You are on page 1of 88

Cât de importante sunt personalităţile importante ale României?

Autor: Dan Falcan | 1585 vizualizări

Recentul sondaj al „Adevărului”, privind percepţia românilor asupra importanţei unor mari personalităţi istorice româneşti, pune în faţa noastră o oglindă. În ea se reflectă gradul nostru de educaţie, dar şi de ignoranţă, puterea tradiţiei, dar şi a clişeelor, a manipulării sau a propagandei, în fond, toate acele ingrediente care intermedia ă relaţia noastră cu personajul real, inaccesi!il nouă în mod direct, dar adeseori atât de familiar tocmai datorită acestor „adaosuri” ulterioare.

În urmă cu câteva luni, am dus adevărate „lupte de stradă” ver!ale, desi"ur cu o persoană deose!it de a"rea!ilă și cu un "rad de instruire mult peste medie, care #ncerca să mă convin"ă de necesitatea unui șe$ de stat cu viziune, ceva similar marelui Ște$an, care, iată, c%iar și pe patul de moarte se "ândea la viitorul țării sale: „că "oldova n#a fost a strămoșilor mei, n#a fost a mea și nu este a voastră, ci a urmașilor noștri și a urmașilor urmașilor noștri, în veacul vecilor”& 'u mică a $ost dezamă"irea interlocutorului meu când i(am e)plicat că voievodul moldovean nu rostise de$el cele!ra replică, ea aparținând marelui orator și dramatur" *ar!u Ște$ănescu Delavrancea, autorul dramei Apus de soare +1,-,.& Dacă ar trăi Ște$an cel /are, pro!a!il ar tre!ui să plătească drepturi de autor lui Delavrancea și lui 0eor"e 1al!oreanu +cel mai convin"ător interpret al rolului domnitorului. pentru ima"inea sa, atât de pre"nantă, rămasă #n conștiința pu!lică& 'u
1|Page

alt$el stau lucrurile cu /ircea cel *ătrân care(i datorează mult din notorietatea pozitivă lui /i%ai 2minescu, poetul care l(a nemurit #n a sa cele!ră și ar%icunoscută „3crisoare a 444(a”& 4ar /i%ai 5iteazul ar $i oare același $ără ine"ala!ila per$ormanță actoricească a lui Amza 6ellea din $ilmul realizat de 3er"iu 'icolăescu #n 1,718 În $ond, noi nu avem acces nemi9locit la personalitatea istorică respectivă nici n(am avea cum ci doar la o ima"ine intermediată de tradiție și educație, de nivelul nostru de cultură "enerală, de receptivitatea la un anumit "en de propa"andă la care am $ost supuși, de pre9udecăți și simpatii personale etc&

Pare că depărtarea în timp avantajează personajul în discuţie În al doilea rând, este evident că importanța pe care o acordă românii personalităților indicate de pe listă #nțele", #nc%isă coincide practic, cel puțin #n privința primelor patru nume, cu "radul de notorietate al respectivilor& 1u alte cuvinte, aproape toți românii intervievați #i consideră importanți pe /i%ai 5iteazul, Ște$an cel /are, /ircea cel *ătrân și Ale)andru 4oan 1uza& Din păcate, #ntre!area sonda9ului este mult prea "enerală, ne#nțele"ându(se e)act care sunt criteriile pentru care românii #i consideră importanți pe cei de pe listă& :a urma urmei, simplul $apt că cei nouă sunt de9a su"erați ca $iind suscepti!ili să $ie reprezentativi pentru istoria românilor poate induce din partea respondenților un răspuns cu un "rad ridicat de con$ormism& '(ar $i $ost, de asemenea, lipsit de interes să a$lăm dacă nu cumva prin „importanță” cei intervievați #nțele", de $apt, su!liminal, „apreciere pozitivă”, considerând implicit că un persona9 despre care au o părere proastă nu e relevant #n istoria ;omâniei& De asemenea, este cert că #n evaluarea personalităților măsurate sociolo"ic un rol de seamă, c%iar și inconștient, l(a 9ucat și comparația cu oamenii politici ai prezentului& 6aralela nu poate $i decât #n avanta9ul celor trecuți demult #n ne$iință, măcar și pentru simplul $apt că acțiunile celor care ne conduc astăzi ne a$ectează #n mod direct și, de cele mai multe ori, #n sens ne"ativ& 6are că depărtarea #n timp relativizează și avanta9ează personalitatea #n discuție& Dacă lui 1arol al 44(lea i se impută #ncă dependența nocivă de 2lena :upescu, lui 1uza i se trece le9er cu vederea relația, la $el de pă"u!oasă, cu /aria <!renovici, iar #n cazul „iu!ărețului” Ște$an cel /are, e)istența numeroaselor relații e)tracon9u"ale nu $ace decât să(i potențeze aura de adevărat !ăr!at de stat&

Monarhia, victima de serviciu a propagandei comuniste și post-comuniste =ltimele trei locuri ale clasamentului sunt ocupate, poate nu #ntâmplător, de primii trei re"i ai ;omâniei& /onar%ia a „!ene$iciat” #n anii re"imului comunist de tratamentul propa"andistic rezervat „principalului e$ponent al regimului reacționar !urg%e o#moșieresc” și „celui mai de seamă repre entant al cercurilor imperialiste străine”, ca să nu cităm decât două dintre cele mai răspândite ponci$e ale istorio"ra$iei rolleriste, dar nu numai, inoculate "enerațiilor de elevi și studenți #n perioada 1,>7(1,8,& După ;evoluția din 1,8,, teama autorităților nou instalate la putere, #n $runte cu 4on 4liescu, de o eventuală revenire pe tron a ;e"elui /i%ai a $ăcut ca temele antimonar%ice să cunoască o virulență deose!ită, mult c%iar peste cea mani$estată #n ultimii ani ai epocii 1eaușescu& 4nerent, acuzele aduse $ostului suveran s(au repercutat și asupra predecesorilor săi și a instituției pe care aceștia au reprezentat(o& 6arado)ul $ace că, #n timp ce ;e"elui /i%ai i se căutau vini ima"inare +„trădător”, „cola!orator al comunismului”, !a c%iar „slu"ă la ruși”., tatălui său, ;e"ele 1arol al 44(lea, să i se treacă destul de le9er cu vederea rolul #n distru"erea sistemului democratic al țării, introducerea terorismului de stat ca metodă de "uvernare și, nu #n ultimul rând, responsa!ilitatea ce(i revine #n drama s$ârtecării teritoriale a ;omâniei, din vara anului 1,>-& 1arol al 44(lea pare să $i rămas #n conștiința românilor mai mult prin apetitul său se)ual e)a"erat decât prin patronarea cedării unei treimi din populație și din teritoriul național către =&;&3&3&, =n"aria și *ul"aria& =ltima poziție pe care o ocupă #n
2|Page

sonda9 este, #nsă, pe deplin meritată, semn care arată o evoluție pozitivă a românilor #n raport cu propria lor istorie și cu personalitățile care au populat(o& Dacă ;e"ele 1arol al 44(lea plătește pentru e)cesul său de personalitate, nociv pentru țară #n conte)tul anilor ?@-, #n sc%im!, tatăl său, ;e"ele Ferdinand 4, #și „datorează” penultimul loc unui de$icit de personalitate, suplinit #nsă din plin de prezența dominatoare, dar !ene$ică a ;e"inei /aria, nu #ntâmplător a$lată pe primul loc #n lista $i"urilor $eminine reprezentative pentru istoria românilor& 3trivit #ntre soție și principalul său s$etnic, 4onel *rătianu, adevăratul artizan al marilor realizări ale domniei sale +=nirea cea /are, re$orma a"rară, votul universal, 1onstituția din 1,A@., lui Ferdinand nu(i rămâne decât presti"iul #ncoronării de la Al!a(4ulia din 1,AA și co"nomenele de „cel :oial” și „Între"itorul”& 1eea ce nu e puțin, dar nici #ndea9uns pentru a(l plasa #ntr(o poziție mai !ună #n percepția românilor& 1arol 4 +18BB(1,1>., unc%iul lui Ferdinand, rămâne #nsă monar%ul tipic al istoriei noastre& A !ene$iciat de cea mai lun"ă domnie din istoria românească +>8 de ani., #ntr(un timp providențial pentru un re"e ener"ic, timpul când totul era de $ăcut& Încon9urat de miniștri capa!ili +4&1& *rătianu, /i%ail Co"ălniceanu, Ditu /aiorescu, D&A& 3turdza, :ascăr 1atar"iu, DaEe 4onescu etc&., 1arol dă numele său unei #ntre"ii epoci, 9alonată de !ornele istorice ale 4ndependenței, proclamării ;e"atului, alipirii la patrimoniul național a Do!ro"ei și a 1adrilaterului etc& *ucureștiul #i datorează trans$ormarea dintr(un oraș cu aspect predominant oriental #ntr(o capitală ce acum intră #n conștiința pu!lică drept „/icul 6aris”& /itul lui 1arol 4, pre"nant #ncă din ultimii ani ai domniei sale, va păli #nsă odată cu trecerea timpului, $iindu(i reproșate atât ori"inea străină +a $ost cel mai neamț dintre re"ii ;omâniei., cât și #nlocuirea pe tron a „românului” 1uza, deși evident primul re"e al ;omâniei n(a avut niciun amestec #n de!arcarea domnului =nirii& 6entru românul de rând, 1arol 4 este prințul "erman venit de la izvoarele Dunării la "urile ei, pentru a #ntemeia un ;e"at și o Dinastie, conștiincios și autoritar, coautorul alături de 3ali"nF al podului de la 1ernavodă& 6entru istoric, el este dincolo de toate acestea și cel care, #n ceasul suprem al destinului nostru național +1onsiliul de 1oroană din @ au"ust 1,1>., și(a #ntors privirea spre patria de ori"ine, e)primând o opțiune contrară opiniei pu!lice și idealului unității românești&

!râncoveanu Constantin" !oier vechi" Și domn creștin# 3ă #ncercăm să $acem un e)ercițiu de ima"inație și să ne #nc%ipuim care ar $i $ost posteritatea *râncoveanului #n cazul #n care el și(ar $i s$ârșit zilele de moarte !ună, #n patul său domnesc, #ncon9urat de numeroasa sa $amilie8 4dilic ta!lou, #n comparație cu realul tra"ism al morții sale care a impresionat #ntrea"a 2uropă, o 2uropă "reu de emoționat totuși #n acele vremuri& *râncoveanu este e)emplul tipic al personalității căreia moartea #i valorizează #ntrea"a viață, con$erind cununa martiriului unei e)istențe neieșite din $irescul epocii pe care a trăit(o& *oier de viță vec%e, 1onstantin *râncoveanu #ntrunește de tânăr +@> de ani. su$ra"iile !oierilor validate ulterior de 6oartă #n momentul desemnării unui succesor pentru tronul Țării ;omânești, după moartea unc%iului său Șer!an 1antacuzino +1B78(1B88., moarte de care "urile rele a$irmau că nepotul nu era c%iar complet străin& 2c%ili!rat, !un "ospodar și a!il diplomat, *râncoveanu reușește să se mențină #n scaun timp de AB de ani, #ntr(o vreme când media domniilor nu depășea trei ani& ;eușește cu prețul unei $iscalități e)cesive să strân"ă o uriașă avere, $apt care(i va aduce supranumele de „Altin *eF” prințul aurului dar și invidia turcilor doritori de a pune mâna pe avuțiile domnitorului& Dă numele său unui curent artistic propriu, inspirata armonie a ;enașterii italiene pe trunc%iul vi"uros al creației populare românești& 1titorește mult și ctitorește !ine, cele mai reprezentative lăcașuri ale sale rămânând până astăzi /o"oșoaia, mănăstirea Gorezu sau cea de la 3âm!ăta de 3us, !iserica 3$& 0%eor"%e din centrul capitalei, 6otlo"i etc& 3uspectat de trădare de către sultan, este mazilit, dus la 4stan!ul, torturat și e)ecutat #mpreună cu cei patru $ii ai săi și s$etnicul 4anac%e 5ăcărescu c%iar #n ziua de 3$ânta /arie a anului 171>, zi #n care #mplinea B- de ani& ;e$uză su! securea călăului să accepte, pentru el și $iii săi, părăsirea credinței ortodo)e #n sc%im!ul vieții& 0estul #i va aduce nemurirea #n !aladele populare românești: „&acă 'umne eu ce#o vrea( )%iar pe
3|Page

toți de ne#ați tăia( *u mă las de legea mea+”, dar și trecerea #n rândul 3$inților /artiri #n 1,,A& ;omânii apreciază atitudinile eroice, pe care cel mai adesea nu par capa!ili să și le mani$este ca popor, așa #ncât *râncoveanu e menit să rămână pentru totdeauna atât #n 6anteonul 'ațional, cât și #n calendarul !isericesc din !ucătăria oricărui !un român&

Cum nu vii tu, Țepeș, $oamne%#& 4ndi$erent de poziția ocupată #n orice ierar%ie, 5lad Țepeș rămâne $ără #ndoială persona9ul $avorit al ima"inarului colectiv românesc& Într(o societate #n care statul se comportă ca un stăpân, nu ca un partener, iar oamenii sunt tratați ca niHte slu"i, nu ca Hi cetățeni, recursul la un conducător drept, cinstit și autoritar, capa!il să pună capăt a!uzurilor, este inevita!il& 6arado)al pentru un „produs” atât de național și de prizat de către români, Țepeș #și datorează notorietatea mondială unui străin& În 18,7, *ram 3toEer, un scritor irlandez, autor de romane "otice $oarte "ustate #n epocă, trans$i"urează $i"ura realului voievod muntean din veacul al I5(lea #n persona9ul vampiric Dracula, menit să $acă o productivă carieră cinemato"ra$ică, la concurență cu FranEenstein, #n studiourile %ollFJoodiene& În realitate, 5lad Țepeș, $iul lui 5lad Dracul, al cărui co"nomen #l moștenește, a $ost un domnitor al Țării ;omânești, a cărui principală domnie se #ncadrează #ntre 1>5B(1>BA& Autoritar și ener"ic, !un militar, Țepeș #ncearcă să pună puțină rânduială #ntr(o țară dez!inată de rivalităKile dintre Drăculești și Dănești ramuri ale $amiliei domnitoare a *asara!ilor, de trădările !oierilor și de intervențiile străine, otomane și un"urești, urmate inevita!il de pustiiri și de ruinarea activităților comerciale ale voievodatului& /ăsurile sale represive, adeseori depășind limita patolo"icului, nu $ac totuși e)cepție #ntr(o 2uropă o!ișnuită cu ororile ;ăz!oiului de o sută de ani sau ale con$lictului civil al celor două ;oze din An"lia. „,entru domnul Țării Românești, acest ori!il instrument de pedeapsă +țeapa, n&n&.a repre entat mijlocul eficace al unei strategii de intimidare a adversarilor din țară și din afară” +Florin 1onstantiniu.& ;enumele de tiran sân"eros i(a $ost atri!uit lui Țepeș de către ne"ustorii sași ve)ați de incursiunile voievodului asupra 3i!iului sau *rașovului, incursiuni determinate de rațiuni economice, de apărare a intereselor comercianților munteni& Dacă istoria, manipulată de propa"anda săsească, i(a $ăcut #n !ună măsură o mare nedreptate lui Țepeș, românii l(au adoptat ca model, mereu vala!il, #ntr(o țară măcinată parcă la nes$ârșit de corupție, %aos și ine$iciență&

Cuza' prima victimă a presei? <dată cu Ale)andru 4oan 1uza, intrăm #n "aleria principilor ideali ai românilor, acolo unde se re"ăsesc, alături de 5lad Țepeș, Ște$an cel /are și, evident, /i%ai 5iteazul& De alt$el, #n urmă cu 1> ani, #n cadrul unui sonda9 similar celui realizat acum, 1uza se a$la pe primul loc, urmat de /i%ai și Ște$an& Din 1,,, până #n A-1@, domnul =nirii pierde patru locuri $iind retro"adat #n cadrul acestui „9oc cu istoria” #n care nu meritele sau de$ectele personalităților #n cauză se sc%im!ă, ci privirea noastră asupra lor& 'ici posteritatea lui 1uza nu $ace e)cepție #n această privință& 6us #n um!ră imediat după 18BB de către 1arol 4, a cărui lun"ă și productivă domnie părea să reprezinte #nceputul modernizării statului național român, 1uza este redescoperit treptat de către istorici +4or"a, 1&1& 0iurescu etc&. și de opinia pu!lică, mereu doritoare de modele autoritare, capa!ile să $acă ordine #ntr(o țară a$lată parcă dintotdeauna #ntr(un de$icit de ordine& „-c%im!ând ce#i de sc%im!at și lăsând oricum țeapa la o parte, povestirile despre )u a seamănă cu cele înc%inate lui Țepeș. Și nu seamănă deloc întâmplător, pentru că am!ii domnitori sunt reduși la ar%etip. Și )u a este autoritar, justițiar, nu prea iu!itor de !oieri și apărător al intereselor celor mulți” +:ucian *oia.&
4|Page

5lad Dracul& :ăsăm la o parte $aptul că #n peliculă apare și 5lad Țepeș copil. din „cel *ătrân” #n „cel /are”& 3(a speculat #n epocă pe ideea suscepti!ilității cuplului prezidențial re$eritoare la vârsta persona9ului. co"nomenul de „cel *ătrân” dat #ncă de către contemporanii săi $ăcea mai de"ra!ă apel la durata domniei sale +@A de ani. menită să salv"ardeze inte"ritatea și independența țării sale& Își #ntinde stăpânirea până la 5|Page . sunt contemporane domniei sale& *un ne"ociator. dar să nu uitam că ne raportăm la #nceputul veacului al I5(lea. uneori din rea(credință. re$ormatori determinați și a!ili diplomați +/i%ail Co"ălniceanu. mani$estată #ncă de tânăr. rămânându(ne portretul unui 1uza autoritar. la lipsa de popularitate din ultimele luni ale domniei și. #n $runte cu Co"ălniceanu etc& Această atmos$eră creată #n 9urul domnitorului a contri!uit mult la de"radarea ima"inii sale. a$lat oricum #ntr(un con$lict ima"olo"ic pree)istent cu „neamțul” 1arol 4. !ătălia de la 'icopole +1@. anterior celei de la . sau propriului său $iu.>5. la căderea sa& În timp #nsă. parcă dă replica participanților la cel de( al I45(lea con"res al 6&1&.omâniei #ncă su$erea din pricina acestei minime lipse de educație& Atacat de li!erali că e prea conservator și de conservatori că e prea li!eral. din moment ce #nsuși marele 2minescu plasează din considerente literare #n a sa cele!ră „3crisoare a 444(a”. 1uza intră pe poarta cea mare a istoriei ca primul uni$icator e$ectiv a două provincii românești. #n 1. 9umătate din populația . "reșelile sale personale s(au estompat. implicit. despărțirea de principalii săi s$etnici. #n care interpretul principal. 1uza a $ăcut o!iectul unor intense campanii de presă având ca punct de plecare o viață personală a"itată.8 /ircea cel *ătrân. #ntâlnirea !unicului cu nepotul $iind imposi!ilă din punct de vedere istoric.5. 6olonia și 4mperiul <toman. militar. /aria <!renovici. sunt cel mai adesea prost aplicate. educațional. /ircea urcă pe tron #n 9urul vârstei de @. cultural etc& Din păcate. „6iemontul” #n 9urul căruia se va coa"ula #n următoarea 9umătate de veac . e)istența unei camarile corupte #n mi9locul căreia trona amanta sa. peste veac. „/ircea”.de ani& 6entru standardele actuale.8. a activității sale& În anii ceaușismului sunt mai !ine scoase #n evidență atitudinile demne din politica e)ternă ale lui 1uza. 9ucat evident de același 3er"iu 'icolaescu.4storio"ra$ia comunistă #l valorizează la ma)imum pe 1uza.omânești. 1uza #ntreprinde o $e!rilă activitate re$ormatoare #n toate domeniile: politic. de ce nu și(ar $i permis și re"izorul o mică licența cinemato"ra$ică. pandant parcă. /ircea duce o politică de ec%ili!ru #ntre =n"aria. !ănuit a avea anii de care c%iar cei doi „ma"ni$ici” din $runtea țării se apropiau verti"inos& În realitate. dar asociată evident mai de"ra!ă cu vârsta a treia& De $apt. când media de vârstă nu depășea @de ani& A$lat #n sia9ul propa"andei o$iciale.B... 5asile Alecsandri.-7& 0ratuitatea #nvățământului primar n(a dus la dispariția anal$a!etismului. un $ilm. 18B@. re$ormator și mai cu seama !un patriot și e)trem de demn #n relațiile e)terne& 1eea ce românii nu uită ușor& Cât din omagiul adus de români lui Mircea cel !ătrân se adresează personajului real (i cât talentului lui )minescu? În ultimii ani ai ceaușismului s(a insinuat #n istorio"ra$ia românească ideea sc%im!ării supranumelui voievodului /ircea +1@8B(1>18.ovine +1@. 3er"iu 'icolaescu realizează c%iar #n 1. #n ianuarie 185. re$ormele lui 1uza.. a $ost ctitorul de !ază al statului Țara . ca persona9 real. social. dar punând accent mai cu seamă pe componenta socială +#mproprietărirea țăranilor din 18B>. *aiazid. și la #nțelepciunea domnitorului.omânească& 1ele mai vec%i re$eriri la or"anizarea administrativ(teritorială +9udețele. al diplomației e)trem de active duse de „cel mai iu!it $iu al poporului”& În realitate. 1ostac%e 'e"ri etc&. dovadă că. cel mai adesea meritorii& Ales #ntr(o atmos$eră de entuziasm "eneral.omânia /are& 3econdat de oameni cu viziune.. măcar și pentru simplul considerent că Țepeș se naște la 1@ ani după moartea lui /ircea cel *ătrân& :a urma urmei. nu lui 3i"ismund de :u)em!ur". ca domn al /oldovei și apoi al Țării . precum și la principalele dre"ătorii de la curte. deși necesare. alteori din incompetență& Atât de trâm!ițata #mproprietărire a țăranilor care ar $i tre!uit să(i $acă pe cei trei milioane de !ene$iciari stăpâni pe propriul pământ n(a rezolvat #n realitate pro!lema a"rară& /ărturie stau răscoalele din 1888 și mai ales cea din 1. 1uza $ace parte din cate"oria personalităților ale căror de$ecte personale au #mpietat mult asupra activității lor.de ani și moare la puțin peste B. și antireli"ioasă +secularizarea averilor mănăstirești.&. vârsta nu pare #naintată.

#n $ața aceluiași /a%omed al 44(lea.ovine. diplomat iscusit. e)cepțional dezvoltat istoric și literar de 4or"a și 3adoveanu.. ci unul de lun"ă durată #ntins peste veacuri& „*iciun român n#a mai putut gândi unirea fără uriașa lui personalitate. Într(adevăr. /oldova de dincolo de 6rut. necesități politico(militare imediate etc& În secolul al I4I( lea. ca știindu#se că ut jos. rămasă #nsă $ără urmări "rave pentru Ște$an datorită rezistenței principalelor cetăți moldovene. 6etru . o !ătălie pe 9umătate câști"ată deoarece trădarea unei părți a !oierimii #l $ace să(și piardă tronul pentru apro)imativ doi ani. nu #ntâmplator el $iind patronul spiritual al celuilalt stat românesc. a respectului e)tern de care se !ucura& 1el mai su"estiv portret al domnitorului rămâne cel creionat de cronicarul 0ri"ore =rec%e: „&ost#au acestu Ștefan . pentru >B. personalitatea lui /i%ai 5iteazul. pe turci la 6odul Înalt +1>75.adu de la A$umați. fără c%ipul lui de o curată și desăvârșită poe ie tragică” +'icolae 4or"a. precum și #n$rân"erea de la . fără paloșul sau securea lui ridicată spre cerul dreptății.. /i%ai ar rămâne un voievod „de linie”. a 2vului /ediu românesc și pe care a dus(o la apo"eul dezvoltării sale politice și economice.. reprezintă #n mentalul colectiv românesc ar%etipul tradițional al voievodului drept și !un.odă om nu mare de statu..areș.ol al unității naționale Dacă $i"ura *râncoveanului nu ne(o putem ima"ina alt$el decât #ncununată de spinii 9ert$ei sale #ntru credință. după $ericita e)presie a lui 2minescu. #ntr(un moment e)trem de di$icil prin care trecea domnitorul muntean.. „4erusalimul neamului românesc”. aproape că sunt mai puțin importante rațiunile pentru care domnitorul muntean a purces la #n$ăptuirea unirii celor trei țări române: conștiința de neam. 'eamț +1>.ămâne de văzut cât din oma"iul adus de români marelui voievod se adresează persona9ului real și cât talentului liric al lui 2minescu. Ște$an rămâne prea moldovean. iu!itor de țară. menit să(i comemoreze pe cei căzuți #n luptă& 6rintre ctitoriile sale de re$erință să le menționăm pe cele de la 6utna +1>7-. etc& :a pasivul domniei sale s(ar putea număra incursiunea #mpotriva 1%iliei. ca sim. un lăcaș reli"ios. campania #mpotriva Țării . răspunsul este da& 5oievodul moldovean s(a !ucurat #ncă din timpul vieții de o recunoaștere a meritelor sale răs$rânte asupra țării pe care a păstorit(o #n cea mai lun"ă domnie +>7 de ani.. ceea ce evident nu e puțin lucru& Dar 5iteazul e mult mai mult& Într(un $el. unde era nevoie însuși se vâra.omânești condusă de /a%omed al 44(lea +1>BA. neleneșu. 4oan 5odă cel 5iteaz. 0a lucruri de ră !oaie meșter. #n 1odrii 1osminului +1>. acolo îl aflai. să rădică deasupra !iruitorilor”. #n primul rând a 3ucevei& 6oate că #n raport cu alți domnitori. așa ne spune tradiția. și lucrul său știia a#l acoperi și unde nu gândiiai. pe tătari la :ipnic +1>7-. mânios și degra!ă vărsătoriu de sânge nevinovat/ de multe ori la ospețe omora fără județu. rămâne modelul pre$erat al românilor de pretutindeni& Mihai +iteazul.& În acest conte)t.& După $iecare !ătălie @B la număr Ște$an ridica. nici pe /i%ai 5iteazul nu(l putem percepe #n alt mod decât ca pe domnitorul primei =nirii a românilor& Fără actul din 1B--. necruțător cu dușmanii acesteia. și pe re"ele 4oan(Al!ert al 6oloniei./area cea /are. ctitor de !iserici etc& Aproape că ta!loul e prea per$ect& Dar este oare și real8 În cea mai mare măsură. 5oroneț +1>88. un voievod aproape per*ect Ște$an cel /are +1>57(15->. cetate deținută de 5lad Țepeș.. cel al redeșteptării naționale.7. #n"ăduitor cu țăranii și aspru cu !oierii. 5lad =zurpatorul& . inclusiv cea 6|Page . Și unde !iruia alții. Ște$an s(a luptat practic cu toți vecinii. care(i era și văr. e sin"ura personalitate a cărei principală realizare n(a avut un e$ect direct #n epocă. dar modelul său de domn.7. Amintrilea era om întreg la fire. dar este și cel care pierde Do!ro"ea +1>17.de ani #n $avoarea turcilor& 2ste eroul de la . omul care l(a păstrat viu peste secole& Ște*an cel Mare. răz!oinic priceput.ăz!oieni +1>7B. ușor #ncadra!il #n succesiunea domnilor antiotomani: . păstrată #n tradiția populară. #n avanta9ul $ratelui sau. #nvin"ându(i rând pe rând: pe tru$așul re"e al =n"ariei la *aia +1>B7. spiritul de condotier #ntârziat. nu pierdea nădejdea.

trecutul rămâne mereu imprevizi!il& 6e aceeasi tema: 1âtă istorie știe românul(eHantion 1um „a $entatN 1arol 4 comemorarea lui Ote$an cel /are De unde avea Ote$an cel mare !ani pentru răz!oaie8 De acelasi autor: *asara!ia.oievod . un 2minescu sau un 3adoveanu. considerat c%iar și de *ălcescu #nceputul șer!iei țăranilor #n Țara .e"ina /aria. opțiunile se pot mișca pe viitor #ntr(un sens sau altul& 1um e "reu de crezut că vor mai apărea un *ălcescu. „rumânii”. par să(și dea mâna peste veacuri. 1oș!uc #i #nc%ină !alade și ode. Alecsandri. „le"ământul lui /i%ai” +decem!rie 15. românilor le place istoria. /i%ai 5iteazul și .2Și vor!a#i e tunet. *olintineanu. poziKie pe care pare să o păstreze până astăzi& 'u mai contează nici măcar $aptul că /i%ai dă una dintre cele mai dure le"i ce(i o!li"a pe țăranii dependenți. iar domnitorul este de(a lun"ul #ntre"ului veac premer"ător =nirii celei /ari cântat.. #n cadrul aceluiași sonda9. #n măsura #n care s(au străduit s(o #nvețe și s(o priceapă& În al doilea rând.. peste >-M dintre respondenți consideră =nirea de la 1.5. e de așteptat ca ale"erile concetățenilor noștri să ai!ă o componentă rațională mult mai semni$icativă& În $ond. vizi!ile de alt$el cu oc%iul li!er& În primul rând. răsufletul. care să ne o$ere modele de urmat.& 1u ast$el de re$erințe este evident că /i%ai 5iteazul devine $i"ura tutelară a 6anteonului 'ațional.omânească& În de$initiv. aproape sancti$icat& 2minescu. persona9ul căpătând valențe cosmice: „-ăl!aticul vodă e#n ale și fier 1. la ultimul. "lori$icat. vizualizări 7|Page . țăranii a$ectați de măsura lui /i%ai au murit demult.18 drept cel mai important eveniment al istoriei noastre naționale& Ast$el. #ntre 4oana d?Arc și Florence 'i"%tin"ale 1e HtiaKi Hi ce nu despre Dudor 5ladimirescu8 De ce a $ost asasinat Domnul Dudor8 Câtă istorie știe românul-e(antion Autor: 1ălin Gentea | A5-. cele mai importante personalități românești. este redescoperită de către 'icolae *ălcescu care o propune contemporanilor săi ca model de "ând și $aptă& Românii supt "i%ai#. ger( 3ar !arda din stânga#i ajunge la cer( Și vodă#i un munte”+„6așa Gassan”. să stârpească corupția și să(i pedepsească pe %oți& În $uncție de evoluția societății românești. personalitățile importante pentru ei sunt cele care s(au a$irmat #n lupta pentru independența și unitate statală& În plan intern. să nu părăsească moșia pe care se a$lau la data emiterii respectivului act.. dispuse să $acă ordine.sud(dunăreană. #n sc%im! amintirea 1ălu"ărenilor. românii dau credit personalităților autoritare. a =nirii și a 9ert$ei voievodului pe 1âmpia Durzii dăinuiesc #n veac& Așa se scrie uneori istoriaL 6re$erința pentru /i%ai 5iteazul e per$ect e)plica!ilă dacă ne "ândim că. =nirea cea /are& -n loc de concluzii 3onda9ul ziarului „Adevărul” con$irmă câteva lucruri. masculină și $eminină. cele!rând clipa astrală a neamului românesc. pământ românesc 2caterina Deodoroiu.itea ul devine *i!lia conștiinței naționale.

a dreptului inalienabil la opinie partizană. desigur$ nu mai poate uncţiona în acest caz. Hi. unde se arată câte au $ăcut Hi au su$erit ei pentru Kară Hi popor&&& 'u de"ea!a au trudit. constituie astăzi !aza documentară Hi ar"umentele oricărui român(eHantion pus #n $aKa unei asemenea c%estiuni concrete& 'umărul #n scădere al studenKilor $acultăKilor de istorie. 6entru românul(eHantion.. 5lad PepeH Hi Ale)andru 4oan 1uza este cea mai uHoară salvare dintr(o dilemă $oarte serioasă. rezultatele mediocre pe plan naKional ale tinerimii române la e)amenele de !acalaureat reprezintă tot atâtea dovezi ale precedentelor a$irmaKii. Orgoliul datului cu părerea în necunoştinţă de cauză – care este.are 8|Page . spre deosebire de cele pe teme politice sau sociale de actualitate. urmat #ndeaproape de Ote$an cel /are. picat deasupra capului unui eşantion de rom!ni ai anului &'() #şi nu numai. decenii de(a rândul..-M. Hi nu cărKile. nu #n ultimul rând. de "enul: care este cea mai importantă personalitate din istoria românilor8 6ăi cum să nu $ie importanKi /i%ai. dacă ei au statui peste tot #n Kară Hi dacă s(au $ăcut c%iar Hi $ilme de mare succes despre ei. aplecarea majorităţii spre răspunsul acil şi comod. 1uza +toKi cu scoruri #n 9ur de . un el de sport naţional la rom!ni – devine în acest caz mult mai evident şi.om!nia. /ircea. deoarece este nevoie de o minimă cunoaştere istorică. pe baza unui la el de grati iant pro il naţionalist. antecedentele din *+ece pentru . dispariKia unei presti"ioase reviste de istorie Hi civilizaKie +celelalte două rămase pe piaKă luptând din răsputeri pentru supravieKuire.. dar Hi marii maeHtri ai propa"andei naKionalist(comuniste pe teme istorice. revistele sau manualele actuale de istorie +măcar cele pentru liceu. recursul la numele lui /i%ai 5iteazul.Un sondaj de opinie pe subiect istoric. "ă argumentăm. măcar sieşi. du!late de ecourile propa"andistice ale unor scandaluri politice a$iHate #n talE(s%oJ(uri semidocte Hi populiste de televiziune. precum Ditus 6opovici Hi 3er"iu 'icolaescu. nu numai sculptorii monumentaliHti. deloc plăcute& Românul-e(antion a *ost ajutat de între. %otrivit unei interpretări ne-sociologice. /ircea cel *ătrân. a intereselor de clasă #socială. la crearea acestor mituri naKionale& 3tatuile Hi $ilmele „2pocii de aur”. tira9ele e)trem de prudente ale cărKilor de istorie. 5lad. rezultatele acestui sondaj de opinie istorică. cam penibil. opinia. presupune din partea respondenţilor un minimum de cunoaştere: trebuie să ştie ceva istorie. "cuza emoţiilor de conjunctură. ca să poată opina şi eventual să-şi poată argumenta. #ndeo!Hte atoateHtiutor la orice #ntre!are pusă pe stradă sau la televizor. de alt el. Ote$an.converg!nd către aceleaşi concluzii$ arată o cronică necunoaştere a acestora în materie de istorie naţională.

