You are on page 1of 107

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

D Dr r. .R Ra ad du uV Vr ra as st ti i

R E GL A R E A E M O TI O N A L A SI I M P OR T A N T A E I C L I N IC A
-- m mo on no og gr ra affiie e --

www.vrasti.org
2 20 01 13 3

1

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Partea 1-a: Definire concept, evaluare, diagnostic
1. Introducere 2. Ce sunt emotiile: 3. Trasaturile esentiale ale emotiilor 4. Modelul modal al emotiilor 5. Este posibil de a separa emotiile de reglarea emotionala? 6. Reglarea emotionala ca parte a proceselor de auto-control 7. Cum se defineste reglarea emotionala: 8. Cum se face reglarea emotionala si strategii de reglare emotionala 8.1. Trasaturile esentiale ale reglarii emotionale 8.2. Strategiile de reglare emotionala 8.2.1. Selectarea situatiei 8.2.2. Modificarea situatiei 8.2.3. Deplasarea atentiei 8.2.4. Schimbarea cognitiva sau reevaluarea cognitiva 8.2.5. Modularea raspunsului 9. Elaborari si complicatii 10. Bazele neurobiologice ale reglarii emotionale 11. Aspectele developmentale ale reglarii emotionale 12. Reglarea emotionala si temperamentul 13. Reglarea emotionala si varsta: 14. Consecintele reglarii emotionale 15. Reglarea emotionala si psihopatologia 16. Masurarea reglarii emotionale 16.1. Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative (anexa 1) 16. 2. Scala de masurare a meta-dispozitie – trasatura 16.3. Scala dificultatilor in reglarea emotionala (anexa 2) 16.4. Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale (anexa 3) 16.5. Chestionarul de masurare a reglarii emotionale (anexa 4) 16.6. Scala dereglarii emotionale (anexa 5) 16.7. Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei (anexa 6) 17. Diagnosticul tulburarilor de reglare emotionala 17.1. Tulburarile emotionale internalizate si externalizate 17.2. Tulburarile emotionale din tulburarea borderline de personalitate 17.3. Tulburarile emotionale in tulburarile depresive 17.4. Tulburarile emotionale la tulburarea bipolara 17.5. Tulburarile emotionale in tulburarile anxioase 17.6. Tulburarile emotionale in tulburarea de atentie cu hiperkinezie la adulti 17.7. Tulburarile emotionale la copii si adolescenti 17.7.1. Tulburarile externalizate sau de comportament la copii si adolescenti 17.7.2. Tulburarile internalizate ale emotiilor la copii si adolescenti

2

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Partea II – Tratamentul farmacologic si psihoterapic al tulburarilor emotionale 18. Tratamentul farmacologic 18.1 Tratamentul farmacologic al tulburarii de atentie cu hiperactivitate 18.1.1. Precautii initiale 18.1.2. Scopul tratamentului: 18.1.3. Evaluarea evolutiei si a deznodamantului 18.1.4. Medicamente de prima alegere 18.1.5. Medicamentele de a doua alegere 18.1.6. Particularitatile terapie medicamentoase pentru tulburarea de atentie cu hiperactivitate la adulti 18.2. Farmacoterapia tulburarii bipolare – episodul maniacal 18.2.1. Farmacoterapia episoaderelor maniacale, hipomaniacale si mixte la adult 18.2.2.Combinatiile de prima alegere in episodul maniacal acut/sever 18.2.3. Particularitatile tratamentului episoadelor maniacale, hipomaniacale si mixte la copii si adolescenti 18.3 Tratamentul tulburarilor depresie 18.3.1. Scopurile tratamentului antidepresiv 18.3.2. Eficacitatea medicamentelor antidepresive 18.3.3. Schimbarea unui antidepresiv 18.3.4. Strategiile de tratament a depresiilor 18.3.5. Asocierea a doua antidepresive 18.3.6. Depresia bipolara 18.4. Tratamentul tulburarilor anxioase (va continua) 18.5 Tratamentul tulburarii borderline de personalitate (va continua) 19. Tratamentul psihoterapie (va continua) 19.1. Terapia dialectic-comportamentala 19.2. Terapia comportamentala-“mindfulness” 19.3. Terapia focusata pe emotie 19.4. Terapia de acceptare si angajare 19.5. Terapia de trlaxare si reducere a stresului

3

Introducere Bunul simt si teoriile populare ale psihologiei obisnuiesc sa puna ratiunea inaintea emotiilor. 4 . atentia. De ce este importanta reglarea emotionala? Reglarea emotionala este un element important pe care se sprijina civilizatia umana. Ea conduce la schimbari in “dinamica emotiei” precum a latentei. diagnostic 1. La fel. a le sorta si categorisi. ele sunt de fapt maleabile si aceasta caracteristica ne permite sa le controlam. Reglarea emotionala nu este un singur proces. ci cuprinde mai multe componente. Emotiile nu ne forteaza sa raspundem in anumit fel. Cu toate acestea trebuie sa recunoastem ca emotiile sunt o parte tot atat de importanta a vietii noastre si ele afecteaza major actiunile noastre. o autoritate in domeniu. Abilitatea de a intelege si balansa emotiile se numeste reglare emotionala sau control emotional. precum in cazul in care un individ cauta ca expresia sa faciala sa nu corespunda cu experienta subiectiva si fiziologica a emotiei pe care o traieste. desi nu totdeauna suntem constienti de prezenta lor. Desi se poate crede ca oamenii sunt sub tirania emotiilor. printre care a fi constient de emotiile experimentate. Psychophysiology. a le intelege si denumi. Ea poate diminua.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Partea 1-a: Definire concept. Dar cel mai asteptat rezultat al reglarii emotionale este descresterea duratei si intensitatii emotiilor negative. comportamentul sau modificarile fiziologice ale organismului. ea poate schimba gradul in care raspunsul la emotie este coerent cu emotia care l-a declansat. spune ca “una din cele mai mari provocari ale vietii noastre este capacitatea de a ne controla emotiile”. evaluarea. ci ne fac sa fim mai inclinati sa facem ceva care sa aiba sens intr-un context anume. duratei si felului raspunsurilor in domeniul subiectiv. pentru ca societatea poate fi definita ca 1 Gross JJ (2002): Emotion regulation: Affective. magnitudinii. a le dirija sau modifica astfel incat individul sa poata atinge scopul actiunilor pe care le desfasoara. Reglarea emotionala implica schimbari intr-unul sau mai multe aspecte ale emotiilor. in functie de scopul individului. experienta subiectiva. evaluare. and social consequences. 39: 281–291. a fi atent la evolutia acestor emotii. timpului de aparitie. Gross (2002)1. comportamental si fiziologic. precum situatia care genereaza emotiile. intensifica sau mentine emotia. cognitive.

emotiile sunt un semnal care indica nevoia unui raspuns cu caracter adaptativ. Teoria sociologica a emotiilor clameaza faptul ca emotiile sunt artefacte sociale sau culturale construite prin participarea la roluri in contexte sociale. evaluarea si raspunsul emotional. Exista insa si alte stari mentale care sunt caracterizate de secventa subiectiva. precum perceptia si cognitia. secventa ce sta la baza procesului generativ al emotiei. Emotia este un termen care a fost luat din limbajul comun si care se refera la un raspuns multifatetat la o situatie care are inteles pentru subiect si care care conduce la modificari in experienta subiectiva. mai ales atunci cand ambianta fizica sau sociala in care au aparut este diferita de cea in care emotiile s-au format cu mult timp in urma. deplasarea atentiei subiectului. comportament si fiziologie. 5 . ci ele apar contingente pe fluxul proceselor mentale generale. in aceste conditii emotiile pot fi dezadaptative si pot produce pagube pentru individ. precum aparitia situatiei. in sensul ca orienteaza subiectul in mediul lui natural si social. doar teoriile bio-psihologice ale emotiilor pot conduce la explicarea si intelegerea mecanismelor de reglare emotionala. Uneori ele pot orienta subiectul in mod gresit. Aceasta constatare sta la baza idei ca emotiile nu sunt evenimente mentale sustinute neaparat pe procese dedicate lor. Ce sunt emotiile: Ca sa intelegem reglarea emotionala mai intai trebuie sa stim ce trebuie reglat sau controlat. Aceasta definitie incumba o secventa cronologica a evenimentelor. Ea apare mai ales atunci cand un individ este intr-o situatie care este relevanta pentru scopurile sale.Radu Vrasti Reglarea Emotionala suma de interactiuni sociale coordonate ale indivizilor care o compun. Astfel. expresiva si fiziologica si acestea nu sunt emotii. ce trebuie sa aiba cineva ca sa fie o emotie (conditie necesara) si ce garanteaza ca ceva este o emotie (conditie suficienta). interactiuni ce o solicita sa regleze modul in care emotiile sale sunt traite si exprimate. 2. Cu toate acestea. Semnalul pentru declansarea unei emotii poate fi intern sau extern organismului.

nu este obligatoriu ca emotia sa antreneze cascade de schimbari in organism. Emotiile sunt un raspuns multifatetat al individului atunci cand el este intr-o situatie pe care o vede ca relevanta pentru scopurile sale. 4. 5: 175-190. 3. individul este constient de starea lui emotionala sau doreste sa controleze raspunsul lui emotional). New York: The Guilford Press. Daca acest inteles se schimba in timp. ea poate sa se intrerupa oricand sau poate sa se modifice. Aceste scopuri pot fi constiente sau nu. Intelegerea emotiilor se face prin constientizarea procesului emotional (de ex. conducand la un raspuns care este conform cu matricea sociala in care emotia se reveleaza.3 Emotiile ne fac nu numai sa simtim ceva dar si sa simtim ca si cum am face ceva (Frijda.): Handbook of Emotional Regulation. Acest inteles da nastere la o emotie. Emotiile sunt maleabile. in JJ Gross (Ed. 2002)5. 3. si emotia se va schimba. Cambridge: Cambridge University Press. 3. 22(2): 189 – 222. McCarter L et al (2005): The tie that binds? Coherence among emotion experience. 2 Gross JJ. Emotion. Este vorba de o maleabilitate a emotiilor a caror raspuns poate fi modulat intr-o multitudine de feluri. Aspectele subiective ale emotiilor sunt dominante. drept pentru care emotie si sentiment sunt termene utilizate intersanjabil. 2. Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations. 4 Frijda NH (1986): The emotions. 2005)3. 1. 5 Southam-Gerow M A. conducand la schimbari ale expresivitatii individului. and physiology. 6 . expresii faciale sau gesturi. Trasaturile esentiale ale emotiilor Reglarea Emotionala Dupa Gross si Thompson (2007)2 exista mai multe trasaturi esentiale ale emotiilor: 3. Emotiile sunt multi-fatetate. Individul comunica cel mai adesea emotiile sale prin cuvinte. ale comportamentului si la schimbari fiziologice (Mauss si colab. 4. 3. sau prin cunoasterea felului cum emotiile il influenteaza (Southam-Gerow & Kendall. 3. Clinical Psychology Review. Aceasta situatie poate fi privita ca o provocare sau ca o oportunitate. 5. ale experientei subiective. Levenson RW.Radu Vrasti 3. complicate sau simple. Kendall PC (2002): Emotion regulation and understanding: Implications for child psychopathology and therapy. 1986)4. dar si printr-o varietate de sunete. 3 Mauss IB. behavior.

Raspunsul conduce la o anume traire subiectiva si la modificari comportamentale si neurofiziologice. Aceasta bucla reprezinta aspectul recursiv al emotiei. faptul ca fiecare schimbare a situatiei se consituie ca o situatie noua. Se pune problema daca acestea 6 Gross JJ. SITUATIA ATENTIA EVALUAREA RASPUNSUL Fig. aratand ca emotiile sunt totdeauna reglate in oarecare masura. 1: Procesul secvential al generarii emotiei (dupa Gross si Thompson.): Handbook of Emotional Regulation. situatie care poate reveni la input si genera o noua secventa a emotiei. Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations. Frijda (1986)7 spune ca reglarea emotiilor este parte a procesului de generare a emotiilor. Acest raspuns poate schimba situatia generatoare a emotiei. Nr. in JJ Gross (Ed. Este posibil de a separa emotiile de reglarea emotionala? Conceptul de reglare emotionala presupune ca este posibil de a separa generarea emotiilor de reglarea emotiilor. care o evalueaza. desi cele doua procese sunt interconectate. experienta anterioara. New York: The Guilford Press. Cambridge: Cambridge University Press 7 .Radu Vrasti 4. etc. In Fig. 7 Frijda NH (1986): The emotions. care poate fi diferita de cea initiala. Modelul modal al emotiilor Reglarea Emotionala Trasaturile de baza ale emotiilor descriese mai sus constinuie modelul modal al emotiilor (Gross si Thompson. un nou input. 1 se prezinta secventa desfasurarii emotiei: o situatie relevanta (interna sau externa) solicita atentia individului. pentru ca emotiile si procesul de reglare a lor se petrec la acelasi nivel cerebral si in acelasi timp. care genereaza cascada atentie-evaluare-raspuns. 2007) 6 5. atribuindu-i o semnificatie care genereaza un raspuns in concordanta cu reprezentarile mentale ale subiectului. 2007).

Developmental Psychology. Aceste trei mecanisme opereaza dupa acelasi principiu. and future directions. current challenges. Organizational Behavior and Human Decision Process. 11 Berking M. 50: 248-287. proces prin care individul isi mentine homeostazia fizica si psihica. Se crede ca reglarea emotiilor apare din punct de vedere evolutiv o data cu aparitia emotiei. Bowlby J (1988): A secure base: Clinical applications of attachment theory. 25(2): 128-134. in teoria atasamentului a lui Bowlby (1988)9 si in teoria emotiei a lui Frijda (1986). 2007). Reglarea emotionala ca parte a proceselor de auto-control Studiile despre reglarea emotionala sunt inradacinate in conceptia lui Freud despre defensele psihologice (defensele sau reprimarile fiind considerate ca forme particulare de reglare a emotiilor). 10 Campos JJ. In timp ce reglarea emotionala 8 9 Lazarus RS (1966): Psychological stress and the coping process. de gandire. Barrett KC (1989): Emergent themes in the study of emotional development and emotion regulation. principiu prin care se dobandeste sentimentul selfului si identitatii si care are un impact major asupra proceselor emotionale. Conform teoriei cognitiei sociale a lui Bandura (1991)12 comportamentul uman este motivat si reglat printr-un proces continuu de auto-influenta. 12 Bandura A (1991): Social cognitive theory of self-regulation. Exista teorii care spun ca reglarea emotionala este parte a procesului mai larg de autoreglare individuala. 25: 394-402. 1966)8. 2012)11.Radu Vrasti Reglarea Emotionala sunt separabile. ulterior conceptul de reglare emotionala si-a gasit o dezvoltare distincta in teoriile dezvoltarii care descriu formarea proceselor emotionale si reglatorii la copii (Campos si colab. Behavioural Medicine. 8 . 1989)10. cel al auto-eficientei. tot asa cum sistemul limbic care genereaza emotiile este separat de centrii corticali care regleaza emotiile. Campos RG. iar in apararea acestei idei vine faptul ca reglarea emotiei angajeaza aceleasi regiuni cerebrale implicate si in generarea emotiilor (Gross si Thompson. se auto-actualizeaza. in conceptia stresului psihologic si a copingului (Lazarus. Acest proces cuprinde trei mecanisme operationale: i) auto-monitorizarea comportamentului propriu in ceea ce priveste determinantii si efectele lui. Wupperman P (2012): Emotion regulation and mental health: recent findings. ruminatia sau senzitivitatea anxioasa (Berking si Wupperman. 6. La randul ei. motivatie si comportamentale. isi construieste identitatea si dobandeste sensul selfului. New York: McGraw Hill. London: Routledge. reglarea emotionala a capturat sub umbrela ei si alte procese precum ingrijoarea. ii) judecarea comportamentului in relatiile cu standardele personale si circumstantele exterioare si iii) auto-reglarea emotionala.

Fabes RA (2006): Emotion regulation and children’s socioemotional competence. New York. 16 Thompson RA (1994): Emotional regulation: A theme in search of definition. (1991)15 definesc reglarea emotionala ca “factorii intra. competitia dintre acestea si ierarhizarea lor. in special intensitatea si durata lor. Aspinwall LG (2003): Emotion regulation across the life span: An integrative perspective emphasizing self-regulation. Cicchetti si colab. Pentru Thompson (1994)16 procesul de reglare emotionala este dat de “procesele intrinseci si extrinseci responsabile de monitorizarea. and dyadic processes.. modulata si modificata pentru a permite individului sa functionaze adaptativ in situatii emotionale”. Dupa Mauss si colab. prin care un individ cauta sa-si implineasca scopul sau”. Social and Personality Psychology Compass. 17 Mauss IB. in timp ce reglarea emotionala este focalizata pe experienta emotionala si consecintele ei. NY: Psychology Press.si extraorganismatici prin care reactia emotionala este redirectionata. 59 (Serial No. 14 Eisenberg N.): The development of emotion regulation. cat si prin natura complexa. positive affect. Motivation and Emotion. 2003)13. 240): 25–52. multifatetata a acestui proces. Prin procesul de auto-control se stabilesc scopurile. Reglarea emotionala se poate concepe ca o pare a intregului. prioritatile si standardele utilizate pentru monitorizarea si evaluarea progresului. lasand scopul nespecificat. in L Batter and CS Tamis-LeMonda (Eds. in K Dodge. nici rea. procesul de auto-reglare este conceput ca implicand controlul. (2007)17 reglarea emotionala poate fi definita ca “incercarea deliberata sau automata a unui individ de a influenta ce emotii sa aiba. 13 9 .): Child psychology: A handbook of contemporary issues (2nd Ed). J Garber (Eds. 7. directia si corectia actiunilor proprii in drumul lor spre un scop. Gross JJ (2007): Automatic emotion regulation. 2006)14. Ganiban J. 27(2): 125-156. cand si cum sa le aiba si cum sa le exprime”. Monographs of the Society for Research in Child Development. adica parte a procesului de auto-control individual. 1: 1-22. Aceasta reglare emotionala nu este nici buna. Cum se defineste reglarea emotionala: Nu exista un consens unanim asupra definitiei si conceptualizarii procesului de reglare a emotiilor (Eisenberg si Fabes. controlata. in procesul de auto-reglare scopul acestuia este mereu tinut in vizor (Diamond si Aspinwall. Bunge SA. ea este pur si simplu un sistem Diamond LM. 15 Cicchetti D.Radu Vrasti Reglarea Emotionala implica modularea emotiilor prin procese interne. Barnett D (1991): Contributions from the study of high risk populations to understanding the development of emotion regulation. Astfel. New York: Cambridge University Press. evaluarea si modificarea reactiilor emotionale. Acest lucru se explica prin greutatea de a deosebi procesul de generare a emotiei de cel de reglare a ei.

Radu Vrasti Reglarea Emotionala reglatoriu integrat printre alte procese de auto-control. respectiv ceea ce ce trebuie reglat. Personality and Social Psychology Review. fara o decizie constienta. Gross JJ. sa previna sau sa initieze raspunsul emotional (de ex. Etkin A (2011): Explicit and implicit emotion regulation: A dual-process framework. motivatie. Dupa Kopp si Neufeld (2003)19 procesul de reglare emotionala cuprinde trei aspecte: i) continutul. Reglarea automata seamana mai mult cu un mecanism reactiv. atunci cand sunt inconstiente sau deliberate. Aceste procese pot fi intrinseci. Bunge SA. efort si un scop explicit. Cognition & Emotion. 20 Strack F. reglarea emotionala include procese utilizate sa schimbe starile emotionale ale unui subiect. prin selectarea sau schimbarea situatiei). Social and Personality Psychology Compass. Neufeld SJ (2003): Emotional development during infancy. 19 Kopp CB. Astfel. 25: 400-412. Vaughan J (2007): Effortful control and its socioemotional consequences. controlate sau intentionale.): Handbook of affective sciences. cu scop si cu efort.la emotiile legate motivational si starile fiziologice consecutive. sau extrinseci. ce cuprinde activitatile care sunt implicate si iii) procesul de reglare. UK: Oxford University Press. Procesele de reglare emotionala pot fi controlate sau automate. precum si la felul in care aceste emotii sunt exprimate comportamental. 22 Mauss IB. in R Davidson. In timp ce reglarea deliberata necesita atentie. ii) functia de reglare. K R Scherer. prin expresii verbale sau nonverbale)”. in care raspunsul emotional se regleaza prin contextul extern. Mauss si colab. Gross JJ (2007): Automatic emotion regulation. (2007)18 includ in definitia lor mult mai multe elemente: “auto-reglarea emotionala (uneori numita si reglare emotionala) se refera la procesele menite sa dirijeze si sa schimbe modul in care. in sensul in care emotia se regleaza in sine. HH Goldsmith (Eds. 18 10 . Conform acestui model. 2004)20. reglarea automata este initiata de simpla inregistrare a imputului senzorial care activeaza cascada proceselor de reglare. in JJ Gross (Ed. adica felul cum se petrece reglarea emotionala. ceea ce constituie modelul dual al reglarii emotionale. 1: 1-22. procesele de reglare pot fi automate. Eisenberg si colab. proces care se numeste reglare explicita (Gyurak si colab. constiente sau inconstiente. atunci cand ele sunt constiente. New York: The Guilford Press. sa modifice semnificatia evenimentului pentru sine si sa moduleze expresia emotionala (de ex. 8: 220–247. (2007)22 cred ca Eisenberg N. Deutsch R (2004): Reflective and impulsive determinants of social behavior. cand si cum cineva traieste emotiile. Hofer C. Oxford. explicite sau reflexive (Strack si Deutsch. intentionale sau incidentale. 2011)21. 21 Gyurak A. indivizii putind sa isi regleze emotiile in mod deliberat.): Handbook of Emotional Regulation. incidentale si impulsive. si constient. iar cea deliberata cu un mecanism regulator. implicite.

lucru care se face si prin reglarea emotionala. 2007) Copingul se deosebeste de reglarea emotionala prin faptul ca este focalizat predominant pe descresterea efectului negativ. 2.): Handbook of Emotional Regulation. (b) reglarea emotionala.Radu Vrasti Reglarea Emotionala mecanismul de reglare automata a emotiilor este intrinsec si primordial in viata indivizilor. reglarea afectului include patru constructe: (a) coping. Cum se vede in Fig. reglarea deliberativa este mai mult un proces invatat. 23 11 . in timp ce reglarea automata este un proces adaptativ. pentru ca el se dovedeste a avea prioritate in fata strategiilor reglatorii invatate. Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations. cu valente evolutioniste. prin actiuni mentale sau comportamentale Gross JJ. Aceasta ar fi unul din motivele pentru care procesul de reglare automata a emotiilor este considerat a fi mai curand o reactivitate individuala legata de o anume particularitate neurobiologica si temperamentala a fiecarui individ. mai mult sau mai putin aliniat la scopurile de moment ale individului si la normele socio-culturale. a normelor socio-culturale sau chiar a scopurilor hedonice ale indivizilor. in JJ Gross (Ed. Nr. 2: Reglarea emotionala ca parte a reglarii afectului (Gross si Thompson. se poate deduce ca. a obiceiurilor. REGLAREA AFECTULUI COPING DEFENSE REGLAREA EMOTIEI REGLAREA DISPOZITIEI Fig Nr. In mod virtual. New York: The Guilford Press. Pe de alta parte. Gross si Thompson (2007)23 vad reglarea emotionala ca un concept subordonat constructului de reglare a afectului. toate comportamentele scop-orientate sunt destinate ori sa maximalizeze placerea ori sa minimalizeze durerea. (c) reglarea dispozitiei si (d) defensele psihologice.

25 Bowlby J (1988): A secure base: Clinical applications of attachment theory. Persoanele cu dificultati in formarea legaturilor de atasament sau cu dependenta crescuta fata de acestea. coloreaza in mod specific intreaga existenta de moment a subiectului si implica mai putin raspunsuri specifice. Dupa Bowlby (1988)25. Shaver PR (2006): Attachment bases of emotion regulation and posttraumatic adjustment. JA Simpson. sunt focusate pe reglarea impulsurilor sexuale sau agresive si in mod obisnuit sunt asociate cu emotile negative.): Emotion regulation in families: Pathways to dysfunction and health.Radu Vrasti Reglarea Emotionala specifice si actioneaza pe o perioada mai lunga de timp (de ex. Defensele. London: Routledge. 2000). 24 12 . Dispozitia afectiva este in mod tipic de lunga durata. (Mikulincer & Shaver. lucru pe care se bazeaza apoi strategiile de reglare a afectului. a dispozitiei. Atunci cand apare o situatie amenintatoare. ostilitatea. si este focusata pe modificarea experientei subiective a individului si mai putin pe modificarea comportamentului lui (Larsen. Blagov PS (2007): A Clinical–Empirical Model of Emotion Regulation: From Defense and Motivated Reasoning to Emotional Constraint Satisfaction. ca in cazul emotiilor. 2007)27. sistemul de atasament se activeaza ducand la cautarea persoanei de atasament. JN Hughes (Eds. Astfel se formeaza legaturi de atasament pe baza carora se construieste sentimentul de securitate. El sustine ca oamenii se nasc cu un sistem psihobiologic care ii motiveaza sa caute proximitatea altora (figuri de atasament) care sa fie disponibili atunci cand au nevoie de protectie sau de usurarea distresului. 26 Mikulincer M. Defensele sunt de cele mai multe ori inconstiente si automate (Westen si Blagov. au probleme cronice cu reglarea emotiilor. Reglarea emotionala este legata si de alte forme de reglare precum reglarea stressului. 2006)26. in mod tipic. Exista motive sa se considere ca exista un continuum intre procesele regulatorii de-a lungul raspunsului emotional (Gross si Thompson. precum anxietatea. New York: The Guilford Press. Westen D.): Handbook of Emotional Regulation. in DK Snyder. a gandurilor. a atentiei si a impulsurilor precum foamea. Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations. copingul cu pierderea). 2007)24. Perceperea faptului ca figura de atasament este indisponibila conduce la sentimentul de insecuritate si distress cauzand persoanei o stare de hipervigilenta si de lipsa de ajutor in reglarea emotiei. mania. New York: The Guilford Press. agresivitatea sau impulsul sexual. DC: American Psychological Association. dezgustul. legaturile de atasament pot fi considerate ca un mecanism primar de reglare a emotiilor. in JJ Gross (Ed. in JJ Gross (Ed. 27 Gross JJ. Washington.): Handbook of Emotional Regulation.

): Handbook of Life Stress. prin care se intelege capacitatea inascuta a indivizilor de a-si controla starile. 23: 975– 999. In toate aceste procese. cand stabilitatea se mentine print-un echilibru fix (Sterling si Eyer. 1988)28. ca un “mediator central” (Ganzel si Morris. 29 McEwen BS (2000): Allostasis and allostatic load: Implications for neuropsychopharmacology. New York: John Wiley & Sons. acesti indivizii cu incarcare allostatica in perioada “senzitiva sau critica” a dezvoltarii. mood regulation. Neuropsychopharmacology. facandu-i vulnerabili la diferite tulburari mentale. 30 Ganzel BL. cu scopul adaptarii organismului si supravietuirii lui. (2011)31 au evidentiat ca incarcarea allostatica. procesele si raspunsurile generate de ambianta. de afectivitate. in: S Fisher. McEwen (2000)29 introduce conceptul de “incarcare allostatica” care se defineste prin pretul pe care organismul in plateste pe termen lung pentru adaptare. Neuhaus E. “Oamenii sunt capabili de a rezista impulsurilor lor. la modificari ale reglarii emotionale exprimate prin impuilsivitate. care poate fi considerata o sechela a abuzului. J Reason (Eds. and social affiliation. conduce la alteratii in sistemele monoaminergice. Beaucaine si colab. Mai tarziu. reglarea emotionala joaca un rol important. 28 13 . de a-si adapta Sterling P. prin influentarea procesului de metilare a AND-ului care sta la baza neuroplasticitatii si astfel vor influenta pe termen lung procesele de reglare emotionala. Allostasia este definita ca dobandirea unei stabilitati a organismului prin schimbare si astfel se obtine adaptarea. 22: 108–124. in special serotoninergic si dopaminergic si. 23: 955–974. Zalewski M et al (2011): The effects of allostatic load on neural systems subserving motivation.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Foarte important este rolul jucat de reglarea emotionala in procesul de allostasie. evenimentele negative si stressul la copii si adolescenti joaca un rol important in dezvoltarea cerebrala. anxietate. Eyer J (1988): Allostasis: A new paradigm to explain arousal pathology. In final trebuie sa amintim ca foarte multi autori considera reglarea emotionala ca facand parte din conceptul umbrela de autoreglare individuala. vor deveni canditatii la dezordinile emotionale de mai tarziu. Morris PA (2011): Allostasis and the developing human brain: Explicit consideration of implicit models. consecutiv. Cognition and Health. a ariilor prefrontale. S-a demonstrat ca deprivarea timpurie de ingrijiri parentale. 2011)30 intre provocarile ambiantei si mecanismele cerebrale si cascada de reactii neuro-endocrine. neglijarii si altor forme de tratamente rele. 31 Beaucaine TP. Development and Psychopathology. actionand ca o interfata. instabilitate a despozitiei si valente antisociale si creste vulnerabilitatea la tulburari psihice. spre deosebire de homeostazie. Development and Psychopathology.

nu se poate spune ca o forma de reglare emotionala este buna sau rea. Termenul de autoreglare individuala este folosit pentru a cuprinde eforturile oamenilor de a-si schimba gandurile. 8. Harmon-Jones C. Posibilitatea de a regla atat emotiile negative cat si cele pozitive prin descresterea sau cresterea lor. 33 Harmon-Jones E. 3. desi se considera ca reglarea emotionala este in mare parte constienta. un fauritor de decizii si nu un simplu spectator al evenimentelor din jurul sau. procesul de reglare emotionala este folosit ca lucrurile sa para mai bune sau mai rele. Journal of Personality and Social Psychology. Amodio DM. 14 . 2011)33. PA: Psychology Press. Philadelphia. se poate imagina ca ea poate fi la inceput un proces constient.Radu Vrasti Reglarea Emotionala comportamentul la o varietate larga de standarde. sentimentele.): The Self in Social Psychology. in functie de scopurile individului sau schemele lui emotionale. pe cand adultii se focalizeaza mai mult pe reglarea cognitva. de a-si schimba comportamentul curent in vederea atingerii scopurilor sale distale” (Baumaister. atitudinea fata de emotie este parte a experientei emotionale. control) si cea inconstienta. individual se va orienta spre evitatarea. In functie de atitudinea fata de o emotia specifica. in RF Baumaister (Ed. individul fiind un agent activ. explicita (cu efort. Gable PA (2011): Attitudes toward emotions. atitudinea fata de emotie este parte a reglarii emotionale (Harmon-Jones si colab. oamenii avand atitudini diferite fata de emotii diferite. supresia sau acceptarea ei. 32 Baumaister RF (1999): The nature and structure of self: An overview. pentru ca apoi sa se continue inconstient. Exista un continuu intre reglarea constienta. implicita (fara efort si automata). dorintele si actiunile in perspectiva atingerii scopurilor lor. Adultii tineri raporteaza reglarea emotiilor negative cu focalizarea pe aspectele experientiale/subiective si comportamentale. Trasaturile esentiale ale reglarii emotionale Patru aspecte ale reglarii emotionale merita comentarii: 1. stradanie. 1999)32. iar contextul cultural mediaza aceasta relatie. Cum se face reglarea emotionala si strategii de reglare emotionala 8. 101(6): 1332–1350. 2.1. 4.

