You are on page 1of 8

Martiriul Temelia monahismului ortodox Arhimandritul Emilianos Dacă ar fi să analizăm conţinutul unul suflet doritor de linişte (heis chia

!" cu si#uranţă ca am #ăsi $n el mai mulţi factori care com%letează" influenţează şi formează chemarea către &iaţa monahală' (ă menţionăm doar c)ţi&a* 1! +ocăinţa" un dor mistuitor sau o ne&oie a sufletului un simţ al nai&ităţii" al caracterului iluzoriu şi $ntunecat al o,iectelor şi fenomenelor" mai exact al lucrurilor du%ă care t)n-im" al $ntre#ii noastre lumi care nu este altce&a dec)t o ima#ine sau o amintire a alteia . %ăm)ntul &ieţii ade&ărate' /! Dra#ostea de Dumnezeu" - o %referinţă %entru 0m%ărăţia (a de dra#ul 1ăreia" totul . atunci c)nd e &or,a de a c)şti#a %e Dumnezeu %entru sine . e &ăzut ca %raf si %ul,ere" chiar acele lucruri care sunt sfinte şi ,inecu&)ntate de 2iserică" %recum soţul sau soţia" căsătoria şi co%iii" %artici%area la &iaţa" lucrarea sau comunitatea 2isericii $n lume" sfătuirea" milostenia" %reoţia" %e scurt" toate con&enţiile şi o,li#aţiile %e care le a&em $n societate' 3u $nt)m%lător sf)ntul 4asile cel Mare" de exem%lu" interzice monahului să-şi dorească %reoţia' Milostenia este un %ăcat mare %entru monahul care se com%lace $n ea' (fătuirea e &ăzută ca %ărere de sine" e#oism' Astfel" %utem &edea cum monahismul e aşezat $ntr-o cu totul altă %oziţie faţă de cea a restului tru%ului 2isericii" el suferă o continuă schim,are $ndre%tată către o lume cu totul deose,ită" o comunitate diferită' 5 a%lecare către sin#urătate" retra#ere şi $nstrăinare (xeniteia!" alături de un dor către desă&)rşire şi $ndumnezeire am,ele exist)nd $n fiecare suflet ce t)n-eşte du%ă sin#urătate' (i#ur" %utem aminti multe alte calităţi le#ate fie de cunoştinţe" educaţie sau com%ortament . toate nefăc)nd altce&a dec)t să deose,ească &iaţa şi acti&itatea acelora ce trăiesc o &iaţă monahală' Totuşi" acel element s%ecial - $ntotdeauna %rezent $n $ntre#ime $n &ocaţia monahală" $n mod lim%ede şi stăruitor . stimulează sau $nsufleţeşte $ntrea#a fiinţă ce se doreşte du%ă &iaţa monahală este atitudinea martirului" a%lecarea către suferinţă" ră,dare $ntru -ertfirea de sine sau chiar moartea de dra#ul dra#ostei lui de Dumnezeu" ex%rim)ndu-şi $n acest mod cele mai %rofunde as%iraţii ale sufletului către Dumnezeu %e 1are 0l caută fără $ncetare' Astfel" %utem s%une că cel ce se a%ro%ie de &iaţa monahală o face %entru a de&eni martir" %rin efort şi suferinţă" %rin lacrimi şi ră,dare (sau" cum s%unea unul din ,ătr)nii noştri atoniţi* 6%rin multe suferinţe7!" %entru a se %ro,a %rin is%ite" $n osteneli" mai mult8 $n $nchisori" mai mult8 su, lo&ituri" fără număr (at)t de la oameni c)t şi de la demoni!8 la moarte" adeseori ( 1or' 11* /9 şi urm'!'

MA:T;:;>?* TEME?;A 451A@;E; M53AAA?E De ce" totuşi" este martiriul elementul %rinci%al al &ocaţiei monahaleB 4oi menţiona doar trei moti&e alese din multe altele" %entru a nu de%ăşi limitele sta,ilite %entru această discuţie' :olul durerii' Dintru $nce%ut" du%ă 1ădere" omul şi-a dat seama şi a ex%eriat fa%tul că ceea ce %ărea a fi un ,lestem . şi anume hotăr)rea lui Dumnezeu ca el să să-şi c)şti#e %)inea %rin sudoarea frunţii sale" să nască $n dureri şi să redesco%ere raiul %rin multe necazuri (Ca%te 1D* //! . era $n fa%t ascunderea iu,irii lui Dumnezeu" care ascundere era o cale şi un mi-loc %entru cea de-a doua creare a omului" %entru re$nnoirea celui ce căzuse care murea %e zi ce trece' A-un#)nd la o oarecare maturitate" omul a recunoscut $n suferinţele sale" $n sudoarea muncii sale şi chiar $n moartea sa 1

