You are on page 1of 11

Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112

Tema 3. Arhitectura şi artele plastice în Grecia antică şi în lumea elenistică

Modalităţi de exprimare a idealului de frumuseţe in Grecia clasică

1

e.n. Bic All . Myron şi Praxitele. fiind câţiva dintre cei mai renumiţi sculptori ai vremii. dar şi cea a lui Lisip. În această epocă se afirmă teoria proporţiilor a lui Policlet. despre ceramica pictată într-o manieră nouă. şi din această cauză merită amintită. atingând apogeul mai ales în secolul V î.e.195 2 . Grecia clasică. dar şi în secolul al IV-lea î. căci ea se îmbină cu arhitectura (Ex.n. A. fiind una dintre cele mai importante componente ale artei greceşti. schimbând atât din punct de vedere ideologic cât şi practic cultura greacă. Bucureşti. despre pictura desăvârşită. Ed. Frontoanele de est şi de vest ale templului din Olimpia1) Aflăm despre Scopas. Aflăm tot din această epocă despre ordinile de arhitectură.. p. 1 Buttin. despre Fidias.-M. 2002. şi nu în ultimul rând despre sculptură. traducere de L. şi şcoala de artă a acestui artist.. Decei.Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 Introducere Arhitectura şi artele plastice au jucat un rol important în Grecia antică.

1992. religioase (canoane). în care se face legătura dintre semnul zodiacal al Balanţei. Principii şi aplicaţii în arhitectură şi în artele plastic. creând astfel o întruchipare a idealului. aduce cu ea echilibrul. utilitate. Bucureşti. iar pe de cealaltă parte.” 4 În perioada clasică a artei greceşti. Praxitele. caută să îmbine părţile frumoase din mai mulţi oameni. Calangiu. p.. Ed Meridiane. prin care sugerează “mişcarea în imobilitatea lucrării sale”2 adaptând figurile oamenilor sau ale celorlaltor vietăţi la cadrul geometric (metopă sau fronton). eficacitate..”5 Pentru că este greu să găsească un om fără cusur. p. Grecii aveau de asemenea calitatea de a îmbina influenţele străine (cele din Asia dar şi cele aduse de civilizaţia egeeană) “întreaga lor activitate creatoare în domeniul arhitecturii şi în cel al artelor plastice era dominată de secţiunea de aur . era zeiţa frumuseţii.121 4 Ibidem. Ed. stilul creator. folosind o metodă nouă. proporţionalitatea. Artistul este cel care are puterea de a transpune în opera sa. aşa cum este. Cartea proporţiilor.116 Radian. simţul estetic al vechilor greci. Bucureşti. Arta greacă. Arta greacă a rămas un punct de referinţă în cultura universală până în ziua de astăzi. Meridiane. idealul de frumuseţe este exprimat prin proporţii. R. dar şi cum ar trebui să fie. 2 3 Ginouves. 122 5 Ibidem. „omul. plăcere şi simetrie. H. O legendă care face şi mai credibilă măreţia artei greceşti este un “aforism astrologic”3. şi-a ales ca model Omul. artistul. pentru că vorbim de Grecia clasică. Fidias sau Lisip. care după tradiţia astrologică este guvernată de planeta Venus. De aici pornim de la ideea că arta greacă are pe de o parte frumuseţea. armonie. 1981. sculptura grecească definea regula. iar Venus numită de greci Afrodita . frumuseţea sufletească. Balanţa. ci invers. p. de aici şi idealul de frumuseţe. Un exemplu potrivit în acest sens este Policlet care spre deosebire de contemporanii săi. p. traducere de A.Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 Ideal de frumuseţe Pentru greci. 220 3 .R. corpul omenesc nu mai era creat ca operă de artă după regulile tradiţionale.

„care au creat. a canoanelor.Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 Şcolile de artă 1.222 9 Ibidem. nu au fost combinate în sculptură. respectând simetria predecesorilor săi. numeroase trupuri de atleţi: alergători. Pliniu relatează în “Istoria Naturală” că Lisip a creat capetele statuilor sale mai mici.”)8 Deşi sculptura este în mişcare.222 8 Ibidem. ci aşa cum dă el impresia că este. după aceasta regulă. cu întregul trup curbat în formă de S. arta proporţiilor nu mai cunoaşte la greci. El a creat un nou curent. („Doriforul e în mers.”9 2. p. p. făcând să pară că personajele sale sunt mai înalte de statură. a definit figura umană. iar trupurile mai “delicate şi mai seci”. cu un braţ ridicat pentru a susţine lancea.223 11 Ibidem. luptători. ea nu îşi pierde simetria. care până la Policlet. şi care are o însuşire puţin văzută până atunci şi anume. etc. Şcoala lui Policlet Curentul reprezentat de Policlet. Doriforul. Doriforul.n).324 î.222 Ibidem. cu piciorul drept înainte. curente importante sau idei noi. a rămas astfel un model pentru sculptorii de după Policlet. este materializarea regulilor. mişcarea.222 10 Ibidem. p. p. elaborând teoria conform căreia artistul nu trebuie să transpună omul aşa cum este.e.223 4 . cunoscut în arta plastică sub numele de „omul de 7 capete înălţime”6(înălţimea capului Doriforului este egală cu1/7 din înălţimea figurii personajului)7. “omul de 8 capete înălţime ( întruchipat în statuia Kairos )”10. Şcoala lui Lisip Cel mai mare artist al şcolii noi a artei greceşti a fost Lisip –sculptorul lui Alexandru cel Mare (370?. 11 După Lisip. p. p. datorită mişcării. 6 7 Ibidem.

C4. ionicul. de calităţile vizuale ale edificiului.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83#Arta_greac. Templele Templul reprezintă cea mai importantă construcţie din arta greacă. Grecia continental şi Grecia Mare. Sunt trei componente: doricul. sanctuarul unde se păstrează statuia zeului este o cameră luminoasă și ușor de găsit. Este simplu. mai mult decât de structura sa. Stilul Corintic se aseamănă în mare parte cu ionicul dar capitelul este mai bogat decorat şi mai înalt. mărimea şi modul cum sunt dispuse coloanele în ansamblul clădirii.e. în locuri diferite și au trăsături diferite. antablamentului și frontonului. Această artă se instalează mai ales în Asia Mică şi în insulele Mării Egee. Ordinile de arhitectură “Ordinile de arhitectură au fost inventate de greci pentru a stabili numărul. Stilul Ionic se diferenţiază de cel doric prin elementele decorative şi prin proporţiile mai elegante. şi decoraţii sobre. coloanei. nu are secrete. Avem şi cateva exemple de temple încă din secolul VI î. Stilul apare la sfârşitul perioadei clasice în Asia Mică.n: Teplul lui Zeus din Olimpia. care avea picturi ce reprezentau cocori în zbor. etc. 12 http://ro.83 5 . folosite mai ales pentru construirea templelor. Stilul Doric a apărut în epoca arhaică şi exprimă robusteţe.Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 Stiluri Arhitectonice Arhitectura la greci înseamnă preocuparea în mod special de proporţii. primul templu al zeiţei Atena .”12 Acestea au apărut în perioade diferite. Marea majoritate a templelor care au rezistat timpului sunt cele dorice. El se instalează în Pelopones. și corinticul. de aceea ele nu se amestecă niciodată. de ornamentaţii. Ordinul exprimă așezarea într-un raport armonios a platformei. raportându-se în permanență la dimensiunile omului.wikipedia. prin forme puternice.

din aur și fildeș. -Clădirile administrative -Arhitectura militară şi funerară -Teatrele (Teatrul de la Priene.350 î. pe unde se plimbau filosofii (stoicii în special). Sculptorul reflectă sentimentele. Sculptura greacă La mijlocul secolului al V-lea. -Porticurile (stoa). care a creat codul proporţiilor ideale. Operele lui Fidias sunt capodopere ale artei clasicede exemplu statuia lui Zeus din Olimp. care avea o înălțime de 12 m și era considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii antice. faţa rămâne idealistă şi liniştită. Teatrul clasic şi elenistic de la Epidaur). Propilee. o serie de cupluri de personaje reprezentând lupta dintre greci și amazoane. chiar dacă niciunul nu este în întregime doric. În secolul al IV-lea. cu terenuri de sport. Scopas a realizat în friza mausoleului din Halicarnas.n. Secolul al IV-lea a fost marcat de sculptori importanţi precum Scopas (395. arhitectura este mai mult civilă.Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 Mijlocul secolului V se caracterizează prin splendidele monumente din marmură de pe Acropole: Parthenon.e. pasiunile sufleteşti. şi serveau ca prăvălii. La el. Sculptura lui Praxitele (370 –330 î. aşa cum am văzut mai sus este Policlet. ca adăpost pentru vizitatori şi bolnavi. Alte lucrări celebre au fost "Athena Promachos" și "Athena Parthenos".n) se caracterizează prin graţie. reprezentări ale zeiţei Venus.e. stadioane pentru alergări. arta clasică atinge apogeul. dar sentimentele sunt exprimate de gesturi. şi templul Atenei Nike. Un alt artist al epocii este.). -Clădirile destinate atletismului şi jocurilor (palestre). Myron este este reprezentantul începutului clasicismului (Discobolul sau Războiul de la Riacci). 6 . Se remarcă şi prin celebra lucrare „Menadă dansând”. El realizează o serie de nuduri feminine.

