You are on page 1of 15

Admisibilitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probei.

Excepţiile de inadmisibilitate a probelor propuse sau cerute de procurori sau de părţi

1

............%..............................................$%ACE *E PR%!+...........................................................URISPRU*EN0A C..........................................E............... A!RE"IERI.....................*.......................................................................................................Cuprins CUPRINS........... .................................I *E -I. ( C%NCEP)U$ *E PR%!+ ............................................................. / A*-ISI!I$I)A)EA............... PER)INEN0A.........................................................11 ASPEC)E *IN ..................... # !I!$I%&RA'IE.........................................................................................I U)I$I)A)EA PR%!EI.................................... 1# 2 ................ 1 E2CEP0II$E *E INA*-ISI!I$I)A)E A PR%!E$%R PR%PUSE SAU CERU)E *E PR%CUR%RI SAU *E P+R0I.......................... C%NC$U*EN0A ..............

.Codul penal .Abre3ieri alin. proc. pen. C.Codul de procedură penală 3 .articol .aliniat . pen. C. art.

Editura Carpaţi. Şansa. 6. !"'.reformă i continuitate 2n le0islaţia rom7nă8 or0ani+ată la 9acultatea de 4rept a :niversităţii din Craiova 2n perioada !#-!. Al. 4rept penal rom7n. Convenţia europeană a drepturilor omului. Consideraţii privind invalidarea probelor in cadrul procesului penal. !""' Asociaţia Baroului American. %orino. aprilie '$$# 4on0oro+. 3.artie '$$Asociaţia Baroului American. A. Editions du Conseils de lEEurope. Bucure ti. !"#$ Aioniţoaie Constantin. '$$# Bleoancă (. '$$1 C. ?enucci.?evista 4reptul nr. All Bec5.A. (. Fuculeanu. 3ol. >a Convention EuropCenne des 4roits de lE=omme. =aman0iu. Ada0ii )uridice latine ti.. %ipo0rafia Naţională S. Articolul susţinut la Sesiunea de comunicări cu tema 6Noul Cod penal . 3ol. %rattato di 4iritto processuale penale.(. 4roits 0arantis et mCcanisme de protection. /ndrumar metodolo0ic pentru )udecători i procurori. !""1 A.S. Criminalistică. A. Ştiinţifică. 4rept procesual penal 3ol.vol. B2rsan. Stoenescu. Paideia. &radea. partea specială. 3asilescu. %ratat de drept i procedură penală. (ntroduction 0CnCrale D la Convention EuropCenne des 4roits de lE=omme. Bucure ti. (niţiativa )uridică pentru Europa Centrală i Eurasia Aspecte de practică privind perc*e+iţia i arestarea preventivă.. Bucure ti. Editura Academiei.!"AB.!iblio4ra5ie Abramov N. nr. Ed. !"@!-!"@' Pop %raian. E<plicaţii teoretice ale Codului de procedură penală rom7n. =isenrad. '$$.. >umina >e<. (...P. !"#-. Bucure ti.odificările i completările aduse Codului de procedură penală 2n privinţa perc*e+iţiei8 . !"A@." din '' septembrie '$$@JK ?e0ulamentul de ordine interioară al instanţelor )udecătore ti 4 . !"-# =an0a. . Bucure ti. 3ol. i colectiv . %ratat de procedură penală. 9ilipa . (((. %ratat teoretic i practic de procedură civilă. 3ol. Ed. vol. (((. -G'$$A 3asiliu. Procesul civil 2n ?. 3olonciu. '$$# Suciu Camil.-9r.Bucure ti. Comentariu pe articole. Ed.&f.?.. Ed. Sudre.. Procesul civil sovietic. Bucure ti. Strasbour0.. partea 0enerală . &. 6Curierul Budiciar8. (((. 3.Buc. Partea 0enerală. Ed... (. P. Noile modificări ale Codului de procedură penalăH comentarii i e<plicaţii. Bucure ti. .. Press :niversitaires de 9rance. !""' . Editura 4idactică i Peda0o0ică. 4repturi i libertăţi. Ed. Bucure ti !"-' 9r. Clu). (niţiativa )uridică pentru Europa Centrală i Eurasia . '$$A %anoviceanu (.an+ini. !""@ Codul de Procedură Penală Codul Penal Constituţia ?om7niei din !""! Icu modificările aduse prin >e0ea de revi+uire publicată 2n . %ip. Ed. N. >o0*in. %ratat de tactică criminalistică. (3. Ed. Procedura perc*e+iţiei i procedura arestării preventive. ediţie revi+uită. Ştiinţifică. Ed.

ceea ce pune pe cel care dore te să se prevale+e de ele. Adagii juridice latineşti. 3. Certitudinea repre+intă ba+a evidentă a adevărului. /n re0lementarea le0ală. procesul penal nu repre+intă numai o activitate )udiciară.Admisibilitatea. astfelH Bent*am +ice că H 6probele sunt mi)loacele de care ne servim 2n descoperirea adevărului i aceste mi)loace pot fi bune sau rele. or0anele )udiciare trebuie să stabilească realitatea situaţiei de fapt. 5 . !""1. aut non probariL .6este acela i lucru a nu fi cu a nu fi doveditL. sub toate aspectele.p0. Adevărul este conformitatea 2ntre ideea pe care ne-o facem despre un fapt. 4omat nume te proba 6 ceea ce 2ncredinţea+ă spiritul de un adevărL i consideră că dovada este ceea ce convin0e mintea de e<istenţa unui adevăr. ! 4on0oro+. că o propunere este adevărată sau neadevărată. Ed.(. care afirmă că un fapt e<istă sau nu e<istă. conceptul nu poate fi lăsat la aprecierea celui care aplică norma )uridică. . precum i toate 2mpre)urările referitoare la persoana făptuitorului. 3ol. 9austin =elie define te certitudinea astfelH 6certitudinea este situaţia unei inteli0enţe. privit prin prisma principiului aflării adevărului. ceea ce poate fi e<primat prin ada0iul latinH 6 (dem est non esse. .L .i)loacele prin care )udecătorul a)un0e să.#$. concludenţa şi utilitatea probei. 2n art. complete sau incomplete.' Cod de procedură penală. situaţiile )uridice nu pot fi acceptate. să +icem că l-am atins 2n mod absolutL.ittermaier define te proba ca fiindH 6totalitatea motivelor producătoare de certitudineL. pertinenţa. i colectiv – Explicaţii teoretice ale Codului de procedură penală român.. Editura Academiei. ca i cum ele nu ar e<ista. 3. 2n cadrul căruia or0anele )udiciare au nevoie de date sau dove+i pentru a stabili dacă o persoană este sau nu vinovată de săv7r irea unei infracţiuni. probele erau motivele raţionale spre a afirma sau ne0a ceva. 2n aceea i situaţie. 2n consecinţă s-a ivit necesitatea că noţiunea să fie definită c*iar de le0e. Partea generală. Certitudinea este un fapt intern care e<istă 2n fiecare om cu mintea sănătoasă. Bucure ti. fără a fi adevărul 2nsu i. nu se relevă spontanK el trebuie descoperit i dovedit sub toate aspectele sale. /n acest sens.! Scopul tuturor operaţiunilor )udiciare este descoperirea adevărului.' 4e aceea.Buc. pe ba+ă de probe. cu faptul insu iK cu alte cuvinte. Pentru Solon. ci un proces de cunoa tere mult mai lar0. se prevede că or0anele de urmărire penală i instanţa de )udecată sunt obli0ate să lămurească cau+a. /n sens lar0. este certitudinea pe care o obţinem ca urmare a faptului care s-a petrecut astfel precum noi 2l socotim. /n literatura )uridică au fost date numeroase definiţii privind proba i probaţiunea. adevărul e un fapt e<trem pe care nu putem niciodată. Excepţiile de inadmisibilitate a probelor propuse sau cerute de procurori sau de părţi Conceptul de probă şi de mi6loace de probă /n vederea soluţionării unei cau+e penale. 2n orice domeniu de activitate umană. >umina >e<. !"-#. Pentru ca afirmaţiile ce se fac 2n drept să fie considerate ca adevărate trebuie să fie dovedite. 4ictonul latin sublinia+ă că 2n lipsa probelor. p0. Adevărul.i forme+e certitudinea sunt probele pe care le0ea le pune la dispo+itia lui.A' =an0a.

