Prof. univ. dr.

Simona NICOARA Mentalităţi colective , Imaginar social O istorie în durata lungă

Cu rins Introducere I !n drum întortoc"eat# istoria $i as iraţiile desco eririi umanului Odisea unui termen: mentalitate Spiritul inovator de la Annales. Noi generaţii, noi tentaţii: a doua generaţie de la Annales Anii de glorie ai istoriei mentalităţilor Spre o istorie culturală Mentalităţile în istoriografia românească II Mentalităţile, un domeniu la frontiera dintre $tiinţe Pro lematici !i metode novatoare "limat, con#unctură !i contagiune mentală Mentalităţile se sc$im ă lent Nivele mentale, nivele culturale O metamorfo%ă mentală !i culturală:de la cumpătarea cre!tină la dietele moderne III Re ere ale unei istorii a religiei o ulare $i a sentimentului religios &eligia prescrisă !i religia populară' Sensi ilitătea religioasă Marginali%area cre!tinismului !i a (isericilor cre!tine'Seculari%are !i resacrali%are în lumea modernă I% &"anatos în grădinile lui Clio. Istoria sentimentelor !i atitudinilor în faţa morţii % O istorie a sentimentelor#frică, insecuritate, sentimental de securitate %I Imaginarului colectiv. Avatarurile imaginarului de'a lungul istoriei. )escoperirea imaginarului colectiv Imaginar !i mentalit*ţi' +uncţiile imaginarului social Săr ătoare, cele rare %II !tila(ul imaginarului social # re re)entări, ar"eti uri, sim*oluri, sc"eme %III %i)iunea des re lume. ,impul !i Spaţiul, între real !i imaginar Imaginarul Identit*ţii !i al Alterit*ţii I+ ,omeniile imaginarului social.Miturile. "e sunt miturile- Miturile !i ideologiile' Maile ansam luri mitologice moderne : .ârsta de aur, /nitatea, Salvatorul' 0roul !i eroi%area, Prometeu de%lănţuit, "onspiraţia !i &evoluţia, Progresul !i )eclinul + !to iile $i Istoria. "e sunt utopiile-

1

Omul nou !i &egenerarea /niversul oniric: ilu%ii, fantasme, înc$ipuiri +I -n a$te tarea sf.r$itului lumii'Imaginarul esc"atologic 2)omnul pogoară din ceruri !i vine să ne #udece34Profetismul 25ră e!te, Mântuitorule, vremea întoarcerii ,ale634Mesianismul 2O mie de ani de pace34Milenarismul +II ,ocumentele istoriei mentalităţilor $i ale imaginarului social Conclu)ii

Introducere Preocuparea pentru trecut este vec$e, dar maniera de a scrie istoria nu a încetat să se modifice de4a lungul timpului' Istoriografia, ca !tiinţă a trecutului, a cunoscut în ultimele secole sc$im ări, dictate de nevoia conturării indentităţilor naţionale, de paradigmele !tiinţifice care i4au fi7at diferite e7igenţe, de preferinţele tematice !i metodologice'Preferinţa romantică pentru istorie a impus, din secolul al 8I84lea încoace o restituire a originilor întemeietoare, a continuităţilor instituţionale, culturale, politice, pentru că scopul generos al oricărei istorii naţionale, alături de alte forme ale culturii, a fost formarea unei conştiinţe a comuniunii şi solidarităţii naţionale. 0fu%iunea romantic* a secolului al 8I84lea a îm ogăţit su stanţial imaginea naţiunii române, profilându4i biografia din trecut sc$iţându4i generos un viitor fericit6&omanticii au iu it mai mult trecutul, pentru că vedeau în el o realitate vie, care te uia păstrată în memorie'2Istoria, spunea Mi$ail 9ogălniceanu în Cuvânt introductiv la cursul de istorie naţională:1;<=>, scoate din morminte pe strămoşii noştri şi ni-i înfăţoşază ca vii înaintea oc ilor, cu toate virtuţile, cu toate patimile, cu toate năravurile lor. !a, dară, ne leagă cu vecia, punând în comunicaţie seminţiile trecute cu noi, şi iarăşi pe noi cu seminţiile viitoare3'1Mi%a memoriei !i a istoriei nu era doar pedagogică, ci !i politică, pentru că veacul al 8I84lea a fost o competiţie, fiecare naţiune căutându4!i începuturi cât mai îndepărtate !i mai valori%ante' "u cât rădăcinile erau mai adânc înfipte în trecut !i mai viguroase, cu atât trunc$iul naţiunii era mai puternic !i mai re%istent la furtunile vremurilor6 Istoria s4a decupat potrivit decupa#elor naţionale, naţionali%ându4se până !i preistoria'"ultivarea lim ii !i a culturii naţionale, a învăţăturilor istorice, au avut drept scop crearea comuniunii, a solidărităţii naţionale, în detrimentul celor de clasă, dar mai ales al alterităţilor naţionale' su influenţa romantismului politic !i cultural fiecare naţiune a invocat o specificitate lăuntrică, istorică, mitologică, lingvistică, etnică, teritorială, tocmai pentru că au apărut în istorie pe trasee istorice diferite, cu morfologii sociale !i cu memorii istorice diferenţiate, cu nivele de de%voltare inegale'Mi%a educaţiei patriotico4naţională a condus la întărirea identităţilor naţionale, dar a pus în um ră identitatea de european, su liniase de#a "e #rand dictionnaire unuiversel du $I$e si%cle , pe la 1;?@ în volumul .II, articolul "&!urope.APanorama comple7ă a 0uropei contemporane nu se datorea%ă pre%entului cât, mai
1

BacCues &evel, 'n parcours criti(ue. )ouze e*ercices d& istoire social, 5alaade Dditions, A@@E,p' A;' Simona Nicoară, +aţiunea modernă, ,ituri, simboluri, ideologii, "lu#4 Napoca, 0d' Accent, A@@A, p'1F?' 5Grard Noriel, -tat, nation et imigration..ers une istoire du pouvoir, Paris, Dditions (0HIN, A@@1, p' ;;'"f' "$ristop$e Baffrelot, Câteva teorii despre naţiune, în 2Naţiuni !i naţionalisme3, coord S'"ordellier, D' Poisson, trad' (' Prelipceanu, (uc', 0d "orint, A@@A, p'IF'
A

Hucian (oia, )ouă secole de mitologie naţională, (uc', Jumanitas, 1FFF, p'=E, II4IE' S' Nicoară, op. cit., p' 11;411F' 5uK Jermet, "es populismes dans le monde. 'ne istoire sociologi(ue $I$-e-$$e si%cle, Paris, +aKard, A@@1, p'1E@'

A

ales istoriei' 0uropa a fost teatrul unor e7perienţe istorice specifice' care apasă asupra timpului nostru, confruntările dintre mai multe 0urope religioase, politice, culturale, cu vite%e economice diferite, cu organi%ări politice diverse, marc$ea%ă destinul de veacuri al acestui ătrân continent'O retrospectivă istorică oferă cel mai limpede câteva parado7uri ale ideii europene, în raport cu mentalităţile naţionale, dar mai ales, oferă imaginea dramatică a contradicţiei sfâ!ietoare între plurali%area valorilor morale, politice, culturale !i nevoia unor valori comune care ar tre ui să stea la a%a unei identităţi, cum este cea europeană' )acă ar fi să reîncep, aş începe cu cultura , ar fi e7clamat Bean Monnet, iniţiatorul comunităţii economice')imensiunea culturală este cea care are un rol c$eie în crearea unei identităţi europene, care să însemne valori, sim oluri, educaţie, instituţii comune' Numai că post4 modernitatea noastră, de început de mileniu apare drept o cri%ă a ideologiilor, a instituţiilor care î!i pierd coerenţa !i autoritatea, ceea ce face din ce în ce mai dificilă sta ilirea unor ierar$ii convingătoare de valori sau a unor valori colective comune' &eferirile la patrimoniul cultural !i spiritual european sunt adeseori un e7erciţiu retoric, de!i suportul fundamental al unităţii europene stă în ansam lul de valori comune' )incolo de diversităţi, concurenţe !i rivalităţi limba comună a !uropei ar tre ui să fie, spunea +ernand (raudel, cultura, istoria !i nu în ultimul rând cre!tinismul, care până în secolul al 8I84lea : când s4a accelerat seculari%area !i laici%area în spaţiul european>, a #ucat rolul de liant al popoarelor continentului'"ultura !i civili%aţia europeană contemporană este practic dominată de moştenirea umanistă, raţionalistă !i laicistă'Modernitatea noastră este nesimţitoare faţă de tradiţii, ceea ce traduce o atitudine superficială, faţă de cunoa!terea profundă a istoriei, mai ales la nivel pedagogic !i pu lic''Asistăm indu ita il la o cri%ă a identităţii europene, dar anali%a ei tre uie să fie ancorată în istorie, fără a se disimula dificultăţile mo!tenite din trecut'Anali%ele cele mai serioase, pe care ni le oferă cercetarea pluridisciplinară, demonstrea%ă clar că, pentru a pătrunde în profundele resorturi ale sc$im ărilor actuale, o plon#are în istorie devine inevita ilă' /na dintre caracteristicile istoriografiei contemporane este pluralitatea practicilor, înţeleasă ca pluralitate a priorităţilor culturale, inspirate de specificul naţional' Incontesta il, preocuparea pentru istoria naţională tre uie să fie o activitate istoriografică importantă, căci fiecare naţiune î!i rescrie permanent istoria, cu date noi oferite de noi surse !i metodologii' Istora slu#e!te unor scopuri multiple' 0ste o istorie-pedagogică, transmisă prin !coală, care are rolul să alimente%e sentimentul patriotic !i naţional, de aceea se a7ea%ă inevita il pe fapte eroice !i personalităţi e7emplare'(agateli%area cultivării sentimentului patriotic !i naţional are consecinţe uria!e, slă ind comuniunea în faţa valorilor, normelor, legilor, în faţa efortului creaţiei materiale !i spirituale'A!a se e7plică, pro a il, de ce &omânia se pre%intă în faţa naţiunilor cu performanţe mediocre, ceea ce nu este măgulitor'Marile eforturi financiare nu se fac astă%i în &omânia în domeniul creaţiei intelectuale !i !tiinţifice, c$ipurile din pricina sărăciei ugetare, dar se învărt sume uria!e în cel divertismentului !i sportului' Ne4am gră it să ne sincroni%ăm aspectul subcultural, ignorînd cultura naţională cu care tre uie să apărem la ceasul evaluărilor'Naţiunile puternice au de#a structuri instituţionale, academice, !tiinţifice !i educative serios implicate' Ha noi predomină indiscuta il, tradiţionalismul îngust, de factură mar7istă, don#onul unui fals patriotism' Lntr4o ţară ca &omânia, care a ăltit aproape MI@ de ani în comunismul ideologic apetitul positivist, materialismul dialectic !i istoric nu a putut dispare a!a u!or !i odată cu acesta nici apologeţii i%olaţionismului !i a ta uurilor istoriografice'Bocul de gle%ne al patriotism4naţionalismului istoriografic, agreat !i de Academia &omână, ne #oacă feste din cîteva motive: istoriografiile naţiunilor vecine sunt mai ine cotate în lume, căci atenuarea auto$tonismului !i a i%olării de istoria europeană le fac mult mai credi ile' Să ne mai între ăm de ce, în anul A@@? ne situăm printre ultimii în domeniul cercetării istoriografice-Ha nivel universitar, cu câteva nota ile e7cepţii, e7istă verita ile alergii la de% aterile teoretice !i metodologice contemporane')upă 1F;F aceea!i mentalitate auto$tonistă a revenit în forţă !i s4a a manifestat nu numai printr4un de%interes faţă de teoria !i metodologia disciplinei istorice, ci !i printr4un atac în toată regula, răsunător orc$estrat de la nivelul instituţiei academice, contra încercărilor de sincroni%are istoriografică cu e7igenţele occidentale'Mulţi istorici au devenit speciali!tii în detalii ar$ivistice, fugind de c$estionarul cu între ări grele ale istoriei' Ace!tia sunt convin!i că înnoirea istoriografică se

=

formarea elitelor intelectuale !i profesionale> etc' !uropa se construieşte. care se va înfăptui numai dacă va ţine seama de istorie / !uropă fără istorie ar fi orfană şi nenorocită. nivele culturale. Iată. demografice. mentalităţi colective. imaginar social. dar nu poate face carieră doar cu pu licarea surselor'Pentru universitari. sursologia seamănă a esc$ivare. versantul cultural :laici%area educaţiei. noi tentaţii S re o istorie culturală O*iective:cunoa!terea principalelor aspecte privind dimensiunea umană. 0entru că ziua de azi se trage din cea de ieri. confesionali%area. societăţile moderne !i contemporane europene au traversat toate. declinul autorităţii instituţionale în deceniile post elice>. timp.. !tiinţe sociale. de care au fost interesate constant toate epocile istorice'"oncepţiile despre om. seculari%area. Noi generaţii. aspectele culturale. spaţiu. o dimensiune care nu este neapărat de suprafaţă. interdisciplinaritate. laici%area>. care au trăsături comune în întreg spaţiul modernităţii europene'"u toate ritmurile !i organi%ările politice specifice pe care le4au îm răcat. comparatiste.află în descoperirea în ar$ive a unor noi fapte Nici un istoric nu poate evita studiul în ar$ive. moarte. !tiinţă etc au cunoscut metamorfo%e !i sc$im ări semnificative în durata lungă a istoriei' Noţiuni c"eie:istorie. cum sunt mentalităţile. o mare speranţă. un versant antropologic :prioritatea individului. societate. un versant religios :demagnificarea. educaţionale. remodelarea familiei !i a solidarităţilor colective>. antropologie istorică. :B'He 5off>' I !n drum întortoc"eat# istoria $i as iraţiile desco eririi umanului Odisea unui termen# mentalitate S iritul inovator de la Annales. imagologie' !n drum întortoc"eat# istoria $i as iraţiile desco eririi umanului < . pentru că sunt o ligaţi să se ocupe cu prioritate de sinte%e. nivele mentale. evenimenţială. vi%iunea asupra vieţii sau a morţii. în funcţie de mentalităţi !i aere culturale. altul politic :ascensiunea Statului modern. ci de profun%ime. de primenirea cursurilor !i seminariilor cu tematici compara ile cu cele din Occident6 Nu puţini sunt istoricii care refu%ă sau ignoră perspectiva unei istorii ample.

imot$K 5eorge.Aspiraţia descoperirii umanului. +aKard. care e7primă gloria umană. opere neînc$eiate.acitus. societate. o întreprindere întotdeauna întreruptă. nu prin raportarea la &evelaţia cre!tină. privea miturile ca pe ni!te structuri. pentru comportamente e7emplare.. iar Aristotel. care se ucurau de prestigiu în mentalitatea antică6)e4a lungul 0vului Mediu !i până în secolul al 8. ce îl transforma pe )umne%eu într4o +iinţă Necesară. univers. oli.. în esenţă. firea negativă a omului.3au completat ta loul cultural al epocii medievale'+aptele săvâr!ite în lume. iar faptele !i speculaţiile sale sunt fum. 1FFA. de!i se păstrau su forma povestirilor mitice'Pentru Platon m1t os-urile erau mi#loace pedagogice de transmitere a cuno!tinţelor.violenţă.3 1FF. 9eologia :eformatorilor. pentru valori modelatoare la nivelul întregii comunităţi cre!tine'Preocupările pentru scrierile celor din vec$ime sau pentru faptele sfinţilor au fost considerate o no ilă asumare a unelor gânduri. numai ce natura umană este în stare să cunoască. la o viaţă nouă. Polirom. adică interesul pentru formele manifestării mentalului su formă de structuri. cronici. o fecunditate a răului. e!ecuri. despre 2poporul lui )umne%eu.4?@' I .=I<4<=@> este considerată cadrul normal unde înflore!te condiţia umană viciată. permanenţe. o iceiuri morale !i comportamentale. oprimare a drepţilor. a!a cum au fost. decît modelelor umane' Hut$er considera.II4lea imaginea trecutului a fost în mod fundamental de inspiraţie i lică. ci prin e7perienţa !i o servaţia asupra lucrurilor !i a faptelor din istoria oamenilor' Adevărul tre uia de acum. 1FFE. =: 0ământul s-a luminat2mergând după 3iară4 =(isericile cre!tine au fost reticente la istoria profană. ofereau e7emple morale. ea însemnând vremelnicul. profun%imea ei. cu a#utorul gândirii !i imaginaţiei'"a urmare. care nu tre uie îngropate de timp !i de negli#enţa oamenilor. din perspectiva raţionalismului său. de aceea istoria oamenilor apare cu o faţă sinistră !i întunecată. legende e7primate în forme specifice de cultură !i civili%aţie'. care în teologia scolastică a distrus primatul &evelaţiei' Hut$er a fost intrigat de teologia scolastică. curio%itatea. Ia!i. adică retrăite'Mentalitatea teocentrică a (iseicilor cre!tine dădeau prioritate principiilor divine. I' "e 5ardin des d6lices. de pildă că omul este pământ. tradiţii. p' E. ci ridicate din nou. timp. care începe să de destrame înainte de a fi terminată'Cetatea oamenilor :Sfântul Augustin .dar traseul urmat de4a lungul timpului a fost dificil !i diferit6Autorii antici. moravuri !i e7perienţe. marcată de: suferinţe. dar o serie de anale. vi%iuni despre viaţă. de modelare a moravurilor. care să4l g$ide%e pe cre!tin în progresul său spiritual. Oradea. care antrenea%ă patimi !i am iţii devastatoare' )in punct de vedere cre!tin istoria oamenilor nu însemna decât o înspăimântătoare dinamică a păcatului. să4l pună în gardă în faţa pericolelor !i să4l îndrepte pe drumul cel un' A scrie istorie însemnase în 0vul Mediu a crea o operă necesară !i intim asociată liturg$iei. Anul 7888.de aceea a respins aroganţa raţiunii. trad' "' Simuţ. apoi scriitorii i%antini !i medievali au semnalat e7istenţa la vec$ile popoare a unor concepţii. gre!eli etc'&ăul pare mai pregnant decât inele în ilanţul net al istoriei umane6)in perspectivă teologică am iţiile. un soi de obiect al cercetării. Paris. alteriterităţi. adevăratul sens al faptelor care se produc'Ln termeni teologici istoria umană este o $artă $odologică :$odos în grece!te înseamnă drum> a acţiunilor !i dorinţelor nevoilor umane. corupţie. de aceea e7ista un interes profund pentru modele. p'A?A4A?<' < 5eorges )u K. cele rând gloria divină !i actele oamenilor inspiraţi de )u$ul Sfânt')in perspectiva cre!tinismului )umne%eu a revelat oamenilor numai ceea ce este de folos mântuirii lor. trad' M' Ivănescu. 'ne istoire du paradis. goana după siguranţa !i unăstarea vieţii au atras permanent acea am ivalenţă a cuceririlor omului . imaginea parado7ală descrisă în Apocalipsa. istoria umană este. 0ditura Institutului (i lic 20manuel. evaluat raţional6 Odată cu &ena!terea omul devenea o = Bean )elumeau. identităţi. păstrate su forma tradiţiilor religioase aveau un rol fundamental în viaţa oamenilor.ot aceţtia au semnalat că certitudinile trecutului. episoade sângeroase !i dureroase. participarea la muncile !i luptele cetăţii terestre. imagini. venera ile. a cărui e7istenţă ar putea fi $otărâtă cu a#utorul o iectivităţii savante' < Oamenii &ena!terii au lansat ideea căutării adevărului. p' 1<41I' .triumf al ipocri%iei. cunoa!tere etc au e7istat dintotdeauna. 1=. moarte. care împinge distrugerile din ce în ce mai departe'A!a s4ar e7plica de ce orice civili%aţie nu este decât un ideal.Pentru cre!tinism. precum Jerodot. oamenii au o imposi ilitate ontologică de a cunoa!te adevăratul mers al evenimentelor istoriei.

(laise Pascal :1EA=41EEA> a o servat că stările de con!tiinţă umană au deţinut o funcţie imporatntă. care se strecura în mentalităţi. dar a acceptat că în lume !i în univers e7istă mistere. 0d'Accent. pentru a I S'Nicoară. cum susţineau teoreticienii dreptului natural. neputinţa fiinţei omene!ti : considerată metaforic o trestie. pe comentarii despre materie4 spirit. 0ditura Meridiane..4 8.41E?F>.. prin )umne%eu !i Providenţă a devenit tot mai puţin accepta ilă' &olul principal în istoria îl capătă evenimente umane. scrutând cu curio%itate caracterul uman. 5allimard. p' <I=' E BacCues SolG. +lammarion. mai târ%iu oamenilor de !tiinţă să nu se ocupe de domeniile în care nu s4ar putea distinge adevărul de eroare. A@F4A1@' Lntr4o carte <)espre natura umană :1EI@>. una în care ace!tia nu au nici o lege. o fiinţă care se găse!te într4un e!ec permanent' (aruc$ Spino%a :1E=A41E??>.:&')escartes>'EHa începutul secolului al 8. originea vieţii. este stare de ră% oi al tuturor contra tuturor6 )upă Jo es era necesară trecerea din status naturalis. . o rută. 1FF. :aţiunea gesturilor în /ccidentul medieval. ci de la societate' 07plicarea societăţii prin referinţele religioase. 1F. legat de condiţionări istorice. iar . I Maniera în care oamenii secolului al 8. cea mai firavă din natură.II4lea începeau să gândească istoria nu mai pornea de la religie. o rătăcire. p' 1FF'Bean4 "laude Sc$mitt.II4lea a încercat să e7plice condiţia !i firea umană. p'1A=41A<. vol I. corpul şi mintea umană. de aceea în Cugetări pomenea de dorul de independenţă. universul era imaginat ca un soi de maşină. Paris. răsturnându4se o dată cu ea !i sistemele sale sim olice' Humea nu mai repre%enta un univers de valori. Jo es descria starea naturală a oamenilor. raţiunea sa cea mai no ilă surs* a gândirii !i a vieţii'&enG )escartes :1IFE41EI@> recomanda.omo omini lupus est6 Jo es :)e Cive> susţinea Statul puternic.III>. a o ţinerii prin forţă a $ranei de către oameni' Bean4+ranNois )ortier. Nicolas PiCue. p'1E'Mic$el de "erteau.III4lea cosmogonia i lică !i stricta ierar$ie a creaturilor terestre lăsa loc unui 2 lanţ al fiinţelor3 în care. p' AFA4AF=' E .. străine de religie. contrară unei stări de dependenţă faţă de divinitate' +ragilitatea. 0anorama des connaissances.A@@I. funcţionând după propriile legi. economice...?. militare. un $aos. iar epocile de e7latare a raţiunii au fost puse su semnul po%itivului' Istoria umană.$omas Jo es :1I.istoire. Paris. adică profane'.III4lea raţionali!tii au inclus istoria într4o altă logică. în status civilis. dar fără a4l nega pe )umne%eu' Numai că.istoire et ps1c anal1se entre science et fiction. unii filosofi descopereau o latenţă a instinctelor distrugătoare')e pildă.de aceea tre uie o mână forte care să4l strunească la o edienţă !i înţelepciune' Pentru Jo es natura umană este egoistă. dir'. de unde !i starea permanentă de rivalitate socială: 9oţi luptă împotriva tuturor= sau /mul este un lup pentru alt om= Jo es folose!te o metaforă a animalului pentru a e7plica dominanta instinctelor. Paris.p'11F41A@' "&. intervenţia divină etc filosofia veacului al 8. istorisiri care deveneau importante pentru monar$i !i aveau să alimente%e gustul pentru reconstituirea istoriei întâmplărilor politice. a făcut c$iar un inventar al pornirilor negative ale fiinţei umane. "es sciences umaines. trup4suflet. Al in Mic$el. în nici un ca% transcendente.. culturale. (uc'. supuse unei înţelegeri raţionale' Ln noua vi%iune. 1FF. pentru că oamenii cedând instinctelor !i relelor pasiuni. trad' )' Marian.ec$ea perspectivă teologică despre om tindea să rămână în um ră. ci emanate. dar o trestie care gândeşte 6> a însemnat în spirit pascalian a!teptarea an7ioasă. / istorie a secularizării."es m1t es c r6tiens. pomenea de . 1FF. în care faptele (isericii erau condamna ile. Sciences Jumaines Dditions. care alunecă spre preocupări mărunte.minunăţie. căci starea naturală status naturalis. Paris. unde nu e7istă a solut nimic de luat în considerare. 1F?F. ci un univers de fapte. spunea (ouffon. orgoliu !i necunoa!tere. ar avea tendinţa să distrugă legăturile sociale !i politice' /mul este lup pentru om.)e la Cetatea lui )umnezeu la cetatea oamenilor :sec' 8I. că%ută dintr4o originară stare de perfecţiune. decât aspectul !i mi!cările părţilor sale . sociale etc. pref' Al' )uţu. )e la :enaissance au* "umi%res. adevăruri neverifica ile prin e7perienţă'Polari%ată pe e*istenţa umană. deg$i%ată în minciună. aparent seducătoare'Pascal a descris omul ca pe o creatură. de undeva.de aceea societatea nu se na!te din unăvoinţa mutuală. dintre 2pliurile3 creierului' Ln secolul al 8. omul se a!ea%ă el însu!i într4o 2clasă a animalelor'3Secolul Huminilor a sc$im at radical vi%iunea despre condiţia umană' Odată cu acesta empirismul a desc$is calea anali%ei omului. nici o morală' Ln această 2stare3 omul ar acţiona după instincte sau conatus :dorinţe>. "lu#4Napoca.

politică a mo!tenirii trecutului' +ilosofii Huminilor au lansat un optimist nemaiîntâlnit despre firea !i condiţia umană'Pentru .ico :1E. de idei clare. unul lent. că e7istă o istorie a gîndirii. 0ditura /nivers. trad' H' Popescu4"io anu.oltaire erau convin!i că de4a lungul timpului e7ista o evoluţie care duce la progres. p'AAF' Sc$elling a de%voltat o filosofie a mitologiei 6 Interesul romantic pentru mit se datorea%ă interesului pentru universul ? . literară. dar. ca MontesCuieu !i . care opriseră c$ipurile cuceririle cunoa!terii !i civili%aţiei'Adevărurile cre!tinismului. M'"ostin. fiind înlăturate de iruinţa &aţiunii umane'5ândirea occidentală a început să devalor%e%e miturile. 1F. A' . 1?AI>.devenit !tiinţă. a fost despărţită de legendă. la o vanitate colectivă. deseori ameninţat.p'I :Prefaţă>. de!i Hessing reflectând asupra con!tiinţei mitice a înţeles că prin revelaţia mitică umanitatea a#unge mai repede la adevărurile esenţiale.III4lea6 filosofi.III4lea nu se mai asculta c$emarea lui 5iam attista . venite de la oameni învăţaţi !i demni de încredere6 Ln veacul al 8. în care toate e7igenţele vor fi împlinite'. puse su stigmatul ignoranţei.1.4=@F. mai ales medieval. #ândirea europeană în secolul al $. descoperind valoarea diversităţii umaneNumai că de la e7centicitatea ego4ului individual s4a alunecat spre cea a ego4ului colectiv.. a pre#udecăţilor. 1?IE.oltaire. cunoa!terea profun%imilor timpurilor trecute. a faptelor istoriei' . în lume e7ista mai mult ine.41?<<>. dar !i despre mitogii !i valori%area acestora' . doar la suprafaţă. el considerând superficială pre%entarea. 5eorges 5usdorf.. mai ales în registrul fantastic6 :evolta romantică din prima #umătate a secolului al 8I84lea a de u!at spre misterele incon!tientului. a decrepitudini a omului despre care sugerau vi%iunile cre!tine'Pe la 1?I@ progresul era descis ca mar!ul spre înalta perfecţiune umană !i socială. Institutul 0uropean.i$u . Amarcord. unde cele mai tragice momente puteau trece drept fapte de eroism' F 5al enele fileP ale lui /rec$e. considerate superficial erori !i falsităţi Până !i Auf@larung-ul a avut tendinţa de a vedea în mitologii. dar !i a miturilor.itul >tatului. nu a însemnat o dispariţiea acestora din mentalitatea populară !i din acţiunea perseverentă a (isericilor cre!tine în susţinerea adevărurile lor imua ile' O reacţie ve$ementă contra iluminismului a venit din partea romanticilor. cum că ideea clară. ci doarOconservarea speciilor6?Progresul a fost alternativa sum rei căderii. imaginaţia sim olică.III-lea. . un refugiu al ignoranţei. . spre un misticism. =@. decât rău. care tradusă în termanii de a%i. retragerea în sânul naturii mirifice. pe cale de a se croi prin ur ani%area galopantă' &omantismul a însemnat revolta împotriva standardi%ării vieţii. mai ales mira#ul Orientului. ? Paul Ja%ard. în veacul al 8. posi ilă su legile 2imanente3 ale istoriei.oltaire. A@@1. decăt ar a!tepta să fie descoperite de raţiune6 Hui MontesCuieu i se atriu uie o afirmaţie asemănătoare: Ciudat lucru= +u raţiunea este cea care face lucrurile rezonabile2 şi aproape niciodată nu ne îndreptăm spre ea prin ea '. care refu%a lumea tristă !i anală. corsi e ricorsi. independente de orice intervenţie divină' Progresul n4a putut fi conceput decât ca o mi!care ascendentă a timpului uman. 1FFE'. a trăitului6 "unoa!terea trecutului ca trăire devenise pentru . riturilor tradiţionale. pretin%ând că se folose!te de mărturii sigure. credinţelor. dar mai ales materiali!tii atei au reali%at o relectură filosofică. !i. ca fiică a raţiunii. (ucure!ti.recutul în înveli!ul său religios devenea o eră a o scurantismului. de pildă. =11' . nu ar fi decât o istorie a mentalităţilor specifică diferitelor epoci istorice'Numai că deistul .IIII4lea .oltaire nu era de acord cu 9otul e bine a lui Pope6 Pentru materiali!tii atei nu e7ista ine !i rău..it şi metafizică. nu ar fi suficientă pentru înţelegerea vieţii. a spiritului. dar un trecut redescoperit.ico :>cienza nuova.imi!oara.oltaire a fost printre cei care au sesi%at în !ssai sur les m?urs. Ia!i. i%vor al !ovinismului !i al rasismului6 0rnst "assirer. dar !i mitologiile populare au fost supuse unei aspre critici intelectuale. refugiul în trecut. eva%iunea în imaginar. care au lansat o nouă concepţie despre cre!tinism. spunea 5')u K.entaţia iluministă a evacuarii dogmatismului religios. iar oamenii tre uiau educaţi că trebuie să a5ungă spre un timp al plenitudinii. dat tot .entaţiile romantice de a sc$im a cultural !i mental lumea propuneau căi diferite: în primul rând. p' AIF' F Alt refugiu romantic era cel al e7otismului.ico a avut geniul să remarce printre primii raportul reversi il dintre ar arie !i civili%aţie.<14<A' =@<. dar ferm' Ln secolul al 8. nu în ultimul rând.

= vol'. mai târ%iu.1FA<> sau 0rnst 9antoroRic% :9 e CingDs 9Eo Bodies. p'I' 1A Ln ceea ce prive!te mitologia antică romană. 1F. Qincai au fost răsfoite de pa!opti!ti cu Pinima simţitoareP.roia !i MKcene. sociale !i culturale' 5' )umG%il. :omantismul românesc.<I>. nu puteau fi decât superficiale. (uc'. 'n studiu al ar etipurilor. pentru a surprinde originalitatea. că a citi în trecut înseamnă a reconstitui cu PimaginaţiunePo istorie grandioasă din fragmentele puţine de surse ce ne4au rămas' Pentru el istoricul este un uvrier şi un artist în acela!i timp.<. Paris.în vreme ce ideologiile politice pregăteau instrumentarea miturilor.1t e et !pop6eF :1FE. trebuie să spunem că era2 cel căruia îi era îngăduit să ia parte la cultul e*ercitat în cetate2:eligia stabilea între cetăţean şi cel străin de cetate o diferenţă profundă şi de neşters. trad' M :I P' I%verna.E< prima ediţie a Cetăţii antice a lui +ustel de "oulanges :1. de Bean Pierre .1A>' "ând apărea în 1. investigaţiile !i interpretările cele mai pertinente. iar documentul istoric :cronici. menirea lor tre uind să fie aceea de aliaţi. (uc'. 1F.agazin istoric pentru )acia.A. 1F?A' . autorul acelei 9 e #olden Boug :1F1141F1I> a făcut un efort de anali%ă comparativă sistematică a unor mituri !i. :evista română a lui Al Odo escu etc' 0lena . PaKot. "es 5ardins dDAdonis. ci !i sufletească.6moires et espoirs collectifs . nu se !tia prea mult despre preistoria Jelladei. rituri ceea ce constituie o muncă de pionierat' )e pildă. !i a Italiei. . Criti(ue de la politi(ue. spirituală a românilor' Ja!deu scria în Columna lui 9raian.P venite dinspre Orient sau anali%a sim olismului funerar la romani. Pierre . p'AF.Al@er : 1. letopiseţe etc> un PcristalP în care se vede o lume întreagă reală !i imaginată'Pentru spiritele romantice istoria importantă era cea însufleţită. 0d' Qtiinţifică.1FI?> despre atri utele mitice ale regalităţii medievale. a lui N'(ălcescu. 0d' Meridiane. nu numai factologică. "es Imaginaires sociau*. cu scopul de a seduce con!tiinţa colectivităţilor' 1@ "u acest scop o serie de pu licaţii de la mi#locul veacului au reeditat cronicile:Ar iva românească a lui 9ogălniceanu :1. . Cetatea antică. iar inscipţiile antice nu fuseseră cuprinse în cele rele "orpus4uri' Qi totu!i. cu o rafinată anali%ă a i%voarelor literare. Marcel )Gtienne. despre cultul medieval al suveranilor'"ercetarea răspândirii riturilor !i a Pînţelepciunii.<I. Paris.<.1F@E>. iar unul dintre dintre primii crecetători ai miturilor dionisiace a fost romanticul german +riederic$ "reu%er : >1mboli@ und . adică a Psufletului omenescP' 1@ &omanticii au sc$im at valoarea miturilor.>' Prima parte a lucrării este o e7plorare a te%aurului mitic al popoarelor indo4europene' Anali%ele lui )umG%il 4 care descifrea%ă ideologia trifuncţională în miturile indo4europene 4 pun în evidenţă o structură coerentă a repre%entărilor. nu de du!mani ai miturilor'&omantismul s4a interesat de mitologii. orice filosofie sau !tiinţă care le ignorau. invocându4le drept izvor al culturii umane' )e aceea. se regăsesc în monumentala operă a lui 5eorges )umG%il. într4o atmosferă de Pla elle GpoCueP a istoriilor religiilor la începutul secolului 88Aceste tentative de desprindere a dimensiunilor profunde din comple7itatea vieţii istorice aveau să fie fructificate. care Pau smulsP imaginarul din sfera istoriei religiei'1A sim olic.idal4 NaCuet. el a demonstrat că miturile e7primă realităţi adânci. .<@41. 1. 5allimard. eletristice. pu licaţiile $a!deene Columna lui 9raian şi Ar iva istorică a :omâniei. Sc$leimann încă nu descoperise . sumare. 1F..F>. p'=@'M')Gtienne.' 11 +ustel )e "oulanges. de tipul concepţiilor despre lume !i permit înţelegerea a mecanismelor intime ce influenţea%ă viaţa !i mersul lumii' Pledând împotriva mitologiei i%olate de viaţă. 1FF=' (ronislaR (ac%So.ernant. F. din păcate. e7presie a pro fun%imilor sensi ilităţii umane')e% aterile romantice cu privire la rolul mitologiei au rămas. încercările sale de a surprinde originile magice ale regalităţii au stat la a%a cercetărilor de mai târ%iu ale lui Marc (loc$ :"es :ois t aumaturges.11Spre sfâr!itul veacului al 8I84lea s4a încercat o decriptare a misterioasei lumi grece!ti !i o cunoa!tere structurală comparativă a comunităţilor istorice umane' Bames 5eorge +raser. vol' II."antemir. a modului cum ace!tia figurau eternitatea.it şi epopee.1@4 1.=@41.. sunt aspecte de care s4a apropiat elgianul +ran% "umond : "es :eligions /rientales dans le paganisme romane.1t ologie der alten .acciu. istorice !i #uridice +'de "oulanges a profilat imensa legătură dintre credinţele religioase !i instituţiile antice')acă vrem să definim cetăţeanul din timpurile antice prin atributul său esenţial. (uc'0d' Minerva.

4 1. foarte cunoscut !i de romanticii no!tri. căreia i4a PdedicatP o carte. prin 1= B'He 5off.ediu. nu numai trupul. ci !i sufletul seOPneanti%ea%ăP'5eorges Hefe vre. "a +aissance de lD istoriograp ie moderne. p*mântul. remarcându4se prin pretenţia de înlocuire 4 în toate domeniile cunoa!terii 4 a teologiei !i metafi%icii cu a ordarea !tiinţific*. vră#itoare !i sfinte.I?> reîmpărţea istoria în trei fa%e:teologică.eoria sa susţinea că. aspectele mentale au ocupat un rol important. prin margini. 1F. în vremuri străvec$i s4a produs o ruptură dintre acea fiinţă primitivă !i mediu.3 imagini de4o clipă. p'1I'. fără îndoială.. lui Bules Mic$elet.P novator al discursului istoric'"u un ton profetic. universul6 Bean (au Grot. pe care B'He 5off îl proclama. modernit6 et culture au :o1aume-'ni et en 3rance.?<>.EA>' Prin e7plicaţiile sale coerente 4reali%ate într4o manieră romantică T despre Humea de )incolo. care caracteri%a metafi%ica :numai că dimensiunea religioasă !i metafi%ică sunt Oantropologice6>' )upă ce.isătorii romantici au fost interesaţi de mecanismul trup4con!tiinţă. o cau%alitate rigidă !i o fascinaţie a progresului continuu.P Mic$elet a surprins. a feminităţii. sociale !i naţionale părea să desc$idă calea unei istorii comple7e în secolul al 8I84lea' 07emplul în acest sens l4a oferit marelui istoric romantic france% Bules Mic$elet :1?F. :eligion. 1F. I. Dditions du Seuil. 1F?1U B' He 5off. care % urda !i în medicina romantică.E. !ansa sa unică de salvare fiind să se transforme în om6 Hegile evoluţiei ar presupune ie!irea din 2ne uloasa primitivă3 pentru a se a#unge. de la forme inferioare către cele superioare' . A@@A'. filosofia se separa rutal de teologie. asupra controversatului persona# medieval al vră#itoarei.Interesul romantic pentru caracterele comune sau specifice ale oamenilor !i ale societăţilor. 0entru un al !v . (uc'. ale morţii.<A>. în "a +ouvelle . unul dintre cei mai repre%entativi din generaţia istoriografiei romantice' Primele a ordări ale unor P%one tăcuteP ale istoriei. Paris. po%itivismul propunea separarea !tiinţei de filosofie !i inter%icea în reflecţia !tiinţifică interpretări de ansam lu asupra omului !i auniversului' 2"ate$ismul positivist3 a dominat gândirea !tiinţifică modern*. c$iar dacă nu e7ista atunci con!tiinţa e7istenţei unui asemenea domeniu al istoriei'Pre#udecăţile filosofice !i !tiinţifice au stăvilit însă anali%a mentalităţilor' 1= Organi%area !tiinţifică a lumii.istoire nouvelle. iar interpretările legate de natura umană porneau de la starea animalică' )arRin concepuse omul drept produsul superior al unui proces mecanic evolutiv. lansînd ideea. Paris.7H88-7I7J. de vreme ce nu se putea supune unei o servări minuţioase'Profeţia lui Hut$er se împlinea6 Ha o sută de ani după "omte. ca cele ale marginalilor sau e7clu!ilor.. credinţă !i ere%ie sau despre impactului rutal al olilor contagioase 4 lepra 4 asupra mentalului colectiv. A'"omte susţinea că cercetarea tre uie să se spri#ine pe fapte ale e7perienţei. B'Mic$elet averti%a pe istorici că discursul despre popor nu înseamnă discursul poporului. că. %one e7centrice. pe legile !tiinţifice !i ar fi ca%ul să se renunţe la căutarea a solutului. că tre uie găsită acea metodă prin care se poate da glas tăcerilor. 0d' Meridiane. SGverine Mat$ieu. fără e%itare.istoire. acum. periferii. declarând că ipote%a unui )umne%eu ar fi inutilă. po%itiv*' 1<)e atunci ipote%ele !tiinţifice ale savanţilor au asociat materia !i forţa :spiritul nu mai avea nici o importanţă6>. Paris. Ppărintele istoriei noi. 4 care repre%intă diferite nivele mentale !i care ve$iculea%ă alte vi%iuni. "D. 5agarin anunţa că nici el nu l4a %ărit pe )umne%eu pe "alea Hactee' Principala paradigmă !tiinţifică modernă a fost repre%entată de un po%itivism sec. repre%entări ale vieţii. profeţită de părintele po%itivismului Auguste "omte :1?F. 1. P"a >orci%reF :1. Pelanurile care au aruncat pe umili pe drumurile cruciadeiP sau mecanismul profund al speranţelor milenariste'0l a sesi%at e7istenţa unor vi%iuni colective asupra naturii. p'A=I' F . cu un secol în urmă. a diversităţilor culturale.41. metafi%ică !i po%itivă6"ea din urmă însemând domia unei noi religii.=A. pe un câmp noaptea6 Ln Cours de p ilosop ie politi(ue :1. cu Pve!niceleP sale adevăruri'"u patru veacuri în urmă Hut$er afirma că oamenii descoperă doar 2picături de adevăr. îi poţi face să vorbească pe tăcuţii istoriei' Atent la mi!cări care se petreceau în profun%imile confu%e ale Pvec$iului popor france%.P un ev mediu care a inventat roata norocului !i ţara el!ugului' Ha Mic$elet. Mic$elet s4a tre%it Pîn centrul 0vului Mediu. dar nu a putut întelege !i e7plica satisfăcător. o servate în lumina fulgerului. societăţii etc'4 i se datorea%ă. p'I@4I1' 1< 2&eligia3 po%itivistă proclama ca 2o iect de cult3 umanitatea. în secolul al 8I84lea. cea a Gtiinţei.

influenţate de ascendenţa !tiinţelor e7perimentale'O serie de discipline au devenit preocupate de conduia umană. p'. "lu#. căci 0ric &o ertson )odds. pulveri%ase autenticul uman. fără legătură între ele. rivala pe care. 2anatomia omului ne oferă o c$eie pentru înţelegerea anatomiei maimuţei63Pentru 0ngels la început a fostO' munca. p'I<4IE' 1E Pierre "$aunu. molu!te. oferă e7plicaţiile misterelor omului !i ale lumii'. aleasă ca 2rudă3 prin analogie forţată cu iologia umană. omul pe sine !i tot el are menirea să supună natura în folosul său' Mar7 !i 0ngels au susţinut că ar putea fi posi ilă o lume a armoniei om4natură.I că lumea de astăzi e fără mistere= 1E O pură ilu%ie6 )in păcate. egiptene.=. înţeleasă ca o dominare a naturii prin !tiinţă' Mar7 a fost o sedat de lupta contra naturii. 1FFF. o a eraţie grandomanică. (uc'. acel tărâm misterios al spiritul uman' Po%itivismul a fost vulgari%at !i depă!it su forma scientismului.. 1FI1. o scurantism etc'Po%itivismul !tiinţific a susţinut cultul !i acri ia faţă de eveniment. utopiile esc$atologiile. ceremoniile sau riturile vec$i !i noi. modernit6 et culture. din perspectivă evoluţionistă toate aspectele vieţii ar tre ui înţelese pornind de la om. grece!ti. trad'rom' )ialectica spiritului grec.. plată. ce nu se desprins nici astă%i de minţile unor savanţi' 1I )e la mi#locul secolul al 8I84lea mi!carea istoriografiei începea să depindă de noile am iţii !tiinţifice. Marcellin (ert$elot. ca !i cum "osmosul !i planeta ar fi trecut de la ciorna dezordinii spre capodopera universală ' Parado7al. logică. pref' P'"reţia. trad' "'Ple!u. la o 2ordine raţională3:un fel de parusie a ordinii universale6>. etic$etând4o drept falsă cunoa!tere. care se va înc$eia cuO îngenunc$ierea naturii'Originala dialectică mar7istă vor ea senin de dominaţie şi armonie. de%golite. cea care a transformat maimuţa în om6 Natura l4a creat pe om. ci din respect pentru toate fiinţele "reaţiei6 H' (oia. un fel de superstiţie a !tiinţelor po%itive care punea în cau%ă religia . de fapt un univers pluridimensional.dar !i filosofia' Punctul culminant al scientismului 1. în orgoliul lor nemăsurat !tiinţele laice au dorit s4o demole%e. dar asta nu a însemnat că ar fi fost un precursor al lui )arRin. primitivism.itologia ştiinţifică a comunismului.<' B'(au Grot. până !i acteriile din PsupaP vulcanică sunt tot PrudeP ale omului6> a îm răcat forme !i e7plicaţii diverse până astă%i. asociind termeni ireconcilia ili' Qi 0ngels profeţea că oamenii vor deveni 2stăpânii naturii3 :Anti4)V$ring>. o serva il !i e7perimenta il'Po%itivismul raţionalist !i laicist a considerat raţiunea singura cale regală a cunoa!terii.impul po%itivismului. :eligion. realitatea istorică pare simplă.=4. lipsite de cea mai măruntă urmă de viaţă umană !i de sensi ilitate')in perspectiva po%itivismului. aceste pre#udecăţi au făcut ca lumea vec$ilor culture antice. segmentată în unităţi spaţiale !i temporale. (uc'. imaginile sim olice. care a ignorat naivitatea radicalismului raţionalist ce întuia interpretările !tiinţifice 0'&')odds.$e &egents of t$e /nKversitK of "alifornia Press. romane.. epoci. 1F. o singură dată s4a produs acest fenomen !i de ce au dispărut mii de specii. au fost lăsate fără e%itare în raţele religiei. a devenit om în milioane de ani'Oare de ce. orice plim are în grădina %oologică este o întâlnire a omului cu premi%ele sale6 Qi Sfântul +rancisc de Assisi spunea cândva lupului 2frate lup3. p'E4 ?' 1@ . 0d' "lusium. conform acestuia !tiinţa !i te$nica desc$id perspectiva radioasă a umanităţii. A@@@. . iar omul pare a fi deocamdată mena#at-Pentru adepţii originii animale. greu de prin în contururi clare !i dificil de înţeles6)incolo de frontierele ilu%orii ale epocilor istorice trec nesting$erite 1I Ipote%a originii animale :pe!ti.@. să afirme pe la 1. prin nefericitele metode ale analogiei'1?Ha începutul secolului 88. ca antropologia. dar iologia continuă să susţină. sau cum a spus cândva Mar7. componentele mentale importante ale trecutului.I@41. psi$ologia. dar !i lungul 0v Mediu să fie tratate superficial. 0d' Meridiane. dar una dintre e7igenţele !tiinţifice a fost aceea de a lua în considerare doar ceea ce este raţional. de aceea au fost condamnate să rămână în afara tuturor !tiinţelor tot ceea ce ţinea de iraţional:identificat cu anormalul sau patologicul>. restituind fapte istorice disparate. mentală !i rituală a culturii grece!ti . sc$ematică. miturile. sociologia. în principal că o anumită :sau anumite6> specie de maimuţă. 9 e #reee@s and t e Irrational .adaptare !i selecţie. Istorie şi )ecadenţă. a fost intolerant !i demolator. liniară. dar o armonie originală. S'Mat$ieu. evenimente legate de la cau%ă la efect'A ia din al treilea deceniu al secolului 88 unii cercetători au desoperit că istoria umană este.'.p'AAE4AA?' 1? A ia la mi#locul secolului 88 s4a pus în discuţie dimensiunea profundă. cu prelungirile sale scientiste l4au inspirat pe un c$imist. Jumanitas.

în loc să vadă deta!at particularităţile mentale ale vîrstelor psi$ologice. gesturi.oltaire. demn de dispreţuit' )in nefericire. două dimensiuni distincte !i contradictorii' 11 . care poate fi oricând perforat de forţele distructive ale su umanului'/n su $uman considerat animalic pe 1. Ia!i. dar în sensul de psi$ism primitiv. de aceea însu!i etnologul Hucien HWvK4(ru$l l4a folosit de A ori înO1A ani6. de aceea a rămas un mister sau a fost înţeles am iguu până astă%i' S4ar putea ca Sigmund +reud să fi avut dreptate când afirma că civili%aţia !i cultura raţională nu repre%intă decât un strat su ţire. de mentalităţile emoţionale.constantele con!tiinţei umane. simţi !i acţiona a unui popor' Ln lim a france%ă termenul mentalit6. ci doar cel filosofic> cuvântul mentalit1 fost înregistrat pe la 1EF1. precum !seu asupra moravurilor şi spiritului naţiunilor. care prelua sensul termenului engle% mind. însemnând un a andon al con!tiinţei în faţa iraţionalului. care se opun sc$im ării. în [uestions dY$istoire contemporaine' "onflits. numai că reflecţiile sale despre psi ologia mulţimilor au fost considerate irelevante pentru studierea societăţilor. infantile1F)imensiunea profundă a umanului. maladivă. "$arles (londel sau JenrK Xallon se refereau în anii YA@ doar la mentalitatea primitivă. cea care caracteri%a psi$ologia copilului. adulte. mGmoires et identitGs. demonstrînd că omul progresea%ă de la naivitate !i isterie spre de!teapta maturitate' Se confudă psi$ologicul cu iologicul. de con!tiinţă primitivă' Mentalitatea era folosită de psi$ologie ca Pdepo%itP al instinctelor incon!tiente.Ha sfâr!itul secolului al 8I84lea !i începutul secolului 88 termenul mentalitate se folosea în lim a#ul !tiinţific etnologic. pentru că era un neologism romanic. rele. deficienţă psi$ică. în condiţiile în care sociologia. >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală . patologic sau iraţional'Motivul sensului primitiv sau patologic al cuvântului mentalitate se trage de la faptul că primele preocupări !tiinţifice au avut ca o iectiv mentalitatea popoarelor primitive. rapiditatea contagiunilor ce stră at o societate. pentru a e7plica fenomenele psi$ologice în sensul de stare sufletească. diferitele maniere sociale de gândire !i c$iar spiritualitatea' Acest sens l4a avut !i în lim a germană . a devenit cunoscut prin scrierile lui .?? preia mentalit6. P/+. precum influenţa ilitatea. infantil. su estimarea forţei adversarului.)e l& istoire des mentalit6. Paris. stare de retardare sau c$iar sminteală' Ha începutul secolului 88 mentalitate era un termen folosit rar. dar !i modul particular de a gândi. la începutul secolului 88 drept inconştientul colectiv a fost a lăsat în um ră. dar !i celelalte !tiinţe ale socialului erau preocupaţe doar de fenomenele pur conştiente şi manifeste'Pentru toate !tiinţele tot ce nu ţinea de raţiunea umană era ceva negativ. apoi psi$analitic. sous la dir' de H'van Zpersele. comportament sau pasiune. A@@@. le4a pus pe !inele evoluţiei.cu înţelesul de manieră de gândire a unei societăţi'0lita france%ă din secolul al 8I84lea folosea cuvântul pentru a defini starea sufletească. c$iar !i în voca ularul !tiinţific al etnologilor !i psi$ologilor'"onţinutul termenului mentalitate nu a o ţinut un consens în lim a#ul !tiinţific. ceea ce +reud !i Zung denumeau. 0d' /niv' Al'I'"u%a. Ale7andru4+lorin Platon. aptitudinea de a trece rusc de la entu%iasm la violenţă etc'. dar în lim a france%ă mentalit6 nu a derivat. interesat de studierea unor profun%imi ale psi$icului colectiv a e7plicat că e7istă manifestări frecvente ale colectivităţilor. Introduction. numai că naţionalismul lingvistic german l4a condamnat la epurare. elementele perene :imagini. înţelegere. psi$ologia copilului !i a olnavului' Pe la 1F@@ M' Proust semnala cuvântul mentalitate ca ţinând de lim a#ul psi$ologic !i având o conotaţie negativă. de aceea nu putea ţine decât de un primitivism iologic'/nii sociologi !i istorici ai religiilor au vă%ut mai mult decât patologie în registrul mental6 5ustave He (on.distingând mentalităţile conceptuale.entalitKt. P$ilippe &a7$on. din1?I<'A ia cele rul dicţionar al lui HittrG din 1.p'1A' Pro lema psi$ologiei a fost aceea că. apoi prin împrumutul ca neologism în celelalte lim i europene. cum ar fi fost firesc din acel termen medieval. un fel de constante psi$ice iraţionale. concepţii etc> care se repetă în forme !i e7perienţe noi de la o perioadă la alta6 Se desoperea istoria mentalităţilor6 Odisea unui termen# mentalitate )upă toate aparenţele termenul mentalitate provine din latinescul mens şi mentalis !i s4a ve$iculat în voca ularul scolasticii medievale' +rance%ii susţin că termenul mental s4a folosit a ia prin secolul al 8I. A@@E. în lim a france%ă. cuvântul mentalitate a avut un sens psi$ologic peiorativ. [/A)&I50.4F' 1F Haurence van Zpersele. pentru a se referi la 2mentalităţile primitive3.1. altfel spus la comportamente prelogice'Qi psi$ologii au întreţinut pre#udecăţile faţă de termenul mentalităţi' )e pildă.p' . ci a fost împrumutat din engle%ă' 0ngle%ii susţin că în voca ularul lor :nu cel comun.4lea.

"-cole des Annales. fie prin invocarea cre!tină a păcatului> în acele timpuri era deseori transpus în dorinţa !i atitudinea rutală de ră% unare' . care presupune violenţa. (ucure!ti. care a lansat câteva proiecte de pionierat'0ra vremea când fiecare !tiinţă încerca să se impună printr4 un o iect de cercetare cât mai ine delimitat' J'(err credea că istoria este !tiinţa !tiinţelor. p'I=4I<' A1 AndrG (urguWre. fie prin legea păgână a talionului. superficialitatea activităţilor lucrative în favoarea speculaţiilor comerciale !i ancare. cel puţin în aceea!i măsură în care se interesea%ă de realităţile materiale' Ln capitolul #ustul amar al vieţii. în care autorul a pus în evidenţă necesitatea istoriei realităţilor mentale'Ln prefaţa primei ediţii apărute în 1F1F Jui%inga su linia faptul că istoricul tre uie să se aplece asupra repre%entărilor spirituale. fie prin invocarea cre!tină a păcatului> era deseori transpus în dorinţa !i atitudinea rutală de ră% unare' Amurgul !vului . toate e7perienţele umane.oate acestea manifestări ar fi tre uit să declan!e%e reflecţii serioase !i mai ample asupra condiţiei unane' S iritul inovator de la Annales A!a cum impresioni!tii au invitat pe pictori. "lu#4Napoca. Odile Baco .înărul sociolog +ranNois Simiand dorea apropierea istoriei de sociologie. Paris.care !tiinţele îl studia%ă superficial. fie le e7plicau recurgând la pretinsele origini animale ale omului. etc' au fost posi ile. Marc (loc$ !i Hucien +e vre au resimţit inconfortul faţă de maniera po%itivistă. Amurgul !vului . agateli%area culturii. care a desc$is noi piste fructuoase a fost opera istoricului olande% Lo ann . în primele decenii ale secolului 88 să iasă din atelier în natură pentru a surprinde amprenta vieţii. capa ilă să răstoarne până !i cele mai studiate planuri' Ln acele timpuri sentimentul dreptăţii : care funcţiona. $oţia. a lui B'Jui%inga a fost tradusă în franţu%e!te în 1F=A. Meridiane. fie prin legea păgână a talionului. dar nu s4a ucurat atunci de succesul meritat în +ranţa. că ră ufnirile de violenţă colectivă :ră% oaiele mondiale>. Marc (loc$ !i Hucien +e vre formaţi în am ianţa novatoare de la începutul veacului 88. etnologia care căutau noi instrumente metodologice !i se consolidau instituţional'Istoria nouă pe care ace!tia o propuneau era o alternativă la umanismul positivist al !tiinţelor. disciplinare !i universitare' A1 +oua istorie :la nouvelle $istoire>. încremenit într4o istorie politică. minciuna.ediu. trădarea etc' Multe !tiinţe umane. inclusiv cele psi$ologice' . Jui%inga demonstra puterea suverană a emoţiilor la sfâr!itul 0vului Mediu. c$iar pe fondul unei evoluţii a sistemului educaţional !i a celui te$nico4material'. de iografii !i de căutarea insistentă a unor origini în cronologie'/na dintre reali%ările remarca ile. din 1F1F'A@ Hucrarea a repre%entat o ornă în devenirea disciplinei istorice.p' A?' 1A . asupra viselor !i ilu%iilor. care tre uia să se scuture de vec$ii idoli: e7cesul de istorie politică. ca !i asupra sentimentelor oamenilor.oader Nicoară. care camufla firea comple*ă a oamenilor. pornirile de cinism. 'ne istoire intellectuelle.ediu. goană după unăstare. avea să repre%inte o reacţie contra po%itivismului secolului al 8I84lea. !*plorări în istoriografia contemporană. în!elătoria. Amurgul !vului . Clio în orizontul mileniului trei. la!itatea. o adevărată !coală de istorie interdisciplinară. 1FF=' Sentimentul dreptăţii : care funcţiona. inadecvată rigidă de a privi realităţile trecute.?A41F<I>. istoricii france%i.enr1 Berr !i a noii reviste "a :evue de >1nt ese .ediu. fie ignorau aceste aspecte. inclusiv istoriografia. fondată în 1F@@. de aceea tre uia să fie o istorie-sinteză. în raport cu alte !tiinţe ca sociologia. care să ia în considerare toate dimensiunile realităţii. corupţia. A@@A. interese mesc$ine. pentru a nu strica imaginea prometeiană a omului PraţionalPmodern' )in nevoia unei relansări istoriografice !i a unui dialog interdisciplinar în primele decenii ale secolului 88 regăsim în #urul filosofului . e7croc$eria. egoismul. A@@E.istori(ue. un adevărat program. o e7presie folosită încă 1F=@ de Jenri (err în :evue de s1nt %se istori(ue. violenţa lor e7plo%ivă. în ciuda pretenţiilor de e7pansiune a educaţiei laice. de!i după primul ră% oi mondial istoricii france%i. de aceea a !i lansat în 1F@1 un studiu despre noua metodă a istoricilor.uizinga :1. 0d' Accent. evenimenţială !i în pretenţia de a fi descoperit legile imanente ale istoriei'M'(loc$ !i H'+e vre pionierii noii istorii s4au deta!at de ideea unei istorii pur politice !i au criticat sever a ordarea faptului istoric autonom' H'+e vre a fost intrigat de A@ Bo$an Jui%inga. pe care cultura !i educaţia le4ar putea face să dispară'5ravă ilu%ie. căci secolul 88 a arătat. au propus o ie!ire a istoriografiei dintre %idurile po%itiviste.

)e l& istoire des mentalit6. ce susţinea că s4a deta!at de 2umanismul3 părinţilor fondatori ai noii istorii. marile demonstraţii de stradă au ridicat o triplă pro lemă în egală măsură #uri!tilor. p'1=1' A= Al'4+l' Platon. nu au folosit termentul mentalitate. !tiinţifice în modelarea culturală a epocilor' Ideile şi instituţiile nu sunt elemente ale . deu* filiations. a maselor imense în istorie. comportamentelor !i sensi ilităţii medievale.. P$ilippe &a7$on. aspiraţiilor. repre%entat de "laude HGvi4Strauss. noi tentaţii# a doua generaţie de la Annales Mutată la Paris după ră% oi. ci sunt manifestări istorice.p'1A41=' Al' )uţu. >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală . (loc$ a fost mai degra ă intersat de sugestiile sociologiei. de!i sunt consideraţi prioniei ai mentalităţilor. morale. religioase. mai ales a regilor +ranţei !i Angliei'Qi H'+e vre a fost interesat de universal mental al concepţiilor. de e7emplu de pro lema necredinţei în secolul al 8. nr'111411A. trecute su tăcere de discipoli' A=Ln ale sale :ois 9 aumaturges :1FA<> (loc$ a anali%at credinţa în caracterul supranatural !i puterea t$aumaturgică :vindecătoare> a puterii regale medievale.a u%ul de cercetare a istoriei ideilor. 0d' Meridiane. a celor socio4economice'Ln anii YE@ modelul structuralist a lăsat impresia că istoria mentalităţilor ar AA Ale7andru )uţu. P/+. o asemenea încercare. pentru că înseamnă Psă se afunde în întunecimile Psi$ologiei. a contestat pretenţia $egemonică a istoriei în mediile intelectuale !i universitare occidentale' Structurali!tii se legau !i de nivelul prea empiric. a făcut ca în anii YI@ prioritatea de la Annales să fie demografia. care susţineau că profesionali%area istoricilor tre uia să urce până la erudiţie !i metodă. )imensiunea umană a istoriei. ci e7presii ca Pstare de spiritP. revista Annales a fost re ote%ată din 1F<E P Annales. alături de aspectele politice. mGmoires et identitGs. în [uestions dY$istoire contemporaine' "onflits. un frumos su iectP în faţa căruia Pmulţi î!i pierd avântulP. [/A)&I50. =Wme sGrie. dar. !conomies. "a notion de Fmentali6esFc ez . îi vor face pe istorici să-şi redobândească gustul e*plorării'A< Noi generaţii. idealurilor estetice. de unde !i divergenţele aprinse dintre cei doi fondatori ai Annalelor. p' 1AA41A=' 1= . :atât de contagioase6>.=. aflate sub presiunea circumstanţelor'AA Pentru a asigura forţa unei istoriografii înnoite (loc$ !i H +e vre au sta ilit institiuţionali%area ei gra nică' Ln deceniul trei al secolului 88 efortul de instituţionali%are s4a concreti%at prin apariţia la Stras ourg în 1FAF a revistei PAnnales dD istoire economi(ue et socialeP'5raţie activităţii istoriografice !i a eforturilor celor doi eminenţi istorici. emoţiile. revista a polari%at interesul a numero!i istorici france%i !i străini'(loc$ !i +e vre au inaugurat ei în!i!i o listă de capodopere istoriografice.alului structuralist. Psensi ilitateP etc'M (loc$ considera că faptele umane sunt psi$ologice prin e7celenţă !i totu!i. psi$ologilor !i istoricilor' Primii aveau datoria să sta ilească culpa ilitatea mulţimilor de manifestanţi din punctul de vedere al ordinii de drept. Paris. p'A14AI.arc Bloc et "ucien 3ebvreNdeu* conceptions. 1F. o preferinţă pentru aspectele socio4economice'&eluarea confruntărilor orgolioase dintre !tiinţele socio4umane a făcut ca po%iţia istoriei să devină de4a dreptul critică'. >oci6t6s.. de asemenea. ce răspundea nevoilor pragmatice ale unor societăţi post elice în sc$im are. căci irumperea mulţimilor. )imensiunea umană a istoriei. AF4=@' ve%i AndrG (urguiWre.I4lea. geografia istorică !i istoria economică'+ernand (raudel !i 0rnest Ha rousse. sous la dir' de H'van Zpersele.)irecţii în istoria mentalităţilor. sensibilităţile. 1F. intitulat >ensibilit6 et l& istoire +e vre descoperea Pun su iect nouP. ' ===4=<F' A< Haurence van Zpersele. prea lipsit de profun%ime al cercetărilor istorice'Interesul pentru istoria profun%imilor colective au fost !i re%ultatul unor provocări ale mediului social !i politic post elic. P$a itudini de gândireP.E. faţă de +e vre. în confruntările ei cu IstoriaP' )ar. plecând de la individualităţile marcante ale &ena!terii'Lntr4un articol memora il din AnnalesM1F<1>. Introduction. iar istoricilor să investig$e%e trecutul spre a descoperi antecedente !i similitudini ale acestor comportamente colective' Sesi%ând compe7itatea vieţii de4a lungul epocilor istorice ace!tia au tins spre ata!area. A@@E. etice.(uc. in P&evue de SKnt$WseP. psi$ologilor să e7plice mecanismele psi$ice care generea%ă starea colectivă de revoltă a maselor umane. care etufa dimensiunea psi$ologică. care repre%entau de#a o altă generaţie.eşniciei. emoţională a epocilor precedente !i importanţa valorilor. dar prevestea !i preferinţa celei de4a doua generaţii de la Annales pentru istoria economică !i mai marginal de istoria a mentalităţilor'+ascinaţia pentru metoda cantitativă. Civilisation3' )ispariţia din titulatură a termenului istorie sugera apropierea de !tiinţele sociale. au manifestat.

care nu evoluea%ă într4o sincronie perfectă' AE Pentru &' Mandrou istoria mentalităţilor însemna concepţiile despre lume. "e p 6nom%ne nouvelle istoire.)u K. sensi ilităţile !i comportamentele colective. convingeri. Ideologie et mentalit6s. 1FI. 1F?<'U "a +ouvelle . dar !i divergente care pun în mi!care. dar !i incon!tientul. voinţe. interese. iar îndemnurile sale au reorientat repede cercetările spre mentalul colectiv' AIHa finele anilor YE@ în istoriografia france%ă a crescut interesul pentru fenomenele mentale colective !i pentru o lectură nouă a temelor legate de demografie. coordonatele unui domeniu am iguu. psi$olog etc'.A. evoluţiile mentalului colectiv.=U ve%i Mic$el . 1F. relaţiile tre uie să studiem voca ularul.istoire et ses met ods. +lammarion. nouvelle edition. convergente.istoire. "a +ouvelle . unde 5eorges )u K lansa. Clio în orizontul mileniului trei. reluat în 0crits sur l\$istoire. tre uie să admitem că destructurările. ca să pătrundem în con!tiinţa oamenilor dintr4un anumit mediu. nici un istoric nu se poate $a%arda să conteste interferenţa relaţiilor sociale determinate de raporturile economice' )ar. nu se fac după acelea!i ritmuri ca cele ale economiei'3Pentru )u K munca istoricului constă într4o confruntare continuă a diferitelor temporalităţii !i în punerea în evidenţă a decala#elor !i AI JervG "outeau4(Ggarie.. 1F. care să sonde%e con!tientul.istoire et ses m6t odesP :1FE1>.Paris.. comportamentele violente. în 1FEI. 5alimard. elitarul. pauperitate etc' Lnc anii \E@ impresionanta e7pansiune a c$estionarului istoriei.1F?. de!i repre%intă o dimensiune misterioasă. 1F. o atenţie deose ită dimensiunii teoretice a mentalului colectiv' 5')u K considera că 2o societate nu se e7plică numai prin fundamentele sale economice.istoire des mentalit6s.et od.1FE1' Idem. moarte. Paris..I4III. culturali.raian Stoianovic$.oader Nicoară. credinţele !i practicile colective. sociolog. p'<14. cu oca%ia unui colocviu la Saint 4"loud.'Nicoară op'cit' p'?=' 1< . p'A@14AE@' 3aire de O istoire. p'1E@.istoire moderne et contemporaine. Oeconomica. prin cre!terea competenţei comple7e a istoricului' 07emplul l4a dat el însu!i. la fel de semnificativ ca !i raţiunea' .p'E<' +ernand (raudel. #randeur et decadence de l&6cole des Annales. etnograf. în Au5ourd ui O istoire.ovelle. oamenii. ca F!nc1clopedie de la 0leiade.1F?FU JervG "outeau4(egarie. mi#locul de acces la mentalul colectiv' Pentru )u K munca istoricului constă într4o confruntare continuă a diferitelor temporalităţii !i în punerea în evidenţă a decala#elor !i discontinuităţilor dintre realitatea socială !i repre%entarea ideologică. repre%intă de4a lungul timpului un conglomerate de pasiuni. conservation rt criti(ue des t6moignages. A=?' . .1' AE 5. Paris. în aceea!i mi!care. "ornell /niversitK Press. Houis .p'<=' . Paris. progresivă a timpului. dir' "$'Samaran. ci !i prin repre%entările pe care aceasta !i le face despre sine'3)ar.. ca mentalităţile' 0ste timpul să ne între ăm despre ceea ce facem !i ceea ce noi servimP 4 medita Alp$onse )upront' Ln 1FE. că fenomenele legate de subconştientul colectiv. afirma Mandrou.istoire et sciences sociales.renard a susţinut o competenţă teoretică !i metodologică a istoricilor. Paris. 5allimard. marginalitatea. ce configurea%ă raporturile dintre individual !i colectiv în fiecate timp istoric' (raudel a răsturnat concepţia liniară. "a longue dur6e.renard nota într4un articol din :evue d&. spre deose ire de istoria ideilor.1F. Paris. fiind. p'?AI4 ?I=. care au în istorie propria lor temporalitate !i un raport special cu realităţile socio4economice' 3+ără îndoială. "a >ensibilit6 dans O istoire.F. credinţele !i metamorfo%ele lor etc'0a tre uie să se înrădăcine%e pe teren social !i să se ocupe !i de imaginile.. sim olurile. Alp$onse )upront !i &o ert Mandrou au acordat. dar !i popularul. con#ucturile. 1FEF.ed' "omple7e. It$aca. sous la direction de BacCues He 5off et Pierre Nora. în care coe7istă factori psi$ologici.1F. căci trecutul istoric nu poate fi tratat cu serio%itate fără o semantică istorică !i o $ermeneutică adecvată' Istorici ca 5eorges )u K. care î!i este suficientă sie!i6 (raudel a susţinut că istoria poate deveni totală. multe maniere sociale de a concepe !i trăi trecerea timpului.istoire. Dconomica. ..fi tre uit să fie un fel de istorie totală. de asemenea. ceea ce a sc$im at perepectiva istoriei' 0rnest Ha rousse. lărgirea treptată a teritoriului său se leagă !i de impactul unor pu licaţii de mare prestigiu. ca să e7plicăm conduita.F cu a sa P.(ru7elles. iologici. în acela!i timp istoric antropolog. reluat în &oger "$artier.9 e <Annales4 0aradigm. dar !i structurile perene.istorical .:ec erc e. a propus studiul re%istenţelor la sc$im are. <. &oger "$artieret BacCues &evel. Montfort.in "&. Paris. fi%iologici. în PAnnales 0'S'"'P. >trategies et ideologies des nouveau istoriens. greu de evaluat. descoperind la longue dur6e de lD istoire !i o pluralitate temporală. 9 e 3renc .' . sous la direction de B' He 5off. Paris.5allimard. un profil care4i permitea o anali%ă mult mai rafinată a trecutului.

