EUROPEAN COMMISSION

DIRECTORATE-GENERAL EDUCATION AND CULTURE

SOCRATES PROGRAMME

MINERVA Action

Proiect nr.: Titlul proiectului:

100783 - CP - 1 - 2002 - 1 - GR - MINERVA-M I Curriculum: cunostinte si competente informatice pentru a trai in era digitala

Titlul documentului:

Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale

Versiunea:

FINALA (in limba romana)

Data: Decembrie 2004

gr 2 .Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Autori: Partneriatul I-Curriculum Contributii (in ordinea alfabetica): Mario Barajas Lars Heinemann Elisabet Higueras Kathy Kikis-Papadakis Bogdan Logofatu Martin Owen Mary Ulicsak Coordonator: Dr. IACM/FORTH Institutii partenere: FORTH (GR) Universitat Bremen (DE) Universitat de Barcelona (ES) Universitatea Bucaresti (RO) Nesta Futurelab (UK) Contact: katerina@iacm.forth. Kathy Kikis-Papadakis.

de a deprinde rapid cum se lucreaza cu. Si nu este vorba despre o simpla adaugare a unor tehnologii la ceea ce faceam si inainte. Ce contine acest raport? Aspecte fundamentale – Aceasta sectiune defineste din punctul de vedere al acestui document ceea ce inseamna alfabetizare digitala si cum se pot clasifica nivelele de indemanare/competenta. 3 . devine evident ca avem nevoie de noi abordari. Daca ne concentram asupra educatiei. de producatorii de resurse digitale cat si de studenti pentru a verifica daca un proiect sau curs indeplineste scopul de a crea premisele pentru o participare activa la practici de invatare continua. Modul in care aceste transformari sunt privite prin prisma adaptarii curriculei pentru punerea la curent cu tehnologia digitala in cele 5 tari a fost analizat impreuna cu literatura de specialitate care ar putea furniza idei asupra abordarilor viitoare. la conceperea proceselor de invatare viitoare. proiectul exploreaza cunostintele si aptitudinile fundamentale necesare in acest nou context. abilitatea de a participa la procese de invatare continua. cum se critica in mod constructiv si cum se folosesc noile unelte digitale pe parcursul aparitiei acestora. Astfel. abordari care sa tina cont de schimbarile petrecute in modurile de a invata si a cunoaste din prezent si viitor. unde tehnologia este folosita pentru eficienta. curriculumul transformational implica intelegerea faptului ca ceea ce stim cat si cum si cand invatam s-a schimbat datorita tehnologiilor pe care le folosim. cum se efectueaza interogarile). Grecia. atat obiceiurile legate de munca cat si cele legate de viata de zi cu zi se schimba in mod radical. Spania si Marea Britanie pentru a analiza cunostintele si abilitatile fundamentale necesare pentru a trai si lucra in era digitala. Aceasta viziune poate fi de folos la examinarea actualelor programe (curricule). Activitatea in aceste domenii a fost practic reinventata pentru a tine cont de capacitatea tehnologica. Ariile importante sunt: • Schimbul si punerea in comun a informatiilor. adaptand continuturile pedagogice la noile cereri provocate de noile moduri de interactie intre munca. de catre profesori sau orice alt tip de educatori. motivare si eficacitate. De exemplu: activitatea din prezent a unui istoric de arta sau a unui om de stiinta. Viziunea – Discuta substraturile teoretice ale matricii cat si prezinta matricea Studii de caz – Trei studi de caz concludente desfasurate in unele tari partenere. educatie si viata. studii ce demonstreaza cum poate fi privita practica curenta folosind viziunea I-Curriculum ca o unealta de evaluare Concluzii si recomandari – Sumarizeaza descoperirile si recomandarile pentru UE in ceea ce priveste dezvoltarea aptitudinilor legate de alfabetizarea digitala. Ce este I-Curiculum? Proiectul I-Curriculum a adus la un loc cercetatori din Germania. Deasupra acestuia este situat curriculumul integrarii. Viziunea reprezinta o indepartare de la notiunea de “aptitudini de baza”. proiectul I-Curriculum a identificat ca aptitudine fundamentala necesara in societatea contemporana cat si in viitor. in contextul general al schimbarilor culturale. In acest context. Comunicarea si colaborarea • Cercetare: aflarea unor lucruri noi • Modelarea • Obiceiuri si atitudini legate de munca Fiecare dintre aceste arii de cunostinte sunt structurate pe trei nivele de activitate: curriculumul operational implica folosirea eficienta a uneltelor tehnologice (cum se executa procesarea textului. Nu se refera doar la anumite pachete software ci adopta o viziune mai cuprinzatoare a incercarilor complexe cu care se confrunta oamenii zilelor noastre in medii sociale pline de tehnologie. si de aceea intreaga organizare a predarii si invatarii trebuie sa se schimbe pentru a reflecta aceste schimbari.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Idei principale ale raportului De ce a aparut I-Curriculum? Secolul al XIX-lea este transformat total de tehnologie. In cele din urma . Romania. ci de schimbari la insasi natura activitatii umane prin folosirea noilor instrumente. Care este cadrul proiectului I-Curriclum? Viziunea proiectului I-Curriculum este un set de ghiduri care poate fi folosit de catre persoanele cu putere de decizie. cum se introduc datele. Activitatile sunt privite prin prisma dezvoltarii diverselor aptitudini legate de alfabetizarea digitala.

