ACADEMIA OMÂ Ă

-
TIRI O A DIr D CI AL
D
VA ILE pA VA
MEMBRU AL CADE 1 I ROM E.
CU 10 TABELE Ş 13 FIGURI IN TEXT.
BXT S DIN
A ALELE ROMÂNE
SerJa II. om X VI
MEMORIILE 8ECTIU II STORICE
I
LIBR IIL OC C Comp. ş C. FETE
LeiPZIG VIEHA
O'1'TO H RA o ITZ. GE OLD & COMP.
19
13 M886
www.cimec.ro
eria 1:
-.
L. R.
2.-
2.-
b.-
6.-
6.
3.-
O.
4,.
8
b, O
0.-
D.-
8.
"
D.-
6.
8-
6.
6.-
Ş Ă DIN DACIA MALVENSIS
DE
VASILE P ÂRVAN
Membru al Academiei Romane.
Ş ţ dela J 4 Iunie 1913.
ş ţ noastr despre Oltenia ş Muntenia ă sunt ş
de ă ş fragmentare, lncât chiar în chestiuni de prima în-
ă precum e d. p. aceea cu privire la ţ Daciei romane
în ă ţ câmpi i muntene, trebue ă ne ţ numai cu ipo-
teze de caracter mai n1ulL logic decât istoric. De aceea orice fapt
nou privitor la provincia ă care s'a întins la Sudul Car-
nurnindu-se acia Malvensis, e îndoit de ţ din punctul
de vedere roman ş din cel româneRC. Dobrogea e, ş mult mai
ă în resturi antice decâL Oltenia, ă in Dohrogea avem urmele
unei culturi intensive grcco-romane de peste o mie de ani, pe când
in Oltenia nu au ă urme despre ţ lor decâL locuitorii ro-
mani sau ţ a cel mult ă veacuri de ţ ă ă
Comunicarea de ţ ă cuprinde numai ş inedite, ce-i dreptul,
unele ş cam de mult ca ă fie aduse la ş ţ cerce-
ă trecutului nostru. ţ dela ă afirmare face numai
ţ ă din Suoidava (azi Celei în ţ pome-
nind territorium Sucidavense ş care a fost ă ş de Tocilescu
în 1908 ş de luine la mai nlulte ocazii, dar în special 1n prima
lnea comunicare la Acadernia ă despre etatea Ulmetum;
ş ă ţ n'a fost ă sistematio ă ă acum.
1. Drobeta.
ă ă ce se fac de municipalitatea din Turnu-Severin cu
lejul ă ă de aliniare, canalizare ş ţ a ş
Analele A. R . Tom. XXXVI. MPrllo?"iile ţ Islo1·ice.
www.cimec.ro
2 trAsrLE P ÂRV AN
40
lui, au dat la ă o sorie ă do ţ antice) co se
subt ş actual formând municipiul ş apoi colonia
Drobeta, care ocupa, precum se vede acum din ce în ce mai clar
un teron foarte întins la vestul ş nord-vostul castrului de ă
rare a podului lui Traian. Din ruinele acestea alo ş civil
avelll a comunica acum ă monumente epigrafice de cea mai mare
ă pentru istoria DrobeLei: unul din timpul ă
Commodus, iar celalalt din timpul lui Septimius Severus.
1. Lespede de calcar ă de 1.17 m., ă de 0.885 m.) ă
de 0.345 m., ă ă cu prilejul ă din ă liceului dela
Turnu-Severin ş ă ă în ţ do ă ţ a liceului. ă
ţ literelor ş treptat ă ş ţ r. 1,
0.08,- r. 2, 0.07,- r. 5, 0.06,- r. 6 ş llrm., 0,05. Patru rân-
duri din ţ sunt lllarte late (v. fotogr. de pe ş I, fig. 1).
DIVO MARCO AN
TONINOP IOPATR
////////1/////1
////1///////1
/ J A VG / I / / / / I / /
111/111/1/IP .p
R·P·M·H·D
DeoaT'ece Drobeta apare aici ă tot ca municipium, nu putem
ă ne gândim in primele ă rânduri la Caracalla, cI la l\1arcus
Aurelius, ă în rândurile martelate trebue ă ă ă pe Commo-
dus ş nu pe Elagabal. ă dintr' un monument descoperit acun1
de curând ş care ă imediat subt nr. 2, se vede pentru
Întâia ă care a fost ă prin a ă ă ţ ă Drobeta
a fost ă dela rangul de 1nunicipium la acel de colonia: e
Septimius Severus, care, precum se ş (1), a ă ş altor ş
ale Daciei o ţ de ş fel.
ă ne gândim acuma ă o ţ ă ă Marcue
Aurelius pe vremea fiul ui ă (2) are cu mai ă proba.bilitate
a fi ă în primii decât în ultimii ani ai domniei celui din ă
(1) Of. CIL. III, p. 169 ş 172 ş v. mai jos expunerea mea sub nr. 2.
(2) Vezi o ţ ă pentru Marcus ca Divus în CIL. III, 6978 (= 239) 1n
Sinope, iar o alta pentru Divus Severus În CIL. 111,1452 in Sarmjzegethusa, ambele ă
tot oficial, de ş ş respective.
Ş Ă DIN DAC1A MAtVENSIS.
-----------------------
41
3
atunci cred ă putem restaura ţ ă ă exempli
gratia, pentru anul 181, cam în felul ă )
DIVOMARCOAN
TONINOPIOPATR
IMPCAESMAVRELI
COMMODIANTONI
.. ... _--- -- ......... _---------- ..
A V 'PO-N-T
MAXTRIBPOTVICOSIII . P . P
.. ..... -- -- ._--- ...
R·P·M·H·D
Marco .4
n
I tonino !'io patr(i) I/lmp(eratoris) Oaes(aris)
M(arci) I Commodi Antoni I ni! Aug(usti) i Germ(anici)
pont(ificis) I max(imi) trib(uniciae) pol(estatis) VI co(n)-
S(Ul1S) III! p(atriae) I r(es) p(ublica) m(unicipii) H(adriani)
D(robetae) .
O'r de ă de 0 ..8? m., ă de 1.16, ă de 0.27,
l?aSlt,'\ In rumele carI s au descoperIt In parcul ş Severin. Monu-
1.
www.cimec.ro
4
VASILE ţ 42
mentul a. fost ţ ca 111at rial i ţ p ntrll funda-
mentel unei ol{tdiri târzii, roman au bizantine, d ă ă
p care d ă nu poL d (j}'i mai d aproape, înLru c[tt
ă ă ă ă de localnici necompl ă (1). PiaLra s pttsLrcazrt
la liceul din Severin. Ea. sL det rioraLrt la Loat dar în
special jos la sLânga. ă ţ literelor este d 0.040- 0.045. Liga-
turile sunt destul de fi so (v. fotogr. de p ş 1, fig. 2).
De observat e în r. 9 looul liber ă înLr ' L ş EPT, care
poate era rezorvat pentru ă unui atribut ca splendidissima
(vezi IL. III, 8019), care mai târziu a ă uitat, poat ă a
ă liber ş numai din motive de simetric, prin urInare ă ă nici
o ţ ă
Imp(eratm'i) Cae (ari) L(ucii) Severi Pii I Pert(ina-
cis) AHg(usti) Arab(ici) Adi(abenici) Pa'rth(ici) I Maxi'l'ni f(iUo) ,
div(i) M(arci) Antonini I Pii Germ(aniei) Sarm(atici) nep(ofi) ,
divi I Anton/"ui Pii pronep(oti) , divi I IIadr(iani) abnep(oti), diui
T1'aiani I lJarth(ici) el divi Neruae adnep(oti) I M(arco) AUJ'el(io)
Antonino Aug(usto) I r(es) p(ubUca) eol(oniae) Sept(imiae) Dr(obetae).
Data ţ se poate fixa cu ajutorul titlurilor triumfal ale
lui Septimius everus, oare e numit Parthicus Maximus, dar ă
nu Britannieus Maximus. ţ este deci de pus Între 198 ş 210.
Din Ulpian (Digest. 50, 15, 1, 8. 9) reiese ă Severus a dat ius
eoloniae ş Potaissei ş ă pe vremea lui aracalla mai orau in Dacia
ă ă patru coloniae mai vechi de timpul lui v rus:
SWl"mizegetusa ş Dierna de pe vrenlCa lui Traian, Napoca ş ApUJhMn
de pe vremea Antoninilor (cf. comentariul lui Momms n în IL.
III, p. 169). ă Ulpiall nu ş ă între anii 211 ş 217,
când scrie carlea 1 De censibus (cf. Mommsen, l. e.) în ă do colo-
nia Drobeta, pe care nu o ş nici eolonia Malvensis (CIL.
III, D. L .: oi XVII: colonia Malues1's ex Dacia) ş nici oolonia Ro-
mula (v. CIL. III, p. 2542), celelalte ă cenLre urbane impor-
tante ale Daciei Malvense. Ş lui Ulpian sunt ă contrazise
de in ţ In VI' me ce el nu ş Drobeta de colonia ş
ş Dierna cu vorbele: Zernensium colonia (in Dacia) a
(1) D-l profesor ă ă ă care Re ş :foarte mult de ă ţ din Severin
ş ţ a avut amabilitatea ă ă ă cu copia ă a monu-
mentului ş o descriel'e a ă ă pentrll care li ţ ş cu acest prilej.
43 Ş Ă OIN DACIA MAT..VEN818.
divo Traiano deducta Italici o ţ dela Apulum
( IL. III, 14468) ş pe un anUlno legionis IV
Flaviac (în Siw"idunum - Moesia 1 uperior) L. Iuliu., (1) B ssinus,
caro era în ş Limp: decillrio eoloniae Apulensis, llvir colonia3
Nnpoccn is, ffa'l'nen coloniae Drobetensis, flamen municipi Dier-
nensis, decurio municipi Apulensis et Porolissensi.. .Jung ă (2)
ă ă ţ e de pus ă în soc,olul al II-lea, S:1U cel mai
târziu pe Limpllilui aracalla. oua ă ţ dela Drobeta.
ă argumentarea lui Jung, întru cât de fapt Drobeta co-
lonia ă înainto do a. 210.
