You are on page 1of 12

Bacalaureat 2009: Varianta 36: P articularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ, aparţinând lui G.

Călinescu: Enigma Otiliei, Otilia Mărculescu George Călinescu, personalitate encicplopedică a culturii române, a fost critic şi istoric literar, poet şi estetician, dramaturg şi romancier. În 1932, G. Călinescu susţinea ideea apariţiei în literatura română unui roman de atmosfera modernă, un roman realist, deci respingea teoria sincronizării literaturii cu filosofia şi psihologia, argumentând că literatura trebuie să fie in legătură directă cu “sufletul uman”. Aparut în 1938 şi comentat, de atunci, într-o bogată exegeză, romanul „Enigma Otiliei”, are ca temă principală viaţa burgheziei bucureştene de la începutul secolului al XX-lea. În intenţia scriitorului, cartea purta titlul „Părinţii Otiliei”, ilustrând astfel motivul balzacian al paternităţii, urmărit în relaţiile părinţi-copii, în contextul epocii interbelice, de altfel o idee care l-a interesat foarte mult pe scriitorul român. Fiecare dintre personajele romanului poate fi considerat părinte al Otiliei, pentru că, întrun fel sau altul, ei îi hotărăsc destinul sau sunt interesaţi, din diferite mortive, de soartea tinerei fete. De pildă, moş Costache îşi exercită lamentabil rolul de tată, deşi nu este lipsit de sentimente faţă de Otilia. El se gândeşte la viitorul ei, vrea chiar să o înfieze, dar amână la nesfârşit gestul. Şi Pascalopol, mult mai vârstnic decât Otilia, mărturiseşte că în iubirea pentru ea îmbină pasiunea cu paternitatea. Titlul „Enigma Otiliei” sugerează comportamentul derutant al eroinei, uneori absurd care-l uimeşte pe Felix: „Nu Otilia are o enigmă, ci Felix crede că o are”, mărturiseşte G. Călinescu, justificând titlul romanului. Naratorul este omniscient, naraţiunea la persoana a III-a, iar perspectiva narativă este de tipul „dindărăt”, aşa cum se observă din primele rânduri cu care începe romanul, situând exact personajele, acţiunea, în timp şi spaţiu. Descrierea minuţioasă a străzii Antim (a clădirilor, a interioarelor), pustie şi întunecată, având un aspect „bizar”, varietatea arhitecturală, amestecul de stiluri, ferestrele neobişnuit de mari, lemnăria vopsită care se „dezghioga”, făceau din strada bucureşteană „o caricatură în moloz a unei străzi italice”. Romanul, alcătuit din douăzeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmăresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei şi al membrilor familiei Tulea, al lui Stănică. Al doilea plan prezintă destinul lui Felix Sima care, rămas orfan, vine la Bucureşti pentru a studia medicina, locuieşte la tutorele său şi trăieşte iubirea adolescentină pentru Otilia. Autorul acordă interes şi celorlate planuri secundare, pentru susţinerea imaginii ample a societăţii citadine, accentuând în felul acesta realismul romanului său. Conflictul romanului se bazează pe relaţiile dintre două familii înrudite, care sugerează universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii, şi Otilia Mărculescu, adolescenta orfană, fiica celei de-a doua soţii decedate. Aici pătrunde Felix Sima, fiul surorii bătrânului, care vine la Bucureşti pentru a studia medicina şi locuieşte la tutorele său legal, moş Costache.Un alt personaj este Leonida Pascalopol, prieten al bătrânului, pe care îl aduce în familia Giurgiuveanu afecţiunea pentru Otilia, pe care o cunoaşte de mică şi dorinţa de a avea o familie care să-i aline singurătatea. A doua familie, vecină şi înrudită, care aspiră la moştenirea averii bătrânului, este familia surorii acestuia, Aglae. Familia Tulea este alcătuit din soţul Simion Tulea, cei trei copii ai lor: Olimpia, Aurica şi Titi. În această familie va pătrunde Stănică Raţiu pentru a obţine zestrea ca soţ al Olimpiei. Conflictul, factor determinant în desfaşurarea operei, este complex şi pune în lumină diferitele personalităţi prezentate de-a lungul scrierii.. Acesta este de natura exterioară, explicită, între Otilia şi clanul Tulea care dorea să obţină moştenirea averii lui Costache Giugiuveanu, conturat încă din expoziţie prin intervenţiile răutăcioase ale Aglaei. În timp ce conflictul erotic vizează rivalitatea dintre Felix şi Pascalopol pentru Otilia. Otilia Mărculescu este "eroina mea lirică", proiecţia autorului în afară, "tipizarea mea în ipostază feminină" (G.Călinescu). Ea este prezentată în mod direct de către narator, care îi atribuie rolul de observator lui Felix, la începutul romanului: „faţa măslinie, cu nasul mic şi ochii foarte albaştri arăta şi mai copilăroasă între multele bucle şi gulerul de dantelă”. Portretul personajului se completează prin alte trăsături, precum cochetăria, bunul gust în vestimentaţie: „Fata subţirică, îmbrăcată într-o rochie foarte largă pe poale, dar strîmtă tare la mijloc...” Personajul îşi dezvăluie complexitatea, prin caracterizarea indirectă, ce reiese din faptele şi comportamentul său, din modul în care vorbeşte şi din relaţiile cu celelalte personaje. Astfel, descrierea camerei fetei, realizată spre sfârşitul primului capitol al romanului, corespunde modelului balzacian, care propune tehnica focalizării în vederea prezentării personalităţii celui care trăieşte în mediul descris. Deci, cadrul în care trăieşte devine o modalitate de pătrundere în psihologia personajului, iar camera Otiliei, prin detaliile surprinse, vorbeşte despre caracterul ei dezordonat şi spontan: „Sertarele de la toaletă şi de la dulapul de haine erau trase afară în felurite grade şi în ele se vedeau, ca nişte intestine colorate ghemuri de panglici, cămăşi de mătase mototolite…” Faptul că era interesată de moda vremii justifică bunul gust, rafinamentul, dragostea de muzică şi armonie. Dezordinea şi amalgamul de lucruri prezente în camera Otiliei sugerează, pe de altă parte, şi faptul că ea încă se caută pe sine, este la vârsta la care personalitatea ei nu s-a desăvârşit încă. În opoziţie cu acestă etapă este imaginea Otiliei din finalul romanului, pe care Felix cu surprindere o observă în fotografia pe care i-o dă Pascalopol; imaginea femeii mature nu-i mai aminteşte prin nimic de cea pe care el o cunoscuse cândva. În conturarea Otiliei, scriitorul foloseşte şi tehnica modernă a perspectivelor multiple şi a observaţiei psihologice (pluriperspectivismul). Personalitatea Otiliei este evidenţiată prin reflectarea ei în conştiinţa celorlalte personaje, ca şi cum ar fi văzută în mai multe oglinzi paralele, prin tehnica relectării poliedrice. Astfel, moş Costache o consideră fata cuminte şi iubitoare, pe care trebuie să o protejează, dar nu are forţa de a lua decizia înfierii ei, din pricina caracterului său avar. Aurica o invidiază, considerând-o o rivală în alegerea bărbaţilor: „E o şireată, caută numai bărbaţi în vârstă, bogaţi”. Cel mai violent o sancţionează Titi, Stănică considerând că Otilia este „o fată faină, deşteaptă”; colegii lui Felix o văd ca pe “cea mai elegantă conservatoare”, în vreme ce Aglae o detestă, utilizând la adresa fetei apelative precum „dezmăţata”, „stricată”, „zănatică”. Cei doi bărbaţi între care oscilează eroina completează acest portret: în timp ce pentru Felix Otilia