devine posibil sa identificam teme comune.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Aspecte fundamentale Introducere Care sunt aptitudinile de baza pentru a nu fi considerati analfabeti digitali? Cum putem functiona eficient intr-o societate plina de informatii in care tot mai multe sunt rezolvate cu ajutorul tehnologiei? Care este diferenta intre a putea lucra cu o tehnologie si a-ti transforma modul de gandire? Acestea sunt unele dintre intrebarile puse de proiectul I-Curriculum. abstractizandu-le si nu luam in calcul diversele pachete software sau implementari. Atentia acordata acestor apitudini a fost o trasatura marcanta a Politicii Europene pentru Educatie si Training. Abordarea I-Curriculum difera fata de abordarile tip ‘aptitudini cheie’ prin aceea ca in loc sa privim educatia si trainingul ca decurgand din transformarile economice si ca dezvoltarea unei economii bazate pe cunostinte necesita cunostinte aditionale . 4 . Mai mult: aptitudinea centrala. de exemplu: intrarea intr-o noua comunitate de persoane care invata poate sa depinda vital de comunicarea electronica • Jocuri – modurile in care jocurile digitale exemplifica modalitati de gandire si de lucru in domeniul digital. Consiliul de la Lisabona din 2002. In particular. acestea au potetnialul de a le combina prin suma pe toate celelalte descrise anterior. diverse media si noi moduri de a le citi • Comunicare electronica – nu doar e-mail ci o intreaga panoplie de moduri in care comunicarea interumana se dezvolta. daca analizam aptitudinile si cunostintele fundamentale. asupra capacitatilor noilor unelte digitale si a implicatiilor lor aparente in viata. Creare unui astfel de cadru este o sarcina ce ridica mari provocari. incercarea de a creea o teorie unica sau unificatoare asupra alfabetizarii digitale dintr-o diversitate de contexte culturale si de societati ar putea fi vazuta ca fiind sortita inevitabil esecului. Trebuie sa le oferim tinerilor posibilitatea de a invata rapid cum se lucreaza cu. combinarea cunostintelor pentru a crea noi cunostinte. modul cum ajungem sa cunoastem si modul in care exprimam ceea ce cunoastem. In acest document. Spre exemplu. Viziunea a fost dezvoltata de parteneri dintr-o analiza a cerintelor curriculei existente referitor la predarea tehnologiilor digitale. intr-adevar. fundamentala necesara in societatea contemporana este intalnita la toti participantii. analiza a literaturii de specialitate si o analiza a studiilor de caz referitoare la moduri inovative de a preda. Asta inseamna ca dupa o anumita activitate tutoriala studentii trebuie sa dobandeasca o anumita cunostinta – cunostinta cheie – care este esentiala pentru proces. Raspunsul tipic a fost adoptarea modelului analizelor necesitatilor de educatie care au identificat obiective legate de competente in zone de studiu precum limba materna. I-Curriculum considera ca trebuie transformate aceea ce trebuie sa cunoastem. navigarea prin structuri informatice • Multi-modalitate si hyperlink-uri – noi cai de a crea documente pentru comunicare combinand diverse metode. practicile si sistemele de simboluri puse la dispozitie de tehnologiile digitale. In continuare prezentam o lista de activitati care cer un anumit grad de alfabetizare digitala. este vorba despre aptitudinea de a lua parte in mod activ la procesele de invatare continua. Scopul a fost sa ne aplecam asupra cerintelor. Validarea a fost realizata lucrand cu profesorii din scoli pentru a determina daca fundamentale si nivelele de intelegre au fost corect identificate. Este nevoie de ceva diferit in educatia unui istoric de arta: o alfabetizare digitala care se potriveste cu modurile de lucru si cunoastere din prezent si viitor. Practica curenta si practica sugerata Practica educationala curenta se axeaza pe notiunea de aptitudini cheie. Totusi. Ce inseamna alfabetizare digitala? Expresia ‘alfabetizare digitala’ ar putea fi prost inteleasa ca o echivalare a formelor traditionale de alfabetizare – scrierea si citirea. matematica sau aptitudinile informatice. ‘alfabetizare digitala’ se refera la competentele necesare pentru a putea folosi eficient uneltele. a accentuat aceast notiune. analizand in mod explicit aptitudinile sustenabile necesare pentru putea atinge obiectivele economice si sociale ale Uniunii Europene.A se tine cont totusi ca aceste activitati sunt arareori efectuate ca acte izolate: • Modelarea – crearea unor analogii digitale ale sistemelor pentru analiza si experimente • Managementul cunoasterii – efectuarea de studii. Astfel. cum pot fi criticate constructiv si cum trebuie exploatate noile tehnologii si unelte digitale. Proiectul a examinat modul in care ar trebui sa raspunda si modul in care raspund efectiv tarile partenere la provocarile anterior mentionate prin adaptarea practicilor scolare. activitatea si obiceiurile unui istoric de arta din secolul nostru nu difera de cele ale unu istoric de arta de la inceputul secoluli trecut doar prin aceea ca in prezent se foloseste emailul. relaxare si munca si sa producem un raspuns care sa ghideze curriculele educationale europene. educatia in domeniul isotriei artei nu ar trebui sa fie aceeasi cu cea de pe vremuri cu suplimentarea ca in prezent trebuie stiut si sa introduci date in calculator.

