You are on page 1of 147

Gheorghe Florian Borlea

SCHIMBARI CLIMATICE

NOTE DE CURS

Timisoara 2009

CURS 1: Introducere – conceptele de schimbări globale şi schimbări climatice 1.INTRODUCERE Schimbarile climatice reprezinta o problema actuala prioritara, intrucat atat sistemul natural cat si cel socio-economic sunt sensibile la schimbari ale climei, iar amploarea si viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va ameninta durabilitatea acestor sisteme. Ecosistemele, viata salbatica si oamenii sunt in general capabili sa se adapteze schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp. Pana acum, cercetatorii nu au cazut de acord in privinta rapiditatii cu care vor avea loc schimbarile. Totusi, impactul activitatilor umane asupra climei va putea fi masurat peste cateva decenii, si nu secole sau milenii. Motivatia de a actiona in legatura cu schimbarile climatice nu trebuie neaparat gasita in ceea ce omenirea a observat pana acum, ci in ceea ce anticipeaza modelele stiintifice pentru viitorul apropiat. Daca procesul de incalzire va continua in ritmul prognozat astazi, lumea va intra intro perioada de schimbari climatice fara precedent in istoria umanitatii. Activitatile umane determina cresterea concentratiilor gazelor cu efect de sera, care tind sa incalzeasca atmosfera si sa induca modificari climatice regionale si globale. ►Definiţii: • Clima care este definita ca o sinteza a vremii pe o perioda de timp suficient de lunga care sa permita determinarea unor anumite caracteristici statistice ale acesteia. (Organizatia Meteorologica Mondiala). In climatologie, conform acordurilor internationale, perioada de 30 de ani (1961-1990) este denumita perioada de referinta. • Sistem climatic – un ansamblu care înglobează atmosfera, hidrosfera, biosfera şi geosfera, precum şi interacţiunile lor,( notiune introdusa la inceputul anilor ’70); • Emisii – eliberarea în atmosferă de GES sau de precursori ai unor asemenea gaze dinr-o anumită zonă şi în cursul unei perioade date; • Gaze cu efect de seră ( GES )- constituenţi gazoşi ai atmosferei, atât naturali cât şi antropici, care absorb şi remit radiaţia infraroşie; • Rezervor – unul sau mai mulţi constituenţi ai sistemului climatic care reţin un GES sau un precursor de GES; • Absorbant – orice proces, orice activitate sau orice mecanism natural sau artificial, care conduce la dispariţia din atmosferă a unui GES, a unui aerosol sau un precursor de GES. • Sursă – orice proces sau activitate care eliberează în atmosferă un GES un aerosol sau un precursor de GES. Natura diferita a acestor subsisteme care interactioneaza intre ele genereaza variabilitatea climatica. Complexitatea sistemului climatic face ca variabilitatea climatica sa se manifeste intr-un domeniu larg de frecvente, incempand cu variabilitatea pe termen scurt (pana la cativa ani) si continuand cu variabilitatea pe termen lung (pana la secole, milenii) iar suprapunerea acestora conduce la variabilitatea climatica observata.Variatiile pe termen scurt sunt cunoscute sub denumirea de fluctuatii/oscilatii care sunt foarte frecvente, in timp ce variatiile pe termen lung sunt associate cu schimbarile climatice.

1/147

Schimbări climatice – schimbări de climat care sunt atribuite direct sau indirect unei activităţi omeneşti care alterează compoziţia atmosferei la nivel global şi care se adaugă variabilităţii naturale a climatului observat în cursul unor perioade comparabile;( Conventia Cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatic-UNFCCC).

Elemente climatice Soarele este principalul actor in sistemul climatic, emitand radiatia solara care incalzeste Pamantul. Energia solara este mai puternica in regiunile ecuatoriale, intensitatea radiatiilor solare scazand catre poli. Acest fapt determina tipurile de circulatie a vanturilor si a curentilor oceanici, care influenteaza dezvoltarea sistemelor climatice. Atmosfera actioneaza ca o patura protectoare, mentinand o temperatura propice vietii pe Pamant si ecranand razele daunatoare ale Soarelui. Formata din mai multe straturi distincte, atmosfera actioneaza ca un "depozit" pentru diverse gaze si particule. Atat structura atmosferei cat si modul in care se realizeaza circulatia aerului au un efect considerabil asupra climei si a sistemelor climatice, inclusiv asupra regimului precipitatiilor. Atmosfera Pamantului este formata din 78% azot (N2), 21% oxigen (O2) si 1% alte gaze. Dioxidul de carbon (CO2) reprezinta 0,03-0,04%, in timp ce vaporii de apa (H2O) variaza intre 0 si 2%. Oceanele acopera aproximativ trei sferturi din suprafata Pamantului. Apa se raceste si se incalzeste mai incet decat aerul, moderand in acest fel climatul din zonele de coasta. Curentii oceanici ajuta la distribuirea caldurii pe glob, punand in miscare apele tropicale catre poli si apele mai reci catre ecuator; astfel, oceanele influenteaza puternic climatele regionale. Oceanele sunt si un depozit important de carbon si joaca un rol deosebit in absorbtia unei parti a dioxidului de carbon antropogenic. Apa, sub toate formele ei, are un rol important si complex in procesele climatice. Cantitatea medie de precipitatii (ploaie sau zapada) pe care o primeste o zona este o componenta climatica importanta. Apa ajuta la racirea suprafetei terestre (prin evaporare), reflecta energia solara (apa sub forma de nori sau straturi de gheata) si mentine Pamantul cald (prin vaporii de apa). Structurile terestre si caracteristicile lor de exemplu padurile, deserturile si muntii - pot influenta atat clima globala cat si pe cea regionala. Solul se incalzeste si se raceste mai repede decat apa, afectand cursul curentilor de aer si formarea sistemelor climatice. Tipul de suprafata terestra influenteaza cantitatea de energie solara care este reflectata sau absorbita de Pamant. Zonele albe, precum cele inzapezite, reflecta razele solare, in timp ce zonele intunecate absorb mai multa caldura. Efectul de sera natural “Efectul de sera” este termenul popular folosit pentru a descrie modul in care atmosfera Pamantului asigura o temperatura propice vietii pe planeta. Aproximativ jumatate din radiatia solara trece prin atmosfera. Restul este reflectat de nori, este imprastiat de vaporii de apa si de particulele din atmosfera sau este absorbit de aceasta. O parte din radiatia solara care atinge Pamantul este reflectata inapoi in spatiu (in medie aproximativ o treime). Din ceea ce ramane, o parte e absorbita de atmosfera, insa majoritatea este absorbita de sol si oceane. Suprafata Pamantului se incalzeste si, ca rezultat, emite radiatie infrarosie (caldura). O parte din aceasta radiatie este trimisa in spatiu, insa majoritatea ramane in atmosfera. Unele gaze din atmosfera constituie un strat izolator al Pamantului si impiedica caldura sa iasa in spatiu; acestea sunt asa-numitele gaze cu efect de sera (GES). Ele actioneaza ca o patura, absorbind caldura si reflectand-o inapoi catre suprafata Pamantului, incalzind atmosfera si provocand ceea ce este cunoscut sub numele de efect de sera natural. Fara acest efect, Pamantul ar fi mult mai rece decat acum (temperatura sa medie

2/147

HCFC-22.numitii "precursori". Protoxidul de azot (N2O) provine in principal din soluri si oceane. Fenomenul de subtiere a stratului de ozon (care filtreaza radiatiile nocive ultraviolete ale Soarelui) din stratosfera este 3/147 . chiar daca oamenii nu influenteaza direct si semnificativ cantitatea de vapori de apa din atmosfera. ceea ce il face un GES foarteputernic. daunatoare. trebuie tinut cont si de faptul ca suprafata norilor reflecta radiatia solara inapoi in spatiu. extractia de combustibili fosili si deseurile putrezite. Cea mai mare parte a ozonului din atmosfera inferioara (troposfera) este rezultatul reactiilor chimice implicand agenti poluanti. ale Soarelui. Concentratia in atmosfera a acestor gaze este influentata de activitatile umane. In acest sens. Este un GES puternic. prezent insa in concentratii foarte mici. De fapt. SF6). albedoul s-ar reduce semnificativ. Daca. protoxidul de azot si ozonul. clorura sau fluorura) si carbon. Ozonul (O3) exista in stare naturala in atmosfera superioara (stratosfera) unde joaca un rol important in protejarea Pamantului de razele ultraviolete (UV). O parte este degajata de arderea combustibililor fosili si a materialului organic. ozonul este produs prin reactii fotochimice ce au loc intre substante emise direct .reflectarea radiatiilor solare de catre sistemul Pamant plus atmosfera sa . Rolul sau in schimbarile climatice este semnificativ. fata de cea actuala de cca +15 grade C) si neospitalier pentru viata. Metanul (CH4) nu este la fel de abundent ca H2O sau CO2. spre exemplu. insa este mai eficient in procesul de retinere a caldurii. Principalele surse de metan sunt mlastinile. Cantitatea de vapori de apa din atmosfera creste odata cu temperaturile de la suprafata Pamantului. care contin halogeni (bromura.asa . Gazele cu efect de sera Cinci gaze care apar in mod natural provoaca in principal efectul de sera: vaporii de apa. Halocarburile sunt un grup de substante chimice. Multe dintre ele sunt GES foarte puternice (precum CFC-12. Cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera este considerata determinanta pentru tendinta actuala de incalzire. calota glaciara s-ar topi. Pe de alta parte. Vaporii de apa (H2O) sunt cele mai cunoscute GES. dioxidul de carbon. dat fiind ca temperaturi mai ridicate maresc atat evaporarea cat si capacitatea aerului de a ingloba vapori de apa (vaporii de apa executa un ciclu complet prin atmosfera destul de repede. produse de oameni.globala ar fi de cca -18 grade C. metanul. aproximativ o data la opt zile in medie). procesele naturale ale vietii vegetale si animale si prin arderea combustibililor fosili si a altor materiale. temperaturile in crestere (datorate si activitatilor umane) vor determina marirea concentratiei vaporilor de apa in atmosfera. procesele digestive animale. Dioxidul de carbon (CO2) este degajat in atmosfera prin procesul de putrezire.creeaza dificultati in efectuarea unor calcule exacte. contribuind cel mai mult la efectul natural de sera. O alta categorie de gaze cu efect de sera este alcatuita din componente chimice create de oameni (halocarburile). El este partial indepartat din atmosfera prin fotosinteza plantelor si prin absorbtia in oceane. campurile de orez. complex si dificil de cuantificat. Intinderile de apa si vaporii de apa absorb caldura. Cultivarea terenurilor si utilizarea ingrasamintelor contribuie la cresterea cantitatii de N2O din atmosfera. albedoul . CF4. Astfel. in timp ce gheata si zapada o reflecta. Este degajat atunci cand materia organica putrezeste intr-un mediu lipsit de oxigen.

Echipa de cercetare a folosit datele obtinute de la satelitii NASA pentru a masura cu precizie umiditatea primilor 15 kilometri de atmosfera terestra.deseori asociat cu incalzirea globala. dar contributia lor la incalzirea globala a fost abia recent dezbatuta .carbune. un efect de sera inca pronuntat. CH4 si N2O). cercetatorii au confirmat cu exactitate efectul de retinere a caldurii pe care il are apa din atmosfera. conceputa astfel incat sa nu mai dauneze stratului de ozon are. Legatura intre acestea este faptul ca ambele fenomene sunt consecinte ale activitatii umane si ca substantele care provoaca gaura in stratul de ozon (de ex. Activitatile umane determina degajarea unor cantitati semnificative de GES. Totusi. contributia CO2 la efectul de sera global este de trei ori mai mare decat cea a metanului. gaz si petrol. Emisiile de CO2 corespunzatoare activitatilor umane actuale se datoreaza: 35% productiei si distributiei de energie (incluzand arderea combustibililor fosili . CFC. cand cantitatile de GES se modifica. UNEP/GRID-Arendal) arata ca exista o stransa legatura intre continutul de dioxid de carbon din atmosfera si temperatura. 30% industriilor. Informatiile extrase din datele referitoare la temperatura si la concentratia de CO2 din atmosfera din ultimii 400 000 de ani (sursa: Vital Climate Graphics . care este responsabila pentru 15% din emisiile GES. capacitatea atmosferei de a inmagazina caldura este. mentinand conditiile de viata. folosite la refrigerare) au si un insemnat efect de sera. inclusiv CFC-urile. permitandu-le cercetatorilor sa realizeze o imagine clara a interactiunii dintre vaporii de apa. Vaporii de apa sunt de multa vreme recunoscuti ca fiind cel mai abundent gaz cu efect de sera din atmosfera terestra. Folosind datele colectate de la satelitii NASA. 15% sectorului rezidential si altor activitati. absoarbe radiatia infrarosie de 20 de ori mai putin.in primul rand ca urmare a utilizarii combustibililor fosili . iar metanul 10 ani. care sunt extrem de rezistente.The Impacts of Climate Change. de 60 pana la 120 de ani. 20% transporturilor. rafinarea si transportul). Alte 20% din emisiile globale de GES provin din industria chimica. O alta sursa importanta este folosirea pe o scara din ce in ce mai larga a agriculturii intensive (sursa de CO2. Andrew Dessler si colegii sai de la Unversitatea A&M din Texas au demonstrat ca efectul de incalzire al vaporilor de apa este suficient de intens incat sa dubleze amenintarea incalzirii climatice cauzata de emisiile de dioxid de carbon din atmosfera. CO2 din atmosfera a crescut de la o concentratie de aproximativ 280 ppmv (ppmv = parti pe milion din volum) in perioada preindustriala la aproximativ 367 ppmv in prezent (conform masuratorilor efectuate asupra blocurilor de gheata in Antarctica si in cadrul 4/147 .responsabila de cresterea cu 50% a concentratiilor GES in atmosfera. cat si extragerea lor. Desi producerea si utilizarea CFC a fost oprita . Mai mult. Informatiile au fost corelate cu observarile schimbarilor temperaturii globale. Dioxidul de carbon.in urma Protocolului de la Montreal din 1986 -. validand rolul critic al gazului in schimbarea climatica. Distrugerea padurilor genereaza alte 15 procente din totalul emisiilor de GES. din nefericire. Per total. Cel mai important impact al activitatilor umane moderne este degajarea unor mari cantitati de dioxid de carbon si metan . care raman in atmosfera pe termen lung. mai abundent de aproximativ 200 de ori decat metanul. CO2 ramane aproximativ un secol in atmosfera. clorofluorocarburile. efectele lor negative vor persista datorita perioadei lor indelungate de viata in atmosfera. dioxidul de carbon si alte gaze care incing atmosfera Efectul de sera intensificat Efectul natural de sera regleaza temperatura Pamantului. afectata. generatia urmatoare de substante refrigeratoare. si ea.

in special dupa anul 1900.7 tone de dioxid de carbon. Incalzirea este evidenta prin valorile temperaturilor aerului atat pe suprafetele oceanice cat si terestre. Cu alte cuvinte. In plus. Zonele cu o tendinta de crestere a temperaturii se afla in nord-vestul Oceanului Atlantic si la latitudinile medii ale Oceanului Pacific de Nord. Se observa o crestere relativ permanenta a temperaturii. De aceea. la fel si temperatura. Indicatori indirecti precum micsorarea suprafetei ghetarilor sustin incalzirea observata. Temperatura medie globala la suprafata Pamantului a crescut cu aproximativ 0. este destul de dificil sa distingem intre fenomenele naturale si rezultatele activitatilor umane. concentratiile de CO2 au crescut cu 30%. din Africa pana in Indonezia. iar cele de CH4 cu 145%. cresterea cea mai rapida a acestor marimi are loc dupa mijlocul secolului al XX-lea. Aceste schimbari sunt in concordanta cu datele despre schimbarile in sistemul de curenti. omul a consemnat in ultima vreme numeroase date privind clima. dar nu este clar daca fortele naturale contribuie la aceasta tendinta sau actioneaza impotriva ei. Toate continentele lumii au inregistrat temperaturi peste medie in ultimii ani. Continutul de carbon al combustibililor fosili este oxidat la ardere si degajat ca dioxid de carbon. Clima Pamantului este variabila in mod natural. Cercetarile continua pentru a intelege mai bine factorii care contribuie la tendintele deja identificate. inelele copacilor sau recifele de corali. Incepand cu revolutia industriala (1860).6 grade C de la sfarsitul secolului al XIX-lea si cu aproximativ 0.3 pana la 0.Observatorului Mauna Loa. Hawaii). cat si in inregistrari biologice precum cele din polen. in timp ce arderea lor degaja in atmosfera dioxid de carbon si protoxid de azot. Incepand cu secolul al XVIII-lea. nivelul lacurilor si suprafata solurilor. Extractia combustibililor fosili determina aparitia emisiilor de metan si dioxid de carbon. Situatia actuala O prognoza realista asupra schimbarilor viitoare ale climei nu este fezabila in lipsa cunostintelor despre istoria climatica. Cea mai puternica incalzire a fost observata in ariile continentale aflate intre 400 si 600 latitudine nordica (intre centrul Spaniei si nordul Norvegiei). Din figurile 5-7 se poate observa o corelatie intre datele prezentate: concentratiile de CO2 si CH4 cresc continuu pe perioada considerata. Este recunoscut faptul ca Pamantul trece in prezent printr-o perioada de incalzire. clima a inregistrat o tendinta de incalzire. cu cel mai mare salt dupa 1980. Precipitatiile au crescut in Emisfera nordica la altitudini mari. Media precipitatiilor la nivelul uscatului a crescut de la inceputul secolului XX pana in jurul 5/147 . precipitatiile au scazut in trepte dupa 1960. omenirea a devenit din ce in ce mai dependenta de combustibilii fosili pentru a obtine caldura si electricitate si pentru a transporta bunuri si persoane. Incepand cu mijlocul secolului al XIX-lea. O incalzire generala a intregii troposfere a fost evidentiata prin analiza profilelor de temperatura din atmosfera. fiecare tona de carbon arsa produce 3.3 grade C in ultimii 40 de ani. o tendinta naturala de racire ar masca unele dintre efectele incalzirii provocate de oameni.2 pana la 0. in special in timpul sezonului rece. in timpul iernii si al primaverii. In zonele subtropicale si tropicale. tendintele de incalzire si racire fiind un aspect normal al ciclurilor climatice. Sapte din cei mai calzi zece ani au fost in perioada 1990-2000. Caracteristicile climei din trecut sunt inscrise in sedimentele terestre si marine. Anul 1998 a reprezentat al douazecilea an consecutiv in care temperature s-a ridicat peste limita normala. aceasta din urma reprezentand perioada cu datele cele mai sigure. o tendinta naturala de incalzire ar amplifica efectele. insa aceasta faza a fost precedata de asa-numita “mica glaciatiune” care a inceput in secolele XIII-XIV. in calotele glaciare intinse din Antarctica si Groenlanda.

foarte buni indicatori pentru modificarea bilantului energetic. in timp ce unii ghetari din Norvegia au crescut masiv datorita cresterii cantitatii de precipitatii in timpul iernii. Impact asupra agriculturii 6/147 . asupra vietii salbatice din zona si a locuitorilor. precum nord-vestul Canadei. datorita pantelor abrupte si a eroziunii puternice. fiind. Acestea vor fi expuse la dezastre naturale precum furtuni. Acestea vor determina cresterea suplimentara a volumului de apa din oceanele lumii si a nivelului marii. Lipsesc date despre precipitatiile la nivelul suprafetelor oceanice. In zonele costiere se gasesc nu numai ecosisteme valoroase. Estimari pe termen mediu arata ca nivelul marii va creste cu o medie de 5 cm pe deceniu. Se presupune ca in prima parte a secolului XXI se va produce topirea foarte accelerata a ghetarilor din Alpi. eroziunea coastei si incursiuni ale apei sarate. inundatii. Regiunile globului nu vor fi afectate in mod egal. scazand apoi pana in anul 1980. In ultimii 100 de ani. muntii sunt foarte sensibili la variatii climatice. prognozele arata ca in interiorul continentelor se va produce o incalzire mai puternica decat in zonele costiere. in Antarctica ar putea cadea mai multa zapada. In acelasi timp. Regiunile din interiorul continentelor ar putea fi confruntate cu valuri de caldura mai frecvente si mai intense. cat dureaza un eveniment El Nino. alte 10 pana la 20 de procente din suprafata acoperita cu gheata au fost pierdute. Cercetatorii prevad ca incalzirea va fi mai accentuata in regiunile polare decat in cele ecuatoriale. Diferentele se refera la magnitudinea prognozata a schimbarilor climatice. nivelul global al marii a crescut cu 10 pana la 25 de cm. ci si cei din Anzi si Muntii Stancosi s-au diminuat considerabil. Regiunile montane joaca un rol important in ciclul hidrologic. in Alpi s-a redus suprafata acoperita de gheata cu o treime si masa ghetarilor la jumatate. care apare in medie o data la sapte ani si este cauzat in primul rand de interactiunile din sistemul climatic. Timp de un an sau doi. pierderile ar putea ajunge la trei sferturi. Ghetarii montani reactioneaza mai repede la schimbarile climatice decat calotele intinse de gheata.anului 1960. Estimarile bazate pe modele mai recente sugereaza ca rata de crestere ar putea fi mai mare. Siberia si in Alpi. dar si temperate. O variatie climatica neregulata si pe termen scurt este fenomenul El Nino. In Alpi (Elvetia) s-a inregistrat o crestere de 1 grad C. Nu numai ghetarii din Alpi. Cercetari din Austria si sudul Germaniei au dus la rezultate similare. dar si peste 50% din populatia globului. iar in anumite locatii chiar de 2 grade C. In cazul unei incalziri generale. In unele regiuni. Schimbarea temperaturii globale a Terrei Datele estimative oferite in raportul IPCC din 1995 sugereaza ca este posibil ca temperatura medie globala sa creasca cu 1 pana la 3. cresterea temperaturii a fost mult mai mare decat media globala. Nu toate tarile costiere si insulele vor putea sa isi protejeze eficient zonele costiere. Din 1980. ca si la vulnerabilitatea si capacitatea de adaptare a regiunilor Terrei. Aceasta are implicatii considerabile asupra ecosistemelor polare. se produce o incalzire masiva a zonei tropicale din estul Oceanului Pacific. pana la mijlocul secolului XXI. iar calota de gheata ar putea creste. Aceasta cauzeaza anomalii de circulatie in atmosfera si o serie de schimbari climatice in multe regiuni tropicale. Incalzirea globala nu s-a produs in aceeasi masura peste tot. Cresterea nivelului marii Temperaturile mai ridicate vor duce la expansiunea termica a oceanelor si la topirea ghetarilor si a calotei glaciare.5 grade Celsius in secolul XXI (cu o rata medie acceptata estimata la 2 grade Celsius). Pana in jurul anului 2035. jumatate din ghetarii existenti ar putea disparea si. Intre anii 1850 si 1970. din acest motiv.

Daca incalzirea accelerata cauzeaza o deplasare prea rapida a zonelor de vegetatie. ceea ce va conduce la o intensificare considerabila a ciclului hidrologic. Frecventa ploilor abundente si a zilelor fara precipitatii va creste. media globala de productie a plantelor cultivate va ramane aproximativ aceeasi. creand o tendinta de crestere a frecventei fenomenelor meteorologice extreme. Disponibilitatea si lipsa apei Variatiile alarmante ale climei globale vor influenta rezervele de apa prin modificarea regimului precipitatiilor si a evapotranspiratiei (evaporarea solului plus cea provenita din vegetatie). unde se inregistreaza deja cantitati considerabile de precipitatii. Se estimeaza ca. fenomen care va fi intensificat de clima viitoare si care se va extinde catre mai multe 7/147 . ceea ce va antrena o scadere a precipitatiilor in aceste zone. iar structura comunitatilor de plante se va schimba. datorita in primul rand practicilor nepotrivite de inginerie agricola si irigatii. In alte regiuni. Intensificarea ciclului hidrologic Evaporarea si precipitatiile vor creste cu circa 3 pana la 15%. rezervarea unor terenuri suplimentare. precum unele zone subtropicale aride. datorita cresterii temperaturii. Structura si dispunerea multor ecosisteme se vor modifica. In unele parti ale lumii. Oamenii trebuie sa actioneze pentru a proteja habitatele. oamenii sufera deja de o lipsa acuta a apei. in special in zonele de tranzitie.Dintre toate segmentele economiei. Pe areale mari din Europa se vor putea inregistra mai multe precipitatii iarna si mai putine vara. surplusul de precipitatii va fi diferit in diversele regiuni ale lumii. Totusi. dat fiind ca necesitatile de adaptare. daca dioxidul de carbon atmosferic atinge concentratii duble fata de cele preindustriale . Perioadele de crestere pentru anumite culturi se vor scurta cu trei pana la patru saptamani in unele zone. Cresterea precipitatiilor este asteptata in principal in zone tropicale si la latitudini inalte. riscul de malnutritie va creste probabil. Conform rezultatelor modelelor utilizate. consecintele la nivel regional nu pot fi inca prevazute cu o precizie ridicata. in functie de modul de raspuns al speciilor individuale la clima in schimbare. precipitatiile vor scadea. Totusi. pentru migratia speciilor. cum ar fi schimbarea culturilor. In zonele aride ale Pamantului. Padurea tropicala ar putea acoperi o zona mai mare decat acum. se pot crea "coridoare de migratie" care sa lege zonele protejate pentru diverse specii de plante si animale. agricultura este cea mai sensibila la clima.ceea ce este asteptat sa se intample pana la jumatatea secolului XXI daca nu sunt luate masuri de prevenire -. unele ecosisteme devenind instabile pentru mai multe secole. a irigatiilor si utilizarii solului nu sunt intrunite. eventual la nordul celor existente. de pilda prin construirea unor structuri fizice pentru a proteja zonele umede costiere. Atat perioada de recolta cat si perioadele corespunzand stagiilor individuale ale dezvoltarii recoltelor se vor schimba. Schimbari globale ale vegetatiei Calculele au aratat ca dublarea concentratiei de dioxid de carbon din atmosfera va determina deplasarea taigalei. atunci plantele nu vor avea timp sa se adapteze. Pana acum. dar vor creste in altele. a tundrei. Expansiunea deserturilor Viitoarele schimbari ale climei vor accelera probabil extinderea deserturilor. modificarile in dispunerea zonelor climatice si de vegetatie catre latitudini si altitudini mai mari vor necesita adaptari regionale considerabile. amplificand contrastul dintre regiunile climatice aride si cele umede. De asemenea. o suprafata de circa 20 de milioane km2 a fost transformata in desert. a padurilor de foioase din zonele calde si a padurilor de conifere din zona temperata calda cu pana la 600 de km catre poli.

Conventia accepta faptul ca schimbarile climatice reprezinta o problema serioasa si asigura tarile in curs de dezvoltare ca abordarea acesteia este in prezent responsabilitatea in primul rand a tarilor industrializate. Infrastructura urbana actuala. deteriorarea indusa de elementele meteorologice ar putea deveni evidenta in cateva luni sau chiar ani (ex. urbanizarea si vulnerabilitatea in crestere. in special in zonele din sud-estul Asiei. soselele. In tarile tropicale. sistemul public de sanatate si capacitatile de raspuns la urgente pot necesita un proces de extindere si actualizare pentru a putea face fata efectelor provocate de schimbarile climatice. a fost semnata la Summit-ul Pamantului de la Rio de Janeiro in iunie 1992 de catre 154 de state. Agentii infectiosi si organismele purtatoare sunt sensibili la factori ca temperatura. Malaria este un exemplu de astfel de boala care se poate extinde pe arii mai mari datorita cresterii temperaturii si umiditatii. UNFCCC a intrat in vigoare in martie 1994 dupa ratificarea de catre 50 de semnatari si a fost ratificata de 181 de 8/147 . in special in “insulele urbane de caldura” ale oraselor mari. numarul catastrofelor naturale a fost de trei ori mai mare decat in anii 1960-1970. minute sau zile.: deteriorarea accelerata a caramizilor si a materialelor de beton armat). Exista semne ca incalzirea globala si consecintele sale. Adaptarea la noile sisteme climatice va fi dificila si. pe langa alti factori precum cresterea populatiei.cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice Conventia . apa de suprafata. turismul . in unele cazuri. Conventia furnizeaza un cadru legal international si un set de principii acceptabil pentru aproape toate tarile implicate. Ea a luat fiinta in urma semnalarii unor motive de ingrijorare la sfarsitul anilor 1980 legate de cresterea gradului de constientizare la nivel politic si public asupra problematicii de schimbari climatice. America de Sud si anumite parti din Africa.cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice. Schimbarile climatice ar putea conduce la probleme pentru mediul construit existent (cladirile. Principalele acorduri internationale cu privire la atenuarea efectelor schimbarilor climatice Conventia . UNFCCC. boli ca malaria reprezinta deja o cauza importanta de imbolnaviri si decese. umiditatea aerului si a solului si schimbari in distributia padurilor. Marea majoritate a acestor dezastre si daunele pe care leau produs au fost cauzate de fenomene meteorologice extreme. au fost deja identificate drept o cauza pentru cresterea mortalitatii. Transmiterea unor numeroase boli infectioase este influentata de factorii climatici. In toate sectoarele economice majore trebuie elaborate studii de impact. caz in care daunele sunt provocate in cateva secunde. Spre deosebire de fenomenele meteorologice extreme. cresterea nivelului marii. caile ferate si alte structuri). intensificarea furtunilor si cresterea frecventei ploilor puternice contribuie deja considerabil la catastrofe. dezvoltarii politicilor.regiuni. Impact economic In perioada 1990-2000. coridoarele de transport si de utilitati. Valuri de caldura mai frecvente si mai intense. Domeniile economice bazate pe resurse .cum ar fi industria energetica. Influenta asupra sanatatii umane Se asteapta ca schimbarile climatice sa aiba consecinte negative semnificative asupra sanatatii oamenilor. de analiza a riscurilor si oportunitatilor si trebuie dezvoltata constientizarea in privinta acestor probleme. impreuna cu alte fenomene meteorologice extreme. Trebuie sa dezvoltam deja acum actiuni preventive pentru ca infrastructura sa nu devina mai vulnerabila in viitorul apropiat. ca si pentru populatie. in scopul planificarii afacerilor.pot intampina provocari majore. foarte costisitoare.

sa formuleze.in principal tari ale OECD . . numite “Parti ale Conventiei”. Articolul 2 al UNFCCC stabileste obiectivul general al Conventiei: “Obiectivul fundamental al acestei Conventii este sa realizeze stabilizarea concentratiilor de gaze cu efect de sera in atmosfera la un nivel care sa previna interferenta antropogenica periculoasa cu sistemul climatic. Conventia stabileste. regionale.modul echitabil de distribuire intre state a sarcinii de reducere a emisiilor de GES.politicile si masurile de abordare a schimbarilor climatice trebuie sa fie eficiente in ceea ce priveste costurile. 4) Dezvoltarea durabila . 2) Actiunea preventiva . trebuie sa actioneze acum pentru a proteja clima si nu pot astepta pana la aparitia unei dovezi stiintifice absolute asupra impactului schimbarilor climatice. sa promoveze managementul durabil. al resurselor de apa si activitatilor agricole si pentru protectia si reabilitarea ariilor afectate de seceta si desertificare.definita ca “dezvoltarea care satisface toate necesitatile prezentului fara a pune in pericol capacitatea generatiilor viitoare de a si le satisface pe ale lor. 9/147 . pana acum. 3) Eficienta . ce se intruneste anual. inclusiv a transferului de tehnologii.CoP). sa publice si sa aduca la zi in mod regulat programele nationale sau. de asemenea.sa promoveze si sa coopereze in dezvoltarea. continand masuri de limitare a schimbarilor climatice si de facilitare a adaptarii corespunzatoare la schimbarile climatice.climatologia foloseste prognoze ce presupun anumite nivele de incertitudine. Un astfel de nivel trebuie atins intr-o perioada de timp adecvata pentru a permite ecosistemelor sa se adapteze in mod natural la schimbarile climatice.” Conventia presupune angajamentul tuturor Partilor: . in special din Africa.pentru asistarea tarilor in curs de dezvoltare in respectarea obligatiilor din cadrul Conventiei si sprijinirea tarilor vulnerabile in mod deosebit. sa dezvolte si sa elaboreze planuri integrate corespunzatoare pentru managementul zonelor de coasta. Partile. educatie. sa aduca la zi periodic. pentru a asigura beneficii globale la cel mai mic cost posibil. si anume sa adopte politici si masuri care sa demonstreze ca statele dezvoltate sunt intr-o pozitie de frunte in modificarea tendintelor pe termen lung ale emisiilor antropogenice. avand in vedere faptul ca. In plus. acolo unde este cazul.sa transmita Conferintei Partilor informatii legate de implementare. sa implementeze. printre altele si prin transferul/accesul la tehnologii nepoluante si “knowhow”. din statele industrializate ale Europei si Americii de Nord. conform obiectivului Conventiei.state. instruire si constientizare publica. . in principal. .tari dezvoltate si alte Parti incluse in Anexa I sa ia mai multe masuri specifice.” UNFCCC se bazeaza pe patru principii majore: 1) Echitatea . sa asigure ca productia alimentara nu este amenintata si sa permita dezvoltarea economica intr-un mod durabil. Conventia angajeaza Partile . sa publice si sa puna la dispozitia Conferintei Partilor inventare nationale de surse si bazine de absorbtie de emisii de GES. aplicarea si difuzarea problematicii de schimbari climatice. insa.sa coopereze in pregatirea pentru adaptarea la impactul schimbarilor climatice. Organismul central infiintat prin Conventie este Conferinta Partilor (Conference of the Parties . Statutul sau de conventie cadru inseamna ca asa-numite protocoluri pot fi adaugate pentru a preciza obiectivele de reducere sau masuri speciale pentru reducerea emisiilor de GES. practici si procese.sa dezvolte. emisiile au provenit. responsabilitatile financiare ale tarilor din Anexa II . . in adaptarea la schimbarile climatice. precum si a celor afectate de inundatii.

iar angajamentele numerice sunt specificate in Anexa B a Protocolului.ERU) obtinute in urma proiectelor implementate in comun.SBI) . de la Berlin.AAU) prin comercializarea acestora. In paralel.” Protocolul introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul international (implementarea in comun. comertul cu credite de emisii). mecanismul de dezvoltare curata.Secretariatul se ocupa cu desfasurarea de zi cu zi a activitatilor Conventiei si eforturile asociate. .CDM).Comertul cu credite de emisii (“Emissions Trading” . Partile au decis ca angajamentele UNFCCC pentru Partile din Anexa 1 nu erau “corespunzatoare” si au lansat o noua runda de discutii pentru a se decide asupra unor angajamente mai stricte si mai detaliate pentru acele tari.2% fata de emisiile GES din anul 1990. Realizarea centrala a Protocolului este definirea unor constrangeri legale si cuantificate a emisiilor de GES pentru fiecare tara industrializata.Mecanismul de dezvoltare curata (“Clean Development Mechanism” . Organismul subsidiar pentru consultanta stiintifica si tehnologica (“Subsidiary Body for Scientific and Technological Advice” .Implementarea in comun (“Joint Implementation” .GEF).cuprinzand in mod similar reprezentanti guvernamentali . Protocolul de la Kyoto defineste emisiile de GES permise pentru fiecare Parte in termeni de cantitati alocate pentru perioada de angajament 2008-2012. Dupa doi ani de negocieri. gazduit de Banca Mondiala si supervizat in comun cu Programul de mediu al Natiunilor Unite a fost acceptat ca agentie interimara. bazate pe principiile pietei: . Protocolul de la Kyoto stabileste urmatoarele mecanisme flexibile internationale. Organismul subsidiar pentru implementare (“Subsidiary Body for Implementation” . Conventia defineste. ea poate folosi aceste mecanisme pentru a achizitiona fie unitati de cantitate alocata ("Assigned Amount Units" .CER) prin mecanismul de dezvoltare curata. a fost adoptat Protocolul de la Kyoto. .SBSTA). avand in vedere reducerea emisiilor totale ale acestor gaze cu cel putin 5% fata de nivelul anului 1990 in perioada de angajament 2008-2012. Protocolul de la Kyoto este o realizare remarcabila. cuprinzand reprezentanti guvernamentali cu competenta in domeniile relevante de expertiza. Fondul Global de Mediu (“Global Environmental Facility” . transmiterea rapoartelor si pregatirea pentru intalnirile CoP.ET). fie reduceri certificate de emisii ("Certified Emission Reductions . Mecanisme de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera Pe langa politicile si masurile interne de care statele vor avea nevoie pentru a-si indeplini obiectivele.JI). 10/147 . Daca o tara emite mai mult decat cantitatea alocata ei sub Protocol.asista CoP in evaluari si revizuiri. 1995. Angajamentele insumeaza o reducere de 5. Protocolul de la Kyoto La prima Conferinta a Partilor. Infiintat in contextul constrangerilor substantiale ale negocierilor globale. fie unitati de reducere a emisiilor ("Emission Reduction Units" . de asemenea. inclusiv pentru transferul de tehnologii. Angajamentele se aplica tarilor industrializate din Anexa 1 a Conventiei. la CoP 3. individual sau in comun. in decembrie 1997. ca emisiile lor antropogenice totale de dioxid de carbon echivalent (CO2e) pentru gazele cu efect de sera specificate in Anexa A sa nu depaseasca cantitatile alocate conform limitarii cuantificate de emisii si angajamentelor de reducere inscrise in Anexa B […]. iar angajamentul general este urmatorul: “Partile incluse in Anexa 1 vor asigura. un mecanism pentru asigurarea resurselor financiare pe o baza concesionala sau de granturi. Anexa A a Protocolului specifica gazele cu efect de sera si sursele lor. este un forum de negociere ce se intruneste intre Conferintele anuale. Conferinta de la Kyoto a fost evenimentul cel mai mare si cu cel mai mare impact asupra problematicii de mediu de dupa Summitul Pamantului de la Rio de Janeiro.

Mecanismele flexibile au drept scop sa asiste tarile din Anexa 1 in atingerea obiectivelor. 11/147 .ro/index. ecologice in tarile cu economie in tranzitie (“Economies in Transition” . JI si CDM asigura reduceri reale ale emisiilor prin investitii si. Protocolul creeaza stimulente pentru tarile industrializate sa investeasca in tehnologii curate. In prezent avem la nivelul Comisiei Europene o intensa activitate pentru realizarea unor astfel de acorduri la nivel european in regim de urgenta. Schimbări climatice. România ca parte a IPCCC a dezvoltat o Startegie Naţională in domeniu. http://terraiii.stm?apc=ci-r0x1--&x=26390 Intrebari: 1. UNFCCC. Care sunt principalele elemente climatice ? Descrieti efectul de sera natural. 3. 5. permitand reducerea emisiilor acolo unde aceasta se face cu cel mai mic cost posibil. aceste mecanisme pot facilita transferul de tehnologii sau fluxurile financiare spre tarile in curs de dezvoltare sau cu economiile in tranzitie. Cu alte cuvinte. precum si in tarile in curs de dezvoltare. se spera. Spre deosebire de ET. Care sunt gazele cu efect de sera ? Ce este efectul de sera intensificat ? Conventii si acorduri internationale referitoare la atenuarea efectelor schimbarilor climatice. 2. In acelasi timp. prin aceste mecanisme. JI si CDM sunt instrumente bazate pe proiecte. Protocolul de la Kyoto. Simpla aplicare a lor al scara regionala nu este eficienta. Problema principala a acestor acorduri este aceea ca se refera la probleme globale si pentru a fi eficiente ele trebuie aplicate la scara planetara. Participarea in aceste mecanisme este voluntara. inovatii tehnologice si dezvoltare durabila in tarile in curs de dezvoltare si economiile in tranzitie.ngo. 4. Gaze cu efect de seră (GES).EIT). Cuvinte cheie: Clima.

iar în deceniul în curs ne asteptam ca numarul lor sa fie de ordinul sutelor. cu caracter dezastruos. mai întai. de confruntarea cu si preocuparea de a solutiona problemele existential-naturale globale. realizate înainte de 1980 au evidenţiat faptul că temperatura medie globală ar fi trebuit să crească cu peste 1° C pân ă în anul 1940 dar nu s-a 12/147 . Aceste realitati au generat la nivel mondial. daca între 1950 si 1959 s-au produs 13 catastrofe provocate de clima. daca veacurile XIX si XX au fost cele ale nasterii si conceptualizarii ideii ecologice. în 1988. Ipoteza unei schimbări climatice favorizate de factorul antropic a apărut de fapt în anul 1880. precum si ale afirmarii actiunii sistematice de protejare a mediului. secolul XXI va fi dominat. În acea perioadă. fapt care a condus la crearea de catre ONU. a Grupului interguvernamental de experti privind evolutia climatului (IPCC). Atingerea punctului de alarma este dovedita de frecventa si periculozitatea sporite ale fenomenelor meteorologice extreme. fara îndoiala. devastatoare pentru civilizatia umana. Generate prin amplificarea unor daturi obiective de “amprenta” umana.CURS II Istoricul problematicii schimbarilor climatice In planul istoriei natural-sociale. desfasurata pe acest suport si cu importante efecte în planul cooperarii internationale. ea era considerată o curiozitate. la punctul nevralgic al ruperii echilibrului si al trecerii la o noua stare. Calculele ulterioare. în perioada 1990-1999 s-a ajuns la 74. acestea au ajuns. în frunte cu schimbarile climatice. urmata de o actiune politicodiplomatica semnificativa. în evolutia lor. devenit principalul centru de gestionare a problemei din perspectiva informational-predictiva. îngrijorarea cercurilor stiintifice responsabile.

silvicultura.P. unde sa decis adoptarea universală a “taxelor pentru emisiile de dioxid de carbon în atmosferă” sau alte reduceri în activităţile industriale. a urmat întâlnirea la nivel înalt de la Kyoto.manifestat acest eveniment.cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice(UNFCCC). la acea vreme. oceanografia. Marea Britanie era. a avut drept obiectiv stabilirea acordurilor prin care statele lumii să se angajeze ferm la îndeplinirea urgentă şi necondiţionată a acestor cerinţe. una dintre puţinele ţări care a redus emisiile de dioxid de carbon în atmosferă. Recenta reuniune din ianuarie 2007 a I. Aceasta a fost redactată în urma Conferinţei Climatice care a avut loc la Leipzig în anul 1995 şi a fost semnată de peste 1. mai ales în domeniul politicii economice. datele problemei sau schimbat. Publicarea rezultatelor sondajului va ajuge la întâlnirea de la nivel înalt care s-a desfăşurat la Rio de Janeiro. climatologia. astronomia. în anul 2010. informatica. numită şi Summit-ul Pământului. dar s-a observat o crestere a temperaturii in ritm alert. chimia. 122 dintre acestea semnând Conventia . la întâlnirea de la Rio de Janeiro. deoarece au fost înlocuite generatoarele pe bază de cărbuni cu generatoare pe bază de gaze naturale. astfel de cercetări sunt efectuate de majoritatea Universităţilor din Marea Britanie cât şi unele instituţii comerciale de cercetare.500 de oameni de ştiinţă din întreaga lume. dar numai în principiu. Problema încălzirii globale are un important caracter politic. a stabilit o influenţă antropică asupra climei de 90% şi se vor impune măsuri severe în legislaţie şi economie. În prezent. După întalnirea de la Rio de Janeiro. În anul 1992 Greenpeace International a întocmit un sondaj ai opiniei celor mai importanţi 400 climatologi din întreaga lume. Între timp. Au fost diverse intalniri internationale ce au generat documente cum ar fi Declaraţia de la Leipzig care pune sub semnul întrebării evaluările I. din iunie 1992. doamna Margaret Thatcher a fost aleasă Prim Ministru al Marii Britanii şi a propus această ipoteză la rangul de problematică principală de politică internaţională. Multe ţări au adoptat o politică clară a încălzirii globale. ingineria civică. să adopte “mandatul de la Berlin” care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 15% sub nivelul celor din anul 1990 activitate ce trebuie îndeplinită până. in anii ce au urmat. în luna decembrie 1997. fizica. În anul 1979. 13/147 .P. cel târziu.C.C. Domeniile conexe unde preocuparile privind schimbarile climatice au luat amploare au fost: biologia. conform declaraţiei de la nivel înalt de la Rio de Janeiro.C. în ceea ce priveşte încălzirea globală generată nemijlocit şi exclusiv de om. La începutul campaniei încălzirii globale a fost înfiinţat Centrul Hadley De Cercetare şi Protecţie Climatică. Japonia. Japonia şi SUA) au fost de acord. Protocolul de la Kyoto din luna decembrie 1997. Centrul Hadley este si azi o agentie de bază a grupului de lucru ştiinţific (Grupul de lucru 1) din cadrul I. Deja ţările OECD (Europa. meteorologia. etc.C.P.C. Dacă summit-ul de la Rio de Janeiro din anul 1992 a propus adoptarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă.C.

de exemplu. cu 10-20 cm. dar care s-a produs de-a lungul unor mii de ani. Europa va fi afectata printre primele si cel mai sever.Atât în România. posibilitatea utilizarii unor organisme. mass media prezintă inundaţii masive. de topirea calotei glaciare si crearea a noi uriase suprafete acoperite cu apa în stare lichida si care va afecta major sistemul climatic. un viitor care se anunta mai cald si dominat de evenimente naturale extreme. iar un anumit post TV din Marea Britanie. Modelele climatice actuale. cu markeri biologici eficienti tehnic si economic. previziunile pana în 2100 variaza între 20 si 88 cm. pana în 2100 cresterea se va situa între 1. în mod corespunzator. în mare parte. In acelasi timp. o concluzie este clara: o schimbare climatica majora este pe cale sa se produca. de amploarea încalzirii care a pus capat ultimei perioade glaciare si a modificat radical harta lumii. acceptand o medie de 4° C .Cele mai afectate vor fi tarile din lumea a treia. daca între 1910 si 2000 temperatura medie la suprafata Terrei a sporit cu circa 0. canicula severa si seceta accentuata. pentru a studia impactul in care schimbarile globale influenteaza ecosistemele actuale. Consecintele directe si indirecte asupra agriculturii. previziunile indicand. transporturilor şi energiei. punand sub semnul întrebarii capacitatea omului (societatii) de a se adapta în mod corespunzator. numai în decursul unui secol se va înregistra un veritabil soc caloric. care vor avea loc în urma topirii calotelor polare. desertificarea unei suprafete de circa 300. într-un cuvant. Este vorba de un fenomen inev itabil de încalzire a climei. alterarea semnificatiilor anotimpurilor traditionale. nu îşi pot permite îmbunătăţiri tehnologice costisitoare. Ţările în curs de dezvoltare (inclusiv România). care a început deja si care va dura cel putin un secol. ca specie între specii. toate costurile vieţii cetăţenilor s-ar dubla sau chiar tripla. Acest fapt va depinde. printr-o încalzire ampla si în ritm rapid.7° C. plecand de la diverse modele ale climatului.2000). prevad o crestere substantia a temperaturii medii globale la suprafata globului cu 1° C pana in 2100 si crestere asociata a nivelului marii cu aproape 15-95 cm (Sathaye 2000). Globalitatea cauzelor si a efectelor presupune. strategii mondiale de diminuare a intensitatii si (partial) a posibilelor consecinte. redactorii au afirmat că urşii polari vor muri din cauza topirii habitatului în care trăiesc. Asemenea proiectii corespund diferitelor scenarii legate de evolutia emisiilor de gaze cu efect de sera (GES) si estimarilor aferente ale încalzirii. daca nivelul mediu al marilor si oceanelor a crescut. a starii generale a mediului. ultimii trei ani caracterizandu-se prin secete si canicula. cu implicatiile aferente de ordin 14/147 .000 de km2 pe coasta Mediteranei ori cresterea temperaturii medii din marile orase cu pana la 7° C în acest veac. inundatii si ploi diluviene. Cifrele pierderilor de vieti umane si cuantumul prejudiciilor cauzate (numai uraganul Katrina a provocat sute de morti si pagube de 200 de miliarde de dolari) sunt edificatoare în acest sens. Dintre continente. în secolul XX. luand in considerare efectul de sera.8° C. Problema secundară care ar apare ca urmare a implementării a taxelor pentru emisiile de dioxid de carbon în atmosferă sau alte reduceri în activităţile industriale ar fi creşterea exagerată a costurilor în domeniile industriei. Astfel.4° C si 5. sau a fluturilor (Oostermayer si Swaay 1988). Pivotul actualelor schimbari climatice este reprezentat de un proces tot mai accentuat si mai rapid de încalzire a atmosferei. de exemplu a _pasarilor (Reynaud si Thoulouse . a cadrului de viata al omului sunt si ele deosebit de importante. Astfel. cât şi în celelalte ţări. Exista de asemenea. Dincolo de configuratii predictive si speculatii teoretice. Implicatiile de ordin meteorologic se manifesta deja prin fenomene extreme precum: alternanta rapida între precipitatii abundente si inundatii.

Exista dovezi substantiale care indica faptul ca in secolul XXI va avea loc o etapa semnificativa a procesului de incalzire globala. ca fiinta pe planeta noastra. Cercetarile arata ca odata ce temperatura va depasi un anumit prag. 15/147 . datorate unor constrangeri referitoare la resursele principale. Furtunile si vanturile pe timp de iarna se intensifica. de pana la 5-10 grade F intr-un singur deceniu. in unele regiuni. majoritatea natiunilor din lume pot face fata efectelor incalzirii globale. Europa Apuseana si Nordul Pacificului vor fi scena unor vanturi puternice. Criza de hrana datorata diminuarii productiei agricole globale. reducerea umiditatii solului si vanturi mult mai intense in anumite regiuni ale globului care in prezent furnizeaza o parte importanta din hrana planetei. care sunt cauza fenomenelor frecvente de inundatii si seceta. Prezentul raport exploreaza modul in care un astfel de scenariu al schimbarilor climatice abrupte ar putea destabiliza mediul geopolitic. a celui mai mare si mai rapid efort de adaptare a speciei umane la schimbarea brusca a conditiilor climatice de mediu din istoria sa si de al carui succes depinde însasi existenta omului. cum ar fi: 1. In raportul Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) – ca o alternativa la scenariile referitoare la incalzirea climatica graduala care sunt atat de des intalnite – vom prezenta un scenariu al schimbarilor climatice abrupte care a avut loc la 100 de ani dupa evenimentul petrecut cu 8200 de ani in urma si la care inregistrarile din ghetarul din Groenlanda Scenariul schimbarilor climatice abrupte este caracterizat de urmatoarele conditii meteorologice: • • • • Temperaturile anuale medii in Groenlanda au scazut cu pana la 5 grade Fahrenheit. 2.institutional si conceptual. 3. Dovezile paleoclimatice arata ca modelele climatice modificate s-ar putea intinde pe o durata de pana la un secol. datorate marilor inghetate si lipsei ploilor. Cu o pregatire inadecvata. rezultatul ar putea fi o scadere semnificativa a capacitatii planetei de a gazdui fiinte umane. Acces intrerupt la sursele de energie. Deoarece schimbarile s-au produs gradat pana acum si se pare ca se vor produce tot gradat si pe viitor. provocand modificari persistente in circulatia atmosferica ducand la scaderi ale temperaturii. poate. asa cum s-a intamplat cu aproximativ 12000 de ani in urma. datorate tiparelor modificate de precipitatii. ducand astfel la tulburari si chiar razboaie. se pot forma brusc conditii meteorologice adverse. amplificand astfel impactul schimbarilor. Disponibilitate si calitate scazuta a apei potabile in regiuni cheie. asa cum s-a intamplat si atunci cand curentul oceanic a cazut in urma cu 8200 de ani sau – in cel mai rau caz – ar putea dura 1000 de ani. care – la randul sau – ar putea duce la conditii climatice mai aspre pe timp de iarna. Seceta se mentine in cea mai mare parte a deceniului in regiuni agricole importante si in zonele unde exista resurse importante de apa pentru centrele demografice importante din Europa si zona de est a Americii de Nord. Cercetarile recente arata insa ca exista posibilitatea ca aceasta incalzire globala gradata sa duca la o incetinire relativ brusca a curentului oceanic termosalin. Suntem în prezenta. Temperaturile medii anuale cresc cu pana la 4 grade Fahrenheit in zone de importanta majora din Australia. America de Sud si sudul Africii.

Racirea de acum 8200 de ani Un alt scenariu afirma ca imediat dupa o perioada indelungata de incalzire – asemanatoare cu faza in care ne aflam astazi – a urmat o racire brusca. Temperaturile anuale medii in Groenlanda au scazut cu pana la 5 grade Fahrenheit si se pare ca scaderi de temperatura la fel de mari au avut loc in intreaga regiune nord-atlantica. ● Explorarea implicatiilor locale. pentru a imbunatati proiectarea modului in care clima poate influenta hrana. ● Repetarea raspunsurilor adaptative.ar trebui dus dincolo de o dezbatere stiintifica. precipitatii sporite si jeturi de apa proapata care il fac sa fie mult mai putin sarat decat era cu 40 de ani in urma. ● Identificarea unor strategii. ● Asamblarea unor modele predictive comprehensibile referitoare la impactul potential al schimbarilor climatice abrupte.desi incert si chiar foarte redus . ● Crearea unei matrici a vulnerabilitatii pentru a anticipa care tari sunt cele mai vulnerabile in fata schimbarilor climatice si – prin urmare – ar putea contribui din punct de vedere material la o lume dezordonata si potential violenta. ● Explotarea optiunilor de geo-inginerie care controleaza climatul. inghetarea raurilor si scaderea productivitatii terenurilor agricole.Pe masura ce capacitatile locale si globale de trai decent se reduc. Acest scenariu da nastere la noi provocari pentru Statele Unite si sugereaza mai multi pasi de urmat: ● Imbunatatirea modelelor climaterice predictive pentru a permite investigarea unei game mai ample de scenarii si a anticipa timpul si locul cand vor avea loc aceste schimbari. tensiunile ar putea cuprinde intreaga lume.000 de ani si diminuarile drastice ale curentului oceanic – fenomen care se situeaza astazi la orizont – se numara printre “suspectii” care cauzeaza astfel de modificari ale climei. Dovezile stiintifice arata ca acest eveniment a fost asociat cu si – probabil – cauzat de o diminuarea a curentului oceanic in urma perioadei de incalzire. iernile severe din Europa si alte regiuni au dus la avasarea ghetarilor. 16/147 . cum ar fi sporirea capacitatilor in ceea ce priveste managementul apei. Exista astazi unele semne care arata ca incalzirea globala a atins un prag la care la care circulatia termosalina ar putea fi foarte grav afectata. apa si energia. In timpul evenimentului climatic care a avut loc cu 8200 de ani in urma. Raportul de fata arata ca – din cauza acestor potentiale consecinte – riscul unor schimbari climatice abrupte . Aceste implicatii includ observatii potrivit carora Atlanticul de Nord gazduieste din ce in ce mai multi ghetari aflati in stadiul de topire. Alti ghetari si alte inregistrari oceanice arata ca ar fi putut sa existe pana la opt episoade de racire rapida in ultimii 730.

cunoscuta ca “Mica Era Glaciara”. in care traim. foamete. impactul sau ar fi mult mai sever astazi – in societatea atat de populata si cu o densitate atat de mare a populatiei. schimbari climatice bruste. Formatiunile de gheata de-a lungul coastei Groenlandei au impiedicat comerciantii sa-si duca barcile in Groenlanda si pescarii – sa pescuiasca ierni intregi. depopularea unor regiuni si chiar disparitia anumitor populatii. In vreme ce acest eveniment a avut un efect major asupra oceanului si a pamanturilor care inconjurau Europa (facand ca ghetarii sa fie intalniti pana in zona de coasta a Portugaliei). iar apoi iarna rece si cetoasa a durat peste 1000 de ani. Cele mai recente perioade de racire par sa fie strans legate de schimbarile in ceea ce priveste civilizatia. 17/147 . Drept urmare. boli si migrarea populatiei. desi se considera in general ca emisiile solare reduse si/sau eruptiile vulcanice sunt cele care au dus la schimbarile oceanice.“The Younger Dryas” In urma cu aproximativ 12700 de ani. legume si grane. Caracteristica remarcabila a acestui eveniment (cunoscut in comunitatea stiintifica sub numele de Younger Dryas) a fost aceea ca s-a petrecut intr-o serie de scaderi din 10 in 10 ani de pana la 5 grade. insa fara peste. (fenomen asociat si cu o prabusire a circulatiei termosaline) a existat o racire cu cel putin 27 grade Fahrenheit a temperaturii in Groenlanda. de data aceasta cu o durata de 1300 de ani. economice si sociale majore in Europa. S-ar putea ca aceasta racire sa fi fost cauzata de o incetinire semnificativa a curentului oceanic. cu impacte politice. care au locuit in Islanda si – mai tarziu – in Groenlanda. a durat intre anii 1300 si 1850 si a adus ierni severe. poate cea mai acut simtita fiind cea a Norşilor. si s-au produs – se asemenea – schimbari climatice majore in regiunea Atlanticului de Nord. nu era destula hrana pentru alimentarea intregii populatii. Aceasta perioada. Mica Era Glaciara Incepand cu secolul XIV. cunoscuti sub numele de Vikingi. Aceasta perioada a fost marcata de reducerea recoltelor. fermierii au fost obligati sa isi sacrifice pasarile si asa slab hranite. in regiunea Nord-Atlantica s-a produs o racire care a durat pana la jumatatea secolului XIX.

repeziciunii si omnprezentei schimbarilor climatice. Insa istoria ne confirma faptul ca uneori cazuri extreme se intampla. Desi cercetarile intensificate ar putea ajuta la rafinarea acestor teorii. pentru a studia impactul in care schimbarile globale influenteaza ecosistemele actuale? 5. si sar putea declansa in acest an sau in anii care vor urma. In ce a constat mica era glaciară? 18/147 . problematica schimbarilor climatice. Scenariul construit are la baza evenimentul de acum 8200 de ani. exista dovezi referitoare la acest aspect.Foamea – cauzata in parte de conditiile climatice mult mai severe – se spune ca a dus la moartea a zeci de mii de oameni numai intre anii 1315-1319. secole sau chiar milenii. mai secetoase sau cu vanturi mai puternice. INTREBARI : 1. Modele predictive. fenomene meteorologice extreme. Care au fost principalele evenimente internationale unde s-a discutat problematica schimbarilor climatice si cand? 3. Multi oameni de stiinta ar cataloga acest scenariu ca avand un caracter extrem. Cum ar putea destabiliza schimbarile climatice mediul geopolitic. Racirea generala a dus la plecarea vikingilor din Groenlanda – iar unii spun ca a fost chiar un factor care a contribuit la disparitia acelei societati. Care sunt organismele ce pot fi markeri biologici eficienti tehnic si economic. precum si din punctul de vedere al marimii. nu exista nici o modalitate de confirmare pornind de la modelele actuale. raportul IPCC. Trecutul arata ca este prudent sa luam ca plauzibil un scenariu al schimbarilor climatice. CUVINTE CHEIE : Incalzire globala. insa mult mai sever decat Mica era glaciara. Acest scenariu face plauzibile prezumptiile referitoare la faptul ca unele zone vor fi mai friguroase. in special pentru ca unele decoperiri stiintifice recente arata ca am putea fi martorii unui astfel de eveniment. care a fost mult mai cald si cu mult mai scurt decat Young Dryas. atat in ceea ce priveste modul de desfasurare. Cine a fost politicianul care a ridicat problematica schimbarilor climatice la rang de problema globală si in ce context? 2. Durata acestui eveniment s-ar putea masura in decenii. ducand astfel la tulburari ? 4.