. profilul elitelor. prin un nou impuls care s4a dar e7tinderii teritoriului istoricului' )e la Au5ourdD ui lD istoireP :1F?<> !i P3aire de lD istoireP :1F?<> până la P"a +ouvelle . 1F?@' Paul Alp$anderK. etnologie. sc$im ările legate de relaţiile societăţii !i Statului cu cre!tinismul !i (isericile cre!tine etc''&elaţiile une ale istoriei cu noua etnologie.P$' AriWs. nota Alp$onse )upront. 1F?=. au pus în mi!care mulţimile'"ele mai însemnate cercetări ale sale au fost cu privire la mitul Ierusalimului celest în motivarea profundă a cruciadelor sau cele asupra sacrului în societăţile europene' .E' )Dune istoire des mentalit6s.istoire. 1F?<. 5allimard. mirificului în istorie. ce s4a manifestat consecvent în rândul istoricilor'0ste meritul celei de4 a treia generaţii de anali!ti.p'=@' Alp$onse )upront.Plon.discontinuităţilor dintre realitatea socială !i repre%entarea ideologică. P' Nora. ci tentată să releve !i structurile mentale perene. lectura în durata lungă.agistrats et sorciers en 3rance au $. care nu a încetat să seducă o ună parte a intelectualităţii stângiste france%e' AFIstoria a devenit cu predilecţie socio4culturală. demografie.Al in Mic$el.1FE. 0d' Accent.istoire des mentalit6s. comportamentelor !i a imaginarului social' Nu a fost întâmplătoare acestă desc$idere de ori%ont tematic !i metodologic. "&. reprezintă însăşi substanţa istoriei. frecvente în istorie. care a remarcat că e7plo%iile politice. nu a fost determinată d motive !tiinţifice. BacCues He 5off :0our un autre . de asimilare a unor noi dimensiuni !i metode de investigaţie. A=?' Sensi ilitatea unor istorici pentru mar7ism.istoireF :1F?.entalităţile.III. fricile. antropologie !i psi$ologie socială au permis e7plorarea unor teritorii complet necunoscute de către slu#itorii lui "lio' =@ Ln anii Y?@ numele cele mai prestigioase au ilustrat prin lucrările lor progresele nota ile în studiul mentalităţilor colective:&o ert Mandrou :. 1F?<>. folosirea unor ac$i%iţii din celelalte !tiinţe umane :sociologie.oader Nicoară.>. adeptă a unui raţionalism mărginit. I4II.Paris. 1FE.oderne.pp'<=E4<=. psi$ologie. Bean )elumeau de a relansa cu re%ultate deose ite studiile dedicate evoluţiei sensi ilităţilor. dir' B'Be 5off. istori(ue . care nu evoluea%ă într4o sincronie perfectă' A? Pentru că istoriografia modernă.' A.1FE<' Al'4+l'Platon. oct'4dWc'. ră% oiul. "lu#4Napoca. Pierre "$aunu. >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală . panicile. c$iar !i dintre cei din #urul Annnalelor. Dconomica. nota Alp$onse )upront.)u >acr6.1FE. Paris. A. 1F. Alp$onse )upront. iar a face istorie înseamnă a face implicit istoria mentalităţilor.F. Paris. epidemiile. nr' =. "e p 6nom%ne nouvelle istoire. 8. dar !i a constantelor istoriei.5eorges )u K :#uerriers et pa1sans.E> este un traseu strălucit al căutărilor multidirecţionale ale istoriografiei. p'?@4?1' =@ B'He 5off.. in "a +ouvelle . dir' B'He 5off. Clio în orizontul mileniului trei.Pentru surprinderea sc$im ărilor. 5allimard. pentru că ace!ti savanţi s4au deta!at de mar7ism. în &evue &oumaine )\$istoire.istoire moderne et contemporaine.o1en Pge. "es mentalit6sNune istoire ambiguR. amplificarea registrului surselor istorice :o verita ilă 2revoluţie documentară3> au fost noile tendinţe propuse istoriografiei din aniiY?@' Anii de glorie ai istoriei mentalităţilor Anii Y?@ a fost o perioadă de e7pansiune tematică legată de istoria mentalităţilor. foametea. 0mmanuel He &oK4Hadourie. a înc$is porţile iraţionalului.1FI<41FIF' :evue d&. #randeur et decadence de l&6cole des Annales. "es 9rois /rdres ou l&Imaginaire du f6odalisme .. formele de socia ilitate. A@@A. p'1E@. ca !i nenumăratele pulsaţii religioase :esc$atologice>. 5allimard. &' "$artierO. p' EF@4?@<' AF JervG "outeau4(Ggarie.5allimard. Istoria mentalităţilor. aspecte legate de familie. socialiste !i laiciste' .' 1I .> !i P)ictionnaire des sciences istori(uesF :1F. P$ilippe AriWs. P$ilippe AriWs : "& omme devant la A? &o ert Mandrou. în 3aire de l& istoire. Alp$onse')upront a propus o lectură a trecutului într4o dialectică de constante !i contrarii în care acesta să4!i găsească locul pe care4l merită' P0ste timpul să ne între ăm despre ceea ce facem !i ceea ce noi servimP 4 medita Al' )upront. e7traordinarului. 1F?. credinţele populare.1F. lingvistică etc>. ci pentru că fiecare lucru conduce la mental. în ciuda unui spirit conservator..>. "a C retient6 et O id6e du croisade. vol III. !*plorări în istoriografia contemporană. vîrstele !i evenimente ale vieţii. 1F?. ci mai degra ă ideologice.II-e si%cle:une anal1se de psic ologie istori(ue. este istorie totală nu pentru că mentalul ar fi totul. necramponată doar în evenimente.!ssai de ps1c ologie !nc1clopedia 'niversalis.Introduction Q la 3rance .

punând în evidenţă imaginarul !i practicile dominante ale (isericii !i ale a!e%ărilor din sudul +ranţei :"arcassone. istoria imaginarului' Ln 1F?. din "a +ouvelle .ot .3 între religia 2oficială3 !i e7presiile religioase 2populare3 ale epocii' =A P$ilippe AriWs. Ha )Gcouverte. favori%ate de o tot mai eficientă difu%are a modelului cultural urg$e%' . 1F. 5allimard. 0d' Meridiane. numită Inc$i%iţie.ovelle :"a mort en /ccident de 7S8S T nos 5ours.E. Mic$el . agentul activ care a provocat sc$im arile de profun%ime este inconştientul colectiv.olumul 3aire de l& istoire din 1F?. V omme devant la mort.istoire des populations francaises et de leurs attitudes devant la vie. lui Hudovic cel Sfânt !i ţăranilor de pe domeniile sale' )upă părerea lui He 5off istoricii nu puteau face o prioritate doar la civili%aţia materială. 0d' Meridiane. >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală . nici idilic.ediu.=. studiind mentalitatea revoluţionară !i atitudinile în faţa morţii. (uc'. "&enfant et la vie familiale sous Oancienne r6gime. autorul a reu!it o performanţă deose ită pentru o carte ce trata istoria mentalităţilor. I4II.Bean )elumeau :"a peur en /ccident M$.rad' M' "arpov. periferică în raport cu o instituţie ecle%ială centrală. ca !i prin cele care aveau în vedere atitudinile în faţa morţii' Anali%înd aspectele mentale legate de familie !i de sentimentul copilăriei în vec$iul regim france%. 1F??>. dar !i a repre%entărilor colective. religiei.P pline de promisiune. în ciuda am iguităţilor conceptuale. cel care determină variaţia mentalităţilor în epocile istorice=A . Seuil. de4a lungul secolului al 8. între cultura 2savantă3 a no ililor !i culturile 2populare. AriWs considera că trecerea de la un model de comportament la altul nu este re%ultatul unor mutaţii glo ale ale societăţii. )imensiunea umană a istoriei.A' == Al'4+l'Platon. în desc$iderea ediţiei 1F?.P$ilippe AriWs va urma solitar propriul parcurs. ci se e7plică prin cau%e de natură psi$ologică' Ln vi%iunea lui P$' AriWs.1F<.II si%cles. devenind est seller pe piaţa france%ă a cărţii' =1 Istoric de duminică3.1F.Paris.o1en Age Q nos 5ours. consacrată unui sat cat$ar din veacul al 8III4lea.I' 1E . Paris. !i anunţa. .ovelle a studiat mentalitatea pre4revoluţionară !i a constatat că. atitudinilor.<41. care formea%ă mentalităţile'BacCues He 5off definea sugestiv e7presia istorică !i colectivă a mentalităţilor. !ssai sur O istoire de la mort en /ccident du .I>' Ln 1F?I lucrarea lui 0mmanuel He &oK Hadurie.ontaillou4:1F?I>. o mi!care de destructurare a valorilor.E. socia ilitate. a gesturilor.alori umaniste în cultura şi civilizaţia !vului . +oi7 sau Avignon>' Ln acest fel autorul ne oferă o perspectivă a raporturilor dintre centru !i periferie.F se produseseră sc$im ări în atitudinile colective. a pus o piatră importantă la soliditatea tendinţei de pătrundere în teritoriul profun%imilor con!tiinţei colective :imaginarul colectiv> !i a celor atitudinale. un !v . reconstituie categoriile mentale care i4au marcat acestei comunităţi modul de viaţă economică.Seuil. agresivitate. 1F?.Mona O%ouf a de%văluit. relansînd studiul mentalităţilor prin cercetările sale dedicate atitudinii faţă de familie !i sentimentului copilăriei. studiul P"D istoire de lDimaginaireP al lui 0velKne Patlagean a propus termenul de imaginar pentru a denumi acea parte a mentalităţilor formată de reprezentările colective.1F?I.)irecţii în istoria mentalităţilor.ontaillou.istoire. fiind necesară întrepătrunderea acesteia cu cultura !i spiritualitatea' Preocupat de un alt ev mediu. 1F.III4lea s4a produs lent o modificare a sensi ilităţilor.ovelle constata că în ultimele trei decenii înainte de 1?. . într4un mod strălucit. 1F. ce pot pune în evidenţă trecerea de la un model mental la altul în cadrul aceleia!i societăţi' . 1F. p' I' M' O%ouf.ediu. faptul că ea este refle7ul unor profunde nevoi pulsionale colective'== Mentalităţile colective sunt o istorie a sensibilităţii. propunând o =1 Monografia istorică. comportamentelor. autorităţii etc' pe care a remarcat4o !i Pierre "$aunu în al său >i6cle des "umi%res. dar nici întunecat. <.(uc. Paris. He Seuil. Paris. 0entru un alt !v . pluralitatea sistemelor de e7plicaţie dincolo de unitatea pro lematicii aflată în preocuparea istoricilor.mort. . Id6ologies et mentalit6s. +aKard. comportamentale. Seuil.I-$. printre noile fronturi Ppioniere.. "a feteN sous la :6volution franWaise. III. studiul mentalităţilor pune istoria în mişcare' Mic$el .p'AF' B'He 5off. pp'=<A4=?@'Al' )uţu. Paris. socială !i religioasă' Pornind de la o perspectivă antropologică He &oK Hadurie ne pre%intă destinul unei populaţii eretice. . care înseamnă ceea ce este comun "ae%arului !i ultimului soldat din legiunile sale. p'1.1F?A. în 3aire de lD istoire. village occitan de 7UIJ Q 7SUJ''.ediu al profunzimilor. mecanismul incon!tient al săr ătorii revoluţiomnare.>...He 5off considera că.fecunditatea mărturiilor multiple.ol'I.ovelle s4a ocupat de mutaţiile politice !i sociale cele mai radicale. vor ind de o sensibilitate reînnoită. adică a imaginarului colectiv' B'He 5off semnala.

care a cunosct o desc$idere de amploare !i semnificaţie prin istoria mentalităţilor.istoire et m6moire.studiere atentă a acestei constelaţii mentale formată din concepţii. op. Paris. societăţile occidentale au imaginat un timp al originilor. turnuri.erveilleu*. care spul eră confortul metodologic !i documentar. iposta%ele violenţei. sensi ilităţile în faţa morţii. a fost înţeleasă ca o fragmentare. istoria ideilor etc' Pentru istoricii tradiţionalismului positivist nici pretenţa unui nivel de competenţă interdiscipliară. în "a +ouvelle .. Paris. demonstrea%ă e7istenţa unui ori%ont esc$atologic.onstres dans la litt6rature allemande du . . . Paris.istoire.III4 lea. !tiinţifică. căi !i mi#loace ale mira ilului 4 vise. depă!irea economicului. imagini. "e .Paris. în anii ]. ce apărea ca o .1' 1? .I' . "a +aissance du 0urgatoire. (ordas. 1F.AU Mic$el Meslin :Gditeur>. vi%iuni. sim oluri. toate scot la iveală imagini interioare. imagini ale Apocalipsei !i ale Budecăţii de Apoi. a (isericii. îngeri.radiţionali!tii po%itivi!ti nu au vă%ut cu oc$i uni cola orarea dintre !tiinţele umanului !i socialului. referindu4se la curio%itatea faţă de ori%onturile îndepărtate ale spaţiului !i timpului. de aceea a stârnit critica istoricilor po%itivi!tilor sedu!i de mar7ism' (ătătia consecventă a noii istorii cu neopo%itivismul !tiinţific. de folclor. în cadrul mentalului. politicului !i socialului de tip evenimenţial. milenarisme. nu a fost agrată'Lnsă!i noţiunea de izvor istoric. faţă de originea oamenilor !i naţiunilorU la angoasa inspirată de nelini!titoarele necunoscute ale pre%entului !i viitorului'Imaginarul se referă la atenţia acordată mi!cărilor involuntare ale sufletului. educaţie. filosofie. PaKot.ovelle. He 5off constată rolul predominant al construcţiilor imaginare în con!tiinţa colectivăU până la &ena!tere !i c$iar până în secolul al 8.oate imaginile din 0vul Mediu. esc$atologic. săr ătoarea. la povestirea utopică. Paris. cea a omului. une science dans lDenfance . P'/'+'. generatoare de Pmises en sceneP a eva%iunii sau refu%ului.P percepti ilă doar în durată lungă. "es . $igienei.erveilleu* dans la litt6rature franWaise au . 1F. artele.P un tărâm imaginar între cer !i pământ în Humea de )incolo' . pitici. de%văluind o lume imaginară. al strămo!ilor.onstres des mondes et merveilles a la fin du . = vol'. la constrângerea socială. %âne. demoni. repre%entările sim olice ale ierar$iei sociale etc'. 1F. "oll' P[ue sais4#e-P. mai vec$i sau reînnoite !i com inaţiile dintre ele' =< Studiul lui 0'Patlagean constituie o primă încercare de conturare a frontierelor acestui domeniu. 1F. 5allimard.AU "laude 9appler . teritorii împărţite de etnografie. de cea religioasă. la interogaţiile asupra morţii. etc'. PfiinţeP ale mira ilului 4 uria!i. profeţii. de felul viselor.o1en Age. filosofică.tentaţia de diversificare tematică a istoriei. vi%iuni.cit. cu istoria epidermică !i fragmentară s4a datorat !i implicaţiilor ideologice. care a dominat con!tiinţa colectivă: ParmataP cre!tină a mira ilului 4 sfinţi. 1F. 5^ppingen.pp'F=41@1' 0velKne Patlagean.<' =E B'He 5off.o1en Age M77X8 -7SX8Y. "Dimaginaire et les cro1ances en /ccident. B'He 5off. Paris..or ind de o istorie Paproape imo ilă.Ideologies et mentalit6s. ascultată sau citită !i imaginea pe care o sugerea%ă #ocul. apariţii. 'ne science en marc e. morminte. mar7ismul fiind stindardul multor medii universitare occidentale')e altfel. potrivit condiţiei sociale !i nivelului de cultură specifice diferitelor paliere mentale' /nele dintre aceste imagini au avut un impact e7cepţional în funcţionarea socialului însu!iU este ceea ce He 5off surprinde în P+aşterea 0urgatoriului. vedenii etc'=I . 1F. p'=@?' =I )aniel Poirion. p' AE4A?U"laude 45il ert )u ois. dimensiunea culturală a alimentaţiei. nr' 1F=.fiind de acord că istoriografia nu ar tre ui să se ocupe simultan de istoria ideilor. Imaginaire de la :ennaissance. crea dificultăţi de adaptare la noi competenţe pentru istorici'A!a se face că noile e7igenţe nu au o ţinut consensul tuturor =< B'He 5off. adânc înrădăcinate în mentalul colectiv'=E Interesul unor istorici pentru universal sim olici mitologic. "e . la armonia dintre dorinţă !i reprimarea sa.o1en Age .ârstă de Aur a unăstării !i inocenţei' Ln aceea!i măsură.1FFA.@ a avut loc o revenire spectaculară a istoriei politice !i cea a timpului pre%ent'. delicvenţei.AU "laude Hecouteu7. p'=@' Mic$el . P'/'+'.P un PinventarP al mira ilului cotidian. pentru viaţa familială. spectacolul etc'B'He 5off a reali%at prin PHY Imaginaire m6di6val. locuri ale mira ilului 4 castele.

care intră în carapacea definiţiilor raţionale' =? Lncă de la sfâr!itul anilor M?@ au început !i unele critici legate de mentalităţi c$iar în mediul Annalelor. odată cu numărul 1 revista Annales î!i sc$im ă su titlul 0'S'". care #oacă pe scena teatrului istoriei. la practicile prin care se reali%ea%ă identitatea socială.@4YF@ inventarea unor noi termeni care să semnalel%e mai cuprin%ător fenomenele istorice' Ln locul conceptului de mentalitate. de asemenea.?> !i Marcel 5auc$et'Lncepând de prin 1F. aerisite.F>' =.=.care a temperat conceptul. concurenţa s4a înfiripat !i între Annales !i "&-cole des autes 6tudes en sciences sociales .Ie si%cle. nu numai din motive !tiinţifice . care a ivocat egemonia Annalelor în privinţa influenţei şi reputaţiei. pentru a elimina barierele cunoaşterii. am iţiilor dintre diferitele generaţii de istorici'+rnand (raudel a fost printre cei aspru criticaţi de generaţia mai tânără. !*plorări în istoriografia contemporană. 1F. ci !i din motive ideologice' )e% aterile în #urul PtradiţieiPnoii istorii.istoire et repr6sentation. dar !i multe orgolii'Intelectualismul. au vor it de istoria repre%entărilor colective pentru a califica unul dintre aspectele actuale ale redefinirii unei istorii a mentalităţilor 2în pierdere de identitate. es(uisse panorami(ue d&une istoire sans nom 3: 1FFA>. ce se traduc în forme rituale sau atitudinale' )intr4o suspectă nevoie de sc$im are conceptuală :care traduce tendinţa de apropiere a istoriei de sociologie :resimţită !i în mediul istoriografic anglo4sa7on>. mituri..>> a su liniat ideea de a nu fi 2uitaţi3 actorii complec!i. de ordin conceptual !i metodologic. Gd'italiană. genul numit microistoria. cu concepte largi. uneori oportunist !i ideologic. utopii.F> !i Alain "or in în 2 "e vertige foisonnements.slu#itorilor lui "lio.oader Nicoară. orgoliile unor istorici france%i. a determinat în anii M. fiind definit în contrast cu repre%entările individuale..1F?E> sau Alltagsgesc ic te :Istoria cotidianului> agreată cu prioritate în istoriografia germană :A'HaudtSe dir'.F.istoire au5ourd& ui. .istoire. de eli erare a istoriei de fragila idee a realului. Istoria cotidianului. intitulată 2turnanta critică3.ermenul de reprezentări colective a fost folosit de 0' )urS$eim din 1.. secretarul de redacţie al Annalelor . . 1F. a început să se prefere un termen durcS$eimian. Clio în orizontul mileniului trei.3 contestată de avântul unei istorii culturale'=F"$iar din aniii Y. mem ru în conducerea Annalelor. reprezentare'Mutarea istoriei mentalităţilor în istoria reprezentărilor.1 M'. o instituţie condusă între 1F?? !i 1F. aflate în sc$im are' S re o istorie culturală Intenţia de sporire a inteligibilităţii istorice. p'1.ovelle. ca un ansamblu de interrelaţii. greu traducti il în mediul anglo4sa7on.ceea ce sugera un Pdialog :înnoit> mai densP a istoriei cu !tiinţele sociale. în "& . replica susţinătorilor Annalelor a fost un program reînnoit de cercetare istorică. p'<I' 1. în . sim oluri.@ &oger "$artier a pledat pentru o istorie culturală. inclusiv privind istoria mentalităţilor. dar o fermă atitudine anti4Annales a avut +ranNois )osse :"& istoire en miette.(ernard Hepetit. pretin%ând o diferenţă 2netă3 între repre%entări !i mentalitate6 Noţiunea de reprezentare se referă după părerea sa la construcţiile sim olice ale grupurilor sociale.I de istoricul +ranNois +uret. de durată lungă !i efectul reducţionist al metodelor cantitative' Ln 1FF<. um rela mai mare a istoriei culturale mo!tene!te istoria mentalităţilor !i imaginarul social' =? )esc$iderile istoriografice au promovat. dar s4au datorat orgoliilor. =F . 4bien maigre id6e du r6el :Mic$el +oucault>. dar mai ales tentaţia sociologi%antă a istoricilor anglo4americani au întreţinut o sesia unei !tiinţe istorice pragmatice. >ciences >ociales. au ascuns nu numai intenţii serioase. a însemnat o desc$idere interdisciplinară declarată în plin avânt astă%i' . a propus o nouă înţelegere a socialului. considerat prea sufocant. "&univers d&un frioulan du $. apoi de Marcel Mauss care l4 a introdus în voca ularul sociologic' Noţiunea de 2stereotKpe3 a fost folosită de Xalter Hippmann în 1FAA în anali%ele sale despre opinia pu lică'&oger "$artier în 2"e monde comme repr6sentation3 :1F... repre%entări ale cărui câmp se amplifică astă%i în sânul istoriei culturale. ca cea a Annalelor. venită din Italia !i repre%entată de istorici precum "arlo 5ins urg : "e fromage et les vers. la instituţiile care atestă e7istenţa acestor grupuri etc6 :eprezentarea a repre%entat termenul cel mai general cu care a operat de#a istoria mentalităţilor !i ea se concreti%ea%ă în imagini. care nu mai insistau la reînnoirea unei tradiţii istoriografice. pentru pretenţia sa de eminenţă cenuţie')ar.. iar BacCues &evel.

iar o a ordare din perspective mentalităţilor necesită. mGmoires et identitGs. în "&. prin na%ism. pe istoria oficială.Qi pe ce surse. în detrimentul celei individuale. istoria mentalităţilor.1?41F' <1 +ranNois (Grida. P/+. nu poate face a stracţie de mentalitatea comună'<@)e asemenea. numeroase interogaţii. în posi ilitatea oamenilor !i societăţilor de a se perfecţiona moral.. pentru a se integra. au venit dinspre istoriografiei anglo4 sa7one.arietatea surselor asigură valori%area multiplelor direcţii în care se constituie !i se manifestă palierele mentale !i imaginare' Antropologia istorică. nu !i sc$im ările de4a lungul vremii'Pe HoKd îl deran#a preocuparea istoricilor pentru mentalitatea comună. din alte timpuri ca cele antice. dar !i de contemporan într4o epocă ca cea de a%i îi pretinde ma7imum de precauţii' "onform tradiţiei noii istorii ideea de a folosi trecutul ca magistra vitae. inevita il influenţată de putere.istoire au5ourd& ui.dincolo de diversităţi !i specificităţi istorice sau contemporane. !tiinţifice. 1FF@> care repro!a 2inutilitatea3 conceptului de mentalitate.endenţioase !i virulente critici la adresa istoriei mentalităţilor.3:1FF<>. care taie elanul de superioritae atri uit cu aroganţă timpurilor contemporane'Ln ultimele două secole s4au succedat generaţii pe care ideologiile politice. dimpotrivă o privire generoasă. în [uestions dY$istoire contemporaine' "onflits. PvoceaP gîndirii !i a sensi ilităţii umane. atât de adorată de umanismele !i laicismul contemporan' . nu numai france%i. mai ales pentru speciali!tii în detalii materiale.2sună apelul lui Hucien +e vre în 2 Combats pour l& istoire. de cea propusă de contraputeri. în fante%iile !i visurile sale' &ealitatea fi%ică de care simte atras istoricul nu e7istă în afara realităţii sim olice. încearcă să surprindă sensul pe care îl ia lumea de asta%i !i. sous la dir' de H'van Zpersele. sunt legate de dimensiunea mentală comună. pe care cercetările comparate le pot demonstra' 1F . de resentimente. afinităţi. p'==E4==?' Nostalgiile ideologice naţionaliste veneau în contradicţie cu ceea ce n oua istorie a sugerat consecvent !i anume că toate societăţile istorice. comportamente. material !i etnic'Apelurile la ideologi%area istoriei nu convin tuturor slu#itori ai lui "lio6Postura sa de cercetător al trecutului. fascism. fără argumente prea solide.Nu este de negli#at faptul că sc$im ările terminologice s4au petrecut pe fondul unui suspect de%interes al istoricilor. "&. dincolo de specificul lor.&ăspunsul ar putea fi acela că Istoria se face cu toate sursele U ea 2se edifică fără e7cepţie cu tot ceea ce ingenio%itatea umană a putut inventa !i com ina. de felul lui Marc +erro din2)i* leWons sur l& istoire du $$-e si%cle 3:1FF?>. !i a unei istorii care după părerea sa ar avanta#a doar constantele. de încrederea fanatică în !ansa progresului civili%aţiei !i al culturii. pentru legitimarea rasismului. mitice sau rituale cu a#utorul cărora oamenii !i comunităţile percep !i 2domesticesc3 comple7itatea nelini!titoare a vieţii' Haurence van Zpersele. omul nu trăie!te într4o lume de fapte rute sau conform nevoilor !i dorinţelor lui imediate. care presupune sondarea unor aspecte care nu ţin de dimensiunea raţională. ci mai curând în mi#locul unor emoţii imaginare. moduri de gîndire. opo%iţii. e7primată de grupuri sociale. cu familiarele raporturi dintre oameni !i %ei sau în cele ale istoriei medievale. care prin instrumentali%area trecutului nu poate decît să aducă pre#udicii unei istorii autentice'. de un destin politic !i cultural comun. [/A)&I50. nationale minoritare. de a sistemati%a mai clar conţinutul mentalului. culturale etc. care fug de c$estionarul cu între ări grele ale istoriei'Pentru unii istorici pare PincomodP să pătrundă în mentalităţi.oate ideologiile politice au vrut să aleagă din trecut doar elementele politice. diferitele maniere de folosire a istoriei.)e l& istoire des mentalit6. etnice. comunism. pe memoria individuală sau colectivă ve$iculată de producţiile artistice !i culturale. însemna evitarea orcărei ancorări ideologice. marcată profund de cre!tinism' Pentru :încă> mulţi istorici privirea în trecut este marcată de pre#udecăţi.. similitudini. Paris. <@ Humea istorică este e7tem de comple7ă în frământări. de interferenţe culturale. relaţii. a superiorităţii rasiale !i culturale'<1AndrW (urguWre susţine că au rămas să se numească noii istorici :c$iar după aproape un secol de la lansarea AnnalelorY cei înclinaţi spre o istorie comple7ă. în principal de la 5eoffreK HoKd : )em1stif1ng . fidelităţi. numai că istoricul engle% ignora faptul că fiecare mem ru al societăţii. A@@E. nu este un PdrumP comod. emoţii sentimente. Introduction. comparaţii. adică în atitudini..entalities. apartenenţe etc' "u alte cuvinte. P$ilippe &a7$on. în consecinţă. direcţia cunoa!terii istorice' Pe ce tre uie să se a%e%e interpretarea trecutului. contingenţe. în speranţe !i temeri..istoire entre science et m6moire. care să folosească la cî!tigarea simpatiei pu lice'Secolul 88 a cunoscut. culturale le4au or it de idealism.p'11.

