INTRODUCERE Lucrarea reprezintă o îmbinare între noutăţile din teoria şi metodica educaţiei fizice şcolare şi e perienţa în domeniul educaţiei

fizice şcolare a doi ! practiceni"# Caracterizat prin $i$tematizare şi acce$ibilitate% conţinutul $e adre$ează tuturor profe$orilor de educaţie fizică şi $porti&ă din şcoli şi licee% care dore$c $ă'şi îmbunătăţea$că demer$ul didactic şi în mod $pecial acelora care participă la e amene şi concur$uri# (utorii

CUPRINSUL CAPITOLELOR

Capitolul I Componenetele principale ale procesului de învăţăm nt!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )# Cunoştinţe teoretice de $pecialitate#####################################################################################
*# Indicii morfolo+ici şi funcţionali########################################################################################## ,# Calităţi motrice################################################################################################################### -iteza########################################################################################################################## Capacităţile coordinati&e .îndem/narea0##################################################################### 1orţa############################################################################################################################ Rezi$tenţa#################################################################################################################### 2upleţea######################################################################################################################## 3# Deprinderi şi priceperi motrice########################################################################################### Deprinderile motrice#################################################################################################### 4riceperile motrice#######################################################################################################

Capitolul II Principiile de instruire din educaţie "i#ică!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
)# 4rincipiul intuiţiei############################################################################################################## *# 4rincipiul participării conştiente şi acti&e########################################################################## ,# 4rincipiul acce$ibilităţii cunoştinţelor################################################################################ 3# 4rincipiul $i$tematizării şi continuităţii############################################################################## 5# 4rincipiul în$uşirii temeinice##############################################################################################

Capitolul III $etodele de instruire în educaţie "i#ică!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
)# 6etode &erbale################################################################################################################## *# 6etode intuiti&e################################################################################################################# ,# 6etoda e er$ării##################################################################################################################

Capitolul I% $otricitatea!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
)# 6otricitatea în perioada antepubertară . 7 8 )9 ani 0 *# 6otricitatea în etapa pubertară . )9 8 )3 ani0 ,# 6otricitatea în etapa adole$cenţei . )3 8 ): ani0

Capitolul % Proiectarea &i plani"icarea!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )# 4roiectarea didactică în educaţie fizică####################################################################################
*# 4lanificarea in$truirii în educaţie fizică###################################################################################

4lanul anual . eşalonarea anuală a unităţilor de în&ăţare%e emple0################################################ 4lanul calendari$tic $eme$trial.e emple0######################################################################################### 4roiectul unităţilor de în&ăţare.e emple0#########################################################################################

Capitolul %I Lecţia de educaţie "i#ică!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
)# *# ,# 3# Tipolo+ia lecţiei de ducaţie fizică############################################################################################ 2tructura lecţieie de educaţie fizică######################################################################################## 4roiectarea didactică . e emplu plan de lecţie0##################################################################### Or+anizarea cla$ei################################################################################################################## Conducerea cla$ei################################################################################################################### 6oti&area ele&ilor pentru participare la lecţia de educaţie fizică########################################## 4articularităţile lecţiei de educaţie fizică################################################################################ )# 4articularităţile lecţiei de educaţie fizică în în&ăţăm/ntul primar#################################### *# 4articularităţile lecţiei de educaţie fizică în în&ăţăm/ntul +imnazial################################# ,# 4articularităţile lecţiei de educaţie fizică în în&ăţăm/ntul liceal######################################## 3# 4articularităţile lecţiei de educaţie fizică de$făşurate în aer liber% pe timp fri+uro$############ 5# 4articularităţile lecţiei de educaţie fizică de$făşurate în $paţii impro&izate din interior% pe timp fri+uro$######################################################################################################################## E&aluarea în educaţie fizică####################################################################################################### )# Criteriile de e&aluare############################################################################################################ *# 6etodele de e&aluare#############################################################################################################

5#
7# ;#

:#

Capitolul %II 'ocurile de mi&care în lecţia de educaţie "i#ică!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
)# Con$ideraţii +enerale################################################################################################################# *# Cerinţele metodice +enerale###################################################################################################### ,# Locul% rolul şi de$crierea principalelor <ocuri de mişcare în lecţia de ducaţie fizică################ 3# =ocuri folo$ite în &eri+a ! or+anizarea colecti&ului de ele&i"################################################### 5# =ocuri folo$ite în &eri+a ! pre+ătirea or+ani$mului pentru efort"############################################# 7# =ocuri pentru dez&oltarea &itezei############################################################################################ ;# =ocuri pentru dez&oltarea îndem/nării#################################################################################### :# =ocuri pentru con$olidarea şi perfecţionarea deprinderilor de bază############################################ ># =ocuri pentru con$olidarea şi perfecţionarea deprinderilor utilitar aplicati&e############################## )9# =ocuri pentru dez&oltarea forţei############################################################################################ ))# =ocuri pentru dez&oltarea rezi$tenţei #####################################################################################

Capitolul %III Curriculum la deci#ia &colii în educaţia "i#ică &colară!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
)# *# ,# 3# ?n&ăţăm/ntul primar şi +imnazial################################################################################################# ?n&ăţăm/ntul liceal######################################################################################################################## 4ro+rama de opţional##################################################################################################################### 6ă$uri pentru creşterea şan$elor de acordare a orelor din CD2% la educaţie fizică######################

erciţii pentru de#voltate "i#ică!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )# *# .e de e.Capitolul I( Ansam)lu sportiv &i orele pentru pre*ătirea "ormaţiilor repre#entative!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Capitolul ( +ocumente pentru comisia metodică!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )# Do$ar comi$ie metodică#################################################################################################### *# 4ortofoliu profe$or######################################################################################################################## Capitolul (I Comple.# 4robe de aruncări###################################################################################################################### Capitolul (I% $etodica învăţării principalelor procedee te-nice "olosite în atac din .ocurile sportive )# *# .# 3# -olei @andbal Aa$cBet 1otbal .# 3# 5# Comple Comple Comple Comple Comple de e de e de e de e de e erciţii libere######################################################################### erciţii la $cara fi ă############################################################################################# erciţii cu partener############################################################################################# erciţii cu ba$toane############################################################################################ erciţii la banca de +imna$tică########################################################################## Capitolul (II $etodica învăţării principalelor elemente acro)atice din *imnastică!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Capitolul (III $etodica învăţării pro)elor din atletism!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! )# 4robe de aler+are##################################################################################################################### *# 4robe de $ărituri########################################################################################################################### .

.

olimpi$m% mişcare olimică% <ocuri olimpice etc#0D ' or+anizarea de întreceri% competiţii $porti&e etc# $etodolo*ia "ormarii cuno&tinţelor de specialitate! (ce$te cunoştinţe% $e formează de re+ulă $imultan cu proce$ul de e er$are a e erciţiilor fizice# MetodeC e plicaţia% dialo+ul% con&orbirea% e punerea# ?n aplicarea ace$tor metode trebuie $ă $e ţină cont de C ' cate+oriile de cunoştinte tran$mi$e ' particularităţilor ele&ilor cu care $e lucrează# ' temele şi obiecti&ele lecţiei . frec&enţă re$piratorie% şi frec&enţă cardiacă0D ' re+ulamente de practicare a di$ciplinelor $porti&eD ' denumirea elementelor şi procedeelor teBnice% a actiunilor tactice $pecifice anumitor di$cipline $porti&eD ' re+uli pri&ind conceperea% or+anizarea şi de$făşurarea% în condiţii de eficienţă% a acti&ităţii de practicare a e erciţiului fizicD ' re+uli de i+iena indi&iduală şi colecti&ă care trebuie re$pectate înainte% în timpul şi după de$făşurarea acti&ităţii de eucaţie fizicăD ' re+uli de nutriţie a$ociate efortului fizicD ' re+uli de alcătuire a comple elor de influenţare $electi&ă a aparetului locomotorD ' re+uli pri&ind mecani$mele de e ecutare şi e er$are a acţiunilor motrice $pecifice acti&ităţii de$făşurateD ' recorduri% performanţe% per$onalitaţi din lumea $portuluiD ' elemente de i$toria şi filozofia educatiei fizice şi $portului .*0# ?n educaţie fizică% alaturi de în&ăţarea motrică% are loc un proce$ de in&ăţare co+niti&ă% con$t/nd din dob/ndirea cunoştinţelor teoretice din domeniul educaţiei fizice# 4rincipalele cate+orii de cunoştinţe teoretice care pot fi tran$mi$e in proce$ul practicării e erciţiior fizice $unt ./0I+ PENTRU PRO1ESORII +E EUCA2IE 1I3ICA SI SPORT I! CO$PONENTELE PRINCIPALE ALE PROCESULUI +E IN%AT4$ANT Componente principale ale proce$ului de în&ăţăm/nt la educaţie fizicăC ' cuno$tinţe teoretice de $pecialitateD ' indici morfolo+ici şi functionaliD ' calităţi motriceD ' deprinderi şi priceperi motriceD ' obişnuinteD ' atitudini con$ecuti&e practicării e erciţiilor fizice şi elemente din celelalte laturi ale educaţieiD 5!CUNO6TIN2E TEORETICE +E SPECIALITATE DefiniţieC ! reflectarea in con$tiinţa celor ce practică e erciţii fizice 8 $ub forma unor percepţii% reprezentari% re+uli% principii 8 a fenomenelor proprii acti&itaţi de educaţie fizică şi $port% precum şi a interdependenţei ace$tora"# . I#Eiclo&an% )>. FB# 6itra% (# 6o+oş% )>:9% E# 1irea% )>:3% FB# C/r$tea% )>>>% 6# 2tane$cu% *99*% 2# Eerbănoiu% *9930C ' ar+umente pri&ind importanţa practicării e erciţiilor fiziceD ' denumirile principalelor $e+mente ale corpului uman% a +rupelor mu$culare şi articulaţiilorD ' elemente pri&ind poziţiile% planurile şi po$ibilităţile de mişcare ale $e+mentelor corpuluiD ' elemente minimale pri&ind efortul de natură p$iBo' fizică . parametrii% doGare% etc#0 şi ecoul $au la ni&el funcţional .

*0# Calităţile motrice $unt de două feluriC ' calitaţi motrice de bazăC &iteză% rezi$tenţă% forţă% capacităţile coordinati&e.CerinţeC ' atenţie deo$ebită utilizării unei terminolo+ii adec&ate ' tran$miterea unor indicaţii metodice% în$oţite de ar+umente lo+ice% care $ă a<ute $ubiecţii $ă înţelea+ă utilitatea anumitor e erciţii% a ordinii şi dez&oltării lor '&alorificarea optimă a timpului alocat lecţiei pentru tran$miterea ace$tor cunoştinţe (ce$ete cunoştinţele de $pecialitate pot fi încuşite şi în afara lecţiei de educaţie fizică% C ' diri<at7 prin temele pentru aca$ă pe care le formulează profe$orul .le+ea creşterii şi dez&oltării a$imetrice% le+ea ritmului diferit de creştere şi dez&oltare% le+ea proporţiilor%le+ea alternanţei% le+ea maturaţiei pubertare0 şi efectele practicării e erciţiilor a$upra or+ani$mului% pentru a putea ale+e un anumit conţinut al in$truirii eficient## $etodica de#voltării indicilor mor"olo*ici &i "uncţionali! 2e realizeazăC ' în cadrul &eri+ii pri&ind influenţarea $electi&ă a aparatului locomotor% inter&enind şi în directia pre&enirii şi corectarii unor atitudini fizice deficiente# 'pe parcur$ul lecţiei pot fi e ecutete a$tfel de e erciţii% cu caracter compen$ator $au pentru realizarea unei $tari de încalzire optime a or+ani$mului pentru e erciţiile ce urmează a fi e ecutate# :! CALIT. I#Eiclo&an% )>.îndem/narea0% $upleţeaD ' calităţi motrice $pecifice anumitor ramuri $porti&e% reprezentate prin combinaţii ale calităţilor motrice de bază# Orice act motric $au acţiune motrică implică în efectuarea lor toate calităţile motrice% dar cu pondere diferită# .2I $OTRICE Calitaţile motrice reprezintă ! în$uşiri ale or+ani$mului% concretizate în capacitatea de efectuare a acţiunilor de mişcare cu anumiţi indici de forţă% &iteză% îndem/nare% rezi$tenţă !# . întocmirea de referate cu conţinut $porti&0 $au prin recomandări pri&ind &izionarea $au participarea la anumite competiţii $porti&e# ' $pontan8 ca urmare a mediatizari fenomenului $porti& 9! IN+ICI $OR1OLO/ICI 6I 1UNC2IONALI (&ănd le+ătură cu obiecti&ul prioritar referitor la dez&oltarea armonioa$ă a or+ani$mului uman% indicii morfolo+ici şi funcţionali au o importanţă deo$ebită# Obiecti&ul principal e$te obţinerea unor indici $uperiori armonioşi% în corelaţie optimă cu &ăr$ta $ubiecţilor# ?ntre indicii somatici 'inalţime% +reutate% perimetre% diametre şi cei funcţionali ai or+ani$mului 'frec&enţă cariacă% frec&enţă re$piratorie% capacitate &itală trebuie că e i$te un raport optim 4rofe$orul de educaţie fizică trebuie $a cunoa$ca le+ile creşterii şi dez&oltării.

(I.$tartul la probele de aler+are din atleti$m0 # • Complexe 8 implică elaborarea ră$pun$urilor motorii% in $en$ul ale+erii% combinarii $au corectării ace$toraD acţiunea de ră$pun$ nu a fo$t e er$ată în prealabil în acceaşi relaţie cu $emnalulD ră$pun$urile $unt în funcţie de acţiunile partenerilor $au ad&er$arilor% condiţii de întrecere . repeziciune% iuţeală0 ma imă% in funcţie de condiţiile e i$tente"# Forme de manifestareC a) Viteza de reacţie. (T4% C40D ' forţa mu$cularăD ' ela$ticitatea mu$culară# . fibrele albe $unt fibre rapide0 ' $ur$ele de ener+ie 8 $ub$tanţele fo$fa+ene e i$tente la ni&el mu$cular .:!5! %ITE3A Definiţie 8 e$te ! capacitatea or+ani$mului uman de a e ecuta acte $au acţiuni motrice% cu între+ul corp $au numai cu anumite $e+mente .FB#C/r$tea%*9990 E$te condiţionată deC ' tempoul mişcării 'den$itatea mişcarii pe unitatea de timpD ' ritmul mişcării ' periodicitatea repetarii mişcării# d) Viteza de deplasare. care durează cel mai mult0D ' tran$miterea pe cale eferentăD ' e citaţia muşcBilorD b) Viteza de execuţie. în <ocuri $porti&e%$porturi &e contact0# E$te dependentă de următoarele elementeC ' apariţia e citaţiei in receptor D ' tran$miterea pe cale aferentăD ' analiza $emnalului .C/r$tea o con$ideră o &ariantă a &itezei de repetiţie e) Viteza de accelerare – capacitatea de a atin+e ni&elul ma im de manife$tare a &itezei %în timp c/t mai $curt. parţi0 ale ace$tuia intr'un timp c/t mai $curt% cu rapiditate .Şiclovan. Reacţiile motrice $unt de două feluriC • Simple 8 con$tau in ra$pun$uri motrice la e citanţi cuno$cuţi% dar care apar $pontan% inopinant.197 ! f) Viteza in regimul altor calităţi motriceC ' &iteza in re+im de forţă% numită şi detentă D ' &iteza in re+im de îndem/nareD ' &iteza in re+im de rezi$tenţăD 1actori ce condiţionea#ă vite#a! E$te determinată de următoarele cate+orii de factoriC ner&o$% mu$cular% o$o$% p$iBic $i motric# 4onderea lor e$te diferită în manife$tarea formelor &itezei# "acto#ul ne#vos C ' rapiditatea cu care alternează proce$ele ner&oa$e fundamentale pe $coarţa cerebralăC e citaţia şi inBibiţiaD ' coordonarea intramu$culară 8 $e referă la acti&itatea unităţolr motorii cu o frec&enţă care $ă permită accelerarea contracţiei şi rela ării muşcBilor implicaţi în mişcareD ' cooronarea intermu$culară 8 realizată de centrii motori şi reflectată în relaţia dintre muşcBii a+onişti şi anta+onişti implicaţi în realizarea unei mişcăriD "acto#ul muscula# C ' tipul de fibre din $tructura muşcBiului . 8 reprezintă capacitatea indi&idului de a parcur+e o di$tanţă c/t mai mare %în timp c/t mai $curt# Gh. ' capacitatea de a efectua un act $au o acţiune motrică% dar şi mai multe a$emenea acte $au acţiuni motrice ! $in+ulare"% adică nerepetabile# 2e mă$oară prin timpul care trece de la începerea şi p/nă la încBeierea e ecuţiei # E$te determinată şi de ni&elul în$uşi$ii teBnicii de e ecuţie a deprinderilor şi priceperilor motrice# c) Viteza de repetiţie(frecvenţa mişcărilor) ' capacitatea de a efectua aceeaşi mişcare într'o unitate de timp pre$tabilităD ea $e referă la mişcarile ciclice.

NAREA? Definiţie@ După (#Dra+nea şi (#Aota% termenul de îndem/nare% utilizat de mulţi autori în lucrările de $pecialitate% pare re$tricti& în raport cu bo+ăţia . în $pecial forţa 0 Procedee metodice de de#voltare < educare=FB C/r$tea *9990 )# Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempou#i maximale% în condiţii normale de lucru# (ce$ta e$te procedeul metodic cel mai frec&ent folo$it pentru dez&oltarea &itezei# 'aler+area pe teren plat D 'pa$e $au driblin+ cu min+ea re+ulamentară pentru un <oc $porti& etc# *# Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempou#i sup#amaximale% folo$indu'$e condiţii uşurate de lucru# 'aler+are la !&ale" pe o pantă uşor înclinată% ' aler+are pe teren plat cu ecBipament mai uşor ' pa$e $au driblin+ cu min+e mai u$oară decăt cea re+ulamentară# ."acto# ososC ' lun+imea $e+mentelor ' înălţime# "acto#ul psihic C 'capacitatea de concentrare a atenţiei ' ni&elul moti&aţiei# "acto#ul mot#ic$ 'ni&elul de manife$tare a celorlalte calitaţi motrice. (#Dra+nea% )>>.# Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempou#i su%maximale% în condiţii uşor în+reuiate de lucru aler+are la ! deal" pe o pantă uşor înclinată% etc## 3# Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în tempou#i alte#native . ! ma imale şi $ubma imale"% ! ma imale şi $uprama imale"% !$uprama imale 8 $ubma imale"0% tempouri imprimate de factori e terni# ' Cerinţe în in$truire. comple itatea0 manife$tării ace$tor capacităţi# (ceeaşi autori define$c capacităţile coordinative ! un comple de calităţi preponderent p$iBo'motric% care pre$upune capacitatea de a în&ăţa rapid mişcări noi% adaptarea rapidă şi efeicientă la condiţii &ariate% $pecifice diferitelor tipuri de acti&ităţi% prin re$tructurarea fondului motric e i$tent"# Forme de manifestare a capacităţiilor coordinative.% -#Tudor% )>>>0C durata e erciţiilor de &iteză trebuie $ă fie circa 5 8 7 $ p/nă la ma imum 39 8 3. Capacit&ţile coo#dinative 'ene#ale$ nece$are în$uşirii şi efectuării tuturor actelor şi acţiunilor motrice# . $D pauzele dintre repetări trebuie $ă fie $uficient de lun+i pentru a permite re&enirea funcţiilor &e+etati&e% dar nu şi reducerea $tării de e citabilitate optimă la ni&elul $coarţei cerebrale ca urmare a lucrului cu &iteză ma imăD $ubiecţii trebuie $ă aiba $tructura e erciţiilor bine în$uşităD e erciţiile pentru dez&oltarea &itezei $e &or planifica la începutul lecţiilor% în condiţiile unui $i$tem ner&o$ odiBnit şi ale unui or+ani$m cu ni&el optim de încălzire# ' ' ' :!9 CAPACIT.2ILE COOR+INATI%E=>N+E$. Capacităţiile coordinati&e $e prezintă $e prezintă $ub următoarele formeC 1.

E$te determinată de următoarele cate+orii de factori. Capacit&ţile coo#inative )n #e'imul alto# calit&ţi mot#ice$ . de $curtă şi lun+ă durată0C ' +/ndirea rapidă cu toate proce$ele $ale # rocedee metodice de dezvoltare!educare. (#Dra+nea% )>>..'7 ani $e &a in$i$ta a$upra în$uşirii unui număr c/t mai mare de deprinderi motrice $impleD ' între 7 ')9 ani% accentul $e &a pune pe ameliorarea capacităţii de coordonare $e+mentară%D precizia şi orientarea $paţio' temporală $e &or &or abordaD ' perioada )9 8 )3 ani $e caracterizează prin ameliorarea capacităţii de în&ăţare motrică% manife$tată mai ale$ la ni&elul indicilor de $tocare a informaţiei şi de diferenţiere temporalăD $e &or aborda precizia şi orientarea $paţio' temporalăD ' între )3 şi ): ani% ca urmare a modificărilor proporţiilor% creşterii e tremităţilor% $e înre+i$trează o $cadere a capacităţii de coordonare $e+mentară% mai ale$ în cazul mişcarilor comple eD Cerinţe de care trebuie $ă $e ţină $eama în proce$ul de dez&oltare a capacităţilor coordinati&e C )# abordarea capacităţilor coordinati&e $e realizează la începutul lecţiei de educaţie fizică% ca şi în cazul &itezei% pe fond de odiBnă şi încălzire core$punzătoere a or+ani$muluiD *# nu $e recomandă abordarea capacităţilor coordinati&e şi &itezei în cadrul aceleiaşi lecţiiD . percepţii% reprezentări0D ' memoria . e&ident într'un număr mare de repetări şi într'un timp îndelun+atD *# Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în conditii complexe% în $en$ul creşterii dificultăţilor de e ecuţie comparati& cu condiţiile normale 'introducerea de unor acte $au acţiuni motrice $uplimentare% 'micşorarea $uprafeţei de lucru% etc# . în re+im de &iteză% rezi$tenţă% forţă0 Factorii de condiţionare a capacităţilor coordinaative.0C )# )iolo*ici@ ' mobilitatea proce$elor ner&oe$e fundamentale e citaţia şi inBibiţiaD ' &iteza de tran$mitere a impul$urilor ner&oa$e pe căile aferente şi eferenteD ' calitatea analizatorilor implicaţi în recepţionarea informaţiilorD ' calitatea iner&aţiei mu$culare care determină contracţia şi rela areaD ' &aloarea $ur$elor ener+etice e i$tente în or+ani$mD *# motrici@ ' ni&elul de dez&oltare a celorlalte calităţi motrice .# psi-olo*ici@ ' capacitatea de anticipare a de$făşurării mişcăriiD ' anticiparea e&oluţiei &iitoare a condiţiilor în care $e e ecută mişcarea ' calitatea proce$elor co+niti&e .D -#Tudor% )>>>0C ' între . Capacit&tile coo#dinative specifice$ e&idenţiate în practicarea diferitelor ramuri şi probe $porti&e# (. &iteză% forţă% rezi$tenţă% mobilitate şi combinaţiile dintre ace$tea0D ' numărul şi comple itatea deprinderilor motrice $tăp/nite # .# Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii va#ia%ile% care $ă pre/nt/mpine orice $ituaţie &iitoare po$ibilă# 'e er$are în $ăli de $port cu dimen$iuni diferite 'e er$are pe $uprafeţe diferite%etc "etodica dezvoltării capacităţilor coordinative #n cadrul educaţiei fizice. =#HeinecI% )>>3D (#Dra+nea% )>>. )# Efectuarea actelor şi acţiunilor motrice în condiţii constante. Trebuie $ă $e ţină cont de $tadiile creşterii şi dez&oltării or+ani$mului .

$e poate &orbi de$preC ' "orţa a)solută < c/nd forţa dez&oltată nu ia în con$iderare +reutatea corporalăD ' "orţa relativă < c/nd forţa dez&oltată e$te raportată la +reutatea corporală # 7# ?n funcţie de combinarea cu alte calităţi motrice$ ' "ortă în re*im de vite#ă = "orţă e. în re+im de în&in+ere0 8 cu $curtarea lun+imii totale a fibrelor mu$culare# 5# Raportată la greutatea corporală. $tatică0 8 muşcBiul nu îşi modifică lun+imeaD ' "orţă pliometrică . capacitatea mu$culară de a rezi$ta la obo$eală în efortul de lun+ă durară0D ' "orţă statică < apare în condiţiile contracţiei izometrice% fără efectuarea de lucru mecanic% ci doar cu dez&oltare de ten$iune internăD ' "orţă mi.# între e erciţii trebuie pro+ramate inter&ale de odiBnă optime ca durată% care $ă permită re&enirea marilor funcţii ale or+ani$mului la &alori adec&ate reluării efortului# :!: 1OR2A Definţie$ reprezintă ! capacitatea or+ani$mului uman de a realiza eforturi de în&in+ere% menţinere $au cedare în raport cu o rezi$tenţă e ternă $au internă% prin contracţia uneia $au mai multor +rupe mu$culare"# ..plo#ivă?8 ' "orţă în re*im de re#istenţă8 ' "orţă în re*imul capacităţilor coordinative! Factori ce condiţionează forţa.tă 8 pentru în&in+erea rezi$tenţei alternează contracţiile mu$culare $tatice cu cele dinamice# 3# ?n funcţie de modificările care apar la nivelul fibrelor musculare în timpul contracţiei $e poate &orbi de$preC ' "orţă i#ometrică . cea mai mare forţă care poate fi dez&oltata de $i$temul neuromu$cular% în cadrul unei contractii mu$culare0% A fo#ţ&* vite+& . capacitatea $i$temului neuromu$cular de a în&in+e o rezi$tenţă cu cea mai mare &iteză de contracţie po$ibilă0% A#e+istenţa * fo#ţa dinamic& .0# Formele de manifestare ale forţei$ (utorii care au abordat acea$tă calitate motrică% in funcţie de formaţia profe$ională% prezintă o $erie de criterii de cla$ificare% cum ar fiC )# In funcţie de masa musculară implicată$ ' "orţă *enerală < cu participarea principalelor +rupe mu$culareD ' "orţa locală < cu participarea a una $au c/te&a +rupe de muşcBiD *# ?n funcţie de activitatea prestatăC ' "orţă *enerală < $olicitată în +eneral de acti&itatea cotidiană a indi&iduluiD ' "orţă speci"ică < dez&oltată de actele motrice implicate într'un anumit tip e acti&itate# . C . (# Dra+nea% )>>.# ?n funcţie de lucrul mecanic efectuat$ ' "orţă dinamică=i#otonică? < apare atunci c/nd prin contracţie mu$culară $e efectuează lucrul mecanicD $e $ubîmparte înC A fo#ţ& maxim& . în re+im de cedare0 8 cu creşterea lun+imii fibrelorD ' "orţă miometrică .

79J ' 79JD 75J ' 75JD .te#ea continu& a încărcăturii% raport/ndu'$e totul la po$ibilităţile ma ime pentru e erciţiul re$pecti&# Dacă &rem $ă facem mai multe repetări în aceeaşi acti&itate% atunci rate de creştere a încărcăturii &a fi mai mică . c/nd între cele două rate $unt mari diferenţe &aloriceC 79J ' .i desc#e.3J etc#%unde% ca e emplu% rata de creştere e$te de )9J% iar cea de de$creştere de :J0% ! &aluri medii" . inclu$i& propriul corp0C a! 5! C#e. 2e bazează pe alternarea creşterii şi a de$creşterii încărcăturii de la o repetare la alta# Re+ula principală ca $ă $e formeze ! &alul" e$te ca întodeauna rata de creştere $ă fie mai mare decăt rata de de$creştere# ?n funcţie de diferenţa dintre cele două rate de $e obţin ! &aluri mari" . cantitatea de (T4 şi C40D "actori psi-ici@ A moti&aţia% A $tarile emoţionale 'concentrarea atenţiei% ' &oinţa "actori metodici@ A inten$itatea contracţiei mu$culareD A durata $au amplitudinea contracţiei mu$culareD "actori de mediu@ radiaţiile ultra&iolete fa&orizează acţiunea +landelor $uprarenale% care mobilizează Bormonii $e uali ma$culiniD rocedee metodice de dezvoltare! educare. +ro$imea% $ecţiunea tran$&er$ală a fibrei mu$culare e$te direct proporţională cu &aloarea forţei0D ' lun+imea muşcBiului şi un+Biului dintre $e+menteD '&olumul muşcBiuluiD '$tructura muşcBiului .J# )? 4rocedeul în ci#cuit ! Circuitul" 8 ca procedeu metodic 8 a fo$t creat pentru dez&oltarea' educarea forţei principalelor +rupe mu$culare ale or+ani$mului uman de en+lezii 6or+an şi (dam$on# Nu $e includ în circuit e erciţii care $e adre$ează îndem/nării% &itezei% teBnicii% tacticii etc# 2e lucreazăC ' frontal ' toţi ele&ii efectuează aceleaşi e erciţii în aceeaşi ordine% ' pe +rupe ' care îşi $cBimbă locul în $en$ul !acelor de cea$ornic"D .. cănd cele două rate $unt apropiate &aloricC 79J ' .9J ' :9J etc#0 şi ! &aluri mici" .% $unt nece$are pentru formarea ei minimum două repetări cu aceeaşi încărcătură .9J ' 75J ' .J ' .9J ' 7. 79J ' .9JD :9J ' :9J etc a! C! -arianta metodică în val.9J etc#0# Dacă &rem $ă facem mai puţine repetări în aceeaşi acti&itate% atunci rata de creştere a încărcăturii &a fi mai mare .5J ' . de e emplu )9JC 79J ' .te#ea continu& a încărcăturii# La acea$tă &ariantă# Rata de creştere şi de$creştere a încărcăturii trebuie $ă fie aceeaşi# 2e folo$e$c cel puţin următoarele doua modalităţiC A aceeaşi mărime a ratei . coordonare intramu$culară% coordonare intermu$culară0D ni&elul tonu$ului mu$cularD "actori peri"erici@ 'diametrul muşcBiului implicat în contracţie . c/nd rata de de$creştere e$te <umătete 8 ca &aloare 8 din rata de creştere .*J ' 73J ' .9JD :9J ' :9J etc# $au 79J ' 79JD .te#ea .9J ' . de e emplu 5JC 79J ' 75J ' .9J ' 7*J ' . de creştere şi de$creştere0 ca la &arianta anterioară% dar $e reduce la <umătate numărul repetărilor dintr'o lecţieC A &alori procentuale mult mai mici ale ratei . de creştere şi de$creştere0 ca la &arianta anterioară% dar cu un număr de repetăti mai mare# a! :! -arianta metodică in t#epte.' ' ' ' ' "actori centrali@ Acapacitatea de concentrare a proce$elor ner&oa$e fundamentaleD A capacitatea de coordonare a muşcBilor .J ' .9J ' . 4rocedeul ! cu *reutăţiB .9J ' :9J etc#0# a! 9! C#e. prezenţa fibrelor rapide fazice fa&orizează dez&oltarea forţei0 ' rezer&ele ener+etice .3J ' :3J etc#% unde% de e emplu% rata de creştere e$te de )9J% iar cea de de$creştere e$te de .

*9 $ecunde lucru şi .9 $ecunde lucru şi 35 $ecunde pauză etc#0# 1oarte rar $e a<un+e la e+alitate între timpul de lucru şi cel de pauză .5 8 39 J pentru începători şi 55 8 79 J pentru a&an$aţi# (re mare acce$ibilitate deoarece nu poate produce accidente a$upra or+ani$mului $ubiecţilor# Eficienţa lui e$te &izibilă doar la ultimele e erciţii% deci după in$talerea obo$elii reale# . o bară fi ă% un zid con$truit% o Balteră foarte +rea etc#0# -u#ata contracţiei mu$culare trebuie $ă fie de )9 8 )* $ecunde# .au+a maxim& între contracţiile mu$culare e$te de >9 8 )*9 $ecunde şi trebuie $ă fie numai acti&ă# ?ntr'o lecţie $e recomandă $ă $e efectueze şa$e 8 opt contreacţii izometrice% care $e pot repeta într 'o $ăptăm/nă doar de două trei ori# d? 4rocedeul 4oKer ' Trainin+ 2e folo$e$te pentru dez&oltarea forţei e plozi&e% acţion/ndu '$e prin trei +rupe de e erciţiiC ' e erciţii cu BaltereD ' e erciţii cu min+ea umplută . ! medicinală"0D ' e erciţii acrobatice U n pro+ram de lucru% după întemeietorii procedeului% cuprinde )* e erciţii% adică c/te patru din fiecare +rupă# Deci $unt trei $erii între care $e face pauză de trei 8 cinci minute# In fiecare $erie $e începe cu e ecuţia fiecărui e erciţiu de c/te şa$e ori# Dacă &iteza de e ecuţie a e erciţiilor e$te core$punzătoare% $e trece în aceaşi acti&itate la c/te )* repetări pentru fiecare e erciţiu# C/nd $e con$tată că şi cele )* repetări $e fac cu &iteză core$punzătoare $e creşte încărcătura .9 $ecunde pauzăD .# E erciţiile trebuie $ă îndeplinea$că cel puţin patru condiţiiC '$ă fie $impleD '$ă fie cuno$cute de $ubiecţiD '$ă $e cunoa$că po$ibilităţile ma ime ale fiecărui $ubiect la e erciţiile re$pecti&eD '$ă fie a$tfel di$pu$e% ca ordine de efectuare% înc/t $ă nu $e an+a<eze $ucce$i& mu$culatura aceluiaşi $e+ment corporal# După numărul e erciţiilor% circuitele pot fiC ' $curte% formate din 3 8 7 e erciţiiD ' medii% formate din : 8 > e erciţiiD ' lun+i% formate din )9 8 )* e erciţii# +o#area efortului fizic în cadrul ! circuitului"# Conform celor care l'au creat% ar fi funcţională doar următoarea formulă indi&idualizată de dozare a efortului fizicC po$ibilităţile ma ime la e erciţiul re$pecti& $upra doi% plu$ rata de creştere# 4entru a fi po$ibilă aplicarea unei a$emenea formule% trebuie $ă $e lucreze cu puţini $ubiecţi şi $ă $e di$pună de o bază materială foarte bună# ?n lecţia de educaţie fizică nu $unt po$ibile ace$te condiţii # 2'a a<un$ la efectuarea e erciţiilor din circuit şi a pauzelor dintre ace$tea ! contratimp"# De re+ulă% mai ale$ în educaţia fizică% timpul de lucru e$te mai mic dec/t cel de pauză . faţă de po$ibilităţile ma ime indi&iduale 0 şi $e reia lucrul cu şa$e şi% apoi% cu )* repetări# Nu $e folo$ecte în lecţia de educaţie fizică# e? 4rocedeul contracţiilor mu$culare izotonice inten$e şi rapide 2e mai numeşte şi procedeul ! eforturilor dinamice" şi $e folo$eşte tot pentru dez&oltarea' educarea forţei e plozi&e% adică a forţei în re+im de &iteză# E erciţiile $e e ecută cu amplitudine ma imă şi într 8o manieră c/t mai apropiată $au cBiar identică cu $tructura unor deprinderi $au priceperi motrice# "? 4rocedeul eforturilor repetate p/nă la refuz E$te folo$it cu încărcături ale efortului fizic de . )5 $ecunde lucru şi )5 $ecunde pauzăD *9 $ecunde lucru şi *9 $ecunde pauză etc#0# c? 4rocedeul izometriei 2e folo$eşte pentru dez&oltarea ma$ei mu$culare % de re+ulă după )3 8 )5 ani# Rezi$tenţa de în&in$ prin contracţie mu$culară e$te imobilă% deci impo$ibil de a fi depla$ată .

Cerinţe care trebuie re$pectate în proce$ul de in$truireC ' la &/r$ta preşcolară $e &a e&ita antrenementul de forţă pură .FB#C/r$tea%*9990 Forme de manifestare."etodica dezvoltării forţei #n cadrul educaţiei fizice. şi *L. şi )9 ani% $e &or folo$i e erciţii dinamice de dez&oltare a forţei% e&it/ndu '$e cele $taticeD ' p/nă în <urul &/r$tei de )) 8 )* ani% at/t la fete c/t şi la băieţi% $e înre+i$trează o e&oluţie a$emănătoare a indicilor de forţăD ace$t lucru răm/ne &alabil doar p/nă la acea$tă &/r$tă ' între )9 şi )3')5 ani $e pot utiliza e erciţii în care încărcătura e$te propriul corp $au +reutăţi de circa ) 8 * I+D p/na la &/r$ta de )3 ani% cuplul forţă 8 &iteză poate fi dez&oltat fără re$tricţiiD ' între )) şi ). din +rupele mu$culare 0 ' local& . L# Aaro+a% )>:90D :!: RE3ISTEN2A Definiţie$ ' capacitatea or+ani$mului uman de a depune eforturi cu o durată relati& lun+ă şi o inten$itate relati& mare%menţin/nd indici con$tanţi de eficacitate optimăD deci e$te capacitatea umană de a depune eforturi fără apariţia $tării de obo$eală $au prin în&in+erea ace$tui fenomen#.9 minute d0 După natu#a efo#tuluiC ' rezi$tenţă în efort cu inten$itate con$tantăD ' rezi$tenţă în efort cu inten$itate &ariabilă# e0 După modul de com%ina#e cu alte calit&ţi mot#ice$ ' rezi$tenţă in re+im de &itezăD ' rezi$tenţă în re+im de îndem/nareD . din mu$culatură0# b0 După p#ocesele meta%olice care furnizează ener+ia @ ' rezi$tenţa anaerobă ' alactacidă% pentru eforturile p/nă în )9 $ecunde lactacidă pentru eforturile cuprin$e între )9 $ecunde şi două minute% ' rezi$tenţa aerobă%% $pecifică pentru eforturile pe$te două minute c0 După du#ata efo#tului$ ' /e+istenţ& de scu#t& durată între *')9 minute ' /e+istenţ& de du#at& medie între)9'. =#HeinecI% )>>*0D ' între 7'. c/nd în efort $e an+renează mai puţin de )L.9J din +reutatea corpuluiD pe$te )3 ani% $e pot folo$i cBiar e erciţii cu încărcături ce depăşe$c +reutatea corporală a $ubiecţilor.9 minute ' /e+istenţ& de du#at& lun'& pe$te . c/nd în efort $e an+renează între )L. a0 După ponderea participării #n efort a grupelor musculare şi a marilor funcţii organice@ ' Rezi$tenţa +enerală% ' apro imati& .9J din +rupele mu$culare şi $olicit/ndu'$e mai mult $i$temele ner&o$ central% cardio'&a$cular şi re$piratorD ' Rezi$tenţa $pecifică% de două feluriC '#e'ional& . ani% +reutăţile cu care $e poate lucra $unt de ma imum .

#oceee metodice %a+ate pe variaţia intensităţii efortului fizicC b#)# procedeul eforturilor &ariabile% unitate de efo#t constant& .#ocedeul metodic 0cu inte#vale1. roşii0 $unt fa&orabileD ' cantitatea de mio+lobinăD ' 'numărul de mitocondriiD • "actori "i#iolo*ici@ 'capilarizarea şi re+larea perifericăD ' capacitatea cardio&a$culară . da# se modific& intensitatea% în $en$ de creştere şi de$creştereC b#*# procedeul eforturilor pro+re$i&e% unitate de efo#t constant& . şi )9')) ani% $e &a &iza dez&oltarea rezi$tenţei +enerale% prin eforturi de lun+ă durată% în tempouri uniformeD ' capacitatea aerobă creşte pro+re$i& p/na la )9 8 )* aniD ' $e poate inter&eni a$upra ace$tei calităţi motrice în primul $tadiu al pubertăţii% ca urmare a e i$tenţei unor proporţii optime între dimen$iunea şi +reutatea inimii% precum şi cea a plăm/nilorD . -O* ma im% debit cardiac% debit $i$tolic0 şi pulmonarăD ' coordonarea intra' şi inter' mu$cularăD • "actori meta)olici Arezer&ele ener+etice .te volumul. da# se modific& intensitatea% numai )n sens de c#e. ca#e se %a+ea+& at2t pe va#iaţia volumului.te#e . fie pe parcur$ul unităţii de efort% fie de la o unitate de efort la alta0# c! .' rezi$tenţă în re+im de forţă . e primat prin durată% di$tanţă% număr de repetări etc#0 în aceea$i acti&itate $au de la o lecţie la alta a#*# procedeul eforturilor repetateD intensitetea constant& .'einec(%)**+) ' copii şi adole$cenţii au o capacitate de efort anaerob redu$ă% de aceea $e &or folo$i metode de in$truire care $ă $olicite capacitatea de efort aerobD ' între . numită şi rezi$tenţă mu$culară locală0# Factorii de condiţionare ai rezistenţei.(&. +lico+en şi lipide0D • "actori psi-ici@ &oinţa% moti&aţia# Rezi$tenţa anaerobă e$te determinată deC • tipul fibrelor mu$culare ' fibrele albe D • rezer&ele ener+etice 8 (T4% C4% +lico+enul mu$cularD • rezi$tenţa la acidoză% re$pecti& la acidul lactic acumulat intracelular şi în $/n+e# ?n cazul ambelor tipuri de rezi$tenţă $e adau+ă sta)ilitatea proceselor nervoase "undamentale = e. (%(#Dra+nea şi colaboratorii *9970 Rezi$tenţa aerobă e$te condiţionată deC • "actori mor"olo*ici@ 'tipul de fibre mu$culare 8 fibrele lente .te num&#ul de #epet&#i în aceeaşi unitate de efort . da# c#e.#ocedee metodice %a+ate pe variaţia volumului efo#tului fi+ic$ a#)# procedeeul eforturilor uniformeD intensitate constant& .i c#e.citaţia &i in-i)iţia?% rocedee metodice de dezvoltare! educare a0 . fie în aceeaşi acti&itate% fie de la o acti&itate la altaD %! . c2t .i a intensit&ţii efo#tului fizic# -ariaţia &olumului efortului fizic $e realizeauă numai de la o acti&itate la altaD deci nu în aceeaşi acti&itate# -ariaţia inten$ităţii efortului% care e$te $emnificati&ă pentru ace$t procedeu metodic% $e realizează 8 dacă e$te nece$ar 8 numai în aceeaşi acti&itate% de la o repetare la alta a unităţii de efort# "etodica dezvoltării rezistenţei.

=# HeinecI%)>>*0# Unii autori folo$e$& şi termenul de mobilitate# Formele de manifestare ale supleţei.*0C ' supleţea *enerală < e primată prin intermediul mobilităţii principalelor articulaţii ale corpului .tă < manife$tată în condiţiile de alternare a $upleţei acti&e cu cea pa$i&ă# Factori de condiţionare ai supleţei. ?n proce$ul de in$truire de$tinat dez&oltării $upleţei $e &a a&ea în &edere următoarele a$pecte .=#HeinecI%)>>30C 2tructura articulaţiei 8 mobilitatea cea mai mare $e manife$tă la ni&elul articulaţiei co o 8 femuralăC ' ma$a mu$culară% tonu$ul mu$cular% capacitatea de întindere mu$culară% capacitate de întindere a tendoanelor şi li+amentelorD ' &/r$ta 8 la copii% mobilitatea e$te cea mai mare comparati& cu adulţii şi &/r$tniciiD ' $e ul 8 per$oanele de $e feminin prezintă o mobilitate mai mare dec/t cele de $e ma$culinD ' temperatura mediului ambiant 8 mobilitatea articulară şi ela$ticitatea mu$culară au &alori optime într'un mediu caldD ' obo$eala ' ritmul diurn 8 &alori $căzute ale $upleţei $e înre+i$trează dimineaţa comparati& cu amiaza# "etodica dezvoltării supleţei. 1ormele de manife$tare . D# @arre% )>. 2upleţea e$te determinată de un comple de factori morfo 8 funcţionali din care fac parte. =# HeinecI% )>>*0C ' la &/r$ta preşcolară% ca urmare a particularităţilor aparatului mu$culo 8 articular% nu $e impun e erciţii $peciale de$tinate dez&oltării eiD ' între 7 şi )9 ani $e recomandă creşterea numărului de e erciţii de$tinate mobilităţii articulaţiilor co o' femurale şi $acpulo' BumeraleD ' $peciali$tii trebuie $ă aibă în &edere că între )9 şi )3 ani mobilitatea $e ameliorează doar în direcţiile în care $e inter&ine a$upra eiD ' în perioada pubertăţii% caracterizată printr'un pu$eu de creştere important% $e recomandă $ă $e inter&ină a$upra mobilităţii +enerale% dar $e &or e erciţiile care $ă $upra$olicite aparatului locomotorD .>% citat de C! Aota% )>>.' în timpul copilăriei şi adole$cenţei% metoda eforturilor continue e$te cea mai adec&atăD $e &a e&ita metoda eforturilor repetate care $ă includă di$tanţe care $olicită +licoliza anaerobăD :!D SUPLE2EA Definiţie$ ! Capacitatea unui $porti& e a e ecuta mişcări cu mare amplitudie% în una $au mai multe articulaţii prin el în$ăşi $au $ub acţiunea unor forţe e treme"# . R# 6anno% )>.0D A supleţea mi. centura $capulară% co o 8 femurală% coloana &ertebrală0D ' supleţea speci"ică 8 $olicitată în cadrul anumitor ramuri şi probe $porti&e 8 aruncarea $uliţei% înot etc#D ' supleţea activă < caracterizează amplitudinea ma imă a unei mişcări e ecutete prin contracţia mu$culaturii a+oni$ticeC ' supleţea pasivă < caracterizează amplitudinea unei mişcări efectuate $ub afectul unei fotre e terne# Depinde de capacitatea de întindere şi de rela are a muşcBilor anta+onişti .

. 0 con$ideră că deprinderile reprezintă ! calităţi ale actelor motrice în&ăţate% care prin e er$are dob/nde$c indici $uperiori de e ecuţieC coordonare% precizie% &iteză% uşurinţă% pla$ticitate% automatizare"# Caracteristici@ ADeprinderile $e în$uşe$c în practica &ieţii% mai ale$ în copilărie% $au în proce$e de in$truire $pecial or+anizate .te #olul intensit&ţii efo#tului fi+ic şi al controlului $au autocontrolului ni&elului de e ecuţie a deprinderii motrice re$pecti&e# c0 Etapa per"ecţionării deprinderii motrice% cu următoarele principale obiecti&eC ' . în baza fenomenului fiziolo+ic al cone iunii dintre anumiţi centrii din $coarţa cerebrală# ' 2unt condiţionate de factori oboecti&i şi $ubiecti&iCaptitudini motrice%moti&aţia%ni&elul in$truirii 'Unele elemente $au părţi ale deprinderilor motrice $e pot automatiza% %ceea ce permite economie de ener+ie ner&oa$ă şi ăndreptarea atenţiei $ubiectului cătr rezultatele acţiunii motrice ' Elementele componente ale unei deprinderi $e înlănţuie$c lo+ic% depind unele de altele% $e combină raţional# 'Deprinderile motrice $unt unice $i ire&er$ibile% adică nici o e ecuţie nu $eamănă cu alta şi elementele componente $e înlănţuie$c într'un $in+ur $en$# . )>>.0# 6# Epuran . ace$t obiecti& e$te identic cu aşa 8 numita fază de ! formare a ima+inii mentale"C ' formarea ritmului +eneral dee ecuţie cur$i&ă a deprinderii motrice re$pecti&eD ' de$compunerea deprinderii motrice% dacă e$te nece$ar şi po$ibil% în elemente componente şi e er$area analitică a ace$toraD ' pre/nt/mpinarea $au corectarea +reşelilor tipice de e ecuţie# ?n acea$tă primă etapă predomină &olumul efortului fizic# b0 Etapa consolidării deprinderii motrice% cu următoarele obiecti&e principaleC ' realizarea teBnicii de e ecuţie a deprinderii în concordanţă cu caracteri$ticile $paţiale% temporale $i dinamice optimeD ' întărirea le+ăturilor temporale prin e er$area deprinderii în condiţii relati& şi predominant con$tante% $tandardizate% fiind create premi$ele şi pentru e ecutarea ace$teia în condiţii &ariateD ' corectarea% cu prioritate% a +reşelilor indi&iduale de e ecuţie a deprinderii motrice# ?n acea$tă etapă c#e. educaţie fizică% antrenament $porti& etc#0# ' Deprinderile motrice $e în$uşe$c prin repetări multiple% care au ca rezultat formarea le+ăturilor temporale% a $tereotipurilor dinamice şi 8 ca atare ' a #eflexelo# condiţionate.C!+EPRIN+ERILE 6I PRICEPERILE $OTRICE C!5 +eprinderile motrice Definiţie$ deprinderile reprezintă ! abilităţi dob/ndite care permit obţinerea unor rezultate optime% cu ma imum de $i+uranţă şi minimum de cBeltuială ener+etică"% A# Mnapp ./0rstea%+111) a0 Etapele iniţierii în bazele teBnice de e ecuţie a deprinderii motrice% în care $unt $pecifice următoarele principale obiecti&eC formarea unei reprezentări clare a$upra deprinderii re$pecti&e% prin e plicaţii şi demon$traţii în mod $peciali .tapele formării deprinderilor motrice şi principalele lor obiective(-. )>7.

! caracterizate printr'o mare comple itate $tructural' functională% în+lob/nd cunoştinţe teoretice% e perienţă per$onală% deprinderi diferite% toate put/nd fi actualizate şi mobilizate pentru rezol&area unei $ituaşii comple e şi $cBimbătoare"#0 6# Epuran% )>. bo % lupte% <udo% $crimă etc#0 C!9 Priceperile motrice Definiţie$ priceperea poate fi definită ! ca po$ibilitatea de a folo$i conştient cunoştinţele şi deprinderile motrice 8 e perienţa motrică în$uşită anterior 8 în corelaţii noi şi ăn condiţii $cBimbătoare"# . care $e formează prin repetări $tereotipe% efectuate de foarte multe ori . care $unt complet automatizate%de$făşur/ndu'$e $tereotip . mer$% aler+are% $aritură% aruncare' prindere% t/r/re% căţărare% e$caladare% tracţiune 8 împin+ere% tran$port de +reutăţi' obiecte etc#0# ' Deprinderi motrice specifice ramurilor şi probelor $porti&e# c0 După nivelul pa#ticip&#ii sistemului ne#vos la formarea şi &alorificarea deprinderilorC ' Deprinderi motrice p#op#iu * +ise. +imna$tică% patina< etc#0# ' Deprinderi pe#ceptiv3 mot#ice% care $unt influenţate% în formare şi &alorificare% de ambianţă .' $porirea &ariantelor de e ecuţie a fiecărei deprinderi% prin de$ă&/rţirea procedeelor teBnice $pecificeD ' e er$area deprinderii motricecu precădere în condiţii c/t mai &ariate ţi apropiate de cele înt/lnite în prectică% mai ale$ în cea competiţional 8 $porti&ăD ' includerea deprinderii în înlănţuiri de alte deprinderi motrice şi e ecutarea ace$tor ! combinaţii" cu u$urinţă% cur$i&itate şi eficienţă# ?n acea$tă etapă inter&ine şi comple itatea efortului fizic la realizarea obiecti&elor propu$e# E$te etapa în care $e face şi trecerea de la deprinderi la priceperi motrice comple e# 2ipurile sau categoriile de deprinderi motrice – $e pot $tabili după mai multe criteriiC a0 După ni&elul automati+&#iiC ' deprinderi motrice elementa#e.! modalităţi de acţiune% în cadrul cărora $e or+anizează un ră$pun$ motric pe baza cunoştinţelor şi a unor capacităţi motrice% în condiţiile iniţiale ale în&ăţării"0% ' Priceperi superioare . care $unt influenţate% în formare şi &alorificare% de partenerii şi ad&er$arii de întrecere . Ele $unt folo$ite% cu precădere% în &iaţa cotidiană dar şi în practicarea unor ramuri $au probe $porti&e .4riceperile motrice $e împart înC ' Priceperi elementare .70# 2pecific priceperilor% elementare $au $uperioare e$te conştientizarea $ituaţiei şi ale+erea celor mai adec&ate mi<loace% adaptate $ituaţiei# 4riceperile $uperioare $unt caracterizate printr'o mare comple itate funcţională% în+lob/nd cunoştinţe teoretice% e perienţă per$onală% deprinderi diferite . <ocurile $porti&e% +imna$tică% $arituri% lupte% aruncări0# b0 După finalitatea folosi#ii$ ' Deprinderi motrice de %a+& si utilita#3 aplicative. $cBi% oină% tir cu talere0# ' Deprinderi inteli'ent mot#ice. FB# 6itra% (# 6o+oş% )>:90# Reprezintă rezultate ale în&ăţării motrice% care urmăre$c &alorificarea capacităţii intelectuale şi motrice a $ubiectului% prin adaptarea ace$tora la $arcini motrice noi# 2ipuri de priceperi motrice. mer$% aler+are %$ăritură0# ' deprinderi motrice complexe% care $unt parţial automatizate# .

5! PRINCIPIUL INTUI2IEI 3olul intuiţiei C Intuiţia pre$upune o cunoaştere a realităţii cu a<utorul $imţurilor% analizatorilor% receptorilor or+ani$mului uman# ?n educaţie fizică şi $port% principiul intuiţiei pre$upune $timularea a c/t mai multor analizatori% pentru a $e forma o ima+ine c/t mai e ectă de$pre ceea ce $e în&aţă# La $ubiecţii normali% cel mai $olicitat analizator e$te cel &iGual# La $ubiecţii cu deficienţe &izuale e$te $olicitatat analizatorul tactil# ?n proce$ul de în&ăţare motrică e$te $olicitat foarte mult şi analizatorul auditi&# ?n ace$te cazuri $e trece dincolo de treapta $enzorială a cunoaşterii umane% $e trece la treapta lo+ică% deoarece $e folo$eşte limba<ul $pecific celui de al doilea $i$tem de $emnalizare# "etodele intuitive$ • Demon$traţia' demon$trarea celor ce urmează $ă fie în$uşiteD • 4rezentarea unor materiale . planşe% diapoziti&e% $cBiţe% ca$ete &ideo etc#0 care redau ima+inea celor ce trebuie în&ăţeteD • Ob$er&area e ecuţiei altor $ubiecţi% din acelaşi +rup $au din alte +rupuriD ob$er&area diri<ată tematicD /erinţe pentru respectarea principiului$ • Urmărirea celor prezentate $ă fie po$ibilă% la ni&el optimal% tuturor $ubiecţilor cu care $e de$făşoară acti&itateaD • 2ă nu fie folo$ite abuzi& modalităţile prin care $e $timulează primul $i$tem de $emnalizare% fiindcă în ace$t fel $e împiedică ab$tractizarea şi +eneralizarea 8 proce$e ale +/ndirii foarte importante în educaţie fizică şi $port# 9! PRINCIPIUL PARTICIP.II PRINCIPIILE +E INSTRUIRE >N E+UCA2IE 1I3IC.RII ACTI%E 6I CON6TIENTE .

&/r$tă% $e % ni&el de pre+ătire0# 5cţiunile celui care conduce in$truireaC • $elecţionarea cu atenţie a $timulilor% a e erciţiilor fiziceD • $tabilirea unei dozări core$punzătoare a efortului fizicD • folo$irea unor re+latori metodici pentru a accelera proce$ul de în$uşire a unor acte $au acţiuni motrice de către $ubiecţiD • adaptarea metodelor şi procedeelor metodice de in$truire şi educaţie la ni&elul de înţele+ere şi de dez&oltare p$iBo 8 motrică a $ubiecţilorD • diferenţierea e&eluării randamentului $ubiecţilor# /erinţe pentru re$pectarea ace$tui principiuC • nece$itatea cunoaşterii permanente a $ubiecţilor cuprinşi în proce$ul de practicare a e erciţiilor fiziceD • $tabilirea unui ritm adec&at de lucru% în funcţie de reacţia $ubiecţilor la $timuliD • nece$itatea cunoaşterii şi aplicării celor trei re+uli cla$ice ale practicii didactice% care $e re+ă$e$c şi în cazul altor principii de in$truireC ' trecerea de la uşor la +reuD ' trecerea de la $implu la comple % în care funcţionează prioritar criteriul îndem/nării nece$are pentru efectuarea actelor şi acţiunilor motriceD ' trecerea de la cuno$cut la necuno$cut% adică de la elemente de<a în$uşite la altele noi% care $ă $e bazeze pe cele de<a în$uşite# .4aturile pe care le implică ace$t principiuC • participarea conştientăD • participarea acti&ă# /erinţe principaleC • 2ubiecţii trebuie $ă fie conştienţi în pri&inţa efectelor practicării $i$tematice a e erciţiilor fizice a$upra or+ani$mului propriu% dozării preci$e a efortului în funcţie de particularităţile indi&iduale şi de obiecti&ele urmărite# Trebuie formată la $ubiecţi o moti&aţie puternică şi corectă pentru practicarea e erciţiilor fizice conform unor norme $au re+uli .2II -eneralităţi 4rincipiul acce$ibilităţii $ubliniază nece$itatea de$fă$urării acti&ităţilor de practicare a e erciţiilor fizice în funcţie de particularităţile $ubiecţilor . pauzele dintre repetăriD rolul condiţiilor i+ieniceD factori naturali de călire a or+ani$muluiD refacerea după efort etc#0# • ?nţele+erea clară şi memorarea actelor şi acţiunilor motrice% care $e în&aţă# 2ubiecţii trebuie $ă înţelea+ă mecani$mul de bază al e ecuţiei actelor şi acţiunilor motrice care $e în$uşe$c% concomitent cu memorarea ace$tui mecani$m# • 6anife$tarea unei atitudini re$pon$abile a $ubiecţilor pentru în$uşirea materialului predatD • 1ormarea capacităţii $ubiecţilor de apreciere obiecti&ă a propriului randament# E$te &orba de capacitatea de apreciere corectă a propriilor e ecuţii şi rezultate 8 capacitatea de autoapreciere obiecti&ă# :!PRINCIPIUL ACCESIEILIT.