itor de Dumnezeu care să nu sufere durerile naşterii" cu at)t mai mult se cu&in acestea &ocaţiei lui monahale" ca unul ce suferă o naştere feciorelnică $n %)ntecele Duhului m)ntuiriiG Aşa se $nt)m%lă cu cel care se doreşte du%ă o &iaţă ascetică .eşte %entru a trăi (din! iu.il la iu.ilitate &ie de a se desco%eri $n faţa lui Dumnezeu" mărturisindu-.ună de a-şi ex%rima dorul său du%ă $ndumnezeire dec)t %rin suferinţa %entru numele lui Dumnezeu' +rin fire omul doreşte să a-un#ă un dumnezeu' Dar sin#urul mod %rin care el %oate să se restaureze %entru a a-un#e la comuniunea cu Dumnezeu este -ertfa .iconomic &or. dorindu-şi %ro%ria desă&)rşire" se an#a-ează $n ne&oinţe şi mai mari" $n osteneli şi mai #rele' 1onştiinţa lui martirică este atinsă cu uşurinţă" um%lută de .ucurie8 $n felul acesta" el se străduieşte $ncet" dar cu .%lin de &iaţă şi de suferinţă %entru Aristos" $ntru do.)ndirea 0m%ărăţiei (ale' Astfel suferinţa de&ine un factor necesar sufletului uman" un element $nnăscut" instincti& chiar materia %rimă %rin care ne construim relaţia cu Dumnezeu' (ufletul nu se %oate a%ro%ia de Dumnezeu dec)t %rin suferinţe" $ncercări" is%iteE 3umai %rin acestea 0l %oate iu.irea ?ui' +utem foarte uşor să o. un lim.ucurie" a $m%lini orice ne&oinţă şi a-? c)şti#a %e Aristos %entru sine' 4edem monahi an#a-)ndu-se $n cele mai isto&itoare munci' De exem%lu* (finţi care se străduiesc să treacă %rin cele DH de zile de %ost fără a dormi" aşte%t)nd un $n#er %entru a-i determina $n oarecare fel să #uste ce&a' 4edem călu#ări atoniţi m)nc)nd un oscior de %eşte %entru a se conforma . dorinţa sa de $ndumnezeire %ierdută' 1u alte cu&inte" omul nu a #ăsit o altă cale mai .ser&ăm acest fenomen $n existenţa noastră de zi cu zi' Martiriul' Temelia duho&nicească %e care şi-a c)şti#at-o $l &a duce $n continuare către martiriul %ro%riu-zis8 din acest moment $nce%e să se $nalţe către Dumnezeu şi să trăiască monahismul %e o 6cale e&la&ioasă7" să ducă o 6&iaţă filosofică7 a %artici%ării la &iaţa dumnezeiască' Ii dacă acest dor de a-şi ex%rima dra#ostea sa %entru Dumnezeu %rin suferinţă" $i a%are $n suflet #ata făcut sau $nfăşat" totuşi nu &a răm)ne $n acest stadiu ci &a creşte ne$ncetat de&enind chiar un 6uriaş7 ca unul ce trăieşte din &iaţa monahală' 1eea ce &reau să s%un e că temelia sa creştină" duho&nicească $l &a conduce $n mod ine&ita.ucurie şi de mulţumire ea trece şi la suferinţe extreme" este .inecu&)ntării %raznicale' 4edem monahi" at)t astăzi c)t şi $n trecut" care zi şi noa%te nici nu se aşează nici nu se $ntind %e %at" %)nă ce %icioarele lor se re&oltă" cu toate acestea nu suferă nici o durere' Aceasta este tendinţa firească a fiinţei umane care #ustă din .ine %rin nici o altă metodă c)t %rin durere" osteneală şi is%ite %entru a ne dărui &iaţă $n schim. desfătarea duho&nicească (nu %siholo#ică! a durerii' Acel suflet mer#e %e o cale dureroasă %entru ca %rin ea să a%ară $naintea lui Dumnezeu %e 1are 0l iu.ună &oie' +rin urmare" aşa cum nu a existat &reodată &reun suflet iu.fa%tul că durerea sa conţinea un mod de a fi" o %osi. că Dumnezeu nu &indecă sufletul mai .ucuria $ntristării .ucuria suferinţei ce alternează cu suferinţa %entru .ul morţii noastre de .ind ( cf' şi ex%resiei (f)ntului Fri#orie din 3azians şi a &ieţii +ărinţilor $n #eneral! .irea de suferinţă $ntru martiriu' 1)nd a suferit" fiind martirizat %rin moartea (a %e 1ruce" Aristos a de&enit 6modelul7 nostru (. nu-şi $n#ăduie nici o odihnă %e calea sa" dar .i mai mult %e Dumnezeu de&enind tot mai de%endent de El' Din acest moti& %utem afirma . +t' /' /1!" noi am fost făcuţi demni de a $m%lini li%surile necazurilor lui Aristos %entru tru%ul (ău (1ol' 1* /D!8 %rin suferinţele ?ui" %rin reamintirea lor" noi le facem $ntr-un fel anume %rezente sau contem%orane $n 2iserică ca unele ce sunt $ncă %ricinuitoare de restaurare" &iaţă şi m)ntuire' Domnul nostru l-a chemat %e +a&el la a%ostolat ( aşa cum a făcut-o şi cu ceilalţi! arăt)ndu-i tot ce a&ea de suferit (Ca%te J* 1K!" demonstr)nd $n acest fel că +a&el n-ar fi %utut fi ucenicul şi A%ostolul fără să sufere de dra#ul (ău' A%ostolul $şi arată $ntotdeauna suferinţele ca o do&adă clară a a%ostolatului său" a sincerităţi şi a dra#ostei de Dumnezeu' (uferinţele sale sunt %line de un har care %ecetluieşte credinţa sa $n Aristos' 1u ade&ărat" noi nu suntem numiţi creştini doar %entru fa%tul că credem $n El ci şi %entru că suferim %entru El' +rin urmare" suferinţa e aceea care / .a.