Cum ă ă cu afirmaT'ca lui Ulpian ă Dierna era colonia
ă dola Traian? ă noi o ă în ţ din Apulum ă
numai ca munioipium, în vreme ce Drobota e ă în cali-
LaLe el eolonia. - Mai întâiu de toate trebue observat ă Ulpian
ignoreazrt faptul ă pe vremea lui Traian ă armizeO'etusa era
. o
colon'ta in Dacia (cf. IL. nf, p. 228) ş deci se poat ca vorbele
lui privitoare la Dierna: colonia a divo Traiano deducta., ă se
Ii raporLat de fapt în izvorul folo:3 it de dânsul la armizegetusa, pe
car Ulpian o ş ă ă Dierna numai ou vorbele:
Zarmiraeyethusa quoque iuris e8t (i. e. Italiei), ş el a ă
aici o confuzio ă ă cu aceea oe o face chiar imediat cu
,
Iln rând lnai jos, la Potaissa, despre care spune: et Patavissensium
qui a divo Severo ius coloniae impetravit, luoru care ă ş
osLe inoxat în forma ă de Ulpian. In ă Potaissa apare în
inscr. CIL. III, 7689 ca munieipium Septimium, ă în orice
caz a tr buit dola rangul do vicus ă ă prin ţ ă
întâiu la acela de municipium ş numai ă aceasta a fost ă ă
colonia, ă e ă CI' dem pe Ulpian ş n'avem nioi un motiv oa ă
punem la ă ş lui ă de fapt ieau ca ă
afirmaroa lui ţ ă ţ ţ corecLând-o numai în sensul de mai sus.
ă ă este sigur ă Septimius Severus a ă Potaissa intâiu (3)
- -
(1) In Corpu8 c ş pus Ulpius. Am corectat ă fotografia pe care o ă Jung in
Jahreshefte des Oesterr. inst. III, Beibl. p. 183, ă cu lectura ş interpretarea
i nscri ţ
L. c. 1n nota 1.
(3) Ce·i dreptul, ă aici, Cu ajutorul lui Ulpian putem fi siguri de acest lucru, 1n alte
cazuri denumirea do Septimium parc a se raporta mai mult la o reorganizare decât
la o fundare din nou: of. In CIr ... III, p. 2528 cele trei denumiri anal()age: municipium
Aurelium Apulum, municipium Septimiwn Apulum ş colonia Aurelia Apulum, ă
tur'i de colonin noua Armlensi.'? ş cf. h p.le .Tlln"", in .Ta,hreshe{te des Oesterr. Inst. III,
Ueibl. p. 184, n. 6.
www.cimec.ro
6
V ASII .. E P ÂRV AN 44
ş apoi, t.ot 01 colon in, atunc/i ţ d
cu mZfJnicipin1u Diernense, ă d colonul, Drobetensls, nu 111(\1
are a fi ţ ă ca o ţ ci elim} ă ca o clal'ificar ş
completare a ş lui lpian, ă caro Dierna ra înLr'o anii 211
ş 217 colonia. Anumo, ă xemllul Potaiss i ş al Drobotoi,
everus va fi ridicat Ia rangul de colonia ş anume, ă co cel
putin Drobeta fusese ă dinainte ă ă colonia, ş ac 1 1Jnf;nici-
înfloritor de ă ş numiL ni rna. um ă ş Pol.aissa
trebuo ă fio o colonin mai ă ca DrobeLa, cr d ă av m a con-
sidera ca un fapt sigur, aLunci când ne gândim la vechim a Dro-
betei ca municipiu1'n, ş ă dela IIadrian ridicarea ei la
rangul de colonia, pe când PoLaissa, cu noroc lnai Inult, Lrece dela
'ViCU8 prin ambele rangurl subt ş ă
ă aceste ţ ă ne întoarcem la ţ ă din
Drobeta, cu colonia :t\1onUlnontul este închinat lui aracalla,
ca Augustus, coregent al lui Severus, deci cel mai de în
anul 198. Tot în anul 198 iea ă ş S verus tiLIul de Parthwu
Maximus: deci o ă ocazie de a onora cu un ş monumenL pe
vechiul ş pe noul ă pe ă ca ş pe Jiu. 1 robeta ă putea
fi colonia Septimia ă din anul 193, când vin Severus pe tron
ş ă ă întârzier incepe reorganizarea Imp riului prin reformele
ă ă întroduse în special prin provincii, dintre cari mai al s
Dacia <<Îl poate privi oarecum ca pe un al doiloa fundator» al ei
(Schiller, Gesch. d. Rom. [(aisera. I, 2, p. 732, cf. p. 738 ş n. 2).
La data ă lui Caracalla la rangul do Augustus, Drobeta
va fi fost ă dinainte o colonia) ş încât în ă calitato, ca
semn de ş ţ ă ea puse noului Augustus, fiul ă ă rului
ei, monumentul onorar.
Prefacerea Dicrnei din municipium în colonia, o, precum aIn ă
tat în orice caz mai târzie decât a Drobet 1. Cât ş PoLaissa, ,
e posibil ă ea a fost ă ă din vicus în Septi.
miU1n ă cu DrobeLa din 'Jnunicipiurit Hadrianum in colonia
Seplimia. ă acum Diorna ş Potaissa au fost ă de ă
coloniae) e greu de exprimat cu ţ ă ş nu e de loc nevero-
simil, ă avem în vedere ă diferHele ă de reorganizare
într'o provincie trebuiau ă se iea de ă pentru mai nlulte centre
de ş fel, iar nu izolat pentru fiecare.
Mai ă acum ă o chesLiune: sunt c lelalL ă coloniae
din Dacia Malvensis: «MaZva» ă numele ei ţ do ă
45
Ş Ă DIN DAOIA MALVEN:3IS. 7
acum, tot ş do bine ă d numit Malvnm) ş ROJnula, mai ă
ori mai vechi ca DroboLa?
ă ş domnioi s:11e) Antoninus Pius ă ţ Dacia -
du} ă argumenLarea foarte ă a lui v. Promorstein Între 8
Iulie 158 27 eptcmvrie 159 (1)- în trei provincii, donumito ă
capitalelo lor speciale, acum pentru întâia ă fixate: PorOli881.fJm,
Malvi,.fJm (sau l\Ialva). PenLru a so bucura do ă
on are toaLe cole trei ă ţ Lrebuiau ă fie cel ţ municipia.
Drspre Porolissum chiar nici nu avem ă acum ş ă fi devenit
ă mai lnult decât atât. Apulurn a devenit colonia subt Mar-
cus Aurelius. CâL ş Malvum (probabil o denumire de ş
caracter ca Ulmelillm, ă ă numole respectiv de ă caracte-
ă regiunii unde era ş nu ş ă nici ă în ce parte
d ţ ă a fost ş cu aLât mai ţ alte ă privitoare la des-
voUarea lui, ă de unul singur asupra ă ne vom opri ă
T ş cred ă puLem conchide cu ă probabilitate ă MaZvum
a trebuit ă fi un municipium ă dela IIadrian. In ă acest
ă face ori ă ca municipia atât Drobeta tn Dacia
inf ă (cf. CIL. III, p. 2533 ş 2669) cât ş Napoca în Dacia
tlUp ă (CIL. III, 14465: municipiitm Aelitf;m Hculrianum
Napoca). Pentru ca la ă ţ Daciei în trei, nici Drobeta nici
Napoca ă nu fi fost date de capitale ş nume determinative ă
provincii, ci ă se fi luat alte cenLre pentru acest scop, ă Poro-
lissum Ai MaZvum trebuia ca acestea din ă ă fi avut-În ă , ,
de alte ş favorabile - ă ţ ş ă Drobetei
ş Napocei, deci ă fi fost ş elo tot ş de vechi municipia ca
acestea.
ă argumentare se ă epigrafic în chip foarte ţ ă
penLru Porolissum, care la anul 157 era un centru ş de vechi u roman,
încât amfiteatrul ă vetustate dilapsutn Lrebuia ă denuo de
ă Pius prin îngrijirea procuratorului ă Tib. Claudius
Quintilianus (CIL. III, 836).
De ă parte Marcus Aurelius aducând prin a. 166 (2) o a doua
logiune în Dacia: V Macedonica, la PoLaissa, ă pro-
vinciile dacice, dându-le la toate un guvernator general de rang
consular) iar în ce ş pe fiecare din ele, dând Daciei Porolis-
sensis ş Daciei Apulensis câte un guvernator de rang praetoriu în
(1 ) Studiul Die Dreiteilun[J lle'r Provinz ..Dacia, in Wiener Eranos, \Vien 1909, p. 256 sqC[.
(2) Of. A. v. Premerstein, l. C., p. 268.
www.cimec.ro
VASILF; PÂR VAN 46
persoana comandantilor d legiune din Potaissa ş Apulunl ş dând (1)
Daciei Malven is procurator prezidial, cwm iure fllaclii (cf.
CIL. III, 13704: M. Aurelins CaSStanH ,pl'ae es pro'vinciae Daciae
Malvensis) având comanda supr ă cvupra tuturor trup lor (el
auxiliari: altele nu erau) cari garnizonau în provincia sa. Cu acest
prilej ă din ţ ă se ă o prefacer ş în si-
ţ capitalelor celor ă provincii din Nord: guvernatorul Daciei
1 orolissensis, având a ţ ca legat de legiune in PoLaissa avea
nevoie de o ă ă mai' ă ca Porolissum; ă
ă Napoca, care era ă cu Potais a, la rangul de colonia
(v. CIL. III, 7726 ş cf. MOffirnsen în IL. III, p. 167 cu 169) ş asLf 1
capitala Daciei Porolissensis trece de sigur chiar do atunci dela
Porolissum, ă ş nlai departe municipi'um, la Napoca, colonia Au,-
reZia. Tot astfel provincia Dacia Apul<:msis, care, ă cum cu dreptate
ă v. Domaszewski (2), ş ă ă guvernatorul ci special, are
de aici înainte în noua ţ a ă Marcus Aurelius, co-
lonia Aurelia ApuZum, capitala ei ă
Ceeace ă pentru cele ă provincii nordice n'a putut
ă ă neîmplinit pentru cea ă ş precum Pius ă
provincia Dacia Malvensis numind-o ă un [municipium Hadria-
nurn] Ma lvum, pe care i-l ă drept ă tot astfel Marcus
Aure1ius va fi ridicat cu prilejul celorlalte prefaceri din 1 acia ş acest
munic'ipium la rangul de colonia Aurelia. Astfol ă nici Drobeta,
care - ă noua ă ţ - e o colonia eptimia) nici
Romula, care la ş domniei lui Pius ş la domniei
lui Marcus era ă municipium ş de abia pe vreluea lui Filip
Arabul apare ca o colonia (vom roveni imediat asupra acestui punct)
nu pot fi colonii mai vechi ca Malvum (1'. Malva).