sau pe Ferdinand cel :oial +tot un Go%enzollern. care $ăcuse nu =nirea cea mică a 6rincipatelor. Hi asta e su$icient& În $aKa le"endei.omâneHti. identi$ica!ile.de Kărani.e"ele(6laF!oF. mai puKin contează. aHa că importanKa istorică a voievodului din secolul al I45(lea nu mai tre!uie demonstrată& 3au dacă tre!uia. ci pe cea /are. #n sc%im! demonizarea lui 1arol al 44(lea nu a ridicat niciun $el de pro!leme& 'ă!ădăiosul re"e. ale or"oliului e)acer!at..& În consecinKă.8 A curăKat& Despre cruzimea pedepsei cu Keapa "reu să ne pronunKăm. când „a $ost adus” pe tronul Kării un prinK străin& Dacă despre 1arol 4 Hi Ferdinand era "reu să se spună ceva de rău +lui 1arol imputându(i(se totuHi $icKiunea celor 11&--. ceea ce e)plică #n parte căderea semni$icativă a scorului său la 78M& 1ontri!uKiile culturale Hi diplomatice uriaHe ale „6rinKului de aur” nu sunt nici pe departe la $el de cunoscute românului(eHantion pe cât este de des invocat martira9ul său Hi al $amiliei sale #n $aKa cruzilor pă"âni +străinii cei răi. e)act aHa cum le(a e)plicat 'icolae 1eauHescu& 5lad a curăKat el Kara de străinii %r#păreKi +aici intrau Hi turcii. de alt$el. atunci când asupra istoriei naKionale dictau de la #nalKimea 3ecKiei de propa"andă a 11 al 61. asasinaKi de armată #n 1. toKi aceHti $oHti elevi nu au auzitQcitit nicio vor!ăQlecKie despre re"ii .jungem la regi AceHtia s(au situat pe ultimele locuri ale clasamentului rezultat din sonda9.omâniei& 6entru ca un român(eHantion să(l pună #n $runtea listei. #nsuHi /i%ai 2minescu.-7. potrivit comuniHtilor. Hi $ăcutul copiilor din $lori nu interesează nici *iserica. cât Hi prin "enerozitatea e)cesivă a sinta"mei „personalitate importantă”. de parcă românul(eHantion s(ar $eri de personalităKile din ce #n ce mai aproape de timpul prezent Hi ar $i mult mai desc%is $aKă de cei care se pierd undeva #n ne"ura 2vului /ediu& 6utem identi$ica #nsă Hi #n aceste opKiuni.& . amintirile cinemato"ra$ice sau titlurile de pe coperta revistelor a$iHate #n vitrina unor c%ioHcuri de presă pentru a "ăsi un nume convin"ător +pro!a!il ar $i optat #ntre 4on Antonescu Hi 'icolae 1eauHescu. #n ordinea descendenKei lor. oricât ar $i 9|Page . Hi saHii. dat 9os de o „monstruoasă coaliKie” +„!oierii(trădători”. dar rene"at de 3i"marin"eni tocmai pentru devotamentul său românesc. cele trei cauze caracteristice a$irmate #n de!utul acestei disertaKii& < mare parte dintre românii(eHantion adulKi Hi(au $ăcut Hcoala "enerală Hi liceul #n anii ?8-. respectiv istoricii /ircea /uHat Hi 4on Ardeleanu +cei de la care 3er"iu 'icolaescu mărturisea.. cezarismul sau imoralitatea lui 1uza& 6ro!a!il că numele voievodului Pării . au $ăcut(o sus(menKionaKii 3er"iu 'icolaescu Hi Ditus 6opovici cu vâr$ Hi #ndesat.& În sc%im!. ca Hi cum istoria s(ar $i oprit #n timp. atât prin caracterul ei #nc%is. #n condiKiile #n care. sunt detalii istorice pentru „specialiHti”& Ote$an s(a !ătut cu turcii Hi a zidit multe Hi $rumoase !iserici8 A zidit& 6ro!lemele sale cu tăiatul capetelor !oierilor +trădători. nu neapărat anti(monar%ice. să recunoaHtem. 1onstantin *râncoveanu a ridicat cele mai di$icile pro!leme de opKiune istorică. ale corupKiei.. aHa numiKii „$raKi 6etreuH”.omâniei de la otomani +urmaHii celor cu care se tot !ătuseră Hi(i tot #nvinseseră câHti"ătorii medievali ai sonda9ului.omânia #n prezent Hi nu(i reuHeHte nicicum. a o$erit su$iciente ar"umente umane spre a $i detestat. Hi de %oKi Hi a !ă"at "roaza(n ei +adică e)act ceea ce are nevoie . sau mai demult. cel care a o!Kinut pe $ront 4ndependenKa . că a #nvăKat istorie. aproape orice poate $i ar"umentat drept „important”& /i%ai s(a !ătut cu turcii Hi a $ăcut prima unire a Kărilor române8 A $ăcut& 1um Hi de ce anume.. la 18BB. nu pe . ca Hi când doar asupra sa s(ar $i concentrat marile păcate ale preacurviei. zis. #ntr(un documentar. puKini români(eHantion mai sunt dispuHi să audă ceva despre camarila. aceHtia tre!uiau cunoscuKi Hi recunoscuKi ca atare. i s(a servit o listă deloc stu$oasă Hi $oarte $amiliară de personalităKi din care putea ale"e& 'ici măcar nu i s(a cerut să ar"umenteze. dar pe 1arol 4. darămite pe românul( eHantion& Despre /ircea cel *ătrân. 1arol al 44(lea Doamne( $ereHteL. Hi la predecesorii săi a$laKi #n vâr$ul clasamentului celor mai importante personalităKi din istoria .e$eritor la #ntre!area din sonda9. dat $iind $aptul că ea nu a $ăcut o!iectul niciunei campanii umanitare a unui <'0& 1uza a $ost mult iu!itul domnitor al =nirii. #n po$ida culturii Hi a inteli"enKei sale. tre!uie recunoscut că.omâniei. românul(eHantion a $ost a9utat cât s(a putut de mult& Adică nu a $ost stresat să(Hi scormonească sin"ur memoria din anii de liceu. cel mai mare poet al nostru. a scris o poezie pe care toată lumea a #nvăKat(o la Hcoală. ale lăcomiei. ei !ine.

a analizat 10 | P a g e . $iind necesar din partea românului(eHantion un e$ort de cunoaHtere du!lat de un cura9 al rostirii adevărului.: „1ât de importante sau neimportante au $ost următoarele personalităKi din istoria . dar este și rodul educației in$ormale receptate prin mass media aHa cum concluzionează istoricul Dan Falcan& :a rândul său. ne "ândim că „ce n#am da să avem un sondaj.itea ul şi unirea de la 4577”&&& Românii și istoria Autor: 1iprian 3toleru | B8> vizualizări .ezultatul este edi$icator pentru sistemul de #nvățământ românesc.devărul# și realizat de 123C4P Research/ $ivizat în patru mari secțiuni. sondajul a relie*at mari surprize în ceea ce privește percepția românilor asupra propriei istorii. per$ect con$ormistă Hi "reu contesta!ilă a lui /i%ai 5iteazul apare drept cea mai comodă Hi mai lipsită de dureri de cap& În $inal.$ost ei de străini Hi de re"i& Acest lucru nu este uHor de $ăcut. pe "i%ai . 1onstantin *râncoveanu. puțin câte puțin. istoricul militar 1ălin Gentea. despre trecutul glorios# al neamului românesc/ Pentru ei personalitățile importante sunt cele care s-au a*irmat în lupta antiotomană și pentru unitate statală/ Cel pu țin acestea sunt câteva dintre concluziile unui sondaj de opinie intitulat . deHi este per$ect conHtient că acestea sunt contesta!ile. o parte dintre respondenKi n(a $ăcut pro!a!il di$erenKa #ntre popularitate Hi rolul 9ucat #n istorie&&& 6re$erințele românilor sunt clare: #n topul importanKei. distinsul pro$esor. a$irmând că „românii se re$u"iază #n trecut. românii au început să-și reanalizeze istoria (i să se scuture. Ferdinand 4 și 1arol al 44( lea& . care să ne spună cum îl vedeau românii. pro!a!il ca o soluție pentru RnăpastaS prezentului”& 6e de altă parte.ie"ler a investi"at ce importanță au manualele de istorie #n con$i"urarea acestui „top”. Ale)andru 4oan 1uza. /i%ai 5iteazul este urmat de Ote$an cel /are. a9un"em la vor!a istoricului :ucian *oia& Acesta s(a declarat un pasionat al sonda9elor. dar a și con*irmat mituri adânc împământenite în mentalul colectiv/ 5otuși.a de istorie aproape orice român își are *ormată propria opinie. la aproape un s*ert de veac de la căderea regimului comunist. personalităKile cuprinse #n listă Hi(au pus amprenta asupra asupra istoriei& 1u toate acestea. comandat de ziarul .devărul despre România 0 Românii și istoria#. ci măsura #n care. pro$esorul de istorie 1orneliu . 1arol 4.tunci când vine vor.& < o!servaKie se impune: indicatorul „importanKă” nu măsoară popularitatea. mai mult sau mai puțin argumentată. /ircea cel *ătrân. #n percepKia respondenKilor. de pildă. de clișeele și manipulările de dinainte de 6787/ 5om analiza #n pa"inile care urmează mai cu seamă răspunsurile românilor participanKi la sonda9 la prima #ntre!are a acestuia +$ără a le ne"li9a #nsă pe celelalte. 5lad PepeH.omâniei8” +#ntre!area a $ost urmată de o listă cu nouă personalităKi. $ost o$ițer 63T<63 #n armata română și #n trupele 'AD<. pe la 4567. #n $aKa cărora soluKia călduKă. apro)imative Hi pot servi drept instrument de manipulare& DotuHi. Hi noi #n urma sa.

esearc%. semn că propa"anda comunistă #ncepe. să #și piardă din importanță& În celălalt caz care urmărește percepKia românilor asupra țărilor #nvecinate rezultatul este aproape de a produce un șoc& 4mperiul <tomanQDurcia este considerat cel mai rău vecin istoric pe care l(a avut . dar sunt per$ect e)plica!ile& Două #ntre!ări din sonda9 au produs o adevărată surpriză& În cazul răspunsurilor #n privința „importanței personalităKilor($emei #n istoria .„câtă istorie știe românul(eșanțion și care sunt dilemele acestuia”& 1oncluziile. urmărește evoluţia partidelor politice din România în perioada 6767-679:/ Realizată în condiţii editoriale deose.omâniei”.1M din populație& 1lasamentul continuă %alucinat: 4mperiul <tomanQDurcia este urmat #n clasamentul vecinilor istorici inamicali de =n"ariaQ.elici/ 11 | P a g e . la comanda „Adevărul”& 3onda9ul a $ost realizat #n perioada 1-(17 septem!rie A-1@& 5olumul eșantionului a $ost de 1-5.ite și . nu sunt mă"ulitoare. ea reprezintă un document e?celent pentru istoricii care studiază alegerile politice din anii inter. redactată de Marcel 1van.omâniei de 18 ani și peste 18 ani& 2roarea ma)imă admisă a datelor este de @M.usiaQ4mperul Parist se clasează a!ia pe locul patru& Adrian 1ioroianu. #ntr(un total de 7. comune.de persoane și este reprezentativ pentru populația . orașe medii. opinie #mpărtășită de nu mai puțin de 7B.omânia. #n vreme ce .omânia” a $ost realizat de 4'31<6 .5M& 1%estionarele au $ost aplicate #n @8 de 9udețe și municipiul *ucurești. rezultatul anunță o reanalizare a istoriei de către români& 6e primul loc este . #ncet. cartea lui 1van s-a dovedit de-a lungul timpului un instrument deose. veKi vedea.e"atul =n"ariei Hi de 4mperiul Ga!s!u"ic.it de util pentru politicienii din perioada inter.e"ina /aria.ele=. la un "rad de #ncredere de . decanul Facultății de 4storie din cadul =niversității din *ucurești. orașe mici. urmată la distanță de 2caterina Deodoroiu.ene*iciind de numeroase elemente ajutătoare <gra*ice (i ta. sate& 3crisă pentru politicieni. utilă pentru istorici' )voluţia partidelor noastre politice 6767-679: Autor: 1iprian 3toleru | 11@7 vizualizări 4 carte apărută în 6799 i-ar *ace invidioși până și pe statisticienii zilelor noastre/ .elică> astăzi.ucrarea.de localități +orașe mari. e cate"oric: „2ste limpede că pentru români secolele de dominaKie otomană par a $i mai importante decât deceniile de su!9u"are sovietică”& 3onda9ul „*arometrul de opinie pu!lică Adevărul despre . dar si"ur.

e"at și *asara!ia #n noiem!rie 1.area sistemului de votare 6rimul aspect pe care #l prezintă lucrarea este reprezentat de modi$icarea sistemului de votare& 6rin rotativa "uvernamentală impusă de .1. și *ucovina. pe de alta.. #nsă. a9utoare pentru reconstrucKie etc& 3$ârșitul răz!oiului avea să aducă și modi$icarea sistemului politic& 6ână #n 1. c%iar și #n acest conte)t& 6rimarii și pre$ecKii 6': nu au putut asi"ura victoria partidului pe care #l 12 | P a g e . o surpriză de proporKii. alte două le"i.18. cârmuit cu „mână de $ier” de 4on 4&1& *rătianu& Ale"erile aveau să producă.omânia Hi nu numai #n ceea ce priveHte supra$aKa Kării& 2)perienKa traumatizantă a con$la"raKiei mondiale a produs modi$icări radicale Hi #n conștiinKa românilorU așteptările $aKă de clasa politică erau acum mult mai mari. @ și > noiem!rie avea să $ie marcată de #n$runtarea dintre 6artidul 6oporului al "eneralului Averescu și 6artidul 'aKional :i!eral. nu era antrenată #n disputa politică& După le"i$erarea votului universal. când au avut loc ultimele ale"eri #nainte de răz!oi. populaKia aștepta cu neră!dare or"anizarea de ale"eri parlamentareU cu o!servaKia că le"ea electorală dispunea la momentul cu pricina de e$ecte 9uridice doar #n 5ec%iul . vot universal. una pentru *ucovina și alta pentru Dransilvania”+6=/ 1ampania pentru ale"erile din noiem!rie 1.18.omâniei& De e)emplu. erau #nre"istraKi doar 11-&--.ăz!oi /ondial a sc%im!at pro$und .de români& După adoptarea le"ii votului universal +modi$icarea 1onstituKiei s(a $ăcut printr(un decret(le"e pu!licat #n „/onitorul <$icialN la 1B noiem!rie 1. din punct de vedere strict 9uridic procesul de uni$icare& Dransilvania.1. pe de o parte.. #n noiem!rie 1. care vota prin dele"aKi +indirect.. scena politică era marcată de două mari partide politice: 6artidul 'aKional(:i!eral și 6artidul 1onservatorU după 1.e"ele 1arol 4. ale"erile s(au des$ășurat #n zilele de A. acestora adău"ându(li(se și promisiunile $ăcute de re"e Kăranilor #n anii răz!oiului: #mproprietărire.1>.18.e"at și *asara!ia& „De ce8 6entru că #n momentul respectiv doar *asara!ia iniKiase. #și vor #ncepe demersurile câteva săptămâni mai târziu. politica a intrat #n viaKa cotidiană a milioane de români& =n mandat de deputat se o!Kinea acum prin votul a 5-&--.18 și apoi. #n 1. situaKia s(a sc%im!at radical&&& 3chim.18. după ce mașinăria construcKiei electorale va $i $ost pornită& 5om avea ast$el o le"e pentru 5ec%iul . cele două $ormaKiuni politice alternau la "uvernarea Kării. iar sistemul votului cenzitar ante!elic reducea numărul ale"ătorilor la un procent $oarte mic din populaKia .de cetăKeni cu drept de vot& Părănimea. #n au"ust 1.6rimul .

Do!ro"ea de 17. #n urma desec%ili!rării raportului normal de $orKe #ntre $actorii politici %otărâtori ai Kării& Oi la noi. <!Kinem ast$el o ima"ine $idelă.ucrarea. precum Hi a raportului de $orKe real. ce Kineau de centralizarea rezultatelor și de repartiKia mandatelor& „În anul 1.egea electorală din 67:@ :a rândul ei. mai mult sau mai puKin violente. s(a repercutat #n multe Kări Hi asupra politicei interne. z"uduind din temelie toate aHezămintele Hi or"anizaKiile de activitate umană.reprezentau.ăspunde c%iar autorul. care !ântuie nemiloasă de ani de zile statele 2uropei Hi ale lumii #ntre"i +cartea a $ost redactată #n plină criză economică n&r&. ma9oritatea voturilor s(au #ndreptat către partidele locale& .omânia. $ormaKiunea care o!Kinea minimum >-M din voturi câHti"a 9umătate din cele @87 de mandateU restul mandatelor se distri!uiau proporKional #ntre toate $ormaKiunile politice participante. Hi #n special #n perioada 1. mici Hi mari indi$erent de partidul căruia aparKin o$erindu(le un mi9loc de a se orienta uHor.@1. #n !aza căreia s(au și e$ectuat #n același an primele ale"eri de către 6artidul 6oporului& :e"ea electorală uni$icată sc%im!a din nou numărul circumscripKiilor electorale sta!ilindu( se umătoarea repartizare: 5ec%iul . constituie simptome de netă"ăduit ale unei crize "rave. care să trateze Hi să analizeze #n mod o!iecitv rezultatele o$iciale ale tuturor ale"erilor pentru 1ameră. Hi pentru că actul normativ cu pricina avea să aducă sc%im!ări importante #n sistemul electoral românesc. *anatul de @-.1.A. #n perioada #ntrea"ă 1. $enomene ca "uvernul te%nicienilor #n anul 1. o necesitate pentru oamenii politici ai perioadei De ce era nevoie #n epocă de o ast$el de lucrare8 . precis Hi complet asupra situaKiei electorale a oricărui partid politic. am "ăsit utile Hi instructive atât pentru prezent cât Hi viitor. prin deslănKuirea anumitor trans$ormări politice interne. repede. devenită cronică #n politica internă Hi a cărei soluKionare nu se poate #ntrevedea #n prezent& În asemenea #mpre9urări. m(a determinat a da pu!licităKii prezentul studiu& +&&&. #n pre$aKa volumului: „Depresiunea "ravă economică Hi morală. inclusiv cea câști"ătoare& .(1.@A”& $in 6768 până în 679A' nu mai puţin de :B de guverne 13 | P a g e .. la rândul său. vala!ilă #n mod e"al #n toate provinciile.AB(1.@A. e$ectuate de la răz!oi #ncoace.. o!iectivă Hi completă a evoluKiei politico(electorale a diverselor partide. #ntre ele& Fie(mi #n"ăduit a crede $ără a depăHi limitele modestiei că. ast$el prezenta lucrare va $i utilă Hi !ine venită multor oameni politici. /arcel 4van.1.( 1. iar 6artidul 1onservator su$erea. *asara!ia de 51 și *ucovina de 18”& 'oua le"e avea să impună și o controversată primă electorală& Ast$el. o privire retrospectivă Hi un studiu amănunKit asupra evoluKiei partidelor politice din anii după răz!oiu +1. Hi creHterea neo!iHnuită a numărului partidelor politice #n ultimii trei ani. o #n$rân"ere de proporKii& În provinciile unite cu .e"at era reprezentat #n 1amera DeputaKilor de 17B de parlamentari.AB s(a votat pe urmă le"ea electorală uni$icată.@A& :ipsa unei lucrări statistice cuprinzătoare. durata scurtă a "uvernelor #n anii din urmă. le"ea electorală adoptată la A7 martie 1.AB este tratată #n detaliu #n lucrarea ela!orată de /arcel 4vanU aceasta. pertur!ând ritmul normal al evoluKiei ei. Ardealul de .

controlând și alte "uverne prin oameni politici care(i $ăceau 9ocul: 1oandă.martie 1. Cristian Preda. 5intilă *rătianu +A> noiem!rie 1. conduse de: "eneralul 1onstantin 1oandă +B noiem!rie(1A decem!rie 1.A7.18(A7 septem!rie 1.A1.A7(1. Rumânii fericiți. Ale)andru 5aida(5oevod +1 decem!rie 1. partidul "uvernamental se !ucura de avanta9ul e)cepKional Hi necondiKionat al zestrei "uvernamentale +reprezentată de persoanele care votau #ntotdeauna cu "uvernul indi$erent din ce partid era alcătuit n&r. la cârma Kării perindându(se nu mai puKin de 11 "uverne.A-(17 decem!rie 1.1.omânia a $ost condusă de nu mai puKin de 1> "uverne. .. Vot și putere de la 1831 până în prezent .martie 1. Otir!eF& Al doilea deceniu inter!elic avea să $ie caracterizat prin alternanKa la putere a li!eralilor Hi KărăniHtilor& Între 1.noiem!rie 1.A-. prin sistemul repartizării mandatelor. #n perioada inter!elică. "eneralul Art%ur 5ăitoianu +A7 septem!rie(@. p. pe de altă parte. „poziKia "uvernelor care au or"anizat ale"erile a $ost deose!it de privile"iată& 6e de o parte. 4on 4&1& *rătianu +1A decem!rie 1..@7.. DaEe 4onescu +17 decem!rie 1.AB. Cetatea 2eamţului l-a în*runtat pe Mahomed al 11lea cuceritorul Constantinopolului Autor: Ciprian Sto eru | 2935 !i"ua i"#ri 14 | P a g e .AA.A8& Acest deceniu a $ost dominat de 6':.. prima electorală.1.noiem!rie 1. #i acorda le"ea electorală #n plus. iar $uncKionarea mecanismului democratic sta!ilit prin 1onstituKie s(a dovedit a $i e)trem de comple)ă Hi de di$icilă& 6otrivit autorului. care s(a a$lat #n $runtea "uvernului vreme de șase ani și 9umătate.18. *ar!u Otir!eF +>(A1 iunie 1.. Ale)andru Averescu +1@ martie 1..( 1@ martie 1. 4on 4&1& *rătianu +1.A8 și 1. 4on 4&1& *rătianu +A1 iunie(A> noiem!rie 1. un al doilea avanta9 $oarte #nsemnat”& .. $ăcând ale"erile.A7.A7..1..AA(@.AB(> iunie 1... Ale)andru Averescu +@.3ă aHezăm ar"umentele lui /arcel 4van #n conte)t: primul deceniu inter!elic avea să $ie caracterizat de o mare insta!ilitate politică..ote: 1. 5ăitoianu.A1(1. 159. ianuarie 1.. ianuarie 1.

eamţului şi atinge. spre 0etatea . cetatea a rămas un verita. peste 6etru 5odă.stăzi restaurată.eamţului.Cetatea $ea%&u ui */rumul merge prin acelaşi ţinut în lorit de sămănături şi pajişti în toate culorile. prin aceeaşi linişte a pădurilor mari. împrăştiate în şuviţe vioaie şi clare. şirul munţilor împăduriţi. el coteşte în st!nga. /e la o vreme însă. de la Dâr"u('eamK la 6ipiri". 1etatea 'eamK stră9uia 5alea /oldovei și a 3iretului.1. #n perioada de consolidare a statului medieval /oldova& 15 | P a g e . ca și drumul care trece peste munte #n Dransilvania..il punct de atracţie pentru turi(tii care ies din de*ileul !istriţei 0 (i. prin 6oiana :ar"ului spre 6asul Dul"%eșului& 1etatea a $ost construită #n timpul lui 6etru 4 /ușat +1@75( 1@. taie apele. supt vec1e clădire de apărare. de piatră tare verde-sură2 0 ast*el descria 2icolae 1orga. în 6768. cu temelia goală. drumul către vechea Cetate a 2eamţului/ . găsim de cuviinţă să rememorăm istoria acestui element-cheie în sistemul de*ensiv al Moldovei/ 3ituată aproape de vâr$ul cel mai #nalt al culmii 6leșului. ale . *ie (i numai din acest motiv.

16 | P a g e .

care au răspuns prin lovituri si"ure din spatele meterezelor. o dârză rezistenKă #n $aKa armatei otomane de circa A--&--. la circa A5 de Eilometri de 1etatea 'eamK. #n ciuda deselor incursiuni ale armatelor străine și a unor vicisitudini de ordin natural sau molime& 6e măsura #năspririi dominaKiei turcești și a pro"resului realizat #n te%nica de luptă.+iarna.1. 1etatea 'eamK a $ăcut $aKă asediului impus de /o%amed al 44(lea după luptele de la . 1etatea 'eamK #și va desc%ide porKile #n $aKa armatelor celui care a realizat prima unire a tuturor românilor: /i%ai 5iteazul& 6re$ăcută #n mănăstire de 5asile :upu +1B>B. când. pro!a!il de la *istriKa și . #n 1>7B. #n iulie 1>7B.ăz!oieni. ridicarea celor patru !astioane ale curKii e)terioare și construirea podului #n $ormă de arc. $lancat de patru !astioane semicirculare cu ziduri "roase și rezistente. #n vremea lui Ale)andru :ăpușneanu +15B>.+vara. 3i"ismund de :u)em!ur".:-. și după re$acerile ordonate de 4eremia /ovilă. va rezista asediului armatei polone conduse de re"ele 4oan 3o!iesEi& După distru"erea ordonată de /i%ai . cetatea a "arantat pentru perioade relativ #ndelun"ate dezvoltarea vieKii economice. la porKi și la $erestre. care.ăz!oieni& Aplicând tactica atra"erii dușmanilor #ntr(un loc $avora!il oștirii sale. a #ntărit cetăKile moștenite de la #naintașii săi și a construit altele noi. #nainte de a $i #n$rânt de oștile lui Ște$an 4 /ușat la Gindău. apărată de un "rup mic de plăieși.& 5a?ă de vizitare'adulKi: 5 leiU copii: @ lei& 17 | P a g e . demonstrează prezenKa unor meșteri din a$ara /oldovei. cuceritorul 1onstantinopolului& :a 5alea Al!ă(. evident. 1etatea 'eamK a avut de(a lun"ul #ntre"ului 2v /ediu un important rol #n privinKa prote9ării drumurilor comerciale și ocrotirea sc%im!urilor de produse din zonă. care au lovit #n plin oastea otomană& Mănăstire în timpul lui Vasile Lupu În a$ară de $uncKia sa militară. Ște$an cel /are va opune. cetatea #și pierde total importanKa militară& Program de vizitare'. cu #nălKimi de până la @. utilizând $orti$icaKiile pre"ătite cu puKin timp #nainte de s$ârșitul lunii& 1u trupele #mpuKinate.5. care a rezistat cu succes #n $aKa oștilor dușmane& 2poca de "lorie a cetăKii corespunde domniei lui Ște$an cel /are.odna& 6rima atestare documentară a cetăKii datează din 1@. Ote$an cel /are a oprit #naintarea turcilor. care aducea venituri semni$icative vistieriei Kării /oldovei& 6ază puternică instaurată pe văile râurilor din prea9mă.. #nKele"ând !ine rolul $orti$icaKiilor pentru creșterea capacităKilor de apărare a Kării. de(a lun"ul cărora e)istau puncte de vamă și locuri de popas. și apoi distrusă parKial de Dumitrașcu 1antacuzino #n 1B75.de ieniceri Hi spa%ii. anul #n care re"ele =n"ariei. târ"uri și centre meșteșu"ărești.U . iar la căderea nopKii s(a retras spre pădurile seculare #nvecinate& 1rezând că domnitorul /oldovei s(a adăpostit #n 1etatea de la 'eamK. rolul cetăKilor moldovene va scădea #ncepând cu a doua 9umătate a secolului al I54(lea& După distru"erea parKială a unor construcKii interioare. cât și tunarilor. 1etatea 'eamK va mai avea $orKa de a scrie o ultimă pa"ină de eroism #n 1B.de metri& Vidăria era prevăzută cu creneluri și $erestre #n"uste prin care apărătorii puteau să lovească dușmanii& Ast$el #ntărită. #n anul 1B--.:--(1. emite un act de cancelarie „Ante 1astrum 'empc%N& 1on$runtarea trupelor celor doi a constituit Hi primul !otez al $ocului pentru 1etatea 'eamKului. spri9init de 11 piloni din piatră& În partea de nord(est a $ortului s(a săpat un nou șanK de apărare.acoviKă #n 1717. #ntrea"a /oldovă $iind stră9uită de un puternic sistem devensiv& :ucrările #ntreprinse #n vremea sa au constat #n supra#nălKarea vec%ilor ziduri. condusă de #nsuși sultanul /o%amed al 44(lea. oastea moldovenească de numai 1A&--de oșteni s(a apărat cu #ncăpăKânare.lucraseră pro!a!il și la alte $orti$icaKiiU stilul "otic. mult mai adânc și mai lar".:--(17:-. sultanul a decis asedierea acesteia& 3perând să intimideze mica "arnizoană prin numărul impresionant al trupelor. turcii n(au reuHit s(o cucereascăU mai mutl: a tre!uit să $acă $aKă atât arcașilor.

$acă am *i luptat și vărsat sânge în 67CD pentru !asara. poate că/// Autor: 1ălin Gentea | 8-81 vizualizări 3storia nu se scrie cu autoprotectoarele *dacă.. că *dacă...și *poate că.. 0ert este că ultimatumurile sovietice din &4-&5 iunie (67' și deciziile conducătorilor rom!ni luate atunci au avut e ecte puternice imediate....#sunteţi liberi să completaţi /umneavoastră aici$. dar și pe termen lung.ia. . 18 | P a g e . mai bună sau mai rea.-. c1iar cu documente istorice atent selectate.imeni nu poate dovedi. soarta ..om!niei ar i ost alta.

1(1. #n urma ultimatumurilor sovietice din iunie 1. de sovietici #n vara lui 1. dar moștenind inte"ral mentalitatea și atitudinea stalinistă e)primată #n te)tul și practica ultimatumurilor din 1. au $ost "reHit concepute Hi $oarte prost $ormulate. care #n"lo!a și Dransnistria.>-. *ucovina și ținutul Gerța& 4mediat apoi.& . prin decret al 3ovietului 3uprem. privind denunțarea 6actului .au"ust 1.omânia a $ost nevoită să se retra"ă de ur"ență din *asara!ia.>1. mulți români muriseră #n tranșeele din 1.>-.i!!entrop(/olotov din A@ au"ust 1. 0ri"ore 0a$encu recunoștea #n 9urnalul său +iarăși un 8urnal personal ca izvor istoric.>> și așa au rămas& Dot #n cate"oria $aptelor se #nscrie și politica #ncrâncenată și nemiloasă a autorităților sovietice.omâniei /ari #n 1. care nu au $ost $oarte di$erite de ceea ce se petrecuse pe timpul 4mperiului țarist sau #n Ardeal. *ucovinei și a ținutului Gerța aveau să(și $acă auzite ecourile #n deceniile următoare& Eaptele lor versus vor... teritorii ce au $ost reocupate. Ardealul de 'ord. =. $ăcute #n lun"a sa cuvântare +de șase ore. nimeni din clasa conducătoare a .or!ele. la 7 septem!rie 1. și cu atât mai puțin se putea spera #ntr(un miracol de "enul celui care dăduse naștere . așa cum s(a văzut ulterior. $orțând #nsă la $el de insistent implementarea unei $alse identități moldovenești +lim!ă. de desnaționalizare și șter"ere a identității naționale a ma9orității populației românești din provincie.omână. dar.usiei asupra *asara!iei nu s(a răspuns prin nicio punere la punct. la A au"ust 1.33 a recurs la amenințarea cu $orța prin ultimatumurile din AB și A7 iunie 1. #n condițiile #n care avea alături puterea We%rmac%t(ului și a :u$tJa$$e. a cedat 1adrilaterul *ul"ariei.17&&& Alte e$ecte ale ultimatumurilor sovietice din 1. .>-.În !aza protocolului adițional secret al 6actului . la 1on"resul al I45(lea al 61.18. $iind $olosiKi termenii „retra"ere” și „evacuare”. tot prin $orța armelor. teritorii transmise . prin deportări. pe timpul 4mperiului austro(un"ar& =lterior re"imului sovietic.@. din 1. . mai candid sau mai apăsat.omânia a cedat =n"ariei. dar e)cludea *ucovina și 9udețele nord(dunărene. prin Dratatul de la 1raiova& Oi.18& Dar pentru ca acel miracol politic să poată $i posi!il #n 1. a eli!erat *asara!ia și *ucovina #n iunie(iulie 1. re"imul președintelui comunist 5ladimir 5oronin +A--1(A--. #n urma Dictatului de la 5iena& 4mediat apoi. și să $u"ă rușinos din țară& Această primă cedare $ără luptă le(a antrenat pe celelalte. a $ăcut tot ce a putut pentru a șter"e sau in%i!a orice tresărire identitară românească #n repu!lica de peste 6rut.>-. valori. iar . nici un contraar"ument. fără ec%ivoc de condamnare și anulare a tuturor acordurilor înc%eiate cu 9ermania %itleristă. re"ele 1arol al 44(lea care părea atotputernic Hi care personi$icase un #ntre" deceniu a $ost nevoit să cedeze #n pripă tronul $iului său.i!!entrop(/olotov și a urmărilor acestuia: „În primul rând apare necesar să se adopte o po iție clară.>.În c%estiunea *asara!iei și a *ucovinei.și cedării românești $ără luptă a *asara!iei.#ncoace& În epocă s(a $ăcut oarece z"omot propa"andistic pentru $aptul că #n răspunsul o$icial al 0uvernului român la ultimatumuri s(a evitat cuvântul „cedare”. că notele "uvernului român +1onstantin Ar"etoianu era ministru de e)terne #n $uncție. /i%ai..A& Armata .epu!licii 3ocialiste 3ovietice =crainiene& Această dia!olică recti$icare teritorială stalinistă a dus la sân"erosul răz!oi din Dransnistria din 1. colonizări.>..epu!lica 3ocialistă 3ovietică /oldovenească. tot $ără luptă& 1e(i drept. #n $ine. pe atât de ine$icace au $ost vor!ele românilor rostite.omâniei din acel moment nu putea anticipa cum vor evolua evenimentele și raporturile de $orțe europene peste cinci sau cincizeci de ani.ele noastre &aptele. deoarece la pretenKiile ruseHti re$eritoare la drepturile istorice Hi etnice ale .>-. măsuri restrictive severe #mpotriva lim!ii române și istoriei etc&. 3talin a proclamat. s(au simțit imediat: pe @.>-.6rimele e$ecte #n lanț ale deciziei de cedare $ără luptă a *asara!iei. nici un protest& Dot vor!e "oale au $ost și cele!rele aluzii ale „naționalistului” și „disidentului anti(sovietic” 'icolae 1eaușescu. acest e)ercițiu lin"vistic nu a avut nicio relevanță practică& 'ici măcar 9uridică& /ai mult decât atât. pe cât de dure și e$icace au $ost $aptele sovieticilor. 19 | P a g e . tot $ără luptă. istorie.

și dilema relațiilor româno#române. Și pentru a răspunde anticipat la unele între!ări eventuale.33 /oldovenești cu care se vizita liderul de la *ucurești era 4van *odiul. nu a $ăcut de $apt nimic concret pentru a spri9ini mișcarea de emancipare a românilor din . care l(a acuzat pe liderul ne(comunist și pro(european de la 1%ișinău de „anal$a!etism politic”U drept represalii a $ost introdus em!ar"oul asupra vinului din .” Așa cum su!liniază și istoricul 0%eor"%e 1o9ocaru +#n )olapsul >R-... esenţiale.. primesc+ 'ar să nu se sc%im!e nimica/ ori să nu se revi uiască. primesc+ dar atunci să se sc%im!e pe ici pe colo. la A> iunie A-1-. #n plin imperiu sovietic& 1eva mai mult decât trâm!ițarea unor vor!e "oale a $ăcut /i%ai 0%impu... să fie o realitate a <uropei de a i și de mâine+” Adică 'icolae 1eaușescu vor!ea #ntocmai precum cara"ialescul Far$uridi: „'in două una. care. <me"a. atunci când conducătorul comunist al . a emis un decret prin care ziua de A8 iunie 1. daţi#mi voie= ori să se revi uiască.use& 20 | P a g e . 1eaușescu. A--1.epu!lica /oldova e)portat pe piaKa FederaKiei .epu!licii /oldova #n A--...trăgându#se conclu iile practice pentru anularea tuturor urmărilor acestor acorduri și dictate. vreau să spun clar că aceasta nu tre!uie să ducă la sc%im!ări în <uropa și că e$istența celor două state germane tre!uie să continue.a $ost declarată iua ocupaţiei sovietice a *asara!iei& Acest act a provocat o reacție dură a Dumei de stat și a /inisterului A$acerilor 2)terne de la /oscova. președintele interimar al . #n a$ară de prudenta "ălă"ie propa"andistică +practicată #ncă de la s$ârșitul anilor ?7-. „marele patriot” și „"eniu al 1arpaților”.epu!lica 3ocialistă 3ovietică /oldovenească.>. şi anume în punctele.. ce #ncepuse să se a$irme cu mult cura9 #ncă din 1.88. :.

+arianta simpatizanţilor regelui Carol al 11-lea După 1. discursul politic sau cel istoric privind soarta *asara!iei și a *ucovinei a cunoscut adesea accente pătimașe "enerate de polarizarea autorilor respectivi $ață de re"ele 1arol al 44(lea și mareșalul 4on Antonescu& Desi"ur. antipatia și resentimentele românilor $ață de 4mperiul rus.>.33 și c%iar 21 | P a g e . =.și până #n prezent.

