You are on page 1of 7

Isidore Marie Auguste François Xavier Comte (19

ianuarie 1798, Montpellier - 5 septembrie 1857, Paris), a fost un sociolog și filosof francez. Absol ent al Școlii Polite!nice, "n anii 1817 - 18#$ a fost secretar al lui %aint-%imon și a fost profun& influențat &e acesta. %aint-%imon a "ntrebuințat pentru prima oar' termenul &e filozofie poziti ist'. (otuși lui )omte "i re ine meritul &e a fi elaborat un sistem coerent, cu o logic' și o baz' științific' superioar' faț' &e %aint-%imon. Auguste Comte a urm'rit crearea unei filosofii poziti iste, corespunz'toare ultimului sta&iu la care omenirea trebuia s' aspire "n iziunea sa, &up' ce a trecut prin faza teologic' și acea metafizic', care erau consi&erate &rept faze necesare "n &ez oltarea omenirii &e la copil'rie spre maturitatea &in cea &e a treia faz', a spiritului poziti . Poziti ismul, știința și filozofia poziti ' nu mai caut' e*plicarea cauzelor obscure alefenomenelor ci se mulțumește cu stu&iul &atelor e*perienței. Acest stu&iu nu este "ns' o simpl' compilație &e &ate ci tin&e s' &escopere legile care gu erneaz' grupele &e &ate și fapte care corespun& &iferitelor știin țe fun&amentale.

Emile Durkheim diviziunea sociala (n. 15 aprilie 1858, +pinal, ,ranța - &. 15
noiembrie 1917, Paris) a fost un filozof și sociolog francez &e origine e reiasc', consi&erat fon&atorul școlii franceze &e sociologie, a -n& cea mai important' contribuție "n stabilirea aca&emic' a sociologiei ca științ' și acceptarea acesteia "n ca&rul știin țelor umaniste. .n familia lui /mile 0ur1!eim a e*istat o puternic' tra&iție religioas', iar el a stu&iat ebraica și &octrina talmu&ic'. /mile 0ur1!eim și-a susținut &octoratul "n filozofie, iar titlul tezei sale a fost 20espre &i iziunea muncii sociale2. (eza principal' a fost "nsoțit' &e o tez' complementar' re&actat' "n limba latin'. .n anii 1885-1883 stu&iaz' la Paris științele sociale și continu' "n 4ermania sub "n&rumarea lui 5il!elm 5un&t. .n 4ermania public' trei articole6 7%tu&ii recente asupra științelor sociale8, 7Știința poziti ' și morala "n 4ermania8 și 7,ilosofia "n uni ersit' țile germane8. 0in anul 188# pre&' la &ou' licee &in pro incie, iar "n 1887 este remarcat &e 9ouis 9iar& (&irector al "n 'țam-ntului superior "n Ministerul :nstrucției Publice) și astfel &e ine profesor &epe&agogie și științ' social' la ;ni ersitatea &in <or&eau* - acesta fiin& primul curs &e sociologie pre&at "ntr-o uni ersitate. .n toamna anului 1887, se c's'torește cu 9ouise 0re=fus, fiica unui in&ustriaș parizian specializat "n cazangerie.