Aproape toate ecosistemele expuse la o creştere a CO2 dublă faţă de concentraţia din perioada preindustrială. Schimbările globale afectează în diferite moduri funcţiile ecosistemului terestru. Varietatea de răspunsuri dintr-un ecosistem se datorează variaţiei de specii care îl compun. dată fiind creşterea de CO2 din atmosferă şi influenta sa asupra creşterii şi dezvoltării vegetaţiei. efectului de interacţiune al CO2 cu factorii mediului înconjurător cum ar fi apa.CURS III Interacţiunea ecosistemelor terestre cu schimbările globale Elemente de funcţionalitate a ecosistemelor terestre În cele de mai jos se prezintă în sinteză Rapoartele privind Schimbările Globale şi Ecosistemele Terestre (GCTE) prezentate în cadrul întâlnirilor Consiliului Interguvernamental pentru Schimbări Globale organizat sub egida ONU şi a Cadrul General pentru Convenţia privind Schimbările climatice (FCCC). productivitatea a crescut cu o medie de 15 % cu toate că au existat şi rezultate negative. De exemplu sistemele cu temperaturi scăzute cum ar fi tundra şi păşunile de munte răspund foarte slab la concentraţia mare de CO2. Pentru păşuni. nutrienţii disponibili şi temperatura. arată o creştere a perioadei totale a sezonului de cules faţă de plantele crescute la un nivel normal de CO2. 19/147 .

Pe termen lung. trebuie făcute cu foarte mare grijă. resturile plantelor crescute la o concentraţie mare de CO2 nu se descompun neapărat mai lent. al temperaturilor crescute şi al depozitelor de azot. Raportul Carbon/Nitrogen. Contrar previziunilor avansate. va fi: . schimbări substanţiale în componenţa de specii a ecosistemelor şi creşterea cantităţii de nutrienţi disponibili. Scăderea depozitelor de carbon se va realiza prin creşterea temperaturii solului. are efect negativ asupra producţiei primare a ecosistemelor. Modelele realizate pînă în prezent. Această creştere a cantităţii de apă disponibilă din sol este motivul principal pentru creşterea cantităţii de CO2 reţinută în ecosistemele de păşune.creşterea mineralizării azotului. nu este. Totuşi va apărea o descompunere mai rapidă a resturilor. acest impact va controla efectul CO2 asupra funcţionării ecosistemelor. fapt ce se reflectă în scăderea pierderilor de apă disponibilă din sol. Efectele directe ale creşterii temperaturii asupra creşterii plantelor pot fi mai mici decât este de aşteptat datorită aclimatizării.creşterea producţiei primare. dar creşterea cantităţii de CO2 ar putea ameliora pagubele la speciile care suferă scăderi ale activităţii stomatelor la creşterea concentraţiei de CO2. La scăderea producţiei primare ar mai putea contribui şi creşterea radiaţiei UV. Totuşi acumularea continuă de azot asociat cu alţi poluanţi duce la acidifierea solului .Iniţial s-a sugerat că ar exista două reacţii la creşterea de CO2: prima reacţie: speciile cu C4 vor răspunde mai greu la creştere decât speciile cu C3 datorită componentei fotosintetizante diferite. Nici una din cele două variante nu a fost confirmată de studierea ecosistemelor. Programele realizate pînă în prezent au demonstrat că extrapolarea experimentelor realizate numai la nivel de plante pentru un întreg ecosistem. a doua reacţie: speciile care fixează nitrogen vor acumula mai multă biomasă. În general. În unele păduri depozitele de azot sunt asociate cu creşterea producţiei primare. cu privire la schimbările globale. schimbările în compoziţia şi structura ecosistemelor asociate cu schimbările proprietăţilor fiziologice vor determina major răspunsul la schema globală privind scimbările climatice. Ozonul din troposferă. 20/147 . în general mai crescut la acest gen de resturi vegetale. acolo unde activitatea umană are un impact semnificativ asupra ciclului apei sau al nitraţilor. Efectele imediate ale temperaturii sunt în principal asociate cu încălzirea permafrostului care poate duce la formarea de lacuri prin topirea acestuia. Funcţionarea ş i structura ecosistemelor domină răspunsul la modificarea compoziţiei atmosferei şi modificarea climei. sugerează că efectul combinat al creşterii CO2. . Plantele erbacee expuse la concentraţie mare de CO2 arată o scădere în capacitatea de dirijare a stomatelor.

Dată fiind continua creştere a cererii de hrană şi lemn şi a consecinţelor acestora asupra utilizării terenurilor. -invazia unor specii noi într-un ecosistem natural reprezintă o problemă în continuă creştere.4. De aceea vor apărea noi combinaţii de specii. biosfera terestră a secolului XXI va fi mai 21/147 . refacerea după tulburări climatice etc. Luând în considerare toţi aceşti factori se pot face nişte generalizări referitoare la dinamica vegetaţiei în secolul următor (Jekerman 2000): 1. prin creşterea tulburărilor şi prin globalizarea în creştere a comerţului. Această lipsă de echilibru se materializează prin câteva trăsături: -biomasa nu se va transforma ca entitate intactă. Aceste modele de echilibru şi-au găsit foarte repede aplicaţie într-o arie largă. Ea va fi exacerbată prin tendinţ ele existente în utilizarea terenurilor. Realitatea este alta: impactul asupra compoziţiei şi structurii vegetaţiei la scări diferite este continuu şi se va accelera ajungându-se la un final imprevizibil. -studiile şi modelele de simulare a evoluţiei anterioare a plantelor sugerează că multe specii au capacitatea de a migra suficient de rapid pentru a ţine pasul cu schimbările climatice dar numai dacă migrează prin ecosisteme naturale relativ nederanjate. efectele locale ale schimbărilor climatice pot fi foarte diferite atât datorită efectelor solului. -schimbările vegetaţiei în următorii 100 de ani proiectate prin cel mai recent Model al Dinamicii Globale a Vegetaţiei prezentat către ONU. cea a studiilor de impact. invaziile de insecte) pot să crească în unele regiuni (pădurea de conifere boreală) ducând la apariţia a tot mai multe ecosisteme în faze iniţiale în timp ce în alte regiuni (Europa de Nord) schimbările de management (administrare) au luat tendinţe de creştere a suprafeţelor forestiere. Aceasta evidenţiază consecinţele importante ale fragmentării ecosistemelor naturale ca fenomen global. Schimbări în structura şi compoziţia vegetaţiei Prima generaţie de modele privind schimbările vegetaţiei la nivel regional şi global se baza pe presupunerea că vegetaţia se află în echilibru cu mediul abiotic înconjurător. rezultând o tranziţ ie dură de la o distribuţ ie echilibrată a biomasei la alt tip de distribuţie. luate individual.2. utilizării terenurilor cât şi datorită variaţ iei topografiei. dar această utilizare a dus adesea la un concept eronat conform căruia schimbările vegetaţiei se bazează pe rearanjarea biomasei deja existente. sunt semnificativ diferite de cele sugerate de modelul de echilibru anterior. speciile răspund diferit la capacităţi competitive cum ar fi: rata migraţiei. -tulburările (incendiile. -la peisaje.

regimurile modificate ale perturbărilor (de exemplu incendii. o biosferă mai simplă structural cu mai puţine sisteme într-o stare mai complexă de dezvoltare. Competiţia inhibă creşterea unor tipuri şi rezultatul se reflectă în structura generală a covorului vegetal inclusiv în biomasa totală. ca lumina ş i apa. în funcţ ie de capacităţile diferite ale tipurilor de plante pentru a atinge anumite înălţimi. Diferite modele actuale simulează dezvoltările sezoniere foliare în diverse moduri. Dacă. 2. Tulburările şi distrugerile vor creşte pe măsură ce organismele longevive (arborii) sunt tot mai departe de mediul lor optim de dezvoltare şi sunt supuse la tot mai multe presiunii crescânde datorate schimbărilor în utilizarea terenurilor. de pildă. Această scară de timp este critică. relaţiile de competiţie între ele pot fi evaluate în paşi. cu consecinţe încă necunoscute asupra funcţionării ecosistemelor. Dinamica vegetaţiei. deoarece ea influenţează albedoul şi implicit fluxul de energie întors în atmosferă. Indicele de suprafaţă foliară este o variabilă importantă pentru estimarea răspunsurilor la factorii din atmosferă. Fotosinteza şi respiraţia covorului vegetal sunt sub influenţa condiţiilor meteo pe durate scurte de timp (cuplate potenţ ial interactiv cu un model al climei). 22/147 . furtuni) şi migraţia speciilor au condus toate la o întârziere semnificativă de timp în răspunsurile Biosferei. la intervale de l an. atunci rezultatul ar putea fi o creş tere a carbonului în atmosferă. Recunoaşterea faptului că fiecare biom de pe Glob nu se va fragmenta ca entitate omogenă ca răspuns la schimbările globale şi la schimbrea folosinţei terenurilor a condus la dezvoltarea unei noi clase de modele teoretice globale ale Biosferei. Pentru a cuantifica acest proces sunt necesare modele de simulare bazate pe: Bilanţul carbonului. Indicele de suprafaţă foliară sezonier este de asemenea important pentru calcularea bilanţului apei. care au ca scop să surprindă dinamica vegetaţiei uscatului de la scări de timp de decade până la secole. 3. mortalitatea datorită perturbărilor crescute ar apărea mai repede decât refacerea altei vegetaţ ii. sau se vor transforma în ecosisteme terestre de producţie dominate de om. Tot mai multe ecosisteme naturale vor fi afectate datorită creş terii tulburărilor generale. rezultatele nete sunt apoi însumate pentru principalele tipuri funcţionale de plante printr-un model anual de creştere. Tipurile de plante sunt în competiţie pentru resursele de bază necesare creş terii. Fenologia. Deoarece biomasa se acumulează în timp.mult ca sigur sărăcită de specii şi reorganizată substanţial în ceea ce priveşte compoziţia speciilor. Aceste tendinţe vor avea ca rezultat înţelenirea terenurilor. deoarece rezultatele mai recente au arătat cum competiţ ia dintre elementele ce alcătuiesc vegetaţia. 4.

Sisteme amenajate de producţie Conversia sistemelor naturale în sisteme amenajate pentru producerea de alimente şi fibre şi intensificarea producţiei în sistemele amenajate existente vor cunoaşte o tendinţă crescătoare în următoarele câteva decade.. folosind produsul modelului climatic ca variabile de comandă pentru 4 modele prototip au fost comparate şi au arătat că procesele generale ale dinamicii vegetaţiei. Cele mai multe modele privind producţia de orez cad de acord asupra potenţialului mare de recoltă. 1996). totuşi. cel puţ in la nivel local şi foarte adesea reclam ă introducerea uneia sau mai multor specii străine ca părţi ale sistemului de producţie (de ex. sunt modele adecvate de lucru. pentru a furniza o componentă interactivă în modele realiste ale sistemului global terestru. 4. biosfera terestră a secolului următor se pare că va fi în continuare sărăcită de bogăţia de specii şi „reorganizată" substanţial în privinţa compoziţiei specifice. Procese similare de modificare. Atunci. Acesta nu are legătură cu sporirea CO2. 23/147 . acolo fiind cele mai mari cereri de hrană: a) în condiţ ii ideale de câmp. o cre ş tere de 5-7% este mai realist ă în condi ţ ii medii de gospodărire (Pinter şi al. Estimările recente indică creşteri ale recoltei la altitudini medii şi înalte. modelele climatice ar putea fi utilizate în conexiune cu scenariile sau modelele de schimbare antropică a folosinţei terenurilor. b) principalele modele privind producţia de grâu se perfecţionează repede însă este nevoie de foarte multă atenţie când se fac extrapolări în spaţiu folosind un singur model. 4. competiţiei existente ş i ale migraţiilor. formulări îmbunătăţ ite ale perturbărilor actuale.3. Conversia pădurilor tropicale naturale în sisteme de producţie sălbatice şi conversia lor în plantaţii pentru ulei de palmier în provincia Jambi din Sumatra reprezintă un exemplu al unei astfel de conversii. Date fiind scara şi rata unor astfel de conversii şi exploatări intensive. care sunt nativi în America de Sud). conversii ş i intensific ări a exploatării ecosistemelor naturale pentru producţie se ivesc peste tot în lume şi mai ales în ţările în curs de dezvoltare (conversia unor păduri de mangrove în ferme de creveţi este un exemplu larg răspândit pe zonele de coastă ale Asiei de SE). Aceste procese conduc aproape întotdeauna la o pierdere drastică a biodiversităţ ii.1. recoltele de grâu par s ă creasc ă ceva mai mult de 10% la o concentra ţ ie dublat ă a CO 2 . în diferite părţi ale lumii. c) temperaturile peste 32° C reduc recoltele de orez d atorită sterilizării spicului. dar indică descreşteri la altitudini mai joase. Pentru analize cantitative mai bune sunt necesare.3.. ca înlocuirea speciilor pe durata condiţiilor schimbătoare de mediu. Producţia agricolă Producţia agricolă va fi afectată de schimbările globale în mod foarte diferit. Aceste rezultate trebuie să fie considerate ca o fază de început. 5% în producţie la ridicări de temperaturi peste 32° C. şi sugerează o reducere de cca.Rezultatele simulărilor recente. arborii de cauciuc.

Această reducere poate fi substanţial compensată prin efectele interactive ale CO2 şi depunerea atmosferică a azotului.3.4.2. O cantitate dublă de CO2 faţă de cantitatea actuală va spori producţia pe diferite pajişti şi terenuri împădurite cu până la 20%. va conduce la o creş tere cu 3% în medie pe termen lung a numărului bovinelor.d) Schimbarile climatice globale vor exacerba impactul deja semnificativ al dăunătorilor. Pădurile gospodărite pe bază de planuri de amenajare Studiile pe termen scurt ale creş terii CO2 în pădurile amenajate arată o creştere de producţie a biomasei pentru arborii tineri crescuţ i în condiţii de fertilitate. Schimbările producţiei de şeptel în zonele împădurite vor fi dominate de o reducere a suprafeţei terenurilor datorită cultivării lor şi schimbărilor care vor interveni în evapotranspiraţie şi precipitaţii. mai ales în regiunile semiaride. 4. 4. depinzând de limitările de temperatură. Soluri Controlul principal asupra nivelurilor de materie organic ă din sol ş i controlul eroziunii vor continua s ă fie obiective prioritare în urm ătoarele câteva decade în managementul resurselor terestre. apă şi nutrienţi. O analiză a efctelor pentru păşunile subtropicale indică faptul că o creştere cu 5% în producţia păşunii datorită CO2. Această creştere va fi totuşi redusă pe termen mai lung ca urmare a efectului unei respiraţii mai intense a arborilor.3. Păşuni şi zone împădurite Limita între terenul agricol şi zona împădurită se va modifica în favoarea terenurilor agricole şi pentru păsunat în ţările în curs de dezvoltare în primul rând datorită presiunii demografice.3. 24/147 . prin reducerea variabilităţii producţiei primare nete de la un an la altul. Schimbările în covorul vegetal datorate modificărilor pe termen scurt în variabilitatea climei vor fi din ce în ce mai semnificative. efectul net fiind incert (Jekerman 2000). bolilor şi buruienilor asupra producţiei agricole.3. 4.

In vreme ce tiparele meteorologice vor fi perturbate pe intreg mapamondul.5m/s. Conditiile climatice vor deveni mult mai severe in regiunile continentale interioare din Nordul Asiei si din America de Nord. cu un prag pentru o creştere rapidă şi semnificativă a eroziunii eoliene la o viteză a vântului de aprox. viteza vantului se va inteti pe masura ce circulatia atmosferica va avea un caracter zonal. Pe masura ce se va acumula zapada in regiunile de munte. Fiecare an din deceniul 2010-2020 va inregistra scaderi ale temperaturii medii in Nordul Europei. cu rauri care vor iesi din matca ducand la inundatii si in regiuni care se bazau pe agricultura pe pamant uscat. In regiunea nord-atlantica si in nordul Asiei. Cu reducerea dramatica a precipitatiilor in aceste zone. Media precipitatilor anuale in aceasta regiune va scadea cu pana la 30%. februarie – desi efectele sale se vor face simtite si in celelalte anotimpuri. ducand la o scadere cu pana la 6 grade Fahrenheit in 10 ani. iar vanturile se vor inteti cu 15% in medie.Seceta va persista pentru intregul deceniu in regiuni agricole cheie si in zonele din vecinatatea centrelor populate din Europa si estul Americii de Nord . 5. Efectele secetei vor fi mult mai devastatoare decat disconfortul produs de scaderea temperaturilor in zonele agricole populate. In acelasi timp. coplesind disponibilitatile si secand rezervele. efectele schimbarilor vor fi mult mai pronuntate in nordul Europei in primii 5 ani de 25/147 . lacurile vor seca. zone care erau relativ uscate de cateva decenii vor trece prin ani intregi de ploi torentiale. ianuarie.Furtunile de zapada si vanturile se vor intensifica.Se vor inregistra cresteri de temperatura cu pana la 4 grade F in zone cheie din Australia. racirea se va intinde si pe perioadele de vara. Se vor inregistra mega-secete in regiuni cheie din sudul Chinei si nordul Europei in jurul anului 2010 si vor dura de-a lungul intregului deceniu. racirea va deveni foarte intensa si mult mai putin predictibila. Schimbarea climei va afecta de asemenea eroziunea solului care creşte liniar cu precipitaţ iile medii. Europa occidentala si Pacificul de nord se vor confrunta cu vanturi intensificate dinspre vest.Temperaturile medii anuale vor scadea cu pana la 5 grade F in Asia si America de Nord si cu pana la 6 grade F in Europa . amplificand impactul modificarilor climatice. Pe langa racirea si seceta pe timp de vara. Localizarea geografica a principalele fenomene meteorologice care sunt asociate schimbarilor climatice si vor afecta principalele ecosisteme in deceniul 2010-2020 conform scenariilor actuale pesimiste . regimul de curgere al raurilor va cadea iar rezervele de apa potabila se vor imputina.O creştere pe termen lung a temperaturii medii va accelera oxidarea materiei organice din sol mai ales dac ă ea va permite ca noi terenuri să fie transformate în culturi. America de sud si sudul Africii . dar neliniar cu viteza vântului. se vor inregistra cele mai pronuntate raciri in miezul iernii – lunile decembrie.

dupa colapsul circulatiei termosaline. Pana in a doua jumatate a acestui deceniu, conditiile meteorologice aspre si friguroase se vor raspandi spre sudul Europei, America de Nord si chiar mai departe. Nordul Europei se va raci pe masura ce tiparul de vreme rece va prelungi persistenta ghetii in partea de nord a nord-Atlanticului, creand astfel o racire si mai accentuata si marind perioadele cu temperaturi de iarna. Vanturile se vor inteti, pe masura ce atmosfera va incerca sa faca fata gradientului de temperatura si mai puternic pe linia pol-ecuator. Aerul rece care va circula pe continentul european va determina in special conditii aspre pentru agricultura. Combinatia vantului cu seceta va duce la raspandirea furtunilor de nisip si alunecarilor de teren. Un scenariu alternativ pentru emisfera sudica Exista o mare incertitudine in ceea ce prinveste dinamica climatului din emisfera sudica, in special din cauza lipsei de date paleoclimatice, care nu sunt disponibile decat in ceea ce priveste emisfera nordica. Tiparele meteorologice pentru regiuni cheie din emisfera sudica le-ar putea imita pe cele din emisfera nordica, devenind mai reci, mai secetoase si mai severe pe masura ce valul de caldura va “calatori” din tropice spre emisfera nordica, incercand sa echilibreze din punct de vedere termodinamic sistemul climatic. Ca o alternativa, racirea emisferei nordice ar putea duce la cresterea incalzirii, regimului de precipitatii si furtunilor din sud, pe masura ce caldura transportata in mod normal din regiunile ecuatoriale de catre curentii oceanici va fi blocata, iar incalzirea pe baza gazelor de sera va continua sa se accelereze. In orice caz, nu este implauzibil ca schimbarile climatice sa aduce situatii extreme in multe regiuni cheie populate si zone agricole agricole – afectand resursele de hrana, apa si energie.

REGIUNILE AFECTATE: 2010-2020

26/147

EUROPA. Afectata cel mai mult de schimbarile climatice, temperaturile medii anuale vor scadea cu 6 grade F intr-o perioada mai mica de un deceniu, schimbari mult mai dramatice inregistrandu-se de-a lungul coastei nord-vestice. Climatul din N-V Europei va fi mai racoros, mai secetos, cu vanturi mai puternice, asemanator cu cel din Siberia. Partea de sud a Europei va resimti mai putin aceste schimbari, insa tot va trece prin perioade intermitente de racire brusca si schimbari rapide ale temperaturii. Precipitatiile reduse vor face ca pierderile/alunecarile de teren sa devina o problema pe intreg continentul, contribuind astfel la epuizarea resurselor de hrana. Europa se va lupta pentru a stavili emigrarea populatiilor din nord si din Peninsula scandinava, care se afla in cautarea tarilor calde, precum si imigrarea populatiilor din Africa si din orice alta regiune. STATELE UNITE. Vremea mai rece, mai secetoasa si cu vanturi puternice va duce la scurtarea anotimpurilor si la scaderea productivitatii in partea de N-E a Statelor Unite si la prelungirea lor, coroborata cu seceta, in partea de S-V. Zonele de desert se vor confrunta cu zapada. Zonele agricole vor suferi de pe urma pierderii terenurilor, datorata cresterii vitezei vanturilor si umiditatii reduse a solului. Trecerea spre un climat mai uscat va fi deosebit de pronuntata in statele din S-E. Zonele de coasta care au fost supuse riscului pe timpul perioadei de incalzire, se vor afla in continuare in pericol, pe masura ce de-a lungul tarmurilor se va inregistra o crestere si mai mare a nivelului oceanelor. Statele Unite isi vor indrepta atentia catre interiorul federatiei, utilizandu-si resursele pentru hranirea populatiei, stavilirea imigratiei si contracararea tensiunilor globale crescande. CHINA. Aceasta tara – cu nevoia sa sporita hrana – va fi lovita puternic de diminuarea ploilor musonice. Musonii ocazionali din timpul perioadelor de vara vor constitui o binecuvantare prin precipitatiile pe care le vor aduce, insa vor avea efecte devastatoare – cum ar fi inundarea pamanturilor despadurite. Se vor inregistra ierni mai lungi si mai reci, temperature va scadea prin evaporarea apei din tot mai putinele precipitatii, afectand astfel resursele de apa si energie. Verile vor fi mai calde. Foametea raspandita va cauza haos si tulburari interne, pe masura ce populatia infrigurata si flamanda a Chinei va trece granitele Rusiei in cautare de resurse energetice. BANGLADESH. Taifunurile persistente si nivelurile ridicate ale marii vor da nastere unor furtuni care vor eroda semnificativ coasta, facand ca mare parte din tara sa devina nelocuibila. Mai mult, nivelurile ridicate ale marii vor contamina resursele de apa potabila aflate in interiorul tarii, dand nastere la crize umanitare. Va avea loc un fenomen de emigrare in masa, cu consecinta unor tensiuni intre statele vecine. ESTUL AFRICII. Kenya, Tasmania si Mozambicul se vor confrunta cu conditii meteorologice usor mai blande, insa vor fi puse la incercare de secetele persistente. Obisnuite cu seceta, aceste tari vor fi cel mai putin influentate de schimbarile meteorologice, insa va fi afectata rezerva lor de hrana, pe masura ce vor fi atinse regiunile producatoare de grane. AUSTRALIA. Ca mare exportator de hrana, Australia se va lupta sa furnizeze alimente pentru regiuni de pe intregul glob, deoarece agricultura sa nu va fi foarte grav afectata de schimbarile mult mai subtile ale climatului. Insa, marea incertitudine in ceea ce privese modificarile climatice din emisfera sudica, vor pune sub semnul intrebarii aceasta asertiune.

27/147

Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic)

Una din acele aluzii ca ceva ar putea fi altfel decat ni s-a spus a fost prima data publicata în revista Discovery Magazine în septembrie 2002, sub titlul - usor mascat al articolului “Incalzire globala surprinzatoare: O noua era glaciara” în care se spunea printre altele: ”oceanografii au descoperit un rau urias de apa dulce în Atlantic, care s-a format din topirea calotei polare. Ei ne atentioneaza asupra posibilitatii perturbarii grave a Gulf Stream-ului, ceea ce ar putea avea ca efect aruncarea intregii emisfere nordice într-o iarna vesnica, deosebit de rece.”

Gulf Stream-ul (Curentul de Convectie Termosalina Nord-Atlantic), este un curent de apa calda care se deplaseaza dinspre ecuator la suprafata oceanului si se indreapta spre zonele nordice unde are loc schimbul de caldura, prevenind racirea excesiva a Europei de vest si a Canadei. Totodata, acest curent sustine intreaga structura climatica de anotimpuri cu care suntem obisnuiti. Cind curentul începe sa se raceasca, el se lasa în adincurile oceanului si îsi schimba directia de deplasare (sub forma unui riu), spre sud, unde se incalzeste din nou si se ridica treptat la suprafata intorcandu-se la cursul initial. “Motorul Termosalin” care face posibila aceasta miscare a curentului se afla în nord, unde el intilneste diferenta de salinitate dintre apa sarata a ecuatorului si cea dulce de la pol. Aceasta diferenta face ca riul sa se scufunde în adancuri dupa ce a eliberat în prealabil o anumita cantitate de caldura în atmosfera si astfel apa este “impinsa” intr-un proces continuu de convectie. Pozitia ocupata de curent în volumul oceanic depinde de diferenta de temperatura. Apa calda urca, iar cea rece coboara. Sa privim acest fenomen în conditiile actuale. Calotele se topesc si cantitati uriase de apa dulce ajung în Atlantic amestecindu-se cu apa sarata de la Ecuator. Rezultatul este ca diferenta de salinitate scade dramatic. Astfel “Motorul Termosalin” care mentine curentul în miscare perpetua a scazut în putere si desi s-a constatat acest lucru de peste 10 ani, nu s-a acordat atentie suficienta. Pe masura ce Gulf Stream-ul îsi incetineste mersul, schimbul de caldura în regiunile nord-atlantice a incetinit, iar

28/147

cea mai recenta schimbare a fost în anul 1300 i. asa ca era “normal” sa se rupa. Puteti usor observa ca în ultimii 10-14 ani clima Europei s-a schimbat dramatic. S-a aflat ca. Pentagonul a constatat insa ca în acea perioada a “erei glaciare usoare” coasta de est a SUA a devenit extrem de rece iar Anglia avea clima din Siberia de azi. dar din istoria Terrei tragem concluzia ca acest proces de inrautatire va continua înca cel putin 40 de ani mai inainte de orice alta posibilitate de reechilibrare. Satelitii vor studia stratul de ozon (care e o alta problema). La acea vreme ni se spunea de catre personalul stiintific calificat ca evenimentul este studiat si ca “nu e mare scofala”.000 de ani ai istoriei umane acest lucru s-a intimplat numai de doua ori. cind curentul doar si-a incetinit curgerea rezultind o perioada de 550 de ani care se numeste “era glaciara usoara”. National Geografic a publicat fotografii senzationale ale acestui eveniment. ceea ce a surprins pe cei mai multi oameni de stiinta. TOPIREA GHETII DIN ANTARCTICA In zona Polului Sud. al caror rol este de a studia Incalzirea Globala. aceasta “mica glaciatiune” a durat cam 100 de ani. dar din informatiile Pentagonului rezulta clar ca a fost vorba de o “mica” incetinire a Gulf Stream-ului. în timp ce coasta de vest a SUA si zona centrala au avut o clima atit de uscata. 29/147 ..structurile anotimpurilor au suferit modificari. Europa si SUA deja. Toate aceste lucruri se repeta în Canada. cu citiva ani în urma ghetarul Larsen A s-a spart în bucati. Conform cercetarilor efectuate. Se crede ca Gulf Stream-ul nu numai ca îsi va continua incetinirea. dar chiar se va opri. iar New York-ul si Anglia au avut cea mai aspra clima posibila din Siberia de azi. dar în ultimii 10. deoarece ghetarul era conectat printr-o portiune relativ subtire cu Polul Sud de cîteva zeci de mii de ani. în nici un caz nu se va topi si nici nu se va rupe si ca acesta era bine ancorat în masa de gheata a Arcticii. s-ar putea chiar opri în curind. In secolul 14.C. pentru ca ele sunt strict dependente de aceste schimburi calorice. Ultima perioada în care aceasta s-a intamplat a fost în urma cu 8200 de ani. din spatele lui Larsen A. salinitatea si temperatura oceanelor. acum 8200 de ani “defectarea” GS-ului a lasat Nordul Europei sub o gheata de 800 de metri grosime. Pe data de 13 iulie 2004 NASA a lansat primul din seria de 3 sateliti.Mai mult decît atit. Acum probabil va ginditi ca acest curent a carui viteza este în continua incetinire. Probabil aceste studii vor putea calcula în cit timp se vor manifesta evenimentele. Dar daca ne intoarcem la anul 1300 în care a început sa incetineasca Gulf Stream-ul. Si deja acest curent a ajuns la 1/3 din viteza sa normala de convectie termosalina începind cu 1990. in anul 2003 Larsen B se sparge în bucati si se raspîndeste în ocean. deoarece nu exista nici un fel de urme. Anasazii au disparut complet din Canionul Chaco din New Mexico si nu se stie daca au apucat sa ajunga prin alte locuri. Un studiu recent legat de indienii Anasazi este edificator. Arheologii care au prezentat acest studiu nu au stiut ce a provocat aceasta seceta. De fapt. aflam ca Chaco Canyon a stat 47 de ani continuu fara nici o picatura de ploaie. Cu toate acestea. incit padurile au ars în totalitate. Aceiasi oameni de stiinta au mai adaugat faptul ca ghetarul Larsen B. de cîteva sute de ori Gulf Stream-ul s-a oprit sau s-a incetinit extrem de mult curgerea Gulf Stream-ului în ultimii 100 de milioane de ani.

Influenta fenomenului ENSO asupra Europei este. Dupa Met Office Hadley Centre (Marea Britanie). pe primele pozitii ale acestei ierarhii se situeaza. Fotografiile succesive luate prin satelit au aratat ca acest ghetar s-a topit în 35 de zile si mai mult decît atit. Aceste perturbatii se propaga de-a lungul regiunii ecuatoriale a Pacificului. Ce este si cum apare fenomenul El Niño-Oscilatia Sudica .ENSO? Fenomenul ENSO face parte din variabilitatea naturala a sistemului climatic. ceea ce n-a fost cazul anului 2005. mai precis. in ordine. in functie de anotimp. Daca acest colos se va rupe si va aluneca în ocean. a facut sa creasca nivelul intregului ocean planetar cu 2 cm. Este interesant de notat ca anul 1998 a fost “beneficiarul” unei puternice faze pozitive a fenomenului ENSO. in comparatie cu primele pozitii din topul celor mai “calzi” ani. dar si in cele doua Americi si Africa de Sud. 30/147 . diminuand sau accentuand contrastele termice la suprafata Pacificului. presiunii si vanturilor cu o periodicitate cuprinsa intre 2 si 7 ani. anii: 1998. comparativ. de fapt ghetarul s-a topit intr-o perioada de 6 luni din cauza dimensiunilor sale uriase.Aceias oameni de stiinta au venit atunci sa dea alte explicatii. constatam cu stupoare ca este expus topirii si uriasul numit Ross. Anul 2008 este pe pozitia a X-a in aceasta ierahie. 2003. inregistrati pe intreaga perioada de observatii instrumentale (incepand cam de la 1850). pe scari de timp interanuale. ale precipitatiilor. mult mai slaba. sa-l intensifice sau sa-l mascheze. Dupa ce ambele sectiuni polare Larsen A si B au disparut în ocean. Variatiile circulatiei atmosferice deasupra oceanului determina incetiniri sau accelerari ale ventilarii straturilor oceanice. pot aparea anomalii de temperatura si precipitatii. Dupa toate sursele Ross se afla într-un proces de farimitare. si ca singura “piesa” care ar fi putut preveni ruperea în bucati a acestui colos era (culmea) Larsen B. prognozele climatologilor americani de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) indica probabilitati egale pentru aparitia unei stari neutre sau a unei faze negative a fenomenului ENSO. Este. Pentru anul 2009. acestea din urma putand. acest lucru inseamna o stopare a cresterii temperaturii medii sau chiar un usor regres. incit nivelul oceanic planetar ar putea creste cu 20 de picioare. 2005. ajungand sa determine fluctuatii ale temperaturii apei de suprafata a oceanului. o manifestare a cuplajului ocean-atmosfera în zona ecuatoriala a Pacificului. La nivel global. mai ales in bazinul Pacificului. va elibera atit de multa apa. Este un exemplu relevant al felului in care semnalul incalzirii globale se suprapune peste fluctuatiile naturale ale sistemului climatic. La nivel regional. Iar asta ar putea scufunda multe insule si orase aflate în apropierea tarmurilor. foarte aproape si el de recordul absolut ale celei mai mari temperaturi medii globale inregistrate. care la randul lor modifica circulatia maselor de aer. mai ales in regiunile estice.

Cadrul General pentru Convenţia privind Schimbările climatice (FCCC). Cum se estimează că va fi afectată productia forestiera de schimbările globale ? CURS IV : Estimarea ameninţărilor globale pentru natură şi mediu: Articolul 2 al Convenţiei cadru privind schimbarile climatice (UNFCCC). Care este efectul combinat al creşterii CO2. Generalizări referitoare la dinamica vegetaţ iei în secolul următor conform lui Jekerman (2000) ? 3. Consiliului Interguvernamental pentru Schimbări Globale. Sistemele ecologice.CUVINTE CHEIE : Rapoartele privind Schimbările Globale şi Ecosistemele Terestre (GCTE). Cum se estimează că va fi afectată productia agricola de schimbările globale în mod diferit. Topirea calotei polare. în diferite părţi ale lumii ? 5. Impactul schimbarilor. Raportul se refera la sensibilitatea. Nivelului marii. al temperaturilor crescute şi al depozitelor de azot ? 2. a productiei de hrana si a dezvoltarii economice durabile. INTREBARI : 1. Pe ce sunt bazate modelele de simulare folosite pentru a cuantifica dinamica vegetatiei? 4. confirma in mod explicit importanta ecosistemelor naturale. adaptabilitatea si vulnerabilitatea sistemelor ecologice si economice: -schimbarile climatice determinate in continuare de om reprezinta un stress suplimentar cu efect aditiv fata de sistemele ecologice si socio-economice deja 31/147 .

IUCN. compoziţional şi funcţional. caror interactiune este dificil de estimat si evaluat. -impactul schimbarilor climatice este greu de cuantificat: studiile existente sunt incomplete. educationale. speciilor şi ecosistemelor dintr-o regiune (WRI. intelegerea curenta a multor procese critice este nesigura. au sporit vulnerabilitatea sistemelor slab organizate sau neorganizate. Activitatile umane. si in planurile de planificare a investitiilor. depinde de evolutia tehnologica. Biodiversitatea poate fi divizată în trei categorii ierarhice mari: gene. sistemele ecologice naturale. la ora actuală. sistemele sunt subiectul a multiple stressuri climatice. inundatii sau secete. Foarte putine studii dintre cele efectuate recent. sistemele economice si sistemele societatii umane sunt sensibile atat la magnitudinea cat si la ritmul acestor schimbari. care fragmenteaza multe peisaje. specii. multe regiuni ale lumii au insa un acces limitat la aceste tehnologii si la informatiile necesare. au avut in vedere raspunsurile dinamice la crestera continua a concentratiilor gazelor cu efect de sera si doar cateva studii au examinat consecintele unei cresteri peste dublul echivalentului de CO2 atmosferic. Vulnerabilitatea sanatatii umane si a sistemelor socio-economice depinde de circumstantele economice si de infrastructura institutionala. ca rezultat al cresterii densitatii populatiei in arii sensibile ca bazinele raurilor sau campiile costiere. UNEP). schimbarile climatice la scara regionala sunt dificil de prevazut cu exactitate si la fel estimarea cantitativa a impactului schimbarilor climatice asupra unui anume sistem bine localizat. manageriale. Majoritatea studiilor de impact actuale. institutionale legale). pentru analiza 32/147 . Locuitorii tinuturilor aride sau semi-aride ale zonelor din insulele mai sunt in mod deosebit vulnerabili la schimbarile climatice. -majoritatea sistemelor globale sunt foarte sensibile la schimbarile climatice. au luat in considerare raspunsul posibil al sistemelor in fata unor schimbari climatice rezultate doar din dublarea concentratiilor dioxidului de carbon atmosferic. In concluzie vulnerabilitatea creste pe masura ce capacitatea de adaptare scade.afectate de poluarea industriala din trecut. Unele regiuni au devenit mai vulnerabile la furtuni. În general. Schimbări privind biodiversitatea Biodiversitatea reprezintă totalitatea genelor. Eficienta si costul efectiv de utilizare al strategiilor de adaptare vor depinde de disponibilitatea resurselor financiare re. Cele mai vulnerabile sisteme sunt acelea cu cea mai mare sensibilitate la schimbarile climatice si cea mai slaba adaptabilitate. aceasta implica de fapt ca sistemele tarilor in curs de dezvoltareu sunt mai vulnerabile deoarece circumstantele economice si institutionale sunt mai putin favorabile. şi ecosisteme şi poate fi analizată din punct de vedere structural. iar reusita adaptarii. Adaptarea va putea fi facilitata prin introducerea problemelor schimbarilor climatice in deciziile privind utilizarea resurselor si dezvoltarea. sau non-climatice. de transfer de tehnologie si practicile specifice (culturale. de organizarea institutionala. de posibilitatile de finantare si schimbul de informatic. Avansul tehnologic a sporit in general optiunile de adaptare a sistemelor organizate ca cele din agricultura si aprovizionarea cu apa.

biodiversităţii se descriu aspecte diferite ale sistemelor vii şi pe care oamenii de ştiinţă le măsoară în diferite moduri: diversitate genetică, diversitatea speciilor, diversitatea ecosistemelor şi mai nou diversitatea peisajului. Pe lângă acestea, sunt considerate importante şi alte expresii ale biodiversităţii: abundenţa relativă a speciilor, structura de vârstă a populaţiilor, schimbările compoziţionale şi structurale în timp şi chiar unele procese ecologice ca predatorismul, parazitismul şi mutualismul. Pentru scopul Convenţiei pentru Diversitate Biologică (CBD), biodiversitatea este definită ca variabilitatea dintre organismele vii, variabilitate generată de toate sursele, inter alia terestre, marine şi alte ecosisteme acvatice şi variabilitatea din complexele ecologice şi care include variabilitatea în interiorul speciilor, între specii şi variabilitatea ecosistemelor (UNEP, CBD). O definiţie interesantă a biodiversităţii este dată de Faith-1992 şi Baker-2002 (din Clausen 2003): lungimea cumulată a ramurii filogenetice. West (1993) consideră biodiversitatea ca un concept cluster, foarte greu de definit, iar speciile pot servi ca o măsură surogat a biodiversităţii. Diversitatea Alpha reprezintă diversitatea măsurată ca număr de specii ce apar pe o suprafaţă bine delimitată (Huston 1944). Diversitatea Beta caracterizează diversitatea unei specii într-o arie dată şi a fost definită de către Whittaker în 1960, ca reprezentând gradul în care se schimbă speciile de-a lungul unui gradient fiziogeografic sau habitat (Kimmins, 1997) sau ca diversitatea speciilor şi complexitatea comunităţiilor structurale într-un tip de pădure sau ecosistem local. Diversitatea Gamma a fost definită de către Cornell (1985) şi caracterizează diversitatea pe o arie foarte largă, având conotaţii directe legate de diversitatea peisajului. Astfel diversitatea speciilor poate fi asimilată cu bogăţia de specii (numărul de specii), cu diverse măsurări pentru abundenţa relativă a speciilor, sau cu un indice ce combină bogăţia de specii cu raritatea sau abundenţa speciilor respective pe teritoriul dat.

Principalele niveluri ale biodiversităţii

Diversitatea genetică intraspecifică Variabilitatea inter şi intrapopulaţională a unei specii, determinată de variaţia informaţiei genetice înscrisă în secvenţele celor patru perechi de baze, care constituie codul genetic reprezintă diversitatea genetică intraspecifică. Groonbridge (1992) apreciază cantitativ diversitatea genetică a speciilor ca practic infinită şi precizează că numărul posibil de combinaţii ale diferitelor forme ale fiecărei secvenţe de genă depăşeşte numărul de atomi existent în univers. Diversitate genetică poate fi identificată la diferite

33/147

niveluri de organizare, ADN total celular, ADN mitocondrial, numărul cromozomilor, structura cromozomilor ş.a.. Cercetări recente apreciază că doar 1% din diversitatea genetică, îşi găseşte expresia în controlul unor caractere şi însuşiri ale organismului; restul rămâne necunoscut în ceea ce priveşte rolul şi semnificaţia (informaţie redundantă). Există astăzi colective de specialişti care lucrează la decodificarea genomului la unele specii. Pentru speciile de arbori există programul de cercetare pentru decodificarea genomului principalelor specii forestiere DENDROME în S.U.A. şi programul EUFORGEN în Europa. Stabilitatea caracterelor la speciile actuale este dată de faptul că genele care controlează procese biochimice fundamentale sunt puternic conservate şi în general au o variaţie redusă care exercită un puternic efect asupra viabilităţii organismului respectiv.

Factorii determinanţi ai diversităţii genetice Factorii determinanţi ai diversităţii genetice sunt (Stănescu 1992, Enescu 1996): -recombinările şi schimburile de gene, se realizează în populaţiile panmictice, în timpul gametogenezei şi determină o reaşezare a informaţiei genetice într-un număr practic infinit de combinaţii genetice după legi probabilistice. -interacţiunile între gene: principale (care au ca efect apariţia unui caracter) şi/ sau între gene modificatoare (inhibează sau intensifică efectele altor gene). Majoritatea caracterelor şi însuşirilor cantitative sunt rezultatul acţiunii genelor cu efect aditiv, variabilitatea lor fiind direct proporţională cu numărul de gene aditive care le controlează. -mutaţiile sunt modificări genetice întâmplătoare care determină variaţii prin apariţia bruscă de noi caractere ce se transmit ereditar dar pot fi reversibile. -migraţia, este fenomenul prin care o populaţie primeşte gene noi care combinându-se cu genele autohtone amplifică patrimoniul ereditar prin apariţia de combinaţii genetice noi. Migrarea se realizează între populaţii adiacente sau îndepărtate, dar include şi transferul interspecific de gene între populaţii.

Diversitatea speciilor

Diversitatea speciilor trebuie privită ca suma diversităţii totale a speciile care trăiesc pe Pământ. O specie poate fi definită astfel: -din punct de vedere morfologic: grup de indivizi distincţi morfologic, fiziologic, biochimic. -din punct de vedere biologic: grupuri distincte de indivizi care se pot împerechea numai între ei astfel încât dau naştere la organisme viabile sau grup de populaţii naturale izolate reproductiv de alte asemenea grupuri (Maximilian şi Ioan, 1984).

34/147

Specia este considerată astăzi un element central al biodiversităţii, dar definirea acestui concept variază în limite foarte largi. Mettler şi Gregg (1969), considerau următoarele definiţii: • • • conceptul evolutiv (Simpson 1961) care consideră specia ca o succesiune de populaţii strămoş-urmaş care evoluează separat de celelalte specii, conceptul tipologic (specia morfologică), bazat pe diferenţele morfologice, fiziologice sau biochimice între specii, conceptul nondimensional ce consideră ca specii, populaţiile care nu schimbă între ele gene prin fecundare încrucişată, chiar dacă ocupă acelaşi teritoriu geografic sau biotic (trăind în nişe diferite). Lipsa fertilităţii la încrucişarea a două populaţii diferite denotă că avem de a face cu specii diferite, conceptul multidimensional consideră specia ca un sistem multidimensional răspândit pe un spaţiu geografic definit prin totalitatea relaţiilor reproductive dintre populaţii. conceptul de specie biologică se referă numai la speciile cu sistem de reproducere sexuată şi incude un grup de populaţii efectiv sau potenţial izolate reproductiv de alte populaţii (Mayr, 1963).

• •

În literatură mai există şi alte concepte pentru definirea speciei: specie nominalistă (Robinet citat de Ceapoiu 1988), specie evolutivă (Simpson, 1961), specie genetică (Ceapoiu 1988)...

Diversitatea comunităţilor sau a ecosistemelor

Conceptul de ecosistem şi comunitate

Ecologia modernă este o disciplină de natură holistică, care are ca obiect studierea structurii şi funcţionării ecosistemelor, iar termenul ecologie a fost creat de Haeckel (1866) (ştiinţa globală al cărei obiect este studiul interrelaţiilor dintre organisme şi mediul lor de viaţă). Biosfera, în intregul ei, este organizată într-o reţea complexă de ecosisteme colective în care viaţă vegetală şi animală sunt armonice dar şi antagonice (Chiriţă, 1974; Stugren, 1975). Ecosistemul este casa comună a numeroaselor specii de organisme convieţuitoare (Doniţă din Vald et al. 1997). Primele studii detaliate asupra distribuţiei ecologice a plantelor au condus la clasificarea comunităţilor biologice. Abia apoi s-a realizat că

35/147

plante şi animale.organismele sunt legate direct şi indirect. el poate fi de natură organică sau anorganică (Enescu et al. într-un ecosistem terestru de exemplu. determinantă pentru existenţa ei. Stănescu. ecosistem. 2003). 1979). dintre care cele dominante sunt omogene. Unii autori definesc conceptul de comunitate biologică: speciile care ocupă un anumit teritoriu şi interacţiunile dintre ele (Primack et al. 1990) s-a reuşit o clasificare care este considerată deosebit de interesantă de specialişti din diverse ţări. 1997). După ce Clements (1935) a studiat asociaţiile de plante ca sisteme de organizare. Prin lucrarea Tipuri de ecosisteme forestiere din România. care se formează sub influenţa unui complex de factori de mediu şi a relaţiilor dintre acestea şi mediu. recifii de corali. C. s-a înţeles că sistemele care exprimă numai proprietăţile de organizare sau regularizare nu constitue o abordare corespunzătoare. Biotopul sau staţiunea-biotop este considerat în ecologie ca mediul intern sau micromediul ecosistemului în opoziţie cu mediul său exterm şi cu macromediul acestuia. în 1935 (Enescu et al. (Doniţă. Nişa ecologică reprezintă setul unic de resurse utilizate de către o specie într-o comunitate biologică. biom) care nu a reuşit până în prezent să fie general acceptată. Fiecare componentă a nişei poate însă deveni factor limitativ şi poate restricţiona mărimea populaţiei. între ele având loc o diviziune a activităţilor şi funcţiilor prin care se realizează integrarea comunităţii biologice. mai mult sau mai puţin bine delimitată.. stepa. compus din biocenoză şi biotop a fost Tansley. autoregenerare. iar Gleason (1939) a considerat asociaţiile ca suma proprietăţilor părţilor lor componente. cu capacitate de autoconservare. Biocenoza este o comunitate de microorganisme. Biotopul sau habitatul este o arie geografică de întindere şi volum variabile. mai mult sau mai puţin stabil. supusă unor condiţii de mediu. relaţiile contradictorii şi totodată unitare dintre populaţiile (speciile) componente (Botnariuc. care înglobează resurse suficiente pentru a putea asigura menţinerea vieţii. din afara limitelor convenţionale ale ecosistemului (Doniţă din Vald et al. Există 36/147 . prin relaţiile trofice şi că aceste relaţii unesc speciile în unităţi funcţionale. Mediul fizic împreună cu comunitatea biologică poartă numele de ecosistem. Biocenoza are drept trăsătură caracteristică. N. 1997). de plantele şi animalele prezente. biotopul este o întindere geografică. Chriţă. umiditatea. autoreproducere şi de dezvoltare de la forme simple la forme complexe de organisme şi stabilitate în relaţie cu alte sisteme. 1997). V. Ecosistemul este considerat astăzi un sistem informaţional deschis. mlaştinile. habitat. Aceste comunităţi convieţuiesc în aceeaşi arie geografică (habitat). temperatura şi caracteristicile solului pot fi influenţate local. Astfel definit. Cel care a folosit termenul ecosistem pentru a desemna sistemul... Exemple de comunităţi ar putea fi: tipurile de pădure.. viteza vântului. Comunităţile biologice astfel definite pot altera mediul fizic caracteristic unui ecosistem. Clasificarea ecosistemelor din această imensă amplitudine de variaţie şi integrarea lor în sisteme manageriale este o problemă actuală majoră a biologiei iar dificultatea principală este dată de terminologia diversă folosită de diverşi autori (comunitate.

-Ecoregiunile continentelor ( The Ecoregions of the Continents. În mare măsură. temperat umed. -Harta mondială a ecosistemelor majore (Major World Ecosistems Map) este o hartă ecologică globală ce prezintă ecosistemele primare din lume (Olson et al.procupări majore actuale care clasifică vegetaţia forestieră europeană în 30 de tipuri pentru a avea astfel baza unui sistem de evaluare integrat al biodiversiţăţii ecosistemelor forestiere. bazată în principal pe date geografice şi vegetaţie şi propusă de către Udvardy (1975) având ca unităţi de clasificare „bionii". diversitatea ecosistemelor este adesea evaluată după diversitatea speciilor componente. Borlea 2004). şi date istorice. ale ploilor şi ale evapotranspiraţiei (Holdridge.Clasificarea biogeografică a vegetaţiei pe harta lumii (The Classification of Biogeographical Biomass of the World Map). Ca prime realizări în domeniu. încercările de clasificare a unităţilor ecologice se bazează în primul rând pe identificarea speciilor care se întâlnesc în ele. Literatura de specialitate (Stugren. existând abordări specializate din punct de vedere taxonomic. 1982) evidenţiază lipsa de unitate în tratarea conceptului de biocenoză. provincii). sau de abilitatea organismelor componente de a suporta variaţia condiţiilor de mediu. pe lîngă datele recente. s-au realizat hărţi globale sau regionale ale ecosistemelor utilizând tehnologii clasice sau de ultimă oră (GIS) : . 1967). 1997. sinecologic şi 37/147 . a relaţiilor între ele şi pe o descriere a caracteristicilor fizice ale suprafeţelor pe care le ocupă. 1983). Aceste sisteme de clasificare a ecosistemelor sunt de mare importanţă pentru elaborarea unei politici raţionale de ocrotire a naturii şi conservare a biodiversităţii. Cele două componente ale ecosistemului sunt biocenoza şi habitatul. • evaluarea gradului de adaptare al speciilor. Ocrotirea naturii este un proces care trebuie îmbrăţişat global şi istoric. ecologia contemporană ia în considerare : • evaluarea interacţiunii dintre organisme şi mediul lor (habitatul) ce foloseşte amprenta ecologică ca indicator adecvat pentru evaluarea de mediu (Opschoor 2000). autecologic.. Map) descrisă de catre Bailey (1989) prezintă distribuţia ecosistemelor la scară regională bazată pe climă şi vegetaţie şi divizează globul în patru domenii mari: polar. Şi în cazurile de mai sus. utilizând uneori la elaborarea modelelor teoretice şi a prognozelor. populaţiilor şi comunităţilor dintr-un ecosistem la schimbările din mediul lor de viaţă. temperat uscat şi tropical umed şi în subunităţi (divizii. în practică. abundenţa relativă a diferitelor specii şi uneori după tipologia speciilor. 1997. Variabilitatea locală este determinată nu numai de capacitatea de support a mediului ci şi de accesul la o regiune pentru a o coloniza. O asemenea abordare ar putea conduce la conservarea dinamică a biodiversităţii şi a resurselor genetice (Stănescu. Relaţii în ecosisteme Pentru studiul ecosistemelor. -Harta de clasificare a zonală a potenţialului de viaţă (The Holdridge Life Zone Clasifîcation Map) este o schemă de previziune a potenţialului vegetaţiei pe baza efectelor temperaturii. şi în alte cazuri. Enescu et al.

• protocooperare. în situaţia în care o specie este mediu pentru depunerea ouălor la insecte. cu efect pozitiv pentru parazit şi negativ pentru gazdă. Nu se insistă asupra lor pentru că sunt mai importante relaţiile directe şi indirecte dintre factorii componenţi. ca relaţie obligatorie. până la forme mai complexe interferate cu relaţii trofice. a structurii comunităţii şi 38/147 . de la transportul întâmplător de seminţe. • relaţiile interspecifice legate de reproducere. • competiţie (concurenţă). o relaţii interspecifice. • relaţii interspecifice legate de răspândirea speciilor. homocromie. când relaţia este obligatorie pentru comensal în timp ce „gazda" nu este afectată de această convieţuire. esenţiali pentru înţelegerea procesului evoluţiei. • predatorism. • mutualism. • parazitism. dar relaţia nu este obligatorie. mimetism. cu rol major în selecţia naturală şi de control al efectivelor speciei pradă. cuiburilor de păsări etc.nu există relaţii între două populaţii (specii). care îmbracă forme foarte variate. succesiunea este o caracteristică majoră a ecosistemelor forestiere adică procesul gradual sau brutal de schimbare a compoziţiei de specii. 3. dar sunt vitale populaţiei date. relaţiile cu factorii biologici : o relaţii intraspecifice : interacţiunile cu alţi indivizi ai aceleiaşi populaţii sau specii. care pot fi de mai multe feluri : individuală pasivă şi activă. ouă etc. mutualismul este larg răspândit în natură. • relaţii interspecifice legate de apărare. relaţiile cu factorii mediului abiotic. Interacţiunea dintre organisme şi mediul lor (habitatul) include: 1. sau prezenţa unor specii de insecte sau păsări pentru polenizarea (agent vector) altor specii. Rezultatul acestor relaţii este selecţia naturală şi deci procesul transformării adaptive a populaţiilor şi speciilor. când populaţiile sunt dependente una faţa de alta sau au cerinţe complementare faţă de factorii de mediu. • comensalism. ca o condiţie a existenţei. care au forme diferite. care condiţionează dezvoltarea sau chiar existenţa populaţiei 2. ce se realizează între două populaţii care ocupă aceeaşi nişă ecologică (cu aceleaşi cerinţe faţă de mediu). imitaţie. care însumează totalitatea dependenţelor directe şi indirecte dintre specii: • neutralism . electivă. când ambele specii profită de pe urma convieţuirii.altele.