ima#ine a 2isericii şi a fiecărui suflet .$m.ească de lume de la .ili de a-? iu.unătăţeşte sau com%letează credinţa noastră8 ea e do&ada umanităţii noastre $ndumnezeite" altfel &om fi inca%a.a ale#erii şi căutării căii 6mai directe7 a &ieţii creştine d)ndu-se %e ei dumnezeieştilor ne&oinţe ascetice de dra#ul lui Aristos' Din acest moti& era c)t se %oate de firesc ca 2iserica .ţiere a sufletului' Ciind li%sit de Dumnezeu sufletul său alear#ă ca un &)nător %entru a se $nfăţişa $naintea 3e&ăzutului Dumnezeu 1are si#ur nu lea%ădă lacrimile %e care monahul le are ca hrană zi şi noa%te de dra#ul (ău' 1redinciosul citeşte zilnic $n +saltire des%re munţii şi toată $ntinderea %ăm)ntului care se &eselesc de Caţa lui Dumnezeu" des%re dealuri şi %ustietate de unde &ine a-utorul (ău" aşa ca $n desco%erirea des%re femeia .răţiş)nd toate is%itele şi ostenelile &ieţii %ustniceşti ori să &adă această %ustietate ca un loc şi o cale a martiriului săuB Din chiar %rimele momente ale $ntemeierii 2isericii $n această lume" era cu totul firesc %entru creştinii care doreau să cunoască (cri%tura şi lumina desă&)rşirii e&an#helice" fiind doritori să ia crucea lui Aristos şi moştenirea 0m%ărăţiei 1erurilor" era firesc ca ei să dorească să fie alături de locuitorii %ustiului' 4oiau să fie ca fecioarele ce-.aco.ertatea $n slu-. şi a fost martirizat %entru .ertate şi or#anizare .rilor ei' Temeliile duho&niceşti ale %rimilor creştini şi tradiţiile $n care s-au ancorat i-au $ndemnat la un martiriu ce urma să fie $m%linit $n mod local* $n munţi %eşteri şi mănăstiri' +e scurt" conştiinţa lor martirică $i $ndemna să să&)rşească ceea ce este %lăcut lui Dumnezeu' 9 .uind din %lin la dez&oltarea ei' 4edem cum" $n esenţă" monahismul este foarte &echi' Datează chiar din momentul $n care Ciul a dat mărturie des%re .ire şi-n maturitate duho&nicească" de chiar sinea lor" fiind $n acord cu s%usa (f)ntului +a&el* lumea este răsti#nită %entru mine şi eu %entru lume (Fal' K* 1D!' 4ocaţia monahală e deodată o stare a minţii iu.un $nce%ut" fie s%aţial fie %rin modul lor de &iaţă iar mai t)rziu" %e măsura creşterii lor $n iu." %rimul care a murit" Andrei cel $nt)i chemat" la fel %rimul diacon .eronim 1onducătorul anahoreţilor" fusese de-a martirizat" de-a urmase calea %rofeţilor de dinaintea lui' Aceia care $n 4echiul Testament au suferit str)mtorări %rin munţi" %eşteri şi %rin cră%ăturile %ăm)ntului (1f' E&r' 11! au de&enit %rototi%ul monahilor' Ei sunt" cum s-ar s%une" monahi $nainte de monahism şi sunt lăudaţi de (cri%tură %entru că şi-au %etrecut &iaţa cu atitudinea şi cura-ul martirului' Eleazar a fost numit om sf)nt atunci c)nd a murit $n chinuri cu demnitate7(DMac' K*9H!' 1a şi ceilalţi creştinii" $ncă de la $nce%ut monahii studiază zilnic 4echiul Testament şi citesc +saltirea care le insuflă căutarea lui Dumnezeu" de dra#ul 1ăruia sunt ucişi toată ziua" fiind socotiţi ca nişte oi de -un#hiere (+s' D9* /D!' Ei sunt hotăr)ţi să-? caute %e Dumnezeu cu tot cu#etul lor care $nsetează de Dumnezeul cel &iu (+s' D/' /!" fa%t ce %ricinuieşte o ascuţime a suferinţei" un neostoit dor martiric" o ne$ncetată su.a cum %oate fi at)t de dificil %entru el să-? caute %e Dumnezeu dedic)ndu-se ?ui %entru a se $nfăţişa $naintea ?ui $m%reună cu munţii şi %ustietatea" $m.itoare de %ustietate şi o conştiinţă a dra#ostei $ntru martiriu' Acestea două se nasc şi cresc $m%reună' ?e-am %utea ima#ina ca floarea şi fructul %ro%o&ăduirii e&an#helice' Mulţi şi-au %us li. de &reme ce $n secolul %atru recunoscuse &iaţa monahală ca fiind $ntemeiată %e li. Tatăl ori cel mai t)rziu din &remea c)nd 2iserica lui Aristos a fost $ntemeiată %e temeliile 1rucii iar martiriul a fost o notă dominantă $n lucrarea mem. să-i %ri&ească %e monahi ca %e nişte fii 6aleşi7 şi să se intereseze $n mod s%ecial de miile de asemenea iu.oan 0naintemer#ătorul Domnului" numit de .i şi slu-i %e Dumnezeu' A%ostoli şi-au %ecetluit a%ostolatul %rin moarte martirică" de %ildă .(f)ntul Itefan' Du%ă (f)ntul . care născuse +runcul (A%oc' 1/* 19 şi urm'! şi căreia i s-au dat două ari%i ale &ulturului celui mare ca să z.oare $n %ustie la locul ei' De aceea" ne %utem $ntre.oan (cărarul" monahul e &ăzut ca unul ce 6mărşăluieşte %e linia %rimilor martiri7' 0nainte de A%ostoli" . urmează Mielului oriunde (e &a duce ( A%oc' 1D* D! şi să se deose.itori de Dumnezeu şi &irtuoşi atleţi ai lui Aristos" arăt)ndu-şi #ri-a maternă %entru modul lor de &iaţă de imitare a $n#erilor şi contri.

