P. 1
Optimizari Cursurile 6 si 7

Optimizari Cursurile 6 si 7

|Views: 2|Likes:
Published by wWwValywWw
Optimizari C6-C7 An 4
Optimizari C6-C7 An 4

More info:

Published by: wWwValywWw on Jan 02, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/21/2015

pdf

text

original

Determinarea metodelor, a procedeelor de prelucrare ş ia num ă rului de opera ţ ii ş i faze Alegerea metodei de prelucrare ş i a procedeului, precum ş i a numă rului

de operaţ ii ş i de faze se face ţ inându-se seama de urmă torii factori: - condi ţ iile tehnice impuse piesei de prelucrat; - forma ş i numă rul suprafeţ elor de prelucrat; - numă rul de piese care trebuie executate în unitatea de timp, respectiv de ritmul liniei tehnologice; - productivitatea ş i posibilit ă ţ ile tehnologice ale parcului de utilaje existent; - indicii tehnico-economici care caracterizează fiecare mod de prelucrare în parte. Ţ inând seama de toţ i factorii aminti ţ i mai sus, trebuie să se g ă seasc ă acel procedeu sau metodăde prelucrare economic ă a fiec ă rei suprafe ţ e a piesei, care asigură obţ inerea coeficientului de precizie total impus. Coeficientul de precizie este definit ca raportul dintre toleran ţ a semifabricatului, Ts ş i toleranţ a dimensiunii suprafe ţ ei de obţ inut, Tp,

T k tot  s Tp

(3.18)

Ts, ş i Tp se mă soară în micrometri. Coeficientul de precizie poate fi realizat printr-o singură operaţ ie sau fază (când diferen ţ a dintre precizia piesei prelucrate ş i cea a semifabricatului nu este mare) sau printr-o serie de procedee de prelucrare, al că ror produs al coeficienţ ilor de precizie:

k tot  k1  k2  k 3  ... k n

(3.19)

trebuie să fie egal cu coeficientul de precizie impus: În (3.19): 1, 2, … n reprezintă numă rul de operaţ ii (realizate prin diferite procedee) necesare execut ă rii suprafe ţ ei respective pentru a se obţ ine precizia impusă . Pentru determinarea metodelor ş i procedeelor de prelucrare se procedează în felul urm ă tor [35] : - se determin ă valoarea coeficientului total de precizie, folosindu-se relaţ ia (3.18), în care toleran ţ a semifabricatului se poate ob ţ ine din standarde, iar cea a suprafeţ ei în cauză se citeş te din desenul de execuţ ie al piesei; - se opteaz ă (din tabelul 3.2) pentru unul din procedeele de prelucrare care poate asigura rugozitatea impusă de proiectant suprafeţ ei respective, dar ş i precizia de formă ;

2 ş i 3.021 diametru  25 mm va trebui obţ inută prin diferite procedee e prelucrare dintrun semifabricat. Piesa din exemplul 3. vor trebui să ofere o valoare mai mare sau cel puţ in egală a coeficientului de precizie total cu cea calculat ă cu relaţ ia (3. .3) se poate asigura un coeficient de precizie egal cu: .se calculeaz ăcoeficientul de precizie al fazei respective ( ki ). În vederea calculă rii coeficienţ ilor de precizie intermediari se vor folosi tabele de coresponden ţ ădintre toleran ţ ă . Se adopt ă . ş i că semifabricatul optim este obţ inut dintr-o bară laminată la cald. din STAS 333.2 netezire. Dacă se consider ă că opera ţ ia final ă (rectificarea de finisare) permite să se ob ţ inăş i precizia dimensionalăş i dacăse impune ca din opera ţ ia precedent ă (rectificarea de degroş are) să nu rezulte o toleranţ ă mai mare de 45  m (clasa 8-a de precizie . iar dacă valoarea calculată este cel puţ in egală cu valoarea coeficientului de precizie total. suprafaţ a se consideră terminată din punct de vedere al prelucră rii.3. 3.6. un diametru pentru semifabricat de urmă toarea  0 . iar cea de +0.2.în cazul în care coeficientul de precizie calculat este mai mic decât coeficientul total.3). Pentru a se înţ elege mai uş or principiul expus mai sus.3. Dintre toate acestea. ţ inându-se seama de semifabricatul ales. merită să se ia în considerare strunjirea de Fig.5 valoare:  30  0 .7 mm. rectificarea de finisare ş i vibronetezirea (honuirea exterioar ă ).vezi tabelul 3. se vor că uta alte procedee de prelucrare care.86.6. Tp 21 Se mai poate constata c ă rugozitatea impusă suprafeţ ei (Ra = 0.8 m) poate fi realizată prin mai multe procedee.18). Suprafaţ a cu diametru mai mare va ră mâne ne prelucrată . în baza relaţ iei (3.2. 0 . se consideră că este comandat ă execu ţ ia piesei din figura 3.2..14 .19). Exemplul 3. de forma piesei.021 Pentru gă sirea metodelor de prelucrare a suprafe ţ ei cilindrice 250 se va proceda la calculul coeficientului de precizie total: T 1200 k tot  s  57 . clasa de precizie ş i rugozitate (vezi tabelul 3.

14  4 .f toleranţ a obţ inută la rectificarea de finisare ş i care este egală cu toleran ţ a piesei.d   2 .14 Tr .28 Ts .T 45 k 1  r . iar coeficientul de precizie la această prelucrare va avea valoarea : . În conformitate cu datele din tabelul 3.14 k int. iar Tr.3. iar cea de finisare în clasa 8-a.70 k1 2 . Se poate constata că valoarea coeficientului k1 este inferioară coeficientului de precizie total ş i.28 9 . În acest caz. pentru diametre cuprinse între 18 ş i 30mm. toleranţ a poate fi de 84 m.în  m.d 280 Se poate observa c ă cele două metode vor asigura un coeficient de precizie egal cu: k a k 1  k2  2 .15 .14 este mult prea puţ in.d reprezintătoleranţ a la rectificarea de degroş are . ar apropia mult valoarea coeficientului de precizie intermediar de cel total (conform tabelului 3. f 21 în care Tr. ceea ce în compara ţ ie cu 57. care poate asigura o toleranţ ă la diametru egală cu Ts.15 O strunjire de finisare.2  tot   6 .d = 280 m.14 k int. Prin urmare.14 Configuraţ ia piesei permite efectuarea unei strunjiri de degroş are. care să asigure o toleran ţ ă egală cu 84 m. mai sunt necesare prelucră ri pentru a se ob ţ ine un coeficient de precizie egal cu: k 57 .2 strunjirea de degroş are este în clasa 11-a de precizie.1  tot   26 . coeficientul de precizie va fi: T 1200 k2  s   4 . care s ă asigure ob ţ inerea unui coeficient de precizie intermediar egal cu: k 57 .25 ka 9 . vor mai trebui efectuate alte prelucr ă ri. deci.

.87 kb 30.d 45 Se poate constata că precizia de prelucrare impusă de proiectant se realizeazăefectuându-se urmă toarele prelucră ri: strunjire de degro ş are. va fi nevoie de încăo prelucrare care săasigure precizia egală cu: k 57 . coeficientul de precizie intermediar devine: k b k 1  k2  k3  30 .. caz în care coeficientul de precizie va fi: .d   3 ..5 Această valoare a coeficientului de precizie va fi atins ă printr-o rectificare de degroş are (dacă se impune ca la opera ţ ia precedent ă toleranţ a să fie de 84  m) : Ts.T 280 k 3  s.3 Dimensiune a nominală . [mm] Treapta de precizie 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Toleranţ e T [ m] pentru dimensiuni nominale (STAS 8101-68) Peste 1 la 3 Peste 3 la 6 Peste 6 la 10 Peste 10 la 18 Peste 18 la 30 Peste 30 la 50 Peste 50 la 80 Peste 80 la 120 ..5 Întrucât nici aceast ăvaloare nu este mai mare sau cel puţ in egală cu coeficientul de precizie total. strunjire de finisare. f 84 Tabelul 3. 4 3 6 8 9 11 13 15 6 8 9 11 13 16 19 22 10 12 15 18 21 25 30 35 14 18 22 27 33 39 46 54 25 30 36 43 52 62 74 87 40 48 58 70 84 100 120 140 60 75 90 110 130 162 190 220 100 120 150 180 210 250 300 350 140 180 220 270 330 390 460 540 250 300 360 430 520 620 740 870 400 480 580 700 840 1000 1200 1400 600 750 900 1100 1300 1600 1900 2200 Cu această mă rime.86 Tr ...33 Ts . rectificare de finisare. rectificare de degro ş are. f 84 k4   1.14 k i 3  tot   1.