4. adesea are loc competiţia. Rezultatul ei duce. Cunoaşterea acestor relaţii din ecosistem este de reală valoare pentru stabilirea unei strategii eficiente pe termen lung de ocrotire a naturii prin conservarea ecosistemelor. fenologie. concluzia generală este că speciile străine vor reprezenta o problemă din ce în ce mai mare în viitor datorită: a) globalizării economiei şi în consecinţă. Al doilea factor important identificat a fost invazia speciilor străine. Există o succesiune naturală în general graduală şi o posibilă succesiune brutală determinată de om sau de dezastre naturale. materie şi informaţie în ecosistem. Cu toate acestea schimbările în fixarea azotului au impact important pe termen scurt asupra diversităţii speciilor mai ales în ţările dezvoltate. O analiză recentă a tendinţelor privind biodiversitatea în principalele ecosisteme terestre a identificat că principalele cauze de pierdere a biodiversităţii în viitorul apropiat vor fi schimbările în folosinţa terenului. deşi tendinţele sunt mai puţin sigure aici. în special transformări de habitate şi fragmentarea complexelor de ecosisteme. Un ecosistem se poate menţine funcţional prin r ă spunsuri de func ţ ionare diferite ale speciilor asem ă n ă toare existente la 39/147 . Lanţurile trofice reprezintă căile esenţiale prin care se face transferul de energie. speciile suplimentare pot fi capabile să-şi însuşească resurse care nu sunt folosite de alte specii (datorit ă diferenţelor legate de adâncimea înrădă cinării. b) vulnerabilităţii ecosistemelor perturbate la invazii de specii străine. dar cu o sporire a importanţei relative în timp.caracteristicilor fizice ce apar în urma evoluţiei naturale sau sub influenţa activităţilor antropice. Schimbările în compoziţia atmosferei şi clima sunt privite ca factori pe termen lung. la separări parţiale sau totale a nişelor ecologice. forma azotului utilizat etc…). la diferite adaptări ale populaţiilor. prin acţiunea selecţiei. b) pe lungi perioade de timp bogăţ ia de specii poate tampona func ţ ionarea defectuoas ă a ecosistemului în cazul evenimentelor extreme sau efectelor ne-anticipate ale schimbă rilor climatice globale. În funcţionarea lanţurilor trofice sunt importante şi fluxul de energie şi circuitul materiei. mobilităţii persoanelor şi materialelor. Între populaţiile diferitelor specii ce compun acelaşi nivel trofic. Totu şi câteva tendinţe se desprind din rezultatele cercetătorilor actuale: a) experimente efectuate pe termen relativ scurt şi raportate catre organismele ONU ş i CBD arat ă o rela ţ ie pozitivă între productivitatea primară şi bogăţ ia de specii: creşterea numărului de specii creş te probabilitatea de a avea cel pu ţin una din speciile prezente productivă în condiţiile de mediu variabile ca urmare a schimbărilor climatice. Relaţiile trofice sunt în dinamica lor sunt cele mai importante într-un ecosistem. capacitatea de suport exprimată ca număr de indivizi ai speciilor care utilizează resursele ecosistemului şi în relaţie directă cu predatorismul. Cercetarea consecinţelor acestor schimbări ale diversităţii biologice pentru funcţionarea ecosistemelor terestre este încă în faza pionieratului.

. c) speciile care au impact puternic asupra funcţionării ecosistemului (cele care modifică disponibilitatea resurselor. Este posibil ca această creştere să fie împă rţită între foarte multe ecosisteme.1989. Dimensiunea acestor bazine de absorbţie terestre a carbonului a fost demonstrată pentru unele zone. Sursele principale de CO2 în atmosferă sunt: . structura trofică. Prognoza unor scenarii viitoare este dificilă. . . . biosfera terestră a fost în echilibru în ceea ce priveşte emisia şi absorbţ ia de CO2.emisii din combustia combustibililor fosili şi producţ ia de ciment.înmagazinarea în diverse componente din atmosferă. . încetinind astfel acumularea de CO2 în atmosferă şi reducând ritmul de schimbare al climei. d) probabilitatea dispariţiei speciilor în complexele de ecosisteme fragmentate este în creştere. arată că în această perioadă. .emisiile rezultate în urma activităţilor umane. deoarece factorii implicaţi nu pot fi prevăzuţi şi considera ţ i ca atare cu prea multă siguran ţă pentru viitor. Analizele făcute între 1980 . 40/147 . Ciclul carbonului Potenţialul ecosistemelor terestre de a absorbi cantităţi importante de CO2. diversitatea genetic ă mare în interiorul speciilor ş i diversitatea func ţ ional ă între specii asem ă n ă toare creează o siguran ţă mare fa ţă de schimb ă rile mari în func ţ ionarea ecosistemului.varia ţ iile din mediu. iar în ţ elegerea actual ă a ciclului global al carbonului se bazează pe un bilanţ constituit de surse şi asimilatori de CO2. fertilizare cu CO2 şi acumularea azotului. Problema este dac ă această capacitate curentă a biosferei terestre de a absorbi CO2 poate fi menţ inută sau sporită în viitor. Asimilatori principali de CO2 din atmosferă sunt: .depunerea de azot.fertilizarea cu CO2. regimul de perturbare) fac ca introducerea sau pierderea unei singure astfel de specii în ecosistem să aibă efecte profunde asupra ecosistemului. dar nu la scară globală . reprezint ă un aspect major în dezbaterile privind controlul emisiilor de CO2 .emisii rezultate din modificări în utilizarea terenurilor din zonele tropicale.absorbţia datorită revigorării pădurii din emisfera nordică. ca o consecinţă a scăderii mărimii populaţiei şi descre şterii legăturilor între subpopula ţii. Astfel. fiind astfel dificil de detectat. Prin utilizarea terenurilor din zonele tropicale s-au eliminat cca 16 milioane tone de CO2 ce au fost absorbite de ecosistemele terestre prin efectul combinat al refacerii pădurii.absorbţ ia oceanică.

. reducându-se astfel puterea de asimilare a biosferei terestre.fiziologia ecosistemelor. prin creşterea mortalităţii unora dintre componente. o cre ştere sau o descre ştere a cantităţ ii totale de carbon. Schimbarea structurală a ecosistemelor Schimbările în compoziţia şi structura ecosistemelor sunt realizate de o combinaţie între practicile de gospodărire şi schimbare în compoziţia atmosferei. Efectele viitoarelor schimbării globale. în particular.Estimă rile anuale medii ale cantităţ ii totale de carbon pot fluctua datorit ă variabilit ăţ ii climatice interanuale. în conformitate cu estimările Modelelor Integrate de Apreciere a Efectelor Gazelor de Seră (IMAGE model) şi cu alte analize (Sathaye . ansamblul vegetaţiei prezente este posibil să se modifice. tendinţele (direcţ iile) de evoluţie. Datorită schimbărilor globale. pe măsură ce tot mai mult teren forestier sau de altă natură este transformat în teren agricol. Bilanţul este în cele din urmă echilibrat spre 0. Mortalitatea vegetaţiei actuale.schimbări structurale ale ecosistemelor. în special în Africa şi Asia şi intensificarea producţiei terenurilor agricole actuale. În ciuda acestor incertitudini. Creşterea biomasei ce poate fi observată în mod curent pe multe suprafeţe împădurite.utilizarea terenurilor. În plus. Aceste două procese accelerează aproape întotdeauna eliminarea de carbon în atmosferă. pot fi estimate însă. rămân tot mai puţine zone cu ecosisteme naturale apte să asimileze carbonul. această creştere va cauza continua conversie a ecosistemelor naturale în sisteme agricole. 2000). Schimbări în utilizarea şi ocuparea terenurilor O creştere a populaţiei de aproape l miliard pentru un deceniu impune o creştere susţinută a producţiei alimentare. prin urm ă rirea tendin ţ elor a trei procese principale: . urmată de stabilizarea şi creşterea unor noi ansambluri. tendinţa actuală de creştere a biomasei în anumite zone poate fi reversul schimbărilor globale cu efecte de importanţă sporită. . astfel încât ritmul emisiilor din aceste surse va fi menţinut la nivelul actual sau chiar va spori. Factori fiziologici care pot afecta ecosistemul 41/147 . este un proces rapid. reflectă schimbări succesive datorate modificărilor anterioare în cadrul gospodăririi pădurilor. se vor suprapune tendinţelor din prezent. în timp ce absorbţia de carbon din atmosferă este un proces mult mai lent (Jekerman 2000). care elimină carbon în atmosferă.

limitează nivelul carbonului în ecosisteme. umezelii şi calităţii deşeurilor. "surse" de carbon. ca dovada că acumularea azotului a avut un rol major. «Saturarea» fiziologică Acumularea carbonului în atmosferă prin fiziologia ecosistemelor este rezultatul asimilării CO2 prin fotosinteză şi eliminării CO2 prin respiraţie şi descompunere. în special al azotului. dar nu pe măsura efectelor majore relevate de analizele biogeochimice globale.Printre factorii fiziologici specifici care pot afecta echilibrul carbonului pe termen lung în cadrul ecosistemelor terestre sunt: Emisiile din sol Creşterea temperaturilor presupune şi creşterea oxidării materiei organice din sol. în timp ce procesul de descompunere răspunde doar indirect. la multiple scări ale timpului. creşterea temperaturilor va spori mineralizarea azotului care sigur. Efectele interactive ale modificărilor privind utilizarea terenurilor (abandonarea agriculturii în favoarea pădurilor). va conduce la un nivel crescut de CO2 pe termen scurt. Aprovizionarea insuficientă cu nutrienţi. Limitarea nutrienţilor Ciclul carbonului este legat. Aceste procese se realizează cu viteze diferite. datorită creşterii descompunerii carbonului din sol. creşterea depunerilor de azot şi fertilizarea cu CO2 au condus la înregistarea unei creşteri (acumulări de biomasă) superioare ale unor păduri din Europa. fosforului şi sulfului. unde ariile continentale au fost supuse unei creşteri a temperaturii în ultimile trei decenii. Observaţii de la latitudini mari. În unele ecosisteme. sau ambele în aceeaşi măsură. Asimilarea carbonului răspunde pozitiv şi aproape instantaneu la creşterea CO2 atmosferic. prin schimbări ale temperaturii. Rămân însă numeroase experimente de realizat în vederea stabilirii solului ca sursă importantă de CO2. de ciclurile altor nutrienţi. Fertilizarea cu CO2 şi acumularea azotului Cercetări recente ale nivelului CO2 în ecosisteme indică un efect al acestuia asupra funcţionării ecosistemelor îndeajuns de semnificativ. arată că unele ecosisteme de tundră din Alaska şi Siberia au ajuns din "receptoare" de carbon. Tendinţele generale 42/147 .

devenind asimilatoare semnificative. inundaţiile. schimbarea structurală a ecosistemelor). în comparaţie cu cele de eliminare a carbonului (oxidarea materiei organice din sol. asupra societăţii şi a mediului înconju rător în ansamblu. au adus boli. surse de carbon. dominante pot fi procesele de reţinere a carbonului. secetele. Efectele acestor 43/147 . climă şi apă. ca Africa sub-sahariană şi părţi întinse ale Asiei. inundaţii. Este posibil ca biosfera întreagă (incluzând şi terenul transformat sau modificat pentru producţia de hrană şi fibre) să devină o sursă majoră de CO2. furtunile. Există însă certitudinea că. Conform aprecierilor. În perioada anilor 1992-2001 nu mai hazardele determinate de vre me.Condiţiile în care se dezvoltă cantitatea de carbon terestră nu sunt îndeplinite uniform şi nici nu operează la aceeaşi scară a timpului în consecinţă estimarea tendinţelor pe termen lung privind condiţiile şi dinamica acumulării carbonului este dificilă. cel puţin pentru următoarele decenii. emiţând în acelaşi timp carbon şi reducând cantitatea de pământ în care ar putea fi reţinute cantităţi importante de carbon. Numărul acestor fenomene creşte. Pentru alte zone. Conform cercetărilor efectuate numărul hazardurilor hidro meteorologice în ultimii 30 de ani s-a mărit de trei ori. care au o influenţă directă asupra vieţii fiecărei persoane. Concluzia generală a sintezelor Schimbărilor Globale şi Ecosistemelor Terestre (GCTE) este aceea că ritmul prezent al absorbţiei carbonului din atmosferă va fi dificil de menţinut la scară globală.de la 50 pînă la 100 milioane de dolari SUA. Dată fiind dificultatea estimării amplorii proceselor de reţinere a carbonului (depunerea azotului. alunecările de teren. în unele zone. Hazarde naturale Una dintre cele mai periculoase tendinţe ale epocii contemporane este creş terea frecvenţei. iar aceste regiuni vor fi. precum părţi ale Americii de Nord şi Europa. în timpul de faţă pierderile directe şi indirecte în urma acestora con stituie 250 000 de victime anual. sunt posibile numeroase scenarii pentru ciclul terestru al carbonului la scară globală pentru următorii 100 de ani. pentru decenii sau chiar secole. În cazurile în care hazardurile creează distrugeri de amploare şi pierderi de vieţi omeneşti. ele sînt denumite dezastre sau catastrofe naturale. iar pre judiciul economic . cu siguranţă. intensităţii şi a consecinţelor hazardele naturale. cum ar fi cutremure le. schimbarea modului de utilizare a terenurilor reprezintă componenta dominantă. fertilizarea cu CO2). Hazardele naturale constituie nişte manifestări extreme ale unor fe nomene naturale. Condiţiile acestei acumulări a cantităţii de carbon diferă ca intensitate în regiunile lumii. secete etc. climă şi apă au generat peste 622 000 de victime şi au influenţat asupra existenţei a două miliarde de oameni. adică de furtuni. sărăcie şi multe suferinţe. Această proiecţie are implicaţii semnificative în dezvoltarea strategiilor de stabilizare a concentraţiilor gazelor cu efect de seră în atmosferă. de asemenea. dacă nu sunt dereglate. suprafeţe importante cu ecosisteme naturale vor fi transformate în terenuri agricole. au lăsat milioane de oa meni fără adăpost. Peste 80% din aceste pierderi se datorează hazardurilor determinate de vreme.

sistemele societatii umane.hazarde endogene. riscului şi. sistemele ecologice naturale. generate de factorii climatici. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru biodiversitate? 2. A fi vulnerabil înseamnă a fi expus unor pericole potenţiale care pot să afecteze sănătatea. În aceste situaţii sînt necesare intervenţii rapide din partea unor echi pe speciale de nivel naţional şi inter naţional. în mod deosebit. hidrologice. Reducerea efectelor acestor dezastre implică studierea interdisciplinară a hazardurilor. durata de manifestare. în funcţie de diferite criterii. de unde categoriile de: hazarduri climatice. hazardurile naturale se diferenţiază în: . în această categorie fiindincluse cutremurele şi erupţiile vulcanice. Se consideră că un fenomen natural extrem poate fi numit dezastru în cazul în care sînt înregistrate cel pu ţin 10 pierderi de vieţi omeneşti sau 50 de persoane rănite şi dacă pagubele materiale se evaluează la peste un mi lion de dolari. indicînd nivelul pagubelor pe care le cauzează un anumit fenomen. arealul afectat etc. a căror acţiune este generată de energia provenită din interiorul planetei. încît efortul de depăşire a aces tora doar cu resurse locale este insu ficient.fenomene sînt atît de mari. hidrologici.biologice. între care modul de formare (geneza). sistemele economice.. oceanografice.desfăşurarea unor ample acţiuni de informare şi educare a populaţiei. .biofiziceşi astrofizice. geomorfologice. indicînd nivelul pagubelor pe care le cauzează un anumit fenomen. Care sunt principalii factori fiziologice care pot afecta ecosistemul recunoscuti ca amenintari ale schimbarilor climatice? 4. Vulnerabilitatea pune în evidenţă gradul de expunere a omului şi a bunurilor sale diferitelor tipuri de hazarduri. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru ecosisteme? 5. efecte adverse. sistemelor globale. În funcţie de geneză. ecosisteme terestre si acvatice. hazarde climatice INTREBARI: 1. Care sunt principalele hazarde recunoscute ca ameninţări ale schimbarilor climatice? 44/147 .hazarde exogene. să pericliteze viaţa şi să producă pagube. Vulnerabilitatea este gradul de expunere a omului şi a bunurilor sale diferitelor tipuri de ha zarduri. CUVINTE CHEIE: amenintarea schimbarilor climatice. biologici etc. Care sunt principalele amenintari ale schimbarilor climatice pentru specii? 3. Hazardele naturale pot fi clasificate. a vulnerabilităţii.

cercetarea si monitoringul lor sunt si raman in continuare esentiale. resursele hidrologice şi gestionarea ecosistemelor. rezervor al diversitatii speciilor si furnizori de ” bunuri si servicii" de importanta majora societatii umane: furnizeaza hrana. ca de exemplu. ofera oportunitati de recreere si activitati economice. Sud-estul Europei. mai ales în ce priveşte agricultura. neasteptate sunt greu de masurat din cauza faptului ca sistemele complexe si multe feed-back-uri sunt neliniare. Aici. Ecosistemele contin intregul rezervor genetic al Pamantului. se prognozează că efecte negative considerabile se vor reflecta asupra sistemelor naturale şi umane care se află deja sub presiunea factorilor socio-economici. Măsurile de adaptare existente se concentrează în domeniul prevenirii inundaţiilor. este posibil ca regiunile nordice şi anumite regiuni din vestul Europei să poată beneficia. Aceste sisteme si functionarea lor s-au dovedit sensibile la ritmul si extinderea schimbarilor climatice. purifica aerul. transforma si depoziteaza carbonul si alti nutrienti. modificările survenite în utilizarea teritoriului. prin urmare. fiind posibile modificari ale diversitatii biologice si a “bunurilor si serviciilor” pe care acestea le ofera societatii. pentru un timp. compozitia si distributia geografica a multor sisteme se va schimba. Deşi s-ar putea înregistra unele efecte pozitive.CURS V VULNERABILITATEA ECOSISTEMELOR TERESTRE SI ACVATICE Efectul schimbarilor majore asupra ecosistenielor terestre si acvatice va fi dificil de detectat. asimileaza deseuri. fibre. precum sănătatea publică. iar schimbarile bruste. Daca speciile indiv iduale raspund acestor schimbari. sunt vulnerabile în mod special regiunile muntoase. regiunile mediteraneene şi cele din Europa Centrală sunt cele mai vulnerabile la schimbările climatice. regiunile umede şi zona mediteraneană. substante cu proprietati medicinale si energie. Dezechilibrele unor sisteme ecologice ar putea fi ireversibile chiar daca climatul va atinge din nou echilibrul in viitor. multe dintre consecinţe sunt cel mai probabil negative. În Europa. zonele de coastă. de efecte favorabile. Zonele impadurite 45/147 . degradarea solului si erodarea plajelor. regularizeaza scurgerea apelor si controleaza inundatiile. Pe de altă parte. planificarea şi implementarea măsurilor de adaptare trebuie abordate în mod considerabil şi în alte domenii.

cele mai largi schimbari sunt preconizate la latitudini inalte si cele mai putin la tropice. a duratei anotimpurilor si cresterea evapotranspiratiei ar putea conduce la schimbari de compozitie. Extinderea redusa a ghetarilor si reducerea stratului de zapada ar putea de asemenea afecta distributia sezoniera a scurgerii raurilor si a rezervelor de apa pentru agriculture. In zonele tropicale cresterea temperaturilor medii nu ar trebui sa determine alterari majore in compozitia si productivitatea speciilor. modificarile acelorasi parametri ar implica modificari ale sezoanelor de vegetate si implicit a limitelor dintre asociatile vegetale caracteristice.Scenariile actuale (Sathaye 2000) prevad o crestere cu 1°C a temperaturii medii globale. pentru ca ritmul cu care si pierde carbonul prin mortalitatea mare a padurilor depaseste ritmul de captare si asimilare a carbonului prin crestere si maturizare. cand grosimea 46/147 . totala. o fractiune importanta din suprafetele impadurite existente azi in lume. stratul de gheata izoleaza oceanul de atmosfera. Cresterea concentratie de CO2 atmosferic ar putea ridica raportul carbon/azot din nutretul ierbivorelor. crestere constanta si suficienta sa afecteze capacitatea de crestere si regenerare a padurilor din multe regiuni precum si compozitia acestora. de reproducere si refacere fiind depasita. detenninate de cresterea cantitatii de CO 2 atmosferic. ce sunt in prezent afectate de gheata sezoniera si in Oceanul Artic. Schimbarile climatice se vor face simple cu o viteza mai mare decat viteza si ritmul cresteri speciilor din paduri. Analiza recenta a datelor satelitare. desi productivitatea. din cauza frecventelor si din ce in ce mai extinselor epidemi si incendii. capacitatea de crestere. dar modificarea cantitatii de precipitatii. noi ecosisteme se pot stabili in viitor (Jekerman 2000). Reducerea arealului speciilor. Cantitanti mari de carbon ar putea fi eliberate in atmosfera in timpul trecerii de la un tip de padure 1a altul. seful Grupului de Cercetari Climatice din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie ne informeaza: „Gheata ocupa cam 7% din suprafata oceanului planetar. Reducerea duratei si grosimii ghetarilor marini ar conduce la cresterea duratei de navigatie pe mari sau in zonele de coasta. In conditile cresterii cantitatii de CO 2 . primara neta ar putea spori. Pe de alta parte. ar putea duce la un flux suplimentar de CO 2 in atmosfera. Ca o consecinta a modificarii regimului termic si pluvial. Roxana Bojariu. pe de-o parte. reducandu-i valoarea nutritiva. realizata de cercetatorii britanici de la University College din Londra. vor suferi schimbari majore in tipurile vegetale predominante. Criosfera Exista scenarii care prevad ca 1/3 pana la 1/2 din masa ghetarilor montani existenti putea disparea in urmatorii 100 de ani (Keer 2000). la schimbari in procesul ci contribuire la fluxul de CH 4 in atmosfera si la dereglari de infrastructuri la scara larga. de faptul ca reflecta cea mai mare parte a radiatiei solare incidente pe suprafata sa. Pentru regiunile temperate. In urmatorii 50-100 ani sunt asteptat mici modificari in extinderea invelisului de gheata din Groelanda si Antartica. impiedicand schimbul de caldura si umiditate dintre cele doua medii. tipuri intregi de asociatii pot disparea iar noi ansambluri de specii. nu acelasi lucru s-ar intarnpla si cu biomasa. Rolul ei in sistemul climatic este legat. Este posibila o schimbare a compozitiei de specii din paduri in timp. a aratat ca fata de iernile din perioada 2002-2007.

unul exceptional. la nivel global. pe care si aceste rezultate ale cercetatorilor britanici ne-o impun. climatic vorbind. primul studiu care probeaza foarte clar faptul ca volumul total al ghetii arctice se reduce. semnalul incalzirii globale. Avem astfel o imagine clara asupra unei suprafete enorme. America de Nord. Aceasta diminuare dramatica a grosimii vine dupa recordul inregistrat in septembrie 2007. In functie de timpul necesar semnalului emis si apoi reflectat sa se intoarca la satelit. Pana nu demult estimarile sugerau ca Oceanul Inghetat ar putea deveni. Semnalul electromagnetic emis de aparat este reflectat inapoi de suprafata ghetii arctice si receptionat de dispozitivul special instalat pe satelit. plasat la bordul satelitului Envisat al Agentiei Spatiale Europene. adica direct in masa de gheata. Este vorba. Gheata oceanica din zona Polului Nord este o componenta a sistemului climatic a carei reducere poate amplifica. Acest lucru creaza astfel o mult mai clara imagine tridimensionala care completeaza ce se stia pana acum despre diminuarea totala a suprafetei acesteia. favorizeaza topirea ghetii in regiuni din ce in ce mai extinse ale oceanului arctic. Aceasta crestere. In anotimpul cald. la randul sau. suprafata fara gheata a oceanului absoarbe o cantitate sporita de energie. Principalul avantaj al datelor satelitare este acoperirea spatiala foarte buna. practic. Dupa una dintre cele mai calde ierni ale ultimelor secole. la randul ei. Oceanul Albastru (adica fara gheata). este daca deja am atins acel punct critic. prin urmare. de o accelerare accentuata a fenomenului de topire a ghetii arctice. Anul 2007 a fost. Acest fenomen duce la o crestere suplimentara a temperaturii locale in aer si in ocean. Masuratorile au fost realizate cu un altimetru de tip radar. Este. in anumite regiuni arctice: asa-numitele inregistrari “in situ”. dar si in Romania. secete intense si persistente au fost prezente in regiuni din Europa. Observatiile cuprind. Rezultatele cercetatorilor britanici corecteaza aceasta estimare. face ca grosimea ghetii nou formate in anotimpul rece sa fie din ce in ce mai mica. intreaga regiune arctica. Intrebarea cheie. Rezultatele intaresc ideea posibilei disparitii estivale a ghetii oceanice din zona arctica in intervalul 2030 – 2040. Asia si Australia. astfel. inregistrate in Emisfera Nordica. foarte greu de supravegheat in alt fel. trebuie mentionat ca datele satelitare se calibreaza folosind si masuratori efectuate la suprafata.a ramas constanta. se pot mai departe calcula grosimea si volumul total de gheata dintr-un anumit loc. vara. Totusi. Acest lucru. incepand din anul 1978. dincolo de care bucla amplificatoare a schimbarilor climatice poate provoca efecte care sa depaseasca capacitatea noastra de adaptare. stabilitatea solului si sistemele socio- 47/147 . in cascada. Cum se stie ca aproximativ o zecime din volumul de gheata se afla deasupra nivelului marii.” Regiunile montane Proiectarea scadere in extinderea ghetarilor montani si a stratului de zapada datorita incalzirii climei va afecta sistemul hidrologic. in urmatorul sezon cald. cu exceptia unei zone limitate aflate in vecinatatea Polului Nord geografic. in jurul anului 2080. se poate calcula grosimea ghetii fata de nivelul marii. in iarna anului 2008 gheata oceanica din Arctica s-a subtiat foarte mult. cand suprafata ghetii arctice a atins un minimum absolut pentru intreaga perioada de observatii satelitare.

atenuarea efectelor schimbărilor climatice. in lacurile si raurile putin adanci incalzirea ar putea creea favorabilitate pentru conditiile anoxice. In Nepal exista peste 3. Gange si Indus. Cercetatorii sustin ca ghetarii se micsoreaza cu aproximativ 10 metri pe an. Si asta in timp ce ghetarii de pe Kilimadjaro si Rwenzori. Se va modifica si distributia zonelor umede in general si a mlastinilor in special odata cu modificarile temperaturilor si precipitatiilor. Ca un singur exemplu. Multele resuse inclusive lemnului si cele privind hrana populatiilor specifice montane pot fi reduse. Industria turismului si cea recreativa. Incalzirea lacurilor mari si adanci din zonele temperate le-ar spori productivitatea. Cele mai amenintate fluvii din lume sunt pe continentul asiatic: Yangtze. lacuri. "Incalzirea globala provoaca extinderea lacurilor glaciare existente in muntii Himalaya din Nepal. unele specii cu areal climatic limitat la varfurile muntilor ar putea disparea datorita disparitiei habitatului si reducerii potentialui de migrare. ale regimului de scurgere si ale nivelurilor apei. turbării. Pentru lacuri si fluvii. s-au topit aproape in totalitate. Lacuri. ducand la disparitia aproape totala a unui intreg ecosistem.economice aferente. Mekong. atat pentru furnizarea apei potabile si cat si pentru irigat. menţinerea unei biodiversităţi bogate. 48/147 .Oamenii din Nepal depind de ghetarii din muntii Himalaya. precum şi în asigurarea multor alte servicii în folosul populaţiei umane. Salween. realimentarea acviferelor subterane. fluvii si mlastini Ecosistele acvatice vor fi influentate prin modificari ale temperaturii apei.323 de lacuri glaciare. recife de corali sau culturi de orez. ar duce la scaderea calitatii apei si a productivitatii biologice a habitatelor de pe rauri. controlul inundaţiilor. incalzirea ar aveamari efecte biologice la schimbari mari. unde extinctia ar fi cea mai mare. In America. iar pe continentul australian Murray-Darling. Fie că vorbim despre mlaştini. Lacul Ciad si-a redus dimensiunile cu peste 90% din 1987 si pana in prezent.000 de ghetari si 2. unde productivitatea biologica ar creste si la limitele latitudinilor scazute ale domeniilor speciilor de apa rece. eliberarea de gaze (CH 4 ) din mlastinile de langa mare va avea un impact asupra schimbarii climatice iar efectele vor varia de la o zona la alta. a declarat Purusottam Ghimire. in Africa Nilul-Lacul Victoria.(Jekerman 2000). Declinul nivelului apei va fi cel mai puternic in lacuri si rauri cu un drenaj evaporator mai mare si in bazinele cu captari mici. Distributia altitudinala a vegetatiei se va schimba spre inaltimi mai mari. trebuie să înţelegem că zonele umede joacă roluri cruciale în furnizarea de apă dulce. secretar in cadrul Ministerului Stiintei si Tehnologiei din Nepal. Cresterea variabilitatii scurgerii. raportul mentioneaza fluviile La Plata si Rio Grande / Rio Bravo. estuare şi zone costale. Acestea ar putea apoi sa se reverse". ghetarul de pe Rwenzori si-a redus suprafata cu aproape 6 kilometri numai in ultimii ani. de importanta economica sporita in multe regiuni vor scadea. in special a frecventei si duratei inunatiilor mari si a secetelor.

Date paleoclimatice si experimente sugereaza ca pot aparea schimbari climatice bruste daca influxul de apa dulce rezultat din topirea ghetarilor si a scuturilor de gheata ar slabi circulatia globala termohialina. Aceste schimbari climatice ar avea implicatii pentru reginnile de coasta pescuit. Tiparele circulatiilor oceanice se vor modifica. al climatului oceanic si al reducerii stratului de gheata pe mare. vor determina precipitatii sporite si vor duce la acumularea de apa dulce in detrimentul celei sarate. dense. zonele de delta a unor rauri. Acesta ar reprezenta o ameninţare la adresa ecosistemelor. din patura de gheata a Groenlandei si probabil cel mai important din precipitatii. fapt ce este cu putinta din cauza fluxurilor calde ale curentului oceanic abisal (gulf stream – bratul nord-atlantic al curentului termosalin global). Previziunile indică faptul că zonele de coastă ale Mării Mediterane şi Marii Baltice vor suferi o pierdere considerabilă a zonelor umede.Sistemele din zona de coasta a marilor si oceanelor Aceste ecosisteme cu o importanta deosebita ecologica si economica. din nord. in modelul contaminarii microbiologice si chimice din zonele de coasta si cresterea inundatiilor frecventa si marime. productivitatea biologica si structura si functionarea ecosistemelor marine. afectand climatul Europei. infrastructurii şi aşezărilor umane. aducand mai putina apa calda in nord si determinand o schimbare imediata a vremii in partea de Nord a Europei si in partea de est a Americii de Nord. Schimbările climatice in Europa ar putea avea efecte majore asupra zonelor de coastă. modificarile fizice si "intrarile" matarialelor determinate de activitatea umana. colapsul termosalin va incepe in 2010. transport. la adresa turismului ca industrie şi a sănătăţii umane. Deceniile de incalzire ale zonelor cu altitudini inalte. Ca rezultat ar fi afectate disponibilitatea nutrientilor. în special de la Marea Baltică. Sunt expuse riscului habitatele şi ecosistemele de coastă. provizionarii cu apa dulce. efecte provocate de creşterea nivelului mării şi de modificările survenite în frecvenţa şi/sau intensitatea furtunilor. Marea Mediterană şi Marea Neagră. Toate acestea s-ar adauga la problemele deja existente cauzate de poluare. se asteapta sa raspunda variat la schimbarile climei si ale nivelului marii. Oceanele Efectul ar fi cresterea peste medie al nivelului vertical. Dupa nici 60 de ani de indulcire lenta. Rezultatele pot fi : • eroziunea tarmurilor si a habitatelor asociate. Atlanticul de nord va continua sa fie afectat de apa dulce care vine din ghetarii care se topesc. Schimbari ale acestora ar avea efect asupra turismului. pescuitului si biodiversitatii. • cresterea salinitatii estuarelor si acviferelor cu apa dulce • modificarea domeniilor afectate de maree din golfuri si rauri • modificari in transportul nutrietilor si sedimentelor. Unele ecosisteme costiere sunt in mod deosebit in pericol cum sunt: mlastinile cu apa sarata. 49/147 . mangrovele. recifii de corali si atoli. care va fi afectata in mod normal de apa mai calda si mai sarata a curentului oceanic abisal. comunicatie si structurile de langa tarm. capacitatea acumularii de caldura si carbon ca importante raspunsuri asupra sistemului climatic.

In Oceanul Atlantic.Acest curent masiv de apa calda nu mai ajunge foarte departe in Atlanticul de nord. si bineinteles asupra animalelor ce depind de ea. “In acest caz apele oceanelor sunt mai putin ventilate in straturile de adancime medie si mare. spre exemplu. conducatorul echipei de cercetatori de la Institutul Leibniz de Stiinte Marine din cadrul Universitatii din Kiel. apa. Insa efectele acestui colaps vor fi simtite incetul cu incetul. Praful din desert si pamanturile uscate 50/147 . adaugandu-se presiunii imense asupra celei mai pretioase resurse a pamantului. Incetinirea dramatica a circulatiei termosaline este anticipata de cativa cercetatori oceanografi. unde caderile de ploaie sunt rare si climatul aspru. Conditii meteorologice mai reci. Echipa a masurat concentratia oxigenului la adancimi intre 300-700 de metri. pe bucati. aridizarea lor in continuare fara o intensificare in regimul precipitafiilor. mai secetoase. de cand se masoara sistematic procentul oxigenului din apele oceanice. Rezultatele au mai aratat ca temperatura apelor oceanelor a crescut semnificativ in ultimii 50 de ani. insa lumea nu este suficient de pregatita pentru a face fata efectelor sale. cu vanturi mai puternice in zonele continentale ale emisferei de nord . Aceasta duce la probleme pentru speciile de pesti mari care au o nevoie sporita de oxigen” Deserturile Ca rezultat al schimbarilor climatice se prevede o extindere a deserturilor. straturile de ape sarace in oxgen s-au diminuat cu circa 85% scazand de la adancimea de 370 metri pana la 690 metri. Germania. odata ce curentii marini devin mai putin densi. afirma Lothar Stramma. practic putem spune despre aceste ape ca sunt moarte la propriu si la figurat”. Rezultatul este distrugerea stratului fertil urmata de pierderea capacitatii solului de a sustine recolte. Desertificarea creaza conditii ce intensifica incendierile si vanturile puternice. ceea ce inseamna ca apele de suprafata aduc mai putin oxigen in straturile adanci. Desertificarea are loc in zonele de uscat in care pamantul este deosebit de fragil. si a comparat rezultatele cu cele obtinute in decursul ultimilor 50 de ani. Modelele computerizate ale sistemelor climatice si oceanice – desi imbunatatite – nu au fost capabile sa ofere informatii suficient de consistente si limpezi in acest sens. iar aceasta crestere impiedica apele bogate in oxigen de la suprafata sa circule la adancimi. Efectul climatic imediat va consta in temperaturi mai reci in Europa si in cea mai mare parte a emisferei de nord si o scadere dramatica a precipitatiilor in multe zone agricole si piopulate foarte importante. Rezultatul a fost o noua dovada in sprijinul efectelor distrugatoare ale accelerarii incalzirii globale. Pana in prezent rata cresterii acestor zone moarte este ingrijoratoare pentru situatia generala a biodiversitatii oceanelor Terrei. pasuni sau alte activitati umane. pe masura ce tiparele obisnuite de apa re-nasc doar pentru a fi perturbate din nou – timp de un deceniu intreg. “Nivelul oxigenului din aceste ape este sub nivelul critic la care poate trai un peste sau un mamifer marin de talie mare.

Algeria. in multe altele insa costurile ar putea fi mari. delte si insule mici. Irak). si chiar in orase americane.desertificarea reprezinta degradarea pamanturilor in zone aride si semiaride depinzand de factori variati incluzand variatiile climatice si activitatile umane. Africa de Sud. In regiunile de la latitudini mari. Etiopia). Hidrologia si managementul resurselor de apa Schimbarile climatice vor conduce la intensificarea ciclului hidrologic global si pot avea un impact major asupra resurselor regionale de apa. cauzand probleme de sanatate si s-a dovedit ca maresc rata mortalitatii. Kenya) si se asteapta sa scada si dramatic in urmatoarele decenii in altele (Libia. Egipt. Rwanda. Iran. Schimbari relativ mici ale temperaturii si precipitatiilor cumulate cu efectele asupra evapotranspiraplei si umezelii solului pot cauza modificari ample in scurgerea precipitatiilor. pe langa modificarile climatice. Somalia. Schimbari in cantitatea totala de precipitati. desi acestea nu depind doar de modificarea cantitatii precipitatiilor cazute ci si de caracteristicile captarii fizice si biologice. afecteaza direct marimea si momentele aparitiei inundatiilor. lordania. O schimbare in volumul si distribufia apei va afecta atat rezervele de apa subterane cat cele de suprafata utilizabile in industrie. dar si a secetelor.sunt suflate in orase sin toata lumea. Siria. facand aceste regiuni vulnerabile. din punct de vedere al 51/147 . cresterea precipitatiilor va determina cresterea volurnului de apa scurs. asupra hidrologiei si vegetatiei sunt incerte. in timp ce la latitudini mai mici va scadea datorita efectului combinat al cresterii evapotranspiratiei si scaderii precipitatiilor. In unele cazuri. hidroenergie. sunt inhalate. Un climat cald ar determina scaderea proportiei precipitatiilor cazute sub forma de zapada si implicit reducerea scurgerii primavara si cresterea celei din iarna. Desertificarea poate deveni ireversibila daca mediul devine din ce in ce mai uscat si solul se degradeaza permanent prin eroziune si compactare. Praf din Africa ajunge in Europa cu vantul Pasat. navigatie. in special in tarile bogate cu sisteme integrate de management al apei . activitati menajere. Israel. irigatii. Numeroase tari din zone dc conflict sunt in mare masura dependente de apa provenind din afara granitelor (Cambogia. sociale si legislative. Apa curenta disponibila a scazut sub 1000 m3/persoana/an intr-un numar de tari (Kuweit. Adaptarea la seceta si desertificare se poate baza pe dezvoltarea sistemelor de productie diversificate. in frecventa si intensitatea acestora. care sunt mai mici de 2. efectele regionale specifice nu sunt bine determinate. ecosistemele acvatice si unele activitati recreative. In prezent. Cresterea temperaturilor ar putca fi o amenintare serioasa pentru organismele care exista la marginea deserturilor. economice. cresterii populatiei si schimbarilor cererii si conditiilor tehnologice.o organizare si gospodarire mai buna pot duce la costuri minime pentru utilizatori. mai ales in regiunile aride si semiaride. In mod deosebit la orice reducere aditionala a resurselor de apa. Conform Conventiei ONU pentru combaterea desertificarii . Particule de praf.5 milionimi dintr-un metru. Egipt. Ploile mai intense vor spori riscul inundatiilor. la limitele de toleranta termica. Cantitatea si calitatea rezervelor de apa constituie probleme serioase in multe regiuni incluzand unele arii joase de coasta. Impactul asupra bilanturilor hidrologice. Impactul schimbarilor climatice va depinde si de conditiile de baza si de abilitatea cu vor raspunde managerii resurselor de apa.

zonele tropicale din America Latina sau din insulele Pacificului. strategiile de adaptare ar putea economisi bani in unele tari. Agricultura Productia agricola si schimbarile de productivitate datorate schimbarii climatice vor varia considerabil pentiu regiuni si loculitati.fizice cu ar fi disponibilitatea resurselor de apa.de constrangerile bio.modificari in planificarea semanatului sau in tehnicile de cules etc. sociale si cu privire la mediu. in special la tropice. existand in prezent si incertitudini importante privind capacitatea diferitelor regiuni de a se adapta cu succes la schimbarile climatice proiectate (Jekerman 2000). etc. Extinderea si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme diminueaza anual productia agricola cu cel putin 30-50%.masurilor economice. • reabilitarea versanfilor. • monitorizarea imbunatajita si perfectionarea sistemelor de prevedere a inundatiilor si secetelor. . iar pentru conservarea durabila a resurselor 52/147 .de accesul la tehnologie si cunoastere. Multe dintre cele mai sarace populatii ale lumii si mai ales cele din zonele tropicale si subtropicale si cele dependente de sistemele agricole izolate in zone aride si semiaride sunt supuse riscului de seceta si foamete: populatii din Africa Sub-Sahariana. dar modificari in tipul bolilor agricole si in varibilitatea climatutui vor determina schimbari importante. in special la tropice. caracteristicile solului. Astfel optiunile includ: • un management mai eficient al rezervelor existente si al infrastructurii. Studiile existente arata ca productia agricola globala s-ar putea mentine relativ in aceleasi limite de baza in conditiile dublarii cantitatii de CO2. Asia de Sud si Est. chiar la latitudini medii. pe de alta parte. in special in regiuni unde apa este foarte limitata si exista o competitie serioasa intre utilizatori.de ritmul schimbarilor climatice. Concentrarea asupra productiei agricole globale nu ia in calcul consecintele serioase posibile. Costurile de impleme ntare a strategiilor de adaptare ar putea constitui o povara serioasa pentru aceste tari in curs de dezvoltare. Pentru a limita efectele negative si a beneficia in acelasi timp de avantajele schimbarilor climatice sunt necesare luarea unor masuri de adaptare ca: -modificari ale marimii recoltelor si ale varietatii acestora. Extinderea adaptabilitatii depinde de : -disponibilitatile materiale in special in tarile in curs de dezvoltare. O posibilitate interesanta este cea oferita de schimbarea folosintei terenurilor degradate in terenuri forestiere prin impadurire utilizand o serie defacilitafi financiare existente (Borlea 2002).imbunatatirea managementului apei si sistemelor de irigatii. caracteristicile genetice ale plantelor. . . Productia va creste in unele regiuni si va descreste in altele. • aranjamente institutionale de limitare a cererii in viitor si de promovare a conservarii resurselor de apa. . generand modificarea modelelor de productie. • constructia de noi rezervoare cu o capacitate mai mare de a stoca excesul de apa provenit din ploi si topirea zapezilor. . Parerile expertilor sunt impartite asupra perspectivei evolutiei sistemului de aprovizionare cu apa in directia compensarii impacturilor negative ale schimbarilor climatice asupra rezervelor de apa si satisfacerii nevoilor crescande. mult diferite la scara locala si regionala.

se vor inmulti alte specii datorita secetei si prezentei intesificate a vanturilor – necesitand pesticide alternative sau chiar tratamente noi. Nordul Europei. dar in cele tropicale. America Centrala si de Sud vor suferi de seceta sporita.naturale în agricultura este necesara asigurarea unei fundamentari stiintifice a tuturor actiunilor si masurilor de prevenire si diminuare a consecintelor. Recoltele – afectate de temperaturi si de regimul apelor. conditiile din diferite orase si comunitati. Africa. lipsa apei potabile si un procent scazut de productie. China si India). reducand stocurile si disponibilitatea producerii de lemn pe termen lung. Pornind de la modelele predictive referitoare la schimbarile climatice ce vor veni. Australia. cat si celor ne-climatici. ceea ce ar provoca o scadere cu 15 procente a volumului de iarba. In plus. productia globala de hrana obtinuta in diferite scenarii de schimbari climatice va spori. Padurea boreala sau taigaua Siberiei singura reprezinta 57% din volumul padurii conifere a pamantului. Se estimeaza doar 5 sau 6 regiuni cheie unde se vor mai cultiva grane in intreaga lume (SUA. Padurile boreal vor suferi pierderi variate datorita incalzirii climei. capacitatea de adaptare a societatii facand schimbarile climatice acceptabile. Argentina. acest lucru ar duce la scaderea greutatii medii a vitelor cu 12 procente. Per ansamblu. un raport recent al Retelei pentru Actiuni Climatice din Australia sustine ca este posibil ca schimbarile climatice sa duca la o scadere a cantitatii de precipitatii in zonele impadurite. Cei optimisti estimeaza ca beneficiile venite din partea inovatiilor tehnologice vor fi capabile sa depaseasca efectele negative ale schimbarilor climatice. datorita atat factorilor climatici. Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) sustine ca amenintarea schimbarilor climatice gradate si impactul asupra rezervelor de hrana si a altor resurse de importanta majora pentru oameni nu va avea un caracter atat de grav incat sa creeze probleme de securitate nationala. Perspectiva schimbarilor climatice poate reprezenta un act periculos de auto-deceptie. astfel de conditii ar avea ca rezultat imputinarea apei potabile. pe masura ce ne confruntam din ce in ce mai mult cu dezastre meteorologice – mai multe uragane. precum si accesul la apa curata si energie. se estimeaza ca vacile datatoare de lapte vor produce cu 30% mai putin lapte. inundatii si perioade secetoase – pe intregul mapamond. In astfel de conditii. Padurile temperate vor suferi mai putin. Sub aspect climatic. Evenimentele meteorologice au un impact semnificativ asupra societatii. ele ar putea aparea in mai multe regiuni producatoare de hrana de pe intregul glob in acelasi timp in urmatorii 15-30 de ani. Productia forestiera Productia forestiera ar putea deveni insuficienta pentru satisfacerea consumurilor proiectate. Prin urmare. Rusia. reducand semnificativ rezervele de carne de vita. Pe masura ce daunatorii agricoli actuali vor disparea. arsita. Rusia si America de Nord vor fi prospere din punctul de vedere al agriculturii. se prevede scaderea productiei forestiere la jumatate din cauze ne-climati legate de activitatea umana (Jekerman 2000). influentand rezervele de hrana. Ecosistemele si solurile din aceasta regiune pastreaza o 53/147 . precum si de lungimea sezonului de recoltare vor fi mai putin predictibile pe masura ce regiunile cheie vor trece printr-o suita de incalziri si raciri. in vreme ce sudul Europei. si este posibila raspandirea unor noi epidemii in zonele unde se cultiva pomi fructiferi. musoni. perspectiva schimbarilor gradate care vor avea loc in viitor estimeaza ca agricultura va continua sa prospere. De exemplu. iar sezoanele de cultivare se vor consolida.

1995). Studiile realizate de Dullinger & al. fie datoritã imposibilitãtii de a migra suficient de rapid. speciile alpine nu vor mai avea posibilitatea sã migreze pe altitudine. 1995.2. Grabherr & al. este necesarã o încãlzire semnificativã a climatului pentru o perioada de cel putin 100 de ani (Holtmeier. Acestea se dezvoltã la 1.. Datele obtinute din cercetãrile având ca subiect schimbãrile climatice. Theurillat. eliminând speciile alpine caracteristice altitudinilor înalte (teorie sprijinitã de existenta a numeroase refugii de specii alpine în anumite zone din masivele muntoase cu înãltimi mai mici din Alpi). În aceste zone izolate. în Alpi. Pescuitul 54/147 . în timp ce o crestere mai mare de 3-4°C poate sã nu se încadreze în aceste limite de tolerantã (Theurillat. 1994).. decât habitatele de pajiste. conform unor studii realizate în Scandinavia (Holten. o încãlzire a climatului cu o medie anualã de 1-2°C nu va duce la o evolutie pe altitudine a limitei pãdurii cu mai mult de 100-200 m. Se preconizeazã cã în câteva secole de invazie a pãdurii în zona alpinã. Ca urmare a lãrgirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajeazã speciile arborescente. Dupã Scharfetter (1938).. 1995. datoritã migrãrii speciilor de la altitudini mai joase. speciile lemnoase arãtând o inertie mai mare. Unii cercetãtori considerã cã pentru ca speciile lemnoase sã evolueze pe verticalã. perioada cãlduroasã intergalaciarã a permis pãdurii sã avanseze pe crestele muntilor mai putin înalti (1. suprafata ocupatã de habitatele actuale se va reduce cu cu mai mult de 40-60%. vegetatia caracteristicã zonelor alpine si subalpine se va reduce. schimbãrile climatice vor afecta în primul rând speciile ierboase. 1995). 1994. Aceste amenintãri sunt prezentate.aratã cã speciile de plante rãspund la aceste schimbãri prin migratie mai degrabã decât prin adaptarea la noile conditii de mediu. Holten & Carey. fiind strâns dependente de existenþa unui climat rece. asa cum le cunoastem noi. ducand la eliberarea unei cantitati crescande de carbon in atmosfera sub forma de dioxid de carbon gaz de sera. 1992). tinând cont de suprafata extreme de restrânsã pe care o ocupã acest habitat în starea lui naturalã. Oricare ar fi însã teoriile enunþate. Oricum. datoritã migrãrii pe verticalã a speciilor de arbori (în principal a molidului).500 . Studiile realizate în zonele muntoase din Italia. (2004) aratã cã habitatele cu Pinus mugo vor fi afectate mai lent de schimbãrile climatice preconizate. Comparativ cu jnepenisurile. Lischke & al. schimbarea compozitiei vegetale a pajistilor se realizaeazã mult mai rapid. Se preconizeazã cã. o crestere de 1-2°C este posibil sã se încadreze în limitele tolerantei majoritãtii speciilor alpine si nivale (Körner. Efectul de sera sau schimbarile facute de om pot spori descompunerea.300 m). Asa cum considerã unii autori.cantitate semnificativa de carbon a pamantului in forma moarta dar nedescompus sau doar partial descompus. specialistii sunt de comun acord cã aceste schimbãri climatice vor duce la modificãri severe ale habitatelor subalpine si alpine. odatã cu încãlzirea climei.800–2. probabil chiar la dispariþia habitatelor caracteristice. 1998). sunt jnepenisurile din Apenini (Vaccinio-Piceetalia). aratã cã habitatele cele mai vulnerabile în condiþiile schimbãri climatice. nedegradat antropic.300 m. 1994. fie datoritã disparitiei zonelor cu climat alpin (Gottfried & al. 1990.

aşadar. deasupra atolilor şi pe coastele acoperite de gheaţă vor fi de asemenea “vulnerabile” la ridicarea nivelului mării şi la riscurile asociate cu inundaţiile. Comunităţile de pescari. ca prelungirea sezonului favorabil cresterii. din nordvestul Americii de Sud şi din Asia de Sud-Est. De fapt. se schimbă şi pot suferi schimbări majore. ar putea fi profund bulversat. şi pe de altă parte prin întreruperea calcificării în urma acidificării oceanelor. precum recifele de corali sau sistemele dependente de fenomenul upwelling (ridicarea apelor reci. Există probabilitatea ca aproximativ 20-30% din speciile vegetale şi 55/147 . Efectele pozitive. recrudescenţa cicloanelor în anumite regiuni. Principalele efecte se vor simti la nivel local si national prin schimbarea locului centrelor de productie a speciilor de pesti. Concluziile raportului prezintă o serie de fenomene generale alarmante. În urma raportului FAO. mortalitatea mai scazuta pe timpul iernii si ritmuri mai rapide de crestere la latitudini mai mari. trebuie oprită epuizarea acestora şi pus capăt. a resurselor regenerabile şi a turismului. care asigură traiul a câteva sute de milioane de oameni din întreaga lume. pescuitului excesiv.Reducerea pescuitului si diminuarea zonelor cu puiet ca si poluarea din zonele coasta si din larg se vor adauga la efectele schimbarilor climatice. Mai mult ca niciodată. În jur de 42 de milioane de oameni lucrează direct în acest sector. bogate în substanţe hrănitoare. deşi există mari diferenţe regionale. La nivel glob productia de peste oceanic se estimeaza sa ramana constanta. explică FAO. Comunităţile de pescari situate în delte. şi schimbările în repartiţia şi abundenţa stocurilor ihtiologice. de la fundul către suprafaţa oceanelor). cum ar fi creşterea acidităţii apei oceanelor. Consolidarea stocurilor este aşadar esenţială pentru a face faţă acestei schimbări. topirea gheţarilor. GIEC afirmă că numeroasele ecosisteme sunt ameninţate de o combinaţie fără precedent între perturbările asociate schimbărilor de climă. reducerea ploilor în altele. prin albirea şi distrugerea recifelor. protecţia coastelor. modificările survenite în salinitatea şi aciditatea oceanelor. cum ar fi poluarea şi supraexploatarea resurselor. Aproape 500 de milioane de persoane la nivel mondial ar depinde atunci de recifele sănătoase de corali pentru traiul lor. schimbările climatice ameninţă pescuitul şi acvacultura datorită creşterii temperaturii apelor mărilor şi a nivelului acestora. După FAO. pot fi echilibrate prin factorii negativi cum ar fi : modificari in rutele migrate. “Coralii nu se pot deplasa la latitudini mai ridicate unde nu pot găsi suprafeţe adaptate supravieţuirii lor”. ţările cele mai expuse la schimbările climatice care pot influenţa pescuitul şi acvacultura sunt cele din Africa de Vest şi Centrală. odată cu evoluţia climei. şi alţi factori. sunt cele mai expuse. de care depinde pescuitul. eroziunea salină şi cea costieră. aflate la latitudini mai ridicate. Migraţia speciilor marine constituie deja o realitate. sectorul pescuitului. recifele de corali care adăpostesc numeroase specii marine sunt ameninţate de schimbările climatice în două moduri: pe de o parte. Ecosistemele marine. Conform Organizaţiei. in modelele reproductive si in relatiile dintre ecosisteme. marea majoritate dintre ei aflându-se în ţările în curs de dezvoltare. şi cei care depind de sistemele susceptibile de a evolua sub influenţa climatului.

capturile au crescut la 700 tone în 2005. În Marea Baltică. aceste evoluţii vor afecta şi ecosistemele marine care suferă deja de pe urma unor efecte ale schimbării climei. în ultimii 30 de ani. planctoni şi alte organisme marine cu care se hrănesc şi care migrează spre nord. dacă creşterea temperaturii medii a atmosferei depăşeşte valorile evaluate de 1. mai grea decât apa dulce. Începând cu cea dea doua jumătate a secolului 19. iernile blânde. Lupul de mare urmează aceeaşi tendinţă: întro 56/147 . diminuarea prăzii preferate a larvelor de cod ar explica parţial problemele codului în Marea Nordului. biomasa sa din Marea Nordului a scăzut cu 70%. deplasarea planctonilor şi pescuitul excesiv. o specie comercială în Marea Nordului: de la 10 tone în 1985. s-a deplasat din Marea Nordului spre Oceanul Arctic. spre exemplu. trebuie căutată mai în profunzime. rar întâlnit în nordul Mării Mânecii.12. Încălzirea poate. devenit prea cald. având drept rezultat creşterea acidităţii apei. • Creşterea acidităţii apelor de suprafaţă – Mările şi oceanele au capacitatea de absorbi CO2 din atmosferă. să joace un rol în diminuarea stocurilor de cod din Marea Nordului şi din Marea Baltică. fie pentru că urmăresc plante. temperatura apelor de suprafaţă a crescut cu aproximativ 1. diminuarea fluxului apei mării în Skagerrak şi creşterea nivelului pluvial şi a debitelor fluviale au dus la o desalinizare progresivă.5 °C. această diminuare pare a fi cauzată de deplasarea populaţiilor de planctoni. apa sărată. pe care habitatul lor obişnuit. Peşti. pH-ul oceanic a scăzut de la 8. la adâncimi unde lipsa de oxigen le face supravieţuirea mai dificilă. crustacee urcă spre nord în căutarea unor ape mai reci. coboară mai mult către fund. În Marea Nordului. care se scufundă înainte de a găsi o anumită densitate de sare care să le permită să rămână în suspensie. Iar aceasta din motive diferite. constatate deja pe scară largă. în condiţiile în care toate scenariile studiate. temperatura Mării Nordului a crescut cu 1. Dacă adăugăm la acest fenomen şi poluarea.2 la 8. la începutul acestui secol. sunt mai puţin abundente şi nu par să convină stadiului larvar al codului. Începând cu anii ’60. dată fiind complexitatea extremă a interacţiunii climatului cu ecosistemele. • Resursele destabilizate aflate în pericol Aceste efecte.5 °C. ne putem imagina greutatea enormă care apasă asupra acestei populaţii aflate în dificultate. Aşa se explică faptul că barbunul.5-2. Speciile de planctoni venite din sud.1 °C. Începând cu anii ’60. care le înlocuiesc. Prin urmare. specia dominantă din care se hrănesc larvele de cod.000 de metri. De aceea. Iată câteva dintre efectele principale: • Încălzirea marină – Creşterea temperaturii atmosferice are repercusiuni şi asupra maselor de apă. Evident. Deplasarea speciilor Aşa cum am văzut în cazul planctonilor. moluşte. manifestarea curentă cea mai vizibilă a schimbării climei este deplasarea speciilor. Studii recente au permis să se constate că încălzirea marină se manifestă până la o adâncime de 3. Creşterea permanentă a concentraţiilor de gaz a dus şi la creşterea cantităţilor absorbite. fie pentru că organismul lor are nevoie de valori de temperatură specifice. nu le mai asigură. Ouăle de cod. au consecinţe vizibile asupra anumitor specii. Spre exemplu. în căutarea unor ape mai reci. Calanus finmarchicus. a devenit.animale să se confrunte cu un risc crescut de dispariţie.