C!PRINCIPIUL SISTE$ATI3. ab$enţele de la proce$ul de pre+ătire% produc perturbări în în$uşirea materialului predat% răm/neri în urmă +reu de recuperat# :!D! PRINCIPIUL >NSU6IRII TE$EINICE -eneralităţi ?n literatura de de $pecialitate $e mai numeşte şi principiul ! în$uşirii durabile !# Re$pectarea ace$tui principiu e$te condiţionată de modul ăn care $unt re$pectate toate celelalte principii de in$truire# /erinţe pentru re$pectarea ace$tui principiuC • ($i+urarea unui număr $uficient de repetări a actelor şi acţiunilor motrice% atăt în fiecare acti&itate concretă% dar şi în timp# Numai printr'un număr mare de repetări $e pot realiza obiecti&ele $tabilite pe cele trei planuri principale în educaţie fizică şi $portC dez&oltarea fizică' corporală% calităţile motrice şi deprinderile şi' $au priceperile motriceD • ?ntr'o perioadă $curtă de timp $ă nu $e pro+rameze şi $ă $e încerce în$uşirea unui &olum prea mare de material de în&ăţatD • Trebuie ca în mod ritmic $ă $e facă &erificarea pre+ătirii $ubiecţilor prin probe de control% inclu$i& concur$uri $au competiţii $porti&e% pentru cunoaşterea permanentă a ni&elului de în$uşire a materialului predat# .RII 6I CONTINUIT. $eme$tre% $ezoane0% $au între anii de pre+ătire% ciclurile de în&ăţăm/nt% în ordinea lor cre$c/ndăD • 4articiparea ritmică a $ubiecţilor la proce$ul de in$truire şi educaţie .2II -eneralităţi E$te principiul cu cea mai mare importanţă mai ale$ pentru elaborarea corectă şi efeicientă a documentelor nece$are de planificare' pro+ramare şi de e&idenţă ale acti&ităţilor de educaţie fizică şi $port# 2i$tematizarea şi continuitatea reprezintă condiţiile principale pentru a$i+urarea reuşitei în pro+ramarea $timulilor% indiferent de particularităţile $ubiecţilor $au de alte &ariabile de ordin material% $paţial% temporal# /erinţe pentru re$pectarea ace$tui principiuC • 6aterialul de în&ăţat trebuie $ă fie +rupat% ordonat şi pro+ramat în concordanţă cu lo+ica internă pe care o impune fiecare componentă $au $ubcomponentă a modelului de educaţie fizică şi $portD • 6aterialul nou predat trebuie $ă $e $pri<ine pe cel în$uşit de $ubiecţi în acti&ităţile anterioare şi $ă pre+ătea$că pe cel ce &a fi predat în acti&itatea care urmeazăD • Conţinutul proce$ului de in$truire trebuie $ă fie pro+ramat' planificat înc/t $ă a$i+ure o le+ătură lo+ică între lecţii% între etapele de pre+ătire .

mai puţin recomandată0# .xpunerea verbală$ $e realizează prin limba<% trebuie $ă fie acce$ibilă ni&elului de înţele+ere a colecti&elor de $ubiecţi# (cea$tă metodă ! e i$tă ! în realitate prin cel puţin următoarele trei procedee metodice folo$ite în educaţie fizică şi $portC • 4o&e$tirea% cu eficienţă mai ale$ la $ubiecţii p/nă la opt 8 nouă ani# Ea trebuie $ă fie !pla$tică"% $u+e$ti&ă şi $ă $e bazeze pe elementele cuno$cute de $ubiecţi# • E plicaţia% $e folo$eşte la toate cate+oriile de $ubiecţi de pe$te zece ani# 4entru a fi eficientă% e plicaţia trebuie $ă îndeplinea$că următoarele patru condiţiiC ' $ă fie clarăD ' $ă fie lo+icăD ' $ă fie conci$ăD ' $ă fie oportună# )# e plicaţia urmăreşte precizarea unor noţiuni ale ele&ilor şi îmbo+ăţirea cu altele noiD *# caracterul emoţional al e plicaţiei dez&oltă inrere$ul ele&ilor% îi $timulează la acti&itate% le crează buna di$poziţie% le dez&oltă încrederea în forţele propriiD .# e pre$i&itatea imprimă un caracter acti& e plicaţiei şi $e realizează prin pronunţare corectă% intonaţie% lo+ica frazelorD 3# corectitudinea şi claritatea e plicaţiei formează la ele&i reprezentări motrice adec&ate% care a$i+ură în proce$ul în&ăţării le+ături între primul şi cel de'al doilea $i$tem de $emnalizareD 5# concizia e$te o altă calitate a e plicaţiei% care duce la $urprinderea e$enţialului acti&ităţii în cu&inte puţine% economi$ind a$tfel timp# ?n relaţie cu demon$traţia% e plicaţia poate a&ea următoarele !pla$amente"C ' $ă urmeze demon$traţieiD ' $ă preceadă demon$traţiaD ' $ă $e realizeze concomitent cu demon$traţia . Ne vom re"eri la principalele metode "olosite în educaţia "i#ică==/-!Cărstea79FFF?@ Aver)ale Aintuitive Ametoda e.III $ETO+ELE +E INSTRUIRE >N E+UCA2IA 1I3IC.ersării 5! $ETO+ELE %EREALE . 6COLAR.

e$enţialul0 • 4rele+erea% $e folo$eşte cu precădere în în&ăţăm/ntul $uperior# Ea poate fi înt/lnită şi la cla$ele cu profil de educaţie fizică şi $por% unde trebuie predate% prin prele+eri% cunoştinţe teoretice de $pecialitate# La baza oricărei prele+eri ar trebui $ă $tea o ar+umentare ştiinţifică a temelor abordate şi folo$irea unei terminolo+ii core$punzătoare# /onversaţia % $e referă la dialo+ul permanent care trebuie $ă aibă loc între conducătorul proce$ului in$tructi& 8 educati& şi $ubiecţi# 6etoda con&er$aţiei e$te foarte utilă în forma euri$ticăD baz/ndu'$e pe cunoştinţele în$uşite de ele&i în lecţiile anterioare% profe$orul îi conduce prin întrebări $pre cunoştinţe noi# (cea$tă metodă orientează +/ndirea ele&ului $pre acti&itatea analitico' $intetică% a$i+ur/nd formarea $i fi area cunoştinţelor# 6rain!stormingul% denumire preluată de la en+lezi .# ?n e plicaţia prealabilă $e pot include noţiuni pri&ind importanţa e erciţiului fizic care $e e ecută în an$amblul e erciţiilor din ramura de $port în care $e încadrează% le+ătura cu alte e erciţii% noţiuni de$pre ramura re$pecti&ă de $por% performanţe% recorduriD 3# (tunci c/nd e plicaţia $e face concomitent cu e ecuţia% $e referă la detaliile mişcării% la părţile componente ale e erciţiului% analiz/nd fiecare fază a e erciţiuluiD 5# (ce$t procedeu urmează de re+ulă%e plicaţiile prealabile% deoarece ele&ul trebuie $ă'şi formeze mai înt/i o ima+ine +lobală a$upra e erciţiului de efectuat%pentru a cunoaşte e act modelul la care &a a<un+e el prin în&ăţareD 7# Utilizarea metodei e plicaţiei are ca rezultat dez&oltarea $piritului de ob$er&aţie al ele&ilor% orientarea percepţiilor% formarea reprezentărilor ideomotorii% fornarea noţiunilor de educaţie fizicăD .)# 6etoda e plicaţiei precede de obicei e ecutarea e erciţiilor fizice cu $copul de a forma reprezentarea mişcării% preciz/nd în mod corect &aloarea parametrilor mişcării .# O problemă foarte importantă în le+ătură cu folo$irea metodei e plicaţiei e$te aceea a întinderii pe care o ocupă în de$făşurarea lecţiei# Nu trebuie $ă uităm că în lecţia de educaţie fizică ele&ul în&aţă cum $ă $e mişte şi face acea$ta mişc/ndu'$e# E plicaşia orientează conştiinţa ele&ului în acţiunea motrică% pentru ca el $ă nu e er$eze mecanic% prin imitaţie% fără $ă înţelea+ă# De aceea e plicaţia nu trebuie $ă depăşea$că : 8 )9 minute% dar pentru a fi eficace $e impune o temeinică pre+ătire a conţinutului% conden$area cunoştinţelor într'o formă conci$ă# Operati&itata e plicaţiei depinde de raţionaţizarea conţinutului eiC în cu&inte puţine% e plicaţia trebuie $ă' i dea ele&ului mult . în concur$uri $au competiţii $porti&e0# 2e pot ob$er&a at/t a$pectele poziti&e din e ecuţia actelor $au acţiunilor motrice% dar şi a$pecte ne+ati&e# . brain N creierD $torm N furtună% a$alt0% $e deduce că acea$tă metodă &erbală $e folo$eşte pentru $timularea participării acti&e şi ceatoare a $ubiecţilor în dezbaterea unor probleme de in$truire# In educaţia fizcă $e folo$eşte rar# 7tudiul individual trebuie îndrumat de conducătorul proce$ului in$tructi&' educati& şi $e realizează pe baza celor mai $emnificati&e $ur$e biblio+rafice% de$pre problema $au problemele $pecifice in$truirii la educaţie fizică şi $port# 9!$ETO+ELE INTUITI%E 2e adre$ează primului $i$tem de $emnalizare şi a<ută la formarea unei reprezentări clare de$pre ceea ce urmează $ă $e în&eţe# (ce$te metode $unt reprezentate în acti&itatea de ducaţie fizică deC Demonstraţia 8 e$te eficientă dacă $e realizează la ni&el de ! model"# 2unt două procedee prin care $e concretizează acea$tă metodăC • Demon$traşia realizată de conducătorul proce$ului in$tructi&' educati&% $e mai numeşte şi ! demon$traşie nemi<locită"D • Demon$traţia realizată de un $ubiect% cu e perienţă% al cărui ni&el permite ace$t lucru# 2e mai numeşte ! demon$traţie nemi<locităD Folosirea unor materiale iconografice% precum ima+ini &ideo% planşe% filme% Iino+rame# 2e recomandă atunci c/nd demon$traţia nu poate fi realizată la ni&el de ! model"% $au $e poate face apel la acea$tă &ariantă şi cănd demon$traţia $e realizeazş la ni&el de ! model" % ca o cale $uplimentară de întărire a efectelor demon$traţiei# 8bservarea execuţiei altor subiecţi 8 e$te o acţiune care trebuie $ă fie orientată de conducătorul proce$ului in$tructi&' educati&# 2e poate ob$er&a e ecuţia unor cole+i de +rup $au e ecuţia altor $ubiecţi . mu$cular% temporal% $paţial0# 2e îmbină cu matoda demon$traţiei în mod diferenţiat% în funcţie de tema lecţiei% &ăr$ta şi ni&elul de pre+ătire al ele&ilor% condiţiile concrete de lucru# *# E plicaţia prealabilă prezintă mişcarea în totalitatea ei şi $urprinde $tructura mişcării prin indicarea $ucce$iunii elementelor componente% in&oc/nd le+ile anatomo' fiziolo+ice şi biomecanice care acţionează% preciz/nd cerinţe metodice care a$i+ură corectitudinea e ecuţiei şi procedeele de e ecutare# .

xesarea pentru formarea capacităţii de precticare independentă a exerciţiilor fizice • 2e realizează în lecţiile de educaţie fizcă $au în alte forme de or+anizare a practicării e erciţiilor fiziceD .xersarea pentru formarea capacităţii de practicare autonomă a exerciţiilor fizice • Realizarea ace$tui tip de e er$are încep/nd cu cla$ele a -I'a şi a -II'aD • Condiţia e$te ca ele&ii $ă în$uşea$ca în cla$ele anterioare &ariante de ! incălzire"% &ariante de ! influenţare $electi&ă"etc# şi apoi $ă opteze pentru una din &ariante% în prezenţa $peciali$tului şi $ub $upra&e+Berea ace$tuia# .RII E er$area pre$upune o repetare conştientă şi $i$tematică# E er$area urmează% lo+ic şi le+ic% după folo$irea metodelor &erbale şi intuiti&e de in$truire şi e$te o ! finalizare"a ace$tora# Ea aparţine în e clu$i&itate $ubiecţilor şi $e face $ub îndrumarea şi controlul $peciali$tului în primele etape ale în&ăţării motrice# . .xersarea pentru formarea deprinderilor şi priceperilor motrice (cea$tă &ariantă $e de$făşoară în modalităţile următoareC • E er$area unei $in+ure deprinderi $au priceperi motrice% cuno$cută şi $ub numele de e er$are ! independentă" a deprinderilor şi priceperilor motriceD • E er$area mai multor deprinderi $au priceperi motrice# 2e realizează prin !le+area" a două% trei $au mai multe deprinderi' priceperi motrice% în &ariante e trm de diferite% care $e pot înt/lni în &iaţă% acti&ităţi competiţionale $au profe$ionale# . în perecBi0D (ce$te e erciţii $e mai pot de$făşura pe banca de +imna$tică şi la $cara fi ă# • (ce$te e erciţii $unt în doi% patru $au opt timpi şi $e adre$ează tuturor $e+mentelor corpului# 2e începe cu e erciţii pentru cap şi +/t şi $e termină cu e erciţii pentru membrele inferioare# ?n ultimul timp %$peecialişti în +imna$tică recomandă $ă nu $e înceapă cu rotări de cap şi +/t# .xersarea pentru formarea 9capacităţii de organizare:! $arcinile e erciţilorC • ($i+ură or+anizarea colecti&ului pe tot parcur$ul lecţiei% precum şi mane&rarea ordonată a ace$tuiaD • ($i+ură crearea unei omo+enităţi a colecti&ului ăn mişcare% imprim/nd un ritm &ioi e ecuţieiD • Dez&oltă coordonarea% orientarea în $paţiu şi timpD • Educa $imţul ritmic şi e$tetic% precum şi ţinuta corectăD • Educă atenţia% $i+uranţa% prezenţa de $piritD • Educă di$ciplina colecti&ului# . .:! $ETO+A E(ERS.xersarea pentru optimizarea dezvoltării fizice! corporale • 2e realizează în &eri+a a III' a din lecţiile de educaţie fizică% dar şi pe parcur$ul altor &eri+iD • In &eri+a a III'a din lecţie $e e er$ează ! comple e" formate din şa$e% opt % zece e erciţii libere $au cu obiecte folo$ite pentru pre+ătirea fizică +eneralăC ba$toane% min+ii medicinale% +antere% cablu ela$tic% e ten$oare% corzi e$arfeD $au cu partener .xersarea pentru dezvoltarea! educarea calităţilor motrice (ce$t tip de e er$are $e re+ă$eşte tratat la capitolul ! calităţi motrice"# .

• • • Elementele de bază pentru practicarea independentă a e erciţiilor fizice $e în$uşe$c în proce$ul in$tructi&' educati&D 4rocedeele de e er$are $unt dependente de ! măie$tria didactică a fiecărui profe$or de educaţie fizică şi $portD TeBnicile de autoor+anizare% autoconducer% autoe&aluare% trebuie $ă fie tran$ferate în timpul liber# .

) 's%/+0+t+r%% %3%(a *%.)r)$t%)r) s% (+$tr+. 1983 Vârsta 6 a$% 7 a$% 8 a$% 9 a$% ) 1# a$% 16 a$% 1 11 1! 13 1" a$% a$% a$% a$% a$% &a'a(%tat)a *) %$1atar) 0+tr%(a &a'a(%tat)a *) &a'a(%tat)a *) (++r*+$ar) s% .%2r- REZISTENTA FORTA . &a'a(%tat)a *) +r%)$tar) s'at%a.-$(t%%.a &a'a(%tat)a r%t0%(a &a'a(%tat)a *) )(/%.$O MODELUL DE FAZE SENSIBILE ( MARTIN.

ani % are dificultăţi de pla$are în $paţiu% în raport cu traiectoria min+ii# La >' )) ani% depla$ările la min+e $unt mai $i+ure şi $e caracterizează prin menţinerea $tabilităţii po$turale &erticale# Etapa pubertară reprezintă un inter&al optim pentru în&ăţarea ma<orităţii deprinderilor motrice $pecifice ramurilor de $port% percum şi pentru dez&oltarea calităţilor &iteză% rezi$tenţă% coordonare# 4e l/n+ă perfecţionarea deprinderilor motrice de bază% în$uşite în etape anterioare% iniţierea în practicarea unor ramuri şi probe $porti&e prin în$uşirea elementelor teBnico'tactice $pecifice ace$tora reprezintă unul dintre obiecti&ele importante ale ace$tei etape# 9! $otricitatea în etapa pu)ertară =5F A 5C ani? Caracteri$ticiC 'ritm accentuat al dez&oltării $omatice .I%!$OTRICITATEA 5!$otricitatea la v rsta &colară micăA perioada antepu)ertară =GA5FH55 ani? 6a$a mu$culară $e dez&oltă relati& lent% tonu$ul mu$cular are &alori mai redu$e ceea ce fa&orizează efectuarea unor mişcări cu amplitudine% forta mu$culară e$te realti& redu$ă% iar menţinerea ecBilibrului nece$ită un efort $uplimentar # (cti&ităţile co+niti&e fa&orizează o dez&oltare intelectuală e&identă% ce conferă copilului o mare recepti&itate# 4redominanţa e itaţiei corticale face ca $timulii e terni $ă producă reacţii motrice e a+erate% in$uficient coordonate% e plicabile şi printr'o $labă inBibiţie de diferenţiere# 6otricitatea în acea$tă etapă e$te foarte mare% capacitatea de în&ăţare motrică'remarcabilă% dar po$ibilităţile de fi are a mişcărilor noi $unt redu$e# ?n con$ecinţă% doar repetarea $i$tematică inte+rează şi $tabilizează $tructura nouă% în repertoriul motric al copilului# Deprinderile motrice fundamentale $e $upun unui proce$ de con$olidare' perfectţionare# La începutul perioadei .în $pecial între )* şi )3 ani0prinC dimorfi$m $e ual% dezecBilibre între diferitele $e+mente 'dezecBilibre între $ferele morfolo+ică şi &e+etati&ă# 'mu$culatura $cBeletică $e dez&oltă în $pecial prin alun+ire% 'forţa relati&ă nu înre+i$trează creşteri e&idente# 'accelerarea creşterii rezultă în $pecial din dez&oltarea în lun+ime membrelor faţă de truncBi ' mobilitatea articulară înre+i$trează &alori relati& $căzute % ' ameliorare a marilor funcţii ale or+ani$mului% ' rezi$tenţa aerobă poate dez&oltată în acea$tă etapă# Comportamentul motricC .

'în&ăţare motrică foarte bună%dar fi area mişcărilor noi e$te redu$ă 'aler+area are a$pect apropiat de cel nirmal 'prinderea min+ii $e face cu dificultate la .)7'): ani0% ' adole$cenţa prelun+ită .în $pecial în$portul de performanţă0# .)3')7 ani0 % ' adole$cenţa propriu 8 zi$ă . ani %îmbunătăţindu'$e la >'))ani 'aruncarea min+ii la acea$tă cunoaşte o fază pre+ătitoare 'fa&orabil acBiziziţonării de $tructuri motrice $otricitatea în etapa adolescenţei =5CA5I ani? U#EcBiopu% împarte acea$tă etapă în .):'*5 ani0% Caracteri$tici în plan $omaticC ' reducerea creşterii în înălţime ' creşteri ale perimetrelor şi diametrelor $e+ementare Caracteri$tici în plan funcţional 'maturizarea coordonării $i$temului neuroendocrin #creşterea capacitătii marilor funcţii Comportamentul motricC 'reacţiile motrice de&in comple e 'dez&oltarea abilităţilor de a $e$iza elemente $emnificati&e pentru oconduită motrică eficientă 'calităţile motrice pro+re$ează # ' deprinderile şi priceperile motrice con$olidate în etapele anterioare trebuie perfecţionate. $ubetapeC 'preadole$cenţa .

Definiţie$ ! proiectarea reprezintă acti&itatea de anticipare şi pre+ătire a tuturor demer$urilor pe care le inplică proce$ul in$tructi& şi care are drept $cop a$i+urarea eficienţei ace$tui proce$"# .0# Conceperea proce$ului didactic ăn per$ecti&a raţionalizării% prin de$in+% conferă ace$tuia eficienţa% clar&iziune% ri+urozitate procedurală şi &ine în înt/mpinarea e i+enţei de planificare şi deliberare a acti&ităţii in$tructi&' educati&e# Desingul instrucţional con$tă în (-#De Land$Beer0C • Definirea obiecti&elor% la una $au mai multe ni&eleD • 1ormularea de teme de lecţie care $ă a$i+ure în&ăţarea în $en$ul doritD • 2tabilirea unor metode şi mi<loaceD • 4ropunerea unor in$trumente de e&aluare a predîrii şi în&ăţăriiD .%!PROIECTAREA 6I PLANI1ICAREA 5!PROIECTAREA +I+ACTIC.. 6# Epuran% )>.

. de timp% $paţiu% aparatură 0% e$te re$ur$a cea mai obiecti&ăD Operaţiile $pecifice ace$tei etape a II' a $untC ' analiza calităţii materialului ! materialului" uman cu care $e &a lucra .!aC (cea$tă etapă &izează $tabilirea $trate+iilor optime% adică a unor $i$teme concrete de metode% materiale şi mi<loace . p$iBolo+ia celor care în&aţă% intere$% aptitudini% moti&aţie etc#0% re$pon$abil ele&D • Condiţiile concrete .• 1ormularea recomandărilor# (utorii =in+a% Ioan şi Ne+reţ% Ion% )>:*% în lucrarea !4redarea şi în&ăţarea eficientă"% localizează prioiectarea didactică numai la ni&elul lecţiei% a&an$/nd ideea e i$tenţei unui al+oritm procedural% care corelează patru întrebări e$enţiale într'o ordine tipic al+oritmică# (ce$te întrebări e$enţiale $unt următoareleC )# Ce &ei face O *# Cu ce &ei face O . cla$ele de ele&i 0D ' analiza condiţiilor materiale concrete# .tapa a .!aC (cea$tă etapă con$tă în $tabilirea re$ur$elor umane şi materiale de care $e di$pune pentru de$făşurarea lecţiei# (cea$tă etapă $e mai numeşte şi de ! analiză a re$ur$elor"# 2unt trei re$ur$e importanteC • Conţinutul în&ăţării .. !cei trei 6" 0 pe baza cărora $ă $e atin+ă obiecti&ele propu$e pentru lecţia re$pecti&ăC 'Repartizarea timpului pe &eri+i% '$tabilirea ordinii de abordare a temelor% '$elecţionarea mi<loacelor şi metodelor% '$tabilirea dozării% '$tabilirea formaţiilor de lucru şi a procedeelor de or+anizare a e er$ării # .tapa a .# Cum &ei face O 3# Cum &ei şti dacă ceea ce trebuie făcut a fo$t făcut O 2pecialiştii $pun că întrebările $unt etape% iar $oluţiile la ră$pun$uri $unt operaţii alefiecărei etape# 2unt în total )* operaţii% iar ordinea e ecutării lor e$te mereu aceeaşi# . informaţii% e erciţii% probleme0 8 re$pon$abil profe$orD • Capacităţile de în&ăţare ..tapa .C E$te con$iderată cea mai importantă etapă% deoarece de ea depinde celelalte etape#(ici fi ăm ce &rem $ă realizăm# Operaţiile $pecifice ace$tei etape &izează identificarea şi dimen$ionarea obiecti&elor# 4recizarea clară a obiecti&elor e$te condiţia fundamentală a proiectării didactice corecte# Obiecti&ele trebuie $ă fie concrete% $ă fie mă$urabile% $ă fie în concordanţă cu pro+rama de $pecialitate% $ă fie compatibile cu timpul a&ut la di$poziţie pentru realizarea lor# 4entru definirea unui obiecti& $'au $tabilit următoarele normeC • Obiecti&ele nu &izează acti&itatea $peciali$tului% ci $cBimbarea care $e aşteaptă $ă $e producă în urma in$truirii ele&ilorD • Obiecti&ul trebuie $ă fie formulat în termeni e pliciţi% prin folo$irea unor &erbe de acţiune% care $ă indice un comportament ob$er&abil al ele&ilorD • 1iecare obiecti& trebuie $ă &izeze o operaţie $in+ulară% pentru a uşura ma$urarea şi e&eluareaD • Obiecti&ul trebuie $ă fie a$ociat con$trucţiei lo+ice a conţinutului informaţional şi $ituaţiilor in$tructi&e# 4entru lecţie %obiecti&ele $unt operaţionale# .

#proiectul unităţilor de în&ăţare 3#planul de lecţie. 6COLAR.tapa a .#concordanţă cu baza materială şi cu $pecificul zonei +eo+rafice 3#concordanţă cu tradiţiile din unitatea de în&ăţăm/nt în pri&inţa practicării unor ramuri $au probe de $port 5#concordanţă cu opţiunile ele&ilor pentru practicarea unorforme de practicare a e erciţiilor fizice Rezultatele planificării $unt documentele de planificare#E i$tă două cate+orii de docomenteC a#documente la ni&elul catedrei de $pecialişti.FB#C/r$tea% *9990C )#concordanţa cu pro+rama şcolară în &i+oare *#concordanţă cu particularităţile ele&ilor . 4lanificarea e$te o acti&itate comple a %ştinţifică%care con$tă în $tablilirea conţinutului%de$făşurării şi finalizării unei acţiuni# La baza realizării ei $tă proiectarea# ?n educaţia fizică planificarea are o importanţă foarte mare şi are un +rad mare de comple itate determinat de o $erie de &ariabile .proiect didactic0 ' obli+atoriu p/na la obţinerea definiti&atului şi la toate in$pecţiile curente $au $peciale pentru obţinerea +radelor didactic *#) E&alonarea anuală a unităţilor de învăţare =planul anual? ..planul anual0 *#planul calendari$tic $eme$trial .V! a$ 2e mai numeşte şi ! e&aluarea eficienţei acti&ităţii curente"# (cea$tă etapă e$te centrată pe eleborarea unui $i$tem de metode şi teBnici de e&aluare% care $ă fie în concordanţă cu obiecti&ele operaţionale şi conţinuturile fi ate# 9!PLANI1ICAREA >N E+UCA2IA 1I3IC.#natura componentelor modelului de educaţie fizică 3#locul de de$făşurare a ati&ităţii 5#componenţa cla$elorL+rupului de ele&i ' după criteriul $e ului 'după criteriul ni&elului de pre+ătire fizică şi motrică Cerinţe +enerale nece$are în planificarea la educaţia fizică şcolară .catedră%comi$ie metodică0'planul anual de acti&itate b#documente indi&iduale de planificare ale fiecărui profe$orC )#eşalonarea anuală a unităţilor de în&ăţare.FB#C/r$tea% *9990C )#perioada de timp pentru care $e elaborează *#concepţia de tip $i$temic .

2e elaborează $ub formă +rafică %pentru fiecare cla$ă şi cuprindeC
• • Indicatorii de recunoaştereC anul şcolar%unitatea de în&ăţăm/nt%cla$a%re$ur$e materiale Tabelul în care $e eşalonează unităţile de în&ăţare cuprindeC ' numărul de $ăptăm/ni de şcoală şi perioadele de &acanţă.pe orizontală0 ' componentele tematice ale modelului de educaţie fizică%adică unităţile de în&ăţare pe care le &a aborda în anul şcolar re$pecti&.pe &erticală0 ' marcarea probelor de control Etape &i cerinţe pentru reali#area e&alonării anuale a unităţilor de învăţareC

5!Consultarea planului de învăţămînt &i a pro*ramelor &colare în vi*oare 9! Sta)ilirea pro)elor de control pe semestre :!Sta)ilirea modului de com)inare a unităţilor de învăţare # La cla$ele de început de ciclu şi la cla$ele nou preluate.dacă ele&ii nu au fişe indi&iduale de e&aluare0 e$te nece$ară efectuarea unor te$tări iniţiale .predicti&e0 care $ă ne a<ute în eşalonarea unităţilor de în&ăţare# ?ntr'o lecţie pot fi abordate între una &i trei unităţi de învăţare din care $e abordează tot at/tea teme de lecţie !E,emplu@ unitatea de învăţare este vite#a 7 iar teme pot "i Jvite#a de reacţie J7Bvite#a de deplasareB 7vite#a de reacţieB etc Lecţiile cu două teme $unt cele mai utilizate şi după părerea noa$tră cele mai reali$te Temele pot fi combinate a$tfelC ' lecţiile cu două teme@ • o calitate motrică '&iteză $au capacităţi coordinati&e.îndem/nare0 şi o deprindere motrică ' dintr'o ramură de $port % din deprinderi de bază.cla$ele I'I-0 $au utilitar aplicati&e.I'-III0 • o deprindere motrică şi o calitate motrică'forţă $au rezi$tenţă • două deprinderi motrice ' din ramuri de $port diferiteD din aceiaşi ramură de $port%dintr'o ramură de $port şi din deprinderi motrice de bază $au utilitar aplicati&e • două calităţi motrice '&iteză $au capacităţi coordinati&e.îndem/nare0 şi forţă $au rezi$tenţă A lecţiile cu trei teme@ • o calitate motrică '&iteză $au capacităţi coordinati&e.îndem/nare0 D o deprindere motrică ' dintr'o ramură de $port % din deprinderi de bază.cla$ele I'I-0 $au utilitar aplicati&e.I'-III0 şi o calitate motrică'forţă $au rezi$tenţă • o calitate motrică '&iteză $au capacităţi coordinati&e.îndem/nare0 şi două deprinderi motrice • două deprinderi motrice din ramuri de $port diferiteD din aceiaşi ramură de $port%dintr'o ramură de $port şi din deprinderi motrice de bază $au utilitar aplicati&e şi o calitate motrică'forţă $au rezi$tenţă ?n combinarea unităţilor de în&ăţare şi implicit a temelor de lecţie trebuie $ă $e ţină cont de următoarele cerinţe@ • Nu $e abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice &iteză şi capacităţi coordinati&e .îndem/nare0 • Nu $e abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice forţă $au rezi$tenţă • Nu $e abordeaza în aceeaşi lecţie calitatea motrică &iteză cu aler+area de &iteză probă atletică • Nu $e abordeaza în aceeaşi lecţie aler+area de rezi$tenţă probă atletică cu rezi$tenţa calitate motrică • 2e &or aborda teme care $ă $e $u$ţină reciproc în &ederea facilitării tran$ferului %ca mecani$m de influenţare poziti&ă a proce$ului în&ăţării.în&ăţarea aruncării z&/rlite cu o mînă%$olicitată la aruncarea min+ii de oină &a fa&oriza în&ăţarea pa$elor şi a aruncărilor la poartă %din <ocul de Bandbal 0 • 2e &a e&ita pro+ramarea în aceeaşi lecţie a două unităţi de în&ăţare $ituate în $tadiul de în&ăţare

2e &a e&ita pro+ramarea unor unităţi de în&ăţare care $ă fie înrerupte de &acanţele şcolare .în $pecial c/nd unitatea de în&ăţare e$te în faza de în&ăţare0

C!Sta)ilirea mărimii ciclurilor tematice@ ?n $tabilirea mărimii ciclurilor tematice.$ucce$iuni de teme din aceeaşi unitate de în&ăţare0 $e &a ţine $eama deC
' ' ' ' ' ' ' ' ' ' dificultatea conţinutului abordat% ni&elul de pre+ătire al ele&ilor timpul alocat $ec&enţele tematice .apo imati& ,9',5 minute într'o lecţie0 $ărimea di"eritelor cicluri tematice@ Calităţi motrice 7': lecţii#4ot fi reluate pe parcur$ul unui an şcolar# Deprinderi şi priceperi motrice de bază 3': lecţii Deprinderi şi priceperi motrice utilitar aplicati&e 3': lecţii 4robe atletice 5' : lecţii =ocuri $porti&e 8 79':9J din totalul lecţiilor din anul şcolar#(ce$te cicluri tematice pot fi pro+ramate de ' a lun+ul anului şcolar de mai multe ori# Fimna$tică acrobatică )9')3 lecţii 2ărituri cu $pri<in la aparat 7': lecţii

D!Timpul alocat veri*ilor tematice @ 'tema $ecundară )9')5 minute . calităţi motrice %deprinderea motrică care nu e în $tadiul de în&ăţare0 ' tema principală *9'*5 minute .deprinderi şi priceperi motrice0

G!Locul ciclurilor tematice în structura anului &colar ?n $tabilirea locului ciclurilor tematice $e &a ţine cont de următoareleC 'calităţile motrice% $ă preceadă deprinderile care $olicită ace$te calităţi ' în&ăţarea aler+arii de rezi$tenţă ca temă din atleti$m %$e pro+ramează înaintea în&ăţării aler+ării de &iteză.pentru că pa$ul lann$at în tempo moderat $e în&aţă înaintea pa$ului lan$at de &iteză '+imna$tica acrobatică şi $ăriturile la aparate $e pro+ramează în $ăli de $port '&acanţele şcolare nu trebuie $ă întrerupă ciclurile tematice .cu e cepţia +imna$ticii şi a <ocurilor $porti&e0

9!9

$O+ELE +E E6ALONARE A UNIT;2ILOR +E >N%;2ARE E6ALONAREA ANUAL; A UNIT;2ILOR +E >N%;2ARE CLAS AA IA A
SE$ESTRUL I %ACAN2; %ACAN2;
S;PT! Nr! lecţiei 2E4TE6ARIE i II ) * , 3 III 5 7 OCTO6ARIE I; : > ) 9 -I ) ) ) * -II ) , ) 3 NOIE6ARIE -III IP ) ) ) ) 5 7 ; : P ) > * 9 * ) PI DECE6ARIE PII * * * * , 3 PIII * 5 * 7 PI* ; * : I(NU(RIE PP-I * , , , > 9 ) *

UNIT;2I +E >N%;2ARE

1E

P-II , , ,

Capacitatea de or*ani#are +e#voltarea "i#ică armonioasă Calităţi motrice %ite#ă >ndem nare 1orţă Re#istenţă $o)ilitate &i sta)ilitate articulară $ers

K K K K K K K

K K K K K K

K K

K K

K K

K K

K K

K K

K K

K K

K

K

K

K

K

K

K

K K L K

K K

K K

K K

K K

K K

K K

K K

K K

K K

K K

K K K K

K K K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

K

+eprinderi motrice de )a#ă Aler*are Săritură Aruncare A prindere Ec-ili)ru K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K L K K K K K K K K K K K K X utilitar < aplicative T r re X Căţărare Escaladare X Tracţiune A împin*ere Transport 6ta"ete &i parcursuri aplicative Aler*are de vite#ă Aler*are de re#istenţă Aruncarea min*ii de oină acro)atică ritmică < sportivă aero)ică $ini)asc-et ( ( ( ( ( ( +eprinderi sportive elementare Atletism L /imnastică 'oc sportiv LEFENDQC 4RINCI4(LQ UNIT(TE DE ?N-QR(RE 4RINCI4(LQ UNIT(TE DE ?N-QR(RE 2ECUND(RQ K ( 2E RE(LISE(SQ ?N 1IEC(RE LECRIE% C( 2ITU(RII DE IN2TRUIRE 2T(AILITE ?N 2TRUCTUR( LECRIEI 2E (AORDE(SQ 2I6ULT(N% ?N 4(RCUR2URI (4LIC(TI-E 4ROAQ DE E-(LU(RE ' L .

I: -II ) . * : * > P. 9 IUNIE P-I . P-II . PII * 3 6(I PIII *5 * 7 PI* . 3 6(RTIE -I > ) ) ) 9 ) * (4RILIE IP ) ) .SE$ESTRUL AL IIALEA III 5 7 .3 K K K K K K K K K K L K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K L K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K L K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K K L L L L .* . 1EARU(RIE I II ) * . : P ) > * 9 * ) PI * * * . . )3 ) 5 -III )7 %ACAN2.) .

"n l!ngime Sarit!ra "n "naltime Ar!ncarea gre!tăţii #asc$et Volei %andbal ATLETISM . Calit. 1 2 3 MARTIE 4 5 ! 8 APRILIE 9 1 0 1 1 1 2 MAI 1 3 1 4 1 5 1 IU N 1 ! Viteză Îndemanare(cap.. Profesor…………………… CALITATI MOTRICE CICLURI TEMATICE UNITATI DE INVATARE ESALONAREA ANUALA A UNITATILOR DE INVATARE AN SCOLAR 2008 – 2009 CLASA a IX-a SEMESTRUL I SEMESTRUL II SE P 1 2 OCTOMBRI E 3 4 5 ! NOIEMB R.). motr. Forţa Rezistenţă . coord. combinate Alergare iteza Alergare de rezistenţă Sarit!ra.Unitatea Scolara…………. 8 9 1 0 1 1 DECEMB R 1 2 1 3 1 4 IANUAR IE 1 5 1 1 ! 1 8 FEBR.

planul anual0 şi ecte un document ce a$ociază într' un mod per$onalizat % elemente ale pro+ramei şcolare.la cla$ele IP'PII0 • 4robele de e&aluare • Tabelul cu unităţile de în&ăţare şi conţinuturile tematice repartizate pe parcur$ul $eme$trului .obiecti&e de referinţă $au competenţe $pecifice şi conţinuturi0 cu alocarea de timp optimă pe între+ul an şcolar# 2tructura planului calendaricticC • Indicatorii de recunoaştere • Obiecti&ele de referinţă $au competenţele $pecifice.PRICEPERI SI DEPRINDERI MOTRICE #IMNAST "OC SPORTIV Fotbal Acrobatica Aerobica Sarit!ri la aparate SUSTINEREA PROBELOR DE EVALUARE A V A & F S S A & A B A R 9!9PLANUL CALEN+ARISTIC SE$ESTRIAL Elaborarea planului calendari$tic anual $e face pe baza eşalonării anuale a unităţilor de în&ăţare.

# Inte+rarea în acti&ităţi motrice &ariate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dob/ndite CON2INUTURI ' &iteza de e ecuţie ' &iteza de repetiţie ' &iteza de depla$are ' forţa +enerală ' forţa $pecifică ' forţa $tatica ' forţa dinamica NR! ORE ALOCATE SAPT.$ 3 )'* 1OR2A )9 )9 ' )3 .# Inte+rarea în acti&ităţi motrice &ariate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dob/ndite )#.2ARE %ITE3A CO$PETEN2E SPECI1ICE )#.UNIT(TE( ECOL(RQ (N ECOL(RC *99: ' *99> 4RO1E2ORC 4L(N C(LEND(RI2TIC 2E6E2TRUL I ' CL(2( a IP'a UNITATEA +E >N%.

tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de baza *#)# (plicarea cunoştinţelor EASC0ET şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază >N+E$4NAA RE ' îndem/nare +enerală ' îndem/nare $pecifică ' $tartul de <o$ ' lan$area din $tart ' pa$ul lan$at de &iteza ' $o$irea : )5 8 ): 7 .# Inte+rarea în acti&ităţi motrice &ariate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dob/ndite *#)# (plicarea cunoştinţelor ALER/AREA şi a deprinderilor teBnico' +E %ITE3.)#.85 5# Procedee te-nice A atac@ ' pa$are şi prindere ' driblin+ alternati& cu înălţimi )7 şi ritmuri &ariate ' aruncarea la coş de pe loc şi din depla$are ' oprirea ' pi&otarea 9# Procedee te-niceA apărare ' $coaterea min+iei din driblin+ ' poziţii şi depla$ari $pecifice :# Acţiuni tactice "olosite în atac A demarca<ul ' depăşirea 5! Procedee te-nice "olosite în atac )7 ' prinderea şi pa$area m# de pe loc şi din depla$are ' driblin+ul $implu şi multiplu% cu &ariaţii de ritm şi $cBimbări de direcţie ' aruncarea la poarta de pe loc şi din depla$are 9! Procedee te-nice "olosite în *'> 0AN+EAL *#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază *'> .

%OLEI *#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază S. ACROEATIC *#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază *#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază *#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi apărare ' poziţiile şi depla$ările $pecifice pe $emicerc ' blocarea m# aruncate de ad&er$ar ' $coaterea m# din driblin+ 5! Procedee te-nice "olosite în atac ' poziţii şi depla$ări $pecifice : ' pa$area m# înainte şi pe$te cap ' ridicarea m# pentru atac $er&iciul de <o$ şi de $u$% din faţă *# 9! Procedee te-nice "olosite în aparare .RITURA >N LUN/I$E /I$NASTIC .# ' poziţii şi depla$ări $pecifice 3# ' preluarea cu două m/ini de $u$% cu * m/ini de <o$ ' blocarea m# ' $ăritura în $pri<in depărtat la capră ' $ăritura la lada de +imna$tică : cu ro$to+olire pe lada aflată lon+itudinal ' $ăritura în lun+ime cu un pa$ şi <umătate : )5 ' ): )9 ' ). 7'> ' elemente acrobatice $tatice ' elemente acrobatice dinamice ' &ariante de le+ări de elemente : )5 ' ): .RITURI APARATE S.

2I )#.. concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază UNIT(TE( ECOL(RQ (N ECOL(RC *99: ' *99> 4RO1E2ORC PLAN CALEN+ARISTIC SE$ESTRUL al IIAlea A CLASA a I(Aa UNITATEA +E >N%. CO$PETEN2E SPECI1ICE CON2INUTURI ' &iteza de e ecuţie ' &iteza de repetiţie ' &iteza de depla$are ' &iteză în re+im de îndem/nare ' forţă în re+im de rezi$tenţă NR! ORE ALOCATE SAPT.2ARE %ITE3.$ )#. .# Inte+rarea în acti&ităţi motrice &ariate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dob/ndite CALIT.# Inte+rarea în acti&ităţi $OTRICE motrice &ariate a CO$EINATE deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dob/ndite : : : ' )) 3'.

RE3ISTEN2 ; ALER/ARE +E RE3ISTEN2 ; EASC0ET

)#,# Inte+rarea în acti&ităţi motrice &ariate a deprinderilor şi a calităţilor motrice de bază dob/ndite *#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază *#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază

' rezi$tenţa +enerală ' rezi$tenţă $pecifică ' $tartul de $u$ ' pa$ul lan$at în tempo moderat ' aler+area în pluton ' aler+area de $tafetă

7

)* ' )3

7

)5 ' );

1OTEAL

5! Actiuni tactice "olosite în aparare ' marca<ul ad&er$arului cu şi : fară min+e ' pa$are% prindere% driblin+ ' aruncare la coş de pe loc şi din depla$are ' oprirea şi pi&otarea ' depăşirea ' contraatacul 9! Re*ulile .ocului ' paşi% dublu driblin+% fault ' informaţii din ba$cBet *#)# (plicarea cunoştinţelor 5! Procedee te-nice "olosite în şi a deprinderilor teBnico' atac tactice în$uşite în întreceri şi ' lo&irea m# cu laba piciorului şi : concur$uri $pecifice% cu capul de pe loc şi din di$ciplinelor $porti&e% depla$are re$pect/nd re+ulile de bază ' preluarea m# cu piciorul şi pe piept ' conducerea m# liber şi în prezenţa ad&er$arului 9! Procedee te-nice "olosite în apărare ' depo$edarea din faţă şi din lateral

: ' )3

)9 ' );

%OLEI

*#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază

/I$NASTIC A AEROEICA

*#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază

' demarca<ul ' depăşirea Acţiuni tactice "olosite în atac ' aşezarea pe teren pentru primirea m# la $er&iciu ' combinaţii în atac cu *', lo&iri ale m# din doua zone apropiate Actiuni tactice "olosite în apărare ' $i$temul de aparare cu <ucatorul din zona 7 a&an$at ' bloca< indi&idual Re*ulile .ocului ' atin+erea fileului% călcarea liniei de centru şi la $er&iciu% dublă $au condu$ă ' paşi de le+atură ' paşi de bazăC ' FR(1E 1INE ' LUNFE ' MNE ' 2TE4 TOUC@ ' le+ări de paşi bază şi le+atură ' elemente acrobatice $tatice ' elemente acrobatice dinamice ' &ariante de le+ări de elemente

7

)',

:

38;

/I$NASTIC ; ACROEATIC ;

*#)# (plicarea cunoştinţelor şi a deprinderilor teBnico' tactice în$uşite în întreceri şi concur$uri $pecifice% di$ciplinelor $porti&e% re$pect/nd re+ulile de bază

7

)',

9!: PROIECTUL UNIT;2ILOR +E >N%;2ARE 4roiectarea unităţilor de în&ăţare $e realizează conform particularităţilor de dez&oltare% în&ăţare%con$olidare şi perfecţionare a conţinuturilor din pro+rama şcolară%ale$e de profe$or pentru a fi tran$mi$e ele&ilor. conform planului calendari$tic0# 2tructura unităţilor de în&ăţareC • Indicatorii de recunoaştere.cla$a%anul de in$truire%numărul de lecţii alocate%perioada de realizare%durata de e er$are în lecţie%conţinuturile $upu$e in$truirii • Tabelul care cuprindeC 'numărul lecţiei 'obiecti&ele de referinţa $au competenţele $pecifice 'detalieri de conţinut 'acti&ităţi de în&ăţare 're$ur$e 'e&aluare

ersare E er$are analitică $i. paşi% $ărituri pe diferite obiecte. r/nduri RESURSE $ateriale Tempora le )9 min# Evaluare 5 9!5 Aataia unilaterală' în&ăţare 2ă e ecute bataie şi de$prindere pe acela$i picior 9 9!5 (terizarea' în&atare 2ă marcBeze aterizarea pe piciorul de a&/ntareD E er$are analitică 2a marcBeze aterizarea pe ambele picioare ' 4a$ $ăltat $ucce$i&D ' 4a$ $ărit $ucce$i&D ' Aatăi şi de$prinderi repetate% precedate de .')5pa$i% $ărituri pe$te diferite obiecte.2ARE@ ATLETIS$ < SARITURA >N LUN/I$E CU 5M PA6I >N AER CLASA a I( <a ANUL +E INSTRUIRE I Nr! lecţii Comp! Spec! +etalieri de conţinut =teme de lecţii? O)iective operaţionale motrice NR!+E LEC2II@ G PERIOA+A @ OCTO$ERIE STRATE/II +I+ACTICE Proc! $etodice de e.2II +E >N%. paşi% >'))% ).loace de instruire $odalităti de or*ani#! a colectivului ţi e.PROIECTAREA UNIT. de preferat lada de +imna$tică0% cu aterizare pe piciorul de a&/ntare#. înaltimea ob$tacolului 39' 79 cm#0 Teren plat E ecutarea batăii pe acelaşi picior Coloană c/te unu Froapa de ni$ip )9 min E&idenţierea fazei de aterizare . 2e in$i$tă pe ridicarea aproape de orizontală a coap$ei piciorului de atac şi e tinderea completa a piciorului de impul$ie# Cobor/rea de pe ob$tacol pe piciorul de bătaie% cu continuarea a c/ţi&a paşi de aler+are# ' Cu Tlan de 5'.ersării Linie pe * '. De$prinderea mai lun+ă dec/t înaltă iar aterizara $e face pe piciorul de a&/ntare0# ' Cu Tlan de 5'.%apoi de 5 paşi de aler+are#. $e prefera $tacBeta0% aterizare pe ambele picioare% pe $altele $au în +roapa de ni$ip# .

')5 paşi% de$prindere în Vpa$ $ărit"% cobor/rea piciorului de a&/ntare% concomitant cu pendularea înainte a piciorului de bătaie% aterizare în fandat% cu piciorul de bătaie în faţă# ' Elan de .: 9!5 Sborul cu ) U pa$i în aer ' în&ăţare 2ă marcBeze pa$ul $ărit în timpul zborului E er$are analitică E er$are +lobală C 9!5 2ăritura în lun+ime cu ) U paţi în aer ' 2ă menţină pa$ul $ărit în timpul zborului E er$are +lobala D G 9!5 9!5 2ăritura în lun+ime cu ) U paşi în aer ' 2ăritura în lun+ime cu ) U paşi în aer ' 2ă e ecute bataia în zona delimitată 2ă e ecute bătaia în zona delimitată E er$are +lobală E er$are +lobala ' Elan de .59cm0 ' 2ăritura în lun+ime cu Tlan de >')9 paşi% bătaia în zone delimitate .')5 paşi% bataie liberă şi de$prindere în Vpa$ $arit"% cu tendinţa realizării unui zbor c/t mai lun+% aterizare făra +raba% pe piciorul de a&/ntare# ' 2aritura în lun+ime cu Tlan de >')9 paşi % bătaia în zone delimitate .')5 paşi% cu efort mare şi ma im# ' 2ăritura în lun+ime% în condiţii de întrecere cu bătaie în zone delimitate# Coloană c/te unul Froapa de ni$ip )9 min# 6ă$urarea pa$ului $ărit în timpul zborului Coloană cate unu Froapa de ni$ip )9 min# E&idenţierea zborului Coloană c/te unu Coloană c/te unu Froapa de ni$ip Froapa de ni$ip )9 min# Realizarea bătăii în zona delimitată Realizarea $ăriturii inte+rale% în condiţii de concur$ .'> paşi% bătaia pe lada de +imna$tica% de$prindere în pa$ $ărit% aterizare pe ambele picioare# ' Cu Tlan de >')) paşi% ).59cm0# ' 2ărituri inte+rale% cu Tlan etalonat de ).'> paşi% bătaie liberă% atin+erea cu m/na în timpul zborului a unui reper $u$pendat# ' Tlan de >'))%).

# lecţii poli$portD .# lecţii mi te% cu teme at/t din deprinderile $i $au priceperile motrice% c/t şi din calităţile motriceD b# După "elul deprinderilor si Hsau priceperilor motrice abordate tematicC b#)# lecţii mono$portD b#*# lecţii bi$portD b#.%I! LEC2IA +E E+UCA2IE 1I3IC. 5! TIPOLO/IE E i$tă mai multe criterii de $tabilire a tipurilor de lecţii în educaţie fizică şi $port# (m $i$tematizat în felul următor criteriile şi tipolo+iile re$pecti&e# a# După componenta tematică a)ordată@ a# )# lecţii cu teme din deprinderile şi L$au priceperile motriceD a# *# lecţii cu teme din calităţile motriceD a# .

c# După etapele învăţării deprinderilor &i sau priceperilor motrice abordate tematicC c#)# lecţii de în$uşire în&ăţareD c#*# lecţii de con$olidareD c#. 2tructura lecţiei de educaţie fizică şi $port e$te dată de $ucce$iunea unor &eri+i% etape% părţi# ?n e&oluţia $a% lecţia de educaţie fizică şi $port a a&ut mai multe $tructuri a# lecţia pe patru părţi C or+anizare% pre+ătire% fundamentală şi de încBeiereD b# lecţia pe trei părţi C pre+ătitoare fundamentală şi de încBeiereD c# lecţia pe &eri+i $pecifică etapei actuale8 %eri*ile7 o)iectivele &i conţinutul elementelor de structură ale lecţiei de educaţie "i#ică 5!Or*ani#area colectivului de elevi O)iective@ ' a$i+urarea unui început or+anizat al lecţieiD .# lecţii bilanţ . la început de an şi $eme$tre% în care $e $u$ţin de către ele&i şi unele probe de control% con$tituindu'$e pe baza rezultatelor% +rupele de ni&el &alorific0D d#*# lecţii curenteD d#.# lecţii în interior% condiţii normale $ală de educaţieD e#3# lecţii în intrerior pe $paţii impro&izate .# lecţii cu trei temeD 9# STRUCTUR.# lecţii de perfecţionareD c#3# lecţii de &erificareD c#5# lecţii mi te combinate care rezultă din combinarea celor patru etape ale în&ăţării% luate cel puţin c/te două con$olidare cu perfecţionare% con$olidare cu &erificare etc# d# După plasamentul în structura anului de învăţăm nt@ d#)# lecţii de or+anizare.culoar% coridor% Bol% $ală de cla$ă cu bănci etc#0şi pe timp fri+uro$# f# După numărul de teme a)ordate@ f#)# lecţii cu o temăD f#*# lecţii cu două temeD f#.de re+ulă% ultimele din fiecare $eme$tru% un tip $pecial de lecţie bilanţ pote fi con$iderată şi cea !demon$trati&ă" $au !de$cBi$ă"% de$făşurată în $cop metodic pentru a prezenta cole+ilor de $pecialitate ni&elul care poate fi atin$ cu un colecti& de $ubiecţi% dacă $e lucrează conform unei planificări reali$te#0 e# După locul &i condiţiile de des"ă&urare@ e#)# lecţii în aer liber% condiţii atmo$ferice şi climaterice normaleD e#*# lecţii în are liber pe timp fri+uro$D e#.

' cunoaşterea $ituaţiei pri&ind componenţa şi $tarea de $ănătate a colecti&ului de ele&iD ' informarea ele&ilor pri&ind conţinutul lecţieiD ' captarea atenţieiD Conţinut@ ' $alutul raportul la unele cla$eD ' &erificarea ecBipamentului şi a $tării de $ănătateD ' anunţarea obiecti&elor lecţiei şi $arcinilor motrice $pecifice ace$toraD ' mi<loace de captare a atenţieiD 9! Pre*ătirea or*anismului pentru e"ort O)iective@ ' $timularea treptată a marilor funcţiuni ale or+ani$mului şi a$i+urarea unui ni&el optim de e citabilitate corticală pentru acti&itatea ce urmeazăD ' educarea percepţiilor $paţio' temporale# Conţinut@ ' &ariante de mer$ şi aler+are% paşi de dan$ etc#D ' e erceţii din depla$are#D .# In"luenţarea selectivă a aparatului locomotor JOptimi#area de#voltării "i#iceB O)iective@ ' educarea atitudinii corporale corecteD ' $timularea tonicităţii şi troficităţii mu$culareD ' dez&oltarea armonioa$ă a tuturor $e+mentelor corporaleD ' dez&oltarea mobilităţii articulare şi ela$ticităţii mu$culareD ' educarea actului re$piratorD Conţinut@ ' comple e de e erciţii de dez&oltare fizică in$pirate din +imna$tica de bază% care $e pot e ecuta liber% cu obiecte% cu partener% pe fond muzical .tip +imna$trică aerobică0% $tretcBin+D ' e ercitii pentru educarea actului re$pirator# 3#+e#voltarea calităţilor motrice vite#a sau îndem narea O)iective@ 'educarea calităţilor motrice &iteza $au îndemînare ' abordarea a$pectelor de afecti&itate%co+niţie%&oinţă%etc Conţinut A mi<loace $pecifice pentru educarea calităţilor motrice &iteza $au îndemînare ' modalităţi de e&aluare a ni&elului de dez&oltare a ace$tor calităţi 5#>nsu&irea7consolidarea7per"ecţionarea sau veri"icarea deprinderilor &iAsau priceperilor motrice O)iective@ ' formarea deprinderilor şi L$au priceperilor motrice de bază şi utilitar aplicati&e $au a celor $pecifice anumitor ramuri şi probe $porti&eD .

