You are on page 1of 29

Piața monetara si piața financiară

Violeta Simionescu Bucuresti,2013

1

Agenda

 Piaţa monetară  Piaţa financiară

2

Schim b “monetar”. cu privire la forma monedei şi a metalului din care este confecţionată “echivalentul general al valorii mărfurilor.în templul căreia romanii băteau monede Bani etimologic. Victor Slăvescu . monedă de metal sau de hârtie recunoscută ca mijloc de schimb şi de plată” cuprinde toate mijloacele de schimb sunt o marfă.curs M onetă. necunoscută provenienţă denumirea generică pieselor metalice acordată acord de voinţă între oameni şi autoritatea emitentă. Credit. prin urmare un bun economic.Noţiunile de “Monedă” şi “Bani” Monedă origine latină zeiţa Junon Moneta . “monetărie” recomandat de Academia Română din limba greacă veche (monedha) . rezultat al unor legi obiective 3 RO: 1932.

Funcţiile şi clasificarea monedei Funcţiile monedei: funcţia de standard sau etalon al valorii funcţia de unitate de cont funcţia de mijloc de plată funcţia de rezervă a valorii (mijloc de tezaurizare) Forma de existenţă a monedei: Monedă materială monedă de metal: cunoscută din antichitate monedă de hârtie: varianta modernă a bancnotei aparţine întemeietorului băncii Suediei. Palmstrunk Moneda scripturală În funcţie de obligaţia pe care şi-o asumă banca emitentă: Monedă convertibilă Moneda neconvertibilă 4 .

Banii – Forme contemporane Bancnote Banii Expresie Generică pentru Simbol al avuţiei Forme şi denumiri diferite Moneda Metalică (şi/sau divizionară Moneda Scripturală Alte instrumente recunoscute ca monedă Existente în posesia agenţilor economici nonfinanciari Conferă putere economică deţinătorului lor € LEI $ ¥ 5 .

indicator statistic care se cuantifică pe baza bilanţului centralizat al întregului sistem bancar dintr-o ţară. 6 .Masa monetară şi agregatele monetare totalitatea mijloacelor băneşti existente în economia unei ţări la un moment dat. mijloacele băneşti existente în conturile clienţilor + numerarul în circulaţie (elementele din pasivul băncilor comerciale şi cele ale băncii centrale). sau ca o medie pe o anumită perioadă. după deducerea operaţiilor duble între bănci.

adică depozite la termen < 3 luni. 7 . precum şi depozitele care pot fi imediat convertibile în numerar sau utilizate pentru plăţi prin transfer bancar. M3 (Masa monetară în sens larg) = M2 + contracte de răscumpărare. titlurile de stat cu scadenţe de până la 2 ani. titlurile fondurilor pe piaţa monetară. depozite la termen care pot ajunge până la 2 ani. denumite depozite overnight.Structurarea masei monetare Realizată în scopul măsurării masei monetare Permite calcularea indicatorilor şi a agregatelor monetare Se realizează conform metodologiei Băncii Centrale Europene Se operează cu următoarele noţiuni: M1 (masa monetară în sens restrâns) = include numerarul în circulaţie (bancnote şi monede). M2 (Masa monetară intermediară) = M1 + depozite cu un grad ridicat de lichiditate.

bnr.aspx Extract din Buletinul Lunar.ro/Publicatii-periodice-204. iulie 2012.Ce înseamnă aceasta în viaţa reală? http://www. BNR 8 .

numerar) Contrapartidele MM (care figurează în pasivul bilanţurilor băncilor emitente) sunt reprezentate de elementele de activ din bilanţul acestora. 9 .Contrapartidele masei monetare Masa monetară – stocul de monedă aflată la deţinătorii nebancari şi care apare în pasivul băncilor comerciale (moneda scripturală) şi în pasivul băncii centrale (bilete de bancă . Contrapartidele MM sunt grupate în 2 categorii: creanţele monetare interne = active interne (credite acordate de bănci economiei şi statului) creanţele asupra străinătăţii = reprezintă expresia contabilă a influenţei relaţiilor internaţionale asupra masei monetare.