trebuie menţionat că 2n privinţa lor se poate semnala o dublă funcţionalitateH . la identificarea persoanei care a să ârşit!o şi la cunoaşterea "mprejurărilor necesare pentru justa soluţionare a cau#ei. folosit mai ales de nespeciali ti. ca apoi. proba constituie un instrument de dovedire. AMrault . 4epo+iţiile lor nu formau o parte distinctă a de+baterilor. c7t i mi)loacele de probă.ca activitate de str7n0ere i verificare a probelor. Probele. proba constituie un element de cunoa tere prin intermediul căruia or0anele )udiciare află adevărulK 4in punct de vedere etimolo0ic propriu-+is. procedeele probatorii. afirma că 6le0ile sunt precum fluviileH pentru a le cunoa te ce sunt nu trebuie observat urmele pe care au trecut. . termenul cuprinde at7t proba. dar i unele concepte care au numai le0ătură cu probele. . 2n desfă urarea procesului penal ele capătă caracter procesual. c7nd oratorul făcea 2n pledoaria sa o ale0aţiune. Prin administrarea lor. 9iecare martor avea obli0aţia să facă. /ntr-un sens mai lar0. prin coroborarea i aprecierea acestora să se dovedească e<istenţa infracţiunii i vinovăţia infractorului.artorii erau datori să se infăţi e+e 2n persoană 2naintea acu+atorului i ambele părţi.i)loacele de probă sunt acele căi le0ale prin care se constată e<istenţa probelor. :n autor .L E<istă un mare adevăr 2n aceste cuvinte.@ . ci i+vorul lor de ori0ine. care servesc la aflarea adevărului 2n procesul penal sunt aduse la cuno tiinţa or0anelor )udiciare prin intermediul mi)loacelor de probă. la 0reci.4in punct de vedere 0noseolo0ic. tortura i proba prin apa fiartă. Constituie probă orice element de fapt care ser eşte la constatarea existenţei sau inexistenţei unei infracţiuni. c7t i acu+atul aveau dreptul să . 4e aceea se face distincţie 2ntre o 2mpre)urare de fapt pe ba+a căreia se constată vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane i mi)locul prin care această 2mpre)urare a fost relevată. pentru că nicăieri influenţa trecutului asupra pre+entului nu este mai mare dec7t 2n le0i . ca elemente de fapt. 4e asemenea.4rept urmare. 2n Codul de procedură penală a fost e<plicit arătat sensul tiinţific i le0al al cate0oriei de probă. /n ceea ce prive te le0islaţia antică. 2n adevăratul sens al cuv7ntului. i aibă martorii lor. sau altfel spus. ci se confundă cu pledoariile afaceriiK astfel. @ Art. Probele sunt entităţi de fapt e<traprocesuale Ie<istă 2n afara procesului penalJ care privesc 2nsă obiectul procesului Ifapta i faptuitorul la care se referă ca+ulJ. Cod de procedură penală. Nicăieri transformarea nu a fost mai lentă 2ntre cele trecute i cele pre+ente ca 2n aceste dispo+iţii menite a re0lementa raporturile dintre omenire i a 0aranta viaţa i averea fiecărui individ 2mpotriva celor care ar veni să le răpească. ele sunt i+vorul probelor. activitate care constă mai int7i 2n stabilirea de fapte i 2mpre)urări le0ate de infracţiunea comisă. trei par a fi fost mi)loacele de probă 2n materie criminalăH martorii. pe l7n0ă mărturia verbală i una scrisă pentru a se putea verifica e<actitatea celor arătate. părţile utili+7nd probele 2n scopul dovedirii susţinerilor i ar0umentărilor făcute 2n condiţiile contradictorialităţii procesului. pre+enta 2n acela i timp i martorul cu care dovede te validitatea celor susţinute. nu se confundă noţiunea de probă cu cea de probaţiune . 6 . . Aceste noţiuni nu trebuie confundate.@ ?eţin7nd importanţa deosebită a probelor 2n soluţionarea cau+elor penale. at7t acu+atorul.