saac (irul" ceea ce martirii au realizat $ntr-o sin#ură zi" %rimind ceea ce ştiau că &or %rimi $n mod si#ur .aţilor' +ersecuţiile le-au dat credincioşilor %osi.care caută să trăiască $n confort nu %oate dialo#a cu Dumnezeu' 0n acelaşi duh" (f)ntul Atanasie le s%unea fecioarelor sale $n mod cate#oric* 6Alun#aţi teama7%omenind şi de fa%tul că 2iserica $ncredinţează aceleaşi lu%te şi osteneli at)t femeilor c)t şi .iciunea umană" ca o sla&ă şi cinste dată lor din infinita ?ui dra#oste %entru umanitate" ca o ocazie unică de a-şi deschide sufletele către o &iaţă către ade&ărata realitate" ca o trezire dintr-un &is şi ca o trecere de la stricăciune la &eşnicie' Martiriul s)n#elui le-a asi#urat o m)ntuire si#ură şi imediată .)ndire a unor %uteri dumnezeieşti care au $ntărit slă.ucuriei %arusiace8 %rin aceasta ei sunt chemaţi la 6un martiriu ne&ăzut7" %e care-l $ndură zi şi noa%te $ntr-o linişte cum numai 2iserica le %oate oferi" ca una ce e ferită de orice o%rimare' .răcat cu lumina martirilor de&enind tot mai %uternică' 0n aşa numita ?itur#hie a A%ostolilor ea $ndeamnă oamenii să-şi amintească $n mod s%ecial de (finţii Martiri %entru a se $n&rednicii şi ei de 6a %artici%a la lu%tele lor7' 2iserica e $ncredinţată de fa%tul că* 6Acolo unde este Duhul (f)nt" $n mod ine&ita.il urmează %ersecuţii şi lu%te care a%ar ca nişte um.m%eriul :oman au contri.a şi tu 0mi &ei da lămuriri (.ar acum" du%ă toate %ersecuţiile" oriunde a%ar %ărinţi %otri&iţi a fi călăuzitori s%re Aristos" acolo $nfloresc nenumărate comunităţi de monahi şi monahii' Martiriul zilnic al monahilor este efecti& o %artici%are la moartea lui Aristos" $ndur)nd suferinţe ca unii ce sunt nişte eroi ai credinţei ' +rin aceasta ei %ot %retinde dre%tul la o %arte din sla&a sfinţilor' Mi-loacele acestui martiriu sunt ascultarea şi asceza' Ele %resu%un lu%te de diferite ti%uri %recum tăierea &oii şi %racticarea smereniei' 1hilia este arena de lu%tă' Monahii care 6cred $n moarte ca trecere la &iaţa cea ade&ărată7" lu%tă ca nişte oameni morţi $ntr-o lume care e ca un 6morm)nt $nainte de morm)nt7şi o acce%tă ca %e arena lor' Toţi aceşti 6oameni care $şi au s)n#ele $n m)inile lor7" au fost $ntotdeauna &eneraţi de mulţimea oamenilor' Ei rea%rind credinţa lor" le $ntăresc sufletele şi-i ridică să slu-ească Domului 1are $i &a $n&rednici să 6dănţuiască cu martirii şi să &or.o& * 0ncin#e-ţi deci coa%sele ca un &iteaz şi eu te &oi $ntre.ire de formarea %e care D .iceiuri şi aşa mai de%arte dar cu deose.ilitatea să-şi %ecetluiască dorul lor arzătoare către Dumnezeu cu martiriul s)n#elui' Acesta a fost %rimit ca %e un dar de la Dumnezeu ca o do.ăr.Monahii ca urmaşi ai martirilor' +ersecuţiile conduse de .re7 şi in&ers* >nde este martiriul acolo este şi Duhul' 1)nd din mila lui Dumnezeu %ersecuţiile au $ncetat" sufletele $nflăcărate de dra#ostea lui Dumnezeu s-au $ndre%tat mai mult sau mai %uţin către &iaţa ascetică' Aşa cum s%unea (f)ntul .uit $n mare măsură la dez&oltarea %rinci%iului martiric $n monahism' Monahismul răsăritean nu a&ea alte sco%uri dec)t căutarea" desco%erirea" cunoaşterea" iu.irea lui Dumnezeu şi comuniunea cu El' 3umai $n felul acesta %oate fi cine&a $ndre%tăţit să dialo#heze cu Dumnezeu' 0n 4echiul Testament Dumnezeu $i cere lui .ească cu $n#erii7' Deşi nu %are să im%lice &ărsarea s)n#elui" martiriul &ieţii monahale este $n mod e&ident o urmare a &ocaţiei monahale' Este $m%linirea &ieţii ascetice' Aceasta la r)ndul ei creează nenumărate moduri de ex%resie ale ascetului res%ecti& care de%ind de măsura r)&nei" de caracter" de li. cununa mucenicească" monahii la r)ndul lor realizează %rin %ost %ri&e#here $ntr-o sin#ură seară" %entru sla&a lui Dumnezeu şi $n aşte%tarea . %rimirea efecti&ă a lui Dumnezeu' ()n#ele s-a &ărsat %e morm)ntul 2isericii iar aceasta a dat naştere sfinţilor' Mai mult dec)t orice altce&a %ersecuţiile au de&enit &iaţa fiilor săi8 %rin &ărsarea s)n#elui ei au moştenit cerul' 1u toate că a recunoscut tra#ismul demonic al %ersecuţiilor" 2iserica s-a $m.ertatea interioară" cunoştinţe" $m%re-urări" o.o& 9L* 9!' >n om li%sit de cura.