ş capitala Daciei Malvense e sigur ă ca o colonia
de abia în anul 230 (CIL. III, D. LXXXVII [= LI, p. 893] din 7 lan.
230; un eques singularis, AI. Aurelius Deciani {il. Decianus colo-
nia Mal'vese ex Dacia, dimissU8 honesta missione), iar dinainte
de ă ă n'avem nici O ş privitoare la acest ş ci numai
pomeniri ale atributului Malvensis, dat provinciei ă dela început
ş ca procurator pt'ovinciae Daciae Malvensis pe M. Macri-
nius Avitus, pe vremea lui Marcus Aurelius: CIL. VI 1449 = Dessau,
(1) ă propriu zis: ă ă era dinainte uat, iar aoum e numai confil'mat
de el. Of .• Jung, Fasten der Dacien, p. VI ş v. Premel'stei n, l. c., p. 265.
(2) Westd. Zeitschrift, XIV 110 sq. ş 452; cf. v. Premerstein, l. C., p. 268 ş n. 3.
"
47
Ş Ă DIN DACIA l\IALVENSIg.
1107; cf. Jung, Fa.·ten, p. 41 sq. ş Stout, Go'vernors of Moesia,
p. H2) iar apoi - ă provincie - chiar trupelor de aici (CIL.
III 13704: cohors l Flnl ia ndliaria BryUonttm Malvensis). Dim-
ă Homula se ă ca tnunricipium ă de pe vremea lui
AnLoninus Pius, ă în ţ CII... III 7429=753, pomenind ca
honoratus ornamenUs lIu-iralibu8 ab ordine municipi Romur
lensium pe Iulius a [1iLo, conductor publici portorii lllyrici el
('ipae Thr(l!ciae, care printro altele era decurionaJibus orna-
mentis honoratns ab ordi'J'te coloniae Traianae 8arnâzegethu-
sensiu.,m ex Dacia superiore, ă ţ ă Dacia Superior,
caro du] ă anul 159, precum am ă luai sus, I1n mai exista.
] )al', ă nu numai ci ş Romula e ca municipium
rnai vechiu decât ă ţ Daciei în trei provincii, ş t ş Dacia
oU ă nu R'a numit ă nici nnul din acoste municipii ş nici nu
l-a ă pe vr unul din elo drept ă atunci cred ă o
al roape dola sine ţ ă Ma.lvum nu putoa ă joace rolul pe
car l-a avut 1n anii 158- 159, ă ă ă fi fost, ş precum am
admis mai sus, un vochiu rnunicipium, ă un municipium Ha-
d'}"ianum, ă nu chiar un Traianum,.
ă acum Malvum a trebuit ă devio coloniI,!, sub Marcus Au-
relius, iar DroboLa a devonit sub Septimius Sevorus, se pune în-
trebarea, când a fost ă ă Homula, care era ca ş cam tot
atât de veche ca celelalte ă din municipium în colonia? liilip
Arabul I'ol::jtaurâncl Homula la a. 248 zice despre sine ş ai ă (fiul
so ţ ob tulelam civitatis coloniae 8uae Romulae ci'rcuitum
m'ur'i rnanu militari a solo fecerunt (CIL. III 8031). Din vorbele
c'ivitas colonia 81Wt s'ar ţ ă Filip a ă din Ro-
mula o colonia. ş faptul ă acest c ntru era într'o regiune
foarte infloritoare ca romanism (1) ş ă fiind în ă apropiore
de ă d pe linia OItului, era continuu alimentat cu veterani
cari se ş aici ă ă serviciului militar (cf. CIL. III,
8028, 8032, 8033) 8034), preculu ş împrejurarea ă ă Phi-
lippus o ă ş din nou ca pe o colonia sua, cred ă ă
pentru admiterea unei date luai vechi ca a. 248, de ridicare a mu-
nicipiului Homula la rangul de colonia. Ş ă Philippus o nu-
ş .sua B a se interpreta, cred, numai în senzul unei reorga-
ă prin el (cf. mai sus mttnicipium Au,relium Apulum, care
(1) Of. OIL. III, p. 1421-1424 ş 2249 ş în speoial numewasele ruine dela ş Ho-
Sl1'\veni, ă ş eLe.
www.cimec.ro
jO VASILE PÂIWAN
e numit apoi 'HUI/JUClpiu/ln SelJti1ltit"m ApullMn) în vreme ce de
fapt poate chiar Severus, marele binef[tci1Lor al provinciilor dacice
o va fi ridicat ş pe oa ca pe atâLea aUo ş din Daci[\, la LroapLa
de Golonia.
Astfel deci ţ ă dela Drobeta, car ne face ă
originea acestui ş ca o Golonia) ne-a dus la reved rea a o
ă de fapte privitoare la istoria romanismului in DaciEl., în
sensul unei ă po cât posibile pe baze epigrafic a cuno-
ş ţ noastre despre ă provincie de ă
ă acum din ă ă bogaLele despre clânsn. sL:1U ă as-
cunse în ă
Ca o ă ă ă cole co am ă a einito lnCl.i
sus ş în ă ă cu ole ţ ă adaug ă de acum ă Malvum
(sau Mal va) ar trebui ă la ă sau prin impr jurimi) iar
nu la Celeiu, ori la. precum de altfel voiu ă ii ă în
ă mai jos, la in ţ dela SlIJcidava= Calciu.
3. Ara (?) de calcar, foarte primitiv ă ă de 0.68, ă
de 0.50, ă de 0.40. ă ă la Vest de piciorul podului lui
Traian, între resturile de ă antice constatate în ă liceului
aproape de linia ă ă la ş în Muzeul ţ
Pe ă laturi opuse câte o cruce mare în relief foarte ţ
(V. plan ş II, fig. 2). Asupra ă ă ţ ş epocei monumentului
revin mai jos, sub nI'. 4.
4. Lespede de ă de nisip, ă în chip barbar cu lovi-
turi mari de ă ă de 1.38, ă de 0.66, ă de c. 0.20.
ă ă în apropiere de rnonumentul precedent ş ă de asemenea
în Muzeul ţ
Pe ă ţ lespedei se întinde o cruce mare de ă
ă care e mai mult ţ ă decât ă ca relief, ş e
tot ş de primitiv ă ca ş restul ţ pietrii. ă ă
ţ ş ei, lespedea a servit de capac al unui sarcofag ş (V.
ş II, fig. 1).
ă monumentele, nr. 3 ş nr. 4, sunt de sigur de pus
în ă ă cu noua Înflorire a ţ ş în ţ
Drobetei prin secolul IV - VI, ş anume mai ales pe vremea lui
Iustinian, când episcopul de Aquae, în Dacia Ripensis, ca roprezen-
tant direct subordonatnouluiarchiepiscopat de PrimaIustiniana,aveiJ.
subt ţ sa ş ş de pe n1alul stâng al ă precum
reiese foarte clar din Novella XI a ă si am ă si noi
j ,
Ş Ă DIN DA0[A MALVENSIS.
Il
d( .. baza ş lui Procopius, De aediflciis '7
i
a altor
hLerar? Ş monumentale în ţ epiara{ice la Istoria
ş Daco-Roman, 1911, p. 179--193.
, 5. ţ do jO;j din stânga al. unei stele de calcar, înalt de 0.37,
laL do ?20, gr?s do 0.15. ă ţ literelor 0.035. ă în ă
Acum 10 ţ ă a liceului din Turnu-Scverin.
j,
,·l L-----J
{ 1
.1-' ------_--'1
Fig. 2.
S.e descifra numai [ojrdo [. . .j Drobet[ensiu;m]. Cum literele pot
fi. ş dmaln'te de a. 198, nu putem ş ă aici e vorba de muni-
sau de Golonia Drobeta. Sigur e ă avem înaintea ă
o jnchinare de caracter oficial. (V. fig. 2 ş fot. de pe pl. II, nr. 3).
..,6. _ de calcar, înalt de 0.37, lat de 0.27, gros de 0.27.
ţ hterelor 0.07. ă ă ş numitul turn al lui Sever;
acum la liceu.
In rândul p.enultim, poate, suor jumq(u)e ş În rândul ultim poate
votuJm p[08Utt ... , ceeace ar da ş unei ţ votive: pro
salute sua suorJumq(u)e ... [votuJm p[osuitJ. Sec. II. (V. fig. 3 si
fotogr. de pe plan ş II" nr. 4). '
www.cimec.ro
12
VASILE PÂRVAN 50
-- --------
7. Fragment din partea ă a unei ă de oalcar, înalt de
0.08, lat de 0.12, gros de 0.25. ă ţ literelor 0.05; ă în
ă acum la liceu.
Fig. 4.
Hândul ultim de sigur de oeLit ca r(es) p(ublica) [m(unicipii)
H(adriani) Dj(robetae)j, ă literele frumoase ale ţ i ă
luai de ă o ă ă decât una ă sau po-
ă lui Septimius Severus, când Drobeta e colonie. (V. fig. 4
ş fotografia de pe ş II, nI'. 5).
8. ă de ă ă ă cu litere înalte de 0.35 m. Fragmentul
de ă ă ă a fost ă în ă acum e la liceu.
}1'ig. 5.
ţ e de cetit Dierna. Astfel de ă ă ou marca. Dierna
(ceeace cred ă e de interpretat în sensul ă în ş de
ă ş de azi era o luare ă de ă ă de unde se
alimentau toate ă ă au mai fost ă ş la
Golubinje Are-ar si Negotin (1/ ex ruinie castelli, quod fuit apud
Praovo"): CIL. nI 8277,2 ş 12677: de re publica Dierna. In-
teresant e ă ă dela Severin ca ş cel dela Praovo pe ţ ă
drept al ă folosesc ă ă de acestea dela Dierna, iar nu
, .
51
Ş Ă DIN :bACIA MALvENsra.
13
dela Drobeta. (Asupra istoriei Diernei, cf. mai sus, cele de subt
nr. 2). (V. fig. 5 ş fotogr. de pe ş III, nI'. 2).