Probele scrise alcătuiau toate actele cu care se dovedea vinovăţia sau nevinovăţia unui acu+at. dar 2n mi)locul torturii adevărul sin0ur vorbe te8. Acest mi)loc de probă era 2ntrebuinţat. &ri0inea o 0ăsim 2n sclava0ism.i recapete libertatea. Acu+atorul. (deile umanitare ale unor 2mpăraţi se impun 2n scurt timp. /n timpul republicii. Numărul martorilor era limitat.ai 2nt7i se pleda de o parte i de alta i numai după 2ncetarea pledoariilor urmau mi)loacele de probă. ca i la martori.i face depo+iţiunea erau obli0aţi să depună )urăm7ntul. după natura delictelor i după 6calitateaL acestor deţinuţi. /n primii ani ai republicii romane. :n alt mi)loc de probă o repre+enta tortura. dar pe parcurs i oamenilor liberi. cu mandatul pretorului putea face vi+ite domiciliare. Probele 2n dreptul roman erau tot 2n număr de treiH probe scrise. Aceasta pare a fi fost luată din &rient. Şi la tortură. de bunătate i de umanitate nu e<istau sau dacă totu i e<istau erau sub formă falsă i diametral opusă popoarelor moderne. /n dreptul roman 0ăsim i probe scrise care lipseau la 0reci. Sclavii erau socotiţi nedemni de a mărturisi de bună voie 2n instanţă i de aceea mărturiile lor se luau 2n urma unor prealabile torturi cu biciul i roata. 2nainte de introducerea euro. :n martor poate să mintă. care indică palma m7inii. să fie amendat cu !$$$ de dra*me A sau supus la tortură. ridica corpuri delicte i 2ntocmea acte pentru aceste operaţiuni. Acest sistem era criticabil pentru că numai cunosc7ndu-ne probele e<istente se putea susţine acu+area sau apărareaK căci i una i alta depindeau de dove+ile 2nfăţi ate. 2n tot acest timp. pentru că )ustiţia i pedeapsa trebuie să fie 0rabnice i să nu +drobească pe acela care trebuie să. . Nraţian suspenda e<ecutarea torturii 2n cele A$ de +ile de la postul cel mare. )udecătorul este suveran să ţină sau nu seama de declaraţiile ce i se fac. iar mai t7r+iu este suspendată. E<plicaţia acestei sălbăticii o 0ăsim 2n faptul că la toate popoarele din antic*itate i prin urmare la romani. cer7nd ca ele să fie 2mpărţite 2n subdivi+iuni. e<ecutarea pedepsei corporale. c7nd era vorba de acte sau condice de ridicat. Al treilea mi)loc de probă căruia romanii 2i dădeau o importanţă ma)oră era tortura. >a 2nceput. fiecare martor era dator să preste+e )urăm7ntul 2n mod solemn. ideile de milă. probele nu precedau. sub pedeapsăK dacă refu+ă. Astfel. mai ales. ci urmau de+baterile. dreptul de citare al martorilor 2l avea numai acu+atorul. Acela i lucru se făcea i 2n faţa unui inculpat a cărui mărturie se obţinea prin acela i mi)loc de tortură. Popoarele vec*i nu vedeau nimic sălbatic 2n aplicarea torturii ca mi)loc de probă. . fiind 2nsă de scurtă durată. 4epo+iţiile martorilor nu aveau altă tărie dec7t aceea a unui act scrisK cu toate acestea 2nsă. martorul nu putea fi 2ntrerupt i nici partea potrivnică nu putea să-i pună 2ntrebări. 2ndată ce Nrecia a cunoscut un 0rad de civili+aţie superior s-a abandonat acest mi)loc de probă. Nraţian 2mpiedică prelun0irea detenţiilor prealabile./n timpul depo+iţiei. )udecătorul stabilind dinainte c7te persoane urmau să fie ascultate. 7 . Alături de aceste două mi)loace de probă. se referă la ipote+a că 2n lumea antică. Numele. valoarea economică unitară trebuie să fi fost un pumn de aur. martori i tortura. %oţi martorii.ai multe le0i iniţiate de acest 2mpărat absolveau printr-un fel A 4ra*ma era moneda Nreciei. (socrat +iceaH 6că nimic nu indică mai bine adevărul dec7t tortura. Acela i 2mpărat 2 i aruncă privirea i asupra temniţelor. după v7rsta deţinuţilor. 2nainte de a. ?omanii aveau dreptul la perc*e+iţie. Sop*ocle citea+ă un al treilea mi)loc i anume proba prin fier ro u i apă fiartă. tortura era aplicată numai sclavilor.

principiul libertăţii de apreciere a probelor păstrea+ă sistemul 6 probelor le0aleL. verbale. procesele verbale ce fac proba p7nă la 2nscrierea 2n fals i procesele . Astfel. 2n care spiritul de dreptate i de ec*itate era transferat uneori pe seama 6 2nţelepciunii i atotputerniciei divinităţiiL. le0ea nu statuea+ă o anumită valoare a probelor. av7nd forţa de probăL.i formea+ă o convin0ere să nu fie ţinut vreodată de evaluarea dată probelor de către un alt or0an )udiciar. concepţiile empirice i mistice. sistemul 0erman cuprinde prevederea potrivit căreia 6 niciun mi)loc de probă nu are forţa probantă mai dinainte stabilităL. penală france+ă 2mparte sub raportul forţei probante. procurorul. le0islaţia procesual . av7nd c*iar o esenţă sau o e<plicaţie supranaturală. 2n privinţa proceselor . 5 Numeroase coduri de procedură penală europene.# 4reptul procesual penal modern e<onerea+ă or0anul )udiciar de obli0aţia respectării ierar*iei probelor stabilite prin le0e i introduce teoria liberei aprecieri a probelor. Alte ţări consacră e<pres principiul libertăţii de apreciere a probelor. /n fine. anc*etatorul i persoana care efectuea+ă cercetarea penală nu au dreptul să treacă asupra 2nvinuitului obli0aţia probaţiunii.verbale 2nc*eiate de or0anele competente fac dovada p7nă la 2nscrierea 2n fals. d7ndu-le o anumită putere probatorie a a cum era tipic 2n teoria probelor formale. /n procesul penal ar*aic de tip acu+atorial. iar cel bul0ar prevede că dreptul or0anelor )uridice 6 de a aprecia e<istenţa sau ine<istenţa faptelor nu este le0ată sau limitată de nicio re0ulă specială. Sistemul procesual penal rom7nesc corespunde cerinţelor actuale ale sistemului social i asi0ură cadrul adecvat atin0erii scopului procesului penal. de i respectă 2n 0eneral. procesele verbale 2n trei cate0oriiH procesele verbale ce fac dovada p7nă la proba contrarie. 2n care le0ea dădea diverselor forme o forţă dinainte stabilită. dispo+iţia potrivit căreia procesele verbale 2nc*eiate de anumite or0ane fac dovada p7nă la 2nscrierea 2n falsJ. Aceste deci+ii i altele de această natură respiră sentimentul cre tinesc i fac să se vadă influenţa acestei reli0ii care propovăduie te mila. făcea ca aspectele formale cantitative sau calitative să fie precumpănitoare i să determine anticipat soluţionarea cau+ei 2n conformitate cu concepţiile i interesele promovate prin norma )uridică. %otu i. codul de procedură penală rusesc prevede că instanţa. Astfel. verbale cu valoare de simple informări. care anulea+ă 2n mare parte posibilitatea unei convin0eri interne 2n adevăratul sens al cuv7ntului. Codul de procedură penală (talian prevede că procesele . Elementul central al acestei teorii se ba+ea+ă pe intima convin0ere a or0anului )udiciar care 2 i formea+ă opinia 2n urma administrării probelor. /n procesul de tip inc*i+itorial. menţin7ndu-se 2n parte ine0alitatea consacrată prin le0e a unor probe Ide e<emplu. dar a o subordona con tiinţei 0enerale impuse din afară i de o factură e<clusivistă presupune o contradicţie. acela de aflare a adevărului i de lămurire a fiecărei cau+e sub aspectele procesual penale. A considera convin0erea liberă. teoria probelor formale. a a cum 07ndirea )uridică democrată i liberă a conturat acest concept.de amnistie pe toţi acu+aţii deţinuţi i aflaţi 2n temniţă 2n timpul sărbătorilor Pa telui. iubirea i iertarea. >ibera apreciere a probelor permite ca un or0an )udiciar care. dar )udecătorul are dreptul la libera apreciere 2n ceea ce prive te valoarea celor constatate. 2n le0islaţiile actuale din numeroase state de drept e<istă urme ale concepţiilor mai vec*i. Aplicarea cu caracter de 0eneralitate a teoriei liberei aprecieri a probelor are 2n numeroase le0islaţii unele restr7n0eri 2n ca+urile c7nd pentru anumite situaţii se admite sistemul probelor le0ale. permiteau or0anului )udiciar să interprete+e 2n modul cel mai liber anumite probe. /n procesul penal modern. 8 .