Specii tropicale de cod (Physiculus dalwigki). pisica de mare. diferitele forme de poluare a apelor şi supraexploatarea anumitor stocuri de peşti creează o situaţie în care adaptarea speciilor la noile condiţii poate deveni dificilă. Specii care trăiesc în mod obişnuit de-a lungul coastelor africane urcă spre nord. Observarea 57/147 . iar fenomene atât de strict localizate ca mareele verzi sau dispariţia coralilor au în mod inevitabil consecinţe asupra întregului ecosistem. Hrănindu-se din poluarea agricolă şi din apele reziduale netratate. Efectele multiple În afară de deplasarea speciilor. Fără să atingă rezultate atât de spectaculoase. două specii cu un potenţial comercial interesant. o formă de poluare care afectează de mai multă vreme toate apele costale europene. sardina. alte specii. mai spre sud. Aşa cum am putut vedea în cazul deplasării speciilor. eliberând uneori substanţe toxice. porcul de mare. ba chiar imposibilă. Este ceea ce se numeşte eutrofizare. provocând o scădere a oxigenului din apă. de mai multe decenii şi pretutindeni în lume. se răspândesc dincolo de paralela 50°. Acest fenomen se află la originea creşterii numărului de mare verzi. Este vorba despre una din primele manifestări ale creşterii acidităţii apei mării care afectează aceste organisme deosebit de fragile. de asemenea. marea este un ecosistem complex cu ramificaţii insuficient cunoscute. efectele lor indirecte asupra echilibrului fragil al ecosistemelor marine şi asupra speciilor prezente care trăiesc în aceste ecosisteme. nu sunt încă bine cunoscute. ele provoacă o mortalitate importantă a juvenililor în rândul organismelor marine care trăiesc de-a lungul coastelor. De vreo treizeci de ani încoace însă.429 tone în vestul insulelor britanice. schimbarea climei aduce cu sine şi alte greutăţi care apasă asupra ecosistemelor acvatice. roşii sau brune şi a producţiilor planctonice pe coastele europene. Un fenomen similar există. capturile au crescut de la 31 la 558 tone în Marea Nordului şi de la 694 la 2. ducând uneori la dezvoltarea unor noi activităţi de pescuit. O situaţie de care cultivatorii de fructe de mare trebuie să ţină cont. privând-o de oxigen şi. cum ar fi sardeaua. rechinul-vulpe. asistăm la un proces de albire a coralilor. Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de efectele creşterii acidităţii asupra sistemului respirator al animalelor acvatice şi. vegetaţia acvatică se dezvoltă în mod exagerat. altădată cunoscute ca trăind la latitudini mai joase. De asemenea. printre acestea. de ţipar (Gaidropsarus granti) şi de şarpe de mare (Pisodonophis semicinctus) sunt în prezent repertoriate ca fiind răspândite până în Galicia. Aceste manifestări periclitează viaţa submarină. eutrofizarea s-a amplificat din cauza creşterii temperaturii apei şi a aportului materiilor terestre erodate de creşterea nivelului mării. cum ar fi majoritatea moluştelor. rechinul albastru. asupra dezvoltării acelor specii al căror schelet sau cochilie conţine calcar. Atlasul CIESM3 al speciilor exotice îşi completează neîncetat lista de peşti tropicali veniţi să se instaleze pe termen lung în Mediterană prin Canalul Suez sau prin Strâmtoarea Gibraltar. rechinul mătăsos şi limba de mare.perioadă de douăzeci de ani. De aceea. Aceste schimbări nu sunt negative în sine. tonul roşu. Totuşi. Lanţul trofic este lung şi sinuos. De asemenea. se impune o vigilenţăpermanentă. de asemenea. În ceea ce priveşte mediile marine. În afară de efectele negative produse asupra acvaculturii.

dar barbunul este un peşte mult mai mic. Se ştie de asemenea cât de sensibili sunt calmarii la valorile ridicate de aciditate şi cât de slabă este capacitatea lor de adaptare." afirma Keith Brander. productia de energie regenerabila ca hidroelectricitatea si biomasa. in special in zonele de coasta. este greu de spus dacă codul va fi înlocuit în Marea Nordului. bruste. Infrastructurile socio-economice Schimbarile climatice si efectul de ridicare nivelului marii pot avea consecinte negative asupra infrastructurii energetice si a trasporturilor. Barbunul şi merluciul ar putea să îi ia locul. o crestere cu un metru 1-ar ridica la 118 milioane. Daca se iau in calcul si cresterile numerice populatiilor. domeniul constructiilor. structurile existente de prevenire a inundatiilor si infrastructura de loculizata in zone vulnerable (zone de coasta). cererea dc energie. „Spre exemplu. sensibilitatea sectoarelor energetice. asezarilor umane. iar consecinţele sale nu sunt suficient de bine cunoscute. unele activitati de transport. el ocupă un loc extrem de bine definit. Schimbarile climatice vor spori in mod cert vulnerabilitatea la inundatii si vor conduce la pierderea de teren prin eroziune. companiilor de asigurare a proprietarilor. iar merluciul are un regim alimentar mai specific… " Pe termen mai lung. 58/147 . „Creşterea acidităţii constituie o mare problemă. Este deci dificilă stabilirea unor scheme de deplasare şi de înlocuire a speciilor. In general. neprotejate impotriva inundatiilor si cu deplasari mari de populate). In lipsa masurilor de adaptare. continuă Keith Brander. a speciilor neexploatate şi a speciilor comerciale tinde să arate că cele dintâi se adaptează mai bine şi mai rapid decât cele din urmă la noile condiţii impuse de climă. şi alte efecte ale schimbărilor de climă riscă să ia o şi mai mare amploare. estimarile continua sa ia amploare substantial. Unele populatii din insule mai mici sau din alte tari se vor confrunta cu probleme mari. căci prognozele anunţă un nivel de aciditate a oceanelor care n-a mai fost atins de milioane de ani. în acelaşi habitat. Fenomenul nu este studiat decât de doi sau trei ani. o crestere cu 50 cm a nivelului marii ar spori acest numar la 92 milioane. Subsectoarele si activitatile cele mai sensibile la schimbarile climatice include agroindustria. de frecventa si intensitati ridicate. asupra industriei. în calitate de generalist la nivel trofic. turismului si sistemelor culturale si valorice. Se estimeaza ca aproape 40 milioane de oameni/an sunt expusi la riscul inundatiilor (aceasta estimare prin multiplicarea numarului actual de oameni ce traiesc in zonele de coasta. Este o schimbare majoră. Este de presupus ca infrastructura si activitatile din aceste sectoare trebuie sa faca fata unor schimbari neasteptate. iar capacitatea de adaptare prin management si inlocuirea naturala de capital se asteapta sa ramana ridicata.paralelă. cercetător la Consiliul internaţional pentru explorarea mării. Ele vor fi suportate însă de animalele cu schelet calcaros. căci. industriale si de transport este relativ scazuta daca o comparam cu cea a ecosistemelor agricole sau naturale. Consecinţele s-ar putea face simţite în câteva decenii.

6% pentru Olanda si 17. Numeroase studii au evaluat vulnerabilitatea la o crestere cu 1 m a nivelului marii. estimata ca varf in 2100 desi se are in vedere proiectarea unei cresteri si dupa 2100. un numar sporit de oameni de afaceri. asupra sistemelor biologice. Aceste studii evidentiaza un risc deosebit pentru insulele mici si delte. peste 70 milioane de oameni din China si Bangladesh sunt afectati de asemenea. modificarile climatice pot deveni o provocare atat de mare incat disperarea oamenilor sa duca la fenomene de imigrare in masa in zone precum Statele Unite. Impactul se va manifesta direct (prin expunerea la temperaturi extreme si prin dereglarea frecventei si intensitatii cu care apar evenimente extreme) si indirect. subtropicale. cea ce duce la dificultatea companiilor de asigurari in a evalua cat mai acceptabil compensatiile cat mai potrivit. Cele mai vulnerabilc asezari urnane sunt localizate in zone sau inclinate si degradate ale tarilor in curs de dezvoltare care nu dispun de resursele necesare pentru a face fata impactului. 59/147 . iar schimbarile climatice si efectele lor reprezinta o amenintare la adresa stabilitatii politice. Astazi. unde tarilor respective le lipsesc resursele si capacitatile necesare pentru a se adapta rapid la conditii climatice mai severe. cresterea nivelului marii ar putea determina migratii interne si transfrontaliere intinse. economice si sociale.5% pentru Bangladesh.datorita faptului ca sistemele lor de aparare costiere si spre larg sunt firave.05% pentru Uruguay. mai austere din punct de vedere economic. cum este cel bancar. Multe natiuni se confrunta cu pierderi de pana la 10% din produsul intern brut. Pentru aceste tari. Pierderile de teren sunt estimate la 0. In regiunile mai putin prospere. datorita costurilor de protectie anuale si programelor inregistrate. 1% pentru Egipt. Pentru unele tari. sanatate si boala. un risc mai mare va determina fie cresterea valorii asigurarilor fie imposibilitatea acoperirii unei zone vulnenerabile intregi. zone joase de coasta). Schimbarile in variabilitatea climatului si riscul evenimentelor extreme pot fi dificil de prevazut si chiar detectat. Managementul efectiv al zonelor de coasta si organizarea utilizarii terenurilor pe baza principiului precautei. Dacaastfel de dificultati nu vor fi rezolvate. prin consecintele acestor schimbari asupra infrastructurii. care sa poata fi utilizat in explorarea implicatiilor acestora in ceea ce priveste rezervele de hrana. economisti si politicieni sunt ingrijorati in ceea ce priveste proiectarea schimbarilor viitoare si lucreaza pentru a limita influenta oamenilor supra climei. iar pentru Atolul Majuro din Arhipelagul Marshal pina la 80%. dealuri cu pante abrupte. comert si consecintele lor in ceea ce priveste securitatea nationala Sanatatea umana Schimbarile climatice se asteapta sa aiba efecte adverse semnificative asupra sanatii umane. care dispun de resursele necesare adaptarii. se pare ca aceasta problema se va extinde. Deoarece scenariile predominante referitoare la incalzirea globala gradata ar putea cauza efecte precum cele descrise mai sus. fapt c ear determina slabirea unor sectoare economice. vulnerabilitatea creste in tarile cu o densitate populatiei mai mare. Efectul mai evident si distructiv asupra populatiilor ar fi migratia fortata. companiile nu vor putea sa-si onoreze contractile de asigurare. ar putea ajuta direct locuitorii acestor zone ( campii inundabile. Acesta este si motivul pentru care Global Business Network lucreaza pentru a dezvolta un scenariu plauzibil al schimbarilor climatice abrupte. peste 400 de milioane de oameni traiesc in regiuni mai uscate. date fiind sistemele de prolecfie.

in 2003 valurile de temperaturi extreme au cauzat decesul a peste 20. răspândirea bolilor transmise de căpuşe).. fiind destul de probabil ca. Extinderea tulburarilor de sanatate determinate de schimbarile climatice depinde de numerosi factori. 3. Alte boli infectioase isi pot spori incidenta ca rezultat temperaturilor ridicate. aerul condifionat. la nivel global. Unele regiuni se confrunfrunta cu un declin al caracteristicilor nutritionale ca rezultat al impactului negativ asupra productivitatii agricole si a productiei de peste. sanatate umana.3° C a temperaturii. ar spori la 45% din populafia lumii la 60% pana in ultima jumatate a secolului urmator. 60/147 .Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca in anul 2000 schimbarile climatice au produs decesul a circa 150. asupra resurselor etc. Consecinte majore asupra sanatatii umane vor avea si limitarea sau poluarea rezervelor de apa dulce. regiuni montane. ar reprezenta un segment vulnerabil al populaţiei. cu acces limitat la serviciile de sănătate. de starea imunitara si nutritionala. 4. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra hidrologiei si managementului resurselor de apa. inclusiv de circumstantele de mediu si socio-economice. Intrebari: 1. vaccinarea etc). precadere in cadrul populatiilor tropicale. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra deserturilor. deplasarea speciilor. Efectele directe asupra sanatatii includ cresterea mortalitatii (predomina cardiorespiratorie. efecte multiple. 2. Aceasta ar putea conduce la o crestere a incidentei malariei de la aproximativ 50 . febra galbena. Cuvinte cheie: agricultura. infrastructuri socio-economice. de exemplu . factori ce caracterizeaza vulnerabilitatea unei populatii.000 de persoane in Europa si a peste 1500 in India ) si morbiditatii datorate unei cresteri anticipate a intensitatii duratei valurilor de caldura. subtropicale sau celor mai putin protejate din zonele temperate. Efecte indirecte aditionale includ anifestari respiratorii si alergice datorita cresterii concentratiilor poluantilor in atmosfera.80 milioane de cazuri anuale pana la aproximativ 500 milioane cazuri anual. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra productiei padurilor. Efectele indirecte se refera la sporirea potentialul de transmitere a bolilor infectioase (malaria.asupra atmosferei. Spre exemp potentialul de trai nsmitere al malariei la o crestere cu 2 . termen lung. Expunerea la un aer poluat si la evenimen atmosferice stresante sporesc gradul de mortalitate si de morbiditate. criosfera. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra sistemelor din zona de coasta a marilor si oceanelor. encefalita virala etc.).000 persoane si statueaza ca in viitor procentul va creste. coexistenti si in interactiune. pregatirea pentru dezastre si ingrijirea potrivita. sa predomine aceste efecte indirecte. densitatea populatiei si accesul la servicii de asistenta sociala de calitate incluzand o tehnologie de protectie (purificarea aerului. rezultand din extinderea domeniu geografic si a sezoanelor favorabile organismelor vector ale bolilor. pescuitul. Temperaturile mai calde permit miscarea mai usoara a insectelor purtatoare de boli si traiul animalelor si microbilor in zone care o data nu permiteau acest lucru (de exemplu. productia forestiera. al inundatiilor tot mai dese si al cresterii densitatii populatiei. Îndeosebi persoanele în vârstă. hidrologia si managemntul resurselor de apa.

Principalele tendinte in utilizarea terenurilor in Europa UTILIZAREA SOLURILOR DETERMINĂ SCHIMBĂRI FĂRĂ PRECEDENT ÎN PEISAJE. SCHIMBÂNDU-I STAREA NATURALĂ ŞI FUNCŢIILE.5. ACEST LUCRU DUCE LA SCHIMBĂRI CLIMATICE. SPORIND RISCURILE DE INUNDAŢII. ZONELE URBANE ŞI INFRASTRUCTURA AFERENTĂ SUNT UTILIZATORII DE SOLURI CU CEA MAI RAPIDĂ CREŞTERE. 61/147 . CURS VI Schimbari ale mediului la nivel global. SAU INDIRECTE. PIERDEREA BIODIVERSITĂŢII ŞI POLUAREA APEI. IMPACTURILE POT FI DIRECTE. tendinte actuale in utilizarea si structura terenurilor. DE EXEMPLU DETERIORAREA HABITATELOR NATURALE ŞI A PEISAJELOR. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra pescuitului. DE EXEMPLU IZOLAREA SOLULUI ŞI DEFRIŞAREA. MULTE PROBLEME DE MEDIU SE NASC DIN UTILIZAREA TERENURILOR. PEISAJELE RURALE SUNT ÎN SCHIMBARE DATORITĂ INTENSIFICĂRII AGRICULTURII. SILVICULTURA. ABANDONĂRII TERENURILOR ŞI EXPLOATĂRII FORESTIERE. ÎN PRINCIPAL PENTRU TERENURILE AGRICOLE PRODUCTIVE. TRANSPORTURILE ŞI LOCUINŢELE UTILIZEAZĂ SOL. ZONELE DE COASTĂ ŞI DE MUNTE SUNT SUPUSE UNUI PROCES DE REORGANIZARE SPAŢIALĂ PROFUNDĂ PENTRU INTEGRAREA TURISMULUI INTENSIV ŞI A ACTIVITĂŢILOR DE RECREARE. ECOSISTEME ŞI MEDIU. A SOLURILOR ŞI A AERULUI. ACTIVITĂŢI PRECUM AGRICULTURA.

PRODUCŢIA ALIMENTARĂ. ACEASTĂ ACTIVITATE ARE UN IMPACT SEZONIER ŞI SPAŢIAL FOARTE RIDICAT. SUNT ABANDONATE DE UTILIZATORII TRADIŢIONALI PRECUM CIOBANII. OCUPAREA CRESCUTĂ A TERENURILOR PENTRU URBANIZARE ARE LOC ÎN PRINCIPAL PENTRU TERENURI AGRICOLE. PROCESUL DE TRANSFORMARE A ZONELOR NATURALE DE PE COASTĂ ÎN SUPRAFEŢE ARTIFICIALE CREŞTE ÎNTR-UN RITM CHIAR MAI ACCELERAT DECÂT DENSITATEA POPULAŢIEI. ÎN CELE DE LA MAREA BALTICĂ. DIN TOATE SUPRAFEŢELE TRANSFORMATE ÎN TERENURI ARTIFICIALE. PROBLEMELE UTILIZĂRII TERENURILOR URBANE SUNT. FLUXURILE DE TURISM AFECTEAZĂ ÎNTREAGA EUROPĂ. DENSITĂŢILE POPULAŢIEI ÎN REGIUNILE DE COASTĂ SUNT. GESTIONAREA PĂDURILOR A TREBUIT SĂ SE ADAPTEZE LA CEREREA ECONOMICĂ GLOBALĂ PENTRU PRODUCŢIA DE CHERESTEA. CU 10% MAI MARI DECÂT ECHIVALENTUL CONTINENTAL AL ACESTORA. RECREARE ŞI LOCUINŢE . GESTIONAREA TERENURILOR AGRICOLE ŞI A MULTIPLELOR FUNCŢII ALE ACESTORA .SCHIMBĂRILE CLIMATICE DUC LA DEŞERTIFICARE. LA SCHIMBĂRI ÎN ÎNVELIŞUL TERESTRU ŞI VIITURI. ÎN SPECIAL ÎN ŢĂRILE DE SUD ŞI. TOTUŞI. TURISMUL PARE A FI CEA MAI IMPORTANTĂ ACTIVITATE MARITIMĂ. ZONELE DE COASTĂ SUNT URBANIZATE CU O VITEZĂ ACCELERATĂ. DE ASEMENEA. RECREAREA ŞI INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR. CONSERVAREA NATURII. ZONELE DE COASTĂ SUNT TRANSFORMATE ÎN SUPRAFEŢE ARTIFICIALE CREATE DE OAMENI ÎNTR-UN RITM ŞI MAI ACCELERAT. CARE SUNT ÎNLOCUIŢI DE SCHIORI. UNEORI CHIAR MAI RAPID DECÂT ÎN ZONELE CONTINENTALE. CREŞTEREA ÎN TRANSPORTURI A AMPLIFICAT OCUPAREA TERENURILOR DE CĂTRE INFRASTRUCTURA TRANSPORTURILOR. PENTRU CĂ 75% DIN POPULAŢIA EUROPEI TRĂIEŞTE ÎN ORAŞE. MUNŢII ŞI REGIUNILE ÎNALTE. ÎN PREZENT. DE O IMPORTANŢĂ MAJORĂ. PRINTRE ALTELE. 62/147 . SERVICIILE. PRINCIPALELE CAUZE SUNT LOCUINŢELE (ÎN PRINCIPAL LOCUINŢE SECUNDARE ÎN MULTE ZONE). ÎN MEDIE. 48% AU FOST TERENURI ARABILE SAU SUB CULTURI PERMANENTE ŞI 36% AU FOST PĂŞUNI SAU TERENURI AGRICOLE MIXTE. REZERVOARELE DE APĂ ALE EUROPEI. PRECUM POLONIA ŞI FINLANDA. NUMĂRUL POPULAŢIEI DE-A LUNGUL COASTELOR EUROPEI ESTE ÎN CONTINUĂ CREŞTERE. ÎN PERIOADA 1990-2000.ESTE LA FEL DE IMPORTANTĂ.

Germania (72 %).5% cursuri de apa. in special in: Danemarca (80 %) .7% pasuni amenajate si ferme mixte. vegetatie sclerofila. -5. Proportia suprafetelor de plantatii forestiere si alte suprafete pentru dezvoltari de 63/147 . Intre 1990-2000.4% teren arabil si recolte permanente. Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB) Europa Cea mai importanta categorie de utilizare a terenurilor in Europa este cea pentru agricultura.4% spatii deschise cu vegetatie marunta sau lipsa -0. Pasunile si fermele mixte reprezinta 36% din total. -0. (Irlanada 80% si Olanda 60%).3% terenuri mlastinoase. 1: Contributia relativa (%) a dezvoltarii categoriilor de utilizare urbana si alte utilizari artificiale din totalul terenurilor utilizate in Europa.7% pasuni naturale. -35. -9% paduri si tufisuri de tranzitie. -0.Fig. 48% din suprafata totala care a suferit schimbari catre suprafete artificiale a fost terenul arabil si recoltele permanente. -48.

2: Suparafete pe tipuri de activitati antropice /an in 23 de tari Europene. -16% Grecia. -rosu : case. -albastru: locatii comerciale si industriale.utilizari artificiale sunt importante in Portugalia (35%). -verde inchis : mine si exploatari de suprafata. serviciile si recreeerea au reprezentat 50% din dezvoltarea urbana intre 1990-2000. Data source: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB) EVALUARE SPECIFICA Dezvoltarea imobiliara.00). 64/147 . -22% Polonia (majoritate dezvoltarea industriala si comerciala). 1. -verde deschis: retele de transport si infrastructure. servicii si recreere. Fig. casele. 1990-2000 (Ver. Spania (31%) si Grecia (23%). Situatia variaza de la tara la tara: -70% (Luxemburg and Irlanda).

Italia. Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB).Fig. Sursa: LEAC DB (based on CLC CHANGE DB) Fig.02% (Letonia). 65/147 . 3: Media anuala urbana a dezvoltarii urbane intre 1990-2000 (% din dezvoltarea urbana la nivelul a 23-tari din UE). ETC/TE EVALUAREA SPECIFICA Terenul detinut de catre dezvoltarea urbana si alte dezvoltari artifdiciale in 23 de tari europene analizate de Corine Land Cover 2000 a crescut cu 917 224 hectares in 10 ani ( 0.3% din teritoriul total al acestor tari). Corine Land Cover (CLC) 1990 and 2000. -0. 4: Media anuala urbana a dezvoltarii urbane intre 1990-2000 (% din dezvoltarea urbana la nivelul anului 1990). Contributia fiecarei tari la dezvoltarea totala europeana urbana si de infrastructura: -22% (Germania). Franta si Spania. Cele mai improtante dezvoltari europene ale zonei urbane intre 1990-2000 sunt in Germania.

2 HA/LOCUITOR). incendii. plantaţiile forestiere. produse forestiere nelemnoase. AUSTRALIA (154. EVALUAREA RESURSELOR FORESTIERE GLOBALE Instituţiile internaţionale au pus la punct o metodologie de evaluare şi inventariere a resurselor forestiere.993. Astfel. ADICĂ APROXIMATIV 30% DIN SUPRAFAŢA USCATULUI PE GLOB (13.392. Evaluarea resurselor forestiere prin programul FRA 2000 s-a făcut pentru următoarele caracteristici: suprafaţa pădurilor şi modificările de suprafaţă. care a luat în considerare progresul înregistrat în evaluările făcute până în anul 2000 şi care este compatibilă diverselor situaţii existente la nivel global.000 HA). program considerat cel mai cuprinzător dintre rapoartele FAO de la înfiinţarea organizaţiei.3% HA/LOCUITOR). America de Nord.000 HA. si Noua Zeelanda” (TBFRA 2000). datele globale furnizate de FRA 2000 au fost omogene. RESPECTIV 8. pentru evaluarea globală a pădurilor în cadrul Intergovernmental Panel on Forests (IPF) s-a luat în consens decizia de a se folosi un procent minim de 10% de acoperire cu vegetaţie forestieră.8 HA/LOCUITOR).905. managementul forestier. vegetaţia forestieră din afara fondului forestier. -Italia (9. CHINA (163.869.618.7%). PĂDURILE LUMII ACOPEREAU ÎN O SUPRAFAŢĂ DE 3. RESPECTIV 46%). Australia. RESPECTIV 3. în prezent. Acest lucru s-a realizat în cadrul programului „Global Forest Resources Assessement 2000’’ al FAO. aprovizionarea cu lemn. Evaluarea resurselor forestiere pentru zona temperată şi boreală s-a realizat într-un subprogram al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (UN-ECE/FAO).480.539. diversitatea biologică.900. ca o definitie obişnuită pentru pădurile din toate ţările.986.Franta (15%). RESPECTIV 0.551. volumul de lemn şi volumul de biomasă.000 HA.000 HECTARE.000 HA.000 HA.304.000 HA. CIS. AMERICA DE SUD (885. BRAZILIA (543.000.455.. RESPECTIV 0. 2000 66/147 .5%) ŞI AMERICA DE NORD ŞI CENTRALĂ (549. CELE MAI MARI SUPRAFEŢE CU PĂDURI LE GĂSIM ÎN EUROPA CU FEDERATIA RUSA (1. -Spania (13.063.039. Japonia. INDONEZIA (104. RESPECTIV 7. RESPECTIV 5.5 HA/LOCUITOR). STATELE UNITE (225. RESPECTIV 25.000 HA.8 HA/LOCUITOR). De asemenea.1 HA/LOCUITOR). metodologie folosită la elaborarea studiului Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO): „Global Forest Resources Assessement 2000” – FRA 2000 (Evaluarea resurselor forestiere globale 2000). B.000 HA.9 HA/LOCUITOR). arii protejate forestiere FRA 2000. ŢĂRILE CU SUPRAFEŢELE CELE MAI MARI DE PĂDURI SUNT: FEDERAŢIA RUSĂ (851.3%) . RESPECTIV 50. RESPECTIV 0.000 HA. Evaluarea suprafeţei pădurilor şi a modificărilor de suprafaţă CONFORM ESTIMĂRILOR FAO/FRA 2000.000 HA. CANADA (244.251. intitulat ”Resursele forestiere pentru Europa.1%).

te interesul pentru plantaţiile forestiere făcute în contextul evaluării comerciale a carbonului atmosferic stocat. În viitor cre. RATA MODIFICARII NETE A FOST MAI REDUSĂ ÎN ANII ‘90 COMPARATIV CU ANII ‘80. VEGETATIE DIN AFARA FONDULUI FORESTIER. PADURI UNIUNEA EUROPEANA. RESURSE FORESTIERE GLOBALE. În zonele temperate şi boreale se plantează în general pini.4 MILIOANE HECTARE/AN. având în medie o rată a creşterii anuale în suprafaţă de 4. CARE SUNT ELEMNTELE DETERMINANTE ALE DEZVOLTARII URBANE SI ALE DEZVOLTARII UTILIZARII ARTIFICIALE A TERENURILOR? 2. Vegetaţia forestieră din afara fondului forestier Exista studii făcute în unele ţări pentru evaluarea vegetaţiei din afara fondului forestier. INTREBARI: 1.MODIFICAREA NETĂ ÎN SUPRAFAŢA GLOBALĂ A PĂDURILOR. UNDE AU APARUT CELE MAI INTENSE DEZVOLTARI COMERCIALE SI INDUSTRIUALE DIN EUROPA INTRE 1990-2000? 4.6 MILIOANE HECTARE/AN) ŞI EXPANSIUNEA PĂDURILOR NATURALE ŞI A PLANTAŢIILOR FORESTIERE (5.5 milioane mc faţa de 1995. şi Accacia sp. CELE MAI MARI PIERDERI DE PĂDURE AU FOST LA TROPICE. Plantaţiile forestiere Plantaţiile forestiere acopereau la nivel global 187 000 000 ha in 2000 (62% in Asia). Plantaţiile furnizează circa 35% din lemnul rotund pus in circuit comercial la nivel global. dar o evaluare la nivel global nu s-a facut încă. CARE SUNT PRINCIPALELE ZONE CU SCADEREA A SUPAFETEI DE PADURE PE GLOB? 5. UNDE AU APARUT CELE MAI INTENSE DEZVOLTARI URBANE DIN EUROPA INTRE 1990-2000? 3. Cuvinte cheie: DEZVOLTARE URBANA. PLANTATII FORESTIERE. REPREZENTÂND DIFERENŢA DINTRE RATA DESPĂDURIRILOR ÎN PĂDURILE NATURALE (14. A FOST DE – 9. DEFRISARI. alte conifere şi plopi. 89% din plantaţiile recente se înregistrează în Asia şi America de Sud. FAO-ORGANIZTIA PENTRU ALIMENTATIE SI AGRICULTURA. UTILIZAREA TERENURILOR. unde se plantează în special specii repede crescătoare ca şi Eucalyptus sp. AGRICULTURA.2 MILIOANE HECTARE/AN) (FAO-2000). CARE SUNT PRINCIPALELE ZONE CU CRESTERE A SUPAFETEI DE PADURE PE GLOB? 67/147 .

ÎN CONTINUARE TREBUIE DEPUSE EFORTURI ÎN ACEST DOMENIU. EVALUĂRILE FĂCUTE ŢIN CONT DE ANUMIŢI INDICATORI CE DEFINESC STAREA ACTUALĂ ŞI TENDINŢELE DIVERSITĂŢII BIOLOGICE: NATURALITATEA. Monitorizarea biodiversitatii. GRADUL DE FRAGMENTARE ŞI INFORMAŢII CE DEFINESC ZONA ECOLOGICĂ ÎN CARE SE AFLĂ PĂDUREA RESPECTIVĂ. STATUS-UL ACTUAL (CATEGORIA IUCN). CÂT ŞI LA NIVEL EUROPEAN (RAPORTUL „STATE OF EUROPE`S FORESTS 2003”. ŢARA NOASTRĂ NU ESTE PREZENTATĂ ÎN DATE REALE ŞI RELEVANTE ÎN STATISTICI. ÎNTRUCÂT STAREA ACTUALĂ A LUCRURILOR POATE FI MULT ÎMBUNĂTĂŢITĂ CU OCAZIA IMPLEMENTĂRII DIRECTIVELOR EUROPENE (FOREST FOCUS. ROLUL ECOLOGIC PE CARE ÎL JOACĂ ŞI DIVERSITATEA GENETICĂ PE CARE O CONŢIN. CU TOATE CĂ DEŢINE VALORI DEOSEBITE ÎN CEEA CE PRIVESTE BIODIVERSITATEA ŞI ARIILE PROTEJATE FORESTIERE. SAU CHIAR LIPSEŞTE ATÂT LA NIVEL GLOBAL (FRA 2000).CURS VII Schimbari ale mediului la nivel global. STATISTICILE GLOBALE SUNT NERELEVANTE. UNECE-FAO A FĂCUT O EVALUARE ÎN ŢĂRILE INDUSTRIALIZATE. PASĂRI ŞI HABITATE) LA NOI ÎN ŢARĂ. evoluţii recente: schimbări privind diversitatea biologică.MINISTERIAL CONFRENCE ON THE PROTECTION OF FOREST IN EUROPE-MCPFE. PROPUNERE PENTRU MĂSURAREA ŞI MONITORIZAREA DIVERSITĂŢII ECOSISTEMELOR FORESTIERE EVALUAREA ŞI MONITORIZAREA DIVERSITĂŢII ECOSISTEMELOR ŞI COMUNITĂŢILOR ESTE CEA MAI DE INTERES ACTIVITATE ACTUALĂ PRIVIND OCORTIREA NATURII.4% DIN PĂDURI SUNT PROTEJATE ÎN CONFORMITATE CU CLASIFICĂRILE IUCN. BAZATĂ PE UN CHESTIONAR. EXISTĂ LA ORA ACTUALĂ DOUĂ EVALUĂRI: CENTRUL MONDIAL DE MONITORIZARE ŞI CONSERVARE AL UNEP . PENTRU ACEST LUCRU TREBUIE SĂ SE DEZVOLTE ŞI METODOLOGII DE EVALUARE ŞI MONITORIZARE A UNOR SETURI DE DATE-CHEIE PE SUBDOMENII ŞI SĂ SE 68/147 . CONFORM ACESTEI EVALUĂRI 12. specii invazive ORGANIZAŢIA PENTRU ALIMENTAŢIE ŞI AGRICULTURĂ (FAO) DEFINEŞTE DIVERSITATEA BIOLOGICĂ CA: VARIETATEA FORMELOR DE VIAŢĂ. VIENNA). DATORITĂ CONFUZIILOR LEGATE DE TERMINOLOGIE ŞI TRADUCEREA TERMENILOR.UNITED NATIONS ENVIRONMENT PROGRAMME-WORLD CONSERVATION MONITORING CENTRE UNEP-WCMC) A EFECTUAT O EVALUARE PENTRU FAO.

69/147 . PRINCIPALELE AMENINŢĂRI IDENTIFICATE DE CĂTRE COMISIA EUROPEANĂ (DIRECTIVA 2152/2003 A CE) LA ADRESA BIODIVERSITĂŢII PĂDURILOR ŞI A NATURII ÎN GENERAL PE CONTINENTUL EUROPEAN SUNT: FRAGMENTAREA AREALELOR. • COSTURI MINIMALE. ORICE SISTEM DE MĂSURARE ŞI MONITORIZARE TREBUIE SĂ POATĂ DETERMINA URMĂTOARELE CARACTERISTICI (BORLEA ET AL. FAŢĂ DE CARE SĂ SE APRECIEZE GRADUL DE PERTURBARE. CONSIDERAT STANDARD. EFECTELE STĂRII ACTUALE.. INCENDIILE. BOLILE ŞI DĂUNĂTORII. • PROMOVAREA UNEI RELAŢII COMPREHENSIVE A RELAŢIEI ECOSISTEMULUI CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. EXPERIMENTE. • ARMONIZAREA GENERALĂ A CULEGERII DATELOR. SISTEMUL DE MĂSURARE ŞI MONITORIZARE AL BIODIVERSITĂŢII PĂDURILOR TREBUIE: SĂ CONTINUE MUNCA DEPUSĂ ANTERIOR ŞI SĂ VALORIFICE LA MAXIMUM REZULTATELE POZITIVE DEJA ÎNREGISTRATE. PROIECTE PILOT ŞI DEMONSTRATIVE. PENTRU CĂ MEDIUL NATURAL ESTE DINAMIC ACEST LUCRU ESTE DEOSEBIT DE DIFICIL DE REALIZAT. • • • • • • CONDIŢIILE CLIMATICE EXTREME. • COMPATIBILITATE CU NECESITĂŢILE CURENTE DE RAPORTARE PENTRU CONVENŢIILE ŞI PROTOCOALELE INTERNAŢIONALE. ACEST LUCRU SE POATE APRECIA PRIN EFECTUAREA UNOR MĂSURĂTORI ALE UNOR CARCTERISTICI CUM ESTE RATA PIERDERILOR SAU SCHIMBĂRILOR ŞI COMPARAREA LOR CU SITUAŢIA CONSIDERATĂ STANDARD. PENTRU A APRECIA ÎN CE MĂSURĂ UN ECOSISTEM ESTE PERTURBAT EL TREBUIE RAPORTAT LA UN UN ECOSISTEM NEPERTURBAT. • • • STAREA ACTUALĂ. SĂ EVALUEZE IMPACTUL SCHIMBĂRILOR GLOBALE ASUPRA DIVERSITĂŢII ECOSISTEMELOR ŞI A COMUNITĂŢILOR. SĂ IDENTIFICE ELEMENTELE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE ALE ELEMENTELOR ECOSISTEMELOR CA INDICATORI AI EVALUĂRII STĂRII ACTUALE ŞI A TENDINŢELOR. SCHIMBĂRILE CLIMATICE GLOBALE.URMĂREASCĂ INCLUDEREA LOR ÎNTR-UN SISTEM DE LUCRU INTEGRAT CU TOATE SISTEMELE EXISTENTE DE MONITORIZARE A MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR. SĂ ADÂNCEASCĂ CERCETĂRILE PRIVIND INFLUENŢA ANTROPICĂ ASUPRA NATURII. ALTE CERINŢE ALE SISTEMELOR DE MONITORIZAREA DIVERSITĂŢII ECOSISTEMELOR ŞI COMUNITĂŢILOR SUNT: • EVALUAREA CERINŢELOR SPECIFICE DE MONITORIZARE.2005): TENDINŢELE PE TERMEN SCURT ŞI PROGNOZA PE TERMEN LUNG. POLUAREA. • FLEXIBILITATE ÎN IMPLEMENTARE. • PROMOVAREA OCROTIRII NATURII ÎN SCOPUL DEZVOLTĂRII DURABILE A SOCIETĂŢII. • EFICIENŢĂ SPORITĂ. SĂ DEZVOLTE MIJLOACE DE STUDIU.

. SUPRAFAŢA PĂDURILOR A CRESCUT ÎN SECOLUL XX.INDIVIDUAL: . ÎN GENERAL VA FI MODIFCATĂ BIODIVERSITATEA. OBSERVAŢII ŞI MĂSURĂTORI ÎN SUPRAFEŢE EXPERIMENTALE PERMANENTE.ECOSISTEM: . 1992).STRUCTURAL.COMPOZIŢIONAL. REŢELE.SUPRAFAŢĂ DE PROBĂ: .COMPOZIŢIONAL. SALCÂM SAU PLOPI. TOTUŞI ÎN EUROPA. INVENTARE NAŢIONALE. DE EXEMPLU.STRUCTURAL. STABILIREA METODELOR DE EVALUARE ŞI MONITORIZARE ANALIZA DATELOR ISTORICE. PÂNĂ ÎN ANUL 2050 TEMPERATURA GLOBALĂ VA CREŞTE SEMNIFICATIV ŞI VOR FI AFECTATE ORGANISMELE INDIVIDUALE. . ÎN ROMÂNIA SUPRAFAŢA TERENURILOR ACOPERITE CU VEGETAŢIE FORESTIERĂ CREŞTE ÎN SPECIAL ÎN ZONA PĂŞUNILOR DE DEAL ŞI MUNTE ŞI DE ASEMENEA TREBUIE SUBLINIAT CĂ EXISTĂ CADRUL LEGAL ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PLANTAREA CU VEGETAŢIE FORESTIERĂ A TERENURILOR AGRICOLE ABANDONATE PRECUM ŞI A TERENURILOR DEGRADATE. CICLURILE BIOCHIMICE GLOBALE ŞI. UTILIZAREA TEHNICILOR SATELITARE. ÎN GENERAL TOATE MONITORIZĂRILE FĂCUTE PÂNĂ ACUM NU AU FOST ADRESATE LA MODUL GENERAL CI AU SERVIT NEVOILOR SPECIFICE CUM AR FI MONITORIZAREA UNOR GRUPURI SAU HABITATE SELECŢIONATE. ASTĂZI ACESTE SCHIMBĂRI SUNT ANALIZATE CU TEHNICA GIS.COMPOZIŢIONAL.FUNCŢIONAL.STRUCTURAL. .FUNCŢIONAL. . CONCLUZIA SE BAZEAZĂ PE EVOLUŢIA UTILIZĂRII PĂMÂNTULUI ÎN PERIOADA 17001980 (WORLD CONSERVATION MONITORING CENTER. ÎN GENERAL PLANTAŢIILE DE ARBORI AU FOST FĂCUTE CU MONOCULTURI DE RĂŞINOASE. ETAPELE METODOLOGICE PENTRU MONITORIZAREA BIODIVERSITĂŢII SUNT: • STABILIREA DOMENIULUI DE MONITORIZARE (DEFINIREA LIMITELOR GEOGRAFICE ALE DOMENIULUI). DAR ACESTA ESTE REZULTATUL SUPRAPRODUCŢIEI AGRICOLE. PRINCIPALA CAUZĂ A PIERDERII BIODIVERSITĂŢII ESTE CONSIDERATĂ ASTĂZI FRAGMENTAREA ECOSISTEMELOR NATURALE. FOLOSIREA ELEMENTELOR DE SINERGIE CU SISTEMELE DE MONITORIZARE EXISTENTE : PROIECTE. ECOSISTEMELE NATURALE. RAPOARTE INTERNAŢIONALE. COMUNITĂŢILE. OBSERVAŢII ŞI MĂSURĂTORI ÎN SUPRAFEŢE EXPERIMENTALE (HABITATE) SELECŢIONATE. ÎN GENERAL MONITORIZAREA BIODIVERSITĂŢII ARE CA SCOP EVALUAREA STĂRII ŞI DEZVOLTĂRII BIODIVERSITĂŢII PENTRU O PERIOADĂ DE TIMP CU DEFINIŢII ŞI METODOLOGII BINE STABILITE ŞI REPETABILE PENTRU SECURIZAREA DATELOR PE PERIOADA MONITORIZĂRII. IMPRESIA GENERALĂ ESTE CĂ SUPRAFAŢA CULTURILOR AGRICOLE CREŞTE ŞI SUPRAFEŢELE OCUPATE DE PĂDURI ŞI PĂŞUNI SCAD. CLASIFICĂRI ŞI HĂRŢI EXISTENTE. . PĂDURILE AU FOST TRANSFORMATE ÎN CULTURI AGRICOLE. .LA SCARA GLOBULUI. . STABILIREA BAZEI DE REFERINŢĂ PENTRU MONITORIZARE (BIODIVERSITATEA NATURALĂ). • • • • • • • • : STABILIREA SETURILOR DE DATE CHEIE PENTRU URMĂTOARELE NIVELURI . ÎN PRINCIPAL. SUNT CARTOGRAFIATE ŞI EFECTELE LOR SUNT MĂSURATE. : 70/147 . CARE A DISPONIBILIZAT TERENURI AGRICOLE PENTRU ALTE UTILIZĂRI.

DIN ACESTE MOTIVE. DEZVOLTAREA UNOR PROGRAME SI STRATEGII LA NIVEL INTERNATIONAL A REPREZENTAT REZULTANTA FIREASCA A ACESTUI MOD DE ABORDARE. ORICE SISTEM DE MĂSURARE ŞI MONITORIZARE A DIVERSITĂŢII TREBUIE SĂ ACŢIONEZE SINERGIC CU CELELALTE ORGANISME DE MONITORIZARE EXISTENTE LA NIVEL INTERNAŢIONAL. MANAGEMENTUL DATELOR: DEZVOLTAREA UNEI BAZE DE DATE CUPRINZĂTOARE CARE SĂ INCLUDĂ ŞI SĂ PROCESEZE INFORMAŢII DINTR-O PERIOADĂ ISTORICĂ LARGĂ.13/1993. SPECII INVAZIVE IN ULTIMELE DECENII.GLOBAL INVASIVE SPECIES PROGRAMME (GISP) . PROGRAMUL GLOBAL PRIVIND SPECIILE STRAINE INVAZIVE . INTEGRAREA CULEGERII DE INFORMAŢII DESPRE BIODIVERSITATEA CU A PROGRAMELOR DE INVENTARIERE MULTI-RESURSE. ACADEMICE SI A COMUNITATILOR LOCALE.FUNCŢIONAL.STRUCTURAL. . PUBLICAND TOTODATA O STRATEGIE GLOBALA PRIVIND SPECIILE STRAINE INVAZIVE (GLOBAL STRATEGY ON INVASIVE ALIEN SPECIES) SI UN PROTOCOL PRIVIND CELE MAI BUNE PRACTICE DE PREVENIRE SI MANAGEMENT AL SITUATILOR CREATE DE NOILE SPECII INVAZIVE (TOOLKIT OF 71/147 .PROMOVEAZA COOPERAREA INTERREGIONALA CU PRIVIRE LA SPECIILE STRAINE INVAZIVE. INTENSIFICAREA SCHIMBURILOR COMERCIALE PE CALE ACVATICA – MARITIME SAU PRIN UTILIZAREA CURSURILOR DE APA INTERIOARE (INCLUSIV PRIN DESCHIDEREA UNOR CANALE DE NAVIGATIE INTRACONTINENTALE). PAN-EUROPEAN SAU NAŢIONAL. REEVALUAREA DACĂ ESTE CAZUL A MATERIALELOR DIN MUZEE. PROBLEMA SPECIILOR STRAINE INVAZIVE A CUNOSCUT O EXACERBARE FARA PRECEDENT LA SCARA MONDIALA. ATÂT DIN SURSE CURENTE CÂT ŞI DIN CERCETĂRI MAI VECHI. RELEVANDU-SE NECESITATEA UNEI COLABORARI LA DIFERITE NIVELURI PRECUM SI O ABORDARE PLURIDISCIPLINARA LA NIVELUL STRUCTURILOR ADMINISTRATIVE. SPECIILE STRAINE INVAZIVE AU DEVENIT UN SUBIECT IMPORTANT ABORDAT DE COMUNITATEA INTERNATIONALA. MARCATE DE ACCENTUAREA PROCESULUI DE GLOBALIZARE SUB TOATE FORMELE SALE..COMPOZIŢIONAL. . SUPRAVEGHEREA PERMANENTĂ ŞI REANALIZAREA SUPRAFEŢELOR PERMANENTE DIN TEREN. REINTERPRETAREA DATELOR ISTORICE ÎN CONTEXT ACTUALIZAT. INTENSIFICAREA FARA PRECEDENT A TURISMULUI CA SI SCHIMBARILE CLIMATICE GLOBALE S-AU CONSTITUIT IN TOT ATATEA CATEGORII MAJORE DE FACTORI CARE FAVORIZEAZA PATRUNDEREA SPECIILOR STRAINE INVAZIVE. LA CARE ROMANIA A ADERAT PRIN LEGEA NR. .NAŢIONAL: .FUNCŢIONAL. ADOPTAREA DE MASURI PENTRU A LIMITA IMPACTUL SPECIILOR STRAINE INVAZIVE ESTE O OBLIGATIVITATE ASUMATA PRIN SEMNAREA CONVENŢIEI PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGICĂ (RATIFICATA PRIN LEGEA NR.58 DIN 13 IULIE 1994) SI A CONVENTIEI PRIVIND CONSERVAREA VIEŢII SĂLBATICE SI A HABITATELOR NATURALE DIN EUROPA (CONVENTIA DE LA BERNA).

Impactul multor specii straine invazive ar putea fi redus daca statele europene ar aplica in mod uniform masurile de prevenire si control a speciilor straine invazive. masurile luate in ceea ce priveste speciile straine invazive sunt mult in urma altor regiuni ale globului unde au fost dezvoltate strategii de abordare a problemelor produse de speciile straine invazive in mod holistic. 8 H). Cu toate aceste masuri de ordin administrative. In perioada actuala. aceasta nu ar trebui sa fie un motiv pentru amanarea masurilor care trebuiesc luate. CONVENŢIA ASUPRA DIVERSITĂŢII BIOLOGICE (CDB) IDENTIFICĂ SPECIILE STRAINE INVAZIVE CA UNA DIN PROBLEMELE INTERDISCIPLINARE DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ. IN CAZUL IN CARE SPECIILE STRAINE INVAZIVE AU PATRUNS TOTUSI. CARE CONSIDERA IN PRIMUL RAND ASPECTUL PREVENIRII: ESTE MULT MAI EFICIENTA DIN PUNCT DE VEDERE AL COSTURILOR SI AL PROBLEMELOR DE MEDIU PREVENIREA PATRUNDERII UNOR SPECII STRAINE INVAZIVE DECAT ORICE MASURA ULTERIOARA. PRINCIPIILE ADOPTATE DE CDB IAU IN CALCUL O STRATEGIE BAZATA PE PRINCIPIUL PRECAUTIEI. organizarea de intalniri de lucru pe aceasta tema sau crearea unor grupe de experti in domeniul speciilor invasive. editarea de rapoarte pe aceasta tema. IN ANUL 2002 A FOST ADOPTATA LA CONFERINTA PARTILOR SEMNATARE A CDB A DAT PUBLICITATII O DECIZIE SI O SERIE DE PRINCIPII DE BAZA. ACEASTA DECIZIE CERE PARTILOR SEMNATARE SA TRATEZE CU PRIORITATE PROBLEMA SPECIILOR STRAINE INVAZIVE SI SA ELABOREZE STRATEGII SI PANURI DE ACTIUNE NATIONALE SI REGIONALE IN IDEEA DE A IMPLEMENTA PRINCIPIILE PROMOVATE DE CDB. HABITATELOR SAU SPECIILOR INDIGENE (ART. sanatatea publica si economie. 11. ratificata de 38 de state europene cere statelor cosemnatare sa controleze strict introducerea de specii straine invazive (Art. SĂ TINĂ SUB CONTROL IAR IN MASURA POSIBILITATILOR SA REALIZEZE ERADICAREA SPECIILOR INVASIVE CU IMPACT MAJOR ASUPRA ECOSISTEMELOR. Starea actuala de inactivitate fata de situatia speciilor straine invazive din marea majoritate a statelor europene reprezinta o amenintare pentru biodiversitatea regionala. O IDENTIFICARE RAPIDA SI LUAREA DE MASURI PREVENTIVE RADICALE SUNT ESENTIALE SI DE PREFERAT ORICAROR MASURI CARE AR FI LUATE DUPA CE SPECIILE STRAINE INVAZIVE SE INSTALEAZA IN NOILE HABITATE. Multe din problemele acute create de unele specii straine invazive la nivel european fi putut fi prevenite daca la nivel European ar fi existat o abordare unitara si rapida in ceea ce priveste avertizarea si prevenirea impactului speciilor invasive. IN CAZUL ÎN CARE SPECIILE STRAINE INVAZIVE S-AU ACLIMATIZAT ŞI INSTALAT.BEST PREVENTION AND MANAGEMENT PRACTICES). 72/147 . Conventia de la Berna. Cu toate ca Europa in sine are o serie de caracteristici specifice de natura sa produca dificultati in modul de abordare a problemei speciilor invasive.2. O serie de masuri in vederea unai implementari accelerate a acestui articol au fost luate. atat la nivel European cat si la nivel national. este esentiala dezvoltarea unei cooperari eficiente la nivel national si regional in idea de a preveni si diminua impactul speciilor straine invasive. ACEASTĂ CONVENŢIE INTERNAŢIONALĂ CERE PĂRŢILOR COSEMNATARE SĂ PREVINĂ INTRODUCEREA. TREBUIE AVUTE IN VEDERE MASURI DE CONTROL PE TERMEN LUNG. acestea incluzand adoptarea de catre Comitetul Director a unor recomandari de ordin general privind speciile straine invazive si problemele specifice ridicate de acestea.b).

SITUATIA ACTUALA IN ROMANIA POATE FI CARACTERIZATA PRIN: . PRIN SPECII STRĂINE CONSIDERĂM (CONFORM DEFINIŢIEI DIN CDB) TOATE SPECIILE ŞI SUBSPECIILE INTRODUSE ÎN AFARA AREALULUI LOR NATURAL TRECUT SAU PREZENT DIN TOATE GRUPELE TAXONOMICE. AILANTHUS ALTISIMA. IN TOTAL SUNT INVENTARIATE 67 DE SPECII STRAINE INVAZIVE IN ECOSISTEMELE ACVATICE DIN ROMANIA. DE ASEMENEA. ASTFEL.RAPANA THOMASIANA.ESTE EXTREM DE BINE DOCUMENTAT. ORIGINAR DIN ZONA FOSTEI IUGOSLAVII. RATA DE PATRUNDERE DE SPECII STRAINE INVAZIVE INCEPAND CU FINELE SECOLULUI XIX ESTE ESTIMATA A FI DE 3 – 4 ANI PENTRU APELE COSTIERE ALE M ĂRII NEGRE SI DE 4 – 5 ANI PENTRU APELE DULCI. 2002). ASTFEL. TERMENUL INCLUDE ORICE PARTE A ORGANISMULUI: GAMEŢI. ANALIZA DE RISC. 2002). CYTISUS SCOPARIUS. MAI ALES IN LEGATURA CU IDENTIFICAREA SPECIILOR. IN RAPORT SUNT MENTIONATE 112 SPECII DE ARBORI EXOTICI DINTRE CARE INSA DOAR 6 SUNT CONSIDERATE SPECII STRAINE INVAZIVE . CU REGLEMENTARI STRICTE IN DOMENIU. SUNT INREGISTRATE UN NUMAR DESTUL DE IMPORTANT DE SPECII STRAINE INVAZIVE. EXISTA IN PORTURILE MARITIME UN CONTROL FORMAL AL APELOR DE BALLAST SI A FOULINGULUI DE PE NAVE.ACER NEGUNDO. CU PRECADERE INSECTE MINIERE SAU DEFOLIATORI. OUĂ SAU PROPAGULE CARE AR PUTEA SUPRAVIEŢUI ŞI ULTERIOR REPRODUCE . INSTITUTUL DE CERCETARI AGRO-SILVICE (ICAS) ARE IN COMPONENTA LABORATOARE CE PERMIT IDENTIFICAREA UNOR SPEII INVASIVE. IMPACTUL INTRODUCERII DE SALMONIDE – CUM ESTE CAZUL PĂSTRĂVULUI CURCUBEU – IN LACURI ALPINE SITUATE IN ARII PROTEJATE ESTE DE ASEMENEA DOCUMENTAT. CA SI EFECTELE ACLIMATIZARII ACESTOR SPECII ASUPRA HABITATELOR (GOMOIU ET AL. INTERESANT CĂ DIN ACEST RAPORT LISPESTE SALCAMUL – ROBINIA PSEUDACACIA – SPECIE STRAINE INVAZIVA DE ASEMENEA. MASURILE EXISTENTE SUNT INSUFICIENTE. IAR CASTANUL ORNAMENTAL ESTE PROFOUND AFECTAT PESTE TOT IN TARA DE LARVELE MICROLEPIDOPTERULUI GRACILARIID CAMERARIA OHRIDELLA. IN CONCLUZIE. IMPACTUL UNORA DINTRE SPECIILE STRAINE INVAZIVE IN MAREA NEAGRA . IN CONFORMITATE CU CEL DE-AL TREILEA RAPORT NATIONAL PENTRU CONVENTIA PENTRU CONSERVAREA BIODIVERSIUTATII CBD. DINTRE CARE 60% SUNT MARINE SI 40% DULCICOLE (GOMOIU ET AL. LA NIVEL NATIONAL.GRAD EXTREM DE REDUS DE ACCESIBILITATE A INFORMATIILOR STIINTIFICE. AMORPHA FRUTICOSA. FIIND REMARCATE DE SPECIALISTI DECLINUL POPULATIILOR DE AMFIBIENI SI CRUSTACEE. PLANTATIILE DE SALCAM – EL INSASI O SPECIE INVAZIVA – AU FOST AFECTATE DESTUL DE GRAV IN ULTIMII 5 ANI DE DOUA SPECII DE LEPIDOPTERE MINIERE ORIGINARE DIN AMERICA DE NORD. 73/147 . . MYA ARENARIA .DIN 2005. MNEMIOPSIS LEIDYI. LA NIVEL NATIONAL EXISTA UN LABORATOR DE CARANTINA FITOSANITARA. PENTRU ECOSISTEMELE ACVATICE.ABSENTA UNEI ABORDARI PRIORITARE A ACTIUNILOR PRIVIND CONTROLUL SPECIILOR INVAZIVE. ETC. LIMITATE CA SCOP SI SECTORIALE. SEMINŢE.UN GRAD REDUS DE CONSTIENTIZARE AL OPINIEI PUBLICE SI IN CONSECINTA O OPOZITIE A SOCIETATII CIVILE LA INTERVENTIILE ADMINISTRATIEI GUVERNAMENTALE. FRAXINUS AMERICANA SI FRAXINUS PENNSYLVANICA.IN ROMANIA. ..