9. Fragment de ă ă ă inalt de 0.12, lat de 0.14, gros de 0.04,
ă în ă acum la liceu. (V. fig. 6 ş fot. de pe pl. III, nr. 3).
Fig. 6,
10. Fragment din partea ă de sus a unei ă ă scrise,
înalt de 0.17, lat de 0.15, gros de 0.05. ă în ă acum la
lioeu. (V. fig. 7 ş fotogr. de pe ş IV, nr. 3).
Ţ
P E-SYT
P(
JJ ţ UA
Fig. 7.
Ambele ă ă nr. 9 ş 10, sunt importante nu atât prin cu-
prinsul lor, care pare a fi mai mult un ţ ă ă sens al
ă care occasionem nanctus est scribendi [CIL. III 16354, din
Mojgrad= Porolis8um: occasion[em} nan(c)tus/sumJ scrib(endiJJ (1),
(1) «Graphio scripta in tegula etiamdum uda», ca ş pe cele dela Severin.
www.cimec.ro
14 VASILE PÂRVAN 52
cât prin caracLorul ]01' opigrafico-paloogra.ric. Ast.f 1, e do notat
amo8tecul caracter lor ş cu celo latin, al capiLalelor cu
cursivele ş al literolor cu duct vechiu cu cele cu duct Lfl.rziu) În
ţ de sub nr. 10, care ă toate acesto enlne se vede
a fi din vremea târzie, poate chiar ş ă a Drobetei.
] 1. Relief de calcar, Înalt de 0.62, lat de 0.37, gros de 0.12,
ă în ruinele romane de subt ş Turnu-Severin (deci din
ş antic propriu zis, iar nu din ă acum la lic u, ca dar al
d-lui D. ţ Piatra est foarte ă La dreapta ş
chiar o ă parte din reprezentarea ă (v. fot., pI. IV, nr. 1).
Relief în câmp adâncit, ă ţ ş po Iupiter pe tron. Zeul cu
ă in himation, care acoperia numai partea ă a cor-
pului, ă ă ă în felul dacic, retezat scurt deasupra
ţ ş pe cap are o ă In dreapta ţ un obiect rotund,
iar cu stânga, care nu mai este ă ă ă de sigur sc
lung. Sus la stânga se vede vulturul ş în stânga lui la margine
un bust feminin cu sânul nUluai ţ (Iuno). ţ foarto
ă Pentru cultul enohoric al lui Iupiter în ţ thraoic
ă reliefele votive analoage la Kalinka, Antike DenkmlUm'
in Bulgarien, col. 121 sqq. ş 126 sqq., iar penGru Iupiter=Zalmo-
xis, v. G. Seure, Les limages thraces de Zeus Keraunos, în Revne
des Etudes Grecques, t. XXVI 1913, p. 225-261.
12. Toreo feminin de ă înalt de 0.55, ă la ă ă
din ă acun1 în Muzeul ţ din ş (V. fotogr. do pe
ş IV, nr. 2). Capul, gâtuI, ţ sânul stâng, aUlbele picioar
dela genunchi în jos, lipsesc. Imprejurul coapselor o draperie foarte
ă Lucrare de ş din timpul târziu roman. Monumentul
reprezenta de sigur un chip de Venus.
13-15. Trei figuri de Eros, dintre cari una de ă de nisip,
ă ă în întregime, ă de 0.58, o alta de calcar, ă ă
numai ă deasupra genunchilor, ă de 0.41 ş o a treia,
tot de calcar, ă ă numai ă la ă ă de 0.37,
ă toate în ă ă dela Drobeta ş ă în Muzeul ţ
din ş (V. fotogr. de pe IV, nr. 4 ş V, nr. 1 a ş b).
, Geniul ţ sau cu numele lui propriu Thanalos, pe oare il
avem aioi Înaintea ă este, ca de obiceiu, reprezentat cu
picioarele ş stând ş sprijinindu-se în somn-ochii îi sunL
fi3
Ş Ă DIN DAOIA MALVENSIS. 15
--------- - -
ş o ă maro ă cu ă spre ă pe care
el o ţ ă cu rnânC1 ă în vrenle co mâna ă odih-
ş po ă stâng ă care este înclinat tare ş capul.
16. H.elief de ă rupt în ă ă ţ înalt de 0.60, lat
do 0.82, gros de 0.25. 1 Iaca este numai sus la stânga ş jos la
dreapta complet ă ă Incolo ea este foarte ă ă în
ă ă acum la Muzeu. (V. fotogr. de pe ş III, nr. 1).
In mijlocul oâmpului, reliefat, un Eros ă ă ş pe un delfin.
Capul geniului, mâna lui ă ş aripa ă lipseso. Pe ambele
ă ţ ale grupei din mijloc se vede câte un animal fantastic de
maro, al ă cap, jos la dreapta (cu creo.,sta ă ş al ă
corp ş ă sus la stânga, sunt ă pentru restaurarea
în Lregei figu ri.
II. ă
nara ă pe linia Craiova-Turnu Sever in esto ş ă chiar
pe ruinele unui important contru urban al Daciei Malvense, al
ă nume nu-l ş dar ar putea fi ş acela al capi-
talei provinciei; în ă colonia Malvensis nu poate fi locali-
ă în nici unul din celelalte centre antice din Oltenia ă acum
mai de aproape cunoscute. ă la Celeiu a fost Sucidava (vezi ş
mai jos), la ş a fost Romula, iar la Severin Drobeta. Ruinele
dela ă nu au fost ă cercetate sisten1atio., ci s'au ă numai
câLeva ă do Tocilescu ş ş rezultatele ă ă au fost
d oea mai mare ă nu mai ţ de trei statui de bronz
în ă peste cea ă una ă de bronz aurit, au
fost ă în ruine (o drept ă numai în fragmente infime, dar
faptul ist.oric-cul tural ă ş De asemenea alte obiecte mai
mici de bronz (câteva vor fi desorise ă ş alte resturi, ă
de urmele de ă si do ziduri de cetate constatate aici, ne ă
, ,
ă ă a acestui centru.
Asupra ţ rOlnane de aici mai putem comunica ă
ă ă
17. ţ de sus din dreapta al tabelei anterioare a unei diplome
militare, înalt de 0.033, lat de 0.031, ă in ruinele dela ă
acum in Muzeul ţ (V. fotogr. de pe ş V, nr. 2 a ş b). Pe
partea ă se poate ceLi ş cu ajutoI'u 1 diplomei LXVII din
www.cimec.ro
16 VASILE pÂRVArI
54 _""*"- J __ _'__ ___ _
8 Iulie 158 (CIL. III p. 1989), ă ă la Maros-I cresztuf) în parte
ş conlpletâ., ceeace ă
---- _______ 1
1 MPCAES AR ciz'vi Hadriani j divi Traiani
P A R.lli NE ,' divi Nerva e pronep. f
AE..lI 'JS H drianU5 Anloninu.sAuq,Pius
{'O NT o ax. lr pol .... ./mp .... .... .P.p.
MA'lRlS f · uiletpedif.qui.>urztinMoe
._J 'J !'; er. el sun! sub ...... .. ". " .............. leg.
Fig,8.
Pe partea ă se pot ceti ş compleLa ă
,..----___ --,-J _ ____________ _
L M P CAt S dz'viHadrian'l'j cliul Jra'lan i
r nep. ciivz:.'Nervae p.ronep. t.Ael.
H A..DR ( anu$' Anloninus Aug. P,:u,Y'pont.
. " , x. Ir. .,..,ol ... ................................................. .
F'ig.9.
1 .•
Lectura rândurilor 5 ş 6 ale ă ţ ext rne este ă prin
resturile sigure ale unui Q la ş rândlliui {) ş prin urluelc
nu mai ţ sigure a cinci sau chiar ş litere la inceputul
rândului 6, a ă ă ă luea-nu poate duce
decât la [MoeJSIASV ă prima ă din rândul 6 în
nici un caz nu poate fi un C, spre a ceti Da]cia su[periore, este
clar ş din fotografie. ă ă lectura Moesia este ă atunci
avem înaintea ă un foarte important pentru ă
ţ printre trupele auxiliare ale Daciei ş Moesiei a acelor Ma1fJri
gentiles de cari ş diploma LXVII: et vexiUari1s Af'ricae
et Mau'retaniae Caesariensis, qui sunt cum Mauris gentilibus
in Dacia 8uperio'1"e (1); prin urmare avem de a face cu numeri
Mau,rorwrn, cari ă o ţ ă ş anume: ca ac 1
(1) Pe ă et vexillariis qu.i sumt cu.m genti1ib1l.S in Dacia supet'io"e.
Ş Ă DIN DAC1A MALV}]NSIS. 17
---------------------
colwrtes ManrornHb din Pannonia (CIL. III Cichorius la P. \Y.
s. 1..), cari rau equitatae, Lot astf( 1 ş ş
din Dacia (cf. Jung, F'asten ele}" Provinz Dacien, p. 124) ş -'Ioesia
RunL dp o ă de socoLit ca anume, fie în JUt1ueJ';
ltf(,!J1f,1'OI'ttm: peditlMn ş eql-fJitu1n, uniLari, ţ - deci e(jnituti
propriu ş 1n ţ de nltnw'ri eqnitnm
(cf. v. ])omaszewski, Rango'f"dnnng des llon't. Heeres, p. 60 sq.) -
pr cum reieso cu ţ ă din partea ă ă a diplomei militare
dela ă 11A V IS EQ. Crt unul dintre ş Mauri s'a ş
ă llbel"aroa din ă tocmai în ă ă în Dacia), nu
c de 1l1il'are, odatll, ce în aceastLl, provincie ă ţ dintre C0111-
ţ lui, lle ca . ţ fie ca veterani ţ (ef .. J L1ng, O. c.,
p. 123 .,'i urm.). Cu priviro la Man'i'i în Moesia Superior ar fi de
observat ă ă Acei Mauri {Jentile.s, cari apar în anul
158 1:n Dacia snperiore, ă cu vexillarii Africae el Manre-
taniae Cae. al"iensis, su,b statio P'f'lsco legalo, ar putea fi aceleaf7i
trupe pe cari 10 ş diploma ă in Moesia SttlJel'iore
ş anume sub ş Statius P,oi. cus care Locmai ln anul 161
ă la i\1arLic îner" subt PiUR) era legutus Aug. pr. pr. prov.