in cazul de fata. cum ar fi atasarea unui obiect care sa demonstreze cum sare broasca in realitate. munca si educatia interactioneaza. in era digitala putem folosi cunostinte operationale pentru a le prezenta intr-o secunda folosind un anumit sistem informatic. 5 . Spre exemplu. inserarea unui sunet cu un oracait de broasca. Folosirea uneltelor digitale a schimbat predarea geografiei. Ceea ce este prezentat de I-Curriculum se refera clar la timpul prezent. Procesul I-Curriculum este unul continuu Un principiu de baza al I-Curriculum este ca in lume exista noi moduri de a fi si de a cunoaste. O astfel de abordare ar integra IT&C-ul in practica curenta. intr-un mod care imbunatateste cantitativ colectia de imagini pe care ar fi putut-o avea in secolul XX. Aceasta idee de activitate transformationala isi gaseste fundamentele in teoria socioculturala. noi moduri de a organiza cunostintele si noi moduri de a clasifica cunostintele. Acestea au ca scop sa ajute in examinarea curriculei curente si a procesului de conceptie a invatatrii. Mai departe. este pusa in evidenta un al treilea set de aptitudini care poate fi dobandit aditional fata de operational si de integrare. Studentul da dovada de o gandire transformata. de integrare sau de transformare. cautare intr-o baza de date sau. un student nu este intr-adevar alfabetizat digital daca doar i se explica executia unui instrument de modelare. prima jumatate a primei decade a secolului XXI.studentii trebuie sa foloseasca un limbaj si sa aleaga acele tehnologii potrivite caci participa la un exercitiu social. pe masura ce noile unelte sunt dezvoltate apar si noi activitati. tehnologia este deja luata drept comuna si folosita intr-un mod original pentru student. Viziunea va constitui baza unor recomandari pentru cei care iau deciziile si pentru profesori. Nu este suficient ca o curricula sa adopte simple operatii ale uneltelor ce fac posibile aceste noi moduri de a fi si de a cunoaste. cand si de ce uneltele pe care le foloseam pentru a reprezenta broaste pot sa se schimbe pentru a genera noi abordari. Un profesor de geografie poate acum sa prezinte imagini din satelit ale peisajelor lumii. Mai departe insa: daca studentul ar formula o critica la adresa uneltelor folosite pentru a explica ciclul de viata al broastei? Ca de exemplu prin sugerarea unui mod mai bun de prezentare. Astfel. vorbim cu siguranta de transformare. Asa cum am declarat. precum ar fi cum se introduc formulele intr-o foaie de calcul. A fost transformat. vor aparea noi schimbari in tehnologii si aceste schimbari vor decurge din practicile economice si sociale dar in acelasi timp le vor re-defini.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Putem distinge nivele de alfabetizare digitala? Daca ar trebui sa dati nota unei pagini web creata de un student despre ciclul de viata al unei broaste. studentul trebuie sa dovedeasca o intelegere a scopului si a contextului . Stie studentul sa schimbe culoare fundalului. Astfel. Daca in secolul al XX-lea trebuia sa memorezi raurile din America de Sud si capitalele de pe acel continent pentru a promova o examinare. s-ar putea forma o schema de evaluare legata de prezentare si continut. ce aspecte ati cauta? Ce aspecte ati nota? La un nivel simplu. In cazul acesta schema de evaluare initiala nu mai este suficienta. Astfel. sa introduca hyperlinkuri. De exemplu: este nevoie de capacitatea de a gandi dincolo de prezentarea unei probleme existente (precum este desenarea unei pagini web despre broaste) pentru a putea explora cum. am denumit acest set de aptiudini aptitudini de transformare. Aceasta a dus la clasificarea aptitudinilor fundamentale folosite la nivelul la care sunt folosite. Viziunea I-Curriculum poate adopta noi metode pentru a sustine obiectivele existente dar exista o nevoie constanta de reevaluare a obiectivelor pentru a le pastra in acord cu schimbarile survenite in mediul cultural si cel social. sa introduca poze si sa schimbe dimensiunea fontului? Hyperlinkurile sunt relevante? Sunt textul si pozele potrivite pentru audienta? Exprima acestea o intelegere a broastelor? In proiectul I-Curriculum am clasificat aceste aptitudini ca: (i) operationale si (ii) de integrare. ceea ce se cere in timpuri caracterizate prin schimbare este actiune reflexiva sau transformationala. adica daca sunt operationale. Aceste trei nivele pot fi aplicate nu numai la evaluarea aptitudinilor fundamentale ale elevilor ci si la analiza naturii abordarii educationale ca intreg. Cele operationale sunt aptitudinile gen “cum se realizeaza”. O astfel de activitate curriculara ar fi una de transformare. Examinand studiul geografiei in continuare putem ilustra de ce este nevoie de aceasta paradigma a transformarii. sa ajute la plasarea procesului intr-un context al culturilor in schimbare si sa realizeze un acord intre oferta educationala si noile contexte in care viata. Proiectul este privit ca o dezvoltare iterativa si astfel cadrul documentului si exemplele atasate nu sunt documente finale. este evidenta folosirea integrarii in studiul geografiei. modul in care oamenii isi traiesc viata intr-o era digitala este conturat atat de practicile din trecut cat si de cerintele din prezent. Natura ‘cunoasterii’ si a ‘educatiei’ s-a schimbat in mod radical. Daca trasam sarcina studentilor sa gaseasca informatii legate de trafic ca parte a unui exercitiu de geografie. fie ca se refera la formatare intr-un procesor de texte. cand modul de abordare a educatiei se schimba de la cerinta de a memora informatii catre un sistem educational dedicat intelegerii faptului ca informatii recente abordand orice problema problema din mai multe unghiuri sunt disponibile folosind un mic instrument tinut in buzunar. educatia de geografie ar trebuie sa tina cont de aceasta transformare – sa predea cum se modeleaza si cum se interpreteaza sistemele informatice geografice. Noi moduri de cunoastere inseamna ca exista noi cunostinte ce trebuie dobandite. Sistemele de informatii si de modelare geografice au schimbat activitatea geografilor – ceea ce trebuie cunoscut pentru a fi geograf sau pentru a putea vorbi depsre geografie s-a schimbat fara a mai putea fi recunoscut. Trecand la nivelul de integrare. Din perspectiva socioculturala exista doua influente asupra activitatii umane si acestea sunt: • Unelte sau produse culturale (pot fi obiecte dar si idei) care exista deja • Cerinte referitoare la activitate care decurg tocmai din activitatea sistemului sociocultural Astfel. De exemplu. sa folosim un motor de cautare precum Google ™ sau Teoma ™ pentru a cauta o notiune este o simpla folosire operationala.