și Finlandei +@... Draian 6op.epu!lica /oldova& 3impatizanți ai re"elui. cel mai ve%ement $iind istoricul 'icolae 4or"a& 2ste recunoscută totuși uriașa culpă politică a conducătorilor și #n special a lui 1arol al 44(lea de a se $i lăsat cu inconștiență luați prin surprindere de ultimatumurile staliniste..usă continuă să paraziteze #n !ună măsură o!iectivitatea discursului despre *asara!ia sau .noiem!rie 1. aprilie A-1A. Ote$an 1io!anu.U 1onstituția din 1.. precum mai tânărul militar $rancez 1%ristop%e /idan +#n )arol al 33#lea și teroarea istoriei. apreciază decizia de cedare $ără luptă a *asara!iei drept una per$ect rațională și umană #n condițiile date. 2ditura /ilitară.& 22 | P a g e . #mpotriva cedării $ără luptă #n $ața ultimatumurilor sovietice +ar"umentul $iind #nsemnările acestuia din 8urnalul suveranului. dovedite și prin precedentele invazii ale 6oloniei +17 septem!rie 1.>.@. sau istorici străini. A--8. dar și la su$erințe suplimentare și la pierderea inutilă a numeroase vieți. deși nu și(a e)primat votul #n 1onsiliu. 3ilviu Dra"omir.oșii ar $i dus nu doar la o rapidă și certă #n$rân"ere militară. nu ar mai $i rămas decât un petec de /untenie și <ltenie& Aceiași cronicari ai evenimentelor susțin că.+or"anism care avea doar o $uncție consultativă și nu decizională. precum și la o posi!ilă ocupare de către sovietici a /oldovei până la 3iret& 6rintr(o posi!ilă acțiune con9u"ată.Federația . 5ictor 4amandi. am!ele susținute de puterile $asciste din . re"ele 1arol al 44(lea ar $i $ost. 4on Antonescu se e)primase $ățiș pentru rezistența armată& Documentele arată că la momentul de cumpănă respectiv. 2rnest =rdăreanu. precum 1onstantin *ălăceanu 3tolnici +#n /emoriile pu!licate #n „4storie și civilizație”.omânia /are. deși $useseră preveniți prin numeroasele rapoarte ale serviciilor secrete și diplomatice privind intențiile și mișcările de trupe ale sovieticilor.. #n cel de(al doilea 1onsiliu de 1oroană din A7 iunie 1.@. a *ul"ariei și a =n"ariei. #n sinea sa.@8 #i con$erea lui 1arol #ntrea"a capacitate de decizie& De cealaltă parte. imediat următoare. deoarece rezistența armatei române #n $ața superiorității evidente a Armatei . doar șase din cei A8 de mem!ri au votat desc%is #mpotriva cedării $ără luptă a teritoriilor +'icolae 4or"a.

vine cu ar"umente care a$irmă c%iar ipoteza unui complot. dar aproape că #l idolatrizează pe mareșalul 4on Antonescu.+arianta celor care aproape că îl idolatrizează pe . vin cu o evaluare radical di$erită& 3pre e)emplu.ntonescu 1ei care nu #l simpatizează prea tare pe re"ele 1arol al 44(lea și monar%ia. istoricul 0%eor"%e *uzatu +apud Florea Di!erian #n rostonline&or". #n "eneral. prin manipularea su!tilă a 23 | P a g e . prezumat a $i $ost pus la cale tocmai de 1arol al 44(lea #n scopul salv"ardării pe moment a tronului și a ima"inii sale pu!lice destinate posteritățiiU Hi aceasta. septem!rie A--5.

poate că totul ar $i $ost alt$el& Frigore Fa*encu' Cum am pierdut !asara.ia# 158. 0%eor"%e *uzatu. #n realitate.„-ă facem ce#a făcut înţeleptul Rege )arol 3 şi acel mare ministru al lui. au prezentat mem!rilor 1onsiliului o situație catastro$ic(zdro!itoare a raportului de $orțe militare sovietice $ață de cele românești. *uzatu consideră că a $ost mult și intenționat e)a"erată& /ai mult decât atât. scenarii și pre9udecăți& Dacă am $i pierdut #n 1..s(ar $i procedat așa cum a$irma 'icolae 4or"a la A iulie 1. comuniști sau nu.8. vizualizări 24 | P a g e . șe$ul /arelui 3tat /a9or.usiei din 1878 #mpotriva $ostului său aliat român din răz!oiul cu 4mperiul otoman din 1877.omâniei de către *ul"aria sau =n"aria& 1eea ce nu #nseamnă că dacă domnia sa nu a "ăsit aceste planuri. retragem armata din teritorii. proclamată la A7 au"ust 1. $ață de această provincie și $ață de .1.usia& Dacă nu ne(am $i "ră!it să recunoaștem primii independența . *u luăm nici o %otărâre care să lege viitorul” @ la $el ca și #n cazul celorlalte ipoteze. tot așa cum poate că s(ar $i #ntâmplat dacă n(ar $i $ost semnat Dratatul de !ază dintre cele două țări.iunie 1.>..>. unul dintre puținii istorici români care au avut șansa studierii unor ar%ive sovietice la /oscova #nainte și după 1. ceea ce. poate că alta ar $i $ost politica dusă de conducătorii români post!elici. precum și realitățile Dictatului de la 5iena +@.& În $ine.>.+atunci când . a$irmă că nu a "ăsit nicio dovadă a unor planuri sovietice de trecere a 6rutului și ocupare a /oldovei până la 3iret și nici de atacare a .au"ust. retragem funcţionarii. para$at la A8 aprilie A--.mem!rilor 1onsiliului de 1oroană #n direcția asumării de către aceștia a responsa!ilității cedării $ără luptă a teritoriilor& Ast$el..& $in categoria dacă///.*asara!ia cu sân"e vărsat pe câmpul de luptă. "eneralul Florea Țenescu. 3on ?rătianu= faţă de un act de nedreptate.>-.( @. poate că///# /ulte sunt patimile le"ate de *asara!ia. raționamente. n&a&. poate că altul ar $i $ost traseul relațiilor politice #ntre *ucurești și 1%ișinău. #n acord cu prim(ministrul 0%eor"%e Dătărescu. care alimentează tot $elul de speculații.omânia tre!uia să demonstreze condiții de !ună vecinătate pentru admiterea #n 'AD<. și a Dratatului de la 1raiova +7 septem!rie. ele nu au e)istat sau acest lucru nu s(ar $i #ntâmplat: e)istă mărturii ale tentativelor sovietice de $orțare a 6rutului sau a $rontierei de nord #n A. asemănător cu cel care se face a i României+aluzie la ostilitatea amenințătoare a . dacă #n iunie 1.epu!licii /oldova.

#n s$ârHit.8inistru de 9:terne în perioada decembrie (6). mai uHuratic ca oricând Hi "ata să $acă cele mai Rener"iceS!oro!oaKe. viziune.-mai (67'. cum ni s(a cerut. pe alocuri sân"eroase& .om!niei odată cu începerea celui de-=l /oilea . Hi nu e a!il să repudiem un act unilateral ca Hi cum am recunoaHte că acest act ne(a le"at Hi pe noi& Oter"em ast$el. tot meritul nostru că nu am #nc%eiat anul trecut un pact !ilateral. şi o analiză pertinentă asupra pierderii ?asarabiei. c%iar $aKă de 0ermania.om!niei 8ari. la 6oss. orță. <rigore <a encu a rămas în memoria posterității drept un diplomat de mare calibru. care a prevăzut pericolul uriaș ce plana asupra . $ireHte. ci că din #ndemnul nostru aliaKii s(au mulKumit să ne dea o "aranKie Rspontană Hi unilateralăS& RDoate(s !une& Dar l(am anunKat de9a pe Fa!ricius. dacă nu se opresc. care. dacă răz!oiul cu An"lia se prelun"eHte. >urnalul său surprinde reacţiile politicienilor rom!ni în zilele destrămării . care nu(Hi #mplineHte "aranKia& 6ăreri auzite: @ugoşianu e #n"ri9orat de atmos$era anticarlistă provocată de cedarea *asara!iei& 3e #ntrea!ă dacă n(am $i putut $ace o politică rusească mai activă pentru a preveni demersul rusesc& Dezapro!ă măsurile de politică internă& <1igi +seara. de #ndreptăKitele re"rete Hi remuHcări pentru $elul cum nemKii au desc%is ruHilor porKile !azinului dunăreanS& +Ar"etoianu #mi pare o!osit. pomenind din nou povestea cu "aranKiile.& 6rimesc 25 | P a g e . #l #ntre!& RAm vrea& Dar nu vor en"leziiS& RDacă totuHi aKi #ncercaLS& Go$$mann nu pare ostil unei asemenea idei& =rgetoianu& 2 #n"ri9orat de #naintarea ruHilor. #mi mărturiseHte admiraKia lui pentru . pentru a opri pe ruHi Hi pentru a sta!ili. nu cedează c%iar dacă #i tai #n !ucăKiS& 1onvine cu mine că. :7 (i 9D iunie/ Gile de amărăciune. #n convor!irea avută cu el.ăsăritul e #n prime9die de a $i !olHevizat& RDe ce nu $aceKi pace cu en"lezii8S.ăzboi 8ondial. această Rsi"uranKăS. #nKele"erile cu 1lodius Hi 'eu!ac%er Hi politica de apropiere de 4talia ne(au dat. să le plătim preKul recunoHtinKeiS& 6are să considere acKiunea #mpotriva An"liei ca $oarte "rea: R2n"lezii sunt oamenii cei mai #ncăpăKânaKi din lume. 0%i"i.& În sc%im!. #n unele puncte co!oară cu paraHutele& 2vacuarea populaKiei româneHti a $uncKionarilor Hi a proprietarilor care vor să a9un"ă #n Kară e anevoioasă& +&&&. #n #mpre9urările de azi. nasc Hi celelalte pro!leme& 1e vor $ace un"urii8 1e vor $ace !ul"arii8 4ar mai presus de toate se pune c%inuitoare #ntre!are: 1e $acem noi. dar reprezintă. e su$icientă o constatare că aceste "aranKii sunt. mulKumit #nsă că prin nemKi a oprit pe un"uri Hi pe !ul"ari& 5rea să renunKe la "aranKiile an"lo($ranceze8 RDe ce8 Pi(a cerut cineva8 Pi s(a $ă"ăduit altă "aranKie #n loc8 'u e nevoie de renunKare act inele"ant Hi ne$olositor . nici acum.uHii pătrund #n *asara!ia Hi #n 'ordul *ucovinei. multă #nKele"ere Hi mult sân"e rece& 2l. vor putea $i opriKi& R'u contaKi pe noi. cel puKin. a dovedit mult cura9.e"e. nici după pace& 5a tre!ui să trăim #n !ună #nKele"ere cu ruHii. de doliu (i de îngrijorare/ . inoperante& < renunKare are #nKelesul unei repudieri. un contact politic cu ei8 1e $acem pentru a #mpăca pe !ul"ari8 1um rezolvăm pro!lema un"urească8 În ce priveHte pe un"uri Hi !ul"ari. a s$ătuit să se accepte condiKiile ruseHti Hi să nu se mo!ilizeze& Ao mann +vine să mă vadă. căutând să(Hi salveze ec%ipamentul Hi muniKia& 3e produc ciocniri. Hi se #ntrea!ă unde se vor opri ruHii Hi unde. se pare că puterile A)ei au intervenit pentru a opri o acKiune militară care ar pune #n prime9die alimentarea cu petrol Hi cu cereale a 0ermaniei Hi a 4taliei& +Acordul Wo%lt%at. nimeni nu ne "arantează din partea ruHilor& 0ermanii păstrează #n această privinKă o tăcere 9enantă Hi aruncă vina pe&&& An"lia. în egală măsură.uHii sunt "ră!iKi. 6ro!lema e: se vor opri ruHii la 6rut8 Oi. trupele noastre se retra". tot . care a $ost #ncântatLS& R1red Hi eu& :(ai scutit. inteligență.

$iindcă Ram pierdut *asara!iaS& =n !u!oi purulent de invidie care crapă& 3tilul R4nvaro(DocănescS: trei "rame de mo9icie Hi un "ram de ne!unie& =le:andru 0retzianu +la 2)terne. era pentru rezistenKă& Am $i R$orKatSast$el a9utorul "ermano(italian& A)a nu poate #n"ădui !olHevizarea *asara!iei& 26 | P a g e .de la *iEF CostaEi o scrisoare de in9urii Hi o$ense.

27 | P a g e .

militarii au $ost lamenta!ili. a"itat Hi #n"ri9orat& A vrut sincer rezistenKa +acelaHi motiv ca 1retzianu. cu /oscova& =rdăreanu reKine ideea& 4nsist. Rpelicanul sonorS. de asemenea. tre!uie să ne %otărâm să #ncercăm să $acem pace& 1ontact politic. asupra necesităKii de a păstra ordinea #n Kară Hi de a nu da vecinilor prete)tul de a ne invada& <rice "reHeală.& ÎHi dă seama de consecinKele de politică internă& +În timp ce stăm de vor!ă. $ără consimKământul "erman& 2 o umilire care nu slu9eHte la nimic& Dre!uie să pre"ătim calea pentru o cola!orare. 28 | P a g e .& În sc%im!. la el acasă& Foarte "entil Hi prietenos& RDe ce te(au sc%im!at8 Asta le tre!uia8S& Îmi vor!eHte #n termeni $oarte mă"ulitori despre $elul cum am dus politica e)ternă& +Dr& An"%elescu.& :a intrare #ntâlnesc pe /ala)a. $atală& +&&&. nu pentru o slu"ărnicie& 1ât timp dăinuieHte răz!oiul #n <ccident.eic%ului o alianKă politică Hi că aHteptăm un răspuns care nu a venit& 1ola!oratorii lui Fa!ricius ar $i pretins că răspunsul e ne"ativ. $oarte Rsum!ruS& R6lătim. deci. #n #mpre9urările de azi. se asociază cu multă căldură la aceste laude. pentru prieteniile noastre& 3imKămintele costă scumpS& ÎnKele" aluzia Hi răspund liniHtit: RDacă ne atin" nenorocirile după ce se pră!uHesc unii prieteni #ncercaKi. miniHtrii tineri Rpe care am $ost condamnaKi să(i ascultăm pe rândS Hi mai lamenta!ili. iar Dătărescu. =rdăreanu e nervos. #mi spune el. #n parte. tre!uie să ne a9utăm sin"uri Hi deoarece nu am vrut să ne !atem cu ruHii. care soseHte #ntre timp. pe care l(au semnat toKi mem!rii opoziKiei& Urdăreanu +la 6alat. Hi Ar"etoianu. primeHte un tele$on de la Fa!ricius& A$lu ast$el că am o$erit . #n care a susKinut cu toată %otărârea rezistenKa.e"ele $oarte !ine +a avut cuvinte de laudă pentru Ridealul #n care a crescutSHi creHterea pe care a primit(o.& 4or"a #mi istoriseHte despre 1onsiliul de 1oroană. internă sau e)ternă.& 4or"a. ne poate $i. de la 4or"a. asta dovedeHte cine ne(a spri9init Hi cine nu ne spri9inăS& +Îmi amintesc că acelaHi /ala)a se plân"ea când am #nc%eiat acordul Wo%lt%at că am dat Kara pe mâna nemKilorL.6 iunie 67CD +luni.& Atra" atenKia asupra prime9diei de a $ace o politică tot mai "ermano$ilă. $iind susKinut de $oarte puKini Hi prost& =rdăreanu a $ost !ine& . RodioHiS& Demni au $ost reprezentanKii Ardealului Hi *asara!iei& 4or"a condamnă politica "ermano$ilă $ără consimKământ Hi spri9in "erman Hi e convins că An"lia nu va pierde răz!oiul& :a cererea RKărăniHtilorSa $ăcut un $rumos protest #mpotriva răpirii *asara!iei Hi a *ucovinei.

29 | P a g e .

$orKa an"lo($ranceză. aducându(ne la cunoHtinKă Rpro"ramul de evacuareS& +3e pare că "ermanii au in$ormat "uvernul sovietic că răspunsul nostru. Am citit cu !ă"are de seamă sc%im!ul de note tele"ra$ice dintre ruHi Hi noi& 'otele ruseHti sunt a!ile ca $ormă Hi $ond. ne(au a9utat să #ntărim poziKia noastră $aKă de . pentru noul nazist. "ata de a pătrunde #n /area 'ea"ră cu consimKământul prietenesc al Durciei. Ar"etoianu Hi apoi cu mine& 2 evident că teoria răz!oiului pe un sin"ur $ront.& Oi $iindcă cei care ar $i avut interese să ne spri9ine nu mai erau #n viaKă”& 30 | P a g e . #ntr(un răz!oi european& D& .usia. de care am iz!utit să ne apropiem #n timpul din urmă.osen!er" Hi spri9inite cu căldură de 0Xrin". rând pe rând. spri9inită de uriaHa ei putere. nici un protest& 'e(am mulKumit să răspundem Rpentru a câHti"a timpS. dar nu a iz!utit niciodată să #nlăture Rdi$erendulSdintre noi. $ormulate din nou.usia. acum sau #nainte.usiei asupra *asara!iei. dilatoriu #n $ormă. a intrat #n răz!oi Hi a aHezat %otărârea ei de a(Hi realiza interesele mediteraneene #naintea interesului pe care l(a mani$estat pentru *alcani& >& Fiindcă sin"urul nostru spri9in real. pretinde ministrul de 2)terne că suntem "ata să stăm de vor!ă& . pentru a(Hi acoperi spatele #nspre .& @& Fiindcă 4talia. pe toKi prietenii 0ermaniei de la 'ord: statele !altice Hi Finlanda. la *erlin& 2l a $ost silit s(o urmeze cu aceeaHi %otărâre #n timpul crizei !asara!ene Hi #n zilele din urmă& +Oi aceasta cu toate nenumăratele declaraKii ale mareHalului 0Xrin". după ce am luat la cunoHtinKă de ea. la . ci. nu am răspuns nimic: nici o punere la punct. moderate ca ton Hi de o per$idie $oarte !ine socotită& 'otele noastre sunt "reHit concepute Hi $oarte prost $ormulate& :a pretenKiile ruseHti. Hi nu s(au le"at de noi decât mult mai târziu după ce $rontul an"lo($rancez s(a pră!uHit Hi după ce FranKa a cerut pace& Cum am pierdut !asara. să stăm de vor!ă& +&&&.uHii au #nlăturat cu multă #ndemânare intenKiile dilatorii cuprinse #n nota noastră de răspuns. trece #n caz de răz!oi #naintea tuturor teoriilor de Dran" nac% <sten.ia' 1& Fiindcă .eic%ul ar $i sacri$icat oricând interesele noastre la Dunăre. pe care ne(am străduit să le e)tindem la toate %otarele noastre. de .i!!entrop a urmat $ără Hovăire această politică $irească pentru 0ermania la /oscova.oma.usia nu a renunKat niciodată la această provincie Hi era %otărâtă să se $olosească de orice prile9 pentru ca. declarându(ne "ata. 0aranKiile an"lo($ranceze. se pră!uHise o lume #ntrea"ă& Doate acestea nu #ndreptăKesc "reHelile din ultima oră: "reHeli de tact diplomatic Hi de cuminKenie politică& 2le dovedesc #nsă cât de deHarte sunt repudierile de ultimă oră& Am $ost Rsin"uriS$iindcă cei care ar $i putut să ne spri9ine nu aveau interesul să o $acă +orice am $i dres. s(a pră!uHit& 3unt unii care se miră că ziua de A7 iunie ne(a "ăsit Rsin"uriS& 2i uită că. #nseamnă totuHi o acceptare.9 (i C iulie& +&&&. o!Kinând $ă"ăduieli ver!ale dar totuHi precise cu privire la un a9utor #n caz de atac rusesc. să a9un"ă din nou la Dunăre +politica "eneveză de nea"resiune ne(a apropiat numai de $ormă de . . nici un contraar"ument. cu privire la politica orientală a 0ermanieiU vezi convor!irile cu 0eor"e *rătianu. atât de clar $ormulată de Gitler #n "ein Aampf. re$eritoare la drepturile istorice Hi etnice ale .& A& Fiindcă oricare ar $i $ost politica pe care am $i $ăcut(o $aKă de 0ermania. care sunt Hi ale sale. dimpotrivă. $ără s( o spunem Hi $ără să stăruim asupra !unului nostru drept& Oi $ără să respin"em 9usti$icarea sovietică.& Fapt e că ne(am plecat #n $aKa $orKei. puKine zile #nainte.usia& 3ovietele au atacat.

'icolae 4or"a nota: „Ydesi"ur.<Frigorie Fa*encu. )d/ Cetatea de 3caun.de ani de la moartea lui Ote$an cel /are a $ost un moment delicat al monar%iei de Go%enzollern #n . 3piru Garet.->.-@(iunie 1. dusă de "uvernul Disza 4stv\n +nov& 1. celor patru secole de la moartea lui Ote$an cel /are avea să $ie marcată #n toată Kara #ntr(un mod deose!it& 4niKiativa tre!uia să $ie o ripostă la reproHurile presei conservatoare privitoare la $aptul că "uvernul li!eral. 5ârgoviște. pe atunci ministru al 1ultelor Hi 4nstrucKiunii 6u!lice. pan(româniste& 31 | P a g e ..de ani de la moartea lui /i%ai 5iteazul& 2)ista Hi o presiune pu!lică #n acest sens. instaurat la 1>QA7 $e!ruarie 1. politica de ma"%iarizare a Dransilvaniei.-1. ratase cele!rarea celor @-.-5. $ăcea cunoscut $aptul că #mplinirea +la A iulie. pentru că re"ele 1arol 4 tre!uia să menKină un ec%ili!ru #ntre dorinKele revizioniste mani$estate de o parte #nsemnată a opiniei pu!lice Hi an"a9amentele politice #n care tânărul stat român intrase& 2vocând relaKiile sale cu 3piru Garet. :D6:= Actualitate Cum a *entatH Carol 1 comemorarea lui Ite*an cel Mare Autor: Andi /i%alac%e | 8@-1 vizualizări 1omemorarea a >-.e"at Hi #nmulKind "esturile de solidarizare cu ardelenii& De aceea. să deie o deose!ită strălucire aniversării de patru sute de ani de la moartea lui Ote$an cel /are ZY[N1& Într(adevăr. >urnal. provocând opinia pu!lică din . nez"uduite convin"eri care corespundeau cu ale meleU s(a %otărât. dacă nu era un su$let cald Hi un visător scrisorile lui de student la 6aris #Hi râd de răz!oiul pentru independenKă căpătase. comemorarea lui Ote$an avea să conKină su$iciente accente revendicative. la A5 $e!ruarie 1. #n vederea scopurilor urmărite de dânsul #n #nvăKământul pe care(l re$orma.omânia& Oi aceasta. prin cu"etarea lui de matematic.

32 | P a g e .

alăturia cu /arele nostru 5oevod /ircea. viitorul domnitor intra #n . 1arol 4 se retră"ea #ntr(o aHteptare temporizatoare& Oi. #n special dintre români Hi un"uri5& În cazul ser!ărilor din 1. Hi de or"oliul *udapestei. "ăsim o e)plicare ciudată a măsurei prin care rectorul universităKei din *udapesta a interzis. #n a$ară de trăsătura caracteristică daco( română. pe de o parte. rostul ieHirii sale „#n decorN $iind acela de a participa tacit la su!te)tul patrimonial al dez!aterilor din epocă& 2ra vor!a de o e)cursie auto!io"ra$ică. #nsărcinându(i pe austrieci să se interpună #ntre cele două ta!ere& 2i tre!uiau să aplaneze con$lictele iscate de ceremoniile româneHti din *ucovina. a #nvins pe /atia. o călătorie pe Dunăre& 1limatul $iind destul de #ncordat. #i ceruse lui 4or"a să scrie o carte despre voievodul moldovean „care tre!uia răspândită până #n $undul Kerii #n mii de e)emplareN@& 4storicul #Hi amintea ulterior că „un"urii au oprit(o. su! pedeapsa eliminărei. de audienKe de lucru cu miniHtrii săiNB& 5iitoarea re"ină /aria o!serva Hi ea că toate ieHirile din *ucureHti tre!uiau să #m!ine utilul cu plăcutul.->& 1ălătoria $iind o ale"orie a domniei lui 1arol 4.->. timp de opt sau zece zile. cu "ândul să ne dea o vacanKă odi%nitoare& ZY[ 1ând punea la cale re"ele 1arol o e)cursie sau o călătorie prin Kară. #ncepând cu A7 aprilie 1. participarea tinerilor universitari români la ser!ările de la 6utna& Autorul ]ancso *enedeE zice că oprirea o motivează #mpre9urarea că. "răitor. punctul pe unde. deoarece acesta din urmă a !iruit numai pe Andrei *\t%orF. de cea „re"ăKeanăN& 'u prezentăm decât un asemenea comentariu. o călătorie pe Dunăre. pentru stilul con$runtărilor sim!olice din primii ani ai secolului II: „Y #n ru!rica R5aluri politiceS. numai eroul. nu era niciodată plănuită pentru petrecere. prinKul Go%enlo%e. cel mai puternic . pe când cel dintâi +Ote$an. s(a răz!oit peste Dunăre cu cei mai $ormida!ili *ar!ari ai 2vului /ediu. pe $iliera „0azetei de DransilvaniaN. ci mai mult pe #nvin"ătorul /a"%iarilor& Înaintea românului. de recapitulare sim!olică a celor @8 de ani petrecuKi #n . #n oc%ii opiniei pu!lice. orientarea $ilo"ermană a prim(ministrului D&A& 3turdza& Date $iind #mpre9urările tensionate. ca Hi #n /i%ai 5iteazul. potrivit unui vec%i o!icei. prin intermediul "uvernatorului *ucovinei. ser!area mai are Hi o tendinKă specială Z&&&[& Acel român din =n"aria care participă la acele ser!ări.Faptul este pus #n evidenKă atât de ziarele româneHti. cât Hi de Htirile din presa ma"%iară. de la 3everin la 0alaKi& .->. preluate prompt.e"ele 1arol o "ândea „Yca un repaos. cei din urmă salutaseră ser!area de la 6utna cu toastul „Drăiască româniiLN& 6resa "uvernamentală mai Kinea să amintească de intenKia 5ienei de a restaura !isericile noastre din *ucovina pentru a 9usti$ica sau scuza cumva. unite printr(o linie ima"inară. din numărul de la 1A iunie al ziarului R*udapesti GirlapS. pentru că spuneam #ntr(#nsa că RstrămoHii re"elui /atiaH au mâncat mămăli"ă pe taler de lemnSN>& 1a lideră a Driplei AlianKe. nu putea să de!uteze decât la 3everin. credem.omânia& 6rin urmare. 0ermania intervenea mereu pentru aplanarea $ricKiunilor dintre mem!rii coaliKiei. *erlinul acKiona după această „sc%emăN.omânia& Oi este de la sine #nKeles că principalele opriri se produceau #n acele puncte care.e"e /a"%iarNA& 3e mai Htia că Garet. 5oevodul Ote$an e o $i"ură mai mare decât /i%ai 5iteazul. strate"ia discursivă aleasă de presa li!erală s(a a)at pe disocierea dintre ostilitatea un"urilor Hi ama!ilitatea austriecilor& 3e considera că. pe de alta& „3cuzaN re"ală. desenau "eo"ra$ia identitară a perioadei 18BB(1. călătoriile e)clusiv din plăcere ne$iind de conceput: „Y 1eea ce dă măsura ideilor unc%iului despre petreceri sunt e)cursiile noastre pe Dunăre& :e c%i!zuia dinainte. nu săr!ătoreHte #n 5oevodul Ote$an. deoarece ne urneam $oarte rar. #n 18BB. discursurile o$iciale prile9uite de cei >-. care era mereu #ntretăiat de primirile entuziaste din porturi& Însă suveranul scăpa. $amilia re"ală #ntreprindea. ziarele nu o!oseau să descopere analo"ii care apropiau destinul Go%enzollern(ilor de acela al românilor. pentru ca „"re$aN din 18BB să apară ca o c%estiune de soartă. ministrul 4nstrucKiunii.de ani de la dispariKia lui Ote$an aveau motto(ul „<rdine Hi civilizaKieN& /ai mult. prezent la mormântul domnitorului moldovean. monar%ul nu se esc%iva. aceste #mpre9urări tre!uiau $olosite cât se putea de temeinic& 6lim!ările pe Dunăre nu erau o e)cepKie de la această re"ulăN7& 6rin mica sa evadare. a $ost de 33 | P a g e . c%iar cu scopul de a se recrea. de noroc: „Y acel Go%enzollern de acum cinci sute de ani carele. ci pentru datorie Hi.

să(l depărteze cu sa!ia :ui Hi cu !raKul Hi să ridice de pe umerii popoarelor din . românii #i reproHau lui 3turdza că #n septem!rie 18.. ziarele li!erale au i"norat episoadele discuta!ile ale turneului dunărean& 1ele conservatoare.1.-> avea niHte mesa9e de$ensive: consolidam ceea ce o!Kinusem #n urma răz!oiului cu turcii Hi ne arătam !ucuroHi cu ceea ce aveamU or"anizând ser!ări patriotice c%iar pe "raniKe. apartenenKa la o entitate pe care. Amintiri. a comemora semni$ica. p& A(@ @& 'icolae 4or"a. a povestit cu o voce vi!rantă asistenKei ce(: #ncon9ura.. 2ditura /inerva. Hi aceasta cu atât mai mult cu cât #n pro"ramul o$icial al călătoriei. nu ne e)primam aluziv dorinKa de a le sc%im!a& În concluzie.e"ina . A-->.& 5izita re"ală la "raniKa de sud era o strata"emă de reinte"rare emoKională a oamenilor de aici& Îi #ndemna să reconHtientizeze. 2ditura /oldova. cândva anticarlist& 'eHtiind #ncă de implicarea celui din urmă #n aderarea noastră la Dripla AlianKă +188@. nu Hi(o reprezentau prea clar& 4ar una dintre soluKiile veri$icate era instituirea unor locuri ale memoriei. pp& A. nu pierdeau prile9ul să speculeze: „Y Doată lumea care a urmărit de aproape călătoria /& 3ale re"elui . vezi 1laudiu :ucian Dopor. neo!osite #n a acuza „con$iscareaN monar%iei de către adversarii lor politici. din visul $atidic al năvalnicului <sman Hi o porni #ncoace spre noiYN8& 'u am #nKele"e complet rostul călătoriei pe Dunăre dacă am citi doar presa "uvernamentală. pin(atuncia. de(a lun"ul Dunării.omâniei& 6ovestea vieKii mele. a $i)at locul unde a căzut primul o!uz turcesc& 6e acel loc se aHeză o piatră comemorativă. 4aHi. de la o!ârHiile Dunării. B& Voe 1ămărăHescu. #n „Anuarul 4nstitutului de 4storie RA&D&IenopolSN. vol& 44. se #ntrea!ă cu mirare. a $ost trans$ormat #ntr(o $rumoasă "rădină& .ăsăritul european "roaznicul 'ăpustY 4ar. 0ermania Hi criza raporturilor româno(austro( un"are +1. *ucureHti.8>.->. 2ditura 5itruviu. aderându(se. p& A@A& „2venimentulN. ostentativ.1@. 4aHi. ca premer"ător& 2l #nsuHi nu a putut #n$rân"e pe cer!icosul DuHman al 1ivilizaKiunei creHtine.5(@-. cu această ocazie. $oarte emoKionat de amintirile trecutului "lorios.6rovidenKă mânat aici. < viaKă de omY.> divul"ase $aptul că "uvernele româneHti dădeau $onduri or"anizaKiilor transilvănene ce militau pentru drepturile românilor de aici& /er"ând pe această linie.omâniei #ncoronată cu o diademă re"ală sclipind #n lucoarea :unii 'oue. p& A@>& 4!idem 5& 6entru istoricul pro!lemei. A-->. cercetându(Hi amintirile. li!eralii.omâniei. suscepti!ile să stimuleze participarea locală la ideea de patrie1-& „Y:ocul pără"init de acum A7 de ani de "%iulele turceHti. 3turdza se arăta reticent $aKă de mani$estările suscepti!ile să ne atra"ă acuzaKia că am pune #n discuKie statu ^uo(ul teritorial& În acest conte)t.uso(]aponez Hi prin urmare actul nostru s( ar considera ca o mani$estare puKin simpatică $aKă de slavism Hi deci. când la ordinea zilei este res!oiul . Hi unde $usese construită !ateria R1arolS. interesată să perpetueze !unele relaKii #ntre re"e Hi primul ministru D&A& 3turdza. sta!ilit la plecarea din *ucureHti. momentan. nu se rătăcise $antasma . "in"aHă #n $elul ei. mai dinainte pre"ătităN1-& . la ordinea #n vi"oare& 6rezenKa re"elui #ntărea aceste apropouri. se prevedea că. din R1ui!ul 6a9urii 'e"reS aninat asupra Dunării pe o stâncă sin"uratică la 3i"marin"en. se sculă. > iunie 1. *ucureHti. un $el de armistiKiu sau de ră"az. . 1. dar a menit printr(un strănepot al său. la 18BB. evident. dând actualităKii o aură de #mplinire.e"ele. de lucru dus până la capăt& 3e căuta. care(i causa de s(a amânat solemnitatea inau"urărei monumentului ane)ărei Do!ro"ei din Dulcea. prin somnul căruia poate că #ncă niciodată. tom I:4. cele mai mici incidente din acele zile memora!ile ale răz!oiului a!ia #nceput& Apoi. <rizonturile mele& < viaKă de om aHa cum a $ost. „#n"%eKareaN oricărui pro"ram revizionist.1A(1. noi nepermiKându(ne atunci o politică e)ternă prea o$ensivă #n c%estiunea naKională& 245) 1& 'icolae 4or"a. #n viaKa de zi cu zi.itualul dunărean din 1. 1. p&@-> 34 | P a g e . un voinic tânăr 1ăpitan. la modul $estiv. când !ătu ciasul preursit.. inau"urarea va avea loc ne"reHit& 3(a comentat #n di$erite c%ipuri contramandarea acestei inau"urări& =nii au zis că n(ar $i acum timpul tocmai potrivit pentru o aHa solemnitate. n(ar $i #nKelept să ne arătăm ostili mai ales #n aceste momenteYN. p& AA7 7& /aria.

politică Hi putere. 35 | P a g e . 2ditura =nivers. 4aHi.ani pentru răz.1> mai 1. A--A.& „2venimentulN. p&1 .->.oaie? Autor: 'ogdan (urges)u | 39991 !i"ua i"#ri Voom 6rimul pam$let politic cunoscut din spaKiul românesc& 3crisoarea !răilenilor către Ote$an cel /are +1>81.itual. *ucureHti.8& „3ecolulN.->. p& A 1-& David 4& Certzer. *ucureHti. . 5 mai 1. p& @5 $e unde avea Ite*an cel mare .

uHurând ast$el 36 | P a g e . 2001.i de a to&i ru%-nii.i &ine0o s#0&i /ie doa%n#4 )u% au &inut0o 3n &ara noastr# to&i pes)arii din 'r#i a. 7storia 9o%-niei 3n te>te.i !o% sta pe -ng# do%nu nostru 'asara+ !oie!od.ti )u 'ra.de dolari internaKionali 0earF C%amis 1.tii )# to&i pe )apete !o% !eni asupra ta . /iu C# &unei.te/an +u"oieni or . către anul 15--. s)rie% &ie.te/an )e (are so i)ita +r#i eni or s# se a #ture unui anu%e (ir)ea.<7.te/an )e (are. Aotodat#. ai tu )reieri de0&i pr#p#de. 6'ogdan (urges)u B )oordonator.a s# . p. .i "i)i )#0&i este /iu2 *a)# &i0e /iu . dar rezultatul ar $i cu totul Hi cu totul apro)imativ& Ast$el.ti 3%potri!a ui .i +un. A a)ti!at )a !isiting pro/essor a Centra Curopean :ni!ersitE din 'udapesta .i a. +u)ur-ndu0se de un r#spuns ase%#n#tor.i .< . ? s)risoare si%i ar# a tri%is . . atun)i as#0 s# /ie dup# %oartea ta do%n 3n o)u t#u. o)u ui .i 1-rtia pentru un )opi de )ur!#. am putea $olosi metoda ela!orată de istoricul An"us /addison pentru reconstituirea produsului !rut pe cap de locuitor din perioadele mai vec%i.*e a to&i +oierii +r#i eni . . . ai tu %inte.ilizarea 0 (i irosirea 0 unor resurse semni*icative/ 4zvoarele nu ne #n"ăduie să reconstituim cu e)actitate potenKialul economic al /oldovei #n timpul domniei lui Ote$an cel /are& 'u avem nici situaKii ale !u"etului.i s# .ti.+o unitate de măsură convenKională. Cditura Corint. )are 3n 1470 arsese 'r#i a. *o)u%ente pri!itoare a re a&ii e 8#rii 9o%-ne. Moldova s-a a*irmat ca un *actor activ în relaţiile internaţionale din )uropa Răsăriteană/ $incolo de calităţile militare reale ale lui Ite*an.ăsăritene aveau. care măsoară activitatea economică la paritatea puterii de cumpărare.ti% )ine anu%e a reda)tat a)este r#spunsuri. Prin domnia lui Ite*an cel Mare.ti. . pe )are dorea s#0 insta e"e do%n a 8#rii 9o%-ne. do%nu ui %o do!enes).%an. iar pe %u%#0sa ia0o .i de a to&i )ne"ii .i a :ni!ersitatea din Pitts+urg1 6S:A=.i )u 8ara :ngureas)# 3n se). potrivit estimărilor lui An"us /addison. :ni!ersitatea din 'u)ure. 67on 'ogdan.te/ane !oie!od.. 'u)ure.i r-%ni)eni or. &ine0o .i a!e% pa)e din toate p#r&i e4 . Kările 2uropei .o!u . 132= Voom *o"dan /ur"escu 'ogdan (urges)u este istori) .te/an )e (are. %#)ar de0ar /i s# ne pierde% )apete e.ti. %are . Hi nici in$ormaKii care să ne #n"ăduie o reconstituire a volumului activităKii economice& 2ste adevărat. . această politică activă a presupus mo.i tu s#0&i /ie doa%n#.i 3n!a&#0&i &ara ta )u% s# te s u5eas)#.ti4 )#)i de )au&i du. 282= $ota 'ene: A)est te>t a /ost s)ris 63n s a!on#= pe spate e unei s)risori 6tot 3n s a!on#= 3n )are . ai s#0 g#se.ti.ti. iar de noi s# te /ere. 'u)ure.ti )ernea a . p. 1905. . Ai tu oare o%enie. un produs intern !rut pe cap de locuitor puKin su! 5-.i !rei s#0i /a)i +ine. do)u%entu re/ e)t# op&iunea %a5orit#&ii +oieri%ii %untene pentru a))eptarea su"eranit#&ii oto%ane. nu . .tii: do%n a!e%.i 3n )e %#sur# e e au /ost s)rise de o singur# persoan# sau sunt rodu unei )onsu t#ri %ai argi @ e re/ e)t# ani%o"itatea e>istent# 3n &inuturi e de grani&# a e 8#rii 9o%-ne.i re/u"u de a se a #tura uptei antioto%ane ani%ate 3n a)e %o%ent de . *in)o o de ne)unos)ute e )are p anea"# asupra datei.i autoru ui te>tu ui @ ast/e ..i pro/esor uni!ersitar a Da)u tatea de 7storie.