' <= << Ibidem. care a pu licat te7te din Al )upront :)&une istoire des mentalit6s> !i 5' )u K :.)irecţii în istoria mentalităţilor . care i4au făcut să pătrundă mai su til în înţelegerea trecutului sau a realităţilor vremurilor lor' <AInteresul pentru aspectele mentale au fost mai ine conturate de istoriografia romantică. omul modern. p'1=.E. au fost sensi ili la mo!tenirile trecutului antic !i i%antin. Pârvan. destul de receptivă la orientările celei occidentale. a!a cum su liniase 9ogălniceanu în legătură cu istoria românească'Ha sfăr!itul secolului al 8I84lea 8enopol. pentru că mulţi intelectuali. inclusiv despre mentalităţi' 0coul noilor tendinţe istoriografice a fost sla . la moravurile !i ideile societăţilor. 1F.istoire et sociologie de l&/ccident medieval2>.5' )u K. ci !i %elul conformist auto$tonist. Iorga. la relaţiile dintre oameni !i dintre forţele politice. apoi Iorga fuseseră interesaţi de Punitatea de ordin sufletescP a românilor. 0d' Meridiane. politic etc'. p'1=. nu numai cen%ura ideologică a împiedicat lipsa de ori%ont !i metodă rafinată a cercetării istorice române!ti. cu e7cepţia unui număr din :evue :oumaine d& istoire.nească "u multe secole în urmă o ogată tradiţie umanistă a cărturarilor. orientând istoriografia noastră spre aspecte compati ile cu ideologia comunismului'I%olarea culturală a istoriografiei române!ti a continuat în anii YE@4 M. din felul cum este alcătuirea ei sufletească la un noment dat. de cre!terea !i descre!terea civili%aţiilor. repre%entată de Stolnicul "onstantin "antacu%ino.etc'Sesi%înd multiplele feţe ale dimensiunii umane. Nicolae Milescu. de Pcon!tiinţa pentru sine !i pentru alţiiP a societăţii'/rice se întâmplă într-o societate omenească vine din starea de spirit. 1F. Miron "ostin.de PsufletulP !i PcaracterulP lor. prin repre%entaţi remarca ili. susţinută de nevoia unei înalte competenţe teoretice !i metodologice. fiind receptivi la nole modele de umanitate care se conturau în timpul lor'Studiind la !coli de prestigiu. despre mentalităţi a fost pu licată ăn vol 0entru o istorie a vec ii culture romîne. prin relevarea e7emplară a originilor no ile. religios. pe fondul naţionalismelor e7altate de marile ideologii politice care au întuit perioada'Mentaliatea naţionalistă nu a fost în perioada ante elică !i inter elică un motiv rigid de înc$idere culturală. desf*cându4se de leg*turile cu transcendentul !i4a a andonat totodată !i destinul de dincolo de lume. Nic$ifor "reainic reflecta genial în +ostalgia 0aradisului la faptul că. <=Istoriografia noatră inter elică s4a dovedit. acea magnific* ordine etern* !i s-a pipernicit ca într-o carcerZ în condiţiile de timp şi de spaţiu terestru M2Y A fost o fatalZ iluzie a mentalitZţii moderne sZ creadZ cZ spiritul se poate împZca definitiv cu lucrurile din aceastZ lume în intervalul dintre naşterea şi moartea terestrZ 3' O asemenea reflecţie e7plică într4un mod rafinat mentalitatea seculară a modernităţii !i consecinţele marginali%ării religiei' Instalarea stalinismului cultural a îngreunat situaţia. cultural. au contri uit remarca il la începutul unor cercetări de pionierat ca Mircea 0liade în istoria religiilor' "$iar !i în viaţa culturală auto$tonă ortodo7ismul intelectual a generat unele reflecţii importante despre condiţia umană. unde câţiva savanţi france%i. despre destinul sacrului în modernitate'Pe această linie.a permanenţelor mentale !i a continutăţilor naţionale su aspect etnic. umani!tii no!tri au acordat un loc însemnat sensi ilităţii.5iurescu.@ s4a ţinut la (ucure!ti Congresul de ştiinţe istorice. )imensiunea umană a istoriei. 0d' 0minescu. )imitrie "antemir.p'1F@41F<' "onferinţa ţinută la radio de M' (er%a. protocronist !i patriotard al multor istorici'Ln 1F. la na!terea mentalităţillor legate de PpatrieP. dar !i faţă de înnoirile moderni%atoare'"aracterul naţional4patriotic al istoriografiei tre uia să fie ec$ili rat de nevoia de a descoperii autenticitatea trecutului istoric.(rătianu.' A@ . precum. )imensiunea umană a istoriei. ca &'Mandrou. ei au eneficiat de desc$iderea spirituală !i intelectuală stimulată de lecturi. venind dinspre istoria culturii: Ale7andru )uţu'Autor a unui număr <A Al')uţu.@. dar nevoia unei istorii naţionaliste era considerată imperioasă. care păstrea%ă un respect rafinat faţă de reali%ările !tiinţifice ale generaţiilor precedente' Mentalităţile în istoriografia rom. dar mai ales de către un savant rafinat. Al')upront au pre%entat un raport al cercetărilor istorice de după 1FEI.<'Al')uţu. de altfel singurele te7te de autori france%i pu licate în timpul regimului comunist'"onformismul ideologic faţă de negarea sau ignorarea iniţiativelor capitaliste PretrogradeP avea să fie încălcat su til de Mi$ail (er%a <<.de%ideologi%ată.(uc.

în plină perioadă de reticenţă ideologică comunistă. o pledoarie pentru impunerea unor noi perspective asupra trecutului. ci mai degra ă evitarea unor practici de genul ine7actităţilor.entalit6. P' .F ori%ontul istoriografic s4a lărgit considera il. din :omânia literară.@ sau 'n d6batNles mentalit6s collectives în :evue des etudes sud-est europ6enes . a ătăliilor purtate de masele populare pentru li ertate !i dreptate socială. oferită de Bibliografia istorică a :omîniei. în :evista de istorie.eodor sau Hiviu Maior.@. mai atente la comple7itatea realului. dur6e et le paradigme des FAnnalesF . se datorea%ă o sesiei că înnoirea istoriografică se află în fapte descoperite în documente inedite' "u toate <I <E Ibidem.de critici.mai ales cei formaţi la P!coalaPlui Al' )uţu. la diversitatea iposta%elor umanului' "om ătând cu delicateţe etic$etările superficiale Al' )uţu. fără a putea ec$ili ra tentaţiile PtradiţionaleP auto$toniste !i i%olaţioniste' Lntr4o ţară ca &omânia. >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală . p'=1' Al'4+l'Platon. Panorama istoriografică din 1F. pentru progres !i civili%aţie .oldaviae . care cerea o istorie a necontenitelor lupte de clasă.entalităţi colective şi imaginar social. co4aut$or S' Nicoară>. în Analele /niversităţii (ucure!ti. care recomandă e7tinderea c$estionarului istoriografiei !i demersul $ermeneutic. Clio în orizontul mileniului trei. su prete7tul unei istorii ideologi%ate.' . Ia!i. de la Ia!i care a su liniat importanţa unor +oi direcţii în istoriografia contemporanăN istoria mentalităţilor .eridionalis. sau Ale7andru4+lorin Platon.F.<E Ha "lu# profesorul Pompiliu .1F?F. nu a izvorît dintr-o modă şi de aceea nu este ameninţată de timpul care trece'<IMa#oritatea istoricilor de dinainte de 1F.< sau în articolul 0entru o istorie a mentalităţilor în spaţiul românesc. materialismul dialectic !i istoric nu a putut dispare a!a u!or !i odată cu acesta nici apologeţii i%olaţionismului !i a ta uurilor istoriografice')e!i producţia istoriografică a crescut după 1F. . su prete7tul că nu4i interesea%ă un teren al disputelor. numeroase lucrări istoriografice păstrea%ă limba de lemn !i criteriile sta ilite prin Programul P"& din 1F?<. omisiunilor. în Analele 'niv Al.eodor a semnalat importanţa Qcolii Analelor în renovarea istoriografiei !i a încura#at cercatarea unor teme despe mentalităţi !i imagologie' )upă 1F. dar s4au remarcat. ca "iteratura comparată şi istoria mentalităţilor. care a stat aproape MI@ de ani în comunismul ideologic apetitul po%itivist. fără valorificarea în cercetări semnificative. spre studii mărunte. 1F. venite mai ales din rândul istoricilor care se tem că4!i văd opera contra%isă de noile PlecturiP care se aplică surselor trecutului'"riticile aduse istoriografiei comuniste n4a vi%at niciodată demolarea ei în loc. care a su liniat pulsul sla al cercetării române!ti a mentalităţilor în M"& istoriografie roumaine et l&6cole des FAnnales P. care să aducă contri uţii semnificative la restituirea trecutului nostru istoric'"ercetarea universitară a rămas tentată cu predilecţie de po%itivism.@.1F. Istoria mentalităţilor2. 1F. acesta din urmă oferind unele ditre cele mai remarca ile anali%e privind mentalitatea revoluţionară pa!optistă' Istoria mentalităţilor.A sau )imensiunea umană a istoriei. Ioan Cuza. e7agerărilor. 1F.E. dar !i o sesia i%olării de e7igenţele contemporane'A e7istat la mi#locul anilor ]F@ c$iar o furie : inspirată se pare de la nivelul Academiei> contra de% aterilor legate de demiti%are în istoriografie sau de studierea modelelor mitice din mentalitatea românească' Po%itivi!tii confundă înc$iderea ori%ontului intelectual cu patriotismul. nota faptul că istoria mentalităţilor.E.1F. intitulat . )irecţii în istoria mentalităţilor.oader Nicoară. 0d' /niv' Al'I'"u%a.p'A?4A. Ce aduce nou istoria mentalităţilor[. arată canali%area prioritară spre pu licarea de documente.<' Nu pot lipsi din menţiune câteva dintre cărţile sale e7cepţionale. 1F. nu a scăpat de atitudini controversate. A@@A etc' A1 . care au însemnat. pentru apărarea fiinţei naţionale !i neatîrnare. în Acta . în toate centrele universitare desc$i%ători de drum în studiul mentalităţilor. privită ca o nouă manieră de a a orda trecutul !i de a lărgi considera il câmpul istoriografic. 1F. 1F?F. A@@@.impresionant de cărţi !i studii Al' )uţu : care din păcate nu a fost mem ru al Academiei &omâne> a semnalat importanţa noii istorii în într4un studiu din :evue :oumaine d& istoire. Ia!i. preocupările privind mentalităţile fiind ceva mai numeroase. iografii în loc de sinte%e.F au evitat de% aterea asupra noilor tendinţe istoriografice occidentale. ci drumul ătătorit su aspect tematic !i metodologic'Printre e7cepţii s4au numărat totu!i Hucian (oia. având alergii grave la inovaţiile tematice !i metodologice occidentale'Stigmati%area sau a ţinerea de la sugestiile noi sensi ilităţi istoriografice.F4A@@@.

a instituţiilor. a ceea ce alte !tiinţe segmentea%ă' <?0a a vă%ut nevoită să se desc$idă inevita il spre ac$i%iţiile celorlalte !tiinţe socio4umane. în legătură cu na!terea spiritului interdisciplinar')iferenţierea mentalităţilor în plan social.@. metode. desc$i%ând noi domenii de investigaţie. durata lungă. psi$ologia. ceea ce face ca cercetarea românească să se situe%e printre ultimele în 0uropa' Bocul de gle%ne al po%itivismului. demograful etc'. de aspiraţii. de opinii ideologice. de motivaţiile profunde ale atitudinilor !i comportamentelor în diferite momente ale trecutului. pasiuni care au stat la a%a faptelor istorice' II Mentalităţile. a avut nevoie să descopere #ocul comple7 al interacţiunilor. Paris. P'/'+'. nivele culturale. lingvistul. con#unctură mentală. Mentalităţile. dar . invocarea necesităţii perspectivei interdisciplinare a redesc$is Pcutia PandoreiP6Istoria a fost pusă în instanţa de #udecată a !tiinţelor sociale. sociologia. al decala#elor. !ase pagini. dar nu poate ignora interesul pentru cadrele mentale ale oamenilor din trecut. vocaţia de a căuta fapte de viaţă istorică uitate. istoria a căutat un loc de întâlnire pe acelaşi teritoriu al mai multor !tiinţe. 1F.mai ales după al doilea ră% oi mondial. nivele mentale. să4!i formule%e propriile interogaţii asupra domeniilor unde ei au oca%ia de a se întâlni. de cele mai multe ori înc$ise în istoria ideilor. pe care le4a recunoscut în atitudinile !i comportamentele umane individuale !i <? P'"$aunu. etnologia etc'Istoria a fost acu%ată că devine la oratorul de e7perimentare a ipote%elor aparţinând acestor discipline'O cercetare interdisciplinară are avanta#ul imens de a servi ca liant al elementelor dispersate. din studii improvi%ate de cinci. cu incon!tientul. al profun%imilor care fac imposi il un recurs simplist la sfera conceptuală !i metodologică tradiţională Qiinţă a stăpânirii trecutului !i a con!tiinţei timpului. climat mental. . PLntâlnireaP istoricului cu iraţionalul.astea.P prin ane7area tentaculară a câ!tigurilor altor !tiinţe precum antropologia. care au îm ogăţit !i remodelat sectoarele tradiţionale ale istoriei. noi pro leme. sentimente. respectul faţă de alteritatea disciplinelor. despre identitate !i diferitele alterităţi naţionale' O perspectivă mai comple7ă a istoriei nu poate rupe evenimentele de tradiţii. nivele culturale O metamorfo)ă mentală $i culturală#de la cum ătarea cre$tină la dietele moderne O*iective# Preci%area modului în care mentalităţile au intrat în teritoriul cercetării. e7plicarea relaţiei dintre palierele mentale !i culturale' Surprinderea aspectelor novatoare din cercetarea mentalităţilor colective')escierea principalelor metamorfo%e mentale de4a lungul istorieu' Noţiuni c"eie# pluridisciplinaritate. sociologul. etnologul. cînd multe istoriografii ale naţiunilor vecine sunt mult mai credi ile !i mai ine receptate în lumea occidentală'Noile e7igenţe istoriografice presupun că meseria istoricului înseamnă sporirea competenţei profesionale. c$iar dintre cei mai po%itivi!ti dintre istorici tind să4!i formule%e astă%i tematici care amintesc de mentalităţi. pentru vi%iunea lor despre lume. un domeniu la frontiera dintre $tiinţe Pro*lematici $i metode novatoare Climat. auto$tonismului !i i%olaţionismului ne #oacă feste astă%i. p'1=' AA . con(unctură $i contagiune mentală Mentalităţile se sc"im*ă lent Nivele mentale. în ciuda te$nicilor diferite de care fac u%' <. dar în conţinutul studiilor sau cărţilor lor nu se găsesc decât Pantologii de documenteP sau povestirea unor documente luate Pla metru pătratP din ar$ive'O anali%ă a istoriografieii române!ti arată că mulţi istorici au fost o i!nuiţi să4!i facăPoperaP doar din pu licarea de documente de ar$ivă. care să permită lărgirea c estionarului istoriei. un domeniu la frontiera dintre $tiinţe Istoria nouă. noi mărturii. ignorate sau du ios interpretate'Orice istorie vi%ea%ă restituirea cu prioritae a evenimentelor naţionale. care au acu%at4 o de ulimie. o apropiere în câmpul de o servaţie. de Pnoi apetituri. dar !i repunerea comparatismului în drepturile fire!ti' Istoricul tre uie să PasculteP psi$ologul. a literaturii sau artelor'Adevărata interdisciplinaritate înseamnă.istoire et imagination.

semnele. de altfel. riturile !i credinţele. pentru desc$iderea pe care o oferă spre un spaţiu ideatic pe care istoricul îl poate valorifica' . isteriilor colective sau a fenomenelor de contagiune mentală' 07plorarea te%aurului antropologiei se dovede!te incitant pentru investigarea !i refle7ia !tiinţifică. pp'. mai ales cu durata lungă' PAr$itecturileP sim olice. I.C. reducti ile la raţionalităţi. literatură. "es mentalit6s. II. Paris.' A= .i%ând fenomene ca mitul. )e la compre 6sion en istoire. în politică.C.e%i.. . 5allimard.4 nr'1. etnologia nu este inteligi ilă decât în asociere cu timpul. a concepţiilor privind maria#ul.@. 1F?. vec$i !i moderni. a raportului dintre natură !i cultură.3 nr'<.P nota M'(loc$' Psi$ologia politică poate contri ui cu succes la e7plicarea mecanismelor profunde care stau la a%a revoluţiilor ori convenţiilor colective. a ta uurilor sociale. în 3aire de lD istoire. psi$ologii. "a d6mograp ie. p'1A1 !i 1=?' Alain (esanNon. P' Nora. !i 1. până la un punct.sous la dir' de B'He 5off. în istoriografia europeană un model de dinamism !i spirit novator' . Paris. imaginile. lingvi!tii etc. etnologia este un suport eficace'Istoricul se găse!te pe un teren comun cu al etnologului. 1F. în <Annales !. Paris. mit !i !tiinţă. impune o apropiere de psi ologia colectivă. #anv'4fGvr'. Id6ologies et mentalit6s. Hi ' +'Maspero. căci. de o mo!tenire culturală etc' <F5raniţele dintre discipline nu mai sunt impenetra ile' Antropologii. 'ne isoire ambiguR. Dd'de Minuit. în mod e7cepţional. P+aptele istorice sunt.4AAU ve%i. "a logi(ue de lDaction collective. la reconstituirea cu noi elemente a trecutului' Nu putem evita constatarea că marile linii de ruptură ale istoriografiei de încorsetările tradiţiei !i inaugurarea mentalităţilor !i imaginarului.ers une istoire ps1c analiti(ue.colective. P'Nora. la e7plicarea filiilor. sociologii. na!terea.ovelle. antropologia î!i propune să surprindă forme. 1F?<. în 3aire de lD istoire. Mic$el . contracepţia. înţeles ca Prelaţie a psi$ismului cu social4istoricul'P "âmpul de cercetare al sociologiei imaginarului. ale mitului. în legătură cu originea !i esenţa omului !i a societăţii. în <Annales !. după cum istoricii !i le4au însu!it pe ale acestora pentru un punct de vedere nou !i complementar asupra trecutului' Ac$i%iţiile !tiinţelor socio4umane 4 în ciuda ung$iurilor specifice din care privesc mecanismele intime !i construcţiile imaginarului social 4 aduse în terenul ferm al istoriei contri uie. sunt repere e7cepţionale pentru istoria imaginarului. au simţit nevoia să se familiari%e%e cu metodele istoriei pentru a înţelege în durată lungă transformările sociale. în care sim olicul este mai puternic decât ansam lul de argumente raţionale. de surprindere a structurilor lor ar$etipale. în general.. 1FF@. structuri ale incon!tientului. A'(urguiWre.A. pentru toate culturile societăţilor. ar$etipurile. care sunt Pfundamental acelea!i pentru toţi oamenii. a impactului imaginarului în ulversările sociale sau în e7plicarea rumorilor !i legendelor contemporane etc' Modificarea vi%iunilor despre moarte. pleacă de la P!coala istorică france%ăP'0a a repre%entat. religie. unde li erul ar itru este scurtcircuitat de o morală implicită. III. sim olurile etc'. sunt perspective valoroase pe care le poate demonstra demografia' Aceasta vine în spri#inul istoriei în de%văluirea acelor mecanisme de interiori%are proprii tuturor conduitelor sociale. Paris. B'He 5off. Presse /niv' de +rance. 0r6sentation. 1F. cuprinde multiplele implicaţii ale acestei dimensiuni profunde în viaţa cotidiană. în esenţă. p'1@A<' ve%i. >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală . p'1A='B'He 5off. fapte psi$ologice. primitive ori civili%ate'PPentru a înţelege manierele colective de conturare a identităţii. 0s1c ologie politi(ue. fo iilor.p'E1' <F A'(urguiWre.>. !tiinţă. înrădăcinarea o iceiurilor.>. p'1@F' B'0lster. elementele de continuitate sau de ruptură. ideologiile sau lim a#ele sociale. 1FEF. surprinderea aspectelor alterităţii. sociologia încura#ea%ă sondarea imaginarului colectiv. &ecunoscând că atitudinile !i comportamentele sociale sunt. în 3aire de lD istoire. pe care aceasta le poate o ţine din sfera sociologiei. #uillet4aout'.re uie să recunoa!tem că istoriografia france%ă a încura#at un periodic Pe7amen de con!tiinţă.P a dat un impuls enefic <. p'1F' . p'1A'Al'4+l' Platon. M'Olson.

distracţie. $igienă !i alimentaţie pentru folosirea timpului li er. defri!ând noi spaţii. civili%aţii.@41@I' B'He 5off.=?.istoire des population francaises et leurs attitudes devant la vie.reflecţiilor în legătură cu statutul disciplinei istorice. în 3aire de lD istoire. diversele sensi ilităţi !i sentimente. s4a e7tins. pe lângă erudiţie. precum domeniul mentalitătilor. faţă de copil !i educaţia lui. "es mentalit6sN une istoire ambiguR. pe care o elogia "icero. atitudinile faţă de practicile contraceptive. a fantasmelor.IIII4lea. gri#a. în 3aire de lD istoire. fiind necesare rigoare !i metodă' Marcel )etienne a pledat pentru sondarea miturilor !i a Pmesa#uluiP lor. A'"olin. care presupune o nouă lectură asupra evenimente !i fenomenelor de#a e7plorate. iar folosirea scrupuloasă să fie tot mai imperioasă' I1 Marele fluviu tumultos al istoriei:P' Ja%ard> înseamnă o dificilă concertare a unor aspecte diverse !i solidare. după o e7presie a lui 0mmanuel He &oK Hadurie. care pretinde. de aceea practicarea istoriei mentalităţilor este o treabă de profesionist. de legătura lor cu factorii naturali. Paris. adică în durata lungă. cînd. 0entru un alt !v . susţine B'He 5off. 1F?I' A< . #oc. pp'. singurul dealtfel posi il pentru o a ordare atât de am iţioasă. naţiuni. de soliditatea familiei în timpurile moderne6 )e la modelul familiei. etnologiei !i sociologiei istoricii mentalităţilor au descoperit structurile sta ile ale familiei. societăţi.. . III. în care familia tre uia să împartă cu copiii pâinea !i cuvintele :e7perienţa generaţiilor>. p' 1@E41AF' Alain (esanNon. III. "e m1t eN /rp 6e au miel. atât de necesare asimilării unui utila# conceptual !i a unei metodologii dificile' Istoria mentală pune istoricul pe un teren mai puţin sigur !i mai alunecos decât cel al realităţilor economice. spirit pluridisciplinar !i multă imaginaţie.în legătură PcertitudinileP instalate în conţinutul ei' Pro*lematici $i metode novatoare 9eritoriul istoricului. politice. Pdulcea familie. s4a a#uns la familia modernă considerată a fi întemeiată pe relaţii afective !i o gri#ă mai mare pentru soarta copiilor' Ln viaţa familiei moderne o mutaţie lentă s4a produs în secolul al 8. Paris. afecţiunea. 1F<. p'<?4?F' M' )etienne. sociale. preocupările pentru $a itat.ol'I. reu!ind să surprindă e7istenţa. . clase. pentru trecerea modelelor lor structurale prin anali%ele istoricului.E. revoluţii. politici. cea care permite o servarea continuităţilor sau a rupturilor care sau produs în cultură !i civili%aţie'Plecând de la ac$i%iţiile demografiei. 0d' Meridiane. ingenio%itate. so ră !i împodo ită cu frumoase o iceiuriP. în 3aire de l& istoire. legate de religii. (uc'. ceea ce impune un demers interdisciplinar a solut o ligatoriu. a!a încât PcoerenţaP !i PlogicaP miturilor să nu fie private de fundamentul real.alori umaniste în cultura şi civilizaţia !vului . de pildă. precum !i metamorfo%ele practicilor legate de acestea' IA )emografia s4a ocupat mai ales de fluctuaţiile etnice. a a ordării seriale sau cantitative'5eorges )u K atrăgea serios atenţia că progresul !tiinţei istorice depinde esenţial de recunoa!terea !i prospectarea unor noi câmpuri de investigaţie. de e7plorarea a noi surse sau aunor noi lecturi a documentelor istorice'I@ BacCues le 5off averti%a asupra multiplelor dificultăţi ale tentativei de a lua în stăpânire domeniul am iguu al mentalităţilor. 1F. . sociali !i politici. mentalităţi. de acordarea unei atenţii egale fenomenelor de suprafaţă ca !i celor profunde. dar preocupată de statistici !i cifre a negli#at metamorfo%ele legate. alături de calculul economic I@ 5' )u K.ediu. instituţii.p'1A. dar !i a ordări metodologice noi.istoire sociale et id6ologie des soci6t6s. p' A@=4 A=@' I1 B'He 5off. "Dinconstient''. social !i istoric' Alain (esanNon a încercat o interpretare psi$analitică a unor surse literare. . critica ei să devină mai su tilă. de atitudinea faţă de copii. I. ca !i instrumente de lucru suscepti ile să4l introducă în profun%imea fenomenelor istorice cercetate' )e asemenea istoria nici unei epoci nu se limitea%ă doar la o documentaţie ar$ivistică. culturi.'într4un cuvânt atitudinile în faţa vieţii. a iraţionalului'+aptul impune aproape de la sine pentru specialist. . precum iu irea.U +ranNois He run.E' IA P$' AriWs. ci ea tre uie să fie mereu mai ogată.rad' M' "arpov. noi domenii !i noi pro lematici. de la modelul familiei propus de umani!tii &ena!terii. relaţiile din interiorul cuplului !i motivaţiile formării sale. de tipul $ermeneuticii istorice. nuanţări !i interpretări făcute cu fineţe !i su tilitate. idei. în am ianţa socială reală. de aceea diversitatea empirică a pro lematicii istorice o ligă la o perspectivă panoramică. "a vie con5ugale sous lDAncien :6gime.ediu. relaţii internaţionale etc' +iecare societate !i fiecare epocă î!i fa rică universul său comple7 cu materiale de care dispune. a stării de angoasă. aspecte economice.

legiuitorii au introdus. a încura#at unele practici nelini!titoare. prin pătrunderea permisi ilităţii în um ra tradiţiilor familiale. riturilor. fascinaţia adulterului cu slu#itoarele !i a relaţiei prostituţionale cu 2doamene cu pălărie3 din sta ilimente'+aţă de târfele umile de altădată. 1F?<U Idem. 1F?='P$'AriWs. se7. pedepsele tri unalelor având menirea să facă se regrese%e aceste fapte criminale'Ha începutul secolului al 8I84lea. mai ales în mediul rural !i în ma$alalele ora!elor a fost sancţionat.ot în secolul al 8I84lea. prin asimilarea infanticidul cu asasinatul. ceea ce a pus a%ele unui fenomen #ustiţiar am iguu !i con#unctural'+'.III-e siecle. spre tri ulaţiile corpului după moarte. pe fondul modificărilor de sensi ilitate !i a formelor pasiunii. menţinându4se însă o nepăsare în %onele 2proletare3. s4a de%voltat modelul amantei. prostituatele. faţă de care atitudinea autorităţilor !i a opiniei pu lice a devenit tot mai tolerantă' (isericile cre!tine au devenit îngri#orate de ameninţările la morală produse de diverse 2fraude3se7uale :care produceau. !tiinţa medicală a contri uit din plin. mai ales. propovăduite de (iserică după "onciliul de la . (uc'. iar din anii YF@ o slă ire flagrantă a valorilor familiale. diferit pentru ogaţi !i săraci. considerându4se că doar moartea iologică este anali%a ilă. oraţiile fune re !i altele>'Până de curând istoricii au uitat de moarte !i au tratat istoria fără să ţină cont că trecutul înseamnă suitele de generaţii care se nasc. / istorie a secularizării'Avatarurile creştinismului şi triumfalismul mesianismelor noilor ere Msec. cînd s4a manifestat refu%ul PamesteculuiP părinţilor în familia tinerilor. Cu frica în sân. de evenimenţialul morţii. II M' . constituit dintr4un cuplu insta il de concu ini. ci !i de către Stat' I< O altă temă legată mentalităţi este tema morţii !i atitudinile în faţa morţii :tanatologia> o temă. din secolul al 8I84lea încoace la #ustificarea viciilor'"loaca viciului pu lic. de aspectele legate de vanitatea postumă :epitaful. spre sfâr!itul secolului. neinstrute ale claselor populare'I=)espre o revoluţie în familia occidentală se poate vor i de prin anii 1FE@. insituţii. evitatea lor fiind însoţită de idei po%itive. piatra tom ală. 0i6t6 baro(ue et d6c ristianisation en 0rovence au $.== în societăţile europene prote#area copilului a inspirat o serie de măsuri. 0d' Accent. mai semnificativă la nivelul elitelor !i al claselor mi#locii. 1F.4AAI' S' Nicoară. în favoarea concu ina#ului' A e7istat !i în secolul al 8I84lea un fecund model ple eu. $I$$$Y. nu numai de către (isericile cre!tine.s4a adăugat afecţiunea !i c$iar afinitatea reciprocă în întemeierea cuplului'O semnificatăvă sc$im are în moravuri s4a produs în secolul al 8I84lea în privinţa familiei !i copilului. 1FFE' AI . în funcţie de vârstă. în Amor şi se*ualitate în /ccident. considerată de către unii istorici maca ră !i dificilă' )e altfel. A@@E.ourir autrefois. stăpânirea de sine etc' Infanticidul. p'A1I4AAA' I< . cel al imaginilor. divină' Acestă vi%iune despre moarte a stat la a%a vi%iunilor despre sensul vieţii !i priorităţile ei. al atitudinile omului în faţa morţii. p'A1. care relevă diferenţele de cultură !i civili%aţie de4a lungul istoriei' I= )in anul 1. iar vinovata de uciderea unui prunc era pasi ilă de condamnarea la moarte' )ar. Paris. mai ales în ora!e. trad' H' _oica!.rento :1IE=>:simţul răspunderii. sărace. îngri#irea mormântului. midinetele 2stilate3. Paris. legi. moartea era un pasa# spre o altă lume. ci !i de către Stat. cea eternă. prin trecerea de la o fatalitate naturală la o natalitate controlată :modelul familiei malt$usiene.$G aud. (uc'. o serie de te7te care acordau circumstanţe celor în cau%ă. acest su iect a fost evitat din discuţiile !tiinţifice. concu ina#ul fiind infierat nu numai de către (iserică. . atât de importante pentru identitatea urma!ilor. 0d' Artemis. I4II. trăiesc !i mor6)e asemenea au trecut prea lesne cu vederea că pentru epocile de dinainte de modernitate. de ceremonialul funerar :spectacolul morţii>. care începea să modifice sensi il comportamentele demografice. care favori%a adulterul !i prostituţia era ţinută aparent la distanţă de respecta ilul urg$e%.='trad' /mul în faţa morţii. dreptul la plăcere vinovată' Ibidem. miturilor. sociologii au fost preocupaţi. Plon. "odul napoleonian dăduse o lecţie dură. care au nemulţumit mai ales (isericile cre!tine'"ontracepţia !i avortul. sănătatea !i viitorul copilului. mediu rural4ur an etc'0tnologii s4au aplecat. dar teama de a avea copii nedoriţi. cau%ele frecvente ale morţii. de altfel !i depopularea6>. I . "&.malt$usianismul manifestându4se prin refu%ul unor familii numeroase> . au fost condamnate de (iserică. prin gri#a pentru curăţenia. în vreme ce medicii erau preocupaţi aritmetic de devitali%area ăr aţilor !i isteri%area femeilor6)e altfel.vol'II. 1FF<. istoria mentalităţilor reali%ea%ă depă!irea nivelului gândirii clare !i î!i asumă un nivel mai profund. care constituia o practică o i!nuită. au început să iasă tot mai îndră%neţ în lume %iua în amia%a4mare. "lu#4Napoca. o căutatre a sentimentalităţii simulate. recomandate de (iserică' II Prin asumarea domeniului t$anatologiei. dura il !i sta il. 0d' Meridiane. dar !i soţiile urg$e%e au început să4!i revendice.omme devant la mort. ceea ce refletcta o nouă sensi ilitate erotică. trad' I' Niculescu.ovelle. ca sfâr!it implaca il !i universal'A!adar. clandestine. dimensiunea sa demografică.remea gisanţilor.

Purgatoriului !i Paradisului curentele raţionaliste moderne au alungat Infernul pe tărâmul supranaturalului îndoielnic' )e4 a lungul secolului al 8I84lea (iserica catolică a reconfirmat e7istenţa Iadului. trad' A'"uniţă. care au pătruns ferm în cultura secolului al 8I84lea. că modernitatea a adus cu sine o sesia morţii individuale. dar aveau crunte pedepse !i în societate'"ălăul a fost considerat un fel de instrument al dreptăţii efectuate în numele lui )umne%eu' I? 5eorges Minois. au pus capăt eternităţii !i au condus la decolorarea imaginilor cre!tine ale Humii de )incolo'I? Ln vecinătatea tanatologiei. dida$ii. 0d' Nemira. testamentare. reafirma că fără credinţa în )umne%eu !i fără (iserică. au pus în um ră vi%iunea tradiţională cre!tină despre Humea de )incolo' Secolul al 8. "a . Purgatoriului !i Pardisului sau pre%enţa temelor maca re în artă' 0poca medievală a cunoscut o complicată sinte%ă între precre!tin !i cre!tin. meditaţiile privind destinul sufletului după moarte !i cultul morţilor' P$' AriWs :"& omme devant la mort. 1FF?. după propria sa e7presie. moartea fiind pragul dintre terestru !i divin. osânda ve!nică este inevita ilă' Numai că. o pro lemă care a cî!tigat un teren mai larg. Istoria Infernurilor.ovelle au anali%at peste I@'@@@ de testamente provensale. (uc'. M'. a fost cea sensi ilitatăţii religioase. propovedanii.B'He 5off a arătat cât de important a fost pentru lumea medievală imaginarul morţii !i al Humii de )incolo. 1F?<.II-e. p'E=4E<.p'=E?'&oger "aillois. liturgice. adică crimele săvâr!ite contra legilor divine. trad' )' Petrescu. 1. cugetări în ora morţii.I4lea în imaginarul morţii !i a Humii "eleilalte'B' Jui%inga !i.@41F=' AE . mentalitatea romantică !i apoi spiritual !tiinţific. iar pentru concepţiile populare asupra morţii sursa principală este testamentul' &eali%at înaintea momentului final.ort Q 0aris. iconografice etc'. amplificate prin diverse instrumente culturale de către filosofii Huminilor. $.' Istoricii au putut constata că din secolul al 8. el oferă ilanţul atitudinilor faţă de moarte' 5a K !i Mic$el . AriWs a formulat conclu%ii despre profundele modificări ce se preparau din secolul al 8. artes moriendi.''''.aticanului. care a împiedicat o anali%ă onestă a religiei !i a credinţelor populare s4a datorat pre#udecăţii că religia este un fenomen ar$aic. spre a oferi dimensiunea cantitativă a fenomenului decre!tinării în secolul al 8. sau c$iar în circumstanţele care preced agonia. 5')u K au remarcat. îngri#orat de îndră%nelile li er cugetătorilor. cele ale Infernului. de!i a #ucat un rol prioritar în epocile de dinainte de e7pansiunea modernităţii' )e4a lungul secolului 88. mai apoi. materialist !i ateu . iar trecerea de la medieval la modern a adus sc$im ări în vi%iunile despre moarte !i Humea de )incolo'0ste vor a de o individuali%are progresivă a atitudinilor în faţa morţii odată cu intrarea în modernitate' Itinerând. Pierre "$aunu. dansul maca ru etc'S4a produs treptat deplasarea accentului de la repre%entările paradisiace sau infernale ale Humii de )incolo spre vi%iunea sum ră a Pmorţii cărniiP. imaginarul popular al morţii fiind foarte re%istent la încercările de eliminare a lor de către (iserica cre!tină' P$'AriWs a arătat că moartea a lăsat urme adânci !i cople!itoare în mentalitatea.III-e siecles.?@ "onciliul .III4lea a desta ili%at profund credinţa cre!tină despre Infern. depă!it.III4lea' Ln 0i6t6 baro(ue et d6c ristianisation en 0rovence au $. rugăciuni. Po masă compactă !i enigmaticăP de documente 4 literare. nimic nu putea fi mai măgulitor pentru intelectualii occidentali. Paris. 1F?. 1<?41<F. discursul (isericii cre!tine asupra morţii a fost decela il !i reconstitui il dintr4o serie de surse specifice: predicile de înmormântare. a reu!it re%ultate spectaculare investigând atitudinile în faţa morţii în Parisul secolelor1E41. imaginea !i repre%entarea Budecăţii de Apoi. iar în 1. scria Mircea IE "onform tradiţiei cre!tine păcatele oamenilor. a raportului tradiţional !i modern între religia prescrisă !i religia trăită' /n impediment grav. datorită interesului tot mai crescut pentru aspectele mundane Ln principal. /mul şi sacrul. de unde preocuparea pentru condiţiile unei une morţi.IIIe si%cle . 1FF1.III4lea preocupările pentru fericirea terestră. ca loc al c$inurilor pentru cei care au săvâr!it păcate în viaţa pământeană' IE)e!i (isericile cre!tine au susţinut rolul 2pedagogic3 al Infernului. 1F??> susţinea că originalitatea 0vului mediu timpuriu ar consta în faptul că repre%entările legate de moarte au fost preluate de clerici din cultura populară orală.ovelle a descris semnificaţia ceremonialului pu lic !i ostentativ al morţii. cultura !i civili%aţia umană. î!i găseau pedeapsa în focul ve!nic al Infernului. $. însoţit de rituri destinate rugăciunilor pentru mîntuiea sufletului !i de gesturi de inefacere'"eremoniile fune re au repre%entat un mi#loc de meditaţie asupra vieţii !i posi ilităţii salvării sufletului'Ha rându4i. $. 5allimard. adică a sentimentelor !i convingerilor religioase.I-e. etc'. Jumanitas. imageria funestă a cadavrului în descompunere. (uc.