Trebuie să ţinem cont ca în apa de balast sau pe coca navelor. ca bazin unic prin caracterele sale hidrobiologice reprezintă un laborator natural în care s-au selectat de-a lungul timpului o serie de specii ce au format asociaţii caracteristice. în funcţie de zona de origine. 74/147 . .INTRODUCERE NESTANJENITA A SPECIILOR INVAZIVE – ADESEA PE CALEA POSTEI – CA SI MASURI INADECVATE DE INSPECTIE SI CARANTINA.CAPACITATE DE MONITORIZARE INADECVATA. lunar sunt transportate la mii de kilometri distanţă de locul de origine mii de specii de organisme marine. . nu orice specie care patrunde accidental intr-un nou habitat poate avea un succes ecologic. extrem de puţine reuşesc să se menţină în noile habitate. de grupul taxonomic. Stabilirea speciilor mediteraneene într-un habitat cu caracteristici diferite de cele ale bazinului de origine la sfârşitul erei glaciare şi procesul de selecţie naturală a transformat treptat acest bazin marin într-o adevărată „mare a speciilor imigrante”.LEGISLATIE DEPASITA SAU INADCVATA. Analizând impactul ecologic al speciilor imigrate în Marea Neagră poate releva unele aspecte extrem de interesante din punct de vedere ştiinţific. . etc aspecte discutate anterior. Caracteristicile unei specii invazive de succes Analize asupra speciilor invazive s-au efectuat la început pentru mediul terestru. ca şi răspunsul speciilor autohtone. Problemele ridicate de pătrunderea unor specii ca Rapana venosa. Mya arenaria.LIPSA UNOR MASURI DE URGENTA EFECTIVE. Marea Neagră. care cel mai adesea modifică în mod ireversibil comunităţile de organisme autohtone. AUTORITATILE LOCALE SI COMUNITATILE LOCALE. In lumina datelor acumulate până în prezent. de rolul ecologic.SLABA COORDONARE INTRE AGENTIILE GUVERNAMENTALE. Mnemiopsis leidyi şi mai nou Beroe ovata reprezintă o oportunitate unică sub aspect ştiinţific pentru a descifra mecanismele aclimatizării. Analiza speciilor invazive permite gruparea lor în mai multe categorii. . Pătrunderea de specii exotice în aceste asociaţii caracterizate prin relativ putine specii reprezintă o oportunitate unică de a observa mecanismele aclimatizării. Insuşi procesul de adaptare al acestor specii mediteraneene – proces desfăşurat cu relativ puţin timp în urmă la scară geologică şi care continuă şi în prezent – poate oferi date interesante despre adaptabilitate în sine. ca şi Marea Baltică.. şi şi mai puţine au succes evolutiv. Acestea sunt specii cu mare capacitate de adaptare. şi cu atât mai puţin unul rapid. Insă. unde efectele erau mai cunoscute iar căror impactul ecologic şi economic era mult mai evident.

să posede instinct gregar. în final va fi eliminata de conjunctura factorilor de mediu din noul habitat.să prezinte un spectru trofic larg.să fie abundentă în zonele de origine. . DECI STRAINE. MAMA".AU ACLIMATIZAT AICI SI AU PUS O AMPRENTA EVIDENTA ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR. 1989). este esenţial ca o specie invazivă să posede câteva din trăsăturile de mai jos pentru a se dovedi o specie invazivă de succes: . .femelele unor astfel de specii să fie capabile să colonizeze singure. SI ATUNCI SE DEZVOLTA EXPLOZIV SI POT PRODUCE PAGUBE. . . . S. chiar daca reuseste sa se mentina câtva timp.să fie asociat cu omul. o specie imigrata trebuie sa indeplineasca anumite conditii. . PLANTA "MARITA-MA.132 Pentru a se integra rapid în noul habitat. în lipsa carora. . NEGATIVA. SACALUL. ele se aplică de regulă şi speciilor acvatice.să aibă un areal larg. .să posede o largă variabilitate genetică. Câteva caracteristici esenţiale ale unor specii imigrante au fost astfel stabilite (Ehrilch.să aibă talia mai mare decât a speciilor înrudite din ecosistemul invadat. .să fie o specie vagilă.să fie capabilă de a dezvolta atât strategii de tip r cât şi de tip k. Cu toate că aceste caracteristici au fost stabilite iniţial pentru speciile terestre. BIBANUL SOARE SI BIZAMUL AU CEL PUTIN UN LUCRU IN COMUN: SINT TOATE SPECII INVAZIVE. MURGOIUL BALTAT. Exemple de specii invazive GINDACUL DE COLORADO. Astfel. ELE FIIND SPECII ALOHTONE. FAZANII "ATUNCI CIND AJUNG INTR-UN NOU AREAL. . .să posede o largă plasticitate ecologic. NAU DUSMANI NATURALI. cu unele amendamente. CARE AU AJUNS IN ROMANIA. IN MAJORITATEA CAZURILOR.

PASARILE NU FAC STRICACIUNI. CELE INVAZIVE AR FI GUGUSTIUCUL, VRABIA SPANIOLA, STURZUL DE VARA, SPECII CARE SI-AU EXTINS AREALUL SI AU AJUNS LA NOI", DETALIAZA BIOLOGUL MIRCEA GOGU BOGDAN. SI TOTUSI, EL MENTIONEAZA O EXCEPTIE: "FAZANUL ESTE O SPECIE INDIANA, CARE A FOST ADUSA DE OM PENTRU A FI VINATA. DAR EL FACE EXTRAORDINAR DE MULT RAU NATURII DIN ROMANIA. IN DELTA, EXISTA DOUA SPECII FOARTE RARE, VIPERA DE STEPA SI O SOPIRLA DE DESERT, ALE CAROR POPULATII SINT APROAPE IN EXTINCTIE DIN CAUZA FAZANULUI, CARE LE CONSUMA CU PREDILECTIE". INSECTE LA CAPITOLUL ENTOMOLOGIC, SE MENTIONEAZA CA S-AU INREGISTRAT 98 DE SPECII STRAINE DE INSECTE. DEPARTAMENTUL DE ECOLOGIE SISTEMICA AL UNIVERSITATII BUCURESTI, SE INTREABA RETORIC: "CARE AR PUTEA FI PAGUBELE REALE PRODUSE DE GINDACUL DIN COLORADO (SEMNALAT PENTRU PRIMA DATA IN 1952, LA SAPINTA), PRIN PIERDERILE DE RECOLTA,
VALOAREA PESTICIDELOR FOLOSITE IN COMBATERE SI AFECTAREA SANATATII OAMENILOR DIN CAUZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE DIN TUBERCULI?". SI CONFERENTIARUL IOAN COROIU, DE LA CATEDRA DE ZOOLOGIE A UNIVERSITATII

"BABES-BOLYAI" DIN CLUJ, INVINOVATESTE ACELASI GINDAC, NUMINDU-L "BLESTEMUL EUROPEI IMEDIAT DUPA AL DOILEA RAZBOI MONDIAL". CONFERENTIARUL CLUJEAN ACUZA SI O ALTA INSECTA: "OMIDA PAROASA A DUDULUI", UN FLUTURE DIN AMERICA DE NORD, ADUS ACCIDENTAL IN EUROPA. ESTE POLIFAG, CONSUMIND PESTE 130 DE SPECII DE PLANTE (IERBURI SI FRUNZELE UNOR ARBORI). MARMOTA SAU MARUL DISCORDIEI NICI MAMIFERELE LOCALE NU DUC LIPSA DE CONCURENTA STRAINA. COROIU INVOCA BIZAMUL, "UN SOBOLAN MARE, DE APA, ORIGINAR DIN AMERICA DE NORD. IN 1905, UN NOBIL SCAPATAT DIN CEHIA A ADUS SASE EXEMPLARE CA SA FACA O CRESCATORIE (PENTRU BLANA) SI SA ISI DREAGA AVEREA. SA PLICTISIT REPEDE, SI BIZAMII AU AJUNS IN NATURA. IN 1924 SINT SEMNALATI LA PERIAM (BANAT) SI IN 1954, IN DELTA DUNARII. APOI
AU IMPINZIT TOATE ZONELE MLASTINOASE DE

AU DEVENIT O PACOSTE, PENTRU CA AU INTRE 3 SI 10 PUI PE CICLU SI TREI-PATRU CICLURI DE REPRODUCERE PE AN. IN ULTIMA VREME, PAGUBELE NU MAI SINT ASA DE MARI, CEEA CE INSEAMNA CA BIZAMUL SE "INTEGREAZA"". DE LEPADAT NU E NICI MARMOTA. CONFERENTIARUL CLUJEAN DETALIAZA: "MARMOTA A FOST ADUSA DIN ALPI, IN RETEZAT, APOI IN PIETROSUL RODNEI, IN ANII ?70. TRAIESTE IN GOLUL ALPIN, DEASUPRA PADURII, ASA CA NU-I PERICOL DE INVAZIE. UNII SUSTIN CA NU E INTRODUSA, PENTRU CA TRAIA LA NOI PINA IN SECOLUL XVIII, DAR NU SINT DOVEZI CONCLUDENTE".

SES DIN TARA.

76/147

SACALUL URMATOAREA E PILDA SACALULUI. COROIU PRECIZEAZA CA E ORIGINAR DIN "INDIA SI CEYLON, VENIT NATURAL SPRE VEST SI INTRODUS IN PENINSULA BALCANICA, PROBABIL, DE CATRE OM. ESTE O SPECIE TOT MAI FRECVENTA IN DOBROGEA SI LUNCA DUNARII SI FACE PAGUBE LA IEPURI, IEZI DE CAPRIOARA, VITEI DE CERB SI CHIAR PURCEI DE MISTRET. SE CREDE CA EXTINDEREA SACALULUI A FOST CONSECINTA EXTIRPARII LUPULUI DIN EUROPA CENTRALA SI DE VEST". DELTA DUNARII SE CONFRUNTA DE CEVA TIMP CU PREZENTA CIINELUI-ENOT, "ORIGINAR DIN USSURI (ESTUL ASIEI SEPTENTRIONALE). A FOST ADUS DE SOVIETICI IN UCRAINA PENTRU BLANA, DE AICI A EVADAT PE CALE NATURALA SPRE VEST. LA NOI A PATRUNS PE DOUA CAI: IN NORD IN JUDETUL SUCEAVA SI MARAMURES, IN SUD, IN DELTA SI APOI PE DUNARE IN SUS. CRED CA A AJUNS PINA IN AUSTRIA", BANUIESTE CONFERENTIARUL CLUJEAN. . SALCIMUL INFECTIOS PROF. DR. STEFAN NECULAI, DE LA CATEDRA DE BIOLOGIE VEGETALA A UNIVERSITATII "ALEXANDRU IOAN CUZA" DIN IASI, PRECIZEAZA CA SPECIILE DE PLANTE RECENT VENITE LE-AU ELIMINAT UNEORI SAU MACAR LE-AU RARIT PE CELE AUTOHTONE. "UN EXEMPLU IN ACEST SENS ESTE PLANTA NUMITA POPULAR BUSUIOCUL DRACULUI. PROVINE DIN PERU SI A APARUT IN EUROPA LA SFIRSITUL SECOLULUI XVIII, CA PLANTA ORNAMENTALA, DAR S-A SALBATICIT REPEDE. ESTE COMUNA PENTRU CULTURILE DE PRASITOARE, PRECUM PORUMBUL, ABUNDENTA SI FACE CAM PATRU-CINCI GENERATII DE INDIVIZI PE AN. CEEA CE O FACE FOARTE GREU DE COMBATUT, EA ATACIND IN SPECIAL CULTURILE DE LEGUME", EXPLICA NECULAI. PROFESORUL IESEAN ADAUGA PE LISTA SI "SALCIMUL MIC CARE A INVADAT DELTA DUNARII SI FACE PROBLEME IN REZERVATIA BIOSFEREI, FIIND DIN CE IN CE MAI RASPINDIT SI ASTFEL CONCURIND CU ZALOGUL". CIT DESPRE PLANTELE ACVATICE, NECULAI DA PILDA "CIUMEI APELOR, CU FRUNZE MICI, PROBABIL A VENIT IN ROMANIA LIPITA DE VASE SI DE CORABII. ESTE DAUNATOARE MAI ALES PENTRU PISCICULTURA". COROIU ESTIMEAZA NUMARUL PLANTELOR INTRODUSE IN ROMANIA LA 435, DIN CARE "38 SINT INVAZIVE SAU FOARTE INVAZIVE". CONFERENTIARUL CLUJEAN COMPLETEAZA LISTA CU "MARITA-MA MAMA", O PLANTA IERBOASA DE 2-2,5 METRI, CU FLORI GALBENE, ADUSA DIN AMERICA DE NORD CA PLANTA DECORATIVA. A SCAPAT DIN
PARCURI SI GRADINI SI A DEVENIT O PACOSTE PENTRU CA FORMEAZA COVOARE COMPACTE (PETE GALBENE), UNDE NU MAI CRESTE NIMIC. IN CIRCA ZECE ANI, DINTR-UN PARC DENDROLOGIC DIN JUDETUL BISTRITA-NASAUD A EVADAT PE MARGINEA PADURII PINA LA O DISTANTA DE CIRCA OPT KILOMETRI.

STATISTICA DAUNELOR

77/147

IN TOTAL, NUMARUL DE SPECII INVAZIVE SE RIDICA IN ZILELE NOASTRE LA 500.000, DUBLU FATA DE CITE EXISTAU IN URMA CU 60 DE ANI, ESTIMEAZA DAVID PIMENTEL, EXPERTUL IN ACEST SUBIECT DE LA CORNELL UNIVERSITY, CITAT DE "NEWSWEEK". IN PLUS, ACADEMIA N ATIONALA DE STIINTE DE PE NOUL CONTINENT A RAPORTAT ANUL TRECUT CA APROXIMATIV 13.000 DE BOLI ALE PLANTELOR SINT "INTERCEPTATE" ANUAL LA PUNCTELE DE INTRARE ALE AMERICII. CIT DESPRE PAGUBELE MATERIALE, OMUL DE STIINTA LE SITUEAZA PE LA 120 DE MILIARDE DE DOLARI, SI ASTA NUMAI IN CEEA CE PRIVESTE SUA. D ACA E SA ADAUGAM INDIA, MAREA BRITANIE, AUSTRALIA, AFRICA DE SUD SI BRAZILIA, DAUNELE AJUNG CU USURINTA LA 228 DE MILIARDE DE DOLARI.

PESTI ASIATICI VERSUS PESTI AMERICANI DINTRE VIETUITOARELE ACVATICE STRAINE, DAR BINE ACLIMATIZATE AICI, SE DISTING PATRU SPECII EST-ASIATICE: AMURUL, NOVACUL, SINGERUL SI SCOICARUL. TOT CVARTETUL A FOST ADUS LA NOI IN PERIOADA 1955 ? 1960, POTRIVIT BIOLOGULUI ADRIAN IONASCU. DAR O DATA CU PUIETUL LOR, S-A
IMPORTAT DIN CHINA SI MURGOIUL BALTAT, FARA VALOARE ECONOMICA, POLIFAG SI DE TALIE MICA. A EVADAT DIN CRESCATORIE SI A AJUNS PE ILFOV, PE

ARGES, IALOMITA SI DUNAREA INFERIOARA. ACESTE SPECII FAC INSA CONCURENTA CELOR LOCALE, PRECUM CRAPUL, CARACUDA, LINUL, ROSIOARA SI PLATICA. MAI MULT, CEL MAI RASPINDIT CIPRINID ASIATIC, SI ANUME CARASUL AURIU, A PRELUAT NISA ECOLOGICA A CARACUDEI, FAPT CARE A DUS LA DISPARITIA EI IN MAJORITATEA BALTILOR SI A LACURILOR. TOT IN
DOMENIUL PESTILOR ACLIMATIZATI LA NOI SE OBSERVA SI NISCAIVA IMIGRANTI AMERICANI, MAI PRECIS SOMNUL PITIC, CARE SE REPRODUCE PE CRISUL NEGRU, SI

BIBANUL SOARE, MARE AMATOR DE PRODUS DAUNE, DEOARECE SE HRANESTE CU ICRELE SI PUIETUL UNOR SPECII VALOROASE. "EXISTA SI UN PESTISOR, INITIAL DE ACVARIU, I SE SPUNE RECHIN. E UN PESTE OVOIDAL, O SPECIE AMERICANA CARE A FOST ADUSA IN

ROMANIA PENTRU A FI TINUT IN ACVARIU. SI A SCAPAT IN MEDIUL NATURAL. FACE FOARTE RAU, PENTRU CA MANINCA ICRELE DE CRAP, DE CARAS.. IN MAREA NEAGRA, SE MAI GASESTE SI MOLUSCA RAPANA TOMASIANA, CARE ARATA CA UN MELC MARE. A FOST
ADUSA DIN MAREA JAPONIEI PE CALEA VAPOARELOR. ARE CITEVA ZECI BUNE DE ANI DE CIND ESTE IN ROMANIA. ESTE DE FAPT UN MELC RAPITOR CARE MANINCA SCOICILE ROMANESTI DE MARE.

Cuvinte cheie: specii invazive, monitorizarea biodiversitatii, Centrul Mondial de
Monitorizare şi Conservare al UNEP - United Nations Environment Programme, world Conservation Monitoring Centre UNEP-WCMC , pagube materiale

78/147

5.Intrebari: 1. 4. 2. care sunt principalele specii invasive de plante din Romania_ care sunt principalele specii de mamifere din Romania care sunt principalele specii invasive de pesti din romania descrieti metoda de monitorizare a biodiversitatii principalele institutii care monitorizeaza biodiversitatea la nivel global. 3. evoluţii recente: schimbări privind diversitatea biologică. CURS VIII Schimbari ale mediului la nivel global. declinul unor specii Schimbari privind biodiversitatea 79/147 .

Un petic de pădure tropicală din Peru are aproximativ 300 de specii de arbori mai groşi de 10 cm în diametru pe un hectar. evaporaţiei şi vântului. De regulă. ca şi frecvenţa furtunilor cicloanelor. 80/147 . ea poate produce schimbări în mărimea populaţiilor şi în distribuţia speciilor. la tropice. ca ştiinţă. 1997). De exemplu. incendiilor şi alte perturbări ale habitatelor. Numărul de specii cunoscute creşte pe măsură ce cercetările din domeniu se intensifică. Principalele pericole ce ameninţă biodiversitatea: Cele mai importante pericole actuale ce pot afecta biodiversitatea sunt: • schimbările climatice globale : . distribuţia locală şi regională a speciilor este legată de: • • • • • • factori istorici.Raspandirea naturala a speciilor pe glob Biogeografia. există 40 până la 100 specii pe hectar în comparaţie cu partea de est a Americii de Nord. existând încă zone neexplorate datorită lipsei accesibilităţii în condiţiile actuale. unde pe aceeaşi suprafaţă se găsesc numai 10 până la 30 de specii. Acestea conţin mai mult de jumătate din speciile de pe glob.8 specii pe 10 mii km2. pe câtă vreme în regiunile temperate. cantitatea de precipitaţii (corelaţie pozitivă). Bogăţia relativă a speciilor din pădurile tropicale variază cu grupul de specii considerate deoarece cunoştinţele ştiinţifice despre abundenţa speciilor sunt limitate. deşi aceste zone ocupă numai 7% din suprafaţa globului. apropierea sau depărtarea de mări şi oceane etc. media este de numai 38. latitudine (corelaţie pozitivă).5 specii. 1989 din Enescu et al 1997). în partea joasă a regiunii Kuala-Lumpur. Speciile marine au o distribuţie aproape continuă în areal şi au lanţuri trofice simple.încălzirea globală are efecte potenţiale asupra biodiversităţii. În America Latină. gradienţi ecologici: altitudine (corelaţie negativă). habitatelor şi ecosistemelor şi poate creşte rata de dispariţie a speciilor în condiţiile încălzirii globale a climatului se schimbă regimul precipitaţiilor.. numărul mediu pe 10 mii km2 este de 79. în Malaezia. există 570 de specii de plante cu diametru mai mare de 2 cm pe hectar (Enescu et al. Speciile terestre şi marine existente în zona tropicală ating maximul numeric. modificarea compoziţiei specifice a cenozelor. furnizează informaţia cu privire la bogăţia şi distribuţia geografică a diferitelor grupe de organisme. Danemarca posedă de două ori mai puţine specii de arbori decât există pe un hectar în pădurile Malaeziei (Reid şi Miller.

mai ales în cazul carnivorelor mari care devin specii cheie în ecosistemele forestiere europene. fragmentarea unei păduri produce dispariţia de specii. perturbările care au loc într-un ecosistem sunt rezultatul unui singur impact. • supraexploatarea capacităţii reproductive naturale a populaţiilor: numeroase specii. au fost şi sunt încă supraexploatate. producători primari şi secundari sau prădători. acţionează simultan sau repetat mai mulţi factori. schimbă regimul hidrologic. indirect.Willson. managementul resurselor şi planificarea utilizării terenului trebuie să ia în considerare efectele cumulative. • creşterea populaţiei însoţită de dezvoltarea economică necontrolată. Impactul antropic poate duce la creşterea sau descreşterea diversităţii genetice a speciilor sau habitatelor într-o anume regiune. mai ales de animale şi cele de arbori. anomaliile păsărilor sau naşterea prematură la foci sunt fenomene direct legate de poluarea chimică. 1997). 14% în Devonianul târziu. 2004). supraexploatarea unei specii va modifica interrelaţiile în ecosistem. afectează mai mult sau mai puţin serios speciile care rămân. Efectul cumulat al diferitelor perturbări poate ameninţa serios biodiversitatea regională. din Enescu et al. Dispariţia din ecosisteme a unor specii. supraexploatarea pădurilor sub toate aspectele. Declinul pădurilor din Europa. modifică mărimea populaţiei şi alterează modelul migrator. pădurea poate fi perturbată independent de ploi acide şi de schimbarea climatului. alterând habitatele naturale. în special în condiţiile schimbării climatului. structura şi dinamica sistemului biologic. sunt ameninţate de degradarea sau pierderea habitatelor. De aceea.• restrângerea suprafeţelor de vegetaţie naturală şi fragmentarea şi alterarea habitatelor: aproximativ 67% din totalul speciilor periclitate. 1988 . Calculele au aratat ca dublarea concentratiei de dioxid de carbon din 81/147 . care modifică structura biodiversităţii : introducerea de specii exotice ameninţă flora nativă şi fauna. Adesea. inclusiv peşti. dar cel mai profund şi ireversibil impact al activităţii umane este accelerarea substanţială a dispariţei speciilor. Se produce „efectul . • speciile introduse. cu consecinţe imprevizibile. • exploatarea combustibililor fosili. 52% în Permianul târziu. • poluarea chimică ca fenomen complex : poluarea mediului devine o ameninţare din ce în ce mai mare pentru diversitatea biologică în viitoarele decenii. ducând la dispariţia de specii (Borlea. în trecut. • efecte cumulate. În mod similar. De exemplu. când un sfert din diversitatea biologică totală a globului se află într-un serios risc de dispariţie. Rareori. direct prin competiţie şi ca prădători sau.cascadă" atunci când se pierd „specii cheie". Spre deosebire de situaţia actuală. acţionează sinergic cu pierderea habitatului sau fragmentarea acestuia prin construcţia de drumuri. în acelaşi timp. dispariţia speciilor era provocată excusiv de factorii naturali (12% în Orto-vicianul târziu. vulnerabile şi specii rare de vertebrate.. De regulă. 12% în Triasic şi 11 % în Cretacicul târziu . • comerţul global.

forma azotului utilizat etc. de pilda prin construirea unor structuri fizice pentru a proteja zonele umede costiere..). Un ecosistem se poate mentine functional prin raspunsuri de functionare diferite ale speciilor asemanatoare existente la variatiile din mediu.atmosfera va determina deplasarea taigalei. ca o consecinta a scaderii marimii populatiei si descresterii legaturilor intre subpopulatii. Totusi cateva tendinte se desprind din rezultatele cercetatorilor actuale: a) experimente efectuate pe termen relaliv scurt si raportate catre organismele ONU si CBD arata o relativ pozitiva intre productivitatea primara si bogatia de specii: cresterea numarului de specii creste probabilitatea de a avea cel putin una din . Daca incalzirea accelerata cauzeaza o deplasare prea rapida a zonelor de vegetatie. se pot crea "coridoare de migratie" care sa lege zonele protejate pentru diverse specii de plante si animale. pentru migratia speciilor. rezervarea unor terenuri suplimentare.speciile prezente productiva in conditiile de mediu variabile ca urmare a schimbarilor climatice. b) pe lungi perioade de timp bogatia de specii poate tampona functionarea defectuoasa a ecosistemului in cazul evenimentelor extreme sau efectelor neanticipate ale schimbarilor climatice globale. Padurea tropicala ar putea acoperi o zona mai mare decat acum. De asemenea. Astfel. fenologie. regimul de perturbare) fac ca introducerea sau pierderea unei singure astfel de specii in ecosistem sa aiba efecte profunde asupra ecosistemului. a tundrei. structura trofica.. eventual la nordul celor existente. c) speciile care au impact puternic asupra functionarii ecosistemului (cele care modifica disponibilitatea resurselor. 82/147 . a padurilor de foioase din zonele calde si a padurilor de conifere din zona temperata calda cu pana la 600 de km catre poli. unele ecosisteme devenind instabile pentru mai multe secole. diversitatea genetica mare in interiorul speciilor si diversitatea functionala intre specii asemanatoare creeaza o siguranta mare fata de schimbarile mari in functionarea ecosistemului. Oamenii trebuie sa actioneze pentru a proteja habitatele. speciile suplimentare pot fi capabile sa si insuseasca resurse care nu sunt folosite de alte specii (datorita diferentelor legate de adancimea inradacinarii. atunci plantele nu vor avea timp sa se adapteze. Cercetarea consecintelor acestor schimbari ale diversitatii biologice pentru functionarea ecosistemelor terestre este inca in faza pionieratului. d) probabilitatea disparitiei speciilor in complexele de ecosisteme fragmentate este in crestere. in functie de modul de raspuns al speciilor individuale la clima in schimbare. Structura si dispunerea multor ecosisteme se vor modifica. iar structura comunitatilor de plante se va schimba.

Toate insectele pot trai la anumite niveluri de temperatura. cele mai afectate Potrivit ultimelor estimari. 83/147 .Exemple: Incalzirea globala ameninta si reptilele. Cercetatorii spun. Incalzirea globala pune in pericol anumite specii de insecte tropicale. Concluzia cercetatorilor arata ca rata reproducerii la insectele din regiunile tropicale tinde sa se mentina in limite normale la cresteri nesemnificative de temperatura. si broastele din zonele secetoase Insectele nu se pot adapta la schimbarile climatice. O echipa de cercetatori de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) au realizat un studiu privind capacitatea de supravietuire si reproducere la insecte. Dar nimeni nu a evaluat pana in prezent efectele incalzirii globale asupra insectelor si a altor specii de animale care traiesc in regiunile tropicale. Acestia sustin. avertizeaza cercetatorii americani. reptilele si testoasele. rata de reproducere scade pana la pericolul de disparitie a respectivelor specii. ca ritmul accelerat de crestere a temperaturii globale reprezinta o amenintare si pentru anumite specii de broaste. temperaturile mai mari decat valorile termice de la tropice le pot fi fatale. nu exista suficiente date pentru a se putea realiza o evaluare a tolerantei acestor specii la schimbarile de temperatura. de asemenea. bazat pe analiza a 38 de specii care s-au dezvoltat in diferite ecosisteme. dar cercetatorii spun ca temperatura optima pentru insecte se situeaza undeva cu putin sub nivelul maxim pe care il pot tolera. Pentru insectele din zona tropicala insa. fenomen care ar avea efecte greu de cuantificat in acest moment. in cazul acestora. reptile si testoase care traiesc in tinuturile tropicale. Insa atunci cand valorile termice cresc cu 2-4 grade Celsius. acestia au estimat care va fi evolutia respectivelor specii in conditiile cresterilor de temperatura prognozate pentru secolul XXI. Zonele tropicale. de asemenea. Broscutele si reptilele se usuca si mor din In baza datelor obtinute. desi. Speciile din zonele tropicale sunt in pericol de disparitie din cauza cresterilor de temperatura. Insectele din zonele cu clima temperata se pot reproduce cu succes chiar si atunci cand clima se incalzeste mai mult decat la tropice. ritmul de crestere a temperaturilor va fi unul mai accentuat in zonele cu clima temperata si polara decat la tropice. ca aceleasi probleme sunt semnalate si in ceea ce priveste broastele. cu variatii reduse de temperatura.

schimbări climatice. Datele obtinute din cercetãrile având ca subiect schimbãrile climatice. Recolta scazuta a fost cauzata. "Daca reptilele din zonele tropicale isi pot gasi racoarea la umbra. 1990. Studiile realizate în zonele muntoase din Italia. Potrivit specialistilor. primele expuse Aceasta toleranta la temperatura. pe de alta parte. păşunilor. datoritã migrãrii pe verticalã a speciilor de arbori (în principal a molidului). pădurilor. suprafata ocupatã de habitatele actuale se va reduce cu cu mai mult de 40-60%. spun cercetatorii. "In timp ce speciile din zonele temperate se adapteaza mult mai usor schimbarilor climatice. inexistente în natură (pesticide. 1992). s-a constatat ca productia de smochine a scazut considerabil din cauza disparitiei viespilor care polenizau arbustii. spune unul din specialistii de la UCLA. vegetatia caracteristicã zonelor alpine si subalpine se va reduce.300 m. Se preconizeazã cã în câteva secole de invazie a pãdurii în zona alpinã. sa evalueze efectele incalzirii globale asupra interactiunii insectelor cu alte specii de animale. fertilizanţi. ale atmosferei (temperatura. resurselor miniere. aratã cã habitatele cele mai vulnerabile în condiþiile schimbãri climatice. Astfel. spune un alt cercetator Disparitia viespilor a ucis productia de smochine Echipa de cercetatori de la UCLA isi popune ca. de disparitia viespilor. Cercetatorii sustin ca acestea au disparut ca urmare a cresterilor de temperatura Sub impactul diferitelor căi de deteriorare (poluarea şi supraexploatarea solului. reprezinta elementulcheie pentru supravietuirea insectelor. precum si asupra culturilor. conţinutul în suspensii. pe viitor. ale compoziţiei apelor dulci şi oceanice.500 . sunt jnepenisurile din Apenini (VaccinioPiceetalia). gaze). epuizarea rezervelor de combustibili fosili şi minereuri). compoziţia chimică. Dupã Scharfetter (1938). materiale plastice).aratã cã speciile de plante rãspund la aceste schimbãri prin migratie mai degrabã decât prin adaptarea la noile conditii de mediu. de seceta. Ca urmare a lãrgirii intervalului cu temperaturi ridicate care avantajeazã speciile arborescente. Holten & Carey. Acestea se dezvoltã la 1. pentru cele care traiesc in padure efectele cresterilor de temperatura nu pot fi atenuate pentru ca ele sunt obisnuite cu umbra si nu gasesc locuri mai racoroase". iar. speciilor. ale reţelei hidrografice şi pânzei freatice. polenizarea pe care o asigura insectele pentru anumite culturi ar putea afecta productia. modificarea circuitelor biogeochimice prin introducerea unor substanţe noi. combustibililor fosili. perioada cãlduroasã intergalaciarã a permis pãdurii sã avanseze 84/147 . efectul se manifesta si mai acut in cazul animalelor care traiesc in regiunile mai joase ale padurilor tropicale. ale litosferei (introducerea de pesticide. fiind strâns dependente de existenþa unui climat rece. înlocuirea sistemelor ecologice naturale prin sisteme ecologice antropizate) au loc schimbări ale hidrosferei.2. diferite deşeuri.Speciile din regiunile joase. pentru cele din zonele tropicale cresterile de temperatura afecteaza insasi supravietuirea lor". pe de o parte. conform unor studii realizate în Scandinavia (Holten. Potrivit acestuia.

Theurillat. o crestere de 1-2° C este posibil sã se încadreze în limitele tolerantei majoritãtii speciilor alpine si nivale (Körner. Lischke & al. 1998). probabil chiar la dispariþia habitatelor caracteristice. speciile alpine nu vor mai avea posibilitatea sã migreze pe altitudine. este necesarã o încãlzire semnificativã a climatului pentru o perioada de cel putin 100 de ani (Holtmeier. eliminând speciile alpine caracteristice altitudinilor înalte (teorie sprijinitã de existenta a numeroase refugii de specii alpine în anumite zone din masivele muntoase cu înãltimi mai mici din Alpi). Grabherr & al. mai secetoase.. Conditii meteorologice mai reci.pe crestele muntilor mai putin înalti (1. În aceste zone izolate.. straturile de ape sarace in oxgen s-au diminuat cu circa 85% scazand de la adancimea de 85/147 . decât habitatele de pajiste. specialistii sunt de comun acord cã aceste schimbãri climatice vor duce la modificãri severe ale habitatelor subalpine si alpine. 1995. cu vanturi mai puternice in zonele continentale ale emisferei de nord . si a comparat rezultatele cu cele obtinute in decursul ultimilor 50 de ani. Oricum. Studiile realizate de Dullinger & al. în timp ce o crestere mai mare de 3-4° C poate sã nu se încadreze în aceste limite de tolerantã (Theurillat. fie datoritã imposibilitãtii de a migra suficient de rapid. Germania. 1994.300 m). conducatorul echipei de cercetatori de la Institutul Leibniz de Stiinte Marine din cadrul Universitatii din Kiel. fie datoritã disparitiei zonelor cu climat alpin (Gottfried & al. 1994.800–2. Unii cercetãtori considerã cã pentru ca speciile lemnoase sã evolueze pe verticalã. de cand se masoara sistematic procentul oxigenului din apele oceanice. schimbãrile climatice vor afecta în primul rând speciile ierboase. Se preconizeazã cã. 1995). speciile lemnoase arãtând o inertie mai mare. (2004) aratã cã habitatele cu Pinus mugo vor fi afectate mai lent de schimbãrile climatice preconizate.. In Oceanul Atlantic. Modelele computerizate ale sistemelor climatice si oceanice – desi imbunatatite – nu au fost capabile sa ofere informatii suficient de consistente si limpezi in acest sens. afirma Lothar Stramma. insa lumea nu este suficient de pregatita pentru a face fata efectelor sale. spre exemplu. Pana in prezent rata cresterii acestor zone moarte este ingrijoratoare pentru situatia generala a biodiversitatii oceanelor Terrei. Rezultatul a fost o noua dovada in sprijinul efectelor distrugatoare ale accelerarii incalzirii globale. 1994). o încãlzire a climatului cu o medie anualã de 1-2° C nu va duce la o evolutie pe altitudine a limitei pãdurii cu mai mult de 100-200 m. Oceanele Incetinirea dramatica a circulatiei termosaline este anticipata de cativa cercetatori oceanografi. “Nivelul oxigenului din aceste ape este sub nivelul critic la care poate trai un peste sau un mamifer marin de talie mare. Asa cum considerã unii autori. în Alpi. practic putem spune despre aceste ape ca sunt moarte la propriu si la figurat”. 1995. asa cum le cunoastem noi. Echipa a masurat concentratia oxigenului la adancimi intre 300-700 de metri. 1995). Oricare ar fi însã teoriile enunþate.

reducerea ploilor în altele. ca prelungirea sezonului favorabil cresterii. modificările survenite în salinitatea şi aciditatea oceanelor. in modelele reproductive si in relatiile dintre ecosisteme. Principalele efecte se vor simti la nivel local si national prin schimbarea locului centrelor de productie a speciilor de pesti. sunt cele mai expuse. schimbările climatice ameninţă pescuitul şi acvacultura datorită creşterii temperaturii apelor mărilor şi a nivelului acestora. 86/147 . odata ce curentii marini devin mai putin densi. deşi există mari diferenţe regionale. ar putea fi profund bulversat. sectorul pescuitului. marea majoritate dintre ei aflându-se în ţările în curs de dezvoltare. Rezultatele au mai aratat ca temperatura apelor oceanelor a crescut semnificativ in ultimii 50 de ani.economice aferente. bogate în substanţe hrănitoare. precum recifele de corali sau sistemele dependente de fenomenul upwelling (ridicarea apelor reci. iar aceasta crestere impiedica apele bogate in oxigen de la suprafata sa circule la adancimi.370 metri pana la 690 metri. La nivel glob productia de peste oceanic se estimeaza sa ramana constanta. de la fundul către suprafaţa oceanelor). Conform Organizaţiei. recrudescenţa cicloanelor în anumite regiuni. şi cei care depind de sistemele susceptibile de a evolua sub influenţa climatului. Reducerea pescuitului si diminuarea zonelor cu puiet ca si poluarea din zonele coasta si din larg se vor adauga la efectele schimbarilor climatice. După FAO. şi schimbările în repartiţia şi abundenţa stocurilor ihtiologice. aflate la latitudini mai ridicate. Aceasta duce la probleme pentru speciile de pesti mari care au o nevoie sporita de oxigen” Regiunea montana Proiectarea scadere in extinderea ghetarilor montani si a stratului de zapada datorita incalzirii climei va afecta sistemul hidrologic. stabilitatea solului si sistemele socio. În jur de 42 de milioane de oameni lucrează direct în acest sector. Efectele pozitive. ceea ce inseamna ca apele de suprafata aduc mai putin oxigen in straturile adanci. care asigură traiul a câteva sute de milioane de oameni din întreaga lume. pot fi echilibrate prin factorii negativi cum ar fi : modificari in rutele migrate. Comunităţile de pescari. mortalitatea mai scazuta pe timpul iernii si ritmuri mai rapide de crestere la latitudini mai mari. topirea gheţarilor. Distributia altitudinala a vegetatiei se va schimba spre inaltimi mai mari. “In acest caz apele oceanelor sunt mai putin ventilate in straturile de adancime medie si mare. unele specii cu areal climatic limitat la varfurile muntilor ar putea disparea datorita disparitiei habitatului si reducerii potentialui de migrare.

să joace un rol în diminuarea 87/147 . Studii recente au permis să se constate că încălzirea marină se manifestă până la o adâncime de 3.12. şi alţi factori. În urma raportului FAO. Migraţia speciilor marine constituie deja o realitate. “Coralii nu se pot deplasa la latitudini mai ridicate unde nu pot găsi suprafeţe adaptate supravieţuirii lor”. Iată câteva dintre efectele principale: • Încălzirea marină – Creşterea temperaturii atmosferice are repercusiuni şi asupra maselor de apă.1 ° C. dacă creşterea temperaturii medii a atmosferei depăşeşte valorile evaluate de 1. temperatura apelor de suprafaţă a crescut cu aproximativ 1. în ultimii 30 de ani.000 de metri. a resurselor regenerabile şi a turismului.2 la 8. pH-ul oceanic a scăzut de la 8. cum ar fi creşterea acidităţii apei oceanelor. de care depinde pescuitul. Evident. Începând cu anii ’60. Ecosistemele marine. din nord-vestul Americii de Sud şi din Asia de Sud-Est. se schimbă şi pot suferi schimbări majore. Există probabilitatea ca aproximativ 20-30% din speciile vegetale şi animale să se confrunte cu un risc crescut de dispariţie. au consecinţe vizibile asupra anumitor specii. aceste evoluţii vor afecta şi ecosistemele marine care suferă deja de pe urma unor efecte ale schimbării climei. Spre exemplu. • Creşterea acidităţii apelor de suprafaţă – Mările şi oceanele au capacitatea de absorbi CO2 din atmosferă. GIEC afirmă că numeroasele ecosisteme sunt ameninţate de o combinaţie fără precedent între perturbările asociate schimbărilor de climă.5 ° C. protecţia coastelor. Consolidarea stocurilor este aşadar esenţială pentru a face faţă acestei schimbări. având drept rezultat creşterea acidităţii apei. trebuie oprită epuizarea acestora şi pus capăt. eroziunea salină şi cea costieră. odată cu evoluţia climei. Încălzirea poate.5 ° C. explică FAO. Mai mult ca niciodată. în condi ţiile în care toate scenariile studiate. constatate deja pe scară largă. Concluziile raportului prezintă o serie de fenomene generale alarmante. cum ar fi poluarea şi supraexploatarea resurselor. deasupra atolilor şi pe coastele acoperite de gheaţă vor fi de asemenea “vulnerabile” la ridicarea nivelului mării şi la riscurile asociate cu inundaţiile.De fapt. pescuitului excesiv. temperatura Mării Nordului a crescut cu 1. Începând cu cea de-a doua jumătate a secolului 19. aşadar. Comunităţile de pescari situate în delte. Creşterea permanentă a concentraţiilor de gaz a dus şi la creşterea cantităţilor absorbite. spre exemplu. recifele de corali care adăpostesc numeroase specii marine sunt ameninţate de schimbările climatice în două moduri: pe de o parte.5-2. şi pe de altă parte prin întreruperea calcificării în urma acidificării oceanelor. ţările cele mai expuse la schimbările climatice care pot influenţa pescuitul şi acvacultura sunt cele din Africa de Vest şi Centrală. prin albirea şi distrugerea recifelor. • Resursele destabilizate aflate în pericol Aceste efecte. Aproape 500 de milioane de persoane la nivel mondial ar depinde atunci de recifele sănătoase de corali pentru traiul lor.

Fără să atingă rezultate atât de spectaculoase. la adâncimi unde lipsa de oxigen le face supravieţuirea mai dificilă. diminuarea fluxului apei mării în Skagerrak şi creşterea nivelului pluvial şi a debitelor fluviale au dus la o desalinizare progresivă. altădată cunoscute ca trăind la latitudini mai joase. pisica de mare. efectele lor indirecte asupra echilibrului fragil al ecosistemelor marine şi asupra speciilor prezente care trăiesc în aceste 88/147 . Iar aceasta din motive diferite. Speciile de planctoni venite din sud. sardin a. planctoni şi alte organisme marine cu care se hrănesc şi care migrează spre nord. devenit prea cald. De asemenea. mai grea decât apa dulce. Specii tropicale de cod (Physiculus dalwigki). rechinul mătăsos şi limba de mare. la începutul acestui secol. crustacee urcă spre nord în căutarea unor ape mai reci. fie pentru că urmăresc plante. pe care habitatul lor obişnuit. biomasa sa din Marea Nordului a scăzut cu 70%. în căutarea unor ape mai reci. două specii cu un potenţial comercial interesant. cum ar fi sardeaua. trebuie căutată mai în profunzime. specia dominantă din care se hrănesc larvele de cod. dată fiind complexitatea extremă a interacţiunii climatului cu ecosistemele. rechinul albastru. apa sărată. mai spre sud. ne putem imagina greutatea enormă care apasă asupra acestei populaţii aflate în dificultate. sunt mai puţin abundente şi nu par să convină stadiului larvar al codului. se răspândesc dincolo de paralela 50°. printre acestea. rechinul-vulpe. alte specii. Începând cu anii ’60. fie pentru că organismul lor are nevoie de valori de temperatură specifice. Totuşi. Ouăle de cod. nu le mai asigură. diminuarea prăzii preferate a larvelor de cod ar explica parţial problemele codului în Marea Nordului. o specie comercială în Marea Nordului: de la 10 tone în 1985. această diminuare pare a fi cauzată de deplasarea populaţiilor de planctoni. de asemenea. Un fenomen similar există. capturile au crescut de la 31 la 558 tone în Marea Nordului şi de la 694 la 2. De aceea. iernile blânde. Atlasul CIESM3 al speciilor exotice îşi completează neîncetat lista de peşti tropicali veniţi să se instaleze pe termen lung în Mediterană prin Canalul Suez sau prin Strâmtoarea Gibraltar. tonul roşu. Peşti. Calanus finmarchicus. ducând uneori la dezvoltarea unor noi activităţi de pescuit. Specii care trăiesc în mod obişnuit de-a lungul coastelor africane urcă spre nord. care le înlocuiesc. Lupul de mare urmează aceeaşi tendinţă: într-o perioadă de douăzeci de ani. Deplasarea speciilor Aşa cum am văzut în cazul planctonilor. Aceste schimbări nu sunt negative în sine. În Marea Baltică. care se scufundă înainte de a găsi o anumită densitate de sare care să le permită să rămână în suspensie. moluşte. Prin urmare. s-a deplasat din Marea Nordului spre Oceanul Arctic. porcul de mare. Aşa se explică faptul că barbunul.stocurilor de cod din Marea Nordului şi din Marea Baltică. În Marea Nordului. Dacă adăugăm la acest fenomen şi poluarea. a devenit. rar întâlnit în nordul Mării Mânecii. coboară mai mult către fund. capturile au crescut la 700 tone în 2005.429 tone în vestul insulelor britanice. deplasarea planctonilor şi pescuitul excesiv. de ţipar (Gaidropsarus granti) şi de şarpe de mare (Pisodonophis semicinctus) sunt în prezent repertoriate ca fiind răspândite până în Galicia. manifestarea curentă cea mai vizibilă a schimbării climei este deplasarea speciilor.

Barbunul şi merluciul ar putea să îi ia locul. Ele vor fi suportate însă de animalele cu schelet calcaros. „Creşterea acidităţii constituie o mare problemă. Aşa cum am putut vedea în cazul deplasării speciilor. a speciilor neexploatate şi a speciilor comerciale tinde să arate că cele dintâi se adaptează mai bine şi mai rapid decât cele din urmă la noile condiţii impuse de climă. Este o schimbare majoră. schimbarea climei aduce cu sine şi alte greutăţi care apasă asupra ecosistemelor acvatice. cum ar fi majoritatea moluştelor. Lanţul trofic este lung şi sinuos. eliberând uneori substanţe toxice. şi alte efecte ale schimbărilor de climă riscă să ia o şi mai mare amploare.ecosisteme. în calitate de generalist la nivel trofic. De vreo treizeci de ani încoace însă. De aceea. în acelaşi habitat. Este deci dificilă stabilirea unor scheme de deplasare şi de înlocuire a speciilor. ba chiar imposibilă. O situaţie de care cultivatorii de fructe de mare trebuie să ţină cont. De asemenea. se impune o vigilenţăpermanentă. continuă Keith Brander. o formă de poluare care afectează de mai multă vreme toate apele costale europene. Aceste manifestări periclitează viaţa submarină. iar consecinţele sale nu sunt suficient de bine cunoscute. diferitele forme de poluare a apelor şi supraexploatarea anumitor stocuri de peşti creează o situaţie în care adaptarea speciilor la noile condiţii poate deveni dificilă. „Spre exemplu. ele provoacă o mortalitate importantă a juvenililor în rândul organismelor marine care trăiesc de-a lungul coastelor. În ceea ce priveşte mediile marine. Oamenii de ştiinţă sunt preocupaţi de efectele creşterii acidităţii asupra sistemului respirator al animalelor acvatice şi. de asemenea. Efectele multiple În afară de deplasarea speciilor. Acest fenomen se află la originea creşterii numărului de mare verzi. privând-o de oxigen şi. este greu de spus dacă codul va fi înlocuit în Marea Nordului. Consecinţele s-ar putea face 89/147 . de mai multe decenii şi pretutindeni în lume. Observarea paralelă. Este ceea ce se numeşte eutrofizare. În afară de efectele negative produse asupra acvaculturii. iar fenomene atât de strict localizate ca mareele verzi sau dispariţia coralilor au în mod inevitabil consecinţe asupra întregului ecosistem. Hrănindu-se din poluarea agricolă şi din apele reziduale netratate. Se ştie de asemenea cât de sensibili sunt calmarii la valorile ridicate de aciditate şi cât de slabă este capacitatea lor de adaptare. căci prognozele anunţă un nivel de aciditate a oceanelor care n-a mai fost atins de milioane de ani. asupra dezvoltării acelor specii al căror schelet sau cochilie conţine calcar. Este vorba despre una din primele manifestări ale creşterii acidităţii apei mării care afectează aceste organisme deosebit de fragile. roşii sau brune şi a producţiilor planctonice pe coastele europene. el ocupă un loc extrem de bine definit. asistăm la un proces de albire a coralilor. căci. Fenomenul nu este studiat decât de doi sau trei ani. vegetaţia acvatică se dezvoltă în mod exagerat. continuă omul de ştiinţă. marea este un ecosistem complex cu ramificaţii insuficient cunoscute. nu sunt încă bine cunoscute. provocând o scădere a oxigenului din apă. eutrofizarea s-a amplificat din cauza creşterii temperaturii apei şi a aportului materiilor terestre erodate de creşterea nivelului mării. iar merluciul are un regim alimentar mai specific… ". Pe termen mai lung. dar barbunul este un peşte mult mai mic.

Aceasta este o specie aflată pe cale de dispariţie. Expertii afirma ca pana in 2050 o patrime din speciile de pe terra vor putea disparea.simţite în câteva decenii." afirma Keith Brander. Efecte dezastruoase se găsesc şi asupra coastelor mediterane ale Europei . şoimul imperial spaniol îşi poate pierde în totalitate habitatul natural. arată raportul. spun reprezentanţi ai World Wildlife Fund (WWF). cercetător la Consiliul internaţional pentru explorarea mării Speciile salbatice in pericol Cresterea temperaturilor schimba vremea si modelele de vegetatie peste tot pe glob . aceste coaste ar putea fi total distruse până în anul 2080. multe specii de păsări migratoare rămân fără surse de hrană din cauza încălzirii globale. în raportul emis în cadrul conferinţei internaţionale de la Nairobi. din cauza încălzirii globale. De asemenea. 72% dintre speciile de păsări in pericol ! 72% dintre speciile de păsări ar putea dispărea în următorii ani. deoarece va duce la modificarea arealului. în timp ce aproape trei sferturi din păsările ce trăiesc în zona de nord-vest a pădurilor tropicale din Australia sunt ameninţate cu dispariţia. în Europa. daca incalzirea globala continua tot asa. fortand animalele salbatice sa migreze inspre zone mai reci pentru a putea supravietui. • La tropice datorita cresteri temperaturii marilor se produce o decolorare a recifurilor de corali prin uciderea unor alge care servesc la pastrarea sanatatii coralilor . Vestea bună este că ar mai fi timp pentru a preveni asta. Deja în scădere în Europa şi Statele Unite ale Americii. Este posibil ca schimbarile rapide in natura si clima sa depaseasca abilitatile de deplasare si acomodare a multor specii. Creşterea temperaturilor va afecta şi speciile de păsări non-migratoare. În SUA. Într-un scenariu pesimist. Multe specii deja resimt incalzirea globala: • In 1999 a murit ultimul exemplar de broscoi auriu din America Centrala. unele păsări migratoare refuzând să mai migreze”. care 90/147 . “O serie extinsă de indicii duc la concluzia că modificările climaterice duc la schimbarea comportamentală a păsărilor.habitate specifice păsărilor migratoare. Acest moment a marcat prima disparitie a unei specii datorata incalzirii globale • Datorita topirii gheturilor in zona arctica se preconizeaza disparitia ursilor polari de pe planeta in urmatorii o suta de ani . se mai spune în raport. • Mai multe state din USA isi pot pierde pasarile oficiale prin migrarea lor spre zone mai racoroase. modificările climatice au dus la reducerea cu aproximativ o treime din speciile de păsări în zona Marilor Lacuri.

Aceasta. Copacii din vestul Statelor Unite si Canada mor de doua ori mai repede decat in urma cu 30 de ani. alaturi de perioadele de seceta prelungita. tot mai firave. peştii. păsările de munte sau cele care locuiesc pe insule sunt în pericol să rămână fără locuri de refugiu. În plus. distrugerea padurilor depaseste nasterea altora noi. au spus cercetatorii.trăieşte doar în rezervaţii naturale În pericol sunt şi păsările din specia Morus bassanus. raspandirea naturala. declinul speciilor. impactul antropic. Care sunt specii ce pot fi favorizate de schimbarile globale si cum ? 91/147 . Cum actioneaza principalele pericole privind biodiversitatea? 4. principala lor sursă de hrană. din cauza încălzirii temperaturii apei mării. "In timp ce asta ar putea sa nu sune foarte grav. Care sunt zonele in care speciile actuale sunt cel mai efectate de schimbarile globale? 5. specii invazive 1. Cercetatorii americani si canadieni studiaza copacii din padurile mature de peste 50 de ani pentru a strange informatii cu privire la moartea lor. din partea Geological Survey. se găsesc tot mai rar. a fost de ajuns sa micsoreze cantitatea de zapada. Potrivit acestora. ar putea accelera rata disparitiei copacilor. vor deveni din ce in ce mai vulnerabile la incendii si ar putea absorbi tot mai putin dioxid de carbon. Temperaturile ridicate incurajeaza gandacii de pin si alte organisme care ataca pomii. a spus Philip van Mantgem. principalul vinovat pentru aceasta situatie fiind temperaturile medii tot mai ridicate. Padurile. accelerand astfel procesul de incalzire globala." Cuvinte cheie: schimbări privind diversitatea biologică. Până acum se ştia că păsările din această specie sunt numeroase şi că au o populaţie stabilă. potrivit unui studiu publicat in revista Science. Însă. "Temperatura medie in vest a crescut cu jumatate de grad in ultimele decenii". Care sunt principalele pericole actuale privind biodiversitatea? 3. sa o topeasca timpuriu si sa prelungeasca seceta din timpul verii. citat de Reuters. Care sunt principalelii factori ce determina raspandirea speciilor pe glob si cum actioneaza ei? 2. relateaza Reuters.

CEL PUTIN LA NIVEL LOCAL FOARTE ADESEA RECLAMA INTRODUCEREA UNEIA SAU MAI MULTOR SPECII STRAINE CA PARTI ALE SISTEMULUI DE PRODUCTIE (DE EX. CONVERSIA PADURILOR TROPICALE NATURALE IN SISTEME DE PRODUCTIE SALBATICE SI CONVERSIA LOR IN PLANTATII PENTRU ULEI DE PALMIER IN PROVINCIA JAMBI DIN SUMATRA REPREZINTA UN EXEMPLU AL UNEI ASTFEL CONVERSII. DAR INDICA DESCRESTERI LA ALTITUDINI MAI JOASE. IN DIFERITE PARTI ALE LUMII. ACESTE PROCESE CONDUC APROAPE INTOTDEAUNA LA O PIERDERE DRASTICA A BIODIVERSITATII. ESTIMARILE RECENTE INDICA CRESTERI ALE RECOLTEI LA ALTITUDINI MEDII SI INALTE. CONVERSII SI INTENSIFICARI A EXPLOATARE A ECOSISTEMELOR NATURALE PENTRU PRODUCTIE SE IVESC PESTE TOT IN LUME SI MAI ALE TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE (CONVERSIA UNOR PADURI DE MANGROVE IN FERINE DE CREVETI UN EXEMPLU LARG RASPANDIT PE ZONELE DE COASTA ALE ASIEI DE SE). ACOLO FIIND CELE MAI MARI CERERI DE HRANA: 92/147 . PRODUCTIA AGRICOLA VA FI AFECTATA DE SCHIMBARILE GLOBALE IN MOD FOARTE DIFERIT. BIOSFERA TERESTRA A SECOLULUI URMATOR SE PARE CA VA FI IN CONTINUARE SARACITA DC BOGATIA DE SPECII „REORGANIZATA" SUBSTANTIAL IN PRIVINTA COMPOZITIEI SPECIFICE.CURS IX Schimbările climatice şi elemente de productivitate ale sistemelor amenajate.. CARE SUNT NATIVI IN AMERICA DE SE) DATE FIIND SCARA SI RATA UNOR ASTFEL DE CONVERSII SI EXPLOATARI INTENSIVE. agricultura şi silvicultura sisteme amenajate de productie CONVERSIA SISTEMELOR NATURALE IN SISTEME AMENAJATE PENTRU PRODUCEREA DE ALIMENTE SI FIBRE SI INTENSIFICAREA PRODUCTIEI IN SISTEMELE AMENAJATE EXISTENTE VOR CUNOASTE TENDINTA CRESCATOARE IN URMATOARELE CATEVA DECADE. PROCESE SIMILARE DE MODIFICARE. ARBORII DE CAUCIUC.