Aur 2.agenţi economici .Numerar în circulaţie . Devize Credite interne nete: 1.Depozite overnight Masa monetară în sens larg: . Credit guvernamental Total activ 10 PASIV Masa monetară în sens restrâns: .populaţie 2. Credit neguvernamental .Bilanţul centralizat al sistemului bancar ACTIV Rezerve internaţionale nete: 1.Alte instrumente financiare Total pasiv .M2 .

Raport anual 2011 11 .ro/Publicatii-periodice-204.aspx Sursa: BNR .bnr.Ce înseamnă aceasta în viaţa reală? http://www.

Potrivit relaţiei lui Irving Fisher. de o anumită valoare.Circulaţia monetară (1) Importanţa monedei în economie este dată de măsura în care aceasta circulă şi finanţează tranzacţiile economice. 12 . ecuaţia cantitativă a monedei permite măsurarea cererii de monedă în economie: unde: M = masa monetară P = nivelul preţurilor Q = volumul bunurilor şi serviciilor V = viteza de circulaţie a monedei M*V = P*Q Viteza de circulaţie a monedei se stabileşte în funcţie de numărul de acte de vânzare-cumpărare pe care le mijloceşte un semn bănesc. într-o anumită perioadă de timp.

arată frecvenţa cu care banii se reîntorc la bancă Sub formă de coeficient. Pentru a cuantifica operaţiile de vânzare – cumpărare se calculează rulajul bănesc. 360z) Vr = viteza de rotaţie sub formă de coeficient 13 . respectiv încasările şi plăţile realizate în decursul unei perioade. viteza de rotaţie = numărul de rotaţii pe care le realizează masa monetară pentru a servi un anumit număr de acte de vânzare – cumpărare.Circulaţia monetară (2) Viteza de rotaţie . Relaţia vitezei de rotaţie: Vr = Rulaj banesc = R Masa monetara Mm d z = Dp = Mm× Dp Vr R Ca durată în zile. viteza de rotaţie se poate exprima astfel: Dp = durata perioadei de analiză (90z.

Piaţa monetară: cuprinde ansamblul tranzacţiilor cu monedă rezultate prin confruntarea cererii şi ofertei de bani corespunzătoare preţului său specific (dobânda). urmăreşte compensarea excedentului şi deficitului curent de lichiditate. piaţă a capitalului bănesc pe termen scurt. a disponibilităţilor (surplusurilor) şi nevoilor temporare de monedă existente la diferiţi agenţi şi subiecţi economici şi reglarea cantităţii de monedă din economie. 14 .

Cererea şi oferta de monedă Populaţie.) Dobânzi Pasive Dobânzi Active şi Garanţii 15 . Cerere de Credite Firme. Firme. Disponibilităţi de Creditare Instituţii Financiare de Credit toate genurile Case de Economii Societăţi de Asigurare Case de Pensii Societăţi Financiare Masă banească Agenţi Economici Oferta de Credite Piaţa Monetară (Populaţie. Trezoreria (Statul) Bănci de Disponibilităţi Bănesti Rezerve. Alte Persoane Juridice. Statul etc.

Indicatori ai pieţei monetare Extract din Buletinul Lunar.aspx 16 .ro/Publicatii-periodice-204. BNR http://www. iulie 2012.bnr.

Creşterea masei monetare se asigură prin: emisiunea monetară acordarea de credite (efectul de multiplicare) diminuarea rezervelor minime obligatorii schimbul monedelor străine în monedă naţională 17 .

Diminuarea masei monetare se asigură prin: emisiunea monetară rambursarea creditelor limitarea (plafonarea) creditelor creşterea rezervelor minime obligatorii schimbul monedei naţionale în monedă străină 18 .