cum se editeaza pze. diferite raspunsuri sunt date la stimul dependent de context – este un nivel de conceputalizare mai inalt. pentru a intelege lumea. La primul nivel intreprinderile folosesc unelte tehnologice pentru a inlocui uneltele din anumite activitati periferice – spre exemplu procesoarele de text iau locul masinilor de scris. El afirma ca a fi alfabetizat digital nu inseamna doar intelegerea modului de functionare a calculatorului in scopuri informationale ci. Prezumtia de la care se pleaca este aceea ca schimbarile se produc in economii ale cunoasterii emergente si ca IT&C ofera un esafod pentru acestea. datorate contextelor. camioanele si depozitele pe care le detine. fara a schimba ceea ce firma face. Aceste patru sectoare de practica sunt considerate esentiale pentru invatarea continua din partea individului. 1995. Este vorba despre invatarea despre invatare. La nivelul 3.. caci sunt potrivite pentru a descrie invatarea transformationala. etc. modelul IBM. La nivelul 2. in aceasta sectiune vom detalia cum intelegrea aptitudinilor necesare duce la o curricula care poate fi exprimata intr-o viziune. Curricula nationala Engleza pentru IT&C a fost un document folositor pentru ca descrie foarte clar gama de activitati la care trebuie sa ne asteptam de la o curricula de IT&C la un nivel conceptual inalt. Aditional fata de teoria socioculturala. Aceasta inseamna dezvoltarea unei schimbari in invatare pentru a da nastere unui nou context de invatare. viziunea s-a dezvoltat din concepte provenind din: • Schimbarile in modelul de afaceri propuse de IBM • Studiile proiectului despre noile fundamente din Queensland. Axe verticale si orizontale Examinand mediul descris in sectiunea urmatoare putem observa ca clasificarea noastra a alfabetizarii. Mare parte din aceste doua viziuni porneste de la anumite concepte dezvoltate in anii 80 si 90 si anume ca ‘alfabetizarea’ trebuie perceputa in cadrul unei ordini sociale mai largi. etc. Premisa este ca felul in care ne comportam in viata este mijlocit de uneltele socioculturale – limbajul. Aceste zone de interes sunt:Cararile vietii si viitorul social. contextul trebuie refacut. A sti cum se proceseaza texte. In plus. caci da nastere la raspunsuri diferite la acelasi stimul. Invatarea expansiva (Cole si Engestrom. Bateson descrie invatarea operationala simpla – ceea ce psihologii comportamentali ar descrie ca o reactie invatata la un stimul dat.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Viziunea Bazele teoretice In sectiunea antecedenta am discutat cum ar trebui distinse nivelele de alfabetizare. care a fost publicat in 1999. Ne pune la dispozitie o viziune generica despre modurile de invatare si rezultatele invatarii ce pot aparea prin folosirea IT&C in educatie. A treia etapa este cea in care compania se reinventeaza pentru ca nu mai este o companie care exista intr-o lume fara IT&C. La nivelul 1. Astfel. viziune ce poate fi folosita pentru a crea si evalua activitati ce dezvolta alfabetizarea digitala. a sti cum se salveaza si incarca documente. stocurile sunt controlate de un program bazat pe o baza de date. sistemele simbolice. Daca natura sistemului sociocultural se schimba. Australia combinate cu cele ale grupului londonez pentru alfabaetizare • Idei despre invatarea expansiva dezvoltate de Cole si Engestrom (1993) din studiile Vygotsky (1978) si Bateson(1964) lui • Curricula Nationala pentru Tehnologia Informatiei din Anglia IBM a propus un model in trei etape pentru a examina natura schimbarilor rezultate din folosirea IT&C in intreprinderi. 1996). In a doua etapa tehnologia se integreaza in procesele companiei. Astfel. neutre. Nu am folosit decat nivelele inalte de conceptualizare. Acest model a fost adoptat de Autoritatea Britanica pentru Calitate si Curricule (QCA) pentru a fi folosit in definirea modurilor in care IT&C-ul va schimba curriculele si procesul de evaluare. 6 . structurile sociale si tehnologiile ce ne stau la dispozitie. 1993) .este derivata din conceptul de sisteme de activitate al lui Vygotsky (1978). Un exemplu este ideea unei companii de retail care constata ca informatiile despre obiceiurile de cheltuire ale clientilor sunt o sursa generatoare de profituri mai mari decat magazinele. atunci si modul in care operam se schimba. nici unul din raspunsurile invatate nu mai au sens pentru nici un context dat – astfel. cum se intoroduc date sau cum se alcatuiesc interogari pentru un sistem informatic. deasupra cosnideratiilor specifice anumitor aplicatii. Multi-alfabetizartea si mediile de comunicare. Cetatenia activa si Medii de lucru si tehnologii. In Queensland s-a lucrat pentru a se defini ceea ce sunt considerate noile baze ale educatiei. care au fost descrise ca fiind sectoare de practici esentiale de care studentii au nevoie pentru a ‘inflori’ in ‘noile timpuri’. pentru coeziune sociala si pentru bunul mers economic de catre raportul Educatia Statului Queensland 2010 (QSE 2010). conceptele dezvoltate alaturi de noile baze la Queensland si modelul invatarii expansive a lui Engestrom au format axa orizontala a matricii: Curricula operationala – inseamna deprinderea de a folosi tehnologia si uneltele eficient. p1). Selwyn detaliaza aceasta notiune in 2002. este conceptualizata ca o “practica ideologica. implicata in relatii de putere si inclusa in anumite practici culturale” (Street. Acest concept a ajutat la conturarea notiunii de invatare transformationala in cadrul viziunii – cum trebuie sa arate invatarea intr-o lume in care contextul se schimba. Engestrom aduce o notiune de invatare expansiva care porneste de la nivelele logice de invatare ale lui Bateson (1964). uneltele dau viata si modeleaza interactiile noastre in lume. numita de Street ‘o noua ordine de comunicare’( Kress si van Leeuwen. Astfel catalogul cu produse devine disponibil pe web. Engestrom detaliaza invatarea de la nivelul 3 ca invatarea expansiva. In acest context se respinge o abordare a alfabetizarii strict ca un set de aptitudini tehnice. intelegerea dezvoltarii si folosirii IT&C in context social. crucial.