iecti&ă li%sită de iu.ar cu ru#ăciunea 6Doamne . fie $n &iaţa aceasta fie du%ă des%ărţirea sufletului de tru% .ătr)nul (duho&nicul! său şi de drea%ta lui socoteală' Toată această ne&oinţă se manifestă %rin minunate realizări ascetice' Eli.ă $ndrăzneală către Dumnezeu şi să afle su.o& /M* K!' Dar crede $n Dumnezeu cer)nd totuşi milă %entru necredinţa lui (1f' Mc'J* /D" n't!' Ii iarăşi" fiindcă se &ede %ăcătos" %ăcătuind mai mult dec)t toţi ceilalţi" &a &edea lucruri mai mari dec)t au &ăzut %rofeţii şi re#ii' .isuse Aristoase miluieşte-mă %e mine7 $şi &a le%ăda multă suferinţă8 el ex%rimă $ntrea#a a#onie a omului căzut" $n s%eranţa acestuia de a intra $n comuniune cu Dumnezeu %rin re&ărsarea de ?umină a Acestuia' .inecu&)ntarea (a' El este ne%utincios" nu se %oate lăuda cu nimic' Este 6$n arenă7numai că cununile sunt $n cer la Dumnezeu' 1u#et)nd la aceste lucruri monahul $şi transformă no%ţile sale $n zile luminoase ale sufletului său' El se lu%tă %entru a c)şti#a dra#ostea lui Dumnezeu astfel $nc)t indiferent de ziua $n care Dumnezeu &a .ită &a cur#e un iz&or de a%ă săltătoare s%re &iaţă &eşnică ( . către Dumnezeu" deoarece" aşa cum am s%us" lui $i li%sesc %ro.it şi ales căi as%re (+s' 1K* D ?OO!' El &ede toate aceste lucruri ca fiind uşoare şi trecătoare dar care aduc sla&ă &eşnică (/1or' D* 1N!' 3u %entru că e $ndre%tăţit să le facă sau că a realizat cine ştie ce* Deci" dar" nu este nici de la cel ce &oieşte nici de la cel ce alear#ă" ci &ine de la Dumnezeu care miluieşte (:om' J* 1K!' 3ouă ni se cu&ine să &oim şi să suferim' 5rice %erformanţă ascetică e un dar al iu.iceiurilor şi %ro.li#aţie' (f)ntul Teodor (tuditul afirmă următoarele* 6(ă stăm" fraţilor" $ntotdeauna ca nişte martiri $n faţa conştiinţelor noastre E cu lacrimi" cu trez&ie" cu ru#ăciune" cu stră%un#ere şi cu celelalte osteneli tru%eşti7' Monahul află %rin ex%erienţă ceea ce au trăit +ărinţii şi anume fa%tul că dintr-o inimă zdro. .lemelor lumeşti" monahul află cale deschisă către Dumnezeu $n sf)nta sa tăcere şi $n comunitatea monahală de &reme ce şi aceasta a fost creată tocmai %entru a-i facilita atin#erea sco%urilor sale" oferind cu&enitele condiţii duho&niceşti' Monahul se dăruieşte ascezei" tă#ăduiri de sine şi dumnezeieştii %urtări de #ri-ă' 1um s-ar s%une" el se $ndrea%tă dincolo de ceea ce este s%iritual (sufletesc! .ucurie a&)nd ca armă trista şi smerita sa nimicnicie afl)ndu-se $n %rea-ma ne&ăzutului şi necunoscutului Dumnezeu 1are (-a ascuns $n s%atele iu.ată care este lim.lemele" dificultăţile şi #ri-ile s%ecifice fiecărui om care trăieşte $n lume' El face totul dar totuşi desco%eră că mai sunt multe de făcut' :enunţă la sine de dra#ul desă&)rşirii $ntru Domnul' +entru o %ersoană din lume tot ceea ce este o.a %e care Dumnezeu o recunoaşte şi o $nţele#e" #ramatica %rin care fă%turile ?ui se unesc cu ElG Monahul este %e dea-ntre#ul fericit %entru că %oate comunica cu Dumnezeu' (u%unerea lui nu de%inde de &izitele sau de %ărăsirile dumnezeieşti' 1omoara lui nu e dincolo de Dumnezeu sau M .ire care %resează asu%ra lui ca o o.li#aţiile şi %resiunile de tot felul care a%asă asu%ra sufletului ca urmare a o.ine&oi $ntru el .o %rimeşte de la .irii dumnezeieşti' +rin intermediul acestora toţi cei care se ne&oiesc nu fac altce&a dec)t să-şi ex%rime dorinţa de a se des%rinde de le#ea %ăcatului introdusă de Adam şi de consecinţele sale a-un#)nd $n acest fel să ai.erat de toate #ri-ile" o.irii (ale neţărmurite' El crede că este %utreziciune şi &ierme (1f' . ochii lui să %rimească harul 6%ri&irii la cele $nalte7 sau al contem%lării raiului' Monahul trăieşte şi lu%tă cu .n' D* 1D8 N* 9L-9J!' El e con&ins că %rin &ărsare de s)n#e el &a %rimi %e Duhul' Dar atunci c)nd $ncetează să se mai ostenească" $i %iere năde-dea" con&in#erea sau asi#urarea că &a fi $n comuniune cu Aristos' De &reme ce Dumnezeu este măsura ne&oinţelor monahale" monahul nu ştie de alt sco% sau alt mod de $nălţare şi $ndumnezeire" nici de o desă&)rşire ne$ncetată' 3umai martiriul $l arată ca un imitator şi un #răitor cu Dumnezeu' A de&eni monah $nseamnă %rin urmare a $nce%e o &iaţă de martir al conştiinţei $n toată &iaţa fa%t care" cu toate că $i oferă .ucuria ne&oinţei" nu-l satisface niciodată ci $i s%oreşte #reutatea lu%tei %e măsura smereniei şi ca%acităţii sale de %ersoană care iu.iecti& nenecesar ori este o chestiune de ale#ere" %entru monah re%rezintă o chestiune su.