TransFonD .Actorii pietei monetare 2011: Banca Centrala + 41 Institutii de credit.000 de euro. 19 .Operatorul Sistemului Electronic de Plăţi din România SENT(casa automată de compensare) ReGIS (sistemul de decontare pe bază brută în timp real) SaFIR (sistemul de depozitare şi decontare a operaţiunilor cu titluri de stat). 1997: Centrala Incidentelor de Plăţi: centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor cu instrumente de plată (cecuri. cât şi din punct de vedere social (pierdere/furt/distrugere) 2004: Biroul de Credit: gestionează date negative şi pozitive. atât din punct de vedere bancar (tragerea în descoperit de cont). la care se adauga: 1996: Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar garantarea rambursării depozitelor constituite la instituţiile de credit plafonul de garantare per deponent garantat și per instituție de credit este stabilit la echivalentul în lei al sumei de 100. cambii. provenite din surse bancare şi non-bancare. date referitoare la fraudulenţi si inadvertenţe. bilete la ordin).

20 .

Agenda  Piaţa monetară  Piaţa financiară 21 .

se dezvoltă continuu furnizează mijloace financiare sporite organizațiilor cu ajutorul cărora acestea își procură factori de producție necesari creării d bunuri și servicii Obiectul tranzacțiilor : titlurile de valoare înscrisuri. emise în baza unor legi. care dau dreptul posesorilor lor de a încasa. un venit variabil sau fix Acțiuni și obligațiuni 22 . anual.Piața financiara – aspecte cu caracter general piața capitalului sau piața titlurilor de valoare apare în sec.XVI.

în afară de alte date.Clasificarea acțiunilor: Nominative Au înscrise pe ele. și numele deținătorului La purtător Nenominale Simple Care conferă posesorilor drepturi obișnuite Privilegia te 23 Care conferă drepturi speciale .

Obligațiunile: atestă contractarea unui împrumut pe termen lung. pentru acoperirea deficitelor bugetare Băncile Societățile pe acțiuni 24 . de către agenții economici ale căror nevoi bănești depășesc posibilitățile lor de autofinanțare Emitenți de obligațiuni pot fi: Statul.

curs ferm = valoarea nominală a titlurilor Efectuează operațiuni. în schimbul unui comision Necesită finanțare Emite titluri de valoare Pe piața finaniară primară la valoarea nominală 25 .Piața financiară primară totalitatea tranzacțiilor cu titluri de valoare nou emise Preț = curs titluri noi emise .

26 . venitul viitor și rata dobânzii bancare.Piața financiară secundară Piața secundară este servită de bursele de valori mobiliare Prețul titlurilor de valoare este oscilant rezultat al confruntării dintre cerere și oferta si venitul prezent al titlurilor de valoare.

Operațiuni pe piața financiară secundară • O singură rundă. executarea contractuluiulterior. la cursul zilei • Incheiere imediată a tranzacției La vedere La termen • în două runde. la scadență (zi de lichidare). • operațiuni speculative: • vânzătorul mizează pe scăderea cursului titlurilor oferite până la termenul de scadență • Cumpărătorul mizează pe creșterea cursului titlurilor cumpărate pînă la scadență. Se convine asupra numărului de titluri și asupra cursului. 27 .

Actorii pieței de capital dinRomânia Comisia Națională a Valorilor Mobiliare Depozitarul Central Casa de Compensare București Asociația Brokerilor Institutul de Guvernanța Corporativă al BVB Fondul de Compensare al Investitorilor Participanți: Investitori și emitenți Organisme de plasament colectiv in fonduri mobiliare: Fondurile deschise de investitii Societățile de investiții Intermediarii 28 .

simionescu@in-in.com.500.726 .ro Tel: 0723.ro Violeta.simionescu@rgc.Multumesc! Violeta Simionescu Violeta.