Longman. Cambridge. V John-Steiner. “O abordare cultural-istorica a cunoasterii distribuite”.1 Adrese web folositoare: Noile Baze (Queensland) poate fi gasit la: http://education. Aceasta viziuine este descrisa ca o matrice in sectiunea urmatoare. Curricula transformationala – se bazeaza pe ideea ca ceea ce stim.1. “Alfabetizarea sociala. pp1-46. de video si de animatii si alte unelte de creativitate. Selwyn N (2002) “Dezvoltarea unei societati incluzioniste? Tehnologia. Londra. “Citirea imaginilor: Gramatica designuluui vizual”. excluziunea sociala si politicile guvernamentale britanice”.Cole. in care invatarea decurge din si este totodata demonstrata prin angajarea in viata sociala. Cambridege University Press.htm Curricula Nationala Britanica pentru IT&C poate fi gasita la: http://www.Schribner & E. Cole M si Engestrom Y (1993). De aspemenea se refera la ceea ce trebuie invatat despre si cu tehnologia.uk. cum poate fi imbunatatita. Pratici si atitudini de munca – se ocupa de intelegerea felului in care tehnologia face parte din schimbarile in modul de viata si de munca dar si a dezvoltarii unei atitudini evaluative relativ la rolul pe care tehnologia in joaca in vietile oamenilor intr-un context gobal. Cercetarea: descoperirea de noi informatii – se refera la problema managementului cunoasterii si al cercetarii – de la simple cautari pe internet pana la dezvoltarea de strategii pentru a ajunge sa cunosti si sa mentii nivelul de cunoastere – care si cand sunt activitatile potrivite folosind tehnologiile digitale.htm 7 .Souberman – trad si adapt). Abordare critica a alfabetizarii in dezvoltarea. Cand evaluam o activitate folosind o viziune trebuie sa dam dovada de precautie caci este mai usor sa categorisim performantele decat aparitia competentelor – adica ceea ce s-a obtinut in loc de ceea ce a fost invatat. Proiectul I-Curriculum a impartit activitatile asociate cu folosirea tehnologiilor digitale in patru subgrupe. Acestea arata cum poate fi evaluata activitatea. achizitia de aptitudini operationale devine condusa de necesitati. dar nu inseamna ca trebuie neaparat studiata la modul operational inainte sa trecem la modul transformational. intrinseca si sigura intr-un model de tranfferabilitate fiind astfel implicita. 31. “Gandirea in societate: Dezvoltarea proceselor psihologice de nivel inalt” (M. Exista o perceptie generala ca cresterea comunicatiilor creste nivelul de colaborare. Schimbul si punerea in comun a informatiilor. De-a lungul axei este presupusa o incluziune a nivelelor. motivare si eficacitate. si deci implicit. S. 1. In acest caz.au/corporate/newbasics/ Modelul IBM folosit de QCA se discuta la http://www. Este urmata de trei studii de caz selectate de tarile partenere. Axa verticala a viziunii aduce in imagine input-urile Curriculei Nationale Britanice pentru IT&C. Trebuie de asemenea tinut cont si de faptul ca ce. Astfel. MA: Harvard University Press.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Curricula de integrare – inseamna a sti unde si cum tehnologiile se aplica curriculei curente si organizarii predarii-invatarii.1. folosirea unui mediu de invatare online pentru a livra un curs sau o parte dintr-un curs. The University of Chicago Press. Totusi ele trebuie luate in calcul pentru a intelege contributia lor la diferitele activitati de invatare. Parte din “Cunoasterea distribuita” de Salomon G. Modelarea – dezvoltarea de idei si implementarea lor se refera nu numai la dezvoltarea de modele ci include si toate acele aplicatii care permit efectuarea gandirii impreuna cu calculatorul. cat si cum si cand ajungem sa cunoastem s-au schimbat prin existenta tehnologiilor pe care le folosim si de aceea curricula si organizarea predarii si invatarii trebuie sa se adapteze la aceste schimbari.qld. Daca curricula este conceputa astfel incat sa sugereze ca obtinerea competentelor la nivel operational este scopul atunci exista riscul ca predarea-invatarea sa fie mecanica.org/events/past/pt_pres/kenboston/kb01. Asta include si diversitatea de noi moduri de a comunica prin web.cand si de ce sunt influentate de indentitatea persoanei care invata.nestafuturelab. Daca in schimb curricula este conceputa sa fie transformationala. Kress G si van Leeuwen T (1996). Natura subiectului si insitutia invatarii sunt practic aceleasi dar tehnologia este folosita pentru eficienta.nc. Comunicare si colaborare – acestea pun in evidenta noi moduri de comunicare si mixeaza modalitatile pe care audio-vizualul. atribute primare ce influenteaza si modifica felul in care persoana care invata se poarta si se dezvolta in viata. telefoane mobile. viziunea prezentata face referinta si la competentele exemplificate si care apar intr-o comunitate. textul si mediile hypertext le pun la dispozitie.gov. Routledge. Daca plecam de la ideea ca vom fi transformationali sau integrativi atunci vom aborda diferit curricula operationala.Jurnal de Politici Sociale. email. spre exemplu: programe de muzica. etc. Vygotsky LS (1978). Chiar este periculos sa facem o astfel de presupunere. . subinteleasa. etnografie si educatie”. Este greu sa reducem la nivel operational concepte precum emergenta si identitate .net/nc/contents/ICT-home. Street B (1995). Poate sa insemne folosirea unei biblioteci online de materiale vizuale. astfel ca aceste concepte sunt greu de evaluat. “Steps to an ecology of mind”. o comunitate este definita ca un grup de persoane care sunt implicate intr-o activitatea comuna in timp. Bibliografie Bateson G (1964).

Aceasta se poate realiza daca se pleaca de la ideea ca se doreste creare de noi contexte. intr-o forma care sa fie receptiva la nevoile unei anumite audiente si sa se potriveasca continutului informational. acumula si rafina informatii si pentru a crea prezentari de calitate. • Selecta si utiliza instrumentele TIC adecvate pentru a explora si comunica anumite subiecte (cunostinte) din cadrul sarcinilor de invatare (studiu) • Comunica cu ceilalti utilizand un limbaj autentic pentru subiectul si procesul abordate. imaginii fixe si mobile sau muzica. utilizatorii trebuie receptati dincolo de sarcina ce se executa in acel moment. adecvate anumitor scopuri • De a intelege fundamentele tehnologiei digitale si terminologia sa.Matricea proiectului I-Currciculum Matricea proiectului I-Curriculum Transformational Integrator Operational Schimbarea si distribuirea informatiei. imagini si muzica pe cale electronica • Prezenta informatii in forme variate. • Reflecta critic cu privire la felul lor si al celor din jur de a utiliza TIC si de a-i ajuta sa isi dezvolte si sa isi imbunatateasca ideile si calitatea muncii • De a face explicite care sunt rezultatele dorite. Comunicare si colaborare 1) Cei care invata trebuie sa dezvolte abilitatea de a: • Explora informatia utilizand o varietate de instrumente TIC • Sa comunice informatii utilizand o varietate de instrumente TIC • Sa colaboreze avand sprijinul instrumentelor TIC • Imparti si dezvolta practicile de comunicare si diseminare a ideilor. precum analizand impactul diverselor mijloace care pot fi utilizate • Atunci cand se comunica cu ceilaltii. • Recunoaste informatiile si a le prezenta diferit. . in functie de audienta si mediu • Utiliza o gama larga de instrumente TIC pentru a schita. • De a comunica texte. astfel incat sa se lege de o varietate de contexte. • Abilitatea de utiliza aplicatii TIC obisnuite pentru a cerceta texte. tinand seama de audienta (publicul tinta) si de ceea ce au ei nevoie.

verificand corectitudinea lor in cadrul programului de calcul. 9 .Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Matricea proiectului I-Curriculum Transformational Integrator Cercetarea: obtinerea rezultatelor 2) Cei care studiaza trebuie sa isi dezvolte capacitatea de a: Operational • Obtine informatia adecvata • Dezvolta o strategie de cercetare in vederea descoperirii de noi cunostinte. • Dezvolta o strategie in vederea administrarii cunostintelor personale si a impartirii lor. „operatorii Boolean” „formule” • Sa stie cum sa adune. • De a fi sistematic in abordarea informatiilor de care au nevoie si de a discuta cum vor fi utilizate de o varietate de surse. introduca. • In cazul internetului. • Sa inteleaga ce informatii le sunt solicitate • Sa fie capabili sa acceseze informatia rapid si eficient • Sa utilizeze manualele si functia Help. bazelor de date si resurselor aflate pe CD sa fie constienti de existenta unor metode de cautare precum „cuvintele cheie”. • Evalua atat procesul cat si cunoasterea. bazandu-se pe intelegerea unor modele de organizare a cunoasterii. rafinarea metodelor de cautarea si chestionarea valorii si veridicitatii informatiilor gasite. analizeze si sa evalueze cantitativ informatiile. • Obtine informatii potrivite scopului. prin selectarea surselor adecvate.