' formarea deprinderilor de e pre$ieşi comunicare $pecifice acti&ităţiiD ' formarea capacităţii de autoor+anizarea% autoconducere% autoe&aluareD ' Conţinut ' mi<loace $pecifice ale$e în funcţie de caracteri$ticile bio'p$iBo'motrice% $ubordonate obiecti&elor operaţionale ale$eD ' modalităţi de e&aluare a ni&elului de în&ăţare a celor predate în lecţie 7#+e#voltarea calităţilor motrice "orţa sau re#istenţa ' O)iective@ ' 'educarea calităţilor motrice forţa $au rezi$tenţă ' ' dez&oltarea trăcăturilor de per$onalitate# ' Conţinut ' mi<loace $pecifice pentru educarea calităţilor motrice &iteza $au îndemînare ' modalităţi de e&aluare a ni&elului de dez&oltare a ace$tor calităţi N! Revenirea or*anismului după e"ort O)iective@ ' $căderea indicilor marilor funcţiuni ale or+ani$mului la &alori c/t mai apropiate de cele iniţiale şi rela area mu$culară# Conţinut@ ' depla$are în aler+are uşoară $au mer$D ' e erciţii de rela are mu$culară şi de re$piraţieD I!>nc-eierea or*ani#ată a lecţiei7 JAprecieri &i recomandări" O)iective@ ' conştientizarea ni&elului de e ecuţie şi participare din timpul lecţieiD ' $timularea acti&ităţii independenteD Conţinut@ ' aprecieri cu pri&ire la modul de de$făşurare a lecţiei şi al participării $ubiecţilorD ' recomandări pentru acti&itatea independentă a $ubiecţilorD ' $alutulD :!PROIECTAREA +I+ACTIC. 5! 4rima etapa a proiectarii didactice e$te precizarea temelor &i o)iectivelor lectiei7 şi con$tituie ră$pun$ul la întrebarea !Ce &reau $ă realizezO" a!Tema de lecţie e primă conţinutul pe care profe$orul urmează $ă'l tran$mită ele&ilor in proce$ul de in$truire# Re+ulile principale de formare a temelor de lecţie $untC A pentru calitaţi motrice% temele $e formuleaza prin enunţarea formei de .

cla$ele I'I-0 $au utilitar aplicati&e.îndem/nare0 şi o deprindere motrică ' dintr'o ramură de $port % din deprinderi de bază.manife$tare pe care &rem $a o abordam# De e empluC "-iteza de e ecutie"% V-iteza de depla$are"% "(mbide tria"% V1orţa in re+im de &iteză"% "Rezi$tenţa in re+im aerob" etc## A pentru deprinderi motrice7 tema &a menţionaC A p#ocedeul tehnic $au $tructura teBnică ce urmează a fi predateC "(runcarea la co$ cu doua maini de la piept"% "(runcarea la poarta din aler+are"W% "Driblin+' pa$a din aler+are cu doua maini de la piept' aler+are' prindere $i oprire intr'un timp 8 aruncare la co$ din $aritura"etc A actiune tactica C V6arca<ul 8demarca<ul"% VDă $i du'te" etc# A elemente de 'imnastica ac#o%atica sau o succesiune de elementeC VRo$to+olire înainte din +Bemuit în +Bemuit"% V2t/nd pe omoplaţi"% !$t/nd pe m/ini ' cădere în pod" ! $t/nd pe omoplaţi 8 ro$to+olire înapoi 8 cumpănă pe un +enuncBi"D ! cumpănă pe un picior 8 $t/nd pe m/ini"D "Ro$to+olire inainte din +Bemuit in +Bemuit 8 ro$to+olire inapoi din +Bemuit in departat" etc# ' s&#itu#a la apa#ateC V2ăritura în $pri<in +Bemuit pe lada aşezată tran$&er$al şi $ăritură cu e ten$ie" ! $ăritura cu ro$to+olire la ladă"D etc# ' in ca+ul temelo# din atletism C ' daca deprinderile $unt în $tadiul de în&aţare% $e pot formula ca teme fazele deprinderilor re$pecti&e# De e emplu% la aler+area de rezi$tenţă putem a&ea ca temă C V 4a$ul lan$at în tempo moderat V V 2tartul de $u$" ' dacă deprinderile $unt în faza de con$olidare% tema de lecţie &a fi cBiar proba re$pecti&ă " (ler+area de rezi$tenţă" V(ler+area de &iteză" etc# Com)inarea temelor de lecţie ?ntr'o lecţie pot fi abordate între una şi trei %cele mai frec&ente fiind lecţiile cu două teme# Temele pot fi combinate a$tfelC ' lecţiile cu două teme@ • o calitate motrică '&iteză $au capacităţi coordinati&e.I'-III0 • o deprindere motrică şi o calitate motrică'forţă $au rezi$tenţă .

min#..*0 fară $ă o piardă de $ub control.în&ăţarea aruncării z&/rlite cu o mînă%$olicitată la aruncarea min+ii de oină &a fa&oriza în&ăţarea pa$elor şi a aruncărilor la poartă %din <ocul de Bandbal )! O)iectivele operaţionale reprezintă $cBimbările de natură motrică% co+niti&ă% afecti&ă%ce urmează $a $e produca in comportamentul ele&ilor ca urmare a participarii ace$tora la diferitele $ituaţii de in$truire in cadrul unei lecţii# AO)iectivele de natura motrică =psi-omotrică0 $e formuleaza a$tfelC A pentru temele din calitati motrice7 obiecti&ele operaţionale &or preciza comportamentul motric ob$er&abil pe care trebuie $ă'l manife$te ele&ul.• două deprinderi motrice ' din ramuri de $port diferiteD din aceiaşi ramură de $port%dintr'o ramură de $port şi din deprinderi motrice de bază $au utilitar aplicati&e • două calităţi motrice '&iteză $au capacităţi coordinati&e.*0 $i pra+ul minim de reu$ita.îndem/nare0 şi forţă $au rezi$tenţă A lecţiile cu trei teme@ • o calitate motrică '&iteză $au capacităţi coordinati&e.I'-III0 şi o calitate motrică'forţă $au rezi$tenţă • o calitate motrică '&iteză $au capacităţi coordinati&e.0 # De e emplu% la $f/r$itul lecţiei %ele&ul &a fi capabilC .)0 din diferite poziţii.îndem/nare0 • Nu $e abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice forţă $au rezi$tenţă • Nu $e abordeaza în aceeaşi lecţie calitatea motrică &iteză cu aler+area de &iteză probă atletică • Nu $e abordeaza în aceeaşi lecţie aler+area de rezi$tenţă probă atletică cu rezi$tenţa calitatea motrică • 2e &or aborda teme care $ă $e $u$ţină reciproc în &ederea facilitării tran$ferului %ca mecani$m de influenţare poziti&ă a proce$ului în&ăţării.îndem/nare0 D o deprindere motrică ' dintr'o ramură de $port % din deprinderi de bază.)0 făra oprire .îndem/nare0 şi două deprinderi motrice • două deprinderi motrice din ramuri de $port diferiteD din aceiaşi ramură de $port%dintr'o ramură de $port şi din deprinderi motrice de bază $au utilitar aplicati&e şi o calitate motrică'forţă $au rezi$tenţă ?n combinarea temelor de lecţie trebuie $ă $e ţină cont de următoarele cerinţeC • Nu $e abordeaza în aceeaşi lecţie calităţile motrice &iteză şi capacităţi coordinati&e .*0 şi pra+ul minim de reu$ită pe care trebuie $ă'l atin+ă ele&ul la $f/rşitul temei ..)0 di$tanţa de *5 m.0# De e emplu% la $far$itul lectiei% ele&ul &a fi capabilC ' $ă parcur+ă .*0 rapid .0 ' $ă conducă min+ea de ba$cBet în driblin+ ..)0 cu mana indemanatica şi cu cea ne/ndem/natică% din aler+are .*0 în timp c/t mai $curt..cla$ele I'I-0 $au utilitar aplicati&e.)0% conditiile in care $e manife$ta ace$t comportament.*0 ' $ă aler+e .0 la fiecare $taţie a circuitului .0 'pentru temele din deprinderi &i priceperi motrice@ 'pentru "a#a de învaţare7 obiecti&ele operaţionale &or menţiona comportamentul motric ob$er&abil pe care trebuie $ă'l manife$te ele&ul.)0 un număr de )9 repetări ..)0% condiţiile în care $e manife$tă ace$t comportament..0 ' $ă e ecute plecări ..*0 timp de .0 ' $ă e ecute .

actiunile motrice 0 .)0 cu două repetări mai mult.)0 5 din )9 co$uri.*0 cu de$prindere pe &erticală .)0 pe trambulină .fete %baieţi0 b0şcoala%locul de de$fa$urare.*0 AO)iectivele de natură co*nitivă reprezintă acumulările de natură teoretică şi modificările ce $e produc #la ni&elul proce$elor p$Bice # De e emplu% la $farăitul lecţiei %ele&ul &a fi capabilC '$ă identifice rapid culori şi forme +eometrice din $paţiul de lucru '$ă enunţe două re+uli de baza ale <ocului de Bandbal '$ă enunte doua procedee de pa$are a min+ii în <ocul de ba$cBet '$ă de$crie conform terminolo+iei un e erciţiu la $ol A O)iective de natura socialAa"ectiva $e referă la modificările de natură emoţională şi relaţională# De e emplu %ele&ii &or de&eni capabili C '$ă'şi felicite ad&er$arul în caz de înfr/n+ere '$ă coopereze cu cole+ii de ecBipa etc# 9! ( doua etapa a proiectarii didactice con$tituie ra$pun$ul la intrebarea X Cu ce &om realiza cele propu$e O Y4rofe$orul &a completa indicatorii de recunoa&tere ai planului de lectie C a0 re$ur$e umane'cla$a%efecti&ul cla$ei..)0 ..0 De e emplu% la $far$itul lectiei ele&ul &a fi capabilC '$a in$crie.0 folo$ind aruncarea la co$ din $aritura '$a mentina $tandul pe cap ..*0 cu braţ şi picior opu$ .)0% condiţiile în care $e manife$tă ace$t comportament.0 '$ă arunce la poarta ..0 fara a<utor . calitati motrice0# 2e pot identifica şi in cazul ace$tora anumite modificări motrice ce $e pot raporta #De e emplu pentru tema V1orta mu$culaturii bratelor Vne putem propune ca la $far$itul lectiei ele&ul $ă e ecute...)0 din $ăritură .*0 cu amandouă picioarele .dimen$iuni0%materiale nece$are c0 re$ur$e temporale'data Indicatorii de recunoaştere $unt ab$olut nece$ari %aceştia <u$tific/nd elementele de dozare $i or+anizare a colecti&ului de ele&i ce &or fi con$emnate în planul de lecţie# :! Etapa a treia ră$punde la întrebarea V Cum &om realiza cele propu$e O V 2e $tabile$c $trate+iile didactice%metodele $i mi<loacele de in$truire# 4rofe$orul &a con$emna in planul de lecţie urmatoarele D 'durata &eri+ilor 'metodele $i procedeele metodice utilizate 'mi<loacele de in$truire.*0 şi pra+ul minim de reu$ită % e primat în termeni de eficienţă.'$ă arunce la coş..)0 din $ăritură.0 dec/t lecţia anterioara.*0 ' Obiecti&ele operaţionale de natură motrică $e reiau pe parcur$ul mai multor lectii% în cazul în care anumite efecte ale e er$ării $olicită cicluri tematice de :')9 lectii. $ec#.0 '$ă e ecute bătaie .0 'pentru "a#a de consolidare7 obiecti&ele operaţionale &or preciza comportamentul motric ob$er&abil pe care trebuie $ă'l manife$te ele&ul.

14 baieti) L c !e !esfas"rare:sala !e s# rt ($%&1'%) (ateriale :6 %in)i basc*et.+ 0a$a.6+al ane. nr.tempou de lucru%durata şi natura pauzei D 'formaţii de lucru 5!C! Ultima etapă a realizării planului de lecţie ră$punde la întrebarea V Cum &om şti dacă am realizat ce ne'am propu$ O V # 2e $tabile$c metodele şi criteriile de e&aluare a ni&elului de realizare a obiecti&elor propu$e# E&aluarea $e &a prezenta in rubrica $pecial de$tinată# 4LAN DE LE&TIE (4ROIE&T DIDA&TI&) Sc. O2%)(t%1) +')rat%+$a.a (+s (.+'r%r) %$tr7-$ t%0'.'dozarea mi<loacelor'$e &a realiza prin mentionarea &olumului .di$tante de parcur$% numar de repetări%timp de lucru0%inten$itătii. Clasa a VI a Data :11.) :La sfirsit"l lectiei elevii v r fi ca#abili : .%$6 .ar-$(ar) . …….6 #an "ri.4 bete !e stafeta TEME : 15V%t)3a *) r)a(t%) !5Dr%2.10 2006 Efectiv:24 elevi(14 fete .

ne 0 (ers 05ler)are c" )en"nc*ii s"s 0 (ers 05ler)are c" #en!"larea )a%bel r ina# i 0 5ler)are c" #en!"larea )a%bel r inainte 0(ers 0Din aler)are "2 ar1 + c !e aten3ie: la "n fl"ier0 sarit"ri ca 5# Stand . arc"ire 1L 4 t"re 1l 1L 1l 1D 1l 1D 1D 1L 26 C(I 1L C(I 1D 1l 2D 1L 1l91L C(I D"#a !ia) nala se sc*i%ba sens"l C l ana cate ! i O2%)(t%1) a.la treipe 8 solduri ase.S1 i2i inc"ra+e../.)(t%1)8 .crevenire b rareacubratel r #rin lateral + s !5Stan! !e#artat.# cStand l ana !e )i%nastica) 5A9 saritura cu departarea picioarelor si )ataia palmelor sus :!C saritura cu apropierea 15Stan! !e#artat picioarelor )ataia pe 1 ri!icareasibratel r palmelor #rin inainte coapse s"s DAI 2.2.S1 i2i felicite a!versarii in c n!i3ii !e infrin)ere D(I 4: C l ana !e .6.piratie 4.r)ani.ri!icarea bratel r #rin lateral )ratelor sus7cu inspiratii s"s DAI e.-ar) O2s)r1at%% O2%)(t%1) 0+tr%() : .itii. .Sa inscrie / !in 10 c s"ri.alinierea 0Verificarea ec*i#a%ent"l"i st1rii !e s1n1tate 05n"n3area te%el r lec3iei D+3ar) F+r0at%% .7re)atirea r)ani%"l"i #entr" ef rt (' %in) 0(ers #e v1rf"ri c" bra3ele s"s 0(ers #e calc1ie c" %1inile la s#ate 05ler)are "2 ara 0(ers 05ler)are c" + c !e )le.e c le)ii .cidem b rarea bratel r #rin inainte :# + Stand s 5AC ridicare pe var"uri cu ridicarea 4.Sa e-ec"te #lecari ra#i!e !in !iferite # .1.at 5AC rotari trunc-i stan*a 0(ers c" de %iscari !e spre res#iratie DAI rotari de trunc-i spre dreapta 7# Stand c" #as saltat 05ler)are 5A9 0(ers "andare spre dreapta cu dicarea )ratelor lateral 05ler)are accelerata :AC revenire 0(ers c" %iscari !e res#iratie DAI aceeasi spre (intrare stan*a in 0(ers in miscare ca!enta .-(r%$*%(at%% 0)t+*%() Linie #e "n r1n! *) M)t+*) s% *) )1a.la departat cu mainile %in)ea ! "a0)*e%"it.area c lectiv"l"i !e elevi (4 %in) 2i 16 1l91L 2.ocului de )asc-et! 1. f l sin! ar"ncarea la c s c" %ina #rece!ata !e #rirea intr0"n ti%# : O2%)(t%1) (+6$%t%1) : O:!Sa enumere procedeele te-nice din structura ! OC!Sa enunte doua re*uli de )a#a ale .c" %ainile #e s l!"ri 102 ras"cirea tr"nc*i"l"i s#re stan)a .V)r%6% *-rata s% &+$t%$-t 05!"narea.

C!%ite#a reactie =5F minute? de Aridicari din di"erite po#itii la semnal sonor @ din *-emuit cu "ata din *-emuit cu spatele din po#itie de "lotare din ase#at Aplecari pe distante scurte la semnal sonor@ din *-emuit cu "ata din *-emuit cu spatele din po#itie de "lotare din ase#at Asta"eta pe distanta scurta din *-emuit Coloana de *imnastica cate C 9( 9( 9( 9( 9 ( Dm C siruri se da sirul casti*ator 9 ( Dm C siruri Primul elev de la "iecare sir va avea un )at de sta"eta!Se ocoleste .ercitiului casti*a ec-ipa care inscrie mai multe cosuri casti*a ec-ipa care inscrie mai multe cosuri Aaruncare la cos de pe loc cu o mana de sus 9O G *rupe la G panouri G *rupe la G panouri Adri)lin*7 oprire intrAun timp7 aruncare la cos cu o mana de sus CO Cate 9 ec-ipe la un panou A.alonul D!+ri)lin*7 oprire intrAun timp7 aruncare la cos cu o mana de sus =5D min? Adri)lin* cu mana indemanatica7 oprire intrAun timp7 pasa cu 9 maini de la piept ! C( C siruri "ata in "ata la distanta de 59 m se da sirul casti*ator! Ec-ipele de pe locurile :AC vor da mana cu cele de pe locul 5A9! Se urmareste corectituA dinea e.oc de )asc-et cu structurii de mai sus aplicarea NO .

):m')5m0 6(TERI(LEC ba$toane +imna$tică *3D min+ii 3D <aloane 3D bănci +imna$tică 3 TE$E@ 5! Capacitate coordinativă *enerală8 *# Aruncarea la co& din dri)lin*D OEIECTI%E OPERA2IONALEC La $f/rşitul lecţiei ele&ii &or fi capabiliC 8biective motrice$ O)# 2ă parcur+ă tra$eul de )9m% în timp c/t mai $curtD O*# 2ă în$crie 7 din )9 coşuri% folo$ind aruncarea la coş din driblin+D 8biective cognitive$ .G! Revenirea or*anismului dupa e"ort =: min? N! Conclu#ii7 aprecieri =9 min? Aaler*are usoara Amers cu miscari de respiratie Amers in cadenta Aevidentierea elevilor care au lucrat )ine 7recomandari pentru activitatea viitoare 5 tura 5 tura M tura 9O Coloana cate unul linie pe un rand 4LAN DE LE&TIE (4ROIE&T DIDA&TI&) 4RO1E2ORC ZZ## 2CO(L(C############################ CL(2( a IP 8 a E1ECTI-C *>ele&i . băieţi0 LOC DE DE21QEUR(REC $ala de $port . )7 fete% ).

min 4re+ătirea or+ani$mului pentru efort )9 min CONRINUT Doza re )min )min )min )l )D )l )D )l )D )l )D *# ' adunareaD ' &erificarea ecBipamentului şi a $tării de $ănătateD ' anunţarea temelor lecţieiD ' mer$ normal cu apucarea ba$tonului cu m/na dreaptăD ' mer$ pe călc/ie% ba$tonul apucat de ambele capete la $pate <o$D ' aler+are cu +enuncBii la piept% ba$tonul ţinut la $pate $ub a ileD ' mer$ pe &/rfuri braţele oblic $u$% ba$tonul ţinut de ambele capeteD ' aler+are cu pendularea +ambei la $pate% ba$tonul ţinut de ambele capete la $pate <o$D ' aler+are cu <oc de +lezne% ba$tonul ţinut la $pate la ni&elul omoplaţilor% de ambele capeteD ' pa$ fandat% ba$tonul ţinut de ambele capete la $pate <o$D ' aler+are cu pa$ adău+at% cu ducerea ba$tonului la fiecare timp% prin înainte $u$% prin înainte <o$D ' mer$ normal% ba$tonul ţinut în m/na dreaptă apucat la mi<loc% formarea coloanei de +imna$tică 1ormaţii de 6etode lucru şi e&aluare indicaţii metodice Linie pe un r/nd !8! In coloană c/te ) !8! !8! !8! !8! !8! !8! !8! Ob $# )l din coloană c/te unu% .# 2ă de$crie parcur+erea tra$euluiD O3# 2ă identifice traiectoria min+ii după aruncareD 8biective afective$ O5# 2ă coopereze cu cole+ii în rezol&area $arcinilor motriceD O7# 2ă acorde a<utor în diferite $ituaţii de in$truire Nr# crt )# -ERIFI DUR(TQ Or+anizarea colecti&ului de ele&i .O.

formarea coloanei de +imna$tică .%3 8 ră$ucire cu arcuire $t+#D T5%: 8 idem T)%3D 3# 2t/nd depărtat% braţele <o$% ba$tonul apucat de ambele capeteC T)%* 8 aplecare cu arcuire% Ar# ini# T.%: 8 e ten$ie cu arcuire% Ar# $u$D 5# 2t/nd% braţele înainte <o$% ba$tonul ţinut de ambele capeteC T) 8 +Bemuire% braţele înainte <o$D T* 8 întinderea picioarelor% Tr# aplecat% braţele înainte <o$C T.# 2t/nd depărtat% braţele întin$e înainte% ba$tonul apucat la mi<oc cu ambele m/iniC T)%* 8 ră$ucire cu arcuire dr#D T. 8 idem T*%.# Influenţarea aparatului locomotor : min )# 2t/nd% ba$tonul în faţă <o$% apucat de ambele capeteC T) ' pa$ înainte cu 4c# dr# cu ducerea Ar# prin înainte $u$D T* 8 re&enire T)D T. 8 îndoire cu arcuire dr#D T3 8 re&enire T)D T5 8 idem T)D T7%. T: 8 4oD .%3 8 îndoire cu arcuire% Ar# inai#<o$D T5%7 ' idem T)%*D T.%3 8 idem T)%*D T5%: 8 idem T)%3D *#2t/nd% ba$tonul în faţă <o$% apucat de ambele capeteC T) 8 pa$ lateral cu 4c# dr#% ducerea Ar# prin înainte $u$D T*%. 8 pa$ lateral cu piciorul drept% ridicarea Ar# şi Tr# prin înainte oblic $u$D T3 8 idem T)D 3 : 3 : 3 : 3 : 3 : .

% cu piciorul $t+#D 7# Culcat dor$al cu braţele $u$% ba$tonul de ambele capete apucatC T) 8 ridicare în aşezatD T*%. T.%3 8 idem T)%*D ># 2t/nd depărtat cu braţele <o$% ba$tonul de ambele capete apucatC T)%3 8 ridicare pe &/rfuri cu ridicarea braţelor prin înainte şi in$piraţieD T5%: 8 re&enire cu e piraţie 3# Capacitate coordinati&ă +enerală )9min Tra$euC 7 )# aler+are pe banca de +imna$ticăD *# ro$to+olire înainte din +Bemiut în +BemuitD .# Culcat facial cu braţele la $pate <o$% ba$tonul de ambele capete apucatC T) 8 e ten$ia Tr# T* 8 re&enireD T. 8 e ten$ia picioarelorD T3 8 re&enireD T5%: 8 idem T)%3% :# 2t/nd cu ba$tonul în faţa &/rfurilor picioarelor% aşezat pe $olC T) 8 $ăritură pe$te ba$ton înainteD T* 8 re&enireD T.50D 5# driblin+ printre <aloane cu m/na ne/ndem/naticăD (runcarea la )# (runcarea min+ii în $u$ şi înainte 8 7 coş din driblin+ prindere 8 oprire 8 driblin+ 8 aruncare la )9 min coş din driblin+D *# Driblin+ 8 oprire 8 pi&otare 8 pa$a 8 7 3 : 3 : 3 : 3 : 3 +rupe ele&i 7 5# 3 +rupe ele&i 7 .# driblin+ printre <aloane cu m/na îndem/natică . 8 îndoirea Tr# înainte% ba$tonul pe$te &/rful picioarelor şi arcuireD T3 8 re&enireD T5%: 8 idem T)%3D . 5 <aloane 0D 3# $ărituri la coardă .T5%: 8 idem T)%3 .

:"0D $e repetă şi cu cealaltă m/năD *# din $t/nd depărtatC îndoirea truncBiului $pre $t/n+a% braţul drept întin$ în * prelun+irea truncBiului :" :"D .:"0% rela are .# din $t/ndC aplecarea truncBiului înainte% braţele întin$e la $pate <o$ :" :"D * ' e&idenţierea ele&ilor care au lucrat ) min corectD ' recomandîri pentru acti&itatea &iitoare ) min Coloană c/te ) $emircerc Linie pe un r/nd .# Concluzii% aprecieri * min reprimirea min+ii 'driblin+ cu $cBimbare de direcţie 8 aruncare la co$ din driblin+D .7# Re&enirea or+ani$mului după efort 5 min .# Ieşire la min+e 8 prindere 8 oprire 8 fentă de aruncare 8 fentă de depăşire 8 7 driblin+ 8 aruncare la coş din driblin+D 3# =oc bilateral cu temă 8 toate aruncările la coş $e &or e ecuta din driblin+ 3 min ' aler+are uşoarăD ) tur ' mer$ cu mişcări de re$piraţieD ) tur ' $trecin+C )# $t/nd depărtatC braţul drept întin$% * )9$ palma $pri<inită pe umărul $t/n+% m/na $t/n+ă apa$ă pe cotuldrept .

$au pe teren0%ele&ii trebuie $a fie în$oţiţi de profe$orD Comenzile pentru începerea şi încetarea acţiunilor motrice pot fi tran$mi$e &erbal şi non&erbal# Comunicarea &erbală e$te dependentă în mare mă$ură de modul concret în care $e folo$eşte limba<ul% de caracteri$ticile ace$tuia .3#ORF(NIS(RE( CL(2EI Lecţia de educaţie fizică şcolară impune din partea profe$orului o atenţie deo$ebita pri&ind modul de or+anizare a colecti&ului de ele&i# Datorita continuturilor%locului de de$fa$urare% a acti&itatilor motrice dinamice% pe care le de$fa$oara ele&ii in timpul lectiei% profe$orul de educatie fizica trebuie $a utilizeze permanent cele mai eficiente formatii de lucru#(ce$tea $e &or ale+e in functie de C '$arcinile motrice care trebuie e ecutate D '$patiul pe care il are la di$pozitieD 'materialele de care di$puneD 1ormatiile de lucru trebuie ale$e a$tfel incatC '$a a$i+ure realizarea unei den$itati motrice $i functionale core$punzatoare tipului de lectieD '$a permita e ecutarea $arcinilor motrice de catre ele&i fara ri$cul accidentarii D '$a fie pla$ate la o di$tanta optima fata de alte materiale% peretii $au +ardurile terenuluiD 'ele&ii $a poata a&ea po$ibilitatea urmaririi demon$tratiilor care $e realizeaza in lectie# Un alt a$pect al or+anizarii colecti&ului de ele&i $e refera la alcatuirea +rupelor nece$are diferitelor e ercitii trebuie $a $e tina $eama de urmatoarele criteriiC 'ni&elul de pre+atire in domeniul temei re$pecti&e.para&erbalul0 %ce $e re+ă$eşte în educaţie fizică în di&er$e ipo$tazeC − &olumul &ocii% de preferat $ă &arieze pe parcur$ul unei lecţii în funcţie de $ituaţiile createD − ritmul &orbirii% $ubordonat de a$emenea ambianţei% trebuie $ă e&ite monotonia şi $ă $u$ţină demon$traţia profe$orului $au e er$area ele&uluiD poate $cădea în cazul e plicaţiilor% recomandărilor% intenţiei de a induce calmul şi rela area etc# .+rupe de ni&el biomotric in cadrul tratarii diferentiate a ele&ilor0D 'prin numaratoareD 'prin &alorificarea coloanei de +imna$tica# 4entru crearea unei atmo$fere de lucru placuta %$timulati&a pentru ele&i%$e &a e&ita repartizarea ele&ilor in +rupuri de care $unt re$pin$i# 5# CONDUCERE( CL(2EI 1iecare profe$or di$pune de metode şi mi<loace de conducere a +rupului de ele&i% dar $ucce$ul $ău e a$i+urat de o $erie de rutine.con$emne0 pe care le $tabileşte cu ele&ii# La intrarea şi ieşirea din $ala de $port .

dicţia0% importantă pentru claritatea me$a<ului# In interior% $e prefera comunicarea &erbală care trebuie $ă fie fermă% Comunicarea non&erbală $e face prinC +e$turi% demon$traţie% +e$tuale $au $onore cu a<utorul fluierului#In aer liber $e impune utilizarea fluierului datorita di$tanţelor ce pot apare între profe$ori $i ele&i# Cu a<utorul fluierului $e $tabile$te un limba< comun% de e emplu Cun fluierat $curt pentru inceperea actiunii motrice urmat de alt $emnal $imilar pentru oprire D fluierat $curt $ucce$i& pentru încetarea acţiunilor motrice ?n ce pri&e$te utilizarea materialelor% $e &or a&ea in &edere urmatoarele a$pecte C 'intrarea in po$e$ia materialelor $e &a face numai la comanda profe$orului .− tonalitatea &ocii &ariază în funcţie de $ituaţie% de la cea fermă cerută de comandă% la cea puternică din timpul conducerii% $au $căzută impu$ă de momentele de e plicaţii% recomandări etc# − articularea cu&intelor . e emplu C !primul ele& din şir ia cate o min+e"%" al doilea ele& ia c/te trei <aloane"#0 ' înainte de inceperea lectiilor $e &erifică $tarea materialelor % a$tfel înc/t $ă nu fie deteriorate şi $ă nu prezinte pericol de accidente# 4rofe$orul trebuie $a dea do&ada de con$ec&enta $i fermitate in aplicarea re+ulilor $i $a nu ridice tonul $au $a ameninte ele&ii care le incalca# #4L(2(6ENTUL 4RO1E2ORULUI 4la$amentul profe$orului reprezinta un element important al al+oritmului de conducere al lectiei#Un bun pla$ament $e caracterizeaza prin urmatoarele a$pecteC '$ă poată ob$er&a şi $upra&e+Bea toti ele&iiD ' $ă permită ele&ilor cea mai buna &izibilitate în timpul demon$traţiilor $i corectărilor# 4la$amentul profe$orului faţa de formaţiile de lucru in cadrul demon$trării $e &a face pe latura cea mai mare a ace$teia# ?n predarea <ocurilor% profe$orul trebuie $ă poată $ă circule în interiorul $uprafeţei ca $ă poata urmări toţi ele&ii care participă la acti&itate# Ele&ii trebuie $a fie or+anizaţi $ă il poata &edea pe cel care demon$trează# RESOL-(RE( 2ITU(RIILOR DE INDI2CI4LINQ 4rin atitudinea profe$orului % conţinutul lecţiei şi manierea de predare a ace$tui conţinut trebuie e&itate problemele de indi$ciplină în timpul lecţiei# 4rofe$orul trebuie C '$ă pre&ină cazurile de indi$ciplina' prin pla$amentul $ău#Ob$er&/nd toţi ele&ii % în$eamna a depi$ta orice atitudine ne+ati&ă în faza incipientă şi a e&ita participarea mai multor ele&i# '$ă inter&ină în cazul apariţiei unor a$tfel de cazuri# Inter&enţia &a con$ta în C depla$are în direcţia ele&ului ob$er&at% pri&ire in$i$tentă a$upra lui $au depla$are în direcţia ele&ului şi ob$er&aţie &erbal#Ob$er&aţia &erbală nu trebuie $ă $e facă în faţa tuturor ele&ilor% deoarece cei care dore$c $ă ia$ă in e&idenţa prin actele lor de bra&ură% obţin de fapt ceea ce îşi dore$c#Ob$er&aţiile $e fac pe un ton calm% per$ua$i& $i nicidecum ner&o$ %$e &or referi la comportamentul indizerabil şi &or conţine re+ulile pe care ele&ul nu le'a re$pectat# G!$OTI%AREA ELE%ILOR PENTRU PARTICIPAREA LA LEC2II E i$ta mai multe modalitaţi de asi*urare a unui nivel optim de motivare )#De$făşurarea unor lecţii intere$ante% a+reabile% lip$ite de monotonieD maniera de anuntare $i continutul temelor de lectii *# Crearea unui climat afecti& în colecti&ul şcolar şi utilizarea unor teBnici de .

filme documentare% diapoziti&e etc0# N!A"isarea plani"icarii calendaristice!Copiii vor sti ce conţinuturi urmea#a a "i însu&ite I!A"i&area sistemului de evaluareApro)ele de control si )aremurile care stau la )a#a veri"icării7aprecierii si notării elevilor8 N! PARTICULARIT.întoarcerile de pe loc% formaţiile de depla$are0% elemente din şcoala aler+ării% $ăriturii# =ocul e$te principala metodă de in$truire pentru dez&oltarea calităţilor motrice şi con$olidarea deprinderilor motrice# =ocurile şi întrecerile de&in şi mi<loace eficiente de rezol&are a altor teme şi obiecti&e de in$truire %după în&ăţarea re+ulilor de de$făşurare şi a $arcinilor motrice $pecifice# .#e'&ti#ea o#'anismului pent#u efo#tC predomină e erciţiile din şcoala mer$ului şi aler+ării% <ocurile de mişcare şi o parte din e erciţiile de front şi formaţii# Influenţa#ea selectiv& a apa#atului locomoto#% $e recomandă e erciţii indi&iduale libere% localizate la ni&elul $e+mentelor corpului# Nu $unt recomandate e erciţiile în perecBi# 4ot fi e ecutate şi comple e de dez&oltare fizică de +imna$tică aerobică# 6e#'ile tematice$ temele de lecţie $e con$tituie din calităţi motrice% deprinderi şi priceperi motrice% componente ale capacităţii de or+anizare .profe$ori% $porti&i% fruntaşiD 7# 4rezentarea unor materiale audio'&izuale pe teme $porti&e .#ocedele de o#'ani+a#e a exe#s&#ii$ ' frontal.ridicare a ten$iunii emoţionale la ele&i% condiţie fa&orizantă pentru manife$tarea acti&ă a tendinţelor emulati&eD . ' lecţii de în&ăţare a deprinderilor motrice de bază ' lecţii de con$olidare a deprinderilor motrice de bază% ' lecţiile mi te combinate% cu teme at/t din deprinderi c/t şi din calităţi motrice # St#uctu#a lecţiei e$te a$emănătoare cu cea de la celelalte cicluri de în&ăţăm/nt# Durata &eri+ilor lecţiei e$te &ariabilă de la o cla$ă la alta şi pe parcur$ul aceluiaşi an şcolar#% 5#'ani+a#ea colectivului de elevi C 5 minute% a<un+/nd cBiar la :')9 minute La cla$a aIa# şi la început de $eme$tru 2e anunţă temele lecţiei# La cla$ele I şi a II'a% ace$tea $e &or anunţa şi în momentul în care $e trece la realizarea lor# . e$te cel mai eficient0D ' pe +rupe . preponderent la cla$ele a IIIa şi aI-a0 .# Utilizarea în cadrul lecţiilor a întrecerilor care $ă $timuleze $piritul competiti& al ele&ilorD 3# Or+anizarea unor întreceri inter+rupuriD 5# 4rezentarea unor modele de identificare pentru ele&i .2I ALE LEC2IEI +E E+UCA2IE 1I3ICA 5!Particularităţi alelecţiei de educaţie "i#ică în învăţăm ntul primar@ 4ipolo'ie.

predominante0 'perfecţionare . atunci c/nd unele teme $unt din calităţile motrice de bază şi altele $unt din deprinderile motrice0# ' lecţii de pre+ătire fizică +enerală% cu teme numai din calităţi motrice de bază.mai puţine 0 'lecţii de tip con$olidare .i p#icepe#ile mot#ice spo#tive D $e recomandă ca de la e er$area lor $eparată $ă $e treacă la e er$area în cadrul $tructurilor teBnice% apropiate de <oc% apoi la e er$are în condiţii de <oc D ?n cazul deprinderilor atletice% la cla$ele -II' -III% $e &a pune accent pe e er$area în condiţi de concur$ .în $ezonul rece %în ab$enţa condiţiilor materiale $pecifice# St#uctu#a lecţiei# 5#'ani+a#ea colectivului de elevi *'5 minute.durata e$te mai mare la început de an şi la cla$ele a-a şi -Ia 0 .#e'&ti#ea o#'anismului pent#u efo#t D $e pot concepe pro+rame de încalzire $peciale%adec&ate temelor de lecţie care $ă poată fi condu$ă de ele&i# .9!Particularităţile lecţiei de educaţie "i#ică în învăţăm ntul *imna#ial@ 4ipolo'ie$ 3 lecţii de în&ăţare a deprinderilor şi priceperilor motrice $pecifice ramurilor de $port# ' lecţii mi te .#e'&ti#ea o#'anismului pent#u efo#t D $e recomandă conceperea unor pro+rame pentru o anumită perioadă ţinăndu'$e cont şi de temele de lecţie ce urmează a fi abordateD $e pot concepe pro+rame de încalzire $peciale% care $ă poată fi condu$ă de un ele&# Influenţa#ea selectiv& a apa#atului locomoto#7 $e recomandă C ' alcătuirea unor comple e de e erciţii de de dez&oltare fizică $ub conducerea profe$orului% cu $au fără fond muzical ' comple de e erciţii $ub comanda unui ele&D' 'comple de e erciţii pentru fete şi $eparat pentru băieţiD 'comple de +imna$tică aerobică% ' comple de e erciţii cu caracter corecti&# 6e#i'ile tematice7 Calit&ţile mot#ice D$e pot dez&olta foarte bine toate calităţile motrice# Deo$ebit de eficiente pentru dez&oltarea calităţilor motrice la ace$t ciclu de în&ăţăm/nt răm/n <ocurile de mişcare% ştafetele şi parcur$urile aplicati&e# -ep#inde#ile .ma$urarea performanţelor obţinute0 Temele pentru aca$ă creşte pot fi date at/t pe parcur$ul lecţiei% c/t şi în ultima &eri+ă a ace$teia# :!Particularităţile lecţiei de educaţie "i#ică în învăţăm ntul liceal@ 4ipolo'ie$ 'lecţii de în&ăţare.

5'75JD ' $ă nu e i$te nebulozitate şi poluare a aerului D 4entru de$făşurarea ace$tor lecţii% trebuie neapărat $ă fierealizată o pre+ătire treptată ele&ilor în a$emenea condiţii şi $ă di$pună de un ecBipament adec&at# 4ipolo'ie Dez&oltarea calităţilor motrice.nu &erificare0 .2e pune accent pe autocondu&ere şi autoor+anizare Influenţa#ea selectiv& a apa#atului locomoto# 7 nu $e mai in$i$tă a$upra optimizării dez&oltării fizice #Uneori acea$tă &eri+ă nu mai e$te abordată $au $e realizează împreună cu pre+ătirea or+ani$mului pentru efort 6e#i'ile tematice7 ' Calităţile motrice $e pot aborda ca teme de lecţie $eparat $au combinat#.detentă0 ' 2e pot aborda mai multor ramuri de $port% $imultan% în funcţie de oferta educaţională şi opţiunile ele&ilorD ' 2e e er$ează pe +rupe diferenţiateD ' 6i<loacelor de in$truire pot fi diferite cBiar pentru acelaşi conţinut tematicD '?ntrecerea% $ub formă de concur$uri re+ulamentare% capătă pondere mult $porită # '2e lucrează pe +rupe de ni&el &aloric biomotric cu caracter de$cBi$# 'Tratarea diferenţiată în funcţie de $e e$te o nece$itate 'Creşte participarea ele&ilor la or+anizarea % conducerea şi e&aluarea propriilor e ecuţii $au a e ecuţiilor cole+ilor de +rup# Temele pentru aca$ă $e dau at/t pe parcur$ul lecţiei c/t şi în ultima &eri+ă# 3#Particularităţile ale lecţiei des"ă&urate în aer li)er pe timp "ri*uros= se#on rece?! Lecţiile de educaţie fizică şi $port de$făşurate în aer liber afară% au efecte mai benefice a$upa ele&ilor faţă de cele de$făşurate în interior% indiferent de $ezon# lecţiile de educaţie fizică şi $port $e pot de$făşura în aer liber afară numai dacă $unt îndeplinite urmaătoarele condiţiiC ' temperatura aerului $ă nu fie mai mare de minu$ )9 +rade ' $ă nu fie precipitaţii puternice ploaie $au' mai ale$' nin$oareD ' &iteza &/ntului $ă fie doar p/nă la 5mL$ ' umiditatea aerului $ă fie cuprin$ă între .

#Con$olidarea deprinderilor şiL$au priceperile motrice. mai ale$ utilitar aplicati&e% din +imna$tica acrobatică şi ritmică% din unele $ărituri cu $pri<in $pecifice tot +imna$ticii $au cBiar din <ocurile $porti&e' cum ar fi pa$ele $au cBiar driblin+ul etc#0 .#e'&ti#ea o#'anismului pent#u efo#t % &a a&ea o durată de apro imati& .inclu$i& din $cBi% patina< pe +Beată% $anie dacă $unt conditii concrete prielnice0%# Temele şi obiecti&ele operaţionale core$punzătoare nu trebuie $ă $olicite% aproape deloc% folo$irea metodelor şi procedeelor metodice &erbale şi intuiti&e de predare in$truire# 5#'ani+a#ea colectivului de elevi % trebuie $ă fie $ub .9 de $ecunde $au $ă $e efectueze în $paţiul din interior unde $e ecBipeaz $ubiecţii .mai puţin &iteza de depla$area şi rezi$tenţa de tip aerobă0 ' din unele deprinderi şiL$au priceperi motrice.': minute % a&/nd în &edere temperatura mediului ambiant# 'Influenţa#ea selectiv& a apa#tului locomoto#% nu $e mai con$tituie în &eri+ă de $ine $tătătoare# Unele obiecti&e $pecifice ace$tei &eri+i $e realizează parţial% pe parcur$ul &eri+ii pre+ătirea or+ani$mului pentru efort# '(precierile şi recomandările" trebuie $ă fie foarte $curte $au $ă $e realizeze $uccint% în interior # D!Particularităţile ale lecţiei des"ă&urată în spaţii improvi#ate din interior7 pe timp "ri*uros= se#on rece? 2paţiile pot fiC ' culoare% coridoare $au BoluriD ' $ăli de cla$e cu bănci $au $ăli de fe$ti&ităţi# Ce#inţe pentru de$făşurarea lecţiei în $paţii impro&izate C 3 $ă nu aibă le+ătură cu alte $paţii $au $ăli în care $e de$făşoară alte acti&ităţi didactice% cu alţi ele&i# ' $ă fie $ituate la parter $au la $ub$ol% în cazul clădirilor cu eta<e% pentru a nu deran<a celelalte acti&ităţi# ' $ă aibă totuşi dimen$iuni rezonabile pentru practicarea e erciţiilor fizice# ' m&su#i de o#din i'ienic% aeri$irea $paţiului re$pecti& aran<area şi şter+erea de praf a !mobilierului" %ecBipament core$punzător al ele&ilor# ' nu $e recomandă folo$irea mobilierului din $paţiile ale$e% mai ale$ din $ălile de cla$ă% pentru practicarea e erciţiilor fizice# 2e pot aborda teme dinC ' calităţile motrice .cla$ă $au cBiar culoar 0# .

5!Criteriile de evaluare a# Per"ormanţa motrică7 adică rezultatul la probele de control mă$urabile# b# Pro*resul realizat de $ubiect# E$te o formula de calcul al ace$tui pro+re$% dar cel mai important e$te $a $tim $a'l interpretam $i $a'l re$pectam#Dificultatea con$ta in aceea ca pro+re$ul e$te intoteauna mai mare la cei cu ni&el initial mai mic la cei cu ni&el initial mai mare# Deci% nu ne putem +Bida e clu$i& dupa marimea cifrica $au calitati&a a ratei de pro+re$# c# Cantitatea $i% mai ale$% calitatea elementelor in$u$ite in raport cu prevederile pro*ramei de specialitate. pentru $ub$i$temele educatiei fizice $i $portului care au o a$emenea pro+rama0# d# Capacitatea $ubiectului de a aplica in practica elementele insusite7 adica Ycapacitatea de +eneralizare Y# e# Capacitatea de practicare independenta a e ercitiilor fizice de catre $ubiect# f# Capacitatea $ubiectului de restructurare % a$amblare etc#% a elementelor in$u$ite# +# Nivelul cunostintelor teoretice7 in$u$ite de $ubiect% pri&ind practicarea e recitiilor fizice# B# Atitudinea su)iectului "ata de educatie "i#ica si sport% concretizata prin frec&enta la lectii% participarea la actiunile competitional' $porti&e% modul de indeplinire a unor $arcini or+anizatorice etc# i! Nivelul de de#voltare "i#ica a su)iectului! Care e$te cel mai important criteriu O Ra$pun$ul nu poate fi decat unul $in+ur C toate $unt importante in unitatea $i interdependenta lor# Nu e i$ta criteriu fara importanta $i nici unul cel mai important# .I!E%ALUAREA >N LEC2IA +E E+UCA2IE 1I3IC.

care% in ace$t caz $i numai in ace$ta inlocuie$te &erificarea $au' mai corect' $e $uprapune &erificarii0 unor indici de dez&oltare fizica.a0 cu aducerea unor materiale din &e$tiar $au ma+azie D lider% atunci cand $e imparte cla$a pe +rupe de lucru etc# a#:# Ob$er&area curenta a ele&ilor $i inre+i$trarea datelor ob$er&atiei.# Trecerea unor probe de cuno$tinta teoretice de $pecialitate . atunci cand nu $e face control medical autentic $i $e re$pecta criteriul dez&oltarii fizice in e&aluarea randamentului ele&ilor la educatia fizica $i $porti&a $colara [0 a#5# E ecutarea de catre ele&i a unor deprinderi $i priceperi motrice in conditii analoa+e .9#$etodele de evaluare a! $etode de veri"icare @ a#)# Trecerea probelor motrice pre&azute in X 2i$temul National 2colar de E&aluare la di$ciplina Educatie 1izica $i 2port" % aplicat incepand cu anul de in&atamant )>>>'*999% in functie $i de optiunile profe$orului $i ele&ilor pri&ind probele pre&azute# a#*# Trecerea unor probe de motrocitate% $tabilite de fiecare profe$or pentru orele de educatie fizica din Curricum'ul la decizia $colii $i pentru orele e tracurriculare% conform principiului autonomiei# a#.# Indeplinirea de catre ele&i a unor $arcini $peciale de natura or+anizatorica $au metodico' didactica C conducerea unor &eri+i din lectie D arbitrarea unor intreceri% inclu$i& a unor <ocuri $porti&e bilaterale D conducerea +imna$ticii zilnice D conducerea recreatiei or+anizate pentru ele&ii din cla$ele I'I.a$emanatoare0 probei% ramurei $au acti&itatii re$pecti&e# a#7# E ecutarea de catre ele&i a unor deprinderi $i priceperi motrice in conditii concrete de concur$ .prezenta in etapa actuala% doar la cla$ele cu profil de educatie fizica $i $port% dar nece$ara $i pentru re$tul educatiei fizice $i $porti&e $colare0# a#3# 6a$urarea .D re$pon$abil.reactia la efort% atitudini comportamentale pe an$amblu $i in $ituatii deo$ebite etc#0 b! $etode de apreciare si notare sau acordare de cali"icative 8 b#)# 6etoda aprecierii &erbale% atunci cand aprecierea e$te in$otita' permanent' de acordarea unor calificati&e# Cine face apreciere% dar nu e prima' prin cu&inte' &aloarea aprecierii re$pecti&e nu procedeaza bine din punct de &edere metodic% dar $i din punct de &edere educati&# Nu $e produce feed'bacI'ul# Ele&ul% in ma<oritatea cazurilor% nu cunoa$te ni&elul e ecutiei $ale% nu $tie daca a e ecutat bine% foarte bine% $ati$facator% in$uficient etc# b#*# 6etode de apreciere $i notare $au acordare de calificati&e nonAver)ale7 mai preci$ $cri$e% cand $e acorda $i note $au calificati&e% care $e trec in catalo+ C b#*#)# 6etoda aprecierii% notarii $au acordarii de calificti&e pe baza unor norme $au baremuri cuprin$e in anumite tabele &alabile pe plan national% zonal $au cBiar local# (cea$ta metoda% numita $i a)soluta% $e poate aplica in cazul efectuarii de catre ele&i a unor probe pentru calitatile motrice# . de$fa$urat conform re+ulamentului oficial0# a#.a0 cu prezentarea in $cri$ a cole+ilor ab$enti de la lectii $au alte acti&itati $pecifice D re$pon$abil.

b#*#*# 6etoda aprecierii% notarii $au acordarii de calificati&e prin comparatia rezultatelor obtinute doar la ni&elul unei cla$e de ele&i% metoda numita $i relativa! Ea e$te foarte buna pentru $colile in care nu e i$ta decat cate o cla$a de ele&i la acela$i ni&el de &ar$ta de pre+atire#4rofe$orul X a$eaza Y in ordine rezultatele ele&ilor din cla$a re$pecti&a $i face $calarea ace$tora pe inter&ale core$punzatoare notelor# b#*#. 5! CONSI+ERA2II /ENERALE ?n cadrul literaturii de $pecialitate con$acrată problemei acti&ităţii umane% <ocului ca factor primordial de $ocializare% i $e atribuie o importanţă deo$ebită# (ce$ta e$te o acţiune $pecifică încărcată de $en$uri şi ten$iuni% întotdeauna de$făşurată după re+uli acceptate de bună&oie şi în afara $ferei utilităţii $au nece$ităţii materiale% în$oţită de $imţăminte de înălţare şi încordare% de &oioşie şi de$tindere =ocurile %$unt acti&ităţi de tip ludic% cu implicaţii deo$ebite a$upra dez&oltării per$onalităţii#1olo$ite foarte mult şi în formele de or+anizare ale timpului liber ele $unt acti&ităţi totale% atracti&e%naturale cu mari &alenţe recreati&e şi compen$atorii# Ideea de a folo$i <ocul în $copuri educati&e a &enit încă din anticBitate e primată de 4laton iar mai t/rziu% în &remea Renaşterii% de -ittorino da 1eltre% apoi de Aacon% iar în epoca modernă de 1roebel% 6onte$$ori% DecrolG% Cer+Bit ş#a# Cu toate ace$tea% de'abia în epoca noa$tră $'a făcut din <oc un ade&ărat in$trument educati& didactic în care $e menţionează rolul preponderent şi deo$ebit al <ocurilor de mişcare pentru formarea la ele&i a anumitor capacităţi p$iBo'fizice% a priceperilor şi deprinderilor motrice% dar şi pentru orientarea şi $elecţia iniţială în unele ramuri $porti&e# ?n ace$t conte t% o importanţă ma<oră în educaţia fizică a ele&ilor şi îndeo$ebi a ele&ilor din cla$ele primare% aparţine <ocurilor de mişcare care po$edă potenţialul formării la aceştia a capacităţilor $ocio'p$iBomotrice şi a atitudinilor de autoafirmare% autoe&aluare şi a orientării &alorice a per$onalităţii## ?n concluzie putem $pune că <ocul e$te o acti&itate comple ă% predominant motrică şi emoţională% de$făşurată $pontan după re+uli pre$tabilite% în $cop recreati&% $porti& şi totodată de adaptare la realitatea $ocialăD 9! CERIN2E $ETO+ICE /ENERALE @ . inclu$i& <oc $porti& bilateral0# E$te metoda care depinde aproape e clu$i& de competenta profe$ionala a cadrului didactic e&aluator# b#*#5# 6etoda de apreciere% notare $au acordare de calificati&e in functie de modul in care ele&ii indepline$c unele $arcini $peciale de natura or+anizatorica $au metodico' didactica# %II! 'OCURILE +E $I6CARE >N LEC2IA +E E+UCA2IE 1I3IC.# 6etoda de apreciere% notare $au acordarede calificati&e pe baza pro*resului individual# Deci% e$te luat in calcul doar indicile de pro+re$% calculat in functie de &aloarea performantiala initiala $i finala# b#*#3# 6etoda de apreciere% notare $au acordare de calificati&e pe baza ni&elului de e ecutie teBnica $ai tactica a unor deprinderi $i priceperi motrice in conditii de e er$are partiala $au +lobala.

?n ale+erea şi or+anizarea <ocurilor de mişcare trebuie re$pectate unele cerinţe metodice care condiţionază în mare mă$ură atin+erea obiecti&elor urmărite# ' 4re+ătirea materialelor pentru <ocuri ca şi rearan<area lor % $e recomandă a aparţine ele&ilor ' Conţinutul <ocului trebuie $ă core$pundă particularităţilor $omato' funcţionale şi p$iBice ale ele&ilor# Dacă <ocul e prea $implu intere$ul ele&ilor &a fi $căzut% ei particip/nd din obli+aţie# Dacă <ocul e prea complicat ca $tructură şi efort% depăşind po$ibilităţile de înţele+ere şi e ecuţie% reacţia ele&ilor &a fi identică# Re+ulile trebuie $ă fie înţele$e şi reţinute de ele&i% elementele care'l compun $ă fie cuno$cute% durata efortului şi $olicitarea or+ani$mului core$punzătoare &/r$tei şi ni&elului de pre+ătire# ' La ale+erea <ocului $e &a ţine $eama deC $copul in$tructi&'educati& urmărit unde din numărul mare de <ocuri $e &a ale+e cel care contribuie cu cea mai mare eficienţă la realizarea obiecti&elo de in$truie pre&ăzuteD condiţiile materiale şi climaterice în care urmează $ă $e defăşoare acti&itateaD ' Re+ulile <ocului &or fi a$tfel $tabilite% înc/t $ă'l obli+e pe ele& $ă e ecute acţiunile care pot contribui la realizarea obiecti&elor in$tructi&'educati&e propu$eD ' 1ormarea ecBipelor $au +rupelor $e face a$tfel înc/t $ă fie apro imati& e+ale ca &aloare%pentru a fi competiti&eD în cadrul acţiunilor de formare a ecBipelor trebuie rezol&ată şi problema ale+erii căpitanilor de ecBipă% aceştia pot fi numiţi de către profe$or% $arcina încredinţ/ndu'$e prin rotaţie% mai multor ele&iD ' E plicarea şi demon$trarea <ocului cere ca ace$tea $ă fie $curte% dar complete% prezent/nd conţinutul <ocului% $copul urmărit% calităţile $olicitate de <oc% re+ulile de de$făşurare etc# =ocul poate fi demon$trat inte+ral $au numai prin unele momente importante% c/nd pretinde re$pectarea unui număr mare de re+uli $e poate recur+e la e ecutarea %%încetinită V a <ocului cu între+ul colecti&% după care $e &a e ecuta în ritm normalD ' Dozarea efortului în <ocurile de mişcare trebuie $ă fie în concordanţă cu &eri+a lecţiei în care $e folo$e$c şi cu obiecti&ele operaţionale p$iBomotrice pe care le îndepline$c D dozarea efortului e$te dependentă $i de următoarele &ariabile C \&olumul%inten$itatea şi comple etitatea efortului fizic implicatC \numărul participanţilor%dimen$iunile terenului de <oc %&olumul şi calitatea materialelor folo$ite \formaţiile de lucru şi modalităţile concrete de e er$are# : LOCUL7 ROLUL 6I +ESCRIEREA PRINCIPALELOR 'OCURILOR +E $I6CARE >N LEC2IA +E E+UCA2IE ?n funcţie de obiecti&ul urmărit% <ocul de mişcare poate fi folo$it cu $ucce$ în aproape toate momentele lecţiei% e cepţie făc/nd &eri+ile de$tinate influenţării $electi&e a aparatului locomotor şi cea a aprecierilor şi recomandărilor# =ocurile folo$ite trebuie $ă'şi propună atin+erea obiecti&elor operaţionale de natură p$iBo'motrică% co+niti&e şi $ocio'afecti&e# .

:!5! 'ocuri "olosite în veri*a JOr*ani#area colectivului de eleviB! ?n &eri+a I a lecţiei $e recomandă atunci c/nd e cazul % utilizarea unor <ocuri pentru captarea şi educarea atenţiei# 'ocuri "olosite@ !Colţurile colorate" !Reacţia in&er$ă comenzii" 2u$% <o$ (lb ne+ru AucBeţelele Colţurile colorate Condiţii@ A2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători +escriere 1iecare colţ al $ălii $au terenului &a primi denumirea unei culori#Ele&ii trebuie $ă ţină minte şi la anunţarea unei culori de către profe$or% $ă aler+e la colţul re$pecti&#Cei care +reşe$c $au ezită% &or fi penalizaţi# Indicaţii metodice@ 4entru a creea $urpriza% pot fi $tri+ate şi alte culori în afara celor atribuie colţulurilor# 4entru cla$ele I'I-% colţurile pot primi denumiri de animale $au pă$ări# Reacţie inversă comen#ii .

ecuţie inversă comen#ii? Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători +escriere Ele&ii care $e depla$ează în mer$ $au la aler+are% &or e ecuta mer$ +Bemuit la comanda !$u$" şi mer$ pe &/rfuri la comanda !<o$"# Re*uli@ Ele&ii care +reşe$c $unt penalizaţi cu un punct# Indicaţii metodice@ Comenzile pot $ă $e $ucceadă şi con$ecuti& pentru a creea $urpriza# Al)A ne*ru Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători +escriere Ele&ii $e depla$ează într'o formaţie de marş% iar profe$orul începe o po&e$tire în care introduce foarte frec&ent cu&intele alb% ne+ru% la auzul cărora ele&ii trebuie $ă e ecute anumite &ariante de mer$% aler+are% $au $ărituri ca min+ea% $tabilite în prealabil# De e empluC la cu&/ntul alb ele&ii &or $ări într'un picior% la ne+ru &or re&eni la mer$ul obişnuit# .os =e.Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători +escriere =ucătorii pot fi în depla$are $au pe loc şi li $e adre$ează diferite comenzi% iar ei trebuie $a e ecute mişcarea in&er$ă celei comandate# De e empluC $e comandă ridicarea braţului drept% şi toţi copiii ridică braţul $t/n+% $au $e comandă pa$ aler+ător şi ele&ii e ecuta mer$# Sus .

Re*uli@ 1iecare înt/rziere $e penalizează% ca şi +reşelile %cu un punct#C/şti+ă ele&ul cu cele mai puţine penalizări# Indicaţii metodice@ 4o&e$tirea trebuie a$tfel impro&izată a$tfel înc/t ele&ii $ă nu poată bănui momentul c/nd $e &or pronunţa cele două cu&inte# :!9! 'ocuri "olosite în veri*a JPre*ătirea or*anismului pentru e"ortB! ?n &eri+a a II'a a lecţiei $e folo$e$c de re+ulă <ocuri de mişcare cuno$cute 7 atracti&e şi care $ă an+reneze frontal în e er$are toţi ele&ii# 'ocuri "olosite@ !AucBeţelele"% !Leapşa".în di&er$e &ariante0% Eoarecele şi pi$ica Aati$ta !Earpele îşi prinde coada" !4e$carul şi pla$a" !2cBimbă liniile"# Euc-eţelele Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători +escriere =ucătorii $e depla$ează prin flanc c/te unul $au c/te doi şi prime$c din mer$% diferite comenzi pentru mer$ rapid $au încet% mer$ pe &/rfuri $au pe călc/ie etc#% $au pentru e ecutarea anumitor mişcări din mer$ $au aler+are# La un moment dat% conducătorul <ocului $tri+ă un număr% de e emplu !patru"#La auzul numărului $tri+at% <ucătorii $e +răbe$c $ă formeze +rupe e+ale de <ucători% aşezaţi în cerculeţ apucaţi de m/ini pe la $pate# Re*uli@ =ucătorii care au răma$ în afara +rupelor formate din patru <ucători% &or fi penalizaţi cu un punct $au &or primi pedep$e mici% Bazlii# .