aşa zic)nd .inefacerile şi darurile sla&ei dumnezeieşti' 1e-ai de s%usB 3u merită" cum s%une %rofetul (.oan 0naintemer#ătorul a mărturisit %entru ade&ăr şi a mustrat %e cei fără de le#e' 1u toate acestea" $n &reme ce %ăcatul continua să fie să&)rşit el şi-a %ierdut ca%ulG 3-a reuşit' Totuşi el răm)ne 0naintemer#ătorul Domnului" culme a %rofeţilor' >nde este mulţimea .li#aţiilor lui" ei &ăd martiriul ca o modalitate necesară $n iconomia tim%ului' 3umai $n acest fel $şi %ot asi#ura o .ea B +e măsura durerilor sale" m)n#)ierile Duhului &or &eseli sufletul lui (+s' J9* 1J!' +rin urmare martiriul monastic e o dureroasă $nălţare către Dumnezeu' Este t)n-ire şi dra#oste ce se ex%rimă %rin asceză %)nă la ultima răsuflare' +rin asceză se co. a%ostolatul celui ce lucrează $n 2iserică e acela de a eşua" a eşua %entru a se arăta %uterea lui Dumnezeu' .ăut (.lie Qelotul (cel r)&nitor" n't'! a fost trimis să dea mărturie %entru ade&ăr şi să %ro%o&ăduiască %e Dumnezeul cel &iu' Dar cu ce rezultate s-a ales acest sf)nt %rofet din misiunea luiB Modul $n care Dumnezeu la luat din această &iaţă a fost" e&ident" minunat" dar am %utea s%une ca fost totodată o lo&itură ce a $nsemnat $nlocuirea lui cu alt %rofet' Tocmai %entru săm)nţa mărturiei lui l-a trimis Dumnezeu' .ăut" cum este %osi.ilitatea locului de muncă şi a o.ătr)nii au a%ărut $n locaşul Domnului unde au m)ncat şi au .eş' /D* 11 ?OO!' Dacă Moise şi .ili de reuşită ci %entru că .oiniciB Des%re monahii din lume' 0nainte să $nchei" cred de cu&iinţă să adau# $ncă ce&a la cele s%use %)nă acum' Cără $ndoială că ceea ce caută monahul este martiriul retra#erii' Acesta este ca o 6fu#ă7ce-l duce s%re Dumnezeu' 0n &reme ce noi suntem $m%reună la această conferinţă monahală unde sunt %rezenţi at)t monahi atoniţi c)t şi din alte mănăstiri" sunt alţii care trăiesc" lu%tă" flăm)nzesc" suferă şi %ri&e#hează %entru turma Domnului $n 2iserica lu%tătoare din lume' Tema conferinţei noastre este monahismul şi martiriul' +utem s%une oare că acesta din urmă se a%lică oricui" fie el monah sau %reot monah care trăieşte $n lumeB (i#ur că %utem' 0n &reme ce %rimii lu%tă %e ade&ăratul teren al lu%telor" %reoţii monahi care %ăstoresc $n 2iserica din lume trăiesc din martiriul %ăstoririi lor %ăsc)nd sufletele lu%tătoare din ţarcul Domnului' Ei nu %ot face altce&a dec)t să iu.ază %entru lu%tele lor %reoţeşti şi duho&niceşti' Dar %e l)n#ă lucrarea lor %astorală" ei tre.isericilor %e care A%ostolii le-au $ntemeiat $n :ăsăritB >nde sunt %erformanţele ascetice şi minunile at)tor sfinţiB 1e s-a $nt)m%lat cu %ro%o&ăduirea celor zece mii de %ro%o&ăduitori ai 1u&)ntului dumnezeiescB ?umea continuă să se scalde $n mlaştina %ăcatului' Dar cu %ro%rii noştri fii" oile noastre" %o%orul nostru %entru care ne ostenim şi suferim ce se $nt)m%lăB (ă recunoaştem fa%tul că &or continua să trăiască $n %ăcatele inimilor lor" $n acele %atimi $n care toată societatea trăieşte' Ii totuşi &or su%ra&ieţui %entru &eşnicie $nce%)nd din momentul $n K .ar ei au fost &ăzuţi la locaşul lui Dumnezeu şi au m)ncat şi au .ească martirul" să nu renunţe la suferinţe şi necazuri şi să se %re#ătească %entru noi martira-e' 3efiind traşi $n -os de res%onsa.il ca un om care se află $n oarecare mod $n %rezenţa ?ui să nu măn)nce şi să nu .uie să %re&adă $n ce măsură reuşesc $n lucrarea lor' Ei eşuează" dar nu %entru că sunt inca%a.oară .$naintea ?ui ci e Dumnezeu 0nsuşi' Totuşi Dumnezeu care ne dă tot ce inima noastră doreşte" se re&arsă efecti& %e (ine $ntru noi" $n mintea" sufletul şi tru%ul nostru' Tre%tat-tre%tat de&enim conştienţi de %rezenţa (a" de modul cum 6El a făcut toate lucrurile stră&ezii7' El 0şi face cunoscute tainele (ale şi ale firii noastre umane ca una ce de&ine $ntru El' 4iaţa noastră de&ine o &iaţă de %răznuire cu El* .oil 9* J! să ne %re#ătim %entru această $nfruntare să arătăm ca nişte măreţi lu%tători ai Domnului şi să ne $nfăţişăm toţi ?ui ca nişte răz.