Moesicte supeT. (cf. P1'osopographia, s. v. r;;i Stout, Governo1'S of
Moesiu, p. 27) ş care i-ar fi cerut pentru el, întru cât îi comandase
ş mai înainLe în Dacia; ş ă ă nu se poate docu-
menta mai de aproape, ci ă a fi ă numai ca o ă
posibilitato ă
18. ă de bronz, ă de 0.082, pe Herakles,
ă ă în ruinele dela ă acum în Muzeul ţ ă
ă li ă ă ă ă ă odihnind pe piciorul drept,
iar piciorul 'tâng libor ă mai ă ă Cu dreapta zeul so
ă pe o ă ă mâna lui ă ţ o ă Pe ţ
stâng ă în jos pielea de Iau. Lucrare ă (V. fotogr. de pc
ş VI, nr, 6). PenLru ă reprezentare a lui IIerakles) ef. re-
1ieful din Filipopol) la Kalinka, Ani. Denkrn. in BMlg., p. 177, fig. 58.
19. ă do bronz, ă de 0.1 m., reprezentând pe Minerva,
ă ă în ruinele dela ă acum în :Muzeul ţ Interiorul
gol. Capul ş o parte din spate ţ deteriorate. ţ drept
ş Figura pe piciorul drept. ţ e ă ă cu o
ă ă bogat ă ş cu mâneci, iar deasupra. ă ca
o mantie ă ă cu un gorgoneion, o aigis, care cade in
AI/alele A. H.- TOII/. X:XXI
T
l.-Memol'iill' ţ ls/orice.
www.cimec.ro
1R, __ ----------------
. s pe ă Ri bratul I\![tna stttugii înlin [t înaint ca
JO " L" ' .. 1 . 1 tt ..
si curn ţ al' ţ c vi în IHânn. llcral'C lIlgl'l.ll ,a c r, pfOVPnJ ,
ă (V. fotogr. de pe ş VI, nI'. 4).
20. Cand labru de bronz, Înalt do 0.17, gtt.sil În ruinele d la

aCU111 în Muzeul National. TurnaL plin. Lir ş eli CIfS.
c v , ' '" f ''''
Piciorul foarte simplu ornamenLat., 'o L ă cu baza 1'ma. ,a.
din ramuri ornalnentate, pc ll10liVlli unor mici ş (V. fot gl'.
de pe ş VI, nI'. 5).
21. Mic fraO'mpl1 t de bronz un hippokn.mp, Înalt
de 0.045 ă In l'uin le dela R[Lcal'i, azi în Muzeul 1 aLional.
, o . '" t '" L'
Turnat plin. N uma.i partea ă a corpulUI pa.s rata. ucrn,rc
ă (V. fotografia de p ] ş VI, nI'. 2). .
Asupra alLoI' descoperiri în Hi1cari, v. zi TocU seu, FOIf'dles P,t
rec71el'cllPs (('1'cheologignes, fig. 78- 80 pltg. 14 .
III. Romula.
Ruinele antice dela P esca n -au dat ă acurn dostule
pretioase asupra ţ în Da ia, cu Loa.t ă ă ă
acolo au avut un caracter numai ă sau de curlOzltaL .
Totus orasul roman, d asupra ă este azi SR.tlll rormî-
nesc,' ă ÎnCrt mereu îngropat în taina v lui vreun
cuitor mai ţ respectuos de urmele stravechI subt
tatea lui de mai ă fir ş distrugând, 1n ruine, Ş cu acest prllcJ
mai ă peste câte vroun monument de u ţ a
orasului R01nula Ai a Daciei. Pentru asLaZi fac ş nu lTIal ţ
de patru ă de ale cultului Soarelui în Romula, toat ,
ă în astfel d ă ă ă
22. ă de ă ă de forIna ă ă
sus ă de 0.36 ă de 0.24 jos, iar sus de c. 0.20, groasa de
0.03. "Monumentul c' 10viL sus la stânga la mijlocul ţ ţ din
în ruin le dela Homnla, acum în Muzeul ţ In cmn-
pul adâncit, reliefe primitive, ă ţ pe tr'ei In c 1 dc
ll1ijloc, mai adânc, un relief înalt de O. 7 '.
sacrifichMn ţ D ambele ţ ale lUI as cel dOI
dadofori. "earpele câinel sunt numai ţ I corplOnul tau:'
nu e de loc vizibil. Poate va fi fosL ele ghicit in acea ţ
:'7
NOU,{ TIIN DACf,\ l\[ALYENSlS.
1fl
pl'oape ă elo ă picior-ui drept al zeului, Între el ş aco-
litul ă d ă ilS, la dreaptll.. f?i la stânga capului lui l\1ith-
rD.s, ă hlL'turi: de sigur Sol (la stânga, de recunoscllt. du ă
'hlamys) ş La stânga lui Sol, corbul, la elr apta. de hnna,
J1:Iitll1'as 7CS'CV/'(SY-1Y, cu mftnile ridicate, în dreapLa ţ un cu-
ţ iar in sttLnga o ă Po câmpul reliefal de sus, înalt de
c. 0.07 (spre mijloc e rolunjit în ă de ă s e observd. în
ă mai slab[\' ca po câmpul de mijloc, dela slânga la dreapta,
ce urm ă 1
0
Mithras ducând în spate taurul, p care-1 ţ do
pieloa}' le de dinapoi, 2° Mithras ă ă pe taur, 3° l\fiLhras ca a1'-
cu un pel'sonaj cn.re se ă îna.intea lui îngenunchind pe o
ă 4° taurul în ă ţ ă Pc câmpul do jos, înalt de c. 0.06, ă
mai slab relicfa,L ca cel de sus, deosebim dela stânga la dreapta: 1 ()
IiLhras cn car Îngonunche înaintea lni, 2° Mithras .;j 01 odih·
nind 1 o un paL (scena banchetului), 3° t30l ă pe Mithras în
car Il ă 4° o ă ş ă ş ă a fi ă
de un ă Cnmont, Monum,ents figures) pn.s îm, Olcoa.no ).
(V. fotogr. de pe ş VII, nr. 1).
23. ă do ă din calcar, roprozentând pe 1\IiLhras
înaH{t de 0.70, ă (la soclu ,- diametrul acestuia) do 0.35. ă
\-imea llgurii, 'apul gâtuI zeului lipsesc. ă ă pe malul
pâritului care vUl'go prin lnijlocul satului ş iar în vechime
cUI'gea Lot prln lnijlocul ş Romula,.-acum în 'Iuzeul ţ
(v. fologr. do pe ş VI, nr. 3). Stânca din care ă 1\1ithra.s o
ă ca o ă ă de blocuri do ă Zeul ă în ă ă
la Mânile sale nil sunt ca elo obiceiu ddicato (cf. Cumont,
o. c., II, 1. 202,227, B19 ş passim) cf. ş 1, 16H, precum ş de altfel,
ş r liefal nostru d la Romula, do.'crls mai sus, sub nI'. 22), ci
dihnesc pe ă ş ca la Cumont, p. 371, fia. 273, unde în. ă
numai rnâna ă cu facla stii pe ă in vrerne ce dreapta o
ţ ă deasupra capului). In mâna ă zeul ţ un obiecL ă
rit, care ar putea fi foarLe bine o ă în stânga ţ un ţ
Inaintea pântecelui lui Mithras e ă chiar în ă un op.<pal.6,
(u1'J'lbiUcus terrae). Supt ttmbilicus se vede o deschidere ă
d ă (cu diameLrul de 0.09). Partea de jos a soclului de ă
ă în mijloc o ţ ă ă ă de forma aproxiIna-
ă a unei tabnla ansata, care ă a ă ş ă ş ă
(pe ea trebuia ă fie numGlo dedicantulul cu volum posuit). Micul
monumont era alipit la o ă ă în tru cât spatele 80-
www.cimec.ro
20
VASILE PÂRYAN
cInlul c ă neprelucraL. analog, da.r nu c0l11p1 L la CUlTIon t,
o. c') II, mon. 102, p. 259 deplin dar Cu d schidore ă iar
nu ă pentru curger a apei, l11on, 225 f p. 330, cr., 1. 162).
24. Ara de ă ă cu 1 ronle e10 cap 7i socl\1 îngrijit
lucraLe, ă în patru ă ţ cari ă 80 potrlVOSQ exact una
la aHa ă un tot deplin. Monumentul o. în c
ă ţ ă ca întreg, foarte stricat: din partea do sus a lui
la stânga, mai mlllL d ă doa.s monon. la dreapLa,
atât din ţ cât UlUi ales din soclu; profilcle la.t \l'n.l Bun t
'U totul retezate. ţ ă este ă ă ă (V. fig. 10
ţ fot. de pe pl. VI, nI'. 1). ă ţ altarului, O.()8, ţ a lui,
0.265 - 0.270 ţ ă se ţ ă ţ spre baz{l, !),

I
I
.... _________ 4
Fig. 10.
simea la profilul de sus 0.38, la soulu 0.396, la mijloQ 0.28. ă ţ
mea literelor 0.045-0.050, în rând 0.040. ă în ruinele
:;i'1'TI{{ NOU DIN /lA\HA MALVF,;;\HIA.
dela Homllla, ac.:,ull1 în Muzoul ţ Vrednic de înSUJllllaL o
sUj)I'apuner a un ni mic 1 deasllpra lui O L) în ritnd u I ÎnLâiu.
Soli Jnvicto MUhraje! libr(urii) CU1N- Anlon(io) Zjoillo acf(al'io)
/ p(J'ue)p(o,'iiUj! n(tflmeri} 8(ul"orl{,m) j8(ayltla/riornrn)J . 'au !p(OSlt-
el'unt) /.
ill rândul () CRLo signr.