comparaKiile #n timp Hi spaKiu.& Dacă ar $i să comparăm cu situaKia din zilele noastre, #n timpul lui Ote$an, produsul intern !rut pe cap de locuitor era cam de , ori mai mic decât #n ;omânia de azi& /ai "rav era #nsă $aptul că /oldova lui Ote$an avea doar circa >--&--- de locuitori, deci ceva mai mult decât unul dintre sectoarele *ucureHtilor azi& AceHti oameni trăiau mai mult #n sate, oraHele cele mai mari ale /oldovei din acea vreme 1etatea Al!ă Hi 3uceava nedepăHind 1-&--- de locuitori& 1omerKul era modest, deHi /oldova era o veri"ă a vestitului „drum moldovenescN care $ăcea le"ătura #ntre <rient Hi 2uropa 1entrală& DotuHi, doar o mică parte dintre produsele locale erau vândute pe piaKă, iar ma9oritatea locuitorilor erau a"ricultori preocupaKi să(Hi asi"ure cât mai multe dintre nevoi din producKia proprie& *anii domnitorului, atâKia câKi #i avea, #i o!Kinea $ie din ta)ele vamale, $ie din dările indirecte impuse oraHelor, $ie din unele vânzări de !unuri domneHti, $ie din diverse surse nere"ulate +prăzi, topire de o!iecte din metal preKios, daruri etc&.&

"ănăstirea .oroneţ DeHi circulaKia monetară nu era cu totul a!sentă, economia /oldovei Hi puterea domnului nu se !azau #nsă atâta pe !ani, cât pe controlul asupra pământului Hi asupra oamenilor& Atunci când Ote$an avea de construit o cetate sau o mănăstire, el nu aloca !ani pentru proiectul respectiv, ci punea pe locuitori să muncească #n contul o!li"aKiilor lor $aKă de domnie& /aterialele $olosite erau Hi ele o!Kinute "ratuit, cu e)cepKia, desi"ur, a celor care nu se puteau "ăsi la nivel local& AHa au $ost construite cetăKi precum cele de la 1%ilia Hi ;oman, aHa au $ost construite multele mănăstiri ctitorite de Ote$an& AHa ne putem e)plica cum a putut Ote$an să se Hi lupte Hi să Hi construiască de(a lun"ul domniei sale, deHi cele două activităKi nu s(au suprapus, ci mai de"ra!ă au alternat&

O domnie scumpă
;ăz!oaiele au costat destul de mult societatea moldovenească& Dacă stăm să socotim, din cei >7 de ani de domnie, #n @> /oldova a $ost an"renată #n răz!oaie cu diverHii vecini, numai 1@ ani putând $i consideraKi „de paceN& 1ostul răz!oiului nu era atât !ănesc, cât uman Hi, de asemenea, economic #n sens lar"& /o!ilizarea !ăr!aKilor a$ecta activităKile productive, iar atacurile adversarilor cauzau Hi ele destule pa"u!e&
37 | P a g e

Ast$el, părKi ale /oldovei au $ost 9e$uite de un"uri #n 1>B7, de tătari #n 1>B,, de munteni #n 1>71, de otomani #n 1>75, 1>7B, 1>81, 1>8>, 1>85 Hi 1>8B, de polonezi #n 1>,7& Desi"ur, de cele mai multe ori, invadatorii au $ost #n$rânKi, dar aceasta nu #nsemna că ei nu au apucat să provoace distru"eri& 4ar tactica aleasă deseori de Ote$an aceea de a pustii Kara #n drumul duHmanului pentru a nu(l lăsa să se aprovizioneze era, $ără #ndoială, e$icientă din punct de vedere militar, dar se dovedea totodată o calamitate pentru economie Hi pentru locuitori& Ast$el, campania sultanului /a%omed al 44(lea, din 1>7B, atunci când armata otomană a stră!ătut cea mai mare parte a Kării a9un"ând la 'eamK Hi #n zona 3ucevei, iar tătarii au atacat Hi ei /oldova dinspre răsărit, deHi a $ost până la urmă respinsă, a $ost un dezastru pentru Kară pentru că a a$ectat rezervele Hi structurile economice pe ani #n Hir&

Situaţia economică de ansamblu a Moldovei în timpul lui Ştefan, un mare semn de întrebare
'u prea Htim dacă /oldova a dus(o !ine din punct de vedere economic sau nu #n timpul domniei lui Ote$an& 6ur Hi simplu, izvoarele păstrate sunt prea puKine Hi prea $ra"mentare& 6e de o parte, Ote$an a construit multe Hi a #ncercat să aducă o anume prosperitate prin acordarea de privile"ii pentru ne"ustori Hi prin politica de #ntărire a păturilor pe care se !aza din punct de vedere militar, mica !oierime Hi răzeHimea& 6e de altă parte, răz!oaiele pe care le(a purtat erau pă"u!itoare pentru economie&

Btefan cel "are, ?ogdan al 333#lea cel Cr! şi ,etru Rareş, domni ai "oldovei, frescă de la "ănăstirea 'o!rovăţ, ultima ctitorie a lui Btefan cel "are. )onstruirea mănăstirii a început la DE aprilie 467F, potrivit pisaniei aflate pe idul !isericii, şi s#a înc%eiat după moartea lui Btefan, în timpul lui ?ogdan al 333#lea :locaşul de cult a fost pictat mai târ iu, în vremea lui ,etru Rareş; Dri!utul către turci a crescut de la A&--- de "al!eni #n 1>57 la B&--- de "al!eni #n 1>8- Hi apoi s(a mai redus puKin, $iind doar de >&--- de "al!eni la s$ârHitul domniei& 2ra o povară, dar nu una insuporta!ilăU de alt$el, după moartea lui Ote$an, tri!utul avea să crească $oarte mult& Dar, poate, nici nu are rost să punem un verdict unic pentru o domnie atât de lun"ă, #ntr(o perioadă când economia Hi, #n "eneral, viaKa oamenilor erau destul de nesi"ure, atât din cauza acKiunii oamenilor, cât Hi din cauza vulnera!ilităKii la evenimente naturale +secetă, inundaKii, cutremure, invazii de lăcuste etc&. Hi la !oli& 4ar răz!oaiele erau un element care $avoriza răspândirea epidemiilor&

Impact limitat asupra vieţii populaţiei
'u este uHor să evaluăm #n ce măsură statul a$ecta viaKa oamenilor #n timpul lui Ote$an cel /are& În mod cert, mult mai puKin decât #n zilele noastre, deoarece #n acea vreme se le"i$era puKin, cele mai multe re"lementări
38 | P a g e

$iind sta!ilite prin o!iceiul pământului la nivel local& Desi"ur, domnul putea interveni prin porunci, dar, de o!icei, ordinele sale aveau caracter punctual Hi nu vizau sta!ilirea unor re"uli "enerale pe termen lun"& Domnul "uverna la nivel central prin intermediul dre"ătorilor Hi a 1urKii sale, iar #n teritorii, prin intermediul pârcăla!ilor de Kinuturi, precum Hi prin intermediul curtenilor Hi al slu"ilor domneHti& =na dintre caracteristicile domniei lui Ote$an a $ost tocmai #ntărirea structurii administrative a /oldovei, prin sporirea rolului pârcăla!ilor Hi prin dezvoltarea capacităKii de control a domniei #n teritoriu& DotuHi, impactul domniei sale asupra vieKii cotidiene a ma9orităKii populaKiei a $ost limitat& Documentele păstrate nu atestă intervenKii semni$icative ale domnului #n raporturile dintre !oieri Hi Kăranii dependenKi, ceea ce arată că autoritatea stăpânilor de domenii rămânea considera!ilă& De asemenea, domnia nu a inter$erat nici #n relaKiile din interiorul o!Htilor KărăneHti li!ere, puterea domnească rămânând mai de"ra!ă o instanKă de ultim apel, c%emată să intervină #n viaKa cotidiană doar #n situaKii e)cepKionale& 8ai citeşte: $e ce s-a luptat Ite*an cel Mare cu turcii? Ite*an cel Mare pe înţelesul PCR Ite*an cel Mare în ,ătălia politică din Repu,lica Moldova

6e aceeasi tema: 1ât de importante sunt personalităKile importante ale ;omâniei8 Ote$an cel /are Hi 5lad PepeH, duHmani de moarte /itul vampirului: istorii din lumea tene!relor

!asara,ia, pământ românesc
Autor: Dan Falcan | B,>5 vizualizări

39 | P a g e

'e două secole, neamul românesc trăieşte o dramă, drama ?asara!iei. ,rin silnicie, trădare şi corupţie, Rusia ţaristă rupe, în 4G4D, trupul "oldovei lui Btefan cel "are în două. 'e atunci datea ă începutul conflictului nostru cu vecinul de la răsărit şi tot de atunci pro!lema relaţiilor româno#ruse devine una dintre coordonatele principale ale politicii e$terne a statului român. În acelaşi timp, după 4G4D, sentimentele antiruse ale românilor iau amploare, amplificate ulterior de comportamentul 3mperiului Harist din anii 4GEE#4GEG şi 4I45#4I4E, precum şi de cel al Rusiei -ovietice din 4IJ7 şi de după 4IJJ. -ntre 2apoleon (i .le?andru 1 *ătălia de la 3tănileHti +1711. reprezintă ultima mare victorie otomană #mpotriva ;usiei, restul veacului al I5444(lea $iind marcat de avansul constant al imperiului Karilor către 4stan!ul Hi strâmtori& 6rin pacea de la *el"rad +17@,., ;usia o!Kine cetatea Azov Hi ieHirea la /area 'ea"ră, apoi, prin prevederile păcii de la CuciuE(Cainar"i +177>., ocupă cetăKile Cerci Hi 2niEale din 1rimeea, urmate de ocuparea #ntre"ii peninsule #n 178@& 1onsecutiv unui nou răz!oi ruso(austro(turc +1787(17,A., 6oarta <tomană se vede nevoită să cedeze Karului teritoriul dintre *u" Hi 'istru, ;usia devenind ast$el nemi9locit vecina de la răsărit a /oldovei& În 18-B, Durcia declară din nou răz!oi imperiului Karist, sperând, #n noile circumstanKe internaKionale marcate de victoriile lui 'apoleon #n 2uropa, să(Hi re$acă presti"iul e)tern Hi să recupereze o parte din teritoriile cedate #n decursul veacului anterior& /omentul ales părea deose!it de $avora!il Înaltei 6orKi& Ale)andru 4 +18-1( 18A5., Karul ;usiei, se a$la de9a de un an #n răz!oi cu 'apoleon, #mpăratul FranKei, iar după dezastrul de la Austerlitz +A decem!rie 18-5., #n care armatele austro(ruse $useseră pulverizate de "eniul militar al teri!ilului corsican, situaKia sa devenise Hi mai di$icilă& 4ntrarea 6rusiei #n con$lict de partea ;usiei ar $i putut remedia situaKia, dar cele două victorii zdro!itoare ale $rancezilor, o!Kinute #n aceeaHi zi +1> octom!rie 18-B., la ]ena Hi Auerstadt, au compromis din nou speranKele lui Ale)andru& În acest moment, 6oarta stimulată ener"ic de 3e!astiani, am!asadorul $rancez la 4stan!ul, declară răz!oi ;usiei& 'apoleon avea evident tot interesul să creeze o diversiune pe $lancul sudic, #n *alcani, pentru a putea dispersa $orKele Kariste Hi pentru a o!Kine mai uHor victoria pe $rontul principal& Din ne$ericire pentru sultanul 3elim al 444(lea +178,(18-7., armatele sale n(au putut compensa nici de data aceasta decala9ul te%nic Hi de or"anizare care le separa de cele ruseHti& :a A, noiem!rie 18-B, 4van /ic%elson, comandantul He$ al armatelor Kariste de la Dunăre, ocupa 4aHii, iar la A5 decem!rie intra #n *ucureHti& „3nvadarea "oldovei şi Hării Româneşti fără o declaraţie preala!ilă de ră !oi, sla!a com!ativitate a garni oanelor !astioanelor otomane de pe *istru, ca şi faptul că întreaga organi are militară a ,orţii se afla în plin proces de reformă, toate acestea deci, au oferit Rusiei posi!ilitatea unor succese rapide, precum şi fi$area liniei frontului în imediata apropiere a 'unării”& +Armand 0oHu.

40 | P a g e

promiKându(i spri9inul FranKei& 6rins #ntre di$eritele presiuni ce se e)ercitau asupra lui.usiei *asara!ia. cumpăraKi de Cutuzov cu o moHie #n *asara!ia Hi un inel cu !riliante #n valoare de 15&--de piastri& :a acestea se adau"ă Hi promisiunea ocupării #n viitor a tronului unuia dintre cele două principate& 6e 8 noiem!rie 181A.omâne cu amiralul 1icia"ov& 6ână la venirea noului comandant #nsă.. cu e$cepţia Rumeliei şi 3stan!ulului. #l incită pe noul sultan. a9un"ându(se #n $inal la 2truria Hi&&& 6ortu"aliaL Dacă #n 18-7(18-8 Karul era optimist #n ceea ce priveHte ane)area celor două 6rincipate.usia #n $runtea unei $ormida!ile armate de Hase sute de mii de soldaKi& Finalizarea ne"ocierilor pare să $i $ost uHurată Hi de trădarea $raKilor /oruzi.usia.<dată sta!ilizată situaKia militară. Dimitrie +marele dra"oman al 6orKii.eters!urg nu au invocat Ldrepturi 41 | P a g e . Karul 'icolae 4 +18A5(1855.. lăsându(i mâinile li!ere pentru a rezolva con$lictul cu 'apoleon& Din aceeaHi perspectivă a viitoarei campanii a #mpăratului $rancez #n . repre entanţii )urţii din .usiei de a $inaliza cât mai "ra!nic tratativele& În noiem!rie 1811.. $ratele său 6anaFotis #i #mpărtăHeHte soarta la 4stan!ul& Ar $i putut $i evitată cedarea *asara!iei. apoi pe acest $luviu..n. care va rămâne practic nesc%im!ată pe toată durata răz!oiului. iar )onstantinopolul e c%eia lumii”. dar având de suportat Hi usturătoarea #n$rân"ere de la 3lo!ozia +A8 octom!rie 1811. după ce primeHte un ca$tan drept răsplată pentru #nc%eierea ne"ocierilor cu . la A8 mai 181A& Articolul > al tratatului sta!ilea ca noul %otar dintre cele două imperii să $ie $i)at pe râul 6rut. Cutuzov #nc%eie pacea cu turcii.usiei din punct de vedere militar decât con$lictul dintre 18-B Hi 181A. nu o!Kine nicio nouă ac%iziKie teritorială semni$icativă #n zonă. n. ca monedă de sc%im! pentru renunKarea la 6olonia.omâne.rincipatele sunt c%eia )onstantinopolului. Hi 6anaFotis. "reu de acceptat. *apoleon promitea cooperarea militară pentru eli!erarea provinciilor europene ale 3mperiului Ctoman. apoi Al!ania Hi /oreea. Ale)andru 4 Hi 'apoleon se #ntâlnesc la Dilsit pentru a #nc%eia pacea Hi a pune !azele unei viitoare alianKe& 6reKul ei va $i #n viziunea Karului ane)area Părilor . #n po$ida unor #ncercări turceHti de a recupera 6rincipatele.. diplomaKia rusă o$erindu(i la sc%im! 3a)onia. #ncepând cu 181-. răspunsul ar putea $i a$irmativ& 1ele A7 de zile care au despărKit pacea de la *ucureHti de invazia lui 'apoleon #n . dar Hi riscantă& DotuHi. Dimitrie /oruzi este c%emat #n ta!ăra marelui vizir de la 3umla& Acolo. #ncercând #nsă să tra"ă ma)imum de $oloase din dorinKa . 1etatea Al!ă Hi 4smail& În aprilie 181A vor renunKa #nsă Hi la cele trei cetăKi& 'emulKumit de mersul lent al tratativelor. pe care de alt$el 4mperiul <toman n(avea niciun drept să o ne"ocieze8 A $ace istorie contra$actuală este o #ntreprindere incitantă. Ale)andru 4 #l #nlocuieHte pe Cutuzov de la comanda armatei ruse din Pările . turcii consimt să cedeze .usia din răz!oiul de la Dunăre. iar ţarul se angaja să intervină ca mediator în conflictul franco#!ritanic”& +'icolae 1iac%ir. este scos a$ară din cortul marelui vizir Hi decapitat& Douăsprezece zile mai târziu.usia.usia. având #n vedere că la s$ârHitul viitorului răz!oi ruso(turc +18A8(18A. până la 1%ilia Hi la vărsarea lui #n /area 'ea"ră& 6e A> iunie 181A. #mputernicitul lui 'apoleon la 6oartă. diplomaKia !ritanică.. /a%mud al 44(lea +18-8(18@.. in$luentă #n capitala turcă. pentru a(Hi da acordul la ocuparea celor două Kări române& /ai #ntâi cere 3ilezia drept compensaKie pentru avansul rus #n *alcani. dar $ără partea ei sudică cu cetăKile 1%ilia. aHa #ncât va $ace totul pentru a #mpiedica permanentizarea prezenKei ruseHti la Dunăre. punând condiKii suplimentare.usia s(au dovedit $atale pentru *asara!ia& Ar mai $i de menKionat doar că: „În niciun moment al tratativelor ruso#turce. la Dour(/au!our". la rezistenKă. modi$icate dramatic #n perioada 18-B(181A& După victoria $ranceză de la Friedland +1> iunie 18-7. ţarul se angaja să evacue e "oldova şi Hara Românească/ în ca de refu . deznodământul con$lictului va $i decis de raporturile de putere dintre FranKa Hi . semnată #n saloanele %anului lui /anuc din *ucureHti. presează pentru #nc%eierea cât mai "ra!nică a păcii din dorinKa de a de"a9a . pe măsura trecerii timpului el #Hi dă seama că 'apoleon nu(i va permite accesul spre strâmtori Hi 4stan!ul& 1oncomitent cu noua deteriorare a relaKiilor ruso($ranceze. 'apoleon trece 'iemenul Hi invadează . sultanul se decide pentru pace. de la pătrunderea acestuia #n /oldova Hi până la vărsarea sa #n Dunăre. pe care #mpăratul $rancez o trans$ormă #n /arele Ducat al 5arHoviei& „În ca ul în care Kurcia accepta mediaţia &ranţei :în conflictul ruso#otoman. niciuna dintre cele două părKi n(avea de "ând să se Kină de cuvânt& 'apoleon considera că „. În realitate. mult mai clar decis #n $avoarea .

!asara. ru(i 42 | P a g e .istoriceM asupra principatelor sau a viitoarei ?asara!ii.ia su. ci au negociat în funcţie de raporturile de putere”& +Florin 1onstantiniu.

*asara!ia !ene$iciază #n cadrul imperiului rus de o lar"ă autonomie..omâniei. nu a renunţat nici un moment la apărarea spiritualităţii saleN& +'icolae 1iac%ir. !iserici.. deşi i s#a impus lim!a rusă în şcoli.e"atul 6oloniei +1815. ucrainieni. "ă"ăuzi. nu $ace decât să scoată la iveală #napoierea economică Hi militară a imperiului Karist #n raport cu marile puteri occidentale& Apărarea 3evastopolului +septem!rie 185>(au"ust 1855.usiei #ncă din 18A. #n speranKa rezolvării o dată pentru totdeauna a pro!lemei „omului !olnav” al 2uropei +Durcia. deci inclusiv a sudului *asara!iei& În acelaHi timp. celelalte ac%iziKii teritoriale europene ale Karului Ale)andru 4& În 18A8 #nsă. să facă din majoritatea covârşitoare a populaţiei moldoveneşti a provinciei. .usia $iind o!li"ată să ceară pace& 1ondiKiile impuse noului Kar Ale)andru al 44(lea +1855(1881. armată.usiei. /area *ritanie. ruHii trec Dunărea. *osnia. administraţie. GerKe"ovina.. pe de altă parte& 1on$lictul declanHat de Karul 'icolae 4. al e)pansiunii Kariste #n zonă& 6entru asta #nsă $usese nevoie de coalizarea celor mai importante puteri mondiale ale momentului: /area *ritanie Hi FranKa& „4noarea# unui împărat Dratatul de la 6aris va $i resimKit de . când. o minoritate şi D.:a AB octom!rie 181A. adept al a!solutismului Hi centralismului..7. erau retrocedate Durciei. #n sc%im!ul an"a9amentului părKii ruse de a respecta inte"ritatea teritorială a . 1avour. populaţia moldovenească rămâne majoritară în provincie şi. #n $avoarea . puternic 43 | P a g e . la >7. iar pentru a le prote9a.usiei pentru redo!ândirea sudului *asara!iei Hi interesul 5ienei pentru ane)area *osniei Hi GerKe"ovinei& 6e 15 iunie 1877. #n care era reiterat interesul . #n decursul a două veacuri.7M #n 1817. statutul *asara!iei va $i "rav deteriorat. 4smail Hi *ol"rad. în urma unei coloni ări continue şi sistematice. 3er!ia Hi /untene"ru se răscoală #mpotriva dominaKiei otomane& Ale)andru al 44(lea simte vântul prielnic Hi #ncalecă calul al! al ortodo)iei& /asacrele comise de turci #n *osnia. evrei. justiţie. Între 185@(185B are loc răz!oiul 1rimeii. *ul"aria. Hi o coaliKie ce reunea 4mperiul <toman. va $ace ca ponderea elementului moldovenesc #n ansam!lul populaKiei !asara!ene să scadă de la 8B. dar inutil #n economia răz!oiului.. trei 9udeKe din sudul *asara!iei +1a%ul. #n !aza căreia se permite tranzitul trupelor Kariste la sud de Dunăre. rămâne un episod eroic. 1urtea de la 3anEt(6eters!ur" semnase o convenKie secretă cu Austro(=n"aria. Divanul /oldovei #naintează un cate"oric protest #mpotriva ruperii *asara!iei din trupul /oldovei. să de naţionali e e această populaţie”& +Ale)andru 5& *oldur. ale cărei e$ecte tre!uiau Hterse cât mai curând& 6rile9ul se va ivi odată cu declanHarea unei noi crize orientale #n 1875. similară cu cea din /arele Ducat al Finlandei +18-. ruHii tre!uie să treacă mai #ntâi prin .7& 1i$rele recensământului din 18. a$lat la $inal de domnie. recunoscută prin ucazurile din 181@. 181B Hi 1818. iar mitropolitul 5eniamin 1ostac%e cere ca pro!lema să $ie tranHată de către 1on"resul de la 5iena +181>(1815.omânia& 6e > aprilie 1877 se #nc%eie o convenKie ruso(română. rând pe rând. #ntre . prin tratatul de pace semnat la 6aris +@. #l a9ută #n adoptarea unei atitudini dure $aKă de 6oartă& 6entru a se con$runta #nsă #n mod direct cu trupele otomane.. dar #ntâmpină mari di$icultăKi #n $aKa 6levnei. FranKa Hi micul re"at al 6iemontului +căruia artizanul uni$icării 4taliei. reveneau /oldovei& < parte din nedreptatea din 181A $usese #ndreptată& .usia pe de o parte. deHi pro!a!il $alsi$icate. 4ntensa politică de colonizare a elementelor alo"ene +ruHi. sunt dure& 6rintre altele.BM #n 18. care ultra"iază #ntrea"a lume civilizată.enunKarea la cele trei 9udeKe va $i de alt$el sin"urul recul. Hi . 0urile Dunării care trecuseră #n stăpânirea . după accederea pe tronul imperial a lui 'icolae 4.martie 185B. iar procesul va continua pe parcursul #ntre"ii stăpâniri ruseHti& „Ruşii şi#au propus să reali e e în această provincie două scopuri !ine definite= 4. voia să(i asi"ure un loc #n concertul puterilor europene. arată totuHi drama cruntului proces de deznaKionalizare pe care au tre!uit să(l suporte românii din *asara!ia& „În orice ca .usia ca o umilinKă.& Dar de9a Ale)andru 4 era acum marele #nvin"ător al lui 'apoleon Hi unul din ar!itrii 2uropei. aHa #ncât c%estiunea *asara!iei nici măcar nu va $i ridicată #n cadrul areopa"ului diplomatic #ntrunit #n capitala Austriei& 4niKial.

dar Hi intenKia Karului de a sc%im!a Do!ro"ea +cedată de turci.$orti$icată Hi admira!il apărată de <sman(6aHa& În"ri9orat.omâniei. 3er!iei Hi /untene"rului. 4&1& *rătianu Hi /i%ail Co"ălniceanu „sunt ascultaKi. după cum doreşti”& *un român. dar nu auziKi” de diplomaKii unor mari puteri.levna. #n $aKa cate"oricului re$uz românesc de a se resemna cu pierderea celor trei 9udeKe. mult prea ocupaKi de rezolvarea importantelor lor interese "eostrate"ice& *asara!ia era 9ert$ită pentru a doua oară lăcomiei vecinului de la răsărit. Rog să faci fu iune.omâniei. cu cele trei 9udeKe recuperate de /oldova #n 185B& 6entru Ale)andru al 44(lea era o „c%estiune de presti"iu” redo!ândirea sudului *asara!iei.levna su! oc%ii împăratului şi ai Alteţei -ale 3mperiale +marele duce 'icolae. iulie: „Kurcii.va putea fi dro!ită.usia nu $ace decât să cons$inKească noul rapt al *asara!iei& . !un creHtin Hi !un aliat. prin cancelarul 0orceaEov.& 44 | P a g e .usiei. dar nu va reuşi nimeni niciodată să o de arme e”& 1on"resul de pace de la *erlin +1@ iunie(1@ iulie 1878. comandantul suprem al armatelor ruseHti. care doar cu câteva săptămâni #nainte. aceasta $iind sin"ura clauză a umilitorului tratat de la 6aris care mai era #ncă #n vi"oare& Atitudinea . #i respinseseră cu dispreK cola!orarea& 4ntervenKia românească de!loc%ează situaKia $rontului din *alcani& :a 1. <sman(6aHa capitulează& Drumul spre 4stan!ul al armatei ruse e lar" desc%is& 6e @ martie se semnează tratatul de pace ruso(turc de la 3an 3te$ano. in"ratitudinea . decem!rie 1877. 0orceaEov ameninKând cu răz!oiul.eprezentanKii . demonstraţiune şi. marele(duce 'icolae. n&n&. #i tele"ra$iază domnitorului 1arol 4 pe 1. dezarmarea armatei române Hi ocuparea militară a $ostului aliat& . adunând cele mai mari mase de trupe la .. devine din ce #n ce mai ameninKătoare.usiei marcând o dată #n plus ne"ativ mentalul colectiv al românilor& „<$perienţa cooperării cu Rusia fost traumati antă pentru România şi ea a avut repercusiuni pe planul politicii e$terne a proaspătului stat independent”& +Florin 1onstantiniu. care recunoaHte independenKa . să treci 'unarea cu armata. convocat #n vederea revizuirii prevederilor tratatului de la 3an 3te$ano mult prea "eneroase cu . ne dro!esc.ăspunsul prinKului 1arol e plin de cura9 Hi demnitate: „Armata care s#a luptat la . dacă se poate. 1arol 4 nu pre"etă să vină #n a9utorul ruHilor.

45 | P a g e .

Austro(=n"aria Hi 4talia. „stâlpul ţarismului samavolnic şi neîngăduitor”. angrenată în efortul de emancipare naţională.1>. drumul spre 1%iHinău tre!uia să treacă mai #ntâi prin Al!a(4ulia& Clipa astrală a României 4ntrată #n răz!oi pentru Dransilvania. de care ne lea"ă din 188@ un tratat secret de alianKă& DeHi re#nnoit #n trei rânduri +18.omânia va intra #n primul con$lict mondial. 6&6& 1arp. supusă c%iar #n aceea perioadă unui intens proces de restrân"ere a drepturilor românilor Hi de ma"%iarizare $orKată a acestora& /a"%iarizare care #nsă. care #i recunoscuseră prin tratatul semnat la > au"ust 1. România nu mai are nevoie de oameni politici”& 6ră!uHirea . cu oc%ii mereu lar" desc%iHi spre Dransilvania. alături de FranKa. eroismul soldaKilor români.-A.omânia& „&iecare om cu judecată îşi putea da seamă că proclamarea repu!licii nu era decât un e$pedient vremelnic în calea de legării definitive a c%estiunii !asara!ene_& +4on 'istor. de data aceasta c%iar de Kara(mamă& 6entru opinia pu!lică Hi ma9oritatea politicienilor români. 1. De alt$el. 1riHana. #n niciun caz. 1. sunt aduHi coloniHti evrei. *anatul Hi *ucovina& *asara!ia va $i o dată mai mult sacri$icată. care proclamă pe A decem!rie *asara!ia drept . +4on 'istor.omâniei să navi"%eze #n sia9ul 6uterilor 1entrale +0ermania..17.1B dreptul de a alipi teritoriile româneHti din Austro(=n"aria: Dransilvania.1.usia. parlamentul !asara!ean s(a putut #ntruni #n ziua de A> ianuarie 1. 46 | P a g e .17. tratatul nu va $i supus niciodată rati$icării parlamentare din cauza impopularităKii lui evidente #n rândul opiniei pu!lice româneHti. comportamentul . le va aduce #n cadrul 1onsiliului de 1oroană din @ au"ust 1. cădea pradă din ce #n ce mai mult anar%iei !olHevice& ]a$urile. su! preHedinKia lui 4on 4nculeK. la 1@ ianuarie 1.usiei. „3$atul Pării” se adresează "uvernului român. crimele Hi dezordinile propa"ate #n special de soldaKii ruHi. cu ru"ămintea de a trimite trupe pentru resta!ilirea ordinii Hi liniHtii #n provincie& 0uvernul *rătianu răspunde $avora!il acestui insistent apel Hi. situaKia devine disperată& În aceste condiKii.1@. .: „)u asemenea noroc. spre deose!ire de Kransilvania şi ?ucovina. a $ăcut ca pentru !asara!eni să se #ntrezărească ocazia neaHteptată a reunirii cu Kara& :a A1 noiem!rie 1. A!senţa unei activităţi sistematice de luminare a ţărănimii prin şcoală a favori at politica de rusificare a autorităţilor ţariste”& +Florin 1onstantiniu.18.17 se desc%ide la 1%iHinău „3$atul Pării”. acum demo!ilizaKi.omâniei alături de 6uterile 1entrale& 5a $i #nsă sin"urul care. /area *ritanie Hi . unde este #ntâmpinat cu entuziasm de populaKia civilă& *ucurându(se de această protecKie. „În ?asara!ia.ăz!oi /ondial +1. $ostul imperiu Karist. nu se poate compara cu !rutalitatea procesului de deznaKionalizare la care erau supuHi românii din *asara!iaU sunt des$iinKate scoli #n lim!a română. "raKie unei $ericite #m!inări #ntre inspiraKia decizională a liderilor politici.epu!lica Democratică Federativă /oldovenească& 1onsecutiv #nsă revoluKiei din octom!rie 1. alături de re"ele 1arol 4. #n urma succesivelor revoluKii din martie Hi octom!rie 1.rdealul sau !asara. doi ani mai târziu. pentru a(Hi susKine opKiunea intrării #n răz!oi a .A. pentru a proclama independenKa tinerei repu!lici moldoveneHti& 2ra #ncă un pas spre #ndeplinerea dezideratului naKional.usiei din anii 1877(1878 Hi teama de o nouă a"resiune din partea vecinului de la răsărit $ac ca #n perioada de după răz!oiul de independenKă Hi până la declanHarea 6rimului . "eneralul 2rnest *roHteanu #n $runtea diviziei a I4(a intră #n 1%iHinău. rusificarea elitei româneşti @ mentală :devotament faţă de ţar.18. intensitatea procesului de rusi$icare din *asara!ia va $i unul dintre principalele ar"umente pe care liderul conservator. sau etnică @ a privat populaţia de o pătură conducătoare... se #nteKesc& 6e $ondul $ri"ului.ia? Într(adevăr. $oametei Hi molimelor. mizează pe cartea "ermană& . politica e)ternă a .1>. vâr$uri de lance ale acestui proces de rusi$icare $iind ar%iepiscopii 6avel :e!edev Hi 3era$im. "ermani Hi ucrainieni. capacitatea de sacri$iciu a populaKiei Hi un dram de %azard istoric ce se #ntâlneHte o dată la o mie de ani Hi care(l va $ace pe mereu scepticul 6&6& 1arp să a$irme #n 1.omânia #Hi va $i re"ăsit $runtariile ei etnice $ireHti #n mai puKin de doi ani Hi 9umătate. inclusiv teritoriul dintre 6rut Hi 'istru. este propa"ată su! toate $ormele credinKa #n atotputernicia Karului. unirea cu .

n#am avut nimic din ceea ce îi tre!uie unui popor ca să poată înainta” Hi #nc%eie cu următorul deziderat: „*oi vrem o Românie a românilor”& DorinKa studenKilor se dovedi a $i voinKa Kării #ntre"i.18. rati$icat de către primul parlament al .18 se va trans$orma #n disperare Hi deznăde9de 8 47 | P a g e .usiei. prin care se recunoHtea unirea *asara!iei cu .În aceeaHi istorică zi de A> ianuarie. odată cu semnarea tratatului de la 6aris dintre .1.omânia Hi principalele puteri aliate +/area *ritanie. *istru. FranKa..omâniei /ari devenise realitate& 1ine să prevadă că #n ceva mai mult de două decenii. dând "las dorinKei ma9orităKii locuitorilor !asara!eni Hi respin"ând cate"oric ideea oricărei $orme de $ederalizare #n cadrul . aprilie 1. decem!rie 1. . n#am avut !iserică. aHa #ncât pe A7 martie 1. 4talia Hi ]aponia. @ contra Hi @B de a!Kineri.rut.omâniei& 6e .omâniei /ari. a$irma: „*oi su! stăpânirea rusească n#am avut şcoală. n#am avut lim!ă. re"ele Ferdinand 4 semnează decretul de promul"are al Actului =nirii.18 va veni pe A8 octom!rie 1. unirea *asara!iei „în %otarele sale dintre . 'unăre şi "area *eagră şi vec%ile graniţe cu Austria.A-.e"atul .omânia& De menKionat #nsă că #n urma presiunilor sovietice. #n data de A. ruptă de Rusia acum o sută şi mai !ine de ani din trupul vec%ii "oldove” cu . ales #n urma votului universal. „3$atul Pării” votează cu 87 de voturi pentru. #n sala de $estivităKi a liceului nr& @ din 1%iHinău. $ăcându(l ast$el inoperant& /omentan #nsă nimeni nu avea timpul să se "ândească la aceste c%ic%iKe 9uridico(diplomatice& Doată lumea era !ucuroasă. 1omitetul naKional al studenKilor din *asara!ia.& 1onsacrarea internaKională a actului de la A7 martie 1. visul . iar eu$oria din 1. entuziasmul era "eneral.omânia /are va redeveni mică. ]aponia nu a rati$icat niciodată tratatul.18.

a #mpărKit statele europene #n două& 6e de o parte.. care #Hi vedea realizat dezideratul unităKii naKionale Hi care avea tot interesul ca 48 | P a g e . mulKumite de rezultatele succesivelor con$erinKe diplomatice des$ăHurate la 6aris Hi #mpre9urimi +3aint(0ermain.1. statele #nvinse.9 mai greu să aci o pace dec!t un război#+0eor"es 1lemenceau. 'euillF. le dezavanta9ează sau le nedreptăKesc de(a dreptul& Din prima cate"orie evident $ăcea parte .A. 3evres. dar nu numai. /area *ritanie Hi 3tatele =nite. Drianon. 3istemul de pace adoptat la 5ersailles #n anii 1. #n principal FranKa.omânia.(1. pe de alta. statele #nvin"ătoare #n prima con$la"raKie mondială a secolului. care considerau că deciziile luate de marile puteri.

