tatutul <+I. cu impact direct asupra politicii monetare (RE:EDERI DE ='PO ')E RE-U)'+ENTU)UI (RI:IND RE-I+U) :')UT'R Pagina 32 din 34 .t $i în monedă nouă Denominarea se realizează în baza prezentei le&i.niei este de accelerare moderată a liberalizării operaţiunilor "alutare de capital. #ără a #i necesară o declaraţie în acest sens din partea persoanelor autorizate )a data de 0 iulie 2LLD.nă la s#. secţiunile 2. De asemenea.nd o le&e "alutară1 Rom.t în monedă "eche. nee%ist. p.ro ! Arhiva online cu diplome. prin împărţirea la 0L LLL :I 2 RE-I+U) :')UT'R DIN RO+XNI' Este stabilit prin Re&ulamentul =ăncii Naţionale a Rom. alături de "aloarea "eche 6n acest caz. cursuri si referate postate de utilizatori. a#late în derulare la data de 0 martie 2LLD.niei nr 4K2LLD.niei a modi#icării "alorii capitalului social $i a "alorii acţiunilorKpărţilor sociale nu este necesară Toate sumele în monedă "eche pre"ăzute în actele normati"e emise anterior datei de 0 iulie 2LLD se înlocuiesc cu sumele în monedă nouă.t mai #a"orabile relansării re#ormei economice1 politica "alutară să nu su#ere modi#icări semni#icati"e (olitica =ăncii Naţionale a Rom.nă la data aderării la Uniunea Europeană. p. a". sumele pre"ăzute în contractele #urnizorilor de utilităţi. obli&aţiile stipulate la art :III.nd ca. denominarea "alorii capitalului social $i a "alorii acţiunilorKpărţilor sociale ale persoanelor 7uridice înre&istrate $i "a publica pe site.r$itul anului 2LL3 au #ost liberalizate #lu%urile pe termen lun&. prin noti#icarea din 2D martie 0>>@ .

niei în ZRe&istrul datoriei pri"ate e%terne a Rom.niei următoarele operaţiuni de capital.nzareKcumpărare de "alută este liber pentru toate operaţiunile care pot #i des#ă$urate în condiţiile re&ulamentului pri"ind re&imul "alutar1 Con"ertibilitatea operaţiunilor de cont curent este asi&urată at.nzareKcumpărare de "alută se pot e#ectua numai prin intermediari ai pieţei "alutare1 CumpărareaK".t pentru rezidenţi.t cele de natura datoriei publice e%terne.nzarea de "alută de către persoanele #izice rezidente prin casele de schimb "alutar $i instituţii de credit este nelimitată III Operaţiuni "alutare de capital !unt supuse în continuare autorizării prealabile a =ăncii Naţionale a Rom. deţine $i utiliza orice acti"e #inanciare e%primate în "alută $i în monedă naţională . la instituţii de credit autorizate1 pot e#ectua în mod liber $i #ără restricţii operaţiuni "alutare curente $i de capital 9cu e%cepţia celor care sunt supuse autorizării de către =anca Naţională a Rom. c.t $i pentru nerezidenţi1 Operaţiunile de ".ro ! Arhiva online cu diplome. pentru următoarele operaţiuni de capital e#ectuate în nume $i cont propriu/ tranzacţii pri"ind achiziţionarea de instrumente #inanciare străine pe piaţa monetară1 operaţiuni în conturi curente $i de depozit în "alută. altele dec.nd din an&a7amente cu termene mai mari de 0 an.nia II 'ccesul pe piaţa "alutară 'ccesul rezidenţilor $i nerezidenţilor cu ordine de ". operaţiunile de capital din care rezultă obli&aţii e%terne deri". deschise în străinătate 6n scopul e"idenţei statistice.tocilar. se înre&istrează la =anca Naţională a Rom.leu 9Z#ull retentionZ51 pot deschide $i menţine conturi în "alută $i în monedă naţională 9leu5 în Rom. cursuri si referate postate de utilizatori. I Drepturi ale rezidenţilor $i nerezidenţilor Rezidenţii $i nerezidenţii/ pot dob. dacă acestea nu sunt de natura datoriei publice e%terne/ operaţiuni cu instrumente #inanciare tranzacţionate în mod curent pe piaţa monetară1 operaţiuni în conturi curente $i de depozit deschise de rezidenţi în străinătate <ac e%cepţie de la pre"ederile de autorizare instituţiile de credit.nia.ndi.niei51 nerezidenţii pot repatria $i trans#era acti"ele #inanciare deţinute în Rom.nieiZ I: 6ncasări $i plăţi între rezidenţi 6ncasările $i plăţile între rezidenţi se pot e#ectua/ Pagina 33 din 34 .Vizitati www.

pentru operaţiuni "alutare între acestea. cu caracter ocazional1 (ersoanele #izice $i 7uridice $i alte entităţi . autorizate prin re&ulamentul pri"ind re&imul "alutar/ (ersoanele 7uridice . pentru operaţiuni decur&. pe parcurs e%tern1 pentru operaţiuni e#ectuate în străinătate : Controlul "alutar Trebuie declarate la autorităţile "amale instrumentele de plată în "alută $i în monedă naţională 9leu5 sub #ormă de numerar. care sunt e&ale sau depă$esc echi"alentul a 0L LLL EURKpersoană Kcălătorie Pagina 34 din 34 .Vizitati www. în trenuri internaţionale. pentru operaţiunile care #ac obiectul comerţului cu bunuri $i ser"icii1 în "alută.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. contracte de subantrepriză în acţiuni de cooperare economică internaţională sau din contracte de e%port a unor obiecti"e comple%e $i a unor produse cu ciclu lun& de #abricaţie1 (ersoanele #izice . pentru operaţiunile care nu #ac obiectul comerţului cu bunuri $i ser"icii1 în monedă naţională 9leu5 .nd din or&anizarea $iKsau prestarea de ser"icii e%terne 9transport. cursuri si referate postate de utilizatori.nd din contracte e%terne de prelucrare în re&im ZlohnZ1 pentru operaţiuni care decur& din acte de comerţ derulate în porturi. aerona"e $i na"e .nd din contracte de comerţ $i prestări de ser"icii e%terne e#ectuate în comision. turism51 pentru operaţiuni decur&. pentru operaţiuni stipulate de pre"ederi le&ale e%prese1 pentru operaţiuni decur&. pentru operaţiunile care #ac obiectul comerţului cu bunuri $i ser"icii. în monedă naţională 9leu5 $i în "alută . în Zzonele libereZ din aeroporturi $i punctele de trecere a #rontierei de stat.