New York: The Guilford Press. care implica inhibarea intensitatii si expresiei reactiei emotionale (Gross si Thompson. actioneaza inainte de aparitia tendintelor de raspuns. facand distinctia dintre metodele comportamentale de suprimare a expresivitatii externe a reactiei emotionale si metodele cognitive de evaluare si reinterpretare a situatiei care genereaza raspunsul emotional spun ca metodele comportamentale nu modifica experienta neplacuta a emotiei negative. dar nu toti indivizii le poseda sau le folosesc in egala masura Conform teoriilor neuro-cognitive. Ochsner si Gross (2005)35. in JJ Gross (Ed. reglarea emotiilor se poate produce prin doua mecanisme importante: i) reevaluarea. 1995)37. Nr.Radu Vrasti 8. Munoz RF (1995): Emotion regulation and mental health. Strategiile de reglare emotionala Reglarea Emotionala Se poate accepta idea ca exista o multitudine de forme de reglare emotionala folosite in viata de zi cu zi. care implica reevaluarea cognitiva a evenimentului si astfel reduce impactul emotional si ii) supresia. schimbarea cognitiva si modularea raspunsului. 35 Ochsner KN. 37 Gross JJ. 34 15 . TRENDS in Cognitive Science. Aceste cinci feluri reprezinta de fapt cinci familii de procese de reglare a emotiilor: selectarea situatiei. modificarea situatiei. 2007)34. Gross JJ (2005): The cognitive control of emotion. asa cum le-a descris Gross (1998): Gross JJ. Redam mai jos cele cinci moduri de reglare emotionala. Review of General Psychology. 9(5): 242249.): Handbook of Emotional Regulation. deplasarea atentiei. iar cea de a cincea este focusata pe raspuns si se deruleaza dupa ce acesta este generat (Gross & Munoz. dar nu implica memoria si descresc activitatea simpatica. 2: 151-164. implica memoria si duc la hiperactivitatea sistemului simpatic. efortul. intelesul cognitiv. Conform modelului modal al emotiilor a lui Gross (1998)36 exista cinci feluri prin care individual poate regla emotiile (vezi fig. pe cand metodele cognitive modifica emotia negativa. toate strategiile de reglare variaza in ceea ce priveste locatia lor temporala relativ la debutul stimulului emotional. Thompson RA (2007): Emotion Regulation: Conceptual Foundations. 2: 271-299. In teorie. accesibilitatea si nivelul de constientizare. Primele patru familii de strategii de reglare a emotiilor pot fi considerate ca focusate pe antecedent. 36 Gross JJ (1998): The emerging field of emotion regulation: An integrative review.2. Clinical Psychology: Science and Practice. 3).

expectante si scheme cognitive anterioare si de balanta intre beneficiile pe termen scurt si cele pe termen lung. 2007) 8.1.2. Alegerile sunt legate de experiente anterioare. Selectarea situatiei Acest tip de reglare a emotiei se realizeaza atunci cand un individ actioneaza astfel incat sa ajunga in situatii in care se presupune a fi confruntat cu emotii dezirabile.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Selectia situatiei Modificarea situatiei Deplasarea atentiei Schimbarea cognitiva Modularea raspunsului SITUATIA ATENTIA EVALUAREA RASPUNSUL Fig.2. 3: Modalitatile de reglare a emotiilor (dupa Gross si Thompson. Deplasarea atentiei Este posibil sa se regleze emotiile fara sa se schimbe sau sa se aleaga situatia. Nr.2. Modificarea situatiei Modificarea situatiei implica actiunea subiectului de a modifica contextul extern care genereaza procesul emotional astfel incat sa se minimizeze sau maximalizeze emotiile asteptate. Deplasarea atentiei permite subiectului sa se focalizaze doar pe anumite componente sau 16 . 8. Se poate intampla ca subiectul se interpreteze gresit sau sa supraestimeze ceea ce s-ar intampla in situatie si astfel sa existe o discrepanta intre ceea ce asteapta si ceea ce se petrece in realitate. 8. Selectia solicita o intelegere a componentelor situatiei si a asteptarilor emotionale.3.2. de memoria si distorsiunile de memorie.

Acest mecanism este in cea mai mare parte inconstient. Aceasta forma de reglare cognitiva presupune o reevaluare a intelesului situatiei si astfel se schimba impactul emotional. ca mai apoi sa cedeze din importanta in fata altor mecanisme de reglare emotionala. cu scopul de a influenta emotia sa. Sistemul sensorial este astfel setat incat anumiti stimuli afectivi au prioritate in fata altora. Aceasta se realizeaza fie prin schimbarea felului cum gandeste individul despre situatie. iar adultul o foloseste doar atunci cand nu poate modifica situatia. fie prin schimbarea felului lui de a manipula solicitarile situatiei. Reglarea cognitiva sau reevaluarea poate stabili locusul de control al unei situatii. 16(7): 365-372. in afara sau inauntrul subiectului. Trends in Cognitive Sciences. si se dezvolta timpuriu in viata. sunt perceputi mai repede si li se da o atentie sporita fata de alti stimuli. Exista teorii care spun ca atentia poate juca si un alt rol in reglarea emotiilor. 2012)38. cu o situatie anterioara si astfel incearca sa scada intensitatea emotiei negative.Radu Vrasti Reglarea Emotionala trasaturi ale situatiei. precum senzitivitatea anxioasa.5. El sta la baza dezvoltarii unor fenomene psihopatologice. atat in afara cat si in interiorul subiectului. Thompson E (2012): Affect-biased attention as emotion Regulation. Acest mecanism functioneaza pe toate canalele senzoriale. individul compara situatia sociala in care se afla. ignorandu-le pe altele (Todd RM si colab. automat. Schimbarea cognitiva sau reevaluarea cognitiva Aceasta strategie de reglare emotionala este o forma constienta care consta in schimbarea intelesului a ceea ce este perceput.2. Reglarea cognitiva a emotiilor este intrinsec asociata cu existenta umana si este strategia folosita cel mai des in situatiile amenintatoare sau in combaterea emotiilor negative. 38 17 . Anderson AK. functionand ca un filtru care face individul atent numai la anumite evenimente pe care le selecteaza din campul evenimential. Deplasarea atentiei se poate face fie prin distragerea atentiei. fie prin concentrarea atentiei. sau poate genera ruminatia sau ingrijorarea prin perpetuarea consideratiilor cognitive asupra pericolului. in reevaluarea stimulului emotional . dar mai ales la cel vizual. Conform acestei teorii atentia poate juca un rol proactiv. facand ca anumiti stimuli emotionali sa fie vazuti sau recunoscuti cu predilectie. de exemplu prin reevaluarea Todd RM. Cunningham WA. precum asa-zisa atentie inclinata spre afect (“affect-biased attention theory”). 8. De exemplu. Deplasarea atentiei este prima strategie de reglare emotionala care apare in procesul developmental la copilul mic.

Pe de alta parte. et al (2002): The relationship between cognitive emotion regulation strategies and emotional problems. dezbatere care s-ar putea incheia cu un armistitiu care ar suna asa: “emotia este o extensie evolutionista a homeostaziei si cognitia o extensia a emotiei…emotia este ca un supervisor asupra homeostatiei iar cognitia indeplineste aceeasi functie pentru emotie…emotia furnizeaza o baza organica si comportamentala pentru adaptare si mentinerea homeostaziei. Conform acestei teorii.Radu Vrasti Reglarea Emotionala balantei cost/beneficiu a consecintelor raspunsului emotional. Aici se regaseste o forma a dezbaterii primordialitatii intre emotie si cognitie. 17: 153–158. “In miezul activitatii emotionale sta schema emotionala. 40 Ochsner KN. Baeyens C. 2002)39.Publ. Gross JJ (2008): Cognitive emotion regulation: Insights from social cognitive and affective neuroscience. Kraaij V. reglarea emotionala este mai mult o chestiune de modulare a schemei cognitive emotionale care este activata in diferite ipostaze de buclele de aferentatie inversa. 2008)40. Conceptul de reglare cognitiva a emotiei este asemanator cu conceptul de coping. RS Feldman (Eds. Reevaluarea este un mecanism cognitiv complex care implica pastrarea scopului in memoria operationala. rememorare si recunoastere a “obiectului emotional”. in P Philippot. 39 18 . mentinerea variantei selectate in memoria operationala si in final monitorizarea modului de desfasurare a raspunsului emotional in vederea schimbarii starii afective (Ochsner si Gross. 41 Philippot P. se pot activa diferite filtre de atentie (attention biases) sau actualizari mnestice. reglarea cognitiva a emotiei face parte din modelul cognitiv al emotiei care postuleaza primatul sistemului perceptual. a reactiei corporale si a schemei emotionale care integreaza senzorialul si perceptualul cu nivelul cognitiv-semantic de reprezentare. in functie de semnificatia obiectului emotional. iar cognitia face o reglare fina a comportamentului si a starii subiective ca sa fie consonanta cu emotia si situatia…muzica si arta sunt poate cele mai bune exemple pentru felul cum Garnefski N. Douilliez C. 2004)41. generarea de alternative prin extragerea din memoria semantica a informatiilor privind cauzele. diferenta constand in faptul ca in coping avem o mixtura de strategii cognitive si comportamentale (Garnefski si colab. van den Kommer T. Francart B (2004): Cognitive regulation of emotion: Application to clinical disorders. semnificatia si deznodamantul potential al situatiei emotionale.): The Regulation of Emotion. New York: Lawrance Erlbaum Associates Inc. aceasta structura cognitiva ce face ca organismul sa fie pregatit intrutotul. sa fie capabil sa reactioneze imediat la provocarile ambiantei” (Philippot si colab. European Journal of Personality. 16: 403–420. Current Directions in Psychological Science. Astfel. selectarea uneia dintre posibilitatile reevaluate.

. review article. Se poate presupune ca toti subiectii incearca sa-si regleze emotiile. Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment. dupa ce tendinta de raspuns a fost initiata. 8. le activeaza si formeaza impreuna o viata emotionala extrem de complexa” (Watt. 42 19 . subiectul incearca sa impiedece expresia emotionala facand exercitii de relaxare sau respiratie. and initial validation of the difficulties in emotion regulation scale. O alta problema care se ridica in evaluarea abilitatii de reglare emotionala individuala este diferentierea intre “capacitatea” de reglare si “tendinta” de reglare emotionala.abilitatea de a controla comportamentele impulsive. Dupa o trecere in revista a literaturii.2. Modularea incearca sa influenteze raspunsul subiectiv. emotional self-regulation and the brain. .. Modularea raspunsului Modularea raspunsului este o strategie care se desfasoara mai tarziu. isi abate atentia de la situatie si emotia generata si modifica intelesul reactiei emotionale. Roemer L (2004): Multidimensional assessment of emotion regulation and dysregulation: Development. dar ei se vor deosebi in functie de marimea capacitatii de reglare emotionala. 26(1): 41-54. respectiv in functie de performanta si amplitudinea acestei reglari.Radu Vrasti Reglarea Emotionala procesele cognitive recruteaza emotii primare. comportamentala si chiar fiziologica. 2004)42. ca atunci cand subiectul utilizeaza exercitii de relaxare sau ia tranchilizante sau beta-blocanti. Gratz si Roemer (2004)43 gasesc ca reglarea sau controlul emotional se realizeaza prin urmatoarele abilitati: . ca atunci cand subiectul incearca sa ascunda o emotie prin controlul expresiei faciale sau a comportamentului motor.abilitatea de a utiliza strategii flexibile de reglare emotionala cu scopul de a modula raspunsul emotional in concordanta cu scopurile individului in situatia respectiva. Tot un fel de modulare a emotiei este si incercarea de supresie a acesteia in ceea ce priveste expresia ei subiectiva. . comportamental si fiziologic cat mai direct posibil.abilitatea de a accepta emotiile. Journal of Consciousness Studies. ca desi unii subiecti Watt DF (2004): Consciousness. De exemplu.abilitatea de a se comporta in conformitate cu scopurile setate chiar atunci cand se experimenteaza emotii negative. Alta metoda de modulare implica reglarea comportamentului expresiv emotional. Se poate vedea totusi. .abilitatea de a fi constient de prezenta emotiilor si de a le intelege. factor structure.5. 43 Gratz KL. 11(9): 77–82.

Timpul si Feedback-ul. Astfel. De la un proces la mai multe. procese ce apar inainte ca individul sa fi declansat raspunsul emotional. Modelul modal al emotiilor captureaza procesul continuu al generarii emotiilor. deplasare a atentiei si schimbare cognitiva. 3. Elaborari si complicatii Exista patru aspecte al reglarii emotionale care merita commentate: 1. Lieberman MD (2009): Using neuroscience to broaden emotion regulation: Theoretical and methodological considerations. Astfel. Fiecare pas al acestui model poate veni la input si declansa o bucla de raspuns emotional. Reglarea emotiei poate sa se petreaca in paralel cu mai multe procese de generare a emotiilor. proces dinamic si reciproc prin care raspunsul emotional se poate constitui. ca un input si sa declanseze o noua cascada de procese regulatorii. Tendinta de reglare emotionala este abilitatea de a distinge cand. 2009)44. la randul lui. aceasta din cauza lipsei tendintei de a regla emotiile lor. sau poate fi focusata pe raspuns. Este important sa se cunoasca modul de functionare a metodelor eficiente de reglare emotionala folosite de individul cu auto-control si adaptabilitate buna. raspunsul emotional poate fi focusat pe antecedente. Social and Personality Psychology Compass 3/4: 475–493. folosirea a mai multor forme de reglare emotionala. 20 . este o situatie obisnuita. Reglarea focusata pe antecedente versus reglarea focusata pe raspuns. pentru ca ele pot fi modelul dupa care se pot inspira tehnicile psihoterapice de restabilire a controlului emotional. dupa ce stimulul emotional a fost receptat si reactia de raspuns declansata. 2. modificare a situatiei. In raport cu procesul generativ al emotiei. Nu se cunoaste pana astazi daca tendinta si capacitatea emotionala au substrate neurofunctionale separate sau identice (Berkman si colab. exista subiecti cu o buna capacitate dar care sunt incapabili sa inteleaga beneficiile acestei reglari si din aceasta cauza nu au tendinta de a regla emotiile lor. concomitent sau in secventa. Deci exista un mecanism de feedback care ajusteaza in permanenta raspunsul emotional. ei au dificultati in reglarea emotionala de zi cu zi. respectiv sa cuprinda metodele de selectare a situatiei. 44 Berkman ET. cand relgarea are ca tinta raspunsul emotional. unde si cum o emotie trebuie reglata inainte ca stimulul emotional sa apara. 9.Radu Vrasti Reglarea Emotionala prezinta o buna capacitate.

euforie. 47 Banich MT (2004): Cognitive Neuroscience and Neuropsychology. fie ele cognitive sau nu. Bazele neurobiologice ale reglarii emotionale Studiile contemporane au aratat ca emotiile si reglarea lor nu au o localizare centrala in creier. Existenta acestui mecanism este sustinuta de datele anatomice care au aratat legaturi directe intre aceste formatiuni. Studiile de neuropsihologie au aratat ca gradul de success al strategiei de Patterson D. Gross JJ (2005): The cognitive control of emotion. 52(1): 24-26 46 Ochsner KN. cortexul cingulat. 2003)45. 10. Nu exista ne-reglare emotionala. mai multe regiuni ale creierului participand la realizarea functiilor emotiilor si reglarea lor. In mare. Schmidt LA: (2003): Neuroanatomy of the human affective system. hipotalamusul. 9(5): 242249. Este de intele sa sa fie asa daca se ia in consideratie faptul ca cortexul orbito-frontal este regiunea cu cele mai multe conexiuni reciproce cu celelalte regiunile implicate in procesul emotional. precum amigdala. Multiplele componente care participa la procesul de reglare emotionala interactioneaza pe perioada intregii vieti si aici s-ar putea vorbi de o crestere. dar procesul nu se opreste niciodata. constiente sau nu. si de experimentele care au evidentiat legatura functionala dintre acestea atunci cand amigdala este activata in procesul de reevaluare emotionala. Ochsner si Gross (2007)46 au sustinut ca reglarea cognitiva a emotiile depinde de regiunile dorsolaterale si a partii anterioare a regiunii cingulate pentru ca Banich (2004)47 sa spuna ca alaturi de regiunile prefrontale si ariile posterioare ale creierului sunt implicate in procesul emotional. apatie sau impulsivitate.Radu Vrasti Reglarea Emotionala 4. Boston: Houghton Mifflin 45 21 . Brain and Cognition . Este bine cunoscut faptul ca subiectii cu leziuni ale acestei regiuni descriu alterari ale comportamentului emotional precum iritabilitate. depresie. mecanismul prin care se regleaza emotiile este constituit din modul in care regiunile cortexului prefrontal moduleaza activitatea sistemului limbic. componente ale sistemului limbic (Patterson si Schmidt. Regiunea cerebrala care a fost mereu gasita in centrul atentiei cercetarilor neuropsihologice asupra emotiilor a fost cortexul orbito-frontal. Mai recent. in special a amigdalei. precum lobii parietali si cingulatul posterior. un apogeu si o perioada de declin. pentru ca existenta emotiilor presupune in mod implicit si reglarea emotiilor. putem vorbi doar de un mecanism mai mult sau mai putin eficient sau de un mecanism dereglat si disfunctional din varii motive. TRENDS in Cognitive Science. hipocampul.

sunt diferite ce cele ale reglarii inconstiente si incidentale. corticotrophin releasing hormone (CRH). dar exista si mici diferente. in timp ce cortexul cingulat anterior drept este activat mai mult in cazul reglarii emotionale neintentionale (Berkman si colab. Pitskel NB. 48 22 . in particular cortexul ventrolateral prefrontal stang si unele regiuni subcorticale. intentionale. Kaiser MD et al (2011): How grossed out are you? The neural bases of emotion regulation from childhood to adolescence. dar exista si diferente. 49 Berkman ET. atunci cand regiunile prefrontale s-au maturat suficient pentru a prelua destinele unei reglari emotionale eficiente. dopamina. Lieberman MD (2009): Using neuroscience to broaden emotion regulation: Theoretical and methodological considerations. 2009)49. Astfel. 1(3): 324-337. la procese de auto-reglare emotionala in adolescenta tarzie. O alta problema este daca bazele neurofunctionale ale reglarii emotionale constiente. Bolling DZ. Printre cei mai des mentionati neuromediatori ai proceselor de reactie si reglare emotionala sunt serotonina. Unele studii de imagistica cerebrala cu rezonanta magnetica functionala au sugerat ca reglarea intentionala si cea incidentala recruteaza aceleasi formatiuni neuroanatomice. Din punct de vedere neurochimic. Regiunea prefrontala este regiunea cerebrala care se matureaza cel mai tarziu si se intelege astfel de ce procesul de reglare emotionala urmeaza acest parcurs lent. mai multe monoamine si neuropeptide sunt implicate in procesul de activitate emotionala. vasopresina.Radu Vrasti Reglarea Emotionala reevaluare este corelat cu activitatea din regiunile prefrontale. dar care parte din aceasta regiune este activata depinde de o varietate de factori printre care daca limbajul este implicat sau daca reglarea este deliberata sau incidentala. regiunile ventrolaterala si dorsolaterala stanga sunt activate in reglarile emotionale intentionale. enkefalinele si endorfinele. cortexul cingulat anterior si amigdala (Pitskel si colab. in special amigdala. de trecere de la dependenta de ingrijirile altora. Totusi. ambele forme de reglare emotionala utilizeaza regiunile prefrontale. Cortexul prefrontal este implicat in ambele forme de modulare emotionala. ceea ce explica de ce actiunea asupra acestora prin agenti farmacologici are influenta asupra reactivitatii emotionale. norepinefrina. 2011)48. glutamatul. oxitocina. Developmental Cognitive neuroscience. Social and Personality Psychology Compass 3/4: 475–493. atunci cand aceste regiuni sunt inca nedezvoltate in copilarie.

vi) reglarea. European Journal of Developmental Psychology. iar factorii extrinseci implica ingrijirea parentala sau parental-like. v) amintirea. iii) dorinta. neurobiologice. Acesti factori declanseaza mecanismele prin care se stabilesc legaturile semnificative de atasament precum si dezvoltarea limbajului ca vehicul pentru intelegerea. Motivation and Emotion. de Rosnay M (2004): Emotion comprehension between 3 and 11 years: Developmental periods and hierarchical organization. relatiile in fraterie sau cu egalii si asteptarile culturale privind expresia emotionala (Fox si Calkin. 23 . ii) cauzele externe. 2003)50. care se refera la recunoasterea emotiei dupa expresia faciala. (2004)51 arata ca intre 3 si 11 ani se dezvolta intelegerea emotionala la copii si descrie 9 arii ale acesteia: i) recunoasterea. recunoasterea relatiei dintre memorie si emotie. Calkins SD (2003): The Development of self-control of emotion: Intrinsic and extrinsic influences. 27(1): 7-26. precum cele senzoriale. o multime de componente. Harris PL. respectiv cum doi indivizi pot avea emotii diferite fata de aceeasi situatie din cauza ca au dorinte diferite. atentionale si evaluative. 1(2): 127 – 152. vii) ascnderea. iv) credinta. Din perspectiva teoriei dezvoltatii. personalitatea. S-a acumulat o evidenta considerabila precum ca dezvoltarea auto-controlului emotional se realizeaza prin influenta unor factori intrinseci si extrinseci ai vietii copilului. care se refera la intelegerea ca factorii externi influenteaza emotiile altora. realizarea faptului ca ceea ce crede un individ despre o situatie influenteaza reactia emotionala. Aspectele developmentale ale reglarii emotionale Reglarea Emotionala Perioada de la stadiul de nou nascut pana la adolescenta este cruciala pentru dezvoltarea si rafinarea unor strategii de reglare emotionala. se refera la intelegerea felului cum rezultatul emotional este influentat de dorinta altora. cognitive.Radu Vrasti 11. adica copilul realizeaza care sunt discrepantele dintre ceea ce se exprima 50 Fox NA. manifestarea si managementul emotiilor. Factorii intrinseci includ temperamentul copilului. sociale si culturale sunt intr-o continua interactiune si influenta reciproca pentru a da curs expresiei emotionale. daca la inceput copilul se bazeaza pe cei care-l ingrijesc pentru a-si regla emotiile. pentru perioada matura. capacitatea de rezolvare a problemelor si luarea deciziilor. devin variabile importante in reglarea emotionala. calitatea relatiilor interpersonale. intelegerea comportamentului sau strategiilor psihologice care regleaza emotiile. 51 Pons F. Pons si colab. Astfel. Mai tarziu. procesele cognitive precum atentia si controlul inhibitor. endocrine. ulterior el isi internalizeaza cele invatate si experimentate in aceasta perioada.

6(3): 498 – 510. Weber J (2012): The development of emotion regulation: an fMRI study of cognitive reappraisal in children. Cumberland A et al (2006): Relation of emotion-related regulation to children’s social competence: A longitudinal study. Social Development. O alta constatere importanta este ca dintre toate strategiile de reglare emotionala. precum cerinte sociale. identificarea situatiilor care solicita emotii. Canada 53 Pons F. 7: 11-22. Pons si colab. 2006)55. 14(4): 637 – 651. Lawson J. Multe din aceste procese developmentale sunt consistente cu evolutia scopurilor individului cu varsta. et al (2005): Emotion knowledge skills in low-income elementary school children: Associations with social status and peer experiences. intelegerea regulilor care guverneaza infatisarea si exprimarea emotiilor si intelegerea emotiilor mixte (Barton. cea care apare cea mai tarziu la tineri este mecanismul cognitiv de reevaluare a situatiei emotionale (McRae si colab. SCAN. abilitate lingvistica care se dezvolta si ea cu varsta.. individuale. Eisenberg N. (2003)53 si Miller si colab. ix) moralitatea. Exista ratiuni pentru a crede ca reglarea emotionala continua sa se schimbe si sa se dezvolte si de-a lungul perioadei adulte. Nova Scotia. Gouley KK. intelegerea ca o situatie poate sa evoce in mod simultan mai multe emotii. Emotion. Seifer R. 24 . chiar emotii contrare. de Rosnay M (2003): Individual differences in children’s emotion understanding: Effects of age and language.Radu Vrasti Reglarea Emotionala emotional in afara si ceea ce este in interiorul individului. Thesis Master of Arts in School Psychology at Mount Saint Vincent University Halifax. viii) mixarea. 56 52 McRae K. conservarea sanatatii sau a familiei. 54 Miller AL. (2005)54 leaga intelegerea emotionala de abilitatea copilului de a exprima verbal emotiile si consecintele lor si de a le eticheta. Procesul de intelegere si reglare a emotiilor este asociat la copii si adolescenti cu o mai buna adaptare psihosociala iar o intarzierea sau distorsiunea a acetui proces predicteaza internalizarea sau externalizarea problemelor traduse de aparitia dificultatilor relationale si de comportament din perioada copilariei si adolescentei care se pot prelungi sau chiar agrava la varsta adulta. Cresterea experientei in ceea ce priveste balanta cost-beneficiu a diferitelor forme de reglare a emotiilor este o alta variabila care se dezvolta cu varsta. La acestea s-ar mai adauga abilitatea de a denumi expresiile emotionale. 2012)56. Barton V (2010): Psychosocial Adjustment. 55 Spinrad TL. Gross JJ. Este cert faptul ca copii si adolescentii isi maresc rezilienta si competenta sociala prin dezvoltarea procesului de reglare emotionala (Spinard si colab. 44(4): 347 – 353. intelegerea cum emotiile positive si negative rezulta din comportamentul acceptabil sau inacceptabil. Harris PL. adolescents and young adults. Emotion Understanding. and Emotion Regulation in Young Children with Nonverbal Learning Disabilities. 2010)52. Scandinavian Journal of Psychology.

utilizand metode obiective de psihofiziologie (de ex.. majoritatea covarsitoare a autorilor considera ca emotionalitatea si reglarea emotionala se fac prin intermediul temperamentului si astfel sunt parte a constitutiei individuale. aceste diferente temperamentale se mai estompeaza. extraversia. Chess S (1977): Temperament and development. lucru care ar trebuie sa se evidentieze in modificari emotionale aparute odata cu varsta. Pe masura dezvoltarii copilului. isi amintesc mai putin experientele negative si raporteaza mai putine emotii negative (Charles si Carstens. 58 Thomas A. cea care contribuie hotarator la reglarea emotionala. Reglarea emotionala si varsta: Teoriile developmentale sugereaza ca abilitatea de a regla emotii se imbunatateste cu varsta. Un studiu riguros. New York: Brunner/Mazel. adaptabilitate. Social. este regiunea cerebrala care pierdere un numar semnificativ de neuroni odata cu imbatranirea. 2006). activitatii si atentiei’. dispozitie. in JJ Gross (Ed. in N Eisenberg (Ed. Indreptarea atentiei si inhibarea sau activarea comportamentului in mod implicit sau intentional sunt mecanisme sub controlul temperamentului.): Handbook of child psychology: Vol. Reglarea emotionala si temperamentul Reglarea Emotionala Regalea reactvitatii si reglarea emotionala automata sunt considerate ca facand parte din temperament. Astfel. abordare-evitare. frustrarea. 59 Charles ST. Bates JE (2006): Temperament. atentie-persistenta si ritmicitate. Thomas si Chess (1977)58 au identificat noua dimensiuni ale temperamentului la copiii mici: nivelul activitatii. distractibilitate.): Handbook of Emotion Regulation. and personality development (6th ed).Radu Vrasti 12. Mai tarziu au fost evidentiati factori care sunt constanti atat la copilul mic cat si la adulti precum frica. Rothbart si Bates (2006)57 defineste temperament ca “diferentele individuale determinate constitutional in ceea ce priveste reactivitatea si auto-reglarea in domeniul afectivitatii. Carstensen LL (2007): Emotion regulation and aging. intensitate. Totusi. 2007)59. Aceste diferente se constituie devreme in dezvoltarea individului si de aceea au fost considerate ca avand o baza biologica. 3. New York: Guilford Press 57 25 . New York: Wiley. afectele negative. unii autori considera ca batranii se focalizeaza mai putin asupra emotiilor negative. senzitivitatea perceptuala si controlul intentional (Rothbart si Bates. aceasta pare in contradictie cu constatarea ca aria prefrontala. evidentiind astfel influenta ambiantei in constitutia unui individ. masurarea reflexului la Rothbart MK. Cu toate ca nu exista un consens asupra factorilor constitutivi ai temperamentului. prag. 13. emotional.

Psychophysiology. Current Directions in Psychological Science. Consecintele reglarii emotionale In mare se poate spune ca reglarea emotionala poate conduce la trei situatii in care se poate gasi emotia: reevaluarea.Radu Vrasti Reglarea Emotionala sperietura si frecventa clipitului) a aratat ca in timp ce reactivitatea si modularea emotionala evaluate subiectiv sunt pastrate la batrni. Gross JJ (2010): Emotion regulation in older age. Department of Psychology. 19(6): 352-357 62 Gross JJ (2002): Emotion regulation: Affective. suprimarea sau nici o modificare. se le optimizeze si sa gaseasca sprijin pentru a compensa pierderile sau deficitele legate de varsta . 14. cognitive si sociale experimentate de un individ. La randul lor. Astfel. Mai multi autori au raportat ca oamenii in varsta prezinta un sentiment de bunastare mai mare si emotii negative mai putine comparativ cu tinerii. reactivitatea masurata obiectiv arata ca ea descreste odata cu varsta (Gojmerac. PhD Thesis. and social consequences. Urry si Gross (2010)61 spun ca oamenii batrani cauta in mod spontan sa selecteze scopuri realiste. 2009)60. University of Toronto 61 Urry HL. 39: 281–291 60 26 . Selectarea situatiei Extern Gojmerac CB (2009): Age-related changes in emotion regulation using a startle modulation paradigm. fiecare din acestea pot conduce la consecinte afective. Gross (2002)62 conchide ca eforturile de reglare a emotiilor prin reevaluare sau supresie influenteaza intreaga traiectorie de raspunsului emotional si exista o asimetrie a consecintelor in functie de ce fel de metoda este folosita. oamenii batrani prevad mai bine emotiile intr-o situatie anticipata si sunt mai atenti la emotiile pozitive decat la cele negative. 1. \ Strategia de reglare emotionala Situarea resurselor Intern Abilitatea de a prevedea emotiile intr-o situatie data Cunoasterea compromisurilor asociate cu abordarea/evitarea unei situatii Relatii cu oameni care incurajeaza implicarea in situatii positive Mai putine roluri care ar implica situatii care sa genereze emotii negative 1. Ei sugereaza ca oamenii in varsta cauta sa compenseze pierderea de resurse interne si externe prin selectarea si optimizarea de forme alternative de reglare emotionala si construiesc o lista de strategii emotionale pe care o prezentam in Tabelul Nr. cognitive.