folosirea mai multor scule într-un suport sau folosirea de capete multiaxe.2. Principiul concentr ă rii opera ţ iilor constăîn efectuarea într-o operaţ ie a unui num ă r cât mai mare de faze de prelucrare. Fazele pot fi executate succesiv. la una sau mai multe piese.d Ts. de regulă . f Tr . simultan sau succesiv-simultan. de suprafeţ ele care trebuie obţ inute ş i de precizia care trebuie realizată . iar opera ţ iile. a mai multor suprafe ţ e. aceeaş i orientare ş i fixare a piesei. Proiectarea conţ inutului operaţ iei La proiectarea con ţ inutului opera ţ iei tehnologul trebuie săţ inăseama de: ritmul de fabricaţ ie. Din cele de mai sus rezult ă că procesul tehnologic poate fi constituit dintrun numă r mai mare sau mai mic de opera ţ ii. proiectarea conţ inutului opera ţ iei ş i structurii procesului tehnologic se poate face pe principiul concentră rii sau diferen ţ ierii operaţ iilor. după cum se prelucrează o singură suprafaţ ă cu o singură scul ă . menţ inând.6. . alezoare în trepte.ktot  Ts Ts . Fazele pot fi simple sau complexe. cu una sau mai multe scule aş chietoare la un singur loc de muncă .folosirea sculelor complexe combinate (cuţ ite de strung profilate.14 Ts. cu multe faze suprapuse. pot fi constituite dintr-un numă r mai mic sau mai mare de faze. adâncitoare. f Întrucât mă rimea coeficientului de precizie se poate obţ ine prin combinarea diferitelor procedee de prelucrare (efectuate pe diferite utilaje) trebuie ca din toate variantele s ă se aleagă varianta cea mai economicădar care asigurăcoeficientul pentru precizia cerut ă . Procesul tehnologic astfel proiectat conţ ine un numă r mai mic de operaţ ii. 3. În cazul când numă rul suprafe ţ elor de prelucrare este mare ş i ritmul liniei tehnologice este mic în compara ţ ie cu ritmul de fabrica ţ ie ce trebuie realizat. Executarea prelucr ă rii după acest principiu se poate face fie pe o maş ină unealtă echipată în mod corespunză tor. burghie. jocuri de freze ş i discuri abrazive combinate etc.d      57 . sau se prelucreaz ămai multe suprafe ţ e simultan cu un bloc de scule sau cu o sculă combinată .d Ts .3.d Tr.). fie pe o maş ină -unealtă semiautomat ă sau pe o maş ină -unealtă agregat. dacă prelucrarea urmează a se face pe o linie tehnologic ă cu flux continuu. Concentrarea prelucră rilor elementare se poate face prin : . f Tr . iar în cadrul fiec ă rei opera ţ ii semifabricatul suferă . la rândul lor.

în general. . Îns ă .prelucrarea pieselor de dimensiuni mari. pe maş iniunelte semiautomate ş i automate.la reducerea numă rului de utilaje folosite. în general. de necesitatea unui utilaj special ş i a unui timp de reglare sporit. . la care se prelucrează o suprafaţ ă sau câteva suprafeţ e cu o singur ă sculă . Concentrarea opera ţ iilor de prelucrare duce la: .prelucrarea pieselor în producţ ia individual ă sau de serie mică (fă ră a fi suprapuse faze). precum ş i pentru transportul acestora de la un loc de muncă la altul. Principiul diviz ă rii operaţ iei (a). Prin reducerea numă rului de opera ţ ii necesare prelucr ă rii piesei se realizeazămă rirea preciziei de prelucrare ca urmare a elimină rii unor erori de orientare ş i fixare a semifabricatelor. mai rar .la scurtarea ciclului de fabricaţ ie. care prezintă dificultă ţ i în ceea ce priveş te orientarea ş i fixarea acestora în vederea prelucră rii. prin reducerea timpilor auxiliari ş i uneori a timpilor de bază . aici trebuie ţ inut seama de faptul că anumite consideraţ ii de precizie impun adeseori separarea prelucr ă rii de finisare de cea de degroş are printr-o opera ţ ie de tratament termic de detensionare. Principiul diferen ţ ierii operaţ iilor const ă în proiectarea procesului tehnologic cu opera ţ ii care să con ţ ină câte o fază sau un numă r foarte mic de faze. . precum ş i a unor muncitori specializaţ i. în general. principiul concentră rii operaţ iei (b) mai multe opera ţ ii. Un astfel de proces tehnologic corespunde. pentru: .micş orarea normei tehnice de timp. .4. erori care apar.prelucrarea pieselor pe maş ini-unelte agregat ş i. la prelucrarea în Fig. Dezavantajele metodei concentr ă rii operaţ iilor sunt legate de creş terea forţ elor de a ş chiere.transformă ri importante ale formei ş i dimensiunilor. 3.