se utili+ea+ă. At7t 2n faţa or0anelor de urmărire penală. c7t i a instanţei de )udecată părţile pot cere constatarea acelor 2mpre)urări de fapt care sunt de natură.>e0ea permite ca procesele . Astfel.. Constatarea acestor fapte i 2mpre)urări de fapt se reali+ea+ă prin activitatea de probaţiune. intitulat 6 Probele oraleL. prin 6 probeL se 2nţele0 elementele de fapt care servesc la constatarea e<istenţei sau a ine<istenţei unei fapte prevă+ute de le0ea penală. precum i 2ntinderea lor. pentru a i se aplica sancţiunea prevă+ută de le0ea penală. &dată a)unsă cau+a la instanţa de )udecată.1 a repus noţiunile de probă i mi)loc de probă 2n 2nţelesul lor tiinţific. trebuie să constate toate 2mpre)urările referitoare la faptă i la inculpat care pot contribui la soluţionarea cau+ei potrivit le0ii i adevărului. ceea ce 2mpiedică o 2nţele0ere a ceea ce este proba i ceea ce este mi)locul din care provineK de asemenea. confund7nd noţiunea de proba cu re+ultatul activităţii de probaţiune. care nu făcea deosebirea necesară 2ntre aceste instituţiiK astfel. Aceste elemente de fapt sunt fapte i 2mpre)urări care stabilesc e<istenţa sau ine<istenţa faptelor i 2mpre)urărilor a căror stabilire se obţine prin activitatea de probaţiune. 2nscrierea 2n fals nu apare 2n materia penală i o asemenea putere de dovadă a unei probe nu se poate invoca 2n faţa curţilor cu )uri. erau re0lementate mărturisirea inculpatului. Astfel. fie apărarea. Confu+ia 2ntre probe i mi)loace de probă a fost susţinută i de dispo+iţiile Codului de procedură penală din !"@. verbale i 2nscrisuri. Potrivit art. care sunt 2n realitate mi)loace de probăK 2n Capitolul al (((-lea.. că s-a făcut proba vinovăţiei. c7t i re+ultatul activităţii de probaţiune. apoi martorii. (ntima convin0ere a )uraţilor nu putea fi 2ncorsetată prin nicio probă. /n 0eneral. cu e<perti+ă. totodată. care sunt persoane a căror declaraţii constituie mi)loace de probă. 9 . care este o probă. verbale 2nc*eiate 2n diverse domenii de către unii a0enţi constatatori să aibă o putere doveditoare prestabilită de le0e i să nu poată fi 2nlăturată dec7t prin 2nscrierea 2n fals. Capitolul al ((-lea din %itlul 3(( era intitulat 6 Probele scriseL. cuprin+7nd at7t probele i mi)loacele de probă. 2n vocabularul de practician. . or0anele de urmărire penală sunt obli0ate să constate dacă infracţiunea a fost comisă 2n realitate i dacă persoana 2nvinuită este vinovată de săv7r irea infracţiunii 2n sensul le0ii penale. se obi nuie te a se spune că s-a efectuat proba cu martori. ceea ce nu este corect din punct de vedere tiinţific. fie să susţină 2nvinuirea. dar se referea la procesele . Procesele . 2n cursul căreia autorităţile )udiciare. e<istenţa sau ine<istenţa daunelor materiale i morale.@. nici măcar prin anumite procese . fără o astfel de constatare nefiind )ustificată trimiterea 2nvinuitului 2n faţa instanţei de )udecată. aceasta este obli0ată să constate dacă 2nvinuirea adusă inculpatului prin actul de sesi+are este 2ntemeiată i. cu acte. 2n momentul 2n care 2mpotriva unei persoane se formulea+ă 2nvinuirea că a săv7r it o infracţiune. verbale cu o putere prestabilită de le0e. alin I!JP. care consacră pre+umţia de nevinovăţia . $%rice persoană este considerată ne ino ată până la stabilirea ino ăţiei sale printr!o &otărâre penală definiti ă LK ca urmare. e<perţii i interpreţii.#'. Codul de procedură penală din !". dar i părţile din proces se servesc de probe. /n vocabularul practicienilor noţiunea de 6probeL a căpătat cu timpul mai multe 2nţelesuri. la identificarea persoanei sau a persoanelor care au săv7r it-o i la cunoa terea 2mpre)urărilor necesare pentru )usta soluţionare a cau+ei Oart. verbale care fac dovadă p7nă la 2nscrierea 2n fals se 2nt7lnesc numai 2n materie de contravenţii i delicte. obţinute prin mi)loacele de probă.