în 3aire lD istoire. Dditions 5rasset a +asCuelle. Ant ropologie religieuse !i )ominiCue Bulia . agresiv faţă de orice iniţiativă tematică. al istoricului îl repre%intă e7perienţa umană.A> a lui B'4P' Sironneau. pentru a numi religia un murmur al unei creaturi nemulţumite'I. pe când interesul prioritar !i deseori e7altat. p'1?E' Mircea 0liade.E' "onsemnarea îndelungată a religiei ca un fapt specific a întâr%âiat !i îngreunat multă vreme o tratare istoriografică serioasă !i consistentă a acestuia' Ln +ranţa. / istorie a secularizării. 1FF?. iar naivitatea multor cercetători a acestui fenomen a mers până la încercarea de a îng$esui în e7plicaţii raţionale. vră5itorie şi mode culturale. \itc craft. un reper situat în afara contingenţelor istorice !i culturale' . :eligion et politi(ue. )]un mill6naire T l]autre. pe care a provocat4o multor intelectuali. 1F??U &o ert Muc$em led. considerând că mântuirea nu poate fi decât !tiinţifică !i te$nologică' Aceste pre#udecăţi au ântuit toate !tiinţele.@ s4a de locat oarecum situaţia prin câteva lucrări sociologice de referinţă.istoire religieuse. A@@1.$.<4AA<U Mic$el .I>. and Cultural 3as ions .e%i Alp$onse )upront. cu o cultură !i civili%aţie predominant laică'Puseul de occultism al anilor Y?@ a fost interpretat tot ca o întoarcere la religie. "e 0ens6e ^H. metamorfo%ele moravurilor de4a lungul timpului' )in perspectivă religioasă istoria apare ca o !tiinţă profană. dintre care semnalăm >6cularisation et religions politi(ue :1F. '''1F?<. a lui Huc +errK !i Alain &enaut etc'BacCues &ollet. loc umplut de 2%eităţile3 profane. au împiedicat în anii `E@ !i `?@ o reflecţie serioasă asupra seculari%ării' Ln anii `. "a :eligion populaire. Jumanitas. Paris'1F. Qi după al doilea ră% oi mondial ateismul vulgar a rămas cel mai %gomotos. Stat. o istorie unificată de "reatorul ei'Sf'Augustin a com ătut cândva tentaţiile valori%ării e7cesive ale li ertăţii umane. p' F411' A? . de două secole a sacrului cre!tin a lăsat un loc gol în planul culturii. pentru că. pp'1<A41. care însemană reconstituirea luptelor pentru putere !i supravieţuire. l]islam. studiul raporturilor dintre (isercă. p'1.riumful structuralismului. să considere că originea religiei trebuie să reflecte o psi ologie şi un comportament troglodite. p' A1<' E@ Ha noi la "lu# cercetările universitare mai recente despre (iserică !i cre!tinism au fost iniţiate de regretatul profesor Pompiliu . !seuri de religie comparată. "e c ristianisme. II. Paris. prestigiul fundamental !i incontesta il îl deţine divinul. adică manifestarea divinului !i nu se confundă cu istoria !tiinţifică :profană>. 1F?E> decât ca.-e . scăderea încrederii în marile ideologii politice au lăsat impresia revenirii religiosului. făcută de către teologi' A trata ca istoric despre doctrina !i e7igenţele (isericii poate fi un lucru contestat. de aceea !tiinţele profane au denigrat în loc religiozitatea. Culture populaire et culture des elites dans la 3rance moderne M$. fascinaţia. ignorîndu4se raportul dintre religia prescrisă !i cea trăită de oameni !i comunităţi'IF )emersurile istoriografice despre cre!tinism !i modernitate se lovesc !i de percepţia referitoare la maniera ecle%iastică de a vedea istoria' Ln termeni teologici istoria umană înseamnă vremelnicul.3 care se ocupă de absolut. /cultism. pornind de la ideea că omul primitiv !i preistoric era un fel de animal de pradă. )upă 1F<I. un persona# anticre!tin.I>. 0ssai. cărora le4au fost înc$inate noile ritualuri6&oger "aillois caracteri%a civili%aţia occidentală a ultimelor două secole. Societate'Interogaţiile din I.eodor' )in păcate unele cercetări pentru secolul al 8I84lea sunt dominate de spiritul unui positivism avid după detalii mărunte de ar$ivă. la d6mocratie.0liade :/ccultism. pe ună dreptate. performanţele organi%ării politico4statale.ovelle. de pe po%iţiile unei tradiţii laice. pro lWmes et mGt$odes în PHe Monde alpin et r$odanienP nr'<. neatent la su tilităţile terminologiei religioase. de pildă. a lui Marcel 5auc$et. dorinţe !i am iţii de!arte' Istoria ecleziastică este apologetică implică $ierofania. care nu se regăse!te în lumea terestră. pentru (iserică.atican n4a fost receptat în lumea europeană. care înseamnă alunecarea istoriei în afara timpului religiei' E@)octrina cre!tină a vârstelor lumii a avut menirea de a ordona !i a da sens istoriei umane. ci doar în cea divină' Istoria mentalităţilor a fost cea care a desc$is cercetarea confluenţelor dintre istoria religioasă !i cea culturală. un aspect istoric care ţine de sensi ilitatea colectivă' . mar7ismul. fiind puse su semnul unei catedre :laice> cu pretenţii deOistorie ecle%iastică6Profanii care i4au dat după urec$e !i categoric cu incompetenţă numele nu !i4au lămurit termenul de istorie ecle%iastică. "e )6senc antement du monde :1F. ca o încercare încrâncenată de înlocuire a sacrului tradiţional cu un soi de sacru laic !i pur uman6 Acel aggiornamento al celui de4al doilea "onciliu de la .= si 1. (uc.III-eY si%cles . iar pregătirea !i lucrările "onciliului . Nouvelles Aproc$es. participarea la muncile !i luptele cetăţii terestre. religia a fost e7pediată ca o c$estiune 2depă!ită.4A@' IF ' ."a grande mutation.atican II :1FEA41FEI> a stârnit interesul pentru tema religiei'Numai că termenului religie I s4a atri uit un sens mult mai larg decît cel cre!tin'Marginalia%area. tumultul pasiunilor !i aspiraţiilor omene!ti'S'Nicoară.recutul religios a fost redus la descrierea activităţii ecle%iastice. considerând religia o ţesătură de Oerori' Mulţi intelectuali !i politicieni occidentali au fost adepţi ai lui Mar7. al destinului !i al li ertăţii este mântuirea. care recursese la o simplificare caricaturală. vol I. su liniind ponderea determinantă pentru oameni a păcatului originar de4a lungul timpului'Ln vi%iunea cre!tină sensul fiinţei !i al vieţii. care antrenea%ă patimi devastatoare. trad' din engl'0' (ortă. :1F.

precum !i sc$im ările în relaţiile instituţionale ale 0uropei din ultima #umătate de mileniu6 Orice fenomen mental sau religios poate fi apreciat corect numai un raport cu universul mental care l4a creat !i $rănit. "a c ristianisme. l& islam. temporal !i spiritual fiind tratată ca eliberatoare. Alain "a antous !i alţii' E1 Ln 1F.atican II a stimulat cercetarea istoriografică c$iar la vârful său' Printre personalităţi s4au remarcat Bean )elumeau :"e Cat olicisme entre "ut er et . "e cat olicisme entre "ut er et . a e7plica dogmele. comparatism metodologic. 1F?@. . pentru a putea înţelege metamorfo%ele spiritualului. în ultimele două secole' Sensi ilităţile. pre%entate de )ominiCue Bulia !i P$ilippe (outrK în A@@1. pentru a ordarea destinului religios al 0uropei' A oradarea cre!tinismul !i a raporturile dintre (iserică. nu implică a merge până a calcula credinţa. iar apariţia unor lucrări monumentale precum. a lui Al' )upront în 1FFE sau culegerea de articole : tot ale lui )upront>. A@@1.? Pierre Nora !i Mona O%ouf au rupt relativa tăcere i liografică despre itinerariile sacrului. Seuil. au fost. "]-glise et le contrale des naissances. Dditions 5rasset a +asCuelle. +lammarion. p'1?41. dar !i pe cel al pu licului. sociale !i culturale')e% aterea în #urul teologiei4politice pare înc$isă de mult timp. care î!i atri uie prestigiul e7agerat de a fi cronologică !i coerentă'"ercetarea gră ită a unor similitudini superficiale. utili%area neadecvată a unor concepte care compun universal cre!tinării. coll' [uestions d`$istoire. educaţie etc' )ar. 7I_S-7I__. A@@1. :ec erc es franWaises et tendances internationales. politicului. su titlul #%nese des 9emps modernes. în cercetarea mitologiei. la democratie. )6tresse du politi(ue.4F' EA B' )elumeau. voinţa. de aceea perspectiva istorică ne apropie mai mult de o reconstituire autentică' Istoricii tradiţionali!ti. :ome. +aissance et affirmation de la :6forme.Ie-$$e si%cles. o edienţei !i violenţei. în funcţie de structurile sociale. a misticii. `u&est-ce (ue la "umi%res. 1F?1. 1F?1. (ernard Plongeron. psi$ologicului etc'. culturalului. "a C r6tient6 et l&id6e de croissade. Paris. ce dislocă tradiţia istoriei4povestire. p'1E'Paul . numai că actualele slăbiciuni ale unui politic care se crede <separat4 de religios tinde să readucă tema în actualitate'E= E1 +ranNois He run.oltaire. Paris. eticului. la nefericite erori de #udecată' +ără a pune la îndoială importanţa a ordărilor sociologice. au alimentat interesul academic. unii istorici le repro!ea%ă ancorarea a u%ivă în sc$emele deterministe !i a stracti%ante'Bean4Houis +landrin repro!a sociologiei religioase interesul pentru motivaţiile tipice. BacCues He 5off. aspiraţiile oamenilor au însemnat de%lănţuirea unui milenarism seculari%at. Paris. steua polară spre care au fost investite toate inovaţiile omene!ti' 07istă în discursul laicist al !tiinţelor sociale !i părerea că religia cre!tină a avut un important rol istoric !i a modelat civili%aţia !i cultura europeană. ::eligion et soci6t6 en /ccident. a măsura vitalitatea cre!tinismului. ata!aţi doar de parcela istoriei. politice. al cărui dinamism a fost social. de care secolul al 8I84lea a avut oca%iile !i mi#loacele să ne eli ere%e' Istoricii nu pot sta departe de efortul de a înţelege locul divinului !i sacrului :care în teologie înseamnă raportul dintre aici !i )incolo6> !i a urmări e7pansiunea galopantă a 2spiritualităţii laice3. a ritualului religios sau laic' "ercetarea acestor aspecte pretinde o $ermeneutică istorică. numai că preluarea treptată a cetăţii terestre de către "eviat anul modern a repre%entat un triumf al moderni%ării politice.ovelle. les r6formes et le +ouveau .' E= BacCues &ollet. mai ales în +ranţa după acel aggiornamento al "onciliului . Mic$el . A. Cro1ances et cultures dans la 3rance d&Ancien :6gime.#urul temei decre!tinării. Dd' du Seuil.onde. Stat !i Societate pretinde urmărirea unor metamorfo%e intelectuale.alandier. !i sunt !i acum re%ervaţi. ideologic !i politic'Impulsurile. la care s4au adăugat +ranNois He run. esteticului. comportamentele ultimelor două secole au fost cucerite de un val agnostic !i ateist al modernităţii. $. 1F?F. deoarece credinţa !i caritatea sau starea sufletescă nu pot fi niciodată traducti ile în cifre6 EA )iferenţe de puncte de vedere istoriografice despre cre!tinism !i modernitate se datorea%ă unor profunde pre#udecăţi: ma#oritatea cercetătorilor tind să vadă în rolul istoric al (isericii !i al cre!tinismului. distincţia dintre politic !i religios. p' 1FF' Bean4Houis +landrin. moravurile. 1F?1>. ci un fel de scenă primitivă a in#ustiţiei. Paris. P/+. :eligion et politi(ue. doctrinele !i monumentele printr4un soi de determinism social. culturale. decre!tinării seculari%ării sau al laici%ării duce. nu unul civili%ator. intelectual. p' . pu licată de Paul Alp$andGrK !i Alp$onse )upront în 1FFI. !tiinţifice. force du religieu*. Paris.oltaire . a!a cum de#a a averti%at critica istoriografică.

Paris. I<. iar e7perienţa 2revoluţiei din 1FE.omme et tradition.3 unde incon!tientul relevă imaginile iraţionale'Dmile )urS$eim.4:1FA@> Bung afirma că 2principalele motive mitologice se regăseasc la toate rasele !i în toate epocile3' 0ărinte al imaginarului este considerat 5il ert )urand. care acţionea%ă în viaţa oamenilor. fiind considerate teritorii am igue. Jatier. Paris. în Introduction au* m6t odologie de l&Imaginaire. 5eorges Hefe vre. stau ine înfipte pe terenul empiricităţii. dar !i de speranţele !i aspiraţiile colective 6 Imaginarul colectiv este cel ce relevă faţa ascunsă a realităţii istorice !i demonstrea%ă uria!ele mutaţiii de civili%aţie.. esc$atologiile. p'AA?' EI 5')urand. precum şi emotivitatea afectivă sunt interpretate. p' F. fu%ionea%ă. AE@' "oncepţiile laiciste ale !tiinţelor sociale nu sunt inocente.ot în anii Y?@. "e nouvel 6sprit ant ropologi(ue . în . nu este de negli#at ca stimulent în această direcţie6 . 1FFI. ed'1FF<' EE Bean4Pierre )aviet. autorul P3ormelor elementare ale vieţii religioaseF :1F1A> considera că sfera imaginarului social cuprinde Pîntreaga lume a repre%entărilor. odată născute. Hucien +e vre.ituri. "Dimagination s1mboli(ue. se segmentea%ă. ideilor. 4billud tempus c4 iar utopia conturea%ă trăsăturile unui viitor paradisiac sau apocaliptic în funcţie de angoasele. 3ormele elementare ale vieţii religioase. precum cea s4a produs o dată cu toamna 0vului Mediu :numită !i primăvara modernităţii=> odată cu inventarea unei A@@?. pentru a nu cita decât doar pe unii dintre ei. dar fără a fi e7plicite cad deseori în e7altarea stadiului actual de civili%aţie !i cultură. care relevă e7emplaritatea faptelor !i a persona#elor unui timp al originilor. afectele lor etc' 'Imaginarul.3 a!a4numitul 2creier umflat3 al lui Jomo Sapiens agresivitatea. fapte. ca !i celelalte !tiinţe. "itt6rature compar6eN les t 6ories de l& imaginaire st l& e*6g%se des m1t es litt6raires. eroi.. mai precis 1F?. adică du late de efecte refle7ive. 1F?.. cu respectul pentru drepturile omului sau cu e7istenţa unei societăţi în care individul să fie cu adevărat scop în sine6 Istoriografia. dincolo de condiţionări !i de raporturi de suprafaţă. mai ales din !coala france%ă Marc (loc$. de fante%ii. imaginea de sine :identitatea> !i a celuilalt :alteritatea> etc' EE Imaginarul colectiv organi%ea%ă în plan sim olic timpul !i spaţiul colectiv' Imaginile care se referă la un trecut e7emalar :%ei. 1F?FU Idem. repre%intă conţinutul con!tiinţei collective. 1F. mai ales din 2căruţa ideologică a po%itivismelor3: 5il ert )urand>' O serie de mari istorici. p'A=E' AF . &o ert Mandrou.1U >cience de lD.. !ssai sur les sciences et la p ilosop ie de lDimage .1141A.2c$estiuni profunde. proliferea%ă. 0velKne Patlagean a oferit o definire mai sistematică a imaginarului !i a domeniilor lui: miturile. ar$etipurile.' Pierre (runel. (ordas. sau după e7presia lui 0rnst "assirer' Sim olicul a pătruns în atelierul istoricilor a ia în anii M?@. ca un fel de vârf al evoluţiei umane6 E< 0mile )urS$eim. fiind preluate de neoencefal' EI )in această perspectivă tot geniul uman nu este altceva decât 2universul sim olic. etc'. se supun unor legi care le sunt proprii')urS$eim vor ea de autonomia reprezentărilor mentale.. 5eorges )u K. Ia!i."es >tructures ant ropologi(ues de lDimaginaire :1FE1>. adică ansamblul imaginilor şi al relaţiilor dintre imagini . că sacrul cre!tin este incompati il cu ordinea raţională a societăţilor moderne. care în cartea sa. vi%iunile despre ei !i ceilalţi. simboluri'''. "Dimaginaire. pentru că susţin. întemeieri etc> formea%ă miturile. de ideologii..3 din plin trăită pe o scenă sim olică. emoţiile. les pluriels de 0s1c 6. 1FE<U "Dâme tigr6e. s4au străduit să înţeleagă.3 a percepţiei imediate !i a raţionalităţii ce înlănţuie ideile. care stau la a%a imaginilor' Aceste imagini.<"es >tructures ant ropologi(ues de l&imaginaire4:1FE1> a oferit o e7plicaţie antropologică a misterului lumii imaginare: în cel 2 de4al treilea creier. fără ec$ivoc. a cărei cercetare presupunere o desc$idere pluridisciplinară' )escoperirea imaginarului a fost legată de relevarea faptului că psi$icul uman nu lucrea%ă numai 2la lumina %ilei. dar surprinde !i su tilitatea relaţiei între imaginar !i realitatea cu care coe7istăU este vor a de faptul că repre%entările sociale se constituie.. ci !i într4o 2penum ră.3privite cu scepticism. >imbolicul în atelierul istoricilor. rituri. imaginile. fără ca toate com inaţiile lor să fie direct comandate !i provocate de starea realităţii su iacente'PE< Preocupat de cercetarea 2imaginilor primordiale3. 0d' Polirom. de repre%entări. utopiile. p' =. concepţiilor. repre%entările spaţiului !i timpului.Istoria imaginarului s4a inserat în aventura istoriei mentalităţilor. în 91pes psic ologi(ue. P$ilippe AriWs.

)imensiunea umană a istoriei. colectiv.3 nostalgia unui Paradis terestru. Introducere în filosofia istoriei.F .'ne cit6 assi6g6e<unde anali%ea%ă impactul colectiv al profeţiilor. de e7emplu. scrie 5eorges Minois în <. de fapt. pentru că în acest mit al ma!inaţiunilor &ăului stă.48.P sunt creaţii imaginare. Imagologia comparată. într4o arie întinsă a Occidentului' Intrând într4un univers nee7plorat. 2nu este niciodată pertinent în oc$ii istoricilorP'&'Muc$em led demonstrea%ă că istoricul tre uie să fie interesat. pe care B')elumeau le4a anali%at în F'ne istoire de 0aradis.I' ?@ Bulio "aro (aro#a. de imaginarul )iavolului.o1ageurs franWais en Italie au $. ciumaţi.)irecţii în istoria mentalităţilor. pre%intă o evoluţie a vi%iunilor europene asupra vră#itoriei !i a atitudinilor faţă de vră#itoare din antic$itate până în secolul 88' 0retică. Hes :6prezentations collectives des peuples.6ntalit6s et stereot1pes. cu PlegiunileP sale de marginali: minoritari.e%i Jelene Ar$Reiler. Met$odologie.vitalităţi unificatoare occidentale contra forţelor ascunse ale de% inării' Aceste mecanisme profunde sunt nu neapărat opera raţiunii. / istorie a )iavolului'Civilizaţia occidentală în secolele $II-$$. e7trem de variate: e7istă un Altul în interiorul "etăţii sau în afara ei. 1F. Stuttgard. folosind documente de primă mână. domeniu care.IIIe si%cle '"ongrWs international des sociGtGs savantes. 0d' Meridiane. I. marginal. &apports. în P8. scrie cu oarecare tristeţe Muc$em led. permite e7plicitarea concretă a raporturilor de amiciţie sau du!mănie. 1FF?. din acest punct de vedere.'ne istoire du paradis. iar demonstraţia stă în încercările de locali%are a grădinii deliciilor. au alimentat enorm. în Ale7andru )uţu. "DImage de lDAutre et les mecanismes de lDAlterit6. agentă a lui Satan. cât !i de cele laici%ate.istoire des enfers. 5rands .. dar !i ereticul.renard. (uc' 0d'1 "artier. A@@A' E. "e Lardin des d6lices.F respectiv în<. filiile sau fo iile.III. de pildă.4 reflectă. 1FEA.E. !seu despre limitele obiectivităţii istorice . adică toţi cei care depă!eau ori%ontul de a!teptare al "etăţii. în #urul cărora s4a conturat în con!tiinţa colectivă un imaginar uneori grotesc'?@ Imaginea femeii. o încercare de a se oferi un răspuns pro lemei fundamentale a răului moral' Imaginarul Alterităţii !i al Identităţii de%văluie acele mecanisme intime care pun în mi!care atitudini !i comportamente sociale.e%i Jugo )KserincS. care stră at faptele istoriei' "unoa!terea de Sine !i a "eluilalt sunt în toate epocile !i la toate poparele complementare !i tind spre comuniune prin similitudinea sau identitatea intenţiilor' P07presiileP Alterităţii sunt. au fost consideraţi dia olici !i periculo!i' Ln interiorul colectivităţilor registrul Alterităţii este foarte larg: de la mediul familial 4 imaginea femeii marcate de stigmatul religios !i de cel social 4 la câmpul larg. p'E?' &aKmond Aron. secolele 8I. emergenţa modernităţii în 0uropa Occidentală a fost surprin%ător însoţită de o imensă frică =@ . . p' . $I. artistul etc'.$emes. FI' . suspecţi. Jumanitas. savantul.i%iunile sum re ale acestui tărâm al c$inului ve!nic. definită ca imagologie E. etc'>. ci !i a inconştientuliui colectiv. nr'1.ille ans de bon eur.isul fericirii eterne întruc$ipat în imaginile Paradisului a fost dintotdeauna însoţit de co!marurile legate de Infern' . vi%iunilor milenariste sau ale Budecăţii de Apoi' A!teptarea 2regatului lui )umne%eu. în P"es >orci%res et leur mondeP :1FE1>. autorul a reali%at o inteligentă 2lectură3 a mitului Paradisului' Indiscuta il acest mit a persistat în con!tiinţa colectivă. Sections "$ronologiCuesP. în mitologiile cre!tine spaimele colective ale Imaginarul societăţilor.IIIe si%cles . al găsirii Pgrădinii deliciilor. (uc'. lepro!i. a 0denului. p'F4A=' Idem. 1F?. de4a lungul timpului imaginarul colectiv' Bean )elumeau demonstrea%ă acest fapt în cartea sa <"a 0eur en /ccident. ce au constutit un îndemn !i o motivaţie serioasă în călătoriile de descoperire geografică' . vaga on%i etc'. .4 urmărindu4le în teritoriullor temporal privilegiat. de vecinătatea supranaturalului. I. una dintre c$eile de%legării misterului credinţei milenare în puterea diavolului6 E? +ricile. femeia vră#itoare a fost întotdeauna suspectă !i prime#dioasă în imaginarul tuturor epocilor înfrico!ate de Budecata de Apoi' )e altfel. criminali. infirmi. cunoa!te o interesantă evoluţie în E? . Paris.e%i e7celenta carte a lui &' Muc$em led.e b $.(uc.I4e "ongres International ses Sciences JistoriCues.. imaginile despre "eluilalt devenind cli!ee mai tenace !i mai persistente decât cunoa!terea realităţii' EF Mai ales Străinul. în P(ulletin de la Section d\Jistoire Moderne et "ontemporaineP. 1F. mai ales cele escatologice. de căutare a dării +ăgăduinţei.c$iar dacă sensi ilitatea oamenilor se imparte între cei convin!i !i cei ce contestă amprenta dia olică asupra e7istenţei !i culturii umane' "ercetătorii trecutului tre uie să descopere atât variantele religioase. p'1F?4A1@' EF Houis . eretici. e7plică mai adecvat comple7ele relaţii interumane' Studiul imaginilor despre sine a unei comunităţi :identitatea> sau imaginea despre despre celălalt :alteritatea:străin. . Himoges.

întruc$ipau Prăul a solutP :N' "o$n>' Z'9ni ie$ler. considerând4o fenomen patologic respingător' (rigandul. a avut un climat mental în care s4a resimţit confruntarea dintre vec$ile valori suţinute de (isericile cre!tine !i forţele conservatoare !i noile filosofii iluministe !i revoluţionare despre (iserică. vigilenţa.mentalul colectiv: de la Pdia oli%areaP ei în epoca medievală 4 când era considerată unul dintre agenţii lui Satan 4 până la Pdomesticirea. cel spre care se îndreaptă în mod deose it neâncrederea.4=F' =1 . savantul. instituţiile care #oacă un rol important într4o anumită epocă. idolatrii. aP eneficiatP de o proiecţie de4a dreptul inevoitoare în imaginarul păturilor sociale sărace în secolul al 8I84lea el este #ustiţiarul. în funcţie de care se definesc con5uncturile mentale. necunoscutul.III4lea. cel care face dreptateU crimele. culturale. ideile. a fost una dintre !ireteniile a ile ale naţionalismului' Mai ales Străinul. dar !i ereticul. adică toţi cei care depă!eau ori%ontul de a!teptare al "etăţii. dar !i ale constantelor umane de4a lungul istoriei'Antropologia culturală a#utată istoricul să treacă dincolo de documentul scris. căci repre%intă un potenţial pericol' Străinul 4 cre!tin. căci inspirau o teamă imensă' Persecuţia sau martirul lor le4a pregătit !i mai ine intrarea în mit !i în legendă'Ln afara colectivităţilor este străinul.P apoi emanciparea ei 4 desigur. iritare populară etc>. despre statutul omului în natură !i societate' Apoi secolul al 8.1t es et repr6sentations de la femme au $I$e si%cle.p'=. dar se referă la concepţiile valorile. anditul. erau în acela!i timp fascinanţi !i terifianţi. provocând o stare de nelini!te. sim olurile. la alte surse. mai mult sau mai puţin structurată sau agregată. con(unctură $i contagiune mentală Climatul mental al unei epoci nu este reducti il la o definiţie simplă. dar dacă o cau%ă oarecare intervine :precum sc$im area violentă a mediului în timpul mi!cărilor revoluţionare. imaginile. evreii. "iteratura comparatăO. păgân. contagiunea î!i e7ercită influenţa !i forţa sa dominatoare. dar în mod particular emoţiile sunt cele mai contagioase' Ln situaţii normale contagiunea poate fi limitată de acţiunea in$i itivă a voinţei.oate manifestările vieţii psi$ice ale oamenilor !i comunităţilor sunt contagioase.a specificităţii. mai ales. mai ales revoluţiile !i ră% oaiele'Lntr4un anumit sens. prin care lumea tradiţională î!i transmitea înţelesurile lumii. forţa sa fiind atât de puternică încât uneori îi face pe oameni să se manifeste contrar propriilor interese' . de fapt. dincontră. ca oralitatea. acceptă în mod involuntar anumite opinii sau credinţe' "ontagiunea mentală repre%intă suportul esenţial al propagării opiniilor !i credinţelor. sc$im ului de valori sau. au fost consideraţi dia olici !i periculo!i'"omparatismul permite sesi%area diferenţelor. societăţii !i naturii' ?1 Climat. cel care traduce. $ăituit de autorităţi. transformând fiinţele pa!nice în mase violente care a#ung uneori la o adevărată de )iavol !i de agenţii săi'Ln afară de vră#itoare. vec$i sau noi' Asemenea con#uncturi mentale sunt. ne unul !i săracul au fost consideraţi în 0vul Mediu Ppelerini ai lui )umne%eu. Paris. . al refu%urilor' &ena!terea dintre secolele 8I. artistul etc'. dar !i la o situaţie favora ilă dialogului. domeniul con#uncturii mentale este cel al avangardei. care dă tonul în na!terea noii sensi ilităţi !i a noilor forme politice. la cunoa!terea !i PdescifrareaP "eluilalt'Imaginea Străinului. care se referă la un eveniment sau o suită de evenimente care precipită lupta pentru anumite valori !i instituţii. al culturii mai mult sau mai puţin rafinate. o accentuare a spiritului critic. musulmanii !i. Societate !i Stat' Istoria mentalităţilor identifică ritmul !i fluctuaţiile lungi sau scurte. a repre%entat un climat mental în care vec$ile concepţii teologice au fost concurate de noi vi%iuni despre cre!tinism !i (iserică. este aducător de nenorociri. în anumite medii sociale !i culturale 4 în secolul 88' )in sfera marginalilor. de aceea crimele !i #afurile lor erau PlegitimeP' Ace!ti lideri insurecţionali. #afurile sale sunt considerate PlegitimeP' Ace!ti re eli #ustiţiari 4 precum $aiducii la noi T erau cei care făceau dreptate.P în timp ce modernitatea a desacrali%at ne unia. mai ales de epidemii' Perceperea Alterităţii este legată de palierele mentale !i de cultură sau de accesul la informaţie. "$ampion. evreu etc' 4 este totdeauna suspectat de rău. ră% unarea este Străinul. 1F??' ?1 Al' )uţu. ca purtătorul tuturor nenorocirilor.48. deoarece înfrunta legile. artistice care o prefigurea%ă' Contagiunea mentală constituie un fenomen psi$ologic prin care o mulţime.