dispozitivele ş i verificatoarele necesare. prin folosirea unor scule simple (exceptându-se cazul prelucr ă rii cu cuţ ite profilate). O primăcondiţ ie ce trebuie îndeplinităde maş ina-unealtăeste aceea ca toate fazele con ţ inute în opera ţ ia respectiv ă să se poată executa pe maş ina-unealtă respectiv ă . iar diametrul maxim al semifabricatului . Pentru exemplificare. b. precum ş i indicatori tehnico-economici cu condi ţ iile tehnice ş i economice impuse pieselor de prelucrat. aş a cum s-a mai ară tat. se prezintă prelucrarea unui arbore în trepte cu un singur cuţ it. Pentru fiecare operaţ ie.9 ori mai mic decât în cazul prelucră rii dupăprincipiul diviză rii opera ţ iei . a. Un astfel de proces tehnologic are un numă r mare de operaţ ii. posibilită ţ ile de precizie ş i calitate a suprafeţ elor posibile de a fi ob ţ inute pe maş ini. pentru o opera ţ ie de strunjire pe strung normal lungimea totalăa piesei. iar în figura 3.unde.4.. este de 7. Dimensiunile ş i forma spaţ iului de lucru ale maş inii-unelte trebuie să permită amplasarea dispozitivului în care este orientată ş i fixată piesa de prelucrat ş i corespund ă cu dimensiunile de gabarit ale piesei de prelucrat sau a mai multor piese prev ă zute a se prelucra simultan. la mă rirea normei de timp contribuie în mare mă sură ş i timpul auxiliar. opera ţ ie proiectat ă a se efectua după principiul diviz ă rii operaţ iei. Alegerea optimă a ma ş inilor-unelte. utilizarea unui personal cu calificare mai redusă ş i posibilitatea trecerii f ă ră investiţ ii importante la o fabricaţ ie asemă nă toare (flexibilitate a procesului tehnologic ş i a echipamentului). pe un strung automat care lucrează cu mai multe cu ţ ite simultan.. Volumul de lucru necesar pentru strunjirea arborelui în trepte dupăun proces tehnologic bazat pe principiul concentră rii opera ţ iilor. diferenţ ierea operaţ iilor se caracterizează prin utilizarea unui num ă r mare de maş ini-unelte. precizarea procedeelor de prelucrare ş i a structurii operaţ iilor se aleg ş i maş inile-unelte. În acest scop trebuie să se cunoască dotarea întreprinderii cu maş ini-unelte ş i posibilită ţ ile de dotare ale acesteia în perspectiv ă . prelucrarea aceluiaş i arbore se face după principiul concentr ă rii opera ţ iilor. algoritmii de alegere a tipodimensiunilor de maş iniunelte se bazeaz ă pe compararea posibilită ţ ilor tehnologice ale ma ş inii-unelte în ceea ce prive ş te: dimensiunile ş i forma spa ţ iului de lucru a maş inii. în figura 3. În general. la maxim numă rul operaţ iilor poate fi egal cu cel al fazelor.cu câteva scule asemă nă toare. Spre exemplu.4. divizarea operaţ iei constăîn prelucrarea diferitelor faze ale acesteia la locuri de munc ă diferite. Lp. a sculelor. trebuie săfie mai mică decât distan ţ a maxim ă dintre vârfuri Lv. dispozitivelor ş i verificatoarelor Odat ăcu proiectarea itinerarului tehnologic. în special cel consumat cu aş ezarea piesei ş i reglarea sculelor. Prin urmare.