saia" a cărui $nfr)n#ere i-a %rezis-o zic)ndu-i* Din .utucul rămas &a lăstării o mlădiţă sf)ntă (.ucuria Domnului şi transformaţi $n taina lumii ce &a să &ină' 1RTE4A FR3D>:. ?A C.ar.ătr)n monah se %leacă $n faţa unui t)năr cleric fără . %asul acelui de#eţel al dra#ostei dumnezeieşti" &rednici a fi călcaţi $n teascul &ieţii ascetice ce se desfată $n Aristos" cur#)nd ca un &in nou $ntru .ă căruia $i sărută m)na' +reoţia e $ntr-ade&ăr foarte scum%ă' 3u conştiinţa +ărinţilor fost aceea care i-a determinat să le interzică monahilor să de&ină %reoţi' Mai de#ra.se desco%eră clar şi cu %utere" $n &iaţa monahală' Dumnezeu a cinstit &iaţa omului %rin condiţia monahală %rin care lumea e a%ărată* 6%rin monahi lumea stă $n %icioare iar umanitatea e $nfrumuseţată7' +entru aceasta" fraţi şi %ărinţi" să a&em mai multă $ncredere .3A? Des%re %reoţie si relaţia ei cu monahii' (e ştie foarte . cu alte cu&inte i-a s%us* 4ei fi $nfr)ntG Ii %entru a continua cu&)ntul Domnului *60n &remea c)nd lumea &a defăima 1u&)ntul Domnului" c)nd le &oi da %)inea Mea " Mă &or huli şi Mă &or tă#ădui Ii &or stri#a către Mine* +leacă de la noi DumnezeuleG Dar $n muntele (ionului Am %us săm)nţa Mea cea sf)nta cu %uterea de &iaţă dătătoare a Duhului" care &a fi mlădiţa" rădăcina miezul şi temelia lui' Este săm)nţa care &a %ersista dea-lun#ul &eacurilor %rin furtunile %ăcatului %)nă ce &a trece %rin" şi &a curăţii tot răul' 4a %ăstra rămăşiţa lui .unătatea inimilor noastre şi a ostenelilor iu.s' K*19! adică mlădiţa din (ion .srael şi o &a transforma $ntr-o 2iserică" $n tru%ul Ciului Acelui Dumnezeu 1are este Tatăl celor m)ntuiţi'7 Această săm)nţă este %ăstrată $n stare monahală" &ie şi lucrătoare" care &a da lăstar 2isericii %un)nd oamenilor la inimă dre%turile lui Dumnezeu" iar dre%turile oamenilor la r)ndul lor .inare N .ă din moti&e de %recauţiune" %entru edificarea mănăstirii" din moti&e %astorale am s%une noi astăzi' Ii aceasta %entru că t)n-irea către %reoţie e o as%iraţie %rofundă a sufletului uman dar această as%iraţie %oate fi de natură să aducă şi dez.ucurie" %entru că am fost $n&redniciţi să de&enim monahi şi" %rin urmare" co-moştenitori ai martiriului sfinţilor' (ă nu ne neliniştim de &reo %reoţie anume %e care o &om fi %rimit-o şi să nu uităm că &ocaţia noastră e una a martiriului' Din %ricina noastră Dumnezeu are #ri-ă de toţi oamenii' Dumnezeu e 1el ce dă &iaţă acestei lumi' 5are nu %oate El dărui &iaţă acelor inimi din 2iserică aşa cum ne-a dat nouă' 1oncluzie' Aaideţi acum să tra#em o concluzie' Aş &rea %ur şi sim%lu să rostesc o ru#ăciune %entru toţi cei de aici' (ă a&em credinţă şi dra#oste %uternică $n Dumnezeu' 1e suntem noi $n definiti&B Ii ce este ElB Toată umanitatea" tot uni&ersul şi noi toţi laolaltă cu toată . indiferent $n ce stadiu ne aflăm .ă&irea' El este 1el ce lu%tă şi c)şti#ă %entru %o%orul nostru şi nu noi %rin lucrarea noastră" ci %rin modul desco%erit %rofetului .irii n-am fi $n stare să su%ortăm nici măcar de#etul mic al lui Dumnezeu nici o %icătură din oceanul sfinţeniei (ale' Aşa că să recunoaştem $n noi $nşine că suntem nimic" merit)nd a fi stri&iţi su.care Dumnezeu $i &a lua la tim%ul hărăzit fiecăruia %e care numai El $l ştie' Deşi %utem suferi #reutăţi ce %ar să nu se mai sf)rşească" Dumnezeu e 1el ce aduce iz. dre%turi care adesea sunt inconştient cerute .ine că trea%ta %reoţiei a fost $ntotdeauna cinstită de monahi' Astfel" se %oate &edea cum $n (f)ntul Munte" at)t $n trecut c)t şi astăzi" cel mai .răcarea rasei monahale' (ă a&em mai multă credinţă $n aceasta dec)t $n noi $nşine indiferent de c)t de %uternici (am crede că! suntem' Dacă dorim să realizăm ce&a cu totul s%ecial %entru noi" să ne fie $ntr-ade&ăr s%re . $n ceea ce ne-am hotăr)t să de&enim %rin $m.