În opinia mea. tumultul tinereţii sunt cuceritoare. atât prin tehnicile de realizare. vezi tu. Ea impresionează prin naturaleţe. Nu o înfiază şi Otilia va fi sacrificată de familia care îşi doreşte atât de mult moştenirea. o enigmă. exuberanţa şi sinceritatea deconcertantă a tinereţii formează o imagine pură. Pentru ambele personaje masculine. Interesant este că. obligată să-şi rezolve singură problemele vieţii. Pascalopol mărturiseşte că nu poate delimita sentimentele virile de cele paterne. eu eram de câţiva ani. cât şi prin problematica sa existenţială. Trăieşte din plin viaţa şi nimic nu o împiedică să râdă în hohote sau să fie melancolică: „Îmi vine uneori să râd. fetele. într-o anumită etapă a existenţei lor. Felix. în care Otilia din alte vremuri. şi el cu ochii Otiliei)”. însă cu privirile blânde. să alerg. ei sunt vulnerabili. .. Felix şi Otilia sunt acolo în caliatate de victime şi de termeni angelici de comparaţie. şi bibliografia lui evidentă într-o discuţie cu Felix: „Papa. Priveşte! Uite pe mama şi pe tatăl meu adevărat. Autocaracterizarea îi completează portretul Otiliei. enigmatică pentru că nu se lasă descoperită în toate resorturile ei intrinseci. (Şi Otilia întinse lui Felix o fotografie puţin ruptă. prin calităţile tipice vârstei adolescentine: gustă oricând farmecul jocurilor copilăreşti. fluieră.. Vitalitatea. escaladează la moşia lui Pascalopol stogurile de fân. Mama a mai fost căsătorită înainte. ea are totuşi conştiinţa acestei superficialităţi tipic feminine: „când tu vorbeai de ideal. ceea ce justifică titlul romanului. Otilia se mişcă într-o lume fixată pentru totdeauna în tipare. ceea ce atestă stările de exuberanţă şi libertate pe care le resimte în unele momente. „Noi. eu mă gândeam că nam şters praful de pe pian”. Vrei să fugim? Hai să fugim!”. Aceeaşi feminitate şi francheţe a gesturilor manifestă şi faţă de Pascalopol. şi când a luat pe papa. Comportamentul fetei este contrariant de multe ori. Otilia Mărculescu este unul dintre cele mai reuşite personaje ale romanului. dansează. Într-un comentariu pe care chiar scriitorul îl face cu referire la romanul său el va nota „Otilia nu e personaj principal. să zbor. Otilia este. stările sale de spirit schimbându-se foarte repede. Pentru Aglae şi Aurica. răpăie pe scară. în rochie cu panier şi cu un mare zuluf căzut peste umăr ţinea de braţ un bărbat gras.” Prin faptul că sunt orfani. de un farmec aparte: îl târăşte în goană pe Felix prin curte. purtările Otiliei sunt asemeni „fetelor fără căpătâi şi fără părinţi”. visătoare şi imprevizibilă. nu mi-e tată bun. deşi manifestă o oarecare superficialitate. reprezentând tipul feminităţii. care-şi cunoaşte foarte bine soarta de fiinţă tolerată. pentru cei din jur. Firea năstruşnică. Moş Costache îi pecetluieşte definitiv destinul.reprezintă feminitatea tulburătoare. va pleca alături de Pascalopol... În relaţia cu Felix dovedeşte însă maturitate: deşi îl iubeşte. Compoziţia personajului include. suntem mediocre şi singurul meu merit e că-mi dau seama de asta”. realizând că o relaţie între ei va interveni în destinul strălucit al tânărului. Din perspectiva psihologiei masculine feminitatea va fi întotdeuna resimţită ca fiind misterioasă.

prin care autorul creează spectaculosul.” Existenţa lor şi preocupările de ordin intelectual aproape că nici nu se intersectează cu cele ale membrilor familiei. realizând un roman modern. „Însă în trupul subţiratic. iar căsnicia devine o afacere. o stăpânire desăvârşită de femeie”. Călinescu urmăreşte detalii pe care numai un narator specialist le-ar putea observa. Pe fiica vitregă a lui moş Costache. cărţi. Scriitorul optează pentru romanul obiectiv şi metoda balzaciană. din vremea copilăriei. pentru un bărbat atât de matur. Aurica este fata bătrână. Felix o transformă pe Otilia într-un ideal feminin. parvenitul. spaţiul său intim. Felix crescuse la internat. iar Otilia şi Felix sunt victimele. era o mare libertate de mişcări. Felix este deranjat nu de veselia fetei. a arhitecturii casei. fără a fi capabil de generozităţi sentimentale prea mari. Permanent această relaţie dintre Otilia şi Pascalopol îl va contraria pe tânăr. fiind al doilea dintre cele patru romane scrise de George Călinescu. cu oase delicate ca de ogar. „care nu se clasa deloc printre sentimentele paterne”. Pascalopol este aristocratul. dar sugestive portrete) cât şi despre tipul relaţiilor pe care fiecare le dezvoltă faţă de ceilalţi.. replica lui Giurgiuveanu „Aici nu stă nimeni!” evidenţiind această caracteristică. nu o împlinire a iubirii. însă afecţiunea stabilită încă de la început se păstrează. cât şi prin problematica sa existenţială. după cum îi numeşte chiar autorul. tutorele său legal. într-o astfel de societate. Portretul ei apare conturat în opoziţie cu cel al Auricăi. Otilia concepe iubirea în felul aventuros al artistului. fiind orfan de mamă. Felix o dărâmă şi o reconstruieşte. Călinescu: Enigma Otiliei Publicat în 1938. Dezordinea caracterizează temperamentul nehotărât şi schimbător al fetei. vreau să fiu liberă! [. Diferenţa dintre ei şi posibilitatea de a reprezenta o piedică în calea realizării profesionale a lui Felix o fac pe Otilia să îl părăsească şi să aleagă o căsnicie cu Pascalopol. Otilia îl duce pe Felix în camera sa. realizată tot în manieră realistă. parfumuri. fiind. Simion este dementul. partituri aruncate la întâmplare. Scena jocului de cărţi. de exemplu în descrierea străzii Antim. la prima ei apariţie iar prin ochii tânărului este realizat primul portretul fizic al acesteia: „Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis şi văzu în apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu. Titi este retardatul. Aceasta îl surprinde plăcut. o perioadă de puternică afirmare a speciei. Otilia Mărculescu. Acesta conduce la construcţia unor tipologii: moş Costache este avarul.Bacalaureat 2009: Varianta 35: Relaţiile dintre două personaje într-un text narativ aparţinând lui G. Maniera balzaciană – reliefarea caracterului unui personaj prin descrierea mediului în care trăieşte – fiind elocventă în acestă scenă. pe care îl acuză de sentimente nu tocmai paterne faţa de cea pe care el o iubeşte. dragostea nu mai este un sentiment pur. de asemenea. Otilia se va apropia de Felix încă din momentul sosirii acestuia în casă. Mutaţiile care se produc între incipitul şi finalul romanului sunt majore: iniţial cuvintele lui moşCostache reprezintă o modalitate a bătrânului avar de a se apăra în faţa intruşilor. prilej pentru el să descopere personalitatea fascinantă şi imprevizibilă a fetei. aşezate la finalul romanului ele reflectă realitatea. dar mai ales gesturile foarte familiare şi tandre ale acesteia. dându-i putere să nu renunţe la carieră. studentă la Conservator. prin soţie. Stănică Raţiu este parvenitul. Din punct de vedere al raportului incipit-final. romanul „Enigma Otiliei” apare spre sfârşitul perioadei interbelice. atât prin tehnica de realizare (pluriperspectivism). fără cusur în rău”. Otilia reprezintă nenumăratele feţe ale ideii de feminitate. în funcţie de nevoile sale. clasicismului şi romantismului. Eroii romanului respectă trăsături tipice de caracter pentru personaje lucrate în manieră clasică: avarul. a interiorului. Eşecul în dragoste îl maturizează. Sentimentele care se înfiripă de la început între ei pornesc de la o apropiere firească între doi tineri. Felix este în permanenţă gelos pe Pascalopol. Aglae este „baba absolută. Otilia însăşi recunoaşte cu sinceritate faţa de Felix că este o fiinţă dificilă şi se autocaracterizează astfel: „Ce tânăr de vârsta mea îţi închipui că m-ar iubi pe mine aşa cum sunt? Sunt foarte capricioasă. gelosul. un cap prelung şi tânăr de fată. ce îmbină elemente ale realismului. Ciudată i se pare şi înclinaţia Otiliei. dar depăşeşte programul estetic. pe când Felix este dispus să aştepte oricât până să se însoare cu ea. îl descumpănesc însa. Felix înţelege că. Felix şi-o amintea vag. Acesta observă haine. Fiind prima lui dragoste. ce simt nevoia să se apere unul pe celălalt. În momentul în care Pascalopol vine s-o ia pe Otilia la teatru. Pentru că nu îi pregătise nicio camera. ci de „satisfacţia reţinută” a bărbatului. sufăr când sunt contrariată. are scopul de a prezenta eroii principali. Amândoi se dezvoltă de-a lungul romanului. de un stil perfect. G. şi este nevoit să vină în casa lui Costache Giurgiuveanu. „o prietenă de vârsta lui”.. încărcat cu bucle. Incipitul realist al romanului fixează elementele temporale („Într-o seară de la începutul lui iulie 1909”) şi spaţiale (în capitală). mă plictisesc repede. Chiar el „se căsători într-un chip care se cheamă strălucit şi intră. oferind atât date despre fiecare în parte (naratorul le realizează concise.] Eu am un temperament nefericit. dăruire şi libertate absolută. Otilia devine o obsesie pe care. fără acea slăbiciune suptă şi pătată a Aureliei. căzând până pe umeri”. Spirit artistic. Comportamentul derutant al fetei. dar şi de la o grijă reciprocă între doi orfani. pentru a-şi continua studiile de medicină. într-un cerc de persoane influente". . şi cel mai modern personaj al romanului. scrierea este un romanul circular. „termenii angelici de comparaţie”.

Misterul personajului pare a se ascunde în replica de neînţeles de la începutul romanului: „Noi nu trăim decât patru-cinci ani” . iar pentru Pascalopol o enigmă. Otilia reprezintă pentru Felix o imagine a idealului feminin.Consider că în relaţia Felix-Otilia. Moartea lui moş Costache şi pierderea moştenirii impune acest deznodământ. oferindu-i lui posibilitatea de a se împlini profesional. Nici ei nu i s-ar fi potrivit viaţa modestă pe care ar fi fost obligată să o ducă alături de studentul Felix. femeia este cea care dovedeşte că are puterea de a decide pentru amândoi şi forţa de a face un sacrificiu din iubire.

balzacian. care înainte de a-şi face o carieră trăieşte experienţa iubirii şi a relaţiilor de familie. spre deosebire de romanul subiectiv căruia îi lipseşte puterea de a surprinde idei umane generale din lipsa acestei încadrări tipologice căruia să i se înscrie o linie epică relevantă. al membrilor „clanului” Tulea. fie patern şi chiar Aglae şi Stănică care erau interesaţi de soarta Otiliei. la care se adaugă şi tema paternităţii. fiindcă ei urmăreau moştenirea averii bătrânului în care fata juca un rol-cheie. Construcţia personajelor marchează orientarea autorului spre o umanitate canonică şi o psihologie caracterologică. De asemenea. căsătorită cu avocatul Stănică Raţiu. fie viril. deşi acestea nu erau decât o mască pentru avariţie. Ovid S. Alături de avariţie. Astfel. a cărui iubire faţă de ea avea un caracter incert. absolvent de liceu la Iaşi şi rămas orfan vine în Bucureşti să trăiască la tutorele său legal. idee demonstrată de faptul că Stănică se însoară cu Olimpia doar pentru a-şi face o situaţie materială. cu soţul Simion. moştenind defectul tatălui său (se reliefează încă o data ideea de paternitate) îşi ratează căsătoria. Pascalopol. romanul constituind o frescă a burgheziei bucureştene de la începutul secolului al XX-lea. al formării lui Felix. Efectele în plan moral a obsesiei banului sunt evidenţiate de competiţia pentru moştenirea lui moş Costache. pentru prezentarea acesteia întrun mod cât mai realist. Romanul este balzacian şi prin tema moştenirii: competiţia pentru înavuţire prin intrarea în posesia uni moşteniri cu scopul dobândirii unui statut social. . Felix atingând maturitatea prin propriile experienţe. trasându-i-se astfel în linii mari destinul. prezentând aspectele societăţii sub determinare social-economică. Acesta. deşi o iubea. din frica de a cheltui. întrucât acesta susţinea că „tipul firesc de roman românesc este deocamdată cel obiectiv”. Copiii familiei Tulea sunt neglijaţi. nutrind iluzia longevităţii şi temându-se de Aglae. Personajul susţine intriga romanului. Călinescu: Enigma Otiliei Scriitorul. exemplificându-se astfel universalul existent în evenimente. îndrăgostindu-se de Otilia. Un plan urmăreşte lupta dusă de clanul Tulea (Aglae. ele fiind şi personaje neîncadrate tipologic. criticul şi istoricul literar George Călinescu îşi ilustrează concepţiile estetice privitoare la romanul modern în „Enigma Otiliei”. după care o părăseşte pe Olimpia. veşnic căutând să pună mâna pe averea lui moş Costache) pentru obţinerea averii bătrânului şi înlăturarea Otiliei Mărculescu.tipul fetei bătrâne . iar Pascalopol îi întrerupsese studiile în străinătate după moartea tatălui. reflectată de titlul iniţial al operei („Părinţii Otiliei”) întrucât fiecare dintre personaje determină într-o măsură destinul Otiliei. starea de dărăpănare în care se afla locuinţa şi lipsa de gust a decoraţiunilor indicând statutul social şi trăsăturile locuitorilor.retardat . iar Titi. Titi.şi Olimpia. în final fiind abandonat într-un ospiciu. Un alt “pretendent” la moştenire este Stănică. Costache amână semnarea actelor. În cuplul Aglae – Simion cel din urmă este total neglijat. nesemnând actele pentru adopţie. lăcomie şi parvenitism. dar în care sunt prezente tehnici moderne. Un prim element de modernitate îl reprezintă faptul că acţiunea se desfăşoară în mediul citadin. poziţia socială şi starea materială a părinţilor. destrămând familia Tulea. iar Otilia rămânând mereu un caracter enigmatic. Autorul acordă interes şi planurilor secundare pentru susţinerea imaginii ample a societăţii citadine. o femeie rea. fiind sora lui moş Costache. nu pune în practică niciun proiect pentru a-i asigura viitorul Otiliei. reuşita pe plan social a arivistului Stănică Raţiu după ce a furat banii bătrânului ilustrând ideea ascensiunii sociale prin mijloace imorale. aspecte sociale supuse observaţiei şi criticii romanului realist.Bacalaureat 2009: Varianta 34: Tema şi viziunea despre lume într-un roman al lui G. exprimând ideea conform căreia copilul moşteneşte numele. dintre soţi. opţiunea pentru personajele tipologice fiind explicată de opinia criticului conform căreia acesta era “un mod de a crea durabil şi esenţial”. obiectiv. statutul de orfan al lui Felix si al Otiliei evidenţiază lipsa de prestabilire a destinului lor. sunt înfăţişate şi alte aspecte ale familiei burgheze: relaţia dintre părinţi şi copil. căsătoria. respingând proustianismul promovat de Camil Petrescu şi optând pentru romanul realist. romanul debutând cu descrierea detaliată a străzii Antim şi apoi a casei lui Costache Giurgiuveanu. bolnav mintal şi cei trei copii: Aurica. provocându-i acestuia moartea. Romanul este alcătuit din mai multe planuri narative care urmăresc destinele personajelor: cel al Otiliei. revenind în ţară pentru a avea grijă de mama sa şi de moşie. Destinul multor personaje din roman este schimbat atunci când le dispare tatăl. Crohmălniceanu afirmă că aproape toate personajele pot apărea în postura de părinţi ai Otiliei: tatăl vitreg Costache care “exercită lamentabil” acest rol. Aglae având ca singur interes obţinerea averii. al lui Stănică etc. el fiind cel care va „rezolva” conflictul averii în deznodământ furând banii de sub salteaua pe care stătea moş Costache bolnav. Factura balzaciană a romanului este dată de tehnica de construire a personajului preluată de Călinescu de la romancierul francez şi de temele abordate (moştenirea şi paternitatea). astfel Aurica nereuşind să-şi aranjeze o situaţie. încercând toate metodele pentru a parveni.. În ciuda afecţiunii sincere pe care i-o poartă. iar soţul Simion fiind atins de senilitate. Al doilea plan prezintă destinul tânărului Felix Sima. cum ar fi Felix care este obligat să vină în capitală pentru a-şi continua studiile deoarece tutorele lui devenise Costache. un om fătă scrupule. descrierea mediului în care trăieşte personajul înainte de introducerea propriu-zisă în scenă a acestuia anticipează şi îi reflectă caracterul. Otilia părăseşte casa după moartea tatălui vitreg Costache. asemenea unor părinţi. Banul perverteşte relaţia dintre soţi. moş Costache şi să studieze medicina. pretutindeni prezent şi la curent cu toate amănuntele. tipul avarului.

Felix este gelos pe Pascalopol. precum detaliile arhitecturale amintite în descrierea străzii şi a casei lui Costache. „Enigma Otiliei”. În epilog aflăm că Pascalopol i-a redat libertatea de a-şi trăi tinereţea şi că aceasta s-a recsătorit cu un conte. relatând faptele în mod detaşat. întrucât acesta era un om realizat. ale unui estet. prin care se realizează caracterizarea indirectă. ideile cu caracter universal neputând fi surprinse în mod esenţial decât dându-se iluzia veridicităţii asigurată de scrierea de tip realist. Călinescu o are pe cea de a o comenta”. motivate prin ereditate şi mediu: alienarea şi senilitatea. pentru Felix era prima iubire. atingându-şi scopul de a zugrăvi ideea destinului marcat de paternitate prin relaţiile dintre personaje şi situaţiilor cu care se confruntă acestea. pentru Aurica era o rivală. Romanul este unul modern. dobândind notorietate în mediul academic şi ştiinţific. Moştenirea pe cale ereditară a handicapului mintal al lui Titi şi transfigurarea obsesiei Aglaiei pentru avere în cea pentru căsătoriei a Auricăi exprimă influenţele părinţilor asupra succesorilor. o stricată”. Cei doi bărbaţi se vor întâlni peste mulţi ani. Dialogul conferă veridicitate şi concentrare epică. naratorul fiind obiectiv. Afirmaţia lui G. căsătorindu-se cu Pascalopol. Felix se va căsători după ce îşi va face o carieră. Aglae o vedea ca pe „o dezmăţată. . Otilia îşi manifestă afecţiunea faţă de Felix. iar Pascolopol recunoaşte că ca este o enigmă.Conflictul erotic priveşte rivalitatea adolescentului Felix şi a maturului Pascalopol pentru mâna Otiliei. Însă impersonalitatea naratorului este încălcată de comentariile de specialitate. Naraţiunea este făcută la persoana a III-a. Caracterul misterios al Otiliei este realizat prin tehnica modernă a pluriperspectivismului. fiecare personaj având o imagine diferită a ei (ea era „fe-fetiţa” lui moş Costache. elegant şi rafinat care îşi permitea sa satisfacă diversele capricii ale fetei şi să-i întreţină cochetăriile. sticluţele de parfum denotând cochetăria tinerei). Un alt aspect modern îl constituie interesul pentru procesele psihice deviante. fapt ce îl face pe Nicolae Manolescu să afirme că „Balzac are vocaţia de a crea viaţa. pierzandu-şi din magia tinereţii. în vreme ce Stănică o vedea ca pe o femeie interesantă) şi a comportamentismului. Călinescu conform căreia romanul este o scriere tipic realistă în care se înfăţişează prin intermediul unor personaje angrenate într-o acţiune o anumită idee. îmbogăţind implicaţiile temei paternităţii alături de condiţia orfanului. concentrează programul său estetic referitor la romanul modern pe care reuşeşte să îl aplice în opera sa. când fiecare va spune ce a însemnat Otilia pentru ei: în cazul lui Felix ea rămâne o imagine a eternului feminin. dar este mai matură şi după moartea bătrânului decide să îi lase tânărului libertatea de a-şi împlini visul realizării unei cariere. în ciuda tehnicilor realiste preluate de la Balzac şi a creării unor personaje clasice. în Pascalopol trezind instinctul de a o proteja. care îi putea oferi protecţie. perspectiva fiind „dindărăt”. realismul operei fiind dublat şi de observaţii şi notarea detaliului semnificativ care devine mijloc de caracterizare indirectă a personajelor (de exemplu scena în care Felix intră în camera Otiliei şi vede obiectele sale aşezate dezordonat: partiturile indicând înclinarea ei artistică.

Leonida Pascalopol este mosierul bogat si manierat. In desfasurarea actiunii Felix se indragosteste de Otilia.care nu intelege femeia.de mare intindere. Romanul este specia genului epic in proza.cu o actiune desfasurata pe mai multe planuri si la care participa un numar mare de personaje. Finalul este compus si el din doua secvente.diversitatea tematica.Acestei teme i se subordoneaza alte doua teme:tema mostenirii si tema iubirii.A doua este secventa intalnirii lui Felix cu unchiul sau si replica absurda a acestia:"nu sta nimeni aici" . Pe de alta parte spatiul este reprezentat de orasul Bucuresti in care descrierea strazilor.consacrandu-l pe Calinescu ca romancier. Tinand cont de cele spuse si demonstrate mai sus.el este tipul avarului.un alt plan este reprezentat de societatea romaneasca la inceputul secolului al XX-lea.paternitatea.prin ochii acestuia naratorul stie ce se intampla in lumea operei sale.un avocat fara clienti.Pascalopol sa foloseasca acelasi termen tot referitor la Otilia. Punctul culminant este dat de moartea lui mos Costache."fata batrana".mostenirea si iubirea.La un moment dat Felix ii declara:"Otilia pt mine.un tanar orfan. pentru ca in epilog.Apartenenta la specie "Enigma Otiliei" de George Calinescu roman obiectiv.pretext pentru a descrie aspectul social al Bucurestiului.este genul parvenitului el profitand de orice situatie pentru a iesi in castig.tehnica detaliului.fiind receptat favorabil inca de la aparitie de catre critica literara. Deznodamantul il reprezinta intalnirea de dupa cativa ani a lui Felix cu Pascalopol.in care naratorul este omniscient. .In "Enigma Otiliei" crede Felix. finalul este abrupt si simetric ca in romanele lui Balzac.realismul evenimentelor si al personajelor.modern. Aglae Tulea este "baba absoluta". Pe de o parte actiunea se desfasoara in anul 1909 la inceputul secolului XX-lea. In prmul rand romanul se numea "Parintii Otiliei" enuntand tema balzaciana a paternitatii.a caselor tin de maniera balzaciana prin nararea detaliilor semnificative.ai inceput sa devii o enigma".sora lui mos Costache.paternitatea.iar un alt plan este reprezentat de familia Tulea care lupta pentru mostenirea lui mos Costache. iar "clanul" Tulea isi face griji referitoare la mostenirea averii lui mos Costache. Felix Sima este de multe ori "vocea autorului".de-alungul romanului poarta o masca in spatele careia enigma o ramas nedezlegata.enigma acesteia fiind una nedezlegata. In al doilea rand titlul pune accent pe substantivul "enigma" in raport cu femeia.pentru un tanar de 21 de ani orice fata este o enugma". care apare in mod simetric si in final "aici nu mai sta nimeni". de tip balzacian Romanul a fost publicat in 1938.actiunea desfasurandu-se pe mai multe planuri narative:unul este reprezentat de tanarul Felix Sima care vine la Bucuresti in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu.sentimentele acestuia fata de Otilia fiind neclarificate.barbat aflat la inceputul vietii.Ulterior autorul a schimbat in "Enigma Otiliei" dandu-i urmatoarea interpretare: "Enigma nu-i apartinea Otiliei.incadrarea personajelor in tipologii. Stanica Ratiu este sotul Olimpiei.opera literara "Enigma Otiliei" de George Calinescu este roman de tip obiectiv balzacian.in centrul actiunii aflandu-se Otilia. Intriga este data de sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu.Costache Giurgiuveanu tatal vitreg al Otiliei si tutorele lui Felix.Secventele narative sunt inlantuite caci evenimentele sunt prezentate cronologic.Otilia si Felix fiind nevoiti sa se mute.de fapt.De-alungul actiunii naratorul insereaza cateva scene. Romanul are cel putin trei secvente care pot candida la statutul de incipit:una ar fii descrierea strazii Antim si a casei lui Costache Giurgiuveanu cu precizarea coordonatelor temporale si spatiale in stil balzacian.de tip balzacian.Si a treia secventa prezentarea personajelor principale aflate la o partida de carti in casa lui mos Costache.Tema principala a romanului este deci.o fata orfana. Nu in ultimul rand romanul este alcatuit din 20 de capitole.ci lui Felix.nu participa la actiune insa viziunea este focalizata prin Felix.deznodamantul in care Felix abandonat primeste o explicatie de la Otilia menita sa dezlege misterul plecarii acesteia. Aurica Tulea este fiica cea mica a Aglaei. Opera literara "Enigma Otiliei" este un roman interbelic realist-modern. Elementele de modernitate prezente in roman sunt:balzacianismul.care doreste sa triumfe in viata.care.caracterul social.traind o iubire adolescentina pentru Otilia.cand familia Tulea ia toata averea. Otilia Marculescu este o fata zglobie ce sta sub semnul dramei feminine.epilogul care ofera cititorului justificarea Otiliei:Felix avea sa faca o cariera stralucita neincomodata "de o dragoste nepotrivita".in jurul careia graviteaza celelalte personaje:ipostaze false ale adevaratilor parinti.fiica cea mare a Aglaei Tulea. De asemenea perspectiva narativa este extradiegetica.

sugerand pretentiile de cultura ale localnicilor) si esentatotul e doar o copie banara. acesta devenind observator si personaj reflector in raport cu lumea necunoscuta pecare o I a treptat sub stapanire. . confera timpulrezumand un cleceniu din existenta personajelor. In decorul casei din stradaAntim.despre revolutia lui Stanica Ratiu si depre despartirea Otiliei de Pascalopol. un fals ce dezvaluie prostul gust sizgarcenia. acum cu adevarat parasita. realizat tot prin perspectiva aceluiasi personaj reflector Felix Sima.Se identifica in incipit o relativizare a omniscientei narrative deoarece lui Felix ii este transferat rolul deinstanta narativa. utilizandu se tema acumularii detaliilor. Dupa model balzacian. un tanar de vre o 18 ani. cu putin la inceputul orelor 10. oferind informatii despre cariera si casatoria fericita a lui Felix. Odata cu Felix Sima. in contrast cu ritmul destul de lent a naratiunii de panaatunci. dezvaluie contrastul dintre aparenta (pretioase decoruri gotice. intra instrada Antim . realizata cu materiale ieftine si urate. ecoul vorbelor lui Mos Costahe: aici nu sta nimeni . fatada.Finalul romanului. se alcatuieste din detalii vestimentare. capata valoare deadeva r t ragic. imbracat in uniforma de licean.amestecate cu ornamente arhitectuale clasice. cititorul descopera pe rand strada.Relatia incipit final. casa. romanul incepe prin fixarea coordonatelor temporale sispatiale ale actiunii.interiorul detalii arhitectonice.Portretul initial al eroului (se recunoaste usor maniera balzaciana de a face cunoscute personajele incade la intrarea in scena). din elemente semnificative de fizonomiece impun imaginea unui adolescent insufletit de o mare vointa. Finalul are si funcctia unui epilog. Actiunea este plasata intr un spatiugeografic correspondent real: Bucuresti si intr un timp istoric précis: intr o seara de la inceputul lui iulie1909.

mosierul ii da avocatului banii ceruti. Ajunsi la momentul cinei. cum murise mama sa si cum tatal lui fusese distant de copil. Felix o aude pe Otilia cantand la pian si incepe sa studieze unele parti ale casei. Aurelia il invita pe Felix la ei acasa si in timpul vizitei. Aurica incepe sa se familiarizeze din ce in ce mai mult cu Felix cu dorinta ascunsa de a-l face pe acesta sa o ia de nevasta. tanarul Felix. pe Aglae Tulea. Capitolul III Capitolul incepe printr-o scurta prezentare a lui Simion Tulea. unchiul sau. Simon Tulea. Capitolul VI . Costache Giurgiuveanu. Verisoara lui. Dupa amiaza. Felix ii cunoaste pe Pascalopol. spre invidia Aureliei si a Aglaei. considerand ca Otilia nu ar trebui sa se poarte asa familiar cu un barbat mai in varsta ca ea. Pascalopol ii scoate pe Felix si pe Otilia la plimbare. Felix se obisnui in casa lui Costache. Acestea insista pe langa Felix sa il mediteze pe Titi. mosierul ii devine treptat simpatic. Astfel. Capitolul V In august. desi afla ca toate tablourile facute de cei doi sunt simple copii dupa ilustrate sau carti. Dupa un timp. Dupa plecare. In timp ce ceilalti jucau table si mai apoi carti. unde Felix observa o dezordine generala. o tanara de aceeasi varsta cu el il primeste cu multa caldura si il conduce pe baiat intr-o camera unde restul familiei juca table. Capitolul prezinta modul in care Stanica incearca sa il convinga pe Simion si modalitatea de ai pacali pe ceilalti. Pascalopol primeste un bilet de la Stanica Ratiu prin care acesta ii cere 100 franci. care nu erau casatoriti. sotul acesteia si Aurica Tulea. fiica de 30 ani a Aglaei. fiindca Stanica nu dorea sa faca nunta daca Olimpia nu primea zestre. ilustrand calitatile si defectele membrilor familiei Tulea. Otilia avertizandu-l discret asupra manierelor celor din familia Tulea. simuland o boala de inima. acesta care incepe sa o e evite. plictisindu-se foarte repede. desi Felix observa o asemanare izbitoare intre tata si fiica. Fata ii canta lui Felix si cuprinsa de ceea ce Marina numea “nebunie”. Stanica ii cere Otiliei imprumut 20 franci. Pe holuri o intalneste pe Marina. care ii prezinta tablourile sale. sperantele pe care si le face Aurica speriindu-l pe tanar. Otilia. cu invidie ascunsa. Capitolul II Cand se trezeste. Otilia isi marturiseste dorinta ca Felix sa ajunga un mare doctor si incepe sa ii prezinte familia. uitandu-se prin fotografiile vechi. Capitolul prezinta aspiratiile familiei Tulea si dorinta arzatoare a Aureliei de a se marita. Totodata. Il cunoaste pe Simion. este anuntata sosirea lui Stanica si a Olimpiei. o ponegreste pe Otilia. acesta insa refuza motivand ca Olimpia nu e fata lui. Avand nevoie de bani. Capitolul prezinta vizita celor doi la casa lui Pascalopol. cei doi incearca sa il induplece pe Simion sa le dea casa. cea care ii da bani fiind Otilia. incepe sa alerge prin gradina. Capitolul IV Cu timpul. prieten de familie (cu care Otilia isi permite multe familiaritati. baiatul matusei sale. servitoarea casei si Costache ii cere cu imprumut niste bani. incep sa rascoleasca amintirile. trimitandu-l mai mult prin internate. De asemenea. sora lui Costache. acomodandu-se cu ciudateniile locului. Felix ajunge in casa unchiului sau si este intampinat cel putin ciudat de acesta. Intr-o seara la inceputul lui iulie 1909. De dragul Otiliei. dar intervine Otilia care nu admite ca tatal ei sa ceara bani de la “varul ei”. aceasta fiindu-i refuzata de Simion. Felix observand ca si Titi si tatal lui au un oarecare talent in ale picturii. Desi la inceput Felix nu il agreeaza pe Pascalopol. un mosier bogat. spre nemultumirea baiatului). unde Felix observa un rafinat gust in decoratiuni interioare.George Calinescu Referat Capitolul I Primul capitol prezinta sosirea tanarului Felix Sima in casa tutorelui sau. cealalta fata a Aglaei. Otilia isi aduce aminte de Felix si ii aduce doua prajituri (considerand ca ii este foame) si il trimite sa doarma chiar in camera ei. Otilia ii explica scandalul produs de relatia dintre cei doi. Titi nu se doveste a fi foarte interesat de meditatii. viitor medicinist isi aduce aminte de felul in care a ajuns orfan. ii cere batranului sau tutore insa acesta isi dovedeste avaritia fara sa ii dea vreun ban.

Otilia ii propune tatalui ei sa se mute intr-o alta casa din Stirbey-Voda. aceasta incepand sa-l elogieze pe Titi. Desi unii interni incearca sa il descurajeze. facand-o pe Aglae sa se planga lui Costache. din ziar. dorind sa aiba cat mai multi bani. de aceeasta data mai rustic si Pascalopol ii devine din ce in ce mai familiar. Stanica ii face avansuri Otiliei care il da afara. insa fata pare sa nu o fi citit. La mosie. Ii scrie o scrisoare de dragoste. primeste permisiunea de a intra in orice sectie a spitalului. acesta purtand o discutie cu studentul. batranul acuzand tulburari psihice. reusind sa ii mareasca ambitia lui Felix. In timpul vizitei. prin care este sfatuit sa nu o adopteze pe Otilia. batranul acceptand. o prostituata de lux. Otilia il pune pe Costache sa alega intre ea si Aglae. aratand felul in care Costache era manipulat de sora sa. Stanica reuseste sa il manipuleze pe Costache. In timpul acestei discutii. Otilia indepartandu-l de ea. Felix de intalneste pe strada cu Aurica. fata de care incepe sa aiba un comportament necuviincios. Pascalopol. Stanica aduce un fals doctor la Costache cu scopul ascuns de a-l face pe acesta sa creada ca este bolnav. ajungand sa il considere un prieten. Totodata. completeaza batranului o polita cu scadenta in alb de 1000 franci. considerand chiar si unele gesturi marunte (cum ar fi coaserea unui nasture) un adevarat deliciu. Titi incepe sa se simta atras de Otilia. lanseaza stirea si Aglae jura ca Otilia nu va fii adoptata cat timp ea traieste. mosie situata la jumatatea distantei intre Calarasi si Fetesti. care ii povesteste drama vietii sale. Felix observa acelasi rafinament. el primind invitatia de a o vizita pe fata oricand. Felix incepe sa se remarce la Universitate. petrecand doua saptamani de vis. afla ca Otilia plecase cu Pascalopol la mosie. Otilia nu il mai primi un timp pe Pascalopol. Capitolul X Dupa cateva zile de la acest incident. dovedind un caracter infect. Totodata. Capitolul IX In martie. Otilia si Felix invata sa calareasca. insa doctorul adus de Stanica nu ii gaseste nimic. si dupa cateva saptamani de discretie. Dupa un timp ii marturiseste dragostea si Otilia ii spune ca si ea il iubeste. insa Aglae se opune. Ajuns acasa. Costache primeste un bilet anonim. Otilia incuviinteaza. Felix simte pentru fata o afectiune de frate si intre cei doi incepe sa se infiripe o relatie. si datorita interesului sau. iubirea ei pentru batran fiind la fel de mare cu sau fara acte. Capitolul VII Acum Felix era student in anul I la Medicina. insa trebuie sa astepte. pe care i-o lasa pe pat. oferindu-se sa plateasca el cheltuielile. La rugamintea lui Felix. folosind imaginea Aglaei (care avea o inraurire asupra batranului) . sora unui coleg si se casatoreste cu aceasta. Dar Stanica afla de acest lucru. spre disperarea medicinistului. Stanica incearca sa creeze intrigi intre Otilia si Pascalopol. anonima reusind sa il sperie pe batran. pentru a-i putea oferi Otiliei placeri ca plimbatul cu trasura. . Avand nevoie de bani . Otilia si Felix hotarasc sa fie mai atenti la comportamentul avocatului.desi Felix o iubea foarte mult pe Otilia. afland de bilet si citindu-l. rostind cuvinte grele la adresa fetei. pentru a face observatii. Titi face cunostinta cu Ana. manioasa. se urca pe capitele de fan. In acelasi timp. spunandu-i cuvinte grele la o varsta frageda. familia crezand ca are doar o criza de glicozurie. Felix isi da seama de caracterul minunat al mosierului. Stanica io prezinta pe Georgeta. Capitolul XI Starea de sanatate a lui Simion se inrautateste. Otilia ii povesteste cum Aglae si Aurica au incercat mereu sa o umileasca. Capitolul VIII Felix isi da seama ca o iubeste pe Otilia si incearca sa fie din ce in ce mai aproape de fata. spre nemultumirea Aglaei care il indemna sa “isi gaseasca un rost” in acest fel incercind sa il jigneasca pe tanar. Pascalopol incearca sa il convinga pe Costache sa o adopte legal pe Otilia. Afland de vorbele care s-au zis despre ea cand Aglae a aflat de intentia lui Costache de a o adopta. Felix se duce sa o viziteze pe Georgeta. cei trei afla de cununia dintre Olimpia si Stanica dar si de moartea copilului lor de 2 luni (moarte cauzata de neglijenta parintilor). manevrand lucrurile in asa fel incat Costache sa nu faca testament. Otilia. si astfel matusa sa nu mai calca in casa fratelui sau. Stanica atrage atentia asupta pericolului pe care il reprezinta Otilia pentru mostenirea lui Costache si le impinge pe cele doua femei si mai mult impotriva tinerei. care ii atrage atentia tanarului. casnicia esuand in mod lamentabil. Felix realizeaza o lucrare pe care profesorul sau i-o publica intr-o revista de mare interes in Franta. rugand-o pe Otilia sa il primeasca din nou pe Pascalopol.In acest capitol este prezentata vizita lui Felix si a Otiliei la mosia lui Pascalopol. Felix incepe sa –si faca planuri mari. il linisteste pe Costache si arata ca ea nu doreste neaparat sa fife adoptata.

scena care i se pare lui Felix. gasind in modesta ei camera o multime de rude venite in vizita. Acesta o aduce cu sine pe Aurelia. unde Stanica incearca sa manevreze pe batran. Stanica nu primeste dovezi de iubire din partea nevestei sale. spre deliciul femeii. avocatul spunandu-i lui Felix ca motivul calatoriei la . acesta planuind sa –i strice afacerile lui Costache pentru ca acesta sa nu vanda imobilele. Weissmann vine si il face pe simion sa vina cu el. foarte penibila. dandu-i tanarului o stare de tristete. Capitolul XIII La inceputul capitolului este prezentata o scena din viata maritala a cuplului Stanica-Olimpia. desi considera ca acesta nu are nici o avere. Felix gasindu-l cotrobaind prin casa. purtandu-se foarte familiar. Se intalneste cu Weissmann. intre el si Felix ivindu-se un usor conflict. insa Aglae si Olimpia sunt cat se poate de nepasatoare. Pascalopol il cheama pe Felix sa discute “despre o persoana importanta pentru amandoi” si il invita pe tanar la el acasa. Stanica incearca sa il faca pe Costache sa o primeasca din nou pe Aglae. Iorgu si sotia acestuia iau cina impreuna la restaurantul celor din urma. Cu ocazia aniversarii matusii Agripina. povestindu-i o intamplare cu un avar care isi ingropase toti banii in subsol si care la un incendiu. un guler scrobit de broderie. insa acesta este impotriva ideii. insa Felix isi da seama ca batranul avea de fapt ascuns in podeaua casei o adevarata comoara. Avocatul ii aduce acasa niste studenti pe care nu ii cunoaste. Stanica ii face acesteia o vizita. Capitolul XIV Felix. dorind sa o ia de sotie. fie ei de conditii sociale diferite. spunandu-i ca oamenii asteapta invataturile sale (Simion se credea de un timp Iisus Hristos). rezolvat ulterior. Ii scrie inainte de aceasta vizita Otiliei. aceasta avand o obsesie maritala. se intalnesc cu generalul. fapt care ii intareste o decizie de mult luata. isi aduce aminte de discutiile pe care le avea cu colegii de la internat in Iasi. Acasa. Alarmati de asa o posibilitate.si “imprumuta” de la aceasta patru cesti chin ezesti. spre ciuda lui Stanica. Olimpia. Stanica. Fata ii da cadou cravate. unde isi exprima dezamagirea. Capitolul XV Aglae decide sa il interneze pe Simion. ilustrandu-se lipsa de suflet a celor din familia Tulea. Felix afla de la Georgeta ca Titi se indragostise de ea. Georgeta ii roaga sa treaca pe la Iorgu. chiriasul lui Costache. Felix. atatandu-i curiozitatea pentru un roman de Weininger. Pascalopol vine sa ii viziteze. Ii cumpara batranei alune si covrigi . Georgeta si generalul.Weissmann. careia Otilia ii face cadou o sticluta de parfum. Stanica are ideea sa-i trimita Otiliei o carte postala si sa se prefaca a-i fi prieteni. i-a pierdut pe toti. Capitolul XVII Trezindu-se. Costache si Felix pornesc spre restaurantul lui Iorgu unde cei doi incheie afacerea..Capitolul XII Felix primeste o carte postala de la Otilia. Felix aude pe cineva cantand la pian si isi da seama ca Otilia se intorsese. Costache il roaga pe Felix sa nu iasa din camera sa. ilustrandu-se unitatea si legaturile stranse care uneau pe membrii familiei. insa pe data se afiseaza Stanica. Cand pleaca de la Georgeta. cu toate ca batranul fusese privat de pensia sa si de orice alte placeri. uitand parca toate faptele urate ale verisoarei sale. Felix devine din ce in ce mai convins de tulburarile psihice ale lui Simion. desigur nu acorda multa atentie acestui amanunt. Stanica observa frumusetea nepoatei sale Lili. starnind chiar repulsia lui Stanica. un pic suparat din cauza indiferentei colegilor de la Universitate. cu aceasta ocazie. Felix afla de la Iorgu de manevrele lui Stanica. Capitolul XVI Capitolul incepe cu prezentare lui Stanica si a familiei acestuia. Ii aduce la cunostinta ca Stanica creeaza zvonuri care mai care mai incredibile si mai defaimatoare. simtindu-se din nou foarte penibil. un prieten si coleg care ii tine o prelegere despre poezie si dragoste. tocmai din Paris. Cu toate acestea. Felix. starnind indignarea tanarului si a unchiului sau. fiindca avea de facut niste presupuse reparatii. caruia ii promite ca o va prezenta unui baiat “fain”. si aceea ca va divorta cat mai repede si cum se va ivi imprejurarea prielnica. aducandu-i si prajituri. Felix este condus acasa de general si Georgeta. Costache vrea sa isi vanda proprietatile pentru a-i da Otiliei ce i se cuvine. ii spune Olimpiei ca ii cumparase patru cesti de la un anticar. Varul sau Toader il duce acasa si cu aceasta ocazie. Costache. Simion este din ce in ce mai bolnav.

avocatul intra in camera batranului si ii ia banii de sub saltea. Felix si Otilia insa il cheama pe Pascalopol si pe doctor. Felix insa nu profita de fata. Costache se impletici din mers si cazu moale jos. Batranul este inmormantat si toate proprietatile trec in posesia Aglaei. care disperat. spre invidia celor din familia Tulea. spunand ca “nu profeseaza decat amorul liber”. Capitolul XX Cum Lili se arata foarte incantata de Felix.Paris fusese de fapt un avort. sperand intr-o apropiata moarte a acestuia se grabeste sa cheme doctorul si merge la Costache acasa. isi da duhul. Stratulat si acesta observa ca batranul nu are nimic. Cum Weissmann era evreu. Capitolul XIX Aglae vine si ii povesteste batranului de moarte ceea ce il dispera pe acesta. Felix il roaga pe Pascalopol sa ii ajute. mancand de fata cu el toate bunatatile stranse cu greu de batran. Anii au trecut si Felix devenise un doctor de renume. declarandu-i din nou iubirea sa. Otilia merge in camera lui Felix si o roaga sa o lase sa doarma in patul lui. Otilia disparuse. si cum acesta nu afisa nici un interes pentru fata. Afland de subitul atac al fratelui ei. . o inlatura. insa un la un alt atac nu ar mai supravietui. Desi batranul nu avea nimic. iar Costache ii da o suta de mii de lei pentru contul Otiliei. Cum Otilia nu pleca niciodata de acasa. Aurica atentand chiar la pianul Otiliei. sa ii puna intr -un cont. In acest scop este chemat popa Tuica (interesat mai mult de tuica decat de treburile bisericesti). propunandu-i sa traiasca impreuna ca barbat si sotie. iar acesta aduce un doctor de renume. Se intalneste cu Pascalopol intr-o zi pe strada si acesta ii arata o poza facuta cu Otilia. Banii gasiti sub saltea de Stanica nu sunt niciodata inapoiat de acesta. Aglae si Stanica fac tot ceea ce pot pentru a-l aduce intr-o stare grava. cu aceasta ocazie cunoscand-o pe Aurica. si Felix afla ca tanara plecase la Paris impreuna cu Pascalopol. sa ia medicamente si sa aduca parintele in casa pentru a binecuvanta casa si pentru a alunga spiritele rele. ulterior tanarul afland ca cei doi se casatorisera. Aglae. amana momentul in care ii va da banii mosierului si Pascalopol deschide un cont in care ii vireaza Otiliei o suta de mii de lei. Aurica ii sugereaza tanarului o legatura. multe tratate si toata lumea stiind cine este. Capitolul XVIII Intr-o zi foarte calduroasa. care devine foarte interesat de student. care divorteaza de Olimpia. Aglae si Stanica crezand ca est mortsi considerand ca nu mai trebuie chemat doctorul. banii fiind ascunsi sub pat. Cel din urma considera ca batranul va scapa si de data aceasta. Costache ii zice in secret lui Pascalopol ca ii va da trei sute de mii de lei pentru Otilia. Desi isi anunta aceasta dorinta. La trezire. fata se duce la popa Tuica care ii da dezlegare. Aurica si ceilalti membri incep sa mute lucrurile din casa. Stanica ii spune Otiliei despre o presupusa idila intre ei. Felix nemaiputand sa o recunoasca pe fata nebunatica in spatele femeii mature ce devenise. iar Aglae. Costache incepand sa mearga la doctori. avand multe carti publicate. sub privirile acestuia. Weissmann vine sa ii faca un control lui Costache. Costache incepe sa construiasca o casa pentru Otilia. Ii spune fetei ca Pascalopol ii va face o vizita si aceasta fuge pentru jumatate de ora pentru a-si cumpara o pudriera. spre durerea acestuia. fara insa sa se casatoreasca. Stanica incepe sa caute ascunzatoarea banilor. Felix ii marturiseste ca Lili ii este indiferenta. Felix ii este prezentat lui Lili. pe care acesta ghicind-o. in acest timp. rugand-o sa il convinga pe medicinist sa o ia pe lili de nevasta. Stanica recurge la un siretlic ce se va dovedi mortal. Costache se simte din nou rau. fata incepand sa aiba o pasiune pentru tanar.