obţ inerea parametrilor de precizie ai suprafeţ elor de prelucrat este posibilădac ătoleranţ ele admisibile. peste sania transversală . . iar atunci când condiţ iile tehnice ş i volumul producţ iei nu pot fi realizate cu utilajul existent se poate justifica. Aici trebuie ţ inut seama că tehnologul se întâlne ş te cu două situaţ ii distincte. Dacăse reprezintăcosturile de fabrica ţ ie pentru o piesăpe maş ini-unelte diferite (fig. 3. În primul caz. Din graficul prezentat în figura 3. În general. În al doilea caz. ş i anume : 1. se dotează întreprinderea cu utilaje cât mai moderne.5). procurarea unor utilaje sau modernizarea celor existente. 2. Inegalit ă ţ ile precizate mai sus pot contribui la alcă tuirea modelului matematic pentru alegerea tipodimensiunilor admisibile de maş ini-unelte. proiectarea proceselor tehnologice pentru o întreprindere nouă . care ia fiinţ ă ş i trebuie dotat ă cu sisteme tehnologice. . proiectarea proceselor tehnologice pentru o întreprindere în cazul unei întreprinderi existente. acesta fiind criteriul de alegere între dou ă maş ini-unelte ce asigură în mod egal condi ţ iile tehnice impuse piesei de prelucrat. pe baza unor calcule tehnico-economice.să se asigure costul minim al prelucră ri.5 se desprind urm ă toarele concluzii: . centrele de prelucrare ş i celulele flexibile de fabricaţ ie.Dmax să fie mai mic decât diametrul maxim de prelucrare. Tp. se poate lua o decizie în legă turăcu utilizarea optimă a diferitelor tipuri de maş ini-unelte. specifice ma ş inii-unelte respective trebuie s ă fie mai mici decât toleranţ ele . structura procesului tehnologic va fi influen ţ at în mod hotă râtor de utilajul existent.pentru producţ ia de unicate se utilizeazăma ş inile-unelte clasice universale (MU ). cu largi posibilită ţ i funcţ ionaltehnologice.pentru producţ ia de serie mic ă -mijlocie este avantajos să se utilizeze maş inileunelte cu comandă numerică ( MUCN). care să servească ş i unor alte comenzi diversificate. Dp. Tadm . . în funcţ ie de volumul producţ iei de realizat.productivitatea ma ş inii-unelte trebuie să concorde cu programul de fabricaţ ie impus.puterea maş inii-unelte săconcorde cu puterea necesarăpentru aş chiere. pentru a se putea realiza regimul de aş chiere optim. alegerea utilajelor ş i a SDV-urilor se face în corelaţ ie cu tipul producţ iei ş i caracteristicile piesei ce urmeazăa fi obţ inut ă . pe baza unei analize tehnico-economice de perspectivă . La acestea mai pot fi adă ugate ş i urmă toarele condi ţ ii tehnico-economice: . Pe de alt ăparte. piesei de prelucrat. .

se poate considera c ă . . . se observ ă că maş inile-unelte cu comandă numeric ă constituie un factor de progres în domeniul tehnologiilor de prelucrare prin aş chiere. Op ţ iunea pentru un tip de maş ină sau altul se bazează ş i pe unele elemente de comparaţ ie.5. ele asigur ă eficienţ a fabricaţ iei seriilor relativ mici de produse. adic ă acolo unde exista un gol între utilizarea maş inilor-unelte universale ş i a celor automate. Astfel. faţ ăde cele clasice.creş terea productivită ţ ii prelucră rii prin reducerea timpilor auxiliari ş i ai celor legaţ i de pregă tirea ş i încheierea fabricaţ iei.posibilitatea reluă rii uş oare a fabricaţ iei unui anumit reper prin refolosirea programului. principalele avantaje ale maş inilor-unelte cu comandă numeric ă sunt urmă toarele: . Tot din graficul din figura 3. - .pentru producţ ia de serie mare ş i masă se utilizează maş inile-unelte automate cu comandăprin came (MUA).posibilitatea de a utiliza mai multe maş ini de acela ş i fel pentru prelucrarea aceleiaş i piese doar prin multiplicarea programului. maş inile-unelte agregat ş i liniile automate de maş ini-unelte.

care. Alegerea maş inilor-unelte în func ţ ie de costul prelucr ă rii ş i tipul producţ iei Proiectantul de proces tehnologic trebuie să cunoasc ă . au o complexitate mai mare ş i impun necesitatea organiză rii unor scul ă rii ş i magazii de scule. creş terea cheltuielilor cu sculele aş chietoare.- - posibilitatea optimiză rii procesului de aş chiere prin utilizarea comenzilor adaptive. . în aceeaş i mă surăş i la dispozitive. în general.5. toate caracteristicile constructivfunc ţ ionale în scopul realiză rii unui proiect corect ş i viabil. îns ă . Fig. mijloacele de mă sură ş i control etc. Avantajelor de mai sus li se opun. cheltuielile de întreţ inere sunt mai ridicate. atât pentru utilajele existente cât ş i pentru utilajele nou achiziţ ionate. necesită personal specializat ş i forţ ă de muncă superior calificată . o serie de dezavantaje : costul de achiziţ ie este mai ridicat decât al maş inilor-unelte clasice. Aceastăcerinţ ăse extinde. 3. sculele aş chietoare.

. bare de alezat etc.). din timpul total de preg ă tire tehnic ăa fabrica ţ iei. lunetă . funcţ ional ş i economic. Pentru ca dispozitivele să corespundă scopului pentru care au fost create. Din cele expuse mai sus rezult ă că dispozitivele trebuie să îndeplineasc ă o serie de condiţ ii.4. este cunoscut. gradul de specializare. broş e etc.). în documenta ţ ia tehnologicăse indică numai denumirea acestuia. materialul piesei de prelucrat. reparat ş i depozitat. Nu orice dispozitiv trebuie executat la cei mai ridica ţ i parametrii de precizie. . Nu este permis ă proiectarea ş i realizarea unui dispozitiv.1/4)Tp . Td. alezoare. .acţ ionarea dispozitivelor să corespundă surselor de energie disponibile. Complexitatea.). Dimensiunea sculei se determină fie pe baza calculului dimensiunilor intermediare (pentru l ă rgitoare. Cunoaş terea ş i utilizarea raţ ional ăa utilajelor ş i SDV-urilor existente în dotare reduce durata ş i cheltuielile pentru pregă tirea fabricaţ iei.să fie uş or de întreţ inut.Tipul sculei a ş chietoare se alege în funcţ ie de procedeul de prelucrare. dintre care cele mai importante sunt: . înainte de a decide utilizarea unui dispozitiv trebuie s ăse efectueze calcule economice de eficienţ ă . Dac ă este necesar un dispozitiv special. timpul afectat preg ă tirii tehnologice (proiectarea procesului tehnologic ş i SDV-urilor) este determinat de tipul producţ iei după valorile orientative date în tabelul 3. trebuie să aib ă urm ă toarea valoare din toleranţ a piesei: Td = (1/2 . tipul producţ iei ş i rugozitatea impusă .să asigure piesei precizia impusă . tehnologul indicănumai necesitatea proiectă rii ş i construc ţ iei acestuia. fie după determinarea regimurilor de a ş chiere prin calcule de rezistenţ ă . toleranţ ele principalelor elemente ale dispozitivului. că ci. elaborând o schemă de principiu ce este transmisă proiectantului de dispozitive. iar la dispozitivele care influenţ eazădirect precizia piesei.în func ţ ie de for ţ a de a ş chiere (pentru cu ţ ite de strunjit.un dispozitiv trebuie astfel conceput încât ansamblul dispozitiv-pies ă să aib ă o rigiditate corespunză toare. Astfel. cap divizor etc.. precizia de prelucrare. până ce n-a fost determinatănecesitatea tehnic ăş i estimatăeficienţ a economică la prelucrarea piesei. dupăalegerea maş inilor-unelte se determinăş i tipul de dispozitiv necesar pentru efectuarea operaţ iei de prelucrare. Prin urmare. Caracteristicile lui sunt determinate de caracteristicile piesei pentru care se executăş i de func ţ iunile pe care le îndeplineş te în procesul tehnologic. Dacădispozitivul se aflăîn dotarea ma ş inii-unelte (menghină . durabilitatea ş i costul unui dispozitiv trebuie să fie conturate de la început. . precum ş i costul fabricaţ iei produsului realizat. se impune ca acestea s ă îndeplinească anumite condiţ ii de ordin tehnic.