inarea mănăstirii" mai mult dec)t at)t" să %re&ină coru%erea sufletului unui monah ce a ales calea smereniei si nu cea a %redicii sau sfătuirii celuilalt" condiţia turmei şi nu cea a %ăstorului care cade su.ită din %artea lui Dumnezeu' ?acrimile aduc . incidenţa %reoţiei' +reoţia %e care o &edem %rintre fraţii unei mănăstiri nu este o funcţie %astorală' 0n schim.ine au făcut . numai dacă e &or. ea este o slu-ire $n interiorul frăţiei" o slu-ire $n interiorul tem%lului' Itim . $n a%ărarea doctrinei şi continuă şi astăzi' De %ildă" (f)ntul Munte a%ără 2iserica chiar şi astăzi dar aceasta e o exce%ţie' Dar o face dintr-o necesitate im%erioasă datorită %erioadei deose.a de o is%ită deose.il $n 5rtodoxie' Dar mănăstirile nu au ca sco% %romo&area doctrinei sau susţinerea ei' (fintele 1anoane interzic cu desă&)rşire călu#ărilor să se amestece $n chestiuni doctrinare şi $n 6tre.e cu ce&a semnificaţia şi intenţia %racticii tradiţionale' Des%re &aloarea suferinţei' Atunci c)nd omul $ndură o suferinţă de . lu%telor ascetice' Dar asemenea oameni $ntru%ează doctrina $n &iaţa lor' Ei o trăiesc $n &enele lor iar s)n#ele lor de%inde de ea' (ă ne ru#ăm ca starea de necesitate să nu a%ară şi monahii să nu tre.uie să fie ori sla.isericeşti7' +entru aceasta se cere %ermisiune de la e%isco%' (i#ur" au fost %erioade c)nd monahi s-au im%licat .darea necazurilor7 dar niciodată $n $n#ri-orare şi-n frică .$ntre fraţi' De aceea +ărinţii sunt foarte stricţi şi se&eri c)nd e &or.ru ine&ita.ucurie monahilor' Ei $şi asumă suferinţa %)nă la ca%ăt %entru a-şi c)şti#a acel z)m.ună &oie" o $ndură ca %e o -ertfă către Dumnezeu dar dacă este atinsă de &reo an#oasă se do&edeşte a fi falsă' Acel om an#oasat tre.it de #rele %rin care trece 2iserica' 2iserica care se adună $n sinoade e asi#urarea doctrinei' 1ălu#ării $i %ăstrează conştiinţa ne$ntinată iar sinodul" e%isco%ul etc'" sunt o. din fire ori %ăcătos' An#oasa nu are ce căuta $n sufletul creştinului %entru că o asemenea stare arată fa%tul că Dumnezeu are dificultăţi $n a-Ii $m%ărtăşii &eşnicia" dra#ostea şi m)n#)ierea (a sufletului res%ecti&' 1redincioşii se laudă 6$n ne&oi7 $n 6suferinţe şi-n ră.ine că e%isco%ii noştri au %ro&enit $ntotdeauna dintre monahi şi o mulţime de monahi din diferite moti&e au de&enit %reoţi de mir' Dar acestea nu s-au $nt)m%lat du%ă o re#ulă strictă şi nici nu e de natură să schim.uiască să inter&ină ci 2iserica să fie la $nălţimea 5rtodoxiei dre%t $n&ăţ)nd cu&)ntul ade&ărului' L .li#aţi să ia $n seamă acest fa%t' (unt +ărinţi" ca (f)ntul 4arsanufie şi mulţi alţii la fel de mari care au interzis cu desă&)rşire orice amestec al călu#ărilor $n chestiunile de credinţă" %entru a se consacra $n schim. şi .a de %reoţia monahilor' Ei cinstesc %reoţia dar $n acelaşi tim% lucrează %entru a %re$nt)m%ina dez.urile .et final a celei &ieţi fără de sf)rşit' Monahul şi do#mele' Ciecare monah e un teolo# şi om al do#mei' 1ondiţia monahală e reca%itularea $ntre#ului conţinut al $n&ăţăturii ortodoxe' Este ex%resia ex%erierii credinţei 5rtodoxe şi %ăzitorul ei' Acest fa%t e la fel de ade&ărat ca şi $n cazul c)nd" adesea" din necesitate" monahul a lu%tat %entru a%ărarea $n&ăţăturii' 1u toate acestea locul firesc al monahului nu e %e c)m%ul de lu%tă %entru a%ărarea do#melor $n 2iserica oficială ci $n &iaţa ascetică' (i#uranţa doctrinei" %ăstrarea ei" &iaţa ei %resu%une un echili.