-M. „Pictorii introduc elemente din viaţă. stilul abordat este liber sau pe teme florale (ceva mi târziu). scenele sunt sobre. p.199 15 Ibidem. Cei mai reprezentativi pictori de vas sunt Duris. Decei. în epoca arhaică. Zeuxis (464-394 î. Cea mai folosită tehnică este cea a lekythosului cu fond alb. Bucureşti. Este renumit pentru subiectele mitologice pe care le abordează. Brygos.”13 Temele sunt inspirate din mituri sau din epopei.e. p.14 Ceramica ateniană dispare înainte de sfârşitul secolului IV. 13 14 Buttin. încât o pasăre a încercat să îl ciugulească. în special pictura pe vase. Grecia clasică. 198-199 Ibidem. Ed. p. Parasios. Se spune despre el că a pictat atât de bine un ciorchine de struguri. reprezentate cu realism. a pictat lupta de la Maraton. A decorat palatul lui Arhelau. Apollodor subliniază figurile. A.199 7 . traducere de L. Bic All . după Pliniu. Pictura Marea pictură a apărut. pictând umbre şi culori în degrade. dar şi pentru abordarea figurilor feminine. care permite o pictură bogată. la începutul secolului al V-lea.. Macron şi Cleophrades. a pictat sala de întruniri din Delfi (cucerirea Troiei şi lumea morţilor) Mikon. l-a ajutat să decoreze stoa poikile. execută tablouri de şevalet.n) a fost cel mai important pictor al epocii.15 Polignot din Thasos a decorat templul lui Hefaistos şi stoa poikile. lupta dintre Tezeu şi amazoane.Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 Pictura Vasele pictate O altă modalitate de exprimare a artiştilor greci este pictura. de unde ne-au rămas panouri de lemn pictate în culori vii . a fost elevul lui Polignot. provenind din Corint. 2002.

Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 Concluzii Din punctul meu de vedere. sau viaţa privată. 8 . Măreţia Greciei antice nu se vede numai în arhitectură sau în artă. pentru că are o arhitectură deosebită ce se îmbină cu sculptura şi pictura. acestea fiind nişte elemente esenţiale în viaţa de zi cu zi. este un model demn de urmat pentru popoarele ce vor urma. de unde reies mentalitatea şi valorile grecilor antici. ci şi în literatură. din societatea greacă în sine. dar şi din religie. Grecia antică este plină de curente şi idei.

Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 9 .

Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 10 .

org/wiki/Venus_(zei%C8%9B%C4%83) http://hot-183651.clopotel.-M.15 http://ro. Decei. Principii şi aplicaţii în arhitectură şi în artele plastice. 1992 RADIAN.org/wiki/Fi%C8%99ier:Attica_06-13_Athens_35_Parthenon.83 http://ro.oliveoilsource. Bucureşti.C4.2002 GINOUVES..wikipedia. traducere de A. H.jpg http://www.. Calangiu.JPG http://ro.org/wiki/Art%C4%83_antic%C4%83#Arta_greac. Ed.blogspot. Ed.ro/enciclopedia/Minunile_Statuia_lui_Zeus_din_Olimpia-19. traducere de L.Dolineanu Alexandra-Elena Grupa H112 Bibliografie BUTTIN. Grecia clasică. Cartea proporţiilor.ro/2011/06/20/frumusetea-ideala/ 11 . R.R.rufon.wikipedia.html http://www.ro/2012/04/ruotare-nell-iliade. Meridiane.org/forum/index. A.com/olive-art/lekythos http://artindex.jpg http://ro.org/wiki/Fi%C8%99ier:PrieneTeatrul.html http://www.wikipedia. Ed..Bic All. Arta greacă. Bucureşti. Meridiane.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Epidaurus_Theater. 1981 http://ro.wikipedia. Bucureşti.php?topic=1880.