Indicaţii metodice@ La început <ocului% precum şi la cla$ele mici .I'II0 $e &or $tri+a numere mici pentru a uşura +ruparea ele&ilor# Numerele $tri+ate trebuie $ă ducă la răm/nerea unui <ucător $au a doi <ucători în afara +rupelor .nu mai mult0#

Leap&a cu *-emuire Condiţii@ '2ală mare% teren 'Număr nelimitat de <ucători +escriere Dintre <ucători $e ale+e un urmăritor#=ucătorii alear+ă liber pe $paţiul fi at pentru <oc% e&it/nd $ă fie prinşi prin +Bemuire# Urmăritorul nu are &oie $ă prindă <ucătorul +Bemuit#=ucătorul atin$% de&ine urmăritor# Re*uli@ =ucătorii nu au &oie $a răm/nă +Bemuiţi mai mult )]' *". $ecunde0# Indicaţii metodice@ 4rofe$orul &a urmări ca ele&ii $ă nu $taţioneze prea mult# 2e pot $tabili mai mulţi prinzători dacă numărul de <ucători e$te mare# %ariante@ VCu cocoţare" C Leapşa cu pan+lică% fiecare <ucător are o pan+lică pe care urmăritorul caută $ă o ia# VDe'a prin$elea cu a<utor"% pentru a $căpa de urmăritor% <ucătorii $e prind c/te doi# 6oarecele &i pisica Condiţii@ ' $e <oacă de obicei pe teren $au în $ală

' număr nelimitat de <ucători# +escriere =ucătorii formează un cerc cu faţa $pre interior şi $e apucă de m/ini#?n cerc $e află un <ucător care e$te şoarecele iar în afară altul pi$ica# 4i$ica încearcă $ă prinda şoarecele# =ucătorii din cerc uşurează fu+a şoarecelui% permiţ/ndu'i intrarea $au ieşirea din cerc prin ridicarea braţelor#4i$ica e$te în$ă împiedicată $ă treacă în ac$t fel% ea put/nd folo$i numai cele două porţi e i$tente# Re*uli Dacă pi$ica a prin$ şoarecele% altă perecBe începe <ocul# Indicaţii metodiceC =ocul $e recomandă pentru copiii p/nă la )9 ani# Dacă un timp de )'* minute pi$ica nu reuşeşte $ă prindă şoarecele% conducătorul <ocului poate $cBimba rolurile celor care $e urmăre$c $au poate numi o altă perecBe# Eatista Condiţii@ '2ală% teren 'O bati$tă 'Număr nelimitat de <ucători# +escriere Colecti&ul cla$ei formează un cerc cu faţa la centru# Un ele& răm/ne în afara cercului cum bati$ta pe care o la$ă ţn $patele unui ele& din cerc şi îşi continuă aler+area# Dacă ele&ul căruia i'a lă$at bati$ta nu $e$izeză p/nă a<un+e din nou la el $cBimbă locul $i rolurile cu ace$ta#Dacă ele&ul a ob$er&at bati$ta% porneşte în aler+are după cel ce i'a lă$at'o% dacă îl atin+e $cBimbă $en$ul aler+ării şi re&ine la locul $ău 8celălalt continuă <ocul' dacă nu'l atin+e continuă el <ocul# Re*uli@ Ele&ii nu au &oie $ă $e uite la $pate înainte de a fi depă$iţi de <ucătorul din afară cercului nu au &oie $ă facă $emne pentru a atra+e atenţia celui căruia i $'a lă$at bati$ta# Indicaţii metodice@ Dacă $unt mai mulţi ele&i în cla$ă $e &or face două $au trei cercuri =ocul $e &a repeta pentru ca toţi ele&ii $ă participe efecti& la <oc#

6arpele î&i prinde coada

Condiţii@ '4e teren $au $ală mare 'Frupe de :')9 <ucători +escriere =ucătorii în flanc c/te unul $e prind cu m/inile de mi<loc# 4rimul <ucător e$te capul iar ultimul e$te coada şarpelui format# Capul &a încerca $ă prindă coada şarpelui $cBimb/nd continuu direcţia aler+ării# Re*uli@ Dacă e$te prin$ă coada% <ucătorii de la cap şi coadă $e $cBimbă# =ucătorii trebuie $ă $e ţină $tr/n$ de mi<loc fără $ă dea m/inilor # Indicaţii metodice@ Depla$area $e &a face în aler+are ?n cazul în care $paţiul e$te $uficient şi cla$a numeroa$ă $e &or forma mai multe şiruri# Pescarul &i plasa Condiţii@ '2ală $au teren +escriere Dintre <ucători $e ale+e un pe$car %careu alear+ă încerc/nd $ă atin+ă ele&ii#=ucătorii alear+ă liber pe $paţiul fi at pentru <oc% e&it/nd $ă fie atinşi#Ele&ii atinşi $e prind de m/nă cu pe$carul% form/nd o pla$ă şi alear+ă a$tfel după ceilalţi ele&i# =ucătorul care răm/ne ultimul e declarat c/şti+ător şi de&ine pe$car în <ocul următor Re*uli@ Ele&ii care depăşe$c $paţiul de <oc intră în pla$ă# ?n momentul atin+erii pla$a nu trebuie $ă fie ruptă.ele&ii $ă fie prinşi de m/nă Indicaţii metodice@ Dimen$iunea $paţiului de <oc $e ale+e în funcţie de numărul de ele&i #

:!:! 'ocuri "olosite în J+e#voltareaH educarea calităţilor motrice vite#a sau îndem nareaB! I%!:!5 'ocuri pentru de#voltarea vite#ei@

în di&er$e &ariante0 Lupul Etafete pe diferite di$tanţe !AucBeţelele" Cursa pe numere =ucătorii împărţiţi în ecBipe e+ale ca număr $e află în şez/nd încrucişat# Componenţii ambelor ecBipe prime$c număr de ordine pe care trebuie $ă'l reţină# La comandă% copiii care îşi aud numărul ocole$c în aler+are o dată ecBipa şi re&in la locurile lor în poziţia iniţială c/şti+ă un punct pentru ecBipa $a# =ocul $e termină după ce toţi copiii au aler+at# EcBipa care totalizeză mai multe puncte e$te declarată c/şti+ătoare# Cra)ii &i creveţii Condiţii@ 'Teren $au $ală mare 'Număr nelimitat de <ucători +escriere Ele&ii% împărţiţi în două ecBipe e+ale ca număr% $e află faţă în faţă la )'* paşi unul faţă de celălalt# O ecBipă $e numeşte !crabii" iar cealaltă !cre&eţii"#4rofe$orul numeşte una din ecBipe% care atunci c/nd îşi aude numele $e întoarce şi fu+e în linie dreaptă în &iteza cea mai mare# Ele&ii din ecBipa cealaltă alear+ă după ei încerc/nd $ă'i atin+ă% primind a$tfel un punct# C/şti+ă ecBipa care totalizează mai multe puncte# Re*uli@ Ele&ii &or încerca $ă aler+e în linie dreaptă pentru a nu pro&oca accidente# Indicaţii metodice@ Di$tanţa de aler+are $e $tabileşte în funcţie de obiecti&ele operaţionale p$iBo'motrice propu$e# .!Cur$a pe numere" !Crabii şi cre&eţii" !(l treilea fu+e" !Leapşa".

Alun*ăAl pe al treilea =JAl treilea "u*eB? Condiţii@ 'Teren $au $ală 'Număr nelimitat de <ucători'perecBi Scopul@ Dez&oltă $piritul de orientare în $paţiu% atenţiei +escrierea =ucătorii $e aşează în cerc pe perecBi unul în faţa celuilalt% ambii a&/nd faţa la centru cerc dublu# Doi dintre <ucători nu intră%în formaţie% unul prinde pe celălalt care $e poate $al&a aşez/ndu'$e în faţa unei perecBi# Ultimul adică cel din e teriorul cercului% de&enit acum al treilea fu+e în aceea$i direcţie# Re*uli@ Dacă un <ucător e$te prin$ $au atin$ rolurile $cBimbă% $cBimb/nd şi direcţia de aler+are# Dacă al treilea nu fu+e la timp% de&ine prinzător# Indicaţii metodice@ Cercul trebuie pă$trat prin depla$rea cu un pa$ înapoi a perecBii de la care a fu+it al treilea# %ariante@ Dacă efecti&ul cla$ei e$te mic $e &a <uca folo$ind aceleaşi re+uli (l doilea fu+e# Leap&a în trei Condiţii@ '2ală $au teren 'Toţi ele&ii +escriere .

la şef0 care $tri+ăC Vlupul] şi face )'* fente în cBip de plecare% apoi o ia la fu+ă prin afara cercului $pre $t/n+a $au dreapta cercului% urmat de toţi <ucătorii ecBipei re$pecti&e% fiecare căut/nd $ă'i depaşea$că pe cei din faţă în $copul de a a<un+e primul şi de a de&eni şef# Ceilalţi <ucători $e &or aşeza în şir în ordinea $o$irii# =ucătorul $o$it ultimul% continuă <ocul cu altă ecBipă# Re*uli@ Ele&ii nu au &oie $ă $e lo&ea$că# 6ta"eta simplă Condiţii@ '2ală $au teren .Dintre ele&ii participanţi la <oc $/nt aleşi *'.pe razele unui cerc0# 4rimul <ucător din$pre centru e$te şeful# La $emnalul profe$orului% ultimul <ucător de la una din ecBipe . care <oacă rolul urmaritorilor# =ucătorii urmăriţi pot $căpa de atin+erea următritorilor dacă $e +rupează c/te trei# ?n ace$t fel cei trei de&in inta+ibili# (tunci c/nd un ele& urmărit nu reuşeşte $ă'şi +ă$ea$că alţi doi parteneri cu care $ă $e +rupeze şi e$te atin$ de urmăritor ie$e din <oc# Re*uli@ =ucătorii nu au &oie $a răm/nă +rupaţi mai mult Lupul Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători# +escriere =ucătorii $e aşează pe ecBipe e+ale ca număr în şiruri în formaţie de $tea .fi at dinainte0% lo&eşte uşor pe umăr <ucătorul din faţa lui% $emnalul ace$ta e$te tran$mi$ p/nă la primul <ucător .

+escriere =ucătorii $e aşează pe ecBipe ca pentru ştafetă# La di$tanţă de l9'*9 paşi de la linia de plecare $e fi ează punctul de întoarcere# La $emnal primul <ucător pleacă% a<un+e la linia de oprire $au <alon şi alear+ă înapoi p/nă la linia de plecare%pred/nd ştafeta următorului# C/şti+ă ecBipa care termină prima Re*uli@ Nu e &oie $ă $e arunce ştafetă Indicaţii metodice@ Di$tanţa de aler+are $e $tabileşte în funcţie de numărul de ele&i şi de obiecti&ele operaţionale propu$e I%!:!9 'ocuri pentru de#voltarea îndem nării@ VRo$to+oleşte min+ea"D V2emănatul şi cule$ul cartofilor" Lupul şi oaia Cine e$te mai îndem/natic Cur$a în $aci 6in+ea în pre$ă ?mbracă şi dezbracă cercul Etafete cu tra$ee aplicati&e Rosto*ole&te min*ea Condiţii@ '2ală% teren 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i medicinale $au de ba$cBet% core$punzător numărului de ecBipe +escriere =ucătorii $e aşează pe ecBipe ca pentru ştafetă# La di$tanţă de l9'*9 paşi de la linia de plecare $e fi ează punctul de întoarcere# La $emnal% primul <ucător de la fiecare ecBipă . porneşte ro$to+olind pe $ol prin atin+ere cu m/na la fiecare pa$% o min+e medicinală % p/nă la punctul de întoarcere pe care ocoleşte şi re&enind la ecBipă în acelaşi procedeu% o dă celui care urmează şi trece apoi la coada şirului# =ocul continuă% cu fiecare <ucător% p/nă c/nd ultimul a &enit la locul lui# C/şti+ă ecBipa care termină prima# .

# (ceeaşi or+anizare cu diferenţa că ro$to+olirea min+ii $e face cu m/na% pe banca de +imna$tică# Lupul &i oaia Condiţii@ '?n aer liber% $ală de $port '*'.controlată0 nu $e împin+e departe# Indicaţii metodice@ 2e poate $tabili $ă fie împin$ă alternati&e cu o m/nă şi cealaltă du$ şi întor$# %ariante@ )# 2e pot ro$to+oli în acelaşi timp două min+iD de &olei% ba$cBet etc# *# 2e poate ro$to+oli min+ea cu capul% fără a<utorul m/inilor .Re*uli@ 6in+ea trebuie împin$ă la fiecare pa$ . ecBipe a căte )9')* copii Scop$ Dez&oltarea îndem/nării% coordonării mişcarilor# +escriere =ucătorii $unt în coloană c/te unul% fiecare ţin/ndu'l pe cel din faţă de mi<loc $au de umeri Cel din capul şirului e$te ciobanul% cel din coada şirului e$te oaia% iar un alt <ucător% care nu face parte din şir% e$teWWlupul#WW !OaiaWW trebuie $ă nu $e la$e prin$ă de !lup" folo$ind depla$ări con$tante% fără ca ea şi nici &reun alt <ucător din şir $ă $e deprindă# .numai în $ală $au pe iarbă0 .

!CiobanulWW &a împiedica !lupulWW şi pentru acea$ta el ţine braţele de$făcute% urmărindu'l permanent# (ce$ta poate e&ita !ciobanulWW dar nu'l poate atin+e# Dacă !oaia" e$te atin$ă% toţi intr/nd în mi<locul şirului &or fi înlocuiţi de alţi trei copii şi <ocul &a continua# Re*uli@ De la un $emnal la altul ele&ii $e &or depla$a fără $ă $e de$prindă# Dacă !oaia" e$te prin$ă $e &or $cBimba toţi treiC oaia% ciobanul $i lupul# Indicaţii metodice@ ?n condiţiile în care cla$a e$te numeroa$ă $e &or face mai multe şiruri% cu condiţia $ă fie $paţiu $uficient# Cine este mai îndemanatic Condiţii@ '2ală% teren 'Număr nelimitat de <ucători 'Trenin+uri .obli+atoriu0 '$cBimbarea trenin+ului între parteneri $e face obli+atoriu înapoia liniei de plecareD '<ucătorii nu au &oie $ă fie a<utaţi la îmbrăcat $au dezbrăcat# Indicaţii metodice@ La +rupele de fete $e poate adău+a la ecBipament şi o ba$ma ce &a trebui înodată $ub bărbieD 'trenin+ul &a fi de mă$ură mi<locie pentru a putea fi îmbrăcat de toţi ele&ii .core$punzător numărului de ecBipe0 +escriere 1ormaţia de <oc e$te pe şiruri ca pentru ştafetă# ?n faţa fiecărei ecBipe la di$tanţă de )9')5 m de linia de plecare %$e fi ează c/te un $caun $au o bancă de +imna$tică pe care $e aşează# c/te un trenin+# La $emnal% primul <ucător de la fiecare ecBipă% alear+ă p/nă la trenin+% îl îmbracă şi apoi alear+ă înapoi la ecBipă şi înapoia liniei de plecare% dezbracă şi dă trenin+ul următorului <ucător după care îl îmbracă şi apoi alear+ă la $caun unde $e dezbracă şi îl aşează pentru următorul <ucător după care $e întoarce şi tran$mite ştafeta mai departe# C/şti+ă ecBipa al cărui <ucător trece primul linia de plecare# Re*uli@ Trenin+ul $e îmbracă în ordineD înt/i pantalonul şi apoi bluza .$ă nu fie nou ci uzat% pentru a nu $e $trica0D 'trenin+ul &a fi lă$at în $tare normală pentru a fi uşor de îmbrăcat# .

%ariantă@ (celaşi <oc $e poate or+aniza cu de$călţatul şi încălţatul pantofilor şi cBiar cu punerea şi le+area şireturilor# Cursa în saci CondiţiiC '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători '2aci core$punzător numărului de ecBipe# +escriere Or+anizarea ecBipelor ca pentru ştafetă% pe şiruri .ba$cBet%&olei%Bandbal $au medicinale0% +escriere 1ormaţia de lucru pe ecBipe cu număr e+al de <ucători aşezaţi prin flanc c/te doi înapoia unei linii de plecare# 1iecare ecBipă are c/te o min+e#La $emnal% prima perecBe de la fiecare ecBipă ridică min+ea şi o aşează între capetele lor% pre$/nd'o% apoi $e prind de braţe şi porne$c în aler+are $pre punctul de întoarcere% îl ocole$c% şi re&in la ecBipă% tran$mit min+ea perecBei următoare% după care $e duc la coada şirului# .cu număr e+al0 în $patele unei linii de plecare şi la di$tanţa de )9'*9 paşi de linia de întoarcere#?n faţa fiecărei ecBipe $e +a$eşte un $ac pe care la $emnal% primul <ucător îl tra+e p/nă la br/u% intr/nd cu picioarele în el% după care $e depla$ează p/nă la punctul de întoarcere şi re&ine la ecBipă% la$ă $acul <o$ şi trece la coada şirului# =ocul e$te repetat de toţi ele&ii şi $e termină c/nd ultimul <ucător a re&enit la loc# C/şti+ă ecBipa care termină prima# Re*uli@ =ucătorul căzut $e ridică şi continuă cur$a fără a fi a<utat# Indicaţii metodice@ Di$tanţa du$ şi întor$ $ă nu depaşea$că )5' *9 m# $in*ea în presă Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i .

în $patele ace$teia0# Indicaţii metodice @ Freutatea min+iilor e$te în funcţie de &/r$ta <ucătorilor# 2e &a recomanda <ucătorilor $ă mear+ă $au $ă aler+e în acelaşi pa$# 4entru &/r$ta şcolară mare% )3'). ani% $e recomandă în+reuirea <ocului% nepermiţ/ndu'le $tin+erea min+ii cu m/na în tot timpul întrecerii#4entru acea$ta% fiecare perecBe îşi &a lua min+ea de pe $ol% în+enuncBind şi apuc/nd'o între capete% iar perecBea care termină cur$a% o &a depune în acelaşi mod de pe $ol# La repeterea <ocului% <ucătorii îşi &or $cBimba locurile în perecBi pentru a lucra alternati& pe $t/n+a şi dreapta# >m)racă &i de#)racă cercul Condiţii@ '2ală% teren 'Număr nelimitat de <ucători 'Cercuri% core$punzător numărului de ecBipe# +escriere .C/şti+ă ecBipa care termină prima# Re*uli@ Dacă o perecBe $capa min+ea%e$te obli+ată $ă o ridice şi $ă continue de unde au întrerupt cur$a# =ucătorii nu au &oie $ă $e a<ute cu m/inile pentru menţinerea min+ii între capete# 4redarea min+ii $e face numai dincolo de linia de plecare .

=ucătorii $e împart în ecBipe e+ale ca număr şi $e aşează pe şiruri în $patele unei linii de plecare# ?n faţa fiecărei ecBipe ae aşează la di$tanţa de l9')5 m un cerc# La $emnal% primul <ucător de la fiecare ecBipă% alear+ă p/nă la cerc% îl ]îmbracă]% trec/nd prin el înt/i piciorul $t/n+ apoi truncBiul şi capul% după care îl ] dezbracă] $coţ/nd din cerc piciorul drept# (şează cercul pe $ol şi re&ine la ecBipă% predă ştafeta după care trece la coada şirului# =ocul $e continuă p/nă participă toţi <ucătorii# C/şti+ă ecBipa care termină prima# Re*uli@ Cercul &a fi îmbrăcat şi dezbrăcat la fel de toată ecBipa# Indicaţii metodice@ 4rocedeul de îmbrăcare şi dezbrăcare a cercului &a fi demon$trat inainte de începerea <ocului# %arianteC =ocul $e poate realiza şi din formaţie de cerc pentru fiecare ecBipă# Dupa îmbrăcarea şi dezbrăcarea cercului de către primul <ucător% ace$ta e$te trecut din m/nă în m/nă pentru aceeaşi acţiune de fiecare <ucător# C/nd cercul re&ine la cel care a început% <ocul $e termină .Di$tanţa între <ucători pe cerc e$te o lun+ime de braţ0#C/şti+ă ecBipa care termină prima# .

I%!C! 'ocuri "olosite în veri*a J>nvăţarea consolidarea &i sau per"ecţionarea deprinderilor &i sau priceperilor motrice! <ocuri $porti&e +imna$tică acrobatică $ărituri la aparat atleti$m I%!C!5 < 'ocuri "olosite pentru consolidarea &i per"ecţionarea deprinderilor de )a#ăC 5! Aler*are !De'a prin$elea" !Eoarecele şi pi$ica"% (lun+ă'l pe al treilea Etafeta în zi+ za+ Eatista Condiţii@ '2ală% teren 'O bati$tă 'Număr nelimitat de <ucători# Scopul@ Dez&oltarea $piritului de ob$er&aţie% cin$tei% atenţiei# +escriere Colecti&ul cla$ei formează un cerc cu faţa la centru# Un ele& răm/ne în afara cercului cum bati$ta pe care o la$ă ţn $patele unui ele& din cerc şi îşi continuă aler+area# Dacă ele&ul căruia i'a lă$at bati$ta nu $e$izeză p/nă a<un+e din nou la el $cBimbă locul $i rolurile cu ace$ta#Dacă ele&ul a ob$er&at bati$ta% porneşte în aler+are după cel ce i'a lă$at'o% dacă îl atin+e $cBimbă $en$ul aler+ării şi re&ine la locul $ău 8celălalt continuă <ocul' dacă nu'l atin+e continuă el <ocul# Re*uli@ Ele&ii nu au &oie $ă $e uite la $pate înainte de a fi depăşiţi de <ucătorul din afară cercului# Nu au &oie $ă facă $emne pentru a atra+e atenţia celui căruia i $'a lă$at bati$ta# .

9 <ucatori '*' 3 ştafete +escriere =ucătorii $e împart în două $au patru ecBipe e+ale ca numărD aşezaţi pe două linii faţă în faţă la di$tanţă de )9 metri# 2e &a face numărarea în continuare aşa înc/t pe o linie $ă a&em numerele cu $oţ % iar pe cealaltă% numerele fără $oţ# .Indicaţii metodice@ Dacă $unt mai mulţi ele&i în cla$ă $e &or face două $au trei cercuri =ocul $e &a repeta pentru ca toţi ele&ii $ă participe efecti& la <oc# Ultima perec-e "u*e Condiţii@ '2ală $au teren '.9'39 <ucători Scopul@ Dez&oltă $piritul de orientare în $paţiu% &iteza de depla$are# +escriere =ucătorii $e aşează pe perecBiîn coloană# ?n faţa coloanei$tăWWprinzătorulWW cu $patele $pre <ucători ăi $tri+ăWWultima perecBe fu+eWW#La ace$t $emnal <ucătorii ultimei perecBi $e de$part şi alear+ă $pre celălalt capăt al coloanei% unul al coloanei% unul prin $t/n+ă% altul prin dreapta pentru a $e înt/lni din nou în faţă#Dacă unul e$te prin$ de&ineWWprinzătorWW% iar celălalt formează perecBe cu prinzătorul şi $e aşează în faţa coloanei# Ele&ii &or purta pe şiruri dr#) şi * #C/şti+ă ecBipa care a a&ut cel mai mic număr de !prinşiWW# Re*uli@ Ele&ii ferindu'$e de prinzător nu &or aler+a prea departe de coloană D 4rinzătorul $e depla$ează numai în lateral% $t/n+a% dreapta şi înainte# Indicaţii metodice@ Dacă numărul <ucătorilor e$te mare $e &or or+aniza două coloane# E$te nece$ar $ă $e acorde puncte c/şti+ătorilor care &or fi totalizate în finalul repetărilor <ocului% pentru a $timula ecBipele# 6ta"eta în #i*A #a* Condiţii@ 'Teren $au $ală mare '*9'.

1iecare număr ) &a a&ea o ştafetă pe carela $emnalul profe$orului o &a tran$mite numărului * şi &a trece în $t/n+aliniei re$pecti&e#Numărul * &a duce ştafeta la . ş#a#m#d# C/nd ultimul <ucător a primit ştafeta %alear+ă şi o dă numărului ) # C/şti+ă ecBipa care aduce prima ştafetă la numărul )# Re*uli@ =ucătorii nu pleacă înainte de a primi ştafeta# Indicaţii metodice@ 4rofe$orul trebuie $ă urmărea$că atent plecarea <ucătorilor şi $ă penalizeze ecBipa ai căror <ucători nu re$pectă re+ula de <oc Cursa în spate Condiţii@ '2ală $au teren '*9'39 de <ucători +escriere =ucătorii pe perecBi% $pate în $pate% înapoia unei linii tra$ate pe $ol#Unul din ele&i &a fi cu faţa pe direcţia de depla$are% altul cu $patele #La di$tanţa de )5'*9 m $e ta$ează linia de $o$ire# La $emanlul în&tătorului perecBe alear+ă% ţin/ndu'$e de braţ la ni&elul coatelor îndoite% p/nă la linia de $o$ire şi de acolo înapoi $cBimb/nd rolurile# Re*uli@ Nu e$te permi$ă aler+area laterală 2e con$ideră perecBea $o$ită c/nd ambii <ucători au trecut linia de $o$ire Indicaţii metodice@ ?n funcţie de &/r$tă $e pot ţine perecBile de m/ini la $pate 4erecBile $e &or forma cu <ucători de aceeaşi talie şi +reutate ?n funcţie de &/r$tă $e poate mări $au micşora di$tanţa de depla$are# .

9ele&i# +escriere 2e formează o ecBipă de 3'7 <ucători şi $e aşeaza înapoia unei linii de plecare%în formaţie de cerc cu lanţ de braţe% cu faţa $pre direcţia de aler+are # La o di$tanţă de )9')5 m de la linia de plecare $e marcBează cea de întrecere# La $emnal ecBipa alear+ă pănă la linia din faţă şi înapoi# Re*uli@ ?n aler+are $ă nu $e de$facă lanţul de braţeD Linia de întoarcere trebuie depăşită ca şi linia de plecare la înapoiereD Indicaţii metodice@ La cercuri $ă fie aşezaţi cei mai buni ele&i în faţă# +rum lun* +escriere =ucătorii $e află în $patele liniei de plecare ?n faţa <ucătorilor $e aşează ţăruşi $au popice în zi+'za+ l adi$tanţa de )'* m unul de altul La $emnal primul <ucător porneşte ocolind în zi+'za+ ob$tacolele fără oprire la capăt% întorc/ndu'$e în acelaşi fel # Re*uli@ =ucătorii trebuie $ă ocolea$că ţăruşii în zi+'za+ Nu au &oie $ă dăr/me $au $ă atin+ă ţăruşii% dar dacă au făcut'o trebuie $ă'i aşeze la loc şi $ă continue <ocul# .Aler*are în cerc Condiţii@ '2ală mare $au terenD '*9'.

2.Să$%&'$ă C!rsa "n cerc!ri Alergarea "n trei picioare Undiţa(cerc!l zb!rător) Pod!l Sare băţ!l '!pta coco(ilor &ăse(te pantof!l Cursa în trei picioare Condiţii@ 'Teren% $alăD 'Aati$te $foară în număr e+al cu <umătate din numărul total de <ucătoriD 'Număr nelimitat de <ucători# +escriere =ucătorii $e împart pe perecBi% îşi lea+ă piciorul din interior de al perecBii# La )9'*9 m în faţa liniei de plecare $e tra$ează o linie de întoarcere# La $emnal% <ucătorii alear+ă pănă la linia de $o$ire% de$fac le+ătura de la picioare şi $e întorc atin+ănd perecBea următoare# Re*uli$ 4erecBea care urmează nu pleacă pănă ce nu a fo$t atin$ă de ambii <ucători din perecBea anterioară# =ucătorii care au a<un$ la linia de întoarcere $e întorc unul prin $tăn+a şi celălalt prin dreapta şirului# Indicaţii metodice@ =ocul $e poate complica mărind di$tanţa $au pă$trănd picioarele le+ale şi la întoarcere# .

9 cm dea$upra $olulului#=ucătorii trebuie $ă $ară c/t mai $u$ Re*uli@ Cine atin+e $foara trece la centrul cercului # Indicaţii metodice@ La început% $foara &a fi în&/rtită pe $ol mai încet şi la o înălţime mai mică% mărindu'$e treptat &iteza şi înălţimea# =ucătorul din mi<loc &a fi $cBimbat după trei patru în&/rtiri împre<ur cBiar dacă nu a atin$ pe nimeni# Cursa întrAun picior Condiţii@ '2ală $au terenD 'Număr nelimitat de <ucători# +escriere@ Etafetă' parcur+erea di$tanţei prin $ărituri pe un picior pănă la un punct fi % întoarcerea prin 2ăritură pe celălalt picior% $au prin aler+are# Re*uli@ 2ă nu pună piciorul <o$# Indicaţii metodice@ Di$tanţa şi &arianta în funcţie de colecti&# (tenţie a$upra modului de a e ecuta $ăriturile# .Undiţa =JCercul #)urătorB? Condiţii@ ' Teren% $ală mare ' O $foară% un $ăculeţ cu ni$ip $au min+e de Bandbal le+ate de un capăt al $forii# ' )9')3 <ucători +escriere Ele&ii $tau în cerc cu faţa $pre centru la di$tanţa de ) metru între ei#?n centrul cercului e$te un ele& care ţine $foara cu un $ăculeţ $au cu min+ea#El $e în&/rteşte pe loc %trec/nd $foara pe $ub picioarele ele&ilor din cerc%la apro imati& *9'.

6ta"eta cu săritul din cerc în cerc Condiţii@ '2ală $au terenD 'Număr nelimitat de <ucători# +escriere@ ?n faţa ecBipei $e tra$ează în zi+'za+ 7 cercuri#Diametrul fiecărui cerc &a fi apro imati& două'trei Lun+imi de talpă# Di$tanţa dintre cercuri şi între primul cerc şi linia de $tart &a fi de )'* m # La $emnal% primul <ucător din ecBipă începe $ă $ară dintr'nu cerc în altul aterizănd pe unul $au pe două picioare# După ultimul cerc% <ucătorii $e întorc ocolind% e&itănd cercurile% predau ştafeta următorului din ecBipă atin+ănd palma şi trec apoi la $patele şirului# Re*uli@ Un <ucător nu poate porni în cur$ă pănă nu a primit ştafeta # Indicaţii metodice@ Di$tanţa dintre cercuri şi diametrul ace$tora $e $tabileşte în funcţie de &ăr$tă şi +radul de pre+ătire al participanţilor# Săritura pe două picioare în cerc Condiţii@ 'Teren $alăD 'Număr nelimitat de <ucători# +escriere@ ?n faţa ecBipei $e de$enează .'5 cercuri cu diametrul de .9cm#Di$tanţa între ele e$te în funcţie de po$ibilităţile <ucătorilor# Re*uli@ 2ă nu fie călcată linia cerculuiD ?ntoarcerea prin aler+are pe lăn+ă cercuri prin dreapta# Indicaţii metodice@ Di$tanţa şi numărul cercurilor $e măreşte potri&it cu &ăr$ta <ucătorilor# .

%ariante@ 4arcur+erea di$tanţei $e face$ prin $ăritură cu picioarele apropiate în cerc şi depărtate în afară $au prin $ăritură cu ambele picioare din cerc în cerc# 6ta"eta cu coarda Condiţii@ 'Curbe% terenD 'Număr nelimitat de <ucătoriD '*'5 corzi de $ăritD '*'5 $te+uleţe $au pietre# +escriere La o di$tanţă de *9'.9 m în faţa ecBipei $e marcBează cu $te+uleţe $au pietre punctul de ?ntoarcere# La $emnal primul <ucător din ecBipă% care are coardă în mănă porneşte $ărind coarda% ocoleşte punctul propriu% $e întoarce% predă următorului coarda şi trece la coada şirului# Re*uli@ Di$tanţa $tabilită $e parcur+e% atăt la du$ căt şi la întor$ cu $ărituri la coardăD Dacă un <ucător $e &a'mpiedica în coardă% $e &a opri% o &a de$curca şi apoi &a pleca mai departe $ărind coarda# Indicaţii mtodice@ Di$tanţa de aler+are $e &a $tabili în funcţie de cla$ă# 2e mai poate complica prin alte procedee de $ăritură la coardă% pe un picior% pe două picioare $au combinat## Podul Condiţii@ '2ală% terenD 'Număr nelimitat de <ucători# .

+escriere@ =ucătorii împărţiţi în ecBipe% $tau perecBi în flanc căte doi ţinăndu'$e de mănă% la di$tanţă de * paşi între ei# Di$tanţa între perecBi e$te 3'5 paşi# La $emnal <ucătorii $e aşează în +Bemuit ultima perecBe ţinăndu'$e de mănă $are pe$te braţele cole+ilor pănă a<un+e în faţa unde $e aşează +Bemuit' porneşte perecBea următoare% şi tot aşa pănă $e termină tot şirul# Re*uli@ 4erecBea care $are nu'şi &a da drumul la măini# Indicaţii metodice@ ?n&ăţătorul &a $tabili felul în care $e &a face $ăritura# ?nălţimea la care $e ţin braţele &a fi în funcţie de &ăr$ta <ucătorilor# Terenul săltăreţ Condiţii@ '2ală $au terenD 'Număr nelimitat de <ucători# +escriere 2e împarte colecti&ul pe ecBipe e+ale ca număr :')9')* în şir căte unul înapoia liniei de plecare# 1iecare <ucător ridică un picior prin alternanţă primul dreptul% al doilea $tăn+ul ş#a # m# d # şi prinde cu braţul opu$ piciorului +lezna din $pate% iar braţul liber îl aşează pe umărul celui din faţă# Depla$area $e face prin $ărituri $ucce$i&e% la $emnal pănă la linia de $o$ire# Re*uli@ =ucătorii nu au &oie $ă rupă şirul în timpul depla$ării $au $ă pună piciorul <o$# Indicaţii metodice@ Di$tanţa $e $tabileşte în funcţie de &ăr$ta <ucătorilorD =ocul $e poate e ecuta şi continua în $en$ul in&er$ primei depla$ări# .

Lupta coco&ilor Condiţii@ '2ală $au terenD 'Număr nelimitat de <ucători perecBi# +escriere =ucătorii $e împart în două ecBipe e+ale ca număr# 4e $ol $e tra$ează două linii paralele la di$tanţa de 3 m una de alta# ?n $patele fiecăreia $e aliniază căte o ecBipă# 1iecare <ucător are în faţă un ad&er$ar#4oziţia deWWluptăWW e$te $t/nd într'un picior cu braţele încrucişate la piept# La $emnal% cele două ecBipe $e depla$ează înainte în $paţiul celor 3m prin $ărituri pe un picior% fiecare <ucător luptă cu ad&er$arul $ău prin împin+eri ener+ice cu pieptul $au umărul% ori prin fente% $e caută dezecBilibrarea ad&er$arului obli+ăndu'l $ă pună al doilea picior <o$# =ucătorul care a pu$ al doilea picior <o$ e$te luat prizonier şi de a$emenea <ucătorul care a fo$t împin$ înapoia liniei de atac proprii# La al doilea $emnal lupta încetează% <ucătorii $e retra+ în $paţiul lor# 2e repetă încă două reprize şi <ucătorii care nu mai au ad&er$ar pot $ă a<ute coecBipierii luptănd doi contra unu# Dacă e$te luat prizonier un <ucător care la răndul $ău a luat prizonieri% aceştia de&in lideri şi participă la reprizele următoare# După trei reprize $e numără prizonierii şi $e continuă <ocul pănă ce au răma$ mai puţini <ucători# Re*uli@ De la un $emnal la altul depla$area $e face numai într'un picior# Nu au &oie $ă $cBimbe piciorul în timpul unei reprize# Un <ucător nu poate fi atacat decăt din faţă# Indicaţii metodice@ Numărul reprizelor şi durata $e $tabileşte în funcţie de &/r$ta copiilor# /ăse&te panto"ul Condiţii@ 'Teren% $ală .

core$punzător numărului de ecBipe0 +escriere 4e şiruri% fiecare ecBipă are în faţă un cule+ător de min+i% $e tra$ează linia de aruncare şi la :'*9m% alta# 1iecare <ucător are dreptul $ă arunce doua min+i de oină $pre linia de ocBire# 4entru fiecare min+e ce depăşeşte acea$tă linie $e acordă un punct# .'Număr nelimitat de <ucători# +escriere =ucătorii $e împart pe ecBipe e+ale ca număr% aşezaţi în şir c/te unul% în $patele unei linii de plecare# La )9')5 metri $e marcBează a doua linie după care $unt aşezaţi în faţa fiecărei ecBipe pantofii <ucătorilor# 1iecare <ucător răm/ne într'un pantof% celălalt fiind dat la +rămadă# La $emnal% primul <ucător de la fiecare ecBipă porneşte $ărind într'un picior% p/nă la linie% îşi caută pantoful% îl pune în picior şi $e întoarce la ecBipa $a% apoi pleacă următorul# Re*uli@ =ucătorii% la du$% trebuie $ă $ară într'un picior% iar la înapoiere $ă aler+e# 1iecare <ucător trebuie $ă ia pantoful $ău# Nu are &oie $ă aler+e neîncălţat# Indicaţii metodice@ Di$tanţa &a fi $tabilită în funcţie de po$ibilităţile colecti&ului# 3.A$'()a$* )ingea la căpitan Cine ar!ncă mai departe Raţele (i *nătorii C!rsa c! oc$ire Atac!l cetăţii Cine aruncă mai departe Condiţii@ ATeren 'Număr nelimitat de <ucatori# '6in+i .4uncta<ul $e poate mări% în funcţie de numărul de metri cu care $e depăşeşte linia0# .

C/şti+ă ecBipa cu cel mai mare număr de puncte# Indicaţii metodice@ 2e &or forma ecBipe cu po$ibilităţi apropiate ca &aloare# Raţele &i v nătorii Condiţii@ 3Sală mare $au teren 'Număr nelimitat de <ucatori 'O min+e +escriere 4e teren $e marcBează doua cercuri concentrice% unul cu raza de .m# =ucătorii împărţiţi în două ecBipe e+ale oecBipă $tă în cercul mic şi reprezintă %%raţele iar cealaltă ecBipă %%&ănătorii $tă în afara cercului mare# EcBipa &ănătorilor are min+ea pe care o aruncă de la unul la celălalt% iar cănd $ocoteşte 6omentul prielnic aruncă în %%raţe # %%Raţele $e apără prin depla$ări repezi $au prin 2ărituri în interiorul cercului# O %%raţă lo&ită $e $ocoteşte un punct pentru ecBipa %%&ănătorilor# După căte&a minute $e $cBimbă rolurile ecBipelor'$e noteazăC punctele marcate şi <ocul continuă# ?n&in+e ecBipa care are cel mai mare număr de puncte# Re*uli@ %%-ănătorii nu au &oie $ă depăşea$că limitele cercului# O min+e ricoşată din pămănt $au de la un alt ele&% nu $e $ocoteşte punct# Indicaţii metodice@ Reprizele de <oc trebuie $ă aibă aceeaşi durată# Cursa cu oc-ire Condiţii@ '2ală% curte 'Număr nelimitat de <ucători .'3m% iar celălalt de 7'.

două cercuri concentrice% cercul mare cu diametrul de ) m % iar cercul mic cu diametrul de 9%59 m0# 4rimul <ucător din fiecare ecBipă% aruncă $ăculeţul cu ni$ip $au min+ea în ţinta din faţa ecBipei $ale# Dacă $ăculeţul cade în cercul mic $au pe linie% $e c/şti+ă * puncte% ) punct pe $au în cercul mare# 1iecare <ucător alear+ă şi aduce înapoi $ăculeţul şi îl dă următorului# EcBipa care termină prima c/şti+ă .'3 ecBipe e+ale ca număr care $e aliniează pe şiruri în $patele unei linii# ?n faţa fiecărei ecBipe la di$tanţă de :'l9 paşi $e de$enează pe păm/nt c/te o ţintă . puncte de fiecare <ucător din ecBipa ad&er$ă% care nu a apucat $ă arunce% la care $e adau+ă $i punctele c/şti+ate prin aruncare# C/şti+ă ecBipa care are cel mai mare număr de puncte Re*uli (runcarea $e face din $patele liniei# Indicaţii metodice Di$tanţa p/nă la ţintă e$te în funcţie de &/r$tă dar şi de po$ibilităţile medii ale coecBipierului# Eli)erea#ă pri#onierii Condiţii@ '2ală $au teren de $port '4articipă tot efecti&ul cla$ei 'O min+e mare şi o min+e mică pentru fiecare ele& Scopul$ Dez&oltă $piritul de de orientare% atenţia% îndem/narea# +escriere@ =ucătorii $unt împărţiţi în două ecBipe e+ale ca număr% fiecare a&ănd căte o min+e în mănă# 2ealiniază faţă în faţă la di$tanţă de 59'79 paşi# ?n faţa fiecărei ecBipe $e tra$ează căte o linie 6i<locul terenului $e marcBează printr'un cerc% iar diametrul cercului $e tra$ează cu o linie cu celelalte două# ?n centrul cercului $e aşează min+ea mare# La $emnal% fiecare <ucător aruncă min+ea în cea din centrul cercului căutănd $ă o depla$eze $ub ploaia de min+i în terenul ad&er$# După aruncare <ucătorii îşi reiau min+ile # EcBipa care reuşeşte $ă împin+ă min+ea în terenul ad&er$ căşti+ă un punct# Re*uli@ =ucătorii cănd aruncă min+ea nu au &oie $ă depăşeaşcă linia D .'2aculeţe cu ni$ip $au min+i mici# +escriere =ucătorii $e împart în .

Dacă min+ea din centru a fo$t mişcată $e repetă ataculD 4entru fiecare min+e depla$ată în terenul ad&er$% ecBipa căşti+ă un punct# Indicaţii metodice@ =ocul $e &a repeta pentru a da $ati$facţie ambelor ecBipe# %ariantă@ 2e poate <uca cu bul+ări de zăpadă fără a limita numărul de bul+ări pe care îi aruncă un ele& şi $e opreşte <ocul la $emnalul cadrului didactic# Atacul cetăţii Condiţii@ 'Teren $au $ală mare 'Număr nelimitat de <ucători 'O min+e mare şi c/te o min+e mică pentru fiecare ele&% $au bul+ări de zăpadă# +escriere =ucătorii împărţiţi în două ecBipe e+ale ca număr% fiecare a&/nd c/te o min+e în m/nă% $e aliniază faţă în faţă% la di$tanţă de 59' 79 paşi# ?n faţa fiecărei ecBipe% $e tra$ează c/te o linie# 6i<locul terenului $e marcBează printr'un cerc% iar diametrul cercului $e tra$ează cu o linie paralelă cu celelalte două# ?n centrul cercului $e aşează min+ea mare# La $emnal% fiecare <ucător aruncă cu min+ea mică în cea din centrul cercului caut/nd $ă o depla$eze $ub ]ploaia de min+i] în terenul ad&er$# După aruncare <ucătorii îşi reiau min+iile# EcBipa care reuşeşte c/şti+ă un punct# Re*uli@ =ucătorii% c/nd aruncă min+ea% nu au &oie $ă depăşea$că linia# Dacă min+ea din centru nu a fo$t mişcată% $e repetă atacul# 4entru fiecare min+e depla$ată în terenul ad&er$% ecBipa c/şti+ă un punct# Indicaţii metodice@ =ocul $e &a continua pentru a da $ati$facţie ambelor ecBipe# .

T/$/$* +recerea prin t!nel .+%)a&%-*.Căţă$a$* Căţărarea "n diferite ariante 2.tafeta pe s!b pod C!rsa t*r*( Cursa t r & Condiţii@ '2ală% pa<işte 'Număr nelimitat de <ucători 'Aeţe în funcţie de numărul de <ucători +escriere =ucătorii împărţiţi în ecBipe e+ale de 7': ele&i $unt aliniaţi pe şiruri în $patele unei linii de plecare# Inter&alul între ecBipe e$te de 3 '5 paşi# ?n faţa fiecărei ecBipe% la o di$tanţă de 5'7m% $e aşează un obiect ce &a trebui ocolit de <ucători# 4rimii ele&i de la fiecare ecBipă pleacă t/r/ş pe +enuncBi şi coate% ocoleşte obiectul% $e întoarce la ecBipă tot t/r/ş% dă ştafeta următorului şi trece la coada şirului $ău# C/şti+ă ecBipa care a terminat prima# Re*uli@ =ucătorii nu au &oie $a plece înainte de a primi ştafeta# Nu au &oie $ă cBimbe procedeul de t/r/re pe parcur$ul depla$ării# Indicatii metodice@ 4rocedeul de t/r/re &a fi $tabilit de profe$$or#Di$tanţa parcur$ă e$te în funcţie de &/r$ta şi pre+ătirea ele&ului# %ariante@ )0 alunecare pe $ol din poziţia pe +enuncBi şi $pri<in pe m/iniD 'în +rup% depla$are înainte din poziţia pe +enuncBi cu m/inile pe +leznele celui din faţa $aD *0 depla$are înainte cu braţ şi picior opu$ din poziţia $pri<in +BemuitD . 1.I%!C!9 < 'ocuri "olosite pentru consolidarea &i per"ecţionarea deprinderilor '&%+%&a$ a.

tafete c! obstacole Parc!rs!ri c! obstacole Parcursuri cu o)stacole Condiţii@ '2ală 'Număr nelimitat de <ucători 'Aănci% b/rne% $altele% ladă ..0 depla$are înainte din poziţia pe +enuncBi şi $pri<in pe m/ini pe $ub aparate $au pe $ub picioarele depărtate ale cole+ilor aşezaţi în coloană c/te unulD 30 depla$are pe coate şi pe +enuncBi% ocolind anumite obiecte fi ate pe parcur$D 'depla$are pe antebraţe şi +enuncBi .pe +enuncBi0% braţ şi picior opu$D >0 t/r/re liberă' tra$ee &ariate cu trecere prin alunecare pe$te bancă% cu t/r/re pe bancă%cu t/r/re înainte% lateral şi înapoiD )90 depla$are pe antebraţe şi pe &/rfurile picioarelor% înainte% înapoi% lateral# 3.7 m0 după care ridicare şi aler+are înapoi' trece la coada şiruluiD 70 aceeaşi cu ocolirea ob$tacolelor 8 min+ii% cercuri% popiceD .E0)a+a1a$* .0 depla$area în +rup' p/nă% la un punct fi .înapoi şi lateral0D 50 depla$are pe +enuncBi şi $pri<in pe m/ini p/nă la un punct fi .5m0% c/şti+ă ecBipa care a a<un$ primaD re&enirea $e face în acelaşi mod' în direcţia opu$ăD :0 depla$are înainte prin poziţia 3 labe.

+escriere ]2ub formă de torent] % refăc/nd formaţia pe Vloc $cBimbat]% $e e ecută pe mai multe ecBipeC aler+are% $ăritură cu atin+erea unui reper înalt şi trecere% prin căţărare orizontală% de la un aparat la altul# ] 3 ecBipe $imultan% cu depaşire pe parcur$] $e e ecută la un careu cu ob$tacoleC ro$to+olire înainte în+Bemuit pe $altea% e$caladare pe$te lada în lăţime% depla$are in ecBilibru pe b/rnă şi mer$ în $pri<in +Bemuit de'a lun+ul băncii de +imna$tică# Re*uli@ Ele&ii nu au &oie $ă $e $tin+Berea$că reciproc# Indicaţii metodice@ 2e pot realiza numai cu ele&ii cl$# -'-III# Parcursuri cu o)stacole Condiţii@ '2ală% teren 'Număr nelimitat de <ucători '(parate şi obiecte# +escriere Urcare pe un plan incl nat cu obiecte in mina% . borire prin $aritura# in i dincime% $arituri intr'ui picior% aruncare% ro$to+c lire cu obiecte in bra\e e$ealadore# %ariantă@ .

de la 59' 79 cm 0 $ărituri într'un picior pe di$tanţa şi ro$to+olire înainte în +Bemuit pe $alteaua în lun+ime .a&/nd min+iile în braţe0 de la o di$tanţă de 3m $e aruncă min+iile $ucce$i& partenerului din ecBipă% care efectuează acelaşi tra$eu# Re*uli@ =ucătorii nu au &oie $ă plece înainte de a primi min+iile# Indicaţii metodice@ 2e pot combina mai $implu% $au pot fi folo$ite ob$tacolele în alt mod# Numărul <ucătorilor în ecBipa $a nu &a fi mai mare de 7': <ucători# 6ta"eta cu o)stacole Condiţii@ ATeren% $ală 'Număr nelimitat de <ucători +escriere .'3 şipci% pe $cări apropiate şi $aritură în ad/ncime .Depla$are pe banca de +imna$tică% fi ată cu un pat la $cara fi ă% a&/nd min+i in braţe% depla$are laterală% la .

1 2oc!ri c! rostogolirea mingii "n s! eică1 2oc!ri c! rostogolirea mingii (i ocoliri de obstacole 2oc!ri c! transportarea mingii1 a do!ă mingi1 a mai m!ltor mingi de diferite mărimi1 2oc!ri c! transportarea (i rostogolirea mingii. întoarcere ):9^0 şi re&enire prin $ărituri pe un picior# Re*uli@ Indicaţii metodice@ A2ă $e urmărea$că corectitudinea e ecuţiei# '2e &or forma c/te&a ecBipe cu numar e+al de <ucători% ' 2e poate complica tra$eul şi cu ob$tacole ce &or fi e$caladate cu $pri<in pe un picior# I%!C!: < 'ocuri "olosite pentru învăţarea &i consolidarea deprinderilor &i priceperilor motrice din . -C!legerea mingilor.ocurile sportive! =ocuri folo$ite pentru !O)i&nuirea cu min*eaC -Rostogole(te mingea. -)ingea roată. -)ingea peste pod0 -)ingea prin t!nel0 -)ingea prin lateral01 combinări ale celor trei 2oc!ri de mai s!s/ -Semănat!l (i c!les!l cartofilor.Tra$eul ' aler+are 5 m% $ăritură pe$te un $anţ marcat pe $ol .)%5 m lăţime0% $cBimbarea direcţiei prin depla$are cu $patele ./ -'o irea popicelor./ -F!ga d!pă minge. ?n $ăritura $a nu $e atin+ă liniile ce demarcă $olul# Aruncă min*ea căpitanului &i a&ea#ăAte Condiţii@ 'Număr nelimitat de <ucătoriD '2ală $au terenD .

'6in+i în funcţie de numărul ecBipelor# +escriere@ ?n faţa ecBipei $e pla$ează un copil %%căpitanul"% cu faţa $pre <ucători# La comanda de începere a <ocului% căpitanul% care deţine min+ea% aruncă min+ea primului <ucător din şir% ace$ta o prinde% o aruncă înapoi la %%căpitan% iar după aceea $e aşează <o$ încrucişat# %%Căpitanul aruncă min+ea următorului şi <ocul continuă# După ce o prime$te de la ultimul% căpitanul aruncă min+ea în $u$% iar copiii $e ridică în picioare# Re*uli@ Dacă unul dintre copii $capă min+ea% e$te obli+at $ă $e ducă după ea% apoi $ă continue <ocul# La reluarea <ocului% căpitanul e$te $cBimbat cu ultimul din şir% iar fo$tul căpitan trece în capătul formaţiei# $in*ea prin tunel Condiţii@ '2ală $au terenD 'Număr nelimitat de <ucătoriD '6in+e în funcţie de numărul de ecBipe# +escriere@ Efecti&ul e$te împărţit în patru ecBipe e+ale ca număr% aşezate pe şiruri% în $t/nd depărtat% înapoia liniei de plecare# 4rimul din fiecare ecBipă e$te conducătorul <ocului şi are în m/nă o min+e# La $emnalul de începere a <ocului primii ro$to+ole$c min+ea prin tunel $pre ultimul din ecBipă # (ce$ta prinde min+ea % alear+ă prin dreapta şirului şi $e aşează în faţa% cu picioarele depărtate $e apleacă înainte şi ro$to+oleşte min+ea prin tunel#=ocul continuă a$tfel pănă cănd% primul copil din fiecare ecBipă re&ine în capul şirului# Re*uli@ Dacă min+ea ie$e afară din tunel% <ucătorul pe lăn+ă care a ieşit alear+ă după ea%$e întoarce la locul $ău şi o tran$mite mai departe# Indicaţii metodice$ Nu $e admit bru$căriD Cu c/t ele&ii $unt mai mari% di$tanţa dintre <ucători e$te mai mare# .

Suveica cu min*ea Condiţii@ '2ală de $port $au terenD 'Număr nelimitat de <ucătoriD '6in+e în funcţie de număril ecBipelor# +escriere Efecti&ul cla$ei e$te împărţit în ecBipe e+ale ca număr#1iecare ecBipă $e aşează faţă în faţă pe două şiruri#4rimii <ucători din şir deţin min+ea# La comanda de începere% cei care deţin min+ea o pa$ează primului din +rupa din faţă% apoi fu+e la coada +rupei care a primit min+ea# Cel care a primit min+ea o aruncă primului din şirul din faţă şi fu+e la coada şirului care a primit min+ea# ?n felul ace$ta toţi <ucătorii din fiecare +rupă îşi $cBimbă locurile# Re*uli@ =ucătorul care a $căpat min+ea fu+e după ea şi continuă <oculD Di$tanţa între şiruri &a fi de .'3 mD Nu $e admit bru$cări# Indicaţii metodice@ Di$tanţa dintre şiruri poate fi mărită $au micşorată# Cursa pe numere7 cu min*i Condiţii@ '2ală%teren 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i de ba$cBet core$punzător numărului de ecBipe +escriere =ucătorii $e împart în ecBipe de 3'7 ele&i aşezaţi în şir c/te unul înapoia liniei de plecare şi la o di$tanţă de o lun+ime de braţ intre ei#1iecare ecBipă $e numerotează în continuare de la primul la ultimul <ucător#=ucătorii pot $ta în picioare $au şez/nd#?n faţa fiecărei ecBipe% la )m de linia de plecare% $e marcBează pe $ol un cerc cu diametrul de 59cm%în care $e aşează c/te p min+e% iar la )9')5 m mai departe% $e aşează un <alon#4rofe$orul $tri+ă un număr% <ucătorul cu numărul re$pecti& de la fiecare ecBipă porneşte în aler+are prin dreapta ecBipei% cule+e min+ea cu care care porneşte în driblin+% ocoleşte <alonul% $e întoarce $pre linia de plecare în acelaşi .

mod% aşează min+ea în cerc şi re&ine la locul $ău în formaţie#=ucătorul care a a<un$ primul c/şti+ă un punct pentru ecBipa $a#=ocul continuă% profe$orul $tri+/nd !pe $ărite" toate numerele#C/şti+ă ecBipa care la $f/rşitul <ocului totalizează cele mai multe puncte# Re*uli@ 2e alear+ă numai pe partea $tabilită iniţial% întoarcerea făc/ndu'$e pe partea cealaltă# 6in+ea trebuie aşezată în cerc şi nu trebuie $ă $e ro$to+olea$că în afara ace$tuia# Indicaţii metodice@ -or fi $tri+ate toate numerele#2e pot $tri+a de două ori aceleaşi numere# 2e &a lucra şi cu m/na dreaptă şi cu cea $t/n+ă# %ariantă@ 2e poate fi a un tra$eu şerpuit printre <aloane# 3 4oc!ri folosite pentr! Prinderea. „C!rsa celor do!ă mingi.1 -+ri!ng$i!l alergător. -Prinde3l pe cel c! mingea. -S! eică c! sc$imb de loc!ri. -C!rsa "n perec$i. -Fere(te cap!l0 -Raţele (i *nătorii0 -)ingea la căpitan0 -Apărarea cetăţii0 0'eap(a c! pase0 . -)ingea prin portiţă. -'eap(a 7mingea sal ează. -În linie c! căpitan. Ţinerea şi Pasarea mingii: „Sm!lge mingea. -)ingea "n stea. -Campionii. -Cerc!l campionilor. -Conc!rs de pase. -6e3a prinselea c! mingea de $andbal1basc$et1 olei etc1.1 -Pase "n cerc c! sc$imb de loc!ri.1 -)ingea "n cerc.1 „5c$e(te bara porţii de $andbal. -)ingea "n zig3zag.

core$punzător numărului de ecBipe0# +escriere =ucătorii $e &or aşeza pe două linii faţă în faţă la di$tanţă de .'3 m una de alta% a&/nd între <ucătorii aceleiaşi linii di$tanţă de )m#2e trece apoi la număratoarea <ucătorilor Vc/te doi" din flancul drept şi $e continuă cu cealaltă linie#?n felul ace$ta% <ucătorii cu numărul ) &or a&ea în faţă <ucătorii cu numărul *#=ucătorii cu acelaşi număr formează o ecBipă#=ucătorii dintr'o e tremă prime$c c/te o min+e% pe care la $emnal o pa$ează în zi+'za+ <ucătorilor cu acelaşi număr#C/nd min+ea a<un+e la ultimii <ucători% e$te pa$ată in&er$ p/na c/nd a<un+e la <ucătorul de la care a plecat#C/şti+ă ecBipa care a terminat prima# Re*uli@ =ucătorii &or lo&i min+ea numai cu piciorul şi în modul $tabilit iniţial de profe$ori# . $in*ea la căpitan Condiţii@ ' 2ală% teren ' Număr nelimitat de <ucători +escriere a0 pe şiruri% cu căpitani în faţă% $e folo$eşte min+ea de oină#Căpitanul aruncă o dată% $au de două ori% fiecărui coecBipier care îi trimite înapoi şi după aceea trece la coada şirului# C/şti+ă ecBipa care termină prima# %ariantă@ Din aceeaşi formaţie%iucătorii $e aşează +Bemuit $au şez/nd după ce au primit şi trimi$ min+ea# $in*ea în #i*A#a* Condiţii@ 'Teren% $ală mare 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i .-'eap(a "n perec$i c! pase0 -)ingea la căpitan c! g$em!ire0 -Cine e8ec!tă mai m!lte pase0.

'3m# =ucătorii de pe o linie au c/te o min+e pe care la $emnal o pa$ează <ucătorului perecBe#2e &or realiza un număr de pa$e între doi <ucători .5')9 pa$e0 %iar perecBea care termină prima c/şti+ă# Re*uli@ 2e &or efectua pa$e cu un $in+ur procedeu în cadrul aceleiaşi întreceri# Dacă un <ucător $capă min+ea% o &a ridica şi &a continua numărătoarea# Indicaţii metodice@ (ce$t <oc $e poate realiza în cadrul in$truirii şi pentru ba$cBet% &olei şi fotbal# Di$tanţa între cele două linii% deci între pereţi &a ţine cont de &/r$ta ele&ilor şi pre+ătirea ace$tora# =ocul $e poate de$făşura contra'timpD c/şti+ă ecBipa care realizează cel mai mare număr de pa$e# 3 4oc!ri folosite pentr! dribling: 0Cine e8ec!tă de mai m!lte ori dribling pe loc (i "n deplasare0 0Păsările călătoare0 0S! eică simplă c! dribling0/ 0.core$punzător numărului de ecBipe $au e+al cu <umătate din efecti&ul de <oc0# +escriere =ucătorii $e împart în două% aliniaţi pe două linii faţă în faţă% perecBi#Di$tanţa între cele două linii e$te de .Indicaţii metodice@ Di$tanţa dintre <ucători e$te &ariabilă în funcţie de &/r$tă şi po$ibilităţile copiilor# 'oc de pase în doi cu întrecere Condiţii@ A2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i de Bandbal .tafetă c! dribling printre 2aloane0 0C!rsa pe n!mere c! dribling0/ 6ta"eta cu dri)lin* în cerc Condiţii@ .