O CRESTERE DE 5-7% ESTE MAI REALISTA IN CONDITII MEDII DE GOSPODARIRE (PINTER SI AL. a sistemelor de asigurare a protecţiei organismelor vii şi a mediului. B) PRINCIPALELE MODELE PRIVIND PRODUCTIA DE GRAU SE PERFECTIONEAZA REPEDE INSA ESTE NEVOIE DE FOARTE MULTA ATENTIE CAND SE FAC EXTRAPOLARI IN SPAFIU FOLOSIND UN SINGUR MODEL. mai ales. SI SUGEREAZA O REDUCERE DE CCA. dar. 93/147 . a sortimentelor de genotipuri de plante şi animale. suportul perenităţii vieţii pe pământ. erodare şi poluare a solului. ci şi a sistemelor de exploataţie agricolă şi a tehnologiilor implicate. de la suprafaţa solului şi a celei freatice. generatorul universal de hrană pentru toate vieţuitoarele.. este reprezentat de irigaţii. CELE MAI MULTE MODELE PRIVIND PRODUCTIE (IA DE OREZ CAD DE ACORD ASUPRA POTENTIALULUI MARE DE RECOLTA. cu cerinţele de dezvoltare ale producţiei de biocombustibili concomitent cu protejarea ecosistemelor şi decuplarea creşterii economice de degradarea mediului. căldura. RECOLTELE DE GRAU PAR SA CREASCA CEVA MAI MULT DE 10% LA O CONCENTRATE DUBLATA A CO2. asupra recoltelor plantelor de câmp. Atingerea dezideratului de dezvoltare durabilă – dar şi din ce în ce mai performantă a agriculturii – este realizabilă în condiţiile contracarării marilor provocări globale actuale care se potenţează reciproc: schimbările climatice globale. ACESTA NU ARE LEGATURI CU SPORIREA C02. de a corela armonios măsurile de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei agricole destinate alimentaţiei.A) IN CONDITII IDEALE DE CAMP. 5% IN PRODUCFIE LA RIDICARI DE TEMPERATURI PESTE 32°C. asupra apei din sol. aplicate numai pe 330 milioane ha şi nu cu cele mai eficiente tehnici. păşunilor şi fâneţelor. vântul. restrângerea drastică a biodiversităţii speciilor de organisme. Principalul mijloc de contracarare a secetei şi a fenomenului de deşertificare. Lipsade precipitaţii este marcată de temperaturi crescute peste media multianuală. diminuarea resurselor de apă dulce. din păcate. C) TEMPERATURILE PESTE 32°C REDUC RECOLTELE DE OREZ DATORITA STERILIZARII SPICULUI. care se extinde global. în 2050). D) SCHIMBARILE CLIMATICE GLOBALE VOR EXACERBA IMPACTUL DEJA SEMNIFICATIV AL DAUNATORILOR. procesele de degradare. Creşterea frecvenţei şi duratei secetei determină nu numai diminuarea zonelor favorabile şi schimbarea locaţiilor acestora. cu consecinţe asupra vegetaţiei spontane.200 milioane ha. pădurilor şi. lipsă de apă. BOLILOR SI BURUIENILOR ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE. care exercită influenţe negative asupra solului. încă neexploatate pe deplin. plantaţiilor de pomi şi viţă-de-vie. 1996). în prezent pe 6. Agricultura Misiunea principală a agriculturii viitorului este de a asigura securitatea şi siguranţa alimentară a populaţiei globale (în creştere spre 9 miliarde de locuitori. implicit a resurselor genetice de valoare.

autorul Planului B.0. Ca urmare a exploziei demografice. consideră că „ceea ce ne trebuie în prezent este un nou concept.8 ori. precum şi orice măsuri care cresc productivitatea apei. . Deşi suprafaţa globului pământesc acoperită de ape este de 71%. orice măsuri care transformă grânele în proteină animală. declară că depinde de fiecare dintre noi să modificăm tendinţele de declin şi colaps ale civilizaţiei. Lester Brown. o evaluare făcută în anul 2000 indicând că aceasta a folosit 67% din totalul apei dulci disponibile.5 ori.0 „Mobilizare pentru Salvarea Civilizaţiei“. MULT DIFERITE LA SCARA LOCALA SI REGIONALA. ale industriei de 1. DAR MODIFICARI IN TIPUL BOLILOR AGRICOLE SI IN VARIBILITATEA CLIMATUTUI VOR DETERMINA SCHIMBARI IMPORTANTE.000 m3 ce reveneau în anul 2000 per an per cap de locuitor. Lester Brown.IMBUNATATIREA MANAGEMENTULUI APEI SI SISTEMELOR DE IRIGATII. în special a apei de irigaţii. având în vedere faptul că „scala şi urgenţa provocărilor pe care le avem în faţă sunt fără precedent“.100 m3/an/cap de locuitor în anul 2025. coordonatorul Institutului Mondial de Politică Planetară. numai 2. agricultura se detaşează ca cel mai mare utilizator de apă dulce. PRODUCTIA AGRICOLA SI SCHIMBARILE DE PRODUCTIVITATE DATORATE SCHIMBARII CLIMATICE VOR VARIA CONSIDERABIL PENTIU REGIUNI SI LOCULITATI. MULTE DINTRE CELE MAI SARACE POPULATII ALE LUMII SI MAI ALES CELE DIN ZONELE TROPICALE SI SUBTROPICALE SI CELE DEPENDENTE DE SISTEMELE AGRICOLE IZOLATE IN ZONE ARIDE SI SEMIARIDE SUNT SUPUSE RISCULUI DE SECETA SI FOAMETE: POPULATII DIN AFRICA SUBSAHARIANA. întrucât „salvarea civilizaţiei noastre nu este un sport pentru spectatori“. Pentru anul 2025 se prevede o creştere a cerinţelor de apă ale agriculturii de 1. se estimează o diminuare de până la 5. ZONELE TROPICALE DIN AMERICA LATINA SAU DIN INSULELE PACIFICULUI. 94/147 . CHIAR LA LATITUDINI MEDII. de la 7.5% din volumul total revin apei dulci. iar a consumului casnic de 1. a intensificării utilizării apei la nivel mondial în tot mai multe domenii de activitate. şi anume „o trecere la culturi agricole apte de a folosi mai eficient apa. Dintre principalele sectoare care folosesc cantităţi mari de apă. STUDIILE EXISTENTE ARATA CA PRODUCTIA AGRICOLA GLOBALA S-AR PUTEA MENTINE RELATIV IN ACELEASI LIMITE DE BAZA IN CONDITIILE DUBLARII CANTITATII DE CO2. precum şi a încălzirii globale planetare. resursele de apă dulce disponibile scad treptat şi substanţial. ASIA DE SUD SI EST.3. În Planul B. Astfel.Apa va deveni „cheia de boltă“ a dezvoltării durabile şi a prezentului şi viitorului omenirii. GENERAND MODIFICAREA MODELELOR DE PRODUCTIE. IN SPECIAL LA TROPICE. PENTRU A LIMITA EFECTELE NEGATIVE SI A BENEFICIA IN ACELASI TIMP DE AVANTAJELE SCHIMBARILOR CLIMATICE SUNT NECESARE LUAREA UNOR MASURI DE ADAPTARE CA: -MODIFICARI ALE MARIMII RECOLTELOR SI ALE VARIETATII ACESTORA.2 ori. PRODUCTIA VA CRESTE IN UNELE REGIUNI SI VA DESCRESTE IN ALTELE. un nou mod de gândire asupra utilizării apei“.3. mai eficientă în efectul de creştere a productivităţii apei“. CONCENTRAREA ASUPRA PRODUCTIEI AGRICOLE GLOBALE NU IA IN CALCUL CONSECINTELE SERIOASE POSIBILE.

AFRICA. EXTINDEREA ADAPTABILITATII DEPINDE DE : -DISPONIBILITATILE MATERIALE IN SPECIAL IN TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE. SUB ASPECT CLIMATIC.DE CONSTRANGERILE BIO. CARACTERISTICILE GENETICE ALE PLANTELOR.. CHINA SI INDIA). INTERGOVERNMENTAL PANEL ON CLIMATE CHANGE (IPCC) SUSTINE CA AMENINTAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE GRADATE SI IMPACTUL ASUPRA REZERVELOR DE HRANA SI A ALTOR RESURSE DE IMPORTANTA MAJORA PENTRU OAMENI NU VA AVEA UN CARACTER ATAT DE GRAV INCAT SA CREEZE PROBLEME DE SECURITATE NATIONALA. CARACTERISTICILE SOLULUI. CEI OPTIMISTI ESTIMEAZA CA BENEFICIILE VENITE DIN PARTEA INOVATIILOR TEHNOLOGICE VOR FI CAPABILE SA DEPASEASCA EFECTELE NEGATIVE ALE SCHIMBARILOR CLIMATICE. STRATEGIILE DE ADAPTARE AR PUTEA ECONOMISI BANI IN UNELE TARI. IN VREME CE SUDUL EUROPEI. INFLUENTAND REZERVELE DE HRANA. IAR SEZOANELE DE CULTIVARE SE VOR CONSOLIDA. . IAR PENTRU CONSERVAREA DURABILA A RESURSELOR NATURALE ÎN AGRICULTURA ESTE NECESARA ASIGURAREA UNEI FUNDAMENTARI STIINTIFICE A TUTUROR ACTIUNILOR SI MASURILOR DE PREVENIRE SI DIMINUARE A CONSECINTELOR. PE MASURA CE DAUNATORII AGRICOLI ACTUALI VOR DISPAREA. AMERICA CENTRALA SI DE SUD VOR SUFERI DE SECETA SPORITA. LIPSA APEI POTABILE SI UN PROCENT SCAZUT DE PRODUCTIE. ARSITA.DE ACCESUL LA TEHNOLOGIE SI CUNOASTERE. PE DE ALTA PARTE. O POSIBILITATE INTERESANTA ESTE CEA OFERITA DE SCHIMBAREA FOLOSINTEI TERENURILOR DEGRADATE IN TERENURI FORESTIERE PRIN IMPADURIRE UTILIZAND O SERIE DEFACILITAFI FINANCIARE EXISTENTE (BORLEA 2002). . PE MASURA CE NE CONFRUNTAM DIN CE IN CE MAI MULT CU DEZASTRE METEOROLOGICE – MAI MULTE URAGANE. PRODUCTIA GLOBALA DE HRANA OBTINUTA IN DIFERITE SCENARII DE SCHIMBARI CLIMATICE VA SPORI. RUSIA SI AMERICA DE NORD VOR FI PROSPERE DIN PUNCTUL DE VEDERE AL AGRICULTURII. RUSIA. SE VOR INMULTI ALTE SPECII DATORITA SECETEI SI PREZENTEI INTESIFICATE A VANTURILOR – NECESITAND PESTICIDE ALTERNATIVE SAU CHIAR TRATAMENTE NOI. PERSPECTIVA SCHIMBARILOR GRADATE CARE VOR AVEA LOC IN VIITOR ESTIMEAZA CA AGRICULTURA VA CONTINUA SA PROSPERE. MUSONI. .FIZICE CU AR FI DISPONIBILITATEA RESURSELOR DE APA. EXTINDEREA SI INTENSITATEA FENOMENELOR METEOROLOGICE EXTREME DIMINUEAZA ANUAL PRODUCTIA AGRICOLA CU CEL PUTIN 30-50%. PERSPECTIVA SCHIMBARILOR CLIMATICE POATE REPREZENTA UN ACT PERICULOS DE AUTO-DECEPTIE. CONDITIILE DIN DIFERITE ORASE 95/147 . EXISTAND IN PREZENT SI INCERTITUDINI IMPORTANTE PRIVIND CAPACITATEA DIFERITELOR REGIUNI DE A SE ADAPTA CU SUCCES LA SCHIMBARILE CLIMATICE PROIECTATE (JEKERMAN 2000). COSTURILE DE IMPLEME NTARE A STRATEGIILOR DE ADAPTARE AR PUTEA CONSTITUI O POVARA SERIOASA PENTRU ACESTE TARI IN CURS DE DEZVOLTARE.MODIFICARI IN PLANIFICAREA SEMANATULUI SAU IN TEHNICILE DE CULES ETC. ARGENTINA. SE ESTIMEAZA DOAR 5 SAU 6 REGIUNI CHEIE UNDE SE VOR MAI CULTIVA GRANE IN INTREAGA LUME (SUA. NORDUL EUROPEI. RECOLTELE – AFECTATE DE TEMPERATURI SI DE REGIMUL APELOR. AUSTRALIA.DE RITMUL SCHIMBARILOR CLIMATICE. PER ANSAMBLU. PRECUM SI DE LUNGIMEA SEZONULUI DE RECOLTARE VOR FI MAI PUTIN PREDICTIBILE PE MASURA CE REGIUNILE CHEIE VOR TRECE PRINTR-O SUITA DE INCALZIRI SI RACIRI. EVENIMENTELE METEOROLOGICE AU UN IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA SOCIETATII. INUNDATII SI PERIOADE SECETOASE – PE INTREGUL MAPAMOND.

MODIFICARILE ACELORASI PARAMETRI AR IMPLICA MODIFICARI ALE SEZOANELOR DE VEGETATE SI IMPLICIT A LIMITELOR DINTRE ASOCIATILE VEGETALE CARACTERISTICE.SI COMUNITATI. SI ESTE POSIBILA RASPANDIREA UNOR NOI EPIDEMII IN ZONELE UNDE SE CULTIVA POMI FRUCTIFERI. DE REPRODUCERE SI REFACERE FIIND DEPASITA. IN PLUS. REDUCAND SEMNIFICATIV REZERVELE DE CARNE DE VITA. IN 96/147 . CAPACITATEA DE CRESTERE. REDUCANDU-I VALOAREA NUTRITIVA. CONDITILE CRESTERII CANTITATII DE CO 2 . NU ACELASI LUCRU S-AR INTARNPLA SI CU BIOMASA. DIN CAUZA FRECVENTELOR SI DIN CE IN CE MAI EXTINSELOR EPIDEMI SI INCENDII. PRIN URMARE. CA O CONSECINTA A MODIFICARII REGIMULUI TERMIC SI PLUVIAL. A DURATEI ANOTIMPURILOR SI CRESTEREA EVAPOTRANSPIRATIEI AR PUTEA CONDUCE LA SCHIMBARI DE COMPOZITIE. CEEA CE AR PROVOCA O SCADERE CU 15 PROCENTE A VOLUMULUI DE IARBA. CANTITANTI MARI DE CARBON AR PUTEA FI ELIBERATE IN ATMOSFERA IN TIMPUL TRECERII DE LA UN TIP DE PADURE 1A ALTUL. CELE MAI LARGI SCHIMBARI SUNT PRECONIZATE LA LATITUDINI INALTE SI CELE MAI PUTIN LA TROPICE. PRIMARA NETA AR PUTEA SPORI. IN ZONELE TROPICALE CRESTEREA TEMPERATURILOR MEDII NU AR TREBUI SA DETERMINE ALTERARI MAJORE IN COMPOZITIA SI PRODUCTIVITATEA SPECIILOR. DE EXEMPLU. DAR MODIFICAREA CANTITATII DE PRECIPITATII. PENTRU REGIUNILE TEMPERATE. TOTALA. PRECUM SI ACCESUL LA APA CURATA SI ENERGIE. CRESTEREA CONCENTRATIE DE CO2 ATMOSFERIC AR PUTEA RIDICA RAPORTUL CARBON/AZOT DIN NUTRETUL IERBIVORELOR. TIPURI INTREGI DE ASOCIATII POT DISPAREA IAR NOI ANSAMBLURI DE SPECII. VOR SUFERI SCHIMBARI MAJORE IN TIPURILE VEGETALE PREDOMINANTE. ASTFEL DE CONDITII AR AVEA CA REZULTAT IMPUTINAREA APEI POTABILE. CAPACITATEA DE ADAPTARE A SOCIETATII FACAND SCHIMBARILE CLIMATICE ACCEPTABILE. UN RAPORT RECENT AL RETELEI PENTRU ACTIUNI CLIMATICE DIN AUSTRALIA SUSTINE CA ESTE POSIBIL CA SCHIMBARILE CLIMATICE SA DUCA LA O SCADERE A CANTITATII DE PRECIPITATII IN ZONELE IMPADURITE. CRESTERE CONSTANTA SI SUFICIENTA SA AFECTEZE CAPACITATEA DE CRESTERE SI REGENERARE A PADURILOR DIN MULTE REGIUNI PRECUM SI COMPOZITIA ACESTORA. PENTRU CA RITMUL CU CARE SI PIERDE CARBONUL PRIN MORTALITATEA MARE A PADURILOR DEPASESTE RITMUL DE CAPTARE SI ASIMILARE A CARBONULUI PRIN CRESTERE SI MATURIZARE. SE ESTIMEAZA CA VACILE DATATOARE DE LAPTE VOR PRODUCE CU 30% MAI PUTIN LAPTE. SCHIMBARILE CLIMATICE SE VOR FACE SIMPLE CU O VITEZA MAI MARE DECAT VITEZA SI RITMUL CRESTERI SPECIILOR DIN PADURI. NOI ECOSISTEME SE POT STABILI IN VIITOR (JEKERMAN 2000). ESTE POSIBILA O SCHIMBARE A COMPOZITIEI DE SPECII DIN PADURI IN TIMP. ELE AR PUTEA APAREA IN MAI MULTE REGIUNI PRODUCATOARE DE HRANA DE PE INTREGUL GLOB IN ACELASI TIMP IN URMATORII 15-30 DE ANI. DETENNINATE DE CRESTEREA CANTITATII DE CO 2 ATMOSFERIC. IN ASTFEL DE CONDITII. ZONELE IMPADURITE SCENARIILE ACTUALE (SATHAYE 2000) PREVAD O CRESTERE CU 1°C A TEMPERATURII MEDII GLOBALE. ACEST LUCRU AR DUCE LA SCADEREA GREUTATII MEDII A VITELOR CU 12 PROCENTE. PORNIND DE LA MODELELE PREDICTIVE REFERITOARE LA SCHIMBARILE CLIMATICE CE VOR VENI. O FRACTIUNE IMPORTANTA DIN SUPRAFETELE IMPADURITE EXISTENTE AZI IN LUME. DESI PRODUCTIVITATEA.

ECOSISTEMELE SI SOLURILE DIN ACEASTA REGIUNE PASTREAZA O CANTITATE SEMNIFICATIVA DE CARBON A PAMANTULUI IN FORMA MOARTA DAR NEDESCOMPUS SAU DOAR PARTIAL DESCOMPUS. ASA CUM LE CUNOASTEM NOI.AR PUTEA DEVENI INSUFICIENTA PENTRU SATISFACEREA CONSUMURILOR PROIECTATE. PADUREA BOREALA SAU TAIGAUA SIBERIEI SINGURA REPREZINTA 57% DIN VOLUMUL PADURII CONIFERE A PAMANTULUI. 1994. ACESTEA SE DEZVOLTÃ LA 1. ORICUM.800–2. GRABHERR & AL. SE PREVEDE SCADEREA PRODUCTIEI FORESTIERE LA JUMATATE DIN CAUZE NE-CLIMATI LEGATE DE ACTIVITATEA UMANA (JEKERMAN 2000). PERIOADA CÃLDUROASÃ INTERGALACIARÃ A PERMIS PÃDURII SÃ AVANSEZE PE CRESTELE MUNTILOR MAI PUTIN ÎNALTI (1.ARATÃ CÃ SPECIILE DE PLANTE RÃSPUND LA ACESTE SCHIMBÃRI PRIN MIGRATIE MAI DEGRABÃ DECÂT PRIN ADAPTAREA LA NOILE CONDITII DE MEDIU. DUCAND LA ELIBERAREA UNEI CANTITATI CRESCANDE DE CARBON IN ATMOSFERA SUB FORMA DE DIOXID DE CARBON GAZ DE SERA. SPECIILE ALPINE NU VOR MAI AVEA POSIBILITATEA SÃ MIGREZE PE ALTITUDINE. PROBABIL CHIAR LA DISPARIÞIA HABITATELOR CARACTERISTICE. STUDIILE REALIZATE ÎN ZONELE MUNTOASE DIN ITALIA. 1994). FIE DATORITÃ IMPOSIBILITÃTII DE A MIGRA SUFICIENT DE RAPID. ORICARE AR FI ÎNSÃ TEORIILE ENUNÞATE. PADURILE BOREAL VOR SUFERI PIERDERI VARIATE DATORITA INCALZIRII CLIMEI. O ÎNCÃLZIRE PRODUCTIA FORESTIERA PRODUCTIA FORESTIERA 97/147 . SPECIALISTII SUNT DE COMUN ACORD CÃ ACESTE SCHIMBÃRI CLIMATICE VOR DUCE LA MODIFICÃRI SEVERE ALE HABITATELOR SUBALPINE SI ALPINE. DAR IN CELE TROPICALE. ARATÃ CÃ HABITATELE CELE MAI VULNERABILE ÎN CONDIÞIILE SCHIMBÃRI CLIMATICE. SE PRECONIZEAZÃ CÃ. REDUCAND STOCURILE SI DISPONIBILITATEA PRODUCERII DE LEMN PE TERMEN LUNG.. ELIMINÂND SPECIILE ALPINE CARACTERISTICE ALTITUDINILOR ÎNALTE (TEORIE SPRIJINITÃ DE EXISTENTA A NUMEROASE REFUGII DE SPECII ALPINE ÎN ANUMITE ZONE DIN MASIVELE MUNTOASE CU ÎNÃLTIMI MAI MICI DIN ALPI).300 M. SE PRECONIZEAZÃ CÃ ÎN CÂTEVA SECOLE DE INVAZIE A PÃDURII ÎN ZONA ALPINÃ. 1990. CONFORM UNOR STUDII REALIZATE ÎN SCANDINAVIA (HOLTEN. UNII CERCETÃTORI CONSIDERÃ CÃ PENTRU CA SPECIILE LEMNOASE SÃ EVOLUEZE PE VERTICALÃ. SUNT JNEPENISURILE DIN APENINI (VACCINIO-PICEETALIA). DATORITÃ MIGRÃRII PE VERTICALÃ A SPECIILOR DE ARBORI (ÎN PRINCIPAL A MOLIDULUI). PADURILE TEMPERATE VOR SUFERI MAI PUTIN. SPECIILE LEMNOASE ARÃTÂND O INERTIE MAI MARE. FIE DATORITÃ DISPARITIEI ZONELOR CU CLIMAT ALPIN (GOTTFRIED & AL. EFECTUL DE SERA SAU SCHIMBARILE FACUTE DE OM POT SPORI DESCOMPUNEREA. DATORITA ATAT FACTORILOR CLIMATICI. SUPRAFATA OCUPATÃ DE HABITATELE ACTUALE SE VA REDUCE CU CU MAI MULT DE 40-60%. VEGETATIA CARACTERISTICÃ ZONELOR ALPINE SI SUBALPINE SE VA REDUCE.500 . ÎN ACESTE ZONE IZOLATE.2..300 M). SCHIMBÃRILE CLIMATICE VOR AFECTA ÎN PRIMUL RÂND SPECIILE IERBOASE. 1995). HOLTEN & CAREY. ÎN ALPI. DUPÃ SCHARFETTER (1938). 1992). CAT SI CELOR NECLIMATICI. ESTE NECESARÃ O ÎNCÃLZIRE SEMNIFICATIVÃ A CLIMATULUI PENTRU O PERIOADA DE CEL PUTIN 100 DE ANI (HOLTMEIER. DATELE OBTINUTE DIN CERCETÃRILE AVÂND CA SUBIECT SCHIMBÃRILE CLIMATICE. 1994. FIIND STRÂNS DEPENDENTE DE EXISTENÞA UNUI CLIMAT RECE. CA URMARE A LÃRGIRII INTERVALULUI CU TEMPERATURI RIDICATE CARE AVANTAJEAZÃ SPECIILE ARBORESCENTE.

A SPUS CA PROBABIL VA FI NEVOIE DE NOI LEGI PENTRU A AJUTA PADURILE SA SUPRAVIETUIASCA. DISPARITIA PADURILOR DUCE..VA CONDUCE LA O CRESTERE CU 3% IN MEDIE PE TERMEN LUNG A NUMARULUI BOVINELOR. THEURILLAT. SCHIMBARILE PRODUCTIEI DE SEPTEL IN ZONELE IMPADURITE VOR FI DOMINATE DE O REDUCERE A SUPRAFETEI TERENURILOR DATORITA CULTIVARII LOR SI SCHIMBARILOR CARE VOR INTERVENI IN EVAPOTRANSPIRATIE SI PRECIPITATII. PRIN FOTOSINTEZA. LA PASTRAREA UNUI NIVEL RIDICAT DE CARBON IN AER. PADURILE SUNT NUMITE. DECI.A CLIMATULUI CU O MEDIE ANUALÃ DE 1-2°C NU VA DUCE LA O EVOLUTIE PE ALTITUDINE A LIMITEI PÃDURII CU MAI MULT DE 100-200 M. ACESTE AMENINTÃRI SUNT PREZENTATE. CARE AJUTA LA INCALZIREA SUPRAFETEI TERESTRE. PRIN REDUCEREA VARIABILITATII PRODUCTIEI PRIMARE NETE DE LA UN AN LA ALTUL. ASA CUM CONSIDERÃ UNII AUTORI. O CRESTERE DE 1-2°C ESTE POSIBIL SÃ SE ÎNCADREZE ÎN LIMITELE TOLERANTEI MAJORITÃTII SPECIILOR ALPINE SI NIVALE (KÖRNER. A DECLARAT M ARK HARMON. ÎN TIMP CE O CRESTERE MAI MARE DE 3-4°C POATE SÃ NU SE ÎNCADREZE ÎN ACESTE LIMITE DE TOLERANTÃ (THEURILLAT. TINÂND CONT DE SUPRAFATA EXTREME DE RESTRÂNSÃ PE CARE O OCUPÃ ACEST HABITAT ÎN STAREA LUI NATURALÃ. DE LA UNIVERSITATEA DIN COLORADO. O CANTITATE DUBLA DE CO2 FATA DE CANTITATEA ACTUALA VA SPORI PRODUCTIA PE DIFERITE PAJISTI SI TERENURI IMPADURITE CU PANA LA 20%. O ANALIZA A EFECTELOR PENTRU PASUNILE SUBTROPICALE INDICA FAPTUL CA O CRESTERE CU 5% IN PRODUCTIA PASUNII DATORITA CO2. "BURETI DE CARBON" FIINDCA. THOMAS VEBLEN. PASUNI SI ZONE IMPADURITE LIMITA INTRE TERENUL AGRICOL SI ZONA IMPADURITA SE VA MODIFICA IN FAVOAREA TERENURILOR PENTRU PASUNAT IN TARILE IN CURS DE DEZVOLTARE IN PRIMUL RAND DATORITA PRESIUNII DEMOGRAFICE. DAR ESTREM DE IMPORTANTE PE TERMEN LUNG". 1998). 1995. LISCHKE & AL. PROFESOR DE ECOLOGIE FORESTIERA LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN OREGON "INCEDIILE 98/147 . PLANTELE ABSORB DIOXIDUL DE CARBON DIN ATMOSFERA SI IL TRANSFORMA IN OXIGEN. FORESTIERE SAU INVAZIILE DE INSECTE CARE OMOARA UN NUMAR MARE DE COPACI TIND SA DOMINE. NEDEGRADAT ANTROPIC. ODATÃ CU ÎNCÃLZIREA CLIMEI. (2004) ARATÃ CÃ HABITATELE CU PINUS MUGO VOR FI AFECTATE MAI LENT DE SCHIMBÃRILE CLIMATICE PRECONIZATE. DATORITÃ MIGRÃRII SPECIILOR DE LA ALTITUDINI MAI JOASE. SCHIMBAREA COMPOZITIEI VEGETALE A PAJISTILOR SE REALIZAEAZÃ MULT MAI RAPID. 1995. DECÂT HABITATELE DE PAJISTE. DE OBICEI. APA SI NUTRIENTI. STUDIILE REALIZATE DE DULLINGER & AL. 1995). CEEA CE STUDIEM SUNT SCHIMBARI MULT MAI LENTE SI MAI GREU DE MODIFICA. DEPINZAND DE LIMITARILE DE TEMPERATURA. COMPARATIV CU JNEPENISURILE.

CARE SUNT PRINCIPALELE TENDINTE DE CONVERSIE A SISTEMELOR NATURALE IN SISTEME AMENAJATE? 3. PADURI GOISPODARITE. CARE SUNT PRINCIPALELE SISTEME AMENAJATE DE PRODUCTIE VEGETALA? 2. EFECTUL NET FIIND INCERT (JEKERMAN 2000). ACEASTA CRESTERE VA FI TOTUSI REDUSA PE TERMEN MAI LUNG CA URMARC A EFECTULUI UNEI RESPIRATII MAI INTENSE A ARBORILOR. CARE ESTE PRINCIPALUL ORGANISM INTERNATIONAL CARE ACTIONEAZA SUB EGIDA ONU IN VEDEREA COMBATERII SCHIMABARILOR CLIMATICE? 4. CARE SUNT PRINCIPALELE MASURI DE AQDAPTARE CARE SE POT LUA PENTRU A LIMITA EFECTELE NEGATIVE SI A BENEFICIA IN ACELASI TIMP DE AVANTAJELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ? Curs x : Măsuri de atenuare a efectelor schimbărilor climatice convenţiile globale. SILVICULTURA. SISTEME AMENAJATE. ACEASTA REDUCERE POATE FI SUBSTANTIAL COMPENSATA PRIN EFECTELE INTERACTIVE ALE CO2 SI DEPUNEREA ATMOSFERICA A AZOTULUI. 99/147 .PADURILE GOSPODARITE PE BAZA DE PLANURI DE AMENAJARE STUDIILE PE TERMEN SCURT ALE CRESTERII CO2 IN PADURILE AMENAJATE ARATA O CRESTERE DE PRODUCTIE A BIOMASEI PENTRU ARBORII TINERI CRESCUTI IN CONDITII DE FERTILITATE. PLANURI DE AMENAJARE 1. AGRICULTURA. CUVINTE CHEIE: CONVERSIA SISTEMELOR NATURALE. CUM VOR EVOLUA IN VIITOR PASUNILE SI PADURILE CA SISTEME AMENAJATE SUB INFLUENTA SCHIMBARILOR CLIMATICE? 5. PASUNI SI PADURI.

Pretul aplicarii acestor prevederi nu ar fi unul exorbitant. ratificata în prezent de 189 state). în consecinta. Conventia consacra. Brazilia). în medie. amenintat cu distrugerea. Aceste demersuri internationale au avut ca prim rezultat Conventia-cadru privind schimbarile climatice (semnata. din 26 aprilie 1986. experienta pozitiva în gestionarea unei alte probleme ecologice globale. prin Conventia de la Viena (1985) si Protocolul de la Montréal (1987).2012. Protocolul de la Kyoto din 10 decembrie 1997 a stabilit. indiferent de scopuri. ca obiectiv reducerea emisiilor de GES în medie cu 5. iar pe de alta. din fericire într-un cadru relativ limitat. a energiei nucleare. dar în acelasi spirit solidarist. comunitatea internationala a început sa manifeste interes pentru problema schimbarilor climatice abia între 1985 si 1987. atasata Razboiului Rece. însarcinat cu studierea problemei. Chiar daca titlul documentului sugereaza ca acesta ar viza toate schimbarile climatice. dateaza înca din 1975 (SUA). nu-si asuma ca îndatoriri. pentru prima data.2% în perioada 2008. intentionate sau accidentale. dar diferentiate a statelor-parti. In acelasi timp. grupul interguvernamental de experti privind evolutia climatului. în raport cu nivelul anului 1990. stabilind. astazi pe cale sa se rezolve. Previziunile si îngrijorarile oamenilor de stiinta au fost confirmate. împreuna cu OMM. Dominata de conceptia dezvoltarii durabile (în sensul definitiei Brundtland. un mecanism special si inedit (piata drepturilor de poluare) de gestionare a modului de înfaptuire si respectare a angajamentelor asumate de statele-parti. Asteptarile opiniei publice si ale ecologistilor au fost înselate si de Summit-ul G-8 de la Gleneagles (iulie 2005). UNEP a creat. în iunie 1992. fara a compromite capacitatea de a le îndeplini pe cele ale generatiilor viitoare). oarecum similara si aflata în relatii de interconditionare cu cea a efectului de sera. în realitate el priveste numai încalzirea climei mondiale.Desi primele programe nationale de cercetare privind schimbarile climatice. au avertizat ca un conflict nuclear. obligatii specifice pentru cele 36 de state industrializate si UE privind reducerea gazelor cu efect de sera. de accidentul de la centrala nucleara de la Cernobil (Ucraina). Prin Rezolutia 43/53 a Adunarii Generale a ONU s-a declarat ca pastrarea climatului mondial pentru generatiile prezente si viitoare constituie interesul general al umanitatii. India. principiul raspunderii comune. decat pe aceea de inventariere a emisiilor. generata direct sau indirect de activitati umane. pe baza datelor si evaluarilor periodice ale IPCC. atunci în confruntare. generate de emisiile de gaze poluante. ar risca sa afunde întreaga emisfera nordica si chiar întreaga planeta într-o “iarna nucleara”. In aplicarea si concretizarea sa. desi unele dintre ele puternic poluante (China. alertand si amplificand preocuparile de sporire a desfasurarii în siguranta a activitatilor aferente (soldate cu încheierea unor conventii internationale notabile în domeniu). în timp ce statele Lumii a Treia. în primul rand de sfidarea nucleara. Participantii s-au angajat “sa ia masuri novatoare” pentru a promova folosirea energiilor fosile mai 100/147 . Reactia institutional-reglementara a fost pregatita de constientizarea tulburarilor majore ale sistemului ecologic planetar pe care le pot genera actiunile umane. la Rio de Janeiro. pe de o parte. Savanti din randurile marilor blocuri militare. precum americanul Carl Sagan si sovieticul Vladimir Alexandrov (disparut în circumstante misterioase în 1985). o dezvoltare care sa satisfaca nevoile generatiilor prezente. respectiv cea a paturii de ozon stratosferic. Catastrofa ecologica a constientizat pericolul aferent utilizarii. Sub aceste auspicii s-a declansat un proces de negocieri si aranjamente politicodiplomatice. a oferit importante sugestii si precedente semnificative de urmat. chiar limitat. întrucat impactul respectarii lor asupra PIB-ului tarilor implicate nu ar trebui sa duca la o scadere a acestuia decat cu 0.1%. pe an. în acest sens.

). GUVERNELE AU SIMŢIT NECESITATEA UNEI ACŢIUNI INSTITUŢIONALE MAI SISTEMATICE ŞI MAI COERENTE. Prin aceasta replica. dar. printre acestea se numara: “schimbarea manierei de a consuma energia”. într-o anumita masura. LEGILE NAŢIONALE PROTEJEAZĂ SPECIILE ÎN INTERIORUL STATELOR. Intr-adevar. se ajunge la subzistarea a doua strategii internationale diferite în privinta combaterii efectului de sera si a reducerii schimbarilor climatice: pe de o parte. a oferit o alternativa. promovata de SUA si aliatii sai. DUPĂ IDENTIFICAREA SPECIILOR CARE AU NEVOIE DE PROTECŢIE. STUDII SAU MECANISME DE MONITORIZARE SE IDENTIFICĂ STAREA ACTUALĂ A SPECIILOR DINTR-O ANUMITĂ ZONĂ GEOGRAFICĂ. POLITICA ECOLOGICĂ SE IMPUNE DIN CE ÎN CE MAI MULT ÎN TOATE ŢĂRILE LUMII. bazata pe ideea liberei optiuni si a autoreglarii acestei probleme ecologice globale. pe de alta parte. cea stabilita si promovata prin Protocolul de la Kyoto. Totodata. Constrangerile de ordin economic astfel determinate si inegalitatile de fapt care s-ar fi nascut în aplicarea principiului responsabilitatii comune. “a actiona pentru un viitor mai curat”. PRIMA CONFERINŢĂ ONU PRIVIND MEDIUL ÎNCONJURĂTOR A EVALUAT NUMAI 10 STATE CARE AVEAU ADMINISTRAŢII CORESPUNZĂTOARE DE PROTECŢIA NATURII. FAPT CE A DETERMINAT CA DUPĂ 1970. sustinuta de peste 132 de state. cu obiective si parteneri diferiti. în frunte cu SUA. ÎN TIMP CE ACORDURILE INTERNAŢIONALE LEGIFEREAZĂ ÎN SPECIAL COMERŢUL ÎNTRE STATE CU ACESTE SPECII SAU MĂSURI LA NIVEL GLOBAL SAU REGIONAL CARE SĂ ASIGURE REALIZAREA CERINŢELOR PENTRU NEVOILE DE CONSERVARE ALE SPECIILOR RESPECTIV 101/147 . Australia. adica tarile care produc aproape jumatate din GES. conform unui plan de actiune. si. care produc aproape 45% din GES. lupta împotriva exploatarilor forestiere ilegale s. DINAMIZÂND REÎNNOIREA ŞI DIVERSIFICAREA INSTITUŢIILOR ŞI ORGANIZAŢIILOR POLITICE NAŢIONALE DAR ŞI A CELOR ŞI LA NIVEL INTERNAŢIONAL. cele doua viziuni nu numai ca nu sunt complementare. energia eoliana si cea nucleara s. China si India. a Acordului privind dezvoltarea curata si clima cu o filozofie diferita de cea a Protocolului de la Kyoto. avand ca promotor UE. dar diferentiate (justificat etic. IAR ASTĂZI. SE STABILESC NEVOILE DE CONSERVARE ŞI APOI POT FI ADOPTATE LEGI NAŢIONALE SAU CONVENŢII INTERNAŢIONALE CARE SĂ IMPLEMENTEZE MĂSURILE DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE ÎN CAUZĂ. SĂ CREEZE LA NIVEL NAŢIONAL INSTITUŢII SPECIFICE ACESTUI DOMENIU. PESTE 170 DE ŢĂRI DISPUN DE ASTEFEL DE INSTITUŢII SPECIFICE CARE ASIGURĂ CETĂŢENILOR ACCESUL DIRECT LA PROCESUL DE ELABORARE ŞI APLICARE A POLITICII ÎN MATERIE DE PROTECŢIA NATURII. încheierea la 28 iulie la Vientiane (Laos) de catre 6 state ASEAN.a. PENTRU APĂRAREA INTERESELOR GENERALE COMUNE TUTUROR OAMENILOR. care emit mai bine de 55% din GES la nivel mondial. se exclud reciproc.a. MAREA MAJORITATE A ŢĂRILOR INDUSTRIALIZATE. finantarea tranzitiei catre o energie mai curata. NUMAI DUPĂ AGRAVAREA CRIZEI ECOLOGICE. s-au afirmat doua strategii internationale.putin poluante. în sensul ca vizeaza tinte liber alese de parti si tactica promovarii unor tehnologii mai putin poluante (“carbunele curat”. DAR ŞI UNELE ŢĂRI MAI PUŢIN DEZVOLTATE. noua perspectiva formulata de Acordul de la Vientiane. dar greu de acceptat practic) au generat o disputa reflectata mai ales între SUA si UE. promovarea cercetarii si dezvoltarii. în realizarea scopului comun si prioritar al reducerii ritmului si amplorii schimbarilor climatice. Din pacate. DUPĂ CÂTEVA DECENII. PRIN OBSERVAŢII.

ESTE NECESAR SĂ EXISTE SUFICIENTE CUNOŞTINŢE PRIVIND DIMENSIUNEA TEMPORALĂ A EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. MĂSURILE DE ADAPTARE TREBUIE SĂ ÎNCEAPĂ ÎNCĂ DE ACUM. PENTRU STABILIREA PRIORITĂŢILOR. ESTE POSIBIL CA STATELE SĂ FIE OBLIGATE SĂ SE ADAPTEZE FĂRĂ NICIO PLANIFICARE.X. DATORITĂ ANTICIPĂRII PAGUBELOR POTENŢIALE ŞI REDUCERII LA MINIMUM A RISCURILOR PENTRU ECOSISTEME. SĂNĂTATEA UMANĂ. CEEA CE SE VA DOVEDI A FI MULT MAI COSTISITOR ŞI VA PUNE ÎN PERICOL SISTEMELE SOCIALE ŞI ECONOMICE. CU CONDIŢIA SĂ EXISTE POLITICI CARE SĂ ELIMINE OBSTACOLELE DIN CALEA ACŢIUNII PRIVATE. PENTRU CARE INCERTITUDINILE SUNT MAI MARI. ÎN CAZUL ÎN CARE NU SE IA NICIO MĂSURĂ. PRIN URMARE. ADESEORI ÎN MOD BRUSC. COSTURILE SUPLIMENTARE DE ADAPTARE A INFRASTRUCTURII ŞI CLĂDIRILOR AR PUTEA REPREZENTA ÎNTRE 1 ŞI 10% DIN COSTURILE TOTALE ALE INVESTIŢIILOR EFECTUATE ÎN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR DE ŢĂRILE MEMBRE ALE OCDE. ÎN ABSENŢA UNEI STRATEGII TIMPURII PENTRU A RĂSPUNDE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. ESTIMĂRILE PRELIMINARE ALE RAPORTULUI STERN SUGEREAZĂ CĂ. AŞADAR. PRECUM ŞI SECURITATEA ACESTORA. STRATEGII PENTRU AMELIORAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE RAPORTUL STERN1 PRIVIND ASPECTELE ECONOMICE ALE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE CONCLUZIONEAZĂ CĂ ADAPTAREA AR PUTEA REDUCE COSTURILE. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ. O ACŢIUNE TIMPURIE VA ADUCE BENEFICII ECONOMICE CERTE. ÎN CAZUL UNEI CREŞTERI CU 3-4°C A TEMPERATURII MEDII GLOBALE. CA RĂSPUNS LA CRIZE ŞI DEZASTRE DIN CE ÎN CE MAI FRECVENTE. ACEASTĂ AFIRMAŢIE ESTE ÎN SPECIAL VALABILĂ PENTRU INTERVALELE DE TIMP MAI LUNGI. NIVELUL EXACT AL CREŞTERII TEMPERATURII NU ESTE CUNOSCUT CU CERTITUDINE ŞI VA DEPINDE ŞI DE MĂSURILE DE ATENUARE ÎNTREPRINSE LA NIVEL MONDIAL ÎN URMĂTOARELE DECENII. COSTUL PAGUBELOR VA CREŞTE CONSIDERABIL DIN ANII 2020 PÂNĂ ÎN ANII 2080. ÎN CEEA CE PRIVEŞTE EFECTELE PENTRU CARE PREVIZIUNILE SUNT SUFICIENT DE CREDIBILE. ÎN LIPSA UNOR MĂSURI DE ADAPTARE. MĂSURILE DE ADAPTARE RENTABILE APAR DREPT CEA MAI ADECVATĂ SOLUŢIE. BUNURI ŞI INFRASTRUCTURI.1. DIN CAUZA UNUI ANUMIT GRAD DE INCERTITUDINE AFERENT PREVIZIUNILOR CLIMATICE ŞI ABSENŢEI RESURSELOR FINANCIARE. DUPĂ CUM ILUSTREAZĂ FIGURA. ESTE PUŢIN PROBABIL CA FORŢELE DE PIAŢĂ SĂ DUCĂ LA O ADAPTARE EFICIENTĂ. 102/147 . PAGUBELE CAUZATE DE CREŞTEREA NIVELULUI MĂRII AR PUTEA FI. DE PÂNĂ LA PATRU ORI MAI MARI DECÂT COSTURILE UNOR DIGURI SUPLIMENTARE DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR.

00 8. ÎNTREPRINDERILE. cum ar fi raţionalizarea apei.00 16. ACTUALIZAREA STRATEGIILOR DE GESTIONARE A DEZASTRELOR ŞI A SISTEMELOR DE AVERTIZARE RAPIDĂ ÎN CAZ DE INUNDAŢIE SAU INCENDIU FORESTIER.20. CUM SUNT: • noi pieţe pentru tehnici.00 2.00 0.00 2020s 2020s 6. PRECUM ŞI CETĂŢENII.00 2080s 12. PRINTRE CARE CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ ŞI DE PIEŢE PENTRU PRODUSE ŞI SERVICII INOVATOARE.00 18. • măsuri costisitoare de protecţie şi strămutare.00 € billion per year 2080s 14. DE EXEMPLU: • măsuri blânde.00 fă r ă cu fă r ă cu fără cu fă r ă cu Creşterea nivelului mării cu 25. SE VOR CONFRUNTA CU CONSECINŢELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ŞI POT JUCA UN ROL IMPORTANT ÎN CADRUL MĂSURILOR DE ADAPTARE. CUM AR FI ADAPTAREA AMENAJĂRII TERITORIALE ŞI A PLANIFICĂRII SPAŢIALE LA RISCURILE DE VIITURI. planificarea publică şi sensibilizarea populaţiei. SECTOARELE INDUSTRIEI ŞI SERVICIILOR . ACŢIUNILE CONCRETE POT FI FOARTE VARIATE. cum ar fi creşterea înălţimii digurilor. CUPRINZÂND. COSTURI CU ŞI FĂRĂ MĂSURI DE ADAPTARE SECTORUL PRIVAT. ADAPTAREA CODURILOR DE CONSTRUCŢIE EXISTENTE PENTRU A GARANTA REZISTENŢA INFRASTRUCTURII CU DURATĂ LUNG Ă DE VIAŢĂ LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE VIITOARE. ESTE NECESARĂ LUAREA DE MĂSURI DE ADAPTARE DIN PARTEA AUTORITĂŢILOR PUBLICE.3 cm Creşterea nivelului mării cu 56.4 cm Costuri de adaptare 2020s 2080s 2080s 2020s Cost total al pagubelor reziduale IMPACTUL MĂSURILOR DE ADAPTARE ASUPRA PAGUBELOR CAUZATE DE O CREŞTERE PUTERNICĂ ŞI O CREŞTERE MAI SLABĂ A NIVELULUI MĂRII. 103/147 .00 4. materiale şi produse de construcţie rezistente la schimbările climatice. relativ necostisitoare.00 10. întreprinderi industriale şi chiar oraşe şi sate întregi din zonele joase de coastă şi văile de inundare şi construcţia de noi centrale electrice din cauza defectării unor centrale hidroelectrice. a datelor de semănat şi utilizarea de culturi rezistente la secetă. modificarea rotaţiei culturilor. ADAPTAREA VA DA NAŞTERE UNOR NOI OPORTUNITĂŢI ECONOMICE. relocalizarea unor porturi.

SE CONTUREAZĂ O GUVERNANŢĂ PE MAI MULTE NIVELURI ÎN DOMENIUL ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. în timp ce condiţiile climatice favorabile din perioada verii pot transforma zonele de la Atlantic şi Marea Nordului în potenţiale destinaţii turistice pentru sejururile litorale. VALURILE DE CANICULĂ. CUM SUNT INCENDIILE. REACŢIA ŞI REABILITAREA ÎN CAZ DE DEZASTRU AR TREBUI SĂ DEVINĂ O PRIORITATE ŞI MAI ÎNALTĂ. DE SERVICIILE DE SĂNĂTATE ŞI DE MECANISMELE DE SUPRAVEGHERE A DEZASTRELOR. Segmentele mai puţin înstărite ale societăţii vor fi mai vulnerabile la schimbări. • adaptarea practicilor locale de management agricol din Scandinavia la perioade de vegetaţie mai lungi. SCHIMBUL DE INFORMAŢII PRIVIND STRATEGIILE DE ADAPTARE AR PUTEA REDUCE CONSIDERABIL COSTURILE DE INSTRUIRE DIN STATELE. ÎN SPRIJINUL TEHNOLOGIILOR DE MANAGEMENT AL RISCULUI. SE POATE INSTITUI UN SCHIMB DE EXPERIENŢĂ ŞI DE BUNE PRACTICI. ECONOMIEI ŞI SOCIETĂŢII. DEPINZÂND DE VULNERABILITATEA FIZICĂ. DE CAPACITATEA DE ADAPTARE NATURALĂ ŞI UMANĂ. BAZATE PE PARTENERIATE. INSTRUMENTELE DE MANAGEMENT AL RISCULUI AR PUTEA FI ÎMBUNĂTĂŢITE ŞI NOI INSTRUMENTE AR PUTEA FI CREATE: DE EXEMPLU. LA CARE PARTICIPĂ TOATE PĂRŢILE INTERESATE. este necesar să se acorde o atenţie deosebită aspectelor sociale ale adaptării. • Nivelul naţional ÎMBUNĂTĂŢIREA GESTIONĂRII DEZASTRELOR ŞI A CRIZELOR VOR CREŞTE FRECVENŢA ŞI INTENSITATEA DEZASTRELOR DE MARE AMPLOARE. deoarece temperaturile din staţiunile turistice pot deveni prea ridicate în perioada verii. care în mod probabil se va intensifica în perioada de primăvară şi toamnă. ELABORAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE EXPERIENŢA ŞI COMPETENŢELE DE ELABORARE A UNOR STRATEGII DE ADAPTARE ŞI DISPOZIŢII DE APLICARE EFICIENTE SUNT ÎNCĂ LIMITATE. MĂSURILE TREBUIE ÎNTREPRINSE LA CEL MAI ADECVAT NIVEL ŞI TREBUIE SĂ FIE COMPLEMENTARE. DE GRADUL DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICĂ. Primele de asigurare care anticipează schimbările climatice ar putea constitui un stimulent pentru măsurile de adaptare din sectorul privat. EVALUAREA EFECTELOR ASUPRA SĂNĂTĂŢII. INCLUSIV PENTRU PLANIFICAREA DE URGENŢĂ. ADAPTAREA ESTE UN PROCES COMPLEX DATORITĂ FAPTULUI CĂ GRAVITATEA EFECTELOR VARIAZĂ DE LA O REGIUNE LA ALTA. DE LA SIMPLII CETĂŢENI LA AUTORITĂŢILE PUBLICE ŞI COMUNITARE. OBSERVAREA PĂMÂNTULUI PRIN SATELIT. inclusiv riscurilor legate de ocuparea locurilor de muncă şi efectele asupra condiţiilor 104/147 . INUNDAŢIILE SAU IZBUCNIREA EPIDEMIILOR. REGIUNI.• turismul litoral din ţările mediteraneene. DEZVOLTAREA DE METODE ŞI MODELE. MEDIULUI. MUNICIPALITĂŢI ŞI COMUNITĂŢI. SECETA. EVALUAREA ŞI PROGNOZAREA DEZASTRELOR. PREVENIREA. ALUNECĂRILE DE PĂMÂNT. PREG ĂTIREA. Prin urmare. ÎN CONSECINŢĂ. CARTOGRAFIEREA ZONELOR VULNERABILE DUPĂ TIPUL DE EFECTE. • sectorul asigurărilor ar putea elabora noi produse de asigurare în vederea reducerii riscurilor şi a vulnerabilităţii în faţa dezastrelor.

INCLUZAND IN ACEST PUBLIC SI TINERII 4. si mai greu de sustinut pe termen lung. optiuni de asigurare si conservare a biodiversitatii pentru reducerea impactului schimbarilor climatice asupra oamenilor. 3. securitatea alimentara si sanatatea. agentiile sale specializate si alte organizatii internationale vizeaza adaptarea in programele lor de munca. programul "Nairobi" pentru impact. este si mai costisitoare. TRANSFERUL DE TEHNOLOGIE SI DEZVOLTAREA 6. PROMOVAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE LOCALE 7. In plus. pana la schimbarea de tip comportamental la nivel individual. CADRU LEGISLATIV SI NORME CARE PROMOVEAZA ACTIUNI USOR ADAPTATIVE. adaptarea trebuie directionata catre prioritatile dezvoltarii durabile la nivel national si international prin programele sectorale. precum reducerea consumului de apa sau a consumului energetic si/sau un consum mai eficient. Sistemul Natiunilor Unite. adaptarea poate prezenta riscul de a nu putea fi pusa in practica. Politicile ce vizeaza schimbarile climatice pot promova activitati care au beneficii multiple asupra indeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului concomitent cu obiectivele ce vizeaza adaptarea. Optiunile de adaptare sunt multiple si variaza de la cele tehnice . vulnerabilitatii si adaptarii lor.de trai şi de locuit. Este permis astfel un proces decizional bazat pe informatii despre actiunile si masurile practice de adaptare. Aceste riscuri sunt reale. ci si de modalitatile de dezvoltare ale acestora. Finantarea "reactiva" sau pe termen scurt. Adaptarea nu 105/147 . copiii de vârstă fragedă şi persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile la valurile de căldură. De exemplu. Strategiile nationale de adaptare pot include: 1. vulnerabilitate si adaptare la schimbarile climatice asista toate tarile in intelegerea si evaluarea impactului. Alte strategii includ: sisteme de avertizare a fenomenelor meteo extreme. oferind o evaluare riguroasa a nevoilor urgente de adaptare. Programele nationale de actiune reprezinta o optiune pentru tarile cel mai putin dezvoltate.resursele hidrologice. Asigurarea fondurilor necesare derularii pe termen mediu si lung a initiativelor de adaptare este un aspect extrem de important. Dezvoltarea durabila poate reduce vulnerabilitatea. 2. IPCC sugereaza faptul ca o posibila vulnerabilitate viitoare va depinde nu numai de schimbarile climatice. imbunatatirea managementului riscului. Pentru a avea efecte pozitive. Adaptarea este un proces prin care societatile invata sa reactioneze la riscurile asociate schimbarilor climatice. Fara suficienti bani. MASURI DE INTARIRE A BAZEI STIINTIFICE IN PROCESUL DECISIONAL METODE SI INSTRUMENTE PENTRU EVALUAREA ADAPTARII EDUCAREA. actionand deja in multe sisteme si sectoare esentiale ale existentei umane . Scopul lor este acela de a extinde capacitatile de adaptare ale comunitatilor. conservarea si restaurarea adaposturilor subterane pentru oameni pentru a-i proteja de furtuni. oferind un cadru structural pentru cooperare.protejarea nivelului crescut al apelor sau case protejate de pericolul inundatiilor prin suspendarea pe pontoane. FORMAREA SI CONSTIENTIZAREA DIN PARTEA PUBLICULUI A ADAPTARII. PROMOVAREA CAPACITATII DE GANDIRE INDIVIDUALA SI INSTITUTIONALA 5.

Gradul actual de defrisare contribuie cu peste 20% din emisiile de gaze cu efect de sera avand ca si cauza factorul uman. licente comerciale. a infrastructurii si promovarea mijloacelor de transport nemotorizate. Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (una dintre principalele prioritati ale tarilor in curs de dezvoltare) din moment ce cresterea economica presupune o aprovizionare si un consum energetic mai eficient. taxe si accize. Modificari ale obisnuintei de transport. inciment si in productia de hartie. Modalitatea in care sunt satisfacute aceste nevoi energetice va afecta posibilitatea de a controla schimbarile climatice. Cel mai ridicat potential pentru reducerea emisiilor industriale este ascuns in industria metalurgica. Aproximativ 30% dintre emisiile prognozate pentru sectoarele rezidentiale si comerciale (cea mai ridicata cota dintre toate sectoarele studiata de catre IPCC) pot fi reduse pana in 2030 cu un beneficiu economic net. este extrem de important ca cresterea emisiilor sa fie rupta de cresterea economica. Acest potential este suficient pentru a compensa cresterea prevazuta a emisiilor globale si chiar pentru a reduce aceste emisii sub nivelul actual. Guvernele pot juca un rol major in motivarea sectorului privat pentru a investi in tehnologiile inovatoare. Stern Review sugereaza ca anual costul de reducere a emisiilor. Atat strategiile de adaptare. incluzand aici folosirea pe scara larga a tehnologiilor curate si imbunatatirea eficientei consumatorului final. cum ar fi imbunatatirea transportului public. facand din defrisarea la nivel mondial una dintre 106/147 .710 particule la million de CO2e pentru anul 2030 variaza de la o usoara crestere in PIB-ul global la o scadere de 3%. Exista un enorm potential economic in urmatoarele decenii in toate sectoarele implicate in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. stimulente financiare. Conform scenariului de referinta al Agentiei Internationale pentru Energie (IEA). De asemenea. Politicile climatice si actiunile la nivel national si international sunt necesare in "ecologizarea" aprovizionarii cu energie si a dezvoltarii economice. poate conduce la o stabilizare a CO2e la 550 de particule la million pana in 2050. programe de cercetare si dezvoltare si instrumente de informare. inculzand aici regulamente si standarde. cat si cele de reducere sunt nu doar necesare. pot reduce si mai mult emisiile. subventii. in functie de tinta de stabilizare. mare consumatoare de energie. previzibile. Optiunile de reducere a emisiilor din agricultura sunt si ele competitive si pot contribui la indeplinirea obiectivelor de combatere a schimbarilor climatice pe termen lung. Eforturile de temperare a acestora din urmatoarele doua. ci si complementare. trei decenii vor determina in mare parte cresterea mediei temperaturii globale si schimbarile climatice aferente. IPCC sugereaza faptul ca efectele macro-economice ale reducerii sau stabilizarii emisiilor in limitele 445 . durabile si consistente. Guvernele folosesc o gama larga de politici si metode pentru a combate schimbarile climatice. acorduri voluntare.previne insa nevoia de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera. Conform IPCC exista potential pentru temperare. cererea globala de energie va creste cu 60% pana in 2030. care pot fi astfel evitate. oferindu-le stimulente clare. de aproape 1% din PIB-ul mondial.