informaţii :!ocante. diferenţă de ori%ont de a!teptare care a stat la a%a conflictelor dintre generaţii' Mulţi adepţi ai istoriei ideilor su linia%ă rolul ideilor în modelarea culturală a epocilor. care interferea%ă !i care se e7primă în diferite forme culturale'"oe7istenţa mai multor mentalităţi în aceea!i epocă repre%intă unul dintre aspectele fundamentale ale istoriei mentalităţilor' )incolo de diversitatea mentală au e7istat totdeauna valori.ferocitate' Putem identifica astfel o posi ilă pistă de acces spre descifrarea mecanismelor care guvernea%ă comportamentele revoluţionare' "ontagiunea mentală nu se e7ercită numai prin contactul direct al mulţimilor adunate în stradă. decât amestecându4le cu propriile credinţe !i practici'Pe de altă parte. care reflectă sc$im ări mentale. tineri. de aceea reprimarea magiei !i vră#itoriei a îm răcat forme severe'Supravieţuirile magiei populare tradiţionale tot nu au dispărut. legate de vârstă. dar nu ideile unui . >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală. din #urul principelui. dar dincolo de stratificările mentale oamenii 0vului Mediu credeau împreună în imanenţa divinului. informaţii transmise prin mediile moderne de informare. curte%anii.(uc. sim olurile. cultura aristocratică medievală a fost mai receptivă la folclor. soldaţii tre uiau să nu se îndepărte%e de anumite convenţii aristocratice. e7istenţa cliva#elor culturale' Societăţile istorice au fost dintodeauna neomogene iologic :copii. au diri#at spiritele epocilor lor. implicit.48. p'AA=' =A . )imensiunea umană a istoriei. adică o mentalitate !i o cultură diferită'Societatea feudală. pe care cele două &eforme nu a apropiat4o prea mult65' )u K.?4. etc'>.)irecţii în istoria mentalităţilor. li ertăţi. ducând la denaturarea practicilor cre!tine legitime'5' )u K. mu%ică. fiecare caracteri%ate prin diferite conţinuturi mentale. structuri sociale. să nu practice o meserie sau activitate incompati ilă condiţiei aristocratice etc'Mentalitaea no iliară medievală s4a ?A ?= Ibidem. de separare a superstiţiile populare de pietatea autentică'"u toate acestea re%istenţa credinţelor !i practicilor păgăne din mentalitatea populară a fost imensă. a considerat cultura :sens restrâns> ecle%iastică distantă de cultura populară. drepturi. ceea ce e7plică. Mac$iavelli. carmeliţii etc> ca instrumente reduta ile în vederea cre!tinării comunităţilor'A ia atunci s4a inaugurat o atitudine radicală a elitelor ecle%iastice. considerată superioară puterii temporale :Lmpăratul. concepţiile cre!tine. mai ales în mediul rural' Lntre religia ora!elor !i cea rurală a e7istat. valori. ierar$ii. religioasul medieval a repre%entat ca !i în perioadele anterioare un mod de instituire a societăţii.F' ?< 5' )u K. unele perene altele noi.. ornamente.acest lucru o servîndu4se în secolul al 8. de tradiţia culturală sau de %ona geografică. în Ale7andru )uţu. doctrinelor . p'1141A' Al'4+l' Platon. dat fiind rolul (isericii cre!tine :putere spirituală>. profund ierar$i%ată a cunoscut structuri mentale diverse în funcţie de po%iţiile sociale. o concepţie despre relaţiile dintre oameni pe a%a unei ierar$ii' ?=Ln cadrul ierar$iilor elita ecle%iastică a #ucat un rol important. în cutare sau cutare mediu de a!teptare: !tiri telegrafice sau din %iare. $rănite din darurile sale'"a !i clericii.I Tlea. morală etc')ar !i în cadrul aceleia!i epoci coe7istă structuri mentale comple7e. conformismul religios cre!tin a fost din nou susţinut. practici !i o iceiuri care s4au adresat tuturor :cultura populară> !i care s4au transmis din generaţie în generaţie cu modificările impuse de modificările de sensi ilitate de la o generaţie la alta' Ierar$i%area societăţii a impus totdeauna fiecărui grup social recunoascut oficial moduri de viaţă !i de gîndire diferite :&' Mandrou>. distingea în societatea medievală. nea!teptate. regale>'Până în secolul al 8III4lea arierele dintre credinţele ancestrale !i cre!tinismul oficial nu erau trasate. ci !i prin intermediul mi#loacelor ce colportea%ă !tiri. . de nivelul educaţiei. legate de putere. în poe%ie. 0d' Meridiane. de aceea s4au creat reţelele paro$iale !i ordinele religioase :franciscanii. dominicanii. nivele culturale )e4a lungul întregii istorii mentalitatea colectivă :socială sau populară> presupune diferite paliere mentale. de asemenea o distanţă aprecia ilă. elita ecle%iastică !i cea laică. curtea. )e!i diferă de cel antic. ce nu rămân ân mentalitatea colectivă decât fragmente sărăcite de conţinut ale mesa#ului lor' ?A O retrospectivă istorică arată că trecerea de la o epocă la alta implică sc$im ări sociale. MontesCuieu !i alţii. discutând despre difu%area modelelor culturale în societatea feudală. )ifuzarea modelelor culturale în societatea feudală. adulţi ătrâni>. care nu a putut asimila imaginile. 1F. p?I. etc' Nivele mentale. ci nebuloasele mentale în care sunt cuprinse ecourile deformate ale ideilor.oma dYACuino. dans etc'?<Ln secolele 8I. nivele culturale. de e7emplu. gentilomii. O trăsătură definitorie a mentalităţii medievale a fost mentalitatea magico religioasă.E.

toate scot la iveală imagini interioare. care în decursul secolului al 8I4lea a luat culoarea eroismului. fără a dispare neapărat straturile mentale cu specificul lor'/na dintre modelările culturale cele re care au fost impuse mediilor populare a fost cel pre%entat de a atele 5rGgoire ca vor irea populară să fie desfiinţată. a $iper olicului. p'A<I4A<E' == . a e7cesivului. no ili. preotul. este principalul intermediar al pactului dia olic sau divin' )e ?I ?E &' Mandrou. norme. familia no iliară fiind organi%ată pe a%a unei genealogii prestigioase. istoria decât în forma pe care i4au permis4o instrumentele ei de cunoa!tere'&egistrul cunoa!terii ţărăne!ti diferă de cel ale elitelor intelectuale c$iar dacă %onele de contaminare. mai ales din secolul al 8. au moduri specifice de comportament. concepţii. decât a unuia ce locuia în târg sau ora!6 Mic$el . înţeleptul. cei aflaţi între lumea analfa eţilor !i cea a elitei culte 4 de pildă.cit. valori sociale !i morale. no iliară. valori. se define!te prin intermediul acestor repre%entări'A e7istat. etc > să se distingă în realitatea ansam lului colectiv !i se înc$ipuie într4o colectivitate artificială cu interese proprii'Identitatea de clasă ignoră interesele sociale diverse. notarul. oierească etc>. modelul clerical al sfinţeniei. !i anume mentalitatea magică unde talismanul. !i care pot fi mărturii privilegiate pentru un mental care nu le este propriu' Se vor e!te de o anumită Poptică popularăP :Pierro "amporesi> a diformului. fie că era popular sau savant. decât no ilii descendenţi ai vec$ilor familii no iliare' ?I BacCues He 5off :Imaginaire m6di6val> constata că în Occidentul medieval s4a organi%at. mem rii claselor no iliare sau urg$e%e nu au participat neapărat la manifestările religioase ur ane sau rurale' &o ert Mandrou spune că putem vor i de o cultură populară. urg$e%ia etc î!i Pfa ricăP imagini. c$iar dacă împărtă!esc credinţa cre!tină. o iceiuri vestimentare etc> independentă de o modelare impusă de cultura elitară. c$irurgul. foamete. de e7emplu. op. asme !i legende' Hegătura dintre cele două PlumiP culturale se reali%ea%ă printr4un metalim a# sim olic !i real.. a!a cum în decursul secolului al 8II4 lea cavalerul a început să devină !i el litteratus. concepţii despre viaţă !i locul lor în societate. o mentalitate elitară : urg$e%ă. cea a omului. a unei pături rurale mai numeroase. almana$urile. +ivele culturale şi literatură de colporta5.oate imaginile din 0vul Mediu. oră!eni. gestică. op. o anumită formă de re%istenţă culturală' Mira ilul medieval. în %ona mira ilului. concreti%ată în reguli #uridice. concepţii. a favori%at crearea unei mentalităţi comune.AAE4A=A. mentalitatea unui oier semăna mai degra ă cu cea a ţăranilor de pe mo!ia sa. a isericii. dar ce le une!te este gustul pentru miracole. tituri etc Qi totu!i. în timp ce iau drept reale !i prioritare propriile aspiraţii6 /n grup social. timpul. în favoarea folosirii lim ii france%e6Ln secolul al 8I84lea !coala. savantă. oieri. magiei etc'M Mira ilul a repre%entat pentru oamenii acelor timpuri o eva%iune b purificatoare c din lumea cotidiană.. prin secolul al 8.P a%ată pe anumite vi%iuni. p' AA=. insecuritate !i mi%erie6. interferenţele uneia cu cealaltă sunt multiple'. folclorică :cu propriul utila# mental. a posi ilităţii depă!irii umanului prin supernatural. adică printr4un univers paralel unde imposi ilităţile cotidianului pot fi reali%ate'"a urmare. Mai târ%iu. repre%entările sim olice ale ierar$iei sociale etc'. ar e7ista o evidentă diferenţă între Pcredulitatea populară. societatea. fiind centrul competiţiei. potrivit condiţiei sociale !i nivelului de cultură specifice diferitelor paliere mentale' Mentalitatea !i cultura rurală nu a putut repre%enta lumea. dar !i al rivalităţilor'Ln acest mediu e7altant contactul dintre modelele e7emplare poate e7plica de ce a apărut. dar se poate admite !i aspiraţia unor medii populare spre o cultură rafinată. se referea la acea lume imaginară a apariţiilor fa uloase. calendarele au fost instrumente eficiente de omogeni%are culturală. dominată de ignoranţă.A<14AI1' Al')uţu. sugestiile. repre%entări !i lipsa orgolioasă de credulitate a elitelor.ovelle atrăgea atenţia asupra intermediarilor culturali. diferită cultural Ha noi.III4lea încoace. a!adar. precum aristocraţia sau no ilimea. moa!a etc'. de pildă. în Al' )uţu. e7altând rolul său istoric !i po%iţia în societatea glo ală.caracteri%at prin simţul apartenenţei la o suită de generaţii. presa. predominant urbană !i o mentalitate rurală.III4lea no ilii proveniţi din urg$e%ie. care impunea o iceiuri matrimoniale' Ln acest mediu elitar tinerii aveau o emulaţie aparte.cit. î!i e7primă aspiraţii. î!i Psondea%ăP trecutul !i î!i proiectea%ă viitorul. în spirit naţional'?EIdeologiile politice au încura#at mem rii unei clase sau grup social :ţărani. fiind adepţi ai unor modele e7emplare :clericale sau cavalere!ti>.entalitatea populară repre%intă ceea ce este comun tuturor straturilor sociale. o monstruosului. a metamorfo%elor. ceea ce vi%ea%ă un alt aspect' Lnaintarea în modernitate. idealuri specifice adică.

de foarte lungă durată' ?? Asumarea duratei lungi de către istorici a însemnat o sc$im are radicală de stil !i de atitudine. precum modelul divin. al marginalului !i al generalului' Mentalităţile sunt Pceea ce se sc$im ă cel mai lentP:B'He 5off>. emanciparea. face alegeri între realităţile cronologice după preferinţe !i e7clusivităţi mai mult sau mai puţin con!tiente' Istoriografia tradiţională a fost mai ales atentă la timpul scurt. în PAnnales 0'S'"'P. iar romantismul ca un drept egal al fiilor naţiunii de a eneficia de inefacerile culturii. care asigură continuitatea în durată lungă a comportamentelor !i credinţelor colective' Mentalităţile !i imaginarul repre%intă Pceea ce se sc$im ă cel mai lentP:B'He 5off>. o i!nuindu4ne de foarte mult timp cu o relatare precipitată. al duratei lungi !i a cotidianului. fie prin ceea ce rămâne constant' Pentru +ernand (raudel mentalul are propria sa temporalitate. care poate fi de amploare seculară sau pluriseculară'0ste ceea ce se c$eamă 4 după e7presia lui +ranNois Simiand reluată de +ernand (raudel 4 istoria de lungă. postulatul e7istenţei unei culturi populare !i savante net diferenţiate a cedat tot mai mult teren prin identificarea unor u%a#e culturale comune' Pentru că. un fenomen semnificativ care ulversea%ă comportamentele !i sensi ilitatea colectivă este contagiunea mentală' "a urmare a contagiunii. dar pentru a le descoperi a!a cum au fost ne tre uie instrumente eficiente'+iecare anc$etă istorică descompune timpul trecut. de suflu scurt' +oua istorie economică !i socială a spart monopolul acestui timp unic. istoire serielle. . între idealuri !i realităţile întotdeauna nesatisfăcătoare' )e4a lugul timpului. revoluţii etc> se datorea%ă unor factori mult mai complecsi. în mi#locul realităţilor istorice. punând. pentru că ceea ce se vede la suprafaţa realităţii istorice sunt emoţiile de moment. dar sunt valori perene camuflate în $aine noi'.impul repre%intă materia privilegiată a istoriei. determinate de respectarea tradiţiilor. 1F?. politicii. familial.oate epocile au iu it li ertatea. decât societăţile noastre vorbăreţe. !i în !crits sur lD. o nouă concepţie asupra socialului. pentru ca să dispară generaţia celor cu mentalitate de sclav6Structurile mentale. al structuralului !i con#uncturalului.egalitate. cit. deformările sunt de aceea!i natură !i au aceea!i semnificaţie. punctul de #oncţiune al individualului !i colectivului. care mi%ea%ă pe durata lungă. etc' se întind ca o pată de ulei în fiecare epocă în con!tiinţa colectivă Pe fondul permanenţelor !i a re%istenţelor la sc$im are. la eveniment. în care nu e7istă doar sc$im ări. din Antic$itate până astă%i. ceea ce scapă Psu iectelorP individuale ale istoriei. dar perspectiva din care vedem scugerea evenimentelor comportă imense precauţii legate de surse !i metode' H' +e vre spunea că societăţile care îngânâ ocupă mai mult timp şi spaţiu. emanciparea ca o ruptură de pre#udecăţile religioase. 1FI. morala. cre!tinismul primelor secole a repre%entat o ruptură de ?? +ernand (raudel. pp'<14FE' Pierre "$aunu. egalitatea. statal. #ustiţie etc> de4a lungul epocilor sau emergenţa unor comportamente violente în perioade de cri%ă :epidemii. nr'<. li ertate. folosind e7emple de fapte !i persona#e consacrate de#a în trecutul istoric'07istă structuri :modele> imaginare !i comportamentale care par inovaţii. "a$iers des Annales. care a alimentat valorile tradiţionale ale societăţii.istoire et sciences sociales. ci !i constante' Mentalităţile !i imaginarul repre%intă. p'A@4A?'Al' )uţu. fraternitate. raţiunea sa de a fi. de pildă.altfel. orice înnoire mentală este dificil de sesi%at în duatata scurtă'"ontinuitatea unor modele mentale s4a reali%at prin intermediul memoriei colective. oscilaţiile ciclice. pe primul plan al cercetării. indiferent de statutul socialU pe calea sugestiei un miracol semnalat este acceptat de o comunitate6 Mentalităţile se sc"im*ă lent Mentalităţile colective contri uie în felul la ritmul istoriei. ecle%iastic. dramatică.. fragmentat !i liniar. fericire. al incon!tientului !i al intenţionalului. fiind percepti ile doar în durată lungă' 5' )urand considera că3o zi a devenirii imaginare ar fi de apro7imativ două generaţii de =E de ani fiecare'3 /na dintre cele mai sugestive suporturi de înţelegere a sc$im ării de mentalitate !i imaginar o constituie''ce4i <@ de ani ai 2fugii din 0gipt:3<@ de ani Moise !i4a plim at poporul prin pustiu. care tind să reali%e%e un anumit ec ilibru între aspiraţii !i frustrări. s4au produs lent câteva mutaţii mentale semnificative)e pildă. Paris. în esenţă. ră% oaie. la individ. Armand "olin. fie prin ceea ce se sc$im ă.istoire (uantitative. op. +lammarion. . fiind percepti ile doar în durată lungă'.. p'1A=' =< . #ustiţia. dar în con!tiinţa colectivă !i individuală %ac ascunse structuri mentale sta ile.istoire. dar le4au dat înfăţi!ări !i semnificaţii diferite'Huminile au înţeles. te$nicii etc'Metamorfo%ele modelelor instituţionale !i valorilor :dreptate. unele foarte vec$i :ar$etipurile>. "a longue dur6e. Paris. 1FEF.

ei !i4au dat seama că. din secolele I. filosofia se deplasa către o atitudine religioasă' 0i au înţeles posi ilitatea de a utili%a filosofia grecească în crearea unei filosofii cre!tine' .@ )e%voltarea a!e%ărilor ur ane din secolul al 8II4lea. cuprin%ând credinţa cre!tină. împreună cu elemente ale !tiinţei antice. p' A. iar. 1FE. Imaginarul medieval' !seuri. p' =A' B' He 5off.Lntre Imperiul roman !i Imperiul i%antin nu a e7istat o ruptură ca cea dintre Imperiul roman !i Occidentul medieval6 Imperiul i%antin a fost în 0uropa medievală un stat în care Lmpăratul avea o condiţie unică. proiectul monar$iei universale :un singur )umne%eu în "er. manifestarea identităţii de grup.@ B' He 5off. .<' Asemănător unui ote%. recunoscute de (iserică' 0a poate fi găsită în scrierile Părinţilor greci. 0llipses. trad' I' Ilinca. Al in Mic$el. trad' M' &ădulescu. iar Isidor din Sevilla a afirmat că nobleţea vieţii ar tre ui să fie adevărata căutare omenească' Părinţii (isericii latine. >ecolele $III$. 1FF1.3 dar rămânea să desemne%e capul unei societăţi temporale'?. p' F' Se !tie că a%a cre!tinismului a fost esenţial în principiul iu irii. care fusese ela orat de#a în Imperiul roman' )acă Imperiul era vrerea lui )umne%eu. A@@4A@=. fiind 2uns3 al lui )umne%eu. (uc'. un singur împărat pe pământ6>. "es modes de classification des m1t es .ertullian a încercat să alcătuiască o filosofie cre!tină pe a%a stoicismului. dmpăratul. Ia!i. păgînismul popular s4a păstrat ăn concepţii !i ritualurile festive')e asemenea. . sous la dir' de Boel . p' 114?I' B'4P' Sironneau. 1FF. ales de Providenţă' Această voinţă divină a fost confirmată prin ceremoniile de încoronare. în polemica lor contra 2fal!ilor %ei. p'1=' =I . adică cu defecte. precum "lement din Ale7andria.eodosie l4a declarat religie de Stat. vicii. 1FA4 1F<. 1FF. mai ales prin &efomă !i "ontrar&eformă. pasiuni !i slă iciuni6)upă convertirea lui "onstantin :sec' I. săvâr!ită de (iserica din &oma era un vestigiu specific ora!elor din epoca romană târ%ie' Mic$ael Mc"ormicS. inventate după c$ipul oamenilor. se poate vor i de conturarea unei filosofii cre!tine.4 . a!a cum !i liturg$ia împărţirii de indulgenţe..ărturisirea şi iertarea. în Introduction au* m6t odologies de l& I.. dar. la sfâr!itul secolului I. considerat o persoană divină' Părinţii (isericii cre!tine. prin trecerea la monoteism')ar. erupţia !i difu%area economiei monetare avea să ameninţe valorile cre!tine'Lntre secolele 8I48III s4au ?. la fel ca !i în ca%ul păgânilor.$omas. )ificultăţile confesiunii. în legea morală !i în proclamarea vieţii ve!nice. domnind în incintele4sanctuar ale Sfântului Palat'(i%anţul a preluat sacrali%area puterii imperiale. dar !i triumful modelului monogamic în căsătorie.> nu mai rămânea decât o uria!ă instanţă divină: )umne%eu' Lmpăratul a fost 2dedivini%at.III.mentalitatea politică !i religioasă antică. iar Origene pe filosofia neoplatoniciană' (iserica nu a apreciat 4o vreme64 aceste eforturi. considerată legătură irevoca ilă' (iserica a însemnat o societate de celi atari. era repre%entantul Hui pe pământ.3 ai Antic$ităţii au ironi%at vanitatea cultului idolatru al %eităţilor. coroana pe capul înpăratului i%antin6 "eremonia de încoronare !i de sacrali%are confirma caracterul religios al instituţiei imperiale i%antine' ?F O altă perioadă de mari mutaţii ale Occidentului a fost între secolele 848I. patriar$ul "onstantinopolului.A#I+AI:!. împăratul care îl guvernea%ă nu putea fi decât un persona# sacru. conform modelului matrimonial din 0vang$elie'. ceea ce conferea noului împărat un caracter de sfinţenie. în /mul bizantin. 0dictul din Milan :=1=> a oficiali%at e7istenţa cre!tinismului în întregul Imperiu roman. căsătoria.. fiind cel care punea în catedrala Sf'Sofia. "iteratura comparată . 0d' Meridiane..răind în mi#locul tradiţiilor filosofie ale Atenei sau ale Antio$iei. iar toate episoadele semnificative ale e7istenţei comunitare4 ote%ul. Polirom. p' 11I' Al')uţu. p' 1E?. A@E' B')elumeau. dar !i în cele ale Sfântului Augustin' ?F Lmpăraţii cre!tini ai (i%anţului au fost mo!tenitorii direcţi ai principilor lumii romane. Paris. suspendând cultul imperial !i proscriind cultele păgâne' "l'45')u ois. cre!tinsimul a fost amalgamat cu vec$i o iceiuri păgîne'Ln ciuda eforturilor (isericilor cre!tine. în mentalitatea popoarelor medievale. în sc$im ea a impus societatăţii laice lanţurile irevoca ile ale căsătoriei. trăind în regiunile aride din Africa !i în cercurile so re de la &oma au preferat să renunţe cu totul la filosofie' Nu !i Părinţii (isericii grece!ti' . p' AA<4AAI' . vi%iunea despre lumea cre!tină fiind diferită de oricare alta de dinaintea ei6 Iubirea de )umnezeu este adevărata filosofie ar fi spus cândva Ioan )amasc$inul. când etica socială a fost marcată de câteva evenimente importante. ceremonialul de încoronare semnifica o e7onerare de păcatele comise anterior. 5rigore din NKssa pe a%a platonismului. pe care numai preoţii o mai aveau' Houis (re$ier.1F?@. "es institution de l]empire b1zantin. Paris. se !tie că până la începutul secolului al I. precum reforma gregoriană !i departa#area clericilor de laici pe criteriul a stinenţei.4lea unul dintre motivele marii confruntări dintre Imperiul &oman !i cre!tini fusese legat de cultul împăratului. "es laccs sont le moteur de l] istoire de l]/ccident. op. cit. viaţa liturgică a (isericii.

<I. Statul era unica salvare contra disoluţiei societăţii umane !i singura frână contra 2pasiunilor3 unui popor inconstant. 0d' Meridiane. %gârcenia.ec$ea întâietate teologică a păcatului trufiei a fost acoperită de glasul defăimător contra crescândei cupidităţii. ca împrumutul cu do ândă' Pentru franciscani.3 repro!a cre!tinismului e7altarea umilinţei. necesare mântuirii'Multe meserii. întotdeauna predispus la revoltă' Mac$iavelli. I@4I1' . spălători etc> sau ta uul anului :mercenari. orgoliul :cămătariul>. cupiditatea. care acapara c$iar !i pe slu#itorii (isericii' Pe la începutul secolului al 8I. ci a devenit un demers căutat în e7perienţa lucrurilor !i în istoria oamenilor'/mani!tii &ena!terii au încura#at o concepţie optimistă despre om . considerat păcatul feudal6. pe măsură ce cre!tinismul a fost marginali%at. trufia. oameni activi pe care nu4i considerau nepăsători faţă de mântuirea sufletului lor'. care se îndepărta de cea cre!tină a omului că%ut în păcat .II4lea căutarea adevărului nu a mai fost condiţionată de raportarea la &evelaţia cre!tină. sc$im ătoare. au fost în continuare dispreţite !i inter%ise clerului. de aceea politica tre uia.modelat lent societăţile ur ane. a fost asimilat cu evreul deicid. cea a muncii' Atunci a început să se sc$im e vec$ea concepţie despre muncă. (uc'. trad' N' 5$impeţeanu. cu una po%itivă. călăi. 1=> !i îm ogăţire a devenit una dintre consecinţele importante ale na!terii capitalismului' Na!terea acestuia a adus practici noi.3 păcat care a detronat din fruntea celor !apte păcate capitale. fiind considerată un păcat material. ci !i despre raporturile sale cu )umne%eu.4lea. în sens teologic. 1. încât încurca discuţiile despre licit !i ilicit' "ămătarul. p' E4?. o pornire pământească.. considerând4o drept egoistă. 1FF<. lăcomia : ucătarul>. cu o mentalitate a%ată pe siguaranţă.1 (iserica s4a speriat când fenomenul cametei s4a e7tins din secolul al 8II4lea6 "amăta îm răca atâtea forme. dispreţul pentru lucrurile umane !i pentru fericire' +ără a contesta morala cre!tină. care să4!i ţină supu!ii în frâu' Pentru el. în vi%iunea sa. mânia. N'Mac$iavelli:1<EF41IA?> a fost un sceptic în privinţa naturii umane. 0rasmus credea că natura umană repre%intă o înclinaţie profund instinctivă spre ine'. să posede alte virtuţi decât cele din 0vang$elie' )e pildă. . condamnate de (iserică. în rândul franciscanilor se arăta o anume înţelegere faţă de mi#loacele de îm ogăţire. slugă a %gârceniei. sta ilitate materială !i o economie care a generat noi ocia ilităţi Ln aceea!i perioadă au avut loc sc$im ări în ordinea păcatelor capitale: cupiditatea a locul trufiei. c$irurgi etc>. în favoarea culturii seculare !i a ideologiilor politice a7ate pe valorificare puterii creatoare a oamenilor' Sc$im ări ma#ore de mentalitate în tranziţia lentă de la medieval la modern au fost trecerea de la geocentrism la eliocentrism !i de la teocentrism la antropocentrism care au afectat profund cre!tinismul !i (iserica'Odată cu &ena!terea. drept surse ale răului !i pier%aniei6 Lncepea modernitatea. luptători. cămătari etc>' /n criteriu deopotrivă cre!tin !i medieval era a celor !apte păcate capitale. ta uul impurităţii : postăvari. de aceea pleda pentru un prinţ viclean !i calculat. +egustorii şi banc erii în !vul . precum cămătăria'.1 Secolul al 8III4lea a adus o nouă vi%iune despre muncă6 "ontra trândăviei.A&ena!terea !i &eforma au dat cupidităţii un conţinut etic: au legali%at4o. care avea să ignore treptat ideea de păcat. prin care munca devenea un mi#loc de utilitate !i demnitate socială. fondatorul 2!tiinţei politicii. să se su stituie vec$ea perspectivă penitenţială : de pedeapsă pentru păcatul originar 6> a muncii fi%ice. considerat 2vampir3 înfrico!ător al cre!tinismului. căci goana după ani : anul a fost tot timpul considerat Mamona :Huca. ca pe o activitate folositoare.. cit. desfrâul :prostituata>. op.agnum miraculum este omo repre%intă e7presia4 sim olul a civili%aţiei &ena!terii. 8. despre natura !i destinului său. el o considera prea îndepărtată de realităţile umane.A Idem. AA. p'1@E41@?' =E . prostituate. infanticid !i profanator. care genera sărăcia !i mi%eria socială s4a produs o mare promovare. (iserică !i lume'+ără a îm răţi!a concepţia cre!tină despre om. acest fel de împrumut îl foloseau u%ual negustorii. nu numai o filosofie despre om. vopsitori. etc considerate.ediu. precum trufia. dar mai ales cu revoluţia ştiinţifică din secolul al 8. o epocă în care s4a afirmat. apoi c$iar !i laicilor' Marginali%ările se datorau unor ta uuri ale sângelui :măcelari. condiderată vinovată de mi%eria !i nenorocirea vremurilor' )ar. trândăvia :cer!etorul> etc' B' He 5off.I. a 2cupidităţii. fiind producătoare de unăstare' Stigmatul ei a pălit pe măsură ce meritul renunţării la unurile lume!ti a fost profesate cu mai puţină convingere' 0poca de după &eformă n4a mai dramati%at păcatele capitale. lăcomia de ani a devenit tot mai lipsită de caracterul sim olic !i teologic al trufiei.

una dintre cele mai profunde revoluţii în gândirea umană de la descoperirea Cosmosului în gândirea greacă.p'1I=41IE' =? . $.I48. cau%alitatea devine mai importantă decât finalitatea')eascartes. 5alilei.III4lea încoace raţionali%area.A41FE<>. Dditions 5rasset a +asCuelle. viaţă etc')in secolul al 8. conceptualul e mai adevărat decât realul. $igiena corporală.IIIe si%cle. care în secolul al 8I84lea au concurat vi%iunea tradiţională cre!tină despre lume. nu se interesea%ă e7plicit de ea !i ca urmare nu o percepe suficient de ine' Până la Mac$iavelli puterea !i politica nu puteau fi concepute în afara voinţei lui )umne%eu. "odul napoleonian dăduse o lecţie dură. iar vinovata de uciderea unui prunc era pasi ilă de condamnarea la moarte' )ar. omogen.III întregul ansam lu al structurilor mentale.ad'. 0d' )acia.p' FA4F=' .p' 1EI41EE' BacCues &ollet.Ie-$. spaţiu. ci !i de către Stat. cea care legitima !i autentifica funcţionarea lor' . A@@1. legi. care constituia o practică o i!nuită. gri#a pentru curăţenia. a e7perimenta. Armand "olin. 1FFF. nu numai de către (isericile cre!tine. stăpânirea de sine etc' Infanticidul. seculari%area. mai les imitând Natura' Ideali%area matematică a lui 5alilei !i )escartes merge pâna la a susţine că ceea ce este simplu e mai adevărat decât ceva comple7. te$nologice s4au înclinat spre logic. ceea ce a pus a%ele unui fenomen #ustiţiar am iguu !i con#unctural' . mai ales în mediul rural. 5assendi au lansat PceritudineaP că a cunoa!te înseamnă a fa rica. -tudes d& istoire de la pense6 scientifi(ue.viclenia. în tot ceea ce avea să însemne imaginea lumii !i a universului'Omul modern devenea un om nou.= Bean4Pierre (ois. legiuitorii au introdus o serie de te7te care acordau circumstanţe celor în cau%ă.< O semnificatăvă sc$im are în moravuri s4a produs în privinţa familiei !i a copilului. Nicolas PiCue. l]islam. "lu#4Napoca. +lammarion. a stract. etice. p'1EE41?A' "&. :eligion et politi(ue. pentru că la forţă !i viclenie nu i se poate opune decât forţă !i viclenie6 Mac$iavelli prefera alte scopuri pentru societate decât cele propuse de cre!tinism. 'topia sau criza imaginarului. pentru că :c$ipurile6> numai raţionalul epui%ea%ă adevărul realului' Ale7andre 9oKrG :1. S4a declan!at o transformare a atitudinii fundamentale a spiritului uman faţă de naturăU de la contemplarea antică !i medievală s4a trecut la cucerirea !i stăpânirea naturii'5alilei. estetice.rento :1IE=>:simţul răspunderii. !tiinţifice.IPrintre inovaţiile mentale ale secolului al 8I84lea se numără politeţea. timp. "]!urope T l]6po(ue moderne.=)e la &ena!tere !i &eformă :sec 8. dar teama de a avea copii nedoriţi.'Ionescu. insituţii. evitatea lor fiind însoţită de idei po%itive. laici%area au desc$is calea unor modele mentale novatoare !i a unor noi moravuri'. A@@1.II4lea . despre care susţinea că nu se ocupă de această lume. la d6mocratie. Jo es au reformat conceptele cunoa!terii !tiinţifice !i au asociat teoriei o servaţia !i e7perimental'Aceasta a desc$is calea unor încura#atoare descoperiri'Numai că gândirea socială. 5allimard. inginer perdut printre mecanisme !i spectator al lumii materiale aplati%ate'Modernii nu se mai tem că vor fi tră%niţi de %ei6 Mecanicul devine modelul prioritar în faţa organicului :viului>. frecvente mai ales în mediul rural !i în ma$alalele ora!elor occidentale' Ha începutul secolului al 8I84 lea. "e c ristianisme. Paris.== prote#area copilului a inspirat o serie de măsuri. 1FF<.< Lntre secolele 8. a fost sancţionat.4 8. politică !i !tiinţifică a fost cucerită de puterea asupra lucrurilor !i nu de adevărul pentru cugete'"oncepţiile teologice au fost marginali%ate de noile vi%iuni filosofice !i !tiinţifice.I>.istoire. care au nemulţumit mai ales instituţia ecle%iastică'"ontracepţia !i avortul. Paris. prin asimilarea infanticidul cu asasinatul. )escartes. 1FF. planificat. dir'. Paris. care începea să modifice sensi il comportamentele demografice. Paris. au fost condamnate de (iserică. p' 11?41AA'Bean4BacCues Xunen urger. morale. viitorul promiţător este opus trecutului considerat Po scurP. supunerea social4poplitică faţă de "artea Sfântă a fost treptat înlocuită cu supunerea faţă de visele !i proiectele de putere !i de stăpânire a naturii de către om' Numele de 5alilei este legat de revoluţia ştiinţifică din secolul al 8. pedepsele tri unalelor având menirea să facă se regrese%e aceste fapte criminale. . prometeic.. propovăduite de (iserică după "onciliul de la .. artificial. sănătatea !i viitorul acestuia fiind mai semnificativă la nivelul elitelor !i al claselor mi#locii')in anul 1. stăpânirea mirosurilor corporale !i implicit a . a încura#at unele practici nelini!titoare.

