You are on page 1of 6

Clopotel Paul R.C.S.C.

METODE DE FABRICARE A STRUCTURILOR COMPOZITE

Un material compozit reprezintă o combinație între două sau mai multe materiale diferite din punct de vedere chimic, cu o interfa ță între ele. Materialele constituente î și mențin identitatea separată (cel puțin la nivel macroscopic) în compozit, totu și combinarea lor generează ansamblului proprietă ți și caracteristici diferite de cele ale materialelor componente în parte. Unul din materiale se nume ște matrice și este definit ca formând faza continuă. Celălalt element principal poartă numele de armatura (ranforsare) și se adaugă matricei pentru a i îmbunătă ți sau modifica proprietă țile. !rmatura reprezintă faza discontinuă, distribuită uniform în întregul volum al matricei."ibrele sunt elementul care conferă ansamblului caracteristicile de rezisten ță la solicitări. #n comparație cu matricea, efortul care poate fi preluat este net superior, în timp ce alungirea corespunzătoare este redusă. Matricea prezintă o alungire și o reziliență la rupere mult mai mare, care asigură că fibrele se rup înainte ca matricea să cedeze. $rebuie insă subliniat faptul că materialul compozit este un ansamblu unitar, în care cele două faze acționează împreună, așa cum sugerează curba efort % alungire pentru compozit.

Materialele compozite dispun de atuuri importante în raport cu materialele tradi&ionale ca metalul 'i lemnul 'i aduc numeroase avanta(e func&ionale) greutate scăzută, rezisten&ă mecanică si chimică, costuri de intre&inere reduse, libertatea formelor 'i dinamica design ului. *le permit să prelungească durata de viata a anumitor echipamente datorită proprietă&ilor mecanice 'i chimice. !ceste materiale contribuie la sporirea securită&ii datorită rezisten&ei mai bune la 'ocuri 'i la foc. +e asemenea ofer' o mai bună izolare termică. Măresc de asemenea posibilită&ile de concep&ie, permi&ând mic'orarea greută&ii structurilor în scopul realizării formelor comple,e, apte de a îndeplini mai multe func&iuni. #n fiecare domeniu al pie&ei aplica&iilor sale automobile, construc&ii,

Consumul de munca asociat cu asezarea materialelor de armare în matri&ă. este cea mai folosită metodă pentru producerea componentelor compozite în industria aerospa&ială. de costul principial mare al echipamentelor robotizate. să reducă munca manuală cerută de producerea reperelor compozite. comparativ cu cel al subansamblelor ob&inute folosind alte metode pentru producerea structurilor compozite. au mai pu&ină fle. echipamente industriale % aceste performan&e remarcabile sunt la originea solu&iilor tehnologice inovante. #nsă economiile de muncă pot sau nu să fie negate . !ceastă constrângere geometrică limitează utilitatea poten&ială a formării robotizate pentru produc&ia automată a structurilor inteligente. electricitate.ibilitate geometrică comparativ cu metodele manuale. în combina&ie cu suflarea în vid 'i întărirea în autoclava. necesare în aplica&iile spa&iale. 1. Chiar dacă formarea manuală este considerată un proces me'te'ugăresc. realizate din &esături de sticlă împregnate cu ră'ină sintetică. ea se bucură de o largă sus&inere..Clopotel Paul R. sunt utilizate pentru ob&inerea subansamblelor compozite prin a'ezarea fibrelor uscate într o matri&ă închisă. deoarece pot fi realizate forme de geometrie comple. +in acest motiv.itate geometrică. cele două tehnici nu sunt potrivite pentru ob&inerea structurilor de greutate scăzută.C. Continutul de fibra al componentelor 01$M 'i 012M este uzual mai coborât. Formarea (aşezarea) manual "ormarea manuală a materialelor -preperg. Formarea ro-o$#za$a "ormarea robotizata este o încercare de automatizare a metodei formării manuale.. . . înaintea in(ectării sub presiune a ră'inii este relativ mare. !. Formarea "r#n $ran%&er a r ş#n## ' SRTM ş# &ormare "r#n #n(e)*#e + SRIM /rocedeele -01$M. /rocedura descrisă este capabilă să producă repere de înaltă calitate.trem de laborioasă 'i de acea totodată scumpă. #n general. echipamentele formării robotizate. 'i -012M. *a reu'e'te într o anumită masură. limitat numai de îndemânarea 'i de. din &esături de sticla împregnate cu ra'ină sintetică. !'ezarea manuala este o opera&ie e. $ehnica prezentată este capabilă să producă subansamble de mare comple. au fost făcute încercări de automatizare a anumitor por&iuni din procedură . dacă nu este adaugată o etapă intermediara de producere a semifabricatelor.C. urmată de in(ectia sub presiune a ră'inii sintetice de legatură. Ma(oritatea structurilor inteligente făcute să dureze au fost produse manual. #n efortul de a reduce con&inutul de muncă asociat a'ezării manuale.teritatea tehnicienilor care asamblează elementele componente.S. ca tăierea automată 'i transferul automat al stratului de &esătură.ă.

cu propor ții mari de fibre orientate a. . /ărțile compozite finite. E2$ru0area'$ra3erea (Pul$ru0erea). Fig. pâna la câțiva metri3minut.S. Masa de baza (matricea de ra șina) se întăre ște pe porțiunea încalzită a matriței. +in păcate. . este posibil să fie incluse straturi în unghi.perimentată această metodă 'i demonstrează oportunitatea utilizării bobina(ului de încălzire pentru producerea structurilor inteligente tubulare. 0istemul este recomandat pentru produc ția subansamblelor cu secțiune transversală constantă .. în interiorul laminatului. care sunt umezite împreuna cu materialul matricei.ial. în timpul opera&iei de înfăsurare. care conduc continuu structura din matri ță cu viteze relativ mari. dificultatea utilizarii unor mari cantită&i de fibre orientate a. /ot fi folosite materiale -prepreg. Formarea "r#n /n& şurare 0e &#lamen$e ş# -enz# #nfă'urarea la cald a filamentelor. 4 . materialele miezului și3sau semifabricatele împletite sunt combinate cu matricea de rasină sintetica și trecute continuu printr o matrita (filiera) caldă % fig.C.C. 1. sunt trase în mod constant printr un sistem de mecanisme. a fost una din tehnicile timpurii folosite la producerea compozitelor structurale. straturile de țesătură. limitează utilizarea metodei.ial la fabricarea acestor structuri tubulare. "ibrele uscate. Schema de principiu a unei instalatii de extrudare-tragere(pultrudere). Metoda este mai potrivita pentru producerea corpurilor de revolu&ie. "olosind înfașurarea țesaturii sau a filamentelor paralele (unul dupa altul). sau respectiv fibre uscate.Clopotel Paul R. #n laboratoarele !ir "orce a fost e. 1.

/relucrate 'i cromate. "ibrele sunt împregnate și saturate cu o ra șina polimerică de regula rasină termo rigida.truderii 'i aici matricea aste for&ată să treacă printr o matri&ă. se consideră compozit armat cu fibre.C. #n accepțiunea modernă. !cest procedeu este similar e. . 7a pultrudere se folosesc produse sub formă de suvi țe unidirec ționale sau sub formă de matrici. doar că la e. /rodusul astfel ob&inut poartă denumirea de compozit cu matrice polimerică pultrudat (pultruded "iber 1einforced /ol8mer ("1/). mai ales cand pultruderea se realizează prin presiune.C. "ibra este trasă și ghidată printr o matri ță încălzită ce configurează secțiunea transversală a produsului.Clopotel Paul R.trudere matricea este împinsă iar la pultrudere fibrele preîmpregnate sunt trase prin matri&ă. /rin matri&a încălzită se accelerează polimerizarea ră'inii pe măsură ce aceasta înaintează. men&inută apoi constantă. fibrele distribuite aleatoriu astfel încat planul sau matricea este cvasi izotropă.S. un material din două componente la care raportul proprietă ților dintre rezisten ța și frac țiunea volumetrica este de cel puțin 456. matri&a se aduce la o anumită temperatură. /ultruderea este un procedeu la care frac țiunea volumetrică de fibra este cea mai mare.

la ie'irea produsului format din matri&ă. fără interven&ii ale omului decât în cazuri e. 9iteza de întărire este cea care determină ritmul de produc&ie . pierderile sunt mici 'i nu depă'esc :6. /entru echilibrarea proprietă&ilor în direc&ie transversală se folosesc matrice din fibre scurte cvasi izotrope în planul lor. materialul rezultând mai compact dar 'i frac&iuni volumetrice mai compacte. 0istemul urmăre'te să se facă o preîmpregnare completă astfel încât fibrele sunt saturate cu ra'ină. *. !sta 'i datorită faptului că este un process automat. /ultruderea are numeroase avanta(e.cesul de răsină poate fi reintrodus în circuit . "ibrele cele mai des utilizate în procesul de pultrudere sunt) 0ticla * "ibrele aramidice "ibrele carbon "ibrele grafit 1ă'inile sunt termo rigide) /olistiren 9inilester *po.istă produse avanta(oase din punct de vedere material 'i cu calitate superioară ce au la bază procesul tehnologic de pultrudare. "enomenul de întărire este mai controlat când se folosesc matri&e cu trepte diferite de temperatură.idice Un procedeu industrial u'or de controlat. /entru a asigura învelirea în ră'ină matricea polimerică trebuie să fie foarte pu&in vâscoasă. asigurând legăturile dintre fibrele unidirec&ionale cât 'i proprietă&ile din direc&iile perpendiculare pe a.Clopotel Paul R.C. pentru a nu apărea defecte în masa compozitului.S.treme. "ibrele sub formă de 'uvi&e sunt derulate de pe bobini si ghidate catre un sistem de preformare.C.a longitudinală a produsului. +atorită consta&ei sec&iunii se păstrează consumuri identice de matrice iar e. #mpregnarea 'i saturarea se poate face sub presiune. într un cât polimerizarea trebuie să fie cât mai completă. .

C. câteva sau toate etapele procesului de fabrica&ie. care nu cer folosirea unor materiale -prepreg. (pultruderea) este de departe tehnica cu cel mai avanta(os cost pentru producerea componentelor compozite structurale. pe o baza continuă 'i de aceea este capabilă să fabrice structuri întărite de orice lungime la viteze de 4: % <5 de ori mai mari. poate să mărească foarte mult pre&ul componentului finit.umai pultruderea(e. Utila(ul este relativ ieftin. scumpe.Clopotel Paul R.trudare3tragere) poate fi atribuit unei diversită&i de factori. Costul scăzut al echipamentelor necesare pentru fabricarea compozitelor laminate (prin e. /ultruderea folose'te cele mai pu&in costisitoare forme ale matricii constituente 'i respectiv cele mai avanta(oase materiale de armare. Costul opera&iilor repetitive. comparativ cu metodele alternative. . 7a toate celelalte metode de fabrica&ie. trebuiesc să fie repetate pentru fiecare articol care este fabricat. !naliza arată că -e. +eoarece procesul operează cu pu&in efort operator (men&inerea alimentării). (folosite la a'ezarea manuala) au fost în general de succes.C. iar costurile de prelucrare sunt de asemenea coborâte. .trudarea tragerea. privind reducerea costului de fabrica&ie al structurilor compozite.trudarea tragerea) produce subansamble compozite complet întărite. CO5CLUZII Metodele de productie automatizate. în compara&ie cu alte echipamente automate pentru produc&ia compozitelor. costurile de muncă sunt drastic reduse pentru serii de produc&ie moderate. 4.S.