Eforturile de reducere a efectelor schimbarilor climatice la nivel global pot intari partial perspectivele de dezvoltare globala prin scaderea riscului de impact negativ al schimbarilor climatice. Comunitatea de afaceri poate oferi optiuni noi si inovatoare. sectorul privat poate juca un rol major in eforturile climatice prin intermediul parteneriatelor. poate aplica cunostintele si tehnologia in sectoare-problema pe care apoi le poate transforma in oportunitati. in special in America de Sud. cat si cele pentru dezvoltarea unor politici climatice. Stoparea ratelor atat de ridicate de defrisare. Multe dintre afacerile de top incep sa paseasca in problematica schimbarilor climatice tocmai pentru ca oamenii de afaceri inteleg riscurile si recunosc ca este nevoie sa actioneze pe linia reducerii acestora. iar interactiunea acestuia cu agenda publica este tot mai ampla. al reducerii riscurilor si dinamicii performantelor asociate cu productia durabila si folosirea eficienta a energiei. noi servicii industriale si noi roluri in sectoare precum agricultura sau silvicultura. noi locuri de munca. promovarea managementului durabil al padurilor si plantarea unor noi paduri ar putea reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de sera. Exista o gama variata de actiuni pe care companiile le pot derula pentru a-si reduce contributia la schimbarile climatice. Schimbarile climatice prevazute pot duce la cresterea accentuata a gradului de saracie si la subminarea dezvoltarii durabile. pot produce combustibili "curati". Organizatia pentru Agricultura si Alimentatie a Natiunilor Unite estimeaza ca in 2000.12. Rolul sectorului privat in conturarea solutiilor Rolul sectorului privat ca si sursa a solutiilor pentru combaterea schimbarilor climatice la nivel global este de acum recunoscut universal. Aceeasi oameni de afaceri doresc.principalele cauze ale schimbarilor climatice datorate omului.2005 au fost pierdute. amenintarea la adresa climei mondiale va fi una permanenta. Piata de carbon generata de semnarea Protocolului de la Kyoto este o ilustrare a felului in care stimulentele pot fi folosite pentru a indeplini obiectivele stabilite printr-un acord international. Actiunile care combat schimbarile climatice pot constitui o baza pentru noi cresteri economice. in special in tarile cel mai putin dezvoltate. pot dezvolta procese si produse de economisire a energiei. Atat parteneriatele de cercetare. energie biomasa. pot asigura crearea unei baze 107/147 . Africa si Asia. motoare cu ardere redusa si multe altele. Cooperarea multilaterala efectiva reduce substantial costul global al schimbarilor climatice comparativ cu costurile pe care fiecare tara le-ar suporta daca ar actiona exclusiv la nivel national. Fara acest tip de tehnologii insa. tehnologii care apoi vor contribui la progresul economic si la dezvoltare. fireste. Esential in stabilirea acestui rol este numarul tot mai mare al corporatiilor care au inteles importanta programelor de responsabilitate sociala de tip corporatist (CSR). Cu asistenta din partea guvernelor. Tot ei vad si oportunitatile imense care se nasc din dezvoltarea unor tehnologii prietenoase sau verzi. in medie. noi sectoare de productie. sa-si consolideze pozitia competitiva pe piata si sa obtina un avantaj in dezvoltarea tehnologiilor si strategiilor ce vor contribui la reducerea emisiilor in anii urmatori.9 milioane hectare de paduri. Pot implementa programe de energie verde si proiecte co-generare.

PENTRU A ÎMPIEDICA EROZIUNEA ŞI TORENTELE NOROIOASE SĂ AJUNGĂ PÂNĂ LA LOCUINŢE ŞI AŞEZĂRI. S-AR PUTEA EXPLORA PRACTICI DETALIATE DE GESTIONARE A TERENURILOR ŞI DE UTILIZARE A TERENURILOR ÎN CADRUL UNOR PARTENERIATE CU AGRICULTORII. ÎN CONSECINŢĂ. ÎN SPECIAL LA NIVEL REGIONAL. UN ROL IMPORTANT ÎL DEŢIN AUTORITĂŢILE LOCALE. S-AR PUTEA LUA ÎN CALCUL CREAREA UNOR SISTEME SEPARATE DE COLECTARE PENTRU APELE UZATE ŞI APELE PLUVIALE. INIŢIATIVE PENTRU ECONOMISIREA APEI PRIN UTILIZAREA UNOR SISTEME ELECTRONICE DE GESTIONARE ŞI DISTRIBUŢIE A APEI PENTRU IRIGAREA CULTURILOR. La nivel international si national. S-AR PUTEA LUA ÎN CALCUL ELABORAREA UNOR DOCUMENTE SPECIALE CU INSTRUCŢIUNI TEHNICE. Pe baza unor astfel de directii. ÎN REGIUNILE ÎN CARE INTENSITATEA ŞI FRECVENŢA PRECIPITAŢIILOR SUNT ÎN CREŞTERE. ÎN SUDUL EUROPEI. STUDII DE CAZ ŞI BUNE PRACTICI. PENTRU A NU FI NECESARĂ CONSOLIDAREA CAPACITĂŢILOR DE EVACUARE A APELOR UZATE. ÎMPREUNĂ CU AGRICULTORII. TOT LA ACEST NIVEL SUNT DISPONIBILE CUNOŞTINŢE DETALIATE REFERITOARE LA CONDIŢIILE NATURALE ŞI UMANE LOCALE. • NIVELUL LOCAL O MARE PARTE DIN DECIZIILE CARE INFLUENŢEAZĂ ÎN MOD DIRECT SAU INDIRECT ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE SE IAU LA NIVEL LOCAL. Provocarea consta in continuitatea asigurarii unor cadre legale si a unor parteneriate care vor pemite corporatiilor sa-si asume rolul vital in protejarea climei. DE EXEMPLU. 108/147 . A FACTORILOR DE DECIZIE ŞI A PROFESIONIŞTILOR ŞI PENTRU INIŢIEREA UNEI ABORDĂRI MAI ACTIVE LA TOATE NIVELURILE.reale despre ceea ce poate fi atins. • Nivelul regional ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE CONSTITUIE O PROVOCARE PENTRU AUTORITĂŢILE DIN EUROPA ÎNSĂRCINATE CU PLANIFICAREA. Acestea trebuie sa inteleaga ca schimbarile climatice sunt o prioritate. LUÂND ÎN CALCUL ADAPTAREA. CETĂŢENII ŞI PĂRŢILE INTERESATE NU SUNT PROBABIL PE DEPLIN CONŞTIENŢI DE AMPLOAREA ŞI MAGNITUDINEA EVENIMENTELOR CARE VOR URMA ŞI NICI DE EFECTELE ACESTORA ASUPRA ACTIVITĂŢILOR LOR. guvernele trebuie sa asigure mediului de afaceri anumite directii de actiune. mediul de afaceri va investi cu incredere in tehnologiile si strategiile necesare. MAI MULTE MUNICIPALITĂŢI AU ELABORAT. SCHIMBĂRILE DE COMPORTAMENT ÎN CADRUL SOCIETĂŢILOR ŞI COMUNITĂŢILOR DEPIND ÎNTR-O MARE MĂSURĂ DE GRADUL DE CONŞTIENTIZARE A PROBLEMEI. CERINŢELE MINIME PENTRU PLANIFICAREA SPAŢIALĂ. UTILIZAREA TERENURILOR ŞI MODIFICAREA UTILIZĂRII TERENURILOR. dar si sa prevada directia si scopul final al politicilor internationale si nationale in domeniu. dar si modalitati si termene de indeplinire a acestor obiective. AR PUTEA JUCA UN ROL ESENŢIAL PENTRU SENSIBILIZAREA PUBLICULUI. PLANIFICAREA SPAŢIALĂ ESTE O CHESTIUNE TRANSSECTORIALĂ. AŞADAR ACEASTA CONSTITUIE UN INSTRUMENT ADECVAT PENTRU DEFINIREA UNOR MĂSURI DE ADAPTARE RENTABILE.

ANUMITE SECTOARE (AGRICULTURĂ. care să ghideze acţiunile. în special din ţările în curs de dezvoltare. ESTE ESENŢIAL CA EXPERIENŢA DOBÂNDITĂ PRIN APLICAREA PRIMELOR MĂSURI DE ADAPTARE ŞI REZULTATELE CERCETĂRILOR SĂ FIE ÎMPĂRTĂŞITE. 109/147 . ADAPTAREA ESTE ÎNTR-O MARE MĂSURĂ O CHESTIUNE DE COERENŢĂ POLITICĂ. ÎN MOD EVIDENT. PESCUIT ŞI REŢELE ENERGETICE) SUNT ÎN MARE MĂSURĂ INTEGRATE LA NIVEL COMUNITAR PRIN INTERMEDIUL PIEŢEI UNICE ŞI AL POLITICILOR COMUNE. ÎN ACEST CONTEXT. SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PRETUTINDENI. ESTE ESENŢIAL CA EFORTURILE SĂ FIE COORDONATE ÎNTR-UN MOD RENTABIL. • Trebuie să recunoască dimensiunea externă a efectelor schimbărilor climatice şi a adaptării la acestea şi să formeze noi alianţe cu parteneri din întreaga lume.ABORDAREA CHESTIUNII ADAPTĂRII ÎN MOD INTEGRAT PREZINTĂ AVANTAJE EVIDENTE. ASTFEL. ÎN NUMEROASE ZONE. iar cooperarea cu organizaţiile internaţionale trebuie consolidată. CARE VA FI ACCENTUATĂ DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE. VA TREBUI CA PĂRŢILE IMPLICATE DE LA TOATE NIVELURILE SĂ SE MOBILIZEZE. ADAPTAREA VA PRESUPUNE O ABORDARE TRANSFRONTALIERĂ. INADECVATĂ. DEŞI O ABORDARE UNIFORMIZATĂ A CHESTIUNII ADAPTĂRII ESTE. prin intermediul politicilor sectoriale şi de altă natură şi al fondurilor disponibile. POT FI LUATE IN CALCUL PATRU LINII DE ACTIUNE. UNIUNEA EUROPEANĂ TREBUIE SĂ ARATE MODUL ÎN CARE ADAPTAREA VA FI LUATĂ ÎN CALCUL ÎN TOATE POLITICILE SALE RELEVANTE. MAI MULT. DE EXEMPLU ÎN BAZINELE HIDROGRAFICE ŞI ZONELE BIOGEOGRAFICE. ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE VA AVEA DE CÂŞTIGAT DE PE URMA EXPERIENŢEI DOBÂNDITE DIN CONFRUNTAREA FENOMENELOR METEOROLOGICE EXTREME ŞI DIN PUNEREA ÎN APLICARE A UNOR PLANURI SPECIFICE ŞI ACTIVE DE MANAGEMENT AL RISCULUI PREZENTAT DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE. PLANIFICARE ŞI ACŢIUNI CONSECVENTE ŞI COORDONATE. ÎN MOD PROBABIL. CARE INTRĂ ÎN SFERA DE COMPETENŢĂ A COMUNITĂŢII. EA VA OFERI UN EXEMPLU ŞI ÎŞI VA INTENSIFICA COOPERAREA CU PARTENERII DIN ÎNTREAGA LUME ÎN VEDEREA REUŞITEI ADAPTĂRII LA ACEASTĂ AMENINŢARE MONDIALĂ. APĂ. ASTFEL CĂ INTEGRAREA OBIECTIVELOR DE ADAPTARE DIRECT ÎN CADRUL ACESTORA PARE SĂ FIE REZONABILĂ ÎN APROAPE TOATE STATELE MEMBRE SE CONTUREAZĂ POLITICI DE ADAPTARE. BIOLOGICE ŞI UMANE SE CARACTERIZEAZĂ PRINTR-O BOGATĂ DIVERSITATE. ACOLO UNDE EXISTĂ CAPACITATEA OPERAŢIONALĂ. Măsurile de adaptare trebuie coordonate cu ţările învecinate. CARTE VERDE A UE SE CONCENTREAZĂ ASUPRA UNEI PRIME SERII DE POSIBILITĂŢI DE ACŢIUNE PRIORITARĂ LA NIVEL COMUNITAR. SISTEMELE FIZICE. trebuie elaborate strategii de adaptare pentru identificarea modului optim de alocare a resurselor şi a utilizării celei mai eficiente a acestora. IAR ACESTEA NU VOR RESPECTA GRANIŢELE ADMINISTRATIVE. DEŞI VA TREBUI CA MĂSURILE SĂ FIE ÎNTREPRINSE SAU APLICATE LA NIVEL NAŢIONAL SAU LOCAL. BIODIVERSITATE. • În cazurile în care cunoştinţele actuale sunt suficiente.

DEOARECE MULTE DINTRE ACESTE POLITICI SE BAZEAZĂ PE CADRUL LEGISLATIV. ODATĂ CU SCHIMBĂRILE CLIMATICE. ROLUL AGRICULTURII ŞI AL SILVICULTURII DE FURNIZORI DE SERVICII ECOLOGICE ŞI ECOSISTEMICE VA AVEA O MAI MARE IMPORTANŢĂ. MANAGEMENTUL AGRICOL ŞI FORESTIER DEŢIN UN ROL IMPORTANT ÎN CEEA CE PRIVEŞTE. CONTINUAREA LIBERALIZĂRII POLITICII COMERCIALE ŞI DECLINUL DEMOGRAFIC. elaborarea unor noi răspunsuri strategice. schimbul de informaţii şi acţiunile pregătitoare trebuie să reducă incertitudinile şi să extindă baza de cunoştinţe. printre altele. Integrarea adaptării la schimbările climatice în momentul implementării legislaţiei şi politicilor actuale şi viitoare ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎŞI VA FACE SIMŢITE EFECTELE ASUPRA UNUI MARE NUMĂR DE DOMENII ALE POLITICII . ÎN CELE DE MAI JOS ESTE EXPUSĂ O PREZENTARE GENERALĂ INIŢIALĂ A MODULUI ÎN CARE ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE A FOST SAU AR PUTEA FI LUATĂ ÎN CALCUL ÎN CADRUL ACESTOR POLITICI. în cadrul unui grup consultativ european privind adaptarea la schimbările climatice creat în cadrul Programului european privind schimbările climatice. CUM AR FI CONCURENŢA INTERNAŢIONALĂ. SE VOR AGRAVA RISCURILE PENTRU APROVIZIONAREA CU ALIMENTE LA NIVEL MONDIAL. Integrarea rezultatelor cercetării în politici şi practici trebuie consolidată.• Atunci când există importante lacune de cunoştinţe. GESTIONAREA EFECTIVELOR DE ANIMALE ŞI LOCALIZAREA CAPACITĂŢILOR DE PRODUCŢIE. ACESTEA CONSTITUIND RISCURI IMPORTANTE PENTRU VENITURILE AGRICOLE ŞI DUCÂND LA ABANDONAREA TERENURILOR ÎN ANUMITE PĂRŢI. ÎN ACEST CONTEXT. cercetarea. DAT FIIND CĂ PRODUCŢIA AGRICOLĂ ESTE DIN CE ÎN CE MAI VARIABILĂ. SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AGRAVA ACESTE DIFICULTĂŢI ŞI VOR CREŞTE COMPLEXITATEA ŞI COSTURILE PROVOCĂRILOR CU CARE NE VOM CONFRUNTA. integrarea adaptării în programele de finanţare comunitară existente. Agricultura şi dezvoltarea rurală AGRICULTURA SE VA CONFRUNTA CU NUMEROASE PROVOCĂRI ÎN ANII URMĂTORI. Acţiunea imediată se referă la opţiunile strategice din următoarele domenii: – – – integrarea adaptării la schimbările climatice în momentul aplicării şi al modificării legislaţiei şi politicilor actuale şi viitoare. • Strategiile şi acţiunile coordonate ar trebui să fie analizate şi discutate mai aprofundat. SCHIMBĂRILE CLIMATICE PREVĂZUTE VOR AFECTA PRODUCŢIA AGRICOLĂ. PRINTRE ALTELE. SUCCESUL ABORDĂRII PROBLEMEI ADAPTĂRII DEPINDE DE COOPERAREA CONSOLIDATĂ DINTRE STATELE ÎN VEDEREA APLICĂRII ACESTORA. ESTE NECESAR SĂ SE EVALUEZE EFECTELE POTENŢIALE ALE UNEI EVENTUALE CREŞTERI A BIOMASEI PENTRU PRODUCŢIA DE ENERGIE ASUPRA REZERVELOR MONDIALE DE ALIMENTE. UTILIZAREA EFICIENTĂ A APEI ÎN ZONELE USCATE. PROTECŢIA CURSURILOR DE APĂ ÎMPOTRIVA APORTURILOR EXCESIVE DE 110/147 .

PERMIŢÂND MIGRAŢIA ACESTORA. A DEZVOLTĂRII ENERGIILOR REGENERABILE. DUCÂND ÎN ACELAŞI TIMP LA CREŞTEREA CERERII DE ELECTRICITATE PENTRU INSTALAŢIILE DE AER CONDIŢIONAT. COMISIA PREGĂTEŞTE ÎN PREZENT UN PLAN STRATEGIC PENTRU TEHNOLOGIILE ENERGETICE. CA DE EXEMPLU ENERGIA NUCLEARĂ ŞI HIDROENERGIA. ESTE NECESAR SĂ SE EXPLOATEZE AVANTAJELE ASOCIATE ÎNTRE MĂSURILE DE ATENUARE ŞI CELE DE ADAPTARE. MENŢINEREA ŞI REABILITAREA PEISAJELOR MULTIFUNCŢIONALE. ENERGIA EVOLUŢIA CONDIŢIILOR CLIMATICE VA DESCHIDE NOI POSIBILITĂŢI. A UNOR MĂSURI DE GESTIONARE A SOLURILOR DESTINATE SĂ CONSERVE CARBONUL ORGANIC (CUM AR FI SISTEMELE NO TILLAGE SAU MINIMUM TILLAGE) ŞI PROTECŢIA PAJIŞTILOR PERMANENTE REPREZINTĂ MĂSURI DE ATENUARE A EFECTELOR CARE AR TREBUI SĂ SPRIJINE. NEVOILE DE ÎNCĂLZIRE ÎN TIMPUL IERNII ŞI ÎN ACELAŞI TIMP PROTEJEAZĂ ÎMPOTRIVA CĂLDURII EXCESIVE. ADAPTAREA LA RISCURILE CARE DECURG DIN SCHIMBĂRILE CLIMATICE. ÎNTREPRINDERILE VOR FI NEVOITE SĂ SE ADAPTEZE LA NOILE CONDIŢII. A UNEI MAI BUNE GESTIONĂRI A CERERII ŞI OFERTEI ŞI A UNEI REŢELE ELECTRICE CARE SĂ FACĂ FAŢĂ FLUCTUAŢIILOR MAI MARI ALE CERERII ŞI ALE PRODUCŢIEI DE ENERGIE ELECTRICĂ. ÎN ACELAŞI TIMP. POT DUCE LA RESTRUCTURĂRI ŞI POT CAUZA PAGUBE INFRASTRUCTURII INDUSTRIALE. VERILE MAI LUNGI ŞI MAI USCATE AR PUTEA AFECTA ALTE SURSE DE ENERGIE. AMELIORAREA GESTIONĂRII INUNDAŢIILOR. ÎN SCHIMB. PE DE O PARTE. DE EXEMPLU. SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AFECTA SECTOARE ECONOMICE ŞI SERVICII CUM SUNT CONSTRUCŢIILE ŞI TURISMUL. DE EXEMPLU PRIN INTEGRAREA NECESITĂŢILOR DE ADAPTARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN PLANURILE DE AFACERI. ACEST FAPT SUBLINIAZĂ NECESITATEA DIVERSIFICĂRII SURSELOR DE ENERGIE. CUM SUNT ENERGIA SOLARĂ ŞI ENERGIA FOTOVOLTAICĂ. AL CĂRUI OBIECTIV ESTE DE A ACCELERA INOVAREA ÎN ACEST DOMENIU PENTRU A FACE FAŢĂ DUBLEI PROVOCĂRI A ATENUĂRII EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ŞI A 111/147 . RECENTELE REFORME ALE POLITICII AGRICOLE COMUNE (PAC) AU CONSTITUIT UN PRIM PAS CĂTRE CREAREA UNUI CADRU PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ A AGRICULTURII UNIUNII EUROPENE. INVESTIŢIILE ÎN DOMENIUL IZOLAŢIILOR REDUC. ADAPTĂRILE ULTERIOARE ALE PAC ŞI VERIFICAREA EFICIENŢEI ACESTEIA DIN 2008 AR PUTEA OFERI OCAZIA DE A ANALIZA MODALITĂŢILE OPTIME DE A INTEGRA MAI EFICIENT ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN PROGRAMELE DE SPRIJIN PENTRU AGRICULTURĂ.SUBSTANŢE NUTRITIVE. PROMOVAREA UNOR TEHNICI DE MANAGEMENT FORESTIER CARE CONFERĂ REZISTENŢĂ LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. LA RÂNDUL LOR. CUM SUNT PAJIŞTILE CU O IMPORTANTĂ VALOARE NATURALĂ CARE OFERĂ UN HABITAT PENTRU NUMEROASE SPECII. REDUCÂND ASTFEL CEREREA DE AER CONDIŢIONAT ÎN VERILE MAI CALDE. INDUSTRIA ŞI SERVICIILE SECTOARELE INDUSTRIEI ŞI SERVICIILOR SE VOR CONFRUNTA CU NECESITATEA DE A SE ADAPTA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI VOR AVEA OPORTUNITĂŢI DE A INTRODUCE PE PIAŢĂ PRODUSE ŞI SERVICII ÎN SPRIJINUL ACESTUI PROCES.

DE ASEMENEA. VA TREBUI CA NOILE INFRASTRUCTURI DE TRANSPORT ŞI MIJLOACE DE TRANSPORT SĂ FIE CONCEPUTE. DE EXEMPLU. CARE VA CONTRIBUI DE ASEMENEA LA ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. ÎN VIITORUL APROPIAT.ADAPTĂRII LA ACESTEA. DE EXEMPLU EXPUNEREA LA OZON SI PARTICULE FINE DETERMINATA DE VALURILE DE CALDURA. AR TREBUI SĂ IA ÎN CALCUL EVOLUŢIA PRECONIZATĂ A SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. REVIZUIREA CADRULUI DE REGLEMENTARE RELEVANT. TRANSPORTURILE ADAPTAREA INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT EXISTENTE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. DESTINATE AUTORITĂŢILOR PORTUARE ŞI ADMINISTRATORILOR INFRASTRUCTURILOR DE NAVIGAŢIE. DEZASTRE NATURALE. PREVENIRII EFECTELOR ACUTE ASUPRA SANATATII DATORATE UNOR CONDITII METEOROLOGICE DIFERITE SI A STRATEGIILOR DE ADAPTARE DIN DOMENIUL SANATATII. Sănătatea SCHIMBĂRILE CLIMATICE. ASIGURÂND ÎN ACELAŞI TIMP FUNCŢIONAREA SA NEÎNTRERUPTĂ ŞI SIGURĂ. 112/147 . VA PRESUPUNE INVESTIŢII SUPLIMENTARE CONSIDERABILE. AR FI UTILĂ ELABORAREA UNOR ORIENTĂRI PRIVIND INTERPRETAREA LEGISLAŢIEI COMUNITARE ÎN VIGOARE. ACESTEA CONSTITUIE EXEMPLE DE BAZĂ ALE NECESITĂŢII IMEDIATE DE ADAPTARE. EVALUAREA INTERMEDIARA A PLANULUI DE ACTIUNE EUROPEAN PENTRU MEDIU SI SANATATE (2004-2010) INCLUDE. ÎN MOD INCONTESTABIL. MANIFESTATE PRIN VALURI DE CĂLDURĂ. ASUPRA MASURILOR DE SANATATE PUBLICA. PENTRU A LE FACE MAI LOCUIBILE ÎNTR-UN CLIMAT MAI CALD ŞI PENTRU A REDUCE CEREREA DE ENERGIE. SANATATEA ANIMALA PREZINTA UN GRAD MARE DE PROBABILITATE DE A FI AFECTATA DE CONSECINTELE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA CONDITIILOR DE TRAI SI DE CRESTEREA POTENTIALA A BOLILOR INFECTIOASE TRANSMISIBILE. O BUNĂ PLANIFICARE. CARE CUPRINDE ASPECTE LEGATE DE GESTIONAREA SPAŢIULUI. ÎNCĂ DIN FAZA DE PROIECTARE. ACESTE EFECTE POT FI AMPLIFICATE DE ALTI FACTORI DE STRES. VARIAŢIILE REGIMULUI HIDROLOGIC ŞI ALE NIVELULUI APEI DE-A LUNGUL CĂILOR FLUVIALE NAVIGABILE AU FOST DEJA LUATE ÎN CONSIDERARE ÎN PROIECTAREA NAVELOR DE NAVIGAŢIE INTERIOARĂ. DE ASEMENEA. ÎN AŞA FEL ÎNCÂT SĂ REZISTE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. ÎN SCOPUL ADAPTĂRII ACESTOR INFRASTRUCTURI. ÎN SPECIAL A DIRECTIVEI PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR. DIVERSE PROIECTE ELABORATE IN CADRUL PROGRAMELOR DE FINANTARE ALE UNIUNII EUROPENE (IN SPECIAL PROGRAMUL COMUNITAR DIN DOMENIUL SANATATII PUBLICE SI PROGRAMELE-CADRU DE CERCETARE) SE CONCENTREAZA ASUPRA EFECTELOR VALURILOR DE CALDURA ASUPRA SANATATII UMANE. CUM ESTE SELECŢIA AMPLASAMENTELOR. POLUAREA AERULUI ŞI INFECŢII TRANSMISE PRIN VECTORI AU. COMISIA VA ÎNCEPE. RECOMANDARI PRIVIND MASURILE ADECVATE CARE AR TREBUI LUATE. CLĂDIRILE REPREZINTĂ UN ASPECT ESENŢIAL. EFECTE NEGATIVE ASUPRA SĂNĂTĂŢII. SCHIMBARILE CLIMATICE POT AVEA CONSECINTE DIRECTE SAU INDIRECTE ASUPRA BOLILOR ANIMALE TRANSMISE PRIN VECTORI.

FAPTUL CA ACESTE EFECTE SE AMPLIFICA INTR-UN RITM RAPID SI PERICULOS. AL TRANSPORTURILOR. ÎN SCOPUL REDUCERII RISCURILOR.ADAPTAREA REPREZINTA O STRATEGIE ESENTIALA PENTRU A ASIGURA FAPTUL CA EVENTUALELE EFECTE ALE SCHIMBARILOR CLIMATICE ASUPRA SANATATII SUNT REDUSE SI MENTINUTE LA UN NIVEL MINIM. IN CONDITIILE IN CARE SCHIMBARILE CLIMATICE INTARZIE REFACEREA STRATULUI DE OZON STRATOSFERIC. AR TREBUI SA EXAMINEZE DIVERSE ASPECTE ALE MORTALITATII SI MORBIDITATII DATORATE SCHIMBARILOR CLIMATICE. ESTE NECESAR SĂ SE ACORDE PRIORITATE MĂSURILOR „BLÂNDE” NESTRUCTURALE. 113/147 . AL ALIMENTELOR SI AL HRANEI PENTRU ANIMALE SA FIE EXAMINATE SI ADAPTATE ASTFEL INCAT SA LIMITEZE VULNERABILITATEA LA SCHIMBARILE CLIMATICE. COMITETELE ŞTIINŢIFICE ŞI AGENŢIILE SĂ FURNIZEZE INFORMAŢII REFERITOARE LA RISCURILE SPECIFICE PENTRU SĂNĂTATE ASOCIATE CU SCHIMBĂRILE CLIMATICE. UTILIZAREA DURABILĂ A TERENURILOR ŞI O PLANIFICARE SPAŢIALĂ CARE SĂ LIMITEZE EXPUNEREA ŞI VULNERABILITATEA. LEGISLAŢIA PROPUSĂ PRIVIND EVALUAREA ŞI GESTIONAREA INUNDAŢIILOR SE VA CONCENTRA ASUPRA PREVENIRII. DISPOZITIVELE STRUCTURALE „DURE” DE PROTECŢIE VOR RĂMÂNE ÎNSĂ ELEMENTE IMPORTANTE ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR DE PROPORŢII. INSTRUMENTELE ECONOMICE ŞI PRINCIPIUL „UTILIZATORUL PLĂTEŞTE” AR TREBUI APLICATE ÎN TOATE SECTOARELE. DE EXEMPLU UTILIZAREA ZONELOR UMEDE. MAXIMIZAREA CAPACITĂŢILOR DE RETENŢIE LA SURSĂ. TARIFAREA INADECVATĂ A APEI. ŞI ANUME UTILIZĂRII CÂT MAI LARGI A PROCESELOR NATURALE PENTRU REDUCEREA RISCURILOR DE INUNDAŢII. MAI CONCRET. AL ENERGIEI. PUNEREA ÎN APLICARE TREBUIE SĂ INCLUDĂ EVALUAREA AMPLORII FENOMENELOR EXTREME CARE S-AR PUTEA PRODUCE ÎN VIITOR. AMENAJAREA INCOERENTĂ A TERITORIULUI ŞI O DISTRIBUŢIE NECORESPUNZĂTOARE A APEI DUC AUTOMAT LA O UTILIZARE EXCESIVĂ. ÎNCEPÂND CU PRIMUL CICLU DE PLANIFICARE PENTRU 2009. ACEASTA NU ABORDEAZĂ ÎNSĂ DIRECT CHESTIUNEA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. APLICAREA UNOR POLITICI TARIFARE EFICIENTE. ÎN MOD SIMILAR. AL AGRICULTURII ŞI AL TURISMULUI. IN SPECIAL MODIFICARILOR MODURILOR DE TRANSMITERE A ANUMITOR BOLI INFECTIOASE ALE OAMENILOR SI ANIMALELOR. AL SANATATII PUBLICE. PROTECŢIEI ŞI PREGĂTIRII. PROVOCAREA VA FI ACEEA DE A ÎNCORPORA MĂSURILE REFERITOARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN CADRUL PUNERII ÎN APLICARE A ACESTEIA. ESTE EXTREM DE IMPORTANT SĂ EXISTE O GESTIONARE DURABILĂ A CERERII. MODIFICARILOR RASPANDIRII ALERGENILOR PE CALEA AERULUI DATORATE SCHIMBARILOR ATMOSFERICE SI RISCURILOR PREZENTATE DE RADIATIILE ULTRAVIOLETE. VA TREBUI CA REGLEMENTARILE DIN DOMENIUL PROTECTIEI CONSUMATORULUI. INCLUSIV CEL AL LOCUINŢELOR. STABILIREA UNEI PRIORITĂŢI PENTRU ECONOMISIREA APEI ŞI AMELIORAREA EFICIENŢEI ÎN TOATE SECTOARELE CONSTITUIE DEJA ELEMENTELE ESENŢIALE ALE ABORDĂRII ACESTEI PROBLEME. Apa DIRECTIVA-CADRU PRIVIND APA STABILEŞTE UN CADRU COERENT PENTRU GESTIONAREA INTEGRATĂ A RESURSELOR DE APĂ. ASTFEL SE VOR CREA STIMULENTE PUTERNICE PENTRU REDUCEREA CONSUMULUI DE APĂ ŞI EFICIENTIZAREA UTILIZĂRII ACESTEIA.

PENTRU FIECARE DINTRE ACESTE DOMENII EXISTĂ SAU SE AFLĂ ÎN PREGĂTIRE DISPOZIŢII ŞI POLITICI COMUNITARE. ACEST LUCRU SE DATOREAZĂ FAPTULUI CĂ O MARE PARTE A EFECTELOR SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA OMULUI SE PRODUC PRIN INTERMEDIUL SISTEMELOR NATURALE. IAR ACEASTA AR PUTEA DUCE LA MODIFICĂRI MAJORE ALE FUNCŢIILOR ECOSISTEMELOR ŞI ALE DISTRIBUŢIEI GEOGRAFICE A STOCURILOR. SCHIMBĂRILE CLIMATICE POT AFECTA TIPURILE DE DISTRIBUŢIE ŞI ABUNDENŢA SPECIILOR. A BIODIVERSITĂŢII ŞI A CONTINUITĂŢII SERVICIILOR FURNIZATE DE ECOSISTEMELE TERESTRE. APLICAREA EFICIENTĂ A COMUNICĂRII DIN 2006 PRIVIND BIODIVERSITATEA ŞI A PLANULUI DE ACŢIUNE AL UE PÂNĂ ÎN 2010 ŞI ULTERIOR VA CONTRIBUI ÎN MOD SEMNIFICATIV LA CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A ECOSISTEMELOR. VA TREBUI CA ACESTEA SĂ FIE PUSE ÎN APLICARE ÎN TIMP UTIL PENTRU A PERMITE O ACŢIUNE RAPIDĂ ÎN SCOPUL CONSOLIDĂRII REZISTENŢEI ECOSISTEMELOR LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. PRIN URMARE. MĂSURILE DE ADAPTARE NECESARE AR TREBUI SĂ SE REFLECTE PE DEPLIN ÎN IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR ACTUALE. DEGRADAREA. COERENŢEI ŞI CONECTIVITĂŢII REŢELEI NATURA 2000.MEDIUL MARIN ŞI PESCUITUL STRATEGIA PRIVIND MEDIUL MARIN ŞI LEGISLAŢIA CONEXĂ. DE ASEMENEA. SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AVEA EFECTE PROFUNDE ASUPRA COMPONENTELOR FIZICE ŞI BIOLOGICE ALE ECOSISTEMELOR. MAI CAPABILE DE A CONTINUA SĂ FURNIZEZE SERVICIILE ECOSISTEMICE DE CARE DEPIND PROSPERITATEA ŞI BUNĂSTAREA NOASTRĂ. PRESIUNILE „CLASICE” CARE PROVOACĂ FRAGMENTAREA. Ecosistemele şi biodiversitatea SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AFECTA CONSIDERABIL ECONOMIILE ŞI SOCIETĂŢILE PRIN IMPACTUL PE CARE ÎL VOR AVEA ASUPRA ECOSISTEMELOR. MODIFICĂRILE ÎNSEMNATE ALE TEMPERATURII APEI AR PUTEA AVEA. ÎN CONSECINŢĂ. AERUL ŞI BIODIVERSITATEA. 114/147 . ASIGURAREA DURABILITĂŢII STOCURILOR DE PEŞTE CONSTITUIE UN OBIECTIV IMPORTANT AL POLITICII COMUNE ÎN DOMENIUL PESCUITULUI. ŞI ANUME APA. DEOARECE SCHIMBĂRILE CLIMATICE AR PUTEA ZĂDĂRNICI EFORTURILE TRECUTE ŞI ACTUALE. DE LA PLANCTON PÂNĂ LA ANIMALELE DE PRADĂ. MAI PRECIS ASUPRA PATRIMONIULUI NATURAL. ESTE POSIBIL SĂ FIE NEVOIE DE ADAPTAREA ANUMITOR POLITICI. PRIN URMARE. ECOSISTEMELE SĂNĂTOASE VOR FI MAI REZISTENTE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI. ELE SE AFLĂ ÎN CENTRUL ORICĂREI POLITICI DE ADAPTARE. VOR INTEGRA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI MĂSURILE DE ADAPTARE ÎN PROGRAMELE ŞI PLANURILE DE PUNERE ÎN APLICARE. SUPRAEXPLOATAREA ŞI POLUAREA ECOSISTEMELOR TREBUIE REDUSE („IMUNIZAREA ECOSISTEMELOR LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE”). ACCENTUL TREBUIE PUS PE URMĂTOARELE OBIECTIVE: ASIGURAREA INTEGRITĂŢII. SOLUL. DE APĂ DULCE ŞI MARINE. CONSERVAREA UNOR ECOSISTEME ÎN BUNĂ STARE DE SĂNĂTATE ŞI DE FUNCŢIONARE VA FI ÎNSĂ FOARTE DIFICILĂ. CARE VOR CONSTITUI PILONUL DE MEDIU AL POLITICII MARITIME. UN IMPACT PUTERNIC ASUPRA ACVACULTURII.

STRATEGIA TEMATICĂ PRIVIND UTILIZAREA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE ARE OBIECTIVUL DE A REDUCE EFECTELE NEGATIVE ALE UTILIZĂRII RESURSELOR ÎNTR-O ECONOMIE ÎN CREŞTERE ŞI DE A AMELIORA EFICIENTIZAREA ACESTORA. PLANUL DE ACŢIUNE PRIVIND CONSUMUL ŞI PRODUCŢIA DURABILE. AL EVALUĂRII EFECTELOR ŞI AL SCHIMBULUI DE PRACTICI ŞI PROMOVEAZĂ UN MANAGEMENT FORESTIER MAI FAVORABIL CONSERVĂRII CARBONULUI. CARE URMEAZĂ SĂ FIE ADOPTAT. Chestiuni interdisciplinare IMUNIZAREA ÎMPOTRIVA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE („CLIMATE PROOFING”) TREBUIE INTEGRATĂ ÎN DIRECTIVA PRIVIND EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA 115/147 .CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA BIODIVERSITĂŢII ŞI A SERVICIILOR ECOSISTEMICE ÎN MEDIUL RURAL ÎN SENS LARG ŞI ÎN MEDIUL MARIN. REDUCEREA EFECTELOR NEDORITE ALE SPECIILOR EXOTICE INVADATOARE. ÎN ACEST CONTEXT. STRATEGIA REFERITOARE LA SOLURI ŞI LEGISLAŢIA AFERENTĂ ACESTEIA AU DREPT OBIECTIV PROTEJAREA FUNCŢIILOR SOLULUI ÎN ÎNTREAGA UNIUNE EUROPEANĂ. AGRAVÂND ASTFEL EFECTELE UTILIZĂRII RESURSELOR ASUPRA MEDIULUI. ASIGURAREA COMPATIBILITĂŢII DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI TERITORIALE CU BIODIVERSITATEA. ESTE IMPORTANT SĂ EXISTE MĂSURI COMPENSATORII PENTRU A GARANTA FAPTUL CĂ PROIECTELE DE DEZVOLTARE CONSERVĂ PATRIMONIUL NATURAL. Alte resurse naturale PROGRAMELE FOREST FOCUS 2003-2006 INCLUD REALIZAREA DE STUDII PRIVIND ANTICIPAREA MODIFICĂRILOR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CREŞTEREA PĂDURILOR. SIMILAR GESTIONĂRII SOLURILOR ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ATENUAREA ŞI ADAPTAREA. VA EXAMINA ACŢIUNILE POSIBILE PENTRU AMELIORAREA COERENŢEI POLITICILOR ÎN VIGOARE ŞI PENTRU REDUCEREA UTILIZĂRII DE RESURSE ŞI DE ENERGIE. PLANUL DE ACŢIUNE PENTRU PĂDURI INCLUDE ACTIVITĂŢI DE CERCETARE ŞI FORMARE ÎN DOMENIUL ADAPTĂRII. DAT FIIND CĂ SOLUL REPREZINTĂ CEA MAI MARE REZERVĂ TERESTRĂ DE CARBON. UTILIZAREA DURABILĂ ÎNSEAMNĂ CĂ DEZVOLTAREA ŞI EXPLOATAREA NU TREBUIE SĂ AIBĂ DREPT REZULTAT DIMINUAREA PATRIMONIULUI NATURAL SAU DEGRADAREA SERVICIILOR ECOSISTEMICE. TREBUIE PROMOVATE PROGRAMELE DE MONITORIZARE A PĂDURILOR ŞI A SOLULUI LA NIVEL COMUNITAR. PRINTR-O ABORDARE DIN PERSPECTIVA CICLULUI DE VIAŢĂ. DEOARECE PE BAZA REZULTATELOR ACESTORA TREBUIE ELABORATE MĂSURILE DE INTERVENŢIE NECESARE. ZONELE AFLATE ÎN PERICOL DE PIERDERE A MATERIEI ORGANICE TREBUIE IDENTIFICATE. SCHIMBĂRILE CLIMATICE DUC LA SCĂDEREA RESURSELOR NATURALE. PIERDEREA NETĂ DE MATERIE ORGANICĂ ÎN CONDIŢII DE ÎNCĂLZIRE A CLIMEI CONSTITUIE O PREOCUPARE MAJORĂ. STOCURILE DE CARBON ŞI MIGRAŢIA SPECIILOR DE COPACI. ANALIZELE RAPORTULUI COSTBENEFICIU ŞI STUDIILE DE IMPACT AR TREBUI SĂ IA ÎN CALCUL ŞI SĂ INTERNALIZEZE ÎN MOD PROGRESIV ŞI SISTEMATIC COSTURILE DE MEDIU AFERENTE DEGRADĂRII ECOSISTEMELOR. ASTFEL ÎNCÂT SCHIMBĂRILE CLIMATICE SĂ POATĂ FI LUATE ÎN CALCUL ÎN PROGRAMELE DESTINATE ELIMINĂRII TENDINŢELOR CARE NU AU UN CARACTER DURABIL.

DE ASEMENEA. PORTURILE SI AUTOSTRAZILE AU O DURATA DE VIATA DE 80-100 DE ANI. INVESTIŢII CARE SUNT OPTIME ÎN CONDIŢIILE ACTUALE NU VOR FI ÎN MOD NECESAR VIABILE DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC ÎN CONTEXTUL CONDIŢIILOR CLIMATICE VIITOARE SAU DACĂ SE IAU ÎN CALCUL EFECTELE ACESTORA ASUPRA ECOSISTEMELOR. ESTE NEVOIE DE ACŢIUNI SPECIFICE PRIVIND CODURILE ŞI METODELE DE CONSTRUCŢIE ŞI CULTURILE REZISTENTE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE.MEDIULUI ŞI ÎN CEA PRIVIND EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU. STATELE TREBUIE SĂ IA ÎN CALCUL ACTIVITĂŢILE DE ADAPTARE. ADAPTAREA CONSTITUIE DE ASEMENEA O OPORTUNITATE PENTRU INOVARE ŞI 116/147 . EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI. Integrarea adaptării în programele de finanţare comunitară existente LA ELABORAREA PROGRAMELOR FINANTARE. ÎN CONDIŢIILE CLIMATICE DIN VIITOR. EVALUAREA STRATEGICĂ DE MEDIU ŞI EVALUAREA IMPACTULUI POLITICILOR TREBUIE SĂ ABORDEZE IMPACTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR CU AJUTORUL UNOR INSTRUMENTE CARE SĂ INTERNALIZEZE COSTURILE PAGUBELOR SUFERITE DE PATRIMONIUL NATURAL ŞI DE SERVICIILE ECOSISTEMICE. DE ACEEA INVESTITIILE EFECTUATE IN PREZENT TREBUIE SA TINA CONT PE DEPLIN DE CONDITIILE PREVAZUTE. CARE SĂ FIE COMPLETATĂ DE ACŢIUNI CONCRETE. DE ACEEA. O ABORDARE COERENTĂ ŞI INTEGRATĂ A AMENAJĂRII ŞI MANAGEMENTULUI ZONELOR DE COASTĂ AR TREBUI SĂ OFERE UN CONTEXT PROPICE SINERGIILOR ŞI SĂ TRATEZE CHESTIUNEA EVENTUALELOR INCONSECVENŢE DINTRE DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A ZONELOR DE COASTĂ ŞI ADAPTAREA NECESARĂ LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. ÎN STATELE UNITE. Elaborarea unor noi răspunsuri strategice EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE SE VOR FACE SIMŢITE DIRECT SAU INDIRECT ASUPRA UNEI SERII DE POLITICI. ZONELE DE COASTĂ SUNT DIN CE ÎN CE MAI EXPUSE RISCURILOR AFERENTE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ŞI AR TREBUI SĂ SE AFLE ÎN CENTRUL MĂSURILOR DE ATENUARE ŞI ADAPTARE. ÎN ŢĂRILE DE JOS CUNOŞTINŢELE CELE MAI RECENTE REFERITOARE LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE ASUPRA CURSURILOR DE APĂ ŞI A CREŞTERII NIVELULUI MĂRII SUNT LUATE DEJA ÎN CONSIDERARE LA PROIECTAREA INFRASTRUCTURILOR. RECOMANDAREA PRIVIND MANAGEMENTUL INTEGRAT AL ZONEI DE COASTĂ (ICZM) INVITĂ LA O ABORDARE STRATEGICĂ A AMENAJĂRII ŞI MANAGEMENTULUI ZONELOR DE COASTĂ. ARHITECŢII INCLUD O CREŞTERE CU UN METRU A NIVELULUI MĂRII PENTRU PROIECTAREA PODURILOR ÎN REGIUNILE DE COASTĂ. ESTE NECESAR SĂ SE EFECTUEZE O VERIFICARE SISTEMATICĂ A MODULUI ÎN CARE SCHIMBĂRILE CLIMATICE VOR AFECTA TOATE DOMENIILE DE ACŢIUNE ŞI LEGISLAŢIA COMUNITARĂ. MARILE INFRASTRUCTURI CUM SUNT PODURILE. DE EXEMPLU. INVESTIŢIILE PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG AR TREBUI SĂ FIE IMUNE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. ESTE NECESAR SĂ SE FURNIZEZE ORIENTĂRI ÎN MATERIE DE AMENAJARE ŞI MANAGEMENT ŞI SĂ SE APLICE CELE MAI BUNE PRINCIPII ŞI PRACTICI PENTRU ELABORAREA ABORDĂRILOR ŞI A STRATEGIILOR. DE EXEMPLU. ACEST LUCRU ESTE IN SPECIAL VALABIL PENTRU PROIECTELE DE INFRASTRUCTURA. CLĂDIRILE ŞI ALTE INFRASTRUCTURI CONCEPUTE SĂ DUREZE 20-50 DE ANI VOR TREBUI SĂ REZISTE.

PRIN URMARE. ADAPTAREA VA FI FUNDAMENTALĂ PENTRU A GARANTA ÎNDEPLINIREA. VOR FI AFECTATE CEL MAI PUTERNIC. DEOARECE ACEASTA OFERĂ MAI MULTE POSIBILITĂŢI. PRECUM ŞI MICILE STATE INSULARE. A OBIECTIVELOR MILENIULUI PENTRU 117/147 . COMUNITĂŢILE SĂRACE DIN ACESTE ŢĂRI DEPIND ÎN MARE MĂSURĂ DE UTILIZAREA DIRECTĂ A RESURSELOR NATURALE LOCALE. ACESTEA DISPUN DE MIJLOACE REDUSE DE SUBZISTENŢĂ ŞI DE O CAPACITATE LIMITATĂ DE A FACE FAŢĂ VARIABILITĂŢII CLIMATICE ŞI DEZASTRELOR NATURALE. ATÂT ÎN CEEA CE PRIVEŞTE OFERTA. STABILIREA ŞI COORDONAREA UNOR CADRE ŞI PLATFORME DE EVALUARE SAU A UNOR REŢELE DE SCHIMB DE INFORMAŢII. ACEST ASPECT TREBUIE EXAMINAT ÎN STRÂNSĂ COOPERARE CU SECTORUL PRIVAT. SCHIMBĂRILE CLIMATICE REPREZINTĂ O PROVOCARE MAJORĂ PENTRU REDUCEREA SĂRĂCIEI ÎN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE ŞI AMENINŢĂ SĂ DISTRUGĂ O MARE PARTE DIN REALIZĂRILE ÎN MATERIE DE DEZVOLTARE. SERVICIILE FINANCIARE ŞI PIEŢELE DE ASIGURĂRI VOR FI NEVOITE SĂ GĂSEASCĂ SOLUŢII INOVATOARE PENTRU A RĂSPUNDE ÎN MOD EFICIENT EXPUNERII DIN CE ÎN CE MAI MARI LA RISCURILE LEGATE DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE. CÂT ŞI ÎN CEEA CE PRIVEŞTE CEREREA DE PRODUSE DE ASIGURARE. ÎN PREZENT EXISTĂ PE PIAŢĂ NOI PRODUSE FINANCIARE. FIIND RESPONSABILE DE CEA MAI MARE PARTE A EMISIILOR ANTROPICE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ ACUMULATE DE-A LUNGUL TIMPULUI ÎN ATMOSFERĂ. PREZENTÂND UN POTENŢIAL CRESCUT PENTRU EXPORTUL SOLUŢIILOR TEHNOLOGICE DEZVOLTATE. ÎNTREPRINDERI ŞI SECTORUL FINANCIAR. FACILITÂND ASTFEL IDENTIFICAREA OPŢIUNILOR ÎN MATERIE DE POLITICĂ ŞI A STRATEGIILOR RENTABILE. CUM SUNT INSTRUMENTELE FINANCIARE DERIVATE CLIMATICE SAU OBLIGAŢIUNILE PENTRU CATASTROFĂ. ÎN SPECIAL ÎN REGIUNILE ŞI SEGMENTELE DE SOCIETATE CELE MAI VULNERABILE. INCLUSIV ÎN REGIUNI ÎNVECINATE CU EUROPA. PLANIFICAREA SPAŢIALĂ A TERITORIULUI AR PUTEA OFERI UN CADRU INTEGRAT PENTRU A FACE LEGĂTURA ÎNTRE EVALUAREA VULNERABILITĂŢII ŞI A RISCULUI ŞI CAPACITĂŢILE ŞI STRATEGIILE DE ADAPTARE. INCLUSIV A FONDULUI DE SOLIDARITATE. ESTE NECESARĂ O ANALIZĂ A STRUCTURII VIITOARE A FONDURILOR PUBLICE ŞI PRIVATE EXISTENTE PENTRU DEZASTRE NATURALE. ÎNTRERUPEREA ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERILOR SAU INCENDIILE FORESTIERE PREZINTĂ UN RISC FINANCIAR RIDICAT PENTRU PERSOANE FIZICE. ESTE NECESAR CA ACEST TIP DE PRODUSE SĂ FIE DEZVOLTATE. ÎN PLUS. ŢĂRILE CELE MAI PUŢIN DEZVOLTATE DIN AFRICA. DUPĂ ANUL 2015. ESTE NECESARĂ O INTEGRARE MAI PROFUNDĂ A PIEŢELOR DE ASIGURĂRI ÎN CADRUL POLITICII PRIVIND SERVICIILE FINANCIARE ŞI AL DIRECTIVEI „SOLVABILITATE II”. ANUMITE REGIUNI ALE AMERICII LATINE ŞI ASIEI. SCHIMBĂRILE CLIMATICE AR PUTEA PROVOCA DISLOCĂRI MASIVE DE POPULAŢII. ESTE INDICAT SĂ SE IA ÎN CONSIDERARE POSIBILITATEA DE A SE INTRODUCE FORMULE DE FINANŢARE INOVATOARE DEDICATE ADAPTĂRII PENTRU A SPRIJINI IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE ADAPTARE COORDONATE. SCHIMBĂRILE CLIMATICE ŞI EFECTELE ACESTORA. ŢĂRILE DEZVOLTATE VOR FI NEVOITE SĂ SPRIJINE MĂSURILE DE ADAPTARE DIN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE.NOILE TEHNOLOGII. CUM AR FI PAGUBELE MATERIALE.

HIDROELECTRICA. ADAPTAREA AR TREBUI. TREBUIE SĂ ANALIZEZE MAI PROFUND MODALITĂŢILE DE INTEGRARE A ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN POLITICILE EXTERNE ŞI ÎN INSTRUMENTELE DE FINANŢARE ACTUALE ŞI. DACĂ ESTE CAZUL.DEZVOLTARE. x. Promovarea utilizării energiei din surse regenerabile ÎN CADRUL ACESTEI POLITICI DIN DOMENIUL ENERGIEI. DEFINITE DE ORGANIZAŢIA NAŢIUNILOR UNITE. INDIA ŞI BRAZILIA. CUM AR FI DIVERSIFICAREA AGRICULTURII SAU A MIJLOACELOR DE SUBZISTENŢĂ. CUM SUNT CELE ÎNCHEIATE CU CHINA. GAZ DE FERMENTARE A DESEURILOR. MAREMOTRICA. ESTE NECESAR CA UNIUNEA EUROPEANĂ SĂ ÎMPĂRTĂŞEASCĂ EXPERIENŢA SA ÎN CEEA CE PRIVEŞTE MĂSURILE DE ADAPTARE CU GUVERNELE ŢĂRILOR ÎN CURS DE DEZVOLTARE ŞI SĂ LE OFERE ACESTORA ASISTENŢĂ PENTRU ELABORAREA UNOR STRATEGII PROPRII LA FEL DE CUPRINZĂTOARE. DEFINIŢII A) „ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE” INSEAMNA SURSE DE ENERGIE REGENERABILE NONFOSILE: EOLIANA. POLITICILE ŞI PROGRAMELE DE ADAPTARE DIN ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE SE POT PREZENTA SUB DIVERSE FORME. DE A EXPLOATA SURSELE DE ENERGIE LOCALE SI DESCENTRALIZATE SI DE A STIMULA INDUSTRIILE DE INALTA TEHNOLOGIE LA NIVEL MONDIAL. CONSOLIDAREA PROTECŢIEI ZONELOR DE COASTĂ ŞI A ZONELOR UMEDE ŞI ECOSISTEMELOR COSTIERE. ÎN FUNCŢIE DE NEVOILE SPECIFICE ALE ŢĂRII RESPECTIVE. ALĂTURI DE MĂSURI DE IMUNIZARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. SĂ ELABOREZE NOI POLITICI. IAR NATURA LOR PREDOMINANT DESCENTRALIZATA FACE CA ECONOMIILE NOASTRE SA FIE MAI PUTIN VULNERABILE IN FATA ALIMENTARII CU ENERGIE VOLATILA. GEOTERMALA. SURSELE DE ENERGIE REGENERABILE SUNT IN MARE MASURA INDIGENE. BAZATE PE REDUCEREA PRESIUNILOR CONVENŢIONALE ASUPRA ECOSISTEMELOR. 118/147 . PARTENERIATELE EXISTENTE. DSRS). ÎN SPECIAL ÎN AFRICA SUBSAHARIANĂ. SECTORUL ENERGIEI REGENERABILE SE REMARCA PRIN CAPACITATEA SA DE A REDUCE EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA SI POLUAREA. CONSTITUIE O BAZĂ ADECVATĂ PENTRU LĂRGIREA COOPERĂRII UNIUNII EUROPENE CU ŢĂRILE ÎN CURS DE DEZVOLTARE PE TEMA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. PENTRU A LE FACE MAI REZISTENTE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE. A VALURILOR. PRIN URMARE. SAU CONSOLIDAREA MECANISMELOR DE PREVENIRE A DEZASTRELOR. ÎMBUNĂTĂŢIREA AMENAJĂRII TERITORIULUI ŞI REÎMPĂDURIREA.2. GAZ PROVENIT DIN INSTALATIILE DE EPURARE A APELOR UZATE SI BIOGAZ. PENTRU A ASIGURA VIABILITATEA INVESTIŢIILOR. SUNT NECESARE MĂSURI ENERGICE. PRECUM ŞI ÎN PLANIFICAREA DEZVOLTĂRII ŞI STABILIREA BUGETULUI. DE ASEMENEA. SOLARA. SĂ FIE INCLUSĂ ÎN STRATEGIILE DE REDUCERE A SĂRĂCIEI (DOCUMENTUL STRATEGIC PENTRU REDUCEREA SĂRĂCIEI. NU SE BAZEAZA PE DISPONIBILITATEA IN VIITOR A SURSELOR CONVENTIONALE DE ENERGIE. BIOMASA. ELE CONSTITUIE UN ELEMENT CHEIE AL UNUI VIITOR ENERGETIC DURABIL.