Emotion. Ciesielski B. 103: 416-429. 1: Strategiile de reglare emotionala folosite de oameni in varsta Astfel. relaxare. tactics. Modularea raspunsului Extern Tabelul Nr. McRae K. 2012)63 si la detasarea subiectului de emotii nedorite (Shiota si Levenson. 12: 250-255. 2012)64.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Cunoasterea acelor aspecte ale situatiei care conduc cel mai usor la modificarea emotiilor Abilitatea de a face un plan pentru modificarea situatiei Accesul la oameni care pot ajuta la modificarea situatiei Abilitatea de a forta un deznodamant deorit Abilitatea de a deosebi informatiile positive de cele negative Abilitatea de a se focusa pe ce este important Acces la oameni care sunt pozitivi Acces la situatii cu mai multi stimuli pozitivi decat negative Abilitatea de a vedea diferit o anume situatie Memorie operationala pentru a tine o stare emotionala in minte Control cognitive Acces la oameni care sa ajute la generarea unor intelesuri positive ale situatiilor Cunoasterea impactului expresiei emotionale asupra cuiva Abilitatea de a tolera dicrepanta dintre experienta interna si cea externa a emotiei Abilitatea de a exercita un control voluntar asupra expresiei faciale si comportamentale a emotiei Utilizarea sau accesul la activitati care influentreaza raspunsul fiziologic (medicatie. conducand la cresterea emotiilor pozitive in defavoarea celor negative (McRae si colab. Schimbarea cogntiva (reevaluarea) Intern 5. reevaluarea prezinta un beneficiu semnificativ pentru individ. dar aceasta poate sa conduca la cresterea raspunsului fiziologic si sa duca la experimentarea mai putin intens a emotiilor positive. Deplasarea atentiei Intern Extern Intern Extern 4. Dintre toate strategiile de reglare emotionala. Modificarea situatiei Intern Extern 3.. 63 27 . indivizii care obisnuiesc sa regleze emotiile negative prin supresie prezinta o descrestere in expresia comportamentala a emotiilor. 64 Shiota MN. in timp ce indivizii care regleaza emotiile prin reevaluare. and outcomes. Journal of Personality and Social Psychology. Gross JJ (2012): Unpacking cognitive reappraisal: Goals. prezinta o scadere a raspunsului subiectiv si fiziologic la emotiile negative si o crestere a trairii subiective si a expresiei comportamentale la emotiile pozitive. exercitii fizice) Accesul la oameni cu model potrivit de expresie emotionala 2. fara insa sa se modifice trairea subiectiva. Levenson RW (2012): Turn down the volume or change the channel? emotional effects of detached versus positive reappraisal.

66 Keltner D. in timp ce reevaluarea cognitiva conduce la o modulare mult mai fina a emotiilor. inteligenta emotionala cuprinde patru abilitati inrudite intre ele. cum ar fi cele necesare cautarii de solutii. implicand procesarea informatiei emotionale: i) percepterea emotiilor.): Emotional development and emotional intelligence. in TJ Mayne. New York: Basic Books. Pe de alta parte. Cercetari diverse par sa evidentieze o legatura intre emotionalitatea pozitiva si modul de reglare a emotiilor. Astfel. pe de-o parte si capacitatea de judecata morala pe de alta. cu scopul de a obtine beneficii.): Emotions: Current issues and future directions. se poate intelege ca diminuarea raspunsului emotional. 28 . poate conduce la mascarea mesajelor sociale folosite de individ in interactiune cu altii. care pot face individul sa fie adecvat si performant in variate contexte sociale. Salovey P (1997): What is emotional intelligence? in P Salovey. fiind in mare parte automata. 2001)66. Acesta este motivul pentru care supresia emotionala este un mecanism de reglare mai putin dorit in campul social. Aceste abilitati sunt esentiale pentru o interactiune sociala armonioasa pentru ca pe ele se bazeaza transferul de informatii. ii) utilizarea emotiilor pentru a facilita gandirea. GA Bonanno (Eds. DJ Sluyter (Eds. se comunica social si se coordoneaza intalnirea sociala (Keltner si Haidt.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Individul doreste sa regleze emotiile in functie de scopurile lui si astfel exista situatii in care acesta cauta ca emotiile sa devina evidente sau chiar sa le intensifice. decizii si monitorizarea si corectia actiunilor in desfasurare si pentru ca solicita din plin memoria. s-a constatat ca supresia emotionala conduce la scaderea abilitatii individului de a performa cognitiv eficient. New York: Guilford Press. Haidt J (2001): Social functions of emotions. atat pentru emotiile negative cat si pentru cele pozitive. Mayer si Salovey (1997)65. aceasta din cauza ca supresia “inghite” multe resurse cognitive. iii) intelegerea emotiilor si iv) reglarea emotiilor proprii si a celorlalti. Conform parintilor conceptului. Emotions and social behavior. Consecintele sociale trebuie interpretate prin prisma valorii expresiei emotionale in stabilirea relatiilor sociale. Reglarea emotionala prin reevaluare cognitiva se petrece in fazele initiale ale generarii raspunsului emotional si este mai putin “costisitoare”. s-a evidentiat o relatie destul de stransa intre dispozitia pozitiva si abilitatea indivizilor de a rezona moral in diferite contexte sociale si faptul ca starea afectiva pozitiva furnizeaza conditii care sa creasca accesibilitatea si utilizarea abilitatilor cognitive necesare 65 Mayer JD. Abilitatea de reglare emotionala este cruciala pentru inteligenta emotionala. precum relatii sociale mai stranse sau protectia altora. Astfel.

inhibitie sociala. somatoforme. din pacate. iar in caz de tensiuni sau conflicte. unde deficitul de reglare emotionala este considerat nucleul acestei conditii.Radu Vrasti Reglarea Emotionala pentru o judecata morala. retragere interpersonala. este ca un numitor comun al mai multor conditii psihopatologice si este de foarte multe ori situatia care conduce un individ sa consulte un psihiatru sau un psiholog. De asemenea. Datele disponibile indica ca reglarea emotionala este asociata cu o varietate mare de conditii psihopatologice si ca ea poate fi considerata ca un factor transdiagnostic relevant pentru dezvoltarea. Gross si Levenson (1997)68 afirma ca mai mult de jumatate din entitatile clinice listate pe axa I si toate cele de pe axa II a DSM-ului implica o forma de dereglare emotionala. 2011)67. DeBono KG (2011): The effects of mood on moral judgment: The role of self-monitoring. 29 . 15. Se considera ca evaluarea tulburarilor de reglare emotionala este o cale mai adevarata ce conduce la un tratament tintit decat evaluarea simptomelor. sunt putine studii care se faca legatura dintre tulburarile reglarii emotionale si modul cum acestea determina sau sustin diferite conditii psihopatologie. mentinerea si tratamentul bolilor mentale. Levenson RW (1997): Hiding feelings: The acute effects of inhibiting positive and negative emotions. 68 Gross JJ. Journal of Abnormal Psychology. addictive si altele. 67 Pagano V. Journal of Applied Social Psychology. anxietate. panica. pe cand cele negative ii fac pe oameni sa fie mai centrati pe propriile probleme. Aceste studii au reprezentat un imbold pentru cercetari privind reglarea emotionala si in alte tulburari psihopatologice. interesul pentru controlul emotional in psihopatologie a fost generat de studiile asupra tulburarii borderline de personalitate. indivizii cu bun control emotional demonstreaza o capacitate crescuta de a lua decizii morale (Pagano si DeBono. Istoric. 41(12): 2928–2942. precum terapia dialecticcomportamentala sau cele bazate pe tehnicile “mindfulness”. Reglarea emotionala si psihopatologia Tulburarea reglarii emotionale se constituie intr-un factor deasupra simptomelor si diagnosticelor. precum in depresie. s-a constatat ca emotiile pozitive promoveaza interesul fata de altii si altruismul. Un studiu facut pe 530 indivizi cu varste cuprinse intre 18 si 77 ani arata ca problemele de reglare a emotiilor se exprima atunci cand sunt internalizate sub forma de ruminatie. auto-critica excesiva. dar. tulburari alimentare. 106: 95–103.

ca si deficitul in abilitatea de a utiliza strategii cognitive. ii) proasta reglare emotionala cu deficit de control si/sau modulare a raspunsului emotional odata ce s-a declansat. 2010)70. care conduce la emotii foarte puternice si la aparitia acestora consecutiv unor stimuli de mica importanta. Dimeff L (2001): Dialectical Behavior Therapy and the Treatment of Emotion Dysregulation. Bradley B. La acestia se adauga factori temperamentali si impulsivitatea. Tulburarile biologice care stau la baza acestor disfunctii nu au putut fi niciodata evidentiate clar. de a reinterpreta emotiile si situatiile generatoare. dar se considera ca pot fi cauzate de factori genetici. tulburari de alimentatie. JCLP/In Session: Psychotherapy in Practice. Pentru Linehan (1993)72. a abilitatii de a tolera distressul si tendinta de a actiona conform emotiilor negative. Korman LM. sub forma de agresivitate. Journal of Clinical Psychiatry. 72(5): 685-691. Exista o mare cantitate de date care atesta ca lipsa controlului emotional asociat cu lipsa constientizarii. tendinta de auto-vatamare si suicid (McMain si colab. Trasaturile ilustrative ale acestui haos emotional includ instabilitatea afectiva. consum abuziv de alcool/droguri. Aceste perturbatii duc la o vulnerabilitate emotionala sustinuta de hipersenzitivitatea la stimuli emotionali si trairea emotionala intensa cu revenire greoaie la calm. Guarnaccia C et al (2011): Emotion dysregulation and negative affect. impulsivitate. manie intensa si necontrolabila. 69 30 . 70 Niedtfeld I. a claritatii emotiilor. Kirsch P. 68:383–391. tulburarea borderline de personalitate detine capul de afis. 57(2): 183–196. et al (2010). 2001)71. crize emotionale perpetue. Association with psychiatric symptoms. Dintre tulburarile mentale cel mai des asociate cu lipsa de reglare emotionala. Affect regulation and pain in borderline personality disorder: a possible link to the understanding of self-injury. injurii din viata intrauterina sau de evenimente traumatizante din copilarie. expresie a unui dezechilibru in relatia dintre sistemul limbic si ariile prefrontale. comportament auto-destructiv si ideatie suicidara (Bradley si colab. sentimente cronice de gol interior. Biological Psychiatry 2010. instabilitate in relatiile cu altii. exista doua mari caracteristici ale TBP: i) hiper-intensitatea/reactivitatea emotionala. emotii negative persistente. 2011)69. Etiologia disfunctiei de reglare a emotiilor la indivizii cu TBP este vazuta ca rezultand din interactiunea dintre anomaliile biologice si ambianta invalidanta. 72 Linehan M (1993): Skills-Training Manual for Treatment of Borderline Personality Disorder. 71 McMain S. DeFife JA. Schulze L. parintele terapiei dialectic-comportamentale. cu cresterea comportamentului auto-daunator.Radu Vrasti Reglarea Emotionala dificultati de atentie si concentrare si cand sunt externalizate. constituie trasaturile nucleare ale acestei tulburari (Niedtfeld si colab. New York: Guilford.

76 Berking M. precum inhibitia comportamentala. Mahwah. and future directions. Werner KH (2004): Emotion regulation and psychopathology. Kogan A. Acestia prezinta un afect negativ ce exprima tendinta lor de a avea stari disforice. Trends in Neurosciences. 74 Holtzheimer PE. 2012)75. 2004)73. tulburari in rememorarea experientelor emotionale. New Jersey: Lawrence Erlbaum Associates Publishers. pentru ca nu se adreseaza nucleului tulburarii. 25(2): 128-134. indiferent de ce emotie ar fi vorba (Gruber si colab. Journal of Anxiety Disorders. In schimb subiectii bipolari experimenteaza o crestere persistenta a emotionalitatii pozitive si o tendinta mare de cautare a premierii. 73 31 . Mayberg HS (2011): Stuck in a rut: Rethinking depression and its treatment. Si Holtzheimer si Mayberg (2011)74 conceptualizeaza tulburarea depresiva ca o deficienta in reglarea emotionala.): The regulation of emotion. iar in ambele faze evidentiaza o capacitate redusa de reglare emotionala. ineficienta copingului fata de sentimentele de frica (Berking si Wupperman.. anxioase. Cele mai frecvente probleme sunt: inabilitatea de a identifica emotiile. mai curand ca o tulburare a dispozitiei si din aceasta perspective ei cauta sa explice de ce rezultatul tratamentului depresiei este doar temporar. Brewer GA. Journal of Abnormal Psychology (in press). 34: 1-9. Wupperman P (2012): Emotion regulation and mental health: recent findings. in P Philippot and RS Feldman (Eds. adica dereglarii emotionale. intoleranta distresului. si ambianta emotionala parentala. Suveg si colab. 77 Suveg C.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Depresia este si ea conceptualizata ca o problema de reglare a emotiilor. si o sensibilitate la emotiile negative in fazele depresive. (2010)77 construiesc modelul dereglarii emotionala din anxietate demonstrand pe un lot de 676 subiecti ca anxietatea este dobandita in procesul dezvoltarii individuale in relatia dintre trasaturile temperamentale individuale. Morelen D. in fazele cu dipozitie afectiva elevate. Kring AM. 75 Gruber J. Deficientele de reglare emotionala sunt o constanta si in tulburarile anxioase. 24: 924–930. 2012)76. de tolerare a emotiilor negative si de gasire a strategiilor adecvate de control a emotiilor (Kring si Werner. Behavioural Medicine. ineficienta reevaluarii cognitive ca si strategie de reglare emotionala. Murray G (2012): Real-World Emotion? An experience sampling approach to emotion experience and regulation in bipolar I disorder. Thomassin K (2010): The emotion dysregulation model of anxiety: A preliminary path analytic examination. reactivitate crescuta la emotiile negative. Mennin D. current challenges. indivizii depresivi raportand frecvent probleme de identificare a emotiilor. ostilitate si negarea emotiilor pozitive.

80 Vujanovic AA. Behaviour Research and Therapy 43: 1281–1310. o inabilitate de reglare a emotiilor si o utilizare excesiva a evitarii stimulilor emotionali. precum vorbitul in public. o proasta intelegere a emotiilor. Zvolensky MJ. and relapse in treated alcoholic men.. Cognitive Therapy Research. Miami University. In mod obisnuit se considera ca indivizii cu anxietate sociala prezinta o hiper-reactivitate emotionala. 83 Chandley RB (2011): The Impact of Emotion Dysregulation on the Relationships among Anxiety Sensitivity. Chandley (2011)83 studiaza relatia dintre senzitivitatea anxioasa. 106:243–250. Werner si colab. Turk CL. 81 Werner KH. Fresco DM (2005): Preliminary evidence for an emotion dysregulation model of generalized anxiety disorderPreliminary evidence for an emotion dysregulation model of generalized anxiety disorder. Goldin PR. Litt MD. OH 78 32 . Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment. o reactivitate negativa la emotii si strategii maladaptative de control al emotiilor. Morse PA. Heimberg RG. Ball TM et al (2011): Assessing emotion regulation in social anxiety disorder: The Emotion Regulation Interview. 2008)80. In cazul tulburarilor date de consumul de substante este bine stiut ca initierea si mentinerea consumului sunt legate in mare parte de incapacitatea subiectilor de a tolera emotiile negative si de a le regla sau evita (Cooney si colab. et al (2005): Emotion dysregulation in generalized anxiety disorder: A comparison with social anxiety disorder. Oxford. sustinerea unei idei proprii. 29(1): 89–106.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Turk si colab (2005)78 si Mennin si colab (2005)79 au demonstrat ca indivizii cu tulburare anxioasa generalizata prezinta o crestere a intensitatii experientei subiective a emotiilor. incercare care se traduce printr-o stare de ingrijorare excesiva. 1997)82. Indivizii cu senzitivitate anxioasa mare au mai mare probablitate de a experimenta probleme de reglare emotionala precum ingrijorare. reglarea emotionala si copingul cu motivele de a bea alcool si gaseste cu indivizii cu dereglari emotionale si senzitivitate anxioasa au tendinta de a avea mai multe consecinte negative ale consumului de alcool. Coping Drinking Motives. et al (2997): Alcohol cue reactivity. 79 Mennin DS. Turk CL Heimberg RG. Bernstein A (2008): The interactive effects of anxiety sensitivity and emotion dysregulation in predicting anxiety-related cognitive and affective symptoms. Tot ei prezinta si o deficienta in utilizarea strategiei de reevaluare cognitiva a situatiei generatoare de reactii emotionale negative. gandire catastrofica si stare de alerta anxioasa (Vujanovic si colab. and Alcohol-Related Outcomes in College Women. Cognitive Therapy and Research. 82 Cooney NL. (2011)81 utilizeza un interviu de evaluare a reglarii emotionale si gasesc ca indivizii cu anxietate sociala utilizeaza mult mai frecvent decat subiectii “normali” metodele de vigilenta-evitare a stimulilor emotionali si de supresie a raspunsului emotional. A Thesis for the degree of Master of Arts Department of Psychology. negative-mood reactivity. prin care incerca un control cognitiv strans al emotiilor. 33: 346–354. etc. Journal of Abnormal Psychology. 32: 803-817. Luterek JA.

87 Barkley R A. anxioase. Heron KE. Psychosomati Medicine. Annual Review of Clinical Psychology. Tulburarea de atentie/hiperactivitate este o tulburarea care persista la adulti in majoritatea cazurilor. 86 Nolen-Hoeksema S (2012): Emotion Regulation and Psychopathology: The Role of Gender. 2010)85.Radu Vrasti Reglarea Emotionala La fel se prezinta situatia si in cazul tulburarilor alimentare. 2007)84. Tulburarile somatoforme au fost mereu legate de conceptual de alexitimie care traduce dificultatea de a identifica si descrie emotiile. acceptarea. 72:404–411. unii autori sustinand chiar ca exista o suprapunere intre cele doua ipostaze. exact categoriile psihopatologice unde deficitul de reglare emotionala a fost incriminat cel mai des. in special in cazul bulimiei nervoase. 8:161–187. Wonderlich SA. Barkley (2010)87 face o analiza a simptomelor acestei entitati si constata ca dereglarea emotionala face parte din nucleul simptomatologic alaturi de problemele de atentie si hiperactivitate- Smyth JM. 85 Subic-Wrana C. 75:629–638. Lane RD (2010): Theory of mind and emotional awareness deficits in patients with somatoform disorders. prevalenta afectiunii este 4% din populatia de adulti. 84 33 . tendinta de a evita emotiile si inabilitate de a accepta si controla emotiile (Berking si Wupperman. unde consumul impulsiv si excesiv serveste ca mecanism de reglare a emotiilor negative (Smyth si colab. exprima si mentine emotiile. si se angajeaza mai repede si activ in rezolvarea problemelor care au generat emotiile. 1(4): 5– 28. In general. distragerea. la copii si adulti. Knebel A. et al (2007): Daily and momentary mood and stress are associated with binge eating and vomiting in bulimia nervosa patients in the natural environment. subiectii cu tulburari somatoforme au greutati in a identifica. Journal of Consulting and Clinical Psychology. sunt focusate pe viata interna si cauta sa utilizeze diferite strategii de reglare a emotiilor precum ruminarea. Recent. Astfel. persoanele cu tulburari alimentare au dificultati in identificarea emotiilor. Nolen-Hoeksema (2012)86 intareste consideratiile de mai sus aratand ca tulburarile de reglare emotionala sunt mai frecvente la femei si astfel se poate explica prevalenta mai mare a tulburarilor depresive. tulburarilor alimentare sau a tulburarilor somatofore la femei. Femeile au tendinta de a experimenta. Journal of ADHD and Related Disorders. reglarea emotiilor este mai mult inconstienta si automata. Beutel ME. Murphy KR (2010): Deficient emotional selfregulation in adults with attentiondeficit/hyperactivity disorder (ADHD): The relative contributions of emotional impulsiveness and ADHD symptoms to adaptive impairments in major life activities. in timp ce barbatii tind sa suprime sau sa evite experimentarea si expresia emotiilor. reevaluarea. denumi si exprima emotii si de a le controla prin strategii cognitive (Subic-Wrana si colab. 2012).

lucru care nu este decat o exagerare. diagnosticul de tulburare bipolara la copii si adolescenti in SUA in 2002-2003 a fost de 40 ori mai frecvent decat in de perioada 1994-1995 (Moreno si colab. 90 Koppelman J (2004): Children with mental disorders: Making sense of their needs and the systems that help them. George Washington University.)89. Department of Health and Human Services (DHHS). raspuns impulsiv. No. et al (2007): National trends in the outpatient diagnosis and treatment of bipolar disorder in youth. Aceasta confuzie este data de existenta problemelor comportamentale care sunt impartasite de diferite entitati clinice si de versatilitatea tabloului clinic al acestora. 1999). Se considera cu unul din cinci copii sufera de probleme emotionale si comportamentale care ii pot face sa implineasca criterii de diagnostic pentru o tulburare psihica si care sa duca la o afectare semnificativa a functionarii (U.799. manie ca rezultat al deficitului cognitive de control al emotiilor. www. 64(9):1032–1039. Principalul argument folosit de Asociatia Psihiatrilor Americani pentru introducerea aceastei categori in noua clasificare DSM-5 a fost trendul rapid crescator al diagnosticului de tulburare bipolara la copii si adolescenti. persoanele cu aceasta afectiune prezinta un prag scazut la frustrare. Astfel. Blanco C.S. Problemele emotionale la copii sunt comune si raspandite sub diferite etichete clinice care au condus la o oarecare confuzie. prag scazut de frustrare si control inhibitoriu foarte scazut. (Rockville.surgeongeneral. Health and Human Services. In ultimii ani se asista la incercarea de a face oarecare ordine si au aparut diferfite entitati clinice noi precum tulburarea de dereglare a temperamentului (Temper dysregulation disorder) sau tulburarea disruptiva de dereglare a dispozitiei (Disruptive mood dysregulation disorder). tulburare bipolara. National Health Policy Forum. Acesti copii se recunosc prin faptul ca au tendinte de exces comportamental. tulburare de atentie cu hiperkinezie (3-5% din copii intre 9-17 ani) si tulburare opozitionala. Astfel. 88 34 . Mental Health: A Report of the Surgeon General.(1-6% din copii intre 9-17 ani) (Koppelman. DC.S. Archive of General Psychiatry. tulburare anxioasa (13% din copiii intre 9-17 ani). Impulsivitatea este expresia lipsei procesului de inhibitie si se refera la viteza cu care acestia reactioneaza la emotiile negative.gov/library/mentalhealth/pdfs/c3. MD: National Institute of Mental Health. Foarte des se intalnesc tulburari emotionale la copii si adolescenti in conditiile diagnosticelor de tulburare depresiva (4% din copii intre 9 si 17 ani). Acesti tineri manifesta U. nerabdare. Tulburarea disruptiva de dereglare a dispozitiei este o noua categorie psihopatologica introdusa in DSM-5 si poate fi considerata capul de afis al tulburarilor de reglare emotionala la copii.Radu Vrasti Reglarea Emotionala impulsivitate. 1999)88. Laje G. 2004)90. Washington.pdf. Dept. 89 Moreno C.

44: 152–157. conflictualitate cu autoritatea. tulburari de atentie si concentrare. Scala este prezentata in Anexa Nr. Conform autorilor. Cu toate acestea. 1. dar care au si aplicabilitate clinica. rezultate academice precare. 1. Aceste dificultati au izvorat din problemele inca existente in conturarea conceptului de reglare emotionala si din dificultatile in alegerea a ce si cum trebuie masurat. Kaemmerer A. Aceasta scala masoara credinta ca individul va fi capabil sa neutralizeze emotiile negative sau se le evite si sa le inlocuiasca cu unele pozitive si evalueaza si unele din strategiile pe care individul le-ar folosi in acest scop. la 5 = acord total. Masurarea reglarii emotionale In ciuda utilitatii masurarii capacitatii individuale de reglare emotionala. . Alta problema este legata de instrumentele de auto-evaluare care au fost criticate pentru faptul ca subiectii trebuie sa raspunda de cat de constienti sunt de emotionalitatea lor si mai putin de cat de performanti sunt in reglarea acesteia. Scala a fost utilizata pentru evaluarea dereglarilor emotionale in depresie. exista putine instrumente utilizabile din cauza greutatilor de constructie si dezvoltare a lor. 16. unde coreleaza cu numarul de recaderi si cu numarul de tulburari comorbide cu depresia (Pfeiffer si colab. Psychopathology. absenteism si abandon scolar. precum inabilitate de a amana gratificarea. Scala cuprinde 30 itemi scorati pe o scala Liker cu cinci ancore. scala prezinta o buna stabilitate. Alta critica a instrumentelor de evaluare este legata de faptul ca ele masoara mai mult capacitatea de coping cu emotiile. et al (1011): Generalized expectancies for negative mood regulation and major depressive disorder: The role of previous depressive episodes and comorbid mental disorders. este unul din instrumentele cel mai des folosite. 2011)92. 92 Pfeiffer N. consistenta interna si validitate discriminativa comparative cu alte insturmente de evaluare. Journal of Personality Assessment. 54: 546–563. Mearns J (1990): Measuring generalized expectancies for negative mood regulation: Initial scale development and implications. 35 .Radu Vrasti Reglarea Emotionala deficiente cognitive de auto-control. Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative (General Expectation for Negative Mood Regulation Scale –NMR) dezvoltata de Catanzaro si Mearns (1990)91. de la 1 = dezacord total. sunt destule voci care spun ca instrumentele de auto-evaluarea sunt valabile si folositoare. fara sa specifice despre ce fel de emotie este vorba. Scala a mai fost folosita in 91 Catanzaro SJ. Mearns J. de luarea deciziilor. de respectare a normelor si angajamentelor. 16. Prezentam mai jos cateva din instrumentele de evaluare folosite in cercetare.

and affect intensity among clients in substance disorder treatment facilities.): Emotion. and Health. 95 Salovey P. frontal lobe related behaviors and alcohol use.3. iii) abilitatea de angajare in comportament directionat pe un scop. Ellul A. 26(1): 41-54. 2010)94. este instrument folosit doar ocazional in cazul tulburarilor de reglare emotionala. Disclosure. 96 Palmer B. iv) gasirea de strategii efective de reglare a emotiilor. Goldman SL. claritatea perceptie emotiei si capacitate de a reface dispozitia psihica. Scala dificultatilor in reglarea emotionala (Difficulties in Emotional Regulation Scale – DERS) a fost dezvoltata de Gratz si Roemer (2004)97. 2006)93 sau pentru a vedea influenta leziunilor lobului frontal asupra reglarii emotiilor negative (Lyvers si colab. Addictive Behaviors. Instrumentul evalueaza capacitatea de reglare emotionala si evitarea emotionala (Palmer si colab. factor structure. intelegerea sau acceptarea emotiilor. Personality and Individual Differences. Ea prezinta o serie de afirmatii referitoare la atitudinile si experienta unui individ cu emotiile sale. iar subiectul evaluat trebuie sa spuna cat de mult este de acord sau nu cu fiecare din acestea. DC: APA Books. Journal of Psychopathology and Behavioral Assessment. Prin analiza factoriala. Scala este instrument care evalueaza diferentele inter-individuale in abilitatea de a percepe si manipula emotiile. Lyvers M (2006): Negative mood regulation (NMR) expectancies. 16.Radu Vrasti Reglarea Emotionala cazul subiectilor adictivi care au prezentat un nivel inalt de depresie. 2003)96. 16. Washington. 48(3): 332-337. in JW Pennebaker (Ed. et al (1995): Emotional attention. mood. Roemer L (2004): Multidimensional assessment of emotion regulation and dysregulation: Development. Scala este de autoevaluare si contine 36 itemi. Bahr M (2010): Negative mood regulation expectancies. instrumentului i s-au decelat trei factori care constitnue tot atatea subscale: atentie la emotie. iar subiectul este invitat sa indice cat de des se intampla conditia indicata Thorberg FA. Valoarea acestui instrument in studii clinice este totusi indoielnica si astazi el este mai mult folosit in studii despre inteligenta emotionala.trasatura (Trait Meta-Mood Scale – TMMS) dezvoltata de Salovey si colab (1995)95. 97 Gratz KL. Stough C (2003): Examining the structure of the trait meta-mood scale. anxietate si intensitate a afectului (Thorberg si Lyvers. 93 36 . and initial validation of the difficulties in emotion regulation scale. 55(3): 154-158. ii) acceptarea emotiilor. Scala de masurare a meta-dispozitie . 2. Australian Journal of Psychology. Fiecare subscala demonstreaza o buna consistenta interna si validitate convergenta. 94 Lyvers M. Mayer JD. clarity and repair: Exploring emotional intelligence using the trait meta-mood scale. O critica a acestui instrument ar fi cea ca el evalueaza numai anumite modalitati de reglare a emotiilor si ignora aspecte precum constientizarea. 31(5): 811-820. Gignac G... Bates T. scala reflectand dificultatile de reglarea emotiilor in urmatoarele domenii: i) constientizarea si intelegerea emotiilor. Thorberg F.

Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale (General Emotion Dysregulation Measure – GEDM) a fost dezvoltata de Newhill si colab. iii) dificultati in controlul impulsurilor si cuprinde itemii reflectand mentinerea controlului comportamentului cand se experimenteaza emotii negative. cand s-a corelat cu alte instrumente de masura ale reglarii emotionale. Scala este prezentata in anexa Nr. ii) dificultatea in angajarea intr-un comportament directionat spre scop. 14: 443-449. vi) lipsa de claritate emotional. odata ce individul este in necaz. ce exprima masura in care un individ cunoaste emotiile pe care le experimenteaza. 100 Linehan M (1993): Skills-Training Manual for Treatment of Borderline Personality Disorder. Journal of the Society for Social Work and Research. v) accesul limitat la strategii de reglare emotionala. Research on Social Work Practice. care reflecta dificultatile in concentrare si indeplinirea sarcinilor cand se experimenteaza emotii negative. care reflecta incapacitatea de sesizare si recunoastere a emotiilor. Analiza factoriala a scalei a dat o solutie cu 6 factori care arata fatetele multiple ale procesului reglarii emotionale: i) neacceptarea emotiei reflectand tendinta de a avea raspunsuri emotionale negative. iv) lipsa de constiinta emotionala. Scala contine 13 itemi pe care subiectul trebuie sa-i coteze pe o scala Likert cu 5 ancore. 99 Newhill CE. Scala prezinta a buna consistenta interna si stabilitate in timp.Radu Vrasti Reglarea Emotionala de fiecare item. Scala a ezintato buna consistenta interna. scorul inalt evidentiand dereglare emotionala. Scorul inalt indica mari dificultati in reglarea emotionala. cand s-au corelat itemii cu scorul total si o buna validitate de constructie. Pilkonis PA (2004): Initial development of a measure of emotional dysregulation for individuals with Cluster B personality disorders. Raspunsul se intinde de la 1 = aproape niciodata la 5 = aproape tot timpul. 2. Bell MM.1(3): 159-168. iar la Newhill CE. New York: Guilford. (2010)99 cu scopul de a furniza o scala scurta bazata pe conceptul de dereglare emotionala formulat de Linehan (1993)100 si destinata sa fie aplicata subiectilor cu tulburari de personalitate apartinand Cluster B din DSM-IV.calitati psihometrice care o recomanda ca o metoda de masurare robusta. 98 37 . (2004)98 si Newhill si colab. scala DERS prezinta si un indice de confidenta inalt la test-retest si o buna validitate predictive. Eack SM (2010): Confirmatory factor analysis of the emotion dysregulation measure.4. 16. Mulvey EP. care consta in itemi ce traduc credintele ca nu exista posibilitatea de reglare emotionala.

raspuns emotional si recuperare lenta la starea de baza. relationships. cognitive si comportanetale catacteristice unei multitudini de conditii Gross JJ. El cuprinde doua scale. Fiecare intrebare este evaluata pe un continuum cu 7 trepte. dar se poate gasi la addresa web a autorilor. Bradley B (2008): Emotion Dysregulation Scale. Journal of Clinical Psychology.Radu Vrasti Reglarea Emotionala analiza factoriala a evidentiat trei factori: senzitivitate emotionala. John OP (2003): Individual differences in two emotion regulation processes: Implications for affect.psychsystems. ci se constituie intr-un concept distinct ce cuprinde dereglari emotionale. Chestionarul este prezentat in Anexa Nr. 16.net 101 38 . 16. chestionarul doreste sa evalueze si toleranta la experientele si emotiile negative. Bryant AR. Autorii pornesc de la constatarea ca indivizii utilizeaza o gama larga de strategii de reglare a emotiilor si chestionarul cauta sa le identifice cu fiecare intrebare. Constructia scalei se inspira din teoria lui Linehan asupra dereglarii emotionale din tulburarea borderline de personalitate. In plus.6. Scala dereglarii emotionale (Emotion Dysregulation Scale –EDS) este un instrument cu 24 itemi care a fost construit de Westen si Bradley (2008)103 si care nu a fost niodata publicata. Ei au demonstrat ca dereglarea emotionala nu se reduce la intoleranta sau senzitivitatea crescuta la emotii negative. chestionarul dovedeste un scor bun de confidenta la studiul test-retest. Mult mai recent. Lancaster SL. scala de reevaluare si scala de supresie a emotiilor. 102 Melka SE. de la dezacord total la acord total.ERQ) este un instrument cu 10 intrebari dezvoltat de Gross si John (2003)101. Scala este prezentata in Anexa Nr.188 subiecti.5. ei gasesc ca atat factorii cat si structura intrebarilor este valida pentru scopul pentru care a fost dezvoltat. unpublished manuscript. (2011)102 fac un studiu de confirmare a factorilor si proprietatilor psihomatrice ale acestui instrument pe un esantion de 1. Melka si colab. Conform autorilor. ele identificand doua din cele mai importante strategii de control al emotiilor. 67(12): 1283—1293. Rodriguez BF (2011): Confirmatory factor and measurement invariance analyses of the Emotion Regulation Questionnaire. 4. 85: 348-362. mai ales in tulburarea postraumatica de stress. Chestionarul de masurare a reglarii emotionale (Emotion Regulation Questionnaire . 103 Westen D. Journal of Personality and Social Psychology. 3. iar autorii au folosit-o in cercetarile lor despre dereglarea emotionala din diferite tulburari psihopatologice. www. and well-being.

): Emotions in psychopathology: Theory and research.60 (Garnefski si Kraaij (2007)107. DeFife JA.. Acest chestionar a permis efectuarea de studii care sa evidentieze relatiile dintre aceste strategii cognitive. viii) acceptarea. 2011)104 si Westen (1999)105. Journal of Clinical Psychiatry. Guarnaccia C et al (2011): Emotion dysregulation and negative affect. in special reevaluarea. ii) blamarea altora. Kraaij V. Personality and Individual Differences. 23(3):141–149. 72(5): 685-691. fiecare din ele referindu-se la ce sar gandi cineva care traieste amenintarea sau realitatea unui eveniment stresant. New York: Oxford University Press. 30: 1311–1327. stress si manie.87. in functie de varsta. In concluzie. de la 1 = aproape niciodata. CERQ poate fi considerat un instrument confident si valoros pentru evaluarea riscului indivizilor cu tulburari de reglare Bradley B. Chestionarul cuprinde 36 intrebari si fiecare din ele trebuie evaluata pe o scale Likert cu 5 ancore. J Laird (Eds. Association with psychiatric symptoms.97). (2001)106 cu scopul de a crea un instrument specific pentru evaluarea strategiilor cognitive de reglare a emotiilor. cognitive emotion regulation and depression. precum depresia. European Journal of Psychological Assessment.7. la 5 = aproape totdeauna. anxietatea.Radu Vrasti Reglarea Emotionala psihopatologice (Bradley si colab. 104 39 . 106 Garnefski N. 5. la 7 = foarte adevarat. catastrofizarea in diferite conditii psihopatologice. iii) ruminatia.CERQ) a fost dezvoltat de Garnefski si colab. Consistenta interna a scalei este foarte inalta (alpha = 0. Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei (Cognitive Emotion Regulation Questionnaire . vii) reevaluarea pozitiva. Chestionarul distinge noua strategii cognitive de reglare. 107 Garnefski N. Jr. vi) refocalizarea pe pozitiv. Acestea sunt: i) auto-blamarea. v) punerea in perspective. 105 Westen D (1998): Affect regulation and psychopathology: Applications to depression and borderline personality disorder. Aceste studii au aratat ca persoanele cu deficiente de reglare cognitiva a emotiilor negative sunt mai vulnerabile la tulburari psihopatologice si ca utilizarea acestor strategii. de la 1 = nu e adevarat deloc. in W Flack. iv) catastrofizarea. Scala este prezentata in Anexa Nr. Analiza de confidenta test-retest da o corelatie intinsa intre 0.68 si 0. Kraaij V (2007): The Cognitive Emotion Regulation Questionnaire: Psychometric features and prospective relationships with depression and anxiety in adults. Scala evalueaza domeniile reglarii emotionale si fiecare item este scorat pe o scala Likert cu 7 puncte.40 si 0. precum auto-blamarea. Spinhoven P (2001): Negative life events. ruminatia. ix) refocalizarea pe plan. 16.83 si o validitate factoriala intre 075 si 0. face indivizii mai rezilienti in fata emotiilor negative. Analiza componentelor principale arata o consistenta interna intre 0.

Aceasta problema se poate pune si sub alt aspect. 17.Radu Vrasti Reglarea Emotionala emotionala de a face depresie sau anxietate si pentru a dimensiona modalitatile terapeutice destinate lor. bine ar fi sa existe o axa dedicata tulburarilor emotionale in conditiile diagnosticului multiaxial din DSM-5 sau din ICD-11. precum DSM-5 si ICD-11. entitatile clinice existente astazi in DSM si apoi aiurea au fost “presupuse” de Spitzer si colab. Istoric. in formularea cazului si in formularea programului de tratament. aici ele trebuie prezentate pe larg in cadrul discutiei psihopatologice. precum Spitzer RL. (1977)108 si inserate in DSM-III. Colectivul lui Spitzer le-a identificat ca atare dupa ce unii autori. Ignorarea acestor probleme va conduce la ratarea unei tinte terapeutice foarte importante si implicit la un deznodamant clinic imperfect. Aceasta entitate clinica s-ar putea denumi tulburarea de dezechilibru emotional. Sheehy M. Chestionarul este prezentat in Anexa Nr. Psychiatric diagnosis. Diagnosticul tulburarilor de reglare emotionala Toate considerentele expuse pana acum ne-ar conduce la idea posibilitatii existentei unei entitati clinice care sa stranga laolalta toate conditiile psihopatologice in care dereglarea emotionala este elemental fundamental. Desi s-ar putea face o lista de simptome si construi criterii de includere in aceasta categorie. HC Stancer. O problema care se ridica in acest punct al discutiei este unde se inregistreaza aceste tulburari emotionale odata descoperite in examenul clinic al subiectului? Se pot ele inregistra la rubrica diagnosticului psihopatologic si sub ce titulatura? Din punctual meu de vedere existenta acestor probleme trebuie consemnata intr-o rubrica separata. Endicott J (1977): DSM-III: Guiding principles. In opinia mea. asa cum pe alte axe se trec streasorii psihosociali sau functionarea globala. in nota clinica. printre care polimorfismul si coerenta interna chestionabila a indicilor psihopatologici cuprinsi aici. in VM Rakoff. 6. sunt si alte considerente. ceea ce face ca acest “diagnostic” sa nu existe inca formal in nosologiile oficiale existente astazi. Mai importanta pentru clinician este recunoasterea acestei conditii atunci cand un subiect se afla in evaluare lui clinica. HB Kedward (Eds). New York: Brunner/Mazel 108 40 . unde sa se inregistreze in mod standardizat problema/problemele de reglare emotionala a subiectului.

Robins E. Indiferent de modul de a defini. 2012)111. Esparza P et al (2011): The WPA-WHO Global Survey of Psychiatrists’ Attitudes Towards Mental Disorders Classification. and Agich’s “On Values in Recent American Psychiatric Classification”. Dupa aceasta data s-au scurs decenii de studii de “Reliability and Validity” (R & V) care nu au facut decat sa incerce sa dea drept de existenta acestor entitati clinice. ca entitati diferite. Feighner JP. 11(1): 16-21. Diagnosticul acestor entitati s-a facut in doua moduri: categorial. 110 Spitzer RL (2001): Values and Assumptions in the Development of DSM-III and DSM-III-R: An Insider’s Perspective and a Belated Response to Sadler. Recent. World Psychiatry. si dimensional. Asociatia Psihiatrilor Americani si Organizatia Mondiala a Sanatatii (Reed si colab. Peste 60% din acestia au spus ca ei nu se bazeaza in diagnosticul lor pe criteriile selectionate in versiunile succesive ale nosologiilor oficiale. Diagnosticul prototipic are in principal trei beneficii: i) se bazeaza pe superioritatea experientei clinice in fata metodelor cantitative in agregarea conditiilor psihopatologice.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Fightner si colab. 109 41 . pentru ca studiile de R & V s-au facut pe populatii clinice selectionate. care a avut ca scop sa deceleze modul prin care acesti profesionisti pun diagnosticul clinic pacientilor lor.887 psihiatrii din 44 tari. ci fac mental o comparare intre descrierea clinica de baza. World Psychiatry. ii) identifica formele sublcinice si iii) rezolva problema comorbiditatii care pune in discutie granitele unei entitati clinice. durata si numarul simptomelor pentru a face un diagnostic raman arbitrare (Westen. facand o difernetiere intre punctul de vedere a clinicienilor si a cercetatorilor. 111 Westen D (2012): Prototype diagnosis of psychiatric syndromes. culege si interpreta simptomele prin aceste doua modalitati. 10(2): 118-131. Dupa spusele lui Spitzer (2001)110. nu s-a inregistrat nici o proba evidenta ca aceste entitati exista cu adevarat. pe baza severitatii anumitor conditii psihopatologice care pot fi gandite ca fiind plasate pe un continuum. ci doar intuitia si experienta clinica a autorilor. se recunoaste ca severitatea. nici pana astazi nu s-a demonstrat fara tagada daca aceste entitati exista. Hulgus. si versiunea pe care o prezinta pacientul si le compara cat de aproape sau de departe sunt una de alta. (1972)109 le-au evidentiat cu putin timp inainte ca DSM-III sa apara. Archives of General Psychiatry 26:57–63. 112 Reed GM. numita si prototipica. Correja JM. Oricum. Acest mod de a distinge o entitate clinca a fost denumita “count and cutoff method” (numara si elimina) pentru ca se bazeaza pe un numar de criterii/simptome si pe un prag de severitate. Guze SB et al (1972): Diagnostic criteria for use in psychiatric research. pe baza criteriilor care le separa unele de altele. 2011)112 au facut o larga ancheta internationala printre 4. Journal of Nervous and Mental Disease 189: 351–359. acest mod de diagnostic se numeste “diagnosticul prototipic”.

70(2):140-148. Bradley B et al (2013): Validity of Prototype Diagnosis for Mood and Anxiety Disorders. 115 DeFife JA. 114 Westen D. tulburarea distimica. observational” in munca profesionistului. 3) “se potriveste putin”. a ceea ce Meehl (1973) definea ca “informal. Washington: American Psychological Association. credinte sau practici” (Westen si Weinberger. 2013)115 a facut un studiu de validitate si confidenta a diagnosticelor portotipice comparate cu diagnosticul clinic bazat pe criteriile DSM-IV pentru tulburarea depresiva majora. 113 Westen D. In acest demers clinicianul foloseste observatia si interviul clinic. subiectiv. 4) “se potriveste bine” si 5) “se potriveste foarte bine”. Malik ML (Eds.): Rethinking the DSM: A psychological perspective. 2002113. in: Beutler LE. 42 . Heim A. Morrison K (2002): Simplifying diagnosis using a prototype-matching approach: implications for the next edition of the DSM. New York: Wiley. respectiv daca descrierea pacientului depaseste “pragul de caz”. Georgia (Defife so cilab. Diagnosticul prototipic resusciteaza notiunea de “clinic”. deductii. clinicianul face doar o comparatie intre naratiunea pacientului si descrierea prototip si vede daca cele doua descrieri se potrivesc. Atlanta. datele din inregistrari medicale anterioare si informanti proximali. In aceasta evaluare ”calitativ-clinica” pacientul se poate plasa pe o plaja ce cuprinde cinci eventualitati: 1) “nu se potriveste de loc” 2) “se potriveste indoielnic”. Peart J. ceea ce arata ca diagnosticul prototipic este o alternative viabila la diagnosticele psihiatrice traditionale si chiar le depaseste pe acestea in prognozarea functionarii pacientului. tulburarea bipolara. 2005114) consta in comparatia pe care o face clinicianul intre descrierea clinica tipica a unei entitati clinice si prezentarea pacientului. tulburarea de panica si tulburarea postraumatica de stres si gasesc ca exista o corelatie buna intre acestea. In loc de a avea in minte mii de simptome posibile si a vedea care din ele sunt prezente la cazul de fata si apoi a le compara cu diferite liste de simptome specifice fiecarei tulburari mentale in parte. in: Strack S (Ed. Bradley R (2005): Prototype diagnosis of personality. echipa lui Westen de la Emory University. tulburarea anxioasa generalizata.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Metoda diagnosticului prototipic dezvoltata de Westen (Westen si colab. Pragul de “se potriveste putin” este pragul tulburarii subclinice. avand conotatii precum “judecati.): Handbook of personology and psychopathology. pe baza careia stabileste ulterior un grad de concordanta (“goodness-of-fit”). iar pragurile de la punctele 4 si 5 sunt cele dedicate existentei unei tulburari clinice justificabile. non-cantitativ. Westen si Bradley. JAMA Psychiatry. Recent.

cand sunt reflectate in subiectivitate si externalizate. Cum se prezinta un subiect cu probleme de reglare emotionala? De cele mai multe ori subiectul cauta sa usureze stradania clinicianului de culegere a simptomelor prin formularea plangerilor lui conform limbajului profesional. Se anticipeaza ca ICD-11 va cuprinde numai descrieri prototipice ale entitatilor clinice. nervos. 11(2): 67-69. Din acest punct de vedere a face diagnosticul tulburarii de reglare emotionala inseamna in mare parte a apela la metoda diagnosticului prototipic. etc. Weinberger J (2005): In Praise of Clinical Judgment: Meehl’s Forgotten Legacy. se recomanda clincianului sa introduca in interviul clinic explorarea activa si tintita a problemelor emotionale si a modului in care subiectul le constientizeaza. 118 Maj M (2011): Psychiatric diagnosis: pros and cons of prototypes vs. verbalizeaza. suparat. World Psychiatry. agitat. emotional. 10(2): 81-82. calitatea vietii si sentimentul general de bunstare. operational criteria (Editorial). In Tabelul Nr. Astfel experientele emotionale ale subiectului cad in favoarea etichetelor profesionale de depresiv. si astfel se vor “impaca” sau nu acele nosologii care totusi impartasesc aceeasi “metastructura” (Maj. necontrolat. World Psychiatry. Westen D. atunci cand sunt reflectate in comportament. Journal of Clinical psychology. spre deosebire de DSM-V care cuprinde in special criterii de includere si excludere.1. ranuntand la nararea autentica a trairilor lui per se. usor de frustrat.Radu Vrasti Reglarea Emotionala 2005)116. felul cum influenteaza comportamentul si reactiile lui fiziologice. Reinvierea clinicului face actuala revizuirea descrierilor clinice prototipice pe care Parnas (2012)117 le denumeste “the core Gestalt”. Meehl nu credea in teoriile psihopatologice si cercetarile care nu reflecta imersia in munca clinica si spunea ca experienta clinica confera un anume fel de validitate atunci cand un clinician face o deductie diagnostica. impulsiv. felul cum interfera cu relatiile interumane. 2 se prezinta cateva din aceste tulburari emotionale. 61: 1257-1276. 17. 116 43 . Pentru a preveni trecerea pe langa o problema asa de importanta. 117 Parnas J (2012): The core Gestalt of schizophrenia. cu rezolvarea problemelor. 2011)118. Tulburarile emotionale internalizate si externalizate In functie de cum tulburarile emotionale sunt exprimate ele pot fi impartite in internalizate. anxios. incapabil de a se calma. le experimenteaza. mult mai rar subiectul va declara ca este instabil.

Autorii furnizeaza urmatoarea descriere generala a acestor persoane. dependent-victimizante. respiratie rapida. anxietatea. prea intense fata de stimulul declansator Frecvent prezinta stari emotionale intense Tulburari emotionale externalizate Prezinta comportament emotional intens (neliniste.) Prezinta reactii vegetative intense la stimuli emotionali (transpiratii. “Sunt indivizi cronic susceptibi de o larga varietate de emotii dureroase. ce. furnizand si descrieri prototipice a fiecarui tip in parte. emotivitatea revine lent la starea de baza Are dificultati in a recunoaste emotia pe care o traieste (de ex. 2: Exemple de internalizare si externalizare a problemelor de reglare emotionala 1. gesticulare. Shedler J. Bradley B. 119 44 . (2012)119 fac o analiza factoriala a raspunsurilor a 1. este distractibil Manifesta usor stari de manie Prezinta impulsivitate si explozivitate Prezinta momente de agresivitate directa sau indirecta Cu greutate se poate concentra asupra unei sarcini Stare de vigilitate crescuta Are dificultati in reducerea intensitatii emotiei negative Se calmeaza foarte greu.) Se emotioneaza comportamental foarte usor si des Are dificultati in a-si controla/inhiba comportamentul emotional Nu este constient si de reactiile lui comportamentale in situatii emotionale Nu recunoaste la el sau la altii comportamentul emotional Are dificultati in a fi atent. dar pe care nu le prezentam aici. etc. Factorul “Spectrul tulburarilor internalizate” ce cuprinde persoane cu trasaturi depresive. Westen D. schizoid-schizotipale. DeFife JA (2012): An empirically derived taxonomy for personality diagnosis: Bridging science and practice in conceptualizing personality. 169: 273-284. cum.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Westen si colab. limbaj inadecvat. piloerectie. anxios-evitante. agitatie.201 psihiatrii si psihologi clinicieni in vederea obtinerii unei descrieri prototipice a tulburarilor de personalitate in functie de criteriul internalizarii si externalizarii tulburarilor emotionale si obtin urmatoarea ierarhie: Tulburari emotionale internalizate Prezinta emotii puternice. etc. de ce…) Dovedeste toleranta scazuta la emotii negative Prag de frustrare scazut Labilitate emotionala exagerata Nu crede in capacitatea de a-si controla emotiile Vede in special stimulii negative din ambianta Prezinta greutati in a induce o stare pozitiva Tabelul Nr. American Journal of Psychiatry. incluzand depresia. roseate. a o numi corect) Are dificultati in a intelege emotia pe care o traieste (de ex.

se considera privilegiati si indreptatiti si tind sa aiba un sens exagerat al importantei proprii. neajutorati si slabi. 2.au si un self instabil. au probleme in a recunoaste sau exprima mania. mai curand decat sa recunoasca cum comportamentul si atitudinile lor au afectat pe altii. tind sa genereze animozitate si rejectie si au putini prieteni sau apropiati”. sa rumineze asupra problemelor lor. Aceasta tulburare psihopatologica prezinta urmatoarea descriere prototipica conform lui Westen si colab. resentimentul si sa reactioneze la stimuli insignifianti cu manie si jihniri. Factorul “Borderline – dereglare emotionala” este entitatea tipica pentru inabilitatea de reglare emotionala. au frica de a fi rejetati sau abandonati si pot avea un sentiment penibil de gol interior.(2012): “acesti indivizi prezinta schimbari rapide ale emotiei care urca in spirala fara a fi controlate. ceea ce conduce la relatii intense si instabile. sa fie inhibati si retractati si sa aiba dificultati in a-si exprima dorintele si impulsurile. se simt mereu in urma altora si pot prezenta un numar mic de prieteni sau cunoscuti”. sa aiba conflicte cu autoritatea si sunt inclinati sa intre in conflicte pentru putere. sa blameze pe altii sau circumstantele pentru greselile lor. anxietate si manie extrema. ostili. indiferent daca exprima agresivitate deschisa. narcisiste si paranoide. mereu 45 . tind sa fie suspiciosi. Descrierea prototipica generala a acestora ar suna asa: “Indivizi cu tendinta de a fi maniosi. valorile. scopurile si sentimentele fata de ei insisi sunt instabile. 3. atitudinile. Tind sa fie autocritici si sa se simta inadecvati. tind sa fie rusinosi si pot evita situatiile sociale de frica jenei si stanjenelii. conducand la tristete. ei tind sa catastrofizeze. de a fi constienti de motivele si comportamentele lor si tind sa se simta tratati prost sau sa se victimizeze. vad problemele ca dezastroase sau insolubile si sunt incapabili sa se calmeze fara ajutorul altei persoane. au capacitate redusa de a se vedea pe ei insisi. auto-critici si cu tendinta de a se auto-pedepsi (intorc mania asupra lor insisi). la acte impulsive si comportament auto-destructiv. impreuna cu o instabilitate a perceptiei selfului si a altora. Factorul “Spectrul tulburarilor externalizate” cuprinzand subiecti cu trasaturi antisociale. sa mentina animozitatea. au lipsa de empatie fata de nevoile si sentimentele altora. sa fie pasivi si retrasi. furia sau supararea si in locul acestora devin tristi. ori sa se lase purtati de forte din afara controlului lor. tind sa devina irationali cand sunt cuprinsi de emotii si prezinta un declin al functionarii.Radu Vrasti Reglarea Emotionala vinovatia si jena. episoade de furie sau un comportament opozitional.

vazand doar extremele. munca. 120 46 . haotice si rapid schimbatoare. reactivitatea crescuta si revenirea greoaie si tarzie la starea de baza. in alb-negru. acesti indivizi prezinta instabilitate si in ce priveste viziunea asupra altora. sa fie singuri si tind sa se ataseze repede si intens de altcineva. sa fie nefiresc de cruzi sau sa faca eforturi eroice pentru a-i salva). New York: Guilford. Western si colab (2012) spun: “Indivizii din acest grup nu prezinta acelasi nivel de afectare sau disfunctie ca cei descrisi in categoriile de mai sus si pot if considerati mai mult ca avand un stil caracterial decat o boala. de asemenea. le e frica sa fie abandonati sau rejetati. sa se schimbe rapid si sa iesa la suprafata sub forma intensa si nemodificata care sa duca la afectarea abilitatii de judecata si luarea deciziilor. senzitivitate exagerata la stimuli emotionali. au tendinta de a se considera ca neintalesi. 17. cand sunt suparati au probleme in a percepe calitatile positive si negative in aceeasi persoana si acelasi timp. in consecinta. tind sa actioneze impulsiv. auto-destructiv. relatiile lor sunt instabile. Majoritatea criteriilor de diagnostic ale TBP reflecta aceasta instabilitate emotionala data de incapacitatea de a modula afectul si a lasa emotiile sa scape de sub control. mai ales cand relatiile de atasament sunt in paricol sau deteriorate. Factorul “stilul neurotic” cu subiecti obsesionali si histrionici. viata lot in general este haotica si instabila”.Radu Vrasti Reglarea Emotionala schimbatoare si sunt inclinati sa aiba sentimente de gol interior. Linehan (1993)120 considera ca la originea acestei dereglari emotionale sta inabilitatea subiectilor cu aceasta tulburare de a procesa stimuli emotionali. 4. victimele altora sau tratati rau. aranjamentele locative.2. Linehan M (1993): Skills-Training Manual for Treatment of Borderline Personality Disorder. Tulburarile emotionale din tulburarea borderline de personalitate Tulburarea borderline de personalitate (TBP) poate fi considerata prototipul unei tulburari psihopatologice care are in inima ei pierderea capacitatii de reglare emotionala. conducand la un tablou emotional nediferentiat si haotic. Atunci cand trasaturile lor sunt de intensitate clinica ei se transforma in subiecti cu o tulburare de personalitate”. ei genereaza emotii intense in altii si ii pot duce in roluri sau atitudini sau comportamente nepotrivite. suicidal. aberante (de ex. ei pot genera conflicte sau animozitati intre oameni. auto-mutilant.

Se disting mai multe tipuri de TBP: i) cu emotionalitate disforica si anxioasa. iv) dereglat-internalizat (disforie. dintre care 19% au fost psihiatrii si 81% psihologi. constrictie emotionala alternand cu revarsare emotionala) si v) dereglat-externalizat (manie indreptata catre altii. sa le ierarhizeze in functie de cat de descriptive sunt pentru acest individ. sa faca o descriere narativa a acestuia si apoi sa o compare cu o descriere prototipica de care poate fi apropiata sau departata. ideatie suicidara. 121 47 . Bradley R. 122 Linehan M (1993): Skills-Training Manual for Treatment of Borderline Personality Disorder. ii) cu dificultati de reglare a emotiilor negative si tendinta de a fi coplesit de aceste stari si iii) cu trasaturi histrionic-impulsive (impulsivitate si incapacitate de a amana gratificarea). (2006)121 invita 117 clinicieni. Acest instrument este adresat clinicianului si nu este de fapt decat un ghid complex de interviu care ajuta profesionistul sa culeaga suficiente informatii pentru a putea descrie cat mai bine subiectul examinat. manie directionata spre sine. Conform descrierilor primite. Shedler si Westen (1998)123 construiesc un instrument de evaluare numit “SWAP-200 Q-sort methode” care contine 200 descriptori ai personalitatii. comportament auto-destructiv. Westen D (2006): Affect regulation in Borderline personality Disorder. instabilitate si confuzie emotionala. Westen (1998)124 face o comparatie intre trasaturile emotionale ale unui grup de subiecti cu TBP si un grup cu tulburare distimica. Cu acest instrument. de externalizare.): Emotions in Psychopathology: Theory and Research. hiperreactivitate. subiectul cu TBP se caracterizeaza printr-o plaja larga de procese emotionale maladaptative. 194: 69–77. New York: Guilford. 5: 335-355. Westen D (1998): Refining the measurement of Axis II: A Q-sort procedure for assessing personality pathology. sa furnizeze o descriere clinica a unui subiect cu TBP pe care lau avut in tratament. tendinta de a controla si manipula pe altii). Se vede usor cum aceste trasaturi justifica terapia dialectic-comportamentala (Linehan. 1993)122 ca fiind tintita catre aceste deficite ale reglarii emotionale ale subiectului cu TBP. stare de beligeranta.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Zittel-Conklin si colab. Journal oj Nervous and Mental Disease. alcatuind astfel un clasament cu cele mai frecvente trasaturi Zittel-Conklin C. comportament de evitare. 123 Shedler J. comportamentului si functionarii unui subiect. in WF Flack. impulsivitate. In vederea identificarii structurii prototipice a tulburarilor psihopatologice in general si a celor de personalitate in special. 124 Westen D (1998): Affect regulation and psychopathology: Application to depression and borderline personality disorder. emotionalitatii. Assessment. precum strategii de internalizare. automutilare. JD Laird (Eds. New York: Oxford University Press.