#nKele"erea devenea naturală Hi ea se produce #n 1. pierdute de 0ermania la s$ârHitul 6rimului . ocupaKia "ermană lăsase resentimente.omâniei. prefigurând#o pe cea provocată. 4u"oslaviei Hi 0reciei& =n"ariei Hi *ul"ariei i se adau"ă 4talia..iscul pentru . va "ăsi terenul propice de mani$estare #n rândul unei naKiuni pro$und $rustrate de rezultatele unui con$lict pe care din punct de vedere militar nu(l pierduse& 1ealaltă mare putere proscrisă după 6rimul .ianuarie 1. unde dema"o"ia $ostului com!atant din răz!oi.sistemul versaillez să rămână #n picioare& 1e%oslovacia Hi 4u"oslavia.omânia nu prea avea.oi opri eternul marş al 9ermaniei spre vest şi spre sud_.rimejdia acestei politici era însă evidentă= &ranţa îşi însuşea şi riscurile legate de propriile situaţii dificile şi critice în care se găseau aceste state asociate şi înmulţea cau ele de conflict în care putea fi atrasă”& +1onstantin 4& CiriKescu. la crearea /icii ÎnKele"eri dintre *ucureHti. care. în 4IFI.ăz!oi /ondial era . dar faptul că cele două state#LpariaM ale continentului au ieşit din i olare. =&.usia Hi 0ermania. temeiul politicii sale e)terne rămâne alianKa cu puterile occidentale. -nţelegere sau con*runtare? 6entru . orientându(Hi am!iKiile spre răsărit8 DiplomaKia românească inter!elică. nu scrisese c%iar Fc%rerul #n cartea sa. Adol$ Gitler. al cărei cel mai important e)ponent este 'icolae Ditulescu. 9oacă #nsă totul pe cartea $ranceză.usia !olHevică +devenită din @. state nou create. succesoare #n !ună parte ale $ostului imperiu austro(un"ar.omânia.decem!rie 1. iar loialitatea noastră $aKă de FranKa părea să #mpiedice sta!ilirea unor !une raporturi cu *erlinul& Oi toate acestea #n po$ida unei evidente complementarităKi a economiilor noastre. principalele partide ale vremii. ostile #nsă. menit să contra!alanseze dinspre est o eventuală re$acere a 0ermaniei. 1e%oslovaciei.AA. realizează #n răsăritul 2uropei un #ntre" sistem de alianKe cu 6olonia. a făcut sen aţie.omânia. care nici măcar nu $usese invitată să participe la 1on$erinKa de 6ace& Între cei doi „rene"aKi” ai 2uropei. ne$iindu(i satis$ăcute pretenKiile teritoriale re$eritoare la DalmaKia Hi orasul Fiume& 'emulKumirea italienilor $aKă de prevederile păcii de la 5ersailles va $i de alt$el unul dintre $ermenKii ascensiunii $ascismului Hi a accederii la putere a lui /ussolini #n 1. alături de *ul"aria se considerau marile nedreptăKite ale 5ersailles(ului.usia Hi 0ermania.AA. $iind dependentă de toate oscilaKiile politicii e)terne $ranceze& <r. menită să contracareze tendinKele revizioniste ale =n"ariei& Aceasta din urmă. mai cu seamă după venirea lui Gitler la putere +@. 6ra"a Hi *el"rad. $iind $erm ataHate politicii de menKinere a !unelor relaKii cu 6arisul Hi :ondra& 49 | P a g e . dar Hi să devină o stavilă #n $aKa am!iKiilor e)pansioniste ale =niunii 3ovietice& „. . alianKa cu FranKa.eic%ului #n estul Hi sud(estul 2uropei. principala $orKă militară a continentului Hi cea mai interesată #n menKinerea sistemului de pace creat la 5ersailles& În acest scop. . #ntre anii 1. . #n speranKa că această concesie #l va convin"e pe Gitler să renunKe la pretenKiile sale asupra Alsaciei Hi :orenei. diplomatia de auai(db<rsaF.& 1a urmare.omânia consta #n $aptul că Hi ea 9uca totul pe o sin"ură carte. se mani$estă #n politica $ranceză Hi tendinKa de a lăsa mână li!eră . ne"li9ând $aptul că "eo"ra$ia aHezase Kara noastră #ntre alte două mari puteri.A1. odată cu trecerea timpului. . 6arisul devine din ce #n ce mai conHtient că se a$lă #ntr(o poziKie de in$erioritate militară $aKă de 0ermania.actul "olotov#Ri!!entropN& +Florin 1onstantiniu. "ein Aampf: „. 6': Hi 6'P. menit să scoată am!ele partenere din carantina diplomatică #n care se a$lau& „)lau ele tratatului nu cuprindeau nimic spectaculos. pierzând teritorii #n $avoarea . când la . erau Hi ele interesate #n menKinerea status(^uo(ului. . întin ându#şi mâna. 1e%oslovacia. $apt care va duce. #n timp ce produsele noastre a"ricole Hi petrolul Hi(ar $i "ăsit de!uHeul per$ect pe piaKa "ermană& 'ici oameni politici care să $acă o politică pro"ermană . #nKele"erea părea cu neputinKă& Amintirea răz!oiului era mult prea proaspată.@@. deHi $ormal #n rândul puterilor câHti"ătoare.omânia $iind o piaKă per$ectă pentru !unurile industriale "ermane. #ndeose!i FranKa.apallo se semnează un tratat sovieto("erman. considera că a o!Kinut o „victorie mutilată”. 4u"oslavia Hi .&3&3&.ăz!oi /ondial& :a urma urmei. din motive di$erite.AA& Fenomen similar oarecum cu ceea ce se va #ntâmpla #n 0ermania anilor `A-. de .A-(1.omâniei& 1u 0ermania.

el poate avea orice asigurare pe %ârtie.ecunoaHtere care. #n 181A. menită să acrediteze ideea unei /oldove sovietice situată pe am!ele maluri ale 'istrului.După răz!oi. 9andarmi Hi soldaKi români& Au $ost ar!orate pe toate clădirile pu!lice stea"uri roHii Hi a $ost proclamată . e adevărat apartenenKa *asara!iei la . arti$icial #ntreKinute de 'C5D Hi armata sovietică. care evident #n aceea perioadă nici nu e)ista& În $aKa acestei a!ordări. atacând localităKile 'icolaevEa Hi Datar(*unar Hi omorând primari. care vă va fi de mare folos mai târ iu.A>. trimisul . când "rupuri #narmate Hi conduse de o$iKeri sovietici au trecut 'istrul. 1& :an"a(. replicând că tezaurul este un depozit sacru. tre!uie să plătiţi”& 1u alte cuvinte. n&n&.ă spun ceva +i se adresa lui 'icolae Ditulescu.omânia. noua repu!lică se va dovedi. trimis #n clipele "rele ale anilor 1. dar nu e mai puKin adevărat că #ncă o $ilă nea"ră #n cronica relaKiilor româno(ruse $usese scrisă& 6rovocările $ăcute de sovietici pe linia 'istrului vor continua.omâniei& 6e A.omâniei la aceste ne"ocieri respin"e #nsă propunerea rusă. a relaKiilor româno(sovietice: „'ar eu spun că doar cel care este capa!il va re ista. iar atitudinea tot mai intransi"entă& În 1. adoptă %otărârea cu privire la crearea unei aHa(zise . cât şi actele repetate de autodeterminare fac inutilă şi jignitoare orice propunere de ple!iscit”& Dratativele eHuează din nou& Provocări (i tatonări 1.A>. #n sc%im!ul recunoaHterii noului re"im !olHevic Hi a sumei de B5 de milioane de dolari aur& FilalitF. cu scopul de a demonstra opiniei pu!lice internaKionale e)istenKa unei pro!leme a *asara!iei& 1ea mai "ravă dintre aceste provocări va $i răscoala de la Datar(*unar +15(17 septem!rie 1.omâniei asupra *asara!iei.. căci nu vom putea redo!ândi acea provincie de la voi. la contenciosul !asara!ean adău"ându(se Hi c%estiunea tezaurului românesc. evident. dar ele se vor lovi constant de reaua credinKă a partenerului sovietic& De alt$el.. $ără să mai ai!ă #nsă intensitatea celei de la Datar(*unar& 50 | P a g e .&3&3& iese din izolarea diplomatică Hi economică #n care se a$lă. iulie. :enin %otărâse con$iscarea lui Hi o eventuală restituire doar atunci când „puterea se va afla în mâinile poporului român”& DotuHi #ncercările de apropiere nu lipsesc. convor!irile se #ntrerup Hi odată cu acestea ia s$ârHit prima Hi ultima tentativă a . notari. *u cred în sinceritatea sovieticilor şi nu cred că vreo semnătură sovietică ne#ar asigura pe noi”& 1ât de pro$etice se vor dovedi cuvintele marelui istoric #n doar mai puKin de opt aniL 6e măsură ce =&. a$irmând cu o per$ectă rea(credinKă că. tonul /oscovei devine mai a"resiv. #ntre A7 martie(A aprilie 1. resta!ilind ordinea Hi arestând aproape cinci sute de persoane& 6ericolul $usese #ndepărtat. .@A. . relaKiile cu .ăHcanu.epu!lica 3ovietică /oldovenească& Armata română a intervenit #nsă #n $orKă.omânia scade& În cadrul noii runde de ne"ocieri româno(sovietice des$ăHurată la 5iena.usia luase teritoriul de la Durcia. 'acă el nu este capa!il. primele tatonări diplomatice au la !ază c%iar ideea unui eventual târ" propus de 3oviete: .18. $apt pus elocvent #n lumina de către 'icolae 4or"a.epu!lici 3ovietice 3ocialiste Autonome /oldoveneHti.1B(1.usia se menKin proaste.omânia& . #n $ond o $icKiune 9uridico(teritorială #n cadrul =crainei sovietice.A> este Hi anul marilor provocări sovietice la adresa .= *u am antecedente în negocierile cu sovieticii. #n perspectiva des$ăHurării evenimentelor. cere ple!iscit #n *asara!ia. He$ul dele"aKiei române. 3ovietele s(ar $i declarat de acord cu recunoaHterea suveranităKii . reprezentantul "uvernului de la /oscova la con$erinKa româno(sovietică des$ăHurată la 5arHovia #ntre AA septem!rie Hi A5 octom!rie 1. nu de la . iar "uvernul sovietic are o!li"aKia de a(l restitui inte"ral& În a!senKa oricăror pro"rese. "uvernul de la /oscova este recunoscut de An"lia. FranKa Hi 4talia..usiei de a recunoaHte condiKionat..A>. aHa că valoarea unui eventual acord cu .omânia să renunKe la tezaur. care ar tre!ui doar re#ntre"ită& Având o supra$aKă de 7&51B Eilometri pătraKi Hi capitala la *alta. reprezentantul Cremlinului. iar . *iroul 6olitic al 6artidului 1omunist +!olHevic. apoi la Diraspol.17 spre adăpost #n capitala Kărilor& În momentul intrării trupelor noastre #n *asara!ia +ianuarie 1. CrestinsEi.A1: „*oi ştim că ?asara!ia va rămâne a voastră. #ncă de la #nceput. un $ocar de tensiuni Hi dezordini. n(ar $i valorat mare lucru. cu prile9ul dez!aterii din 3enat +A> noiem!rie 1. dar pentru a vă da titlul de proprietate.. conc%ide: „)aracterul eminamente român al ?asara!iei.usia să recunoască unirea *asara!iei& Acesta este Hi sensul comunicării lui CaraE%an.

18.omânia #Hi e)ercita autoritatea asupra *asara!iei #ncă din 1. c%iar fără declaraţie de ră !oi. #ntr(o convor!ire particulară din mai 1. nerati$icat #nsă niciodată din cauza #ndepărtării lui 'icolae Ditulescu din $runtea ministerului de 2)terne +A. >. comisarul pentru a$aceri e)terne al =&. din moment ce . astfel că Kitulescu.R.& Demiterea „marelui european” #i va o$eri prete)tul per$ect lui :itvinov să a$irme că politica e)ternă a . conKinea precizarea introdusă la insistenKele lui Ditulescu că: „prin teritoriu tre!uie să se înţeleagă teritoriul asupra căruia un stat îşi e$ercită în fapt suveranitatea ”& Această menKiune coro!orată cu punctul doi ce de$inea un stat a"resor ca $iind cel care comite o „inva iune prin forţele sale armate. devenit un megaloman setos de glorie :scria unui prieten că mai doreşte să împace &ranţa cu 9ermania şi apoi să se retragă la moşie+.usia Hi(ar $i păstrat neutralitatea până spre s$ârHit când. nu de ideolo"ie& 1oHmarul cel mai ne"ru al liderului de la Cremlin era o #nKele"ere #ntre toate puterile capitaliste #ndreptată #mpotriva =&. ce vizau printre alKii Hi pe aliaKii răsăriteni ai FranKei. ca Hi .@B. pentru reprezentanKii sovietici. Durcia.@7. n&n&.@@. pe teritoriul .@@& Acesta este de alt$el Hi sensul pe care #l dă #nsuHi :itvinov convenKiei.A8. tratatele #nc%eiate nu aveau nici măcar valoarea %ârtiei pe care erau scrise& Dotul era su!sumat scopurilor $inale ale Cremlinului. #n acest $el.& Fc%rerul practica un virulent discurs anticomunist Hi antisovietic. 1e%oslovacia Hi 6olonia& 6ra"maticul 3talin nu punea mare preK pe retorica anticomunistă a cancelarului "erman. ar $i putut să(Hi impună voinKa unor adversari sleiKi& 6entru a(i semnaliza lui Gitler că =niunea 3ovietica are alternativă la alianKa cu 51 | P a g e . ministrul sovietic #i va declara lui Ditulescu: „'e aceea ţin să vă comunic că vom încerca să reluăm ?asara!ia prin toate mijloacele juridice şi militare care ne vor fi posi!ile”& De acum #ncolo soarta *asara!iei va $i decisă pentru a câta oara8 de raporturile de putere dintre marile $orKe ale continentului: 0ermania. FranKa Hi An"lia& 3talin joacă cartea germană *unele relaKii ruso("ermane sta!ilite #n anii bA-. 1e%oslovacia Hi 4u"oslavia. #n "raniKele sale din 1. să le $acă mai concesive #n privinKa viitoarelor pretenKii teritoriale ale . credea că a determinat.&3&3. "eo"ra$ie sau demo"ra$ie. urmată pe A1 iulie 1. ci Hi din oportunism& 4nteresul lui era să demonstreze FranKei Hi /arii *ritanii că pro"ramul său e)pansionist +'rang nac% Csten. =&. se reuHeHte para$area unei convenKii pentru de$inirea a"resorului pe @ iulie 1.usiei. în sfârşit.ianuarie 1. .eic%ului. nu doar din convin"ere.&3&3.usia.omania.pe care nu mai tre!uie să o ridicaţi. părea să o$ere o anumită liniHte o$icialilor de la *ucureHti& 4nterpretarea lor era că. la :ondra& Documentul #nc%eiat #ntre . Htiind $oarte !ine că marile interese strate"ice ale unui stat sunt determinate de economie..&3&3& 3upravieKuirea statului sovietic Hi comunizarea 2uropei păreau la #ndemână doar #n condiKiile #n care un nou răz!oi mondial ar $i opus 0ermania puterilor vestice. revoluKia mondială Hi !olHevizarea 2uropei& „Camenii politici L!urg%e iMcredeau că statul socialist este respectuos faţă de angajamentele su!scrise. au"ust 1. 6e .@@.. =&. a$irmându(i lui Ditulescu: „<ste o c%estiune +*asara!ia. părea că vor lua s$ârHit odată cu venirea lui Gitler la putere +@. un con$lict #n care . implicit ..omâniei s(a sc%im!at Hi că.-.&3&3. a teritoriului unui alt stat”. #n consecinKă „actul din D4 iulie 4IF5 nu mai este vala!il pentru noi”& /ai mult c%iar.@> are loc resta!ilirea relaKiilor diplomatice româno(sovietice.să recunoască frontiera pe *istru”& +Florin 1onstantiniu. iunie 1. era #ndreptat #mpotriva =niunii 3ovietice Hi. care permiseseră re$acerea potenKialului militar "erman +interzis prin tratatul de la 5ersailles.În plan diplomatic. departe de oc%ii vi"ilenKi ai puterilor occidentale.omania de alt$el.usia 3ovietică se an"a9ează să nu recur"ă la a"resiune #mpotriva statului român. semnează pactul *riand(Celo"" +A7 au"ust 1.@B de para$area #ntre Ditulescu Hi :itvinov a unui tratat de asistenKă mutuală +care menKiona e)plicit 'istrul ca "raniKă #ntre cele două state. având în vedere semnarea )onvenţiei de neagresiune care defineşte teritoriul fiecăruia dintre semnatari ca fiind teritoriul ce e$istă în pre ent su! autoritatea fiecăruia dintre ei”& În realitate. care prevedea renunKarea la răz!oi ca mi9loc de rezolvare a di$erendelor dintre state& În urma tratativelor dintre 'icolae Ditulescu Hi /aEsim :itvinov. cu $orKele rămase proaspete.

. ane)area Austriei la 1A martie 1.&3&3. care vor avea loc la /oscova& 1onvor!irile #ncep su! auspicii proaste. aHa #ncât pe @1 martie 1.usiei& Docmai de aceea.omânia. urmat la două săptămâni de un pact similar sovieto(ce%oslovac& Însă poziKia conciliantă a FranKei Hi An"liei. ( #n timp ce sovieticii erau reprezentaKi la cel mai #nalt nivel de mareHalul 5orosilov. suspicios din $ire. act care a provocat consternare Hi #n"ri9orare #n toate mediile diplomatice Hi #n rândul opiniei pu!lice mondiale& „Btirea . dar #n acest caz de ce 52 | P a g e .actului de neagresiune germano#rus a că ut ca o !om!ă a i#noapte. /arii *ritanii Hi =niunii 3ovietice.septem!rie 1. le(a dovedit liderilor occidentali că apetitul pentru ac%iziKii teritoriale al 0ermaniei nu $usese potolit Hi că politica lor de cedare #n $aKa pretenKiilor Fc%rerului se dovedise $alimentară& :a orizont se #ntrezăreau revendicările .@8. 2ori negri deasupra României 6entru . remilitarizarea . FranKa Hi /area *ritanie "arantează $rontierele 6oloniei. pe !unăvoinKa 0ermaniei care părea %otărâtă să atace 6olonia.&3&3& An"lo($rancezii nu mai puteau miza.@. $iind termenul limită. ]oac%im von . nici în 0ondra. #n privinKa unei #nKele"eri #ntre Gitler Hi puterile vestice.arşovia. nici în . 3talin $ace o miHcare surprinzătoare.. paralel cu susKinerea politicii de securitate colectivă Hi a lansării ideii de lar"i $ronturi populare anti$asciste. #ndreptată #mpotriva . nici în .i!!entrop. iar pe 1@ aprilie pe cele ale . comisarul poporului pentru apărare indicând Cremlinului lipsa de dorinKă a "uvernelor occidentale de a a9un"e la un acord& Gitler la rândul său era presat de timp.i!!entrop(/olotov pe A@ au"ust 1.. care prevedea: „În privinţa sud#estului <uropei.@B. ne"ociat #ntre /olotov Hi . sin"ura putere #n măsură să a9ute #n mod e$icient 6olonia sau . continuând ne"ocierile militare cu an"lo($rancezii Hi temporizând dorinKa Fc%rerului de a a9un"e cât mai repede la un tratat cu sovieticii& 6resat de apropierea $atidicei date de 1 septem!rie. el #Hi putea permite lu)ul să Kină două $iare #ncinse #n $oc.. din partea sovietică este su!liniat interesul pentru ?asara!ia. menite să indice părKii "ermane o posi!ilă sc%im!are de atitudine din partea sa& <cuparea 1e%iei de către Gitler +15 martie 1.i!!entrop& AHa s(a a9uns la semnarea pactului .omânia #n $aKa unui atac "erman Hi să(l pună pe Gitler #n $aKa perspectivei unui răz!oi pe două $ronturi& În vara anului 1. 3talin nu uită să trimită semnale discrete *erlinului.eic%ul..aris. cât mai ales articolul @ din protocolul adiKional secret..@8. . din adversar al sistemului versaillez devenind partizanul lui.artea germană declară totalul de interes politic faţă de aceste regiuni”& Am!i"uitatea redactării acestui articol va duce #n timp la interpretări di$erite din partea celor doi semnatari& 6entru Gitler „dezinteresulN se re$erea strict la *asara!ia. *imeni n#a ştiut nimic despre negocierile dintre cele două 9uverne.enaniei pe 7 martie 1. decisă pentru atacul asupra 6oloniei.(@. nu a $ăcut decât să alimenteze temerile dictatorului sovietic. #m!răKiHând toate $ormele de securitate colectivă Hi pactele re"ionale care "arantau status(^uo(ul& :a A mai 1. "aranKiile an"lo($ranceze n(aveau nicio valoare practică #n a!senKa unui acord cu =niunea 3ovietică.@5.omâniei Hi 0reciei& DeHi spectaculoase #n plan politic Hi moral. avanta9ată $iind #n orice situaKie =&. 6arisul Hi :ondra #Hi dau acordul pentru #nceperea discuKiilor #ntre dele"aKiile militare ale FranKei.@. data de 1 septem!rie. ru"ându(l să(l primească cât mai repede pe ministrul său de e)terne. realist vor!ind. c%iar cu riscul declanHării unui răz!oi "eneralizat& :a A@ iulie.eic%ului $aKă de "uvernul de la 5arHovia +cedarea 0dansEului. ocuparea re"iunii sudete la A.@. poziKiile principalilor trei $actori ma9ori de putere din 2uropa se cristalizaseră. $oarte "ravă nu era atât semnarea pactului #n sine...@5 se #nc%eie tratatul de asistenKă mutuală dintre FranKa Hi =&. Gitler #i scrie personal lui 3talin.@. ran"ul mic de reprezentare al He$ilor dele"aKiilor vestice +amiralul en"lez Dra) Hi "eneralul $rancez Doumenc. dincolo de el operaKiile militare devenind impro!a!ile din cauza vremii& 3talin avea poziKia cea mai avanta9oasă& <pKiunile sale ne$iind le"ate de $actorul temporal. #n $aKa succesivelor #ncălcări de către 0ermania a tratatului de la 5ersailles +reintroducerea serviciului militar o!li"atoriu la 1B martie 1. 3mpresia e formida!ilă pretutindeni ”& + 1onstantin Ar"etoianu.

. am!asadorul . pentru a nu stânjeni înc%eierea acordului.>-. teritoriu despre care nu se menKiona nimic #n articolul @& „3mpreci ia redactării articolului F pare a fi avut. Cremlinul pre"ătise pentru . #Hi pre"ătea lovitura cu "ri9ă. un con$lict "eneralizat #ntre principalele puteri capitaliste& 1eea ce a stricat #nsă planurile dictatorului sovietic a $ost rapiditatea cu care We%rmac%tul a zdro!it statul polonez. *el"ia. FranKa semnează armistiKiul cu 0ermania.usia& =rmează statele !altice +2stonia. 0ermania atacă 6olonia pe 1 septem!rie.. oricum. liderul sovietic nu voia să riHte nimic& Între timp #nsă. ieHind practic din 9ocurile de putere ale momentului& A doua zi c%iar. cu o 0ermanie atotputernică pe continent. Armata . este convocat de către /olotov pentru a i se aduce la cunoHtinKă o notă de protest a "uvernului sovietic #mpotriva unor pretinse provocări ale armatei române la $rontiera de pe 'istru& /olotov #l avertizează ameninKător pe ministrul român că asemenea provocări sunt intolera!ile Hi nu vor mai $i permise& 6e AA iunie.ezistenKa #nverHunată Hi plină de eroism a $inlandezilor a salvat *asara!ia pentru moment& 4niKial. un temei mai profund= el privea o onă @ <uropa de sud#est @ unde interesele celor doi parteneri intrau în conflict şi.@. pe care sovieticii le constrân" să semneze tratate de asistenKă mutuală +sept&(oct& 1. #n numai două săptămâni Hi ulterior. ele $iind ane)ate de =&. diplomaKia de la /oscova pre"ătea terenul& :a 1.>-.@. considerată cea mai !ună din 2uropa. pe lân"ă *asara!ia& 4ncluderea *ucovinei 53 | P a g e .eic%ul Hi puterile vestice.>-. mai ocupase <landa.>-.& . 3lovacia sau 1roaKia& 6e de altă parte.>-. cele două părţi consimţeau tacit să nu intre în detalii supărătoare şi să se menţină la un nivel mai general”& +Florin 1onstantiniu. era #ncă #n picioare.@. pe care 3talin nu #ntârzie să o aducă pe tapet& Jltimatumul .omânia un scenariu ce semăna cu cel aplicat statelor !altice Hi care urma să $ie pus #n practică la s$ârHitul anului 1.(1A martie 1. dar Hi 3talin #Hi văzuse visul cu oc%ii. nici =niunea 3ovietică nu ne"li9ase să o!Kină dividendele târ"ului #nc%eiat cu Gitler& 6e 17 septem!rie 1. Danemarca.eic%ului la /oscova. acela de a nu $i nevoit să lupte pe două $ronturi.>.usiei 1arelia Hi alte teritorii din nord #n supra$aKă totală de >-&--. atră"ând #n or!ita ei de interese Hi state precum 4talia. #n realitate pentru a transpune #n practică articolul A al protocolului adiKional secret care prevedea #mpărKirea statului polonez #ntre 0ermania Hi . la s$ârHitul lui iunie 1. FranKa. pe A. 0& Davidescu.oHie intră #n 6olonia su! prete)tul „eli!erării” =crainei Hi *ielorusiei de est. 4u"oslavia Hi 0recia. /olotov #l invită la o discuKie pe 3c%ulen!ur".. #n a$ara 6oloniei Hi FranKei.de Eilometri pătraKi& În acest $el era !i$at Hi punctul 1 al protocolului secret din A@ au"ust 1.omânia. metodic Hi prudent ca #ntotdeauna.ămânea de rezolvat c%estiunea *asara!iei./olotov.aprilie 1.&3&3& 1u Finlanda lucrurile au mers mai "reu.. . doar a nordului ei.omâniei. martie 1.te)tul protocolului vor!ea de re"iuni8 6entru partea sovietică. declanHând Al Doilea . a!ordează Hi pro!lema *asara!iei menKionând că =niunea 3ovietică nu recunoscuse niciodată „cucerirea” ei de către .ăz!oi /ondial& Gitler #Hi realizase o!iectivul principal. pentru a(l in$orma că „soluţionarea pro!lemei !asara!ene nu mai suferă amânare”& 'ouă #n comunicarea ministrului de e)terne sovietic era cererea 3ovietelor de a ane)a Hi *ucovina. #n au"ust 1. 'orve"ia. colapsul armatei $ranceze. #n mai(iunie 1. $iind necesar un istovitor Hi lun" având #n vedere disproporKia $orKelor răz!oi +@. care. tocmai acest plural +re"iuni. la s$ârHitul căruia statul $inic cedează .. sau #nceputul celui următor& 'eaHteptata opoziKie a Finlandei a #ntârziat #nsă re"larea conturilor cu *ucureHtiul& 4mediat după #nc%eierea păcii cu "uvernul de la GelsinEi.omâniei #n capitala rusă.@. vor!ind #n $aKa 3ovietului 3uprem. ministrul ..noiem!rie 1. :etonia Hi :ituania. =n"aria. #n mai puKin de o lună& În locul unui con$lict lun" Hi istovitor #n care miza că vor $i atrase . ori atât timp cât cel mai puternic aliat al . Asi"urată dinspre răsărit. va constitui temeiul solicitării *ucovinei +ulterior.@. prin care erau o!li"ate să consimtă la staKionarea $orKelor militare ruseHti pe teritoriul lor& 4ndependenKa lor reală luase s$ârHit.usia se vedea con$runtată. dar că momentan "uvernul sovietic nu(Hi propune rezolvarea situaKiei prin mi9loace militare& 3talin.

martie 1.ăz!oi /ondial& Ferdinand 4. acoperea doar ea.e$uzul lui /olotov e cate"oric. 18. pentru a aviza intrarea .@7. $e!ruarie 1.1>. 1onstantin An"elescu. l(a iritat pe Gitler.omâniei #n răz!oi. <ste un lucru aşa de ori!il.A5.de lei& Dot prin decret re"al Hi tot pe @. re"ele convoacă pentru ora 1A:-.1B(1.1onsiliul de 1oroană& 4nstituKia 1onsiliului de 1oroană $usese introdusă #n practica politică românească de către 1arol 4. aprilie 1. putea convoca 1onsiliul de 1oroana care #nsă avea doar un rol consultativ. #n a$ara 1onstituKiei Hi a 3tatutului 1asei .>-. avuseseră loc două ast$el de 1onsilii. 1onsiliul nu $usese #ntrunit decât o sin"ură dată. mareHalii Ale)andru Averescu Hi 1onstantin 6rezan.#n revendicările teritoriale $aKă de . amintind oarecum de vec%ea tradiKie istorică a s$atului domnesc& În $aKa unor situaKii critice.$e!ruarie 1. o $âHie de 1. până la lovitura de stat din 1.martie.e"ale& 6e @. sovieticii au #ntrerupt #n repetate rânduri comunicarea lui Davidescu către /inisterul de 2)terne român.omâniei. pe care /olotov $i)ase cu un creion roHu neascuKit. #n urma contractării de către acesta a unei căsătorii. căpătând ast$el un caracter le"al& /em!rii 1onsiliului erau numiKi de către re"e Hi primeau o indemnizaKie lunară de 5-&--.omâniei #n 6rimul . propunând restituirea de către . Davidescu este convocat de către /olotov la sediul /inisterului de 2)terne. printr(un decret(le"e.Eilometri.e"ale. $oHtii prim(miniHtrii 'icolae 4or"a. 0%&0& /ironescu. unul pe A aprilie 1877 pentru a sta!ili calea de urmat #n condiKiile răz!oiului ruso(turc.e batem.17& . căruia i s(a părut că sovieticii #ncalcă protocolul secret. #n care nu se vor!ea nimic despre această provincie& 6e Fc%rer #l nemulKumise nu doar procedeul $olosit. practic #i era imposi!il& Ar $i durat săptămâni până ce $orKele "ermane ar $i $ost deplasate din apusul continentului până #n est& Într(o nouă #ntâlnire /olotov(3c%ulen!ur". adus la /oscova #n anii 1. pentru a %otăr# poziKia . la propunerea "uvernului.omâniei. unde i se remite nota ultimativă prin care =&. moment #n care 3c%ulen!ur" #ncearcă să o!Kină o nouă concesie din partea sovietică. cu 4oana Doletti.. pe . Ale)andru 5aida(5oevod. la *ucureHti& . 1onsiliul de 1oroană este instituKionalizat.&3&3 cerea *asara!ia Hi *ucovina de 'ord& :a nota sovietică era ane)ată Hi o %artă la scara de 1:1&8--&---. #n teren. corespunzătoare re"iunii GerKa& Dermenul pe care /olotov #l sta!ilise Hi va re$uza să(l prelun"ească pentru răspunsul "uvernului român era de A> de ore& 6entru a pune Hi mai multă presiune pe $actorii de decizie din capitala . pe A7 iunie. #n virtutea 54 | P a g e . am!asadorul "erman #i su"erează interlocutorului său că renunKarea la *ucovina ar uHura soluKionarea paHnică a con$lictului& /olotov #Hi reduce pretenKiile la *ucovina de 'ord. încât nicio minte românească nu poate să#l conceapă”& 6entru a analiza situaKia Hi a %otăr# poziKia .usia a tezaurului românesc. decizia $inală aparKinând e)ecutivului reprezentat de monar% Hi "uvern& În timpul domniei lui 1arol 4 +18BB(1. Art%ur 5aitoianu. des$ăHurată #n seara zilei de A5 iunie. dar admiKând că ipotetic 0ermania ar $i vrut să se opună noii revendicări ruseHti. 1.>-. pentru a(l e)clude pe prinKul 'icolae din $amilia re"ală.1>. pentru a lua la cunoHtinKă de decizia principelui moHtenitor 1arol de a renunKa la tron& În timpul lui 1arol al 44(lea +1. următoarele trei #n zilele de 17.@-( 1.18 #n #mpre9urările "rele ale #nc%eierii păcii separate cu 6uterile 1entrale. ast$el că te)tul complet al ultimatumului a parvenit a!ia la ora B dimineaKa. tezaurul reprezentând #n viziunea lui o compensaKie pentru anii #n care „România a e$ploatat ?asara!ia”& 1u aceasta. celălalt pe @ au"ust 1.omânia. la orele AA:--.@8 Hi instaurarea re"imului de autoritate monar%ică. 1onstantin Ar"etoianu Hi administratorul Domeniilor . suveranul. traseul noii $rontiere& 0rosimea vâr$ului creionului. We%rmac%tul o!Kinuse o strălucită victorie #n vest. blestem pe noi dacă nu ne batem# 5estea ultimatumului a provocat consternare Hi disperare la *ucureHti& 1arol al 44(lea notează #n 9urnalul său: „Această ştire m#a tră nit ca o lovitură de măciucă şi m#a revoltat în cel mai înalt grad. convor!irile ruso("ermane pe tema *asara!iei au luat s$ârHit& 3upărarea lui Gitler ne salvase *ucovina de 3ud& 6e AB iunie 1. ci Hi momentul ales de 3talin pentru a pune pro!lema *ucovinei& Desi"ur.@8 au $ost numiKi Hi consilierii re"ali: 6atriar%ul /iron 1ristea. convocase la rândul său cinci 1onsilii de 1oroană& 6rimul pe 1> au"ust 1. #n s$ârHit ultimul pe @1 decem!rie 1.1B. "eneralul 2rnest *alli$& De asemenea.