ÎN SCOPUL UTILIZĂRII ACESTEIA PENTRU ÎNCĂLZIREA SAU RĂCIREA SPAŢIILOR SAU A PROCESELOR. CARE IMPUNE FURNIZORILOR DE ENERGIE SA INCLUDA IN FURNIZAREA DE ENERGIE O ANUMITA PROPORTIE DE ENERGIE 119/147 . PRINTR-O REŢEA. SILVICULTURA SI INDUSTRIILE CONEXE. DESEURILOR SI REZIDUURILOR DIN AGRICULTURA (INCLUSIV SUBSTANTE VEGETALE SI ANIMALE). DATORAT INTERVENŢIEI PE PIAŢĂ A UNUI STAT MEMBRU. INCLUSIV PIERDERILE DE ELECTRICITATE SI CALDURA PE PARCURSUL DISTRIBUTIEI. SILVICULTURII SI PESCUITULUI. H) „SISTEM DE SPRIJIN” ÎNSEAMNĂ UN SISTEM. G) „GARANTIE DE ORIGINE” INSEAMNA UN DOCUMENT ELECTRONIC CARE ARE FUNCTIA DE A FURNIZA DOVADA CĂ O CANTITATE DE ENERGIE DATĂ A FOST PRODUSĂ DIN SURSE REGENERABILE. TRANSPORTURILOR. APA FIERBINTE SAU LICHIDE RACITE. DE LA O SURSA CENTRALA DE PRODUCŢIE. PRIN CREŞTEREA PREŢULUI LA CARE ACEASTA POATE FI VÂNDUTĂ SAU PRIN MĂRIREA. E) „BIOLICHIDE” ÎNSEAMNĂ COMBUSTIBIL LICHID UTILIZAT ÎN SCOPURI ENERGETICE ŞI PRODUS DIN BIOMASĂ. F) „BIOCOMBUSTIBILI” ÎNSEAMNĂ COMBUSTIBIL LICHID SAU GAZOS PENTRU TRANSPORT. PRECUM SI FRACTIUNEA BIODEGRADABILA A DESEURILOR INDUSTRIALE SI MUNICIPALE. I) „OBLIGAŢIE REFERITOARE LA ENERGIA REGENERABILĂ” ÎNSEAMNĂ UN SISTEM DE SPRIJIN NAŢIONAL CARE IMPUNE PRODUCĂTORILOR DE ENERGIE SĂ INCLUDĂ ÎN PRODUCŢIA LOR O ANUMITA PROPORTIE DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE. AGRICULTURII. DESTINAT SĂ AJUTE ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE SĂ GĂSEASCĂ O PIAŢĂ PRIN REDUCEREA COSTURILOR DE PRODUCŢIE ALE ACESTEI ENERGII. CĂTRE MAI MULTE CLĂDIRI. PRIN INTERMEDIUL UNOR OBLIGAŢII REFERITOARE LA ENERGIA REGENERABILĂ SAU ÎN ALT MOD. GOSPODARIILOR.B) „BIOMASA” INSEAMNA FRACTIUNEA BIODEGRADABILA A PRODUSELOR. C) „CONSUM FINAL DE ENERGIE” INSEAMNA PRODUSE ENERGETICE FURNIZATE IN SCOPURI ENERGETICE INDUSTRIEI DE PRELUCRARE. A VOLUMULUI ACHIZIŢIONAT DE ACEST TIP DE ENERGIE. SERVICIILOR. PRODUS DIN BIOMASA. D) „INCALZIRE SAU RACIRE URBANA” INSEAMNA DISTRIBUTIA DE ENERGIE TERMICA SUB FORMA DE ABUR. INCLUSIV CONSUMUL DE ENERGIE SI CALDURA REALIZAT DE CATRE SECTORUL ENERGETIC PENTRU PRODUCTIA DE ELECTRICITATE SI CALDURA.

LA CALCULAREA ENERGIEI TOTALE CONSUMATE ÎN TRANSPORTURI NU SE IAU ÎN CONSIDERARE ALTE PRODUSE PETROLIERE ÎN AFARĂ DE BENZINĂ ŞI MOTORINĂ. GAZUL. (B) CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE PENTRU ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE. CENTRALELE PENTRU PRODUCEREA ENERGIEI REGENERABILE TREBUIE SĂ DISPUNĂ DE O CAPACITATE DE PRODUCŢIE MAI MARE SAU EGALĂ CU 5000 MW. ELECTRICITATEA ŞI HIDROGENUL DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE SE IAU ÎN CONSIDERARE NUMAI O DATĂ. OBIECTIVE PRIVIND UTILIZAREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE 1.DIN SURSE REGENERABILE SAU CARE IMPUNE CONSUMATORILOR DE ENERGIE SA INCLUDA IN CONSUMUL LOR O ANUMITA PROPORTIE DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE. 120/147 . FIECARE STAT SE ASIGURĂ CĂ PONDEREA ENERGIEI OBŢINUTĂ DIN SURSE REGENERABILE ÎN CADRUL CONSUMULUI FINAL DE ENERGIE ÎN 2020 REPREZINTĂ CEL PUŢIN OBIECTIVUL LOR GLOBAL PENTRU PONDEREA DE ENERGIE OBŢINUTĂ DIN SURSE REGENERABILE ÎN ANUL RESPECTIV. PENTRU CA SURSELE REGENERABILE SA DEVINA „PIATRA DE TEMELIE” PENTRU REALIZAREA OBIECTIVULUI DUBLU DE CRESTERE A SIGURANTEI IN APROVIZIONARE SI DE REDUCERE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA. LA CALCULAREA PONDERII DEŢINUTE ÎN CADRUL CONSUMULUI FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE. FIECARE SE ASIGURĂ CĂ PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE UTILIZATĂ ÎN TRANSPORTURI ÎN 2020 REPREZINTĂ CEL PUŢIN 10% DIN CONSUMUL FINAL DE ENERGIE ÎN TRANSPORTURI ÎN STATUL RESPECTIV. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE ÎN FIECARE STAT MEMBRU SE CALCULEAZĂ CA SUMA URMĂTOARELOR: (A) CONSUMUL FINAL DE ELECTRICITATE DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE. STATELE INTRODUC MĂSURI ADECVATE PENTRU A GARANTA CĂ PONDEREA DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE ESTE EGALĂ SAU MAI MARE DECÂT SE ARATĂ ÎN TRAIECTORIA ORIENTATIVĂ STABILITA. CALCULAREA PONDERII ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE 1. 2. ŞI (C) ENERGIA DIN SURSE REGENERABILE CONSUMATĂ ÎN TRANSPORTURI. BIOCOMBUSTIBILII ŞI ALTE BIOLICHIDE CARE NU RESPECTĂ CRITERIILE DE DURABILITATE ECOLOGICĂ NU SE IAU ÎN CONSIDERARE. 3. ESTE NECESARA MODIFICAREA MODULUI IN CARE SE PROMOVEAZA SURSELE DE ENERGIE REGENERABILE.

TRANSPORTURILOR. DUPĂ. ENERGIA TERMICĂ GENERATĂ DE POMPELE DE CĂLDURĂ CARE UTILIZEAZĂ CĂLDURA AMBIENTALĂ DIN AER SE IA ÎN CONSIDERARE. ŞI REVIZUITE ÎN CONFORMITATE CU REGULAMENTUL MENŢIONAT ANTERIOR. O GARANŢIE DE ORIGINE ARE MĂRIMEA 121/147 . ÎN SCOPUL ACESTOR CALCULE. SILVICULTURII ŞI PESCUITULUI. ÎN CAZUL CENTRALELOR MULTICOMBUSTIBIL CARE UTILIZEAZĂ SURSE REGENERABILE ŞI CONVENŢIONALE. EXPRIMAT CA PROCENT. ÎN SPECIAL COEFICIENTUL MINIM DE PERFORMANŢĂ PREVĂZUT DE DECIZIA 2007/742/CE. ÎN CARE SE REALIZEAZĂ UN CONSUM MAI MIC DE ENERGIE IN MOD PASIV PRIN PROIECTAREA CLADIRILOR SAU PROVENIND DE LA CĂLDURA GENERATĂ DE ENERGIA PRODUSĂ DIN SURSE NEREGENERABILE. GOSPODĂRIILOR. INCLUSIV CONSUMUL PENTRU ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE URBANĂ DE ORIGINE REGENERABILĂ. 1980/2000. STATELE SE ASIGURĂ CĂ SE EMITE O GARANŢIE DE ORIGINE CA RĂSPUNS LA CEREREA UNUI PRODUCĂTOR DE ENERGIE REGENERABILĂ. INCALZIREA SI RACIREA PRODUSE DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE ÎN ACEST SCOP. SERVICIILOR. ELECTRICITATEA GENERATĂ DE ENERGIA HIDROELECTRICĂ SE IA ÎN CONSIDERARE CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE PENTRU ÎNCĂLZIRE ŞI RĂCIRE SE CALCULEAZĂ CA FIIND CONSUMUL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE FURNIZATĂ INDUSTRIEI DE PRELUCRARE. PONDEREA ENERGIEI DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE SE CALCULEAZĂ CA FIIND CONSUMUL FINAL DE ENERGIE DIN SURSE REGENERABILE. ÎN SCOPUL ÎNCĂLZIRII ŞI RĂCIRII. ENERGIA TERMICĂ GENERATĂ DE POMPELE DE CĂLDURĂ CARE UTILIZEAZĂ ENERGIA GEOTERMALĂ DIN SOL SAU DIN APĂ ESTE LUATĂ ÎN CONSIDERARE. EXCLUZÂND PRODUCŢIA DE ELECTRICITATE A UNITĂŢILOR DE STOCARE CU POMPE PE BAZĂ DE APĂ POMPATĂ ANTERIOR ÎN SENS ASCENDENT. ÎMPĂRŢIT LA CONSUMUL FINAL DE ENERGIE PROVENITA DIN TOATE SURSELE DE ENERGIE. CU CONDIŢIA CA EFICIENŢA ENERGETICĂ A POMPELOR DE CĂLDURĂ SĂ ÎNDEPLINEASCĂ CERINŢELE MINIME DE ETICHETARE ECOLOGICĂ PREVĂZUTE DE REGULAMENTUL (CE) NR. SE IA ÎN CONSIDERARE NUMAI ACEA PARTE DIN ELECTRICITATE CARE ESTE PRODUSA DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE. AGRICULTURII. GARANTII DE ORIGINE PENTRU ELECTRICITATEA. CONTRIBUTIA FIECAREI SURSE DE ENERGIE SE CALCULEAZA PE BAZA CONTINUTULUI SAU DE ENERGIE. ENERGIA TERMICĂ GENERATĂ DE SISTEMELE ENERGETICE PASIVE.CONSUMUL FINAL DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE SE CALCULEAZĂ CA FIIND CANTITATEA DE ELECTRICITATE PRODUSĂ ÎNTR-UN STAT DIN SURSE DE ENERGIE REGENERABILE. NU SE IA ÎN CONSIDERARE. CONŢINUTUL ENERGETIC AL COMBUSTIBILILOR DESTINAŢI TRANSPORTURILOR ŞI ENUMERAŢI ÎN ANEXA III SE IA ÎN CONSIDERARE CA FIIND CEL PREVĂZUT ÎN RESPECTIVA ANEXĂ.

INDIFERENT DACĂ ACEST STATUT MAI ESTE VALABIL SAU NU: (A) PĂDURE NEAFECTATĂ DE ACTIVITATE UMANĂ SEMNIFICATIVĂ. (B) DACĂ GARANŢIA DE ORIGINE SE REFERĂ LA – (I) ELECTRICITATE. ACESTE GARANTII TREBUIE SA FIE PRECISE. STATELE TREBUIE SA RECUNOASCA GARANŢIILE DE ORIGINE EMISE DE ALTE STATE MEMBRE ÎN CONFORMITATE CU PREZENTA DIRECTIVĂ. PENTRU FIECARE MWH DE ENERGIE PRODUSA NU SE EMITE MAI MULT DE O GARANTIE DE ORIGINE.STANDARD DE 1 MWH. (C) PASUNE BOGATA IN BIODIVERSITATE. FIABILE SI SA NU POATA FI FRAUDATE. TIPUL ŞI CAPACITATEA INSTALAŢIEI UNDE A FOST PRODUSĂ ENERGIA ŞI DATA LA CARE INSTALAŢIA A FOST DATĂ ÎN EXPLOATARE. CRITERII DE DURABILITATE ECOLOGICĂ PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ŞI ALTE BIOLICHIDE -REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ DATORATĂ UTILIZĂRII BIOCOMBUSTIBILILOR ŞI A ALTOR BIOLICHIDE LUATE ÎN CONSIDERARE ÎN SCOPURILE MENŢIONATE. ESTE DE CEL PUŢIN 35 %. CU ALTE CUVINTE PASUNE BOGATA IN SPECII. ASTFEL INCAT STRUCTURA SI PROCESELE SPECIILOR NATURALE SA SE FI PUTUT RESTABILI. (E) CUANTUMUL ŞI TIPUL EVENTUALELOR AJUTOARE DE INVESTIŢII ACORDATE PENTRU INSTALAŢIE. (D) DATA ŞI ŢARA EMITERII ŞI UN NUMĂR DE IDENTIFICARE UNIC. SAU – (II) ÎNCĂLZIRE ŞI/SAU RĂCIRE. TRANSPARENTE ŞI NEDISCRIMINATORII. (B) ZONE DESEMNATE IN SCOPUL PROTECTIEI NATURII. ADICĂ O PĂDURE ÎN CARE NU A AVUT LOC NICIO INTERVENŢIE UMANĂ SEMNIFICATIVĂ CUNOSCUTĂ SAU UNDE ULTIMA INTERVENTIE UMANA SEMNIFICATIVA A AVUT LOC CU SUFICIENT DE MULT TIMP IN URMA. 122/147 . -BIOCOMBUSTIBILII ŞI CELELALTE BIOLICHIDE CARE SUNT LUATE ÎN CONSIDERARE ÎN SCOPURILE MENŢIONATE NU SE OBŢIN DIN MATERII PRIME CE PROVIN DE PE TERENURI BOGATE ÎN BIODIVERSITATE. (C) IDENTITATEA. ADICĂ DE PE TERENURI CARE DEŢINEAU UNUL DIN URMĂTOARELE STATUTE. AMPLASAREA. O GARANŢIE DE ORIGINE SPECIFICĂ CEL PUŢIN: (A) SURSA DE ENERGIE DIN CARE A FOST PRODUSĂ ENERGIA ŞI DATA INIŢIALĂ ŞI FINALĂ A PRODUCERII ACESTEIA. EXCEPTAND CAZUL IN CARE SE FURNIZEAZA DOVEZI CONFORM CARORA PRODUCTIA DE MATERIE PRIMA RESPECTIVA NU A ADUS ATINGERE ACESTUI SCOP. ORICE REFUZ AL UNUI STAT DE A RECUNOAŞTE O GARANŢIE DE ORIGINE TREBUIE SĂ SE ÎNTEMEIEZE PE CRITERII OBIECTIVE.

1782/2003 AL CONSILIULUI LA RUBRICA „MEDIU” ŞI ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE MINIME PENTRU BUNELE CONDIŢII AGRICOLE ŞI DE MEDIU. 5. ADICĂ TERENURI CARE ACOPERĂ MAI MULT DE 1 HECTAR. . CARE SUNT PRINCIPALELE ORGANISME GLOBALE CU PREOCUPARI PRIVIND 3. CARE SUNT PRINCIPALELE CONVENTII GLOBALE PRIVIND ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE? 2. ECHILIBRAREA SISTEMULUI CLIMATIC IN CONDIŢIILE UNUI NIVEL STABIL AL CONCENTRAŢIILOR GAZELOR CU EFECT DE SERĂ.BIOCOMBUSTIBILII ŞI CELELALTE BIOLICHIDE CARE SUNT LUATE ÎN CONSIDERARE ÎN SCOPURILE MENŢIONATE NU SE OBŢIN DIN MATERII PRIME CE PROVIN DE PE TERENURI CU STOCURI MARI DE CARBON. CONVENTIILE GLOBALE INTREBARI: 1. . ECOLOGIZAREA CAPITALULUI FIX.NEFERTILIZATĂ ŞI NEDEGRADATĂ. CU COPACI MAI ÎNALŢI DE 5 METRI ŞI UN CORONAMENT DE PESTE 30%. SE OBŢIN ÎN CONFORMITATE CU CERINŢELE ŞI STANDARDELE ENUMERATE ÎN ANEXA III PUNCTUL A LA REGULAMENTUL (CE) NR. INCLUSIV TURBĂRII NEEXPLOATATE.MATERIILE PRIME AGRICOLE CULTIVATE ŞI UTILIZATE PENTRU PRODUCŢIA DE BIOCOMBUSTIBILI ŞI ALTE BIOLICHIDE CARE SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN SCOPURILE MENŢIONATE. ADICĂ TERENURI ACOPERITE SAU SATURATE CU APĂ ÎN MOD PERMANENT SAU PENTRU O PERIOADĂ SEMNIFICATIVĂ A ANULUI. CUVINTE CHEIE: STRATEGII PENTRU ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE. SAU COPACI CARE POT ATINGE ACESTE PRAGURI IN SITU. ADICĂ DE PE TERENURI CARE REPREZENTAU UNA DIN URMATOARELE SI CARE NU MAI DETIN ACEST STATUT: (A) ZONE UMEDE. 123/147 . PROTECTIA NATURII SI ATENUAREA EFECTELOR SCHIMBARILOR CLIMATICE CARE SUNT CRITERIILE DE DURABILITATE ECOLOGICĂ PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ŞI ALTE BIOLICHIDE? CARE SUNT PRINCIPALELE FORME ALE ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE? INTEGRAREA ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ÎN MOMENTUL IMPLEMENTĂRII LEGISLAŢIEI ŞI POLITICILOR ACTUALE ŞI VIITOARE 4. (B) SUPRAFEŢE DENS ÎMPĂDURITE. STABILIZAREA CONCENTRAŢIILOR ATMOSFERICE. REFACEREA SISTEMELOR AFECTATE.

EL = EMISIILE ANUALIZATE PROVENITE DIN VARIAŢIA CANTITĂŢII DE CARBON PROVOCATĂ DE SCHIMBAREA UTILIZĂRII TERENULUI. EU = EMISII PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL UTILIZAT. ETD = EMISII PROVENITE DIN TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE. EEC = EMISIILE PROVENITE DIN EXTRACŢIA SAU CULTIVAREA MATERIILOR PRIME. ECCS = REDUCERI DE EMISII PRIN CAPTAREA ŞI REŢINEREA CARBONULUI. ECCR = REDUCERI DE EMISII PRIN CAPTAREA ŞI ÎNLOCUIREA CARBONULUI. EP = EMISII PROVENITE DIN PRELUCRARE. BIOCOMBUSTIBILI ŞI ALTE BIOLICHIDE SE CALCULEAZĂ PRIN FORMULA URMĂTOARE: E = EEC + EL + EP + ETD + EU – ECCS . UNDE E = EMISIILE TOTALE PROVENITE DIN UTILIZAREA COMBUSTIBILULUI.2008 C. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PROVENITE DIN PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA DE COMBUSTIBILI PENTRU TRANSPORTURI. 23.ECCR – EEE. ŞI 124/147 .ANEXA I PROPUNEREA DE DIRECTIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI PRIVIND PROMOVAREA UTILIZĂRII ENERGIEI DIN SURSE REGENERABILE BRUXELLES.1. METODOLOGIE 1.

INCLUD EMISII PROVENITE DIN ÎNSĂŞI PROCESUL DE EXTRACŢIE SAU CULTIVARE. 3. EEC. SE EXCLUDE CAPTAREA DE CO2 IN CADRUL CULTIVARII DE MATERII PRIME. REDUCERILE EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ DE LA BIOCOMBUSTIBILI ŞI ALTE BIOLICHIDE SE CALCULEAZĂ PRIN FORMULA URMĂTOARE: REDUCERI = (EF – EB)/EF. SE EXPRIMA IN GRAME DE ECHIVALENT DE CO2 PER MJ DE COMBUSTIBIL. DIN COLECTAREA DE MATERII PRIME. N2O ŞI CH4. UNDE EB = EMISIILE TOTALE PROVENITE DE LA BIOCOMBUSTIBIL ŞI ALT BIOLICHID. CA ALTERNATIVĂ LA UTILIZAREA VALORILOR EFECTIVE. SE POT OBŢINE ESTIMĂRI ALE EMISIILOR REZULTATE PRIN CULTURĂ PE BAZA MEDIILOR CALCULATE PENTRU ZONE GEOGRAFICE MAI MICI DECÂT CELE UTILIZATE LA CALCULAREA VALORILOR PENTRU AVARII. ACESTE ADAPTĂRI SE EFECTUEAZĂ DOAR ÎN CAZUL ÎN CARE SE PREZINTĂ DOVEZI ALE DIFERENŢELOR ÎN LUCRUL MECANIC UTIL. 2. EMISIILE PROVENITE DIN EXTRACŢIA SAU CULTIVAREA DE MATERII PRIME. SPRE DEOSEBIRE DE ALINEATUL (2). E. EXPRIMAT ÎN KM/MJ. PENTRU COMBUSTIBILII UTILIZAŢI ÎN TRANSPORTURI. 125/147 . 4. PRECUM ŞI DIN PRODUCEREA DE SUBSTANŢE SAU PRODUSE CHIMICE UTILIZATE IN PROCESUL DE EXTRACTIE SAU DE CULTIVARE. GAZELE CU EFECT DE SERĂ LUATE ÎN CONSIDERARE ÎN SENSUL ALINEATULUI (1) SUNT CO2. SE SCAD REDUCERILE CERTIFICATE DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERA PROVENITE DE LA FLACARILE DIN SANTIERELE PETROLIERE AMPLASATE PRETUTINDENI ÎN LUME.EEE = REDUCERI DE EMISII OBTINUTE PRIN ELECTRICITATEA IN EXCES DE LA COGENERARE. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA PROVENITE DE LA COMBUSTIBILI. ŞI EF = EMISIILE TOTALE PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL FOSIL OMOLOG 5. VALORILE CALCULATE ÎN GCO2EQ/MJ SE POT ADAPTA PENTRU A LUA ÎN CONSIDERARE DIFERENŢELE DINTRE COMBUSTIBILI ÎN LUCRUL MECANIC UTIL EFECTUAT. PENTRU CALCULAREA ECHIVALENŢEI ÎN CO2. EMISIILE REZULTATE DIN PRODUCŢIA DE MAŞINI ŞI ECHIPAMENTE NU SE IAU ÎN CONSIDERARE. DIN DEŞEURI ŞI SCURGERI. ACESTE GAZE SE EVALUEAZĂ DUPĂ CUM URMEAZĂ: CO2: 1 N2O: 296 CH4: 23 6. GCO2EQ/MJ.

ÎN SENSUL ALINEATULUI (7). PENTRU CALCULUL ACESTOR EMISII SE APLICĂ FORMULA URMĂTOARE: EL = (CSR – CSA) X MWCO2/MWC X 1/20 X 1/P. SE CALCULEAZĂ PRIN ÎMPĂRŢIREA ÎN MOD EGAL A EMISIILOR TOTALE LA O PERIOADĂ DE 20 DE ANI. MWC = MASA MOLECULARĂ DE CARBON = 12. MWCO2 = MASA MOLECULARĂ DE CO2 = 44. CUPRINZÂND ATÂT SOLUL. CSA = CANTITATEA DE CĂRBUNE PER UNITATE DE SUPRAFAŢĂ AFERENTĂ UTILIZĂRII TERENULUI REAL (MĂSURATĂ CA MASĂ DE CARBON PER UNITATE DE SUPRAFAŢĂ. PENTRU CSR ŞI CSA SE POT UTILIZA VALORILE PREZENTATE ÎN CONTINUARE: 126/147 . ŞI P = PRODUCTIVITATEA RECOLTEI (MĂSURATĂ ÎN ENERGIA GENERATĂ DE BIOCOMBUSTIBIL SAU ALT BIOLICHID PER UNITATE DE SUPRAFAŢĂ ÎNTR-UN AN). UNDE EL = EMISIILE ANUALIZATE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ REZULTATE DIN VARIAŢIA CANTITĂŢII DE CARBON DUPĂ SCHIMBAREA UTILIZĂRII TERENULUI (MĂSURATĂ CA MASĂ DE ECHIVALENT DE CO2 PER UNITATE DE ENERGIE GENERATĂ DE BIOCOMBUSTIBIL). CUPRINZÂND ATÂT SOLUL.010 G/MOL. CÂT ŞI VEGETAŢIA). CSR = CANTITATEA DE CĂRBUNE PER UNITATE DE SUPRAFAŢĂ ASOCIATĂ UTILIZĂRII TERENULUI DE REFERINŢĂ (MĂSURATĂ CA MASĂ DE CĂRBUNE PER UNITATE DE SUPRAFAŢĂ. CÂT ŞI VEGETAŢIA). UTILIZAREA TERENURILOR DE REFERINŢĂ REPREZINTĂ UTILIZAREA TERENURILOR ÎN IANUARIE 2008 SAU CU 20 DE ANI ÎNAINTE DE OBŢINEREA MATERIEI PRIME.011 G/MOL. SURVENITĂ CA URMARE A SCHIMBĂRII UTILIZĂRII TERENULUI. 8. EL.7. ÎN FUNCŢIE DE CARE DATĂ ESTE MAI RECENTĂ. EMISIILE ANUALIZATE REZULTATE DIN VARIAŢIA CANTITĂŢII DE CARBON.

12. EMISIILE REZULTATE ÎN URMA PRELUCRĂRII. 11. ECCS. PRECUM ŞI DIN PRODUCEREA DE SUBSTANŢE SAU PRODUSE CHIMICE UTILIZATE ÎN PROCESUL DE PRELUCRARE. PENTRU CALCULAREA P SE POT UTILIZA VALORILE URMĂTOARE: ALTERNATIV. EU. SE LIMITEAZĂ LA EMISIILE EVITATE PRIN CAPTAREA ŞI REŢINEREA DE CO2 EMIS ÎN LEGĂTURĂ DIRECTĂ CU EXTRACŢIA. 127/147 . LA CALCULUL CONSUMULUI DE ELECTRICITATE CARE NU SE PRODUCE ÎN INSTALAŢIA DE PRODUCŢIE A COMBUSTIBILULUI. EMISIILE PROVENITE DE LA COMBUSTIBILUL UTILIZAT. INCLUD EMISII REZULTATE DIN TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE SEMIFINITE ŞI DIN DEPOZITAREA ŞI DISTRIBUŢIA DE MATERIALE FINITE. EXISTĂ EXCEPŢII DE LA ACEASTĂ REGULĂ: (A) PRODUCĂTORII POT UTILIZA O VALOARE MEDIE PENTRU A CALCULA ELECTRICITATEA PRODUSĂ DE O INSTALAŢIE INDIVIDUALĂ DE PRODUCERE A ELECTRICITĂŢII. EP. REDUCEREA EMISIILOR PRIN CAPTAREA ŞI REŢINEREA CARBONULUI.ALTERNATIV. 9. INCLUDE EMISII PROVENITE DIN ÎNSUŞI PROCESUL DE PRELUCRARE. CÂT ŞI PENTRU CSA. 10. DIN DEŞEURI ŞI SCURGERI. EMISIILE PROVENITE DIN TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE. SE POT UTILIZA VALORI REALE ATÂT PENTRU CSR. (B) PRODUCĂTORII POT ATRIBUI O INTENSITATE A EMISIILOR EGALĂ CU ZERO PENTRU FIECARE MWH DE ELECTRICITATE CONSUMATĂ PENTRU CARE TRANSFERĂ O GARANŢIE DE ORIGINE UNUI ORGANISM COMPETENT. SE CONSIDERĂ CĂ INTENSITATEA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ CARE CARACTERIZEAZĂ PRODUCEREA ŞI DISTRIBUŢIA ELECTRICITĂŢII RESPECTIVE ESTE EGALĂ CU INTENSITATEA MEDIE A EMISIILOR LA PRODUCEREA ŞI DISTRIBUŢIA DE ELECTRICITATE ÎNTR-O REGIUNE DEFINITĂ. ÎN CAZUL ÎN CARE INSTALAŢIA NU ESTE CONECTATĂ LA REŢEAUA DE ELECTRICITATE. SE CONSIDERĂ CA AVÂND VALOAREA ZERO PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ŞI ALTE BIOLICHIDE. PRELUCRAREA ŞI DISTRIBUŢIA COMBUSTIBILULUI. ETD. ÎN CONFORMITATE CU DISPOZIŢIILE ARTICOLULUI 8 ALINEATUL (1) LITERA (C). TRANSPORTUL. SE POT UTILIZA VALORI REALE.

PIELIŢE. SÂMBURI DE 128/147 . COMBUSTIBILUL PENTRU CARE SE CALCULEAZĂ EMISIILE ŞI UNUL SAU MAI MULTE ALTE PRODUSE („CO-PRODUSE”). SE CONSIDERA CA REDUCEREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA AFERENTE ACESTUI EXCES DE ELECTRICITATE ESTE EGALA CU CANTITATEA DE GAZE CU EFECT DE SERA CARE AR FI EMISA LA GENERAREA UNEI CANTITATI EGALE DE ELECTRICITATE INTR-O CENTRALA ELECTRICA CARE UTILIZEAZA ACELASI COMBUSTIBIL CA ŞI UNITATEA DE COGENERARE. FRACŢIA DIN EMISIILE ATRIBUITE PRODUSULUI COMBUSTIBIL INTERMEDIAR ÎN ULTIMA ETAPĂ A PRELUCRĂRII RESPECTIVE SE UTILIZEAZĂ ÎN ACEST SCOP ÎN LOCUL VALORII TOTALE A EMISIILOR. ALTUL DECÂT UN REZIDUU DE RECOLTĂ AGRICOLĂ. ÎN CAZUL ÎN CARE. EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERA SE IMPART INTRE COMBUSTIBIL SAU PRODUSUL SĂU INTERMEDIAR ŞI CO-PRODUSE. UTILIZAT ÎN PRODUSE ŞI SERVICII COMERCIALE. PRINTR-UN PROCES DE PRODUCŢIE A COMBUSTIBILULUI. PROPORŢIONAL CU CONŢINUTUL LOR ENERGETIC (DETERMINAT DE PUTEREA CALORIFICĂ INFERIOARĂ ÎN CAZUL UNOR CO-PRODUSE ALTELE DECÂT ELECTRICITATEA). 15. + ACELE FRACŢII ALE EP. TOATE CO-PRODUSELE. EEE. ÎN CAZUL ÎN CARE S-A ALOCAT ÎNTREAGA VALOARE COPRODUSELOR ÎNTR-O ETAPĂ DE PRELUCRARE ANTERIOARĂ DIN CICLUL DE VIAŢĂ. INCLUSIV FAZA RESPECTIVĂ. RESTURI REZULTATE PRIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHĂR. ETD ŞI EEE CARE AU LOC PÂNĂ LA FAZA ÎN CARE SE PRODUCE UN COPRODUS. REDUCERILE DE EMISII OBŢINUTE PRIN EXCESUL DE ELECTRICITATE DE LA COGENERARE. REDUCEREA EMISIILOR PRIN CAPTAREA ŞI ÎNLOCUIREA CARBONULUI. 14. ÎN COMBINAŢIE. CU EXCEPŢIA CAZULUI ÎN CARE COMBUSTIBILUL UTILIZAT PENTRU COGENERARE ESTE UN CO-PRODUS. INCLUSIV PAIE. SE OBŢINE. ÎN CAZUL BIOCOMBUSTIBILILOR ŞI AL ALTOR BIOLICHIDE. EMISIILE CARE TREBUIE ÎMPĂRŢITE SUNT EEC +EL. SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN SENSUL ACESTUI CALCUL.13. SE IAU ÎN CONSIDERARE ÎN CAZUL EXCESULUI DE ELECTRICITATE PRODUS DE SISTEMELE DE PRODUCERE A COMBUSTIBILULUI CARE UTILIZEAZĂ COGENERAREA. 16. CU EXCEPŢIA REZIDUURILOR DE RECOLTE AGRICOLE. SE LIMITEAZĂ LA EMISIILE EVITATE PRIN CAPTAREA DE CO2 AL CĂRUI CARBON PROVINE DIN BIOMASĂ ŞI CARE SE UTILIZEAZĂ LA ÎNLOCUIREA CO2 DE ORIGINE FOSILĂ. LA CALCULUL ACESTUI EXCES DE ELECTRICITATE SE CONSIDERĂ CĂ DIMENSIUNEA UNITĂŢII DE COGENERARE ESTE CEA MINIMĂ NECESARĂ PENTRU CA UNITATEA DE COGENERARE SĂ FURNIZEZE CĂLDURA NECESARĂ PENTRU PRODUCEREA COMBUSTIBILULUI. INCLUSIV ELECTRICITATEA CARE NU SE ÎNCADREAZĂ ÎN DOMENIUL DE APLICARE A ALINEATULUI (14). PENTRU CALCULUL MENŢIONAT LA ALINEATUL (15). ECCR.

D. SE CONSIDERĂ CĂ DEŞEURILE. REZIDUURILE DE RECOLTE AGRICOLE. OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 91 GCO2EQ/MJ. VALOAREA UTILIZATA ESTE DE 83. ÎN CAZUL BIOCOMBUSTIBILILOR. INCLUSIV PAIE. OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 77 GCO2EQ/MJ. ÎN CAZUL COMBUSTIBILILOR PRODUŞI ÎN RAFINĂRII.8 GCO2EQ/MJ. REZIDUURILE REZULTATE PRIN PRELUCRAREA TRESTIEI DE ZAHĂR. ÎN CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE IN PRODUCEREA DE CALDURA. 17. PENTRU CALCULUL MENTIONAT LA ALINEATUL (4). PIELIŢELE. PRECUM ŞI REZIDUURILE PROVENITE DE LA LANŢURILE DE PRELUCRARE. ÎN CAZUL IN CARE ACESTE DATE NU SUNT DISPONIBILE. OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE REPREZENTAT DE ULTIMELE EMISII MEDII EFECTIVE DISPONIBILE DIN BENZINA ŞI MOTORINA CONSUMATE ÎN COMUNITATE. SÂMBURII DE FRUCTE ŞI COJI DE NUCI. SE ATRIBUIE UN CONTINUT ENERGETIC EGAL CU ZERO CO-PRODUSELOR CU UN CONTINUT DE ENERGIE NEGATIV. ALTELE DECÂT LANŢURILE DE PRELUCRARE A BIOCOMBUSTIBILILOR. FĂRĂ POTENŢIAL DE UTILIZARE ÎN ALIMENTAŢIE SAU CA HRANĂ. OMOLOGUL COMBUSTIBILULUI FOSIL EF ESTE 85 GCO2EQ/MJ. AU O VALOARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ EGALĂ CU ZERO ÎN DECURSUL CICLULUI LOR DE VIAŢĂ PÂNĂ ÎN MOMENTUL PROCESULUI DE COLECTARE A ACESTORA. PENTRU CALCULUL MENŢIONAT LA ALINEATUL (4). UNITATEA DE ANALIZĂ PENTRU CALCULUL MENŢIONAT LA ALINEATUL (15) ESTE RAFINĂRIA. ÎN CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE ÎN COGENERARE. ÎN CONFORMITATE CU [DIRECTIVA 98/70/CE]. VALORI DETALIATE PENTRU BIOCOMBUSTIBILI ŞI BIOLICHIDE CULTURĂ: „EEC” CONFORM DEFINIŢIEI DIN PREZENTA ANEXĂ PARTEA C 129/147 . ÎN SCOPUL CALCULULUI RESPECTIV.FRUCTE SI COJI DE NUCI. PENTRU CALCULUL MENTIONAT LA ALINEATUL (4). PENTRU CALCULUL MENŢIONAT LA ALINEATUL (4). ÎN CAZUL BIOLICHIDELOR UTILIZATE IN PRODUCEREA DE ELECTRICITATE.

EEE” CONFORM DEFINIŢIEI DIN PREZENTA ANEXĂ PARTEA C 130/147 .PRELUCRARE (INCLUSIV ELECTRICITATE ÎN EXCES): „'EP .

TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE: „ETD” CONFORM DEFINIŢIEI DIN PREZENTA ANEXĂ PARTEA C 131/147 .

132/147 .

TOTAL E. INEXISTENŢI SAU CARE SE AFLĂ ÎN CANTITĂŢI NEGLIJABILE PE PIAŢĂ ÎN IANUARIE 2008 133/147 . ESTIMĂRI ALE VALORILOR DETALIATE AFERENTE VIITORILOR BIOCOMBUSTIBILI ŞI BIOLICHIDE.

CULTURĂ: „EEC” CONFORM DEFINIŢIEI DIN PREZENTA ANEXĂ PARTEA C 134/147 .

ANEXA II 135/147 .

CI = PUTEREA TOTALĂ INSTALATĂ A TUTUROR CENTRALELOR DIN STATUL MEMBRU RESPECTIV ÎNREGISTRATĂ ÎN ANUL I. MĂSURATĂ ÎN MW. QI = CANTITATEA DE ELECTRICITATE GENERATĂ EFECTIV ÎN ANUL I DE CĂTRE TOATE CENTRALELE DIN STATUL MEMBRU RESPECTIV MĂSURATĂ ÎN GWH. ÎN SCOPUL EFECTUĂRII DE CALCULE. QN(NORM) = CANTITATE STANDARDIZATĂ DE ELECTRICITATE GENERATĂ DE TOATE CENTRALELE HIDROELECTRICE DIN STATUL MEMBRU RESPECTIV ÎN ANUL N. 136/147 .FORMULA DE STANDARDIZARE PENTRU CALCULUL ELECTRICITĂŢII GENERATE DE ENERGIA HIDROELECTRICĂ PENTRU CALCULUL ELECTRICITĂŢII GENERATE DE ENERGIA HIDROELECTRICĂ ÎNTR-UN STAT MEMBRU DAT SE APLICĂ URMĂTOAREA FORMULĂ: UNDE N = AN DE REFERINŢĂ.

137/147 .

138/147 .

ANEXA IV 139/147 .

DECIZIA CONSILIULUI DE MINISTRI DIN 2004 PRIVIND STABILIREA MECANISMULUI DE MONITORIRZARE A EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA LA NIVELUL COMUNITATII EUROPENE. COMUNICAREA CE "CASTIAAREA BATALIEI PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATIE LOBAL LE" DIN 2005. CARTA ALBA A CE ANEXA IX LEGISLATIA PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE IN ROMANIA 140/147 . COMUNICAREA CE "O POLITICA ENERNETICA PENTRU EUROPA" DIN 2007. INITIATIVA "PACTUL PRIMARILOR" DIN 2008. STRATEGIA REVIZUITA A UE PRIVIND "REDUCEREA EMISIILOR DE CO2 PROVENITE DE LA AUTOTURISME SI VEHICULE UTILITARE USOARE" DIN 2007. REVIZUITA. DIRECTIVA 20031871CE PRIVIND STABILIREA UNUI SISTEM DE COMERCIALIZARE A COTELOR EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA IN CADRUL COMUNITATII. CARTEA VERDE "ADAPTAREA LA SCHIMBARILE CLIMATICE IN EUROPA POSIBILITATILE DE ACTIUNE ALE UE" DIN 2007. DIRECTIVA PRIVIND "PERFORMANTA ENERGETICA A CLADIRILOR" DIN 2002. CALEA DE URMAT PENTRU 2020 SI DUPA ACESTA DATA" DIN • • • • • • • • • • 2007. COMUNICAREA CE "LIMITAREA SCHIMBARILOR CLIMATICE GLOBALE LA 2 GRADE CELSIUS. NOILE REGLEMENTARI ALE COMISIEI PRIVIND "AJUTOARELE DE STAT DIN DOMENIUL PROTECTIEI MEDIULUI" DIN 2008.Masuri legislative si non-legislative existente la nivelul UE: • • DECIZIA CONSILIULUI DE MINISTRI DIN 2002 PRIVIND APROBAREA PROTOCOLULUI DE LA KYOTO DE CATRE COMUNITATEA EUROPENA.

LEGEA NR. LEGEA PROTECŢIEI MEDIULUI 137/95. HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. AGENŢIEI NAŢIONALE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI -ANPM ŞI RESPECTIV A CELOR 8 AGENŢII REGIONAL PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI (ARPM). 24 DIN 6 MAI 1994 PENTRU RATIFICAREA CONVENTIEI. PUBLICATA ÎN MONITORUL OFICIAL NR.SCHIMBARILE CLIMATICE IN ULTIMII ANI AU FOST TRANSPUSE ŞI IMPLEMENTATE ÎN ROMÂNIA DIRECTIVE UE CU UN IMPACT SUBSTANŢIAL ASUPRA EMISIILOR DE GHG. DIRECTIVA IPPC (PREVENIREA ŞI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII) 96/61/EEC ŞI DIRECTIVA PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ ÎN CONSTRUCŢII (2002/91/CE). 81 DIN 16 FEBRUARIE 2001. ADOPTAT LA 11 DECEMBRIE 1997 HOTARARE NR. 24/1994 PENTRU RATIFICAREA CONVENŢIEI-CADRU A NAŢIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. 3/2001 PENTRU RATIFICAREA PROTOCOLULUI DE LA KYOTO LA CONVENŢIA-CADRU A NAŢIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. 645 DIN 7 IULIE 2005 PENTRU APROBAREA STRATEGIEI NATIONALE A ROMANIEI PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE . DIRECTIVA REVIZUITĂ PRIVIND INSTALAŢIILE MARI DE ARDERE (2001/80/CE). 119 DIN 12 MAI 1994. 336 DIN 6 DECEMBRIE 1996. CU MODIFICĂRILE ŞI ADĂUGIRILE ULTERIOARE ADUSE DE LEGEA 294/2003 ŞI LEGEA PROTECŢIEI ATMOSFERE 655/2001 CONŢIN PREVEDERI GENERALE REFERITOARE LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE • HG 308/2005. PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 3 DIN 2 FEBRUARIE 2001 PENTRU RATIFICAREA PROTOCOLULUI DE LA KYOTO LA CONVENTIA-CADRU A NATIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE. HG 459/2003 SUNT ACTELE LEGISLATIVE DE REORGANIZARE A MMGA.SCHIMBARI CLIMATICE Hotărâri Ministerul mediului • • • • • LEGE NR.2005-2007 HOTARARE NR. DIRECTIVA DEPOZITE DE DEŞEURI. INCLUSIV DIRECTIVA 2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCŢIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE PE PIAŢA INTERNĂ A ENERGIEI. ACESTE ACTE STABILESC RESPONSABILITĂŢILE ACESTOR INSTITUŢII REFERITOARE LA UNELE ACTIVITĂŢI LEGATE DE PROCESUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE. SEMNATA LA RIO DE JANEIRO LA 5 IUNIE 1992 LEGE NR. 780 DIN 14 IUNIE 2006 PRIVIND STABILIREA SCHEMEI DE COMERCIALIZARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERA Legislaţia în domeniul schimbărilor climatice • • • • LEGEA NR. 141/147 . SEMNATA LA RIO DE JANEIRO LA 5 IUNIE 1992. 1275/1996 DE ÎNFIINŢARE A COMISIEI NATIONALE PENTRU SCHIMBĂRI CLIMATICE (CNSC).CADRU A NATIUNILOR UNITE ASUPRA SCHIMBARILOR CLIMATICE. ADOPTAT LA 11 DECEMBRIE 1997 PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 1877 DIN 22 DECEMBRIE 2005 PENTRU APROBAREA PLANULUI NATIONAL DE ACTIUNE PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE (PNASC) HOTARARE NR.

ORDINUL NR. 1897/2007 PENTRU APROBAREA PROCEDURII DE EMITERE A AUTORIZAŢEI PRIVIND EMISIILE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PENTRU PERIOADA 2008-2012. PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. PUBLICATA IN MONITORUL OFICIAL NR. PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 60/2008 PENTRU APROBAREA PLANULUI NAŢIONAL DE ALOCARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ PENTRU 2007 ŞI PERIOADA 2008-2012. 554 DIN 27 IUNIE 2006. 780/2006 PRIVIND STABILIREA SCHEMEI DE COMERCIALIZARE A CERTIFICATELOR DE EMISII DE GAZE CU EFECT DE SERĂ. 296/2008 PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA METODOLOGIEI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI NAŢIONAL DE ALOCARE. HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE DIN ART.1570/2007 PRIVIND ÎNFIINTAREA SISTEMULUI NAŢIONAL PENTRU ESTIMAREA NIVELULUI EMISIILOR ANTROPICE DE GAZE CU EFECT DE SERĂ REZULTATE DIN SURSE SAU DIN REŢINEREA PRIN SECHESTRARE A DIOXIDULUI DE CARBON. REGLEMENTATE PRIN PROTOCOLUL DE LA KYOTO. 85/2007 PENTRU APROBAREA METODOLOGIEI PRIVIND ELABORAREA PLANULUI NAŢIONAL DE ALOCARE. PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL PARTEA I NR. ORDINUL NR. ORDINUL NR. HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 886 DIN 27 DECEMBRIE 2007. ORDINUL NR. PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 26 DIN 14 IANUARIE 2008. 957 DIN 28 NOIEMBRIE 2006. 1122/2006 PENTRU APROBAREA GHIDULUI PRIVIND UTILIZAREA MECANISMULUI IMPLEMENTARE ÎN COMUN (JI) PE BAZA MODULULUI II (ART. HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 110 DIN 6 FEBRUARIE 2006. 680 5 OCTOMBRIE 2007. PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL PARTEA I DIN 4 APRILIE 2008. HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. ORDINUL NR. PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR.• • • • • • • • • • • • • NR. 658/2006 PRIVIND REORGANIZAREA COMISIEI NATIONALE PENTRU SCHIMBĂRI CLIMATICE. 126 DIN 18 FEBRUARIE 2008. 586 /2004.2005-2007. 1474/2007 PENTRU APROBAREA REGULAMENTULUI PRIVIND GESTIONAREA ŞI OPERAREA REGISTRULUI NAŢIONAL AL EMISILOR DE GAZE CU EFECT DE SERĂ. 6 AL PROTOCOLULUI DE LA KYOTO) PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 1877/2005 PENTRU APROBAREA PLANULUI NAŢIONAL DE ACŢIUNE PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE (PNASC). 6 DIN PROTOCOLUL DE LA KYOTO. APROBAT PRIN ORDINUL 85/2007. 268 DIN 4 APRILIE 2008. HOTĂRAREA GUVERNULUI • SISTEMUL NAŢIONAL PENTRU EVALUAREA ŞI GESTIONAREA INTEGRATĂ A CALITĂŢII AERULUI. 645/2005 PENTRU APROBAREA STRATEGIEI NAŢIONALE A ROMÂNIEI PRIVIND SCHIMBĂRILE CLIMATICE . PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL PARTEA I. PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL NR. ÎNFIINŢAT PRIN HG NR. 308 DIN 21 APRILIE 2008. 670 DIN 27 IULIE 2005. ASIGURĂ CADRUL 142/147 . 297/2008 PENTRU APROBAREA PROCEDURII PRIVIND UTILIZAREA MECANISMULUI "IMPLEMENTARE ÎN COMUN (JI)" PE BAZA MODULULUI I. 465 DIN 30 MAI 2006. PUBLICATĂ ÎN MONITORUL OFICIAL NR. NR. ORDINUL NR.

ÎN ULTIMII ANI AU FOST TRANSPUSE ŞI IMPLEMENTATE ÎN ROMÂNIA DIRECTIVE UE CU UN IMPACT SUBSTANŢIAL ASUPRA EMISIILOR DE GHG. RESPECTIV: ►ÎN SECTORUL ENERGIEI: • PRIVIND UTILIZAREA EFICIENTĂ A ENERGIEI CREEAZĂ CADRUL LEGAL DE ELABORARE ŞI IMPLEMENTARE A POLITICII NAŢIONALE PENTRU EFICIENŢA ENERGETICĂ. LEGEA NR. CONSILIILE JUDEŢENE. AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ PENTRU COMERŢ. CONFORM LEGII. ►ÎN SECTORUL TRANSPORTURILOR: • HG 343/2002. 9. 6. PRIMĂRIILE ŞI CONSILIILE LOCALE. INFORMAÉIILE ŞI DATELE NECESARE EVALUĂRII ŞI GESTIONĂRII INTEGRATE A CALITĂŢII AERULUI SUNT: 1. HG 443/2003 TRANSPUNE DIRECTIVA 2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCŢIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE PE PIAŢA INTERNĂ A ENERGIEI ELECTRICE. ÎN CARE PROBLEMA CALITĂŢII AERULUI ESTE ABORDATĂ PRIN IMPUNEREA UTILIZĂRII UNOR CARBURANŢI MAI PUŢIN POLUANŢI ŞI FURNIZAREA DE INFORMAŢII PRIVIND CONSUMUL DE CARBURANT ŞI EMISIILE DE CO2 PENTRU NOILE VEHICULE PRECUM ŞI PRIVIND REABILITAREA DRUMURILOR TRANS-EUROPENE . PĂDURI ŞI DEZVOLTARE RURALĂ ŞI AUTORITĂŢILE PUBLICE TERITORIALE PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ. 10. 5. 2. AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ ŞI AUTORITĂŢILE PUBLICE TERITORIALE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI. 8.3 AVEM: AUTORITĂŢILE ÇI INTITUTIILE PUBLICE CARE AU OBLIGAŢIA SĂ FURNIZEZE. DIRECTIVA REVIZUITĂ PRIVIND INSTALAŢIILE MARI DE ARDERE (2001/80/CE). • 143/147 . AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ PENTRU TRANSPORTURI. INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ ŞI DIRECŢIILE REGIONALE DIN SUBORDINE. 7. AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ PENTRU INDUSTRIE. AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ PENTRU LUCRĂRI PUBLICE. AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ ŞI AUTORITĂŢILE PUBLICE TERITORIALE PENTRU SĂNĂTATE. 199/2000 HG 1892/2004 STABILEŞTE UN SISTEM DE PROMOVARE A PRODUCŢIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE DE ENERGIE. AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ PENTRU AGRICULTURĂ. 11. 4. CONFORM ART. INCLUSIV DIRECTIVA 2001/77/CE PRIVIND PROMOVAREA PRODUCŢIEI DE ELECTRICITATE DIN SURSE REGENERABILE PE PIAŢA INTERNĂ A ENERGIEI. 3. DIRECTIVA DEPOZITE DE DEŞEURI. UNELE ACTE NORMATIVE DE SECTOR SUNT DE ASEMENEA RELEVANTE PENTRU POLITICILE SI MASURILE LEGATE DE REDUCEREA EMISIILOR DE GHG. INSTITUŢIONAL ŞI JURIDIC PENTRU COOPERAREA DINTRE AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII PUBLICE CU COMPETENŢE ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI ATMOSFEREI ŞI EVALUĂRII ŞI GESTIONĂRII CALITĂŢII AERULUI DIN ROMÂNIA. DIRECTIVA IPPC (PREVENIREA ŞI CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII) 96/61/EEC ŞI DIRECTIVA PRIVIND PERFORMANŢA ENERGETICĂ ÎN CONSTRUCŢII (2002/91/CE).ORGANIZATORIC. TITULARII DE ACTIVITATE AU OBLIGAŢIA SĂ FURNIZEZE INFORMAŢIILE ŞI DATELE NECESARE EVALUĂRII ŞI GESTIONĂRII INTEGRATE A CALITĂŢII AERULUI. AUTORITATEA PUBLICĂ CENTRALĂ PENTRU COORDONAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE.

PRIN REDUCERE. 2006 –PROTECŢIA NATURII ŞI CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII.ACTU-ENVIRONNEMENT. CURS.Conventia . J.RO 144/147 .cadru a Natiunilor Unite privind schimbarile climatice BIBLIOGRAFIE BORLEA GH F. EDITURA EUROBIT TIMIŞOARA. COMMONWEALTH SECRETARIAT. INVENTARELE NAŢIONALE ALE EMISIILOR ANTROPICE.STRUCTURAL. CONFORM CU ACEASTĂ LEGE: • SE PUNE LA DISPOZIŢIA CONFERINŢEI PĂRŢILOR. NEW YORK AND GENEVA.CPC. EMPA.. RECURGÂND LA METODE COMPARATE CARE VOR FI APROBATE DE CONFERINŢA PĂRŢILOR. EDITURA PRESA UNIVERSITARĂ ROMÂNĂ. 100 P ROBELDO.GOV WWW.OCROTIREA NATURII . PAG.12. COMPOSITIONAL AND FUNCTIONAL ASPECTS OF FOREST BIODIVERSITY IN EUROPE – GENEVA TIMBER AND FOREST DISCUSSION PAPERS. ABREVIERI IPCC .WALD. OARCEA.COM HTTP://WWW. Z..GLOBAL BIODIVERSITY STRATEGY. ECE/UNJRC/EC-FAO.DESCOPERA.FILOZOFIE SI IMPLINIRI.CARMENZA 2000-CLIMATE CHANGE.. WRI/IUCN/UNEP. 1992 . 1999 . 171 P. NEREGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL. ROMÂNIA ŞI-A MANIFESTAT ÎN MOD CLAR PREOCUPAREA FAŢĂ DE SCHIMBĂRILE CLIMATICE LA NIVEL MONDIAL ŞI VOINŢA POLITICĂ DE A ÎNDEPLINI ANGAJAMENTELE CE DERIVĂ DIN ACEASTĂ CONVENŢIE.ÎN 1994. ST GALLEN UND DUBENDORF. PE BAZA SURSELOR ACESTORA ŞI ALE ABSORBANŢILOR TUTUROR GES.Grupul interguvernamental de experti la ONU privind evolutia climatului UNFCCC . IN: KAPOOR ŞI WHITE (EDS) CONSERVATION BIODIVERSITY. ROMÂNIA A RATIFIAT UNFCCC SEMNAREA UNFCCC ŞI ADOPTAREA ŢINTEI DE PRIN LEGEA 24/1994. GENEVA. 13-22 HTTP://WWW. TIMIŞOARA PUUMALAINEN. 2001 .UND ENTWICKLUNG: DAS KYOTO PROTOCOL UND SEIN POTENTIAL ZUR UNTERSTUTZUNG DER NACHHALTINGEN ENTWICKLUNG IM WALDBEREICH.NOAA. CONFORM ART.

http://www.org/ HTTP://WWW.ORG/.GOV/OZONE/ HTTP://EUROPA. Principalele amenintari cauzate de schimbarile climatice asupra hidrologiei si managementului resurselor de apa.EPA.EUROPA.FEDARENE.CFM HTTP://WWW.HTM HTTP://WWW.ro/RMRI/InternationalPrograms/iasonRO. HTTP://WWW.EU.ORG HTTP://WWW.ro/pndr/analiza-swot.EUROPA.EUROPA. HTTP://WWW.HMTREASURY.HTML HTTP://EC.ONUINFO.INT/COMM/ENVIRONMENT/CLIMAT/HOME_EN.EU. Care sunt elemntele determinante ale dezvoltarii urbane si ale dezvoltarii utilizarii artificiale a terenurilor? 145/147 .GOUV.ro/departament_mediu/schimbari_climatice/schimbari_climatice.ORG/.GOV.mmediu.EUROPARL.ENERGIE-CITES.RO/INDEX.EU/COMMISSION_BARROSO/BORG/INDEX_EN.UK/INDEPENDENT_REVIEWS/STERN_REVIEW_ECONOMICS_CLIMATE_CH ANGE/STERN_REVIEW_REPORT.rmri. Care sunt gazele cu efect de sera ? 2.AMR.PDF HTTP://WWW.EUROPA.html http://www. Descrieti efectul de sera natural.EU/RO/THEMES/BIODIVERSITY/POLICY-CONTEXT http://www.EU/REGIONAL_POLICY/SOURCES/DOCOFFIC/OFFICIAL/REPORTS/COHESION4/INDEX_EN .EU/ACTIVITIES/ HTTP://EC.HTM WWW.NET/ HTTP://WWW.ALTERMEDIA. 4.GOV.PHP?PAGINA= LEGISLATIE_SPECIFICA HTTP://WWW.INT/COMM/ENVIRONMENT/CLIMAT/KYOTO.HTM TEST SCHIMBARI CLIMATICE 1.fonduri-structurale-europene.FR/IMG/PDF/RAPPORT_DEVELOPPEMENT_DURABLE_CLE05B337. în diferite părţi ale lumii ? Cum se estimează că va fi afectată productia forestiera de schimbările globale? 3.htm http://www. Cum se estimează că va fi afectată productia agricola de schimbările globale în mod diferit.UK/INDEPENDENT_REVIEWS/STERN_REVIEW_ECONOMICS_CLIMATE_CH ANGE/STERN_REVIEW_REPORT.HMAREASURY.CFM HTTP://RO.erec-renewables.html HTTP://SCHIMBARICLIMATICE.DEVELOPPEMENTDURABLE.INFO/STIINTATEHNOLOGIE/INCALZIREA-GLOBALA-REVELATA_2099.CIESM.EEA.RO/MASS_MEDIA/BULETINE_INFORMATIVE/438/ HTTP://WWW.HTM HTTP://EUROPA.EUROPEANISLANDS.

Care sunt principalele forme ale energiei din surse regenerabile? 146/147 . Care sunt specii ce pot fi favorizate de schimbarile globale si cum? 8. Care sunt principalele specii invasive de plante din Romania? 6.5. Care sunt principalele masuri de adaptare care se pot lua pentru a limita efectele negative si a beneficia in acelasi timp de avantajele schimbarilor climatice ? 9. Care sunt zonele in care speciile actuale sunt cel mai efectate de schimbarile globale? 7.