Ulterior Westen si Bradley (2005)125 furnizeaza o lista a descriptorilor care conduc la o descriere prototipica a tulburarii borderline de personalitate. Bradley R (2005): Prototype diagnosis of personality. Wiley & Sons. Acesti descriptori sunt ordonati in functie de scorul la analiza factoriala si sunt prezentati in Tabelul Nr.): Handbook of Personality and Psychopathology. Discrepante intre reactivitatea emotionala la subiectii cu TBP si tulburarea distimica (Westen. Tulburarea Borderline de Personalitate Se manifesta in mod auto-destructiv cand este suparat (de ex. impuls de auto-vatamare) Tinde sa devina coplesit si dezorganizat de emotii Tinde sa simta emotii negative intense (tristete. New York. Tinde sa se simta vinovat Capabil se exprime impulsurile intr-un mod acceptabil social Tinde sa exprima regrete Capabil sa anticipeze probleme si sa dezvolte planuri realiste de rezolvare Tinde sa fie anxios Tinde sa aibe emotii negative intense (vina. 3. jenat. cand lucrurile sunt negative totul este negativ Tinde sa se retraga din activitati cand este in distress Tinde sa aiba ideatie suicidara sau sa faca tentative suicidare in distress Tinde sa devina impresionat si emotional in circumstante care conduc la distress Amintiri sau emotii neplacute apar din senin si invadeaza constiinta Adesea nu este constient de dorintele.Radu Vrasti Reglarea Emotionala emotionale ale fiecarei categorii in vederea evidentierii discrepantelor dintre cele doua tulburari (vezi Tabelul Nr. anxietate. Inc. 1998)126 Westen E.) Tinde sa rumineze asupra problemelor cand este necajit Capabil sa ramana focalizat pe scopuri chiar cand este necajit Adesea pare neclar asupra sentimentelor. conduce masina repede.) Tinde sa foloseasca alcool/droguri cu scopul de a face fata la emotii sau situatii negative Tinde sa se simta trist si nefericit Tinde sa fie anxios Prezinta stari de disperare care pot tine cateva saptamani Are greutati in a-si aminti ceva pozitiv atunci cand are sentimente negative. 4. etc. etc. dorintelor si nevoilor proprii Tinde sa evite confruntarile Capabil sa se linisteasca atunci cand este cu altii Tabelul Nr. nevoile si sentimentele sale Tinde sa se simta rau sau inferior in loc sa se comporte adecvat fata de altii Tinde sa doarma excesiv ca sa scape de distress Tulburarea Distimica Tinde sa fie trist si nefericit Tinde sa se simta inferior si rau in loc sa se supere pe altii Incapabil sa utilizeze sau sa beneficieze de suportul sau sfaturile altora Tinde sa se simta rusinat. 125 48 .anxietate. vinovatie. umilit. in S Starck (Ed. 3). tristete.

inadecvat sau ca un invins . cere aprobare sau suport in mod excesiv . fara putere sau la indemana fortelor din afara controlului lui . 2005). Pentru comparare redam mai jos simptomele caracteristice unei tulburari borderline de personalitate care se constituie si in criterii de diagnostic conform DSM-IV-TR: schimbari marcate si rapide ale dispozitiei cu perioade de tristete.Este incapabil de a se calma sau relaxa cand este suparat.Tinde sa catastrofizeze.Tinde sa se simta nefericit.Tinde sa se simta neajutorat.Repetate retrairi sau reamintiri a experientelor traumatice trecute (de ex. sau deloc .Tinde sa faca stari disociative sau de alterare a campului de constiinta cand este suparat (de ex. prost tratat sau victima .Tinde sa se simta ca ostracizat sau in spatele altora.Tinde sa fie preocupat de moarte . satisfactie.Emotiile se schimba rapid si neprevazut .Radu Vrasti Reglarea Emotionala . etc.Tinde sa se simta neinteles.Apare ca activitatile ii aduc putina placere. 4: Lista descriptorilor prototipici ai tulburarii borderline de personalitate (dupa Westen si Bradley. poate prezenta idei delirante) Tabelul Nr. in WF Flack. iritabilitate si/sau anxietate intense care dureaza ore sau cateva zile. se sperie de evenimente care se aseamana sau simbolizeaza experienta traumatica trecuta) .) . se simte ca si cum nu ar apartine cu adevarat la nimic si nimeni . JD Laird (Eds.Emotiile tind sa creasca in spirala. are sentimentul ca selful este strain sau nereal) . 126 Westen D (1998): Affect regulation and psychopathology: Application to depression and borderline personality disorder.): Emotions in Psychopathology: Theory and Research. New York: Oxford University Press 49 . fie ca sa ceara ajutorul altora. fara solutie. .Tinde sa se simta gol sau plictisit .Tinde sa se simta inferior. depresiv.Tinde sa se angajeze in comportament auto-mutilant (se taie.Tinde sa fie in mod deschis solicitant sau dependent. necesita ajutorul unei alte persoane pentru a-si regla emotia . fie ca sa manipuleze pe altii .Tinde sa faca repetate amenintari sau gesture suicidare. este inclinat sa vada problemele ca dezastre.Tinde sa aiba frica de a fi rejetat sau abandonat de persoane semnificative emotional .Tinde sa simta ca viata nu are sens .Lupta cu dorinta autentica de a se sinucide . excitatie sau manie extrema . ducand la anxietate.Tinde sa fie ostil si manios (constient sau inconstient) .Perceptia realitatii poate fi alterata sub stress (de ex. se arde. tristete.Tinde sa devina irational cand are emotii puternice ceea ce conduce la diminuarea nivelului obisnuit de functionare . disperat . bucurie. etc. in afara controlului. amintiri nedorite sau vise repetate ale evenimentului traumatizant.

Radu Vrasti solicitare constanta de atentie si cereri nerezonabile. - amenintari recurente de suicid si comportament auto-vatamator. folosire de substate. - sentiment cronic de plictiseala sau sentiment de gol interior cu distorsiunea sensului selfului. Tulburarile emotionale in tulburarile depresive Depresia este si ea conceptualizata ca o problema de reglare a emotiilor. 34: 1-9. facute ori prin dramatizarea unei probleme sau ori printr-o criza emotionala/situationala. prezinta comportament provocator. 7. - eforturi disperate de a evita abandonarea. Autorii afirma ca studiul de validitate si confidenta a dat note favorabile. auto-distructie. O analiza factoriala a acestei scale a evidentiat sapte factori: autoperceptie. mai curand decat o tulburare a dispozitiei (Holtzheimer si Mayberg (2011)128. Gross JJ. Limberger MF. Aceasta lista prezinta 23 de simptome (probleme exmotionale internalizate) ce trebuie evaluate in functie de severitatea lor in ultima saptamana pe o scala Likeret cu cinci puncte si o lista de 11 comportamente (probleme emotionale externalizate) congruente cu acest diagnostic. prietenii si valori. care este de fapt o scala de evaluare a simptomelor tulburarii borderline de personalitate. 127 50 . Bohus si colab (2007)127 construiesc o Lista de simptome borderline (Borderline Symptom List 23 . 128 Holtzheimer PE. reglarea afectului. Reglarea Emotionala impulsivitate privind cumparaturi. Frank U et al (2007): Psychometric properties of the Borderline Symptom List (BSL). disforie. Pentru usurarea culegerii acestor simptome. singuratate. - marcata si persistenta viziune incerta despre sine. relatii interpersonale intense si instabile cu interpretari extreme. 129 Rottenberg JM. Rottenberg si colab. alimentatie. Desi s-ar putea crede ca depresivii sunt sensibili si reactivi la experiente negative. Journal of Abnormal Psychology.3. Trends in Neurosciences. scala care este prezentata in Anexa Nr. Psychopathology. 111: 302–312. trecand de la extrema valorizare la extrema devalorizare a persoanelor. (2002)129 au Bohus M. 17. 40:126–132. Mayberg HS (2011): Stuck in a rut: Rethinking depression and its treatment.BSL-23). sex. intruziune si ostilitate. scopuri personale. conducerea de autovehicule. Wilhellm FH et al (2002): Crying threshold and intensity in major depressive Disorder. fie reala sau imaginara.

neajutorat. atenuarea raspunsului emotional pare sa fie principala strategie de reglare a emotiilor la depresivi (Ellis si colab. Rottenberg JM (2008). 130 51 .2009. sa seteze standarde nerealiste pentru el insusi si sa fie intolerant cu defectele umane Se lupta cu dorinta autentica de a se sinucide Tinde sa aibe preocupari legate de moarte Tinde sa “catastrofizeze”. satisfactie sau bucurie in viata Tinde sa se simta vinovat . sadistic. 131 Ellis AJ. 2009)131. 28(4): 676-691. Westen D (2006): Is the appendix a useful appendage? An empirical examination of depressive. inferior si ca un invins Apare ca traind putina placere. Wells TT (2009): Emotional dysregulation in dysphoria: Support for emotion context insensitivity in response to performance-based feedback. 20(5):524–540. Tinde sa fie nefericit. Shedler j. (2008)130 arata ca indivizii depresivi prezinta un raspun emotional redus atat la stimuli negativi cat si la stimuli pozitivi. Bradley si colab (2006)132 furnizeaza o sumedenie de descriptori caracteristici unei prezentari prototipice a unei caz de depresie. Beevers CG. uzat. este inclinat sa vada problemele ca dezastroase si nerezolvabile Tinde sa se simta anxios. fara putere si la indemana situatiilor din afara controlului propriu Tinde sa fie putin interesat de nevoile personale. and self-defeating personality disorders.Radu Vrasti Reglarea Emotionala demonstrat ca ei raporteaza putine modificari atunci cand sunt expusi la stimuli negativi. sa creeze situatii care conduc la nefericire sau sa evite in mod active oportunitatile pentru placere sau gratificare Tinde sa fie pasiv si neincrezator in sine Tinde sa-i fie frica de abandon si rejectie de catre persoanele de care se simte legat emotional Tinde sa fie supus. precum stimulari hedonice. Journal of Personality Disorders. Journal of Behavior Therapy and Experimental Psychiatry. golit si plictisit Tinde sa creada ca viata san nu are inteles Tinde sa fie auto-critic. filme amuzante sau imagini placute. jenat. trist. avind dorinta de a avea ajutor si aprobare Tabelul Nr. rusinat Tinde sa se blameze pe el insusi si sa se considere vinovat de ceea ce se intampla rau Tinde sa se simta letargic. passive-aggressive (negativistic). Morris BM. A meta-analysis of emotional reactivity in major depressive disorder.jbtep. Intre acesti descriptori se pot distinge problemele emotionale legate de trairea depresiei si acestia sunt prezentati in ordinea greutatii lor in Tabelul Nr. Clinical Psychology Review. La fel.05. 5. 132 Bradley R. nu se simte indreptatit sa obtina sau sa ceara ceea ce doreste sau merita Apare ca fiind dornic sa se pedepseasca. Astfel. 2006) Bylsma M.1016/j. disperat Tinde sa se simta inadecvat. dupa o meta-analiza facuta pe mai multe studii disponibile. obosit si fara energie. 5: Descriptorii prototipici pentru depresie (dupa Bradley si colab. Bylsma si colab. doi:10.

Radu Vrasti 17.4. Tulburarile emotionale la tulburarea bipolara

Reglarea Emotionala

Cercetari experimentale si clinice evocate de Gruber si colab. (2012)133 au aratat ca subiectii bipolari prezinta o crestere persistenta a emotionalitatii pozitive si comportament de cautare a premierii. Ei prezinta si o reactivitate sporita la stimuli pozitivi sau hedonici, iar durata afectului pozitiv este mai lunga decat la subiectii indemni. Tot ei prezinta reactii fiziologice mai intense (de ex. cresterea frecventei respiratiei si cardiace) dupa stimulari positive. Bipolarii mai prezinta si o lentoare in revenirea la calm dupa ce au fost stimulati emotional. In ceea ce priveste metodele de control emotional, bipolarii fac eforturi mai mari ca sa se angajeze in strategii cognitive de reglare emotionala precum reevaluarea, supresia si ruminatia. Bipolarii nu par sa difere de subiectii indemni cat priveste raspunsul subiectiv, comportamental, cognitiv si neurofiziologic la stimulari negative, precum critica sau feedback negative (Gruber si colab, 2013)134. In concluzie, bipolarii, mai ales cei de tipul I, prezinta o sensibilitate crescuta si prelungita la stimuli emotionali pozitivi si nu releva nici o particularitate referitor la raspunsul la emotii negative in diferite contexte.

17.5. Tulburarile emotionale in tulburarile anxioase Mai multe studii au demonstrate ca subiectii cu tulburare anxioasa generalizata au reactii emotionale care sunt mult mai rapide si mai intense ca subectii indemni. Frecvent ei experimenteaza emotii negative puternice care sunt initiate de evenimente care lasa indiferenti pe alti oameni. La fel expresivitatea lor emotionala este mai mare ca la altii. Acesti indivizi percept relatiile lor cu persoane semnificative ca fiind afectate de emotionalitatea lor specifica si de stilul lor interpersonal caracterizat ca evitant, nonasertiv, rece si vindicativ (Mennin si colab. 2009)135. Indivizii cu tulburare anxioasa generalizata manifesta dificultati in identificarea emotiilor precum manie, tristete, frica, dezgust sau bucurie, nu pot sa le diferentieze, prezinta un grad de confuzie emotionala si de sentientul de a fi coplesiti de emotii, drept pentru care pentru ei emotiile nu sunt un semnal adaptativ, ci mai curand un prilej de teama. Ei nu poseda strategii corecte de reglare emotionala, au
Gruber J, Kogan A, Mennin D, Murray G (2012): Real-World Emotion? An experience sampling approach to emotion experience and regulation in bipolar I disorder, Journal of Abnormal Psychology (in press). 134 Gruber J, Purcell AL,.Perna MJ, Mikels JA (2013): Letting go of the bad: Deficit in maintaining negative, but not positive, emotion in bipolar disorder, Emotion, 13(1): 168-175. 135 Mennin, DS, McLaughlin KA, Flanagan TJ (2009): Emotion regulation deficits in generalized anxiety disorder, social anxiety disorder, and their co-occurrence, Journal of Anxiety Disorders, 23: 866–871.
133

52

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

un control emotional rigid si foloseste ingrijorarea, simptomul principal al tulburarii, ca un mod de coping. Teama experientelor emotionale si frica de a pierde controlul, asociate cu simptomele anxioase, se transforma in ingrijorare cronica. Dupa Mennin si colab (2205) subiectii cu tulburare anxioasa generalizata prezinta patru feluri de deficiente de reglare emotionala: i) intensitate crestuta de traire a emotiilor, ii) dificultati de identificare, descriere si clarificare a experientelor emotionale, iii) inclinatie spre reactivitate cognitiva negativa cu evaluare catastrofica a consecintelor emotiilor de orice fel, iv) dificultati de a lasa emotiile sa se exteriorizeze (Mennin si colab. 2005)136. Cu toate ca subiectii cu anxietate sociala sunt caracterizati de simptome specifice precum frica de evaluare negative si frica si evitarea unor situatii sociale specifice, ei prezinta unele asemanari emotionale cu subiectii cu anxietate generalizata. Acestia se caracterizeaza in special prin expresivitatea scazuta a emotiilor positive, dau putina atentie emotiilor lor si au dificultati in a intelege si descrie emotiile lor; comparativ cu subiectii cu anxietate generalizata, acestia sunt mai putin reactivi la emotiile negative (Turk si colab. 2005 )137.

17.6. Tulburarile emotionale in tulburarea de atentie cu hiperkinezie la adulti Tulburarea de atentie cu hiperkinezie (ADHD) este identificata din ce in ce mai mult la adulti si prevalenta ei este astazi apreciata la 4% din populatie. Din punct de vedere a teoriei reglarii emotiilor, ADHD se caracterizeaza prin incapacitatea subiectilor de a-si inhiba emotiile, impulsivitate emotionala, sensibilitate la frustrare, nerabdare, manie, incapacitate de amanare si prost control cognitiv al emotiilor. Conform studiilor lui Mitchell si colab. (2012)138 impulsivitatea emotionala, caracteristica important a acestei afectiuni, este sustinuta de perturbari in mecanismele de reglare emotionala. Dupa Barkley (2001)139 deficitele in autoreglarea emotionala la
Mennin DS, Heimberg RG, Turk CL, Fresco DM (2005): Preliminary evidence for an emotion regulation deficit model of generalized anxiety disorder. Behaviour Research and Therapy, 43: 1281–1310. 137 Turk CL Heimberg RG, Luterek JA, et al (2005): Emotion dysregulation in generalized anxiety disorder: A comparison with social anxiety disorder, Cognitive Therapy and Research, 29(1): 89–106. 138 Mitchell JT, Robertson CD, Anastopolous AD et al (2012): Emotion Dysregulation and Emotional Impulsivity among Adults with Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder: Results of a Preliminary Study, Journal of Psychopathology and Behavioral Assessement, DOI 10.1007/s10862-012-9297-2.
139 136

Barkley R A (2001): ADHD and the nature of self-control. New York: Guilford.

53

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

indivizii cu ADHD, indiferent ca sunt adulti sau copii, se manifesta prin trei caracteristici esentiale: i) impulsivitatea emotionala caracterizata prin prag scazut de frustrare, nerabdare, manie, reactii rapide, excitabilitate crescuta), ii) deficitul de modelare a reactiei emotionale (ineficienta in eforturile de calmare, dificultati de a induce o stare pozitiva), iii) afectarea motivatiei si activarii in cazul nevoii de comportament dirijat spre un scop.

17.7. Tulburarile emotionale la copii si adolescenti Center for Mental Health Services (2003) estimeaza ca 4,5 pana la 6,3 milioane de copii si adolescenti in USA au probleme serioare emotionale, care submineaza in mod semnificativ functionarea in familie, scoala si comunitate (http://www.mentalhealth.org/cmhs/childrenscampaign/ccmhs.asp) . Conceptul de tulburari externalizate si internalizate vine sa infatiseze cum tulburarile emotionale se reflecta in viata unui subiect, astfel tulburarile internalizate se refera la subiectivitatea individului iar cele externalizate la comportamentul lui (Gjone si Stevenson, 1997)140. Acest lucru se vede foarte bine la copii si adolescentii despre care vom vorbi mai jos. 17.7.1. Tulburarile externalizate sau de comportament la copii si adolescenti Aceste tulburari sunt subsumate categoriei de tulburare comportamentala disruptiva, care cuprinde tulburarea de atentie cu hiperkinezie, tulburarea opozitionala si tulburarea de comportament la copii si adolescenti. Aceste tulburari sunt foarte importante prin severitatea afectarii rezultatelor academice, a relatiilor cu parintii si profesorii, prin afectarea relatiilor cu egalii sau prin interferenta cu normele sociale si morale. In ciuda semnificatiei ei clinice si sociale, utilitatea acestei grupe este limitata din cauza heterogenitatii tabloului clinic si comorbiditatii frecvente cu depresia, anxietatea, uzul de substante si dificultatilor de invatare. In dorinta de a face oarecare ordine, DiLallo si colab. (2009)141 semnaleaza rolul temperamentului si personalitatii in generarea acestor tulburari si pe baza raspunsurilor a 293 psihiatrii si psihologi clinicieni incearca sa gaseasca o
140

Gjone H, Stevenson J (1997): The association between internalizing and externalizing behavior in childhood and early adolescence: genetic of environmental common influences? Journal of Abnormal Child Psychology, 25(4): 277-286.
141

DiLallo JJ, Jones M, Westen D (2009): Personality subtypes in disruptive adolescent males, Journal of Nervous and Mental Disease, 197: 15–23.

54

face ca alti oameni sa creada ca “de data aceasta este altfel” Tinde sa simta ca este inadecvat. face greseli. amana. Dutra L. actioneaza ca un copil mai mic sau isi alege parteneri mai mici ca varsta) Tinde sa fie pasiv si neincrezator in sine Tinde sa fie manios sau ostil (constient sau inconstient) Tinde sa reactioneze la critica cu sentimente de manie sau sa umileasca Vrea sa fie superior altora. investeste putin in valorile morale 142 Tinde sa fie sugestibil sau usor influentabil Westen D. versiunea pentru copii si adolescenti (Westen si colab. abandoneaza repede Tinde sa blameze pe altii pentru propriile insuccese sau greseli. retras social si impulsiv (vezi Tabelul Nr. Cei 293 clinicieni si-au descris clientii conform descriptorilor furnizati de scala SWAP-200 Q-sort. devine iritabil sau posac. aspiratiile sau realizarile tind sa fie sub potentialul lui Este usor de frustrat. Shedler J (2005): Assessing adolescent personality pathology. necontrolata si exagerata intr-o situatie Tinde sa se simta ca rejetat sau secundar.Radu Vrasti Reglarea Emotionala descriere prototipica a tulburarilor disruptive la copii si adolescenti. jenat. etc.) Pare copilaros pentru varsta lui (de ex. vrea sa fie numarul unu. uita. tine sa sa simta nepotrivit. inferior sau ca a pierdut Tinde sa obtina admiratia altora Tinde sa se simta ignorat. negat si evitat de egali Problemele psihologice interfera cu functionarea adecvata la scoala sau in alte activitati Tinde sa exprime agresivitate in mod pasiv sau indirect (de ex. British Journal of Psychiatry. 2005)142. 186:227–238. tinde sa creada ca problemele lui sunt cauzate de factori externi Tinde sa fie rezvratit. incomod sau stangaci in situatii sociale Pare sa aiba o plaja limitata de emotii Adolescentul cu tulburari de comportament – tipul impulsiv Pare inhibat in urmarirea scopurilor sau succeselor. autorii contureaza trei tipuri de adolescenti cu tulburare disruptiva de comportament: psihopatic. 55 . Adolescentul cu tulburari de comportament – tipul psihopatic Tinde sa intre in lupta pentru putere cu adultii Adolescentul cu tulburari de comportament – tipul retras social Lipsa de abilitati sociale. lipseste de la scoala sau nu-si achita obligatiile) Tinde sa fie plictisit Promite sa se schimbe. rebel si recalcitrant in fata autoritatii Are un exagerat sens al importantei. 6). tinde sa braveze sau sa fie ostentativ Tinde sa fie critic cu altii Tinde sa exprime manie intensa. ca si cum nu ar apartine la nimic si nimeni Lipsa de prietenii stranse sau alte relatii Tinde sa abuzeze de droguri ilicite Tinde sa fie lipsit de credibilitate si responsabilitate (de ex. dar apoi trece la comportamentul anterior disfunctional. Pe baza analizei rapoartelor primite.

valori. ritmul vorbiri. inferior sau ca un invins Tinde sa se simta neajutorat sau la indemana circumstantelor exterioare Tinde sa se simta gol in interior Problemele psihologice interfera cu functionarea adecvata la scoala sau in alte activitati Tinde sa se inconjoare de colegi delicventi sau profound alienati Cauta sa domine pe cineva important pentru el (de ex. nu este capabil sa inteleaga sau sa raspunda la nevoile sau sentimentele altora. asteapta tratamente speciale Nu are remuscari pentru daunele sau ijuriile cauzate altora Aparenta sau manierele par ciudate (de ex. este incapabil sa ia in considerare explicatii diferite ale experientelor proprii Tinde sa fie inhibat sau retras. cum e imbracat. frate/sora. par oarecum stranii si nepotrivite) Are putina empatie. fara sa ia in considerare consecintele Tinde sa se angajeze in comportament in afara legii sau criminal Tinde sa intre in lupta pentru putere cu adultii Tinde sa caute putere sau influenta asupra egalilor Pare sa se simta privilegiat sau indreptatit. tulburarea bipolara. postura. 2009). tulburarea de atentie cu hiperkinezie si categoria noua introdusa de ultima versiune a DSM. etc. 6: Descriptorii prototipici pentru adolescenti cu tulburari de comportament (dupa DiLallo si colab. prieten/prietena. contactul vizual. sentimente despre sine instabile ) Are putina constiinta asupra motivelor comportamentului sau. pana nu coincide cu ale sale Tinde sa fie rusinos sau rezervat in situatii sociale Are putina constiinta asupra motivelor comportamentului. etc. 56 . scopuri. agresiv. In aceasta sectiune vom discuta pe scurt si despre tulburarea borderline de personalitate. igiena. are dificultati in a recunoaste sau exprima dorintele sau impulsurile Tinde sa se simta inadecvat. proprietatea sau siguranta altora Tinde sa provoace reactii extreme sau sa determine emotii puternice la altii Nu este elocvent sau fluent verbal. trist sau disperat Tabelul Nr.Radu Vrasti Tinde sa distruga lucruri sau sa devina fizic periculos cand este manios Pare sa obtina placere sau satisfactie din a fi sadic. tulburarea disruptiva de dereglare a dispozitiei (Disruptive Mood Dysregulation Disorder). are o capacitate limitata de a-si exprima selful in cuvinte Tinde sa fie tinta “bascaliei” sau smecheriei altora Reglarea Emotionala Lipsa unei imagini stabile a cine este (de ex. sau daca face “bascalie” de altii (constient sau inconstient) Tinde sa nu arate respect cu privire la drepturile. este incapabil sa ia in considerare explicatii diferite ale experientelor proprii Tinde sa actioneze impulsiv. atitudini. parinte) prin violenta sau intimidare Tinde sa actioneze impulsiv fara sa ia in considerare consecintele Tinde sa se simta nefericit.

145 Casey RJ (1996): Emotional competence in children with externalizing and internalizing disorders. NJ: Lawrence Erlbaum Associates. apar imaturi pentru varsta lor si prezinta un comportament auto-vatamator. Adolescentii cu tulburare bipolara sunt mai predispusi sa exprimenteze mania la nivel fiziologic. crize de nerevozitate si iritabilitate: ii) tulburari comportamentale precum tulburari de somn. se poate spune ca a existat chiar o inflatie de diagnostice de tulburare bipolara. sunt manipulativi. qverulenti. Dintre simptomele cele mai comune ale unui adolescent cu tulburare bipolara mentionam: i) tulburari ale dispozitiei. 144 Rucklidge J (2006): Psychosocial functioning of adolescents with and without paediatric bipolar disorder. anxietate si senzitivitate crescuta. Tulburarea bipolara la tineri a fost mult timp un fel de cos in care s-au pus toate conditiile in care acestia au prezentat tulburari de reglare emotionala si reactivitate crescuta. tulburari de somn. sunt mai provocatori. rumineaza mai mult asupra stimulilor emotionali si manifesta agresivitate. copii si adolescentii cu tulburare bipolara prezinta dificultati in controlul impulsurilor agresive. 2006)143. Ei nu au abilitatea sa recunoasca Axelson D. 143 57 . Casey (1996)145 gaseste ca acesti copii cu ADHD prezinta o expresie faciala si schimbari faciale mai evidente decat ceilalti copii. Strober M.): Emotional development in atypical children. cand au emotii sau joaca jocuri emotionale. asumarea de riscuri neobisnuite. MW Sullivan (Eds. Gill MK et al (2006): Phenomenology of children and adolescents with bipolar spectrum disorders. fie el tanar sau batran. in ciuda criteriilor de diagnostic destul de precise. se calmeaza greu. sunt inpredictibili si versatili in relatii. in M Lewis. 91: 181–188. fuga de idei si presiunea vorbirii. probleme de concentrare si distractibilitate. De exemplu. Journal of Affective Disorders. uneori grotesc sau vulgar. Copii cu ADHD prezinta o perturbare emotionala evidenta. Rucklidge (2006)144 arata ca copii cu tulburare bipolara au un deficit de reglare a maniei comparativ cu alti copii. simptomele caracteristice trebuie sa fi durat cel putin un an pentru a se pune acest diagnostic. sunt istabili. copii si adolescenti. suspiciosi.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Tabloul clinic si criteriile de diagnostic pentru tulburarea borderline de personalitate sunt quasi-identice intre adulti. cu reactii intense la stimuli emotionali. Exista doar o precautie in cazul acestora din urma. 63(10): 1139-1148. Din punct de vedere emotional. Birmaher B. inabilitate de a-si controla mania. Archives of General Psychiatry. Mahwah. Tulburarea de atentie cu hiperkinezie (ADHD) la copii si tineri este privita ca o tulburare a autoreglarii generale a unui individ. impulsivitate si cu o afectare a auto-controlului. comportament dezinhibat si preocupari legate de sex (Axelson si colab. precum exprimarea veseliei intr-un mod neuzual. Acesti tineri reactioneaza intens la stimuli emotionali.

simptomele au debutat inainte de varsta de 10 ani. dar s-a vazut in studii follow-up ca ei nu dezvolta tulburare bipolara la varsta adulta. incapacitate de a amana gratificarea. deficienta de auto-reglare a comportamentului si impulsivitate emotionala. In schimb prezinta foarte des stari de dezinhibitie si incapacitate de amanare. Findling RL. care vine sa puna un pic de ordine intre tulburarile emotional explosive si impulsive si care au fost mult timp etichetate in mod abuziv ca tulburari bipolare sau ca ADHD. 146 58 . criticism. Simptome caracteristice acestei afectiuni sunt de sorginte emotionala (Axelson si colab. contrarietati. La inceput au fost diagnosticati ca bipolari. and executive functions: Constructing a unifying theory of ADHD. ignorarea consecintelor. neliniste si agitatie. Acesti copii prezinta frecvente eruptii temperamentale care interfera cu abilitatea de functionare in general si mai ales cu autoritatea parentala sau scolara. reactii emotionale disproportionate fata de stimulul declansator. 1997)147: i) probleme de atentie cu afectarea sustinerii focusului. stare de alerta crescuta si ii) probleme de impulsivitate si hiperkinezie cu luarea de decizii impulsive. 73:1342-1350. 147 Barkley RA (1997): Behavioral inhibition.Radu Vrasti Reglarea Emotionala emotiile sau sa aleaga strategii pentru controlul lor. nu pot raspunde corect la frustrari. sustained attention. 121: 65–94. Fristad MA et al (2012): Examining the proposed disruptive mood dysregulation disorder diagnosis in children in the Longitudinal Assessment of Manic Symptoms study. 33(4): 772–782. cauta senzatiile si isi asuma riscuri. simptomele interfera cu functionarea in cel putin o arie (scoala. afectare a memoriei operationale. episoade de tristete. - Walcott CM. 2012)148: - eruptii temperamentale severe cel putin de trei ori pe saptamana. introdusa in versiunea DSM-5. deficienta de a se reangaja in sarcina. 2004)146. iritabilitate sau manie aproape in fiecare zi. incapacitate de a rezista la stimuli distractivi. evenimente negative (Walcot si Landau. Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology. motricitate si comportament verbal excesiv. familie. In linii mari. simptomele sunt prezente pentru cel putin 1 an. Tulburarea disruptiva de dereglare a dispozitiei este o entitate clinica noua. Landau S (2004): The relation between disinhibition and emotion regulation in boys with attention deficit hyperactivity disorder. copii si adolescentii cu ADHD prezinta doua mari categorii de probleme (Barkley. Journal of Clinical Psychiatry. 148 Axelson D. relatiile cu egalii). Psychological Bulletin.