'2ală $au teren '3'7 <ucători la o ecBipă '6in+i de ba$cBet pentru fiecare ecBipă +escriere =ucătorii $e împart în ecBipe e+ale şi $e aşează în formaţii de cerc#?n centrul cercului $e aşează un <ucător#Raza cercului e$te de cel puţin .'5m# La fiecare cerc $e +ă$eşte o min+e la unul dintre <ucători#C/nd $e dă $emnalul de începere al <ocului% fiecare <ucător cu min+ea porneşte în driblin+ $pre centru% dă min+ea <ucătorului din centru% căruia îi ia locul#(ce$ta pleacă în driblin+ $pre locul de pe cerc de unde a plecat primul <ucător# După ce a<un+e% pa$ează min+ea <ucătorului din $t/n+a lui şi <ocul continuă p/nă ce toţi <ucătorii au re&enit la locurile lor% iar primul <ucător are din nou min+ea# Indicaţii metodice@ Locul ocupat de fiecare <ucător &a fi marcat# $in*ea aler*ătoare Condiţii@ '2ală%teren 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i pentru fiecare ecBipă +escriere =ucătorii $e împart pe ecBipe e+ale ca număr% aşezate înapoia unei linii de plecare#?n faţa fiecărei ecBipe $e fi ează la )9')5m un punct de întoarcere marcat cu un <alon#La $emnal% primul <ucător de la fiecare ecBipă ia min+ea care $e +ă$eşte pe linia de plecare şi porneşte cu ea în driblin+% ocoleşte <alonul% $e întoarce şi aşează min+ea pe linia de plecare#=ocul $e repetă p/nă c/nd toţi <ucătorii au e ecutat tra$eul#C/şti+ă ecBipa care a terminat prima# Re*uli@ 6in+ea $e &a aşeza obli+atoriu pe linia de plecare# Indicaţii metodice@ Di$tanţa $e $tabileşte în funcţie de &/r$tă# 2e &a lucra alternati& cu ambele m/ini .picioare0# +ri)lin* .

-5c$itor!l dibaci. -. -5c$e(te mingea medicinală.tafetă c! dribling (i ar!ncare.m unul de altul#La $emnal% primul ele& de la fiecare ecBipă %porneşte conduc/nd o min+e pe $ol în aler+are %printre ob$tacolele aşezate pe teren %iar după ce îl ocoleşte pe ultimul% $e întoarce în acelaşi mod şi tran$mite min+ea următorului#=ocul continuă p/nă ce fiecare <ucător a parcur$ tra$eul#C/şti+ă ecBipa care a terminat prima# Re*uli@ Ele&ii &or conduce min+ea alternati& cu ambele picioare# Indicaţii metodice@ Di$tanţa de parcur$ &a fi $tabilită în funcţie de &/r$ta copiilor 3 4oc!ri folosite pentr! aruncări +a 2a(13a+ !5c$e(te bara porţii de $andbal. ecBipe0 fete $au băieţi0 formate din :')9 <ucători#1iecare ecBipă primeşte c/te o min+e de fotbal 0pentru băieţi0 $au Bandbal 0pentru fete0 #EcBipele $unt aran<ate în coloană c/te unul la un inter&al de .La <oc participă *'. -5c$itorii.'3 m di$tanţă între participanţi#2paţiul de <oc e$te delimitat prin două linii paralele înaintea şi la $f/rşitul coloanei#La $emna% primul <ucător aflat în capătul şirului coloanei#La $emnal% primul <ucător aflat în capătul şirului porneşte în driblin+ printre coecBipierii aflaţi în $patele $ău băieţii conduc/nd min+ea cu piciorul% iar fetele cu m/na% ocoleşte pe ultimul coecBipier% $e întoarce $pre capătul şirului şi predă min+ea următorului#(ce$ta la r/ndul $ău porneşte în driblin+ şerpuit printre coecBipieri#C/şti+ă ecBipa a cărei ultim <ucător $au <ucătoare $trăbate tra$eul şi predă min+ea primului coecBipier# +ri)lin* &erpuit Condiţii@ 'Teren% $ală mare '3'7 ele&i la o +rupă +escriere =ucătorii $e împart pe ecBipe şi $e aşează în şir c/te unul ca pentru ştafetă#?n faţa fiecărei ecBipe $e aşează pe di$tanţă de )5'*9m <aloane% la . -5c$e(te cifrele. -5c$e(te colţ!l porţii. -5c$e(te printre picioarele sca!n!l!i. -5c$e(te mingea de $andbal. .

-Ţinta ie. -Clo(ca "(i apără p!ii. Pentr! a ansaţi1 poarta poate fi "mpărţită "n compartimente mai mici. C*(tigă ec$ipa care totalizează cele mai m!lte p!ncte. -Cine marc$ează mai m!lte gol!ri01 -Partizanii. -Cine doboară mai m!lte mingi./ 4a(13a+ +a ţ%(&ă C5(1%ţ%%.Prin patr! linii erticale se "mparte spaţi!l porţii "n cinci compartimente1din care patr! s!nt egale ca lăţime iar cel din mi2loc e d!bl!.1 -Cine c*(tigă teren./ -Fără gre(eală./ -Cine ar!ncă mai departe. 4'8&%'+') .# . -Sală1 teren 39!măr nelimitat de 2!cători 3)ingi de $andbal (:) D*0)$%*$* 4!cătorii se "mpart "n patr! ec$ipe egale ca n!măr1 fiecare a *nd c*te o minge de $andbal./ -Fere(tete de minge./ -Între patr! foc!ri. )ingea n! are oie să atingă păm*nt!l "nainte de a lo i peretele.Fiecare 2!cător a ad!ce ec$ipei p!ncte c*te reprezintă compartiment!l porţii lo it c! mingea.Pe !n perete al sălii (sa! al sălii dacă se 2oacă "n aer liber) se marc$ează o poartă de $andbal de dimensi!ni normale.Compartiment!l din mi2loc se marc$ează cu cifra )% iar cele laterale cu *%./ -)inge stai./ -Cel mai b!n din zece "ncercări./ -Ţinta ie.-5c$e(te ţinta. 9! este permisă depă(irea liniei de no!ă metri./ -%andbal la ţintă./ -5bligă3i să "nscrie. R*6'+%. 6acă mingea lo e(te mingile despărţitoare ale compartimentelor1 se acordă ec$ipei n!măr!l de p!ncte coresp!nzător compartiment!l!i dinspre centr!l porţii./ -Clo(ca "(i apără p!ii. 4oc!l se poate folosi pentr! perfecţionarea ar!ncărilor la poartă./ -Între do!ă foc!ri./ -Cine marc$ează mai m!lte gol!ri1 co(!ri. I(1%)aţ%% 7*&51%)*.c$ipele s!nt a(ezate la semicerc!l de no!ă metri1 de !nde or ar!nca la poartă alternati .1 -%!(ti!l!c.

'3 m. 4oc!ri folosite pentr! 3a0)2*& Aruncă la perete Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i de ba$cBet .core$punzător numărului de ecBipe0 +escriere =ucătorii $e împart pe ecBipe e+ale marcate pe $ol#4e perete $e 4rimul <ucător de la fiecare ecBipa c/şti+ă un punct#?n&in+e ca număr care $e aşează în şiruri . 3Sală1 teren 39!măr nelimitat de 2!cători 35 minge de $andbal D*0)$%*$* 4!cătorii se "mpart "n do!ă ec$ipe egale.C5(1%ţ%%.6acă mingea este a(ezată pe sol1 se marc$ează p!nct (i 2oc!l se reia de la centr!. de un perete% înapoia unei linii de$enează în faţa fiecărei ecBipe% la înălţime de *%39'*%79 m% un cerc cu diametrul de ) m# ecBipă are o min+e# La $emnal% min+ea trebuie aruncată în cercul de pe perete# 4entru fiecare aruncare reuşită% ecBipa care totalizează mai repede un număr de puncte e+al cu numărul <ucatorilor# . R*6'+%.Ad ersarii se apără (i ca!tă să intre "n posesia mingii.'a semnal1 2!cătorii ambelor ec$ipe aleargă spre minge.c/te unul0 la o di$tanţă de . 6acă clasa are m!lţi ele i (i teren!l este mic1 se or face patr! ec$ipe care or 2!ca alternati . )ingea se a(ează 1 n! se ar!ncă.)ingea se a(ează la centr!1 iar 2!cătorii se a(ează "napoia liniei de f!nd. I(1%)aţ%% 7*&51%)*. Cel care ia mingea o pasează colegilor (i "ncearcă prin pase să a2!ngă la linia de f!nd ad ersă pentr! a a(eza mingea dincolo de aceasta.

Re*uli@ (runcarea $e &a face numai cu două m/ini de la piept# %ariante@ Se poate e er$a şi aruncarea la coş în acelaşi mod# 6ta"eta )asc-et)alistului Condiţii@ '2ală cu teren de ba$cBet .$au teren de ba$cBet în aer liber0 'Număr nelimitat de <ucători '* min+i de ba$cBet# +escriere =ucătorii $unt împărţiţi în două ecBipe e+ale şi $unt aşezaţi pe şiruri în colţurile opu$e ale terenului de ba$cBet înapoia unei linii# 4rimul <ucător de la fiecare ecBipă are o min+e# La $emnal% <ucătorii cu min+ea porne$c fiecare $pre terenul din faţa lui în driblin+ % a<un+/nd în apropierea coşului% tra+ la coş% cule+ min+ea% $e întorc în driblin+ p/nă la linia de centru de unde pa$ează <ucătorului următor din ecBipa $a% care continuă <ocul% iar el trece la coada şirului# C/şti+ă ecBipa a cărui ultim <ucător a<un+e primul la locul $ău# .

*(&$' 95&3a+ Pa0a :( )*$) C5(1%ţ%%.Re*uli@ Nu $e permite aler+area cu min+ea în m/nă# Indicaţii metodice@ 2e poate marca o linie în apropierea coşului de unde $ă fie obli+atorie aruncarea la coş "5)'$% 95+50%&* .$t/n+0 fiecărui <ucător de pe linia cercului# C/şti+ă ecBipa care termină prima pa$area min+ii de către toţi <ucătorii# C/nd min+ea re&ine de la ultimul <ucător de pe cercc la căpitan% ace$ta ridică min+ea în $u$# .core$punzător numărului de ecBipe# D*0)$%*$* =ucătorii $e împart în mod e+al în ecBipe care $e aşează în cercuri% a&/nd în centru un căpitan# 1iecare cerc con$tituie o ecBipă # Căpitanii au c/te o min+e pe care la $emnal o pa$ează cu piciorul drept . -Teren% $ală mare 'Număr nelimit at de <ucători '6in+i .

*(&$' -5+*%. m $e marcBează c/te un cerc cu diametrul de 59 cm în care $e aşează primul <ucător de la fiecare ecBipă# La $emnal% <ucătorii din cerc care au c/te o min+e de &olei% o pa$ează înalt dea$upra capului şi apoi pleacă la Vcoada" şirului# =ucătorul următor alear+ă în cerc . $in*ea deasupra cercului Condiţii@ 'Teren $au $ală 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i de &olei# +escriere =ucătorii $e împart pe ecBipe e+ale ca număr şi $e aşează în flanc c/te unul înapoia unei linii de plecare# 4e $ol% la di$tanţă de .Re*uli@ 2e &a urmari ca toţi <ucătorii $ă primea$că min+ea# Indicaţii metodice@ La repetarea <ocului% $e &a $cBimba piciorul de e ecuţie# "5)'$% 95+50%&* .în timp ce min+ea zboară0 şi efectuează aceeaşi pa$ă dea$upra capuluiD <ocul continuă a$tfel p/nă c/nd toţi <ucătorii au fo$t în cerc şi re&in la locul lor iar min+ea a<un+e din nou în po$e$ia primului <ucător din cerc# C/şti+ă ecBipa care termină prima# Re*uli@ 4entru fiecare min+e cazută $au prin$ă $e penalizează cu ) punct# .

Indicaţii metodice@ La început $e &a da V<oc c/şti+ător" ecBipei care nu are penalizări $au are mai puţine# =ocul $e or+anizează cu colecti&e mai a&an$ate# 6ta"eta cu elemente de volei Condiţii@ '2ală%teren '6in+i de &olei +escriere =ucătorii $e împart pe ecBipe e+ale ca număr#1iecare ecBipă are două şiruri#?n faţa fiecărei ecBipe%la )9')5m di$tanţă $e pune un <alon#La $emnal% primii doi <ucători de la fiecare ecBipă porne$c efectu/nd pa$e şi re&in în acelaşi mod la ecBipă% pa$/nd min+ea perecBii următoare#C/şti+ă ecBipa care termină prima# Re*uli@ 4entru fiecare min+e căzută $au prin$ă% ecBipa e$te penalizată cu un punct# Indicaţii metodice@ =ocul $e poate face cu ele&ii care au în$uşită deprinderea de pa$are corectă a min+ii# :!C!C < 'ocuri "olosite pentru învăţarea &i consolidarea deprinderilor &i priceperilor motrice din *imnastică acro)atică &i sărituri PArmonicaB 4e ecBipe $e e ecută trecerea c/t mai rapidă din $tand% în $pri<in +Bemuit cu aruncarea palmelor pe $ol şi in&er$ din $pri<in +Bemuit re&enire în $tand cu bătaia palmelor $u$# PLea*ănulB 4e ecBipe% $e e ecută rulare înapoi pe $pate din $pri<in +Bemuit în culcat cu +enuncBii îndoiţi şi re&enire# PRoa)a în doiB 4e perecBi% un e ecutant în $pri<in culcat $e depla$ează numai în m/ini% fiind tran$portat de partener care îl $u$ţine de coap$e# .

-Cal (i călăreţ.-5+&a$*a 95$ţ*%< -C!rsa "ntr3!n picior. -)ingea la căpitan.în lun+ime0#2imultan $e e ecută% la un capăt ro$to+olire înainte în +Bemuit% iar la capătul opu$ $ăritură înaltă pe$te partener cu picioarele depărtate#(poi % prin întoarcere rapida la ):9W% din nou faţă în faţă $e repetă e eciţiul precedent% cu rolurile $cBimbate şi tot aşa în continuare% $ub formă de concur$ % pentru coordonarea acţiunilor cu partenerul de <oc faţă de alte perecBi de e ecuţie# JAtin*eAmăB =ucătorii% numerotaţi în ordine% $tau în cerc în <urul lăzii de +imna$tică .1 "5)'$% .*(&$' 1*.5.PEar#a întrAun piciorB 6ai mulţi e ecutanţi $t/nd într'un picior cu ducerea celuilalt +enuncBi la piept şi apucare de +leznă% încearcă $ă menţină acea$tă poziţie c/t mai mult timp% fără depla$area piciorului de $u$ţinere# P$ori&caB Doi <ucători faţă în faţă% la capetele $altelei .$au calului0# Conducătorul <ocului indică pe unul din participanţi% care nu $e urcă în picioare pe aparat# (ce$ta are dreptul ca prin cobor/re cu $ăritură în ad/ncime% în partea opu$ă faţă de locul unde apare alt <ucător $tri+ă pentru a'l atin+e% $ă re&ină neatin$ în cerc printre ceilalţi <ucători#Dacă reuşeşte% următorul îi ia locul pe aparat#Dacă din contră e$te atin$% cel de pe aparat continuă $ă răm/nă în ace$t rol# JSăritură lateralăB La aparatul de $ărit% cal $au ladă aşezat în lăţime% $e e ecută în torent $ăritură prin $pri<in lateral şi aterizare cu $patele $pre aparat% refăc/ndu'$e formaţia în partea opu$ă# JTorente de sărituriB Două ecBipe $tau alăturate cu faţa $pre o ladă $au cal% a&/nd e ecutanţii în coloană# 2e e ecută $ub formă de torent% $ăritură în $pri<in +Bemuit şi cobor/re directă în partea opu$ă% refăc/ndu'$e formaţia c/t mai repede# :!D! >n veri*a a &asea a lecţieiJ+e#voltarea educarea calităţilor motrice "orţa sau re#istenţaB 3. c! minge medicinală Împinge3l(trage3l) din cerc Roaba Cursa întrAun picior Condiţii@ '2ală $au terenD .

'Număr nelimitat de <ucători# +escriere Etafetă' parcur+erea di$tanţei prin $ărituri pe un picior pănă la un punct fi % întoarcerea prin $ăritură pe celălalt picior% $au prin aler+are# Re*uli@ 2ă nu pună piciorul <o$# Indicaţii metodice@ Di$tanţa şi &arianta în funcţie de colecti&# (tenţie a$upra modului de a e ecuta $ăriturile# Lupta coco&ilor Condiţii$ '2ală $au terenD 'Număr nelimitat de <ucători perecBi# +escriere@ =ucătorii $e împart în două ecBipe e+ale ca număr# 4e $ol $e tra$ează două linii paralele la di$tanţa de 3 m una de alta# ?n $patele fiecăreia $e aliniază căte o ecBipă# 1iecare <ucător are în faţă un ad&er$ar# 4oziţia deWWluptăWW e$te $t/nd într'un picior cu braţele încrucişate la piept# La $emnal% cele două ecBipe $e depla$ează înainte în $paţiul celor 3m prin $ărituri pe un picior% fiecare <ucător luptă cu ad&er$arul $ău prin împin+eri ener+ice cu pieptul $au umărul% ori prin fente% $e caută dezecBilibrarea ad&er$arului obli+ăndu'l $ă pună al doilea picior <o$# =ucătorul care a pu$ al doilea picior <o$ e$te luat prizonier şi de a$emenea <ucătorul care a fo$t împin$ înapoia liniei de atac proprii# La al doilea $emnal lupta încetează% <ucătorii $e retra+ în $paţiul lor# 2e repetă încă două reprize şi <ucătorii care nu mai au ad&er$ar pot $ă a<ute coecBipierii luptănd doi contra unu# Dacă e$te luat prizonier un <ucător care la răndul $ău a luat prizonieri% aceştia de&in lideri şi participă la reprizele următoare# După trei reprize $e numără prizonierii şi $e continuă <ocul pănă ce au răma$ mai puţini <ucători# Re*uli@ De la un $emnal la altul depla$area $e face numai într'un picior# Nu au &oie $ă $cBimbe piciorul în timpul unei reprize# Un <ucător nu poate fi atacat decăt din faţă# .

Indicaţii metodice@ Numărul reprizelor şi durata $e $tabileşte în funcţie de &ăr$ta copiilor# 'oc de întrecere cu pasarea min*ii medicinale Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători '6in+i medicinale .core$punzător numărului de ecBipe0 +escriere 1ormaţia de lucruC pe şiruri înapoia unei linii de plecare% ca pentru ştafetă# ?n faţa fiecărei ecBipe% la di$tanţă de * m% $e aşează un <ucător ]căpitan] care primeşte o min+e medicinală# La $emnal% ]căpitanii] aruncă min+ea primului <ucător din ecBipele re$pecti&e care o prind şi apoi o aruncă la ]căpitani]% după care trec la coada şirului#=ocul continuă p/nă c/nd toţi <ucătorii au primit şi pa$at min+ea#C/şti+ă ecBipa care termină prima# Re*uli@ =ocul $e încBeie c/nd ultimul <ucător a trecut Vla coada şirului"# Indicaţii metodice@ Di$tanţa de aruncare şi prindere e$te ca şi +reutatea min+ii în funcţie de &/r$ta copiilor# >mpin*eAl din cerc Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători +escriere .

=ucătorii $e împart în două ecBipe e+ale ca număr %care $e aliniază fiecare pe o linie la o di$tanţă de 5'7m una de alta#=ucătorii fiind aşezaţi în acea$tă formaţie% $e numără c/te trei% form/nd în cadrul fiecărei ecBipe +rupe de c/te trei <ucători# ?n interiorul culoarului dintre ecBipe% $e delimitează pentru fiecare +rupă de trei% cîte un cerc cu diametrul de 9%5m# =ocul $e de$făşoară $ub forma unei lupte de tracţiune împin+ere între perecBi% pe +rupe#Lupa începe cu <ucătorii care poartă numărul !)" din toate +rupele% care înaintează $pre cercul din faţa lor şi $e apucă de m/ini răm/n/nd cu picioarele în afara cercului#La comandă%fiecare <ucător caută $ă'şi tra+ă ad&er$arul în cerc#?n caz de nereuşită a unui <ucător% ace$ta aduce un punct ecBipei care C/şti+ă ecBipa care realizează mai multe puncte# Re*uli@ =ucătorul care a păşit în cerc cBiar cu un $in+ur picior%e$te în&in$# ?n timpul luptei $e pot e ecuta depla$ări în <urul cercului% fără a da drumul m/inilor#2e poate lupta şi numai cu o m/nă# Indicaţii metodice@ 1orţele <ucătorilor trebuie $ă fie apro imati& e+ale # Diametrul cercului poate fi modificat% ţin/ndu'$e $eama de înălţimea <ucătorilor# 'oc de întrecere cu transportul cole*ului în trei &i în patru Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători# +escriere =ucătorii $e împart în ecBipe care $e aşează în flanc c/te trei în $patele unei linii de plecare# La $emnal% c/te doi <ucători de la fiecare ecBipă formează prinz/ndu'$e de m/ini un $căunel pe care $e aşează al treilea <ucător şi porne$c în aler+are p/nă la punctul de întoarcere $ituate la )9')5m în faţa fiecărei ecBipe%după care $e întorc la loc şi <ocul continuă cu alt +rup de trei <ucători#C/şti+ă ecBipa care termină prima# Re*uli@ =ucătorii nu au &oie $ă plece în cur$ă înainte ca ceilalţi $ă treacă linia de plecare# Indicaţii metodice@ 2caunul $e poate forma prin apucarea ambelor m/ini $au numai c/te una# .

5.-5+&a$*a $*.2 "5)'$% .*(&$' 1*.%0&*(ţ*%< 0%!(ti!l!c.deoparte şi de alta a fr/n+Biei0 apucă fiecare de fr/n+Bie% la $emnalul de începere al <ocului# La <umătatea fr/n+Biei $e lea+ă o eşarfă şi de la acea$ta% într'o parte şi alta a fr/n+Biei $e $tabileşte un alt $emn la di$tanţă de )')%5 m de la care $e aşează primul <ucător al ecBipei# La comanda ]pre+atiţi] fiecare <ucător apucă fr/n+Bia cu ambele m/ini% o ridică la înălţimea şoldului şi o ţine întin$ă% c/t pentru tracţiune# La $emnalul !tra+eţi]% <ucătorii caută $ă tra+ă ecBipa ad&er$ă dincolo de linia de centru# Re*uli@ 2e &or re$pecta cei doi timpi de comandăD ultimul <ucător nu are &oie $ă'şi înfăşoare capătul fr/n+Biei în <urul truncBiului $au $ă') fi eze cu picioarele# Indicaţii metodice@ -or fi aşezaţi în faţă <ucătorii cei mai puterniciD numărul <ucătorilor în ecBipe e$te în funcţie de lun+imea fr/n+Biei # C/nd numărul <ucătorilor nu permite an+a<area lor inte+rală% în <oc $e &or forma $erii şi $e &a face o întrecere finală# 3.Tracţiunea cu "r n*-ia Condiţii@ '2ală $au teren 'Număr nelimitat de <ucători 'O fr/n+Bie lun+a de )9')* m +escriere =ucătorii% împărţiti pe două ecBipe de c/te 7')9 <ucători% $e aşează prin flanc c/te unul% faţă în faţă# 4e $ol $e tra$ează o linie care &a de$părţi cele două ecBipe# 1iecare ecBipă &a prinde un capăt al fr/n+Biei% <ucătorii fiind aşezaţi în zi+'za+ .1 .

0u&tiuluc Condiţii@ '2ală%teren 'Număr nelimitat de <ucători 'O min+e de Bandbal +escriere 4articipanţii la <oc $unt di$puşi pe liniile de fund ale unui teren de <oc dreptun+Biular cu laturile de . )9 m#?n centru terenului de <oc $e află o min+e de &olei% fotbal $au Bandbal# La $emnal% <ucătorii ambelor ecBipe porne$c în aler+are $pre centrul terenului de <oc% încerc/nd $ă intre în po$e$ia min+ii#=ucătorii ecBipei care intră în po$e$ia min+ii încep $ă o pa$eze de la unul la altul şi $ă $e depla$eze $pre linia de fund al ecBipei ad&er$e% încearcă $'o depună cu m/na pe linie $au în $patele liniei# Reuşita aduce un punct ecBipei $ale#C/şti+ă ecBipa care totalizează cel mai mare număr de puncte# Re*uli@ 6in+ea $e aşează%nu $e aruncă# Nu $e &or admite brutalităţi# Indicaţii metodice@ 6in+ea poate fi pa$ată cu capul% cu piciorul% cu m/inile $au pieptulD cei care înaintează cu min+ea pot fi opriţi prin ! placa<WW% pot fi luaţi în braţe% a+ăţaţi cu m/iniD $unt interzi$e piedica şi lo&iturile# .

/B >/8453B I!5 >nvăţăm ntul primar &i *imna#ial 5!Curriculum apro"undat ' $e aplică numai la di$ciplinele care% în planul 8 cadru de în&ăţăm/nt în &i+oare% au pre&azută pla<a orară .=. număr minim şi număr ma im de ore pe $ăptăm/nă0D ' $e realizează în limita numărului ma im de ore pre&ăzut în pla<a orară a di$ciplinei &izate% numai în locuri de recuperare% pentru cla$eleL +rupele de ele&i care nu reuşe$c $ă atin+ă ni&elul minimal al obiecti&elor pre&ăzute de pro+rama în anii anterioriD ' urmăreşte aprofundarea obiecti&elor de referintă ale di$iplinelor din truncBiul comun% prin di&er$ificarea acti&ităţilor de în&ăţare% în limita numărului ma im de ore pre&ăzut în pla<a orară a unei di$cipline# Ca#acte#istici ale p#o'#amei 4ro+rama pentru truncBiul comun% în limita numărului ma im de ore din pla<a orară pre&ăzuta în planul 'cadru /e'im o#a# 2e alocă din pla<a orară a di$cilpinei 8ota#e )n catalo' (ceeaşi rubrică din catalo+ cu di$ciplina $ur$ă 9!Curriculum e../<33..5 F... număr minim şi ma im de ore pe $ăptăm/nă0D ' $e realizează în limita numărului ma im de ore pre&ăzut în pla<a ora a di$ciplinei &izateD ' urmăreşte e tinderea obiecti&elor cadru $i a conţinuturilor din pro+rama de truncBi comun% prin obiecti&ele de referintă şi unităţile de conţinut marcate cu a$teri$c .=.tins A $e aplică numai la di$ciplinele care% în planul' cadru de în&ăţăm/nt în &i+oare% au pre&azută pla<a orară . ?@ .D</5A./. \0 în pro+rama $colară în &i+oareD ' pre$upune parcur+erea pro+ramei în între+ime.\0din pro+rama şcolară a di$ciplinei &izate% în limita numărului ma im de ore din pla<a orară pre&ăzută în planul' cadru /e'im o#a# 2e alocă din pla<a orară a di$cilpinei 8ota#e )n catalo' (ceeaşi rubrică din catalo+ cu di$ciplina $ur$ă .V.inclu$i& a elementelor marcate cu a$teri$c0# Ca#acte#istici ale p#o'#amei Obiecti&ele de referintă şi conţinuturile notate cu a$teri$c% .5 >/84./<4<" 45 D.

:!Opţional la nivelul disciplinei ' con$tă fie din acti&ităţiL moduleL proiecte care nu $unt inclu$e in pro+rama şcolară naţională% fie dintr'o di$ciplină care nu e$te pre&azută ca atare în planul' cadru $au care nu apare la o anumită cla$ăL ciclu curricular# Ca#acte#istici ale p#o'#amei Noi obiecti&e de referintă şi noi conţinuturi% altele decat cele din pro+rama de truncBi comun a di$cilplinei# /e'im o#a# 2e alocă de la -iscipline optionale 8ota#e )n catalo' Rubrică nouă în catalo+ 3!Opţional la nivelul ariei curriculare ' pre$upune ale+erea unei teme care implica cel putin doua di$cipline din aceea$i arie curricularăD în ace$t caz% pornind de la obiecti&ele' cadru ale di$ciplinelor% &or fi formulate noi obiecti&e de referintă% din per$pecti&a temei pentru care $'a optat# Ca#acte#istici ale p#o'#amei Noi obiecti&e de referintă şi noi conţinuturi comple e.noutatea e$te definită faţă de pro+ramele di$ciplinelor de truncBi comun implicate în inte+rare_# /e'im o#a# 2e alocaăde la -iscipline opţionale 8ota#e )n catalo' Rubrică nouă în catalo+ I!9 >nvătăm ntul liceal 5!Curriculum apro"undat ' e$te deri&at din oricare din di$ciplinele $tudiate în truncBiul comun şiL $au în curriculumul diferenţiat% urmărind aprofundarea competenţelor $pecifice ale di$ciplinei &izate% prin noi unităţi de conţinut# .noutatea e$te definite faţă de pro+ramele di$ciplinelor de truncBi comun implicate în inte+rare_# /e'im o#a# 2e aloca de la -iscipline opţionale 8ota#e )n catalo' Rubrică noua în catalo+ D! Opţional la nivelul mai multor arii curriculare 4re$upune ale+erea unei teme care implică cel putin două di$cipline aparţin/nd unor arii curriculare diferiteD în ace$t caz% informaţiile cu care ele&ii &or opera au un caracter comple şi% ca atare% permit dob/ndirea de acBiziţii co+niti&e de tipul +eneralizării% al tran$ferului etc# Ca#acte#istici ale p#o'#amei Noi obiecti&e de referintă şi noi conţinuturi comple e.

tins ' e$te deri&at din oricare dintre di$ciplinele $tudiate în truncBiul comun şiL $au în curriculumul diferentiat% urmarind e tinderea competenţelor +enerale ale di$ciplinei% prin noi competenţe $pecifice corelate cu noi conţinuturi# Ca#acte#istici ale p#o'#amei Noi competenţe $pecifice şi noi conţinuturi% corelate cu acelea ale pro+ramei de truncBi comun şi L $au ale celei de curriculum diferenţiat /e'im o#a# 2e alocă din CD2# 8ota#e )n catalo' Rubrică nouă în catalo+ .Ca#acte#istici ale p#o'#amei (celeaşi competenţe $pecifice' ca şi în pro+rama $colară în &i+oare# Noi conţinuturi' cele notate cu a$teri$c.# Opţional ca disciplină nouă ' introduce un obiect de $tudiu % în afara celor pre&ăzute în truncBiul comun şiL $au în curriculumul diferenţiat pentru un anumit profilL pentru o anumită $pecializare# Ca#acte#istici ale p#o'#amei Noi competenţe $pecifice şi noi conţinuturi% altele dec/t cele ale pro+ramelor pentru diciplinele pre&ăzute în planul' cadru /e'im o#a# 2e alocă din CD2# 8ota#e )n catalo' Rubrică nouă în catalo+ 3# Opţional inte*rat ' introduce % ca obiect de $tudiu% o nouă di$ciplină% $tructurată în <urul unei teme inte+ratoare pentru o anumită arie curriculară $au pentru mai multe arii curriculare# Ca#acte#istici ale p#o'#amei Noi competenţe $pecifice' comple e% inte+rati&e# Noi conţinuturi' interdi$ciplinare# /e'im o#a# 2e alocă din CD2 8ota#e in catalo' Rubrică nouă în catalo+ I!: Pro*rama de opţional 4ro+rama de opţional &a fi realizată după modelul pro+ramelor de truncBi comun şi &a cuprindeC .\0 în pro+rama şcolară în $au altele# /e'im o#a# 2e alocă din CD2# 8ota#e )n catalo' (ceeaşi rubrica din catalo+ cu di$ciplina $ur$ă# 9!Curriculum e.

' ' ' ' ' ' Ar*umentul &a conţine ma im o pa+ina în care $e moti&ează cur$ul propu$C ne&oia ele&ilor% ale comunitatii locale% formarea unor competente de tran$fer etc# O)iectivele de re"erintaHcompetenţe speci"ice &or fi redactate după modelul celor din pro+rama natională a materiilor de truncBi comun0% dar nu vor fi reluari ale acestora! Obiecti&ele de referintă $unt corect formulate dacă enunţurile $ale ră$pund la întrebarea ! ce poate $a facă ele&ulO"# O pro+ramă de opţional &a conţine 5'7 obiecti&e de referinţă# Activităţi de învăţare care $unt e emple pentru e&idenţierea modului în care $e anticipeează rezolcarea obiecti&elor Conţinuturile cuprind informaţiile pe care opţionalul le propune ca bază de operare pentru formarea capacităţilor &izate de obiecti&e# Informaţiile din li$ta opţionalului &or fi con$iderate ca un mi<loc pentru formarea intelectuală# $odalităţi de evaluare ' &or fi prezentate tipurile de probe de control care $e potri&e$c opţionalului propu$#La educaţie fizică ace$tea pot fi practice şi teoretice .noţiuni de re+ulament%terminolo+ie%etc0# Ei)lio*ra"ie pro+rama de opţional trebuie $ă conţină şi biblio+rafie# Opţionalul pre&ăzut pentru un ni&el de şcolaritate $au un ciclu curricular% e$te nece$ar $ă aibă definite şi o%iectivele cad#u din care se deduc o%iectivele de #efe#int& pentru fiecare an de $tudiu# ?n aceactă $ituaţie $e redactează c/te o pro+ramă pentru fiecare an de $tudiu 4ro+rama de opţional e$te a&izată obli+atoriu de in$pectorul de $pecialitate pentru educaţie fizică şi $port% după aprobarea ei în Con$iliul de admini$traţie al unităţii şcolare# (&izarea pro+ramei $e face păna la o dată $tabilită de in$pectoratul şcolar<udeţeanLal6unicipiului Aucureşti %dar nu mai tărziu de începutul anului şcolar pentru care e$te propu$ opţionalu :#3 6ă$uri pentru creşterea şan$elor de acordare a orelor din C#D#2## la educaţie fizică Orele din curriculum la decizia şcoliii $unt din păcate atribuite% neţinandu'$e cont de opţiunea indi&iduală a ele&ului% ele fiind diri<ate în $copul între+irii diferitelor norme didactice# (&/nd în &edere numarul limitat de ore opţionale pre&ăzute în planul de în&ăţăm/nt% numarul de ore ma im afectat unei cla$e şi concurenţa cu celelate di$cipline de în&ăţăm/nt care $olicită atribuirea ace$tor ore% obţinerea lor de către profe$orul de educaţie fizica e$te determinată deC        Calitatea proce$ului didactic realizat în orele de truncBi comunD 4romo&area unei relaţii profe$or' ele& bazată pe colaborare şi re$pect reciprocD Dotarea materială core$punzătoare% a bazei $porti&eD ($i+urarea unui $i$tem competiţional intern de duratăD Lăr+irea ariei de $pecializare a profe$orilor pentru a re$pecta opţiunile reale ale ele&ilorD 4opularizarea în r/ndul ele&ilor şi părinţilor a ofertei educaţionale a catedreiD 4ro+ramarea $tabilă a orelor în aşa fel înc/t $ă nu $e $uprapună cu alte acti&itaţi pe acelaşi $paţiu al bazei $porti&eD .

 4articiparea la cat mai multe competiţii# I(!ANSA$ELUL SPORTI% 6I ORELE PENTRU PRE/ATIREA 1OR$A2IILOR REPRE3ENTATI%E Ansam)lul sportivA formă de acti&itate e tracurriculară care $e re+ă$eşte în planurile de în&ătăm/nt at/t la ni&elul in&ătăm/ntului +imnazial% c/t şi la cel liceal % e primată $ub mai mai multe formulări# 9a #nvăţăm0ntul gimnazial.)0#"La solicitarea scrisă a elevilor7 din învăţăm ntul liceal7 la "iliera teoretică te-nolo*ică &i vocaţională7 e.*0"Or+anizarea şi pre+ătirea formaţiilor $porti&e $e realizează după cum urmeazăC .)0 &a fi alcătuită din minimum )5 şi ma imum .)0# V Pentru constituirea &i pre*ătirea "ormaţiilor sportive repre#entative ale &colilor participante la competiţiile inter&colare se poate aloca7 în a"ara orarului #ilnic7 în "uncţie de resursele materiale &i umane ale unităţii de învăţăm nt7 un număr de două ore pe sămptăm nă pentru "ormaţia sportivă pe &coală! Aceste ore intră în norma didactică a pro"esorului &i se înre*istrea#ă în condică!B .9 de ele&i pro&eniţi din una $au mai multe cla$e#" (rt#**.*0"1iecare +rupă pre&ăzută în alin# .*0 V?n în&ăţăm/ntul +eneral $e pot or+aniza acti&ităţi de an$amblu coral şi de an$amblu $porti& în afara orarului zilnic $i în zilele de $/mbătă# (ce$te acti&ităţi pot fi inclu$e în norma profe$orului% cu c/te o oră pe $ăptăm/nă% pentru fiecare +rupă#" Ora de an$amblu $porti& nu intră în sc-ema orară a claseiH claselor% fiind o acti&itate de$tinată practicării $portului la care pot participa ele&ii din mai multe cla$e% acceptaţi pe baza unor criterii $tabilite pentru fiecare di$ciplină $porti&ă la ni&elul catedrei# De re+ulă $unt acordate 3 ore de an$amblu $porti&% a&/nd ca element de orientare opţiunile ma<ore ale ele&ilor % tradiţia şcolii şi intenţiile catedrei de a participa la anumite ramuri de $port în campionatele interşcolare# 4rofe$orul &a prezenta la $ecretariatul şcolii un tabel cuprinz/nd compoziţia nominală a ele&ilor care participă la ora de an$amblu $porti& ca document do&editor% pentru normarea profe$orului cu a$emenea ore# Conţinutul proce$ului de in$truire e$te a at realizarea la dimen$iuni re$tr/n$e a principalilor factori ai antrenamentului $porti& la ni&el de începători# Ora de an$amblu $porti& participă şi $e în$crie în orarul şcolii şi în condică% imediat după încBeierea orarului zilnic al ele&ilor# 9a #nvăţăm0ntul liceal% prin Ordinul $!EdC nr! DN5IH 99!59!9FFD cu pri&ire la aprobarea planurilor cadru de în&ăţăm/nt pentru ciclul $uperior al liceului% $e pre&ăd re+lementări clare cu pri&ire la po$ibilatatea de acordare a orelor de an$amblu $porti&e şi a orelor pentru con$tituirea şi pre+ătirea formaţiilor $porti&e reprezentati&e% formulate dupa cum urmeazăC (rt#*.a0 toţi ele&ii participanţi la formaţiile $porti&e reprezentati&e ale liceului &or fi $elecţionaţi pe baza unor probe de aptitudini% elaborate de către catedrele de $pecialitateD .cept nd speciali#ările din cadrul pro"ilului sportiv7 se pot or*ani#a ansam)luri sportive! Ansam)lurile sportive se des"ă&oară pe *rupe cu c te o oră pe săptăm nă7 în a"ara orarului #ilnic! Aceste activităţi sunt incluse în norma didactică a pro"esorului si se consemnea#ă în condică!B . orele de an$amblu $porti& $unt re+lementate prin Ordinul :G:IH9FF5 cu pri&ire la aplicarea planului 8 cadru de în&ăţăm/nt% (rt#7.

.b0 numărul formaţiilor $porti&e ale liceului şi con$tituirea ace$tora $e aprobă de către Con$iliul de admini$traţie al unităţii de în&ăţăm/nt% la propunerea cadrelor didactice de educţie fizică şi $portD .c0 pre+ătirea formaţiilor $porti&e ale liceului $e de$făşoară în afara orarului zilnic% c/te două ore pe $ăptăm/nă#" (rt#*,#"Pentru activităţile sportive prevă#ute la Art!95&i 99 se pot aloca în norma didactică a pro"esorului cel mult patru oreH săptăm nă#" La ora de ansam)lu sportiv% ele&ii pot practica di$cipline $porti&e de care $unt intere$aţi .şi pentru care e i$tă condiţii de practicare în liceu0% c/t şi alte tipuri de acti&ităţi orientate către îmbunătăţirea condiţiei fizice $au a e$teticii corporale% cum ar fi de e emplu realizarea unor pro+rame de +imna$tică aerobică% pro+rame de fitne$$% pro+rame tip culturi$m etc## (cceptarea ele&ilor care participă la ace$te tipuri de acti&ităţi $e face în principiu după criterii opţionale .$porti&e0 $tabilite la ni&elul catedrei# O)iectivele acestor activităţi nu sunt orientate spre o)ţinerea de per"ormanţe sportive % în ace$t $cop a&/nd la di$poziţie alte forme de or+anizare în liceu% ca de e emplu orele pentru pre+ătirea formaţiilor reprezentati&e# (cti&itatea de planificare $e realizează prin elaborarea de pro+rame $pecifice acti&ităţii acti&ităţilor pentru care au optat ele&ii L+rupele de ele&i# 4e parcur$ul acti&ităţii% ele&ii &or fi iniţiaţi pentru &erificarea adaptării or+ani$mului la efort% aplic/nd metoda pul$ometriei% urmată de formularea % după caz% a unor recomandări de menţinereL modificare a încărcăturii $au a duratei de lucru# E&aluarea ni&elului de realizare a pro+re$elor obţinute $e realizează prin in$trumente de e&aluare recomandate de profe$or% dar care nu $e finalizează cu notare# Ora de an$amblu $porti& $e în$crie în orarul şcolii şi în condică% imediat după încBeierea orarului zilnic al ele&ilor# Un tabel cu ele&ii participanţi $e înaintează la $ecretariatul liceului pentru fiecare +rupă con$tituită% ca formă de <u$tificare a normării cadrului didactic# Ora de an$amblu $porti& $e în$crie în condica de prezenţă% iar frec&enţa ele&ilor care participă la orele de an$amblu $porti& $e înre+i$trează în caietul profe$orului# Orele pentru pre*ătirea "ormaţiilor repre#entative # (ce$te ore $unt acordate în re+im de C#D#E# de către Con$iliul de admini$traţie al liceului# 4entru acordarea ace$tor ore %2carlat.*9970%prezintă următoarele etape C ' dezbaterea în catedră şi $tabilirea $trate+iei de participare la $i$temele competiţionale interşcolare% repartiz/nd pentru fiecare profe$or )'* di$cipline $porti&e pentru care are di$ponibilităţi profe$ionale şi pe care le &a pre+ăti şi prezenta în competiţii# 4entru acea$tă acti&itate $e &or aloca * ore $ăptăm/nal% pentru o formaţieD ' înaintarea unei $olicitări $cri$e către Con$iliul de admini$traţie% cuprinz/nd propunerile ar+umentate ale catedreiD ' elaborarea criteriilor de $elecţie $pecifice pentru fiecare di$ciplină $porti&ăD ' popularizarea iniţiati&ei catedrei în r/ndul ele&ilor şi or+anizarea la începutul fiecărui an şcolar a unui campionat intercla$e .$i$tem eliminatoriu0ca o formă $uplimentară de $elecţieD ' pro+ramarea $tabilă pe baza $porti&ă a şcolii a două poziţii de antrenament $ăptăm/nal% după orele de cur$ şi cuprinderea lor în orarul şcolii şi condica profe$orilorD ' $tabilirea de către fiecare profe$or .de e emplu la <ocuri $porti&e0 a modelului de <oc şi de in$truire şi elaborarea unei planificări adec&ateD ' a$i+urarea cu materiale $porti&e care $ă permită realizarea unei in$truiri inten$i&eD ' realizarea unui proce$ de antrenament $imilar ce cel pentru +rupele de a&an$aţi din cluburile $porti&e şcolareD

(! +OSARULUI CO$ISIEI $ETO+ICE
Conform art#,5 din noul Re*ulament de or*ani#are &i "uncţionare a unităţilor de in&ăţăm/nt preuni&er$itar . R#O#1#0% cadreleL comi$iile metodice $e con$tituie din minimum 3 membri% pe di$cipline de $tudiu% pe di$cipline inrudite $au pe arii curriculare# Eeful de catedrăL comi$iei metodice coordoneaza acti&ităţile ace$teia . aşa cum reie$ din R#O#10 şi ră$punde în faţa directorului şi a in$pectorului de $pecialitate de acti&itatea profe$ională a membrilor catedrei# Ca urmare% după director şi director ad<unct% şeful de catedrăL comi$ie metodică are un rol deci$i& în realizarea unei acti&ităţi didactice de calitate# De aceea% pentru a a$i+ura o coordonare optima la ce$t ni&el mana+erial% con$ideram nece$are $i utileC • Elaborarea de catre director a fişei po$tului pentru şeful de catedrăL comi$ie metodicăD • E i$tenţa unui portofoliu minimal al ace$tuiaD • In$trumente de lucru care $ă or+anizeze şi $ă $implifice acti&itatea mana+erială la ace$t ni&el )# 4ORTO1OLIUL 2E1ULUI DE C(TEDRQL CO6I2IE 6ETODICQL DOCU6ENTE 6(N(FERI(LE L( NI-ELUL C(TEDREIL CO6I2IEI 6ETODICE 4ropunem $tructura portofoiului $efului de catedrăL comi$ie metodică pe urmatoarele $ecţiuniC A! RE/ISTRUL CATE+REI@ a0 DOCU6ENTE (D6INI2TR(TI-EC • Tabel nominal cu componenţa catedrei de $pecialitateL comi$iei metodice . date per$onale% $tudii% &ecBime% +rad didactic% ultimul cur$ de perfecţionare 8 nr# ore% nr# credite D • Orarul membrilor catedrei

A#
C!

• Incadrarea membrilor catedrei • Repartizarea $arcinilor pe fiecare membru al catedrei • Temetica $edinţelor de catedră • Re$pon$abilitatile membrilor catedrei • 1işa po$tului şefului de catedră b0 DOCU6ENTE 6(N(FERI(LEC • (naliza 2HOT la ni&elul catedrei • 4lanul mana+erial la ni&elul catedrei • Raport de analiza a acti&itatii . $eme$trial $i anual0 • 4lanuri de imbunătăţire a acti&ităţii c0 CO64ONENT( O4ER(RION(LQC • 4lanificarea calendari$tică • 4roiecte didactice 8 $cBiţa lecţiei • d0 C5)P59;9+A ;<+RACURR=CU'ARĂ> • Calendarul $porti&e competiţional ON22 • 4ro+ramul de pre+ătire pentru ecBipele reprezentatie&e • E&idenţa participării la competiţii • Catalo+ul +rupei • 2e$iuni de referate şi comunicări • 4articipări ale membrilor catedrei la pro+rame şi proiecte e0 4ER1ECRION(RE L 1OR6(RE CONTINUQC • Oferta de formare la ni&el local $au re+ional • Tematici de perfecţionare la ni&elul catedrei $au ariei curriculare • Table nominal cu per$onalul didactic care urmează cur$uri de dez&oltare profe$ională şi L $au formare continuă RE/ISTRUL +E PROCESE %EREALE al catedreiL comi$iei metodice . $e încBeie un proce$ &erbal în timpul fiecărei $edinţe% înre+i$tr/ndu'$e c/t mai fidel de$făşurarea acti&ităţii0D +OSARUL CU ANE(E@ • E&idenţa normelor şi probelor de control • 2ituatii $tati$tice pri&ind rezultatele competiţionale • 6ateriale prezentate de profe$ori la $e$iuni de comunicări şi referate

SI SE( UNITATEA 6COLAR. CATE/ORIA +E %ARST.2CO(L(ZZZZZZZZZZ (DRE2(ZZZZZZZZZZ TELE1ONZZZZZZZZZ# Nr! crt Numele si prenumele =titularH suplinitor? 1acult! A)solvită = anul? %ec-ime în învăţ! /r! +idactic = anul o)ţ!? CO$PONEN2A CATE+REI +E E+UCA2IE 1I3IC. AN SCOLAR 9FFIA9FFQ Cursuri Cursuri >NCA+RARE Per"ecţionare "ormare Tr! comun Ans! =anulH cursulH =anulH nr! Credite? cursul? IA % I( sporti I% %III (II v Tele"on ScoalaH acasa Responsa)ilităţi în cadrul comisiei metodice la nivel de sector C+S Nr!crt NU$ELE SI PRENU$ELE >NSCRIERI CO$PETI2II CO$PET2IA SPORTI%.RRRRRRRR! (N 2COL(R *99:'*99> .

întocme&te dosarul cu competiţii interne8 ONSS8 terţe! .participă în ONSS7 cu@ )asc-et "ete8 -and)al "ete8 tenis de masa8 . Numele Asociaţiei Sportive &colare SediulH adresa Tele"onH "a.# ANTON 1! @ .întocme&te dosarul cu normative8 . Actul de constituireH Numar &i data +aca are Coti#aţie personalitate sportivă@ . CA$PIONATUL INTERN= LA CEL PU2IN TREI RA$URI +E SPORT? 6I +E CO$PETI2IILE LA NI%EL +E SECTOR SI $UNICIPIU LA CARE PARTICIP.RRRRRRRR! AN SCOLAR 9FFIH9FFQ ASOCIA2IA SPORTI%.participă în ONSS7 cu@ volei )aieţi8 )asc-et )aieţi8 "ot)al8 .REPARTI3AREA SARCINILOR PE $E$ERII CO$ISIEI $ETO+ICE )# /0EOR/0E %! @ .evidenţa caietului comisiei metodice8 .uridică@ +AHNU +AHNU Cont8 +AHNU Pre&edintele ASS ' nume8 ' prenume8 ' pro"esor8 elev8 director Nr! $em)rii ASS . 6COLAR.rapunde de pre*atirea &i or*ani#area P Ealului )o)ocilorB NOTA@ TO2I $E$ERII CO$ISIEI7 RASPUN+ +E $O+UL >N CARE SE +ES1ASOAR.participă in ONSS7 cu @ volei "ete8 -and)al )ăieţi 8 sport aero)ic! *# POPESCU $! @ .proiectarea didactică clasele I( < (II8 SA$ I7II7 AN III completare@ .înrocmeste re*ulamentele de des"asurare a campionatelor intene pe ramuri de sport8 . 6E6ARII C(TEDREIC F@EORF@E -# 4O4E2CU 6# (NTON 1 SECTOR RRRRRRR UNITATEA 6COLAR.

6e" catedră7 UNITATEA 6COLAR. SE$ESTRUL I 5! REOR/ANI3AREA CATE+REI@ A încadrare7 A ale*erea &e"ului de catedră8 A responsa)ilităţi pe "iecare mem)ru al catedrei8 A sta)ilirea comisiilor de la nivelul unităţii = comisia de or*ani#are a competiţiilor8 comisia de contestaţii &i disciplină8 comisia pe discipline sportive?! A întocmirea dosarului comisiei metodice8 A întocmirea plani"icărilor A sta)ilirea normelor de protecţie a muncii +ATA @ SEPT! 9FFI * ' Alcatuirea calendarului competiţional intern ONSS A +e"initivarea re*ulamentului de des"asurare a competiţiilor interne ONSS8 A >nscrierea în competiţiile or*ani#ate în ONSS 8 A Raport asupra participării la competitţile oca#ionale A Re"erat@ P Perspective moderne asupra proiectării didactice la disciplina educaţie "i#ică &i sportB! +ATA @ OCT! 9FFI : A Procesarea datelor evaluărilor predictive &i anali#a acestora8 A Anali#a participării &i a re#ultatelor o)ţinute la competiţiile din cadrul ONSS8 A Pro)leme curente8 A Re"erat@ pro"esor %asilescu Loredana PLocul &i rolul *imnasticii in educaţia "i#ică &colară7 ca "actor de )a#ă în de#voltarea "i#ică *enerală a tineretuluiB! +ATA @ NO%! 9FFI .RRRRRRRR! %I3A +IRECTOR@ (N 2COL(R *99:L*99> TE$ATICA 6E+IN2ELOR +E CATE+R.

e .2I CO$ENTARII PROPUNERI +E RE$E+IEREA RECO$AN+.RI NOT.2I PROPUSE STA+IUL +E REALI3ARE NE4$PLINIRIA +I1ICULT.3 < Lecţie desc-isă@ TE$A@ PProcedee metodice pentru de#voltarea "orţei in ciclul licealB PRO1ESOR@ E! A! +ATA@ Q +ECE$ERIE8 LOC +E +ES1ASURARE@ LIC!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! A $asuri pentru înc-eierea în )une condiţii a situatţei &colare la educaţie "i#ică &i sport7 pe semestrul I $E$ERII CO$ISIEI@ E!A!8 %!L!8 /!S!8 E!I!8 P!+! Catedra############################# Re$pon$abil comi$ie######################## (n şcolar####################################### RAPORT +E ACTI%ITATE +O$ENIUL $ANA/E$ENT CURRICULU$ RESURSE U$ANE RESURSE $ATERIALE PRO/RA$EA PARTENERIATE I$A/INEA CATE+RELOR ALTE ASPECTE OEIECTI%E ACTI%IT.@ Raportul va "i însoţit de ane.

6I SPORT AN 6COLAR 9FFI < 9FFQ +O$ENIUL RESPONA SAEILI 2# I# 2# I# RESURSE NECESARE rezultatele ele&ilor 4lanul mana' +erial al şcolii /RUPUL 2INT.2I )# ?ntocmirea 3aportului de analiză pentru anul şcolar *99. note între :%59 8 )9 mana+ement foarte bun ACTI%IT. ab$ol&enţii *99: (C IN+ICATORI +E PERA 1OR$AN2. E+UCA2IE 1I3IC.RI UNIT(TE( ECOL(RQZZZZZZZZZ 4rof# ZZZZZZZZZZ## PLAN $ANA/ERIAL ARIA CURRICULAR.2I A$ENIN2.Responsa)il comisie matodică Catedra!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! Responsa)il!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! An &colar!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! ANALI3A S!S!O!T PUNCTE TARI PUNCTE SLAEE OPORTUNIT. 8 *99:% a raportului pri&ind e amenul de A(C *# ?ntocmirea curriculare lanului "anagerial al catedrei L ariei TER$ENE 9)#)9#*99: 9)#)9#*99: C .

# Elaborarea pro+ramului de $elecţie şi pre+atire a ele&ilor 9)#)9#*99: ce &or reprezenta Cole+iul la ON22 L acti&ităţi culturale# :#?ntocmirea /alendarului competiţional pentru faza $coală a ON22 8 an şcolar *99: 8 *99> pe 9)#)9#*99: membrii catedrei 2#I# calificări în fazele $upe' rioare cla$ele IP'PII A`1 re$pectarea celor două re+ulamente pro+rame cult#' $porti&e e&aluare corecta perfecţionare C U R R I C U L U $ >#4articiparea la reactualizarea 3egulamentului de funcţionare a bazei $porti&e $i a @ormelor de protecti a muncii $pecifice acti&ităţilor $porti&e# )9# Elaborarea proiectului acti&ităţilor în catedră% în cadrul acţiunilor (riei curriculare ))# Di$cuţii în &ederea reactualizării Fişei individuale de autoevaluareC (cordarea calificati&e finale L *99.# ?ntocmirea planificărilor calendari$tice pentru anul şcolar *99: 8 *99> 3# Elaborarea 4lanului Operati& al catedrei de educaţie fizică L (C $i al Fraficului lunar de acti&itate 5# Elaborarea testelor predictive pentru toate cla$ele 7# Corelarea acti&ităţilor de la ni&elul cole+iului cu cele $tabilite în cadrul catedrei% în funcţie de fişa po$tului% pentru trecerea în do$arul catedrei )5#9>#*99: 9)#)9#*99: )5#9>#*99: permanent 6embrii (C 2# I# membrii catedrei 2# I# 4ro+ramele şcolare 4lan mana' +erial 4ro+ramele şcolare 1işa indi&iduală a po$tului te$tări $pecifice Calendarul competiţional RC ' ROI profe$orii (C ele&ii cl# IP'PII membrii ariei membrii ariei $porti&ii ecBip# repr ele&ii ecBipele reprezent# rezultatele ele&ilor rezultatele ele&ilor :5J pe$te nota .U R R I C U L U $ .'*99: )*# ($i+urarea pentru fiecare membru al catedrei L (C a tuturor documentelor pri&ind acti&itatea catedrei de ed# fizică L (C . pro+rame şcolare% fişa po$tului% Ordine 6EdCT )5#9>#*99: 2# I# ele&ii )5#9>#*99: )5#9>#*99: permanent 2#I# 2# I# 2#I# 4lanul mana+# (C 1işa de auto' e&aluare documente catedră membrii (C membrii (C membrii (C .%99 implicare )99J .

admitere la facultate% ON22% competiţii 0 ):# 2u$ţinerea de lecţii demon$trati&e C U R R I C U L U )># Urmărirea modului în care $e realizează atribuţiile mana+eriale la ni&elul ariei curriculare în cazul fiecărui cadru didactic în parteC ' controlul parcur+erii ritmice a pro+rameiD ' analiza obiecti&ă a ni&elului de pre+atire a ele&ilor% cu mă$uri concrete de ameliorare a $ituaţiilor necore$punza' toareD ' controlul e&aluării continue şi corecte a ele&ilorD ' de$făşurarea orelor de an$amblu $porti& Conform +raficului martie *99> permanent membrii catedrei A#I# 2#I# rezultate% $tati$tice lo+i$tica 4ro+rama şcolară% pro' iecte didactic' ce% planificări calendari$tice $tati$tici ele&i creşterea performan# 4erfecţionare Cre$terea calităţii pro' ce$ului de în&ăţăm/nt prof# deb membrii (C .concur$uri şcolare% acţiuni de perfecţionare a cadrelor didactice% etc#0 şi a$i+urarea prezenţei la toate acti&ităţile catedrei L ariei curriculare# )7# 4ropuneri pentru $tabilirea ofertei educaţionale CD2 pentru anul şcolar *99>'*9)9 permanent 2em# II 2#I# 2#I# documente arie re+ulamente $porturi alter' nati&e lo+i$tica% materiale au iliare opţiunile ele&ilor re$p# arie ele&i buna or+ani' zare a acti&# di&er$ificarea lecţiilor perfecţionare permanent 2#I# membrii (C martie *99> membrii (C ele&i adaptarea pro+ramei ).# Realizarea unei baze de date la ni&elul catedrei cuprinz/nd documentele ariei curriculare# )3# Or+anizarea unei $e$iuni de referate şi comunicări pe tema practicării $porturilor alternati&e şi a oportunităţii introducerii lor în cadrul orelor de educaţie fizică# )5# 4articiparea la toate acţiunile or+anizare de I26A .# 6onitorizarea şi &alorificarea rezultatelor obţinute de ele&i la te$tele predicti&e% e&aluări la ni&elul catedrei% e amen .$i I26A 0 ).