prevede inter+icerea utili+ării violenţelor. folosindu-se limba rom7nă. )udecători. stabilesc elementele de fapt necesare pentru cunoa terea faptelor i 2mpre)urărilor de fapt care formea+ă obiectul unei cau+e penale. /n doctrină. alin. /n Codul de procedură penală. alin. /n acest te<t de le0e. probe a)unse la cuno tinţa or0anelor de urmărire penală i a instanţei de )udecată prin declaraţia martorului ocular i prin raportul de e<perti+ă medico . pen. a fost de faţă i a vă+ut cum 2nvinuitul a lovit victima cu un cuţit. Printre dispo+iţiile 0enerale e<istă norme care statuea+ă principiul obţinerii libere a probelor fără a se putea influenţa aceasta prin constr7n0eri fi+ice sau morale. . 2nt7lnim o seamă de dispo+iţii 0enerale referitoare la probe.@.! C. 2n scopul de a obţine probe. din care re+ultă probele ce duc la constatarea faptelor ce constituie infracţiuni i a 2mpre)urărilor 2n care au fost săv7r ite. prin confruntarea lor.. ameninţărilor ori altor mi)loace de constr7n0ere.' Cod de procedură penală re+ultă că sistemul le0al de apreciere a probelor nu se manifestă 2n niciun ca+ din moment ce le0ea sublinia+ă că probele nu au o valoare dinainte stabilită. ori limba maternă a celui ascultat. părţii vătămate. Ba+ele le0ale principale ale concepţiei referitoare la libera apreciere a probelor sunt re0lementate prin art. c*iar dacă nu constituie o probă.1. 2n art. convin0ere care se 2ntemeia+ă pe raţionament. care constituie probe. fapta de vătămare a victimei de către 2nvinuit i 2mpre)urările 2n care a avut loc se pot constata prin 2mpre)urarea că o altă persoană .i)loacele de probă sunt mi)loacele prevă+ute de le0e prin care se constată elementele de fapt ce constituie probe. precum i promisiuni sau 2ndemnuri. ci re+ultatul acesteia. ca limbă oficială. s-a relevat că intima convin0ere. prin ascultarea lor de către poliţi ti. . relatările 2nvinuitului. proba săv7r irii infracţiunii de vătămare constă 2n ceea ce a vă+ut persoana care a fost de faţă la a0resiune i conclu+ia necesităţii unei durate pentru vindecare de un anumit număr de +ile.4e e<emplu. după e<aminarea victimei. 4in art. alin. Activitatea )udiciară prin care se folosesc procedeele probatorii pentru obţinerea mi)loacelor de probă.1. care sunt mijloace de probă. 10 . procurori. după care victima a fost condusă la spitalK 0radul de vătămare i durata 2n0ri)irilor medicale necesare pentru vindecare se constată prin conclu+iile la care a)un0e e<pertul medico .' al Codului de procedură penală. .. răm7ne un sistem din care subiectivul nu poate fi e<clus. le0ală. a apărărilor pe care i le fac părţile din proces se nume te probaţiune i constă 2n actele procesuale i procedurale prevă+ute de le0e prin care autorităţile )udiciare. formată 2n urma e<aminării tuturor probelor administrate. Art. cu contribuţia părţilor. proc.i)loacele care conţin probe pot fi obţinute de autorităţile )udiciare prin diferite procedee de probaţiune. Astfel. martorilor pot fi obţinute prin luarea unei declaraţii scrise personal. se sublinia+ă că probele nu au o valoare dinainte stabilită. le0ătură care poate produce confruntarea unora cu celelalte. prin interpretK prin aceste procedee probatorii se pot obţine declaraţii care constituie mi)loace de probă.@. Capitolul ( din %itlul ((( al Părţii 0enerale.'-. iar aceste declaraţii conţin relatări despre fapte i 2mpre)urări. (ntima convin0ere constituie un sentiment de certitudine fermă despre e<istenţa unei fapte. /n e<emplul dat. ea put7nd fi susţinută i demonstrată pe ba+a unor ar0umente lo0ice. le0al. 2ntruc7t probele pot fi folosite numai dacă sunt obţinute prin mi)loacele de probă prevă+ute de le0e. /ntre probe i mi)loacele de probă e<istă o le0ătură indisolubilă. martorul . . iar aprecierea fiecărei probe se face de or0anul de urmărire penală i instanţa de )udecată potrivit convin0erii lor.

prevede că părţile pot propune probe i cere administrarea lor.-. 2n ca+ul infracţiunii de adulter. potrivit art.' Codul de procedură penală se face referire la probele concludente. aceste cereri neput7nd fi respinse dacă proba este concludentă i utilă. 2n ca+ul 2n care proba nu este concludentă. A adar. per a contrario. verifică 2n ce măsură proba este concludentă. 4in punct de vedere al producerii probelor. Aprecierea unei probe 2n sensul că este sau nu concludentă are loc atunci c7nd părţile cer administrarea acestei probeK or0anul de urmărire penală sau instanţa. obiectul probei. 4e aceea. pe de altă parte sub aspectul aprecierii acestora. 2n materie penală de re0ulă orice probă fiind admisibilă. momentul c7nd se aprecia+ă concludenţa unei probe este momentul c7nd se ia *otăr7rea de admitere sau respin0ere a probei i nu după ce proba a fost administrată.. /n procesul penal funcţionea+ă principiul libertăţii probelor. 9aptele i 2mpre)urările care formea+ă obiectul probaţiunii trebuie dovedite prin probe. 2n principiu. probele pot fi pertinente. proba se face numai prin procesul . /n literatura )uridică străină se folose te termenul de pertinenţă 2n loc de concludenţăK 2n dreptul an0lo-sa<on se folose te termenul de relevanţă. Concludenţa probelor este str7ns le0ată de obiectul probaţiunii. 2n sensul că este de natură să dovedească o faptă sau o 2mpre)urare de care depinde soluţionarea )ustă a cau+ei.. sunt folositoare părţii care le invocă I?. provenite prin mi)loacele de probă. probele concludente sunt i probe pertinente. A adar. . deoarece proba concludentă urmea+ă să dovedească o faptă sau o 2mpre)urare care face parte din obiectul probaţiunii. & probă este inadmisibilă 2n măsura 2n care le0ea o inter+ice e<pres. dar i 2n le0e. pertinenţa. . altfel spus. Ca urmare a acestui fapt. /n vederea reali+ării scopului procesului penal. 2nainte de a dispune administrarea probei. are sau nu corelaţie cu obiectul probaţiunii 2n cau+ă i deci dacă faptele. le0ea nepreci+7nd măsura 2n care probele sunt sau nu admisibile. alin. ce se declară nevinovat. dar nu toate probele pertinente sunt i probe concludente. probele care conduc la constatarea unor fapte i 2mpre)urări care au le0ătură cu cau+a 2n curs de urmărire sau de )udecată. Acest principiu se manifestă.Admisibilitatea. concludente i probe utile.-. dacă poate servi la )usta soluţionare a cau+ei. principiul cunoa te două cate0orii de limităriH limitări le0ale i limitări impuse de principiile 0enerale. pen. C. pen. Probele concludente -sunt acele elemente de fapt care servesc la dovedirea unor fapte i 2mpre)urări de care depinde )usta soluţionare a cau+elor.A. este admisibilă orice probă. 4acă intervin asemenea limitări proba devine inadmisibilă. datele i 2nt7mplările concrete a căror dovedire se solicită sunt de natură a a)uta soluţionarea cau+ei.. Probe concludente sunt acelea care presupuse adevărate. /ntruc7t 2n art.-. C. 11 . 2n conţinutul obiectului probaţiunii pot fi cuprinse numai probele care aduc informaţii ce conduc la re+olvarea tuturor problemelor pe care le ridică fondul cau+ei. alin.. pe de o parte. verbal de constatare a infracţiunilor fla0rante sau prin scrisori care emană de la soţul vinovat. 2n procesul penal. Art. preocupările speciali tilor i ale practicii )udiciare se concentrea+ă asupra probelor concludente. ea trebuie respinsă. de a dovedi alibiul său. pentru a contribui la re+olvarea cau+ei proba trebuie să fie i concludentă. 2n art. alin. alte probe fiind inadmisibile. /n materie penală. 4e e<emplu. proc. Astfel. ?e+ultă că proba este totdeauna admisibilă dacă este necesară pentru soluţionarea cau+ei. concludenţa şi utilitatea probei /n orice proces penal se pune problema de a se stabili dacă 2mpre)urarea de fapt dată 2n vilea0 cu a)utorul probelor. dacă se cere de către inculpat. @$A. sub aspectul libertăţii de a produce probe. Nu este suficient ca proba să fie pertinentă.' Cod de procedură penală se prevede că 6 administrarea unei probe nu poate fi respinsă dacă proba este concludentăL. Sunt pertinente . NarraudJ.

pe considerentul că administrarea lor ar fi inutilă. A adar. care să dovedească aceea i faptă devine inutilă. de i ar avea toată concludenţa. concludentă . o nouă probă concludentă. instanţa nu poate respin0e probele solicitate 2n apărare. Concludente sunt i probele care sunt de natură să stabilească ine<actitatea unor probe de)a administrate. după administrarea probei solicitate. 2nsă. 4e e<emplu. @-1J. să contribuie la )usta soluţionare a cau+ei i utilă . Astfel. nu s-a reu it a se stabili alibiul. . nr.. de i acesta nea0ă comiterea faptei. pen. i nu acela de a anali+a pretinsele erori de fapt sau de drept comise de )urisdicţiile naţionale. pre+intă o anumită inutilitate. Probele utile nu trebuie să e<ceadă o anumită limită de suficienţă. dovedirea alibiului stabilind nevinovăţia inculpatuluiK dacă . pentru admiterea administrării unei probe se cere ca ea să fie admisibilă . potrivit căreia. deci să ceară contraprobe.. să nu fie inter+isă de le0e. este oprit a determina o persoană să săv7r ească sau sa continue săv7r irea unei fapte penale 2n scopul de a obţine probe. ratificată de ?om7nia prin >e0ea nr. cunoscute sub denumirea de contraprobe. (nutilitatea probei se manifestă 0radat fiind cu at7t mai sporită cu c7t proba a fost administrată de mai multe ori peste limita necesară. . Această limită se aprecia+ă de or0anul )udiciar 2n mod concret i de la ca+ la ca+. 2ntruc7t nu determină 2n niciun fel soluţia se numesc neconcludente. Concludenţa re+ultă din dispo+iţia prevă+ută 2n art.. proba administrată a rămas fără re+ultat i nu va putea servi la stabilirea adevărului 2n cau+a dată. ceea ce 2nseamnă că o probă utilă este i o probă concludentăK nu orice probă concludentă este i o probă utilă.1 C.%. '. Curtea a preci+at 2n deci+iile sale că. 4e asemenea. să fie necesară administrarea ei. ?evenirea asupra probei admise nu se poate face dec7t cu arătarea cau+elor care o fac inutilă 2n cau+ă i asi0urarea dreptului de apărare a inculpatului. c7nd o faptă este dovedită convin0ător prin probele administrate. precum i promisiuni sau 2ndemnuri 2n scopul de a obţine probe.'$'. alin '. 4acă din probele administrate re+ultă că inculpatul a săv7r it infracţiunea imputată. rolul său este acela de a asi0ura respectarea de către Statele Părţi a an0a)amentelor re+ultate din Convenţia europeană". !" din Convenţia europeană1.probele solicitate sunt concludente. /n unele dispo+iţii ale sale Iart. inutilă ori administrarea sa este imposibilă. Este inter+is a se 2ntrebuinţa violenţe. o asemenea probă nu poate fi valorificată 2n procesul penal.E. ce trebuie administrate.. administrarea unei probe depinde nu numai de concludenţa ei. Sunt utile i trebuie deci administrate numai probele concludente. Codul de procedură penală folose te i sinta0ma 6probe necesareL. proc. Contraproba este nu numai concludentă. 2n ca+ul unei infracţiuni fla0rante cunoscută de un număr foarte mare de martori. /n ca+ul 2n care o probă este pertinentă. !@# din @! mai !""AJ 12 . Probele sunt utile c7nd administrarea lor este necesară pentru soluţionarea cau+ei penale 2n conformitate cu le0ea i adevărul. 2nvinuitul sau inculpatul are dreptul să probe+e lipsa lor de temeinicie. /n practică s-a decis că dacă instanţa a admis o probă. ameninţări sau alte mi)loace de constr7n0ere. Aspecte din 6urisprudenţa C. concludentă i utilă. C.'. @$G!""A I. c7t i de utilitatea ei. ea nu mai poate reveni asupra dispo+iţiei date. 2n ca+ul 2n care e<istă probe de vinovăţie. dec7t dacă i 2n măsura 2n care acestea determină 2ncălcarea drepturilor 1 Convenţia pentru apărarea drepturilor omului i a libertăţilor fundamentale i protocoalele sale adiţionale. ci i utilă. dar a fost administrată prin 2ncălcarea dispo+iţiilor art. 4e aceea.pen. 2nţele07nd acele probe concludente care sunt i utile.proc. & probă concludentă de)a administrată care determină convin0erea or0anului )udiciar nu mai trebuie dovedită devenind inutilă. deoarece probele de vinovăţie pot fi ine<acte i numai prin confruntarea lor cu probele 2n apărare se poate constata adevărul. potrivit art. potrivit art.-. dec7t dacă s-ar stabili că acea probă este neconcludentă. nu mai trebuie să fie administrată. Probele care nu sunt edificatoare. cele declarate de ultimul martor care s-ar audia.*. &f..