dar !i un răspuns pe care (iserica îl oferea ca e7erciţiu de supravieţuire. Oradea. era un gest de pietate necesar purificării morale mântuitoare. după care ar urma Oneantul'Mentalităţile rurale nu s4au sc$imat prea lesne. cel mona$al fiind opus celui no iliar !i pretins apropiat de sărăcia rurală' )iscursurile literere. iar tratamentele se a%au pe utili%area unor remedii naturale. a%ată pe concepţia edificării unei societăţi sănătoase !i atente la $igienă. fiecare comunitate a fost marcată de tradiţia alimentelor sacre: pâinea. dar !i un focar epidemic'(oli contagioase grave. trad' H' _oica!.? Massimo Montanari. ?F. adică de spiritul inovaţiei. fără epidemii !i mortalitate mare'Qtiinţa medicală disloca formele tradiţionale de prevenire !i vindecare a olilor. permite descoperirea !i restituirea universului mentalităţilor colective. perspectiva serialăfcantitativă. de un dinamism al sc$im ărilor ideologice. morale. în Amor şi se*ualitate în /ccident.I #ustificau diferenţele !i inegalitatea regimurilor alimentare. A@@<.ica Biblie a tinerilor căsătoriţi. care a ântuit părţi întregi ale 0uropei. la modernitate a însemnat dislocarea lentă a unor valori. 1FF<. Polirom. era răspunsul pe care (iserica o oferea ca e7erciţiu de supravieţuire. ca un leit4motiv al tratatelor morale !i de penitenţă. ce se adresau tuturor straturilor mentale !i care în privinţa alimentaţiei se întemeiau pe virtutea cumpătării'"umpătarea.. p'A1. vinul !i untdelemnul'Se poate spune că cre!tinismul a constituit un vector unificator suscepti il de a constitui o identitate alimentară europeană'Ln societatea europeană medievală. rân%a. în Amor şi se*ualitate în /ccident.@4. ouăle !i c$iar pe!tele'"umpătarea. dintre care cani alismul a constituit unul dintre cele mai grave ca%uri e7treme6+rica de moarte prin înfometare avea consecinţe dramatice !i prin faptul că o moarte intempestivă era legată de mânia divină pentru păcatele oamenilor. locuinţele insalu re. însemna încă o o i!nuinţă cu mirosurile puternice. cele mai afectate fiind cele religioase. ci !i de vi%iunea conform căreia )umne%eu a creat lumea după un principiu vertical !i .E)acă până prin secolul al 8I84lea oala era privită ca o încercare divină.? "$iar dacă (isericile cre!tine nu au putut ţine su control mecanismul comple7 al $ranei !i ucătăriei medievale în spaţiul european. 3oamea şi abundenţa. au determinat adoptatrea în +ranţa anului 1. alcătuit dintr4un fel de mecanism iologic.E Al'"or in. . dându4se impresia că trecutul era lipsit de orice merit în acest sens'. încă de acum cinci secole.strategii prioritare. A@@=. (uc'. trad' )' "ernica. convieţuirii cu foametea cotidiană sau oca%ională' A ţinerea de la carne s4a conturat. Cu frica în sân. 0' "ara oi. op. . politice !i te$nico4economiceAnali%a în durata lungă.. .I@ a legii asupra caselor insalu re. precum $olera. su stitutele cărnii fiind legumele. 0d' Artemis. valorile dura ile.. / istorie a alimentaţiei în !uropa.iolenţă şi ritual. reu!e!te să evidenţie%e în modul cel mai eficient structurile sta ile.41?F' . c$iar din primele veacuri ale cre!tinismului. ceea ce avea repercursiuni negative asupra destinului sufletelor celor morţi6 . Ia!i. >ociabilitate rurală. de pildă.$G aud. 0d' Artemis.recerea lentă. ci oprirea mecanismului iologic. suportării. de aceea vraciul !i preotul. comportamentele ultimelor două secole au fost cucerite de modernitate. medicale din secolele 8I. p'1E. suportării. p' 1141A.4AAI'+'MGlonio. care se strică. (uc'. p'A=@' .instinctelor. 1FF<. 0ditura universităţii din Oradea. în vederea înfruntării. ca în cre!tinism6>. A?4A. convieţuirii cu foametea cotidiană sau oca%ională'Puseurile dese ale foametei nu atrăgea neapărat sprectrul morţii. căldura patului colectiv. p'1?.I +'.A' (ar u Qtefănescu. unul pentru vindecarea trupului. ci !i o serie de manifestări #osnice. au #ucat un rol important !i în secolul 88' Sensi ilităţile. însemnînd nu o trecere. diferenţierea e7igenţelor !i a modelelor alimentare ur ane de cele rurale s4a conturat.48. căci de atunci !i pânâ astă%i dăinuie concepţia că omul este o specie superioară :nu o creaţie divină.cit. treptat. celălalt pentru suflet. în vederea înfruntării. care permiteau separarea omului de animal6 Pentru omul rural apropierea de animale. . dar poate fiOreparat'"oncepţia romantică despre moarte a fost diferită de cea cre!tină.41?@' =. ritmurile sc$im ărilor ca !i mecanismele profunde prin care acestea se metamorfo%ea%ă de4a lungul timpului' O metamorfo)ă mentală $i culturală#de la cum ătarea cre$tină la dietele moderne . din secolele 8II48III'Individuali%area modelelor de consum !i de comportament alimentar a presupus aspecte diverse !i contrare. trad' H' _oica!. a fost o oală care sugera pentru medicina romantică ideea deOanimal neverte rat. odată cu romantismul s4a sc$im at radical concepţia despre oală !i despre tratarea ei' &a$itismul. moravurile. care nu au fost impuse numai de condiţiile economico4 sociale.

istoire de l&alimentation entre .. condiţie a revenirii. în vremea posturilor. ci posi ilitatea de organi%are. mai degra ă alimente ca păsările cerului sau fructele ar orilor. ?@4?1. p'.I?<' O'&edon. o anume dietetică vegetală servea drept mi#loc de păstrare a sănătăţii corporale' Stilul frust !i preponderent vegetal de alimentaţie rural se apropia de $rana o i!nuită a călugărilor. Paris.' =F . . (' Hauriou7.A4.p' <A. p'=F=4=F<' F@ M'Montanari. fiecare mâncând ce se cuvine. e7cluderea reală !i sim olică a vulgului de la plăcerile mesei a servit puterii temporale să se autocele re%e'+ire!te.I. descoperim. al ucătăriei medievale. g$iftuirea nu lipsea din ori%ontul de a!teptare ţărănesc'Mi%a. încredinţată de acum con!tiinţei fiecărui cre!tin')in perspectivă protestantă nu mai era un ră% oi intransigent contra cărnii. p' II.istoire et identit6s alimentaires en !urope. 2ierar$ia pâinii3. cit. orc$estare !i rafinare a mesei' Masa princiară. îndestularea. ceea ce venea în contradicţie cu vec$ile dispo%iţii cre!tine în materie alimentară. Ln orice ca%. rafinamentului culinar. mai ales. ?=4??. era de părere +ernand (raudel o 20uropă carnivoră3. p'1A' (' Qtefănescu. sous la dir' de Bean'Houis +landrin.. din secolul al 8I. 1FFE. M'Montanari. care a marginali%at .. sim oli%a separaţia. op. ca loc al coe%iunii. sc$im area nu a fost ruscă. protestantismul a considerat inutile aceste restricţii pentru economia mântuirii'Se poate spune că s4a răscolit cultura alimentară a unei importante părţi a 0uropei occidentale' Mai ales din secolele 8. contrar calităţii ar$etipale a mesei. respectiv neagră6 )ar. a undenţei.I4lea când &eforma protestantă a respins normele (isericii &omane'Hut$er susţinuse că )umne%eu nu se îngri#e!te de ce mănâncă omul. fiecare comunitate a fost marcată de tradiţia alimentelor sacre: pâinea. pentru specific culinar !i s4a declan!at goana după un paradis al varietăţii. cu e7cepţia regiunilor cu vocaţie pastorală'A crescut însă vertiginos consumul de pâine !i produse din cereale')iferenţierile calitative ale pâinii. .. Paris. le erau mai potriviţi ul ii !i rădăcinile din pământ' .istoire de l&alimentation. interdicţiile de a cre!te animale în aglomerările ur ane etc au făcut ca în Occident consumul de carne să scadă. transformarea agrară a peisa#ului. dacă ţinem cont că e7istau !i %ilele de post.48.ierar$ic. prin voinţă divină la o ordine pa!nică !i #ustă' "$iar dacă (isericile cre!tine nu au putut ţine su control mecanismul comple7 al $ranei. ca în secolele anterioare. centru !i nord.F Aristocrati%area culturală a dus !i la o aristocrati%are alimentară. între 2raţiunile3 foamei !i cele ale puterii etc'Ha începutul secolului al 8III4lea rec$i%itoriul papei Inocenţiu al III4lea împotriva vanităţilor lume!ti : )e contempla mundi> nu a cruţat păcatul lăcomiei. vinul !i untdelemnul' Se poate spune că cre!tinismul a constituit un vector unificator suscepti il de a constitui o identitate alimentară europeană'F@ )eose irile alimentare între regiunile europene s4a accentuat din secolul al 8. op. . nu mai erau impuse rigid posturile grele' Impactul &eformei protestante s4a resimţit în disciplina alimentară: în vreme ce catolicismul a folosit pedagogia refu%ului consumării unor alimente animaliere. capacitatea individuală de a mânca. no ililor li s4ar fi cuvenit. 1@<41@I''B' H' +landrin.o1en Pge et 9emps modernes. consumul pro capite fiind mare în zilele de dulce. reflectau ierar$ia socială' /n sim lol al opo%iţiei dintre modelul 2ur an3 !i modelul 2rural3 al alimentaţiei. M' Montanari. impuse de norma ecle%iastică' Pentru această societate de 2carnivori3:cu distincţiile !i nuanţele regionale> norma ecle%iastică impunea a ţinerea de la carne cam 1<@4 1E@ de %ile pe an' Această a ţinere constituia !i o formă de penitenţă. care se aplica inclusiv su aspect alimentar' Astfel. +aKard. p'I<F.4lea fiind considerat un timp al convieţuirii modelelor alimentare contrapuse :(' Andreolli>'Modul de e7primare a puterii prin $rană nu însemna. op. 1FFE'. din perspectivă cre!tină.=' . cit. reducerea treptată a pa#i!tilor !i a pădurilor. al unităţii sociale'Spaţiul privilegiului gastronomic a devenit mai greu de controlat de către instituţia ecle%iastică' Ln secolele 8I.III48I8 încoace au crescut galopant preferinţele pentru alimentele PgreleP. în spaţiul european. secolul al 8. atunci când se codificau stilurile de viaţă proprii diferitelor grupuri sociale. p'11. fiind culoarea pâinii: al ă... în privinţa opo%iţiei dintre modelul mona$al !i cel no iliar. cit.. +aKard.=4F@. în anumite peroade ale anului. mai ales în vest. în vreme ţăranilor. sous la dir' de B'H' +landrin.4lea ideologia alimentară s4a accentuat. confruntarea între etica socială !i morala religioasă. inclusiv al celei alimentare' "re!terea populaţiei. a fost $egemonia culturală. pentru implorarea "erului !i curmarea suferinţelor !i nedreptăţilor.istoire de l&alimentation.=' . "e goet et la n6cesit6 p'=EF4<@1' . dar.=1.F M' Montanari.

' FA M' 5auc$et. 0our l& istoire de l&alimentationN (uel(ues remar(ues de m6t ode. Polirom.IIIY. încărcată de re%onanţe morale. comerţul. comportamentele au rămas marcate încă de sfâ!ierea dintre privaţiuni !i e7ces. pentru cei care nu pun atâta preţ pe miracolele !tiinţelor. )icţionar de etnologie şi antropologie.cumpătarea cre!tină'F1 Succesul doctrinelor vegetariene. dar !i o piedică serioasă în faţa rigorilor religioase. ci !tiinţele deveneau noile speranţe ale unăstării !i sănătăţii alimentare' Iată o sc$im are culturală. cu care cultura religioasă a încărcat istoric asemenea comportamente alimentare'Nu se poate vor i deci de o 2revenire a religiosului3 în alimentaţia occidentală. care s4a revărsat lent asupra întregii 0urope a secolului 8I8. susţinute în secolul al 8. Mic$el I%ard. nu se referea la cumpătare. 1FF. Ia!i. compensată de suporturi calitative' )ieta este o noţiune negativă. al decolorării con!tiinţei vinovate a păcatului. despre moarte !i Budecata de Apoi'&aţiunile profitului au su minat vec$ile distincţii !i sim olici sociale !i religioase ale alimentaţiei. 0ăcatul şi frica. pietatea religioasă !i regenerarea morală. provovatoare de foamete. capitalismul industrial. a anali%ării actului de penitenţă !i mărturisire. pentru că alimentaţia a devenit un suport al longevităţii'&egimul alimentar a%at pe subnutriţie fără malnutriţie este mai ales vegetal. p'1A@'B')elumeau. a stingerii reflecţiilor despre efemeritatea lumii. Polirom. dar vegetarianismul are la a%ă argumente de natură medicală.III4lea de gânditori !i filosofi. am ele cu consecinţe grave asupra vieţii oamenilor. unăstare. trad'M' /ngurean. care impuneau privaţiuni ce puteau slă i corpul omenesc' 0li erarea de constrângerile alimentare religioase a devenit o eli erare de pre#udecăţi' Nu religia. inclusiv cea legată de alimentaţie' Acest versant al mentalului european a fost !i un refle7 al marginali%ării cre!tinismului. percepţia ludică a lumii. alimentea%ă 2fântâna3 tinereţii' "autarea fericirii imediate. dar !i neputinţa de a interveni în mecanismul degradării !i morţii umane' Pentru (isericile cre!tine. fericirii. $III-$. penitenţială :în condiţiile diversificării tentante a alimentaţiei6> pentru că societatea de consum o percepe. noile suporturi ale progresului :cuantificat prin unăstare materială6> îndemnau la consum tot mai mult !i din toate' "umpătarea în alimentaţie a căpătat un sens secular !i s4a numit 2dietă3. în esenţă. în 2Annales 0'S'"'3 mars4#uin 1F?I. simplă !i frugală. până la plăcerea de a consuma produse al dracului de bune. legitimarea nevoii de satisfacţie. ca B' B' &ousseau. &' &ăutu !i alţii. încura#ată de descoperirile spectaculoase ale medicinei sunt atitudini de refu% ale angoasei F1 Maurice AKmard. apoi 881 FA )e două secole s4a impus lent civilizaţia dorinţelor. $igienicului etc' Moderareafcumpătarea consumului nu mai este legată de valori morale. în contrast cu e7cesul.p'?14?A' <@ . trad' S' . Msec. H' Papuc. atât de e7perimentată de către tradiţia cre!tină era considerată o opţiune pentru o 2viaţă naturală3. care să ţină corpul tânăr'"ăutarea longevităţii ilustrea%ă am iţiile prometeice ale omului contemporan. p' <=1'Pierre (onte. 1FFF. ca un sacrificiu în slu# a esteticului. dorinţa de a prelungii viaţa. care în lim a#ul comun înseamnă reducerea cantitativă a $ranei. un instrument pentru sănătatea corporală' Alegerea unui regim alimentar raţional. iar pe piaţa fricii afacerile dietelor alimentare au mers de minune = Suplimente alimentare su formă de pilule au fost lansate ca eli7iruri ale unăstării. ceea ce traducea o formă de respingere a formelor culturale. decât ca o formă de cult narcisist al frumuseţii fi%ice !i al conservării sănătăţii'Pericolul !i teama de e7ces a înlocuit teama de foame. p'A?. inclusiv pentru frica alimentară. 1FF.. vitamini%ante !i in#ectării unor $ormoni. a fost un răspuns luminat la tradiţia cre!tină' Jrana vegetală. Paris. dar alte spaime au pătruns în era pu licităţii' Au apărut profesioni!ti pentru toate fricile. Ha religion dans la dGmocratie' Parcours de la lagcitG. care ţin de vinovăţie !i păcat. ci la o posi ilă le#eritate !i li ertate a minţii. c$iar de la începutul secolului al 8I84lea. mai o sesivă în vremurile contemporane fiind lipofo ia' "$iar !i în societatea seculară atitudinile. tinereţii. sociale !i politice ale acestuia' Secolul al 8I84lea a însemnat naţionalizarea ucătăriei a repre%entat !i ea un aspect important al metamorfo%ei alimentaţiei'2&evan!a cărnii3 :M' Montanari>. Culpabilitatea în /ccident.ec$iului &egim. Ia!i. fiind asociat unei liste de su stanţe c$imice.. opulenţa . vol' II. 5allimard. prin folosirea ei pe scară socială tot mai largă însemna o anume deta!are de ierar$iile alimentare ale trecutului..ultur. fiind surse ale angoasei'Secolul 88 a atenuat teama de insecuritatea climaterică. constrângătoare.

Paris.'Dmile )urS$eim. op. psi$ologilor. culturale pe care le4au produs în durata lungă' Ln lFE1. p'A<?4AI@'H'(oia. mai ales ale lui Hucien +e vre. vol' I8. ca mod de viaţă. -tudes de sociologie religieuse. sociologilor.A vol'. Paris.Paris. Sensi*ilitătea religioasă. religie populară. p' A.?4==?' Istoria vieţii private de la primul război până în zilele noastre.' FI Hucien +e vre.istoire litteraire du sentiment religieu* en 3rance depuis la fin des guerres des religion 5ous(u&T nos 5ours. religioase. avem de4a face cu o lume care dorea cu ardoare să creadă'FIIstoricul france% a mai răsturnat o altă interpretare. p' 1E@'M' Montanari. P/+. Paris. religie prescrisă.istoire litteraire du sentiment religieu* '''F<)espre o verita ilă istorie a sensi ilităţii religioase putem vor i odată cu preocupările lui 5a riel He (ras !i. sincretism între F= &'Muc$em led. timpuri ideale pentru sensi ilitatea !i fervoarea religioasă' Ln anii ME@4Y?@ cercetările istoriografice despre sfâr!itul 0vului Mediu !i începutul .1FE?41FE. Paris. "e sentiment de l&ins6curit6. 1FF=.I4lea. cultură' Re ere ale unei istorii a religiei o ulare $i a sentimentului religios. intelectuale.Religia rescrisă $i religia o ulară.. 1F1A.eptamerom. ca !i altor speciali!ti din câmpul !tiinţelor umane' Printre cei cărora li se datorea%ă desc$iderile tematicii religioase a fost Dmile )urS$eim. 1F1<41F=@. că departe de a fi vor a de ateism !i de o societate decre!tinată. / istorie a )iavolului'Civilizaţia occidentală în secolele $II-$$.e7istenţiale. 1FI=U 5a riel He (ras. 1F<?f Au coeur religieu* du $. cit. ţinând cont de diferenţele mentale specifice clival#elor legate de cultură !i mediu :rural sau ur an>:el numea pietatea elitei 4 un model de religio%itate individuali%ată. Paris. dar !i un univers în care diavolul se consumă într-un mod adeseori pozitiv. după care acest secol ar fi fost unul al necredinţei !i al ateismului'Anali%ând cu intuiţie !i metodă climatul mental al epocii. a conţinutului religiei populare' O scurtă pre%entare a traiectoriei seculari%ării con!tiinţei moderne' Noţiuni c"eie: sensi ilitate religioasă.impurilor moderne au desc$is cu rafinament anali%ele fenomenul religios' &ena!terea. religie trăită.p' 1E<41EI.Seculari)are $i resacrali)are în lumea modernă O*iective# Pre%entarea celui mai amplu registru al mentalităţilor colective:sensi ilitarea religioasă' Sc$iţarea diferenţelor dintre religia prescrisă !i religia trăită. cu deose ire asupra actelor !i gesturilor care o iectivea%ă pietatea populară !i maniera în care aceasta a fost trăită'Ln lucrarea dedicată secolului al 8. conform căreia timpurile medievale au repre%entat din punctul de vedere al credinţei. Sensi*ilitătea religioasă )e două milenii. F=)in perspectivă cre!tină ascensiunea demonică a plăcerii consumului. Marginali)area cre$tinismului $i a /isericilor cre$tine.1FE.4a.Religia rescrisă $i religia o ulară. desc$isă marilor aventuri misticeU religia grupurilor urbane. Hucien +e vre a demonstrat. . a lăsat desc$isă u!a lui Satan6 III Re ere ale unei istorii a religiei o ulare $i a sentimentului religios. creaţie divină. care a oferit cîteva puncte de reper asupra sensi ilităţii populare.care aglutinea%ă gesturi ale practicii dominate de frica de moarte !i de ideea salvării sufletelorU religia lumii rurale. 1FI?U Autour du .reGd'A'"olin.I-e si%cle.1FA' "f' Se astian &oc$e.itul longevităţii. vi%iunea asupra lumii specific europeană a fost !i a rămas puternic impregnată de spiritul religios cre!tin'Sarcina dificilă a istoricului este aceea de a pătrunde în su stanţa intimă a sensi ilitaţii colective spre a descifra mecanismele cele mai sensi ile ale sufletului omului religios din vremurile trecute')omeniul sensi ilităţii !i fervorii religioase s4 a impus relativ târ%iu în preocupările istoricilor. ca !i a atele Jenri (remond cu monumentala lucrare în 1o volume. . amour profane. p' 1IA41I=. &o ert Mandrou propunea pentru epoca clasică un model de stratificare religioasă pe trei nivele.1I. Amour sacre. "e 0robleme de lDincro1ance au $. Presses /niversitaires de +rance. Paris. "es 3ormes elementaires de la vie religieuse.I-e si%cle. Hucien +e vre a răsturnat o pre#udecată' adânc înrădăcinată. ed'a'. . "a :eligion de :abelais. puternic încadrate . &eformele religioase au fost puse în discuţie su aspectul mutaţiilor mentale.1FII41FIE' <1 .' F< Jenri (remont.

manifeste ale pietăţii populare' )elumeau a numit religie prescrisă. nici pe de4a4ntregul modelată de aceasta'Qi 5eorges Minois. o iceiuri. a%ată pe o cultură folclorică. 1F?IU Ha &eligion populaire. manifeste.1F?<U &o ert Mouc$em led. care se organi%ea%ă într4o religie diferită. credinţele !i ritualurile s4au amestecat cu superstiţiile populare.trăsăturile cre!tinismului !i elemente mo!tenite din păgânism'FELn pragul modernităţii.ovelle consideră că religia FE Alp$onse )upront.1FE<41F?IU Natalie _emon )avis. profetismul.o1en Age et sous la :enaissance. mona$ismul !i riturile cre!tine au fost resimţite !i imaginate în mod diferit în spaţiul 0uropean' 0ste ceea ce istorici. care are o e7istentă proprie. 1F?E. +lammarion.1F?@' <A . sedimente ale unor credinţe !i practici foarte vec$i'..StocS. dar !i profunde înnoiri :(' Plongeron. "]. Paris. care traduc dimensiunea. 0dition du "N&S. cucuveaua. &eligio%itatea populară cuprinde repre%entări. &eligion and t$e declne of Magic "$arles Sci nerYs Sons. formele vii. Paris. Jac$ette. 1F?1U &eligion populaire et reforme liturgiCue.5allimard. precre!tine. Paris. "olloCue international. tom'. acel discurs ela orat !i emis de (iserică la un nivel al elitelor. coordonată de (ernard Plongeron. Paris.istoire et vie du pellerinage en /ccident. 3le prescrit et le vGcu3.)e la culture populaire au* $. 1F??. atinse de semnele sincretismului păgâno4cre!tin.Ant ropologie du sacr6 et des cultes populairesf . iar pre%enţa incantaţiilor !i a e7orcismelor considerate elementele componente ale unei asemenea religii populare' F.Paris. susţinută de (isericile cre!tine sunt fenomene e7trem de comple7e !i profund legate între ele')e4a lungul istoriei cre!tine dogmele.ermenul de religie populară înseamnă cre!tinismul oamenilor care împlinesc actele !i gesturile prescrise de legile (isericii. 1F?EU 9eit$ . Paris. a încercat o lămurire a termenilor în #urul acestui comple7 câmp de cercetare a vieţii religioase' F? Structurile cre!tinătăţii au avut evidente continuităţi. >ome 9as@s and 9 emes in t e >tud1 of popular religion . concepută ca re%iduală')e secole se vor e!te de locuri sacre !i locuri lestemate. Paris. I4II.1 F?I. 1F. credinţele. un univers tematic cu contururi sunt greu de trasat' Opiniile în #urul religiei populare. avem de4a face la nivelul maselor anonime de credincio!i. Paris.?. nici de gândirea li eră' Adevăratul cre!tinism nu era decât un privilegiu al elitei' Bean )elumeau.?> consideră că religia populară. p'1??4A11'Idem "]ancien regimN foi ou magie-1F?A>' Mic$ail (aS$tin. etc'>. misterele. necre!tine. în "e C ristianisme va-t-il mourrir [. au fost cunoscute de înalţii prelaţi ai (isericii. 1F. la %ile 2nefaste3. ca (ernard Plongeron !i Bean )elumeau vor identifica su numele de Preligie popularăP .1FF. nici formaţia necesară să aprofunde%e metodic propria viaţă religioasă' Pentru unii cercetători religia populară este o realitate în sine. . "e 0rescrit et le v6cu. cu o e7presie fericită.. superstiţii !i gesturi magice :un sistem de interdicţii de tot felul se referea la locuri 2rele3. surprinse în "a :eligion populaire. adică între un discurs ela orat !i emis la un nivel al elitelor !i formele trăite. în mare parte de la păgânism'Mesa#ul cre!tinismului nu s4au răspândit uniform în masa credincio!ilor !i în funcţie de oameni.FU &o ert Mandrou. cu elemente păgâne.orino."& /euvre de 3rancois :abelais et la culture populaire au .istoire de l] at 6isme' Incro1ants dans le monde occidental des origines T nos 5ours. HeNon inaugurale au "ollege de +rance. 1= fevrier.oderne M$. adică de formele vii. +'He run>'Bean )elumeau numea în lecţia sa inaugurală la "ollege de +rance. &oger "$artier :"ectures et lecteurs dans la 3rance d&Ancien :6gime. Ha PiGtG populaire au MoKen Age. Ha &eligion Populaire au MoKen Age' Pro lemes de met$odes et d\$istoire. "a :eligion 0opulaire în Id6ologies et mentalit6s. de mediu !i împre#urări.$omas. Ha &eligion populaire .-e . care se distinge de religia trăită. dar nu au nici li ertatea de spirit.1F?.III-e si%cles. care nu ţin nici de (iserică.II-e . Paris. la animale malefice :pisica neagră.aproc$es $istoriCues. în ciuda eforturilor de cre!tinare ale celor două &eforme. Houvain. 2Miscelanea Jistoriae 0cclesiaticae3.' F.A. 1F?IU (ernard Plangeron.$. adică adevărul de netăgăduit al cre!tinismului. Approc es istori(ues. care au fost intransigente cu credinţele magice. credinţe. a constatat că religia populară este un amalgam de practici magico4 religioase a5ustate la e7igenţele dogmatice cre!tine' Mic$el . pentru ca răspândirea tiparului !i traducerea (i liei în lim ile vernaculare să încura#e%e accesul direct la sursele i lice' Ln ceea ce prive!te mentalitatea religioasă populară.III-e si%clesY. 1F. 1F. intangi ilă !i independentă de religia prescrisă'O altă tendinţă încearcă să reducă religia populară la un corpus de supravieţuiri străine. mo!tenite. NeR ZorS. Culture populaire et culture des elites dans la 3rance . profun%imea !i sinceritatea acestei devoţiuni' .iaţa socială !i activitatea religioasă. 1F?IU 0tienne )elaruelle.1F?<U Mic$el . Heiden. ale pietăţii populare. este aculturată !i aculturantă: ea nu este nici radical deose ită de cultura clericilor. ci cu o religie populară. p' A?' F? &aoul Manselli. protestantă !i catolică. cu o religie care nu era nici pe departe cea a dogmelor propovăduite de (iserica oficială !i asumată de o pătură relativ su ţire de prelaţi !i călugări.$. Paris.ovelle.

o intervenţie enefică în viaţa personală'Psi$ologia miracolului :He 5off s4a ocupt de mira il !i metamorfo%e în 0vul Mediu>. pentru a se evita confu%iile.Paris. termeni folosiţi de antropologi. credinţa în magie. "es en5eu de l& istoire culturelle. p''<=14<=A'Uve%i !i Andre .3 sous la dir' de B' He 5off. BacCues He 5off :Civilisation de l]/ccident m6di6val.. politică. afirmă că religio desemna un ordin religios sau legătura pe care o consacra legământul religios' Sc$mitt propune în loc de termenul religie. sunt picturile !i sculpturile isericilor.. între &ai !i Iad. care pentru el era foarte real.1FFA. op'cit' p'A. <==' 1@1 B'He 5off. 1F.ovelle. adică elemente care au intervenit în ansam lul de repre%entări !i de practici sociale' Această optică încearcă să premedite%e !i separarea rigidă de care sunt tentaţi istoricii. 0our une istoire de la devotion sud est europeenne. în Ha &eligion populaire en HanCuedoc du 8III4e siWcle h la moitiG du 8I. Paris. cu mi#loacele sale: costrângerea. mai ales cu referire la perioada medievală. cea a poporului !i o cultură ecle%iastică. demoni.Id6ologies et mentalit6s. cit. 1F?E. Art$aud. $agiografică. Contributions recentes. sau cei ale căror eforturi către perfecţiune sunt rare !i moderate'Creştinismul popular 4conc$ide +r'&app 4 este cre!tinismul tuturor' +rancis &app. scria că se poate vor i de două culturi ale 0vului Mediu. practici religioase. ce nu sunt altceva decât forme aluvionare ale unei sensi ilităţi religioase venite de departe. "onclusions. ed'du Seuil. cu sim olurile sale înfrico!ătoare' 1@1 &eligia populară presupune un raport cu )umne%eu. repre%entări monstruoase !i a eranteU magia. ci !i vi%iunile Budecăţii de Apoi. p' =AA' B'4P' Sironneau. precum dimensiune sim olică.p'1=F' p'1EA41E=. etcU credinţa în sfinţi protectori. rituri. care este altceva decât cel al unei iserici oficiale Asta pentru că mentalitatea populară tinde să asimile%e mesa#ul dogmei cu diferite instrumente conceptuale !i să integre%e în practicile cotidiene dogmele !i practicle recomandate de (isericile cre!tine'FFLn alţi termeni. între refu%ul plăcerilor !i Ppăcatul cărniiP:desfrâul>' O dovadă a am undenţei acestui imaginar. p' F=4F<' B'4P' Sironneau.. Privat. necre!tine. Hes Haics dans la vie religieuse du MoKen Age. !i pe care elitele laice !i ecle%iastice ale timpurilor moderne le tratea%ă drept 2superstiţii3 !i 2misticism3.:efle*ions sur la religion populaire au .Paris.p'<F= 4I@<' Mic$ail (aS$tin.oulouse. Paris. Perrin. ca !i prin pre%enţa unor practici păgâne.populară presupune o formă de cre!tinism. în &evue ses Dtudes Sud 0st 0uropeenne.1FFA. prin alegerea decisivă între )umne%eu !i )iavol. a vi%itaţiunilor canonice. în (' Plongeron. Paris. în locuri sacre sau lestemate. miracole. rapoartelor ecle%iastice sau circularelor episcope!ti de%văluie imaginea unei religii afectate în însă!i su stanţa sa. op. ale Sfâr!itului lumii.88I8. cu totă opo%iţia (isericii s4a perpetuat pre%enţa incantaţiilor !i e7orcismelor. p'I= I< ve%i !i 'ne en(uete sur la spiritualit6 populaire în &evue de SpiritualitG . în fiinţe nefaste etc a rămas aproape nesc$im ată până în timpul nostru' Iată. mituri.Id6ologies et mentalit6s. cit. ameninţarea. p' 1IA' Mic$el .istoire de l] at 6isme' Incro1ants dans le monde occidental des origines T nos 5ours. ca !i cum aceastea n4ar funcţiona în ansam lul comple7ităţii istorice P$' Poirrier. profund ancorat în realitatea umană individuală !i colectivă' Pentru omul medieval. op. p' ?."& /euvre de 3rancois :abelais et la culture populaire au . p' 1F'0velKne Patlagean.o1en Age . trad' M'"arpov. pre#udecăţi. literatura patristică.. ce traduc.4e siWcle.auc$e%. care presupune în mod o ligatoriu un mod particular în care sunt trăite un ansam lu de emoţii. p'A?. 9rois tentations dans l&-glise. iar în FF &oger "$artier. legate de imagini sau sim oluri religioase'1@A Anali%a predicilor. scria He 5off. "].Paris. ca !i intervenţia sfinţilor intercesori' . Paris.1F?=. "] istoire de l]imaginaire. mântuirea tre uia să se reali%e%e în imaginar. prin pre%enţa masivă a numeroase devieri !i a ateri de la dogmă. o cultură folclorică. p' 1<1' Bean4"laude Sc$mitt.4?F' Alain (esanNon. un alt eminent specialist în pro lematica pietăţii populare define!te ca popular.Paris. 1FF. talismane. ' p'1EA41E=.4A?F' 1@@ +rancis &app. "ecturi şi cititori în 3ranţa .E' 1@A Al' )uţu. +aKard. cre!tinismul celor a căror preocupare principală este alta decât studiulU adică al celor opu!i litteratilor. nu numai revelaţiile Sf'Ioan. popular este cre!tinismul oamenilor !i femeilor care împlinesc actele !i gesturile prescrise de (isericii. credinţe. p'AF !i 1FA4A@?' +ernand (oulard. ci !i o serie de superstiţii.. 1FE?>.o1en Pge et sous la :enaissance. 0d' Meridiane.ovelle. e7orcism.auc$e%. dar nu au nici li ertatea de spirit.5allimard. 1FF?. de ce. op'cit'. în (ernard Plangeron.ec iului :egim. &eligion populaire dans les dG ats de la pastorale contemporaine. Dditions "omple7e. ed'du Seuil. nici formaţia necesară să aprofunde%e metodic propria viaţă religioasă'/n alt istoric france%.4=@'Andre . $oroscoape. Imaginarul medieval'''. cea a clericilor cultivaţi :literaţii>'1@@ "on!tiinţa colectivă nu asimilea%ă numai aspectele devoţiunii. 1F. . (uc'. =4 < p'A<14 A<I' <= . atunci când vor esc de religie. în 2Ha Nouvelle Jistoire. formulat în termeni specifici. lasfemia. A@@1. pentru că credincio!ii a!teaptă de la divinitate o pre%enţă imediată. economie etc.oate acestea au repre%entat elementele componente ale religiei populare !i a sentimentul religios.1F?@U Mic$el . <==' 5eorges Minois. care dovedesc ogăţia !i comple7itatea imaginarului religios.