# 2e &or $tabili concret re$pon$abilităţile ce re&in fiecărui profe$or pentru a finaliza toate obiecti&ele propu$e în 4lanul mana+erial 9)#)9#*99: 2# I# fişa po$tului membrii (C performanţe mana+eriale .$ *9# Realizarea de $onda<e în r/ndul ele&ilor în ceea ce pri&e$te CD2 *)# ($i+urarea unui climat de muncă eficient în cadrul ariei curriculare% în folo$ul ele&ilor# $ A N A / E $ E N T )# Or+anizarea şi proiectarea acti&ităţii de a$i$tenţă la ore urmărind urmatoarele a$pecte C ' ni&elul de pre+ătire al ele&ilor dela cla$ele a$i$tate D ' $e &a $olicita şi prezenţa unui membru al conducerii D ' $e &a a$i+ura planificarea calendari$tică pentru momentul a$i$tenţei D 2e &or efectua a$i$tenţe la ore în mod $pecial la profe$orii $uplinitori şi cei care &or $u$ţine +rade didactice şi $e &a $tabili încă de la începutul anului şcolar +raficul ace$tora# *# 4lanificarea şi efectuarea de a$i$tenţe &a urmariC ' cunoa$terea c/t mai obiecti&ă a ni&elului re$ur$elor umane ale ariei curriculare pentru a$i+urarea corectitudinii în acordarea calificati&ului fiecarui profe$or D ' di$cuţii cu membrii ariei curriculare şi cu ele&ii în &ederea cule+erii de informaţii referitoare la obiecti&e noi ce pot fi inclu$e in 4lanul mana+erial pentru anul şcolar &iitor D ' $e &a urmări creşterea intere$ului ele&ilor şi al profe$orilor în lan$area de proiecte de parteneriat cu ele&ii din licee $imilare din UE# $em# I permanent membrii (C membrii (C cBe$tionare interrelaţii ele&i ele&ii cre$terea nr# orelor CD2 cadru educa' ţional bun îndrumare şi perfecţionare conform +raficului Dir# (d<unct 2# I planificari calendari$tice membrii (C permanent Dir# (d<unct 2# I membrii (C documente a$i$tenţe 4lanul mana' +erial% fişa po$tului proiecte par' teneriate cadrele didactice membrii (C membrii (C% ele&ii e&aluare corectă performanţe educaţionale Inte+rare Europeană permanent $ A N A / E $ permanent membrii (C .

planificări% proce$e &erbale de protecţie% etc#0 mai *99> 2# I# 4ro+rame şcolare membrii catedrei continuitate în predare permanent 2# I# planificări calendari$tice membrii catedrei în&ăţăm/nt de calitate permanent 2#I# lo+i$tica ele&ii or+anizare mana+erială .# 6onitorizarea participării cadrelor didactice membre ale ariei curriculare la acti&ităţi de perfecţionare# :# Implicarea membrilor catedrei de educaţie fizică în participarea şi or+anizarea competiţiilor $porti&e cuprin$e în /alendarul /ompetiţional# ># 1luidizarea tran$miterii tuturor actelor normati&e ale conform +raficului conform +raficului după caz cur$uri acreditate Calendarul competiţional cadrele didactice ele&ii perfecţionare membrii catedrei performanţe $porti&e permanent 2# I# documente cadre pre+atire .E N T 3# 2e &a a$i+ura elaborarea proiectului de încadrare pe cla$e pentru anul şcolar *99>'*9)9% ţin/nd $eama de opţiunile membrilor catedrei% într'o şedintă de catedră# 5# ($i+urarea parcur+erii ritmice şi inte+rare a pro+ramei şcolare pentru fiecare cla$ă% prin C ' re$pectarea planificărilor D ' re$pectarea perioadelor de te$tare D ' a$i$tenţe la ore D ' $onda<e în randul ele&ilor# 7# ?ndeplinirea obli+aţiei fiecărui profe$or de a depune la do$arul (riei curriculare documentele $olicitate de şeful ariei .

'*99:# ))# 2timularea membrilor ariei curriculare ce $e remarcă printr'o acti&itate profe$ională şi educaţională deo$ebită prin recomandarea ace$tora pentru obţinerea $alariului de merit $au a +radaţiei de merit#L premiu *J )*# 2pri<inirea cadrelor didactice care $e pre+ăte$c pentru $u$ţinerea +radelor didactice ).$ A N A / E $ E N T 6ECT $i I26A către toţi membrii ariei curriculare normati&e didactice profe$ională )9# Realizarea unei şedinte de arie curriculara pentru o analiză de tip 7'82 pentru anul şcolar *99.# (r+umentarea şi ne+ocierea calificati&elor acordate membrilor ariei curriculare pentru fiecare a$pect în parte# )3# 4romo&area colaborării interdi$ciplinare în +eneral şi în mod particular în cadrul (riei curriculare Ed# 1izică şi 2port $i iniţierea de pro+rame comune# 9)#)9#*99: 2# I# Raport de acti&itate documente <u$tificati&e cadre didactice cadre didactice or+anizarea acti&# eficient performanţe profe$ionale permanent 2# I# permanent 2# I# e perienţa profe$ională documente <u$tificati&e pro+rame% proiecte cadre didactice membrii (C ele&ii perfecţionare mai $eptembrie permanent 2# I# $tandarde profe$ionale relaţii inter' di$ciplinare membrii catedrelor )# 4roiectarea unor acţiuni la ni&elul ariei curriculare pe di&er$e tematici% care $ă contribuie la formarea tinerilor profe$ori% componenţi ai ariei curriculare% ţin/nd $eama de modificările din 4ro+ramele şcolare şi de e perienţa profe$orilor componenţi ai ariei curriculare# conform +araficului 2# I# referate% in&itaţi din domeniu cadre didactice perfecţionare .

R E S U R S E U $ A N E *# Or+anizarea punctului de documentare al 1ilialei COR $ector cu toate apariţiile editoriale din domeniu în &ederea formării ăi perfecţionării în $pecialitate# .# Con$ilierea şi orientarea profe$orilor în$crişi la +rade $au debutanţi pentru obţinerea ace$tora# )# La inceput de an şcolar% $f/rşit şi început de $eme$tru% $e &or or+aniza şedinte de arie curriculară pentru aplicarea unor $onda<e de opinie şi cBe$tionare în &ederea $tabilirii priorităţilor acti&ităţii catedrelor% a$tfel încat toţi membrii lor bi$eme$trial 2# I# cur$uri acreditate membrii (C perfecţionare profe$ională 2# I# rezultate acti&ităţi membrii (C mana+ement de calitate permanent 2# I# pro+ram de acti&ităţi ele&ii acti&ităţi e tracurricu' lare perfecţionare mana+ement de calitate permanent conform +raficului 2# I# 2#I# cur$ perf# 4lan mana+# 4lan operati& membrii (C membrii (C .# 2e &a întocmi o planificare a con$ultaţiilor cu părinţii în care fiecare profe$or &a fi a o zi de înt/lnire cu aceştia în &ederea $tabilirii unei relaţii c/t mai $tr/n$e şi eficiente .relaţia $coală 8 familie0 $eptembrie *99: 2# I# documente în $pecialitate cadre didactice perfecţionare $ăptăm/nal membrii (C pro+rame educaţionale parinţii şi ele&ii cunoaşterea ele&ului prin părinte 3# Recomandarea în cadrul Comi$iei de re$ur$e umane a Conform cadrelor didactice care trebuie $ă urmeze cur$uri de +raficului de perfecţionare în cadrul acţiunilor I26A% CCD% etc# perf# 5# 2tabilirea unor întalniri planificate cu conducerea cole+iului pentru realizarea unei informări corecte a$upra acti&ităţii catedrelor şi a e&entualelor nea<un$uri în &ederea re+lemantării ace$tora 7# 2e &a $timula acti&itatea cadrelor didactice ale ariei curriculare a$tfel încat aceştia $a fie implicaţi c/t mai mult po$ibil în mişcarea cultural 8 $porti&ă a cole+iului# .

# Cunoa$terea ne&oii de practicare a e erciţiului fizic a membrilor comunităţii locale% prin intermediul ele&ilor şi al parinţilor şi or+anizarea unor proiecte pe linie cultural 8 $porti&ă în parteneriat 8 Catedra de ed# fizică 8 $indicat 8 comunitate% în folo$ul ambelor parti# 3# Coordonarea şi $pri<inirea ele&ilor în derularea proiectelor şcolare pe linie de $port prin ($ociaţia 2porti&ă şi COR ' filiala $ector şi e&aluarea ace$tora prin rezultatele competiţionale# 5# Implicarea în or+anizarea de acti&ităţi $porti&e în &ederea atra+erii de $pon$ori pentru dez&oltarea bazei materiale# 7# Implicarea profe$orilor ariei curriculare în acti&ităţile e tracurriculare în$cri$e în Calendarul cultural ' $porti& al cole+iului pentru anul $colar *99:'*99># conform +raficului 2# I# 4lan mana+# al cole+iului membrii (C L ele&ii mana+ement de calitate decembrie 2# I# 4roiect de parteneriat comunitate locală inte+rare conform +raficulu 4re$edinte (2 calendar competiţional ele&i ima+inea cole+iului ocazional membrii catedrei membrii (C pro+rame% proiecte Calendarul cultural' $porti& ele&i% parinţi cadre didactice L ele&i baza materială +ri<a pentru $ănatate ocazional .$a fie implicaţi in elaborarea 4lanului operati& al (riei curriculare# P A R T E N E R I P R O / R A $ E *# 4lanificarea acti&ităţilor membrilor ariei curriculare în concordanţă cu acti&ităţile cuprin$e în 4lanul mana+erial al cole+iului .

+imna$tică aerobică% teni$ de ma$ă% fotbal' teni$% etc#0 decembrie *99: 2#I 2ind# In&# baza $porti&Q a cole+iului cadre didactice inte+rare Conform +raficului membrii (C plan mana+erial parinţi L ele&i ima+inea cole+iului permanent 2# I Calendar competiţional pro+rame ecBipa re' prezentat# cadre didactice performanţa $porti&ă +ri<a pentru $ănătate $ăptam/nal 2#I R E S U R S E $ A T E R I A )# ($i+urarea funcţionalitătii $ălii de fitne$$ ca parte inte+rantă a $aălii de $port permanent 2# I baza materială ele&i L profe$ori ele&ii $porturi alternati&e în&ăţăm/nt de calitate în&ăţăm/nt de calitate *# Efectuarea la $f/răitul fiecărui $eme$tru a unei analize untima $apt# pri&ind nece$arul dotării core$punzatoare a bazei $porti&e din $eme$tru .$ A N A / E $ E N T . baza $porti&ă în aer liber 0 3# Colectarea fondurilor de la ($ociaţia 2porti&ă în &ederea acBiziţionării de ecBipamente pentru ecBipele repre$entati&e 9)#)9# *99: 2# I baza materială 2# I fonduri 4rimărie 23 ele&ii anual membrii catedrei fonduri (2 ecBipe repre$ent# ima+inea cole+iului .# 6embrii catedrei de educaţie fizică &or or+aniza împreuna cu 2I a treia ediţie a Campionatului cadrelor didactice din $ector# :# 4rofe$orii ariei curriculare $e &or implica ?n acţiunile cole+iului or+anizate cu ocazia X T/r+ului de ofertă educationale Y $i a X Silei Cole+iului Y ># Colaborarea cu C22 pe probleme de performanţă% arbitra<% înt/lniri bilaterale la ba$cBet băieti )9# Or+anizarea de pro+rame $porti&e $peciale pentru profe$orii de alte $pecialităţi din şcoală .# Elaborarea unui plan de nece$ităţi şi înaintarea lui or+anelor abilitate în rezol&area problemelor pri&ind baza materială a şcolii .

# 4rezentarea rezultatelor $porti&e şi culturale la 20rgul de ofertă educaţională% contribuind la ima+inea şcolii permanent membrii (C documente profe$orii de $pecialit ele&i L profe$ori ima+inea catedrelor înalta per' formanţă permanent 2#I# rezultate% diplome cf# planific# membrii (C diplome% cupe ele&ii ima+inea cole+iului .# Iniţierea unor cur$uri de arbitrii ele&i care $ă a$i+ure arbitra<ul la competiţiile cuprin$e în calendarul competiţional intern# $em# I preşedinte (2 fonduri (2 ele&ii di&er$ificare conţinut pro+ramă $em# II preăedinte (2 acti&ităţi educati&e $porti&ii de perform# $timularea acti&ităţii $porti&e mana+ement de calitate $em# I membrii catedrei re+ulamente oficiale ele&i L profe$ori )# 4romo&area acţiunilor ariei curriculare în cadrul cole+iului şi în şedinţele cu parinţii% a&/nd ca $cop realizarea unei ima+ini c/t mai fa&orabile pentru catedre# *# Reactualizarea -azetei 7port şi a Vitrinei 7portive% urmărind prin acea$ta mediatizarea la ni&el de Cole+iu şi nu numai% a rezultatelor deo$ebite obţinute de ecBipele reprezentati&e la competiţiile $porti&e la care participă# .L E R E S U R S E $ A T E R I A L E I $ A / I N E A C A 5# (cBiziţionarea de aparate de fitne$$ din fondurile ($ociaţiei 2porti&e nece$are pre+ătirii fizice a ele&ilor at/t în cadrul orelor de cur$ c/t şi la antrenamente şi repararea celor e i$tente# 7# Or+anizarea de acti&ităţi cultural 8 $porti&e% la ni&elul ariei curriculare% în &ederea obîinerii de fonduri de premiere pentru $porti&ii cu rezultate deo$ebite în acti&itatea de înaltă performanţă# .

T. ANALI=A S. OBIECTIVUL #ENERAL OBIECTIVE ACTIVITĂŢI@ PERSOANE@ TERMENE DE RE=ULTATE MĂSURI@ .>. PLAN MANA#ERIAL NR. VI=IUNE 3. AR#UMENT 2. MISIUNE 4. a? PUNCTE TARI 3? PUNCTE SLABE )? OPORTUNITĂŢI 1? AMENINŢĂRI 2.T E + R E I 3# 4rezentarea în competiţiile $porti&e cu ecBipe bine pre+ătite% ocup/nd locuri bune în cla$amentul oficial# 5# (mena<area $ediului 1ilialei COR $ect# şi dotarea cu materiale informati&e de ultimă oră# permanent $em# I membrii catedrei 2#I# cla$amente documente% $tati$tici ecBipe reprezent# ele&i% profe$ori ima+inea cole+iului ima+inea cole+iului A.O. COORDONATELE ELABORARĂRII PLANULUI MANA#ERIAL 1.

SPECIFICE ACŢIUNI PLANIFICATE INSTITUŢII RESPONSABI LE REALI=ARE ANTICIPATE ACŢIUNI DE RE#LARE 01. Porto"oliu pro"esor@ Curriculum &itae 1işa de atribuţii Lfişa po$tului 1işa de e&aluare anuală 4lanificarea anuală a materiei 4lanificările $eme$triale 4roiectarea unităţilor de în&ăţare 4ro+rama $colară 4ro+rama pentru opţionale 2cBeme orare 4roiecte didactice zilnice pentru profe$orii fără definiti&at şi profe$orii cu calificati&ul $ati$făcător şi ne$ati$făcător# Te$te predicti&e% concluzii (naliza te$telor% mă$uri $tabilite în cadrul catedrei şi indi&idual .CRT . 02.

5!CO$PLE( +E E(ERCITII LIEERE Coloană de *imnastica cate C 5! St nd@ )'ridicarea braţelor prin înainte $u$ *'re&enire .(naliza rezultatelor pentru anul şcolar precedent E&idenţa pro+re$ului şcolar în anul şcolar curent şi pe parcur$ul şcolarizării Li$ta materialului didactic şi $tarea lui (dre$e internet 4roce$ele &erbale de protecţia muncii (de&erinţele medicale ale ele&ilor 2cutirile medicale Criterii de notare $tandardizate Componenţa ecBipelor reprezentati&e Diplome ale ele&ilor obţinute la concur$uri (de&erinţe% diploma de participare la acti&tăţi de formare şi perfectionare Fraficul pre+ătirilor $uplimentare E&idenţa acti&ităţilor e traşcolare E&idenţa ele&ilor $porti&i Referate $u$ţinute în cadrul comi$iilor metodice% cercuri% proiecte de colaborare% parteneriate (I! CO$PLE(E +E E(ERCI2II PENTRU +E3%OLTARE 1I3IC.'îndoirea +enuncBilor cu ridicarea braţelor 3're&enire CT ( I( .

in pe ante)raţe@ îndoirea +enuncBilor la piept întinderea picioarelor în ecBer îndoirea +enuncBilor re&enire CT ( I( N! St nd@ )' $ăritura în depărtat cu ridicarea braţelor lateral *' re&enire 9T ( I( I! St nd depărtat@ CT ( I( )'*' ridicare pe &/rfuri cu ridicarea braţelor prin lateral cu in$piraţie .*# St nd@ )'*' fandare $pre $t/n+a cu ridicarea braţelor lateral .'3 8 re&enire 5':' aceeaşi mişcare $pre dreapta :! )' *' .' 3' C! )' *' .'3' re&enire cu e piraţie .'3' re&enire G! )' *' .' St nd depărtat@ @ ridicarea braţelor prin înainte%$u$ îndoirea truncBiului înainte%palmele pe $ol e ten$ia truncBiului cu mainile pe $old re&enire 9T ( I( CT ( I( Pe *enunc-i pe călc ie a&e#at@ CT ( I( ră$ucirea truncBiului $pre $t/n+a%cu ridicarea braţelor lateral re&enire 3 8 aceea$i mi$care $pre dreapta CT ( I( D! Culcat "acial cu m inile su) )ăr)ie@ )' * 8 e ten$ia truncBiului cu întinderea braţelor lateral .' 3' Culcat dorsal cu spri.

ă 7 la un pas departare7 am)ele m ini pe o &ipcă7 în dreptul pieptului@ CT ( I( )' balan$area piciorului drept inapoi *' re&enire .*# CO$PLE( +E E(ERCITII LA SCARA 1I(.' doua arcuiri . 5! St nd depărtat cu "aţa spre scara "i.ă@ CT ( I( )' înclinarea truncBiului îninte%cu îndoirea braţelor%măinile pe şipcă la ni&elul pieptului *' .'3 8 re&enireD$e repeta $i cu umarul $tan+ $pre $cara :! St nd depărtat cu "aţa spre scara "i.ă7 apucat cu am)ele m ini la nivelul taliei@ )' aplecarea tuncBiului înainte %cu e ten$ia umărului CT ( I( *' . C4TE +OI ELE%I LA SCARA 1I(.ă7*enunc-ii îndoiti )raţele întinse sus7 m inile apucă &ipca@ CT ( I( )'*' intinderea +enuncBilor cu ridicare in pod .' re&enire C! St nd cu "aţa la scara "i.' doua arcuiri 3' re&enire 9! St nd cu umărul drept spre scară7 m na dreaptă pe &ipcă@ CT ( I( )#*' fandarea $pre $t/n+a cu îndoirea truncBiului $pre dreapta şi ridicarea braţului $t/n+ prin lateral $u$ .' 3' aceea$i mi$care cu piciorul $tan+# 2e &a repeta cu balan$area picioarelor lateral $i inainte# D! A&e#at cu spatele la scara "i.'3 re&enire G! At rnat@ )' îndoirea +enuncBilor la piept *' re&enire 9T ( I( .

R4N+URI 5! )' *' .os7 cel din e.' St nd "aţă in "aţă cu m inile pe umarul partenerului@ îndoirea +enuncBilor re&enire cu balan$area piciorului drept înapoi 3' aceeaşi mişcare cu piciorul $tan+ CT ( I( .' aplecarea truncBiului inainte cu mainile pe umarul partenerului $i arcuire 3' re&enire C! )' *' .dr0 CT ( I( 9! St nd umăr l n*ă umăr7 )raţul din interior .ă@ 9T ( I( )' 3' pa$ inainte cu piciorul drept şi ridicarea braţului $t/n+ prin înainte $u$% cu in$piraţie 5':' re&enire cu e piraţie :!CO$PLE( +E E(ERCI2II CU PARTENER >N LINIE PE +OU.' St nd "aţă în "aţă7 de m ini apucat@ fandare $pre dreapta.N! St nd cu "aţa la scara "i.ă7 m inile pe &ipcă în dreptul pieptului@ 9T ( I( )' $aritura cu a$ezarea piciorului pe $ipca a doua de <o$ *' $aritura cu $cBimbarea piciorului :# St nd cu umărul drept spre scara "i.' doua arcuiri 3' re&enire :! St nd "at in "aţă7 cu )raţele înainte@ CT ( I( )' rotarea bratelor în plan $a+ital începand de <o$ *' .$t+0 braţele lateral re&enire 3' aceea$i mişcare $pre $t/n+a.terior sus7 de m ini apucat@ CT ( I( )' fandare $pre e terior cu îndoirea tuncBiului $pre interior *' .

# A&e#at "aţă în "aţă7pe ante)rate spri.'două arcuiri 3're&enire 9!St nd cu )raţele înainte7 )astonul de am)ele capete apucat@ CT (I( )'+Bemuit cu aşezarea ba$tonului pe $ol *'ridicare în $t/nd cu balan$area picioarului drept înapoi şi ridicarea braţelor prin înainte $u$ .'3' re&enire 5':' aceea$i mişcare in&er$/nd rolurile CT ( I( 7# A&e#at depărtat "aţă în "aţă 7 tălpă în talpă 7 de m ini apucat@ )'trecere în culcat dor$al $imultan cu îndoirea truncBiului înainte *'.os de am)ele capete apucat@ )'ridicarea braţelor prin înainte $u$ şi e ten$ie *'.init7talpa in talpa7*enunc-ii indoiti@ CT (I( )'* intinderea +enuncBilor $i ridicare picioarelor in ecBer . +E /I$NASTIC.'doua arcuiri 3're&enire 5':'aceeaşi mişcare în $en$ in&er$ 9T ( I( . CATE G CT ( I( 5! St nd depărtat cu )astonul .D! St nd depărtat7 spate în spate7 cu )raţele sus7 de m ini apucat@ )'*' aplecarea tuncBiului înainte $imultan cu e ten$ia truncBiului .'3're&enire I! Culcat "acial cu )raţele sus7 de m ini apucat@ )' ridicarea picioarelor in e ten$ie *' re&enire 9T ( I( C!CO$PLE( +E E(ERCI2II CU EASTOANE COLOAN.

'îndoirea truncBiului înainte %ba$tonul pe$te &/rful picioarelor şi arcuire 3're&enire G!Culcat "acial cu )raţele .os7 )astonul de am)ele capete apucat@ )' pa$ $pre dreapta cu ridicarea braţelor prin înainte $u$ *'.os7)astonul de am)ele capete apucat@ CT ( I( )'3' ridicare pe &/rfuri cu ridicarea braţelor prin înainte şi in$piraţie 5':'re&enire cu e piratie D!CO$PLE( +E E(ERCITII LA EANCA +E /I$NASTICA C te patru elevi la )anca de *imnastică .'3'aceea$i mişcare cu piciorul $t/n+ :!St nd cu )raţele .'3'aceea$i mişcare în $en$ in&er$ 5':'aceeaşi mişcare cu piciorul $t/n+ D!Culcat dorsal cu )raţele sus7)astonul de am)ele capete apucat@ CT ( C( )'ridicare în a$ezat *'..init pe sol7 ţinut cu o m nă de celălalt capăt@ )'*'ridicarea piciorului drept şi trecerea lui pe$te ba$ton% $pre interior 9T ( I( .' îndoirea truncBiului $pre dreapta cu arcuire 3're&enire 5':'aceea$i mişcare $pre $t/n+a 9T ( I( C!St nd cu )astonul vertical 7 spri.os7 )astonul de am)ele capete apucat@ )' e ten$ia truncBiului şi a capului *' re&enire .' e ten$ia picioarelor 3' re&enire N!St nd a&e#at pe sol 7cu )astonul în "aţa v r"urilor@ )' $ăritura pe$te ba$ton *' re&enire CT ( I( 9T ( I( I!St nd depărtat cu )raţele .

5! )' *' .in culcat "acial cu palmele pe )anca@ 9T ( I( )'*'rotun<irea $patelui cu barbia in piept .# St nd cu umărul drept spre )ancă7 piciorul drept intins spri.' 3' A&e#at transversal călare pe )anca de *imnastică@ îndoirea braţelor cu m/inile la piept şi e ten$ie întinderea braţelor lateral cu palmele $u$ şi e ten$ie arcuire re&enire CT (I( St nd cu "aţa la )ancă@ CT ( I( îndoirea piciorului drept şi aşezarea lui pe bancă ridicare în $t/nd pe bancă prin întinderea piciorului drept şi apropierea piciorului $t/n+ paşire înapoi%<o$ cu piciorul drept re&enire .init pe )ancă7 )raţele lateral@ 9T ( I( )' ră$ucirea truncBiului $pre bancă% palmele în $u$ *' .' două arcuiri 3' re&enire 5':' aceeaşi mişcare $pre e terior# C! St nd cu umărul st n* spre )ancă7 piciorul st n* întins spri.'3're&enire N! St nd cu umărul st n* spre )ancă@ 9T (I( .'3're&enire 5'7'e ten$ia truncBiului $i a capului .' 3' 9! )' *' .init pe )ancă7)raţele lateralC IT( I( )' îndoirea truncBiului lateral cu braţul drept <o$ şi $t/n+ul $u$ *' .'doua arcuiri 3're&enire 5':'aceea$i mişcare pe partea dreaptă# 5# St nd cu "aţa la )ancă7 spri.':'re&enire G! A&e#at lon*itudinal cu picioarele întinse pe sol 7 m inele de mar*inea îndepărtată apucat@ CT (I( )'* îndoirea +enuncBilor la piept .

2.RII PRINCIPALELOR ELE$ENTE 6I PROCE+EE TE0NICE +IN /I$NASTIC.n 2aritura în între+ime $e &a în&aţa numai după ce au fo$t în$uşite fazele $eparat% incep/nd cu cele mai $imple $arituri la aparate şi înalţime potri&ita# 2ucce$iunea în&ăţării fazelor $ărituriiC aterizare% elanul% pa$ul $ărit şi bătaia% primul zbor şi $pri<inul m/inilor pe aparat% zborul al doilea# $odele operaţionale pentru învăţarea ateri#arii@ )# 2t/nd% îndoirea +enuncBilor cu ducerea braţelor lateral ' menţinut şi re&enireD )WD în linie pe două rănduri# *# (celaşi e erciţiu din $ăritura de pe ambele picioare% aterizare# )WD în linie pe două r/nduri# .# (ler+are în pantă $au pe $cări în $en$ul urcuşuluiD )WD coloana c/te unuD $odele operaţionale pentru învăţarea pasului sărit &i a )ătăii@ )# 2ărituri $imple de pe două picioareD $ărituri de pe un picior pe două picioareD *WD în coloană c/te treiD *# 2ărituri drepte cu picioarele apropiate% cu accent pe înalţarea corpuluiD *W D în coloană c/te treiD .# 2ărituri în ad/ncime de pe banca de +imna$tică# )W D +rupe de patru ele&i # 3# 2ăritura în adăncime din atărnat cu $patele la $cara fi ă# )WD +rupe de 3 8 7 ele&iD 5# De pe două trei cutii de ladă% $ăritură dreaptă% aterizare cu picioarele +BemuiteD )WD în coloană c/te unu# 7# (ler+are% bătaie pe trambulină $i aterizare pe $alteaD *WD în coloană c/te unuD .)' $ăritură pe$te bancă cu îndoirea +enuncBilor *' re&enire prin $ăritură :# A&e#at transversal pe )ancă7 picioarele departate@ 9T ( I( )'3'ridicarea bratelor lateral cu in$piratie 5':'re&enire (II! $ETO+ICA >N%.# (celaşi e erciţiu ridicănd treptat înalţimea aparatuluiD *WD coloana căte unuD $odele operaţionale pentru învăţarea elanului@ Pe loc@ )# 6işcari de braţe ca la aler+are% e ecutate c/t mai de+a<at# )WD în linie pe două rănduri# *# 2t/nd cu faţa la $cara fi a% cu $pi<inul m/inilor pe $carăC aler+are pe loc cu ridicarea coap$elorD )WD +rupe de 3 8 7 ele&iD .# (celaşi e erciţiu fără $pri<inul m/inilorD )WD +rupe de 3 8 7 ele&iD +in aler*are@ )# (ler+are cu ridicarea înaltă a +enuncBilorD )WD coloana c/te unuD *# (le+arepe )9 ')5 m% cu accelerare treptataD )WD coloana c/te unuD . Ea#ele metodice ale învaţării sariturilor cu spri.# (celaşi e erciţiu pe trambulina $emiela$tică% cu $pri<inul măinilor pe aparatD *WD în coloană c/te unuD 3# Trei paşi aler+aţi şi trecerea prin $ăritură de pe un picior pe ambele picioare şi aterizarea pe $alteaD *WD în coloană c/te unuD 5# (celaşi e erciţiu cu mărirea elanului şi corectarea +reşelilorD *WD în coloană c/te unuD 7# 2arituri in tempo pe ambele picioare cu depla$are inainteD )WD in linie pe trei randuriD .

WD in coloana cate unuD $odele operationale pentru invatarea primei "a#e de #)or si spri.inului )# Ro$to+olire lun+a pe $alteaD *WD 3 $alteleD in coloana cate patruD *# Ro$to+olire lun+a pe$te $foara% cu bataie pe trambulina $emiele$tica $au ele$ticaD *WD in coloana cate unuD . frica 0% mai ale$ la ele&e% $e &or lua o $erie de ma$uriC e ecutarea $ăriturilor pe aparate mai <oa$e la început% $au pe$te aparate pe$te care $'a aşezat o $alteaD $ărituri pe$te $altele $uprapu$eD A trambulina $e &a aşeza întodeauna pe direcţia aparatului de $ăritD A nu $e &a modifica $tructura $ăriturii în timpul efectuării $ăriturilor pre+ătitoare şi nu $e &a in$i$ta prea mult la ace$tea% pentru a nu $e forma deprinderi +reşiteD A trambulina $e &a folo$i numai după în$uşirea $ăriturilor de bază şi teBnica de bază a $ăriturilor cu $pri<inD )# S.# 2arituri pe$te un $ir de banci $au min+ii medicinale a$ezate la un metru una de altaD *WD in coloana cate doiD :# Cu elan pro+re$i&% bataie pe trambulina $i de$prindere cu aterizare pe doua picioare .RTAT PESTE CAPR. cu trecere in ro$to+olire pe o $ti&a de $alteleD .# 2tand cu fata la perete% la di$tanta de un metru% cadere $pre perete cu bratele ininte $u$% impin+ere ener+ica $i rapida cu bratele intin$e% cu palma $i cu de+eteleD *WD +rupe de cate : ele&iD 3# 2pri<in culcatC impin+ere ener+ica $i bataia palmelor% re&enire in $pri<in culcat D . capră &ie0D * minuteD 7 +rupe 5 ele&iD .WD in coloana cate unuD IN+ICATII $ETO+ICE /ENERALE A profe$orul &a $electiona e ercitiile core$punzatoare in&atarii $i perfectionarii fazelor izolate ale $atiturilor cu $pri<inD A în pre+atirea +enerala $e &a pune accent pe dez&oltarea forţei% &itezei% coordonarii% cura<ului% încrederii in fortele propriiD A pentru pre/ntampinarea refle ului de aparare . Descrierea te. minuteD în coloană c/te unuD 7# 2ăritură depărtată pe$te un partener care $tă cu truncBiul îndoit înainte .# (ler+are% bătaie pe trambulină $i aterizare pe $alteaD *WD în coloană c/te unuD 3# Trei paşi aler+aţi şi trecerea prin $ăritură de pe un picior pe ambele picioare şi aterizarea pe $alteaD *WD în coloană c/te unuD 5# Cu $pri<inul m/inilor pe capră% bătăi $ucce$i&e pe trambulină cu depărtarea picioarelorD .RITURA >N SPRI'IN +EP.9W lucruD )5W pauzaD 3 D in linie pe doua randuriD 5# 2artituri $ucce$i&e pe trambulina cu impin+erea mainilor pe capra $i departarea picioarelor% cu aterizare tot pe trambulinaD .nică$ după bătaie% braţele $e întind $pre capră% corpul $e înclină înainte apro imati& la 35 +rade faţă de $olD în momentul aşezării m/inilor pe capră picioarele $e depărtează% bazinul $e ridică uşor înapoi% realiz/ndz'$e o îndoire din articulaţiile co o'femurale# Urmează împin+erea ener+ică şi $curtă cu m/inile% urmată de ridicarea umerilor şi pre$area bazinului înainte# După împin+ere% bratele $e duc lateral $u$ şi copul $e e tinde% iar picioarele $e apropie înainte de aterizare# 5Dutorul$ profe$orul $tă în faţa caprei pe $altea şi apucă $ăritorul de braţe% aproape de umeri şi'l tra+e pe$te aparat# "etodica #nvăţării$ )#2t/nd% îndoirea +enuncBilor cu ducerea braţelor lateral ' menţinut şi re&enireD )WD în linie pe două rănduri# *# 2ărituri în ad/ncime de pe banca de +imna$tică# )W D +rupe de patru ele&i # .# 2ăritură dreaptă pe$te capra în lăţime $au în lun+ime% cu înălţime redu$ăD * minuteD 7 +rupe 5 ele&iD :# (celeaşi $ărituri% ridic/nd treptat înălţimea aparatuluiD * minuteD 7 +rupe 5 ele&iD ..

CU ROSTO/OLIRE >NAINTE PESTE LA+A >N LUN/I$E! Descrierea te.# 2ăritură cu ro$to+olire pe$te lada mai <oa$ăD * minuteD * lazi +imna$ticăD * coloane )5 ele&iD :# 2ăritură cu ro$to+olire înainte pe$te lada în lun+imeD * minuteD * lazi +imna$ticăD * coloane )5 ele&iD .nică$ bătaia pe trambulină e$te urmată de balan$ul înapoi şi în $u$ al picioarelor şi ridicarea bazinului# ?n timpul primului zbor% $ăritorul $e înalţă dea$upra aparatului% cu corpul uşor îndoit din articulaţiile co o'femurale# ?n momentul cănd bazinul $e apropie de &erticala umerilor% m/inile $e $pri<ină pe mi<locul lăzii# Capul $e apleacă înainte cu bărbia în piept% $patele $e rotun<eşta# 4rin îndoirea braţelor e ecutantul $e ro$to+oleşte pe ladă% menţin/nd corpul îndoit# Cănd a<un+e cu bazinulpe mar+inea lăzii% $ăritorul $e de$prinde şi prin uşoară întindere a corpului aterizează# ?n timpul $ariturii% picioarele pot fi îndoite $au întin$e# (Dutorul$ $e dă din lateral% cu o m/nă la ceafă% pre$/nd bărbia în piept% iar cu cealaltă $ub coap$e% pentru a'i uşura rotaţia# "etodica #nvăţării$ )# 2ăritura în ad/ncime din at/rnat cu $patele la $cara fi ă# )WD +rupe de 3 8 7 ele&iD *#De pe două% trei cutii de ladă% $ăritură dreaptă% aterizare cu picioarele +BemuiteD )WD în coloană c/te unu# .9! S.RITUR.#(ler+are% bătaie pe trambulină $i aterizare pe $alteaD *WD în coloană c/te unuD 3#Ro$to+olire lun+a pe $alteaD *WD 3 $alteleD in coloana cate patruD 5#Ro$to+olire lun+a pe$te $foara% cu bataie pe trambulina $emiele$tica $au ele$ticaD *WD in coloana cate unuD 7# 2ăritură lun+ă cu ro$to+olire pe mai multe $altele aşezate una pe$te altaD * minuteD in coloană c/te treiD .

os = din culcat dorsal ? De$criere teBnicăC din culcat dor$al $e îndoaie picioarele din +enuncBi şi $e depărtează u$or% $pri<inindu 8 $e pe $ol% cu toată talpaD în acelaşi timp% m/inile iau contact cu $olul% în dreptul capului% cu faţa palmară% Din acea$tă poGiţie $e întind braţele şi picioarele% bazinul $e proiectează în $u$% în aşa fel înc/t proiecţia umerilor $ă cadă dea$upra palmelor# Capul $e duce mult înapoi% iar +enuncBii $e întind# 6etodica în&ăţăriiC e erciţiile pre+ătitoare $unt +rupate în două cate+oriiC prima cate+orie &izează o pre+ătire mai +enerală şi o încalzire $pecială a articulaţiilor şi +rupelor mu$culare ce intră în mişcare% iar a doua cate+orie% &izează e ecuţia teBnică pre&ăzută# E C )# e ten$ii cu arcuiri la ni&elul umărului cu a<utorul unui partenerD )min#D )5 +rupe * ele&iD *# rulari pe piept din culcat facial% cu +leznele apucate cu m/inile% corpul în e ten$ie mareD ) min#D indi&idualD ./I$NASTIC.# pe +enuncBi% pe călc/ie şez/nd% e ten$ia mare a truncBiului atin+/nd $olul cu m/inileD) min#D indi&idualD . ACROEATIC. .lemene statice cu caracter de mare mobilitate$ a? Podul de . ).

min#D . min#D )5 +rupe * ele&i la +rupăD :# le+area elementului cu alte elemente cuno$cuteD * min#D . +rupe )9 ele&i% lucru indi&idual# 5# $t/nd depărtat cu $patele la $cara fi ă% apucat de o şipcă în dreptul capuluiC trecere în pod cobor/nd m/inile pe fiecare şipcă şi re&enireD . în patru timpi0 şi rapid . min#D . minuteD )5 +rupe * ele&i la +rupăD 3# $t/nd depărtatC pod cu a<utor% aşez/nd palmele pe c/te&a $altele $uprapu$e% pe o şipcă a $cării fi eD . +rupe )9 ele&iD .# $tănd depărtatC podul de $u$ cu a<utor şi fărăD . +rupe )9 ele&iD (<utorulC $e acordă din lateral la ni&elul articulaţiei $capulo' Bumerale% a<ut/nd la ridicare şi întinderea braţelor# Freşeli de e ecuţieC braţele îndoite din coate şi picioarele din +enuncBi% lip$a de arcuire a coloanei &ertebraleD capul $e aduce înainte cu bărbia în pieptD proiecţia umerilor nu e$te dea$upra palmelor% linia umeilor făc/nd un+Bi a$cuţit cu $olulD mobilitate prea mare în re+iunea lombară şi prea mică în re$tul coloanei &ertebrale# )9 )? Podul de sus7 din st nd depărtat De$criere teBnicăC $t/nd depărtat cu braţele $u$C accentuarea e ten$iei corpului prin proiectarea bazinului inainte şi umerii înapoi# Araţele întin$e $e duc înapoi% contactul cu $olul $e ia cu palmele% c/t mai aproape de picioare# Re&enirea $e realizează prin împin+erea m/inilor în $ol şi proiectarea bazinului înainte 8 $u$% cu picioarele întin$e $au uşor îndoite% braţele răm/n $u$% capul înapoi p/nă la re&enirea în poziţia $t/nd# 6etodica în&ăţăriiC )# culcat dor$alC podul de <o$D 3 8 5 repetări le+ateD . intr'un timp0% la $emnalD .# culcat dor$alC podul cu picioarele pe a treia şipcă a $cării fi e% cu întinderea şi îndoirea picioarelor% cu e ten$ie puternică din articulaţiile $capulo 8 BumeraleD * min#D .3# $t/nd cu $patele la $cara fi ă% la di$tanţă de un pa$% cu braţele îndoite şi m/inile apucate de şipcă la ni&elul capului% cu şi fără arcuiriD * min#D . +rupe ele&iD 5# culcat dor$alD ridicăre în pod cu a<utorD * min#D )5 +rupe * ele&iD 7# culcat dor$al cu picioarele lipite de $cara fi ăD podul de <o$D . +rupe )9 ele&iD :# culcat dor$alC pod e ecutat lent . nu $u$0D lip$a e ten$iei capului% e ecutantul neurmărind cu pri&irea aşezarea corectă a palmelor pe $ol# c? Podul din st nd pe m ini De$criere teBnicăC din $t/nd pe m/ini% dup/ ce $e accentuează e ten$ia capului şi de$cBiderea un+Biului dintre truncBi şi braţe% corpul $e e tinde% iar umerii $e tra+ uşor înapoi# 4icioarele coboară pe $ol şi $e re&ine în poziţia $t/nd# 6etodica în&ăţăriiC înainte de a $e trece la ace$t element $e în&aţă $t/ndul pe m/ini# )# $t/nd pe m/ini la $cara fi ăC e ten$ia corpului prin depărtarea bazinului de $cara fi ăD * minD . min#D 5 +rupe 7 ele&iD lucru indi&idualD .# $t/nd depărtat unul în $patele celuilaltC primul e ecută e ten$ie $imul/nd podul% iar partenerul îl apucă de braţe şi încearcă $ă'i apropie palmele de $olD . +rupe )9 ele&iD lucru indi&idualD *# $t/nd depărtatC e ten$ii accentuate cu partenerD * minuteD )5 +rupe * ele&i la +rupăD . +rupe )9 ele&i% lucru indi&idual# 7# $t/nd depărtat% braţele $u$C podul de $u$ cu aşezarea palmeor pe un plan mai înaltD . min#D . +rupe )9 ele&i% lucru indi&idualD *# aceeaşi poziţieC cobor/rea $ucce$i&ă a picioarelor din şipcă în şipcă% odată cu păşirea înapoi cu braţeleD * min#D . +rupe )9 ele&i% lucru indi&idual (<utorul $e acordă din lateral% cu o m/nă la braţul apropiat şi cu a doua la omoplaţi# E$te contraindicat a<utorul% pentru ridicare% la ni&elul re+iunii lombare# Freşeli de e ecuţieC arcuire in$uficientă la ni&elul coloanei &ertebrale şi de$cBidere in$uficientă la ni&elul articulaţiilor $capulo 8 BumeraleD începerea e ecuţiei cu poziţia +reşită a breţelor . +rupe )9 ele&i% lucru indi&idualD .

min#D )5 +rupe * ele&iD . min#D . min#D . +rupe )9 ele&iD *# $t/nd cu faţa% cu $patele $au cu un umăr la $cara fi ăC balan$area laterală a unui picior şi a celuilaltD . şipca a II' a $au a III'a0D . min#D . +rupe )9 ele&iD 7# $foară cu mărirea un+Biului pe$te ):9 +rade% prin întinderea pa$i&ă cu piciorul din faţă $pri<init pe o bancă de +imna$tică $au $cară fi ă .# acelaşi e erciţiu% cu cobor/rea $imultană a picioarelor din şipcă în şipcăD * min#D .# introducerea elementului în combinaţii $impleD 3 min#D 5 +rupe 7 ele&iD Freşeli de e ecuţieC orientarea +reşită a picioarelor% nere$pectarea planuluiD ră$ucirea truncBiului $pre piciorul din faţăD orientare +reşită a &/rfului piciorului din $pate# -ariante mai uşoareC $emi$foara% în care piciorul din faţă e$te pe +enuncBi% aşezat pe călc/i% iar cel din $pate e$te întin$# TruncBiul şi braţele în diferite poziţii# 2emi$foara $e poate e ecuta şi din $t/nd pe cap% $t/nd pe omoplaţi% $t/nd pe m/ini# e? S"oara laterală E$te un element mult mai dificil care cere o mobilitate mult mai mare# De$criere teBnicăC din poziţia $t/nd% picioarele $e depărtează în plan frontal şi iau contactul cu $olul cu partea internă% pe toată lun+imea ei% bazinul e$te împin$ puţin înainte% truncBiul e$te drept# TruncBiul şi braţele pot a&ea şi alte poziţii# 6etodica în&ăţăriiC )# fandări laterale $t/n+a 8 dreapta% cu arcuiriD ) min#D . min#D 5 +rupe 7 ele&iD lucru indi&idualD 5# $tănd pe m/iniC trecere în pod cu a<utor şi fărăD . +rupe )9 ele&iD .. min#D )5 +rupe * ele&iD 5# $foară cu menţinerea poziţiei . min#D . +rupe )9 ele&i% lucru indi&idualD (<utorul $e acordă din lateral şi $e inter&ine cu o m/nă pentru a prinde braţul e ecutantului% cu cealaltă $pri<inindu 8i la $pate# Freşeli de e ecuţieC nu $e e ecută corect poziţia de $t/nd pe măiniD căderea bru$că a picioarelor şi lip$a amortizăriiD lip$a e ten$iei capului% e ecutantu cade pe $pateD e ten$ie e a+erată în re+iunea lombară# 4odul din $t/nd pe m/ini e$te un element e ecutat mai mult de către fete şi poate fi con$iderat ca un e erciţiu pre+ătitor pentru ră$turnările lente înainte# d? S"oara înainte 2foara e$te o poziţie în care picioarele% mult depărtate% formează o linie continuă# E$te un element teBnic de mare mobilitate% care $olicită articulaţiile co o' femurale% dar şi ela$ticitatea mu$culaturii membrelor inferioare# De$crierea teBnicăC din $t/nd% un picior alunecă înainte şi celălalt înapoi% p/nă ce piciorul din faţă atin+e $olul cu partea po$terioară% iar cel din $pate% cu partea anterioară% pe toată lun+imea lor# -/rfurile $unt întin$eD truncBiul şi braţele pot a&ea diferite poziţii# ?n timpul în&ăţării $e &a in$i$ta la menţinerea poziţiei &erticale a truncBiului% cu umerii traşi înapoi# ?n metodica in$truirii% $e &a in$i$ta la e ecutarea $forii cu ambele picioare înainte# După e ecutarea corectă% $foara înainte $e poate e ecuta şi din alte poziţii iniţiale din şez/nd 8 prin ducerea unui picior înapoiD ' din $pri<in culcat înainte 8 $pri<in plutitor cu ducerea rapidă a unui picior înainte printre braţe# 6etodica în&ăţăriiC )# $t/nd co$tal l/n+ă $cara fi ă% apucat de o şipcăC balan$area piciorului înainte şi înapoi cu amplitudineD $e $cBimbă piciorulD * min#D . +rupe )9 ele&iD 3# $foară înainte% pro+re$i&% cu apă$are de către partenerD . +rupe )9 ele&iD *# $t/nd dor$al la $cara fi ăC ridicarea c/t mai $u$ a unui picior şi întinderea mu$culaturii% cu a<utorul unui partenerD . plan mai ridicat0D . *9" 8 )min 0D .# fandări înainte şi înapoi cu arcuiriD * min#D . +rupe )9 ele&i% lucru indi&idualD 3# $t/nd pe m/iniC trecere în pod cu aşezarea tălpilor pe $altele $uprapu$e . +rupe )9 ele&i% lucru indi&idualD 7# introducerea elementului în combinaţii $impleD .

Elemente acrobatice statice. +rupe )9 ele&iD 7# $foara cu întindere pa$i&ă% cu apă$area pro+re$i&ă pe umeri de către partenerD * min#D )5 +rupe * ele&iD . $au mai $u$0 în plan $a+ital% cu braţele în diferite poziţii# 6işcarea începe prin ridicarea unui picior înapoi% întin$ din toate articulaţiile% concomitent cu e ten$ia $patelui şi ridicarea braţelor lateral . +rupe )9 ele&iD ."%în care linia şodurilor şi umerilor răm/ne paralelă cu $olul% piciorul de bază răm/ne pe toată talpa# 6etodica în&ăţăriiC )# )# $t/ndC încordare mu$culaturii pentru a realiza e ten$ia +enerală şi ridicarea piciorului înapoi 8 $u$D ) min#D.# acelaşi e erciţiu cu e ten$ie mareD )9 D 5 +rupe 7 ele&iD 3# $t/nd cu $patele la un pa$ de $cara fi ăC cumpănă înapoi cu apucarea $cării cu m/inile% *' . +rupe )9 ele&iD 5# acelaşi e erciţiu fără $pri<inul m/inilorD . min#D 5 +rupe 7 ele&iD )? Cumpăna înapoi De$crierea teBnicăC din $t/nd 8 ducerea unui picior uşor înainte% odată cu ridicarea breţelor lateral $u$D urmează e ten$ia corpului şi cobor/rea ace$tuia înapoi%concomitent cu ridicarea unui picior înainte% dea$upra orizontalei# Corpul completează e ten$ia truncBiuluiD +enuncBii $e menţin întinşi% braţele pot a&ea diferite poziţii# 6etodica în&ăţăriiC )# culcat facial cu braţele lateralC e ten$ia truncBiului şi a capuliD ) min#D 5 linii 7 ele&iD *# $t/nd cu $patele la $cara fi ă# 6/inile apucă $cara la ni&elul şoldurilorC ridicarea unui picior înainte şi menţinerea lui dea$upra orizontalei *' . $pate rotun<it e ten$ia accentuată a coloanei lombare etc#0# 3. min#D .$ecundeD )9 D 5 +rupe 7 ele&iD .$ecundeD )9 D 5 +rupe 7 ele&iD .# $t/nd cu $patele $au cu un umăr la $cara fi ăC ridicarea pa$i&ă a piciorului lateral% cu partenerD .# cumpănă pe piciorul mai puţin îndem/naticD * min#D )5 +rupe * ele&iD :# introducerea elementului în combinaţii $impleD . min#D .# $foară laterală cu $pri<inul unui picior lateral pe o bancă $au pe a doua $au a treia şipcă a $cării fi eD .. min#D )5 +rupe * ele&iD 3# $foara laterală cu $pri<inul m/inilor înainte% cu arcuiriD * min#D . cu caracter de echilibru a? Cumpăna înainte! De$criere teBnicăC e$te o poziţie cu caracter de ecBilibru% în care e ecutantul $e +ă$eşte în $pri<in pe un picior% cu truncBiul la orizontală . +rupe )9 ele&iD lucru indi&idualD *# $t/nd cu faţa la $cară fi ă% cu truncBiul aplecat la ni&elul şolduluiC balan$ări alternati&e de picioare% cu corpul e tin$D ) min#D 5 +rupe 7 ele&iD . +rupe )9 ele&iD :# introducerea elementului în combinaţieD 3 min#D 5 +rupe 7 ele&iD Freşeli de e ecuţieC picioarele îndoite din +enuncBiD $pri<in pe bazin din cauza lip$ei de mobilitateD picioarele şi bazinul nu $unt pe aceeaşi linieD orientarea +reşită a &/rfurilor picioarelorD poziţia incorectă a truncBiului . $au alte poziţii0% capul în e ten$ie# ?n momentul în care piciorul $e ridică% truncBiul coboară înainte% pă$tr/nd e ten$ia% oprindu'$e dea$upra orizontalei# 4iciorul dinapoi% trebuie $ă treacă pe$te orizontală# 2e menţine poziţia apro imati& .# aceeaşi poziţieC balan$ări alternati&e cu oprirea piciorului $u$D ) min#D 5 +rupe 7 ele&iD 3# cumpănă cu $pri<inirea piciorului la $cara fi ă% de$prinderea piciorului de pe $cară% menţinere şi re&enireD *min#D5 +rupe 7 ele&iD 5# cumpănă cu întindere pa$i&ă% cu a<utorul parteneruluiD * min#D )5 +rupe * ele&iD 7# cumpănă cu a<utorD * min#D )5 +rupe * ele&iD .

min#D 7 +rupe 5 ele&i# 7 ele&iD E. . +rupe )9 ele&iD 7# $t/nd pe omoplaţi cu şi fără a<utorD * minD * +rupe )5 ele&i% . pe partea $uperioară a frunţii0# Capul şi m/inile formează un triun+Bi ecBilateral# Corpul e$te întin$% uşor cambrat# -erticala coboară din centrul de +reutate% trebuie $ă cadă în centrul poli+onului de $u$ţinere# La în&ăţare% $ecţiunile principale $unt orientate în primul r/nd $pre aducerea corpului în poziţia ră$turnată şi în al doilea r/nd $pre menţinerea ecBilibrului# Ridicarea corpului $e realizează din elen $au din forţă# .# culcat dor$al cu m/inile apucate de a doua şipcăC îndoirea picioarelor cu apropierea +enuncBilor de piept% menţinerea poziţiei şi re&enireD * min#D . +rupe )9 ele&iD 3# aceea$i poziţieC îndoirea picioarelor% rulare pe $pate cu întinderea picioarelor $pre &erticală atin+/nd $cara c/t mai $u$ şi re&enireD * min#D . +rupe )9 ele&iD :# introducerea elementului în combinaţii $impleD 3 min#D 7 +rupe 5 ele&i# (<utorul $e acordă din lateral faţă de e ecutant% apuc/ndu' l de +lezne% iar cu un +enuncBi $pri<init pe bazinul ace$tuia% $e fi ează poziţia &erticală# Freşeli de e ecuţieC elen prea mare la ridicarea picioarelor şi corpul $e ră$toarnăD ridicarea in$uficientă pe umeriD căderea corpului pe$te capD îndoire din articulaţiile co o 8 femuraleD nerealizarea poziţiei &erticale# )? St nd pe cap La e ecutarea ace$tui element% baza de $u$ţinere e$te formată din m/inile aşezate pe $ol la înălţimea umerilor şi pe cap . linii )9 ele&iD . +rupe )9 ele&iD 5# şez/ndC rulare înapoi cu corpul +rupat şi în momentul $pri<inului pe omoplaţi şi ceafă% întinderea braţelor şi aşezarea lor pe $alteaD * min#D .5# cumpănă înapoi cu a<utorD ) minD )5 +rupe * ele&iD 7# $t/ndC cumpănă înapoi cu menţinerea poziţiei 3'5 $ecundeD : D 5 +rupe .ilibru şi forţă Caracteri$tic pentru ace$te elemente e$te faptul că ma<oritatea $e e ecută cu corpul ră$turnat% iar +reutatea e$te repartizată numai pe m/ini% $au pe m/ini şi alte părţi ale corpului# (u caracter de forţă% $olicit/nd dez&oltarea mu$culaturii braţelor% $patelui şi centurii abdominale# 2e pot e ecuta din forţă $au din elen% realizat prin balan$area% împin+erea şi întinderea picioarelor a0 St nd pe omoplaţi# 4oziţiile cele mai folo$ite pentru e ecutarea ace$tui element $untC $t/nd% aşezat% culcat# De$crierea teBnicăC din poziţia şez/nd $e e ecută o rulare înapoi cu +ruparea corpului% urmată de aşezarea m/inilor pe bazin% braţele cu partea po$terioară $unt $pri<inite pe $ol# Urmează întinderea picioarelor şi a corpului la &erticală% în aşa fel înc/t% călc/iele% şezuta şi umerii $ă $e +ă$ea$că pe aceeaşi linie &erticală# După în$uşirea corectă a elementului% $e &a e ecuta cu picioarele întin$e% apoi din poziţia $t/nd prin rulare pe $pate% cu şi făra $pri<inul m/inilor pe bazin% braţele răm/n întin$e pe $ol# In $t/nd pe omoplaţi picioarele pot fi întin$eD un picior îndoit şi celălalt întin$D în $foară etc# 6etodica în&ăţăriiC )# şez/ndC rulare înapoi cu corpul +rupat $au întin$ şi re&enireD ) min#D .lemente statice cu caracter de ec. linii )9 ele&iD *# $pri<in +BemuitC rulare înapoi cu pă$trarea +rupării şi re&enireD ) min#D .# introducerea cumpenei în combinaţii $impleD .# $t/nd pe omoplaţi din poziţia aşezat şi $t/nd% prin rulare înapoiD * min#D .

la început cu a<utor0D * min#D 5 +rupe 7 ele&iD .# $pri<in depărtat l/n+ă $cara fi ă . min#D 5 +rupe 7 ele&iD . perete0 C $t/nd pe cap cu a<utor% cu $pri<inirea $patelui şi picioarelor pe $carăD * min#D 5 +rupe 7 ele&iD 3# $pri<in depărtatC trecere în $t/nd pe capD .in *-emuit pe un picior7 cu elan 2e e ecută prin impul$ul piciorului de bază% combinat cu balan$area piciorului liberC E$te un procedeu mai +reu% deoarece dozarea balan$ului pentru oprirea la &erticală prezintă unele dificultăşi pentru începători# Re&enirea $e efectuează prin cobor/rea picioarelor ăn ordine in&er$ă urcării $au prin ro$to+olire# După în$uşirea celor două &ariante de elan% cu el&ii mai îndem/natici şi cu o pre+ătire fizică core$punzătoare% $e poate trece la în&ăţarea elementului $t/nd pe cap din forţă# St nd pe cap din spri. min#D 5 +rupe 7 ele&iD (<utorul $e acordă din lateral% cu o mănă la ni&elul bazinului% iar cealaltă la +leznă# 2e a<ută la ridicarea picioarelor şi fi area poziţiei corpului la &erticală# Freşeli de e ecuţieC m/inile prea apropiate $au depărtate $au nerealizarea triun+Biului de $u$ţinereD aşezarea capului pe creştetD bărbia în pieptD repartizarea ine+ală a +reutăţii corpului pe m/ini şi pe capD corpul răm/ne îndoit din articulaţiile co o 8 femuraleD elen prea mic $au prea mare% ceea ce face dificilă $tabilirea ecBilibrului# St nd pe cap din spri. min#D 5 +rupe 7 ele&iD 7# introducerea elementului în combinaţii $impleD 5 min#D 5 +rupe 7 ele&iD . min#D 5 +rupe 7 ele&iD 5# aceeaşi poziţieC $tănd pe cap din forţă cu şi fără a<utorD .St nd pe cap din *-emuit De$crierea teBnicăC $t/nd 8 trecerea în $pri<in +Bemuit% cu m/inile depărtate la lăţimea umerilor% urmatî de aşezarea capului cu fruntea pe $ol% form/nd u palmele un triun+Bi ecBilateral# 4rintr'o uşoară împin+ere cu picioarele% corpul $e ră$toarnă% trec/nd în $pri<in pe m/ini şi pe cap% cu bazinul dea$upra poli+onului de $u$ţinere# Urmează întinderea lentă a picioarelor $pre &erticală% fi /nd poziţia corpului% cu +reutatea e+el repartizată pe m/ini şi pe cap# Re&enirea $e poate efectua prin cobor/rea picioarelor /ndoite $au întin$e% urmată de re&enirea în $t/nd% $au prin ro$to+olire înainte% care $e realizează prin tra+erea bărbiei ăn piept% concomitent cu +ruparea corpului şi rularea pe $pate ăn +Bemuit# 6etodica în&/ţării )# $pri<in +BemuitC aşezarea măinilor şi capului pe $ol şi re&enireD * min#D 7 +rupe 5 ele&iD *# $pri<in +BemuitC aşezarea m/inilor şi capului pe $ol şi prin uşoară $ăltare% de$prinderea picioarelor de pe $ol% cu menţinerea ecBilibrului% cu picioarele îndoiteD re&enire .# acelaşi e erciţiu% dar cu întinderea alternati&ă a picioarelor $pre &erticală şi re&enireD * min#D 5 +rupe 7 ele&iD 3# $pri<in +Bemuit cu $patele la $cara fi ă $au pereteC urcarea alternati&ă a picioarelor% p/nă ce corpul a<un+e la &erticalăD * min#D 7 +rupe 5 ele&iD 5# $pri<in +BemuitC $t/nd pe cap cu $pri<inirea $patelui şi a picioarelor la $carafi ă $au pereteD D * min#D 7 +rupe 5 ele&iD 7# $tănd pe cap cu a<utor şi fărăD . min#D 5 +rupe 7 ele&iD .# introducerea elementului în combinaţii $impleD .in depărtat7 din "orţă De$crierea teBnicăC din $t/nd depărtat cu braţele lateral% corpul $e îndoaie% iar m/inile $e aşează c/t mai aproape de linia ima+inară ce uneşte tălpile# In continuare% braţele $e îndoaie pro+re$i&% prelu/nd o parte din +reutatea corpului# După acea$tă fază# Urmează aşezarea capului pe $ol% ridicarea pe &/rfuri% odată cu depla$area bazinului pe &erticală# In momentul c/nd centrul de +reutate +eneral a a<un$ dea$upra poli+onului de $u$ţinere% picioarele $e ridică prin lateral şi $e apropie în momentul &erticalei# Re&enirea la poziţia iniţială $e realizează prin depărtarea picioarelor şi cobor/rea lor pe $ol% $au prin ro$to+olire înainte# 6etodica în&ăţării )# $t/nd pe cap cu elen din poziţiile în&ăţateD * min#D 5 +rupe 7 ele&iD lucru indi&idualD *# at/rnat ră$turnat îndoit la $cara fi ă# Cu picioarele depărtateD trecere ăn atărnat ră$turnat% cu picioarele apropiateD .