• Intelege limitele modelelor cuprinse in jocuri si simulari si de a examina critic subliniind presupunerile • Realiza sisteme de informatii pentru a testa. imaginea • De a folosi instrumentele digitale pentru a masura. astfel incat sa se confirme schemele si relatiile din cadrul fenomenului analizat. cunostinte istorice si date empirice. • Fi constienti de limitele unor modele si simulari simple • De a folosi instrumentele digitale in mod creativ pentru a explora. prin cercetarea. si de a evalua oferind sugestii de imbunatatire a sistemelor deja existente • Progresa in intelegere testand idei ce au la baza modele teoretice. astfel incat sa se inteleaga miza acestuia. astfel realizand noi modele si dezvoltand nevoia de noi date empirice si noi modalitati de colectarea a lor. cat si rezultatele lui. inregistra. utilizand simulari si jocuri • Crea modele pentru situatii bine definite. testand si modificand secventele de instructiuni. arta. evaluarea si dezvoltarea modelelor si schimbarea regulilor si valorilor lor. planificand. astfel incat sa se asigure rezultate • Recunoasca faptul ca exista o varietate de instrumente ce pot fi folosite pentru modificari digitale si date media. • De a folosi in forme diverse tehnologia digitala acolo unde datele introduse le modifica pe cele obtinute. muzica. raspunde si controla evenimentele. • Conecta instrumentele digitale potrivite.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Matricea programului I-Curriculum Transformational Integrator Operational Modelarea: dezvoltarea de idei si punerea lor in aplicare 3) Cei care studiaza trebuie sa isi dezvolte capacitatea de a: • Utiliza jocuri sau simulari pentru a cerceta efectul de schimbare al datelor introduse asupra simularii jocului • Crea un model pentru a testa o idee sau a rezolva o probleme bine definite • Utiliza tehnici de modelarea pentru a testa predictiile si a descoperi modele si relatii. • Cerceta si intelege fenomenele specifice fiecarui domeniu. spre exemplu. • Evalua atat procesul. 10 . • Introduce date ti de a citi rezultatele unei simulari • Introduce date si formule intrun sistem bazat pe model cantitativ si de a executa calcule simple (o simpla utilizare a unei foi de calcul) • Codifica • De a juca un joc. prezice si descoperi modele si relatii.

dar si a intelege dificultate de utilizare si limitarile sale in unele circumstante. comunitati si societate • Şti felul in care tehnologia poate aduce dezvoltare si care ar putea fi viitoarele sale utilizari. care pot si modificate din greseala de altii. ducand la schimbarea de obiceiuri. iar sistemele si organizatiile trebuie sa rezolve aceasta problema • Recunoaste felul in care tehnologia modeleaza si este modelata de influentele sociale. atitudini si aspiratii care rezulta din admiterea ideii ca TIC poate face totul posibil • Identifica fortele care modeleaza dezvoltarea si implementarea a unei anumite componente TIC. tinand seama de gama utilizatorilor si vorbind despre importanta lor (TIC) pentru indivizi. precum si consecintele etice.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Matricea proiectului I-Curriculum Transformational Practici de lucru si atitudini 4) Cei care studiaza trebuie sa isi dezvolte capacitatea de a: Integrator Operational • Impartasi celorlalti parerile si experientele lor cu privire la TIC. dar si de a recunoaste dezavantajele sale • Intelege contextul necesitatii utilizarii TIC pentru anumite sarcini. • Recunoaste ca unii oameni nu au acces la TIC. • Fi constienti de continuitatea schimbarilor tehnologice si felul in care aceasta modifica modul de viata • Folosi in indeplinirea sarcinilor avantajele TIC. ceea ce presupune o cunoastere operationala a TIC • Cunoaste ca trebuie sa fie atenti cu datele personale. politice si economice. • De a cunoaste ca exista un protocol adecvat in cazul utilizarii tehnologiilor digitale pentru comunicarea ceilalti. politice si economice ale unor anumite alegeri. 11 . si de aceea trebuie luate masuri de precautie adecvate. • Analiza rolul pe care TIC il joaca in propriile lor vieti si ale celor din jur. • Cunoaste ca organizatiile utilizeaza TIC pentru a a-si administra procesele si relatiile cu alte organizatii (din postura de angajati sau clienti).