ă Zoil us a fosL un CtClU1"ilts (J)f'ueZJo. 'iti) numeri (ef. v. 1 )UIl1[\,-
r5/':owsJd, Ban[JoJ'dnu/ng des Rom.!. Heeres, s. v.) ş anumo al unui ntfJ-
wern8 I n-J'ortfJ1n sU(JitlarioJ'u/l'n, nu e o simpUt i!Jotez[t ă t]i
noi (,oemni ş sigup ă Lrup[t în Homul[\, din alto
111 CIL. ITl) 032 (= 1593) [\,] U.1'o la Homula un t'mm unis e.)'; nnnwJ'o
Sn1"01I'WJ11, sU[JiUariornnl,) adic{L ă ă ă un lib1"((;rins cu. în ins-
et'ip(,ia noastr{'\' (eJ. v. Domaszewski, o. c., p. BH CIL. XIV 2255
np. 1)0111., p. 258: M'inervue AU[JMstae ... A Victorinns
act(u·rus CU1Jl in1/mun'ibus librariis (ai unOl legio), dOQi Lot dcdi-
cat,jn, unui aclariu8 în ă ă subordonatilor ă libr(u'ii)· · În , I ,
CIL. III) 8074
2R
, 14216
30
-:31, otQ., vedem cr" nupnerU8! U'yorum,
QU alto Lrupe ale DaQiei Malvense, ă ă dela l' ă
caro o în apropierea Homuloi. Indoios ă nU1nai sfâr.'iLul ins-
ţ Pe ă se pare ă a urmat în rândul 6, ă N 1!1 S nu
un aH " ci mai do ă un P. ne asemenea în r. 5 ă ACT
ufJnelo unui P, o prohlemaLiQ ă a mai urInat un P ş
Hlai miQ, ca T în l\CT), sau nu. ă Qaracterul literelor ţ
o ă din secolul al II-lea.
25. Fragment din partea ă de lnijloQ a unei ă do mar-
înalt e10 0.16, laL do 0.16, gros de 0.02. ă în ruinele
dela ş acum În 'Muzoul ţ Din reprezentarea ă
p ă s'a mai ă în deajuns pentru a reQonstitui car-ac·
li0I'ul sQenoi figurate. Vedem la stfl.nga ă din stânga a
Lrunchiului unei figuri ă ă ş ă cu o mantie ă
pesLe ă ş ţ stâng, ş ă pieptul gol. Mâna ă
a acostei figuri ţ ă ţ Qailor unei quadrigu
J
Qare ş
spre dreapta. Dintre Qai se ă numai trei; piQloarele lor ă ă
lip. 'eS0. Subt Qai se ă capul unui câine care ă ă
In fund pe o ă ţ se vede partea do jos, draperia ş piQloarele,
unei figuri l' ş (V. fotogr. de pe ş VIII, nr. 1). Avem dOQi
înainLea ă SQonn. ă ă Soarelui: Ilelios ă ,
(jarului solar) ou gos sau Seleno, ca ţ
www.cimec.ro
22
VASILE P.\RVAN 60
Pentru cuHul oarolui în Homula, trebuo ă ă ă Crt
mai erau cunoscute ă d domult an fost ropr duse do umonL,
o. c., II, p. 278 sqq. 111ai lTIulte lTIOnUm nt miLhri[\,(j0 dinLr'un mit"-
1'aeurn de aici, iar cele paLru docum nte nourt, comunicll.le azi, con-
ă f;\i complot ă în chip inL lrosanL ş mai v chi pom niLe,
actucând fapto nouft atât cu privire la acesL cult câL f;\i în O'one1'al
la vioat,a rOlnantl" ă f;\j ă din Romula.
26. Fragmont d ă Înalt d 0.18, lat d 0.20, 0T do 0.025,
cu o ă maro, invers ă ă ateU câL o ă do 0.185
ş ă el 0.04 . ă ţ litorelor .04-, ă muchii d închejel'c
a olanei cu con. ă ă 0.04 (p din ă ş p dos), O. :..5 (pe
ă la ţ cn stalnpila); ă ă a llluchii po partea
ei ă 0.053. (V. rotogr. do po ş VIII, nr. 2). iti'!, îll 1'\1-
inele dola Homula, a.cum în 'Muzoul ţ
Fig. 11.
Nu poL ceLi ă sLampi1rl, doctiL în f luI lll'lllhLOl':
!Je[/(io) V M(acedonica), s( chola) c(i vilun) Jlo[IJ!J( anol'um,) .... f.
g drept ă în Illyricum nu [\,v m ă aCUlll lnonumonLale
despre aLari cholae civiutn în ă organizap(\i
lnili tarc legionare, ci numai sc7wlae de caracLer pur ă ca
do ă scola speculatof'u1n 1 et Il Aditttriciuyn, din
a. 228, în AquinCUlTI: CIL. III 3524, sau în Africa, schola optionttlJlJ
din Lambaesis: IL. VIU 2554 (1), - dar ă ţ exi .· Lon!,ci unui
atare m.iUfare ca c 1 din Homulll., dup[t ceLirea 111 a,
mi se par ş destul de ă penLru ca ă propun 1 cLul'a
do mai sus chiar ă ă analogii precise din alt ă 'ii acum
apar la Romula ă ă de alo legiunii V Macedonica, nu trobu
ă ne mire, ă a tfol de ă ă so ă în Loate ă ţ Daci«i
(cf, d. p. CIL. IlI, 14216
24
), ş (j eace o mai importanL,
chiar în ă ă de pe limes-ul alutan ş do apropiat de
lI ) Cf. p. 1079 din CIL. VIII, subt collegi(A, milital'ia alte exemple de scholae cu carac·
ter militar.
61 Ş NotrX DIN DACIA MAf,VENAJS. 23
Homula ş în 1 g{ttlu-.j ş de sLrtLnse Cll acest ş precnm am con-
. ·tala!. mai RlIR.
IV. Sucidava (Cel i).
ţ care urmcaz(1) ă cit la Celei în ţ nu a fost
jl{alva, precum s'a admis do ţ ci Sttc1'dr);1)a, precum r ş
din Not. Di{j'n. Or. (XLII, 39) ş din Pl'ocopius (De aedif. IV, (), 34
eli. IIaury, 1913) ş precum a observat Tocilescu ă ă des-
copel'irra in. cripp i poLl'ivit ei schimbat ă dp mai
Î nn,laLC' vrl. la Celei ar fi fosL Mal va (Monn1uenfe epi!fro firp 8CHlp-
tura'! i, 1, 2, p, GH6, 1 nOB).
In,'cri ppa n'a fost încr" pânl" azi Ristematic ă ci n 1'0. '(.
Illlmai Ilol.atft, d0 TocHoRCU, l. ('., ş de ruine cu difpr'itp pl'ilpjtll'i,
dar În Hppcial În CetalNt mmetn11l, .Analele AradpIllÎ0j HOIn[tn
\.-:IV lH12, i\lom. ţ IsL. , p. 498 passim.
27. L( \s})edc de calca!', l'npLr" În parL('[\, ă ţ de sus din
Rlftllgn ţ 0.54, l;t!illlca actual[" 0.8?' (lipsesc 111Ch
Fig. 12.
Vl'('O 0.09), grosimoa 0.14. ă ţ litprolor În primele trei rândllri
ti. 0.057, În uILimcl douh c. 0.041>. ţ cu in.'cl'ippa, Pl'OIUCJ\\.l[l <:,n
f((unla (f,1l80,f((.. In ((nsae simpl(' ţ rotunde, 1n ţ
www.cimec.ro
24
/1.
0-
dela an ae foi grupate ca l'ozo(,P, Pr filar înO"l'ijil,tl. (;rtsil[L în
»llinele casLclulni cal'c se aflrt la RE cip civil al1liG, 1'(' n
ă inH'diaL deasupra Dnn[ll'ii ,- aCUlll În 1\ll1zpul :qin/l;t!. (\,
fig. '12 VIr) lll', 2).
/ DJeae NelUesi p'l"O alnle A ng(lt fOI'HIIl) (dIf01'ltlJl) cltl'ialr(,,,,)
:f:nc(idavru is) te11l1Jlu11? a solo 1'('. tiflfern)/,t,
Asupra ă ă accsLci ţ din 1 uncLnl do VP(/Pl'l' al
ă dH ri LoJor tCJ'r'UoJ'iCt ca ă 1 olilicc all LonOlllC !Il'
cnracLer quasi-municipal, cu un ordo de curiale din Lo(;i a '(li
1'ic'l:, cari ă teritoriul) ca s('llat, ş cu qninqnenna7es ca rna-
ţ uprcmi (al ş prinLr ţ nU1,f/i8ln: dr vic': do p ffrJ'i-
aITI insistat mai de aproape în etatert Ulmetnm, 1, l. '.
Pomen c aici pentru ţ ă numai lL, IlI, 12-1.< 1,
din Ulmetum, cu un loci princep , f]lIJinqnennalis tC1'Tito'rii Capida-
I'ensis comuniCar0Cl. 111 a De.scOlJeriJ'i ă în Seythia ftliuOJ',
Analele Acad, Ront. 1913,1\1 m, ţ I"t., ] . ţ dill
Noviodunun1: agent(ibns) Ti(berio) Cl(andio) Valent(e)
et Celsio 1el e'rian(0) et Cl(altclio .. ,) JJla,g(i. f ri:8),
privitoare la territorium - Cooace vrca s[t sLabilcsl:
aCUln e faptul ă ş civil antic de subt actualul sn,t Colm s'a,
în ă Sucidava, iar nu l\Ialva, cum s'a pr supus d unii,
chiar ă descoperirea ţ noastre anume pe moti vul ă
Sucidava va fi fost numele cast lului ori a un i ă ţ mai
ă pe când puternica importanLa cetaLe cu ă monu-
luentale ş ziduri inexpugnabile, p care o ă la Celei
de Înfloritoare cum poaLe nu mai o alta în ă Dacia l\1alv nsis,
n'a putut fi decât ă ş capitala provinciei, ori Mal va,
numele nou, roman, având a caractoriza ă înflori-
toare de aici, Ri eliminând eventualul nume enchoric al vechiuilli
sat modest dacic, 8ttcidava. - ţ ă ă ă 1 ucrul'i:
1
0
ă numele Sucidava e ţ continuu aici în Vl·emca.