exprimată prin economiile anuale rezultate. iar la prelucrarea aceleia ş i piese cu ajutorul unui dispozitiv sunt . se obţ ine rela ţ ia: EF C E  d (3.23) Prin efect economic E (eficacitate economic ă ) se va în ţ elege câş tigul ob ţ inut la fabricarea piesei prin folosirea unui dispozitiv fa ţ ă de prelucrarea piesei fă ră dispozitiv.programul de producţ ie.cheltuielile anuale pentru dipozitiv. crt. de reducerea timpilor auxiliari. în care se includ ş i cele de reglare. piesă ]. De exemplu. Eficien ţ a economică a utiliză rii unui dispozitiv.Cd .22) Np Np sau: f E  c [lei/an.20) în care: .Nr. iar pentru ca folosirea unui dispozitiv oarecare să fie eficientă este necesar săse respecte inegalitatea: E Np  C d [lei/an] (3.4 Timpul afectat pregă tirii tehnologice (%) din timpul de pregă tire tehnic ă 25% 45% 70% Utilizarea unui dispozitiv este dictată . numă rul de piese executate cu acel dispozitiv în cursul unui an [buc/an]. în general.Np . efect m ă surat prin reducerea timpilor de baz ă ş i ai celor auxiliari.] (3. 1 2 3 Tipul produc ţ iei Individuală Serie mică ş i mare Producţ ie de masă Tabelul 3.buc.21) prin N p ş i se notează cu f = Ef / Np eficienţ a economică specific ă ş i cu c = Cd /Np cheltuielile anuale specifice cu dispozitivul.E este efectul economic (economia) al folosirii dispozitivului [lei/buc. care sunt mari în raport cu timpii de ma ş inăş i pentru uş urarea muncii muncitorului Cheltuielile provocate de proiectarea ş i execuţ ia dispozitivului trebuie să fie acoperite de creş terea productivită ţ ii în urma folosirii acestuia.21) Dacă se împarte relaţ ia (3. poate fi determinat ă cu ajutorul relaţ iei: E f E  Np  Cd [lei/an] (3. întreţ inere ş i reparare [lei/an]. . dacă la prelucrarea unei piese fă ră dispozitiv sunt necesare 30 de minute. .

precum ş i de factorii economici: costul instrumentului de mă surare. timpul necesar efectuă rii controlului etc. Acest calcul presupune cunoaş terea am ă nunţ ită a variantelor procesului tehnologic (cu ş i fă ră dispozitiv) ş i solu ţ iile adoptate pentru dispozitiv pentru a putea aprecia nivelul cheltuielilor. Prin eficienţ ăeconomicăEf se va înţ elege felul cum efectul economic acoper ă sau nu cheltuielile provocate cu realizarea dispozitivului.1/20 din toleranţ a dimensiunii (parametrului) controlat Tp. . ţ inându-se cont de tariful orei de execuţ ie. dispozitivul devine eficient deoarece efectul economic acoper ă cheltuielile efectuate cu realizarea dispozitivului.pentru un numă r de piese Np < N pmin utilizarea unui dispozitiv nu este justificată din punct de vedere economic. care condiţ ionează valoarea diviziunii instrumentului de m ă sur ă . Verificatoarele se pot alege respectând condi ţ ia ca valoarea toleran ţ ei instrumentului de mă surare săfie egalăcu 1/5….. în funcţ ie de numă rul de piese prelucrate Alegerea verificatoarelor se face în func ţ ie de precizia de prelucrat impusă . utilizarea unui dispozitiv. Din analiza eficienţ ei economice specifice f rezultă numă rul critic de piese la care devine avantajoas ă folosirea dispozitivului. rezultă un efect economic de 10 minute. obţ inându-se graficul din figura 3.pentru un numă r de piese Np > Np min .piesă ]. . Funcţ ia ce reprezintă variaţ ia eficien ţ ei economice specifice (3. care este uş or de exprimat în [lei/buc.23) poate fi reprezentatăş i grafic în funcţ ie de Np. 3.6. din analiza c ă ruia se desprind urmă toarele concluzii: . Varia ţ ia eficien ţ ei economice specifice la dorită .6.necesare numai 20 de minute. Grupele de factori analizaţ i (cheltuielile cu execu ţ ia dispozitivului ş i efectul economic al utiliz ă rii acestuia) pot fi analizaţ i la un grad de detaliere în func ţ ie de precizia de calcul Fig.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->