desfasoara activitati bazate pe utilizarea computerului in cadrul unei ore de curs tinute saptamanal de-a lungul unui an. Practici de lucru si atitudini Prin cercetarea intreprinsa elevii vor deveni constienti de felul in care organizatiile publica datele. elevii extrag tendintele. Profesorul era cunoscator. Actul realizarii modelului pe baza unor tendinte descoperite reprezinta o abilitate integratoare. creandu-se posibilitatea schimbului de informatii in cadrul perechilor de lucru. El a notat capacitatea elevilor de a realiza sarcina data. daca elevii din informatia gasita. iar apoi sa gaseasca informatia utila si sa ii verifice acuratetea. Cercetarea: obtinerea rezultatelor Sarcina de lucru le cerea elevilor sa inteleaga ce informatii le sunt solicitate. ce ulterior vor fi prezentate si discutate cu colegii de clasa. In cele din urma. Acesta este un exemplu de abilitati de integrare. in primul rand. elevii nativi spanioli trebuie. Adaptarea la matricea proiectului I-Curriculum Schimbarea de informatii intre elevi. Websites Detalii despre sarcina http://www. insa nu expert in utilizarea MS Office si a Internetului. ceea ce ar presupune abilitati operationale. sa isi imbunatateasca cunostintele de limba engleza si apoi sa isi dezvolte abilitatile de alfabetizare digitala. a felului in care vor fi colectate si testate. Daca ei se decid asupra altor informatii. elevii trebuie sa reflecteze si asupra felului in care organizatiile prezinta informatiile.es/crle/02/webquest/english/2index2. in varsta de 13-14 ani. Una dintre activitati le-a cerut sa gaseasca informatii pe tema „a fi un utilizator responsabil”. dar si sa observe ce informatii lipsesc. luand in calcul etica Nike sau McDonalds. Comunicand cu colegii lor si cu profesorii despre descoperirile lor si apoi reformulandu-le. spre exemplu in transformarea intelegerii. activitatea este transformationala pentru ca incurajeaza colaborarea elevilor. Discutiile cu privire la abordare aleasa de clasa si la prezentare pot implica gandirea transformationala. precum si analize ale datelor. ceea ce inseamna diversificarea informatiei in functie de mediu si audienta. considerate necesare. Elevii. astfel incat sa utilizeze terminologia corespunzatoare. elevii trebuie sa desfasoare un chestionar. Modelarea: dezvoltarea de idei si punerea lor in aplicare Activitatea poate implica un proces de modelare. Ei lucreaza in perechi. Pentru a realiza aceasta tema. Suplimentar la aceste cunostinte operationale. inseamna ca sarcina cere elevilor sa isi foloseasca abilitatile transformationale. inseamna dezvoltarea de abilitati integratoare. mai ales ca ei trebuie sa foloseasca aplicatiile obisnuite pentru a cauta pe Internet si pentru a prezenta informatiile gasite sub forma de text sau prezentare. In orice caz. politice si economice ale unui consumator responsabil.html . intr-o clasa de 14 persoane avand la dispozitie computere cu acces la Internet si aplicatiile standard Microsoft Office. nu priceperea lor de utiliza computerul. apoi sa creeze rapoarte care sa contina imaginile adecvate. dar in functie de alegerile facute pot fi produse si reflectii cu privire la modul in care tehnologi este utilizata in acest proces. astfel incat sa obtina maximum de beneficii. Elevii au fost incurajati sa se ajute unii pe altii in timpul orelor. sa decida cu privire la utilizarea responsabila. ei trebuie sa lucreze sistematic atunci cand decid de ce informatii au nevoie si sa se asigure ca datele colectate sunt adecvate intrebarilor.Studiu de caz: WebQuest in limba engleza (Spania) Contextul In aceasta activitatea. pentru a realiza corect sarcina. Sarcina le cere sa studieze consecintele etice. Comunicarea si colaborarea Elevii manifesta abilitati operationale.xtec. o cercetare si documentare a rezultatelor gasite.

ceea ce inseamna abilitati operationale. ei au transferat aceste date intr-un tabel Excel. Daca scopul acestui proiect ar fi incurajarea gandirii transformationale. reflecteaza asupra procesului sau asupra cunostintelor dobandite. spre exemplu pentru pagina web vor fi utilizate alte diagrame. 16 elevi. cu varste cuprinse intre 13 si 15 ani. dar privita dintr-o perspectiva mai larga. Aceasta ar implica testarea ideilor lor. ei au observat si inregistrat manual distributia norilor. Comunicarea si colaborarea Elevii trebuie sa foloseasca aplicatiile obisnuite TIC de introducere a datelor. Adaptarea la matricea proiectului I-Curriculum Schimbarea de informatii intre elevi. Activitatile aditionale au presupus prezicerea starii meteo in functie de distributia norilor. colectarea de mai multe informatii. care ulterior au fost transferate pe pagina de web a scolii. au creat diagrame. Practici de lucru si atitudini Intelegerea operationala este realizata prin faptul ca elevii cunosc rolul TIC in indeplinirea acestei sarcini. Acelasi fenomen se intampla si in cazul prezentarii informatiei tinand seama de audienta si mediu. Activitatea de masurare nu este integratoare. Abilitatile transformationale sunt implicate daca elevii recunosc modele in cadrul procesului de organizare a datelor. Este o activitate integratoare pentru ca ei utilizeaza modele spre a intelege fenomenele si sunt constienti de limite. Integrarea cunostintelor se manifesta cand ei devin constienti de contextul sarcinii. umiditatea sau caderile de ploi. inseamna ca elevii trebuie sa isi valideze datele comparandu-le cu alte informatii relevante. presiune si umiditate de-a lungul unei saptamani. sa le adune cu acuratete si sa verifice daca au fost introduse corect. ca de exemplu: temperatura. Acestea sunt abilitati operationale. Discutarea informatiei utilizand limbajul corect demonstreaza abilitati de integrare. ceea ce inseamna integrare. 13 . Aceasta poate fi transformationala daca ei vor reflecta asupra felului in care TIC a contribuit la prezicerea vremii si asupra impactului economic. De asemenea. elevilor ar trebui sa li se dea ocazia sa creeze propriile modele de prezicere a vremii. au inregistrat pe o statie meteorologica electronica portabila informatiile colectate zilnic. In cadrul unei sesiuni de o ora pe saptamana in laboratorul de informatica. Cercetarea: obtinerea rezultatelor Elevii trebuie sa fie constienti care sunt datele de care au nevoie.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Studiu de caz: Constiinta in privinta mediului (Grecia) Context Acest proiect da elevilor posibilitate de a face experiente realizand masuratori si analizand datele meteorologice. de limitari si de posibilele schimbari. cum ar fi incalzirea la nivel global. nu cele folosite pentru predictie si extrapolarea informatiei. reflectand critic asupra abordarii lor si analizand impactul produs de rezultate asupra audientei. Modelarea: dezvoltarea de idei si punerea lor in aplicare Elevii utilizeaza abilitati operationale atunci cand introduc datele si citesc rezultatele cu privire la factorii meteorologici. Abilitatile transformationale vor fi manifestate daca discutia se va indrepta spre tema utilizarii tehnologiei pentru a-si imbunatatii ideile. realizarea de diagrame pentru schimbarile de temperatura. descoperirea de modele si relatii si necesitatea de a-si evalua si rafina munca.