de Înflorire a viei ii rOluane în Dacia (in ţ ă nu poato
fi în nici un caz târzie ca mijlocul s colului al III-lea), prin urmal'O
ipoteza numirii duple c1aco-rOlnane a ă ţ este cu totul pro-
ă ş 2 o inscri ţ nu ş localitatea 'ucida va, t,i
ferito't'ild ucidava; ace .. t lucru o ă atllt p ntru dcnumi1> a
ă ţ antice dela el i, cât ','i pentru ţ ţ civil
romane în ace t ţ In adcvru' ă civil d subL satul
em Ş Noul DIN DACIA MALVBNSIB,

------
, 1 i ,,'al' fi numit aHf< 1 decât SMcidava, teritoriul nu s'ar fi
putut nunli sucîdav ns, ci ă loc(.(;litalea ă ă ele
care inridic-civil atâ'f'nu: cl'nLrul teritoriului sucidavens erit în
ş roman dela elei: aici so adunau curialii ş rezidall ({uin-
qll nnalii t ritoriului.-Cum se face ă ă un centru ş de important
nu se ă a Ii fo. t cu tm'rito't·iu/fn 1nunicipii, cI pare a
fi fO'L numai un simplu v'icus, ă el ş parte din ţ
ă a unui territO'f'ium rural? Cred ă avem a ă ex-
plicarea acesLui fenom n în ţ garnizoanei care rezida în
ţ ă În ca 'telul Sucidava, capul de pod al centrului milita,r
Oe. 'ou,s de pe malul (l1'ept al ă ţ ă a antorl-
ă militare cari ÎRi aveau aici pentru caslellum un territ01'iUHt
sp' eial, ş d ci sup;aveghiau, Întocmai ca la Capidava, destul de
lax, dar totuE;! ofectiv, ţ ă din ţ viei de pe teritoriul
lor sau de pc cel învecinat cu al lor ş devenit în cursul vremii
autonom si quasi-municjpal, LoL ca cel dela Capidava, a împiedecat
. i aici cal si acolo, întemeierea unui ntunieipiutn, de,;i în1lorirea
ţ aici ar fi justificat pe deplin o atare ţ
Cât de departe s'a Întins terr'Uo'rium Sueidaven.se e, ş greu
ele hotrl.rît; nn e ă exclus ca la Nord s11 se fi ă cu cela-
lalt teritoriu impodant, Îns[l, d(· caracter' deosebit, municipal, ă
niL ş adminisLraL din ml{,niel:piunt ş apoi colonia Romnla, ca centru
politic civil.
obsorvati de caraoLer secundar, - la cu in loc
de " cf. ş CIL, III, 14413 2îamnus (din Ostrov) la :'est de
Oeseu8) ş cele ă de mine în Cetatea T'i'opaeu1')t, ş 1912,
)1. 31 sq., undo am exprimat ă ă L trebue ă corespunzrl cu
,lm thraco-dacic S care nu se putea reda cu latinescul '. , ,
28. Mic fragmenL dintr'o ă de ă înalt de 0.15, lat
de 0.085, gros de 0.015. ă la Celei, acum în Muzeul ţ
(V. fotogr. de p ş X, nr, 3). Relief a ă parte ă ş in-
r ă ş O ă ă într' o ă ă ă ă ntâneci,
ă de ă ori, tn vedere de ţ ă odihnind pe piciorul drept,
întinde mâna ă oare ţ un obieot ţ poate o ă
deasupra unei ara. ţ drept ş Relieful are probabil
un caracter voti v, în ă ă cu Diana-Hecate, sau vreo ă di-
vini tate ă Lucrare ă
29. ' }1 ragment de ă ă ă cu ă stampila (pe ,cât e ă
Analele A. R,-Tom. XXXVI.-1't[pt1loriile ţ Istorice,
www.cimec.ro
26
VASILE PÂRVAN
ă lung[t de 0.11, ă de 0.03
h
. ă ţ a lit r lor d
0.025. ă la IOi, acum în Muzeul ţ (v. de"t'll1nnl elin
figura 13).
Fig. 13.
o cohors III în ucidava (Celei) era propriu zis ă acum
ă ă din Corabia, la c. 4 km. SI re Rit ["rit de
Celei se adusese la Muzeul ţ o ă ă cu OII III DHIT.
Este ă sigur ă acea ă ă ă din Corabia nu poate fi do acolo,
Întru cât la Corabia nlI ă nici o ş antictt, ci din apropia-
tul elei. As Lfel deci, stampila ă ă în ruinole d 1[1, CIi,
chiar de mine, e de completat ă ă ă astf 1: RS III BRIT
ş de cetit astfel: coho'J's III Britton/i.fJm (cf. ichodns, S. 1., In.
P.- IV, 264).
V. Deasa (jud. Dolj), în ţ anticei Ratiaria.
Dela Deasa, capul de pod, dacic, al Ratiariei, nu av al11 pana
acum nici o ş ă CIL. III, 1587 a nu este de acolo ci pl' cum
se vede din 6219, dela Ghortina ă ş la gura iretului.
ă la Deasa ş a existat de fapt o ş ă ă nUlne-
roasele descoperiri ă ă acolo, dintre cari p ntru ş ţ ă
nu s'au salvat decât ă ă ă azi în :Muzeul ţ
30. ă de bronz, pe cât e ă ă ă d 0.165, ă
ă Jos statueta e ă ş piciorul drept dela gl ă ş
piciorul stâng dela genunchi. (V. fotogr. de pe ş L , nI'. 1 a ş
b). Iupiter Dolichenus în obicinuitul habitus ş reprezentarea tradi-
ţ ă ă cu ă ă pe cap, in ă ă cu
dreapta ă în sus (securea ă ş stânga ă ă în
jos ş ţ ă ă de corp ţ fulgerul. ă zeul a stat pe
un taur, ş precunl e de obiceiu reprezentat) sau nu, nu se lnai
poate stabili din pricina ă statuetei in partea ei de jos. E
ş probabil ă ş în acest caz ţ a fost ă ă ş zeul a
fost reprezentat stând în picioare pe spatele unui taur, astfel ă
6
r:
.) Ş Ă DIN DACIA MALVENRIS.
27
întreaO'a ă din care nu ni s'a ă decât corpul zeulni a al-
c[ttllit un destul de resp ctabil ex voto, înalt d c. 0.3 In. Lucrar a
e de (.nI de ă de caracter provincial.
31. Vultur de bronz, turnat plin. Inalt de 0.105. Lucrar naIva
ş ă corpul vulturului e cu totul turtit, ca ş cum ar fi
fost lncrat in lemn dintr'o ş ă Aquila ţ în ghiaro fulge-
rul; e deci ă ca ă a ă a lui lupiter ş a armat i.
Figura. avea la ă de jos o prelungire în ă de cuiu turtit)
probabil în vederea ă ei pc un lemn de steag. (V. fotogr. de pe
VnI, nr. 3 ş 5).
VI. Devesel (jud. ţ
P drumul roman care pleca dela Sucidava (Celei) spre ·ord
tI' c{tnd prin ă ţ actuale ă ş Devesel, spre a ajunD'e la
Jlomula ş s'au constatat ă de mai înainte diferite resturi
anLice la S de ţ ş la E de ă Dela Devesol nu aveam
ă acum nimic. Prin descoperirea ă ă ă anul acesta
în ziua do 10 Maiu de mai ţ locuitori din Devesel, cari ă
p locul altuia o ă penLru strâns ă se ă sigur ă o
. tatio a acestui impo.rtant drum roman prin Dacia :\Ialvensis, anume
cea dela Devesel (1). Acest fapt are ca urmare ş o schimbare a
tea eului admis în CIL. III I • harta IV ş V, în sensul devierii ă
romane ţ spr V în ă ţ Deveselului ş ă
groapa ă ă do locuitori s'au ă la o adâncime de 1.50 m. mai
mul te ă ă romane, dintre cari trei au fost trimise ca probe la
Muzeul ţ procum ş o ă de bronz ă de asemenea
la Muzeu, ş pe care o voiu descrie ă ă ă sunt foarte
hine lucrate ş arse ş de trei tipuri: unul ă ţ de c.
0.05 având, ă ă ţ ş fragmentului trimis, dimensiunile de
c. 0.45 pe 0.45; altul tot ă sau aproape ă gros de 0.07
ş având ă ă ţ ş fragmentului c. 0.50 X 0.50; iar al treilea
tip, dreptunghiular prelungit, gros de 0.085, aro ă ţ de 0.155 pe
o lungime ă (la un ă e rupt) de 0.45. Avem deci
(1) Actele oficiale (procesul verbal al jandarmilor ş comunicarea prefecturii), in ar-
hiva Muzeului ţ ţ ş cu acest prilej Prefecturii de ţ pentru
ţ ă ă
www.cimec.ro
28 V ABILE P ÂRV AN
-------------------------
66
înaintea ă ă ă din vrem 11 ă ă oad au h' buit
ă ă la ridioarea unei însemnate ă aici la 1) -'Ve el.
32. Cât ş statueLa do bronz, ă massiv f al'L
primitiv, ea e ă ca o ă oar avea a fi ă pe un alt
obiect. ă ţ ă a figurinei, cu toL ou piciorul în ă d
cuiu în patru ţ e d 0.105, iar numai 1 ă unde lnc. ă
forma ă 0.05 .
Figurina ă o diviniLatc ă el oaracter aa-resl Il
l·b b d v ,
paru Ş ar a mare, cu oua coar-ne' mici pe frunte, deasupl'a olu'Ol'a
e ă se. pare, o ă ş cu un phallus eXi1O'erat.
zeulUI .e. cu o ă care ţ ă cu mâna stângtt
mult rIdIcata deasupra phallus-ului. Mâna ă pe piept, e tinnt[t
cu degetul ă ă po ă Capul figurii e întors 111ulL spe
(1'. dreapta figurii). (V. fot. de pe plan ş VIII, nI'. 4). n
ă indicarea simbolului ă Ri abundentei fiO'lll'a ('
• . , , , , ti
un dar de gen syncretistic, de altfel ş cum e <le
ş în vremea ă ş mai ales ă ă
sunt amesLecate aici elOluente din tipul de J-[erIJnes Ri elomente al
tipului lui Pan. E un fel de Priapus Pantheus, cum tocmni o
in ţ din Dacia ă dela Apulul11) ă În a. 235) îl caracteri-
ă PIJ"iepo Pantheo .... .... ( doi) aedriles coloniae ApuH dicaverl",nt
(CIL. III, 1139).
Fjgurina era ă ca o reprezentar de bun augur, ă
de noroc, în toate, dar mai al s în întreprinderile procluctiv<:, al
ţ rurale.