ărăsirea ?asara!iei de armatele române ar fi cea mai mare crimă naţională. ministrul Armatei. consultarea 0ermaniei. care solicită mo!ilizarea "enerală Hi rezistenKa până la ultimul om& În acelaHi sens se pronunKă Hi 1& An"elescu. 5ictor 4amandi Hi 5ictor Antonescu& =n moment emoKionant #l reprezintă intervenKia !asara!eanului Ote$an 1io!anu. 0reciei Hi 4u"oslaviei.ăspunsurile primite din partea aliaKilor !alcanici sunt la $el de descura9atoare. susKine acum poziKia 0ermaniei& . ministrul 2ducaKiei 'aKionale: „9eneralul Henescu ne dă date uluitoare. . Hi a lui 5aida(5oevod. 5ictor 3lăvescu. 3lcus. dar nu Hi de marea ma9oritate a mem!rilor ca!inetului +/i%ai . supărat pe re"e. se a!Kine& 3in"urele decizii concrete care se iau sunt mo!ilizarea "enerală propusă de =rdăreanu +inutilă #n opinia lui Ar"etoianu. "eneralul Florea Penescu a prezentat situaKia militară a . omul de #ncredere al lui 1arol al 44(lea& AHadar. care se raliază părerii lui 1onstantin Ar"etoianu care se pronunKase #mpotriva răz!oiului. menită doar să irite =n"aria Hi =niunea 3ovietică. sociolo"ul 6etre Andrei. etc. paraşutişti. ministrul de e)terne& Apoi. patru sunt pentru discuKii cu 3ovietele. punând #n evidenKă in$erioritatea clară a Kării #n $aKa triplei ameninKării ruso(un"aro(!ul"are& 3picuim din #nsemnările unui participant la 1onsiliu.. oscilând #ntre am!i"uitate Hi condiKionări "reu de #ndeplinit.omâniei. 1&1& 0iurescu. iar unul +Dătărescu.. E divi ii motori ate. ?ulgarii au DD de divi ii de infanterie. care doar #n urmă cu Hase luni $ă"ăduise spri9in . #n eventualitatea unui con$lict cu =niunea 3ovietică. dar numai pe frontul unguresc aveam şanse de victorie”& În $inal. $apt ce le trans$orma pe $ond #n 55 | P a g e . adău"ând pro$etic: „. raportul dintre noi şi ruşi este de la 7 la 6. mem!ru al 3$atului Pării din 1. 9en. *oi nu putem opune la toţi decât J7 de divi ii în total după cât am înţeles eu. nu putea decât să îndemne guvernul român să cede e ultimatumului sovietic”& +Florin 1onstantiniu. putem re ista câteva ile. adăuga că pe frontul unguresc şi !ulgăresc am putea re ista. #n condiKiile #n care 0ermania ne s$ătuieHte să primim ultimatumul& 3e supune la vot acceptarea ultimatumului& 6entru se pronunKă 1. În faţa noastră Rusia pune 477 de divi ii de infanterie. >ngurii au 4I divi ii de infanterie. cu vocea #necată #n lacrimi: „*e !atem.omâniei.dintre participanKii la 1onsiliu. precum Hi #ncercarea de a o!Kine o amânare din partea ruHilor propunând ne"ocieri #ntre cele două părKi& Jn rege prea mic pentru o ţară atât de mare În după(amiaza zilei de 9oi.e trei fronturi dacă am lupta. 0a aviaţie.18 Hi ministrul 1ultelor Hi Artelor #n "uvernul Dătărescu& 2l e)clamă patetic.răspund consilierii re"ali +cu e)cepKia mareHalului 6rezan. nu ştim câtă cavalerie şi unităţi motori ate.alea. D7 de !rigă i de cavalerie. căci ea ar însemna să aruncăm populaţia din ?asara!ia în !raţele unui neam străin şi a unui regim pe care nimeni în ?asara!ia nu#l doreşte”& <pinia lui Ote$an 1io!anu este #mpărtăHită de 3ilviu Dra"omir Hi Draian 6op.e"al Hi a $ost precedată de o e)punere a $aptelor $ăcută de primul ministru Hi 4on 0i"urtu. A7 iunie 1.e"al reprezentanKii 0ermaniei Hi 4taliei. !lestem pe noi dacă nu ne !atemN. #mpotriva 11.>-. Fa!ricius Hi 0%i"i& „9ermania.. sunt primiKi la 6alatul . unităţi motori ate. la convocarea re"ală pentru ora 1A:-. avioane. 4talia. care îşi dăduse asentimentul la ane$area ?asara!iei de către >niunea -ovietică şi era preocupată în gradul cel mai înalt ca livrările de petrol din România să nu fie pertur!ate. /i%ai 0%elme"eanu. 4taliei. iar securitatea perimetrului petrolifer să fie asigurată. a$lat la *raHov.atri!uKiilor sale de ministru al 6alatului. Durciei. $ăcea parte din 1onsiliul de 1oroană Hi 2rnest =rdăreanu. precum Hi mem!rii "uvernului Dătărescu& Întrunirea s(a Kinut #n 3ala Dronului din 6alatul . He$ul 3tatului /a9or propune acceptarea ultimatumului „pentru a nu fi o!ligaţi să cedăm mâine mai mult decât ni se cere a i”& 3uveranul cere apoi părerea consilierilor Hi mem!rilor "uvernului& 6rimul ia cuvântul 'icolae 4or"a.

ictor 3amandi.re$uzuri de a acorda asistenKă Kării noastre& În ceasul suprem al istoriei sale. . menite să ascundă corupKia unei camarile #m!ui!ate din contractele cu $a!ricile de armament Hi laHitatea unui monar%. *umai 5 voturi.omâniei& . Aceasta şi pentru aceea că nu însuşi neamul să fi fost vinovat. #Hi asumase prin actul de la 1.$e!ruarie 1. care tre!uie să#şi ai!ă răspunderea lor şi în viaţa unei naţiuni se întâmplă lucruri pentru care tre!uie să ispăşească aceia care. Rusia nu a renunţat niciodată la această provincie şi era %otărâtă să se foloseasca de orice prilej pentru ca. prin care 9umătatea de nord a Ardealului era cedată din nou $ără luptă =n"ariei& 3punea /aniu atunci: „.& 4or"a critică Hi luarea 1adrilaterului #n 1. B #mpotriva Hi 1 +5ictor Antonescu. Kraian .usia& :a orele A1:-.. &iindcă ori care ar fi fost politica pe care am 56 | P a g e . pentru.omâniei #n vara anului 1. -ilviu 'ragomir. în urma unei lovituri de stat”& România Mare. ne$iind invitat& < va $ace #nsă #n ultimul 1onsiliu din timpul domniei lui 1arol al 44(lea Hi ultimul din istoria monar%iei. au fost pentru re istenţă.omânia se "ăsea sin"ură #n $aKa duHmanului ei secular. su! ameninKarea răz!oiului. $apt care i(a trans$ormat pe !ul"ari #n duHmanii noHtri& 3e menKine #nsă pe poziKia rezistenKei& ÎHi revizuiesc atitudinea. 4uliu /aniu. participanKilor din precedentul adău"ându(li(se 5aida( 5oevod. convocat să ia act de dictatul de la 5iena. cel din @.>-. au fost vinovaţi pentru eşecul şi pentru nenorocirea pe care le#au adus neamului. <rnest >rdăreanu”& 1urios cum em$aticul monar% nu s(a "ândit nicio clipă să(Hi #nscrie Hi el numele #n „cartea de aur a demnităţii româneşti”. evacuarea teritoriilor cedate #n termen de patru zile& În cel de(al doilea 1onsiliu. prin intri"i Hi sciziuni de partide.. .>. pentru ne#nKele"erile cu 3er!ia #n privinKa *anatului +LLL. 1arol al 44(lea. 4or"a critică starea armatei noastre. sprijinită pe uriaşa ei putere. dar el va $i unul ne"ativ& /olotov va adresa practic un al doilea ultimatum #n care respin"ea orice $el de ne"ocieri Hi solicita părKii române. *umele lor merită să fie înscrise cu litere de aur în cartea demnităţii româneşti= *icolae 3orga. e)pectativ& 4pocrit. pro!a!il pentru uzul posterităKii: „)onsiliul are loc şi am ieşit din el amărât şi de gustat.>-. #n $avoarea cedării.op. ordonând rezistenKa #n $aKa a"resiunii ruseHti& 'imic nu(l #mpiedica să o $acă. .au"ust 1. -acrificii momentane”& De această dată. cu cât va fi mai mare. sosit #ntre timp de la *raHov& 3e ia notă de răspunsurile primite din partea statelor consultate Hi se constată izolarea . Btefan )io!anu. o!iHnuit de tânăr să $u"ă din $aKa răspunderilor ce(i reveneau& 3in"urul om politic care ar $i avut cura9ul să(i spună #n $aKă re"elui ceea ce i se cuvenea..1@.>-. toate acestea s(au dovedit doar vor!e "oale.ăspunsul /oscovei la cererea de ne"ocieri #ncă nu venise. fără să fie vinovaţi particulari şi indivi i. )onclu ie= linişte la <st.. aceşti domni au avut soarta ţării în mână. 5ictor Antonescu. un vis? 2minentul om politic care a $ost 0ri"ore 0a$encu surprindea cu acuitatea Hi spiritul sintetic proprii diplomatului de carieră cauzele pră!uHirii .în viaţa statelor se fac greşeli.are loc un nou 1onsiliu de 1oroană. dintr#o cau ă sau alta. din cei D5 pre enţi. cu atât se va întoarce într#un !ine mâine. dar nu uită să arunce o să"eată Hi #n directia vec%iului Hi acum de$unctului său adversar 4onel *rătianu. votul 1onsiliului era pur consultativ& :a urma urmei. după ce introdusese terorismul de stat #n practica politică a vremii. *#are importanţă ceea ce facem astă i. 1onstantin An"elescu Hi 0%&0& /ironescu& Ar"etoianu dă din nou tonul supunerii #n $aKa dictatului rusesc: „-ă nu ne tocmim prea mult cu Rusia. Răul de a i. a lipsit de la cele două 1onsilii de 1oroana din A7 iunie 1.@8 #ntrea"a autoritate Hi responsa!ilitate pentru viitorul Kării& 'u $usese el cel care declarase melodramatic că „nu va fi cedată nicio !ra dă din teritoriul ţării” Hi că „România este apărată de un cerc de oţel şi foc”8 6e A7 iunie 1. toţi acei care făceau pe eroii la prân s# au de umflat. re"ele 1arol al 44(lea notează #n 9urnalul său. -ă nu se facă mo!ili are.Hi ale cedării *asara!iei: „4. să ajungă din nou la 'unăre/ D. după ce desta!ilizase scena politică românească. votul este covârHitor pentru acceptarea condiKiilor sovietice: 1.

s#a pră!uşit”& Acestea #nsă nu sunt decât premisele e)terne ale catastro$ei . dema"o"ia patriotardă lipsită de orice su!stanKă.5 vizualizări După ocuparea *asara!iei.A> s(au astâmpărat& A!ia #n 1. a intrat în ră !oi însuşindu#şi toate angajamentele 9ermaniei/ J. sovietici pretindeau că moldovenii sunt o naKiune di$erită de români Hi prin pretenKiile teritoriale asupra *asara!iei se eri9au #n apărătorii unui popor „oropsitN Hi e)ploatat $ără milă de români& În $apt.de ani peste trupul martirizat al !ietei *asara!ii& Fii(vom noi sau urmaHii noHtri pre"ătiKi vreodată să ridicăm această piatră de mormânt8 Ea..>-. lipsa unui proiect de modernizare a Kării. alcoolul etilic produs acolo $iind $olosit pentru producerea cauciucului sintetic.33 nu au recunoscut =nirea *asara!iei cu . o$icial. sovieticii au naKionalizat toate cele 7A de #ntreprinderi vinicole. /oscova repune pe tapet „c%estiunea !asara!eanăN Hi ocupă provincia& În inter!elic. pentru a#şi acoperi spatele înspre Rusia într#un ră !oi european/ F. &iindcă singurul nostru sprijin adevărat şi real. .omânia din A7 martie 1.ricile de spirt din !asara.omâniei din vara anului 1. lespedea de mormânt a istoriei se aHternea pentru a treia oară #n decurs de 1@. dar după eHecul re!eliunii de la Datar!unar din 1. a!andonarea principiilor morale #n politică au $ăcut tot atât rău $i!rei naKionale ca Hi duHmanii e)terni& În ziua de A7 iunie a anului 1. Reic%ul ar fi sacrificat oricând interesele noastre la 'unare :care sunt şi ale sale.ia.>-& În plan intern.iective strategice pentru Jniunea 3ovietică Autor: 4"or 1aHu | .>-. e)trem de necesar =niunii 3ovietice pentru industria militară& După cum se Htie.18& 3ovieticii au #ncercat să recupereze cu $orKa provincia #n repetate rânduri.usia 3ovietică Hi apoi =. o. unii diplomaKi sovietici au recunoscut #n cadrul discuKiilor cu omolo"ii lor români că =. după #nc%eierea cu un an mai devreme a 6actului sovieto("erman. care în timpul din urmă ne făgăduise ajutorul ei în ca de agresiune rusească.fi urmat#o faţă de 9ermania.33 este 57 | P a g e . &iindcă 3talia. politicianismul adeseori veros. sla!a #nzestrare a armatei.. forţa anglo#france ă.

specialiHti etc& În iunie 1. lemnului etc&. 6iotr *orodin.omanov +$osta 5aisman.de decalitri pe zi erau cele din 1ălăraHi +$osta 0rin!er".1G.) +121C4. $oarte important din perspectiva iz!ucnirii unui răz!oi cu 0ermania& Despre ce este vor!a. iminent& 1olectivizarea presupunea mo!ilizarea contin"entului militar al 'C5D Hi al Armatei . producând peste 1-. . 2J )R.R). 5orniceni +$osta 0olden!er". 1%iHinău +$osta . 4 PR14R15. :ozova. când era vor!a de deposedarea de proprietăKi. #n cea mai mare parte #n sud.33/ ar $i crescut de zece ori ( de la @&---.interesată de *asara!ia din motive de securitate.. #n A8 iunie 1. adopta o %otărâre potrivit căreia erau trecute #n proprietatea statului sovietic 7A de $a!rici de pro$il e)istente pe teritoriul !asara!ean care intrase #n componenKa noii repu!licii unionale. de vin sau alcool etilic pe zi& Dintre acestea. două erau din capitală +$osta :ipovetsF Hi .eidel.. 3ovietul 1omisarilor 6oporului din . tractoare. la #nceputul anului 1. pe 1.>1. 5ărzăreHti +$osta 0olden!er". #ntrucât aceasta nu constituia o prioritate #n condiKiile #n care un con$lict armat cu 0ermania era. Hi Vu!reHti +$osta 3aripav.. mai e)act8 C4. 3trăHeni +$osta /iller. 3lo!ozia(DuHca +$osta /anuilov. Duzara +1ălăraHi.de decalitri +1&--. 1iuciuleni +$osta Oor. dar care produceau mai puKin de 1-. la circa @-&---..oHii asupra . septem!rie 1..>1.. Hi alte zece din 9udeKul 1%iHinău: din *ardar +$osta /iller.K142. prim(secretar al 11 al 61+!.adomFlsEi. $osta . mai ales pentru a asi"ura o zonă de protecKie oraHului <desa. . #n $ostele colonii "ermane.>1& Oi că industria a pro"resat enorm& De $apt. cel mai mare port sovietic la /area 'ea"ră& Atacul Armatei . @5 de #ntreprinderi erau $uncKionale..). 1ărpineni +$osta *o!oc. =lmu +$osta Co"an. mai devreme sau mai târziu. Dră"uHeni +$osta 1%iKis.5) 3ovieticii nu Hi(au propus #n 1.. acestea erau pur Hi simplu con$iscate de la proprietari Hi trecute #n proprietatea statului sovietic $ără niciun $el de despă"u!ire& <r. a cărei populaKie ar $i $ost #nro!ită de „re"imul !ur"%ezo(românN. 1o9uHna +$osta Co"an.omâniei era previzi!il după ce Finlanda $usese invadată #n noiem!rie 1. din /oldova.ezeni +$osta Demianovici. .oHii pentru a teroriza #n masă Kăranii recalcitranKi. precum Hi neo$icial +securizarea portului <dessa.. 1osteHti +$osta 3tarostin. /ereHeni +$osta :eonard..de litri..>-(1.. simpla invocare a ideolo"iei comuniste era su$icientă Hi su!stituia orice normă 9uridică& 1u alte cuvinte. a transportului Hi !ăncilor& În $e!ruarie 1. 4smail Hi Gotin au $ost cedate de /oscova =crainei& 6rintre acestea. se lăuda #n cadrul 1on"resului 4 al partidului că #n 9umătate de an numărul muncitorilor din .)C51+1G. pe lân"ă motivele recunoscute o$icial +dorinKa de a recupera o $ostă provincie Karistă. motivul o$icial $iind asi"urarea unei zone de protecKie oraHului :enin"rad.apoport. unde au $ost aduHi ucraineni de peste 'istru& În sc%im!.>-& În acea zi.@. #n condiKiile #n care cea mai mare parte din 9udeKele 1etatea Al!ă. mai e)ista #ncă unul. *o!eică +$osta Aren!er". dar Hi investirea unor sume importante pentru a asi"ura noile "ospodării de stat cu inventar a"ricol.33 /oldovenească erau colectivizate. s(a #nceput imediat naKionalizarea #ntreprinderilor industriale Hi a atelierelor meHteHu"ăreHti. 1ăuHeni.5) În cazul #ntreprinderilor din domeniul vinicol.& -25R)PR12$)R1.33& În cazul *asara!iei #nsă.. mai puKin de >M din totalul "ospodăriilor a"ricole din .>1 să colectivizeze a"ricultura. pentru sovietici... 2.. toate din 58 | P a g e ..& 1elelalte #ntreprinderi a$late #n stare !ună. situat la doar câKiva Eilometri de $rontiera de stat a =. erau comasate câteva mici ateliere meHteHu"ăreHti Hi era creată o #ntreprindere industrială de pro$il +de prelucrare a pielii... 5orniceni +2pstein.>-. de ordin economic..33 /oldovenească +"uvernul de atunci.ecea +$osta *aHcan... proprietatea privată era considerată de sovietici un $urt Hi servea drept mi9loc de e)ploatare a clasei muncitoare de către o clasa !ur"%eză& Doate #ntreprinderile din industria vinului Hi de producere a alcoolului etilic au $ost naKionalizate #ntr(o sin"ură zi.

M1.& J2)..nu a avut numai motivaKii ideolo"ice. dar Hi poate c%iar #n primul rând cea de a o!Kine o re"iune cu importante materii prime pentru producerea alcoolului etilic. printr(o decizie separată a e)ecutivului . 1o!âlca +$osta Gertzenstein.. s$âHierea teritorială a . 1a%ul +$osta VaE Hi 6ârvan. un produs $oarte necesar unei economii a$lată pe picior de răz!oi de ani de zile& Alt$el spus. 'ăpădeni +$osta 6ârKa Hi *ocHa. dar nici mi9loace !ăneHti necesare pentru procurarea unor produse necesare industriei sale militare& 4ar #n eventualitatea iz!ucnirii răz!oiului. Hi <r%ei +$osta :escinsEi... 1%irca +$osta /iller.>B. alcoolul etilic era un produs strict necesar pentru asi"urarea Armatei .@. am!ele din 9udul <r%eiU Dri$eHti +$osta 1iocan... 1omrat +$osta 1ricopol. toate aparKinând anterior $amiliei :eonard. <r%ei +$osta Co"an. *ucovăK. *uda +$osta 3c%midt. 9udeKul 3oroca. 1%iHinău +3c%errer.. :ăpuHna +$osta 1ovalioti.. 5ăsieni +Feldman. cel puKin parKial. dar Hi cel distructiv.33/ cel puKin un milion de decalitri de alcool etilic.RL 34+1)51CL În primul an de ocupaKie sovietică.5). situate #n 9udeKele 1%iHinău +$osta Avramov Hi Darie. ceea ce denotă $aptul că 3talin Hi conducerea sovietică aveau nevoie să controleze direct producKia acestui domeniu care. 0rătieHti +$osta /anuilov. necunoscut.omanovca +$osta 5aisman. unionale. #n condiKiile #n care =. produs din stru"uri. 1iuciulea +$osta /orKun. din "râu. materia primă o$erită de cele AA de #ntreprinderi !asara!ene căpăta o importantă vitală& /ai e)act.& 1elelalte @A de #ntreprinderi de producere a vinului Hi alcoolului etilic.. cert este.33 avea o economie de tip autar%ic..de decalitri pe zi. 3ipoteni +$osta 0uciu9na. /oscova a o!Kinut resurse suplimentare pentru a(Hi #ntări capacitatea de$ensivă& 6entru producerea cauciucului sintetic. AA #ntreprinderi de producere a alcoolului etilic Hi de cereale erau trans$erate #n su!ordinea comisariatelor +ministerele din 1.15. că acapararea *asara!iei de către sovietici #n 1. care era produs #n =.omânia de către $oHtii proprietari erau cele din *o"%iceni +>.33/. care au ridicat su!stanKial potenKialul com!ativ.. al celor două puteri totalitare& 1ercetările ulterioare vor arunca mai multă lumină asupra acestui aspect mai puKin cunoscut din istoria românilor Hi cea europeană. dar Hi din za%ăr.33 pe cale arti$icială& R)3JR3) 241 P)25RJ 12$J35R1.>-. pro!lema $olosirii alcoolului etilic..>-.>. $ără a Kine cont de producKia a @A de #ntreprinderi de producere a !ăuturilor alcoolice care nu erau #n $uncKiune la #nceputul toamnei anului 1. din care era produs la scară industrială cauciucul sintetic. de$icitul aproape cronic al acestor produse #n toată perioada sovietică& U 59 | P a g e . una din 1riuleni +$osta Drom!oveKEi.) Dot #n ziua cu pricina..4R J2142.>.omâniei era determinat Hi de necesitatea o!Kinerii unei re"iuni importante nu numai datorită situării sale la "urile Dunării..5) C4M13. dar care au $ost repuse #n circuitul economic la scurt timp "raKie atenKiei speciale de care se !ucură această ramură din partea conducerii de la /oscova& Ast$el.ezeni +$osta 0eor"escu.) E. #n ce priveHte #mpărKirea . 1iadâr(:un"a +$osta 0%er!ali.. dar Hi a potenKialului său de producere a alcoolului etilic. 4aloveni +$osta /urzin.. *ăcioi.. pentru moment. neavând acces lar" la pieKele internaKionale. 9udeKul *enderU 3lo!ozia(DuHca +$osta /anuilov. la scară industrială pentru necesităKile militare e)plică.& =rmau alte Hapte cu o capacitate de producKie mai mică de 5. care nu erau #n $uncKiune din di$erite motive unul dintre care era evacuarea parKială a utila9ului #n .R1. H&a& Din cate"oria #ntreprinderilor care aparKineau industriei de pro$il Hi care erau naKionalizate mai $ăceau parte patru #ntreprinderi de cereale: una din GânceHti. element indispensa!il pentru industria militară& În plus. Hi una din 1%iHinău +$ostul proprietar..9udeKul 1%iHinăuU precum Hi cele din .oHii cu cauciuc. una din 1oHerniKa +$osta 0olden$eld. 1ăzăneHti +$osta 5oinescu. =. /ândreHtii 'oi +$osta 4onescu. târ"ul pe care l(a $ăcut =. septem!rie 1. deci direct #n "estiunea /oscovei& Doate erau specializate e)clusiv #n producerea alcoolului etilic. 1.33 a primit din partea !asara!eană a .!R1C1.i(a adus 0ermaniei acces la petrolul românesc... iar =niunii 3ovietice la resursele !asara!ene de "râne Hi alcool. C)$..omâniei #n 1.. .33 cu 0ermania #n 1.

dar ur"entă. moleculele spirtului se descompuneau Hi se zdro!eau. ulterior. iar cel din străinătate era prea costisitor Hi.33 a $ost lider mondial la producerea cauciucului sintetic decenii la rând& 3ursă: adevarul&md )caterina 5eodoroiu. #n toiul 'oii 6olitici 2conomice. 1onsiliul 3uprem al economiei sovietice a pus #n $aKa savanKilor o sarcină di$icilă. aceasta era o!Kinută #n cantităKi enorme din carto$ Hi porum!& 6rocedeul era următorul: vaporii de du!lu ra$inat treceau printr(o Keavă #ncălzită la o temperatură de >5.33 ( la!oratorul c%imic al lui 3er"%ei 5asilievici :e!edev din cadrul Academiei de /edicină /ilitară din :enin"rad& :a #nceput s(a #ncercat o!Kinerea produsului mult râvnit din petrol. maHinilor etc& De aceea. contracta Hi "enera căldură& AHa #ncepea procedeul de polimerizare prin care divinilul se trans$orma #n polidivinil. mai ales $aimoasa votcă rusească& Atunci.AB. iar rămăHiKele se uneau din nou& Din două molecule de spirt descompus apărea una nouă.de "rade Hi. su! acKiunea unui catalizator special. #n plus. din care se produceau până atunci !ăuturi alcoolice.$e ce aveau nevoie sovieticii de atâta spirt? =. #n reacKie cu o sârmă de natriu. nu ar $i putut să se aprovizioneze cu această materie primă esenKială pentru industria apărării: la producerea avioanelor.33 nu dispunea de resurse proprii de cauciuc. numită molecula de "az divinil& Aceasta se lic%e$ia prin con"elare Hi. de care depindea #ntr(o oarecare măsură soarta comunismului: o!Kinerea cauciucului sintetic #n condiKii de la!orator& Dermenul acordat era de doi ani& 2)perimentele s(au #nceput imediat la instituKia desemnată responsa!ilă pentru realizarea o!iectivului de o importanKă strate"ică pentru =. se #n"roHa. dar zadarnic& Apoi au trecut la spirt. între 1oana dM.rc și Elorence 2ightingale Autor: *an Da )an | 2490 !i"ua i"#ri 60 | P a g e . #n condiKii de răz!oi cu lumea capitalistă. aproape ca Hi cauciucul natural& =. #ncă #n 1. o materie de9a elastică Hi $le)i!ilă.

instrucție sau rang. 1armen 3Flva& 'econsolată după moartea unicului ei copil. la sat și.om!nia s !rșitului de veac B3B nu era cea mai ericită soartă pe care ți-o puteau 1ărăzi astrele. 'ar care erau personalitățile feminine ale epocii. #n vâr$ul ierar%iei se a$la re"ina . cele care reușeau prin naștere. doamna ei $avorită de onoare& 61 | P a g e . povestiri.omâniei. 2lisa!eta. avere sau studii. de9a !ine cunoscută #n epocă și su! pseudonimul ei literar. emeia trebuia să se supună de-a lungul vieții unui întreg set de constr!ngeri și prejudecăți care ăceau din ea. prin avere. Cntr-o societate relativ subdezvoltată economic. în cel mai bun caz. a cazurilor c!nd aveai norocul să vezi lumina zilei în casa vreunui privilegiat al vremii. la oraș. re"ina 2lisa!eta se lansează #ntr(o productivă deși mediocră carieră literară. un cetățean de rangul doi. oscil!nd între ipocrizia burg1eză speci ică epocii și 1abotnicia mimată a majorității locuitorilor. a$orisme etc& < sin"ură dată #ncearcă să depășească limitele impuse de 1onstituție și de un soț autoritar. pu!licând poezii. cu re le:e sociale și comportamentale proprii 9vului 8ediu. 0u e:cepția."ă te naști emeie în . romane. #ncura9ând idila dintre prințul moștenitor Ferdinand și 2lena 5ăcărescu. evident. la s$atul lui Alecsandri. /aria. cu o preponderență cov!rșitoare a ruralului asupra urbanului. să aspire la statutul de cetațean li!erN )are dintre ele e$ercita o anumită influență în societatea româneascăN )ine înflăcăra inimile !ăr!aților și cine încerca să spargă într#un fel sau altul !ariera de prejudecăți a semenilor lorN 2vident. căsătorie.

62 | P a g e .

șe$ul de ca!inet al lui Ditu /aiorescu& Deși !ene$iciază de #nțele"erea unei soții mult prea iu!itoare. ilu iilor și c%iar al vieții sale” se va consola #n !rațele unui pro$esor !otoșănean.& 4osi$ moare doi ani mai târziu de $tizie la spitalul 1olțea& . și /art%a *i!escu i se alătură #n scurt timp. nepoata re"inei 5ictoria a /arii *ritanii +18. )lisa . #n$rân" pre9udecăți. cu @. #ntre"ind diaspora literară $eminină plecată de pe malurile Dâm!oviței #n capitala Franței& 1storii amoroase cu s*âr(it dramatic Altă poveste de dra"oste a vremii se termină #nsă și mai ne$ericit decât cea a prințului moștenitor și a urmașei 5ăcăreștilor& Ale)andru <do!escu. și va muri #n 1.@. talentatul poet al $lorilor. cei trei $ormând cel mai vestit și controversat triun"%i lirico(amoros din primii ani ai veacului trecut& 3ătul de in$idelitatea soției. la #nmormântarea lui An"%el.e"ală și tra"ediile din lumea literară răsar #nsă și adevăratele $emei ale . născută 6re9!eanu.4ntervenția ener"ică a lui 1arol 4 pune capăt viselor matrimoniale ale re"inei& Ferdinand e căsătorit #n re"im de ur"ență cu /aria de 1o!ur". nu& Femeia care distrusese viețile a două mari talente ale liricii românești și căreia. i se stri"ase: „/izera!ilo. pro$esoară de "eo"ra$ie Gortensia Cemin"er.. care omori pe toți oamenii mari ai țăriiL”. de data asta cu un pro$esor din *asara!ia. născută *râncoveanu. pe $ondul consumului de mor$ină. $osta soție a dramatur"ului Ale)andru Davila și a lui Dimitrie . și. eșuează cele!ra la #nceputul veacului II 'atalia 'e"ru& 6oetesa o!scură intră #n !oema literară !ucureșteană. #și pune capăt zilelor pe 1noiem!rie 18. 1orina& 1el mai !un prieten al lui Șt&<& 4osi$. după o primă tentativă de sinucidere eșuată cu trei zile mai devreme& /otivul suicidului: tânăra și $atala +la propriu și la $i"urat. dispusă c%iar să renunțe la maria9.11.5. la Decuci. unde $ace cunoștiință cu Șt&<& 4osi$. Dimitrie An"%el.de ani mai tânăra ca el. impun re"uli noi& 63 | P a g e . va muri de !ătrânețe. ne#ntrecutul povestitor din . de la /inulescu. #n 1..BA& Eemei care intră în istorie' 3armiza !ilcescu.seudoOinegeticos. comite $atidicul "est& 1ea care $usese pentru <do!escu potrivit propriei mărturisiri @„adevăratul mormânt al inteligenței. )lla 2egruzzi. sc%im!ă mentalități. 'atalia 'e"ru este nevoită să suporte accesele de "elozie patolo"ică ale poetului& În 1.eonida Gam*irescu/// Între melodramele de la 1urtea . 3așa <do!escu. Șt&<& 4osi$ divorțează #n 1. An"%el #ncearcă să(și ucidă soția +cu un pistol #mprumutat. dăruindu(i și o $iică.ndreescu-Naret. prin am!iție.ecăsătorită cu Dimitrie An"%el. muncă și carieră. apoi #și tra"e un "lonț #n piept& 'atalia scapă. se pare. se #ndră"ostește iremedia!il de ea. Dimitrie An"%el.acoviță. +irginia .->.5@& Dot #ntr(un al treilea maria9. cu care se căsătorește #n 1. <do!escu se vede respins de 9una Gortensia. iar 1armen 3Flva #și impune un lun" și dureros autoe)il #n 0ermania și la 5eneKia. 0%eor"%e *uzoianu. unde va deveni una dintre cele mai apreciate scriitoare ale vremii& 'u e sin"ura de alt$el& Ana de 'oailles. punând capăt și relației literare pe care o avea cu Dimitrie An"%el +scriau #mpreună su! pseudonimul A& /irea.1>.omâniei& 1ele care. #n timp ce 2lena 5ăcărescu se va sta!ili de$initiv #n Franța.

64 | P a g e .

va $i recunoscută drept prima $emeie ar%itect din lume& 2lisa :eonida Vam$irescu +1887(1.omania. 3o$ia 4onescu +1.& Nariclea $arclOe. realizează per$ormanța de a deveni. /aria 1uțarida(1rătunescu +1857(1. 3unt.@5. 3armiza *ilcescu +18B7(1.. prima $emeie din lume care #și o!ține licența #n drept la 6aris și prima $emeie din lume doctor #n drept& Admiterea ei #n !aroul !ucureștean +18.. avocat și om politic DaEe 4onescu +poreclit și Dăc%iță(0ură de Aur. se putea mândri cu titlul de cea dintâi $emeie in"iner din 2uropa +1. nepoata pictorului 4on Andreescu și nora savantului 3piru Garet. cu strălucite studii $ăcute la 1%arlotten!ur".BB. moare în sărăcie (i uitare la !ucure(ti 65 | P a g e .. #n 0ermania.&oto= <lla *egru ii.. se $ace cu multe "reutăți. la Școala de 6oduri și Șosele din *ucurești& Alte două doamne.. mai #ntâi. devine prima româncă avocat. cealaltă.>(1.1A. dar se $ace& De pro$esat nu va pro$esa #nsă.7@.& Ar $i nedrept să nu o amintim aici și pe prima $emeie neuroc%irur" din lume. condus la acea vreme de marele orator.A-(A--8.omania să(i aparțină 2llei 'e"ruzzi +187B(1. $emeile de carieră. rezervate până atunci e)clusiv !ăr!aților& Ast$el. prima $emeie pro$esor la o clinică de o$talmolo"ie.1.BA. 2lena Densusianu(6ușcariu +1875(1... prima avocată pledant din România :imagine din perioada inter!elică. cele care reușesc #n domenii li!erale. de 66@ ori pe scena 5eatrului 3cala din Milano. după ce nu $usese admisă. 5ir"inia Andreescu(Garet +18. lăsând ca onoarea primei avocate pledant din . din cauza pre9udecăților.1. una.& Amândouă vor $i active #n rândul mișcărilor $eministe de la noi din țară& 'ăscută #n același an cu 2caterina Deodoroiu.>. devenite discipolele lui Gippocrat. prima $emeie medic din .

66 | P a g e .

$iind inițiatoarea cele!rei „2scadrile Al!e” +1.7(1. a cărei operă literară. pur și simplu. 2lvira 0odeanu +1.. 1aruso ș&a&. este reevaluată de critică și cititori de(a!ia după moartea autoarei& Da!loul n(ar $i #nsă complet dacă n(am aminti și de marile artiste ale .B1. evident. devine primul pilot și prima $emeie parașutist din .@.ână aproape de vremurile noastre și cu siguranță până !inișor în interiorul secolului PP.>>...>8. autoarea. a monumentului dedicat 2caterinei Deodoroiu de la Dâr"u ]iu !ene$iciază nu doar de o viață lun"ă... dar mai târziu am #nțeles că pentru !unica.de metri #nălțime& 1ole"a ei. în disperare” +6aul ]o%nson.>A.ăspunsul ei a venit țâșnit și tranșant: „2i dra"ă. %azard& Gariclea Darclde +18B-(1..7B. reușind adeseori per$ormanțe care nu erau nici măcar la #ndemâna unui !ăr!at& 3maranda *răescu +18. $ostă #nvățătoare #n perioada inter!elică și cole"ă de "enerație #n $ond cu su!iectul interesului meu& . #ntr(un ima"inar colectiv destul de sla! populat de prezența se)ului $rumos& „În mitolo"ia istorică românească. unul dintre rolurile principale este interpretat de :ucia 3turdza(*ulandra& Citește și Legenda caterinei !eodoroiu" Ce spun #r$ivele Militare Drecând #n revistă toate aceste personalități $eminine..A.& 2 vala!ilă 9udecata de valoare a e)e"etului !ritanic și #n cazul artistelor românce8 Da și nu. cele care se dedică $rumosului artistic #n toate $ormele sale& „. cola!orând cu 5erdi.În epocă apar #nsă și doamnele culturii.@A cu o săritură de la peste B&--. costul $uneraliilor sale $iind suportat de Am!asada 4talieiL De cealaltă parte. nu de puține ori.>(1. 3aint(3eens.. !unica. unitate sanitară de aviație. /arina Știr!eF +1. /asca"ni. moare #n sărăcie și uitare la *ucurești. cele mai multe cole"e de "enerație cu 2caterina Deodoroiu. a căror artă interpretativă du!lată de puterea lor de seducție le(au $ăcut să rămână mereu vii #n amintirea contemporanilor& Care ar *i *ost destinul )caterinei dacă ar *i reu(it să supravieţuiască răz. după ce devine cea mai apreciată soprană a lumii la #nceputul veacului II. a9un"e primul pilot militar $emeie.55. așa #ncât am simțit nevoia să a$lu mai multe despre ea& 6ersoana cea mai potrivită să răspundă curiozității mele era. #n $uncție de #mpre9urări. ș&a&. oma"iu $ilmic adus eroismului piloților $emei mem!re ale unității.7B. avem și $emeile care #și #ncearcă propriile limite.@. sau sculptorița /ilița 6etrașcu +1888(1.7(1.. prematură și eroică. dar și de recunoașterea valorii lor& 'u același lucru se #ntâmplă cu Gortensia 6apadat(*en"escu +187B(1.ună%# 6ercepția mea asupra persona9ului 2caterina Deodoroiu a purtat multă vreme pecetea unei sentințe cate"orice date #n copilărie de !unica& :a școală. 2lvira 6opescu+18. /arioara 5oiculescu +1885(1. $amilie sau.1A(A--1. unică #n lume la acea dată& De menționat că #n coproducția româno(italiană „2scadrila Al!ă” +1.. după ce apare de nu mai puțin de 11B ori pe scena Deatrului 3cala din /ilano. femeile care s#au străduit să ajungă pe culmile creației au trăit în i olare.omânia.. de alt$el.A. $emeia nu este prea dorită& /itolo"ia nu $ace #n această privință decât să se alinieze unei pre9udecăți curente și aproape "enerale” +:ucian *oia. ca și pentru cele mai multe dacă nu cumva toate dintre 67 | P a g e .& !unica' )caterina 5eodoroiu? 4 ne.oiului? În s$ârșit. nu putem să nu ne #ntre!ăm care ar $i $ost destinul tinerei din 5ădeni dacă ar $i reușit să supraviețuiască răz!oiului8 /oartea ei. relativ puțin cunoscută și apreciată #n timpul vieții. de e)emplu.omâniei. reușind să câști"e titlul mondial #n 1. creatoare de artă precum pictorița /ar"areta 3terian +18.. n(a lăsat #nsă loc decât unui sin"ur răspuns& 1ătălina Doderoiu a lansat unul dintre puținele mituri $eminine ale românilor. :ucia 3turdza(*ulandra +187@(1. 2caterina Deodoroiu8 < ne!unăL”& 6e moment n(am o!ținut alte e)plicații. singurătate și.-5(1. #nvățasem câte ceva despre tânăra eroină.