# $t/nd pe m/ini cu a<utor% din $pri<in +Bemuit $au cu elanD * min#D )5 +rupe * ele&iD :# introducerea elementului în combinaţiiD . min#D .# $pri<in culcat înainte cu picioarele pe $cara fi ă% pe a treia şipcăC ridicare din şipcă în şipcă $pre $t/nd pe m/ini şi re&enireD * min#D 5 +rupe 7 ele&iD 3# $pri<in +Bemuit pe un piciorC balan$area picioarelor înapoi şi $u$% cu forfecarea lor pe &erticalăD * min#D 5 +rupe 7 ele&iD 5# $pri<in +Bemui pe un piciorC balan$area picioarelor înapoi $u$% în $t/nd pe m/ini% cu $pri<inul picioarelor la perete $au $cara fi ă% cu a<utorD .Freşeli de e ecuţieC apropierea prea de&reme a picioarelor% înainte ca bazinul $ă a<un+ă la &erticalăD lip$a ridicării pe &/rfuri şi a depla$ării triun+Biului dea$upra poli+onului de $u$ţinereD apropierea picioarelor nu $e face pe plan frontal% din lateral# (<utorul ' $e acordă din faţă% prinz/nd e ecutantul de coap$e% a<ut/nd le depla$area truncBiului $pre &erticală şi apropierea picioarelor% fi /nd corpul în poziţie &erticală# 4oziţiile din care $e poateefectua ace$t element $untC $pri<in +BemuitD $pri<in pe +enuncBi% $au pe un +enuncBi% $t/nd depărtat $au $t/nd cu corpul /ndoit% înainte $pri<in culcat% $t/nd pe m/ini# ?n metodica în&ăţării $e folo$eşte următoarea $ucce$iuneC A $tănd pe cap din $pri<in +BemuitD din elenD A $tănd pe cap din $pri<in +Bemuit pe un picior $au din $pri<in pe un +enuncBi% cu celălat picior îndoit $au întin$ înapoiD A $tănd pe cap din $pri<in depărtat cu elenD A $tănd pe cap din $pri<in depărtat din forţăD A $tănd pe cap din $pri<in cu picioarele întin$e şi corpul îndoit% din forţăD A $t/nd pe cap din forţă% din $pri<in înainte culcat% prin alunecarea picioarelorD C0 St nd pe m ini E$te un element $pecific de ecBilibru şi forţă% fiind unul dintre elementele cBeie ăn +imna$tica acrobatică şi $porti&ă# ?n$uşirea corectă a ace$tui element de bază% nece$ită o bună dez&oltare a forţei mu$culaturii $patelui şi a celei abdominale% o bună mobilitate la ni&elul articulaţiilor $capulo 8Bumerale şi co o 8 femurale% o bună ela$ticitate a mu$culaturii po$terioare a picioarelor# St nd pe m ini cu elan7 din po#iţia st nd De$crierea teBnicăC din $t/ndC ridicarea braţelor prin înainte $u$% odată cu ridicarea unui picior înainte% urmată de păţire cu piciorul puţin îndoit şi îndoirea corpului din articulaţiile co o 8 femuraleD în continuare% $e aşează m/inile pe $ol% depărtate la lăţimea umerilor# Un+Biul dintre braţe şi truncBi $e &a menţine con$tant la apro imati& ):9 +rade# Urmează balan$area piciorului din $pate înapoi 8 $u$% urmat de cel de pe $ol% care $e ridică $pre &erticală% oprindu' $e l/n+ă primulD corpul trece în poziţie ră$turnată% cu mu$culatura bine încordată% caun tot unitar% iar $ub a$pect e$tetic 8 drept# Capul e$te ridicat% cu pri&irea înainte 6etodica în&ăţării )# $pri<in culcat înainteC îndoiri şi întinderi de braţeD ) min#D . roaba0D * min#D )5 +rupe * ele&iD . +rupe )9 ele&i (<utorul $e acordă din lateral% la ni&elul +leznelor% oprind e ecutantul în $t/nd pe m/ini şi fi înd corect poziţia# Freşeli de e ecuţie C mu$culatura nu e$te $uficient contractatăD elan in$uficient şi nea<un+erea la &erticalăD elan prea mare cu căderea în partea opu$ăD braţele îndoiteD un+Biul între braţe şi truncBi $ub ):9 +radeD capul cu bărbia în piept . +rupe )9 ele&iD lucru indi&idualD *# mer$ pe m/ini cu picioarele $u$ţinute de un partener . min#D 5 +rupe 7 ele&iD 7# acelaşi erciţiu din $t/nd% cu şi fărăr a<utorD * min#D 5 +rupe 7 ele&iD .

lemente acrobatice dinamice +e"iniţieC ace$te elemente $e caracterizează prin mişcări de rotaţie complete $au incomplete ale corpului% în <urul a ei lon+itudinale $au tran$&er$ale# Rotarea corpului $e poate face prin intermediul unui $pri<in.RILE . . minD 7 linii 5 ele&iD 5# cu faţa la $cara fi ă $au pereteC ducerea uşoară a umerilor înainte% p/nă ce atin+ $cara fi ă% trecerea +reutăţii corpului pe braţe% $patele şi bazinul atin+ $cara fi ă 8 menţinerea poziţiei .St nd pe m ini din "orţă cu plecare din spri. minD 7 linii 5 ele&iD 7# acelaşi e erciţiu cu ridicarea şi apropierea picioarelor la $cara fi ă% în $t/nd pe m/ini cu a<utorD . $alturile0 Elementele dinamice fiind foarte numeroa$e% au fo$t +rupate după anumite caracteri$tici% în mai multe +rupeC rulări% ro$to+oliri% ră$turnări% îndreptări% $alturi# Rulările şi ro$to+olirile $unt con$iderate elemente $imple% care $e folo$e$c în cadrul unor e erciţii ca elemente a<utătoare $au de le+ătură# ?ndreptările% ră$turnările din $aritură şi $alturile $unt con$iderate elemente mai dificile# RUL.# acelaşi e erciţiu cu ridicarea bazinului la &erticalăD * min#D )5 +rupe * ele&iD 3# $pri<in $t/nd depărtatC ridicarea pe &/rfuri cu trecerea +reutăţii corpului pe braţe% cu umerii aduşi uşor înainte şi re&enireD .in depărtat De$crierea teBnicăC din $t/nd depărtat cu braţele $u$% corpul $e /ndoaie înainte% iar palmele $e aşează pe $ol c/t mai aproape de picioare% depărtate la lăţimea umerilor# 2e continuă acţiunea% trec/ndu' $e pro+re$i& +reutatea corpului pe braţe% concomitent cu proiectarea umerilor înainte şi ridicarea pe &/rfuri# Efortul cel mai mare re&ine acum mu$culaturii centurii $capulo 8 Bumerale% care acţionează în $copul de$cBiderii un+Biului dintre braţe şi truncBi# Urmează ridicarea truncBiului la &erticală% cu picioarele depărtate# Din ace$t moment% picioarele încep $ă $e apropie şi $e ridică la &erticală% umerii $e retra+ şi corpul $e îndreaptă în $t/nd pe m/ini# 6etodica în&ăţării )# e erciţii $peciale pentru dez&oltarea şi întărirea centurii $capulo' BumeraleD * minD 5 linii 7 ele&iD *# $pri<in culcat facial cu picioarele depărtate% $u$ţinute de un partenerC ducerea umerilor înainte odată cu încBiderea truncBiului% cu ridicarea bazinului şi re&enireD * min#D )5 +rupe * ele&iD . $ecundeD . minD7 linii 5 ele&iD .# $t/nd pe m/ini cu braţele întin$e şi cu picioarele depărtate% cu şi fără a<utorD . minD 7 linii 5 ele&iD :# introducerea elementului în combinaţiiD 3 minD 7 linii 5 ele&iD +. ro$to+oliri% îndreptări% ră$turnări0 $au fără $pi<in .

din *-emuit în *-emuit0 De$criere teBnicăC din $t/nd cu braţele $u$% corpul trece în $pri<in +Bemuit% cu palmele depărtate la lăţimea umerilor% capul aplecat înainte% cu fruntea aproape de +enun+Bi# Imediat după +rupare% picioarele efectuează o impul$ie pentru ridicarea bazinului şi trecerea unei părţi din +reutatea corpului pe braţe# Urmează de$prinderea de pe $ol şi aşezarea cefei pe $altea% braţele $e ăndoaie% $patele e$te rotun<it# După ce tălpile au păra$it $olul% &/rfurile $e întind# ?n momentul c/nd e ecutantul $imte că $pri<inul palmelor nu mai e$te nece$ar% apucă rapid +ambele% $ub +enuncBiD după trecerea centrului de +reutate în interiorul poli+onului de $u$ţinere şi $e a<un+e ăn $pri<in +Bemuit% picioarele $e întind şi e ecutantul $e ridică în $t/nd cu braţele $u$ 6etodica în&ăţării )# şez/ndC trecerea rapidă şi lentă în +rupatD * minD 7 linii 5 ele&i *# şez/nd cu corpul +rupatC rulări înainte şi înapoiD * minD 7 linii 5 ele&i . pe $pate0# 2e e ecută o +rupare% pri dezecBilibrare $ucce$i& pe bazin% $pate% ceafă şi in&er$# La rularea înapoi% în momentul dezecBilibrării% e$te important ca $patele $ă fie rotun<it% iar +enuncBii pre$aţi c/t mai mult $pre umeri# ?n timpul rulării înainte% călc/iele $e lipe$c de coap$e% iar capul şi umerii $e duc ener+ic înainte# (ce$tea $unt fazele de rtecere pentruC ro$to+olire .# $pri<in +Bemuit pe capătul unei bănciC ro$to+olire înainte din +Bemuit pe o $altea aşezată la capătul bănciiD ro$to+olire cu a<utorD . înainte $au înapoi0% $t/nd pe omoplaţi% cilindru% $t/nd pe m/ini# (<utorul $e acordă din lateral% menţin/nd +ruparea corpului# c0 Rulare laterală . minD 7 linii 5 ele&i 3# $pri<in +BemuitC rulare înapoi şi re&enire în poziţia iniţialăD * minD 7 linii 5 ele&i 5# $pri<in +BemuitC ridicarea bazinului cu rotun<irea $patelui şi ducerea bărbiei în pieptD * minD 7 linii 5 ele&i 7# ro$to+olire înainte din +Bemuit în +Bemuit pe un plan înclinat .2unt ro$to+oliri incomplete% în care diferite părţi ale corpului &in în mod $ucce$i&în contact cu $olul# 2e e ecută pe $pate% pe abdomen şi pe părţile laterale ale corpului% con$tituind părţi $au faze de elan $au le+ătură pentru e ecutarea altor elemente# G#upa#ea 3 con$tă într'o îndoire la ma imum din toate articulaţiile% cu $patele rotun<it% bărbia în piept% braţele cuprind +ambele# 2e e ecută din poziţiileC culcat% aşezat% $t/nd# a0 Rulare înainte &i înapoi . $t/n+a% dreapta0# 2e e ecută din poziţiileC culcat% $pri<in +Bemuit% pe +enuncBi% pe călc/ie şez/nd cu $pi<in pe palme# d0 Rulare pe a)domen! 2e folo$eşte ca fază de elan pentru trecerea în alte poziţii şi mişcări $au con$tituie părţi din element . minD 5 bănci de +imna$ticăD 7 ele&i la fiecare bancă# (<utorul $e acordă din lateral% cu o m/nă la ceafă şi cu cealaltă la bazin% conduc/nd e ecutantul prin mişcare% pentru menţinerea +rupării şi mărirea &itezei de e ecuţie# .# culcat dor$alD +rupare cu apucarea +ambelor şi menţinere ) 8 * $ecundeD . partea a doua a cilindrului0D rularea poate deri&a şi din alte poziţii şi mişcări caC $t/nd pe m/ini $au $t/nd pe cap şi rulare pe abdomen% cilindru înapoi# ?n$uşirea corectă a +rupărilor şi rulărilor reprezintă baza de plecare în în&ăţarea ro$to+olirilor ROSTO/OLIRI! 2unt elemente acrobatice cu caracter de rotare completă% ăn care +reutatea corpului trece de pe picioare pe braţe şi in&er$% prin rularea corpului înainte% înapoi $au lateral 2e pot e ecutaC A înainte% înapoi $au lateralD ' cu picioarele îndoite $au întin$eD A cu picioarele apropiate $au depărtateD A cu corpul +rupat $au întin$D A de pe loc şi cu elan# a0 Rosto*olire înainte cu corpul *rupat . minD 7 linii 5 ele&iD . trambulină acoperită cu o $altea0D .

linii )9 ele&iD *# aceeaşi pe$te un ob$tacolD * min#D 5 linii 7 ele&iD . linii )9 ele&iD (<utorul $e acordă din lateral% apuc/nd e ecutantul de mi<loc $au de bazin% ridic/ndu'l uşor în $u$ şi înapoi% pentru uşurarea lucrului braţelor şi ridicării capului# Freşeli de e ecuţieC nepă$trarea +rupăriiD aşezarea defectuoa$ă şi cu înt/rziere a m/inilor pe $olD lip$a împin+erii cu braţele şi picioarele pe $ol în prima fază% pentru a mări &iteza de rulareD &iteză dr rotare neuniformăD lip$a împin+erii braţelor în partea a doua% +reutatea corpului răm/n/nd pe ceafă şi pe cap% cu tendinţa de cădere înapoiD $patele drept în timpul rulării# . 8 5 $ecunde% pentru obişnuirea cu poziţia corpului în faza de zborD * min#D 5 linii 7 ele&iD 5# ro$to+olire înainte cu de$prinderea ener+ică de pe $olD * min#D 5 linii 7 ele&iD 7# $t/nd pe lada de +imna$ticăC $ăritură cu ro$to+olire înainte pe un plan înclinat% cu a<utor la ni&elul coap$elor şi pieptuluiD * min#D în coloană c/te unulD .# aler+are . linii )9 ele&iD 5# le+area a trei ro$to+oliri înapoi în ritm con&enabilD 3 min#D .Freşeli de e ecuţieC de$cBiderea +rupăriiD in$uficientă împin+ere în $ol cu m/inile şi picioareleD in$uficientă rotun<ire a $patelui% atin+erea $olului cu capulD lip$a +rupării în partea a doua a ro$to+oliriiD împin+erea incompletă cu braţele şi tendinţa de cădere înapoi# b0 Rosto*olire înainte din săritură! 2e e ecută a$emănător cu ro$to+olirea înainte% cu corpul +rupat% dar înainte de $pri<inul m/inilor pe $ol $e e ecută o înpin+rere ener+ică din picioare% urmată de o $ăritură şi ro$to+olire înainte# 6etodica în&ăţării )# $t/nd în poziţia de $tart ca la înotC balan$area braţelor% împin+erea picioarelor şi $ăritură în lun+ime de pe locD * min#D .# ro$to+olire înapoi pe un plan înclinatD * min#D în coloană c/te unulD 3# ro$to+olire înapoi cu şi fără a<utorD * min#D . 8 5 paşi% bătaie pe ambele picioare şi ro$to+olire din $ăritură pe$te un ob$tacol . linii )9 ele&iD .# $t/nd% cădere înainte pe m/ini% cu îndoirea braţelor% pe două trei $altele $uprapu$eD * min#D 5 linii 7 ele&iD 3# culcat facialC menţinerea corpului în e tan$ie cu braţele lateral $u$ . &iu% cerc% $foară0D * min#D în coloană c/te unulD :# $ăritura peştelui la trambulina $emiela$ticăD * min#D în coloană c/te unulD (<utorul $e acordă% la o fază mai a&an$ată% din lateral% cu o m/nă la ni&elul coap$elor şi cu cealaltă la ni&elul pieptului pentru înalţarea şi e ten$ia corpului# Freşeli de e ecuţieC lip$a de înalţime în faza de zborD ne$incronizarea între bătaie şi ducerea ener+ică a braţelor înainteD aterizare dură% pe braţele întin$eD lip$a +rupării după ce palmele iau contactul cu $olul şi cădere pe $pate# 1olo$irea ace$tui element $e recomandă încep/nd cu cla$a a -II 8 a băieţi# c0 Rosto*olire înapoi cu corpul *rupat=din *-emuit în *-emuit? De$cierea teBnicăC din poziţia $t/nd% $e trece în $pri<in +Bemuit% cu $patele rotun<it şi capul plecat înainteD urmează o dezecBilibrare înapoi cu împin+ere din braţe şi picioare în aceeaşi direcţie şi rulare înapoi# Araţele $unt îndoite din coate% la ni&elul cefei şi $e aşează pe $ol cu faţa palmară# ?n continuare% $e efectuează o împin+ere cu m/inile pe $ol% pentru a putea ridica capul şi $e trece pe$te cap în $pri<in +Bemuit% pe toată talpaD prin întinderea braţelor% picioarelor şi corpului $e a<un+e în poziţia $t/nd cu braţele $u$# 6etodica în&ătăriiC )# $pri<in culcat cu picioarele pe un plan mai ridicatC flotăriD * min#D 5 linii 7 ele&iD *# $pri<in +BemuitC rulare înapoi cu aşezarea palmelor pe $ol în dreptul capuluiD * minD .

linii )9 ele&iD 7# le+ări de două trei 8 ro$to+oliriD * min#D . min#D . linii )9 ele&iD 3# $pri<in culcat facialC depla$area alternati&ă a palmelor înapoi $pre picioare% concomitent cu încBiderea corpului% din articulaţiile co o 8 femurale . linii )9 ele&iD 5# $t/nd depărtatC ro$to+oire înapoi din depărtat în depărtat cu şi fără a<utorD * min#D . linii )9 ele&iD . linii )9 ele&iD .# introducerea elementului în combinaţii $impleD . linii )9 ele&iD *# $t/ndC îndoirea truncBiului cu depla$area lui c/t mai înainte% concomitent cu depla$area bazinului înapoi şi apropierea de $altea% braţele fr/nează şocul la cădereD .d? Rosto*olire înapoi cu picioarele depărtate 4oziţii iniţiale folo$iteC aşezatD aşezat depărtatD culcatD $t/nd depărtatD $t/nd De$crierea teBnicăC din $t/nd depărtat cu breţele lateral $u$C îndoirea truncBiului înainte cu ducerea braţelor înapoi% printre picioare% p/nă la ni&elul coatelor% pentru amortizare# 4almele iau primele contect cu $olul% după care începe rularea ănapoi pe bazin% $pate% umeri% odată cu ducerea braţelor prin înainte $u$ şi aşezarea palmelor pe $ol% l/n+ă capD urmează împin+erea cu braţele prin întinderea lor şi trecerea bazinului pe$te cap% cu aşezarea picioarelor depărtate şi întin$e pe $ol% odată cu ridicarea capului# Corpul $e îndreaptă şi $e trece în poziţia $t/nd depărtat cu braţele lateral $u$# 6etodica în&ăţării )# a$ezat depărtatC apropierea şi depărtarea picioarelor cu îndoirea truncBiului înainteD * min#D .# culcat dor$alC ridicarea picioarelor pe$te cap% cu atin+erea $olului cu &/rfurile% concomitent cu aşezarea palmelor pe l/n+ă corpD . linii )9 ele&iD 3# aşezat depărtat pe un plan înclinat cu braţele îndoiteC ro$to+olire înapoi cu picioarele depărtate şi întin$e% cu întinderea ener+ică a braţelor în finalul mişcăriiD . linii )9 ele&iD 5# $t/nd facial pe lun+imea băncii de +imna$ticăC îndoirea corpului din articulaţiile co o 8 femurale şi aşezarea palmelor cu coatele îndoite pe bancă% împin+ere în braţe şi re&enire în $t/ndD . min D . linii )9 ele&iD *# culcat dor$alC ridicarea picioarelor pe$te cap cu atin+erea $olului cu &/rfurile% concomitent cu aşezarea palmelor pe l/n+ă corpD * min#D . min#D . minD 7 bănci de +imna$tică% $e lucrează c/te doi la bancăD fiecare ele& repetă de două oriD 7# ro$to+olire înapoi cu şi fărăr a<utorD . linii )9 ele&iD (<utorul $e acordă din lateral şi puţin înapoia e ecutantului% prinz/ndu'l de mi<loc şi ridic/nu 8l ăn $u$ şi înapoi# Freşeli de e ecuţieC cădere +reoaie pe bazinD in$uficientă îndoire a truncBiului înainteaaaaaaaaaaaa% aşezarea m/inilor prea mult ănaintea bazinuluiD cădere înapoi cu picioarele îndoiteD aşezarea picioarelor înapoi prea depărtate pe linia braţelor după ro$to+olireD lip$a împin+erii şi întinderii braţelorD ridicarea înceată $au t/rzie a capului# e? Rosto*olire înapoi cu picioarele apropiate! De$crierea teBnicăC $t/ndC îndoirea truncBiului înainte cu ducerea braţelor înapoi pe l/n+ă coap$e% cădere înapoi cu aşezarea m/inilor pe $ol pentru amortizareD rulare înapoi pe bazin% $pate% umeri% urmată de aşezarea m/inilor cu palma pe $ol% l/n+ă cap şi ducerea picioarelor pe$te cap% pe $ol% c/t mai aprope de cap% urmează împin+erea şi întinderea braţelor şi ridicarea capuluiD re&enire în $t/nd cu braţele $u$# 6etodi&a în&ăţăriiC )# e erciţii de mobilitate% îndoiri cu ducerea pieptului c/t mai aproape de coap$e% cu arcuire% din poziţia aşezat şi $t/ndD * min#D . linii )9 ele&iD (<utorul $e acordă din lateral% apuc/nd cu o m/nă la ni&elul umărului şi cu cealaltă la ni&elul bazinului% menţin/nd încBiderea corpului şi uşur/nd împin+erea braţelor# .# combinaţii $imple cu ro$to+olirea în&ăţatăD . min#D . linii )9 ele&iD . min #D . linii )9 ele&iD .# $t/nd depărtat cu braţele $u$C îndoirea truncBiului înainte% concomitent cu cobor/rea braţelor înainte în <o$% înapoi şi trecerea în aşezat depărtatD * min#D . +enuncBii răm/n întinşi0D aceeaşi mişcare cu depla$area palmelor înapoi şi împin+ereD * min#D . min#D .

linii )9 ele&iD 5# aşezat depărtat cu faţa la capătul de $u$ al unui plan înclinatC ro$to+olire înainte cu picioarele depărtateD 3 D . c/t $e poate $ub bazin0 şi efectuează împin+erea ener+ică în $olD pieptul şi capul $e proiectează înainte# Concomitent% truncBiul $e a&/ntă înainte ţi $e e ecută o îndreptare a ace$tuia% finalizată în poziţia $t/nd depărtat# 6etodica în&ăţăriiC )# aşezat depărtatC rulare pe $pate şi re&enire înainte cu picioarele depărtate şi întin$eD 3 D . linii )9 ele&iD (<utorul $e acordă din faţă% prinz/nd e ecutantul cu m/inile la ni&elul umerilor% a<ut/nd la ridicarea corpuluiD $e mai poate a<uta din $patele e ecutantului% % ridic/ndu'l de la bazin pentru a'i uşura lucrul braţelor# Freşeli de e ecuţieC îndoirea +enuncBilorD înt/rzierea m/inilor pe $ol ţi lip$a împin+eriiD lip$a de acţiune a capului şi truncBiuluiD ridicarea truncBiului $pre &erticală% în loc $ă $e ducă înainte% pentru a e&ita căderea înapoi# *? Rosto*oliri înapoi peste umăr = cilindrul? 2e e ecută în plan $a+ital . linii )9 ele&iD *# culcat facialC partenerul îl ridică în e ten$ie la 35 +rade% cu indicaţia $ă menţină e ten$ia şi $ă contracte mu$culatura po$terioară% după care îl la$ă liberD 3 D )5 +rupe * ele&iD fiecare ele& din +rupă e ecută de 3 D .Freşeli de e ecuţieC îndoirea +enuncBilorD cădere pe bazin% fără aşezarea m/inilorD împin+ere lentă $au înt/rziată cu braţeleD aşezarea picioarelor prea departe de m/ini după trecerea bazinului pe$te cap# "? Rosto*olire înainte cu picioarele depărtate De$crierea teBnicăC din poziţia $t/nd depărtat% truncBiul $e îndoaie înainte% m/inile $e aşează pe $ol între picioare% depărtate la lăţimea umerilor% cu de+etele înainte# Urmează o împin+ere din picioare% trecerea şezutei pe$te cap% rulare pe omoplaţi% $pate şi bazinD în continuare picioarele coboară întin$e şi depărtate $pre $ol% braţele $e duc rapid înainte şi $e aşează printre picioare . linii )9 ele&iD *# aşezat depărtatC rulare înapoi şi re&enire în şez/nd cu picioarele depărtate şi aşezarea m/inilor între picioare% cu uşoară ridicare a bazinului de pe $olD * min#D . linii )9 ele&iD 7# $t/nd depărtatC ro$to+olire înainte în $t/nd depărtat cu şi fără a<utorD : D . linii )9 ele&iD . min #D . antero 8 po$terior0% realiz/ndu'$e un <oc de uncBiuri în articulaţiile co o'femurale şi ale coloanei &ertebrale% nece$it/nd o bună orientare în $paţiu# De$crierea teBnicăC $t/ndC îndoirea truncBiului înainte% aşezarea m/inilor şi a bazinului pe $ol% urmată de o rulare pe $pate% p/nă c/nd centrul de +reutate a<un+e dea$upra omoplaţilor# ?n ace$t moment% $e realizează o întindere a corpului $pre &erticală cu ducerea braţelor lateral şi a capului pe umărul opu$ trecerii picioarelor# 2e trece pe$te umăr şi în continuare $e e ecută o rulare pe piept .# şez/nd depărtat pe banca de +imna$tică% cu m/inile $pri<inite pe bancă între picioareC îndoirea truncBiului înainte% împin+ere din braţe şi ridicarea corpului în $t/nd depărtatD 3 D c/te doi ele&i aşezaţi pe bancă% fiecare la c/te un capăt al bănciiD )9 bănci * ele&i pe bancăD 3# $t/nd pe omoplaţiC rulare înainte cu depărtatrea picioarelor şi împin+ere în m/ini% cu ridicare în $t/nd depărtatD 7 D . linii )9 ele&iD 3# culcat dor$alC cilindru înapoi cu a<utor% cu menţinerea picioarelor la &erticală% fr/nare şi rulare încetinităD 3 D )5 +rupe * ele&iD fiecare ele& din +rupă e ecută de 3 D .# şez/nd culcat $au $t/ndC rulare înapoi% cu ridicarea corpului întin$ la &erticală% cu ducerea breţelor lateral şi a capului $pre umărul opu$ trecerii picioarelorD * min#D . linii )9 ele&iD . facială0% abdomen% coap$e% cu corpul în e ten$ie mareD oprirea e$te în $pri<in înainte culcat# 6etodica în&ăţăriiC )# culcat facialC ridicarea corpului în e ten$ieD * min#D .# combinaţii $imple cu ro$to+olirea în&ăţatăD .

linii )9 ele&iD .# $t/nd pe m/ini% $pri<init de $cara fi ăC depărtarea şi apropierea picioarelorD 3 D 5 linii 7 ele&iD 3# e$caladarea băncii% prin $imularea ră$turnării laterale% ridic/nd treptat picioarele c/t mai $u$D . drept 8 $t/n+0 şi ridicarea truncBiului . linii )9 ele&iD . ăn plan frontal0% în $t/nd depărtat cu braţele $u$# 6etodica în&ăţăriiC )# culcat dor$al cu braţele $u$C depărtarea picioarelor şi încordarea mu$culaturii între+ului corp în acea$tă poziţieD 3 D pauză )9 $ecundeD . $t/n+' drept> depărtate la lăţimea umărului% cu trecere prin $t/nd pe m/ini cu picioarele depărtate# 4artea a doua a mişcării e$te con$tituita din aşezarea $ucce$i&ă a tălpilor pe $ol .STURN.5# $t/ndC cilindru cu a<utor în partea a douaD 7 D )5 +rupe * ele&iD 7# $t/nd cu braţele $u$C cilindru cu şi fără a<utorD 7 D )5 +rupe * ele&iD . talie0 cu m/na care core$punde direcţiei de depla$are 8 dea$upra# Freşeli de e ecuţieC ră$ucirea umerilorD îndoirea corpuluiD de&iere din planul mişcăriiD aşezarea m/inilor înapoia liniei picioarelorD apropierea $au forfecarea picioarelor în momentul trecerii prin $t/nd pe m/iniD îndoirea picioarelor $au a braţelorD lip$a împin+erii în braţe în partea a doua a miţcării% pentru redre$area rapidă a truncBiuluiD aşezarea pe +enuncBii îndoiţi $au cădere pe bazin# . min#D 5 linii 7 ele&iD e$caladarea $e face cu depla$are de la un capăt la altul al bănciiD după ce e ecută prima linie% $e întorc la coada şirului din care fac parte# 5# roata laterală cu aşezarea m/inilor pe$te o min+e medicinală% cu a<utorD : D . linii )9 ele&iD 7# roata laterală cu aşezarea m/inilor pe un culoar Başurat $au pe $emne marcate pe $olD : D .# combinaţii cu cilindruD 3 min#D . $ecunde% cu muşcBii fe$ieri încordaţiD 7 D . linii )9 ele&iD *# culcat facial cu braţele $u$C depărtarea picioarelor şi menţinerea poziţiei .# includerea roţii în combinaţii $impleD 5 min#D .RI CaracterizareC ră$turnările $unt elemente acrobatice cu caracter de rorare% în care +reutatea corpului trece de pe picioare pe braţe şi de pe braţe din nou pe picioare% fără ca ală parte a corpului $ă mai ia contact cu $olul# Roata laterală E$te un element de bază în +imna$tica acrobatică# 2e poate e ecuta din poziţia $t/nd% cu un umăr $au cu faţa la direcţia de depla$areD din $t/nd pe un +enuncBi% cu celălalt picior îndoit înainte etc# De$crierea teBnicăC $t/nd cu umărul $t/n+ $pre direcţia de depla$areC ridicarea piciorului $t/n+ şi a braţelor lateral $u$% cu uşoară înclinare a corpului $pre dreapta% pri&irea după braţul $t/n+% pe direcţia depla$ăriiD urmează aşezarea piciorului $t/n+ pe $ol% c/t mai departe de piciorul de bază% uşor fandatD urmează o a&/ntare a piciorului drept în $u$' înapoi% în timp ce braţil drept $e duce $u$% pe l/n+ă cap# 2e aşează palmele $ucce$i& pe $ol . linii )9 ele&i# (<utorul $e acordă din lateral% apuc/nd e ecutantul de +lezne% trec/ndu'l prin fazele elementului% la început mai lent% pentru orientare# Freşeli de e ecuţieC lip$a amortizării cu braţele cu braţele la rulare înapoiD întinderea in$uficientă a corpului la &erticalăD lip$a e ten$iei în timpul şi după trecerea de &erticalăD îndoire în articulaţiile co o'femuraleD aşezarea incorectă a capuluiD lip$a controlului şi orientării în $paţiu# R. linii )9 ele&i# (<utorul $e acordă din $patele e ecutantului% apuc/ndu'l pe ace$ta de mi<loc .

RILOR PE TEREN PLAT a? Pasul aler*ător7 lansat în tempo moderat = pa$ul aler+ător de $emifond şi fond0 6etodica în&ăţăriiC )# mer$ obişnuit şi mer$ cu pa$ul întin$% din ce în ce mai rapid% urmat de trecere în aler+are uşoarăC alternări de mer$ obişnuit şi mer$ cu pa$ul întin$% aler+are uşoară şi odiBnă acti&ăD )99mD .2. D în coloană c/te doiD *# aler+are pe linia marcată a culoarului% cu atenţia îndreptată a$upra a$upra puneri tălpilor paralel cu a a aler+ăriiD 3 D )99mD în coloanî c/te unulD .RII PRINCIPALELOR ELE$ENTE 6I PROCE+EE TE0NICE ATLETIS$ 5!EA3ELE $ETO+ICE ALE >N%.2.RII ALER/.(III!$ETO+ICA >N%.

. D :9m# E )# *# . un pa$ in$piraţie% un pa$ e piraţieD doi paşi in$piraţie% doi paşi e piraţie etc#0# .# aler+are în plutonD un aler+ător răm/ne în urmă la )9 8 )*m% apoi încearcă $ă reintre în pluton% prin accelerarea treptată a aler+ăriiD +rupe 7 8 : aler+ătoriD . 7 8 > aler+ători0% cu e&adare din pluton la intrarea în turnantă% pe turnantă şi la ieşirea din turnantăD $tartul $e &a da în linie dreaptă% cu circa 59 m înainte de intrarea în turnantăD 399mD * D . D acelaşi e erciţiu% dar în turnantă .# 3# 5# 7 ele&iD erciţii de aler+are în +rupC c/te *% apoi c/te . $au 3 aler+ători% depla$are ! pa$ în pa$"D ele&ii $unt aşezaţi prin flanc c/te unulD :9mD 3 D aler+are în pluton $tr/n$% pe linie dreaptăD 7 8 )9 aler+ătoriD 79 mD . minD 7 +rupe 5 ele&iD +rupele pleacă una după alta la inter&al de 5 $ecundeD • în paralel cu lucrul pentru în&ăţarea teBnicii aler+ării pe plat şi atunci c/nd di$tanţele de lucru depăşe$c *99m% $e &a tree la în&ăţarea ritmului re$pirator # 7# in$piraţie şi e piraţie de durată e+ală% efectuate pe *% 3% 7% : paşi de mer$% apoi de aler+are . minD 5 linii 7 ele&iD 5# aler+ări pe di$tanţe de :9% )99% )59 m% cu e ecutarea unui număr minim de paşi . D aler+are în +rup% pe linie dreaptă% cu încercări de e&adare din plutonD cel care ! e&adează" e$te de$emnat $i% ca atare e$te cuno$cut dinainteD 3 8 7 în +rupD )99mD 3 8 7 D 7# aler+are în +rup% . $e &a e&ita aler+area $ărită0D . 3 8 7 aler+ători0D )59mD .# in$piraţie şi e piraţie pe durate ine+ale . 5 8 7 aler+ători0% încercănd $ă aler+e c/t mai aproepe de bordura interioară a pi$teiD )59mD * D $tart la intrarea în turnanta şi aler+are în turnantă în &ederea ocupării unui loc c/t mai fa&orabil pe turnnantă . e piraţia &a fi todeauna mai lun+ă0C un pa$ in$piraţie şi doi e piraţie% $au un pa$ in$piraţie şi trei paşi e piraţie etc#% p/nă la aflarea celui mai con&enabil ritm re$pirator 2tartul din picioare şi lan$area de la $tart A $e face direct pe baza demon$traţiei şi a repetărilor inte+rale% pu$e în le+ătură directă cu comenile $tarterului# )# $t/nd depărtat cu piciorul drept înainteC pornire în aler+are% prin aplecarea şi pierderea ecBilibrului D )9 8 )5 e ecuţiiD 5 linii *# din aceeaşi poziţieC pornire în aler+are la $emnalD )9 8 )5 e ecuţiiD 5 linii 7 ele&iD .99mD * D *# Pasul aler*ător de accelerare ?n cur$ul acti&ităţii de în&ăţare şi perfecţionare a ace$tui element% atenţia aler+ătorilor &a fi îndreptată a$upra creşterii trptate a &itezei% p/nă la atin+erea &itezei normale a ace$teia# La început $e &a e&ita atin+erea &itezei ma ime% p/nă c/nd aler+area nu mai prezintă +reşeli# E erciţiile $e caracterizează prin mărirea şi micşorarea &itezei efectuate% mai lin $au mai bru$c# 6etodica în&ăţăriiC .# aler+ări cu aterizări diferiteC pe călc/iD pe toată talpaD pe pin+eaD 59 mD 5 linii 7 ele&iD 3# aler+ări cu a&/ntarea e a+erată a +ambelor înainte şi înapoi% apoi a coap$elorD .# $tart din picioare de la linia de plecare% pe +rupe de 3 8 7 aler+ători% în linie dreaptă la comandăD 3 D )5 mD 3# acelaşi e erciţiu efectuat în turnantă% c/te unul şi c/te doi% apoi în +rupD .

9mD *# aler+are accelerată% în linie dreaptă pe *9 8 .# luarea poziţiei core$punzătoare comenzii ! pe locuri"% apoi trecerea în poziţia core$punzătoare comanzii ! +ata"D $e fac reluări şi alternări ale celor două poziţii% fără comandă şi la comandăD $e lucrează la început pe +rupe în linie% apoi indi&idual pentru corectăriD . D 5 linii 7 ele&iD 5# e erciţiile b% c% d% $e &or e ecuta şi pe turnantă% în &ederea în$uşirii particularităţilor teBnicii aler+ării pe turnantăD .9 m% apoi pe 39 8 79 m# -iteza nu depăşeşte la început :9 8 >9 J din po$ibilităţile ma imeD mai t/rziu $e poate a<un+e la >5 8 )99 J D $e e ecută indi&idual dar şi pe perecBi% ori 3 8 7 ele&i aşezaţi în linieD creşterea &itezei $e face lentD 3 D *# aler+are accelerată în turnantăD di$tanţele de lucru 39 8 79 m% indi&idual apoi în perecBiD $e indică aplecarea truncBiului $pre interiorul turnantei şi acţiunea mai ampla a braţului e teriorD * D .9 mD oprirea din aler+are $e face pe di$tanţă mai mare% lucr/ndu'$e indi&idual% dar şi pe +rupe de 3 8 5 e ecutanţi% aşezaţi în linieD 3 D 5# acelaşi e erciţiu% ca mai $u$% dar în turnantă% pe culoareD 3 8 5 e ecutanţiD . D 3# $tarturi din picioare% în linie dreaptă% pornindu'$e la început cu &iteză ma imăD $e lucrează pe *9 8 .9 8 39 mD * D :! Pasul aler*ător lansat de vite#ă De$crierea teBnicăC A contacul cu $olul $e &a face e clu$i& şi permanent pe pin+eaD A pa$ul e$te ce&a mai lun+ dec/t ăn aler+area în tempo moderat% fără o pendulare prea e&identă a +ambei înainte% dar cu ridicarea amplă a călc/iului la $pateD A poziţia truncBiului e$te dreaptă% capul afl/ndu'$e /n prelun+irea truncBiului% iar pri&irea îndreptată în$pre linia de $o$ireD A mişcările braţelor $unt ritmice% ace$tea afl/ndu'$e îndoite din coate la un+Bi drept# 6etodica în&ăţăriiC )# aler+are cu accelerare% în linie dreaptă şi cu atin+erea &itezei ma ime la $f/rşitul accelerăriiD 3 D 5 linii 7 ele&i% .9 mD * D 7# trecere în aler+are accelerată din <oc de +lezneD frec&enţa în <ocul de +lezne creşte treptat% p/nă la ma imum% apoi $e trece în aler+are accelerată% cu pa$ul din ce în ce mai lun+D +rupe de 7 8 : aler+ătoriD .9mD .# aler+are în tempo &ariatD di$tanţa de aler+are )99 8 )59mD $e măreşte şi $emicşorează &iteza în tempouri şi pe di$tanţe pre$tabiliteD a$tfel% $e e ecută 5 8 7 $cBimbări de &iteză% a<un+/ndu'$e şi la >9 8 >5 J din po$ibilităţile ma ime ale e ecutanţilorD +rupe de 7 8 : ele&iD . D 5 linii 7 ele&iD 3# aler+are cu accelerare% pe *9 ' . D 5 linii 7 ele&iD C! Startul de .)# aler+are accelerată% în linie dreaptă% la început pe *9 8 . min#D 3# $tarturi de <o$ la comandă% în linie dreaptă% pe 5 8 )9m% apoi pe *9 8 .os &i lansarea de la start 6etodica în&ăţăriiC )# $tart din picioare% +reutatea corpului pe piciorul din faţă% piciorul din $pate $pri<init înapoi la o di$tanţă mai mate de * tălpiD plecarea $e face liber şi la comandă% pe +rupe de 3 8 7 ele&i% aşezaţi în linieD )9mD 3 % *# plecări din poziţia +Bemuit% apropiată mult de poziţia $tartului de <o$D plecări libere şi la comandăD )9mD 3 D .9m% atin+erea &itezei ma ime% urmată de o aler+are liberă% fără efortD $e e ecută indi&idual% apoi pe +rupe mici în linieD 3 D .9 8 39 mD * D .# accelerări bruşte% efectuate din poziţii înalte% de pe loc% prin dezecBilibrarea bru$că înainteD pentru a e&ita căderea înainte% aler+ătorul e$te obli+at $ă e ecute o aler+are cu paşi $curţi şi rapizi% apoi din ce ţn ce mai lun+iD +rupe de 7 8 : aler+ătoriD . D +rupe de 5 ele&iD 7# aler+are cu e ecutarea mişcării corecte a braţelor în ritmuri diferiteD 39mD .# e erciţiul de mai $u$ e$te repetat în continuare% fără pauzeD accelerare% aler+are liberă% accelerareD .9m% cu atenţia îndreptată şi a$upra .9m% în linie dreaptă% cu atin+erea &itezei indicate şi menţinerea ei pe o di$tanţă de )9 8 *9m% urmată de încetinirea &itezei şi oprirea aler+ăriiD .

# din <oc de +lezne% efectuarea atacului +arduluiD * minD 5 linii 7 ele&iD c?! Trecerea succesivă a mai multor o)stacole cu trei pa&i@ )# ele&ii aşezaţi +Bemuit% trecere liberă apoi cu trei paşiD * minD 5 linii 7 ele&iD *# treceri pe$te braţe ţinute orizontalD * minD 7 linii 5 ele&iD .# atacul +ardului la perete $au la un alt $pri<inD * minD * linii )5 ele&iD 3# e erciţiu de tra+ere a remorcii% cu $pri<in înainteD * minD )5 +rupe * ele&iD )?! E. linii )9 ele&iD *# acelaşi e erciţiu% dar imit/nd lucrul cu braţele% ca în aler+area de +arduriD * minD .# treceri +lobale pe$te un +ard şi mai multe% cu $tart din picioare .ersarea *lo)ală@ )# treceri din mer$ pe$te +arduri de . linii )9 ele&iD .# treceri pe$te ob$tacole <oa$e% din aler+are cu +enuncBii $u$D * minD 7 linii 5 ele&iD 3# treceri pe$te +arduri <oa$e% cu trei paşiD * minD 7 linii 5 ele&iD d?! E. paşiD * min#D 5 linii 7 ele&iD . minD 5 linii 7 ele&iD .erciţii e"ectuate în deplasare7 "ără *ard@ )# din mer$% ducerea unui +enuncBi înainte 8 $u$% apoi e ten$ia +ambei pe coap$ă şi aplecarea truncBiului pe coap$ă% în$oţită de mişcarea braţului opu$ piciorului de atacD * minD 5 linii 7 ele&iD *# din <oc de +lezne% ducerea unui +enuncBi $ub a ilăD * minD 5 linii 7 ele&iD . 5 '7m 0# !5ALER9:RILE DE 9ARDURI a?# E. la început în condiţii uşurate% apoi normal 0D * minD . minD 5 linii 7 ele&iD *# pe l/n+ă +ard% din aler+are% trecerea piciorului de atac pe$te mai multa +arduri% cu ritm de 5 şi .# treceri pe$te un +ard% urmate de aler+are acceleratăD * minD 7 linii 5 ele&iD 3# treceri pe$te un +ard şi mai multe% cu ritm de trei paşiD * minD 7 linii 5 ele&iD e?! Studiul piciorului de atac &i al aplecării trunc-iului@ )# pe l/n+ă +ard% din mer$% trecerea piciorului de atac pe$te +ardD .# aler+are cu $tart len$at şi cu trecerea liberă pe$te linia de $o$ireD 3 D 5 linii 7 ele&iD )5 8 *9mD :# aler+are cu pa$ lan$at şi cu aplecarea truncBiului pe$te linia de $o$ire% afectuată pe ultimul pa$ de aler+areD $e &a continua aler+area în &iteză% pe$te şi după linia de $o$ire .lan$ării de la $tartD 3 D 5 linii 7 ele&iD 5# e erciţiul de mai $u$ e ecutat în turnantăD * D +rupe de 3 8 7 ele&iD 7# $tarturi de <o$% pe $ub o $foară ori o bară% aşezată tran$&er$al pe pi$tă% la 7 ':m de la linia de plecareD 3 D 5 linii 7 ele&iD 2O2IRE(C .7%* şi >)%3 cmD * minD 7 linii 5 ele&iD *# cu a<utor înainte% cu accent pe trecerea piciorului deremorcă% cu $pri<inul m/inilor pe +ardD * minD 7 linii 5 ele&iD .erciţii e"ectuate pe loc7 "ărăr *ard@ )# luarea poziţiei de trecere a +ardului% şez/nd . concomitent $e &a face şi $tudiul mişcării braţelor0 D .

minD 5 linii 7 ele&iD *# acelaşi e erciţiu din aler+are% cu ritm de 5 şi .RITURA >N LUN/I$E . concomitent $e &a face şi $tudiul mişcării braţelorD 7 minD 5 linii 7 ele&iD :!ALER/.RILE +E 6TA1ET. din măna $t/n+ă în m/na dreaptă% băţul odată preluat% e$te trecut imediat în m/na $t/n+ă0D ' predarea $e &a face printr'o mişcare de <o$ în $u$ şi dinainte 8 înapoi% primitorul afl/ndu'$e cu braţul întin$ înapoi% cu palma orientată în <o$D ' $e recomandă o perioadă de obişnuire cu băţul de ştafetă% prin m/nuirea ace$tuia în diferite e erciţiiD ' în&ăţarea teBnicii $+Bimbului are loc în trei etapeC de pe loc% din mer$% din aler+are cu &iteze redu$e la început% apoi din ce în ce mai rapideD ' în&ăţatea &a fi a$tfel or+anizată% înc/t fiecare aler+ator &a fi pe r/nd% primitor şi aducător# 6etodica în&ăţăriiC )# aler+are cu băţul de $cBimb şi trecerea lui dintr'o m/nă în altaD 39mD 3 D 5 linii 7 ele&iD *# $tart de <o$% cu băţul de ştafetă ţinut în m/na $t/n+ă% fără şi la comandă% în linie dreaptă şi apoi ăn turnantăD . Indicaţii metodiceC ' $e &a ale+e şi preda o $in+ură teBnică% acea care $e pretează la po$ibilităţile celor in$truiţiD ' pentru începători $e &a preda teBnica $+Bimbului de acce$i parte .# tran$miterea băţului de $cBimb de pe loc% la $emnalul dat de aducătorD băţul e$te tran$mi$ cu m/na $t/n+ă în cea dreaptă a primitorului% care'l &a trece imediat în cea $t/n+ăD e erciţiul $e efectuează cu ele&ii aşezaţi în $ir% băţul fiind tran$mi$ de la coada şiruluiD * min#D5 $iruri 7 ele&iD 3# tran$miterea băţului de $cBimb din mer$D e erciţiul $e de$făşoară ca la e # )% dar şirul% ori perecBile% $e depla$ează înainteD braţele imită mişcările efectuate într'o aler+are de &itezăD predarea $e &a face% de a$emenea% la $emnalul dat de aducătorD * min#D5 $iruri 7 ele&iD 5# tran$miterea băţului de $cBimb din aler+are% la început în tempo moderat% apoi din ce în ce mai repedeD $e &a lucra în perecBi con$tituite% partenerii aler+/nd cu acceaşi &iteză% la un inter&al de ) metru% în aşa fel înc/t la $emnal $cBimbul $ă$e facă fără înt/rziereD 79mD )5 +rupe * ele&iD 3 D 7# tran$miterea băţului de $cBimb din aler+areD între cei doi di$tanţa &a fi mai mare .# treceri +lobale pe$te un +ard şi mai multe% cu $tart din picioare . minD 5 linii 7 ele&iD .# tran$miterea băţului în zona de $cBimb% la început ca în e erciţiul 3% apoi marcată în mod re+ulamentarD 79mD )5 +rupe * ele&iD 3 D $e e ecută în linie dreaptă% apoi în turnantăD C!S. )9 m 0% pentru predarea băţului aducătorul &a fi obli+at $ă accelereze &iteza% pentru a $e apropia de primitorD 79mD )5 +rupe * ele&iD 3 D . paşi între +arduriD ."?! Studiul trecerii piciorului de remorcă@ )# pe l/n+ă +ard% din mer$% tra+erea piciorului de remorcăD .

min#D coloană c/te )D ># acelaşi e erciţiu fătă pra+D .# accelerare pe di$tanţa de )9 8 )5 m% cu $imularea de$prinderii în finalul aler+ăriiD * min#D coloană c/te 3D :# $ăritură pe lada de +imna$tică . linii )9 ele&iD *9mD *# aler+are cu <oc de +lezne şi trecere în aler+are acceleratăD .# acelaşi e erciţiu% cu a<utorul a doi cole+i care alear+ă cu e ecutantul% $pri<inindu 8l de coateD * min#D coloană c/te . 8 5 paşi% apoi de .% $au 3 în funcţie de condiţiiD *# e ecutarea ampla a mişcărilor de aler+are în aer cu $pri<in pe umerii a doi parteneriD .erciţii pentru învăţarea #)orului@ )# din at/rnat . D 5 linii 7 ele&iD :# concur$ cu punerea piciorului de bătaie într'o zonă marcată% fără dere+larea paşilorD 3 D )9 8 )5mD 5 linii 7 ele&iD ># $ărituri cu marcarea ultimilor paşi ai elanuluiD 3 D )9 8 )5m di$tanţă elanD în coloană c/te unulD )9# aler+are uşoară% cu aşezarea piciorului de atac într'ozonă de 39 8 . 8 5 paşiD apoi de .erciţii pentru învăţarea )ătăii@ )# e ecutarea de$prinderii din mer$% la fiecare al treilea pa$D * min#D . D 5 linii 7 ele&iD 5# aler+are accelerată pe *9 8 .2. 8 5 paşiC de$prindere în V pa$ul ştren+arului" cu atin+erea unui obiect $u$pendatD * min#Dcoloană c/te doiD 5# cu elan de .RII a? E.# din mer$% api din aler+are% $ărituri cu a&/ntarea piciorului de atac la $cara fi ă% piciorul de bătaie at/rnă liber în <o$D * min#D 5 linii 7 ele&iD 3# elan de . în funcţie de +radul de pre+ătire al ele&ilorD . D di$tanţa *9mD 7 linii 5 ele&iD . la lecţiile de$făşurate în $ală 8 la bară% inele% paralele% iar la cele de$fă$urate în aer liber% de cren+ile copacilor $au ce&a $imilar0% $e &or e ecuta paşi de aler+areD * min#D *% .D . linii )9 ele&iD *# acelaşi e erciţiu efectuat din aler+are uşoarăD 79mD )5 +rupe * ele&iD 3 D . piciorul de bătaie% apoi cel de atac şi de$prindere0# )? E.m de aparat .9mD apoi pe 39 8 59mD .9 cm#% marcată ladi$tanţă de 5 8 7m de pra+D după care urmează aler+are rapidă . 8 > paşi de$prinderi în pa$ $ărit şi aterizare pe piciorul de atacD * min#D coloană c/te *D .D . fiecare linie alear+ă di$tanţa şi $e întorc pe mar+ine la pa$0D .# aler+are cu <oc de +leznă şi trecere în aler+are acceletatăD 3 D di$tanîa )5mD 7 linii 5 ele&iD 3# aler+are accelerată pe di$tanţele de *9 8 .9m% atin+/nd $pre $f/rşitul di$tanţei &iteza ma imăD * % 5 linii 7 ele&iD 7# poziţie de plecare în elancu picioarele pe acceaşi linie% palmele $pri<inite pe +enuncBi $au cobor/te liber <o$% +enuncBii uşor îndoiţiD pa$ cu piciorul de bătaie şi accelerare pe )5 8 *9m% . 8 > paşi de$prinderi în pa$ $ăltat% cu efectuarea bătăii la mar+inea +ropiiD * min#D coloană c/te *D 7# elan de .SUCCESIUNEA >N%. cu mai puţine cutii0D $altele $uprapu$e% cu elan de 3 8 7 8 : paşi% cu aterizare pe piciorul de bătaieD de$prinderea $e e ecută pe un pra+ fi at la apro imati& ) 8 .erciţii pentru învăţarea elanului@ )# mer$ cu picioarele întin$eD după de$prindere% talpa $e ridică uşor% piciorul e$te du$ înainte &u &/rful ridicat% talpa e$te aşezată ela$tic şi plat pe $ol încep/nd cu baza decetelorD * min#D . min#D coloană c/te .# plecări în elan cu marcarea celui de'al patrulea pa$D )5 8 *9mD . min#D coloană c/te )D )9# $ărituri pe $altele $uprapu$e% folo$ind un elan de 3 8 7' : paşi cu aterizare pe ambele picioareD 3 min#D coloană c/te )D c? E. D 5 linii 7 ele&iD .