aceast' sc!imbare macrosocial' sur ine nu pentru c' este necesar' și corespun&e unei finalit' ți oarecare. simbol al comuniunii cre&incioșilor.nc' &e la lucrarea sa 20espre &i iziunea muncii sociale2 (189?). BEducația morală (L'éducation morale) (19#?)    Sociologia și filozofia (Sociologie et philosophie) (19#5) Socialismul (Le socialisme) (19#8). pe l-ng' bogata acti itate publicistic' (articole și recenzii critice). a &ensit' ții populației și a raporturilor sociale. și numeroase c'r ți &e specialitate. Pentru 0ur1!eim. BDiviziunea muncii sociale (189?)C    Regulile metodei sociologice (1895)C Sinuciderea (1897)C Formele elementare ale vieții religioase (191#). %acrului trebuie s'-i a&'ug'm cre&ințele.ormele elementare ale ie ții religioase8) &efine ște esen ța religiosului prin sacru. ritualul și o <iseric'.nul &in aspectele teoretice emise &e fon&atorul sociologiei franceze este cu siguran ț' conceptul &e 7integrare8. "n care pune problema naturii și a cauzei e olu ției societ' ților mo&erne spre o mai mare &iferențiere a funcțiilor sociale. prin con enție. Bmo&ificareD(eorii și concepte . cate&ra sa primește titlul &e 2c!air &e sociologie2 &e la %orbonne. Evoluția pedagogică n Franța (L'évolution pédagogi!ue en France) (19?8). An&r@ (c'zut pe frontul &in %alonic).n 191?. la numai 59 &e ani.. an c-n& a pre&a și sociologia. . Apera sa știin țific' este foarte ast'. .n același an a pre&a și la cate&ra &e pe&agogie a facult'ții &e litere &in Paris. 0ur1!eim se stinge &in iaț' pe 15 noiembrie 1917. A alt' lucrare important' (7.n 19># este numit lector "n Știintele e&ucației la %orbona și profesor titular &e pe&agogie "n 19>3. 0ur1!eim ri&ic' problema originii or&inii sociale. ca fiin& con&ițiile inițiale ale oric'rei e*istențe "n societate. "n analiz' el se "n&ep'rteaz' &e aceast' teorie. și propune o teorie bazat' pe norm' și sanc țiune. cuprinz-n&. ci pentru c' este pro ocat' &e cauze mecanice precum sporirea olumului. 0e ce și cum sunt integrați in&i izii "n societateE :ntegrarea tra erseaz' &e la un cap't la cel'lalt cercet'rile con&use &e 0ur1!eim. 0ac' "mprumuta &e la Ferbert %pencer teza general' a e oluției societ'ților mo&erne c'tre o mai mare &i iziune a muncii. contest' e*plicațiile artificiale. 9o it &e moartea unicului s'u fiu. Aceste i&ei sunt reluate și aprofun&ate "n Sinuciderea (1897). . %acrul este un element colecti și impersonal. .

după care are loc veri icarea acestei de iniţii. i se dă şi de iniţia care se aplică la practicile constituite şi la curentele sociale. susceptibil să e*ercite asupra individului o constr+ngere e*terioară.( "apitolul se încheie cu de iniţia dată de autor aptului social% (Este apt social orice el de a ace. sau. i*at sau nu. . $iecare dintre capitole are un titlu sugestiv. tot aici. "omte şi #ill. "apitolul trei numit &-eguli cu privire la distincţia dintre normal şi patologic( ne o eră e*plicaţii şi demonstrări pe baza acestei distincţii oarte importante. )i se prezintă. Regulile metodei sociologice (Emile Durkheim) recenzie Lucrarea Regulile metodei sociologice scrisă de Emile Durkheim. În introducerea lucrării se vorbeşte despre iloso i precum !pencer. ast el. aceasta nu înseamnă că o prea largă răsp+ndire a ei nu ar reprezenta ceva morbid şi indezirabil.În capitolul patru. mai mult.rima şi cea mai importantă regulă este de a trata aptele sociale ca lucruri. care este general pentru o întreagă societate dată. !e ace comparaţie între aceşti doi termeni. a/ung+ndu0se la concluzia că ambele probleme sunt esenţiale şi necesare pentru e*istenţa umană. este privită ca ceva normal. &ou' instituții care contribuie la socializarea in&i izilor. &-eguli cu privire la constituirea tipurilor sociale(. independentă de mani estările sale individuale. ("apitolul doi este intitulat &-eguli cu privire la observarea aptelor sociale(. nicidecum el nu este social iindcă este general. pe care autorul îi consideră importanţi pentru sociologie. reprezintă o adevărată piatră de temelie în ştiinţele sociale. mai mult chiar. în special în ceea ce priveşte metodele de cercetare sociologică. în care se e*plică necesitatea cercetării cauzelor e iciente ale aptelor sociale.entru aceasta se olosesc conceptele de &boală( şi &crimă(. Durkheim este de părere că aza ideologică prin care trec toate ştiinţele şi în decursul căreia se elaborează noţiunile comune şi practice ar trebui redusă. de asemenea şi un alt mod de a caracteriza aptul social şi anume că & aptul social se generalizează iindcă este social. dat iind că utilitatea unui apt nu îi e*plică e*istenţa. 3iaţa . primul are orma unei întrebări% &"e este un apt social'(. !e enunţă. #ediul social e un alt concept esenţial ără de care sociologia nu ar mai putea stabili raporturi de cauzalitate. cele trei reguli cu privire la normal şi generalitatea enomenului. !e dau aici caracteristicile unui apt social. ca enomen social. ca un rău necesar ce contribuie la echilibrul dintr0o societate. concept intermediar între 2genus homo( şi societate particulară &-eguli cu privire la e*plicarea aptelor sociale( este titlul capitolului cinci.:ntegrarea este un concept c!eie pentru sociologia e&ucației și a familiei. Durkheim e de părere că boala reprezintă pentru sănătate ceea ce e anormalul pentru normal. "rima. anormalul constituie iinţa în stare de in erioritate şi e un enomen patologic. 1otuşi. autorul scrie că distincţia dintre normal şi anormal implică constituirea de specii sociale. av+nd în acelaşi timp o e*istenţă proprie. . În acelaşi timp.

să găsească o cale de mi/loc. Deci. raport+ndu0se doar la aceasta şi ne permite să dominăm pasiunile de partid.socială depinde de cauze interne. fa orizeaza cresterea ratei sinuci&erilor. fenomenul nu se &atoreaza saracirii. Pe langa aceste trei tipuri principale &e sinuci&ere. îi garantează obiectivitatea. . autorul &escrie pe ran& urmatoarele tipuri &e sinuci&ere6 A. 4ceste idei şi crezuri ale autorului sunt mai mult decat elocvente în prezentarea conţinutului lucrării 6care a devenit reprezentativă pentru literatura de specialitate7 şi obiectivelor acesteia. ără a0l orţa. 0ur1!eim orbeste intr-un alt capitol &e forme in&i i&uale &e sinuci&ere. trăsătura caracteristică ce constă în tratarea aptelor sociale ca lucruri. 4dică îl ace să realizeze in erioritatea lui în aţa acesteia. intitulata )auze sociale si tipuri sociale. prin convingere. cauzele care-l imping pe om la sinuci&ere nu &etermina si alegerea gestului final. sinuci&erea altruista ). 0eci. &-eguli cu privire la administrarea probei(. autorul prezinta cate a consi&eratii generale &espre sinuci&ere. %inuci&erea pare intr-un fel sau altul o supapa &e siguranta ce poate fi utila. sociologia trebuie să devină o ştiinţă autonomă. El scrie că sociologia e independentă de orice iloso ie. in ca&rul in&ustriei sau comertului. ne arată că metoda comparativă sau e*perimentul indirect este metoda probei în sociologie. %inuci&erea anomica 0aca sinuci&erile sunt sporite &e crizele in&ustriale sau financiare. &e reme ce si alurile &e prosperitate au aceleasi efecte. din moment ce enomenele sociale nu se supun sociologului În concluzie. :n cartea a :::-a a acestei lucrari . Emile Durkheim ace o prezentare de ansamblu a metodei sale. !I"#CIDEREA A"$MICA :n cartea a ::-a a %inuci&erii.0espre sinuci&ere ca fenomen social in general. lucru ce i0ar da o mai mare autoritate. familiala. sinuci&erea egoista <. 5ltimul capitol. însă. sinuci&erea anomica ). De asemenea. /a are marele a antaG &e a &ebarasa societatea fara nici un fel &e inter entie si cat mai simplu posibil &e un anumit numar &e subiecti inutili si &aunatori. /ste cert ca nu se poate stabili un raport intre tipurile &e sinuci&ere si meto&ele cele mai raspan&ite. dar mai ales a importanţei acesteia. Durkheim caută. a irm+nd că societatea a/unge să constr+ngă individul prin metode paşnice. Arice z&runcinare a ec!ilibrului fa orizeaza sinuci&erea si omul isi ia iata cu mai multa usurinta can& structura sociala sufera mo&ificari importante. În acelaşi timp. este o constr+ngere naturală. Arice fel &e anomie atat economica.

Bnecesită citareD Larl Mar* "mpreun' cu . . Abor&area sa este izibil' &in prima linie a primului capitol al Manifestul Parti&ului )omunist6 2:storia tuturor societ'ților cunoscute este istoria luptei &e clas'2.rie&ric! /ngels a scris și a publicat "n 18$86 Manifestul Parti&ului )omunistB1D. .K 1$ martie 188?. . capitalismul a fi "nlocuit &e comunism. pentru orice cre&incios catolic. Aceast' influenț' a crescut impetuos o&at' cu ictoria Me oluției &in Actombrie &in Musia. %unt abor&ati si &iscutati atat factori e*trasociali cat si sociali careinfluenteaza intr-un fel sau altul rata sinuci&erilor. Mar* argumenteaz' c' sc!imb'rile socioeconomice se pro&uc prin interme&iul acti it'ții re oluționare organizate. importanta &atorata abor&arii stiintifice riguroase a unui fapt social contemporan cresterea frec entei sinuci&erilor catre sfarsitul secolului H:H.n acest mo&el capitalismul a lua sf-rșit prin acti itatea organizat' a clasei muncitoare interna ționale. Mar* a argumentat c' sistemul capitalist. "ntemeietor "mpreun' cu .. 9on&raJMarea <ritanie) a fost un filozof german. economist și publicist.n ca&rul acestei lucr'ri. iar ultimul capitol al cartii &ez aluie cate a consecinte practice asupra sinuci&erii. Pentru inceput o &efinitie a sinuci&erii ar clarifica lucrurile6 2%inuci&erea este orice caz &e moarte care rezulta &irect sau in&irect &intr-un act poziti sau negati sa arsit &e ictima insasi si &espre care aceasta stie ce rezultat a pro&uce2 . sal area sufletului &epin&ea &e &ou' sarcini principale6 .rie&ric! /ngels al teoriei socialismului științific. Pe &e alt' parte.iin& o lucrare referentiala in sociologie. . re olu ție &atorat' bol șe icilor mar*iști. %arl &einrich Mar' (I 5 mai 1818. teoretician și li&er al mișc'rii muncitorești. %inuci&erea este actul &e &isperare al unui om care nu mai &oreste sa traiasca. Etica (rotestant) și s*iritul ca*italismului ("n german' Die protestantische Ethi" und der #eist des $apitalismus) este o lucrare &e sociologia religiilor scris' &e Ma* 5eber. "n anul 19>$. :&eile lui Mar* au "nceput s' e*ercite o influenț' maGor' asupra mi șc'rii muncitore ști la scurt timp &up' moartea sa.nul &intre principalele merite ale acestei lucrari este &e a fi &esc!is perspecti a analizei sociologice. pro&uce tensiuni interne care "l con&uc la &istrugere. Ma* 5eber "și propune s' arate c' etica și "n țelegerea protestant' a lumii au influențat "n mo& poziti &ez oltarea capitalismului. ap'rut' (pentru prima &at') "n 4ermania.Bnecesită citareD A a ut o influenț' important' asupra istoriei politice a secolului HH. (rierJ4ermania . o societate f'r' clase care urmeaz' unei perioa&e &e tranziție "n care statul a fi un instrument al &ictaturii proletariatului. la fel ca și sistemele socioeconomice prece&ente. Așa cum capitalismul a "nlocuit feu&alismul. %inuci&erea (9e suici&e. 0espre sinuci&ere reflecta conceptia lui 0ur1!eimasupra acestui fapt social.nainte &e Meform'. punan& in e i&enta con&itionarea sociala a Gu&ecatilor morale. 1897) este a treia lucrare importanta a lui 0ur1!eim.

n absența unor asemenea garanții &in partea autorit' ții religioase. Astfel. %uccesul "n aceast' lume a &e enit un semn important al sal 'rii iitoare al propriului suflet 5eber e&ea Meforma &rept originea eticii protestante. B#D <iserica )atolic' "i asigura &e faptul c' or fi m-ntuiți pe cei care acceptau sacramentele bisericii și se supunea autorit'ții clericilor. și #. conform lui 5eber. )al in și cei care l-au urmat au "nlocuit asigurarea primit' &e la preo ți cu o iziune care a ea la baz' o e*plicație bazat' pe &octrina &ublei sal 'ri B1D. (otuși. 5eber argumenta c' protestanții au "nceput s' caute alte 7semne8 c' ei pot fi m-ntuiți. fiecare om poate a ea semne pri in& soarta sufletului s'u &up' moarte. )onform &octrinei &ublei sal 'ri. "nc' &in timpul ieții. Neputința &e a influența m-ntuirea proprie era o problem' foarte &ificil' pentru a&epții lui )al in. 0in punct &e e&ere psi!ologic. s-au putut a&apta. 0eci. oamenilor &e r-n& le era &ificil &e a se a&apta la aceast' nou' iziune asupra lumii. pentru fiecare cre&incios. acceptarea autorit'ții preoților catolici. . . &eși recuno ștea c' "n / ul Me&iu e*ista oarece respect pentru munca secular' coti&ian'. 0umnezeu cunoaște &inainte care &intre oameni se or sal a și care or fi con&amnați s' aGung' "n ia& și. Arice semn &e ne"ncre&ere era pri it &rept o &o a&' a lipsei &e cre&inț' și a &amn'rii ulterioare. A&at' cu Meforma. "n care 0umnezeu a ales &e la "nceputurile lumii anumi ți oameni pentru m-ntuire și pe ceilalți pentru &amnare. Meforma a &istrus astfel &e garanții. )al in și a&epții lui "i "n 'țau &octrina &ublei pre&estin'ri. cum ar fi Martin 9ut!er. și numai cei mai &e otați cre&incioși sau 7geniile religioase8 ale Protestantismului. 0e enise prin urmare o &atorie absolut' &e a cre&e c' erai tu "nsuți ales pentru m-ntuire și pentru a elimina orice &ubiu. fiin& necesar' g'sirea unor mo&alit'ți &iferite &e a a ea aceast' siguran ț'. niciun cre&incios protestant nu mai putea s' " și asigure sal area sufletului prin loialitatea faț' &e biseric' sau fa ț' &e clerici. cre&ința "n propria sa sal are a &e enit o &atorie absolut'. lipsa "ncre&erii "n sine era &o a&a unei cre&in țe insuficiente și semn &e &amnare. acceptarea tainelor <isericii )atolice.1. "ncre&erea "n sine a luat locul garan țiilor !arului oferite &e c'tre preoți.

Ma* 5eber susține c' factorii &e mai sus (secon&ați &e inter&ic țiile pri in& aGutarea oamenilor s'raci) au contribuit la rein estirea continu' a banilor c. 9ut!er a susținut relațiile &e munc' pe cale &e formare. ci se aplica oric'rei ocupații. . Aceast' iziune a locului și sarcinii omului "n lume.%uccesul lumesc a &e enit m'sura "ncre&erii "n sine.știga ți și astfel (pe termen lung) la menținerea unei economii foarte &inamice și realizarea unor acumul'ri &e capital consi&erabile B?D. obser -n& c' 7 ocația8 &i in' nu mai era limitat' la cler sau la biseric'. 5eber calific' aplicarea concluziilor lui 9ut!er. Prin urmare oamenii munceau cu s-rg pentru a a ea garanția faptului c' se afl' printre cei ale și pentru m-ntuire. realiz-n& cu zel planul lui 0umnezeu (omul era consi&erat &rept o unealt' a &i init'ții). )onform iziunii protestante (și "n special a cal inismului) &atoria omului "n lume era aceea &e a munci. era "nsoțit' &e inter&icții &eosebit &e stricte pri in& c!eltuirea banilor munci ți pe obiecte &e lu* sau pe orice altce a ce &ep' șea stricta necesitate a traiului zilnic.