4oana a9un"e la 1%inon. se "ăsea #ntr(o poziție e)trem de di$icilă. sărăcind țara și aducându(i #n pra"ul disperării pe cei care tre!uiau să le suporte& Încă de la vârsta de 1@ ani. nu se #ncoronase #ncă #n catedrala de la . CCC +Circ%e. lipsit de mi9loace $inanciare și de aliați puternici& În plus. ce o opunea An"liei& *ătăliile. lipsit de presti"iul sacral al un"erii divine& Având credința mistică a misiunii sale și o putere de convin"ere ieșită din comun. !ucătărie. Franța a$lându(se an"renată #n răz!oiul de o sută de ani +1@@7(1>5@. 4oana d?Arc& 4 *ecioară din . . tripticul o!li"atoriu de #ndeplinit pentru o!ținerea unui statut onora!il de $emeie decentă. un re"e ne%otărât. cu 9umătatea de nord a țării ocupată de en"lezi și de aliații lor. ceea ce $ăcea din el un suveran contesta!il. Arad.orena era a(teptată să salveze Eranţa 4oana d?Arc se naște #n 1>1A. una dintre reședinKele lui 1arol al 544(lea. 1arol al 544(lea +1>AA(1>B1. copii. Cinder. 4oana #ncepe să ai!ă viziuni +potrivit propriilor mărturii. #n satul DomremF. 4oana d?Arc reușește să(l determine pe un no!il local. #n care 3$ântul /i%ai și 3$ânta /ar"areta #i apar tot mai des. "estul 1ătălinei de a se #nrola și de a lupta #ntr(un răz!oi ce părea a $i doar o trea!ă a !ăr!aților $riza patolo"icul& 'u(i mai puțin adevărat că #n orașul copilăriei mele. #n acel moment. Cuc%e. aceea de a eli!era Franța de su! stăpânirea en"leză& 68 | P a g e . !ur"unzii.prietenele ei. era la mare preț deviza de sor"inte "ermană aplica!ilă $emeilor. și reușește să(l convin"ă pe re"e după multe ezitări ale acestuia de misiunea divină cu care este investită. să o prezinte re"elui& 6e A@ $e!ruarie 1>A. lipsit de voință și de ener"ie.. din comitatul 1%ampa"ne& 5remurile erau tul!uri.eims.o!ert de *audricourt. „#n rândul lumii”& /ai târziu. pustiirile și 9a$urile se țineau lanț. adică !iserică.. #n$ățișându(i „marea 9ale #n care se a$lă re"atul Franței” și #ndemnând(o să vină „#n a9utorul re"elui Franței”& Într(adevăr.. n(am putut să nu remarc o anumită similitudine de comportament și destin #ntre eroina noastră de la ]iu și cea care este considerată s$ânta ocrotitoare a Franței. pasionat de istorie cum eram.

#n care sacrul și supranaturalul $ăceau parte din viața cotidiană.. una dintre ele prezicea că dacă „Franța va $i pierdută de o $emeie. va $i mântuită de o $ecioară venită din :orena”& Femeia la care $ăcea re$erire pro$eția era. soția lui 1arol al 54(lea +1@8-(1>AA. evident. a cărei proastă reputație $ăcuse să planeze !ănuiala asupra re"elui că n(ar $i $ost 69 | P a g e . 4sa!ela de *avaria.1um a reușit o țărăncuță de 17 ani să(i determine pe re"e și pe s$etnicii săi să o asculte și să o urmeze8 În primul rând. pro$ețiile aveau un impact covârșitor asupra mentalului popular& <ri. să nu uităm că vor!im despre o epocă pro$und reli"ioasă. mama lui 1arol al 544(lea. oamenii raportându(se #n permanență la divinitate și la toate semnele pe care aceasta părea să li le arate& În acest conte)t.

și sancti$icată #n 1. care. tipice. 6oitiers +1@5B. ar%iepiscop de . nu el era suveranul le"itim al Frantei& „Alte preziceri de care auzise și 4oana d?Arc prevesteau venirea de pe melea"urile :orenei a unei $ecioare care va lupta #mpotriva en"lezilor& Fecioara mult așteptată. en"lezii ridică asediul <rleans(ului. #n primul rând șam!elanul 0eor"es de la Dremoilldși cancelarul . $amilia. a apărut curând. satul.adu /anolescu. va mărturisi ea mai târziu& 70 | P a g e . su$erind ast$el primul eșec #n #naintarea lor& =rmează #n$rân"erile de la /eun". ea #și iu!ește pur și simplu $ratele. Florence 'i"%tin"ale era $iica unei $amilii en"lezești #nstărite.& 4oana #și $ăcuse datoria. #n cazul celei de(a doua& 3alvarea țării este misiunea pentru care se cred %ărăzite amândouă. țara& 4oanei d?Arc.e"nault de 1%artres. poate reușea să iz!ăvească țara o mișcare populară condusă de o $ecioară.oiului Crimeii 'ăscută #n #nsorita Doscană.eims. imprimându(le convin"erea că Dumnezeu e de partea lor și că ea poate mi9loci acest spri9in divin& :a 8 mai 1>A. ci $aptul că a resta!ilit #ncrederea $rancezilor #n ei #nșiși. a cărei capitală se va re"ăsi #n numele ei.mai 1>@1& A murit cu demnitate. #ncât consilierii re"elui. Florence are o revelație: „Dumnezeu mi(a vor!it și m(a luat #n slu9!a lui”. invocând a9utorul /ântuitorului& În tot acest timp. capa!ilă să redea #ncrederea oamenilor #n victorie& Ast$el.A-. pe @.eims. dornice să asi"ure odraslei lor o copilărie $ericită. 4oana putea să dispară& În timpul unei mărunte ciocniri cu !ur"unzii. urmată evident de o căsătorie convena!ilă& Doar că planurile părinților s(au văzut de9ucate de am!ițioasa tânără care dorea să dea un alt sens propriei vieți& :a 17 ani. la 1rdcF +1@>B. pe când la 1ătălina #m!racă $orma simplă și pură a propriului devotament și sacri$iciu& Din acest punct de vedere. $iind săr!ătorită #n ziua de @.-. Azincourt +1>15. #n urma revizuirii procesului ei& *eati$icată #n 1. doar că #n cazul tinerei lorene ea este intermediată de transcendent.. re"ele Franței și s$etnicii săi n(au $ăcut nimic pentru a o răscumpăra din mâinile !ur"unzilor sau pentru a o eli!era din #nc%isoarea de la .ouen.. câști"ându(și supranumele de „Fecioara din <rleans”. 1arol al 544(lea se %otărăște să pună la dispoziția 4oanei trupele necesare despresurării <rleans(ului& 1oana î(i *ăcuse datoria. 2caterina Deodoroiu e mai de"ra!ă o Florence 'i"%tin"ale a . situația Franței era atât de disperată și nemulțumirea populară atât de acută.mai a $iecărui an& De$initorie #n destinul Fecioarei din <rleans și al eroinei de la ]iu este credința& /istică. care se le"itimează ca monar% le"itim așa cum dorise 4oana prin #ncoronarea din catedrala de la . #n cazul primeia. 9udecată. 4oana d?Arc este considerată astăzi patroana spirituală a Franței. 2caterina Deodoroiu e mult mai umană& 2a nu aude voci. #ntruc%ipată de 4oana d?Arc” +. condamnată și arsă pe ru" la . nu e)terioare propriei voințe& Din această perspectivă.& În al doilea rând. 4oana d?Arc este capturată. 1ătălina #și asumă sin"ură misiunea.#ntr(adevăr $iul tatălui său& 6e cale de consecință. a9un" la concluzia că doar un miracol mai poate salva re"atul& Acolo unde dăduseră "reș oștile no!iliare. predată en"lezilor. *eau"encF și 6ataF& De acum #nainte. 1oana putea să dispară 1eea ce a contat #n o!ținerea victoriei de către $rancezi a $ost nu doar e)emplul personal de cura9 pe care 4oana d?Arc l(a o$erit. urma să răscumpere vinile re"inei și să iz!ăvească țara.. din 17 iulie 1>A.omâniei. patriotică.ouen& De(a!ia #n 1>5B va $i rea!ilitată.. resorturile acțiunii ei sunt #n ea #nsăși. nu visează s$inți. prin 9ert$a ei. divinitatea pare a(i $i %ărăzit rolul. o conștiință du!lată de compasiune& Elorence 2ightingale. cursul răz!oiului va cur"e ireversi!il #n $avoarea lui 1arol al 544(lea. adevăratul erou al Răz.

este numită directoarea spitalului GarleF 3treet.1-& Ar $i putut a9un"e 2caterina Deodoroiu.ăz!oiului 1rimeii +185@(185B. o Florence 'i"%tin"ale a .. adună $onduri pentru școlile tot mai numeroase de surori medicale. erau victimele ti$osului și ale %olerei. cu dra"oste pentru trecutul neamului românesc. pe care #l modernizează. cât și #n cel militar. o eroină& Ce (tiaţi (i ce nu despre 5udor +ladimirescu? $e ce a *ost asasinat $omnul 5udor? Autor: Dan Falcan | A88B5 vizualizări 71 | P a g e .oșii& Deși apreciată +va $i decorată de re"ina 5ictoria #n 188@ și de 2dJard al 544(lea #n 1. nu ale rănilor căpătate pe câmpul de luptă& „Adevăratul erou al acestui răz!oi a $ost Florence 'i"%tin"ale și rezultatul cel mai ne#ndoielnic a $ost crearea rolului modern de in$irmieră. tânăra pleacă #n 0ermania. la venera!ila vârstă de . Franța și re"atul 6iemontului& =n răz!oi dur și sân"eros. "rupuri sanitare etc& Însă adevărata ei valoare de or"anizatoare și de promotoare a unor idei simple și novatoare #n domeniul medical va ieși la iveală #n timpul . dotându(l cu !ucătărie. An"lia. #n somn. :iverpool WorE%ouse 4n$irmarF& Florence 'i"%tin"ale Kine cursuri de pre"ătire. li$turi. unul dintre puţinele mituri *eminine pozitive ale istoriei noastre Întoarsă #n An"lia.de ani. deoarece marea ma9oritate a pacienților care mureau la 3cutari. #nainte de venirea celor @7 de surori medicale pre"ătite și conduse de Florence 'i"%tin"ale. o le"endă a 6rimului . din când #n când.omâniei8 0reu de dat un răspuns. creatorul 1rucii .-7. rămâne ca. pentru memoria ei. și recunoscută pretutindeni drept creatoarea sistemului modern de in$irmierie. ultimii ei ani de viață sunt marcați de depresii prelun"ite și de pierderea vederii #n 1. un om. deși devotamentul și altruismul de care a dat dovadă #n #n"ri9irea răniților. care opunea . locul unde erau aduși. dacă ar $i supraviețuit răz!oiului.. răniții din 1rimeea& 6rin or"anizare și prin introducerea unei i"iene $oarte stricte. or"anizând prima școală laică de in$irmiere #n 18B5.de Eilometri. domnișoara 'i"%tin"ale va reuși să co!oare mortalitatea intraspitalicească de la >>M la A. „Doamna cu lampa” supranume datorat rondurilor de noapte e$ectuate la paturile !olnavilor #n spitalele din 3cutari se va implica #n or"anizarea sistemului sanitar !ritanic. rămas #n memoria istorică prin istovitorul asediu al 3evastopolului și prin cele!ra și super!a șar9ă a !ri"ăzii en"leze de cavalerie ușoară..AM L Aceasta.ăz!oi /ondial. până la #nrolarea e$ectivă #n rândul trupelor com!atante. un "rup de tineri inimoși. să #ncerce să readucă #n conștiința pu!lică unul dintre puținele mituri $eminine pozitiveale istoriei noastre. de la peste 5-. atât #n domeniul civil. călătorește #n 4ndia și 3tatele =nite și #l inspiră pe elvețianul Genri Dunant.-1& 5a muri #nsă liniștită.În po$ida opoziției $amiliei.usia țaristă unei coaliții $ormate din 4mperiul <toman. ne su"erează mai de"ra!ă o variantă a$irmativă& =n lucru este si"ur: dacă 2caterina Deodoroiu ar $i murit pentru FranKa ar $i avut o statuie #n $iecare oraș.& )caterina. și o nouă concepție asupra posi!ilităților și locului #n societate al $emeii educate și cu o pre"ătire specială” +0&/& DrevelFan. dar și prin munca plină de a!ne"ație pe care a des$ășurat(o Florence 'i"%tin"ale #n spitalele din 3cutari +cartier al 4stan!ulului. dacă ar $i trăit #n An"lia #n $iecare comitat ar $i e)istat un spital sau un cole"iu care să #i poarte numele& Așa #nsă. #n 1. unde se va specializa #n asistență sanitară& :a #ntoarcere.

. Aparent. #ncadrând oarecum persona9ul #n domeniul istoric. omul 2teriei. $ostul văta$ de plai nu a $ost niciodată domn al Pării ../e 9minescu.R. undeva #n a doua 9umătate a anilor ?B-. #n timpul $acultăKii. să audiez cursul despre revoluKia de la 18A1& 1eea ce ne $ăcea pe noi. . să ne #ntre!ăm ironic: 'e ce a început . /e cine eG 0ă dumneata trebuie să ştii. . istorică Hi le"ală. . despre răscoala lui Dudor 5ladimirescu& De9a #n liceu. #n accepKiunea tradiKională.Iezi. cinci ani mai târziu. mi se pare. pentru ca.). 72 | P a g e . a unei autonomii prea ades ciuntită #n ultima sută de ani de 3u!lima 6oartă8 1a elev de "imnaziu am #nvăKat.O i de 0oşbucE Fi ăla zice că le ace rumoase. crasa incultură a persona9elor evocate cu atâta talent de 0%eor"%e *răescu #n de9a cele!ra sc%iKă „1arrd de dame” ne poate provoca doar râsul& Oi totuHi& Dacă madam 6rotopopescu #l trans$eră cu nonHalanKă pe Dudor 5ladimirescu din re"nul politic #n etericul tărâm al poeziei. ştiam eu că e un domnitor..ladimirescu revoluţia în 4GD4N Hi să ne răspundem su!versiv: )a să aniverse e o sută de ani până la înfiinţarea . /ar nu ştiam cum îl c1eamă-. studenKii./e Hudor Iladimirescu.. $ostul pandur $usese promovat de istorio"ra$ia o$icială drept liderul unei miHcări revoluKionare.@ocuinţa mea de vară e la ţară.omâneHti& Dar ce a $ost atunci Dudor 5ladimirescu8 1onducătorul unei răscoale KărăneHti.. partenera ei de poEer pare a $i victima unei con$uzii nu mai puKin vinovate.. unealta masoneriei sau a Karului Ale)andru 4 sau poate partenerul unei părKi a !oierimii #ntr(un proiect mai lar" ce viza resta!ilirea domniilor pământene Hi re$acerea. măcar parKială. dar atri!uindu(i o calitate pe care evident autorul sc%iKei i(o re$uză: cea de domnitor& AHa să $ie oare8 Desi"ur..*. ce rumoasă eD . =1.

73 | P a g e . care #Hi asuma rolul de ideolo" Hi lider al $enomenului paHoptist. 4&1& *rătianu. Avram 4ancu. 'icolae *ălcescu.Dintru #nceput tre!uie remarcat că. acKiunile Hi ideile sale sunt esenKiale #n des$ăHurarea Hi pro"ramul miHcării iniKiate de el #n ianuarie 18A1& Dacă #n timpul revoluKiei de la 18>8 avem de(a $ace cu o adevărată elită conducătoare +/i%ail Co"ălniceanu. #n cazul miHcării de emancipare de la 18A1.osetti. 5asile Alecsandri.. etc. indi$erent de terminolo"ia $olosită. $raKii 0oleHti. personalitatea lui Dudor. 1&A& . 3imion *arnuKiu.

$ilmul „Dudor” #n re"ia lui :ucian *ratu. când vede lumina tiparului cartea lui 3olomon Otir!u. distri!uit pro!a!il #n rolul vieKii sale. pelicula reia toate ponci$ele istorice ale epocii& *oierii sunt răi $ără e)cepKie.ăutu(. precum Hi inspirata coloană muzicală semnată de 0%eor"%e Dumitrescu& Dincolo #nsă de tri!utul plătit ideolo"izării $ără limite a cercetării istorice. după 1. mai cu seamă după intrarea #n *ucureHti& Dacă această contri!uKie a lui 6ătrăHcanu la analiza evenimentelor de la 18A1 mai poate $i #ncă #ncadrată #n limitele unei anumite pro!ităKi HtiinKi$ice. Otir!u reuHeHte „per$ormanKa” de a „demonstra” că Dudor 5ladimirescu căzuse victima spiona9ului&&& en"lezL 6entru a(Hi $ace cititorii pe care pro!a!il #i considera idioKi să #nKelea"ă realităKile anului 18A1 #n c%eia ideolo"ic(politică a anilor ?5-. rămân de re$erinKă interpretarea lui 2manoil 6etruK. carieră de lun"ă durată $ăcând cele!ra Hi acum de9a uzata sinta"mă: „. iar acKiunea 2teriei. 1&D& Aricescu. Răscoala din 4GD4 şi legăturile ei cu evenimentele internaţionale& Acolit al lui /i%ai .oller. care. dedicată miHcării de la 18A1& Autor al unei remarca!ile sinteze #nc%inate . scoKând #n relie$ latura naKională a miHcării lui Dudor Hi mai puKin pe cea socială& Patria se cheamă norodul. de „capitulare în faţa protipendadei”. după un scenariu semnat de /i%nea 0%eor"%iu& . socială la început. considerându(l pe acesta nici mai mult. produce a!eraKii istorice la limita dintre patolo"ic Hi ridicol& Apo"eul e atins #n 1. iar nu tagma je*uitorilor# 2vident. accentul va cădea masiv pe componenta socială a evenimentelor de la 18A1. #n cartea sa >n veac de frământări sociale :4GD4#4I7E. sau D& *odin mai târziu vor mer"e pe aceleaHi directive..ealizată #n 1. /i%ail Co"ălniceanu Hi 'icolae *ălcescu. a e)istat #n acei ani Hi o dispută HtiinKi$ică al cărei punct de plecare l(a reprezentat cartea pro$esorului Andrei <Ketea din 1. su!ordonare sau independenKă& 'u #ntâmplător.. precum Hi a raporturilor lui Dudor cu 2teria: cola!orare. iar nu tagma jefuitorilor”& Începutul #l $ace cum alt$el :ucreKiu 6ătrăHcanu. academician Hi director al 4nstitutului „'& 4or"a”. el lansează teza su!ordonării lui Dudor $aKă de 2terie. #n concepKia liderului comunist. 4mperiul Austriac devine 3tatul =ltrareacKionar Austriac 3=A.5B. de asemenea inventat de scenaristul $ilmului etc& 6ână astăzi #nsă. *&6& Gasdeu +„cu anul 4GD4 se redeşteaptă din dureroasa#i letargie conştiinţa naţională a ramurei latine de pe ţărmurile 'unării”. 6ătrăHcanu considera că Dudor „nu ţintea la răsturnarea privilegiilor şi la desfiinţarea lor şi nici la promovarea unei noi scări sociale”& În plus.atria se c%eamă norodul. nici mai puKin decât un „mandatar” al acesteia& 74 | P a g e . #nKele"eau să nu a!dice de la minima onestitate HtiinKi$ică& În sia9ul aceleiaHi $alsi$icate a!ordări istorice se #nscrie Hi cea mai importantă realizare cinemato"ra$ică dedicată eroului de la 18A1. 3olomon Otir!u $oloseHte a!revieri menite să inducă #n mintea celui care s(ar $i #ncumetat să(i parcur"ă „opera” similitudinea dintre „3$ânta AlianKă” Hi '&A&D&<& Ast$el. fu împinsă de !oierii cu care el se aliase pe tărâmul politic şi naţional”. 6lanul 1omandamentului =nităKii 3upreme 61=3& 'oroc că această a!eraKie istorică a primit totuHi replica istoricilor serioHi.oller. Dudor #n #nKele"ere cu 2teria se ridicase de $apt contra turcilor care #n $inal #l Hi asasinează. #n $runte cu academicianul Andrei <Ketea.enaHterii.>5.B@. A& D& Ienopol +„mişcarea lui Kudor. contri!uKia sa #n iniKierea Hi evoluKia evenimentelor $iind determinantă& 1aracterul miHcării de la 18A1 a suscitat #n istorio"ra$ia românească vii controverse sintetizate practic #n dilema preeminenKei socialului sau naKionalului #n cadrul revoluKiei. undeva are loc o !ătălie ine)istentă cu un mare !an. precum Hi 'icolae 4or"a +care #nsă minimalizează capacităKile de conducător ale lui Dudor. #n principal cuplul . intelectualul de serviciu ca să nu spunem sin"urul al partidului comunist& Disident avant la lettre $aKă de poziKia ulterioară a partidului. 5ladimirescu se $ace vinovat. primii istorici care au analizat $aptele 5ladimirescului Hi le(au evidenKiat esenKa naKională Hi patriotică au $ost doi dintre liderii revoluKiei de la 18>8..5ladimirescu acaparează avanscena. distins intelectual. #n noile #mpre9urări politice #n care cercetarea istorică românească va $i nevoită să(Hi des$ăHoare activitatea. c%iar #n acele neprielnice timpuri. ceea ce se #ntâmplă #n anii de tristă amintire ai „o!sedantului deceniu” #ntrece orice ima"inaKie& 4storio"ra$ia românească a$lată la c%eremul unor veleitari staliniHti de cea mai 9oasă speKă. ultimul a$irmând clar că paHoptiHtii „îşi iau ca misie de a continua programa revoluţiei de la 4GD4”& =lterior.>5.

Ote$an 6ascu Hi alKii. să se fi mulţumit cu rolul de simplu agent al altora. solidaritate care a unit su! acelaşi steag pe marele !oier şi pe pandurul ţăran”& 75 | P a g e .5B Hi 1. istoricii de serviciu ai partidului.. cu unele nuanKări. personalitate produsă de realităţile româneşti e$istente la începutul secolului P3P”& După . tezele lui Andrei <Ketea. reia #n 3storie a Românilor +1. este destul de controversat& 3upraevaluarea rolului 9ucat de 2terie Hi minimalizarea personalităKii lui 5ladimirescu au părut totuHi #n oc%ii ma9orităKii istoricilor români drept e)cesive& 6entru autorii compendiului de istoria . 'e reţinut este solidaritatea din fa a de pregătire şi de de!ut a tuturor forţelor social#politice ale societăţii româneşti în efortul de emancipare de su! dominaţia . #n cel mai valoros demers istorio"ra$ic dedicat poporului român. un aHa(zis le"ământ al lui Dudor cu 2teria. le va menKine Hi #n următoarele sale studii Hi cărKi din 1.ladimirescu a fost e$ponentul nă uinţelor de veacuri ale poporului român. avea să#l ducă la pieire”& Autoritatea Hi presti"iul de care se !ucura academicianul <Ketea au $ăcut ca teoria lui să se impună #n câmpul istorio"ra$ic românesc. ne$astul duet /uHat Hi Ardeleanu clamează #n spiritul "ăunos(em$atic al epocii: „Kudor . sunt pe cât de cate"orice. răscoala se !aza pe două elemente esenKiale: „alianţa cu <teria şi convingerea că Rusia va sprijini necondiţionat cele două mişcări anti#otomane”& În contrapartidă. a$irmând că.8>.8.7> +/iron 1onstantinescu. credem că şi Kudor s#a servit de <terie spre a#şi atinge scopurile proprii.1oncluziile la care a9un"e Andrei <Ketea Hi pe care. le"ământul lui Dudor cu 2teria nu era unul de su!ordonare.omâniei din 1. Kudor s#a pus de la început într#o situaţie falsă care avea să apese asupra întregii lui cariere revoluţionare şi. aşa cum apar din proclamaţiile proprii şi din mărturiile contemporanilor.orţii.evoluKia din 1. să nu fi căutat să reali e e şi de ideratele păturii din care se ridicase. deHi principalul document pe care se !aza #ntrea"a ar"umentaKie.. 1onstantin Daicoviciu. <ste e$clus ca o fire şi un temperament ca al lui. în cele din urmă. pe atât de nedrepte $aKă de adevărata personalitate a lui 5ladimirescu: „acceptând de la !oierii eterişti mandatul de a răscula ţărănimea şi căutând să#l aducă la îndeplinire prin făgăduieli de emancipare economică şi socială. #n a sa 3storie sinceră a poporului român conc%ide re$eritor la miHcarea din 18A1: „)eea ce se anunţa o revoluţie a rămas o răscoală. ci „o convenţie care consemna o alianţă politică între revoluţionarii români şi greci”& 6entru 1onstantin 1& 0iurescu Hi Dinu 0iurescu #n a lor masivă 3storie a românilor din cele mai vec%i timpuri şi până astă i. de iderate care corespundeau de altfel intereselor maselor largi ale poporului”& Alt istoric român. 5lad 0eor"escu. $aptele sunt Hi mai nuanKate: „'acă <teria s#a servit de Kudor. #n $ond. a$lat #n e)il Hi deci departe de presiunea ideolo"ică din Kară. Florin 1onstantiniu +unul dintre apreciaKii cola!oratori ai academicianului <Ketea.71.

care. tre!uie să a$le niHte răspunsuri& 4ar prima #ntre!are care se poate pune este: cine a $ost cu adevărat Dudor 5ladimirescu8 76 | P a g e . aidoma unui detectiv. evident. din lipsă de spaKiu nu le(am putut menKiona pe toate incită curiozitatea istoricului.< asemenea varietate de opinii Hi.

.usiei de la *ucureHti& 1u alte cuvinte. a capacităKilor militare Hi or"anizatorice& 2ra un om um!lat. dar Hi cu cereale& 4nteresant că nu alt$el Hi(a do!ândit averea Hi #ntemeietorul uneia dintre cele două dinastii $ondatoare ale 3er!iei +Cara"%eor"%evici Hi <!renovici. )ine ştie ce ar fi fost într#o altă sferă. c%iar #n timpul des$ăHurării cele!rului 1on"res menit să recon$i"ureze %arta 2uropei. nici locul naHterii& 1el mai pro!a!il a văzut lumina zilei #n satul 5ladimiri din 0or9. deHi s(a avansat Hi ipoteza naHterii sale undeva pe 5alea Desului& De mic a rămas or$an de tată. după mărturia unui contemporan. un asemenea om+ Avea stofă de om mare. 6etru Cara"%eor"%evici. el era c%iar „sudit” rus. nu se cunoaHte nici data. cu spiritul mai cultivat.evenit #n Kară. talia !ine proporţionată. rusa Hi "ermana& 1a #n$ăKiHare era. destul de elocventă. Dudor reuHeHte până la vârsta de @-(@5 de ani să strân"ă o #nsemnată avere. om nu urât/ sta drept. rămânând #n "ri9a mamei. dar a$lat su! protecKia unei puteri străine. supranumit =rsu. #n special ca urmare a ne"oKului cu vite Hi porci. '& 0lo"oveanu& Din păcate. vor!itor de lim!i străine.. *etăgăduit este că era om de inimă. într#o altă epocă. #mpreună cu $iul acestuia& Fire #ntreprinzătoare. mustaţa gal!enă. 5iena sau la sud de Dunăre& Dudor Htia "reaca.. tot din această perioadă datează Hi răcirea relaKiilor cu acesta. 6urcari.omâneHti.. vor!a !revă :scurtă.. <u niciun rău n#am făcut dumitale şi dumneata până într#atât cauţi să mă prăpădeşti”& .. nici prea durduliu. clasa a 444(a& De aici.omâneHti. participă ca voluntar #n armata Karistă alături de pandurii săi din zona <lteniei. cu o mică !ăr!ie. atât de "rav #ncălcat #n ultimul veac de către 6oarta <tomană& 77 | P a g e . $uncKie din care $usese #ndepărtat anterior de 1ara"ea(5odă& Deci. după #n$rân"erea lui 'apoleon& 5enise pentru a(i rezolva niHte a$aceri protectorului său. ţanţoş. părul castaniu. locul şi mijloacele i#au lipsit”& În timpul răz!oiului ruso(turc +18-B(181A.idică !iserica din 6re9na Hi #ncepe construirea altui lăcaH la 1loHani& Avea o cârciumă Hi câteva mori de apă& <amenii lui sau el #nsuHi mer"eau la 6esta. până #n 18A1. Dudor era omul ideal pentru a conduce miHcarea de emancipare a Kării Hi resta!ilirea statutului de autonomie al Pării . #l re"ăsim pe Dudor la 5iena. #n 9urul anului 178-. a crescut #n casele !oierului 0lo"oveanu din 1raiova. „om de statură mai înalt decât de mijloc. precum Hi ordinul „5ladimir”. adică locuitor al Pării . a ener"iei sale. 1onstantin. Hi un apropiat al consulatului "eneral al . deci de mici proprietari de pământ& De crescut. relaKiile !une pe care le va menKine cu autorităKile ruseHti. răstită şi. inclusiv cel !oieresc. DopolniKa. cu !une cone)iuni #n toate mediile sociale. #n această calitate !ene$iciind de anumite $acilităKi $iscale Hi 9urisdicKionale& Între 181>(1815. mai ales că.5udor. omul 1u ma)imă e)actitate. potrivit unui document din 1815. nici sla!. Dudor $ăcuse dovada spiritului său de iniKiativă. pe numele ei Ana *ondoc din 5ladimiri& Familia sa era una de moHneni. remarcându(se prin cura9 Hi pricepere& 5a o!Kine "radul de locotenent.. 1loHani. vinovat #n oc%ii lui Dudor de comiterea unei nedreptăKi #n le"ătură cu arenda moHiei 1ătunu& 4ndi"nat. *aia de Aramă etc& . faţa !londă. o!ra ul mai mult rotund decât oval.. aier de comandant.. #Hi reia $unctia de văta$ de plai la 1loHani. dar timpul. iniKiatorul luptei antiotomane dintre anii 18->(181A& 5ladimirescu deKinea câteva moHii la 1erneKi. 5ladimirescu #i scrie: „)e cauţi dumneata să iei de unde n#ai pus nimic.

78 | P a g e .

cu e)cepKia protecKiei comune.& <r"anic.osa #n 6iemont +1. conducătorul suprem.. de redeHteptare a dorinKei de independenKă a popoarelor sud(est europene& 3ă nu uităm că #ntre 18->(181A se des$ăHoară primul răz!oi de eli!erare a sâr!ilor de su! dominaKia otomană. #n 181>.(18A1. $uncKii care con$ereau acKiunilor sale. a trădat un 9urământ $ăcut8 6e cale de consecinKă.5udor (i )teria 3(a speculat mult pe tema relaKiilor dintre Dudor Hi 2terie: cola!orare. s(a dovedit a $i un intri"ant !ântuit de $antasme imperiale !izantine +la un moment dat plănuise o de!arcare surpriză la 4stan!ul. agenţi plătiţi ai mişcării” +Ale)& /& 3toenescu. adică 3ocietate amicală.ie"o ridică stea"ul revoltei #mpotriva a!solutismului !our!on.. la 1adiz. plecând de la „$rate” Hi până la „ar%e”. cea românească Hi cea "reacă. 4ordac%e <limpiotul Hi 4on Farmac%e& 1ola!orarea viza o acKiune comună #n perspectiva declanHării unui răz!oi ruso(turc. reluat #ntre 1815(181B de către /ilos <!renovici& În primăvara lui 18A1 are loc #nceputul revoluKiei "receHti.de mem!ri Hi !ene$icia de spri9inul lui 4oan 1apodistrias +177B(18@1.. era formată e$clusiv din greci şi că acolo unde găsim indivi i de altă origine etnică este vor!a de simpati anţi. su! conducerea lui 6etru Cara"%eor"%evici. ministru( ad9unct de 2)terne al Karului Ale)andru 4& De alt$el. cât Hi secretarul consulatului. 1apodistrias #mpânzise consulatele Hi a"enKiile ruse din <rient Hi 2uropa de sud cu a"enKi sau simpatizanKi ai 2teriei& Atât consulul "eneral al .B(17. eteriHtii Hi(au dezvoltat rapid o adevărată reKea de nuclee conspirative de la 6aris Hi /unc%en până la 5iena. 4psilanti.usiei.. nimic nu putea să(l le"e pe Dudor de 2terie. "rec de ori"ine. măcar Hi pentru simplul $apt că nu era "recU „tre!uie spus că aceasta +2teria.. Hi nepotul altui domn de !ună aducere aminte. 1apodistrias va a9un"e ulterior primul preHedinte al 0reciei independente +18A. de către trei ne"ustori "reci +'icolae 3Eup%as. erau mem!ri ai 2teriei& Domnitorul /oldovei. el $iind otrăvit de medicul său. dar Hi a"%iotantul Karului. datat de unii cercetători #n decem!rie 18A-. domnul Pării .(18@1. limitată #n timp Hi spaKiu. nu este #n $ond nimic altceva decât un acord de cola!orare #nc%eiat cu doi cunoscuKi $runtaHi eteriHti. 1onstantin 4psilanti +18-A(18-B. de alKii #n ianuarie 18A1.. pro!a!il la ordinul 2teriei& 2teria era or"anizată pe !aze conspirative. simpatizant al cauzei eteriste. mem!ri ai unor grupuri asociate mişcării de eli!erare a patrioţilor eleni. lipsit de $ler politic.martie 18A-. asemănătoare masoneriei. românii redo!ândirea autonomiei& De aici Hi prima di$erenKă ma9oră dintre 79 | P a g e . $usese #n$iinKată la <dessa. dar $iecare parte urmărea de $apt o!iective di$erite: "recii independenKa patriei lor. pe 1 ianuarie 18A-& 3antore di 3anta .. nici mai puKin decât „uniunea armată a tuturor creştinilor din 3mperiul Ctoman pentru a face să triumfe )rucea asupra -emilunii”& 6ro$itând de e)istenKa unei numeroase diaspore "receHti. n&n. $iul $ostului domnitor al Pării . Ale)andru 4psilanti +177>(178AU 17. cel puKin aparent. am!ele urmând de $apt o!iective di$erite8 2teria +6%iliEe Getairia. /i%ai OuKu +181. nu #nsă Hi Ale)andru OuKu. /oscova Hi *ucureHti& <r"anizaKia avea peste 8-&--.usiei la *ucureHti. e)ecuKia sa ar $i $ost per$ect le"itimă& 3au era vor!a doar despre o cola!orare. concomitent cu miHcarea lui Dudor& 1onte)tul "eneral european era de alt$el $avora!il acestor miHcări de emancipare socială Hi naKională& . #ntre"esc ta!loul unui !ătrân continent cuprins de $lăcările revoluKiei& În privinKa apartenenKei lui Dudor la 2terie. din partea . Al& 6ini. $apt care #i va atra"e de alt$el Hi s$ârHitul.7. este aproape si"ur că nu a $ost mem!ru al acestei con$rerii.omâneHti +1818(18A1. :eventis.omâneHti. #n această calitate. #ntre cele două miHcări. "irul 1urKii de la /oscova& 1a om. s$ârHind #nsă la $el de tra"ic ca Hi Dudor. de asemenea.a$ael . apariKia 2teriei se #ncadra #n miHcarea mai lar"ă de resurecKie a spiritului naKional.& 1onducătorul 2teriei era "eneral #n armata rusă. sprijinitori. era. At%anasie DsaEalalo$ Hi 6an"iotes Ana"nostopulos. asasinat de doi dintre $oHtii săi tovarăHi de luptă& În calitate de He$ al diplomaKiei Kariste.. su!ordonare sau doar acKiuni paralele& 2ra 5ladimirescu mem!ru al 2teriei Hi. pe care mulKi "reci #l identi$icau #n persoana Karului Ale)andru 4& Oe$ul suprem al 2teriei era #nsă Ale)andru 4psilanti. cucerirea oraHului Hi masacrarea sultanului Hi a $amiliei saleL. pe care se !azau #n acKiunile lor& AHa(zisul le"ământ al lui Dudor $aKă de 2terie. având ca o!iectiv nici mai mult. 1on$alonieri la /ilano Hi "eneralul 6epe la 'eapole +A iulie 18A-. un comandant militar laH Hi $ără onoare& În realitate. mem!rii ei $iind ierar%izaKi #n Hapte "rade.

#n timp ce $runtaHii partidei naKionale doreau #ndepărtarea $anarioKilor din structurile de conducere ale Kărilor române. dacă aceasta se arăta dispusă să le satis$acă doleanKele& A doua diver"enKă ma9oră o constituia $aptul că. Dudor Hi !oierii care #l spri9ineau mizau Hi pe cartea unei #nKele"eri cu 6oarta. ceea ce arată #ncă o dată e"alitatea de poziKii a semnatarilor& 80 | P a g e .viziunile celor două părKi: #n timp ce eteriHtii nu puteau să a9un"ă la rezultatul dorit decât printr(o ridicare "enerală la luptă #mpotriva turcilor. eteriHtii se !azau pe aceHtia #n vederea #ndeplinirii o!iectivelor lor& În acord se su!linia o!li"ativitatea consultărilor Hi deciziilor comune.

81 | P a g e .