E. problematica administrării probelor trebuie anali+ată din perspectiva Q ' i @ ale art.n.&.. C.. 13 Articolul . Editions du Conseils de lEEurope..J !A Cau+a C. de către o instanţă independentă i imparţială. /n articolul următor. E<primarea din te<tul de le0e menţionat răm7ne la nivelul unui principiu...4. Spaniei.E. cau+a BarberD. care privesc toţi )ustiţiabilii. *otăr7rea din . i unele speciale.coe.C. care va *otăr2 fie asupra 2ncălcării drepturilor i obli0aţiilor sale cu caracter civil. !@ . 4e altfel. ?e0atului :nit. decembrie !"11. RRR. Excepţiile de inadmisibilitate a probelor propuse sau cerute de procurori sau de părţi Conform art. foto0rafiile. *otăr7rea din !1 martie !""-. admisibilitatea anumitor tipuri de probă.i libertăţilor prote)ate de Convenţie. pr.4. dacă s-a 2ncălcat i un alt drept prote)at de Convenţie. nicio dispo+iţie a Convenţiei nu re0lementea+ă re0imul probelor!$. ". 1!-"A 13 . RRR.. All Bec5.4.&. Prin >e0ea nr. Q @AK cau+a EdRards c. &rice persoană are dreptul la )udecarea 2n mod ec*itabil Is. Bucure ti. Strasbour0.4. Q @A. 2n mod public i 2ntr-un termen re+onabil a cau+ei sale. instituită de le0e. Comentariu pe articole. *otăr7rea din !. fără nici o consecinţă procesuală " A se vedea. '1!G'$$@ a fost introdus alineatul ' la articolul . 4reptul la un proces ec*itabil consacrat de Convenţia europeană implică respectarea unui anumit număr de 0aranţii. ale părţii civile i ale părţii responsabile civilmente. constatările te*nico. revine instanţelor naţionale. . Ed. pen. !$ C. 2n urma e<aminării tuturor probelor administrate..tiinţifice. 3ol. 2n sensul european al termenului!. c. de e<emplu. decembrie !""'.&.int. 6!. 2n procesele penale. C. .. inclusiv modul 2n care elemente de probă au fost obţinute sau administrate. la identificarea persoanei care a săv7r it-o i la cunoa terea 2mpre)urărilor necesare pentru )usta soluţionare a cau+ei. ?e0atului :nit. p. ci de a e<amina dacă procedura. fie asupra temeiniciei oricărei acu+aţii 2n materie penală 2ndreptate 2mpotriva sa. 4roits 0arantis et mCcanisme de protection.=. constatările medico-le0ale i e<perti+ele. de principiu.E. re+ervate a priori 6persoanelor acu+ate8. ?enucci. ceea ce presupune 0arantarea dreptului la un proces ec*itabil!#. (ntroduction 0CnCrale D la Convention EuropCenne des 4roits de lE=omme. Press :niversitaires de 9rance. C.J. Aprecierea fiecărei probe se face de către or0anul de urmărire penală sau de instanţa de )udecată. unele 0enerale.4. Nu este rolul Curţii acela de a determina. 2n special tribunalului de primă instanţă. 4octrina a subliniat că 2nsă i preeminenţa dreptului nu poate fi concepută fără accesul la o )ustiţie independentă i imparţială. Sudre.E. !' A se vedea. !# 9r.. (. 2n scopul aflării adevărului. '$$#. Q @#K cau+a . decembrie !"11. 9ranţei.&.. Se menţionea+ă 2n continuare faptul că probele nu au o valoare mai dinainte stabilită.esse0uC i Babardo c. constituie probă orice element de fapt care serve te la constatarea e<istenţei sau ine<istenţei unei infracţiuni. i B. a fost ec*itabilă 2n ansamblul său.dreptul la un proces ec*itabil din Convenţia europeană!A. p. Q A'K cau+a S*an c.4. B. 2n primul r7nd. cau+a P. >a Convention EuropCenne des 4roits de lE=omme. !. . natura acestei 2ncălcări!'. aspect ce constituie. 4reptul la un proces ec*itabil.. . !! Ca re0ulă 0enerală. sunt enumerate limitativ mi)loacele de probă prin care se constată elementele de fapt ce por servi ca probă H declaraţiile 2nvinuitului sau ale inculpatului. B2rsan. *otăr7rea din . Convenţia europeană a drepturilor omului. rolul de a anali+a probele aduse 2n faţa lor. Prin urmare. *otăr7rea din '# septembrie '$$!.E.coe.coe. mi)loacele materiale de probă..int. cau+a BarberD. ?e0atului :nit.1.N. cau+a Alan c.&. ?e0atului :nit.coe.esse0uC i Babardo c. i. Q -. conform căruia 6mi)loacele de probă obţinute 2n mod ile0al nu pot fi folosite 2n procesul penal8. RRR.antovanelli c. 4repturi i libertăţi.@ C. ca i relevanţa probelor propuse de acu+at .. *otăr7rea din !' mai '$$$. Q -. declaraţiile martorilor. Q . #!-. Potrivit )urisprudenţei C.-9r. Spaniei. '$$A.int. I.&. 2nre0istrările audio sau video. *otăr7rea din # noiembrie '$$'.. RRR. 2nscrisurile. '$$#. declaraţiile părţii vătămate.A Cod procedură penală.E.int. cu titlu de e<emplu. p. instanţele interne!! trebuie să aprecie+e cu privire la probele obţinute i la concludenţa fiecărei probe pe care o parte dore te să o administre+e. un domeniu de re0lementare al le0islaţiilor naţionale.

/n acest fel. pen. av7nd 2n vedere i faptul că le0ea noastră nu are o prevedere specială 2n acest sens.! C. ridica e<cepţii i pune conclu+ii8. sau prin e<ercitarea unei căi de atac. pr. Considerăm că pentru preeminenţa dreptului 2n materia probelor i a mi)loacelor de probă se impune sancţionarea probelor obţinute 2n mod ile0al. părţile interesate ar putea invoca 2n faţa procurorului. 4in cate0oria probelor inadmisibile datorita condiţiilor 2n care au fost obţinute putem citaH probele obţinute cu violarea secretului profesional. precum i toate actele care decur0 din ea. se arată că 6instanţa este obli0ată să pună 2n discuţie cererile i e<cepţiile 14 . ar putea fi e<cluse fie probele inadmisibile datorită condiţiilor 2n care au fost obţinute. pe calea unei cereri. se prevede e<pres 2n art. pen.A al. astfel că metodele menţionate anterior sunt imposibil de utili+at faţă de persoana care are această calitate. '-#-'-1G! C. după ca+. considerăm că ar putea să facă parte acelea furni+ate prin declaraţiile martorilor care au dorit să li se asi0ure anonimatul. de competenţa procurorului.C. sau pe calea unei pl7n0eri . pl7n0erea este. . 2n tot cursul )udecăţii. pen -. /n acest din urmă ca+. ea este ţinută să 2nlăture această probă. Considerăm că art.inisterul Public. pr. pr. 2n condiţiile art. iar 2n cea din commanloR de e<cludere. din cate0oria probelor inadmisibile. av7nd 2nsă puţine anse să fie 2nsu ită de )urisprudenţă 2n condiţiile nemodificării art. ascultarea sau interceptarea comunicaţiilor i a telecomunicaţiilor private efectuate cu violarea dispo+iţiilor le0ale. poate fi supus *ipno+ei. faptul că 62n cursul )udecăţii procurorul i oricare dintre părţi pot formula cereri. specifice activităţii desfă urate de . a a cum am menţionat. pr. perc*e+iţiile ile0al dispuse i e<ecutate cu violarea domiciliului. !". mărturisirea provocată sub efectul torturiiJ. 4in contră. 2n materia nulităţilor. fie probele inadmisibile datorită condiţiilor 2n care au fost administrate. @$! C.! C. pen. pr.concretă i fără vreo sancţiune. pr. este departe de a fi absolut. iar 2n art.ai mult. permite verificarea de către instanţă a le0alităţii mi)loacelor de probă obţinute 2n timpul urmăririi penale 2n cadrul unei proceduri preliminare distincte. părţile se pot prevala de această nouă dispo+iţie le0ală. Astfel. /n dreptul nostru re0ula e<cluderii mi)loacelor de probă nere0ulate. pen. 4e asemenea. 4in cate0oria probelor inadmisibile prin natura lor menţionămH mărturisirea obţinută 2n urma utili+ării violenţei i 2ndeosebi a torturii sau a tratamentelor inumane sau de0radante Iart." al. se fundamentea+ă pe Convenţia europeană a drepturilor omului i pe principiile 0enerale de drept. apreciem că administrarea ile0ală a probelor se poate face 2n toate fa+ele procesului penal. @$' C. prin invalidarea acestora.A al. dacă un martor consimte. atunci c7nd )urisdicţia se 0ăse te 2n imposibilitatea verificării le0alităţii mi)loacelor de probă sau a condiţiilor 2n care a fost obţinută proba. @$! al. @ al Convenţiei Europene a drepturilor omului i art. pr.. (re0ularităţile comise 2n timpul urmăririi penale conduc la unele aspecte procedurale particulare.' C. >e0islaţia rom7nă recunoa te dreptul la tăcere al inculpatului. . penJK proba obţinută prin violarea dreptului la tăcere Iutili+area narco-anali+ei sau a *ipno+ei 2n privinţa unui inculpatK recur0erea la poli0raf 2n anc*etele penaleJ. a a cum este enunţată de art. pen. . Acest aspect este de natură să afecte+e principiul libertăţii probelor care . /n fa+a de )udecată. /n doctrina Europei continentale se vorbe te despre nulitate.. /n ceea ce prive te procedura de invalidare a mi)loacelor de probă obţinute 2n mod ile0al. caracterul ile0al al unor mi)loacele de probă administrate.. ascultarea convorbirilor telefonice efectuată 2n ca+urile 2n care le0ea nu o permiteJ. ! C. pen. 4e altfel. fie din condiţiile 2n care a fost obţinută sau administrată proba Ide pildă. invoc7nd-o pe calea unei e<cepţii. 2n dreptul rom7n . datorită condiţiilor 2n care au fost administrate. (le0alitatea poate re+ulta fie din mi)locul de probă 2nsu i Ide e<emplu.. pr. av7nd 2n vedere enumerarea limitativă a mi)loacelor de probă din cuprinsul art. a unui memoriu. . sub re+erva valorii probante pe care )udecătorul ar putea-o acorda unui astfel de mi)loc de probă Ide e<emplu rememorarea unui element materialJ. a procurorului ierar*ic superior sau instanţei competente.

/n . indiferent de felul nulităţii.. 4e e<emplu. considerăm că de le0e ferenda se impune re0lementarea unei proceduri speciale. pr.pr. care are tendinţa de a o face mai puţin credibilă8. 4reptul 0erman inter+ice e<pres utili+area declaraţiilor consecutive unui intero0atoriu condus după metode incorecte. fiind cunoscută numai o procedură de 6control )udiciar8 . pen. 15 .' C. care să fie dublată de o soluţie procesuală cu rolul de a 2mpiedica continuarea procesului I 2nc*iderea dosarului sau anularea urmăririi care se re0ăsesc 2n dreptul americanJ. ceea ce 2nseamnă că domeniul aplicabil răm7ne acela al re0imului comun al nulităţilor. din PACE !"1AJ mărturisirea acu+atului este respinsă ca probă dacă 6mărturisirea este obţinută prin presiune sau prin orice alt comportament. pr. 2n codul c*ine+ de procedură penală nu e<istă termenii de 6nulitate8 sau 6e<cludere8. cu at7t mai mult. 2ntruc7t prevederea din te<tul de le0e.area Britanie Iart. !". /ntruc7t dispo+iţiile art.A al. constat7nd că acţiunea penală este nefondată i dispun7nd ac*itarea inculpatului.. la conclu+ia că ele nu mai pot fi refăcute. pen. @@' C. .C. 2n sensul că 6mi)loacele de probă ile0ale nu pot fi folosite8 conduc pe de o parte. instanţa de )udecată are numai posibilitatea de a constatata. pr. anterioare 2nvestirii instanţei penale cu )udecarea fondului. & asemenea e<cepţie ar putea-o constitui i aceea privind caracterul ile0al al unor mi)loace de probă. dacă au le0ătură 2ntre ele. put7nd să le 2nlăture at7t pe acestea. av7nd natura )uridică a unei c*estiuni preliminare.arătate 2n art. 2n condiţiile ine<istenţei altor probe care să dovedească vinovăţia acestuia. @$! C. iar pe de altă parte că instanţa penală trebuie să se ba+e+e doar pe acele probe care au fost obţinute 2n mod le0al i să le 2nlăture pur i simplu pe celelalte. /n pre+ent. Conform dispo+iţiilor le0ale 2n vi0oare neputinţa folosirii mi)loacelor de probă ile0ale nu se re0ăse te nici 2n ca+urile de 6ac*itare8 i nici 2ntre cele de 62ncetare a procesului penal8. sau e<cepţiile ridicate din oficiu i să se pronunţe asupra lor prin 2nc*eiere motivată8. care ar putea determina e<cluderea probei obţinute 2n acest fel Iile0alJ. /n codurile socialiste asemenea prevederi sunt aproape ine<istente. sau o casea+ă i o trimite spre re)udecare.. permit posibilitatea unei antepronunţări a )udecătorului. de către procuror. dacă o )urisdicţie de 0rad superior descoperă o 6eroare8 2ntro deci+ie a unei instanţe inferioare ea poate re)udeca acea cau+ă.pen. pen. /n dreptul france+ problema nulităţii a fost de mai multe ori modificată.te<tuale Iprevă+ute de le0eJ i substanţiale Ireferitoare la violarea unei re0uli importanteJ. nici de către instanţă i. /n codurile de procedură vest europene este de+voltată pe lar0 invalidarea probei. unica modalitate fiind aceea de invocare a acestora pe cale unor e<cepţii 2n ca+ul procesului penal. >e0ea nu prevede nimic particular cu privire la consecinţele produse de e<cluderea mi)loacelor de probă obţinute 2n mod ile0al. Cu privire la posibilitatea restituirii dosarului la procuror pentru refacerea mi)loacelor de probă ile0ale 2n condiţiile art. apreciem că aceasta nu poate constitui o soluţie la 2ndem7na )udecătorului. fiind prevă+ute două forme de nulitate . /n acest cadru este posibil 2nsă ca atunci c7nd o probă este invalidă efectele ei să se 2ntindă i asupra probelor administrate ulterior. c7t i probele obţinute prin intermediul lor. a a cum se desprinde din prevederile art. cu oca+ia deliberării sau a luării *otăr7rii nele0alitatea obţinerii unor mi)loace de probă. -.