RITURA >N >N. . îndoit din +enuncBi0% continu/nd aler+area şi aterizare la +roapa de ni$ipD 3 D coloană c/te )D 5# acelaşi e erciţiu fără ladăD 3 D coloană c/te )D 7# $ărituri de pa un ob$tacol mai înalt% cu elan de 7 paşiD $e urmăreşte prelun+irea fazei de zborD indicaţiiC piciorul de bătaie $ă fie rapid aşezat% truncBiul drept% iar piciorul de de$prindere ăn timpul zborului $ă răm/nă înapoia truncBiului .# $ărituri de pe un ob$tacol% cu de$prindere% e ecutarea a doi paşi în aer şi aterizare cu continuarea aler+ăriiD $e urmăreşte obişnuirea cu continuarea aler+ării în timpul zboruluiD indicaţiiC de re+ulă începătorii e ecută paşi în aer mai mult la ni&elul +ambelorD pentru a'i în&ăţa mişcarea corectă .erciţii pentru învăţarea ateri#ării@ ' în +eneral ace$te e erciţii &or urmării $ă'l obi+e pe $ăritor $ă 8 şi ridice c/t mai mult picioarele în momentul aterizăriiD )# $aritui în lun+ime pe$te o bandă ela$tică .3# elan de 3 8 7 paşi% băztaie pe lada de +imna$tică cu două cutii şi aterizare pe piciorul de de$prindereD indicaţiiC piciorul de atac e$te puternic a&/ntat înainte 8 $u$% cel de de$prindere răm/ne întin$ înapoi% truncBiul dreptD după ce piciorul de atac coboară% cel de bătaie e$te du$ înainte. care trebuie $ă fie V e plozi&ă"0% $e accentuează mişcarea pa$ului% în $pecial al doilea% deoarece ace$ta pre+ăteşte aterizareaD 7 D coloană c/te )D ># pentru în&ăţarea zborului $e mai poate folo$i trambulina ela$ticăD acea$ta aproape că dublează durata fazei de zbor% ceea ce permite $ăritorului $ă e ecute paşi de Valer+are" în aerD de a$emenea% ea a<ută la obişnuirea cu menţinerea ecBilibruluiD trambulina nutrebuie folo$ită prea de$% deoarece dăunează de$prinderiiD d? E.L2I$E PRIN ROSTO/OLIRE %ENTRAL.din şold 0% îi obli+ăm $ă continue aler+areaD 7 % coloană c/te )D :# elan 7 8 : paşi şi $ărituri cu efectuarea bătăii pe un po$tament mai înalt şi a paşilor în aerD $e urmăreşte uşurarea e ecuţiei mişcărilor în an$amblul lorD indicaţiiC după de$prindere . $foară% bandă ela$tică% ba$ton de +imna$tică 0% aşezate la o înălţime de apro imat& *9 cm% în zona de aterizareD$ăritorul e$te obli+ar $ă 8 şi ridice picioarele pentru a putea ateriza dincolo de banda ela$icăD indicaţiiC $ă e&ite căderea pe $pate% prin împin+erea rapidă a şoldurilor şi a truncBiului înainteD 3 D coloană c/te *D *# de$prinderi cu piciorul de atac% aterizare pe o +rămadă de ni$ipD 3 Dcoloană c/te *D . ducerea piciorului de bătaie prea repede în faţă nu permite o e ten$ie $uficientă în aer 0D 7 % coloană c/te )D .# $ărituri în lun+ime de pe loc% pe$te un anumit $emnD $e recomandă ca ace$te e erciţii $ă $e de$făşoare şi $ub formă de concur$% pentru ai $timula pe el&iD : D coloană c/te *D D!S.

paşi de elanD . min#D 7 linii 5 ele&iD .D .erciţii pentru înv ţarea trecerii peste &tac-etă@ )# elan de un pa$% $ărituri pe$te ştacBetă cu întoarcere de >9 +rade şi aterizare pe piciorul de atacD înălţimea ştacBetei &a fi de 59 8 .9 cmD .Indicaţii metodice@ • teBnica probei impune trecerea unui ob$tacol 8 ştacBeta şi căderea de la o anumită înălţime pe o altă parte a corpului dec/t picioarele 8 aterizareaD • at/t e i$tenţa ştacBetei c/t şi particularităţile aterizării pot produce o $tare de inBibiţieD • prima +ri<ă a profe$orului la în&ăţarea $ăriturii prebuie $ă fie aceea de a pre+ăti cu atenţie locul de antrenament şi în $pecial $uptafaţa de aterizareD • înainte de a $e trece la lucrul practic% $e recomandă ca ele&ii $ă fie puşi în temă cu teBnica procedeului% cu a<utorul diferitelor foto+rafii% cBino+rame% e plicaţii &erbale şi în $pecial demon$traţii practice# a? E. minD în coloană c/te . min#D coloană c/te )D *# acelaşi e erciţiu cu elan de .erciţii pentru înv ţarea atacului@ )# $pri<in la $palier cu un braţD balan$area înainte a piciorului de atacD ) min#D 7 linii 5 ele&iD *# acelaşi e erciţiu cu partener% e ecutanţii $t/nd lateral faţă în faţă% $pri<inindu 8$e cu m/inile unul pe umărul celuilaltD * min#D )5 +rupe * ele&iD . paşiD .# acelaşi e erciţiu% cu $ărituri $ucce$i&e pe$te 7 8 )9 +arduriD înalţimea +ardului &a fi $tabilită în funcţie de &/r$tă% $e ul şi pre+ătirea ele&ilorD $e urmăreşte e ecuţia corectă a mişcîriiD 3 min#D coloană c/te )D )? E. min#D 7 linii 5 ele&i% c? E. min#D coloană c/te )D . 8 5 paşi% perpendicular pe ştacBetă% cu e ecuţia bătăiiD piciorul de atac e$te cobor/t acti&% după ce a trecut dincolo de ştacBetă% iar cel de bătaie% îndoit din articulaţia +enuncBiuluiD . paşi de elanD trebuie $ ă $e urmărea$că $incronizarea perfectă între acţiunea piciorului de bătaie% a celui de atac şi a braţelorD la ace$te e erciţii aterizarea $e face pe piciorul de bătaieD . min#D 5 linii 7 ele&iD 5# elan de . $e pot efectua după aceea cu ) 8 . piciorul de atac &a fi du$ întin$ din +enuncBi şi cu &/rful piciorului tra$ înapoi0D $e urmăreşte atin+erea unui obiect $u$pendat% cu piciorul de atacD înalţimea la care &a fi $u$pendat obiectul trebuie $a fie în aşa fel alea$ă înc/t $ă'l $olicite la ma imum pe $ăritorD .# din poziţia $t/nd% pa$ cu piciorul de bătaie pe un $emn marcat pe $ol% bătaie% de$prindere şi întoarcere ):9 +rade% atarizare pe piciorul de atac% pe acelaşi $emn% re$pecti& e&itarea mişcării de tran$laţieD . min#D 7 linii 5 ele&iD 7# la e erciţiile de mai $u$ $e lucrează şi cu braţele% în $en$ul că ele $unt du$e puternic în $u$% odată cu a&/ntarea piciorului de atac şi cu impul$ia celui de bătaieD . min#D 7 linii 5 ele&iD 5# elan de ) 8 * 8 5 paşiC de$prindere cu e ecutarea atacului .# idem cu întoarcere de )35 +radeD ace$t e erciţiu $e poate e ecuta cu un elan de . min#D coloană c/te )D . linii )9 ele&iD .erciţii pentru învăţarea )ătăii@ )# $t/nd pe piciorul de atac îndoitC picorul de bătaie $e duce înainte şi concomitent% braţele înapoiD $e urmăreşte punerea acti&ă a piciorului de bătaie pe $ol şi a&/ntarea bazinului înainte% +reutatea corpului fiind trecută pe piciorul de bătaie care $e îndoaie% amortiz/nd mişcarea D braţele răm/n înapoi% iar piciorul de atac nu $e de$prinde de pa $olD 7 ': repetăriD . min#D coloană c/te )D 7# acelaşi e erciţiu ca la 5% e ecutat fără trecere pe$te ştacBetă şi fără elenD el $e poate e ecuta din mer$D .# $t/nd în faţa $pelierului% cu piciorul de atac înapoi $pri<init pe &/rfC a&/ntarea şi aşezarea ace$tuia pe $palier% c/t mai $ur$dea$upra capuluiD * min#D 7 linii 5 ele&iD 3# acelaşi e erciţiu cu o uşoară de$prindereD $e poate e ecuta şi cu ) 8 .# acelaşi e erciţiu ca la )D dar cu pendularea piciorului de atac şi de$prindere de pe $olD braţele $e a&/ntă înainte 8 $u$D $e e ecută $erii de : 8 )9 repetăriD 5 linii 7 ele&iD 3# e erciţiile * şi . '5 paşiD . linii )9 ele&iD *# $t/ndC pendularea piciorului de atac înainte 8 $u$% c/t $e poate de întin$% fără în$ă a $e lă$a corpul pe $pateD 7 ': repetăriD .

8 5 paşi% pe un tra$eu curb cu raza de : 8 )9m% bătaie% întoarcere% cu >9 +rade% aterizare pe locul de$prinderii% liber şi în faţa ştacBeteiD 3 min#D în coloană c/te )D . Succesiunea învăţării@ a0 elanul şi bătaia cu rotaţie în <urul a ei lon+itudinaleD b0 aterizarea şi trecerea ştacBetei prin ră$turnare în <urul a ului tran$&er$alD c0 elaborarea formei +lobaleD d0 perfecţionarea teBniciiD a? E. $altea 0% de$prindere de pe ambele picioare $pre în $u$ şi înapoi% aterizare pe $pate% re+iunea toracală% cu corpul în ecBerD 3 minD în coloană c/te )D *# acelaşi e erciţiu $e poate efectua de pe banca de +imna$ticăD de pe )% *% . paşi şi $ăritură pe$te ştacBetă cu a<utorul partenerului la e ecutarea în&ăluiriiD 3 min#D coloană c/te )D 7# $pri<in cu braţele pe lada de +imna$ticăC imitarea mişcării de e&itare a ştacBetei cu piciorul de bătaieD 3 min#D coloană c/te )D . 8 5 paşi efectuaţi pe un tra$eu curb% aceeaşi rază% bătaie% întoarcere cu >9 +rade% aterizare pe locul de$prinderii% liber şi în faţa ştacBeteiD 3 min#D în coloană c/te )D )? E. cutii de la ladă de +imna$ticăD de pe o trambulină ela$ticăD 3 minD în coloană c/te )D . min#D * +rupe )5 ele&iD 7# cu elan de .RITURA >N >N.# cu elan de .L2I$E CU R. min#D . $t/n+a $au dreapta % după caz0D .# cu elan de . paşi de aler+areD . 8 5 paşi rectiliniar% urmat de încă .STURNARE +ORSAL. 8 5 paşi% $ărituri la ştacBeta oblică% fi ată pe $uporţii $t/lpilor% aterizare /n +roapa de ni$ip% $au pe o $uprafaţă moale mai <oa$ăD ştacBeta $e fi ează la înalţimi uşor acce$ibileD 3 min#D coloană c/te )D :# cu elan de 5 paşi% $ărituri în condiţii de concur$D 7 min#D coloană c/te )D G!S.3# e ecutarea mişcării de în&ăluire a ştacBetei din poziţia $pri<in culcatD 3 min#D coloană c/te )D 5# elan de ) 8 . 8 5' .erciţii pentru învăţarea ateri#ării &i trecerii &tac-etei@ )# din poziţia $t/nd% cu $patele la locul de aterizare . cercuri )9 ele&iD 5# acelaşi e erciţiu% dar aler+area $e face pe un tra$eu în formă de :% bătaia făc/ndu'$e pe &/rful buclei% unde $en$ul aler+ării e$te cel nece$ar .erciţii pentru învăţarea elanului &i a )ătăii@ )# $ucce$iune de paţi $ăltaţi% con$ecuti& numai pe piciorul de bătaie% a&/ntarea cu piciorul de atac în dia+onală $pre cel de bătaie şi cu ambele braţeD *9 mC 3 D 5 linii 7 ele&iD *# de pe loc% a&/ntarea piciorului de atac în dia+onală şi cu ambele braţe% pi&otare >9 +rade $pre piciorul de impul$ieD )9 D 5 linii 7 ele&iD .# acelaşi e erciţiu% dar cu de$prindere şi aterizare în acelaţ/şi punct de pe loc% apoi cu elan de un pa$% cu proiectarea în faţă a bazinului şi aşezarea rapidă pe $ol a piciorului de impul$ieD )9 D 5 linii 7 ele&iD 3# din aler+are pe un cerc cu raza de )9 8 )5m% bătaie şi de$prindere% întoarcere cu >9 +rade $pre piciorul de impul$ie% aterizare pe locul de$prinderiiD $en$ul aler+ării $pre partea piciorului de !bătaie"D la început bătaia $e face la $emnal% apoi după .

minD în coloană c/te )D :# acelaşi e erciţiu% cu accent pe e tinderea +ambelor pe coap$e% e&itarea ştacBetei şi trecere în poziţia LD . minD în coloană c/te )D . 5 paşi fată de accelerare în linie dreaptă ' .. minD în coloană c/te )D *# cu .erciţii pentru învăţarea "ormei *lo)ale@ )# $ăritură în înşlţime cu ! păşire"% cu elan de ! flop"D . minD în coloană c/te )D 7# acelaşi e erciţiu ca la 5% dar aterizarea $e face pe o $altea $pecială% $ub formă de plan înclinat . 8 5 paşi curbă de impul$ie0D . minD în coloană c/te )D 7# introducerea paşilor preliminari şi $tabilirea% în raport cu calităţile de &iteză ale ele&ului% a &ariantelor optime pri&ind numărul paşilor .RII AC2IUNILOR +E 'OC >N %OLEI .# trecerea ştacBetei % în condiţii de elan mic şi în condiţii de elan de concur$D 5 minD în coloană c/te )D (I%! $ETO+ICA >N%. minD în coloană c/te )D 3# cu elan de .# cu . $au 5 0% curbei de impul$ie% ca şi a celor din faza de accelerareD . minD în coloană c/te )D . minD în coloană c/te )D 5# acelaşi e erciţiu% dar elanul &a fi complet% re$pecti& 5 ` . minD în coloană c/te )D .RII PRINCIPALELOR ELE$ENTE 6I PROCE+EE TE0NICE +IN 'OCURILE SPORTI%E 5!$ETO+ICA >N%. minD în coloană c/te )D c? E.2. ! curba de impul$ie"0 şi 5 paşi accelerare în linie dreaptăD .2. 8 5 .# din $t/nd% a&/ntarea cu ambele braţe şi de$prindere de pe ambele picioare% cu trecere în e ten$ie pronunţată la ni&el lombar şi co o' femuralD .# $ăritură ! flop"% de pe ambele picioare% cu bătaie% pro+re$i& pe bancă% ladă şi trambulină ela$tică% pe$te ştacBetăD . curba de impul$ie0% $ăritură cu ră$turnare dor$ală la înălţimi mai acce$ibile şi% pro+re$i&% la înălţimi mai mari% care $timulează lucrul corect dea$upra ştacBeteiD $e &a urmării şi lucrul corect al braţului% opu$ piciorului de bătaie şi al capuluiD . prefi+urează cobor/rea truncBiului după trecerea $tacBetei0D . . 8 5 paşi . 8 5 paşi . ! curba de impul$ie"0% $ăritură cu aterizare pe $pate% cu +ambele fle ateD . 8 5 paşi . minD în coloană c/te )D 3# din $t/nd cu $patele% a&/ntare cu ambele braţe% de$prindere pe ambele picioate% aterizare pe $altea% pe $pate% cu +ambele fle ate şi at/rn/nd la mar+inea $alteleiD 3 minD în coloană c/te )D 5# acelaşi e erciţiu% pe $altele $upra/nălţate şi cu de$prindere de pe lada de +imna$tică şi apoi de pe trambulina ela$ticăD .

cu ele&ii aşezaţi în triun+Bi0% $erii c/t mai lun+iC $pre dreapta şi $pre $t/n+aD din depla$are pe poziţia &iitoareD 3 min#D )9 +rupe . ţinerea min+ii c/t mai mult 0D 3 min#D )5 +rupe * ele&iD 5# * * cu trei pa$e . +rupe 3 ele&iD 7# e erciţii $pecifice fazei de <oc în care $e include pa$aC pa$e precedate de preluarea unei min+ii aruncate% $er&ite $au atacateD 3 min#D . ele&iD 7# în formaţie de trei <ucători aşezaţi în triun+Bi% doi la di$tanţă de pla$ă pentru preluare% cel de' al treilea l/n+ă pla$ă% în partea dreaptăD $e &a e ecuta $er&iciul din terenul ad&er$ $pre unul din cei doi <ucători aşezaţi mai departe de pla$ă% care &or efectua preluare $pre <ucătorul de l/n+ă pla$ă% care la r/ndul $ău &a ridica min+ea $pre celălalt <ucător% care &a trece min+ea pe$te fileu cu $au fără efectuarea unui atacD 5 minD )9 +rupe . min#D )5 +rupe * ele&iD 5# preluarea min+ii $er&ite $pre un cole+% urmată de depla$area la min+ea ridicată de ace$ta şi trecerea min+ii pe$te fileu% cu o anumită de$tinaţieD 3 min#D )9 +rupe . min#D )5 +rupe * ele&iD 3# preluări din $er&iciul de $u$ $au de <o$ pe$te fileu ' $er&iciu e ecutat la diferite di$tanţe .# pa$e în trei . +rupe 3 ele&iD .% 7% :% )9mD .ucării min*ii a? Pasa@ )# pa$e de control 8 $erii c/t mai lun+i e ecutate de pe loc% din depla$are% din $ăriturăD * minD . min#D )5 +rupe * ele&iD 3# trei ele&i cu min+e aşezaţi în triun+Bi% un ele& e ecută lo&itură de atac $pre al doilea% care e ecută preluare din atac $pre al treilea% care ridică min+ea către primulD $e &a ţine min+ea c/t mai mult în <oc% toţi ele&ii e ecută per/nd lo&itura de atacD 3 min#D )9 +rupe .# compeiţie cu efecti& normal pe teren normalD )9 minD c? Lovitura de atac@ )# lo&irea min+ii cu palma $pre $olD $erii c/t mai lun+iD . . linii )9 ele&iD *# pa$e la perete la punct fi % realizate în $erii c/t mai lun+iD . cu două m/ini de $u$ 0 şi trecerea min+ii pe$te pla$ăD 3 min#D .# ) ) în afara pla$ei% din min+e aruncată% lo&irea min+ii cu o m/nă de $u$ $pre cole+% care face preluare cu * m/ini de <o$D . ele&iD .# . min#D )5 +rupe * ele&iD .A? $etodica învăţării . linii )9 ele&iD *# lo&irea min+ii cu palm $pre $ol% pentru a ricişa $pre pereteD $erii c/t mai lun+iD . min#D )5 +rupe * ele&iD *# preluări din $er&iciu din afara pla$ei la di$tanţe &ariabileD .% 3 3% pe teren redu$ $au normal cu trei lo&ituri obli+atorii% lo&irea a doua $e &a e ecuta cu două m/ini de $u$D 3 minD +rupe de 7 $au : ele&iD :# 7 7 pe teren normal% cu trei lo&ituri obli+atorii% lo&itura a doua $e &a e ecuta obli+atoriu cu două m/ini de $u$D 7 min#D b0 Preluarea din serviciuC )# preluări cu două m/ini de $u$ $au de <o$% în afara terenului% din min+ii aruncate de partenerD cu depla$are şi oprire şi precizarea e actă a locului de lo&ire a min+iiD .# e ecutarea atacului în cadrul fazei I de <oc la c/şti+area $er&iciului% precedat fiind de preluare din $er&iciu şi pa$a dată de ridicător% localizată în diferite zone ale pla$eiD 3 min#D . +rupe 3 ele&iD . minD 5 linii 7 ele&iD .# preluări din min+ii aruncate pe$te fileuD . ele&iD 3# ) ) la fileu cu pa$ă de control şi trecerea min+ii pe$te . min#D . linii )9 ele&iD . min#D . ele&iD 5# ) ) cu trecerea min+ii pe$te pla$ă cu una $au * m/ini de $u$D 3 min#D )5 +rupe * ele&iD 7# e erciţii $ub formă de $tructuri de <oc din care face parte atacul% de e empluC trecerea min+ii pe$te pla$ă din a treia lo&itură% cu o m/nă $au cu * m/ini de $u$% precedată de preluare şi pa$ e ecutate de alţi <ucători% $e poate e ecuta în diferite zone ale terenului% $ub diferite forme $pecifice $tructurilor de <oc% fie pentru c/şti+area $er&iciului fie pentru c/şti+area punctului0D 5 minD . +rupe 7 ele&i .

linii )9 ele&iD *# idem e erciţiul de mai $u$% lo&irea min+ii cu palma din min+e $u$ţinutăC $pre $ol% $pre înainte * minD . linii )9 ele&iD d? Serviciul de . linii )9 ele&iD 3# $er&iciu $pre perete de la di$tanşa de 7 8 .# <oc şcoală ) ) pe$te pla$ă cu e ecuţia $er&iciului% autopreluare şi trecerea min+ii pe$te pla$ă cu ţinerea ei în <oc c/t mai multD 5 min#D )5 +rupe * ele&iD :# <oc şcoală pe teren redu$% cu efecti& redu$% cu e ecuţia $er&iciului şi preluării din $er&iciuD 5 min#D 3 +rupe 7 ele&i# e? Serviciul de sus din "aţă )# $e&iciu $pre perete% de la di$tanţă de 5 8 7m% dea$upra unei linii core$punzătoare înălţimii fileuluiD 3 min#D 3 +rupe : ele&iD *# pe perecBi cu o min+e% di$tanţă 3 8 7mC un ele& e ecută $er&iciu% celălalt prinde min+ea în cupăD 3 minD )5 +rupe * ele&iD . min#D .# pe perecBi cu o min+e% de o parte şi de alta a fileuluiC $er&iciu cu efectuarea unei preluări de controlD 3 minD )5 +rupe * ele&iD :# $er&iciu efectuat de la di$tanţă mare% concur$% cel mai bun din : ')9 încercăriD 3 +rupe : ele&iD .*# e ecutarea atacului în cadrul <ocului la c/şti+area punctului% precedat fiind de o preluare din <oc şi pa$ă localizat în diferite zone ale terenuluiD . minD 3 +rupe : ele&iD . $erii )9 $er&icii D linia de fund a terenului în zona 5 ad&er$ă0D * +rupe )5 ele&iD . minD 3 +rupe : ele&iD 7 $er&iciu de $u$ precedat de ) '* aruncări ale min+iiD după fiecare aruncare min+ea $e la$ă $ă cadă $olD . min#D .os )# ţinerea min+ii cu m/na ne/ndem/natică şi lo&irea ace$teia cu palma m/inii îndem/naticeD * min#D . linii )9 ele&iD .m# Cu intrare $ub traiectoria min+ii ricişate din perete şi prinderea ace$teia în cupă $ituată la ni&elul frunţiiD 5# ) ) pe$te pla$ă% la di$tanţă de 3 8 5 metri% e ecuţia $er&iciului $pre partenerul care prinde min+ea şi e ecută la r/ndul lui $er&iciulD 3 min#D )5 +rupe * ele&iD 7# $er&iciul în $erii pe$te pla$ă de la di$tanţe diferite% în zone diferiteD .# $er&iciu pe$te o linie tra$ată pe pereteD .# acelaşi e erciţiu cu mărirea treptată a di$tanţei dintre ele&i% p/nă la > 8)9mD 3 minD )5 +rupe * ele&iD 3# $er&iciu $pre perete% de la di$tanţa de 5m% dea$upra unei linii tra$ate la apro imati& 5mD 3 minD 3 +rupe : ele&iD 5# acelaşi e erciţiu cu &erificarea punctului de lo&ire prin atin+erea min+ii ţinute de )'* ori înainte de efectuarea $er&iciuluiD .

lo&iri de control0% în $erii c/t mai lun+iD *9 e ecuţii fiecareD 5 linii 7 ele&iD . linii )9 ele&iD *# luarea poziţiei corecte% cu poziţia uşor fle ată a truncBiului% cu palmele $ub formă de cupă dea$upra capului% cu de+etele ră$firate şi imitarea lo&irii fără min+eD * minD ./ @A gr!pe 8 ? ele i/ indi id!al1 lo irea mingii c! do!ă m*ini de 2os ( c! man(eta )1 "n s!s la @1A 7 ? m1 :. min#D )5 +rupe * ele&iD 7# lo&irea min+ii cu două m/ini de $u$ dea$upra capului .# fi area min+ii în cupă 8 efectuarea de corectări a poziţieiC de+etelor% braţelorD truncBiului% picioarelorD . deas!pra cap!l!i s!b formă de lo iri de control1 "n serii c*t mai l!ngi/ B min/ A linii 8 C ele i/ 5# acelaşi e erciţiu ca la 3% dar cu lo&iri alternati&eC odată cu două m/ini de $u$% odată cu două m/ini de <o$D * min#D )5 +rupe * ele&iD 7# lo&ire de control cu două m/ini de <o$% urmată de tran$miterea min+ii la un partener cu două m*ini de s!s/ ţinerea mingii "n 2oc c*t mai m!lt timp/ : min. ele&iD $e lucrează c/te trei +rupe la fileuD )? Invăţarea lovirii min*ii cu două m ini de .A? $etodica învăţării lovirii min*ii@ a? Invăţarea lovirii min*ii cu două m ini de sus@ )# e plicarea şi demon$trarea lo&irii min+iiD ) minD ele&ii $unt aşezaţi pe . ele&iD :# lo&irea min+ii cu două m/ini de $u$% ) ) pe$te pla$ă% cu ţinerea min+ii c/t mai mult timpD 5 minD )9 +rupe . ele&i% cu e ecuţii dea$upra capului $au la pereteD . minD 7 linii 7 ele&iD 3# aruncări şi prinderi ale min+ii în cupă de pe loc% din depla$are şi oprireD e erciţiile $e pot e ecuta indi&idual $au în +rupuri mici de * 8 .# lo&irea min+ii cu două m/ini de $u$ în trei ele&iD în triun+BiD de pe locD din depla$are% $pre $t/n+a şi $pre dreaptaD 3 min#D )9 +rupe ./ @A gr!pe 8 ? ele i/ .os@ )# aşezarea min+ii de către profe$or $au partener pe manşetă pentru a $e arăta locul de lo&ire a min+ii şi imitarea mişcării de lo&ire a min+iiD * min#D )5 +rupe * ele&i *# min+e ţinută de profe$or $au partener% imitarea mişcării de lo&ire a min+iiD * min#D )5 gr!pe 8 ? ele i/ . ele&iD $e lucrează c/te trei +rupe la fileuD .# din min+e aruncată de profe$or $au partener% lo&irea min+ii cu două m/ni de <o$ . linii )9 ele&iD . ele&i aşezaţi în triun+BiD 3 min#D : lo&irea min+ii cu două m/ini de <o$% ) ) pe$te pla$ă% cu ţinerea min+ii în <oc c/t mai mult timp 5 minD )9 +rupe . minD 5# lo&irea min+ii cu două m/ini de $u$ după depla$are şi oprire% min+ea fiind aruncată de un partenerD . cu man(eta ) de pe loc (i precedată de deplasare (i oprire/ ? min.# lo&irea min+ii cu două m/ini de <o$% de pe loc% din depla$are% $pre $t/n+a% $pre dreaptaD )9 +rupe .

min#D )5 +rupe * ele&iD . minD 5 linii 7 ele&iD )9# pa$e în trei . ele&iD ))# ) ) la fileu cu pa$ă de control şi trecerea min+ii pe$te . linii )9 ele&iD 3# lo&ire cu palma şi tran$miterea min+ii $pre $ol% din min+e $u$ţinută în palma braţului ne/ndem/natic la di&er$e înălţimiD * min#D .% 3 3% pe teren redu$ $au normal cu trei lo&ituri obli+atorii% lo&irea a doua $e &a e ecuta cu două m/ini de $u$D 3 minD +rupe de 7 $au : ele&iD )5# 7 7 pe teren normal% cu trei lo&ituri oblo+atorii% lo&itura a doua $e &a e ecuta obli+atoriu cu două m/ini de $u$D 7 min#D f0 Preluarea din serviciuC )# preluări cu două m/ini de $u$ $au de <o$% în afara terenului% din min+ii aruncate de partenerD cu depla$are şi oprire şi precizarea e actă a locului de lo&ire a min+iiD . min#D .linii )9 ele&iD palmeiD * minD . cu două m/ini de $u$ 0 şi trecerea min+ii pe$te pla$ăD 3 min#D . precizarea clară a $uprafeţelor de lo&ire şi a poziţiei *# lo&irea min+ii cu palma .ucării min*ii e? Pasa@ )# pa$e de control 8 $erii c/t mai lun+i e ecutate de pe loc% din depla$are% din $ăriturăD * minD . +rupe 3 ele&iD )3# .linii )9 ele&iD . ţinerea min+ii c/t mai mult 0D 3 min#D )5 +rupe * ele&iD )*# * * cu trei pa$e . cu ele&ii aşezaţi în triun+Bi0% $erii c/t mai lun+iC $pre dreapta şi $pre $t/n+aD din depla$are pe poziţia &iitoareD 3 min#D )9 +rupe .# lo&irea min+ii $u$ţinută îmn palma braţului ne/ndem/natic la di&er$e înălţimiD * min#D . $e &a e ecuta autopreluare% cu două m/ini de $u$ $au de <o$ şi trecerea min+ii pe$te pla$ă cu lo&irea ace$teia cu două m/ini de $u$0D 5 min#D )5 +rupe * ele&iD E? $etodica învăţării . +rupe 3 ele&iD ).% 7% :% )9mD .linii )9 ele&iD 5# lo&irea min+ii cu palma şi tran$miterea ei $pre $ol oblic pentru a ricoşa în pereteD la început mingea ţin!tă apoi din minge ar!ncată (i se a "ncerca realizarea !nor serii c*t mai l!ngi/ ? min.# preluări din min+ii aruncate pe$te fileuD . min#D )5 +rupe * ele&iD *# preluări din $er&iciu din afara pla$ei la di$tanţe &ariabileD .# e erciţii $pecifice fazei de <oc în care $e include pa$aC pa$e precedate de preluarea unei min+ii aruncate% $er&ite $au atacateD 3 min#D . linii )9 ele&iD ># pa$e la perete la punct fi % realizate în $erii c/t mai lun+iD . . min#D )5 +rupe * ele&iD 3# preluări din $er&iciul de $u$ $au de <o$ pe$te fileu ` $er&iciu e ecutat la diferite di$tanţe .# ) ) la fileu% cu tran$miterea min+ii pe$te pla$ă prin lo&irea ace$teia cu palma .c? Lovirea min*ii cu o m nă de sus = cu palma?@ )# e plicarea şi demon$trarea procedeului de lo&ire . min#D )5 +rupe * ele&iD ./ Blinii 8 @D ele i/ 7# lo&irea min+ii cu palma şi tran$miterea ei pe$te o linie tra$ată pe pereteD . min+ea e$te ţinută de partener 0D * minD )5 +rupe * ele&iD .

min#D . $erii )9 $er&icii de la . linii )9 ele&iD *# idem e erciţiul de mai $u$% lo&irea min+ii cu palma din min+e $u$ţinutăC $pre $ol% $pre înainte $au lateralD * min#D .# $er&iciu pe$te o linie tra$ată pe pereteD * min#D .# ) ) în afara pla$ei% din min+e aruncată% lo&irea min+ii cu o m/nă de $u$ $pre cole+% care face preluare cu * m/ini de <o$D . linii )9 ele&iD 5# ) ) pe$te pla$ă% la di$tanţă de 3 8 5 metri% e ecuţia $er&iciului $pre partenerul care prinde min+ea şi e ecută la r/ndul lui $er&iciulD 3 min#D )5 +rupe * ele&iD 7# $er&iciul în $erii pe$te pla$ă de la di$tanţe diferite% în zone diferite . min#D . +rupe 7 ele&iD :# e ecutarea atacului în cadrul <ocului la c/şti+area punctului% precedat fiind de o preluare din <oc şi pa$ă% localizat în diferite zone ale terenuluiD . linii )9 ele&iD -? Serviciul@ )# ţinerea min+ii cu m/na ne/ndem/natică şi lo&irea ace$teia cu palma m/inii îndem/naticeD * min#D . $e poate e ecuta în diferite zone ale terenulio% $ub diferite forme $pecifice $tructurilor de <oc% fie pentru c/şti+area $er&iciului fie pentru c/şti+area punctului0D 5 minD .# e ecutarea atacului în cadrul fazei I de <oc la c/şti+area $er&iciului% precedat fiind de preluare din $er&iciu şi pa$a dată de ridicător% localizată în diferite zone ale pla$eiD 3 min#D . min#D . ele&iD . linii )9 ele&iD .# compeiţie cu efecti& normal pe teren normalD )9 minD *? Lovitura de atac@ )# lo&irea min+ii cu palma $pre $olD $erii c/t mai lun+iD . linii )9 ele&iD 3# $er&iciu pe$te o linie tra$ată pe pereteD . linii )9 ele&iD . min#D .# <oc şcoală ) ) pe$te pla$ă cu e ecuţia $er&iciului% autopreluare şi trecerea min+ii pe$te pla$ă cu m/nă de $u$ şi ţinerea ei în <oc c/t mai multD 5 min#D )5 +rupe * ele&iD :# <oc şcoală pe teren redu$% cu efecti& redu$% cu e ecuţia $er&iciului şi preluării din $er&iciuD 5 min#D .5# preluarea min+ii $er&ite $pre un cole+% urmată de depla$area la min+ea ridicată de ace$ta şi trecerea min+ii pe$te fileu% cu o anumită de$tinaţieD 3 min#D )9 +rupe . ele&iD 5# ) ) cu trecerea min+ii pe$te pla$ă cu una $au * m/ini de $u$D 3 min#D )5 +rupe * ele&iD 7# e erciţii $ub formă de $tructuri de <oc din care face parte atacul% de e empluC trecerea min+ii pe$te pla$ă din a treia lo&itură% cu o m/nă $au cu * m/ini de $u$% precedată de preluare şi pa$ e ecutate de alţi <ucători . metri de linia de fund a terenului în zona 5 ad&er$ă0D * +rupe )5 ele&iD . +rupe 3 ele&iD . linii )9 ele&iD *# lo&irea min+ii cu palm $pre $ol% pentru a ricişa $pre pereteD $erii c/t mai lun+iD . min#D )5 +rupe * ele&iD 3# trei ele&i ala min+e aşezaţi în triun+Bi% un ele& e ecută lo&itură de atac $pre al doilea% care e ecută preluare din atac $pre al treilea% care ridică min+ea către primulD $e &a ţine min+ea c/t mai mult în <ocD toţi ele&ii e ecută per/nd lo&itura de atacD 3 min#D )9 +rupe . . +rupe . ele&iD 7# în formaţie de trei <ucători aşezaţi în triun+Bi% doi la di$tanţă de pla$ă pentru preluare% cel de' al treilea l/n+ă pla$ă% în partea dreaptăD $e &a e ecuta $er&iciul din terenul ad&er$ $pre unul din cei doi <ucători aşezaţi mai departe de pla$ă% care &or efectua preluare $pre <ucătorul de l/n+ă pla$ă% care la r/ndul $ău &a ridica min+ea $pre celălalt <ucător% care &a trece min+ea pe$te fileu cu $au fără efectuarea unui atacD 5 minD )9 +rupe .

7 ele&iD 9!0AN+EAL PROCE+EE TE0NICE 1OLOSITE >N ATACC a? Prinderea min*iei cu două m ini@ )# Ele&ul are min+ea în m/nă şi o aruncă în $u$% dea$upra capului% la .79 +rade% după care o prinde fără $ă cadăD * minD . r/nduri )9 ele&iD 5# min+ea aruncată în $u$ e$te lă$ată $ă cadă pe $ol şi abia după accea e$te prin$ăD * minD . r/nduri )9 ele&iD 3# ele&ul are min+ea în m/nă şi o arunca în $u$ în timp ce e ecută una $au mai multe +Bemuiri% p/nă la reprimirea min+iiD * minD . roşu% +alben% alb0D un copil din +rupă are o min+e pe care o aruncă în $u$% $tri+/nd o culoare din +rupăD ele&ul care îşi aude culoarea $tri+ată trebuie $ă prindă min+ea înainte ca ea $ă atin+ă $olulD dacă a reuşit% el e$te cel ce re/ncepe <oculD dacă n'a reuşit% <ocul $e reia cu acelaşi ele&D cei care reuşe$c $ă reia <ocul de mai multe ori $unt c/şti+ătoriD în loc de culori% $e pot ale+e nume de flori% tări% etc#D Indicaţii metodiceC • <ucătorul care urmează $ă intre în po$e$ia min+ii trebuie $ă adopte o poziţie care $ă'i înle$nea$că prindereaC pri&irea şi braţele îndreptate în direcţia din care prime$c min+eaD o dată cu apropierea min+ii de <ucător% braţele $e întind în înt/mpinarea ei% cu palmele orientate în <o$% puţin înainte% de+etele ră$firateD de+etele mari $unt apropiate% împreună cu palma şi celelalte de+ete form/nd cupă în care intră min+eaD min+ea ia contact cu &/rfurile de+etelor% apoi cu întrea+a palmă şi e$te oprită de de+etele mariD şocul produ$ în momentul prinderii e$te amortizat printr'o mişcare de îndoire pro+re$i&ă a membrelor $uperioare din articulaţiile pumnului şi ale cotuluiD min+ea prin$ă e$te adu$ă în dreptul abdomenului pentru a fi prote<atăD +ri)lin*ul simplu &i multiplu Ele&ii aşezaţi pe .# ele&ul are min+ea în m/nă şi o arunca în $u$ în timp ce e ecută întoarceri de ):9+rade şi . r/nduri% fiecare cu c/te o min+e în m/nă% e ecută driblin+ $impluD . r/nduri )9 ele&iD * minD )? )# . r/nduri )9 ele&iD .# <ocul ! Culorile"C <ucătorii $unt împărţiţi în mai multe +rupe formate din 3 ' 5 8 7 <ucători aşezaţi în cercD fiecare <ucător al +rupei re$pecti&e îşi ale+e o culoare . m% partenerii aruncă min+ea de la unul la celălalt% în aşa fel ca prinderea min+ii $ă $e facă din diferite poziţiiD )5 +eupe * le&iD * minD . r/nduri )9 ele&iD *# (celaşi e erciţiuC în timpul în care min+ea e$te în aer% ele&ul e ecută bătăi din palme% după care prinde min+eaD * minD . r/nduri )9 ele&iD 7# c/te doi faţă în faţă la circa . 8 5m% după care o prinde fără $ă cadăD * minD .

! cuiburi" 0% e ecut/nd driblin+ din mer$ şi uşoară aler+are $pre $t/n+a $au $pre dreapta% mai repede $au mai încet% conform indicaţiei profe$oruluiD la al diolea $emnal% fiecere ele& caută $ă ocupe un cerculeţD acelaşi lucru îl încearcă şi ele&ul care iniţial nu a a&ut ! cuib"D în timpul depla$ării $pre centru% ele&ii $unt obli+aţi $ă e ecute driblin+D ăn final% un alt ele& .D 5 +rupe 7 ele&iD . min#D Trei p/nă la 5 <ucători $e depla$ează liber pe o $uprafaţă limitată de teren şi îşi pa$ează min+ea între eiD după fiecare prindere <ucătorul e$te obli+at $ă e ecute un driblin+ şi $ă pa$eze apoi min+ea altui <ucător% folo$ind pentru acea$ta pa$a din aler+areD 7 +rupe 5 ele&iD .$implu $au multiplu 0D • depla$area pe teren şi re&enirea $pre cerc $e fac numai prin driblin+D • ele&ul care nu e ecută driblin+ în condiţii re+ulamentare răm/ne ! pa$ăre fără cuib"D • prin ace$t <oc fa&orizăm con$olidarea procedeelor teBnice de conducere a min+ii în condiţii de <ocD 2u&eică $implă% cu bătaia min+ii în pămînt după prindere şi apoi pa$ă la <ucătorul din faţăD pentru mărirea &itezei de depla$are şi a efortului% numarul <ucătorilor care formează $u&eica $e reduce la . după un timp $tabilit de profe$or0% au reuşit $ă nu răm/nă niciodată fărăr cuib $unt pă$ările călătoere cele mai Barnice# Indicaţii metodiceC • ele&ii care $i'au ocupat locul în cerc e ecută driblin+ pe loc .# :# (ceeaşi formaţie% $e e ecută driblin+ multiplu p/nă la linia de mar+ine a terenului şi înapoiD r/nduri )9 ele&iD * minD =ocC ! Cine e ecută de mai multe ori driblin+ de pe loc şi din depla$are"C ele&ul care e ecută de mai multe ori driblin+ fără +reşeală e$te c/şti+ătorD întrecerea $e de$făşoară între +rupe de 5 8 : ele&i minD 5 +rupe 5 ele&iD =ocul ! 4ă$ările călătoare"C ele&ii $unt di$puşi în cerc%cu min+ii de Bandbal în m/năD un $in+ur copil răm/ne în afara cerculuiD la $emnalul de începere% ele&ii pleacă din cercuri . ori% după care $cBimbă min+iile% alear+ă şi predă min+ea următorului <ucătorD c/şti+ă ecBipa care termină primaD 7 +rupe 5 ele&iD . minD C/te doi fată în faţă% ocolirea coecBipierului prin driblin+ şi re&enire la locul de plecareD apoi rolurile $e $cBimbăD )5 +rupe * ele&iD c? Pasarea min*ii cu o m nă de deasupra umărului )# ! 2u&eică fără $cBimb de locuri"C ele&ii $unt di$puşi în şiruri aşezate faţă în faţă% două şiruri reprezent/nd o ecBipă# 4rimul <ucător care are min+ea aruncă primului <ucător din şirul de &iza&i% după care alear+ă la coada şiruluiD <ucătorul care a primit min+ea o aruncă înapoi la primul din celălalt şir ş#a#m#d#% <ocul $e termină în momentul în care ele&ul care a început <ocul primeşte min+eaD c/şti+ă ecBipa care termină primaD 7 $iruri 3 ele&iD 3 min#D Indicaţii metodiceC • $e $tabile$c re+uli care $ă fa&orizeze e ecuţia corectă a aruncăriiD • di$tanţa dintre şiruri $e Botărăşte în funcţie de forţa aruncărilor şi $paţiul e i$tentD . minD =ocul ! 2cBimbă min+ea"C primul ele& din ecBipă care are min+ea% alear+ă p/nă la cerc% unde e ecută driblin+ pe loc de .# 3# 5# 7# .*# . $au acelaşi 0 răm/ne fără ! cuib"D Copii care la terminarea <ocului .

linii )9 ele&iD .# 3# 5# 7# . $iruri )9 ele&iD . +rupe 3 ele&iD . metri de la linia de aruncare% cu min+i în m/năD e ecută aler+are p/nă la linia de pe $ol% după care aruncă la poartă din aler+arD după recuperarea min+ii% ele&ul trece la coada propriului şirD 5 minD *# Ele&ii $unt di$puşi în şir la centrul terenului de Bandbal% cu faţa $pre una din porţiD ele&ul îşi aruncă min+ea înainte% o prinde şi e ecută driblin+ p/nă la linia tra$ată pe $ol% de unde aruncă la poartă din aler+areD .# Ele&ii $unt aşezaţi în şir% la circa )5 metri de poartăD primul ele& din şir pa$ează unui ele& aflat lateral% continuă aler+area şi reprimeşte min+ea% la * 8 . '3 metri de perete% aruncă min+ea în perete% după care o reprind fărăr ca acea$ta $ă atin+ă $olulD di$tanţa între perete şi ele& depinde de forţa de aruncare a e ecutantuluiD 5 +rupe 5 ele&iD 3 minD 5# 4a$e în cerc cu $cBimb de locuriD <ucătorii $unt di$puşi în formaţie de cercD unul dintre ei are o min+e de BaNdbal% pe care o pa$ează unui coecBipier din cerc% după care alear+ă în locul <ucătorului unde a pa$atD <ucătorul care a primit min+ea pa$ează mai departe la alt <ucătorD . $ărituri cu picioatrele întin$eD .# Aruncarea la poartă din săritură 2ărituri cu +enuncBii la piept% precedate de *'. minD (runcări la poartă pe$te o bancă aşezată între cele două $emicercuri% $au la $emicercul de > metriD 7 +rupe 5 ele&iD 3 minD Driblin+ : metri şi aruncare la poartă din $ăriturăD 3 coloane 7 ele&iD 3 minD . 8 3 <ucătoriD . minD (runcări la poartă din $ăritură% precedate de driblin+ $implu şi multipluD 7 +rupe 5 ele&iD . metri între <ucătorii din r/ndD ele&ul cu min+ea e ecută driblin+ $pre cole+ul din faţă% îl ocoleşte şi re&ine în poziţia din care a plecat% după care pa$ează min+ea coecBipierului% care reia e erciţiul în acelaşi felD 3 $iruri . minD 4a$e din $ăritură $ub formă de $u&eică% precedate de driblin+ şi fără driblin+% : +rupe 3 ele&iD . $erii 5 $ărituriD 2ărituri $ucce$i&e pe piciorul de bătaie% cu ridicarea celuilalt îndoit la pieptD . cercuri )9 ele&iD 3 minD d? Aruncarea la poartă din aler*are )# 4aralel cu linia porţii% la di$tanţă de 3 metri% $e tra$ează linia de aruncare# Ele&ii $e aşează pe două şiruri% la di$tanţă de . ele&iD 3 min#D . metri înainte de linia de aruncareD ele&ul prinde min+ea şi o aruncă la poartă din aler+areD * $iruri )5 ele&i D 3 minD 3# (runcare la poartă din aler+are cu ad&er$ar pa$i&% $emiacti& şi acti&D 5# 4e toată lun+imea terenului% pa$e în doi din aler+are% finalizare cu aruncarea la poartă din aler+areD )5 +rupe * ele&iD e? )# *# .*# Ele&ii $unt di$puşi pe două r/nduri% faţă în faţă% la di$tanţă de 3 ' 5 metri% cu un inter&al de * '.# =ocul ! OcBeşte min+ea medicinală" 8 procedeul de aruncareC cu o m/nă de dea$upra umăruluiD 3# (runcarea şi prinderea min+ii la pereteD ele&ii $unt aşezaţi la . linii )9 ele&iD * minD 4a$e din $ăritură $ub formă de $u&eică între .

35BASC0ET E(ERCI2II PENTRU >N%. m faţă de coş%$e e ecută driblin+ cu aruncare la coş din driblin+'recuperarea min+ii'driblin+% pa$a şi depla$are la coada şiruluiD 3 +rupe la 3 coşuriD 7 D pN*9 V aruncarea min+ii în $u$ şi înainte depla$are'prindere'oprire'driblin+'aruncare la coş din driblin+' recuperarea min+ii'pa$a la $ir%depla$are la coada $irului opu$D 3 +rupe la 3 coşuriD 7 D pN*9 V =oc * *D .# desprindere în săritura &i aruncare la co&%aterizare pe ambele picioare apro imati& în acelaşi locD 3 +rupe la 3 coşuriD 7 D pN*9 V de la o di$tantă de *%5 m faţă de coş%din un+Bi de 35 de +rade de panou%cu min+ea ţinuta in priză a$imetrică cu două maini %$e e ecută pă&ire pe piciorul drept 7 pe piciorul st n*Adesprindere cu săriturăAaruncare la co&'aterizare pe ambele picioare 3 +rupe la 3 coşuriD 7 D pN*9 V de la o di$tantă de *%5 8 . puncteD 3 ecBipe %căte * la un coş pe U de terenD 5W%pN*9" .2AREA ARUNCARII LA CO6 +IN +RIELIN/ )# din apropierea panoului.$e $cBimbă terenul0 3# 5# 7 N E(ERCI2II PENTRU >N%.2AREA ARUNCARII LA CO6 +IN ALER/ARE ) (ler+are'prinderea min+ii luata din mainile pro"esorului %$imultan cu păşirea lun+ă pe piciorul drept'paşire $curtă pe piciorul $t/n+'de$prindere în $aritura'aruncare la co$'aterizare pe doua picioare aproape de locul de$prinderiiD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*9 V .)%5m0%din un+Bi de 35 de +rade de panou%cu min+ea ţinuta in priză a$imetrică cu două maini%$e e ecută pa&ire pe piciorul st n*7cu *# . . m faţă de coş% din un+Bi de 35 de +rade de panou %$e e ecută pa&ire cu piciorul st n* simultan cu trimiterea min*ii în sol înainte7pă&ire cu piciorul drept o dată cu prinderea min*ii venite din sol7pă&ire pe piciorul st n*7desprindere în săritură &i aruncare la co&7urmată de aterizare pe ambele picioare%c/t mai aproape de locul de$prinderiiD 3 +rupe la 3 coşuriD 7 D pN*9 V de la o di$tanţa de 3 m faţă de coş% din un+Bi de 35 de +rade de panou %$e e ecută dri)lin* pe loc7 o impulsie a min*ii mai puternica inainte7ceea ce inseamnă semnalul de păsire cu piciorul st n*7pă&ire cu piciorul drept simultan cu prinderea min*ii7pă&ire cu piciorul st n*Adesprindere în săriturăAaruncare la co&'aterizare pe ambele picioareD 3 +rupe la 3 coşuriD 7 D pN*9 V de la di$tanţa de 7'. cu temaC Coşul marcat din driblin+ &aloreaza .

9 V =oc * * D.$e $cBimbă terenul0 E(ERCI2II PENTRU >N%. . . puncteD 3 ecBipe %căte * la un coş pe U de terenD 5W%pN*9" . 3 5 7 .RITUR.2AREA ARUNCARII LA CO6 +IN S.* . (ler+are'prinderea min+ii aruncată usor în sus simultan cu păşirea lun+ă pe piciorul drept'paşire $curtă pe piciorul $t/n+'de$prindere în $aritura' aruncare la co$'aterizare pe doua picioare aproape de locul de$prinderiiD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*9 V (ler+are'prinderea min*ii pasată de pro"esor de pe partea mainii îndemanatice $imultan cu păşirea lun+ă pe piciorul drept'paşire $curtă pe piciorul $t/n+'de$prindere în $aritura'aruncare la co$'aterizare pe doua picioare aproape de locul de$prinderiiD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*9 V (ler+are'prinderea min*ii pasată de pro"esor de pe partea opusă mainii îndemanatice $imultan cu păşirea lun+ă pe piciorul drept'paşire $curtă pe piciorul $t/n+'de$prindere în $aritura'aruncare la co$'aterizare pe doua picioare aproape de locul de$prinderiiD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*9 V Driblin+'pa$a'depla$are'prindere'aruncare la co$ din aler+areD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*9 V 4a$e în doi din aler+are aruncare la coş din aler+are 3 +rupe la * coşuriD 3 DpN. la un panou%cu temaD Coşul marcat din aler+are &aloreaza .

2AREA LO%IRII $IN/II CU PICIORUL CU LATUL . . la un panou%cu temaD Coşul marcat din $ăritură &alorează .$e $cBimbă terenul0 ) C!1OTEAL E(ERCI2II PENTRU >N%. puncteD 3 ecBipe %căte * la un coş pe U de terenD 5W%pN*9" .9 V . =oc * * D.Din un+Bi de 35 de +rade faţă de panou% di$tanţa apro imati& )m%de$prindere pe două picioare%$imultan cu ducerea min+ii dea$upra capului in priza a$imetrica%aruncare la co$ din $aritură% aterizare pe două picioare# (ccentul $e pune pe momentul aruncării care $ucceede atin+erea punctului cel mai înalt al $ărituriiD 3 +rupe la 3 coşuriD : D pN*9V * Din un+Bi de 35 de +rade faţă de panou% di$tanţa apro imati& )%5 m $i ele&ul i$i arunca min+ea in $u$ $i inainte 8 $e depla$eaza 8prinde min+ea cu oprire intr'un timp' de$prindere de pe doua picioare 8 aruncare la coş din $ărituraD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*9V . Driblin+ 8oprire''aruncare la coş din $arituraD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*5V 3 (ler+are ' prinderea min+ii din pa$ă primită de pe partea măinii de aruncare' aruncare la coş din $ăriturăD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*5V 5 a01enta de aruncare' aruncare la coş din $aritura b01enta de pa$are' aruncare la co$ din $arituraD 3 +rupe la 3 coşuriD 3 D pN*5V 7 4a$e'n doi % din aler+are%cu aruncare la coş din $arituraD coloana cate )D 3 D 3 +rupe la * coşuriD 3 DpN.

W%pN*9" 5#4a$ă cu şiretul plin la un partener aflat la :')9 m di$tanţă%aler+are %preluarea min+ii şi şut la poartă $u şiretul plin%3 +rupe la * porţi%7 % pN.W%pN*9" 5#4a$e în trei din $u&eică%cu trecere la şirul opu$%.di$t#între <aloane *m0%* la min+e %di$t#de :')9 m%* .9" 7#Conducerea min+ii pe o di$t#de *9 m%şut laa poartă cu şiretul plin%3 +rupe 3ele&i% pN.#4a$e între doi ele&i din aler+are%du$ întor$%di$t#.2AREA LO%IRII $IN/II CU PICIORUL CU 6IRETUL PLIN )#Lo&irea min+ii cu şiretul plin la zid $au partener din <oc de +lezne% * )W%c/te * la o min+e %pN)W" *# Lo&irea min+ii cu şiretul plin la zid $au partener din aler+are pe loc% * )W%c/te * la o min+e %pN)W .9" .9WW% pN)5" .#Lo&irea min+ii cu şiretul plin la zid $au partener din aler+are uşoară% * )W%c/te * la o min+e %pN)W 3#4a$e în doi cu şiretul plin printre <aloane .#Ele&ul aruncă min+ea în păm/nt apoi o lo&eşte cu capul la partener%* la min+e %)9 % pN)9" 3#6enţinerea min+ii în aer prin lo&iri cu capul de pe loc %* la min+e%)5WW% pN)5" 5#4a$e cu capul între doi ele&i%* .)#Lo&irea min+ii cu latul la zid $au partener de pe loc% * )W%c/te * la o min+e %pN)W *# Lo&irea min+ii cu latul la zid $au partener din <oc de +lezne% * )W%c/te * la o min+e% pN)W .la întoarcere şuteză celălalt0% di$t#.di$t#între <aloane *m0%* la min+e %di$t#de :')9 m%* .9 m%3 %pN)5" E(ERCI2II PENTRU >N%.#4a$e în doi din aler+are%şut la poartă cu şiretul plin%* la min+e . la min+e%di$t#:')9 m%5W% pN)9" 7#4a$e între patru ele&i aşezaţi în pătrat%3 la min+e%di$t#:')9 m%3 )W%pN)5" .9m%3 %pN)5" E(ERCI2II PENTRU >N%.9WW% pN)5" 7#4a$e cu capul între trei ele&i%* .# Lo&irea min+ii cu latul la zid $au partener din aler+are pe loc% * )W%c/te * la o min+e% pN)W 3#4a$e în doi printre <aloane.2AREA LO%IRII $IN/II CU CAPUL +E PE LOC )#Ele&ul are min+ea în m/ini şi o aruncă în $u$ dea$upra lui %apoi o lo&eşte cu capul%7 +rupe%)9 % pN*9" *#Lo&irea min+ii cu capul de pe loc%din min+e aruncată de partener%)9 % pN5" .

W% pN*9" EIELIO/RA1IE ..c/te * la o poartă0% .#Lo&irea min+i cu capul $pre poartă %din min+e aruncată de un ele&%3 +rupe .

0% =ocuri de mişcare% I#E#1#2% Aucureşti# ).)>.*9930% Fimna$tica acrobatică 8 elemente şi modele# Editura Aren% Aucureşti# )5# F@ID 6ETODOLOFIC pentru formarea mentorilor de practică peda+o+ică% (NE12 *995# )7# NICOL(U% T# .0% Fimna$tica 8 manualul pentru cur$ul de bază# Editura Aren% Aucureşti# )3# FRIFORE% -#% NICULE2CU% F# .)>>:0% Dicţionar de termeni peda+o+ici# Editura Didactică şi 4eda+o+ică% Aucureşti# DR(FNE(% (# .)>:.)>7.. *99*0% Lecţia de educaţie fizică# Editura (1IR% Aucureşti# *)# EERAQNOIU% 2# . *99*0% Teoria educaţiei fizice şi $portului# Editura 1e$t% Aucureşti# DR(FNE(% (#.# RU2U% I#% 4(ECN% I#%FRO2U%E#%CUCU%A# ..)# *# .*9990% -olei% Editura (#N#E#1#2% Aucureşti# CERF@IT% I# .# TUDOR% -# .)>>:0% Fimna$tică% Editura F#6#I#% Clu<' Napoca# ):# EICLO-(N% I# . )>>>0% Capacităţile condiţionale şi coordinati&e 8 componente ale capacităţii motrice% Editura Rai Core$i% Aucureşti# *3# TUDOR% -# .# 3# 5# 7# .0% 2ăriturile în atleti$m# Editura 2port'Turi$m% Aucureşti# ).)>>30% 4$iBolo+ia educaşiei fizice% (#N#E#1#2#% Aucureşti# )*# E4UR(N% -# .*99.)>>>0% 6etode de în&ăţăm/nt# Editura Didactică şi 4eda+o+ică% Aucureşti# C@IRIRQ % FB# .*9930% 6etodica educaţiei fizice# Editura Cartea Uni&er$itară% Aucureşti# **# T(TU% T#% (LEP(NDRE2CU% D#% (RDELE(N% T# .)>>90% Orientări pri&ind formularea obiecti&elor educaţiei fizice şi $tabilirea conţinutului pro+ramelor ace$tei di$cipline de în&ăţăm/nt% Re&i$ta E12% nr#.*9970% Educaţie fizică şi $port 8 teorie şi didactică# Editura 1E2T% Aucureşti# ># DR(FO6IR% 4#% 2C(RL(T% E# .)>.0% 4$iBolo+ia educaţiei fizice # Editura 2port'Turi$m% Aucureşti# ))# E4UR(N% 6#% @ORF@ID(N% -# . *99)0% E&aluarea în educaţia fizică şcolară# Editura 4rintecB% Aucureşti# .# FRIFORE% -# .)>.*9990% Didactica educaţiei fizice% (#N#E#1# 2% Aucureşti# CROITORU% D# .0% (tleti$m# Editura Didactică şi 4eda+o+ică% Aucureşti# *. 8 :# :# DR(FNE(% (#% AOT(% (#% 2TQNE2CU% 6#% TEODORE2CU% 2#% EERAQNOIU% 2#% TUDOR%-# .>0% Teoria educaţiei fizice şi $portului# Editura 2port'Turi$m% Aucureşti# )># 2TQNE2CU% 6# .)>:90% Educaţie prin <ocuri de mişcare# Editura 2port' Turi$m# CRI2TE(% 2# .# CaR2TE(% FB# .*9930% Educaţia fizică 8 repere noi% mutaţii nece$are# Editure Didactică şi 4eda+o+ică% Aucureşti# )9# E4UR(N% 6# .coord#0% .*99*0% Educaţia fizică pentru preşcolari şi şcolari mici# Editura 2emne% Aucureşti# *9# EERAQNOIU% 2# .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.