#nsoKit $iind de Dimitrie /acedonsc%i. 18Q1. de !inele sau de casa vreunui neguţător. prietene. cât şi social. decât numai !inele şi averile cele rău agonisite ale tiranilor !oieri să se jărtfească/ însă ale celor cărora nu vor urma nouă @ precum sunt făgăduiţi @ numai ale acelora să se ia. #i dau pe 15 ianuarie 18A1 o #mputernicire lui Dudor 5ladimirescu. pentru folosul de o!şte”& 1u alte cuvinte. menit să incite Hi să stimuleze populaKia să i se alăture: „'ar pre !alaurii care ne îng%it de vii. mandatându(l să declanHeze acKiunea militară: „&iindcă este să se facă o!ştescul folos neamului creştinesc şi patriei noastre. Hi de o "ardă de arnăuKi& 6e A1 ianuarie a9un"e la Dâr"u( ]iu.. ca şi ale oraşenilor.. evident. <ra un om energic.2 Kudor se vede silit să adapte e programul şi acţiunile sale pe linia satisfacerii intereselor 82 | P a g e .ână când să le fim ro!iN” 6rin această proclamaKie. ianuarie. sau de al vreunui locuitor. )apacitatea de comandă şi prestigiul de care se !ucura în Cltenia erau temeiuri %otărâtoare de a#i încredinţa lui conducerea mişcării de emancipare” +Fl& 1onstantiniu.Revoluţia Adevărata #nKele"ere #nsă. conferind acesteia un caracter independent de marii !oieri.. li!eri sau neli!eri. cu care de alt$el Dudor era #nKeles& 6entru a pătrunde sensul acKiunilor ulterioare ale lui Dudor este esenKial să desci$răm #ntrea"a comple)itate a peisa9ului social. 1. desluHim niHte nuanKe. până când să#i suferim a ne suge sângele din noiN . dar din ceasul în care m#am născut m#am îm!răcat cu cămaşa morţii”& 'oaptea de AAQA@ ianuarie 5ladimirescu Hi(o petrece la mănăstirea Dismana. orăşan sau ţăran. de unde #Hi lansează cele!ra proclamaKie.& În acest sens. dar şi a altor pături ale lumii satelor. Ale)andru OuKu& 2ste posi!il c%iar ca el să(Hi $i dat o!Htescul s$ârHit ceva mai #nainte. atât cele !isericeşti. Dudor plecase spre <ltenia.ladimiri. el are o #nKele"ere cu marii !oieri pământeni. urmau să vină pe parcurs de la semnatarii #mputernicirii& 6e 1. din . decis. căpeteniile noastre ic. ianuarie 18A1 moare domnul Pării . dornici să scape de domnii $anarioKi Hi să resta!ilească autonomia Kării. 5asile /oan"ă& Acestuia #i destăinuie că răscularea poporului se va $ace cu consimKământul !oierilor patrioKi& 3ceptic. e)cedaKi de o $iscalitate nemiloasă. cu care se înţelesese iniţial. drept aceea ca nişte !uni şi credincioşi fraţi creştini toţi şi iu!itori neamului. /oan"ă #i replică că din această #ntreprindere „nu va scăpa cu viaţă”& . cu spirit de iniţiativă şi cu lecturi istorice. în fruntea pandurilor. în orice ca . Dudor o avea cu acea parte a !oierilor pământeni sau „$ă"ăduiKi” cauzei naKionale. care atenuează mult din presupusul caracter anti!oieresc ce(i este #ndeo!Hte atri!uit& „-ă ştiţi că nimenea dintre noi nu este slo!od. 0ri"ore *râncoveanu. #n niciun caz celor „$ă"ăduiKi”. evident. pe dumneata sluger Keodore te#am ales să ridici norodul în arme şi să urme i precum eşti povăţuit”& 6oveKele. de $apt primul document al revoluKiei& Donul $olosit este dur. unde tra"e la casele prietenului său. care vedeau #n $ostul pandur personalitatea potrivită pentru a declanHa miHcarea de emancipare naKională& „Cmul asupra căruia şi#au îndreptat privirile fruntaşii !oierimii a fost slugerul Kudor :K%eodor. atât în sens politic#naţional. 0ri"ore 0%ica Hi *ar!u 5ăcărescu. urmând ca a doua zi să declanHeze acKiunea& :ocul ales este câmpia din aproprierea satului 6adeH. a"ravată #n timpul ultimilor doi domni.omâneHti.ăspunsul lui Dudor a intrat de9a #n le"endă: „Btiu. o stare de incertitudine şi confu ie” +'& 4sar.& Însă. inerentele acte de 9a$ ce ar $i urmat să se producă erau permise doar #mpotriva celor care s(ar $i opus miHcării. dar $ără ca sistemul social să se sc%im!e& 6e de altă parte. cei trei mari !oieri ai Pării .. dar Htirea să $i $ost ascunsă pentru a permite $inalizarea ultimelor pre"ătiri ale conspiratorilor& Deloc #ntâmplător. spre a declanHa acKiunea convenită cu marii !oieri.omâneHti. politic Hi diplomatic #n care are loc miHcarea sa& 6e de o parte. Dudor pare că „trasea ă adevărata orientare a revoluţiei. stârnind nemulţumirea acestora. numit de aceea şi . în vremea aceştii Adunări#o!ştii folositoare#ca să se atingă măcar de un grăunti. care răspund la c%emarea sa.ladimirescu. Dudor tre!uie să ridice o populaKie Hi #n primul rând pe Kărani. omul 2teriei. cât şi cele politiceşti. la o mai atentă citire a proclamaKiei. 1ara"ea Hi OuKu: „Ajuns în Cltenia. 1aimacamia constituită #n urma decesului lui OuKu Hi care urma să administreze Kara până la numirea unui nou domnitor de către 6oartă era condusă de aceiaHi trei mari !oieri cu care Dudor #nc%eiase #nKele"erea din 15 ianuarie& Încă din noaptea precedentă anunKului morKii domnitorului.

$ăceau din misiunea lui Dudor una $oarte di$icilă& 5or!a lui 4uliu /aniu: „C revoluţie ştii întotdeauna cum începe.& 1fpii ale proclamaKiei au $ost trimise #n toată <ltenia.. pe care sconta. :9u!liana. ta!lou sc%iKat de către unul dintre cei mai luminaKi oameni ai vremii. cum nu socotiţi dumneavoastră că patrie se c%eamă popolul. unul către Înalta 6oartă. mica lui ceată crescând. capitala 3loveniei... #n acel moment.orţii să se a!ţină de la vreun act de autoritate până ce LnorodulM nu va readuce dreptatea în ţară. după care un repre entant al sultanului putea veni să constate şi să se convingă atât de justeţea acţiunii. cu oc%ii în soare şi o !ârnă mare şi grea pusă pe pânticele lor ca.oarta şi c%iar direct. al . 5ladimirescu e)pediază Hi trei memorii e)plicative ale acKiunii sale.nu numai ale marilor !oieri. concomitent cu menKinerea disciplinei #n rândurile propriei sale oHtiri. $apt care a contri!uit la o masivă adeziune a populaKiei la miHcarea iniKiată de Dudor& Fundamentală #nsă la această impresionantă raliere a locuitorilor din <ltenia era starea deplora!ilă #n care se "ăseau aceHtia& 4mpresionant Hi e)trem de su"estiv este ta!loul su$erinKelor pe care tre!uia să le suporte sărmanul contri!ua!il muntean. !azată pe masiva adeziune populară de care se !ucura: „'ar. la PânKăreni are la !ază motivaKii strate"ice. era mai important să scadă !irurile. nu va vedea nici !iserică. #ntre Kar Hi 6oartă. cerându#se . a$laKi. celelalte două #mpăraKilor . 'icolae 5ăcărescu. Dudor avea Hi propriile sale proiecte de promovare politică. un adevărat rec%izitoriu la adresa clasei politice Hi de rea$irmare a le"itimităKii autorităKii sale. unde se numesc sate.. iar prin ele cu . se motiva acţiunea începută.2 ci numai nişte odăi în pământ ce le ic !ordeie”.usiei sau al oricui altcuiva& 0estionarea acestei situaKii e)trem de $luide. ca Hi pre#ntâmpinarea unor a!uzuri. „ca un !ulgăre de ăpadă care are aparenţa de a se transforma într#o lavină”. Dudor se #ndreaptă spre 1raiova. pentru a nu provoca o intervenKie a acestora& În plus. 3tre%aia Hi 0ura /otrului +unde lic%idează rapid rezistenKa opusă de nota!ilităKile locale. la con"resul 3$intei AlianKe de la :aF!ac% +astăzi. vor fi trimişi curieri cu alte memorii_ +0&D& 4scru. nici car.& ÎnKeles cu 2teria Hi !azându(se pe spri9inul rus. ci şi pe linia intereselor acestor categorii sociale care stăteau la !a a mişcării” +'& 4sar .& „În memoriu către sultan @ pe un ton ce respecta raporturile tradiţionale cu acesta. muscându#i muştele şi tânţarii. n#a fost întreruptă legătura cu paşalele de la 'unare. decât numai un om luat de către tot norodul ţării cel amărât şi dosădit din pricina jăfuitorilor ca să le fiu c%ivernisitor în trea!a cererii dreptăţilor+”& Îndelun"ata staKionare a „Adunării norodului” +armata lui Dudor.usiei Hi Austriei. neacceptând niciun moment doar statutul de instrument al !oierilor. nici vacă. răstimp #n care poartă o asiduă corespondenKă cu Divanul Hi cu reprezentanKii marilor puteri la *ucureHti& În cadrul acestui dialo" epistolar. nici să nu poată a se feri+1.. pentru cei care #l urmau. incontrola!il. la 3stam!ul.2 fraţii noştri au fost câte ece aşternuţi pe pământ. dar Hi or"an reprezentativ al poporului. la PânKăreni& Aici va rămâne aproape toată luna $e!ruarie +>(A8. Dinicu 0olescu: „C+ -e cutremură mintea omului când îşi va aduce aminte că 1. Dudor era un prea !un cunoscător al acestei stări de lucruri pentru a nu(Hi da seama că un mesa9 de #ndreptare a nedreptăKilor va mer"e direct la inimile oamenilor& 6lecat din *ucureHti cu un pro"ram naKional cu accente anti$anariote. politice Hi diplomatice& În primul rând. nici patul cu semănăturile omului pentru %rana familiei 1. decât dacă domnul era "rec sau român& De la 6adeH. al 2teriei. dar ferm în esenţa lui @ fără a se aduce o acu aţie directă su eranului. încât intrând cineva într#acele locuri. 5ladimirescu tre!uia #n acelaHi timp să mena9eze momentan suscepti!ilităKile turcilor. 5ladimirescu dorea să(Hi 83 | P a g e . dar niciodată nu ştii cum se sfârşeşte”& Dot de la 6adeH. iar nu tagma jăfuitorilorN Bi cer ca să#mi arăţi dumneata ce împotrivire arăt eu împotriva popoluluiN )ă eu alta nu sunt. aHezându(Hi ta!ăra nu departe de 1raiova. În continuare. nici !ou. după cum plastic raporta consulul austriac de la *ucureHti superiorilor săi& Drece prin *aia de Aramă. cât şi de dreptatea reaşe ată. nici gard împrejurul casei. 5ladimirescu lansează la 6adeH o proclamaKie a)ată mai de"ra!ă pe rezolvarea unor pro!leme sociale& În $ond. nici casă. #n eventualitatea unui con$lict.2 Aceste nedrepte urmări şi nepomenite peste tot pământul i#au adus pe ticăloşii locuitori întru aşa stare.. de mare #nsemnătate este scrisoarea pe care 5ladimirescu i(o trimite pe 11 $e!ruarie marelui vornic. ce... urmau să se producă.

iunie 1815.usia. convocaseră 1on"resul de la 5iena. sultanul /a%mud al 45(lea. menit să resta!ilească #n linii mari situaKia de dinaintea .omâne.. toKi mem!rii sinodului au $ost torturaKi Hi uciHi& 'umai #n 4stan!ul au $ost omorâKi peste zece mii de "reci& 2ra evident că $ără spri9inul puterilor europene.usiei.usia& În acelaHi timp.& După semnarea „Actului $inal” al 1on"resului de la 5iena +. este spânzurat de către ieniceri& În zilele următoare. Frederic(Wil%elm al 444(lea. actul semnat la AB septem!rie presupunea solidaritatea monar%ilor Hi a popoarelor lor #n vederea realizării unei „unice naKiuni”& 1um avea să se #n$ăptuiască acest lucru era mai "reu de e)plicat 84 | P a g e . Arme. turcii din 4aHi Hi 0alaKi sunt masacraKi de către eteriHti. #n principal al . intră pe AA $e!ruarie #n /oldova cu o mică oaste ocupând 4aHii. asi"urându(i că #n cazul intrării turcilor #n Kară. . imediat după #n$rân"erea Hi prima a!dicare a lui 'apoleon +B aprilie 181>. 6olovraci. 4oan /avromic%alis sau D%eodor ColoEotronis& În scurt timp. aluzie evidentă la . 2sc%il Hi Fidias: „9recia. Dar stri"ătele disperate de a9utor ale "recilor nu vor avea niciun ecou& 6entru monar%ii Hi oamenii politici #ntruniKi #n conclavul de la :aF!ac%. mijloace pecuniare. vinovaKi cu toKii de „marea conspiraKie”& În noaptea 6aHtelui +AA aprilie 18A1. Francisc 4. tre!uie să $acem o scurtă incursiune #n trecut. 1ozia. nu era decât un nele"iuit care dăduse mână li!eră $anaticilor musulmani să se ră$uiască cu "recii.. /area *ritanie. Dudor urmăreHte cu ma)imă atenKie evoluKia situaKiei politico(militare din zonă: declanHarea insurecKiei eteriste.consolideze !aza de putere din <ltenia. la 6aris.evoluKiei Franceze +178. mai !ine zis cu Hase ani #n urmă& Atunci. unde este aHteptat de domnul /i%ai OuKu. #n vârstă de 8> de ani. Austria Hi 6rusia. neră!dător. reamintindu(le de datoria de recunoHtinKă pe care o au $aKă de poporul care #i dăduse lumii pe 3ocrate.usiei. simultan cu o diversiune #n Pările . sfaturi. a fost vatra luminii care s#a răspândit asupra voastră/ pentru acest titlu ea contea ă pe eforturile filantropiei voastre active. $apt care va stârni mânia sultanului& 0recii din /oreea Hi insulele /arii 2"ee ridică Hi ei stea"ul revoltei având #n $runte remarca!ili conducători mulKi intraKi #n le"endă precum /arEo *otzaris. poporul "rec va $i supus unor represalii $ără milă din partea 6orKii& Gotărârea mai marilor 2uropei $usese #nsă luată demult& :a A@ $e!ruarie cade ca un trăsnet vestea dezavuării de către Kar a acKiunilor #ntreprinse de 4psilanti Hi 5ladimirescu& +etoul lui Metternich 1e se #ntâmplase8 6entru a putea desci$ra resorturile intime ale deciziei Karului de a se delimita de acKiunea 2teriei. semnează pe AB septem!rie. patriar%ul 1onstantinopolului. actul de constituire al „3$intei AlianKe”& A$lat la acea dată su! in$luenKa misticei !aroane 4ulia Crudener. atitudinea . #n adevărate puncte #ntărite. dar Hi pentru a se !ucura de o zonă de re$u"iu #n cazul unei intervenKii turceHti& În acest sens. mama voastră. iar $lota "recească reuHeHte să o #n$rân"ă pe cea turcă& .. Ale)andru 4 i(a convins Hi pe ceilalKi doi monar%i de necesitatea creării unei „mari alianKe europene” puse su! patrona9ul divinităKii Hi "%idându(se după principiile $raternităKii creHtine& „3$ânta AlianKă” a $ost. Aristotel. 2teria #Hi propusese să declanHeze miHcarea de eli!erare #n 6elopones. aceHtia se vor con$runta cu o „straHnică putere”. atât pentru a avea spatele asi"urat #n timpul marHului pe care urma să( l e$ectueze spre *ucureHti. dotându(le cu oameni. el trans$ormă mănăstirile olteneHti +Dismana. cei ce luptau #n 6elopones Hi insule nu erau decât niHte răzvrătiKi care se ridicaseră #mpotriva suveranului lor le"iuit& 1%iar dacă acesta.usiei Hi reacKia 4mperiului <toman& Revolta greacă 4niKial. #mpăratul Ale)andru 4 al . marile puteri #nvin"ătoare.. #mpreună cu alKi 1A episcopi. $ără a calcula #ndea9uns consecinKele actului său.evoluKionarii "reci adresează un patetic apel puterilor europene. „e$presia sentimentelor mistice ale împăratului Ale$andru şi aplicarea principiilor creştinismului în politică”& În viziunea iniKiatorului. 4psilanti lansează o proclamaKie către toKi locuitorii /oldovei. /oreea este eli!erată. #mpăratul Austriei. menită să o!li"e 6oarta să lupte pe două $ronturi& Ale)andru 4psilanti. Hi !ătălia de la Waterloo +18 iunie 1815. cei trei suverani ai marilor puteri continentale. după inspirata e)presie a cancelarului austriac /etternic%. *istriKa. iată ce aşteaptă de la voi”. Hi re"ele 6rusiei. muniKii Hi „za%erele”& 1oncomitent. simpatizant al 2teriei& A doua zi. precum Hi de cea a lui Dudor 5ladimirescu.

Droppau +18A-. cât Hi 5ladimirescu se ridicaseră #mpotriva ordinii de drept Hi a suveranului lor le"itim..& Doar atitudinea 3tatelor =nite. iar nu tagma jefuitorilor”. un grup de soldaţi sunt cei care au desc%is scena de ordinilor şi care se străduiesc să dea imperiul pe mâna anar%iei”. su! conducerea "eneralului . 5erona +18AA. atunci a avut loc prima tentativă de suprimare a lui Dudor: „)u eşuarea misiunii lui ). trimite doi emisari la Dudor.ala%ia.& ArnăuKii veniKi cu 3amurcaH su! comanda lui 4ordac%e <limpiotul. 4on Farmac%e Hi Ga"i(6rodan $raternizează $ormal cu răsculaKii. condusă de Florestano 6epe +iulie 18A-(martie18A1. #n principal arnăuKii. revoltă a unuia dintre re"imentele sale de "ardă& 1oincidenKa #n timp a miHcărilor revoluKionare din . . la 0isa!ona şi la *apoli. va $ace ca principiile „3$intei AlianKe” să nu $ie e)portate cu $orKa Hi #n coloniile spaniole din America :atină. 3amurcaH de asemenea. 5udor la !ucure(ti Între timp. #n "ândirea practică a lui /etternic%. al declanHării acKiunii eteriste Hi a celei conduse de Dudor. de a#l suprima. ea devenea $uncKională doar #n cazul monar%ilor& Drept urmare. iată.ladimirescu sau neputând. nu a $ăcut decât să alimenteze temerile lui /etternic% că se a$lă #n $aKa unei conspiraKii revoluKionare europene menite să desta!ilizeze ordinea de drept Hi sta!ilitatea continentului& În $aKa acestor provocări. concretizată #n cele!ra doctrină /onroe +A decem!rie 18A@. după unii istorici. a$lat la :aF!ac%. #i va scrie consulului rus la *ucureHti. #ncepându(Hi lentul marH spre *ucureHti. dar provocându(i ulterior multe necazuri lui Dudor& În $ond. Ale)andru 4. Hi 1onstantin 3amurcaH +11 $e!ruarie. dar Hi ca e)ponent al imperialismului slav. Al& 6ini: „În . cu vădită neplăcere. :aF!ac% +18A1. adică „Kara le"ală”.a$ael . Divanul de la *ucureHti. cancelarul austriac a e)tras principiul intervenKiei #n oricare stat european Hi nu numai con$runtat cu o situaKie revoluKionară menită să pună #n pericol puterea a!solutistă a vreunui suveran& Dacă #n ne!uloasa viziune a Karului. marcat de incidentul de la *eneHti +unde Dudor e)ecută doi căpitani de arnăuKi. -amurcaş în Cltenia se înc%eie prima acţiune importantă a eteriştilor#fanarioţi din Hara Românească de a#l su!ordona pe Kudor . $apt care con$irmă ipoteza unei #ncercări de reprimare sau măcar de su!ordonare a miHcării lui 5ladimirescu& *a c%iar... 4ova Hi 4enciu. Hi din 3pania. se adău"a acum Hi situaKia e)plozivă din *alcani. a tre!uit să se delimiteze cate"oric de acKiunile 2teriei Hi ale lui Dudor 5ladimirescu& 1apodistrias #nsuHi.Hi #ncă Hi mai "reu de realizat. la care. am!ele constatate de căpetenia LAdunăriiM” +0& D& 4scru. interesele l(ar $i #ndemnat să spri9ine cele două miHcări revoluKionare #ndreptate mai mult sau mai puKin #mpotriva 6orKii <tomane& Dar ca iniKiator Hi semnatar al „3$intei AlianKe” această a!ordare ieHea cu totul din calcul& Atât 4psilanti. ca şi la "adrid..ie"o +ianuarie 18A-(octom!rie 18A@. mem!ru al 2teriei pleacă din *ucureHti luând cu el ma9oritatea $orKelor militare. condamnând cu aceeaHi ve%emenKă „caracterul su!versiv” al acKiunilor revoluKionare "reacă Hi românească& :a tonul $erm de dezavuare al #mpăratului rus se poate să $i contri!uit #nsă Hi recenta +noiem!rie 18A-. având pentru aceasta cola!orarea şi complicitatea consulului general rus Al. ei erau oamenii lui 4psilanti. care(i 9e$uiseră pe !oierii 85 | P a g e . Hi 3pania +18A@. se vede prins #n propria sa capcană& 1a ortodo) Hi simpatizant al cauzei elene. care. politic Hi diplomatic.. solidaritatea creHtină se aplica inclusiv popoarelor. monar%ul i!eric& În momentul total nepotrivit. răsculate nu(i aHa8 #mpotriva suveranului lor le"itim.. vor statua „dreptul la intervenKie”. cu misiunea de a limpezi relaKiile cu acesta& Dacă 5ăcărescu #ncearcă să a9un"ă la o rezolvare amia!ilă a raporturilor dintre !oieri Hi Dudor. sultanul& AHa #ncât diplomaKiei ruseHti nu(i mai rămâne decât să se alinieze poziKiei austriece. primind #nsă $aimosul răspuns: „patrie se c%eamă poporul. dar pra"maticul /etternic% a reuHit să stoarcă esenKialul din aceasta „$rântură de nonsens su!lim” după cum el #nsuHi o aprecia& Din solemna Hi a!stracta sinta"mă a „$raternităKii Hi solidarităKii suveranilor”.ini. con"resele ulterioare ale „3$intei AlianKe” de la Aac%en +1818. nu ai lui Dudor Hi nici măcar ai !oierilor de la *ucureHti& 6e A8 $e!ruarie. Dudor părăseHte ta!ăra de la PânKăreni.e"atul 'eapolelui.. 'icolae 5ăcărescu +> $e!ruarie. protectorul din um!ra al 2teriei. orice atitudine cu e)cepKia uneia intransi"ente ar $i #nsemnat o cedare de neconceput& Ar"umentele sale l(au convins pe Ale)andru 4. acesta devenind e$ectiv #n cazul revoluKiilor din 4talia +18A1. alăturându(se acestora.

martie. des$ăHurate #ntre 1B(A@ martie. de $apt conacul lui Dinicu 0olescu& 6ână astăzi se păstrează urmele unui tunel su!teran. o serie de mari !oieri. omul 2teriei. unde va a9un"e pe A5 martie& Oe$ul 2teriei #Hi sta!ileHte ta!ăra la 1olentina. iar celălalt undeva #n zona 1otrocenilor& 6e 1 mai se produce aHteptata intervenKie turcească. să mă ţin acolo multă vreme. 4psilanti părăseHte *ucureHtii +@ aprilie. a pre$erat să temporizeze adoptarea unei atitudini clare& 1ola!orarea sa era dorită de am!ele părKi.martie. #mpreună cu alKi 5@ de dre"ători. /untenia Hi /oldova& Dudor. nici patriei. adică cu !oierii rămaHi #n *ucureHti& Dratativele dintre 5ladimirescu Hi !oieri. ca Hi mănăstirile /i%ai(5odă Hi . adăpostindu(se la *raHov& „<ra ora adevărului= fără asistenţa Rusiei. având unul dintre capete vizi!il #ncă #n curtea conacului.elaKiile cu 3ava. a$lând de dezavuarea Karului. #n timp ce 4psilanti se vedea con$runtat Hi cu o $oarte pro!a!ilă reacKie dură a 6orKii. Hi de turci.oartă”& 6e 15 mai. mitropolitul Kării. dar Dudor #i #mpiedică Hi le sta!ileHte un $el de „domiciliu o!li"atoriu” #n palatul *elvedere. dar Hi de cele două proclamaKii. #i dau lui Dudor o „carte de adeverire”. #n a!senKa spri9inului rus pe care scontase. #n cadrul #ntâlnirii Dudor( 4psilanti. $u" din *ucureHti. #ndreptându(se spre <ltenia. Dudor intră #n *ucureHti Kinând #n mână o pâine mare. dar Hi omul lui 3carlat 1allimac%i. cei doi reuHesc să se pună de acord asupra unui sin"ur lucru precis: delimitarea teritorială a autorităKii lor& În $apt.& 6e A1 martie 18A1. s(au concretizat #n două principale documente& În primul rând.<teteleHeni. #n timp ce principala ta!ără a lui Dudor se a$la la 1otroceni& Întâlnirea dintre cei doi are loc pe @. din 1B Hi A. #n casele de la ciHmeaua /avro"%eni +cam pe unde se a$lă astăzi /uzeul Păranului . *răila. ca în nişte cetăţi.& Am!ii conducători se a$lau #ntr(o situaKie di$icilă. se #m!unătăKesc #n următoarele zile& .. ar $i dorit să(l urmeze pe 4psilanti. pe drumul 6iteHtilor& Jn asasinat mi(elesc 86 | P a g e . mai cu seamă din cauza atitudinii Karului& Dar. Hi de eteriHti& Dudor pre$eră #nsă o poziKie de neutralitate #n con$lictul turco(eterist. pe care el le adresează locuitorilor 1apitalei& În aceeaHi zi #n care Dudor pleca din PânKăreni. #n care a$irmă că: „pornirea dumnealui slugerului Keodor . dincolo de capul 6odului /o"oHoaiei +actuala 1ale a 5ictoriei. declarându(le !oierilor din „vremelnica ocârmuire”: „<u trec peste Clt cu toată Adunarea norodului ca să mă întăresc în mânăstirile ce le#am umplut cu a%erele şi cu panduri/ şi nădăjduiesc. pănă când voi sili pe turci să dea ţării drepturile şi privilegiile ce norodul le#a cerut prin mine de la Înalta . ci folositoare şi i !ăvitoare”& :a rândul său. #ndreptându(se spre Dâr"oviHte.omân. !oierii rămaHi #n *ucureHti. Dudor Hi oastea sa părăsesc *ucureHtii. totul era pierdut. unde. #n care $i"ura centrală era marele vistier Ale)andru Filipescu(5ulpe& În realitate.adu(5odă. semn al păcii Hi !elHu"ului& Dra"e la casele Voicăi *râncoveanu care se a$lau la poalele dealului /itropoliei& /itropolia. după moartea lui OuKu& . iar Dudor $realitatea ei& 3au. noul domn numit de 6oartă. se a$lau #n mâinile arnăuKilor lui *im!aHa 3ava. vroia să(Hi or"anizeze o zonă de rezistenKă #mpotriva intervenKiei turceHti& *oierii. Hi să(Hi re"lementeze raporturile cu „Kara le"ală”. mai ales că 4psilanti #Hi #ncepuse marHul spre *ucureHti. 0iur"iu. #n $runte cu mitropolitul Dionisie :upu. aceHtia #naintând pe câteva coloane #n <ltenia. nici în parte fiecăruia.. Dudor dă un „9urământ” scris prin care se an"a9ează să recunoască ca reprezentant le"al al Kării „vremelnica ocârmuire” +practic. episcopii de Ar"eH Hi *uzău.ladimirescu nu este rea şi vătămătoare. cum su"estiv nota cronicarul Do!rescu: „Kudor era poruncitor ţării”& <ricum. ezitant. $iecare păstra ceea ce de9a avea: Dudor <ltenia Hi 9udeKele din sudul /untenieiU 4psilanti 9udeKele de su! munte din /untenia& Reacţia otomană <dată #nc%eiat acordul cu Dudor. )ei care îndrumaseră pe Kudor să ridice poporul la arme au fugit la ?raşov.. „vremelnica ocârmuire” reprezenta aparenKa puterii. destul de ostile la #nceput +arnăuKii a$laKi #n /itropolie tra" asupra pandurilor lui Dudor.. Dudor avusese "ri9ă să menKină relaKiile cu 6oarta. lăsându#l pe conducătorul LAdunării noroduluiM fără g%idajul politic pe care şi#l asumaseră” +Fl& 1onstantiniu. #n $runte cu triumviratul *râncoveanu( 5ăcărescu(0%ica.ezerva #nsă rămâne de am!ele părKi. prin intermediul paHalelor de la Dunăre +3ilistra. cu ajutorul lui 'umne eu.

pământ românesc 2caterina Deodoroiu. pentru „furtişaguri mărunte.2 şi de o frumuseţe nespusă”. potrivit unui martor ocular.. 0#au osânditN )e preţ putea să ai!ă osânda de la astfel de judecătoriN A fost omorât noaptea la marginea oraşului. un !eKiv notoriu poreclit Hi „monstrul de la 0alaKi”.2 în cea mai frumoasă vârstă a juneţei sale 1. se vor #ndrepta spre <ltenia su! conducerea propriilor lor comandanKi& După un popas de o zi la 6iteHti. s(a ridicat Hi a "lăsuit: 'estul+ 6aloHul lui 5ladimirescu a pus capăt unui veac de #mpilare. Dudor este dus la Dâr"oviHte. umilit Hi ucis miHeleHte de niHte venetici& Dudor rămâne #nsă #n istorie Hi #n conHtiinKa românilor drept omul care. #n plus. 0%iKă 1utui. aHa cum $ăcuse Hi pe drumul spre *ucureHti& În primul rând. Dudor solicită tuturor căpitanilor săi să se an"a9eze #n scris că nu vor mai tolera 9a$urile Hi $urtiHa"urile& În caz contrar. i(a indi"nat pro$und pe aceHtia din urmă& De aici până la trădare sau cel puKin o pasivitate condamna!ilă #n $aKa acKiunii eteriste nu a $ost decât un pas& În noaptea de A-QA1 mai. cea a li!ertăKii Hi modernităKii& 6e aceeasi tema: >-&--.. el reuHeHte să(l aresteze pe acesta. punându(i #n $aKă acuzaKiile de #nKele"ere cu turcii Hi de e)ecutare $ără motiv a lui =rdăreanu& 4psilanti Hi oamenii lui a9unseseră demult la concluzia că 5ladimirescu tre!uie eliminat& 3perau #n acest $el să alăture oastea pandurilor propriilor lor $orKe #n vederea con$lictului cu turcii care devenise inevita!il& DorinKă irealiza!ilă din moment ce pandurii.omâniei8 *asara!ia. 2ne 2nescu.. „un flăcău 1. Dudor #l e)ecută pe =rdăreanu prin spânzurare. două eci şi doi de panduri în vârsta tinereţii. aceasta rămâne #ncă o #ntre!are desc%isă& Oi. omul lui 4psilanti Hi $ostul „tovarăH de drum” al lui Dudor pe drumul din <ltenia spre *ucureHti& 6ro$itând de starea de a"itaKie din ta!ăra pandurilor Hi de insu$icientele măsuri de pază luate de Dudor pentru si"uranKa sa personală. /& 1ioranu. cu ştreang şi cu glonţ. trasând calea neamului românesc spre o nouă epocă. #ntr(o clipă "rea a e)istenKei noastre.& Într(adevăr. rudă cu cea mai mare parte a căpitanilor lui Dudor.uHii au $olosit arme c%imice #mpotriva otomanilor #n secolul al I5444(lea De acelasi autor: 1ât de importante sunt personalităKile importante ale . aruncându(l apoi #ntr(o $ântână părăsită& AHa s(a s$ârHit din viaKă unul dintre cei mai remarca!ili oameni pe care i(a dat acest pământ românesc: trădat. să e)ecute până la 0oleHti. su! geana dealului de pe care priveg%ea ă mânăstirea 'ealului cu rămăşiţele pământeşti ale lui "i%ai” +'& 4or"a.. la urma urmei. cine să(l 9udece Hi pentru ce8 „0#au judecatN <l nu era un om să răspundă. #n ta!ăra de la 0oleHti soseHte 4ordac%e <limpiotul. ceilalKi trei reuHind să scape& Această stare de tensiune din ta!ăra pandurilor va $avoriza complotul eterist de curmare a vieKii lui Dudor& AcelaHi /& 1ioranu a$irmă #n amintirile sale că e)ecuKia lui =rdăreanu. c%iar Hi după arestarea lui Dudor. re$uză& :a 0oleHti. 0%erasim <r$anos Hi 1onstantin 1avaleropoulos& AceHtia au %ăcuit trupul lui Dudor cu suliKe si topoare. #n $aKa lui 4psilanti& Dacă a $ost sau nu 9udecat. iar sinistra $aptă a $ost dusă la #ndeplinire de 5asile 1aravia.de oameni din 6rincipatul /oldovei se re$u"iază #n *asara!ia 5asile 2rnu 4nterviu cu istoricul /atei 1azacu& 'e"ru(5odă Hi „FeKele palide” 1ălu"ărul vala% Dionisie: . el punea mare preK pe disciplină. ei urmau să $ie răspunzători& 6atru dintre căpitani. crima s(a produs #n puterea nopKii +ABQA7 mai.Dudor or"anizează marHul oamenilor săi după toate re"ulile artei militare. 4on <arcă Hi 4oniKă =rdăreanu. #ntre 4oana d?Arc și Florence 'i"%tin"ale 87 | P a g e . la poHta 1ârcinovului.. $apt care #l $ace. !ravi şi făcuţi pentru ră !oi”& /ai mult c%iar.

a $ost proprietara culei& ]udecatorii corupti din ./anole 1onstantin Dan Dudor 5ladimirescu in satul 1erneti.B8 si :e"ea AQ1.3. din cartea 6rin /untii /e%edintilor scrisa de 1onstantin D&4onescu. rezulta ca aceasata cula a $ost $acuta de 4on 0ardareanu stra(mosul meu& 1ula a apartinut matusii mele si a $ost nationalizata de comunisti& ]udecatorii corupti din . comuna 3imian.B8 care nu pot constitui acte de proprietate ale 1onsiliului ]udetean /e%edinti pentru aceasta cula.omania au $avorizat 1onsiliul ]udetean /e%eidnti care detine cula cu A acte de proprietate $alse trecute in G0 . s(a surpat sau asteapta sa $ie descoperit& 1eea ce stiu este ca accesul se $acea din conac prin spatele unei so!e& 4n momentul in care au a9uns eteristii la conacul 0olesti. in prezent muzeul 0olesti& :ocalnicii mentioneaza e)istenta unui tunel secret care $acea le"atura intre conac si padure dar in prezent nu stiu daca mai e)ista.& /ai mult in sentinta data de 1urtea de Apel 1raiova. pa"ina 1A7.B@QA--A este act cu caracter normativ.9udecatorul 1armen 4lie a scris ca G0 .B@QA--A 23D2 A1D '<. intrucat se re$era la or"anizarea administrativ(teritoriala a 9ud& /G si a . Dudor 5ladimirescu s(a ascuns in acest tunel& Desi toti au crezut ca o sa $u"a prin tunel in padure. cand de$apt G0 .omania nu au tinut cont de actele mele de proprietate nici de $isa monumentului de la 4nstitutul 'ational al 6atrimoniului unde scrie ne"ru pe al! ca 3uzana 6opescu + matusa mea. 9udetul /e%eidnti nu a avut nicio cula& Din actele mele de proprietate.B@QA--@ si anume G1/ 11>>Q1. Dudor 5ladimirescu a ramas in spatele usii de acces in tunel asteptand sa plece eteristii din conacul 0olesti& Din pacate eteristii au $ost si"uri ca il "asesc aici si au asteptat pana a iesit din ascunzatoare& Dudor 5ladimirescu auzind ca s(a $acut liniste in camera a iesit din ascunzatoare si asa a $ost prins de eteristi& 6rezenta lui Dudor 5ladimirescu e)act in camera cu acces la tunel demonstreaza ca stia de tradare si ca urmeaza sa $ie cautat& 'u stiu daca ar $i scapat daca ar $i $olosit tunelul pana la capat dar ipotetic ar $i avut o sansa& 88 | P a g e ./AD45& Filip As dori sa $ac o completare& Dudor 5ladimirescu a $ost prins de eteristi in incinta conacului din 0olesti. 2d&3croisul romanesc.