se refera la o deficienta in capacitatea de a modula si regla afectul. Totusi este imperios necesar sa avem un diagnostic care sa contureze tulburarile emotionale impulsive frecvente la copii si care sa genereze interventii specifice. anhedonia. poate prezenta un declin al nivelului de functionare 149 Factorul 6: Disforia Tinde sa simta ca viata nu are sens Tinde sa se simta gol si plictisit Tinde sa se simta nefericit. in egala masura la adulti si la copii. in afara controlului. de disforie captureaza depresia.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Problema este ca diagnosticul diferential al acestei tulburari fata de tulburarea opozitionala si de tulburarea de comportament este foarte greu de facut. factori obtinuti prin analiza factoriala a celor 200 descriptori ai instrumentului SWAP-200 Q-sort. sa se schimbe rapid. satisfactie sau bucurie in activitatile de viata Tinde sa evite situatii sociale din cauza fricii de jena sau umilinta Shedler J. excitatiei. In tabelul Nr. iar stabilitatea diagnostica a acestei entitati este foarte precara. Acesti tineri prezinta ceea ce Shedler si Westen (2004)149 numea factorul 5. Emotiile tind sa se schimbe rapid si neasteptat Exprima emotiile in mod exagerat si teatral Este incapabil sa se calmeze si relaxeze cand este suparat. de “disforie”. Acest factor este esential pentru intelegerea tulburarii borderline de personalitate si a tulburarilor emotionale la adolescenti. conform descrierilor obtinute de la 530 psihiatrii si psihologi clinicieni. Tulburarile internalizate ale emotiilor la copii si adolescenti Aici intra copii si adolescentii a caror probleme emotionale se reflecta la nivelul subiectivitatii.7. Factorul 5: Dereglare emotionala Emotiile tind sa creasca in spirala. Factorul 5. American Journal of Psychiatry. avand nevoie de ajutorul altei persoane pentru a-si regla afectul Tinde sa devina irational cand prezinta emotii puternice. umilinta si un numar de alte corelate afective si cognitive. maniei. etc. conducand la crestrea extema a anxietatii. fiind traite in viata interna a subiectului si avand putina contingenta cu comportamentul.2. 161:1743–1754. de dereglare emotionala (“emotional dysregulation”). afect care tinde sa creasca in spirala in afara controlului. 59 . se capete o expresie intensa si sa copleseasca ratiunea. Westen E (2004): Dimensions of personality pathology: An alternative to the Five-Factor Model. trist sau disperat Apare ca experimentand putina sau deloc placere. “de dereglare emotionala” si factorul 6. rusinea. 7 se prezinta descriptorii celor doi factori de mai sus. 17. tristetii. Factorul 6.

in a-si modula sentimentele si dificultati in a intelege si verbaliza emotiile (Southam-Gerow si Kendall. Kendall PC (2000): A preliminary study of the emotion understanding of youth referred for treatment of anxiety disorders. Behaviour Research and Therapy. Heimberg RG. dereglarea emotionala este nucleul afectiunii. 33: 750–759. Mennin DS. 7: Descriptorii factorilor “dereglare emotionala” si “disforie” (dupa Shedler si Westen. fara energie Tinde sa se simta inadecvat. Child Development. Tinerii cu aceasta afectiune experimenteaza emotii mai intense decat egalii lor. prezinta manie indreptata impotriva lor insisi. Steinberg L. Silk si colab.Radu Vrasti Tinde sa devina in mod deschis dependent sau solicitant de siguranta si aprobare excesiva Tinde sa “catastrofizeze”. obosit. incertitudine. drept pentru care prezinta mai multe dificultati comportamentale. 2004). precum greutati in a-si ascunde emotiile. rumineaza mult. Journal of Clinical Child Psychology. Journal of Clinical Child and Adolescent Psychology. Turk CL. (2003)153 arata ca adolescentii traiesc mai intens emotiile negative si nu sunt atat de competenti in a regla tristetea si disperarea. Tulburarile depresive sunt foarte comune copiilor si adolescentilor si se considera ca unul din 5 adolescenti prezinta simptome depresive. 2004)151. Tot acestia prezinta si deficiente in reglarea emotionala. arata emotii negative mai frecvent. Morris AS (2003): Adolescents’ emotion regulation in daily life: Links to depressive symptoms and problem behavior. Fresco DM (2005): Preliminary evidence for an emotion regulation deficit model of generalized anxiety disorder. 43: 1281–1310 151 Suveg C. ca si cum nu ar apartine la nimic si nimeni Tinde sa se simta letargic. 150 60 . se calmeaza mai greu si au un rasunet fiziologic mai mare la trairile anxioase (Mennin si colab. frica si manie (Suveg si Zeman. 29: 319–327. in tulburarea de anxietate generalizata. Copii si adolescentii cu tulburari anxioase au dificultati mai mari decat adultii in a depasi simptomele de ingrijorare. 153 Silk JS. 2005)150. In general copii si adolescentii utilizeaza metode mai putin eficiente de a depasi depresia decat adultii. sunt pesimisti. Ca si la adulti. delasator. este inclinat sa vada problemele ca dezastroase si nerezolvabile Reglarea Emotionala Tinde sa se simta rusinat si jenat Tinde sa se simta ca rejetat sau secundar. 74: 1869-1880. inferior sau ca un invins Tabelul Nr. In aceast paragraf vom discuta pe scurt de tulburarile de relgare emotionala din tulburarea de anxietate generalizata si tulburarile depresive la copii si adolescenti. 152 Southam-Gerow MA. 2000)152. prezinta o inabilitate de a modula aceste emotii intense. Zeman J (2004): Emotion regulation in children with anxiety disorders.

elevul trebui sa aibe relatii adecvate cu profesorii. ce poate reprezenta o sugestie pentru cititorii acestei monografii. Sunt relatiile cu profesorii congruente pentru varsta elevului? 154 Suveg C. interpersonale satisfacatoare cu Aceste relatii trebuie sa fie in concordanta cu nivelul colegii si cu profesorii biopsihosocial al elevului. Centrul de educatie si Agentia de Educatie din Texas (SUA)155 a formulat un ghid de recunoastere a acestor tulburari emotionale utilizabil in mediul scolar. Sunt relatiile elevului cu colegii sai potrivite? Ia in consideratie daca aceste relatii sunt anormale. Includere sau excludere Daca elevul face destule progrese la invatatura. Clinical Psychology: Science and Practice. scoala este unul din locurile predilecte unde se releva tulburarile emotionale la copii si adolescenti. pentru a accesa interventii adecvate. senzoriali sau de sanatate. 14: 358–371.esc18.net/frameworkdisplayportlet/ESC18-FW-Summary. Sunt aceste relatii difunctionale? Pentru a indeplini acest criteriu. Este de maxima importanta ca acestia din urma sa fie capabili sa identifice devreme aceste tulburari. intelectuale sau senzoriale.Radu Vrasti Reglarea Emotionala agresivitate. atunci cand lucreaza cu copii scolari (vezi Tabelul Nr. pentru incapacitatea de a invata atunci el nu indeplineste acest criteriu. Criteriu (A) O incapacitate de a invata care nu poate fi explicata de existenta factorilor intelectuali. Este aceasta problema de invatare o adevarata incapacitate de invatare sau doar lipsa lui de dorinta de a invata? (B) O incapacitate de a Are elevul prieteni atat in scoala cat si in afara ei? Daca construi si mentine relatii are prieteni atunci elevul nu indeplineste acest criteriu. 155 Education Service Center and Texas Education Agency (2011): http://fw. Kendall PC (2007): The role of emotion theory and research in child therapy developemt. Din cauza magnitudinii timpului de contact si a complexitatii relatiilor interumane. 8). imobilitate si inactivitate. atunci el nu indeplineste acest criteriu. Capacitatea scazuta de a constientiza emotiile si de a intelege si descoperi modalitatile de reglare emotionala si de coping sunt caracteristice copiilor cu depresie. izolare. somn prelungit. Daca elevul prezinta motive de sanatate. consilierii scolari si parintii sunt primii care sunt martorii sau chiar “victimele” acestei dereglari emotionale.aspx?FID=136 61 . profesorii. 2007)154. In acest context. Mai mult. Goodman KL. Southam-Gerow MA. nucleul emotional al tulburarii depresive la copii si adolescenti pare sa fie tendinta de inhibitie a tristetii si dereglarea trairii tristetii (Suveg si colab. Factori precum imaturitatea ar trebuie luati in consideratie.

8: Criterii de identificare a tulburarilor emotionale la copii scolari (dupa Education Service Center and Texas Education Agency. Este aceasta problema atipica pentru perioada de dezvoltare a elevului? (E) O tendinta de a dezvolta Simptomele fizice trebuie sa fie in legatura cu o simptome fizice si/sau frica propblema personala sau scolara si n u datorate unor asociata de existenta probleme medicale problemelor scolare sau personale Tabelul Nr. copil de varsta sa? Elevul exercita controlul asupra comportamentului sau sentimentelor sale? Sunt aceste sentimente si comportament neadecvate si disfunctionale? (D) O dispozitie psihica Prezinta elevul nefericire si depresie si in afara scolii sau generala de nefericire sau locurilor de invatamant? Sentimentele de nefericire si depresie depresie apar evidente in toate locurile in care este elevul? Este o conditie interna? Ia in consideratie daca aceasta problema de dispozitie psihica afecteaza abilitatea elevului de a trai bucuria.Radu Vrasti Reglarea Emotionala (C) Manifestarea de sentimente Comportamentul sau sentimentele elevului sunt in mod si comportamente nepotrivite semnificativ deviante pentru ceea ce se asteapta de la un in circumstante normale. 2011) 62 .

accord total neutru 5 5 1 5 1 5 5 1 1 1 5 1 63 . Catanzaro si Mearns 1990).Radu Vrasti Reglarea Emotionala Anexa Nr. 1 Scala asteptarilor generale privind reglarea dispozitiei negative . (SAMPLE – scala completa se poate obtine prin solicitare directa la www.org) Va rog sa indicati cat de mult credeti ca modalitatile de mai jos vor contracara emotiile negative pe care le-ati avea uneori. item CAND SUNT SUPARAT CRED CA… 1 2 3 4 5 16 17 18 27 28 29 30 In mod obisnuit gasesc o cale de a ma relaxa Pot face ceva ca sa ma simt bine Asta este tot ce pot sa fac Ma gandesc la momente placute si ma voi simti mai bine Imi va fi greu sa fiu cu alti oameni Pot uita usor ce m-a suparat Daca sunt prins de munca mea. dezacord partial dezacord total acord partial Nr. aceasta ma calmeaza Sfaturile prietenilor nu ma vor ajuta sa ma simt mai bine Voi incepe sa gandesc rau despre mine Ideea ca lucrurile o sa mearga mai bine nu ma ajuta sami treaca supararea Pot gasi ceva vesel in situatie si asta ma va face sa ma simt mai bine Ma voi simti singur chiar daca o sa fiu intr-un grup cu altii 1 1 5 1 5 1 1 5 5 5 1 5 2 2 4 2 4 2 2 4 4 4 2 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 2 4 2 4 4 2 2 2 4 2 Nota: scala se poate obtine de la Dr.vrasti.facsimil (General Expectation for Negative Mood Regulation Scale –NMR. Radu Vrasti prin solicitare directa .

20R. 24R. 28. Dificultati in controlul impulsurilor: 3.facsimil (Difficulties in Emotional Regulation Scale – DERS) (SAMPLE – scala completa se poate obtine prin solicitare directa la www. 32 4. 33 3. 6R. 1 in 5) Scorul subscalelor: 1. 18. 7R. 36 6. 9 Scorul total: suma scorurilor subscalelor Nota: scala se poate obtine de la Dr. 12. Lipsa de claritate emotionala: 1R. 19.vrasti. 16. 3 in 3. 35. 14. 34R 5. 22R. Radu Vrasti prin solicitare directa deseori 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 uneori . 10R. 26. 31. 2 in 4.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Anexa Nr. 21. 27. 23. 2 Scala dificultatilor in reglarea emotionala . 29 2. Dificultatea angajarii in conportament dirijat spre scop: 13. 17R. Lipsa de constientizare a emotiilor: 2R. 5. 30. 4. Neacceptarea raspunsului emotional: 11.org) Va rog sa indicati cat de des vi se potrivesc urmatoarele afirmatii. bifand cifra corespunzatoare aproape totdeauna 5 5 5 5 5 5 5 5 5 5 64 aproape niciodata Afirmatia: Nr. 4 in 3. item aproape jumatate din timp 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 1 2 3 14 15 16 32 33 35 36 Sunt clar in ceea ce priveste emotiile mele (R) Sunt atent la ceea ce simt (R) Traiesc emotiile mele ca ceva coplesitor si in afara controlului Cand sunt suparat imi pierd cumpatul Cand sunt suparat cred ca voi ramane asa pentru mai mult timp Cand sunt suparat cred ca voi ajunge depresiv Cand sunt suparat imi pierd stapanirea de sine Cand sunt suparat am greutati sa ma gandesc la altceva Cand sunt suparat trece mult timp pana cand imi revin Cand sunt suparat ma simt complesit de emotii 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 (R) indica itemii a caror scor trebuie inveresat (5 in 4. 25. Acces limitat la strategii de control al emotiilor: 15. 8R.

10 2. imi revin cu greu Cand am o emotie. 3 Scala scurta de masurarea generala a dereglarii emotionale . 13 3. 8.org) dezacord partial dezacord total Nr. 3. Recuperare lenta: 4. 5.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Anexa Nr. 12 Nota: scala se poate obtine de la Dr. ea tinde sa fie puternica 1 1 Scorul factorilor: 1. Senzitivitate motionala: 1. item acord partial Afirmatia 1 2 7 8 12 13 In general. Raspunsul emotional: 2. 6.facsimil (Brief General Emotion Dysregulation Measure – GEDM) (SAMPLE – scala completa se obtine prin solicitare directa la www.vrasti. am probleme cu controlul emotiilor mele Adesea ma simt coplesit de emotiile mele 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 5 5 5 5 5 5 Cand sunt trist stau mai mult singur 1 Cand sunt vesel sunt mai emotional decat alti oameni 1 Cand ma supar de ceva. Radu Vrasti prin solicitare directa accord total neutru 65 . 11. 9. 7.

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Anexa Nr. 4: Chestionarul de masurare a reglarii emotionale - facsimil
(Emotion Regulation Questionnaire - ERQ) (SAMPLE – scala completa se poate obtine prin solicitare directa la www.vrasti.org)

Instructiuni: As dori sa va pun cateva intrebari despre viata Dvs. emotionala, in special despre felul cum va controlati emotiile. Intrebarile implica doua aspecte distincte ale vietii emotionale: felul cum traiti emotiile si felul cum le exprimati in afara prin vorbe, gesturi sau actiuni. Va rog sa raspundeti la fiecare intrebare in functie de gradul in care sunteti de acord sau dezacord, conform scalei pe care vi-o pun in fata. Va rog sa va uitati la aceasta scala dupa ce auziti fiecare intrebare si sa alegeti cifra care se potriveste opiniei Dvs. (pune in fata subiectului o plansa cu scala de mai jos).

1------------2-----------3-----------4-------------5-----------6------------7 Total neutru total dezacord acord

1. Cand vreau sa am emotii pozitive (de ex. sa ma amuz sau sau ma relaxez), incerc sa-mi schimb felul cum gandesc intr-o anume situatie. 4. Cand simt emotii pozitive am grija sa nu le exprim. 7. Cand vreau sa fiu pozitiv imi schimb modul de a gandi despre situatia in care ma aflu. 10. Cand vreau sa nu am emotii negative schimb modul in care gandesc despre situatia in care sunt.
Factorii scalei (nu sunt itemi la care se inverseaza scorul): - Subscala reevaluare: 1, 3, 5, 7, 8, 10; - Subscala supresie: 2, 4, 6, 9. Nota: scala se poate obtine de la Dr. Radu Vrasti prin solicitare directa

66

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Anexa Nr. 5

Scala dereglarii emotionale - facsimil (Emotion Dysregulation Scale –EDS)
(SAMPLE – SCALA SE POATE OBTINE DIRECT DE LA WWW.VRASTI.ORG) Va rog sa evaluati cat de bine va descrie fiecare din urmatoarele afirmatii, alegand o cifra conform urmatoarei scale: 1 = nu este adevarat deloc, 4 = putin adevarat, 7 = foarte adevarat

1) Emotiile mele apar pe neasteptate, chiar si pentru mine 2) Este dificil sa ma calmez cand sunt suparat
…. 7) Emotiiile ma coplesesc 8) Cand sunt suparat, ma simt singur pe lume 9) Cand sunt suparat am probleme sa vad lucrurile din punctul de vedere al altcuiva . …. 14) Cand sunt suparat am probleme sa vad sau sa-mi amintesc ceva bine despre mine 15) Uneori emotiile mele par asa de puterenice ca oamenii ar putea crede ca joc teatru sau exagerez, dar de fapt asa simt .

1 1 1 1 1

2 2 2 2 2

3 3 3 3 3

4 4 4 4 4

5 5 5 5 5

6 6 6 6 6

7 7 7 7 7

1 1 1 1 1

2 2 2 2 2

3 3 3 3 3

4 4 4 4 4

5 5 5 5 5

6 6 6 6 6

7 7 7 7 7

….
20) Cand sunt manios, sunt cu adevarat manios 21) Cand emotiile mele sunt puternice adesea iau decizii gresite …. 24) Cand sunt suparat devin solicitant si deranjant

Nota: scala se poate obtine de la Dr. Radu Vrasti prin solicitare directa

67

Radu Vrasti

Reglarea Emotionala

Anexa Nr. 6 Chestionarul de reglare cognitiva a emotiei - facsimil (Cognitive Emotion Regulation Questionnaire - CERQ)
(SAMPLE – scala completa se poate obtine de la www.vrasti.org) Va rog sa evaluati fiecare din afirmatiile de mai jos in functie de cum este felul Dvs. uzual de a reactiona intr-o situatie emotionala, alegand cifra care se potriveste cel mai bine cu felul Dvs. de a fi. jumatate din timp aproape totdeauna 5 5 5 5 5 5 5 5 68 aproape niciodata

Nr. Item

Item

1 2

Simt ca eu sunt cel care trebuie blamat Cred ca sunt cel care este responsabil pentru ce s-a intamplat Ma gandesc adesea la ce am simtit in situatie Adesea gandesc ca ce am trait este cel mai trist lucru care i se poate intampla cuiva Ma preocupa in continuare cat de oribila a fost situatia Gandesc ca la baza a ce s-a intamplat eu sunt de vina Ma gandesc la experiente placute Gandesc ca trebuie sa invat din ceea ce am trait

1 1 1 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2 2 2 2

3 3 3 3 3 3 3 3

11 12

29 30 31 36

Itemii Subscalelor: 1. Auto-blamare: 1, 2, 16, 30 2. Acceptare: 10, 17, 27, 36 3. Ruminatie: 3, 11, 28, 32 4. Refocalizare pe pozitiv: 13, 19, 24, 31 5. Refocalizare pe plan: 4, 7, 18, 33 6. Reevaluare pozitiva: 5, 21, 26, 34 7. Punerea in perspectiva: 6, 9, 14, 22 8. Catastrofizarea: 8, 12, 29, 35 9. Blamare altora: 15, 20, 23, 25 Nota: scala se poate obtine de la Dr. Radu Vrasti prin solicitare directa

deseori 4 4 4 4 4 4 4 4

uneori

Toate intrebarile se refera la ultima saptamana. Va rog sa decideti cat de mult v-au suparat astfel de probleme in ultima saptamana. In tabelul urmator gasiti un set de dificultati si probleme care este posibil sa le aveti. 7 Lista de simptome borderline (Borderline Symptom List 23 .Radu Vrasti Reglarea Emotionala Anexa Nr. oarecum deloc putin mult 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 A fost greu sa ma concentrez M-am simtit neajutorat Am fost absent si incapabil sa-mi amintesc ce ar trebui sa fac M-am simtit dezgustat M-am gandit sa ma ranesc Nu am avut incredere in alti oameni Nu am vrut sa mai traiesc M-am simtit singur M-a simtit tensionat si stresat Am avut imagini de care ma temeam M-am urat Am vrut sa ma pedepsesc Mi-a fost rusine Dispozitia mea psihica s-a schimbat rapid in ceea ce priveste anxietatea. mania si depresia Am auzit voci si zgomote din afara sau dinauntru capului Critica a avut un efect devastator asupra mea M-am simt vulnerabil Idea de moarte m-a fascinat intr-o oarecare masura Orice mi-a parut fara sens Mi-a fost frica ca o sa-mi pierd controlul M-am simtit dezgustat de mine M-am simtit ca si cum as fi departe de mine M-am simtit fara valoare 69 foarte puternic . In cursul ultimei saptamani..BSL-23) Va rog sa urmati aceste instructiuni cand raspundeti la chestionar..

arsura.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Va rog sa evaluati calitatea generala a starii Dvs. 7 M-am imbatat 8 Am luat droguri Am luat medicamente care nu mi-au fost prescrise de medic sau 9 prescrise... Incercuiti cifra care se potriveste cel mai bine. 0% reprezentand “m-am simtit foarte rau” si 100% “m-am simtit excelent”. am mers pe unde era periculos. in ultima saptamana. 0% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% (excelent) 100% (foarte rau) ____________________________________________________________________________ BSL – Supliment: Itemii pentru evaluarea comportamentului In ultima saptamana. dar in cantitate prea mare Am avut explozii necontrolate de manie sau de agresiune fata de 10 altii Am avut contacte sexuale de care mi-a fost ulterior rusine sau 11 pentru care m-am condamnat ulterior 1 70 . etc. 2 Am spus altora ca vreau sa ma omor 3 Am incercat sa ma sinucid 4 Am avut momente cand am mancat in nestire 5 Mi-am provocat varsaturi Am avut un comportament riscant in mod special: am condus 6 masina foarte repede. etc. m-am lovit cu capul de ceva tare.. 2-3 ori 4-6 ori o data Deloc Zilnic Mi-am facut singur o rana prin taiere.. m-am facut ca ma arunc de undeva. de sus.

Wilens TE (2006): Mechanism of action of agents used in Attention-Deficit/Hiperactivity Disorder. Journal of Clinical psychiatry. Acesta va fi mai mult un prilej pentru cititor de a vedea tipologia agentilor farmacologici si metodele psihoterapice cu actiune efectiva asupra tulburarilor emotionale din spatele unor entitati clinice bine consitutite.1. Cititorul nu tebuie sa se astepte de a vedea toate particularitatile tratamentelor folosite in acest afectiuni. Tratamentul medicamentos al tulburararii de atentie cu hiperactivitate la copii si adulti Desi sunt ratiuni evidente de a introduce tulburarea de atentie cu hiperactivitate printre tulburarile psihice care au la baza sau genereaza dereglari emotionale.1. precum tulburarea de atentie. Se va descrie si modelul de abordare farmacologica a tulburarii borderline de personalitate. miscarea si atentia (Wilens. ea reprezinta un caz aparte atunci cand este vorba de tratamentul farmacologic. in tulburarea de atentie cu hiperactivitate se dau medicamente stimulante care sa creasca concentratia sinaptica de dopamina si a norepinefrina. 156 71 . mai ales in zonele cerebrale asociate cu placerea.1. 2006)156. model tipic pentru a discuta cum agenti specific pot fi folositi pentru emotii specifice. Sa se determine existenta tulburarii si a condiilor comorbide in familie. 18. Precautii initiale: Diagnosticul trebuie sa fie corect si trebuie sa fie facut dupa 2-3 vizite initiale care sa includa interviul cu copilul si cu parintii. Tratamentul farmacologic In acesta parte voi trece in revista succinct cateva din principiile si interventiile practice terapeutice adresate acestor tulburari. premierea. ci mai multe care ingrediente sunt folosite si de ce. depresia sau tulburarile anxioase. In timp ce in majoritatea tulburarilor emotionale tratamentul cauta sa reduca “arousal-ul’. tulburarea bipolara. 8): 32-37. 18.. 67(suppl.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Partea II-a –Terapia medicamentoasa si psihoterapica a tulburarilor de reglare emotionala 18.

- metodele psihoeducative insotesc terapia medicamentoasa (psihoeducatia copilului si parintilor.instrumentele de evaluare simptomatologica folosite la inceput se aplica si periodic pentru a se evalua progresul (de ex. Scopul tratamentului: - tratamentul se adreseaza simptomelor tulburarii. antrenamentul de schimbare comportamentala).VADTRS and VADPRS). membri de familie. - tratamentul tinteste si tulburarile de comorbiditate. - Tulburarea trebuie sa afecteze cel putin una din ariile de functionare ale copilului (de ex. comunicare adecvata intre medic si familie/pacient. de aici importanta identificarii. in special cele adresate parintilor si profesorilor.). Nolan si Pelham-IV questionnaire – SNAP-IV. evaluarii si urmaririi lor corecte si standardizate.3. ADHD Rating Scale-IV – ADHD RS-IV.1. familia. uzul de substante. profesori.Radu Vrasti - Reglarea Emotionala In evaluare sa se foloseasca instrumente standardizate pentru a evalua severitatea initiala a simptomelor. Vanderbilt ADHD Teacher Rating Scale and Vanderbilt. cel mai adesea: depresia. Conners Rating Scales-Revised – CRS-R. etc.1. 18. 72 . recreativ. - tratamentul imbunatateste functionarea copilului in toate ariile. Swanson. Evaluarea evolutiei si a deznodamantului: . colegi). tulburari de comportament. ADHD Parent Rating Scale .2. scoala. - Este necesar sa existe si o evaluare din partea profesorului cel mai aproape de copil/adolescent. tratamentul medicamentos este eficient doar in proportie redusa. interelational. familial. academic. anxietatea. relatiile. Aderenta la tratament depinde de doua elemente de foarte mare importanta: - metodele psihoeducationale adresate parintilor si copilului. - aplicarea perioadica a instrumentelor de evaluare a functionarii. - date de la informantii proximali (parinti. 18.

Atomoxetina este un inhibitor selectiv de norepinefrica si se recomanda in cazurile de comorbiditate cu anxietatea. 56(12):1073-1086. Din fericire efectele secudare sunt minime. 2009)158.1. printre care mentionam cel mai ambitios studiu follow-up (MTA Cooperative Group. Meta-analizele au aratat insa ca efectul lor este inferior stimulantilor.Exista doua categorii de medicamente stimulante disponibile: metilfenidatul si amfetaminele. 18. 1999)157. . 73 . 31: 509–516. Toate studiile si meta-analizele sunt de acord in a evidentia efectivitatea acestor medicamente. Faber A. Medicamentele de a doua alegere: .5. incepand cu doze mici si crescand dozele la 1-3 saptamani o data. . precum clonidina si guafacina furnizeaza beneficii terapeutice la tinerii cu ADHD. Tobi H (2009): Current issues around the pharmacotherapy of ADHD in children and adults. cele mai des raportate sunt tulburarile de somn si pierderea apetitului. van den Ban E.Stimulantii si atomoxetina sunt considerate medicamentele de prima alegere. Durata tratamentului: Tratamentul dureaza atata timp cat simptomele persista. . . Meta-analize ale studiilor clinice disponibile au aratat ca eficacitatea ei este mai mica decat a stimulantelor. mai ales la copii.4. in functie de durata de actiune: scurta.Stimulantele sunt diponibile in diferite forme. . iar doza terapeutica se atinge in cateva zile. Dintre cele care merita sa fie urmarite se mentioneaza interziere in crestere. Exceptional de rar s-a raportat stop cardio-respirator. 157 The MTA Cooperative Group (1999): A 14-Month Randomized Clinical Trial of Treatment Strategies for Attention-Deficit/Hyperactivity Disorder.Medicatia stimulanta trebuie administrata progresiv. 158 Meijer WM. actiunea mai lenta. Multe studii au aratat beneficiul mentinerii tratamentului mai mult de 2 ani.1.Beneficiul tratamentului cu medicamente stimulante a fost bine documentat de multe studii clinice controlate. . evidenta lor terapeutica este slaba. Medicamente de prima alegere: Reglarea Emotionala . Pharmaci World and Science. Archive of General Psychiatry. Se mai mentioneaza riscul pentru adictie la stimulante (Meijer si colab.Alti agenti farmacologici utilizati sunt: Bupropionul si antidepresivele triciclice. crestere care se reia dupa incetarea tratamentului cu stimulante. medie sau lunga (retard).Alfa-2 agonisti.Radu Vrasti 18. ticuri sau uz de substante.

2002)159. pierd lucruri. 65[suppl. 18. prezinta probleme de organizare a lucrurilor. in timp ce copii sunt dusi la tratament de parintii sau profesorii lor 4. dificultatile legate de defictul de atentie cresc. 2: Diferentele dintre adultii si copii cu tulburare de atentie cu hiperactivitate (dupa Weiss si Weiss. Journal of Clinical Psychiatry. ii) interventiile focalizare pe relatiile scolare.1. Adultii sunt constienti de dificultatile lor pe cand copii mult mai putin. ICD) 2. Particularitatile terapie medicamentoase pentru tulburarea de atentie cu hiperactivitate la adulti Tulburarea de atentie cu hiperactivitate afecteaza in jur de 4-12% din copii si aproximativ in 50% din cazuri afectiunea ramane si la varsta adulta. acestea fiind prezentate in Tabelul nr. iv) masuri psihoeducative. simptome care nu sunt incluse in nosologiile oficiale (DSM. Exista diferente notabile intre copii si adulti cu tulburare de atentie cu hiperactivitate. 111: 279–289. Adultii accepta mult mai greu tratamentul comportamental pentru tulburarea de atentie bazat pe premiere si consecinte 5. adultii prezentand simptome precum: nu mai tin minte unde au pus lucrurile. au motivatie defectuoasa. 3. 2.7% (Bradley si colab. Adultii prezinta tulburarile de atentie mai des acasa. Prevalenta afectiunii la intreaga populatie este in jur de 4. Journal of Abnormal Psychology. Odata cu cresterea in varsta. Adultii cauta tratament pentru tulburarea de atentie. Fletcher K et al (2002): Persistence of attention deficit hyperactivity disorder into adulthood as a function of reporting source and definition of disorder. pe cand copii mai des in contextual activitatilor standardizate. El cuprinde mai multe domenii de interventie: i) interventiile focalizate pe relatia parinte-copil. sunt hipereactivi la frustrare. 1.6. 159 74 . insomnie. precum scoala Tabelul Nr. Weiss JR (2004): A guide to the treatment of adults with ADHD. 160 Weiss MD. dificultati in managementul timpului. 3]: 27–37. amana.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Tratamentul psihosocial este o parte indispensabila a tratamentului efectiv al tulburarii de atentie cu hiperactivitate. iii) antrenamentul de modificare comportamentala. 2004)160 Barkley RA. Fischer M.

Radu Vrasti Reglarea Emotionala MEDICATIA Metilfenidat (Ritalin) Metilfenidat (semi-retard) (Ritalin SR) Metilfenidat (long-acting) (Ritalin LA) Metilfenidat (Concerta) Dextroamfetamina (generic) Saruri mixte de amphetamine (Adderall) Adderall XR (retard) Atomoxetine (Strattera) Clonidina (Catapres) Guanfacine (Tenex) DEBUTUL ACTIUNII (MINUTE) 20-23 60-90 100 30-60 20-60 30 30 2-3 sapt.5-5 mg 5-10 mg 0.5-1.5-5 mg 2.2 mg/kg/zi 0. 2-8 sapt.1 mg 1 mg FRECVENTA PE ZI 1-3 1 1 1 1-3 1-3 1 1-2 2-4 2-4 DOZA ZILNICA MAXIMA 60 mg 60 mg 60 mg 54 mg ( 6-12 ani) 72 mg (13-17 ani) 40 mg 40 mg 30 mg 1. 1: Medicatia recomandata pentru ADHD la copii 75 .4 mg 2-3 mg Tabelul Nr. DURATA ACTIUNII (ORE) 3-4 3-8 7-9 10-12 4-6 5-8 10-12 24 4-6 6-8 DOZA INITIALA 5-10 mg/zi 20 mg/zi 10 mg 18 mg 2.4 mg/kg/zi 0. 1-2 sapt.

http:// www. Atomoxetina (alege medicatia care nu a fost folosita in stadiul 1 Raspuns partial Lipsa de raspuins Stadiul 3 MF. diagnostic Stadiul 1 MF. Atomoxetina Raspuns partial Lipsa de raspuins Stadiul 2 MF.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Stadiul 0 Interviu. 2011)161 (MF=metifenidat. Comorbiditate Fig. evaluare standardizata. Algoritmul de tratament al tulburarii de atentie cu hiperactivitate la copii (dupa May. Atomoxetina (alege medicatia care nu a fost folosita in stadiul 1 sau 2 Respuns partial Stadiul 4 MF/AMF + alfa2-agonist MF/AMF + atomoxetina Lipsa de raspuns Reevaluarea cazului. Nr.sccp. 2011. AMF. AMF.edu/SCORxE 76 . AMF=metamfetamina) 161 May F (2011): Primary Care Management of ADHD in Childhood. intalnire cu parintii. AMF.sc.

Clinicianul trebuie sa fie convins ca nici un tratament medicamentos nu va fi suficient de eficient daca nu este asociat cu interventiile psihosociale. 11(10): 1443-1465. anxietate sau tulburari ale folosirii de substante. atunci cand se intrica cu iritabilitate. de ex. distorsionat Suspiciozitate. Morrison NR. 162 Wilens TE. Se recomanda ca specialistul sa caute in mod riguros si standardizat simptomele tulburarii de atentie ori de cate ori simptome legate de o tulburare afectiva au o prezentare atipica. modul cum aceasta a interferat cu viata lui si identificarea si negocierea tintelor terapeutice. variabilitatea simptomatologica trebuie totdeauna avuta in vedere (Walens si colab. negativistic Relatii intense si instabile Frica de abandon si rejectie Manipulativ Suprasenzitiv. 3 se prezinta cateva criterii de diferentiere a celor doua afectiuni.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Inainte de a incepe orice tratament. Atunci cand simptomele sunt pe primul plan. 2011)162. paranoidie Tendinte destructive catre sine si altii Tabelul Nr. precum simptome de depresie. diagnosticul tulburarii de atentie trebuie sa fie facut cu precautie. Prince J (2011). labilitate emotionala. Acestea cuprind terapia de modificare comportamentala si psihoeducatia. Tulburarea de atentie cu hiperactivitate Debut in copilarie Atractiv. precautia care trebuie avuta in vedere este cea a distinctiei de tulburarea borderline de personalitate cu care se poate confunda usor. In Tabelul Nr. 2004). naiv Relatii stabile Aventuros Inpredictibil Insenzitiv Proasta judecata Impulsivitate nedirijata Tulburarea borderline de personalitate Debut in adolescenta Manios. 3: Indicii de diagnostic diferential intre tulburarea de atentie si tulburarea borderline de personalitate (dupa Weiss si Weiss. Trebuie bine stiut ca la adulti aceasta tulburare este deseori mascata de simptomele zgomotoase ale comorbiditatii. Expert Revue Neurotherapeutics. Psihoeducatia cuprinde acele activitati care au ca scop sa creasca insightul subiectului cu privire la tulburarea lui. 77 . An update on the pharmacotherapy of attention-deficit/hyperactivity disorder in adults. dificultati de somn sau expresii temperamentale explozive. Terapia de modificare a comportamentului se bazeaza pe intarirea pozitiva a comportamentelor dezirabile.

Drugs. Medicamentul Ritalin (methylphenidat eliberare imediata) Concerta (methylphenidat eliberare retard) Ritalin LA (methylphenidat eliberare retard) Adderall (saruri mixte de amphetamine cu eliberare imediata) Adderall XR (saruri mixte de amphetamine cu eliberare retard) Strattera (atomoxetine) Doza de start (mg) 10 36 20 5 10 40 Frecventa de administrare 3 x zi in fiecare dimineata in fiecare dimineata 3 x zi in fiecare dimineata in fiecare dimineata Rata de crestere a dozei 10 mg/sapt. 3]: 27–37. 2003)164. Redam mai jos (vezi Tabelul Nr. Tratamentul medicamentos cuprinde ca si la copii medicamentele stimulante. 4 un grafic al modului de crestere a dozelor la medicamentele de prima alegere in tulburarea de atentie cu hiperactivitate la adulti (Weiss si Weiss. ca prima alegere. 20 mg/sapt 5 mg/sapt 10/mg/sapt 40 mg/2 sapt Doza maxima pe zi (mg) 80 80 80 40 40 120 Tabelul nr. simptomele tinta. invata pacientul sa-si monitorizeze progresele si efectele secundare. incepe cu doze mici. Journal of Clinical Psychiatry. comorbiditate. istoria medicamentoasa a pacientului si riscul de abuz. alege medicamentele in functie de durata de actiune. pentru a evalua progresul. 163 78 . urmarind urmatoarele precautii (Weiss si Weiss. istoria familiala. 164 29. 63(22): 2395–411.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Introducerea medicatiei trebuie sa se faca progresiv. foloseste scale de evaluare la inceput si pe parcurs. preferinta pacientului. 18 mg/sapt. iar atomoxetina si antidepresivele triciclice (in special desipramina) ca a doua alegere (Wilens. 2004)163: furnizeaza pacientului informatii scrise despre medicamentele pe care le va lua. 65[suppl. Weiss MD. Wilens TE (2003): Drug therapy for adults with attention-deficit hyperactivitydisorder. 2004). 2004). 4: Initierea si cresterea dozelor pentru agentii indicati in tratamentul tulburarii de atentie cu hiperactivitate (dupa Weiss si Weiss. creste-le lent pana se obtine o balanta echilibrata intre beneficii si riscuri. Weiss JR (2004): A guide to the treatment of adults with ADHD.

). etc. prezenta trasaturilor psihotice (idei delirante.). imbunatatirea functionarii subiectului. afectarea functionarii care pune in pericol subiectul sau pe altii (asumarea de riscuri.2. tratamentele efectuate si raspunsul la medicamentele prescrise. hipomaniacale si mixte la adult Tratamentul farmacoterapic al episodului de manie. Kennedy SH.evaluarea suicidalitatii (idei de suicid. se recomanda sa se utilizeze instrumente standardizate care permit evaluarea confidenta a evolutiei pacientului in timp (de ex. obiectivele terapeutice sunt comune. evolutia clinica anterioara. remiterea simptomelor psihotice. hipomanie si starile mixte.2. O'Donovan C et al (2005): Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments (CANMAT) guidelines for the management of patients with bipolar disorder: consensus and controversies. etc. hipomanie sau mixt depinde de severitatea clinica a lui: ideatia sau comportamentul suicidar. existenta planului si a mijloacelor de suicid. comportamentul agresiv. Farmacoterapia tulburarii bipolare – episodul maniacal 18. 7(Suppl 3): 5-69.Radu Vrasti Reglarea Emotionala 18. . Desi exista diferente intre manie.evaluarea functionarii subiectului. etc. tulburarea de atentie cu hiperactivitate. tulburari de personalitate. existenta episoadelor anterioare. se recomanda folosirea unor instrumente standardizate (de ex. etc. etc). Bipolar Disorder. a gradului in care tabloul clinic interfera cu functionarea. este necesar sa se intreprinda o evaluare pretratament care sa cuprinda: identificarea simptomelor si evaluarea severitatii lor. cresterea sigurantei subiectului si a celor din jur. . Obiectivele tratamentului sunt urmatoarele (Yathma si colab.).1. GAF. 2005)165: remiterea simptomelor sau ameliorarea severitatii lor. halucinatii). turbulenta sociala. ideatia sau comportamentul homicidar. in special tulburarile de folosire a alcoolului si drogurilor. Young Mania Rating Scale. prezenta tulburarilor comorbide. 165 79 . Yatham LN. Pentru atingenrea obiectivelor propuse. Farmacoterapia episoaderelor maniacale.

aderenta la terapie si suportul familiei. punerea in opera de strategii de crestere a aderentei cu terapia si adoptarea unui stil colaborativ cu pacientul pe tot parcursul managementului terapeutic. antipsihoticele si benzodiazepinele. daca in acest interval nu se obtine o modificare a tabloului clinic se poate lua in considerare schimbarea medicamentului de baza si/sau asocierea cu medicamente adjuvante. Locul unde se va face tratamentul se alege in functie de severitatea tabloului clinic. Nu exista indici care sa permita individualizarea tratamentului in functie de particularitatile clinice. anticonvulsivantele. totusi unele studii au aratat ca valproatul este mai eficient decat litiul in starile mixte (Swan si colab. Medicamentele de baza sunt sarurile de litiu si anticonvulsivante.Radu Vrasti - Reglarea Emotionala existenta conditiilor somatice care ar putea influenta alegerea unor medicamente (de ex. Raspunsul terapeutic se asteapta in primele 2-3 saptamani. . iar valproatul sau carbamazepina sunt mai bune decat Swann AC. boli renale in cazul litiului sau boli hepatice in cazul valproatului). Asocierea lor va fi prezentata pe scurt mai jos. 1999)166. Tot in momentul acesta trebuie sa mentionez cat de importanta este stabilirea unei relatii terapeutice cu subiectul. patologia comorbida. hipomaniacale sau mixte avem la dispozitie patru clase de medicamente: sarurile de litiu. pacientul poate fi tratat: .la domiciliu. 166 80 . Pentru terapia medicamentoasa a starilor maniacale. Monoterapia. Calabrese JR. Bowden CL.in clinici de zi sau spitalizare partiala si . Astfel. administrarea singulara a unui agent farmacologic din cele de baza. insightul pacientului. iar antipsihoticele si benzodiazepinele sunt doar medicamente adjuvante. 156:12641266. et al (1999): Differential effect of number of previous episodes of affective disorder on response to lithium or divalproex in acute mania. prezenta ideatiei suicidare sau homicidare. American Journal of Psychiatry.in spital. iar in formele severe se recomanda o combinatie intre agentii antimaniacali (litiu si anticonvulsivante) si neuroleptice. transformandu-i in pacienti foarte dificili. capacitatea de monitorizare a simptomelor si managementul terapiei medicamentoase. este destinata formelor usoare de manie sau hipomanie. Se stie cat de versatili si lipsiti de insight sunt pacientii cu tulburare bipolara in recaderile maniacale.

Arnold LM (2001): Bipolar disorder. Anticonvulsivantele 2.1.7. Olanzapina 4. Tiagabina 3. Lamotrigina 2. 85:645661.5.5.1.Radu Vrasti Reglarea Emotionala litiul in episoadele cu cicluri rapide (Keck si colab.Haloperidol 4.6. Oxcarbamazepina 2. Medical Clinic North America Journal. Antipsihotice clasice 3. Benzodiazepine 5.2.3. Clonazepamul 5. 2001)167. McElroy SL. Ziprasidona 4. Topiramatul 2.6. 2005) In Tabelul Nr.1 se prezinta o lista cu aceste medicamente si gradul de evidenta a eficacitatii lor de la 1 = evidenta foarte buna la 3 = evidenta scazuta. 1. Clasa medicamentoasa 1. Lorazepamul Nivelul de evidenta 1 1 1 2 1 1 2 3 1 1 1 1 1 1 3 1 1 2 Tabelul Nr.7. Antipsihotice atipice 4.2. 81 .4.1.3.4. 2 se prezinta o lista succinta cu efectele secundare a catorva din cele mai folosite medicamente 167 Keck PE Jr. Clozapina 4. Aripiprazolul 4. Divalproex sau Valproatul 2.2.1. Agentii medicamentosi folositi in tratamentul maniei si nivelul de evidenta a eficacitatii lor (dupa Yatham si colab. Quetiapina 4. In tabelul Nr. Paliperidona 5. Gabapentina 2. Litiu carbonic 2. Risperidona 4. Carbamazepina 2.

In mod conventional antipsihoticele sunt asociate cu simptome extrapiramidale. tulburari de echilibru. akatizie. sedare. voma. poate produce si sindrom metabolic. constipatie. ameteli. 2. crestere in greutate. Unele persoane vulnerabile pot avea fenomene de neurotoxicitate care includ somnolenta. gura uscata. disfunctii sexuale si diskinezie tardiva. crestere in greutate. Dezinhibitie. crestere in greutate. Sedare. leucopenie. dar ele trebuie monitorizate daca tratamentul dureaza cateva luni. poliuria. voma. letargie si cefalee. nivelul glicemiei si al lipidelor sanghine. cresterea in greutate. somnolenta. rash. hiponatremie. Crestere in greutate. simptome extrapiramidale. Observatie: Acest medicament nu va fi administrat femeilor cu potential de a ramane gravide datorta riscului fetal. sedare si depresia centrului respirator Dezinhibitie. prurit. setea. constipatie. Efectele secundare ale principalelor medicamente utilizate in tratarea episodului maniacal. hipotensiune ortostatica Cefalee. Cefalee. presiunea sanghina. somnolenta. dispepsie. tremor. Rar apar tulburari hepatice. dureri abdominale. viziune dubla. sedare. Cresterea nivelului prolactinei cu tulburari de dinamica sexuala. akatizie. Inrautatirea aspectului clinic al bolnavului poate semnala cresterea toxicitatii litiului. cresterea apetitului. akatizie. akatizie. voma. hipotensiune ortostatica. greata. dispepsie. sedare si depresia centrului respirator Valproatul Carbamazepina Antipsihotice Aripiprazolul Olanzapina Quetiapina Risperidona Ziprasodona Paliperidona Clozapina Clonazepam Lorazepam Tabelul Nr. Cefalee. in consecinta se va monitoriza greutatea. caderea parului. Se recomanda testarea hepatica si a nivelului plasmatic la pacientii care iau carbamazepina perioade lungi. tulburari de ritm cardiac si afectare cognitiva. fragilitate vasculara subcutanata. diaree. organele cele mai afectate fiind rinichii si glanda tiroida. retentie de lichide. greata. sedare. crestere in greutate Cefalee. drept pentru care se recomanda monitorizarea tabloului sanghin la 2 saptamani. Carbamazepina produce inductie enzimatica hepatica si de aceea duce la interactiuni cu alti agenti farmacologici. ameteli. sindrom dyspeptic. ameteli. Greata. insomnii. greata.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Medicamentul Litiu carbonic Efecte secundare Cele mai comune efecte secundare sunt greata. Divalproex da mai putine tulburari digestive. gura uscata. 82 . hipertonie neurovegetativa Produce agranulocitoza si alte discrazii sanghine. tremorul. constipatie. dispepsie.

World Journal of Biological Psychiatry. 73:1412 170 Ketter TA (2008): Monotherapy versus combined treatment with second-generation antipsychotics in bipolar disorder. Vanderburg DG. 169 Sachs GS. pe de-o parte. placebo-controlled trial. La aceasta lista s-a mai adaugat recent si ziprasidona. pentru formele severe se recomanda o asociatie din medicamentele de prima alegere si antipsihotice. 5): 9-15. 2008)170. et al (2009): The World Federation of Societies of Biological Psychiatry (WFSBP) guidelines for the biological treatment of bipolar disorders: update 2009 on the treatment of acute mania. la care se apeleaza in formele mai usoare sau in circumstante speciale pe care le vom descrie mai jos.2. Vieta E. double-blind. 10: 85-116. si antipsihotice. eficacitatea si tolerabilitatea lor si astfel avem medicamente de prima alegere. Astfel. pe de alta parte. Part 1: results of a randomized. et al (2012): Adjunctive oral ziprasidone in patients with acute mania treated with lithium or divalproex. Aceasta combinatie nu se recomanda a fi facuta la nivelul medicului de medicina generala. ca adjuvant (Sachs. iar in formele usoare se indica monoterapia cu litiu sau un alt agent anticonvulsivant. In general combinatia cea mai des recomandata si folosita este cea dintre litiu/valproat si unul din neurolepticele urmatoare: haloperidol. respectiv o asociatie dintre litiu sau un agent anticonvulsivant si un neuroleptic. Journal of Clinical Psychiatry. olanzapina. Studii clinice controlate si meta-analize au demonstrat eficienta si au ierarhizat medicamentele si combinatiile de prima sau a doua alegere. Edman S. 2012)169. 168 83 . 2009)168.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Medicamentele folosite in tratarea episodului maniacal sunt impartite in functie de specificitatea.Combinatiile de prima alegere in episodul maniacal acut/sever: Pacientii cu forme severe in mod curent necesita o combinatie dintre litiu carbonic si un antipsihotic (Grunze si colab. Adaugarea neurolepticelor s-a dovedit benefica si atunci cand s-au facut Grunze H.2. Journal of Clinical Psychiatry. Goodwin GM. 18. a fost evidentiata de trecerea in revista a 20 studii care au aratat ca rata de raspuns (imbunatatire mai mare de 50%) si timpul de raspuns al acestei asociatii sunt semnificativ mai bune comparativ cu administrarea doar a litiului sau valproatului singur (Ketter. sau numai un neuroleptic. Evidenta eficacitatii asocierii dintre litiu sau valproat. precum litiu si medicamentele anticonvulsivante. Un alt criteriu de prescriere a medicamentelor este severitatea tabloului clinic. din cauza toxicitatii litiului si nevoii de monitorizare a concentratiei sanghine a litiului. considerate ca fiind cel mai probabil eficace si medicamente de a doua alegere. O alternativa a aceastei ombinatii este cea dintre valproat si un antipsihotic. combinatii care le voi prezenta succinct mai departe. 69(Suppl. quetiapina si risperidon. aripiprazol.

69(8): 1237-1245. Daca nu raspund la combinatia litiu/valproat plus clozapina/paliperidona se poate incerca allopurinol plus litiu sau tamoxifen plus litiu (Machado-Viera si colab. 171 84 . et al (2008): A double-blind. In caz ca pacientii nu prezinta nici o imbunatatire la terapie timp de 2 saptamani. Schimbarea se face scazand treptat unul si introducand treptat pe celalalt. et al (20060: Atypical antipsychotics in the treatment of mania: a metaanalysis of randomized. 3 se prezinta o lista a acestor combinatii si nivelul lor de evidenta dat de studiile controlate si meta-analizele diponibile. Lara DR. ceea ce nu s-a intamplat in cazul ziprasidonei (Sachs si colab. Se poate schimba si antipsihoticul cu altul dupa aceeasi schema. Combinatia Litiu/valproat + risperidone Litiu/valproat + olanzapine Litiu/valproat + quetiapine Litiu/valproat + aripiprazol Litiu/valproat + ziprasidone Litiu/valproat + haloperidol Litiu + divalproex Litiu + carbamazepine Nivelul de evidenta 1 1 1 1 3 1 3 2 Perlis RH. In Tabelul Nr. 2012). questiapina sau risperidona) (Perlis si colab. 2006)171. placebo-controlled trials. 192(2):135-143. Smulevich AB. Asocierea aripiprazolului la litiu sau valproat se dovedeste benefica. 172 Tohen M. Journal of Clinical Psychiatry. British Journal of Psychiatry. versus asocierea cu neuroleptice (olanzapina. 2008)172.Radu Vrasti Reglarea Emotionala studii in care s-a comparat asocierea antimaniacalelor cu placebo. placebo-controlled 4-week study on the efficacy and safety of the purinergic agents allopurinol and dipyridamole adjunctive to lithium in acute bipolar mania. Soares JC. Journal of Clinical Psychiatry. litiul este schimbat cu valproatul si invers din combinatia cu care s-a inceput. La pacienti refractari se poate introduce clozapina sau paliperidona. Vornik LA. Nu se recomanda asocierea carbamazepinei cu antipsihotice. Welge JA. randomized. 67(4): 509-516. 173 Machado-Vieira R. Bowden CL. studiile aratand ca eficacitatea nu creste comparaiv cu administrarea singura a carbamazepinei (Tohen si colab. 2008)173. et al (2008): Olanzapine plus carbamazepine vs carbamazepine alone in treating manic episodes. In tabelul 4 se prezinta dozele terapeutice si rata de crestere a acestor medicamente.

valproatul. Meta-analizele au aratat urmatoarea ordine de eficacitate a agentilor antimaniacali folositi singuri: haloperidol.com 174 85 . tratamentul va fi continuat pana la remiterea totala a simptomelor maniacale. 175 Cipriani A. O'Donovan C et al (2005): Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments (CANMAT) guidelines for the management of patients with bipolar disorder: consensus and controversies. mixed episodes. risperidone. Lorazepamul este si el o alternativa. In general. ziprasidona (Cipriani si colab. quetiapina si Yatham LN. litiu. in functie de severitatea tabloului maniacal. reducand dozele lent in 2-4 zile. litiu. 3: Nivelul de evidenta a eficacitatii la diferite combinatii de agenti de prima alegere in terapia maniei severe (dupa Yatham si colab. Unii autori sugereaza ca la pacientii care nu tolereaza litiul. anticonvulsivantele sau neurolepticele si care au forme usoare sau hipomanie. 2013)176. 176 Stovall J (2013): Bipolar disorder in adults: Pharmacotherapy for acute mania. Lancet. Salanti G et al (2011): Comparative efficacy and acceptability of antimanic drugs in acute mania: a multiple-treatments meta-analysis. aripiprazole.uptodate. olanzapina. Kennedy SH. valproat sau ziprasidone. benzodiazepinere sunt folosite ca adjuvante in tratamentul simptomatologic al cazurilor cu insomnie sau anxietate (Stovall. Barbui C. Important este de notat ca daca pacientul care prezinta un episod maniacal era sub antidepresive. olanzapina. Litiul. Bipolar Disorder. Dupa stabilirea formulei terapeutice si stabilizarea tabloului clinic.Radu Vrasti Divalproex + carbamazepina Risperidona + carbamazepina Adaugare gabapentin Adaugare lamotrigina Adaugare topiramat Litiu/valoroate + clozapin/paliperidona Litiu/valproate +allopurinal/tamoxifen 3 3 2 2 2 Reglarea Emotionala 2 2 Tabelul Nr. www. 2005)174 In formele putin severe si in hipomanie se recomanda monoterapie cu aripiprazole. 7(Suppl 3): 5-69. carbamazepina. quetiapina. and hypomania. Totusi monoterapia cu benzodiazepine este putin folosita. haloperidol. 2011)175. quetiapina. din cauza pericolului adictiei care se instaleaza la persoane care si asa au un potential adictiv ridicat. Uptodate. carbamazepina. Wolters Kluwer Health. 378(9799): 1306-1315. sa se inceapa cu monoterapia cu Clonazepam. daca tabloul maniacal este sever se poate chiar incerca o oprire brusca a antidepresivelor. acestea vor fi scoase treptat.

imbunatatirea somnului.1): 1-48. Dintre obiectivele interventiilor psihosociale in tulburarea bipolara amintim: cresterea insightului pacientului si a capacitatii acestuia de a identifica simptomele si recurentele. Andreassen O et al (2012): Efficacy of pharmacotherapy in bipolar disorder: a report by the WPA section on pharmacopsychiatry. utilizarea alcoolului si a drogurilor. pacientul trebuie monitorizat in ceea ce priveste nivelul severitatii simptomelor. European Archives of Psychiatry and Clinical Neuroscience. 262 (suppl. suicidalitatea si nivelul de functionare din diverse arii de functionare. controlul consumului de alcool si droguri. odihnei si a ritmului social si rutinelor zilnice. glandei tiroide. Kasper S. cresterea acceptarii suferintei si intelegerea felului cum aceasta interfera cu diferite aspecte ale vietii lui. nivelul sanghin al acestora. indicatorii fizici precum starea ficatului. familiale. cresterea aderentei la medicamente si participarea la monitorizarea acestora. 177 86 . In tot acest timp. greutatea. rinichiului. toleranta lor. Fountoulakis KN. 2012)177. In finalul acestei sectiuni este necesar sa se aminteasca ca oricat de eficient ar fi un tratament farmacologic. ocupationale. iar laomtrigina este buna pentru prevenirea trecerii la faza depresiva (Fountoulakis si colab. reinsertia in activitatile sociale. Aceste date se compara cu evaluarile precedente si se alcatuieste un grafic al progresului. si numai asa se poate obtine o recuperare pe termen lung.Radu Vrasti Reglarea Emotionala aripiprazolul s-au dovedit superioare in faza de mentinere. imbunatatirea metodelor de coping cu stresorii psihosociali asociati recaderii. prezenta efectelor secundare. presiunea sanghina. In monitorizarea pacientului trebuie sa se apeleze la ajutorul medicului de familie si al familiei pacientului. el trebuie insotit de un program de tratament psihosocial.

5-25 mg seara./zi 20-40 mg 2-3/zi 12.2 meq/l 50-125mcg/ml 4-12 mcg/ml >3500/mm3 leucocite 2 mg 2-3 8-12 mg 1-2 mg 2-4 3-8 mg Tabelul nr.8-1. 4: Dozele terapeutice ale medicamentelor antimaniacale 87 . Litiu carbonic (generic) Valproatul de sodiu (Depakote) Carbamazepina (Tegretol) Aripiprazol (Abilify) Olanzapina (Zyprexa) Quetiapina (Seroquel) Risperidon (Risperdal) Ziprasidona (Geodon. Zeldox) Clozapina (Leponex.5 mg/zi 1-2 zile 1 mg in fiecare zi 1 mg la 2-3 zile DOZA ADMINISTRATA O DATA 300-600 mg/zi 500-750 mg/zi 200-400 mg 15-45 mg 5-10 mg 200-400 mg 2-4 mg 20-40 mg 150 mg 3-6 mg 1 mg FRECVENTA PE ZI 3 3 2-3 1 1-2 1-2 1-2 2-3 2 1-2 2-3 DOZA ZILNICA MAXIMA 900-1800 mg 1500-2500 mg 800-1000 mg 45 mg 10-30 mg 400-800 mg 4-8 mg 40-80 mg 150-450 mg 6-12 mg 2-6 mg NIVEL PLASMATIC TERAPEUTIC 0. 3 mg zi 1-2 x zi 05-1 mg 2 x zi 1-2 mg/zi 2 x zi 2-4 mg 3-4 x zi. Clozaril) Paliperidona (Invega) Clonazepam (adjuvant) (Rivotril) Clonazepam (monoterapie) (Rivotril) Lorazepam (generic) RATA DE CRESTERE A DOZEI 300-600 mg la 45 zile 250-500 mg la 23 zile 200 mg la 2-3 zile 10 mg la 1-2 zile 5 mg la 2-3 zile 100 mg/4-5 zile 1 mg/sapt 20 mg/4-5 zile 25 mg la 2 zile 3 mg la 3-4 zile 0.Radu Vrasti Reglarea Emotionala MEDICATIA DOZA DE INCEPUT 150-300 mg 1-2 x zi 250 mg 2-3 x zi 100-200 mg 1-2/zi 10-30 1/zi 5-10 mg 1-2/zi 100-200 mg 1-2/zi 1-2 mg 1-2.

psihoeducatie Severitate sever usor Agitatie Violenta APSY + BDZ (inj) Litiu/ ANC + APSY (oral) ANC (monoterapie) + BDZ ANC = anticonvulsivati LI = litiu APSY = antipsihotic BDZ = benzodiazepine Inj = injectabil CLZ = clozapina PAL = paliperidona ALL = allopurinol TAM = Tamoxifen Optimizare si mentinere Revizuire rezultat prost bun ANC + CLZ/PAL ANC + ALL/TAM Continuarea combinatiei si dozelor Fig. 1: Algoritmul de tratament a episodului maniacal (modificat dupa Goodwin. Nr. Journal of Psychopharmacology 23(4):346– 88 . agresivitatii.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Diagnostic Tulburare bipolara Episod maniacal/mixt Evaluare Evaluarea suicidalitatii. istorie bipolara Alianta terapeutica Comunicare. insight-ului. aderenta la terapie. severitatea simptomelor. stabilirea obiectivelor. 178 2009)178 Goodwin GM (2009): Evidence-based guidelines for treating bipolar disorder: revised second edition— recommendations from the British Association for Psychopharmacology. cresterea insightului.

poliuria. Chang KD (2007): Pharmacotherapeutic strategies for pediatric bipolar disorder. cu precautia de a incepe cu doze mai mici si de titrare lenta a dozelor. semnele extrapiramidale. In cazul litiului.aparitia mai frecventa si severa a efectelor secudare adverse. hipomaniacale si mixte la copii si adolescenti Aproximativ 53-66% din tulburarile bipolare debuteaza la varsta copilariei sau adolescentei. tremorul. Principiile tratamentului medicamentos sunt asemanatoare cu cele ale adultului. acneea si hipotiroidismul. acidul valproic si antipsihoticele atipice raman medicamentele de prima linie si la copii si adolescenti. s-a vazut ca el are efecte neurotrofice si protejeaza neuronul de efectele citotoxice ale glutamatului. Expert Opinion in Pharmacotherapy. Printre efectele secudare se enumera greata. Madaan V. fizic si emotional.3. printre care mentionam sedarea. se mai raporteaza rar tulburari de conducere atrio-ventriculare si convulsii (Maddan si Chang. sindromul dispeptic. tulburarea de reglare temperamentala. Recomandarile pentru medicamentele de prima si a doua alegere valabile pentru adulti trebuie urmate si in cazul copiilor si adolescentilor. polidipsia. tulburari de invatare sau cauze organice (de ex. epilepsia). Litiul. cu urmatoarele precuatii: . . cu un varf la varsta de 15-19 ani. diareea. sedarea. litiul este medicamentul de prima alegere. tulburari consecutive abuzului sexual. episodul maniacal sau mixt. precum consumul de alcool si droguri. Astfel. Nivelul lui de evidenta este 2. oricum. 388.dozele initiale sunt mai mici. modificarile metabolice si cresterea titrului prolactinei. obezitatea.Radu Vrasti Reglarea Emotionala 18. Particularitatile tratamentului episoadelor maniacale. 2007)179. cu conditia administrarii lui la copii peste 12 ani si a monitorizarii nivelelor plasmatice si a efectelor fizice adverse.2. la copii si adolescenti prezinta unele particularitati in sensul ca episodul este frecvent insotit de alte tulburari comorbide si trebuie bine diferentiat de tulburarea de atentie cu hiperactivitate si de tulburari comportamentale aparute in conditii psihopatologice altele decat tulburarea bipolara. Diagnosticul tulburarii bipolare. 8(12): 1801-1819 179 89 . 1% din copii si adolescenti se presupune ca sufera de tulburare bipolara (Madaan si Chang.

Cat priveste neurolepticele atipice. olanzapina si risperidona. prezenta simptomelor psihotice. 180 90 . 4 se prezinta algoritmul de tratament al episodului maniacal la copii si adolescenti recomandat de Kowatch si colab. In Fig. profilul efectelor adverse. de mentinere sau cu valente profilactice. 7(Suppl 3): 5-69. Se poate asocial cu litiul sau poate fi folosita singura. Lamotrigina si gabapentinul nu s-au dovedit eficace si nivelul lor de evidenta este 4. In cazul tratamentului de lunga durata. (2005)181. comorbiditatea. eficacitatea agentului (exprimata de nivelul de evidenta). Nr. Birmaher B. Divalproexul si combinatia dintre quetiapina si divalproex sunt si ele de prima alegere cu nivel de evidenta 2 (Yatham si colab. Bipolar Disorder.Radu Vrasti Reglarea Emotionala 2007). Yatham LN. 44 (3): 213 -235. Kennedy SH. pe cand valproatul este recomandat in formele cronic iritabile sau cu cicluri rapide). istoria folosirii agentului respectiv. et al (2005): Child psychiatric workgroup on bipolar disorder: treatment guidelines for children and adolescents with bipolar disorder. in formele usoare sau de hipomanie. Topiramatul este efectiv cu conditia sa fie folosit ca adjuvant la medicamentele de prima alegere. ca monoterapie. fara simptome psihotice. Urmatiorii factori trebuie sa fie luati in consideratre in alegerea unui medicament sau a unei combinatii de medicamente pentru tratarea episodului maniacal la copii si adolescenti: subtipul tulburarii bipolare (litiul este de folosit in mania euforica. cele mai bune rezultate se obtin cu quetiapina. Carbamazepina este un agent de a doua alegere. litiul si valproatul trebuie sa fie considerati agenti de a doua alegere. Journal of American Academy of Child Adolescent Psychiatry. lamotrigina este in schimb folosita in depresia bipolara. faza bolii. O'Donovan C et al (2005): Canadian Network for Mood and Anxiety Treatments (CANMAT) guidelines for the management of patients with bipolar disorder: consensus and controversies. istoria familiala de folosire a agentului respective. 181 Kowatch RA. 2006)180. Fristad M.

RISP.Radu Vrasti Reglarea Emotionala NU Trasaturi psihotice? DA SD (Li. 2005) 91 . CBZ) sau APA (OLZ. VPA or CBZ) + (OLZ. 4: Algoritmul de tratament al episodului maniacal la copii si adolescenti (Kowatch si colab. VPA. QUET) Raspuns negativ Raspuns pozitiv (Li. QUET) Trecerea la alt agent Li + VPA sau SD + APA Li + VPA + APA sau Li + CBZ + APA Li + VPA + APA sau Li + CBZ + APA SD = stabilizatoare ale dipozitiei Li = Litiu VPA = valproat CBZ = carbamazepina APA = antipsihotice atipice OLZ = olanzapina RISP = risperidona QUET = quetiapina Figura Nr. RISP.

Ca si in cazul tratamentului destinat adultilor. cand se administreaza risparidona sau olanzapina riscul cresterii in greutate trebuie luat in considerare. in primary and secondary care. cand nu se obtine o ameliorare cu antipsihotice. monitorizata la fiecare 6 luni.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Indicatorii care trebuie luati in consideratie in timpul monitorizarii sunt urmatorii (NICE clinical guideline.uk 92 .nice. masurarea nivelului prolactinei. London. www. 38: Bipolar disorder: The management of bipolar disorder in adults. UK. trebuie luata in considerare trecerea la litiu sau valproat. 182 National Institute for Health and Clinical Excellence (2006): Clinical Guideline Nr. valproatul trebuie dat cu precautie la adolecente din cauza riscului de ovar polikistic si a riscului de malformatii la noi nascuti. children and adolescents.org. 2006)182: inaltimea si greutatea. tratamentul psihosocial al episodului maniacal la copii si adolescenti trebuie insotit de interventii psihosociale. fara de care nu se poate obtine o stabilizare clinica de durata.

157 (suppl.4): 1-45.Radu Vrasti Reglarea Emotionala 18. Chatterji S. Medicamentele presupus antidepresive cauta sa creasca titrul acestor neuromediatori.remisia. 2007)183. 183 93 . chronic diseases. in ciuda tratamentului. Alte mecanisme care pot avea rol in geneza depresiei sunt tulburarile neuroendocrine. iar tratamentele adjuvante ale depresiei se adreseaza acestor mecanisme. 85% din acestia vor mai avea cel putin un episod de-alungul vietii. precum cele ale axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian. 3. American Journal of Psychiatry. fara simptome depresive si la gradul de functionare caracteristic individului respective. genereaza ideatie suicidara si tentative de suicid (Mousavi si colab. 2000)184: 1. and decrements in health: results from the World Health surveys. 18.3. Scopurile tratamentului antidepresiv pot fi impartite in functie de perioada de timp scursa de la debutul episodului depresiv (APA. care inseamna intoarcerea la starea anterioara afectiunii. prevalenta pe toata viata se intinde de la 8 la 15%. mai ales a serotoninei si noradrenalinei. Moussavi S. Verdes E et al (2007): Depression. 184 American Psychiatric Association (2000): Practice guideline for the treatment of patients with major depression. Lancet.1. depresia este a 4-a boala in termen de cost social. Tratamentul tulburarilor depresive se face cu medicamente specific antidepresive si cu mijloace psihoterapiece. 370: 851-858. femeile fiind de 2 ori mai afectate. tulburarile tiroidiene si cele estrogenice si tulburarile factorului de crestere neuronala. In etiopatogenia depresiei au fost incriminate mecanisme care au la baza tulburarea neuromediatorilor cerebrali. Tratamentul depresiei Depresia este o adevarata problema de sanatate publica pentru ca afecteaza toate varstele: 22% din oamenii care au avut un episod de depresie continua sa aibe simptome timp de 1 an. familial si vocational. Scopuri pe termen scurt: . Remisia nu trebuie confundata cu imbunatatirea partiala a tabloului clinic.

fara mentinerea tratamentului antidepresiv. 2. Clasificarea antidepresivelor: antidepresivele cu actiune asupra neuromediatorilor se pot imparti in urmatoarele clase: . Escitalopram.agenti inhibitori ai monoamin-oxidazei (Tranylcypromine. The National Institute of Health and Clinical Evidence din Marea Britanie a ajuns la concluzia ca antidepresivele triciclice sunt mai eficace decat 94 . Trazodona). dar in alt mod (Mirtazapina.protejarea indivizilor cu susceptibilitate la tulburari depresive de a suferi noi recaderi. medicamentele antidepresive s-au dovedit tot atat de eficiente ca si psihoterapia ccognitiv-comportamentala. clomipramina). Oricum. Trecend in revista majoritatea studiilor clinice diponibile. Eficacitatea medicamentelor antidepresive: In ultimii ani eficacitatea antidepresivelor a fost de multe ori contestata atat din cauza problemelor metodologice ridicate de studiile clinice randomizate.Radu Vrasti Reglarea Emotionala . care dureaza in medie 16-20 saptamani. Faza de mentinere a remisiei. . care protrejeaza subiectul impotriva recaderilor si care dureaza in medie 9-12 luni. care dureaza in medie 6-8 saptamani.2. . Moclobemide). precum serotonina si noradrenalina (Venlafaxine. Paroxetina. Scopuri pe termen lung: .agenti inhibitori ai recaptarii a mai mult de un neuromediator. 50-80% din pacientii cu un episod depresiv vor avea cel putin un alt episod in urmatorii 1-2 ani. 18. in formele medii si cronice de depresie si chiar mai buna in formele severe. Fluoxetina. amitriptilina. Duloxetine si antidepresivele triciclic imipramina. agenti care cresc neuromediatorii. cat si pentru faptul ca firmele de medicamente nu au publicat in totalitate rezultatele trialurilor care au stat la baza lansarii lor pe piata. Sertralina).mentinerea remisiei si prevenirea recaderii in lunile urmatoare.agenti inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (Citalopram. Faza de continuare a sustinerii remisiei.3. In functie de aceste scopuri si de modul de actiune si eficacitatea pe termen lung a agentilor antidepresivi. tratamentul antidepresiv are trei faze: Faza acuta de inducere a remisiei.

Schimbarea unui antidepresiv de la o clasa la alta este o situatie care cere atentie pentru ca presupune riscul de aparitie a simptomelor de sevraj. 2009)187. Salanti G et al (2009): Comparative efficacy and acceptability of 12 newgeneration antidepressants: a multiple treatments meta-analysis. cresc dozele la celalalt. sau la schimbarea antidepresivului. 2009)185. Cel putin 20% din pacientii care primesc antidepresive nu vor raspunde la tratament. O trecere in revista Cochrane arata ca atat inhibitorii recaptarii de serotonina cat si triciclicele au efect benefic mai mare.uk.3. Elley CR. Cand se ajunge la regimul optim terapeutic (medicament si doza) se recomanda ca tratamentul sa continue 6-9 luni.1002/14651858.nice. aceasta schimbare trebuie evitata sau rezolvata prin “incrucisarea dozelor” celor doua antidepresive: pe masura ce scad dozele la unul. inhibitorii recaptarii de serotonina sunt considerati medicamentele de prima alegere in terapia depresiilor. National Institute of Health and Clinical Evidence (2009): Depression: the treatment and management of depression in adults (CG90). a sindromului serotoninic si a interactiunilor medicamentoase. 186 Arroll B. La pacientii cu multiple episoade depresive tratamentul trebuie sa continue cel putin 2 ani. 1 se prezinta antidepresivele cele mai utilizate si regimul de prescriere a lor.3. Furukava TA. 373: 746-758. DOI: 10. Aceasta situatie se va etala pe o perioada de 2 saptamani. comparativ cu administrarea de placebo (Arroll si colab. Fishman T et al (2009): Antidepressants versus placebo for depression in primary care (Review) Cochrane database of systematic review (8)3: C007954. sertralina. 185 95 .org. Pe cat se poate. 18.CD007954 187 Cipriani A. Conform majoritatii ghidurilor clinice. desi produc mai multe efecte secundare nedorite (NICE. www. Schimbarea unui inhibitor selectiv de recaptare a serotoninei cu un altul din aceeasi clasa nu necesita astfel de precautii. Atunci cand se compara inhibitorii recaptarii de serotonina si alti neuromediatori intre ei s-a vazut ca escitalopramul. Daca nu raspund la tratament in primele 4 saptamani se poate incerca cresterea dozei pana la maximul dozei recomandate.Radu Vrasti Reglarea Emotionala placebo. venlafaxina si mirtazapina au efecte mai bune si reactii adverse mai mici decat alti compusi (Cipriani si colab. Rata de raspuns in cazul cand se schimba antidepresivul cu altul creste la 50%. In Tabelul Nr. 2009)186. Lancet.

o data pe zi. dimineata 80 mg/zi Fluvoxamina 50 mg. de 3-4 ori pe zi 25-50 mg. seara 20 mg. la culcare 25 mg. o data pe zi. dar nu mai mult de 30 mg/zi dupa 3 zile se poate creste la 300 mg/zi. dupa care se evalueaza daca se mai creste. in 3 prize 120 mg/zi Bupropion Mirtazapina Trazodona Amitriptilina 450 mg/zi 45 mg/zi 600 mg/zi 300 mg/zi Imipramina 300 mg/zi Clomipramina Nortriptilina 200 mg/zi 150 mg/zi Tabelul Nr. dimineata 50 mg. la 3-4 zile interval doza poate fi crescuta treptat pana la 150 mg/zi. o data pe zi Perioada de adaptare doza poate fi crescuta cu 20 mg dupa o saptamana nu se creste la 20 mg/zi mai devreme de o saptamana. divizata in 3 prize doza poate fi crescuta treptat cu 25 mg/zi. dupamasa si seara si apoi se evalueaza rezultatul pentru o noua crestere doza poate fi crescuta gradual pana la 200 mg/zi. nu s-a demonstrat eficacitatea dozei de 20 mg versus 10 mg/zi doza poate creste in cateva saptamani. o data pe zi. doza totala pe zi se imparte in trei prize Doza maxima 60 mg/zi 20 mg/zi Fluoxetina 20 mg. in saptamani. dimineata sau seara 10 mg. pana la 50 mg/zi doza poate fi crescuta in intervale de 50 mg dupa prima saptamana.i in 3 prize 50 mg/zi. dimineata sau seara 75 mg/zi. doze de peste 20 mg/zi se pot diviza dimineata si seara doza poate fi crescuta la 50 mg in trepte de 4-7 zile. odata la 1-2 saptamani Doza poate creste in trepte de 50 mg/zi. in trei prize doza poate fi crescuta pana la 45 mg/zi in trepte. in functie de tolerabilitate 200 mg/zi. se poate creste in trepte de 10 mg/zi lent. daca nu se observa o ameliorare suficienta. tot la 2-3 zile si se evalueaza apoi la 100 mg/zi doza poate fi crescuta la 150-225 mg/zi in trepte de 75 mg/zi la interval de 4 zile doza poate creste in trepte. o data pe zi. seara 150 mg/z.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Antidepresivul Citalopram Escitalopram Doza initiala 20 mg/zi. o data pe zi. intr-o singura priza. in functie de tolerabilitate doza poate fi crescuta gradual pana la 200 mg/zi. de 2 ori pe zi 25 mg la culcare 300 mg/zi Paroxetina 50 mg/zi Sertralina 200 mg/zi Venlafaxina Duloxetina 375 mg/zi. 1: Regimul dozelor terapeutice pentru anidepresivele recomandate in practică 96 . in doua prize 15 mg/zi. o data. doze mai mari de 50 mg/zi trebuie divizate in doua prize daca in 2-3 saptamani pacientul nu raspunde. in 2-3 prize 30-60 mg/zi.

Conform majoritatii ghidurilor de terapie [(APA. iar in formele usoare tratamentul psihoterapic este superior tratamentului medicamentos. Annual Internal Medicine. Australian and New Zealand Journal of Psychiatry. et al (2000): A systematic review of newer pharmacotherapies for depression in adults: Evidence Report Summary.4.Radu Vrasti Reglarea Emotionala 18.aspx.uk 188 97 . 2010)188. dozele trebuie crescute gradual.nice. in formele medii tratamentul medicamentos trebuie acompaniat de tratamentul psihoterapic.org. iar in formele usoare ea poate constitui singura forma de tratament. 90. 2004)190. 38:389–407 191 National Institute for Health and Clinical Excellence – NICE (2009): Depression in adults The treatment and management of depression in adults. www. pacientul trebuie de la inceput informat si educat sa monitorizeze progresele si efectele secundare. 190 Royal Australian and New Zealand College of Psychiatrists (2004): Australian and New Zealand clinical practice guidelines for the treatment of depression. daca nu se obtin rezultate in 4 saptamani. (Royal Australian and New Zealand College of Psychiatrists. (Williams si colab. Mulrow CD. etc.3. NICE Clinical Guide No. 189 Williams Jr JW. trebuie sa se schimbe antidepresivul cu un altul din aceeasi clasa de antidepresive.psychiatryonline. 2000)189. alegerea antidepresivului trebuie sa fie individualizata conform starii si conditiei medicale a pacientului. 2009)191. daca si in aceasta conditie nu se obtine un raspuns pozitiv. In starile depresive usoare si medii psihoterapia cognitiv-comportamentala sau psihoterapia interpersonala trebuie sa insoteasca un tratament farmacologic. 3rd ed. rezistenta la tratament trebuie sa ridice problema reevaluarii diagnosticului si a existentei comorbiditatii. Strategiile de tratament a depresiilor: medicamentele antidepresive sunt recomandate starilor depresive medii si severe si celor cu istorie de depresie sau cu simptome depresive de lunga durata. odata inceput tratamentul. National Institute for Health and Clinical Excellence. American Psychiatric Association (2010): Practice guideline for the treatment of patients with major depressive disorders. http://www. efectelor adverse si a medicamentelor luate concomitant.] mentionam alte recomandari de urmat in tratamentul unui pacient depresiv : tratamentul cel mai eficace in dobandirea remisiei in formele severe de depresie este tratamentul medicamentos..com/pracGuide/pracGuideTopic_7. Chiquette E. acesta trebuie sever monitorizat. 132: 743-756.

ori asocierea cu un alt antidepresiv. bupropionul. imipramina. 2 si 3 ). - nu exista indicatori confidenti dupa care sa se poata prognoza raspunsul la terapie sau sa se individualizeze terapia. - majoritatea ghidurilor terapautice recomanda ca medicamente de prima alegere urmatoarele antidepresive: inhibitoarele selective de recaptare a serotoninei. - intre 60-70% din pacientii cu depresie raspund la oricare antidepresiv intr-un interval suficient de timp. 2000). triptofanului sau hipnoticelor (Stahl. - aproximativ 40% din pacientii cu depresie nu au o ameliorare semnificativa in prima luna de tratament si necesita ori schimbarea antidepresivului. acidului folic. de cost si de preferinta terapeutului. ca si antidepresivele luate individual intre ele (APA. duloxetina. 2008)192. - alegerea unui antidepresiv depinde in mare masura de profilul efectelor secundare (vezi Tabelul Nr. 192 98 . - utilizeaza acelasi antidepresiv care a fost eficace la pacientul respectiv cu ocazia altui episode depresiv.Radu Vrasti - Reglarea Emotionala toate clasele de antidepresive au eficacitate comparabila intre ele. 3rd ed. nortriptilina. ori augmentarea eficacitatii prin adaugarea litiului. New York: Cambridge University Press. de 6-8 saptamani si la o doza adecvata. mirtazapina. venlafaxina. Stahl SM (2008): Stahl’s Essential Psychopharmacocology.

Se raporteaza cam in 70% din cazuri tulburari sexuale. In mare masura efectele adverse sunt similare cu cele ale inhibitorilor selectivi de recaptare a serotoninei si includ greata. Printre cele mai frecvente reactii adverse sunt efectele anticolineregice (gura uscata. care apar in primele saptamani de tratament.Cand sunt asociate cu aspirina pot provaca sangerari intestinale. Din punct de vedere metabolic pot produce hiponatremie. ceea ce impune o precautie cand se administreaza bolnavilor cardiaci. noradrenaliei si a altor neuromediatori) Duloxetine ++ + 120 mg/zi Imipramina Amitriptilina +++ +++++ +++ +++++ ++++ ++ ++++ 10-25 25-50 25 10-25 10-20 300 mg/zi 300 mg/zi 300 mg/zi 150 mg/zi 300 mg/zi Clomipramina +++++ Nortriptilina Doxepin +++ +++ 99 . agitatie. Atentie particulara trebuie data efectelor cardio-toxice (tulburari de conducere si aritmii) si generarii de convulsii. diaree si probleme de somn. Pentru prevenirea sindromului de sevraj se recomanda reducerea treptata a dozelor de-alungul a 4 saptamani. tulburari de vedere. In cazul paroxetinei se mai raporteaza transpiratii. constipatie. tulburari senzoriale. voma. iritabilitate. retentie urinara. In cazul venlafaxinei se mai raporteaza cresterea presiunii arteriale si tahicardie. constipatie.737.5 30 200 mg/zi 375 mg/zi Venlafaxine Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei Antidepresivele triciclice (inhiba recaptarea serotoninei. tulburari gastro-intestinale. Oprirea brusca a acestor agenti poate provica sindrom de sevraj cu ameteala. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei Paroxetine + + 10-20 60 mg/zi Sertraline 0 ++ + + 25-50 18. cefalee si disfunctie sexuala. efectele antihistaminice (sedarea) si efectele antagonice alfa-adrenergice (hipotensiune arteriala). Riscul de hiponatramie si de sindrom de sevraj este prezent.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Clasa de antidepresive Medicamentul Citalopram Escitalopram Fluoxetine ACH + + 0 SED + + 0 Doza initiala mg/zi 10-20 5-10 10-20 Doza maxima 60 mg/zi 20 mg/zi 80 mg/zi Efecte adverse Cele mai frecvente reactii adverse includ probleme gastro-intestinale precum greata. sedare si crestere in greutate. reducerea apetitului. crestrea in greutate). gura uscata. cefalee si palpitatii. transpiratii. transpiratii. labilitate emotionala si tulburari de somn.

confuzie. tahicardie. tulburari gastro-intestinale. Efecte adverse: tulburari gastro-intestinale. Semnele sindromului serotoninic merg de la diaree la tremor si neliniste motorie. efectele secundare si dozele minime si maxime terapeutice 100 . triptofan sau cu alte medicamente care inhiba degradarea metabolica a antidepresivelor (prin activitatea citocrom P450) sau cand se administreaza doze prea mari si timp indelungat. sedare. sedare si crestere in greutate. scaderea apetitului. insomnie. 2: Tabel sinoptic cu clasele de antidepresive. tremor. tramadol. Tabelul Nr. mioclonus. convulsie si moarte. Efecte adverse: agitatie. hipotensiune arteriala. Suspiciunea aparitie acestui sindrom trebuie sa conduca la oprirea imediata a antidepresivelor. si exista astfel pericolul de crize hypertensive. disfunctii sexuale. modul lor de actiune.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Agenti care cresc serotonina si noradrenalina Agenti care cresc noradrenalina Agenti care cresc noradrenalina si dopamina Inhibitorii monoaminoxidazei Mirtazapine +++ ++++ 10-15 45 mg/zi Efecte adverse: tulburari gastro-intestinale. fenomene de psihoza. Administrarea IMOA conduce la imposibilitatea metabilizarii alimentelor ce contin tiramina precum branza. Trazodone Bupropion 0 0 ++++ 0 100 100 600 mg/zi 450 mg/zi Tranylcypromi ne Moclobemide + 0 10 60 mg/zi 100 600 mg/zi Nota referitor la asocierea antidepresivelor intre ele sau cu alte medicamente Sindromul serotoninic este potential complicatia cea mai de temut cand se administreaza antidepresive care cresc concentratia serotoninei cerebrale. Probabilitatea cea mai mare de aparitie a acestei complicatii este cand se asociaza inhibitori de recaptare a serotoninei cu IMAO.

folositor atunci cand se ia in considerare selectarea unuia din ele (dupa Zimmerman. 71(4):484–490 101 . Journal of Clinical Psychiatry. Attiullah N.Radu Vrasti Reglarea Emotionala Citalopram (Celexa) Crestere in greutate Disfunctii sexuale Sedare/ oboseala Greata/ diaree/ alte tulburari gastrointestinale Neliniste psihomotorie Insomnie Escitalopram Paroxetina Fluoxetina Sertralina Venlafaxina Mirtazapina Duloxetina Bupropion (Lexapro) (Paxil) (Prozac) (Zoloft) (Efexor) (Remeron) (Cymbalta) (Wellbutrin) + +/- + - + + + + - + - + +/- + + + - - + + + + + + - + - - - - + + - - - - + + Tabel Nr. Galione JN. (2010): Underrecognition of Clinically Significant Side Effects in Depressed Outpatients. 2010)193 193 Mark Zimmerman. 3: Tabel sinoptic cu efectele secundare ale antidepresivelor de prima alegere. et al.

198 Prelis RH. Blier et al (2009)197 au demonstrat ca asocierea paroxetinei cu mirtazapina. Biological Psychiatry. insomnie. 18. Turcotte JE. Problema depresiei din cadrul tulburarii bipolare necesita o atentie deosebita pentru ca ridica atat probleme specifice de diagnostic si tratament. Actualmente s-au acumult evidente precum ca asocierea a doua antidepresive poate furniza un surplus de eficacitate. 19(7): 457–465. ii) indivizii cu depresie unipolara prezinta mai mult anxietate.5. (2004)196 au aratat ca combinarea fluoxetinei. 102 . Asocierea a doua antidepresive. CNS Spectrum 14(2): 71–73. Psychotherapy and Psychosomatics. inlocuirii antidepresivului sau asocierea cu un alt antidepresiv. cu desipramina (inhibitor de recaptare a noradrenalinei. 163:225–231. 196 Nelson JC. sau a mirtazapinei cu fluoxetina sau venlafaxina duce la o crestere de doua ori a ratelor de remisiune. 195 Fava M. 75(3):139–153. Stahl SM (2009): Multifunctional drugs: a novel concept for psychopharmacology. Nelson si colab. Depresia bipolara.3. In mod traditional tratamentul antidepresiv incepe cu alegerea unui antidepresiv dintre cele din prima linie. Dupa Stahl (2009)194 asocierea a doua antidepresive care se actioneaza asupra diferitilor neuromediatori este mai buna decat a unui singur antidepresiv care are o actiune limitata. randomized study. Mai mult. 55(3): 296–300 197 Blier P. Baker RW. au un debut mai timpuriu in viata. Pentru Fava si Rush (2006)195 aceasta asociere conduce la o “actiune multifunctionala”. et al (2009): Mirtazapine and paroxetine in major depression: a comparison of monotherapy versus their combination from treatment initiation. Astfel. et al (20040: Combining norepinephrine and serotonin reuptake inhibition mechanisms for treatment of depression: a double-blind. Nierenberg AA (2006): Clinical features of bipolar depression versus major depressive disorder in large multicenter trials. augmentarea actiunii lui. Rush AJ (2006): Current status of augmentation and combination treatments for major depressive disorder: a literature review and a proposal for a novel approach to improve practice. Mazure CM. Gobbi G.Radu Vrasti Reglarea Emotionala 18. Intr194 3. (2006)198 gasesc urmatoarele diferente intre depresia bipolara si cea unipolara: i) indivizii cu depresie bipolara prezinta istorie familiala de tulburare bipolara. Am J Psychiatry.. afectari cognitive si tulburari somatice. Jatlow PI. Prelis si colab. Brown E. Daca raspunsul la tratament nu se obtine intr-o perioada rezonabila de timp (4 saptamani) se pune problema cresterii dozelor. inhibitor selectiv de serotoninc. este mai buna decat actiunea singulara a fiecaruia din aceste antidepresive.6. cat si riscul de virare in manie sub actiunea antidepresivelor. tristete. European Neuropsychopharmacology. au un numar mai mare de recaderi depresive si prezinta opt simptome din scala de evaluare a depresiei Montgomery-Asbereg.3.

litiu+quetiapina antidepresive. 4 si medicamentele cu evidenta cea mai ridicata. 103 . in timp de antidepresivele si lamotrigina au dat rezultate indoielnice. prezentate in Tabelul Nr. Fenomenologie Cursul bolii Raspuns la antidepresive Simptome atipice Iritabilitate Melancolie Lentaore/agitatie psihomotorie Psihoza Episodele de depresie sunt scurte Debutul la o varsta tanara Prezinta recurenta sau cicluri rapide Toleranta Tratamentul induce mania Produce cicluri rapide sau stari mixte Tabelul Nr. Foarte recent Nivoli si colab. Malhi si colab. Medicatia depresiei bipolare (dupa Mahli si colab. (2009) gasesc caracteristici speficice ale depresiei bipolare. lamotrigina. Pacchiarotti I et al (2011): New treatment guidelines for acute bipolar depression: a systematic review. 129(1-3): 14-26. 5. olanzapina valproat. Journal of Affective Disorder. antipsihotice monoterapie monoterapie litiu. quetiapina. (2011)199 trec in revista 204 articole ce prezinta rezultatele diferitelor studii clinice si constata ca quetiapina este cea mai buna alegere pentru monoterapia depresiei bipolare.Radu Vrasti Reglarea Emotionala o trecere in revista quasi-exhaustiva a literaturii. adjuvant prima alegere Faza de Intretinere a 2-a alegere combinatii litiu+carbamazepina/valproat. olanzapina. prezentate in Tabelul Nr. lamotrigina. Colom F. quetiapina. 2009). 2009) Faza acuta prima alegere monoterapie combinatii litiu. 5. Murru A. aripiprazol litiu+quetiapina. litiu-olanzapina Tabelul Nr. 4: Caracteristicele depresiei bipolare (dupa Mahli si colab. 199 Nivoli AM.

Radu Vrasti Reglarea Emotionala In incheierea acestei sectuini destinate terapie tulburarii depresive se prezinta in Figura Nr. 104 . ci doar sa faca o trecere in revista succinta care se initieze cititorul in legatura cu modul in care anumiti agenti farmacologici sunt utilizati astazi pentru stapanirea tulburarilor afectiv-emotionale. 1 algoritmul de tratament al unui pacient cu tulburare depresiva. Mentionez ca aceasta sectiune nu are scopul de a prezenta in detaliu tratamentul antidepresiv. Acest algoritm sintetizeaza pasii logici si necesari ce trebuie facuti de terapeuti in initierea si urmarirea unui pacient in diferite ipostaze ale suferintei lui.

la antipsihotic dupe 2 sapt.Dr.medicatie . OLZ. ZIP) ISRS/ADT + psihoterapie Monitorizeaza tratamentul: . . .la antidepresive dupa 4 sapt. ARIP. .psihoterapie ISRS + LAM/QUET/OLA ISRS/ADT + psihoterapie ISRS/ADT + antipsihotic (RSP.programul de siguranta .la medicatie la 2 sapt. trasaturi psihotice. severitate.la psihoterapie dupa 6 sapt. istorie de manie.numire manager de caz .la psihoterapie dupa fiecare sedinta. Evalueaza raspunsul: . Radu Vrasti Reglarea emotionala Diagnostic de episod depresiv major Evaluare: suicidalitate. QUET. Disparitia simptome psihotice Se continua fara antipsihotic 105 . comorbiditate Prezinta ideatie suicidara Prezinta istorie de bipolar Depresie bipolara Episod severitate medie/mare Prezinta trasaturi psihotice Considera: .

vrasti.augmentare cu Li. TRI.cresterea dozelor . 1: Algoritmul de terapie a episodului depresiv (www. Radu Vrasti Reglarea emotionala ISRS = inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei ATD = antidepresive triciclice RSP = risperidona OLZ + olanzapina QEUT = quetiapina ARIP = aripiprazolul ZIP = ziprasidona LAM = lamotrigina Li = litiu TRI = triptofan Raspuns insuficient Raspuns bun Forma refractara Considera: .revizuirea diagnostiului .asociarea ISRS + ATD .schimbarea antidepresivului .cautarea comorbiditatii .Dr. acid folic Raspuns bun Considera continuarea tratamentului 9-12 luni Graficul Nr.org)© 106 .

Radu Vrasti Reglarea emotionala 18.Dr.4. Tratamentul tulburarilor anxioase Partea – II va continua pe masura redactarii materialului 107 .