software multimedia cu I-Life. Sala de lucru este conceputa ca un atelier ce cuprinde computere portabile. precum si ca trebuie sa se comporte cu prudenta in relatiile lor cu audienta de la scoala primara. ei trebuie sa creeze un model a ceea ce doresc sa obtina.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Studiu de caz: Medionics (Marea Britanie) Context Medionics este menit sa dezvolte alfabetizarea media a elevilor mai mari de 13 ani. limba.medionics. avantajele si dezavantajele lor si tipul de acces care este disponibil. de aproximativ 20 de persoane. ei creeaza modele la nivel operational pentru ca trebuie sa produca un cod fara greseli. dar daca reflecta de ce au fost utilizate mijloacele TIC. muzica. precum si asigurarea ca interactiunile si continuturile sunt corecte. Profesorii si tehnicienii care predau cursul au abilitati in diverse omenii: arta. Ei trebuie sa inteleaga terminologia si sa fie constienti de limitele reprezentarii lor. In cele din urma. Acestea pot fi socotite obiective operationale. El se axeaza pe comunicare si posibilitatile de a folosi tehnologia multimedia. Ei trebuie sa identifice ce informatie este solicitata si care este cea corecta.org/home. Pentru a realiza aceasta sarcina. Cercetarea: obtinerea rezultatelor In desfasurarea activitatii. Practici de lucru si atitudini Elevii trebuie sa cunoasca riscurile si avantajele utilizarii tehnologiei. Profesorii evalueaza produsul final. Cursul dureaza 2 ani. pe care le vor dezvolta pe parcursul procesului de realizare a proiectului. Comunicarea si colaborarea Elevii manifesta abilitati operationale pentru ca ei trebuie sa cerceteze si sa comunice sub o forma diversa: text. Website http//www. Comunicand cu colegii si profesorii lor despre ceea ce au descoperit si despre armonizarea rezultatelor. pentru ca Medionics se desfasoara in afara evaluarii traditionale la muzica. cat si pe cea a colegilor. Aceasta ar putea fi o problema. precum si justetea continutului ales. imagine. trebuie sa examineze critic succesul sau esecul abordarii lor. au verificat ca jocul atinge obiectivele pentru care a fost creat. iar notele obtinute de elevi nu conteaza pentru vreun examen. Elevii lucreaza in grupuri mici. Proiectul are si o latura transformationala pentru ca elevii au posibilitatea de a schimba informatii. ei au abilitati de integrare. Ele devin integratoare atunci cand se vor gandi la materialele potrivite si se vor intreba care este valoarea si credibilitatea informatiei. Macromedia Flash. Este vorba de o materia care nu este inclusa in curriculum si se desfasoara in afara orelor de curs sub forma unor intalniri de 1-6 ore. atat munca lor. muzica. iar apoi sa se realizeze un joc pe calculator sau activitate care sa se ocupe de acel domeniu. Acestea sunt abilitati operationale. sunet. una dintre activitati este aceea de a identifica un domeniu in care tinerii elevi au probleme. presupune abilitati de integrare. design. dupa ce au adunat datele din mai multe surse. critica si evalua. abilitati transformationale vor fi atinse si daca vor evalua modalitatea in care au facut descoperirile. mai ales in privinta impactului ce il va avea cand va fi utilizata la grupul tinta. nu procedeele utilizate. De asemenea. Modelarea: dezvoltarea de idei si punerea lor in aplicare Atunci cand elevii realizeaza jocul. ei manifesta numai abilitati integratoare. de exemplu. Cand proiectul se va realiza efectiv. Adaptarea la matricea proiectului I-Curriculum Schimbarea de informatii intre elevi. Elevii vor dezvolta abilitati transformationale daca vor utiliza instrumentele TIC si sunt constienti de modelele de organizare a cunostintelor. putem vorbi de abilitati transformationale atunci cand ei inteleg modul in care TIC le-a schimbat comportamentul pentru ca Medionics ii face constienti despre modalitatea in care tehnologia poate fi folosita pentru scoala in afara timpului petrecut la cursuri. elevii vor avea nevoie de abilitati transformationale pentru ca. pentru ca inainte de a construi. teatru si tehnologie.html 14 . folosind termeni lingvistici corecti. realizarea de imagini si inregistrari audio. Acest tip de proiect presupune intervievarea elevilor si profesorilor lor. arta sau TIC. elevii trebuie sa utilizeze o varietate de instrumente pentru a afla ce informatii trebuie explicate si cum trebuie prezentate.

Acest obiectiv va fi atins mai degraba prin indeplinirea de sarcini autentice. astfel incat sa se asigure ca se produce o miscare dincolo de operational si spre transformational. insa multe dintre ele tind sa fie operationale cand se pune probleme aplicarii. investeste considerabil in instruirea TIC si educatie prin programe precum European Social Fund (ESF). astfel incat cunostintele si practicile din lumea digitala sa poata evolua si sa fie reflectate in activitatea sistemului de educatie si instruire. • Alfabetizarea digitala include critica.Proiectul I-Curriculum Ghid pentru politici si planificare a alfabetizarii digitale Concluzii si recomandari Concluzii Pentru a rezuma. exemplele de practici transformatoare pot fi gasite. partenerii I-Curriculum sfatuiesc: • Exista o nevoie evidenta de a dezvolta bunele exemple de practici din cadrul utilizarii transformationale a TIC in educatie. insa poate fi cel mai bine observata pe perioade mai lungi. pe care Comisia spera sa o obtina. astfel incat sa poata evolua si predarea transformationala si cu imaginatie. trebuie reflectat asupra abilitatilor in care trebuie sa se investeasca. in parteneriat cu Statele Membre. Recomandari In urma cercetarilor. nici trasaturile actuale ale curriculum-ului sau schemele sale de evaluare nu sunt larg raspandite. decat prin concentrarea asupra construirii de abilitati operationale. in mod evident. • Curriculum-ul si schemele de evaluare din Statele Membre trebuie sa evolueze. asigura o privire utila atat asupra practicilor curente. la nivel operational. Asadar. • Viziunea proiectului poate fi aplicata Curriculum-ului european. ele nu sunt larg raspandite. • Desi. cunostinte. iar categoriile operational. utilizare si realizare media. • Comisia si Statele Membre trebuie sa examineze programele de educatie si instruire pe care le sprijina. interesului si utilizarii diferite de la scoala la scoala. • Comisia. Aceasta este o tendinta inacceptabila. partenerii implicati in proiectul I-Curriculum considera: • Utilizarea unui cadru ajuta la evidentierea seriozitatii problemelor cu care se confrunta nevoia de cunoastere cand traim si muncim in epoca digitala. daca tinem cont de realizarea schimbarilor pentru ceea ce inseamna economia cunoasterii. • Scopul practicilor curente tinde spre abilitatile integratoare. Cea mai mare parte a acestei instrui se desfasoara. 15 . • Gandirea transformationala nu trebuie sa se dezvolte de-a lungul timpului. • Orice strategie cadru sau Curriculum cadru va trebui sa raspunda problemei accesului. cat si a celor posibile. • Trebuie sa se desfasoare o discutie mai larga cu partenerii sociali. integrator si transformator.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful