You are on page 1of 9

Elaborarea metodica Nr.

1
Edentitia redusa.Amprentarea si realizarea modelului. 1.Definitie“ edentitiapartiala”. Varietati dupa dimensiuni.
Edentitia partiala : – dereglarea integritatii arcadei dentare prin lipsa de la 1 pina la 13-15 dinti. Este o forma nazologica de patologie a sistemului stomatognat. –stare fiziopatologica a arcadei dentare prin pierderea a 1 pina la 15 dinti de pe arcada. Absenta dintilor de pe arcada produce un spatiu numit edentatie sau bresa dentara. Dupa dimensiunile spatiilor edentate deosebim:  Edentatii mici-lipsesc pina la 3 dinti  Edentatia mijlocie-lipsesc pina la 4-6 dinti  Edentatia subtotala-pe arcada sunt prezenti pina la 4 dinti 

2.Etiologia edentitiei partiale
Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale: a)Factorii congenitali-se caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau distanta lor in stadiile incipiente de deszvoltare. Daca lipsesc dintii se numeste anodontie, iardaca citiva-hipodontie.  Edentatia primara e cauzata de varietatile lipsei dintilor si dereglarile procesului de formare si situare a mugurilor dentari si eruptia dintilor.  Edentatia falasa este retentia dintilor in profunzimea osului alveolar

b)Factorii postnatali(dobindita) apare ca uramare a :  Afectiunilor odontale,parodontale,a proceselor inflamatoare  Interventiilor chirurgicale (inlaturarea tumorilor benigne sau maline)  Traumatismului

 Maladii endocrine

3.Simptomele endo- si exobucale a pacientului edentat partial.
In dependenta de localizare breselor in arcadele dentare si numarul dintilor absenti, avem simptoame: a) Exobucale:  La lipsa a unui numar mare de dinti (cand bresele arcadelor dentare sunt intinse sau cand este pierduta dimensiunea verticala de ocluzie)  La lipsa frontalilor superiori , simptomul facial va fi exprimat prin prabusirea buzei superioare spre oral  La lipsa dintilor laterali va duce la prabusirea obrajilor, un aspect de obraji “supti”. La lipsa unilaterala a lateralilor – a simetria fetei

. iar comisurile gurii vor fi coborite .adica amrginile de dinti numai mezial  Este characteristic prezenta obligatorie numai a unei brese terminale . pronuntarea fetei plicilor nazolabiale si mentoniere.grupa care nu functioneaza 4. adica marginita de dinti numai mezial  Caracteristic prezenta obligatory doar a breselor lateral intercalare.Clasificarea edentitiei partiale Kennedy (4 clase)  In aceasta clasa sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu prezenta obligatorie a breselor bilaterale terminale. 5.Componentele cimpului protetic edentate partial Cimp protetic-totalitatea elementelor morfologice ale oaselor maxilare pe care se aplica protezelor partiale acrilice si sche.Consecutivitateaexamenului clinic a pacientilor cu edentatie partial Tabloul clinic in caz de edentitie partiala poate fi individual si se va gasi in dependenta de : o Nr dintilor lipsa o De localizarea bresei o Rolul dintilor pe care ii au in arcada o Factorul etiologic o Varsta o Starea tesuturilor dentare dure o Starea parodontului dintilor restanti o Timpul de ocluzie o Timpul care s-a scurs de la pierderea dintilor 6. In cazul de pierdere a dimensiunii verticale de ocluzie se va observa micsorarea treimii inferioare a fetei.grupa care functioneaza (dintii care au antagonistii si participa la mastecatie ) .etate.  In aceasta clasa sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu localizarea bresei numai in zona frontala.marginite de dinti si mezialsi distal. b)Endobucale:  Deregrarile de integritate a unei sau a ambelor arcade dentare  Dereglarea arcadelor dentare in care apar 2 grupe de dinti: .

bolta palatine. sex 7.Clasificar puntilor dentare. intercalate o edentatii terminale(rar) o absenta 1-4 dinti frontali . Puntea dentare este o constructie protetica inginereasca in forma de pod. valoarea functionala a dintilor restanti 4. Puntile mai sunt indicate pentru: o pierderea unui dinte din zona latelara cand dintii care margineste bresa si cei antagonisti . care preia prin dintii restanti si parodontiu presiunile exercitate de proteze si le transmite fiziologic osului maxilar o Suport muco-osos .Elementele morfologice sunt dintii restanti.Indicatii catre terapia edentatiei partiale cu punti dentare. care se datoreste si volumului mic al puntii dentare ce corespunde dintilor naturali. a tuberozitatii maxilare . topografia edentatiei 3. 1-2 dinti laterali 8. pentru inlocuirea a 4 dinti. constitutia psihica a pacientului Puntile sunt indicate pentru inlocuirea a 1. format din fibromucoasa crestelor edentate si a boltii edentine.2.tuberozitatile maxilare si tuberculi piriform. gradul de intidere 2. la nivelul unei singure brese . puntile dentare sunt clasificate dupa urmatoarele criterii :  Dupa realtia cu dintii stilpi:  Puntea cu extensie la care elementele de agregare sunt situate de o singura parte a spatiului bresei. varsta 6. a tuberculilor piriformi si osului subiacent. care serveste la restabilirea integritatii arcadelor dentare si suspendarea dereglarilor de functie. .3 dinti pierduti . iar corpul puntii se afla in acest spatiu. insusirea de a forma impreuna cu dintii stilpi si parodontul un complex biomecanic integru. Restabilirea integritatii arcadelor dentare cu ajutorul puntilor dentare constituie indicatii de baza a tratamentului. si in cazuri execeptionale .crestele edentare. Utilizarea puntilor dentare depinde de : 1. Dupa Kobler 1975. 7. mecanismul fiziologic de transmitere a presiunii masticatorie. profesie 5. nu vor migra si nu prezinta afectiuni odontale coronale o pericolul migrarii o lipsa unui singur dinte din zona frontala o edentatii multiple. Acestea sunt grupate in : o Suport dento-paradontal .

Dintele stilp se adinceste in osul alveolar datorita intinderii ligamentului alveolo-dentare si compresei ligamentelor apicale pina vor aparea presiuni egale. asanumita “puntetotala”  Dupa localizare in raport cu zona din arcada:  Punte frontal  Puntelaterala  Punte maxialra sau mandibulara  Dupa relatiile cu dintii – stilpi si zonele topografice:      Punte intercalate unilatarela Punte intercalate bilaterala Punteinteecalata frontal Punte intercalate lateral-frontala Punte intercalta lateral-frontal-laterala  Dupa modelul de fixare:  Punti total fizionomice  Punti partial fizionomice  Punti nefizionomice  Dupa elemntele de agregare utilizate:       Cu caracter de invelis total metalice Cu carcter de invelis partial Cu caracter telescopic Cu caracter de substitutie Cu coronae Jacket Cu unele incrustatii intratisulare de tip inlay sau pinlay  Dupa raportul corpului de punte cu creasta edentata:  Punti cu atingerea crestei  Punti suspendate 9. Dintii stilpi trebuie :  Sa fie cu inclinitate de 6 grade  Peretii sa aiba o mica conicitate  Cu paralelism intre axele longitudinale coronare ale dintilor stilpi preparati  Forma bontului si a pragului adecvate . Puntea intercalata la care elementele de agregare sunt situate pe dinti – stilpili microfibroasei.pe suprafata careia se exercita presiuni.  Puntea continua care se intindepestemaimultbrese situate in ambelehemiarcade.Cerintele catre dintii stilpi preparati la confectionare a puntilor dentare. Puntea dentara poate fi asemanata cu o bara sprijinita la extremitati.

Etapele amprentarii anatomice. Varietati Lingurile amprentare sunt suporturi rigide. Materiale dure ireversibile  Ghipsul  Pastele de oxid de zinc si eugenol b.10.  Depunerea materialului amprentar in lingura amprentara  Presarealui direct pe cimpul protetic Materiale amprentare: a.Elementele componente ale puntilor dentare.materiale dure reversibile c. Material amprentare.Definitie de amprentare. elementele de agregare(microproteze)-de care este solidarizat corpul puntilor la extremitate si care contribuie la fixarea de dintii-stilp 2. 1.rezistente. corpul de punte care este un dinte sau un bloc de dinti artificiali 11. Varietati: a)Dupa scopul urmarit:  documentare  auxiliare  de baza b)Dupa tehnica realizarii:  partiale  totale  in ocluzie  realizate intr-un timp  in 2 timpi  de corectare  in inel de cupru c) Anatomice-realizate cu ajutorul lingurilor standart sau individuale. Varietati Amprenta este copia negative si fidela a cimpului protetic cu ajutorul careia se obtine modelul pe care se va confectiona proteza.polisulfide si polietere) 13.Linguri amprentare.fara a tine cont de starea tesuturilor moi d)Functionale –realizate cu linguri individuale si atestelor care inregistreaza starea functionala a fibromucoasei cimpului protetic 12. Exista 2 tipuri de linguri: .nedeformabile pe care se depune materialul de amprentare si se preseaza pe cimpul protetic.materiale elastice  Hidrocoloizii revesibili  Hidrocoloizii ireversibili  Elastomeri(silicoane.

Modelul. Material de confectionare. Amalgamul de Ag b.dur special b. 14. Modelul este copia pozitiva a cimpului protetic. Sunt de 2 tipuri: a)auxiliare b)documentare modelele auxiiliare si documentare sunt confetionate din ghips dur. Cementuri c. Amalgamul de Cu Calsificarea Kennedy . Ghipsul dur . Materialele:  Nemetalice a.  Standart-din materiale metalice si nemetalice Individuale-confectionate in clinica si din material thermoplastic sau la laborator din acrilate si termopolimerizabile. Acrilate polimerizabile  Metalice a. Modelel de baza sunt confectionate din diverse materiale.

Proteza dentare Corpul de punte .

Linguri amprentare .

Amprentarea dentara .