VII. ţ ă (cf. CIL. III, p. 2249).
33. Fragment dinLr' o statue de bronz de ă peste cea natu-
ă (dimensiunile ă ţ în dianletru, c. 0.16 X 0.16)) ă în ă
cu prilejul ă ă ă de Tocilescu, acum la :Muzeu. 'B o
parte din fruntea ş ş capului statuei. ă este stilizat în
felul buclat, cu ţ caracteristic epocei Antoninilor (v. foLogr.
de pe plan ş X, nr. 4). Intreaga statue a reprezentat ă ă ă pe
un ă ş anume de pe la mijlocul secolului al II-lea (cf. CIL.
III, Z. c.) ţ inaugurale puse subt Hadrian ş Antoninus Pius).
Lucrare ă
fi7
Ş Nou1 DIN DACIA TP.
VIII. ă ă (jud.
HJ. 111 ziua de 5 Aprilie a anului trecuL, cinci locuitori din .. Cltlll
ă (la NV de fiI urgiu), ă Lând probabil o comOD,l'[t in tr' o
ă (tul'fltuln) de ă sat, au ă la o adâncilnc de 2.50 m.
un vas do bronz de c. 0.J.4 m. în în lorma unui Cf(J,tet·
ţ înalt, având dou[t toarte sLilizate la punctele de atingere cu
buza vasul ni, în capete de Sileni. Piciorul vasului ş ('orpul
vasului a fost înaintat Muzeului ţ de lJrefeclura de ţ
(v. fotogr. de pc ş X, nr. ] F?i
Prezenta vasului într'un tU/rnulus ă o întrcbuinta.l'e elo carac-
IeI' Haportul ţ ă din sat ă aratrt ă
vasul «(era plin», când a fost ă ((CU ă mai moale mai
afâna.t decât cel dimprejur», ceeace ar indica ţ lui ca
ă ă - ş originar vasul, caro e evident o lucrare ă
dinainte de Ilri to.', ă la noi prjn oxport ă de Dacii
nOl7tl'i în scopuri probabil analoage cu cele din lumea ă are
un oal'acter sacru, în ă ă cu cultul lui ])ionysos. Fie ă a fost
uhiar un e . ..c /Jolo, fie ă avea numai motivul sacru al unui atare
obiect, craterul nostru prezentind 1Je toartole sale figura Sileni-Ior
de tip ionic, cari erau peI'sonagiile divine cele mai caractoristice pentru
cultul zeului ţ vie, se ă a fi fost ă dela început în
vederea ă lLli la ă special ţ de cultul
dionysiac: ă ş banchete Jn onoarea zeului. Thracii ă J )acii •
nOf?trl erau Locmai, de ă dela. ei, adoratori ai lui 1Jiony. 08. Astfel
arta ă a vasului corespunde propriu zis unui ţ suJle-
tesc indigen, original. ă vasul a ajuns apoi într'un tUlnnlus, nu
c ele mirare. dacic, care l-a folosit în ţ ă f?i l-a 1 uat cu el
ş ă moarte. Dionysos era ă zeul care mai mult ded'tt ori ...
care altul stetea în ă ă cu trecerea din ţ ă la moarte, asigu-
rând pe ş ă de sufletului.
IX. Luciu ţ
La gura ţ În ţ ş (vechiul Ou'rsiutn) exista o
ş ă ca un cap de pod dacic al Carsiului scythic, poate
chiar ş cu un ă al unui nurnerus sagittariorum
(CIL. III, 7493). La 10 km. spre Vest de Gura ţ se ă
satul Luciu, unde s'a ă ă de demult ă obiect ă
www.cimec.ro
V\SILF. l' .lllv . N G
piUll\ azi inpdit, ci altfel ca alâtoa. alteI
În col ţ
-a lional.
Lam!':' dr. hronz cu () cruc(' mal' d l.on.rL< i, n,vtlnci
diam trele d0 0.170}> .70 ă ţ 'ti. d .1!? la 'rllC)
,;,i 0.05:> la. capa.c. T arla car pcrfe t ă \ con tin ă în
su:' de crucea a.proape v ă el fOl'm[" ve h ă Capacul
ă o , LilizaL în f ă d !.ridie. 1
1
'llndul ă ar în înt rior
o adânciLul'u' ă ca un CUill, 1 1 e din ă în mijlocul
corpului 'i pentru a ervl la fixarea ă p lIn andlabru a cu-
ţ lunr" din 8(' '. Y-\'"1. (Y. 1"'\, 110'. 2 a b).
Origin a lun)j ii nu gr u le gllicit: la ă ă pe t 1 )un["r0,
îniloriit ă în cc. V - VI culLura roman -CI' ş J) a
ajuns lampa ci hronz dincoace la noi în cutar al romana-bar-
bar din ă ţ Luciului de azi,
Cu ac ,l n. închein comunicaroa a,zi, ă c[\, In. alL prii .i
ă comunic incrl vreo cb,t va din Dacia. Malv nsis, cal'i azi
J)uteau ă aici un loc p kivit.
IN LOC DE REZUMAT.
PrincipaleI rezultate al descop(>ririlol' ş ă de mai fiind
"Cuprinse în C1l'ti olul ll1 li Neuf Funde in ă care apar simultan în
JalH'buch de,' K. Deul.'chen ă chen In tltuts, Bd. X "VIII ă
logisc1ler' Anzriger, 1913, 3,-nu nmi dau aici obicinuitul rezumat franc(>z,
C\1 car" ţ te ate comunicttrile mi, în vederea foI sirii lor de ă
ţ ţ din A P\lS.

Va"j)c Pill'van, Ş ă (lin Dacin Ma,ll'ensis.
l·'ig. 1. - ă a ş v.nLic Drobcta penLru ă ţ \L Aurl'lius
ş Commoc1W:1 -=--T.-Severin.
Fig. 2. - Inseri ţ ă a ş antic Dl'obeta pentru '101 p:' . • -- S . . . ar ayu epLtffilUs
evcrus Ş Caraealla. - '1'.- everin.
Analele A. R.-Tom. XXXVI. - Memoriile ţ Istorice.
I.
www.cimec.ro
Vasil P;lrvan, Ş ă (lin Dacia Malvensis.
(I'ig. 1. - Piall':\ de morm,tnt cu .semnul
Cl'IICii. - 'furnu-. 'rvcl'in.
Fig. 3. - Fragment ele ţ latini\,
cu senatului ş Oro·
bela. - Turnu·Severin.
Analele A. R.-Tom. XXXVI.-Memoriile ţ Istorice.
Fig. 2. - Altar pagHIl PI'ClllCl'at ClI
nul crucii în epuca - Turnu-
Severin.
Fig. 4. - Fragment de inser. latinrt. -
'1 ul·uu-Severin.
Fig. 5.-1
1
' ragmC' Jlt dintr'o inscriptie ono-
l·ar:t. - TUl'nu-Beverin.
II.
www.cimec.ro
Vasile P,irvan, ă din Dacia, iI1rtlvensis.
ItI.
Fig. 1. - nclicf rcprczelltând un El'os pc LIn delfin, cu animale fanta,sLice de mare. - T.-Severin.
ll'ig. 2. _. cu slampila ş
lui anLic Dicma. - Turnu-Severin.
A11crle/o A_ n .. -'l'om. XJ.. XV J. - .l1Iemo1·'file ţ lslo1'ice.
Fig. 3. - ă eu ţ
Turnu-SC'vcri n.
www.cimec.ro
Vur-;ile Pârvan, .,'tiri ă din Dacia Malvensis.
Fig. 1. - HeHef reprezentând pe Zeus. - T.-Severin.
Fig. 3. - ă ă ă cu '- T.-Severin.
Analele A. R.- Tom. XXXVl. - Memoriile ţ Isto,-ice.
2.
IV.
Torso al ţ Venus. -
'furnu-Severin.
Fig. 4. - Geniu funerar. - T.-Severin.
www.cimec.ro
Va<;ilc I '<'l rV<l Il , '. 'firi elin J)acia Mnlvensis,
V.
Fig. 1 a ş b. - Stalucte de genii funerare. - T.- 1everin.
Fig. 2. - Fl'agmcnL d.e ă ă a, par lea ă b, partea ă -
Ana7ele A. U. - Torn. XXXVl. - 11!emo1'We ţ Istorice.
www.cimec.ro
Vasile Pflrvan, .)'tiri ă elin Dacin Malvensi::;
Fig. 1. - Altar inchinat zeului
Mithr'us, - ş
Fig, 4. - ă de bronz
a ţ ă
Fig. 2. - Partea antcri-
oarrt a unui hipp()camp;
bronz. H,J.eari.
Fig. 5. - Candelabru de
bronz. - ă
Analete A. R,-1.'om, xXXVI,-Mernoriile Secf· ş
VI.
Fig. 3. -- ă de ă repre-
zentând pe ă din
ă - ş
6. - Statllettl de bronz a
lui Heraldes. - ă
www.cimec.ro
VnsilC' ) .Îr' van} Ş ă din Dacia Malvensis. VII
Fig. 1. - Helief de ă cu saerifi0iul mithdnc. - ş
Fig. 2, - ţ de ă a unui templu al ţ Nemesis. - Celei.
Analele A. R. - Tom. XXXVi. - Memoriile ţ Istorice.
www.cimec.ro
Va ilr [l,\rv·t n, . .'tiri ILOnl i, llin Dncin .Uflf nr:nsis.
Fig. 1 n. -- ă de br'onz a lui lupitel'
Dulic.;hcnus. Din ţ ă Deasa. (Dolj l.
IX.
Fig. 1 b. - ă de bronz a lui Iupiter
Dolichenus. Din spate. Deasa. ,Dolj).
Fig. 2 a. - ă ş ă de bronz.
li ig. 2 b. - ă de bronz Din profil.
Din ă Luciu ţ Luciu ţ
Analele A. R.-Tont. XXXVI. - Memo1·iile Secf. Islot·ice.
www.cimec.ro
Vasile P;'ll'van, ă din, Dacin Ma.lvensis. x.
Fig. 1. - Vas de hronz g11C;it in corn. ă ş
Fig. 2. - O Loartlt a vasulu i d(' mai SIIS.
Fig. 3. - Relief de ă
('elei.
Fig, 4. - Fragment dintr'o statuc de hronz (re-
giunea ă ţ
Analele A. R. -Tom. XXXVl.-Memot'iile Sec!. Istorice.
www.cimec.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful