STEAUA-N IARBĂ

de Tudor Arghezi

Ca un strop de rouă-aprins. Ce luceşte în poiană? Pentru gâze într-adins, Să le-ndrume-n buruiană? Ca o candelă de schit, Care, strînsă-ntro-o scînteie, S-a desprins şi a fugit Pe o gaură de cheie? Ca o za de prin poveşti, Descusută din pieptarul Unei fete-mpărăteşti Sau din deşti mărgăritarul? Singură cu-aureolă În imperiul de urzici, Cum te cheamă? Luciolă? Sau te cheamă Licurici? E gîngania cu stea Albăstruie, stinsă-n verde. N-o atinge, pana mea, Nici cu gândul, că se pierde.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful