You are on page 1of 39

Proiect

12 octombrie 2006

LEGEA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SUPERIOR


Partea I: Organizarea învăţământului superior

Capitolul 1:Principii şi responsabilităţi

Art. 1. (1) Învăţământul superior este organizat în instituţii de învăţământ superior,


respectiv: universităţi, institute, sau academii. Instituţia de învăţământ superior are
misiunea de a asigura dezvoltarea predării, învăţării şi cercetării în domeniile ştiinţelor,
precum şi predarea, învăţarea, creaţia şi performanţa în domeniul artelor şi sportului, astfel
încât să contribuie la dezvoltarea personală a beneficiarilor şi la bunăstarea societăţii şi a
comunităţilor.

(2) Instituţiile de învăţământ superior sunt publice sau private. Ele au caracter
non-profit, sunt apolitice şi promovează învăţământul şi cercetarea ca bunuri publice.

(3) Pentru a răspunde cerinţelor multiple ale persoanelor, comunităţilor şi


societăţii, în termenii organizării, conducerii şi funcţionării eficiente, instituţiile de
învăţământ superior sunt autonome şi sunt responsabile de managementul propriu.

(4) Membrii comunităţii universitare sunt: studenţi, personal didactic, personal


de cercetare, personal auxiliar şi personal administrativ.
(5) Instituţia de învăţământ superior are ca misiune asigurarea creării,
transmiterii şi valorificarea cunoaşterii prin conferirea unor calificări profesionale
competitive pe piaţa muncii.

(6) Misiunea unei instituţii de învăţământ superior este orientată predominant


spre cercetare, predominant spre predare sau în mod echilibrat spre cercetare şi predare.
Conducerea, finanţarea, funcţionarea şi evaluarea calităţii activităţilor dintr-o instituţie de
învăţământ superior sunt în mod corespunzător adaptate misiunii pe care o are.

Art. 2. În realizarea misiunii lor, instituţiile de învăţământ superior se orientează după


următoarele principii:
1. asigurarea libertăţii academice în cercetarea ştiinţifică, în creaţia artistică, în
predarea cursurilor şi în studiu şi învăţare;
2. pregătirea studenţilor în calificări corespunzătoare pentru angajarea într-o
carieră profesională;
3. participarea studenţilor la elaborarea şi luarea deciziilor care privesc
asigurarea calităţii predării şi învăţării, organizarea studiilor şi condiţiile vieţii
universitare;
4. promovarea unor relaţii de colaborare între toţi membrii comunităţii
universitare;
5. promovarea valorilor etice şi morale ale societăţii democratice;
6. integrarea instituţiilor româneşti în spaţiul european al învăţământului
superior;

2
7. asigurarea unor condiţii financiare şi logistice optime pentru mobilitatea
naţională şi internaţională a studenţilor, cercetătorilor şi personalului didactic;
8. respectarea condiţiilor şi criteriilor de egalitate a şanselor şi oportunităţilor de
studiu, fără nici o discriminare;
9. conducerea eficientă a instituţiilor de învăţământ superior.

Art. 3. Instituţiile de învăţământ superior, în realizarea misiunii lor asigură:

1. o calitate cât mai bună a predării şi învăţării;


2. producţia de cunoaştere, tehnologii sau creaţii artistice care contribuie la
dezvoltarea personală a studenţilor şi la bunăstarea societăţilor şi
comunităţilor;
3. un învăţământ superior bazat pe cercetare ştiinţifică sau, respectiv, pe creaţie
artistică şi performanţă sportivă;
4. formarea studenţilor în calificări universitare care corespund unor cariere
profesionale specifice economiei bazate pe cunoaştere şi societăţii bazate pe
principii şi practici democratice;
5. extinderea oportunităţilor pentru formarea şi dezvoltarea tinerilor universitari;
6. condiţii adecvate de educaţie continuă pentru cei interesaţi;
7. cooperarea naţională şi internaţională în domeniul cercetării şi al
învăţământului superior de calitate;
8. transferul cognitiv şi tehnologic care contribuie la dezvoltarea socială,
economică şi culturală a comunităţilor şi regiunilor;
9. respectarea drepturilor de proprietate intelectuală;
10. dezvoltarea unor relaţii cât mai strânse cu absolvenţii;
11. transparenţa managementului instituţional prin publicarea de informaţii
privitoare la modul de realizare a principiilor şi valorilor menţionate în acest
articol.
Art. 4. (1) Instituţiile de învăţământ superior, publice sau private, au personalitate
juridică şi sunt persoane juridice de interes naţional.

(2) Fiecare instituţie de învăţământ superior funcţionează pe baza unei carte


instituţionale, adoptată în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Carta reflectă
opţiunile comunităţii din instituţia de învăţământ superior, este adoptată de senat şi este
făcută cunoscută prin publicare, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a
acestei legi..

(3) Instituţia de învăţământ superior este organizată şi funcţionează în mod


independent de orice interferenţe ideologice sau politice.

(4) Toate instituţiile de învăţământ superior acreditate din sistemul naţional de


învăţământ, precum şi cele care sunt autorizate să funcţioneze provizoriu se supun
prevederilor prezentei legi.

3
(5) Instituţiile de învăţământ superior publice şi private răspund în mod direct faţă
de autoritatea publică în privinţa respectării prevederilor legale în vigoare, a politicilor
educaţionale şi ale cartei instituţionale proprii, precum şi în privinţa gestionării eficiente a
fondurilor, în folosul predării, învăţării şi cercetării, indiferent de provenienţa acestora.

(6) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa singure sau prin asociere societăţi
comerciale, fundaţii sau asociaţii, care să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei
respective în realizarea propriei misiuni şi să nu influenţeze negativ în nici un fel tematica
cercetării şi calitatea predării sau a învăţării.

(7) La fiecare trei ani, Ministrul educaţiei şi cercetării va prezenta Parlamentului


un raport. Acest Raport se bazează pe rapoartele de performanţă ale instituţiilor de
învăţământ superior, privind starea sistemului naţional de învăţământ superior şi strategia
viitoare de dezvoltare a acestuia în context european şi global. Un astfel de raport trebuie
să se referă la toate aspectele care privesc îndeplinirea misiunii instituţiei de învăţământ
superior, la starea finanţării învăţământului superior, starea calităţii predării şi cercetării,
calitatea învăţării şi vieţii studenţilor, încadrarea cu personal de predare şi cercetare cu
referire specială la tinerii universitari.

Capitolul 2: Structurile componente ale sistemului naţional de învăţământ


superior şi organizarea lor

Componenţa sistemului naţional de învăţământ superior

Art. 5. (1) Sistemul naţional de învăţământ superior cuprinde toate instituţiile de


învăţământ superior acreditate, publice sau private. O instituţie de învăţământ superior
autorizată să funcţioneze provizoriu, conform prevederilor legale în vigoare, devine parte a
sistemului naţional de învăţământ superior numai după acreditare.

(2) Sistemul naţional de învăţământ superior este parte componentă a Ariei


Europene a Învăţământului Superior şi participă, prin reprezentanţii săi, la elaborarea şi
aplicarea politicilor specifice, precum şi la iniţierea şi dezvoltarea de programe comune de
studii cu instituţii europene similare de învăţământ superior. Certificatele şi diplomele
conferite în programele comune de studii sunt recunoscute naţional.

(3) O instituţie de învăţământ superior poate utiliza în titulatura sa termenul de


universitate sau oricare alt termen echivalent cu acesta numai după conferirea statutului de
acreditare. Titlul ce poate fi utilizat înainte de acreditare este de instituţie de învăţământ
superior.

(4) Instituţiile de învăţământ superior publice sau private au patrimoniu propriu şi


îl gestionează conform legii.

4
(5) O instituţie de învăţământ superior acreditată care nu mai îndeplineşte
cerinţele minime ale standardelor de calitate, în baza evaluării obiective efectuate de către
o agenţie autorizată de lege, îşi pierde statutul de acreditare şi îşi încetează funcţionarea.
Studenţii de la această instituţie sunt transferaţi la alte instituţii de învăţământ superior
acreditate pe baza unui acord de transfer şi în temeiul unui ordin emis de ministrul
educaţiei şi cercetării în acest sens.

(6) Instituţiile de învăţământ superior acreditate, publice sau private, pot participa
la constituirea de consorţii pe baza unui contract de parteneriat încheiat în formă autentică.
La constituirea unui consorţiu pot participa şi unităţi de cercetare-dezvoltare publice sau
private.

(7) Consorţiul constituit pe baza unui contract de parteneriat între instituţii de


învăţământ superior sau între acestea şi institute de cercetare-dezvoltare este de drept
persoană juridică de utilitate publică.

(8) Contractul de parteneriat, ca act constitutiv al consorţiului, stabileşte


obiectivele parteneriatului, domeniile de activitate şi cooperare, organele de conducere şi
drepturile de proprietate, conform legislaţiei în vigoare.

Componenţa unei universităţi

Art. 6. (1) Instituţiile de învăţământ superior au în structură următoarele


componente: facultăţi, departamente şi catedre pentru organizarea predării şi cercetării;
institute, centre sau laboratoare pentru organizarea cercetării; unităţi de proiectare, centre
de consultanţă, clinici universitare, centre pentru formarea continuă a resurselor umane,
unităţi de microproducţie şi prestări servicii, parcuri ştiinţifice sau tehnologice, staţiuni
experimentale sau alte entităţi pentru activităţi de transfer cognitiv şi tehnologic.

(2) În structura instituţiilor de învăţământ superior funcţionează şi servicii


auxiliare tehnice - administrative şi logistice

(3) Componentele menţionate în alin.(1) şi alin. (2) sunt organizate în mod


distinct şi pe baza autonomiei universitare. Astfel, instituţia de învăţământ
superior promovează misiunea, dispune de o organizare matricială şi flexibilă,
asigură criteriile şi standardele de calitate, gestionează în mod eficient activităţile
de predare, învăţare şi cercetare şi, nu în ultimul rând, facilitează inovaţia
didactică şi ştiinţifică, inclusiv de tip interdisciplinar.
(4) Instituţia de învăţământ superior poate înfiinţa institute de cercetare interdisciplinară ca
unităţi distincte de venituri şi cheltuieli, având statute proprii.

5
Facultatea

Art. 7. (1) Facultatea este unitatea de administrare a unuia sau mai multor programe
de studii dintr-o instituţie de învăţământ superior. Facultatea corespunde unuia sau mai
multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului.

(2) Orice facultate se înfiinţează, se divizează, se comasează sau se desfiinţează prin


hotărâre a senatului instituţiei de învăţământ superior. Programul sau programele de studii
dintr-o facultate se supun cerinţelor de asigurare a calităţii şi acreditare, conform legislaţiei
în vigoare.

(3) O facultate poate include unul sau mai multe departamente care contribuie la
conferirea licenţei, masterului sau doctoratului.

Departamentul

Art. 8. (1) Departamentul este unitatea academică funcţională care asigură resurse
umane pentru producerea, transmiterea şi valorificarea cunoaşterii dintr-un domeniu sau
mai multe de specialitate. Un departament funcţionează într-o facultate sau este
subordonat direct conducerii instituţiei de învăţământ superior.

(2) Departamentul trebuie să funcţioneze astfel încât să asigure:

1. oferte de predare flexibile şi concordante cu cerinţele programelor de studii şi


ale calificărilor profesionale dintr-o facultate sau mai multe din aceeaşi
instituţie de învăţământ superior;
2. îndrumarea studenţilor pentru a obţine performanţe cât mai bune în învăţare şi
în viitoarea carieră profesională.
3. realizarea de cercetări performante în domeniul de specializare;
4. transferuri cognitive şi tehnologice pentru formare continuă şi pentru
dezvoltarea comunitară şi regională;

(3) Departamentul iniţiază programe de studii şi poate organiza, centre sau


laboratoare de cercetare care funcţionează ca unităţi de venituri şi cheltuieli în cadrul
instituţiei de învăţământ superior.

Catedra

Art. 9. (1) Personalul didactic şi de cercetare este organizat pe catedre.

(2) Catedra este acea unitate academică funcţională care are identitate de
specializare disciplinară sau interdisciplinară distinctă şi care poate funcţiona într-o
facultate sau într-un departament.

6
(3) O catedră poate iniţia programe de studii şi poate organiza laboratoare de
cercetare care funcţionează ca unitate de venituri şi cheltuieli în cadrul unei facultăţi sau al
unui departament.

Art. 10. Facultăţile, departamentele sau catedrele funcţionează pe baza unor statute
proprii, aprobate de senatul instituţiei de învăţământ superior, compatibile cu legislaţia în
vigoare şi cu carta instituţiei de învăţământ superior.

Capitolul 3: Comunitatea universitară

Membrii comunităţii universitare

Art. 11. (1) Comunitatea universitară se constituie în cadrul unei instituţii de


învăţământ superior şi include studenţii, personalul didactic, personalul de cercetare,
personalul auxiliar şi personalul administrativ.

(2) Membrii comunităţii universitare stabilesc relaţii de colaborare pentru


realizarea misiunii instituţiei de învăţământ superior şi pentru promovarea identităţii şi
prestigiului instituţiei.

(3) Membrii comunităţii universitare îşi pot constitui propriile asociaţii care se
autoadministrează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(4) În carta instituţiei de învăţământ superior sunt specificate în mod expres


principiile şi procedeele de management al personalului didactic şi de cercetare şi al
personalului auxiliar şi administrativ.

(5) Pentru managementul activităţii profesionale a studenţilor în instituţia de


învăţământ superior se constituie un registru matricol unic care este integrat în registrul
matricol naţional al studenţilor din România. Gestiunea registrului matricol instituţional se
face pe baza normelor prevăzute în carta instituţiei de învăţământ superior şi în
concordanţă cu ordinele ministrului educaţiei şi cercetării.

Personalul didactic şi de cercetare

Art. 12. (1) Funcţiile didactice din instituţiile de învăţământ superior


sunt:preparator??? (asistent universitar, conferenţiar universitar, profesor universitar .
( 2) Funcţiile didactice de cercetare din învăţământul superior sunt: asistent de
cercetare, cercetător ştiinţific gradul I şi cercetător ştiinţific gradul II.

7
(3) Instituţiile de învăţământ superior pot angaja cu statut de asociat personal
didactic şi personal de cercetare, dacă persoanele angajate îndeplinesc condiţiile de studii
şi calificare corespunzătoare funcţiei respective.

(4) Profesorii universitari, pensionaţi pentru munca depusă şi limită de vârstă,


pot continua, potrivit legii, unele activităţi didactice şi ştiinţifice, ca profesori universitari
emeriţi. Aceştia sunt atestaţi în această funcţie de către senatele universitare în
conformitate cu prevederile cartei universitare.

Art.13. (1) Angajarea pe o funcţie didactică sau pe o funcţie de cercetare se face, după
adoptarea acestei legi, pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată.

(2) Contractul de angajare pe perioadă determinată cu membri ai personalului


didactic şi de cercetare poate fi prelungit, în funcţie de rezultatele profesionale personale,
evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul instituţiei de învăţământ superior, precum şi
în funcţie de nevoile de angajare ale instituţiei de învăţământ superior şi de resursele
financiare ale instituţiei, în conformitate cu prevederile legislative în vigoare.

(3) Angajarea pe perioadă nedeterminată se poate realiza numai prin concurs


organizat de către instituţia de învăţământ superior, pentru funcţia didactică care
corespunde postului didactic vacant.

(4) Personalul didactic asociat poate fi angajat şi cu contract de muncă pe


perioadă determinată, în funcţie de resursele financiare disponibile.

(5) Personalul din unităţile de cercetare şi din unităţile care funcţionează ca


unităţi distincte de venituri şi cheltuieli, asociate instituţiei de învăţământ superior, este
angajat cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată în funcţie de
performanţele în cercetare sau în activităţile specifice şi de resursele financiare disponibile.

(6) Personalul auxiliar şi personalul administrativ din instituţia de învăţământ


superior este angajat de aceasta conform legislaţiei în vigoare.

(7) Persoana care a ocupat prin concurs un post didactic într-o instituţie de
învăţământ superior poate să exercite o funcţie publică, respectiv: deputat, senator ,
membru al Guvernului, îndeplinirea unor funcţii de specialitate în aparatul Parlamentului,
al Preşedinţiei, al Guvernului, prefect, subprefect, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu
judeţean, primar sau viceprimar, funcţie de îndrumare şi control din sistemul de
învăţământ, cultură, tineret şi sport, fără aprobarea conducerii respectivei instituţii, cu
obligaţia informării acesteia. Pe perioada exercitării funcţiei publice, persoana poate
continua să îndeplinească sarcini didactice şi de cercetare minime şi să fie remunerată
corespunzător sau poate solicita întreruperea îndeplinirii acestora pe o perioadă
determinată şi are dreptul la postului didactic. Pe perioada exercitării funcţiei publice,

8
persoana nu poate ocupa funcţii de conducere în instituţia de învăţământ superior unde are
postul didactic.

(8) Prevederile alin. (7) se aplică şi personalului didactic trimis în străinătate


cu misiuni de stat, celor care lucrează în organisme internaţionale, precum şi însoţitorilor
acestora, dacă sunt cadre didactice titulare.

(9) Personalul didactic titular, angajat pe o perioadă determinată sau


nedeterminată şi solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau
sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale
interuniversitare sau între instituţii, ori trimis pentru specializare, are dreptul la rezervarea
postului pentru perioada respectivă.

Art. 14. (1) Posturile didactice şi de cercetare din instituţiile de învăţământ superior se
ocupă prin concurs, organizat de instituţiile de învăţământ superior, în conformitate cu
prevederile legale.

(2) La concurs se pot înscrie cetăţeni români sau străini. Dintre criteriile de
acceptare a înscrierii la concurs sau de evaluare a candidaţilor sunt excluse cele care se
referă la vechime pe un post, precum şi cele care se referă la sex, etnie, apartenenţă
politică sau religioasă.

(3) Senatul instituţiei de învăţământ superior aprobă comisia de concurs pentru


fiecare post vacant scos la concurs. Comisia este formată din cinci membri, dintre care
cel puţin doi sunt din afara instituţiei de învăţământ superior, din ţară sau străinătate.
Funcţia didactică a membrilor comisiei de concurs trebuie să fie cel puţin echivalentă
cu funcţia didactică scoasă la concurs. Pot fi membri în comisiile de concurs persoanele
care nu se află în conflict de interese. Pentru aceasta, fiecare membru al comisiei
completează o declaraţie pe proprie răspundere, prin care precizează că nu are soţ/soţie,
rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv dintre candidaţii care participă la
concursul pentru ocuparea funcţiei didactice şi îşi asumă responsabilitatea pentru cele
declarate.

(4) Rezultatele concursurilor de ocupare a posturilor de asistent, conferenţiar


universitar şi personal de cercetare sunt validate de senatul instituţiilor de învăţământ
superior. Confirmarea titlului de asistent universitar, conferenţiar universitar, se face de
către rector, prin decizie.

(5) Personalul de cercetare se angajează prin concurs, organizat de instituţia


de învăţământ superior, în conformitate cu prevederile legale. Rezultatul concursului este
validat de Senat şi confirmat de Rector prin decizie.

9
.

Art. 15. (1) La concursul pentru postul de asistent universitar se pot înscrie acele
persoane care au minimum diplomă de master sau echivalent. Doctoranzii cu frecvenţă
finanţaţi de la buget pot fi asistenţi universitari sau asistenţi de cercetare ai instituţiei unde
sunt doctoranzi.

Art. 16. (1) La concursul pentru postul de conferenţiar universitar se pot înscrie acele
persoane care au diplomă de doctor şi au performanţe în cercetare şi în învăţământ şi
expertiză în practica domeniului. Performanţele sunt probate cu documente recunoscute.

Art. 17. (1) La concursul pentru postul de profesor universitar se pot înscrie la
concurs persoanele care au diplomă de doctor şi au performanţe în cercetare, experienţă şi
capacităţi de inovare pedagogică şi expertiză profesională în domeniul postului. Aceste
performanţe trebuie să fie superioare celor specifice funcţiei de conferenţiar universitar şi
să fie probate cu documente recunoscute.

(2) Comisia este formată din 5 membri, astfel: rectorul sau o persoană
desemnată de către acesta în calitate de preşedinte al comisiei, un profesor din cadrul
instituţiei de învăţământ superior şi 3 profesori din alte instituţii de învăţământ superior din
ţară sau străinătate numiţi prin ordin de ministru.

(3) Rezultatele concursului de ocupare a postului de profesor universitar sunt


aprobate de senatul instituţiei de învăţământ superior.

(6) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează o metodologie cadru a


concursurilor publice pentru ocuparea posturilor de profesor universitar în instituţiile de
învăţământ superior. În această metodologie cadru sunt specificate criteriile şi standardele
de performanţă minime obligatorii, pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a
ocupa funcţia de profesor universitar pe bază de contract de muncă. Criteriile şi standardele
de performanţă sunt diferenţiate pe domenii de specialitate şi pe tipuri de instituţii de
învăţământ superior.

(7) În conformitate cu prevederile şi exigenţele metodologiei cadru adoptate


de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, senatul fiecărei instituţii de învăţământ superior
adoptă o metodologie instituţională a organizării şi finalizării concursurilor pentru funcţia
de profesor universitar.

Art. 18. (1) În asigurarea calităţii programelor de studii, inclusiv în evaluarea externă a
calităţii, sunt specificate standarde şi indicatori de performanţă care privesc calitatea
personalului didactic.

10
(2) Rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale
personalului didactic şi de cercetare dintr-o instituţie de învăţământ superior sunt evaluate
periodic, la intervale de maximum trei ani. Această evaluare se face pe baza unor criterii şi
standarde şi în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de senatul instituţiei de
învăţământ superior.

(3) Personalului didactic şi de cercetare este evaluat, în funcţie de


îndeplinirea misiunii corespunzătoare criteriilor şi standardelor de performanţă impuse de
instituţia de învăţământ superior.

Normarea şi salarizarea personalului didactic şi de cercetare

Art. 19. (1) În atribuţiile personalului didactic şi de cercetare din învăţământul


superior intră:
a) activităţi didactice de predare, de seminarizare şi lucrări de laborator, de
instruire practică şi de evaluare, conform planurilor de învăţământ şi
programelor analitice;
b) activităţi de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, de proiectare şi
creaţie artistică, după caz;
c) activităţi de pregătire ştiinţifică şi metodică, alte activităţi în interesul
învăţământului şi cercetării;
d) activităţi de promovare la nivel naţional şi internaţional a valorilor
profesionale, culturale şi ştiinţifice ale universităţii;
e) activităţi de management şi administraţie universitară.

(2) Activităţile menţionate în alin. (1) sunt particularizate prin fişa postului, în
conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu Carta universitară, la nivelul fiecărei componente
a instituţiei de învăţământ superior.

(3) Alocarea numărului săptămânal de ore pe activităţi concrete se realizează pe


baza negocierii dintre persoana care urmează să le îndeplinească şi conducerea facultăţii
sau a departamentului, ţinând cont de necesităţile realizării unor performanţe cât mai
înalte în asigurarea calităţii activităţilor didactice, de cercetare şi pe baza criteriilor de
eficienţă financiară.
(4) În cazul în care nu se obţine un acord în procesul de negociere decizia
aparţine conducerii instituţiei de învăţământ superior.

Art. 20. (1) Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de catedră şi de


departament în statul de funcţii al catedrei, respectiv al departamentului.

11
(2) Statul de funcţii al catedrei, respectiv al departamentului, se întocmeşte
pentru fiecare an universitar şi include posturile didactice şi de cercetare ocupate sau
vacante în ordine ierarhică.

(3) Conducerea instituţiei de învăţământ superior aprobă ştatele de funcţii


înainte de începerea anului universitar şi răspunde de realizarea activităţilor specifice
instituţiei de învăţământ superior conform cu criteriile de performanţă din domeniul
asigurării calităţii şi al eficienţei economice.

(4) Activităţile ce corespund posturilor vacante sau rezervate din statul de


funcţii sunt îndeplinite conform legii de personal asociat.

Art. 21. (1) Pentru promovarea activităţilor didactice , ştiinţifice sau creaţiei artistice,
în baza planului de dezvoltare a instituţiei de învăţământ superior, personalul didactic şi de
cercetare poate solicita un concediu sabatic de maximum 12 luni la fiecare 7 ani de
activitate neîntreruptă în învăţământul superior, cu plata integrală a drepturilor salariale
cuvenite. Acordarea concediului sabatic se decide de către senatul instituţiei de învăţământ
superior.

(2) La încheierea concediului sabatic beneficiarul are obligaţia de a prezenta un


raport detaliat privind activităţile desfăşurate în perioada respectivă şi rezultatele obţinute.

(3) Rezervarea posturilor didactice şi de cercetare şi întreruperea activităţii pe


perioade determinate se aprobă de către conducerea instituţiei de învăţământ superior în
conformitate cu legislaţia specifică în vigoare.

Art. 22. (1) Salarizarea din fonduri publice a personalului didactic şi de cercetare şi a
celorlalte categorii de personal se face în conformitate cu prevederile legislaţiei privind
salarizarea în sectorul public.

(2) Salarizarea din alte surse ale instituţiei de învăţământ superior a


personalului didactic şi de cercetare şi a celorlalte categorii de personal se decide în baza
autonomiei universitare în conformitate cu legislaţia specifică în vigoare.

Drepturile, obligaţiile şi răspunderea personalului didactic şi de


cercetare

Art. 23. Personalul didactic şi de cercetare are drepturi şi îndatoriri care decurg din
prezenta lege, din Carta universitară, precum şi din prevederile contractului de muncă.

Art. 24. Protecţia drepturilor salariaţilor precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală


asupra creaţiei ştiinţifice, culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate
cu legislaţia specifică în vigoare şi prevederile Cartei universitare.

12
Art. 25. Personalului didactic şi de cercetare i se asigură protecţia în spaţiul universitar de
autorităţile responsabile cu ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau
grupului de persoane, care aduc atingere demnităţii umane şi profesionale a cadrelor
didactice şi de cercetare, şi care împiedică exercitarea drepturilor şi a obligaţiilor sale.
Protecţia este solicitată de persoana autorizată în baza Cartei universitare.

Art. 26. (1) Personalul didactic şi de cercetare este încurajat să participe la viaţa
socială şi publică, în beneficiul propriu, precum şi în interesul învăţământului şi al
societăţii româneşti.

(2) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să facă parte din asociaţii şi
organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din
organizaţii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.

(3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul universitar,
dacă acestea nu afectează prestigiul învăţământului superior şi demnitatea profesiei.

Art. 27. Personalul didactic şi de cercetare cu rezultate deosebite în activitatea


didactică, educativă şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, precum şi
premii, potrivit legii.

Art. 28. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul de


cercetare precum şi cel de conducere din învăţământul superior răspund disciplinar,
conform legii, pentru încălcarea îndatoririlor ce le revin potrivit contractului de muncă,
precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului
învăţământului şi prestigiului instituţiei.

Studenţii. Drepturile şi îndatoririle studenţilor

Art. 29. (1) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunităţi
universitare numai în urma admiterii şi înmatriculării sale într-o instituţie de învăţământ
superior.

(2) Un student poate obţine o singură dată finanţare de la buget pentru un tip de
program de studii.

Art. 30. (1) Pentru admiterea ca student într-un program de studii universitare de
licenţă este obligatorie prezentarea diplomei de bacalaureat sau a unei diplome recunoscute
oficial ca echivalentă cu aceasta.

13
(2) Pentru admiterea ca student într-un program de studii universitare de
masterat este obligatorie prezentarea unei diplome de licenţă sau a unei diplome
echivalente acesteia.

(3) Pentru admiterea într-un program de studii universitare de doctorat este


obligatorie prezentarea unei diplome de master.

(4) O instituţie de învăţământ superior poate admite şi înmatricula într-un program


de studii acel număr de studenţi pentru care sunt îndeplinite cerinţele privind asigurarea
calităţii profesionale, ştiinţifice şi logistice în învăţământ. Capacitatea de şcolarizare este
făcută publică de către rectorul instituţiei de învăţământ superior şi prin declaraţie pe
proprie răspundere.

Art. 31. După înmatriculare, fiecărui student i se atribuie un număr matricol unic din
Registrul naţional cuprinzând numerele matricole, pe care acesta îl păstrează până la
finalizarea integrală a fiecărui program de studiu urmat.

Art. 32. (1) Studenţii au dreptul şi libertatea de a studia. Acestea se asigură prin:

a) utilizarea tuturor facilităţilor didactice şi de cercetare relevante programului


de studiu;
b) libera alegere a traseelor curriculare, a disciplinelor şi a cadrelor didactice
care predau acelaşi curs, cu respectarea reglementărilor instituţiei de
învăţământ superior privitoare la creditele transferabile;
c) propunerea în mod independent sau alegerea dintre ofertele prezentate a
temei tezei de licenţă, de master sau de doctorat;
d) examinarea printr-o metodă alternativă atunci când suferă de o dizabilitate
permanentă care face imposibilă prezentarea cunoştinţelor învăţate în
maniera prescrisă iar metoda alternativă identificată nu limitează conţinutul
sau standardele examinării;
e) conferirea diplomei de studii atunci când şi-au îndeplinit toate obligaţiile
prevăzute în programul de studiu;
f) formularea de opinii şi evaluări cu privire la calitatea activităţilor didactice
şi de cercetare;
Drepturile studentilor:
(2) Studenţii au următoarele obligaţii:

a) să furnizeze instituţiei de învăţământ superior toate datele personale


necesare pentru buna desfăşurare a programului de studiu;
b) să se înmatriculeze în programul de studiu în termenele stabilite de
instituţia de învăţământ superior;

14
c) să notifice instituţia de învăţământ superior despre retragerea de la studii
cu cel puţin două săptămâni înainte de începerea fiecărui semestru;
d) să se înscrie pentru examenul de licenţă, master sau doctorat în termenele
stabilite de instituţia de învăţământ superior, cu respectarea cerinţelor şi
condiţiilor formulate de către aceasta;
e) să respecte prevederile Cartei universitare şi a regulamentelor privind
activitatea profesională, ştiinţifică şi de conduită morală a studenţilor;
f) să semnaleze către comisiile de etică ale instituţiei de învăţământ superior
toate acţiunile care încalcă principiile eticii universitare şi normele de
conduită în cadrul comunităţii universitare.

(3) Planurile de învăţământ şi programele analitice corespunzătoare sunt publicate la


fiecare început de an universitar şi prezentate pe paginile de web ale facultăţii şi instituţiei
de învăţământ superior cu cel puţin două săptămâni înainte de ziua de începere a anului
universitar.

(4) Titularii de cursuri prezintă studenţilor, la început de semestru, obiectivele,


conţinutul tematic şi metodele de predare specifice cursului, precum şi obiectivele,
conţinuturile şi metodele examinării şi evaluării rezultatelor la învăţătură.

Capitolul 4: Programele de studii

Structura anului universitar

Art. 43. (1) Structura unui an universitar include doua semestre, semestrul de iarnă si
semestrul de vară .

(2) Proiectarea, organizarea si desfăşurarea activităţilor educaţionale, precum


si normarea cadrelor didactice se fac ţinând cont de structura anului universitar şi de
tipurile de activităţi programate în perioadele corespunzătoare.

(3) Concediul de odihnă al personalului didactic, de cercetare, auxiliar şi


administrativ se planifică în perioadele în care nu se desfăşoară activităţi educaţionale sub
forma cursurilor sau examenelor. Vacanţele studenţilor se planifică după sesiunile de
examene.

Art. 44. (1) Senatul fiecărei instituţii de învăţământ superior aprobă Regulamentul
privind activitatea profesionala a studenţilor precum şi calendarul activităţilor educaţionale
specifice celor două semestre academice de studiu.

(2) Gestiunea studenţilor si a activităţilor educaţionale se face prin intermediul unor


sisteme informatizate integrate care să asigure accesul studenţilor la informaţiile de interes
academic personal precum şi la cele publice.

15
Programele de studii universitare

Art. 45. (1) Proiectarea curriculară în instituţiile de învăţământ superior se realizează


prin organizarea si structurarea programelor de studii compatibilizate cu cadrul european al
calificărilor.

(2) Cadrul Naţional al Calificărilor se stabileşte prin Lege.

(3) Programul de studii universitare reprezintă un set de unităţi curriculare de


predare, învăţare, cercetare, aplicaţii practice şi evaluare, astfel organizate şi planificate
încât să conducă la obţinerea unei calificări universitare certificate de un act de studii.
Programul de studii se particularizează prin setul de rezultate ale învăţării ce trebuie
realizate pentru a obţine un număr specific de credite.

(4) Principiile generale care orientează definirea curriculară a programelor de


studii universitare sunt:
a. Principiul relevantei calificării universitare pe piaţa muncii - presupune ca
programele de studii să ofere o calificare relevantă pe piaţa muncii
b. Principiul funcţionalităţii şi al adecvării profesionale - vizează racordarea
programelor de studii la necesităţile de formare profesionala ale studenţilor într-o
societate în schimbare precum şi la amplificarea şi la diversificarea domeniilor
cunoaşterii.
c. Principiul transferabilităţii - subliniază necesitatea asigurării la nivelul
competentelor specifice a transferului competentelor si abilitaţilor profesionale
d. Principiul coerenţei - are în vedere gradul de integrare orizontală şi verticală a
modulelor de specializare, iar în cadrul acestora, a disciplinelor de studiu.
Principiul coerenţei vizează în esenţă modul de creditare inter şi intra module.
e. Principiul accesibilităţii si continuităţii – presupune adaptarea ofertei
educaţionale la nivelul de pregătire iniţială a studenţilor
f. Principiul egalităţii şanselor educaţionale si profesionale - are în vedere
asigurarea unui sistem care dă dreptul fiecărui student să descopere şi să valorifice
la maximum potenţialul de care dispune
g. Principiul flexibilităţii si al dezvoltării personale - presupune descentralizarea
curriculară.

(5) Programele de studii universitare sunt organizate pe discipline academice,


interdisciplinar şi profesionalizat, în mod progresiv, corespunzând ciclurilor de studii
universitare de licenţă, respectiv de master şi doctorat.

16
Art. 46. (1) Programele de studii universitare pentru ciclul de licenţă oferă instruire
academică sau artistică, respectiv sportivă, preliminară care califică studenţii pentru
ocupaţii ce solicită aplicarea cunoaşterii şi a abilitaţilor profesionale. Diploma conferită
după finalizarea cu succes a unui program de studii universitare pentru ciclul de licenţă se
numeşte „diplomă de licenţă”, menţionându-se şi domeniul de specialitate.

(2) Programele de studii universitare pentru ciclul de master aprofundează sau


extind instruirea academică sau artistică, respectiv sportivă, realizată la nivelul licenţei,
punând accentul pe specializarea ştiinţifică sau profesională. Diploma conferită după
finalizarea cu succes a unui program de studii universitare pentru de masterat se numeşte
„diplomă de master”, menţionându-se şi domeniul de specialitate.

(3) Programele de studii universitare pentru doctorat dezvoltă capacităţile


studenţilor de a întreprinde în mod independent şi creator proiecte academice si de
cercetare, de dezvoltare a cunoaşterii şi tehnologiei. Diploma conferită după finalizarea cu
succes a unui program de studii de doctorat se numeşte „diplomă de doctor”,
menţionându-se şi domeniul de specialitate.

(4) Domeniile de studiu şi alte cerinţe normative privind proiectarea


curriculară a programelor de studii universitare de licenţă, master sau doctorat sunt
aprobate, prin hotărâre de Guvern, cu cel puţin şase luni înainte de începerea anului
universitar.

(5) Instituţiile de învăţământ superior pot oferi numai programe de studii


autorizate provizoriu sau acreditate in conformitate cu standardele specifice de asigurare a
calităţii academice şi ştiinţifice.

Art. 47. (1) Programele de studii universitare sunt organizate la zi cu frecvenţă sau la
distanţă, conducând la diplome universitare echivalente academic.

(2) Instituţiile de învăţământ superior trebuie să asigure pentru organizarea şi


desfăşurarea programelor de studii universitare la distanţă realizarea obiectivelor şi a
criteriilor de calitate printr-o alternare optimă a activităţilor prezentiale de predare cu cele
de studiu individual, pe baza unor materiale adecvate de învăţare şi a unui suport
tehnologic adecvat.

(3) Instituţiile de învăţământ superior pot oferi programe de studii pentru


educaţie continuă.

(4) Instituţiile de învăţământ superior pot oferi activităţi de cercetare de tip


postdoctoral.

17
Art. 48. (1) Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de
muncă specific activităţilor de predare, învăţare, aplicare practică şi evaluare în termenii
creditelor de studii, in concordanţă cu Sistemul European al Creditelor Transferabile.

(2) Sistemul creditelor de studii este un sistem de gestiune a programelor de


studii şi a traseelor individualizate de pregătire, asigurând o corectă dimensionare a
volumului de muncă a studenţilor şi o planificare explicită şi realistă a obiectivelor
instruirii.

Art.49. Sistemul de acumulare şi transfer al creditelor de studii se organizează ca


sistem naţional. Ministerul Educaţiei şi Cercetării va elabora un ghid de aplicare a
sistemului naţional al creditelor de studii care cuprinde definiţiile, convenţiile şi
instrumentele sistemului.

Art.50. (1) Instituţiile de invatamant superior elaborează regulamente proprii pentru


implementarea sistemului de credite transferabile accentuând transferabilitatea creditelor
intra-domeniu si extra-domeniu.

(2) Instituţiile de învăţământ superior pot dezvolta programe de studii cu o


concepţie modularizată care să permită accesul studenţilor la nivele diferite de calificare si
certificare profesională.

Art.51. (1). Instituţiile de învăţământ superior descriu în mod distinct în


regulamentele instituţionale proprii:
(a). Proiectarea curriculară pe baza sistemului de credite
(b). Reguli de alocare a creditelor de studiu
(c). Regulile proprii de gestiune a şcolarităţii care se bazează pe sistemul de credite.
(d). Fişele curriculare ale programelor de studii şi ale disciplinelor

(2). Procedura de alocare a creditelor de studii se fundamentează pe analiza si


valorizarea următoarelor tipuri de activităţi academice care devin indicatori pentru
cuantificarea cantităţii de muncă intelectuală a unui student la o disciplină de studiu:
participarea la activităţi educaţionale de curs, seminar, lucrări practice sau lucrări de
laborator, studiul notelor de curs, studiul după manual sau suport de curs, studiul
bibliografiei minimale indicate, documentare suplimentară in bibliotecă, activitate
specifică de pregătire pentru seminar sau laborator, realizare de teme, eseuri, referate,
traduceri, proiecte, activităţi de practică profesională şi realizarea de rapoarte, pregătire
lucrări de control, pregătirea de prezentări orale, pregătirea examinărilor finale, consultaţii,
documentare de teren, documentare pe internet si altele similare.

18
(3). Unitatea de măsură a intervalelor academice de studiu este semestrul.
Cantitatea de muncă intelectuală individuală a unui student, corespunzătoare unui semestru
corespunde cu 30 de credite de studiu.

Art.52 (1) Organizarea studiilor in România se realizează pe trei cicluri, respectiv,


studii universitare de licenţă, studii universitare de masterat şi studii universitare de
doctorat.
(2). Fiecare ciclu de studii este delimitat de celelalte prin proceduri distincte
de admitere, de absovire, de certificare şi de nivel de calificare.

(3). Pentru profesiile reglementate în Uniunea Europeana prin norme speciale


privind condiţiile de studiu, se aplică reglementările legale în vigoare.

(4) Programele de studii universitare pentru ciclul de licenţă solicită un volum


de muncă intelectuală echivalent cu minimum 180 sau cu maximum 240 de credite.
Finalizarea studiilor universitare de licenţă atestă dobândirea cunoştinţelor şi a
competenţelor generale şi de specialitate, precum şi a abilitaţilor cognitive specifice
profesiei.

(5). Programele de studii asociate cu ciclul de master solicită un volum de


minimum 60 şi maximum 120 de credite. Finalizarea studiilor universitare de masterat
atestă aprofundarea şi rafinarea cunoştinţelor, competenţelor şi abilitaţilor specifice unui
domeniu profesional şi dezvoltarea capacitaţilor de cercetare ştiinţifică.

(6). Numărul creditelor de studiu pentru programul universitar de doctorat se


stabileşte de fiecare instituţie de învăţământ superior în funcţie de specificul domeniului
ştiinţific, cultural sau artistic. Finalizarea studiilor universitare de doctorat atestă
acumularea, interpretarea şi rafinarea cunoaşterii, dezvoltarea tehnicilor de cercetare,
construcţii teoretice în câmpul profesional, imaginaţie creativa, expertiză de specialitate,
analiză critică şi interpretativă.

(7). Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenţa şi a


ciclului de studii universitare de masterat corespunde obţinerii a cel puţin 300 de credite de
studiu transferabile.

Documentele curriculare ale unui program de studii

Art. 53. Documentele universitare în care este prezentat un program de studii sunt
planul de învăţământ şi programa analitică.

Art. 54 (1) Planul de învăţământ al unui program de studii include:


a) calificarea la care conduce programul respectiv de studii;

19
b) obiectivele programului de studii exprimate în forma competenţelor generale
ale programului de studiu;
c) disciplinele de învăţământ;
d) ponderea fiecărei discipline exprimată prin credite de studiu;
e) succesiunea disciplinelor şi a formelor de evaluare pe parcursul studiilor;
f) modul de finalizare a programului de studii.

(2) Obiectivele programului de studii se referă la cunoaşterea şi capacităţile


cognitive, la valorile culturale şi profesionale, la abilităţile profesionale şi la cele de
comunicare şi manageriale care sunt esenţiale pentru definirea profilului cognitiv şi
profesional al unei calificări universitare.

(3) Disciplinele incluse în planul de învăţământ sunt stabilite în funcţie de


obiectivele programului de studii. Fiecare disciplină este asociată cu un număr de credite
proporţional cu contribuţia adusă la realizarea profilului cognitiv şi profesional al
calificării universitare.

(4) Construcţia planului de invatamant trebuie să respecte statutul ştiinţific al


domeniului în ceea ce priveşte componenta teoretică şi cea practic – aplicativă pentru
respectivul program de studiu si să o valorizeze pe aceasta din urmă în mod corespunzător.

(5) In raport cu statutul formativ al acestora, disciplinele din planul de


învăţământ sunt incluse în trei categorii:
a) discipline fundamentale, care asigură formarea şi dezvoltarea
competenţelor, a abilitaţilor şi a atitudinilor de bază;
b) discipline de specialitate, care asigură aprofundarea conţinuturilor
operaţionale specifice;
c) discipline de suport interdisciplinar, care extind orizontul intelectual şi
profesional prin formarea unor abilităţi de comunicare şi transfer.

(6) In raport cu statutul curricular, disciplinele din planul de invatamant sunt


obligatorii si opţionale.

(7). Disciplinei incluse în planul de învăţământ i se specifică numărul săptămânal


de ore de curs, de seminar, de laborator sau de proiect.

(8) Disciplinele din planul de învăţământ şi formele de evaluare asociate sunt


ordonate progresiv pe semestre şi ani de studiu.

(9) În planul de învăţământ se menţionează forma, structura si numărul de


credite alocate examenului de finalizare, absolvire a unui program de studii.

20
(10) Programul de studii universitare pentru licenţă se finalizează cu o lucrare
de licenţă, care este menită să probeze capacităţile unui student de a opera cu cunoştinţele
din domeniul de specialitate al respectivului program de studii pentru a rezolva algoritmic
o problemă teoretică sau practică.

(11) Programul de studii universitare de masterat se finalizează cu o lucrare de


master, care probează capacităţile unui student de a opera cu cunoştinţe avansate dintr-un
domeniu de specialitate, pentru a rezolva în mod creator o problemă teoretică sau practică.

(12) Programul de studii universitare pentru doctorat se finalizează cu teza de


doctorat, care este menită să probeze capacitatea de a elabora în mod independent şi
original o lucrare de cercetare ştiinţifică sau de expertiza profesionala.

Art. 55. (1) Fiecărei discipline incluse în planul de învăţământ îi corespunde o


programă analitică.

(2) Programa analitică a unei discipline prezintă competentele specifice


disciplinei, rezultatele concrete ale predării si învăţării respectivei discipline, structura
tematică a disciplinei, modul de predare şi sarcinile de învăţare ale studenţilor, bibliografia
pentru studiul individual obligatoriu şi opţional al studentului, criteriile de evaluare, modul
de evaluare a rezultatelor în învăţare ale studentului precum si estimarea timpului total al
activităţilor de studiu pretinse unui student.

Art. 56. (1) Planurile de învăţământ şi programele analitice ale programelor de studii
ce aparţin unei facultăţi sunt aprobate de senatul universităţii.

(2) După aprobare, documentele curriculare care prezintă programele de studii


sunt puse la dispoziţia membrilor comunităţii universitare.

(3) Instituţiile de invatamant superior au obligaţia să ofere servicii de


informare, consiliere si orientare profesionala a studenţilor.

Evaluarea şi examinarea

Art. 57. (1) Reuşita academică a unui student este evaluată prin probe de evaluare
formativă şi sumativă.

(2) Rezultatele în învăţare sunt apreciate cu note întregi de la 10 (excelent) la


1 (foarte rău), nota 5 certificând dobândirea competentelor minime aferente unei discipline.

(3) Lucrările de licenţă şi de master sunt evaluate cu note de la 10 la 1, nota


minimă de promovare fiind 5.

21
(4) Organizarea studiilor de doctorat şi evaluarea tezelor de doctorat se
realizează conform unei metodologii adoptate prin Hotărâre de Guvern, la propunerea
Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Art. 58. (1) Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de evaluare a studenţilor sunt în


responsabilitatea instituţiilor de învăţământ superior care vor realiza metodologii specifice
în acest sens.

Art. 59. Regimul actelor de studii in România se aproba prin Hotărâre de Guvern.

Art. 60 (1) Instituţiile de învăţământ superior eliberează acte de studii specifice


fiecărui program universitar absolvit.

(2) Rezultatele evaluărilor pe discipline de examen, de licenţă sau de master


sunt consemnate în suplimentul la diploma. Instituţiile de învăţământ superior sunt obligate
să elibereze, gratuit, inclusiv într-o limbă de circulaţie internaţionala, fiecărui student,
suplimentul la diplomă, redactat în conformitate cu regimul actelor de studii din România.

Art.61 Activitatea de evaluare desfăşurată în instituţiile de învăţământ superior va fi


reglementată prin proceduri specifice care vor fi supuse normelor deontologiei
universitare. Eventualele încălcări ale acestora vor face obiectul analizelor la nivelul
comisiilor de etică ale instituţiilor de învăţământ superior.

Art. 62. Recunoaşterea perioadelor de studii efectuate în ţară sau în străinătate se face
în baza unei metodologii cadru elaborate de MEdC şi a unor metodologii specifice
aprobate de fiecare instituţie de învăţământ superior pe baza normelor europene, ale
sistemului european de transfer al creditelor de studii, ca sistem de transfer si de
acumulare.

Conferirea titlurilor universitare

Art. 63. În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe
universităţi, actele de studii vor fi eliberate în concordanţă cu normele specifice, europene
sau naţionale şi cu prevederile acordurilor instituţionale.

Art. 64. (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării este responsabil de formatul şi structura
diplomelor de studii şi a suplimentelor de diplomă conferite de universităţile acreditate din
România.

22
(2) Un registru centralizat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării – registru
naţional unic, inclusiv în formă electronică, ţine evidenţa diplomelor universitare emise în
România, pe baza documentaţiilor existente în universităţile acreditate.

(3) Falsificarea certificatelor sau diplomelor de studii este considerată ca


infracţiune şi se pedepseşte conform legii.

23
Partea a II-a: Conducerea învăţământului superior

Capitolul I: Conducerea instituţiei de învăţământ superior

Statutul conducerii instituţiei de învăţământ superior

Art. 59. (1) Fiecare instituţie de învăţământ superior publică sau privată, acreditată,
adoptă, în mod autonom şi în conformitate cu prevederile legale un statut al conducerii
sale, care este parte componentă a cartei universitare.

(2) Statutul reglementează obligatoriu :

a) regulile de alegere a consiliului director, a senatului, a rectorului şi a altor


organisme de conducere ale instituţiei de învăţământ superior;
b) constituirea şi funcţionarea administraţiei în instituţia de învăţământ
superior;
c) atribuţiile care revin organismelor de conducere şi celor de administrare
ale instituţiei de învăţământ superior;
d) criteriile de performanţă şi responsabilităţi pentru acţiunile de conducere şi
administrare;
e) formele de implicare a studenţilor în luarea deciziilor de conducere;
f) constituirea şi funcţionarea comisiei de etică şi deontologie universitară ce
are ca misiune asigurarea respectării regulilor privind integritatea morală
şi academică a membrilor comunităţii universitare, inclusiv a celor care se
referă la conflictele de interese;

(3) Alegerile organelor de conducere din instituţia de învăţământ superior se


face prin vot secret, nominal şi liber - exprimat.

Conducerea şi organizarea internă

Art. 60. (1) Conducerea instituţiei de învăţământ superior este asigurată de organe
deliberative şi de organe executive, astfel:
a) Organele deliberative sunt: Senatul şi Consiliul Director
b) Organele executive sunt: rectorul, prorectorul, decanii, prodecanii, directorii de
departamente, şefii de catedră.

(2) Instituţiile de învăţământ superior pot constitui şi alte structuri organizatorice


ale căror atribuţii sunt stabilite prin Carta Universitară.

(3) Misiunea acestora constă în analiza tuturor activităţilor din instituţie,


supravegherea eficienţei şi a legalităţii funcţionale, aprobarea documentelor universitare şi

24
financiare cu caracter strategic, precum şi asigurarea conducerii operative a instituţiei de
învăţământ superior pe baza deciziilor strategice aprobate de Senat şi Consiliul Director.

(4) O persoană nu poate face parte concomitent din conducerea deliberativă şi


din conducerea executivă a instituţiei de învăţământ superior.

(5) În exercitarea atribuţiilor, organele instituţiei de învăţământ superior se


bazează pe o administraţie organizată conform statutului conducerii şi în conformitate cu
prevederile legale.

(6) Rectorul elaborează structura organizatorică a instituţiei de învăţământ


superior şi o supune aprobării Senatului şi validării Consiliului Director.
În stabilirea structurilor organizaţionale componente ale universităţii sunt
avute în vedere criteriile de performanţă academică şi eficienţă economică. Structura
organizatorică neperformantă sau ineficientă poate fi desfiinţată. Criteriile de performanţă
academică deţin prioritate în evaluarea performanţelor unei structuri componente a
instituţiei de învăţământ superior.
(7) Pot fi prorectori, decani, directori de departamente, şefi de catedră numai
cadrele didactice care au funcţia didactică de profesor universitar.
Prorectorul este numit de către rector prin decizie iar atribuţiile acestuia sunt
stabilite în conformitate cu prevederile Cartei Universitare.
Decanii, prodecanii, directorii departamentelor şi şefii de catedre sunt selectaţi prin
concurs organizat de instituţia de învăţământ superior şi sunt numiţi de către rector prin
decizie. Aceştia încheie cu rectorul contracte de performanţă, având în vedere planul
strategic de dezvoltare a instituţiei de învăţământ superior, prevederile statutului conducerii
universităţii şi propunerile formulate de membrii structurilor academice respective.

(8) Fiecare instituţie de învăţământ superior publică semestrial un buletin


oficial şi facilitează accesul membrilor comunităţii universitare şi ale publicului la acesta,
inclusiv pe propria pagină de web. Buletinul oficial al instituţiei de învăţământ superior
include în special:

a) carta, planul strategic de dezvoltare, planul de organizare şi personalul


repartizat pe structurile de organizare;
b) acordul de performanţă, raportul de performanţă şi raportul privind
gestiunea financiară a universităţii;
c) decizii, regulamente şi alte acte emise de organismele de conducere;
d) programele de studii şi documentele universitare asociate;
e) titlurile, diplomele şi certificatele universitare conferite în universitate;
f) posturile scoase la concurs;
g) convocări de şedinţe şi rezultatele deliberărilor;
h) componenţa organismelor de conducere şi schimbările intervenite;

25
i) orice alte informaţii de interes pentru comunitatea universitară şi pentru
public.

Senatul

Art. 61. (1) Senatul este organ deliberativ al instituţiei de învăţământ superior care
iniţiază, analizează şi adoptă politici şi strategii privind conducerea academică şi asigurarea
calităţii predării, învăţării şi cercetării din instituţia de învăţământ superior

(2) Atribuţiile Senatului sunt următoarele:

a) supraveghează activitatea structurilor executive ale instituţiei de


învăţământ superior;
b) aprobă, aplică şi, atunci când este cazul, schimbă prevederi ale cartei
universitare;
c) aprobă ca proiecte planul strategic pe termen mediu şi lung, planurile
operaţionale anuale de dezvoltare a instituţiei de învăţământ superior,
precum şi planul de organizare a instituţiei de învăţământ superior propuse
de rector;
d) desemnează trei membri ai Consiliului director;
e) numeşte comisia pentru selectarea rectorului
nu este ales de senat?????
f) validează rezultatul concursului pentru funcţia de rector ;
g) colaborează cu rectorul în stabilirea criteriilor pentru selecţia prorectorilor
precum şi cu privire atribuţiile acestora;
h) colaborează cu rectorul în stabilirea criteriilor de selecţie a decanilor,
prodecanilor precum şi cu privire la atribuţiile acestora;
i) validează concursurile pentru posturile de directori de departamente şi de
şefi de catedră;
j) aprobă planurile de învăţământ şi programele analitice ale programelor de
studii;
k) asigură realizarea cadrului de asigurare a calităţii predării, învăţării şi
cercetării din instituţia de învăţământ superior şi stabileşte nivelurile de
realizare a criteriilor şi standardelor de calitate în termenii standardelor de
referinţă şi ai indicatorilor de performanţă corespunzători,
l) aprobă scoaterea la concurs şi rezultatele concursurilor de ocupare a
posturilor didactice şi de cercetare;
m) aprobă proiecte de înfiinţare de centre sau institute de cercetare;
n) stabileşte criteriile de alocare a veniturilor provenite din alte surse decât
cele publice;
o) numeşte comisii de analiză a aspectelor referitoare la funcţionarea
academică a instituţiei de învăţământ superior;

26
p) decide aplicarea sancţiunilor, cu respectarea prevederilor legale, membrilor
Consiliului Director inclusiv a rectorului.

(3) Numărul membrilor Senatului este stabilit în conformitate cu prevederile


Cartei Universitare.

(4) Senatul include reprezentanţii cadrelor didactice, cercetătorilor şi studenţilor.


Proporţia de reprezentare a membrilor comunităţii universitare va fi precizată în statutul
conducerii instituţiei de învăţământ superior, avându-se în vedere reprezentarea echilibrată
pe domenii de studii, astfel încât numărul profesorilor şi conferenţiarilor şi cercetătorilor să
asigure majoritatea absolută iar numărul studenţilor să fie de 25 la sută din numărul total
al membrilor senatului.

(5) Reprezentanţii în Senat ai profesorilor, conferenţiarilor şi cercetătorilor


ştiinţifici gradul I şi gradul II, se aleg de către profesorii şi conferenţiarii din instituţia de
învăţământ superior, inclusiv de cercetătorii principali de gradul I şi II, dintre aceştia, pe
baza propunerilor formulate de membrii departamentelor, catedrelor şi unităţilor de
cercetare.
Reprezentanţii asistenţilor sunt aleşi de către aceştia din rândul lor, pe baza
propunerilor formulate de membrii structurilor componente ale universităţii;
Reprezentanţii studenţilor sunt aleşi de către aceştia din rândul lor, astfel încât să
asigure reprezentarea proporţională a programelor de studii.

(6) Senatul se alege pentru o perioadă de 4 ani şi este condus de un preşedinte,


ales dintre membrii săi.Studentii din senat nu sunt alesi pe 4 ani????

(7) Senatul dispune de un secretariat tehnic şi de mijloacele materiale şi


financiare necesare funcţionării sale.

Consiliul director

Art. 62. (1) Consiliul director este acel organ de conducere deliberativă a instituţiei de
învăţământ superior care asigură coordonarea administrativă şi economico-financiară a
instituţiei de învăţământ superior şi are următoarele atribuţii:

a) aprobă planul strategic al instituţiei de învăţământ superior, bugetul de


venituri şi cheltuieli precum şi planul de organizare a conducerii şi
acordul de performanţă cu rectorul;
b) aprobă înfiinţarea de către instituţia de învăţământ superior a unor
societăţi comerciale, organizaţii non-profit sau a unor centre ori
institute de cercetare;
c) coordonează ducerea la îndeplinire de către rector a clauzelor cuprinse
în acordul de performanţă.

27
d) aprobă regulamentul privind funcţionarea administrativă şi
managementul financiar din instituţia de învăţământ superior;
e) aprobă raportul financiar anual şi raportul anual privind performanţele
academice ale instituţiei de învăţământ superior, pe care îl înaintează
ministrului educaţiei şi cercetării;
f) numeşte auditorul instituţiei de învăţământ superior;
g) la propunerea rectorului, validează directorul general administrativ.

(2) Consiliul director este format din şapte membri, după cum urmează:
Nu contine student!!!!!

a) pentru instituţiile de învăţământ superior publice: trei membri


desemnaţi de senat; trei membri desemnaţi de ministrul educaţiei şi
cercetării la propunerea asociaţiilor profesionale şi ştiinţifice
reprezentative la nivel naţional pentru domeniul învăţământului
superior; un membru desemnat de către federaţiile sindicale din
învăţământ reprezentative la nivel naţional;
b) pentru instituţiile de învăţământ superior private: trei membri desemnaţi
de senat; trei membri desemnaţi de fondatori; un membru desemnat de
către federaţiile sindicale din învăţământ reprezentative la nivel
naţional.

(3) Membrii Consiliului Director trebuie să fie astfel selectaţi încât să reprezinte
interesele beneficiarilor învăţământului superior, fără ingerinţe de natură politică şi să
contribuie la creşterea eficienţei şi relevanţei activităţilor academice din instituţiile de
învăţământ superior.

(4) Consiliului Director al instituţiei de învăţământ superior se numeşte pe o


perioadă de 3 ani, prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării, în termen de 6 luni de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5) Pot fi membri ai Consiliului Director personalităţi marcante din domeniul


culturii, ştiinţei, artei şi mediului economic şi social..

(6) Calitatea de membru al Consiliului Director este incompatibilă cu statutul de,


membru al guvernului, parlamentului, altor organisme centrale de stat, membru în
conducerea partidelor politice sau a altor instituţii de învăţământ superior.

(7) Consiliul director alege un preşedinte dintre membrii săi.

(8) Membrii Consiliului director sunt plătiţi cu o indemnizaţie lunară al cărei


cuantum este aprobat de senatul instituţiei de învăţământ superior.

28
(9) Consiliul Director poate fi revocat prin ordin al ministrului educaţiei şi
cercetării, în cazuri justificate.
(10) Rectorul, preşedintele senatului, reprezentanţii desemnaţi de către
organizaţiile studenţeşti reprezentative la nivel naţional din instituţia de învăţământ
superior pot fi invitaţi să participe cu statut de observatori la şedinţele Consiliului Director.
(11) Consiliul Director dispune de un secretariat tehnic şi de mijloacele
materiale şi financiare necesare funcţionării sale

Rectorul

Art. 63. (1) Rectorul asigură conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior
şi îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu Senatul şi Consiliul director.

(2) Atribuţiile funcţiei de rector sunt următoarele:

a) este reprezentantul legal al instituţiei de învăţământ superior în relaţiile


cu terţii
b) este ordonatorul de credite al instituţiei de învăţământ superior
c) negociază şi semnează acordul de performanţă cu Consiliul Director;
d) asigură conducerea operativă a instituţiei de învăţământ superior
e) negociază şi semnează contractele de angajare şi performanţă ale
prorectorilor, decanilor, directorilor de departamente şi şefilor de
catedră;
f) gestionează procesul de selectare a resurselor umane din instituţia de
învăţământ superior;
g) este responsabil de managementul asigurării calităţii în instituţie prin
ducerea la îndeplinire a clauzelor acordului de performanţă;
h) poate delega altor persoane cu atribuţii executive o parte din
competenţele sale pentru negocieri contractuale în numele instituţiei de
învăţământ superior;

(3) Senatul organizează concurs, pentru selectarea rectorului prin concurs. La


concurs se pot înscrie profesori universitari din ţară sau străinătate, care au experienţă
managerială şi performanţe profesionale şi ştiinţifice şi integritate morală.

(4) Consiliul director negociază şi încheie cu rectorul contractul de angajare, în care


se precizează inclusiv durata angajării şi criteriile de performanţă ce vor fi aplicate în
evaluarea activităţii de conducere a universităţii. Consiliul director informează Senatul
despre rezultatele negocierii. Senatul validează contractul de angajare.
(5) Rectorul negociază şi încheie cu Consiliul Director acordul de performanţă şi
contractul individual de muncă.
(6) Rectorul poate fi numit pe o perioadă de maximum patru ani, reînnoibilă
succesiv în funcţie de performanţele manageriale.

29
(7) Consiliul director poate demite rectorul, la propunerea senatului sau din proprie
iniţiativă, în cazuri de încălcare a legilor în vigoare şi a regulamentelor de funcţionare a
instituţiei de învăţământ superior sau în cazuri de ineficienţă managerială.

(8) Pentru gestionarea administraţiei universitare, rectorul numeşte un director


general administrativ care a fost selectat prin concurs public. Directorul general
administrativ are atribuţiile stabilite de rector şi prevăzute într-un contract de management.

Prorectorii

Art. 64. (1) Rectorul stabileşte numărul şi atribuţiile prorectorilor după consultarea
senatului.

(2) Propunerile de prorectori formulate de rector sunt validate de senat. După


validare, prorectorii devin membri ai comitetului executiv de conducere a instituţiei de
învăţământ superior.

(3) Durata mandatului unui prorector poate fi egală sau mai mică decât cea a
rectorului.

(4) În cazuri justificate, la propunerea senatului, rectorul poate decide


revocarea prorectorului din funcţie.

Art. 65. (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează, coordonează şi aplică politica
naţională în domeniul învăţământului superior. În acest scop, exercită următoarele atribuţii:

a) elaborează şi prezintă Guvernului strategia generală şi planul anual de


dezvoltare a învăţământului superior;
b) elaborează şi prezintă Guvernului raportul anual asupra stării
învăţământului superior şi asupra realizării planului anual de dezvoltare
a acestuia;
c) elaborează şi prezintă Guvernului propunerea de buget anual al
învăţământului superior şi, după aprobarea acestuia de către Parlament,
repartizează partea din bugetul aprobat instituţiilor publice de
învăţământ superior;
d) analizează propunerile agenţiilor autorizate de lege privind înfiinţarea
de instituţii de învăţământ superior, cu facultăţile şi programele de studii
care îndeplinesc standardele şi cerinţele normative privind acreditarea
sau desfiinţarea acestora, conform prevederilor legii;
e) înaintează Guvernului proiectele de acordare a autorizaţiei de

30
funcţionare provizorie a facultăţilor sau acreditare a instituţiilor de
învăţământ superior, cu programele de studiu care îndeplinesc condiţiile
legale, sau retragerea acestei autorizaţii;
f) decide asupra alocării fondurilor publice destinate procesului de
învăţământ.;
g) coordonează activitatea de cercetare ştiinţifică, activitatea artistică şi
alte activităţi de creaţie în învăţământul superior;
h) elaborează, împreună cu alte ministere, strategia colaborării cu alte state
şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului
şi cercetării ştiinţifice;
i) colaborează, pe bază de protocoale, cu statele în care trăieşte populaţie
de naţionalitate română sau de origine română, pentru promovarea şi
desfăşurarea învăţământului în limba maternă;
j) stabileşte modalităţi de recunoaştere a diplomelor, a certificatelor şi a
titlurilor sau gradelor ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor
norme interne, ţinând seama şi de înţelegerile şi convenţiile
internaţionale;
k) controlează eficienţa utilizării resurselor financiare publice şi modul de
respectare a normelor financiar-contabile, de execuţie bugetară în
învăţământul superior; controlează modul de administrare a
patrimoniului instituţiilor publice de învăţământ superior;
l) încheie cu rectorii instituţiilor de învăţământ superior contracte care
privesc utilizarea fondurilor publice.

(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării colaborează cu alte ministere implicate în


dezvoltarea învăţământului superior.

Art. 66. (1) Ministerul Educaţiei şi Cercetării supraveghează, în limitele sferei sale de
autoritate, legalitatea organizării, a funcţionării, a modului de luare a deciziilor şi a
deciziilor instituţiilor de învăţământ superior.

(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării analizează planul strategic de dezvoltare pe


termen mediu şi scurt a instituţiilor de învăţământ superior, verifică modul în care acesta se
încadrează în strategia naţională de dezvoltare a învăţământului superior şi, pe această
bază, le aprobă şi încheie contracte de finanţare cu instituţiile de învăţământ superior
public.

(3) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în limitele sferei sale de competenţă,


dispune ca instituţia de învăţământ superior să întreprindă măsurile necesare pentru a opri
încălcarea unor reglementări legale. Instituţia de învăţământ superior implicată trebuie să
examineze problemele care fac obiectul acestei intervenţii şi să informeze Ministerul
Educaţiei şi Cercetării, în termenul fixat, asupra măsurilor luate şi eventual asupra
obiecţiilor sale.

31
(4) În sfera de autoritate a Ministerului Educaţiei şi Cercetării nu sunt cuprinse:

a) deciziile care privesc problemele de angajare sau drepturile legale ale


personalului angajat din instituţiile de învăţământ superior, care fac
obiectul unor prevederi legale speciale;
b) problemele de ordin administrativ, care comportă măsuri specificate
prin alte legi.

(5) Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în absenţa unor măsuri adecvate, solicitate


în conformitate cu alin. 2 şi 3 din acest articol, are dreptul:

a) să anuleze acea reglementare sau decizie, emisă de un consiliu director,


de un senat sau de un rector, care încalcă prevederile legale;

b) sa iniţieze procedura de punere sub acuzaţie, disciplinară sau legală, a


rectorului unei instituţii de învăţământ superior. Pe baza analizei
gravităţii faptelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării are dreptul să
adreseze rectorului o atenţionare scrisă, să ceară suspendarea rectorului
din funcţie pe o perioadă de până la 30 de zile sau să propună
consiliului director, din motive bine întemeiate, eliberarea din funcţie a
rectorului şi organizarea unui nou concurs de selecţie a rectorului.

Capitolul III: Organismele naţionale ale învăţământului


superior

Art. 67. (1) Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării
constituie registre de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional,
pentru elaborarea şi aplicarea de politici de dezvoltare a învăţământului superior de
calitate. Astfel de consilii consultative pot fi: Consiliul Naţional de Prospectivă şi Orientare
a Învăţământului Superior, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul
Superior, Consiliul Naţional de Finanţare a Învăţământului Superior, Consiliul Naţional de
Evaluare şi Acordare a Burselor de Studii în Străinătate, Consiliul Naţional de
Recunoaştere a Diplomelor şi Calificărilor Universitare, Consiliul Naţional al Bibliotecilor
Universitare. În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei şi Cercetării consultă,
după caz, societăţile ştiinţifice naţionale ale cadrelor didactice, federaţiile sindicale
reprezentative la nivel de ramură, ca parteneri sociali, şi organizaţiile studenţeşti
recunoscute pe plan naţional.

(2) Un specialist poate avea calitatea de membru în maximum două organisme


consultative menţionate la alin. (1) sau în comisii de lucru ale acestora.

32
(3) Consiliile menţionate în alin. (1) dispun de bugete proprii de venituri şi
cheltuieli. Veniturile se constituie din surse publice şi din surse private cum ar fi donaţii,
contracte, taxe pentru servicii şi altele similare.

(4) Membrii consiliilor menţionate în alin. (1) sunt plătiţi pentru serviciile
prestate conform cu principiile specificate în regulamentele proprii de funcţionare.

(5) Consiliile prezintă anual ministrului educaţiei şi cercetării rapoarte privind


activităţile desfăşurate şi gestionarea eficientă a bugetului propriu de funcţionare.
(6) Pentru îndeplinirea atribuţiilor cu care sunt investite, consiliile beneficiază de
un Secretariat al Consiliilor Consultative. Acesta are personalitate juridică şi funcţionează
pe baza unui statut aprobat prin hotărâre de Guvern.

Art. 68. (1) În vederea definirii de politici privind dezvoltarea învăţământului superior
şi a specificării modurilor de evoluţie a calificărilor şi necesităţilor pieţei de muncă, în
diverse sectoare de activitate, se constituie Consiliul Naţional de Prospectiva şi Orientare a
Învăţământului Superior. Acesta dispune de informaţii puse la dispoziţie de organismele
publice abilitate şi de organizaţii profesionale, elaborează propuneri privind dezvoltarea
învăţământului superior, în funcţie de dinamica pieţei muncii şi defineşte criteriile de
eficienţă a învăţământului superior naţional comparativ cu cel din ţările europene.

(2) Consiliul este constituit din profesori universitari, precum şi din alţi
specialişti recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional care nu aparţin sistemului de
învăţământ superior. Componenţa Consiliului este stabilită de Ministrul educaţiei şi
cercetării pentru o perioadă de 4 ani.

(3) Consiliul funcţionează pe baza unui regulament aprobat de Ministerul


Educaţiei şi Cercetării.

Art. 69. (1) În vederea definirii politicilor învăţământului superior în domeniul


finanţării şi al cercetării ştiinţifice, Ministerul Educaţiei şi Cercetării constituie Consiliul
Naţional al Finanţării Învăţământului Superior şi, respectiv, Consiliul Naţional al Cercetării
Ştiinţifice din Învăţământul Superior.

(2) Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare realizează strategia, evaluarea


şi coordonarea sistemului de biblioteci din învăţământul superior.

(3) Pentru asigurarea caracterului unitar al procesului de promovare a valorilor şi


respectarea standardelor de calitate în atestarea titlurilor de profesor universitar şi doctor în
ştiinţe se poate constitui Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare.

(4) Consiliile sunt constituite din profesori universitari şi cercetători ştiinţifici

33
gradul I, care sunt numiţi de ministrul educaţiei şi cercetării pe o perioadă de 4 ani, pe baza
propunerilor senatelor instituţiilor de învăţământ superior acreditate.

(5) Aceste consilii funcţionează pe baza unor regulamente proprii, aprobate de


ministrul educaţiei şi cercetării.

Art. 70. (1) Pentru facilitarea mobilităţilor în domeniul învăţământului superior, se


instituie Consiliul Naţional de Acordare a Burselor de Studii în Străinătate, cu rol
consultativ pe lângă Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

(2) Consiliul Naţional de Evaluare şi Acordare a Burselor de Studii în Străinătate


îşi constituie un corp propriu de evaluatori pe domenii de ştiinţe.

Art. 71. (1) În vederea recunoaşterii diplomelor şi calificărilor universitare şi ca


unitate de contact pentru recunoaşterea profesională se constituie Consiliul Naţional de
Recunoaştere a Diplomelor şi Calificărilor Universitare, ca organism consultativ al
ministrului educaţiei şi cercetării.

(2) Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament propriu, aprobat
de ministrul educaţiei şi cercetării.

(3) Consiliul îşi constituie un corp propriu de evaluatori pe domenii de ştiinţe.

Art. 72. (1) În vederea definirii calificărilor universitare şi pentru analiza relaţiilor dintre
acestea şi piaţa muncii se constituie Consiliul Naţional pentru Calificări Universitare.

(2) Consiliul îşi desfăşoară activitatea pe baza unui regulament propriu,aprobat


de ministrul educaţiei şi cercetării.

Patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior

Art. 73
Patrimoniul instituţiei de învăţământ superior acreditate este totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor de naturã economicã, al cãrui obiect se constituie din bunurile mobile şi
imobile, existente la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, precum şi cele redobândite
sau dobândite ulterior.

Art. 74
Patrimoniul instituţiei de învăţământ superior acreditate este de drept proprietatea
acesteia, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Art. 75

34
Bunurile obţinute din resursele financiare proprii ale instituţiei de învăţământ superior
acreditate sunt de drept proprietate privatã a universitãţii.

Art. 76
Instituţiile de învăţământ superior acreditate pot dobândi în proprietate prin hotărâre de
guvern active aflate în proprietatea altor instituţii publice.

Art. 77
(1) Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând instituţiilor
de învãţãmânt superior publice sau private acreditate se face, dupã caz, în registrul de
inscripţiuni şi transcripţiuni, în cãrţile funciare sau în cãrţile de publicitate funciarã cu
scutire de la plata taxelor prevãzute de lege.

(2) Acţiunile în justiţie referitoare la patrimoniu, formulate de de instituţiile de


învãţãmânt superior publice sau private acreditate, sunt scutite de plata taxelor
prevãzute de lege.
(3) Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în
patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior public sau în administrarea acestora se
poate face pe bază de contract încheiat în conformitate cu prevederile legale, cu
revizuire anuală.

Finanţarea învăţământului superior

Art.78. Instituţiile de învăţământ superior se finanţează din venituri proprii, provenind


de la bugetul de stat sau din alte surse, conform legislaţiei in vigoare.
Art.79. Fondurile alocate de stat pentru finanţarea învăţământului superior cuprind:
a) Fondul aferente granturilor de studiu,
b) Fondul de garantare a creditelor obţinute de studenţi de la bănci pentru
finanţarea programelor de studii,
c) Fondul pentru promovarea cercetării, dezvoltării şi inovării în universităţi,
d) Fondul pentru stimularea performanţelor studenţilor,
e) Fondul pentru promovarea egalităţii de şanse,
f) Fondul pentru asistenta socială a studenţilor,
g) Fondul pentru finanţarea cheltuielilor de capital,
h) Fondul pentru susţinerea mobilităţii internaţionale a studenţilor şi cadrelor
didactice.

Art. 80. (1) La propunerea rectorului, Senatul instituţiei de învăţământ superior


aprobă anual costul fiecărui program de studiu. Aceste costuri sunt făcute publice şi
înaintate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, împreună cu nota de fundamentare.
Metodologia de fundamentare a costurilor programelor de studii este elaborată de
CNFIS şi aprobată prin ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării

35
(2) Grantul de studiu este acea sumă de bani care reprezintă costul unui program
de studiu şi care este alocată din fonduri publice.
(3) Pe baza propunerii Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Guvernul aprobă
anual, planul de şcolarizare universitară. Acesta menţionează:
a) gruparea programelor de studii pe domenii;
b) priorităţile de finanţare pe domenii, în funcţie de cerinţele dezvoltării
economice si sociale a României, de dinamica dezvoltării cunoaşterii si de cerinţele
dezvoltării regionale;
c) numărul de granturi de studiu finanţate pe domenii si cicluri.
(4) Ministerul Educaţiei şi Cercetării distribuie granturile de studiu pe
universităţi, în funcţie de calitatea programelor pe cicluri de studii si de capacitatea
instituţionala a fiecărei universităţi baza rapoartelor ARACIS.
(5) Senatele universitarilor repartizează granturile de studiu pe programe şi
cicluri de studii, in funcţie de propria strategie.
(6) Instituţiile de invatamint superior pot şcolariza studenţi care îşi
finanţează programul de studii din alte surse decât granturile de studii, cu
respectarea cerinţelor privind asigurarea calităţii.
(7) Numărul studenţilor admişi într-un program de studii într-o universitate este
stabilit de Senatul universităţii, care îşi asumă responsabilitatea publică pentru calitatea
predării, învăţării, cercetării şi serviciilor oferite studenţilor.
(8) Grantul de studii se acordă pentru un ciclu de studii. Grantul de studii poate
fi acordat, integral sau parţial, pe baza unei metodologii adoptate de Senatul universitar.

Art.81 Fondul de garantare a creditelor obţinute de studenţi de la bănci pentru


finanţarea programelor de studii este fondul prin care statul garantează împrumuturile
pe care le obţin studenţii in condiţiile legii pentru finanţarea costurilor programelor de
studiu.

Art. 82 (1) Fondul pentru promovarea cercetării, dezvoltării şi inovării în universităţi


este constituit din:
a) componenta de finanţare pe bază de competiţie,
b) componenta de finanţare pe bază de alocare directă.
(2) Ministerul Educaţiei şi Cercetării elaborează, la propunerea ANCS,
metodologii de finanţare a cercetării, dezvoltării şi inovării în universităţi, pentru
ambele componente.
Art.83 (1) Fondul pentru stimularea performanţelor studenţilor se constituie pentru a
susţine financiar performanţa profesională şi ştiinţifică a studenţilor si se distribuie
anual tuturor universităţilor care au beneficiat de granturi de studiu, proporţional cu
numărul studenţilor si cu calitatea programelor de studii confirmată de ARACIS.

(2) Senatele universităţilor elaborează metodologii proprii in baza cărora acordă


aceste fonduri studenţilor sub formă de bursă de merit.

36
Art.84 Fondul pentru promovarea egalităţii de şanse este destinat asigurării egalităţii
accesului la programe de studii universitare pentru minorităţile etnice si culturale si se
distribuie anual în baza unei metodologii elaborate de CNFIS şi aprobate prin ordin al
Ministrului Educaţiei şi Cercetării.
Art.85 (1) Fondul pentru asistenta socială are ca destinaţie susţinerea financiară a
studenţilor care provin din familii cu venituri reduse si se distribuie anual pe
universităţi, în baza unei metodologii elaborate de CNFIS şi aprobate prin ordin al
Ministrului Educaţiei şi Cercetării.
(2) Senatele universităţilor stabilesc, prin metodologii proprii, modul de acordare
a acestor fonduri.
Art.86 (1) Fondul pentru finanţarea cheltuielilor de capital este destinat investiţiilor,
dotărilor, reparaţiilor capitale şi altor cheltuieli de capital.
2) Fondul pentru finanţarea cheltuielilor de capital se acordă anual din bugetul
Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în baza unei metodologii elaborate de CNFIS şi
aprobate prin ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării, în vederea asigurării calităţii
proceselor de predare, învăţare şi cercetare din universităţi.
Art. 87 (1) Fondul pentru susţinerea mobilităţii internaţionale a studenţilor si cadrelor
didactice se constituie pentru:
(a) acordarea de granturi de studii pentru studenţii provenind din ţări
partenere la acorduri internaţionale in domeniul Educatiei si
ştiinţei
(b) acordarea unor alocaţii pentru studenţii români participanţi la
programe de studii la universităţi partenere
(c) acordarea unor alocaţii pentru cadrele didactice care participa
programe de educaţie sau de cercetare ştiinţifică, naţionale sau
internaţionale
(2) Metodologia cadru de acordare a granturilor si a alocaţiilor se stabileşte de
câtre CNFIS si se aproba prin ordin al Ministrului Educaţiei şi Cercetării.
(3) In baza metodologiei cadru, senatele instituţiilor de invatamint superior
elaborează propria metodologie

Art. 88 (1) Transferul tuturor fondurilor din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării
spre universităţi se face în baza unui contract instituţional semnat de către Ministrul
Educaţiei şi Cercetării şi Rector. Instituţiile de invatamint superior vor face publice
contractele lor instituţionale.
(2) Respectarea clauzelor prevăzute in contractele instituţionale face obiectul
unui proces de auditare periodică.
(3) Dacă programele de studii nu mai îndeplinesc standardele de calitate,
Ministerului Educaţiei şi Cercetării încetează finanţarea acestora.

Managementul financiar şi contabil al universităţii

Art. 89 (1) Universitatea este autonomă în gestiunea financiară şi contabilă.

37
(2) Unitatea fundamentală de management financiar şi contabil pentru
activităţile de predare-învăţare este programul de studiu, iar pentru activităţile de
cercetare este programul de cercetare.
(3) Rectorul ia măsurile necesare pentru a asigura un management financiar al
universităţii, în concordanţă cu prevederile legale in vigoare, cu principiile de
eficienţă şi transparenţă şi cu cerinţele asigurării calităţii procesului de educaţie si
cercetare ştiinţifica.

Art. 90 (1) Orice instituţie de invatamint superior dispune de un sistem de control al


veniturilor şi cheltuielilor şi de un sistem specific de raportare financiar-contabilă, care
funcţionează sub conducerea şi responsabilitatea rectorului.
(2) Rectorul prezintă anual un raport de performanţă, un raport financiar si un
raport de audit intern, consiliului director al universităţii.
(3) Consiliul director al instituţiei de invatamint superior analizează şi aprobă
documentele prezentate la aliniatul (2).
(4) Instituţiile de invatamint superior sunt obligate să facă publice raportul de
performanţă şi raportul financiar.
(5) Instituţiile de invatamint superior sunt obligate să furnizeze Ministerului
Educaţiei şi Cercetării orice informaţie solicitată de acesta, privind
managementul financiar-contabil al instituţiei.
Art. 91 (1) Decanii, directorii de departamente, şefii de catedră sau şefii institutelor sau
centrelor de cercetare sau unităţilor anexe universităţii au dreptul să:
c) contracteze proiecte de cercetare, de consultanţă sau de prestări servicii
după ce au obţinut aprobarea rectorului;
d) obţină fonduri de la persoane fizice sau juridice, după obţinerea aprobării
rectorului;
e) gestioneze fondurile rezultate din asemenea contracte sau donaţii pentru
promovarea intereselor universităţii, conform principiilor delegării de
autoritate de către rector.
(2) Aceste venituri precum si veniturile unităţilor de producţie
sau ale societăţilor comerciale la care participă instituţia de
invatamint superior aparţin universităţii şi sunt gestionate de
aceasta, în vederea promovării misiunii şi obiectivelor sale.

Art.92
Dispoziţii tranzitorii şi finale

(1) Sunt interzise desfăşurarea de activităţi de educaţie cu încălcarea prevederilor


prezentei legi. Desfăşurarea unor astfel de activităţi, se consideră că este de natură a
aduce atingere sistemului naţional de învăţământ şi se sancţionează de către autorităţile
competente, atrăgând după caz, inclusiv răspunderea penală.

38
(2) Prevederile prezentei legi se aplică învăţământului superior public şi privat,
acreditat şi autorizat provizoriu, care funcţionează în condiţiile legii, începând cu anul
universitar ………….

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă………. prevederile ……


……………………………………

39