o1en Pge. fie că era dictat unui notar sau secretar. Mic$el .ovelle. a catec$ismelor.estamentul păstra astfel secretă ultima dorinţă a testatorului' M'. care sta ileau autenticitatea !i validitatea sa'1@ELn spaţiul românesc practica întocmirii testamentelor nu a fost atât de răspândită ca în spaţiul 0uropei occidentale. 0d' Meridiane. iar persistenţa lor la nivelul religiei trăite relevă un utila# mental ar$aic. uneori în situaţia în care acesta era de#a pe patul morţii' /ltima voinţă era transcrisă în pre%enţa unui anumit număr de martori !i.ovelle. se află un număr de A@E testamente române!ti care aparţin ţăranilor români din satele din scaunul Si iului care se înseria%ă pe o perioadă cuprinsă între anii 1I. prevă%ute de testatori' 1@I .Paris. cultul sfinţilor !i al relicvelor sacre. Hiliana Popa. legat cu sfoară sau cu panglică.estamentele se desc$ideau după moartea autorulor lor în pre%enţa unui notar !i a unor martori.II-e -$.0i6t6 baro(ue et d6c ristianisation en 0rovence au $.I='ve%i Ioan +loca. (ucure!ti. mai ales spirituale. (uc'. oferite drept 2pilde3.ovelle a identificat două mari categorii de testamente: testamentul nuncupativ !i testamentul mistic' Prima categorie. a fost privilegiul oamenilor mai înstăriţi !i mai cultivaţi. care a avut circulaţie în diversele medii de cultură :rural i ur an. 9emps. primele testamente au aparţinut cercurilor aulice. "ecturi şi cititori în 3ranţa .ransilvania. un formular tip.p'. Paris. printre condiţiile necesare se cerea preoţilor să îndemne credincio!ii a4!i reali%a testamentul. care nu a putut fi dislocate de4a lungul secolelor' 1@= O altă lectură decât cea făcută de etnografi !i folclori!ti ar aduce cu siguranţă multe clarificări !i la acest nivel al sensi ilităţii religioase'Anali%a istorică a sensi ilităţii religioase ţine cont de nivelele de cultură religioasă a diverselor categorii sociale. testamentul nuncupative. adică din perspectiva mesa#ului religios ve$iculat de (iserică către lumea rurală' Nu tre uie uitat că scopul ei principal era mai degra ă religios. ed' de 5a riel Strempel. etc.I48. nr'14A. se încadra într4un formular pree7istent.=41.p'AI4A?'Pierre "$aunu. cu lumea aceasta !i cu cea de )incolo' ."a .III a avut loc o multiplicare progresivă a numărului actelor care consemnau în scris ultima voinţă a definctului' Ln . 1?1<>. păstrate în ar$ivele statului din Si iu.estamentul.ec iului :egim.îrgovi!te. :modele de urmat> de către credincio!i în viaţa cotidiană'&econstituirea vieţii religioase se a%ea%ă pe studiul întregii literaturi religioase. clerici. iar cre!terea numărului de testamente se poate relaţiona cu o cre!tere a gri#ii !i responsa ilităţii individuale în relaţie cu salvarea sufletului !i cu Budecata de Apoi' Mitropolitul Antim Ivireanul a imprimat !i distri uit în Capete de poruncă.estamentarisc$e .. p' 1F'0velKne Patlagean. I%vodul mitropolitului Antim a 1@= &oger "$artier. încă puternic.III-e si%cle.0i6t6 baro(ue'''p'<E4<?' 1@? Lntr4un e!antion de peste A@@@ de testamente săse!ti.1FE=. 5$eorg$e Iliescu ."e >entiment religieu* en 3landre Q la fin du .1F?<. în 2Ha Nouvelle Jistoire. ca act de ultimă voinţă 2 cu frica lui )umne%eu !i iscălit de ? martori a!a cum este porunca Pravilei'1@.!criture sur le sable. prin aculturaţie !i din spirit practic acest lucru s4a manifestat mai de timpuriu')epo%itele ar$ivistice păstrea%ă un număr relativ însemnat de testamente' 1@?Ln dara &omânească !i Moldova. cel mai adesea. au* $.Plon. era cel întocmit de notar sau de preot.Paris.. 2diata3. frecvenţa !i cantitatea donaţiilor carita ile. ţărani. erudiţii secolului al 8I84ea le iau drept 2folclor3' 0le nu sunt altceva decât forme stăvec$i de religie populară. în /pere.F 4F1' M' . ca !i îndrumările necesare !i condiţiile minime !i suficiente pentru validitatea testamentelor'Astfel. f ie că era redactat personal. dar. cartea românească vec$e. 1FF?.ort a 0aris. 1F?A. adică un document înc$is într4un plic. a legendelor !i vieţilor sfinţilor. în iroul său sau la domiciliul testatorului. p' =AA' 1@< BacCues . cerat !i sigilat' .olSs4und HandesSunde3 (d' =<. precum maniera în care era spusă rugăciunea' Ln reconstituirea formelor vii ale religio%ităţii trăite istoricul apelea%ă la informaţii colectate din sursele cele mai variate: anali%a practicilor devoţionale legate de frecventarea isericii. istoire et esc atologie dans la societ6 roumaine Q la fin de << . dar în secolele 8. de pildă. n4a fost până acum c$estionată în mod satisfăcător din acest punct de vedere.ousaert. a cărţilor de edificare morală.p'E@ 41A=' 1@I +' &app. oră!eni. Capete de 0oruncă.etc'>' Ha noi..+aKard. Antim Ivireanul.cit. :. c$iar dacă proveneau din lumea rurală' Ace!tia se preocupau mai mult de pro lemele care fac o iectul testamentului: distri uirea averii !i reglarea tuturor afacerilor materiale.' 1@E )in punct de vedere formal. de procesiunile religioase. identifica il cu u!urinţă în practica notarială'. în 2+orc$ungen %ur .p'=F14=FA' )aniel (ar u.op.1F?.III-e si%cles.cel mai fericit ca%. Dditions "omple7e. decât cultural'1@< Pe lângă anali%a te7telor religioase oficiale.estamentul mistic era cel mai adesea !i testamentul solemn.I-e -$.p'<I4<. Paris. pelerina#ele la locurile sfinte. trad' M'"arpov. ca numărul de sărindare sau alte donaţii pioase :cantitatea de lumânări. 1FF1. de aceea se a%ea%ă pe cercetarea predicaţiei. clerical. anali%a notelor marginale de pe filele cărţilor !i manuscriselor sunt în măsură să de%văluie resortul intim al trăirilor celor mai profunde.etc>.3 sous la dir' de B' He 5off.erfugungen in XirSungs ereic$ de.&umanisc$e s 20igen4Handrec$ts3. prevederile dispo%iţiilor testamentare.' 1@. 1F. consum de ceară. "] istoire de l]imaginaire. a cărţilor 2de înţelepciune3.

de asemenea. etc' Anali%a clau%elor testamentare atestă frecvenţa masivă a donaţiior făcute isericilor paro$iale. dar !i ca sim ol a condiţiei tragice a <I . p'11E' 1@F .'Nicoară. să i se dea 1@ @@@ de lei ani gata !i plapumă. fată săracă. pentru a se implora a#utorul !i protectia divinităţii. de aceea s4au organi%at procesiuni impresionante. la măriti!ul ei.<@' 2Aici arăt cele pentru sufletul meu să se dea: la mănăstirea . formă prin e7celenţă a devoţiunii populare permite.emps et c$angements dans j espace roumaine.I41. te7tul la p'1. prescripţiile speciale pentru pomenirea sufletului defunctului. care4i animă pe credincio!i'O iectele de cult se pre%intă într4o mare diversitate !i pot oferi interesante informaţii pentru restituirea pietăţii populare'/nele dintre ele sunt destinate învăţării !i edificării religioase: vitralii. după cum o arată testamentele secolul al 8.41?<A' .e%i . ie!ite din comunU ră% oaie. venite prin filiera greacă. saltea. pătrunderea în universul sentimentelor cele mai intime. perini.ransilvania !i (anat. la .III4lea.9ransilvania la începutul timpurilor moderne M7^H8-7H88Y. în >tudii de istorie a 9ransilvaniei.p'1IA 4 1E=' Al'4+l' Platon.. masă cu serveţele !i două prosoape ca să mă pomenească :su l'n>3' '1@F /n alt arometru relevant al intensităţii !i profun%imii pietăţii populare îl constituie procesiunile colective determinate de evenimente e7traordinare. moa!tele cu puteri miraculoase !i cu atri ute protector 4 vindecătoare au ocupat un loc deose it în pietatea populară' 111 +iecare comunitate venera cu l Ancien :egime. despre viaţa lui Isus sau a +ecioarei Maria.Asociaţia Istoricilor din . Sf' +ecioară. care au fost făcute la Sf' Munte At$os !i la Hocurile Sfinte' )aniile se puteau face !i pentru în%estrarea unor nevoia!i 4 refle7 direct al milosteniei propovăduite de comandamentele (isericii 4 danii pentru ase%ăminte spitalice!ti !i carita ile :2"utia Milelor3>. Alături de Jristos. $oleră>. pe lîngă cele tipărite.IassK. iară !i pentru sărindareU %ece fete sărace să se îm race cu câte un rând de $aineU doua vaci cu lapte să se dea la două fete săraceU !i Aristiţii. >ic .ismanaU las să se dea 1@ sărindareU la mănăstirea . p'?<4?I' 111 Sf +ecioară' Maria a fost venerată ca sim ol al întelepciunii. #afuri. (ucure!ti. >ocietate rurală şi mentalităţi colective.1FF<. al cântecelor religioase !i al rugăciunilor'. ca !i răspândirea unor copii manuscrise.' Nicoară. 1FF<.fost modelul folosit multă vreme.1FF1. fie pentru a aduce ofrande de mulţumire pentru terminarea unei nenorociri'Procesiunile determinate de amintirea i% ăvirii de ciumă s4au dovedit de o persistentă deose ită la nivelul mentalitătilor' 11@"ultul sfinţilor !i al relicvelor sacre. tom'88I8. A@@1' 11@ Spre e7emplu. "lu#4Napoca.!pidemii şi mentalităţi în societatea românescă în zorile modernităţii. douăspre%ece tacâmuri. o întreagă pleiadă de persona#e sfinte au eneficiat de veneraţia credincio!ilor. două scoarţe. care 2povestesc2 despre Scriptură. mai ales danii consistente valoric !i cantitativ. statui. se repeta anual traseul în sunetul clopotelor. dar mai ales marile epidemii de ciumă !i $oleră :care în spaţiul nostru istoric s4au prelungit pînă la începutul secolul al 8I84lea> au determinat o mortalitate înfrico!ătoare. fresce.p'FF41=.dar +ecioara :cultul marial> a ocupat pe departe un loc privilegiat în sensi ilitatea colectivă din secolul al 8I84lea încoace."lu#. calamităti diverse :foamete. care s4au manifestat frecvent în istorie' Pelerina#ele !i procesiunile au fost practici pe care (isericile cre!tine le4au tolerat de4a lungul istoriei medievale !i moderne pentru a revigorarea cre!tinarea comunităţilor' &ă% oaiele. picturi. 0d' )acia.imi!oara se mai desfă!ura anual până în pragul secolului nostru :1F11> o procesiune grandioasă. cu predilecţie a populaţei feminine' (inecuvântata Maică a Mântuitorului !i o pleiadă de sfinţi intercesori au fost mereu invocaţi pentru o ţinerea graţiei divine'Sfinţii vindecători sau icoanele făcătoare de minuni.imp de I4E generaţii. foametea.E. p'1. care mulţumea "erului pentru i% ăvirea de ciumă în timpul marii epidemii de la 1?=. pu lie par Ale7andru _u . care !i4a întocmit testamentul la 1. 888III. în . ciumă. care reflectă într4un grad ridicat fervoarea !i trăirea religioasă' Prescripţiile pentru salvarea sufletului ocupă un loc special în fiecare testament' Iată ce dispune una din doamnele din înalta societate românească din prima #umătate a sec' 8I84lea' 0ste vor a de marea vistierniceasă Ioana (urileasca.ioleta (ar u.urcu 1@ gal eni să se dea !i la alte iserici'' 1I gal eni. nr'14A.oriemurf )iscourse upon )eat in \allac ia during t e Ancien :6gime. 1F@E.A41. relicvele sfinte. în 2&evue &oumaine k Jistoire3.' ve%i Nicolae Iorga / formulă de testament în 2Analele Academiei &omâne 4 Memoriile Secţiunii Hiterare. >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală. ca protectoare a tuturor suferin%ilor !i năpăstuiţilor sorţii. ceea ce nu e7clude e7istenţa !i a altor modele mult mai ela orate.E' . unor mânăstiri sau a!e%ăminte mona$ale dar.3 seria II 4a.

au venerate frecvent în dara &omânească' +ăcătoare de minuni au fost considerate moa!tele Sf'5rigore )ecapolitul. Jaralam ie. icoanele cu c$ipul Maicii )omnului.' Bean "$elini. Jumanitas. fost episcop al Harisei. dar fenomenul său cel mai semnificativ a fost mic!orarea prăpastiei dintre sacru !i profan' Ln toate epocile spaţiul sacrului a fost disputat de forţe importante !i antagonice.Paris. aflate la mânăstirea (istriţa. Oradea> sunt dove%ile elocvente ale persistenţei cultului lor' Ha fel de semnificativă este frecvenţa imaginilor acestor sfinţi în iconografia otodo7ă'. sunt noţiunile unei istorii de lungă durată. &oc$us. fiind singurul continent în întregime cre!tinat' Această comună apartenenţă cre!tină a constituit.' Nicoară. Sf'&o%alia. o componentă importantă a identităţii europene'0ste adevărat că. #uillet4aolt A@@<. "es laccs sont le moteur de l] istoire de l]/ccident. mi!carea ideilor filosofice !i !tiinţifice din secolele 8. în 2H`Jistoire.asile Hupu la #umătatea secolului al 8. cu o traducere specifică în sistemele sociale !i mentale ale diverselor entităţi culturale europene. dar mai ales la Hocurile Sfinte :$agialîcul>. de aceea sentimentul cre!tin a fost perceput !i trăit diferit în societăţile europene'"ercetările multidisciplinare sesi%ea%ă. . a invi%i ilului. care au luptat să nu piară !i cele noi. (uc'.p'A@. de4a lungul timpului.imi!oara. care vor să supravieţuiască. precum (iserica !i Statul. Criza Bisericii catolice. 'ne istoire politi(ue de la religion. puncte forte. o revolt* împotriva "reaţiei divine.II48. dar !i insuficienţe de care au suferit societăţile istorice' Sfâr!itul 0vului Mediu poate fi privit ca o luptă dintre vi%iunile vec$i. 9ransilvania. p' I<4IE.F. :!i sunt !i a%i> reali%ate cu imense sacrificii materiale !i cu riscuri nenumărate. op' cit.Seculari)are $i resacrali)are în lumea modernă &eligie. ceea ce conferă o dimensiune profundă a sentimentului religios' 11A Marginali)area cre$tinismului $i a /isericilor cre$tine. capa il să devină agent al transform*rii lumii6 . unul din marile pra%nice dedicate Sf'+ecioare' Ln mediile catolice din . 1F. Jenri (rant$omme. făcătoare de minuni. "es C emins de )ieu. conduc la conturarea unor rute de pelerina# spre care afluiesc multimi de credincio!i :ve%i pelerina#ele de 1I August>.I4lea încoace câteva mari fapte !i fenomene istorice au influenţat decisiv ruperea de modurile de gândire !i de organi%are ale 0vului Mediu: &eforma. ca !i cele ale Sf'')umitru (asara ov. la locuri unde s4au manifestat apariţii miraculoase.eologii au început s* s* vad* în aceast* tendinţ* o alternativ* demonic*.' ' Alain (esanNon. care lega socialul cu divinul' Lncă din secolul al 8. seculari%are. de aceea au manifestat constant o re%ervă faţă de tendinţa omului de a se metamorfoza maternităţii' Ln iconografie. Muntele Sinai sau Muntele At$os'Pelerina#ele au fost totdeauna. care se rugar la: fântâni sacre cu ape vindecătoare. 0uropa repre%intă în privinţa faptului religios o originalitate indiscuta ilă. aduse la 1??< de la sudul )unării !i care a devenit patronul protector al orasului (ucure!ti'Pelerina#ele au atras . mari continuităţi. Andrei !i )imitrie' Monumentele statuare care dau o notă aparte ur anisticii unor ora!e din . iar în cele ortodo7e sf'Spiridon. la Ierusalim.' Nicoară.ransilvania au fost veneraţi sf'Anton. ele favori%ând pluralitatea culturală a continentului nostru' 11="$iar dacă mesa#ul lui "$rist s4a adresat tuturor popoarelor de pe pământ. p' F' Marcel 5auc$et. de asemenea. Paris.istoire des pel6rinages c r6tiens des origines Q nos 5ours.deose ită gri#ă !i pio!enie propriile relicve: moa!tele Sf'Parasc$eva au fost aduse la Ia!i de către . dar !i rupturi. devoţiunea credincio!ilor. "e d6senc antement du monde. c$ipul +ecioarei este o temă de cea mai largă răspândire. marile fracturi în sânul cre!tinismului aveau să nască mai multe 0urope religioase.p'A@@' 11A O istorie a $agialîcului în ţările române ar fi cu deose ire relevantă pentru restituirea sensi ilităţii religioase'. )ilemele mântuirii.ransilvania :"lu#. . A@@1.isarion. Pantelimon. 5allimard. de multe ori într4un spaţiu ostil. impusă de spiritele tot mai fascinate de raţiune' Se spune că societăţile moderne au rupt cordonul ombilical. decre!tinare. să4!i impună autoritatea suverană asupra societăţii6 )in secolul al 8.II4lea iar cele ale Sf'. Si iu. laici%are.F' Acum cinci secole se accelera su impactul &ena!terii !i a &eformei protestante răsturnarea domniei divinului. fiecare în parte. A1.I. cu origini naturale !i cu rolul de actor al istoriei.Pluriel. Se astian. în acest sens. care au vrut.III !i &evoluţia france%ă din 1?.1FFI' 11= BacCues He 5off.3 nr' A.II4lea a câ!tigat teren o nou* paradigm* ce a ulversat gândirea politică !i apoi mentalit*ţile colective: inventarea omului. "arol (aromeu. p' I4E' <E .

A@@A. trad' "' Simuţ. comunisme. a cadrului activităţilor sociale. Paris. a legăturii în societate. etice. ceea ce a afectat morala colectivă.fA@@1.p'1F<' 11I . menit* s* se opun* Lntunericului. :eligion et >oci6t6 en !urope. adic* emanciparea ei de cre!tinism !i de (isericile cre!tine.$eos4ul.ot mai numeroase sectoare ale activităţii umane s4au deta!at în secolul al 8I84lea de influenţa instituţiilor religioase !i de PprinsoareaP sacrului religios'Acest fenomen galopant de îndepărtare a valorilor cre!tine în favoarea celor mundane. mai mult.impurile moderne. Dditions du Seuil. în secolul al 8. descentrali%area culturii moderne. economice. propunând noile figuri eroico4divine' /n nou panteon de zei sau figuri c arismatice de natură sacră. în intenţia de a pune omul drept unic responsa il de destinul s*u' )ivini%area Omului a alimentat ilu%ia unei naturi umane imua ile !i prometeene' &aţiunea umană este su stituit* lui )umne%eu !i odat* cu acest tranfer de sacralitate s4a n*scut visul îndră%neţ c* raţionalitatea omului se va simţi permanent în continuitatea spiritului religios')e asemenea. Patria. idealul de virtute !i protecţie colectivă. vol I4II' <? . #uridice etc' Ideologiile politice au devenit noile religii sau religiile seculari%ate. morale.din sublima creaţie în 2creaturZ'11< Odată cu secolul al 8. de a repre%enta /nul. se nume!te seculari%are'Seculari%area valorilor este tot o form* religioas*.III4lea aspiraţia spre A solut s4a seculari%at !i a căpătat o direcţie ascensional*. !i prosperitatea' Alternativa credinţei în )umne%eu !i în virtuţile religioase era încrederea în 2 unătatea Statului3 menit să împartă dreptate. luând forma figurat* a Progresului !i a "uminii. menite să asigure coe%iunea socială'Aceste sim oluri politice au avut rolul de a da imaginea cea mai globală a unei societăţi unificate. Hi rairie Art$Wme +aKard. Paris. .III4lea încoace cele trei mari transformări specifice modernităţii: transformarea modului de gândire. să asigure egalitate socială printr4o desfiinţare ideală a diferenţelor dintre oameni' Aceasta însemna propovăduirea unei noi credinţe. culturale !i politice' Ln secolul al 8I84lea toate umanismele laice :socialisme.3 1FF. / istorie a secularizării. "a s6cularisation au* $I$ et $$ si%cles. Patria. imensa putere a legăturii religioase' Sacrali%area politică în modernitate a câ!tigat teren pe măsură ce dimensiunea politică !i4a cucerit autonomia instituţională în confruntarea cu religia tradiţională' Astfel. b precum Naţiunea.e%i S' Nicoară. ca mi#loc !i scop al propriei sale con!tiinţe' . ca modele ideale spre care tre uia orientată întreaga pedagogie comunitară6 11I 11< Alain "a antous. 9eologia :eformatorilor. 7_H8-U888. care se traduce prin tendinţa de unificare socială. căci ea const* într4o dedivini%are a lumii. pier%ând rolul de unifiant al valorilor !i al comportamentelor sociale'. în forţe opuse !i ostile.&ăsturnarea înţelegerii ierar$ice a legăturii dintre uman !i divin a fost cea care a generat. Naţiunea. a însemnat f*râmiţarea diferenţierea.. în #urul căruia tind să se organi%e%e societăţie moderne6&esacrali%area inspirată de monoteismul cre!tin a condus. în politică'Ha gene%a modernităţii a stat tocmai necesitatea redefinirii coe%iunii sociale. ca pe un îndră%neţ Prometeu. Poporul. întruc$ipat în o scurantism. nu în ultimul rând.IIIe si%cle. conţin evidente tendinţe de sacralizare. din secolul al 8. resimţite în realitatea trăită !i. aceea în Stat !i "etăţean. 0ditura Institutului (i lic 20manuel.0rofane et sacr6 dans l]!urope moderne $. p' A='& &Gmond. autonomi%area tuturor sferelor de viaţ* social* !i cultural*. a%ată pe suveranitatea poporului' Ln societatea secolului al 8I84lea sacralitatea a repre%entat o modalitate de asigurare a ordinii !i coerenţei sociale prin alte sim oluri decât cele cre!tine. Oradea. pierderea unui sens superior al unit*ţii spirituale' Humea apare. estetice. Statul au fost investite cu misiunea sacră a unei noi ordini a salvării colective'Statul a devenit figura repre%entativă a unei forţe providenţiale capa ile să4i asigure siguranţa. lipsit* de sensul comun 4 care părea că e7ista dintru începuturi 64 !i pulveri%at* în valori plurale. !ntre fgtes et cloc ers. în mod fundamental în noua vi%iune politică modernă ca s cindatZ.IIe-$. de fapt. 1FF.III4lea monar$ul a fost dedivini%at. Statul au devenit figurile politice a stracte !i profund morale. A@@I4A@@E. p' AI' . incarnată în instituţii sociale'"$iar dacă religia cre!tină nu a putut fi eliminată. politice. politicul asumându4!i prin transfer de sacralitate.imot$K 5eorge. alături de numerosele aspecte care par insensi ile la supranatural. care !i4au modelat propria mitologie. dar tot cu valoare a solută'Astfel. la monoteizarea socialului. ea a fost su minată. li eralisme etc> l4au înc$ipuit pe om. iar Statul s4a declarat susţinătorul PreligieiP civice !i al PreligieiPdemocratice.

proiecte. . artistic etc. Sentimentul de $aos universal al valorilor este sugerat de contaminarea prin industria mediatică T deţinută de naţiuni cu mari performanţe economice. 2li erul e7erciţiu al cultelor3. te$nologice. ca o epocă ce a desc$is calea. intelectual. Scoţia> apoi 1FFA:Praga> au a ordat în mod special tema despre misiunea (isericii într4o lume seculari%ată'Ln documentele ultimei se consemnau cu gravitate riscul materialismului promovat de societatea de consum. ostilitatea (isericilor faţă de aceste tendinţe este considerată o mentalitate ar$aică' "onferinţele (isericilor 0uropene din 1F. s4au opus frontal pre%enţei active a religiei cre!tine în societate :repu licanismul.atălui ceresc.inerii au fost menţinuţi până în anii ME@ în culise de către o iceiurile sociale. a%ată pe responsa ilitatea personală. care nu a însemnat numai e7primarea li eră a tuturor cultelor. renunţă a dispune de autoritatea sa în învăţământul moral' Ln felul acesta au dispărut !i dispo%iţiile discriminatorii pentru actele de încălcare a moralei. Societăţii fără clase. un critic al societăţii de consum. a făcut loc în 0uropa ultimelor două secole vi%iunilor Patriei 0terne."omunităţii naţiunilor. $omo7e7ualitatea. militare !i culturale 4 cu sisteme de valori ce par a fi de vala ilitate universală !i care e7primă progresul. a necredinţei'Ln secolul al 8I84lea devenirea Statelor naţiuni. &egimului )repturilor Omului. a undă de noutăţi sofisticate. secolul 88 a fost un secol al martirilor cre!tini. umanitatea în genere' Peisa#ul cultural universal. tot mai e7tinsă. su aspectul raportului dintre religie !i cultură. ci !i de civili%aţia !tiinţifică !i te$nică. gândirea li eră>. socialismul. a marilor ideologii. precum contracepţia. înventate pe rând. atitudinea sa critică.ot din secolul al 8I84lea umanismul cre!tin. apoi în alte state occidentale. eut$anasia etc' O parte din opinia pu lică înclină să facă din li ertatea moravurilor un criteriu al modernităţii !i de emancipare a lumii')e aceea. ceea ce face din ce în ce mai dificilă stabilirea unor ierar ii convingătoare de valori. care să galvani%e%e societăţile 2emancipate3 de A solut' 07plo%ia religiilor politice !i a unor credinţe o sedante în forţele !tiinţifico4te$nice au atrs un puternic val al laicismului militant !i agresiv contra (isericii !i cre!tinismului' Iată.o permanentă sursă de mediocritate culturală. marcat de persecuţii. clonarea.3toleraţa 2. de sc$im ări foarte rapide ce dau impresia că totul se perimea%ă' "ea mai confu%ă pro lemă rămâne cea a moralei' Ln cele mai multe societăţi europene legislaţia a fost cam până în anii ME@ conformă cu gândirea religioasă "odul penal era calc$iat după codul moral' )upă această dată emanciparea conduitelor personale. încercare de sufocare a cre!tinismului. devenind acceleratorul unor mutaţii socio4 culturale în curs' Cultura tinerilor a devenit matricea revoluţiei culturale : 0ric Jo s aRn> a deceniilor de sfăr!it ale mileniului doi. adică un sens po%itiv al istoriei. care au glorificat principiul li ertăţii în materie religioasă. !tiinţific !i pedagogic' Ha acest lucru au contri uit !i politicile statale. că !i li ertatea ireligiei. care îşi pierd coerenţa. ideii )eutsc land hber alles. revendica o autonomie individuală' 0rivatizarea moralei a avut un efect contagios în întreg spaţiul european !i datorită implicării politicii în satisfacerea ori%ontului de a!teptare al generaţiei tinere' Moral !i legal nu mai coincid . întreţinând. pericolul fatalismul !i pesimismului angoasant asupra viitorului' 07plo%ia demografică a generaţiei tinere în deceniile de după ră% oi a de u!at într4o lovitură de forţă generaţională' 2 . !tiinţific. li ertatea convingerilor. mai întâi în ţările nordice !i Anglia. riscul manipulării informaţionale !i emoţionale a mass4mediei. de ce. /nul !i 0tern. dar după 1FEI cultura 5uvenilă s4a dilatat la scară mondială. Noii Ordini Internaţionale. a acculturaţiei între vec$ile naţiuni europene. care a lansat propii săi idoli' Post4modernitatea apare drept o criză a ideologiilor. a!a încât noţiuni precum 2li ertatea con!tiinţei3.Secolul al 8I84lea se poate defini. în acest sens o de% atere virulentă în societate'. pentru a com ate religia !i morala cre!tină'Hăsarea în um ră a . nu numai de către regimurile totalitare. dar etica socială a privilegiat treptat valorile laice' Atitudinea intransigentă a (isericii a repre%entat un motiv forte al forţelor politice !i culturale laiciste.E :Sterling. pentru preocuparea morală asupra societăţii au fost susţinute de confesiunile cre!tine. concu ina#ul. ostilităţi. dar mai ales dreptul la 2indiferenţă3 sau c$iar la 2refu% al religiei3 au devenit un important suport cultural. cuplată cu emergenţa ideologiilor. acesta fiind pro a il aspectul cel mai nou !i mai radical al seculari%ării' 0ste triumful ultim al li eralismului' Statul este neutru. fiind la început un ferment contestatar al valorilor !i a regimului capitalist. pentru ca apoi să se oriente%e confu% contra glo ali%ării' <.

transformându4l în metaforă ludică a delectării. g$icitori se manifestă într4o sla ă sacralitate !i mai degra ă îi eli erea%ă pe amatori de nelini!tile lor cotidine' Acest apetit spe supranatural diferă în funcţie de vârstă. pentru o lume plină de angoasă6 0poca noastră este marcată de ceea ce Spino%a numea 2pasiuni triste. considerând4o un prag prin care sufletul trecea spre eternitatea divină' Spectatori sau actori pe scena vieţii !i a istoriei. o tentaţie a narcisismului unor indivi%i. dar !i un univers în care diavolul se consumă într-un mod adeseori pozitiv. dorinţa de a prelungi matusalemic viaţa. Istoria sentimentelor $i atitudinilor în faţa morţii O*iective# studiera metamorfo%elor care s4au produs de4a lungul istoriei în privinţa vi%iunilor despre moarte' Noţiuni c"eie# t$anatologie. &o ert Mic$em led dă în cartea sa / istorie a )iavolului. crea%ă o cultură comună a neverosimilului. care a fost confundată cu întoarcerea la religie6 Joroscoape. dintre ine !i rău. dar nu a lansat încă discuţii serioase despre natura umană !i mai ales despre morală' I% &"anatos în grădinile lui Clio. testamentul &"anatos în grădinile lui Clio Moartea este una dintre puţinele certitudini din istoria umanităţii. pu licitate. pentru a se asigura supravieţuirea speciei umane într4un mediul natural !i social. tele4vi%uale sau a celor de pe +et' 0cranul negru de suspans.Mai 1FE. moartea ocupă un loc în <F . lasă desc isă uşa lui >atan6 (isericile pledea%ă pentru un reflu7 al terorii dia olice în care pare că se % ate lumea'5oana indecentă după o viaţă $edonistă. este considerat un crepuscul al modernităţii6 &etragerea ordinii morale a făcut să se clatine frontierele dintre lege !i ucurie. căreia !tiinţa !i te$nica i s4a su #ugat fără reserve. pentru că temporalitatea modernităţii a instalat lumea desacrali%ată a progresului în inima unei a!teptări a unăstării !i a emancipării'. a desc$is era unor atitudini noi faţă de autoritate !i norme. dar mai ales a violenţei nestăpânite. apartenenţă socială. angoasa insecurităţii în faţa unei violenţe afi!ate a u%iv de mass4media. în numele drepturilor fundamentale ale oamenilor la fericirea imadiată6 Lntr4o optică cre!tină aceasta poate fi o capcană a diavolului. en%i desenate. plăcerea' Hipsa câr5elor psi ologice ale religiei sau a a#utorului Statului. se7. : este vor a de o acel stadiu am iguu de fascinaţie. care4l de%gole!te pe Satan de conotaţiile demonice. !ste interzis a se interzice. urmată de ascensiunea ire%isti ilă a unei stări de nelini!te' +ilme. percepţia ludică a lumii. pe care mi#loacele a undenţei !i ale plăcerii le poate pune la dispo%iţie corpului !i spiritului individului' Necesitatea de a accepta în mod colectiv suferinţa !i dificultăţile e7istenţei. a determinat o cerere de iraţional. talismane. indiscuta il dificil. cri%a familiei. până la plăcerea de a consuma produse al dracului de bune. influenţă culturală etc' 3rica de sine şi frica de ceilalţi este sentimentul care în timpurile noastre a înlocuit spaima de demonul încornorat' Pentru a e7orci%a frica în faţa pulsiunilor rutale sau a pasiunilor e7primate li er remediul comod a fost găsit în violenţa imaginilor cinematografice. credinţa. cu sc$im ări de moravuri carea atinge sensi ilităţile profunde ale societăţii. re%ultată masiv din e7odul rural generali%at. încura#ată de descoperirile spectaculoase ale medicinei sunt atitudini de refu% ale angoasei e7istenţiale. nu s4a regăsit în atmosfera frustrantă a marilor ora!e universitare !i a devenit ma#oritar stângistă' Anul 1FE. care. rumori ur ane surprind întunecatele unc$ere ale demonicului. a tre%it totu!i repro!uri. î!i vând sufletul Necuratului6 )ar. a fost pervertită în plăcerea e7istenţei' "autarea fericirii imediate. considerată o formă de a atenua angoasele. pierderea reperelor sta ile.concepţii despre moarte. societăţile tradiţionale.3 de o a!teptare nelini!tită. pentru a deveni 2cineva3. care a lansat acel slogan.. repre%intă fericirea imediată. pudoarea. perceput ca nesigur. Humea de )incolo. vraci.i%iunea $edonistă. Ascensiunea demonică a plăcerii ca mod de viaţă. o interesantă e7plicaţie a goanei cinematografice după filme $orror. într4un produs de reclamă 2capa il a declan!a refle7ele pavloviene ale plăcerii3' 0ste începutul unei noi civili%aţii. antice !i medievale. noi comportamente faţă de tradiţii !i valori'Nici o generaţie tânără nu se întâmplase vreodată să fie atât de diferită faţă de părinţii !i unicii săi6 Această generaţie. stil de viaţă. i%olarea în cre!tere în 2#ungla ur ană3. oroare !i perversiune atrage într4un mod periculos o fascinaţie pentru partea malefică a fiinţei umane. într4o perspectivă raţională este vă%ută mai degra ă ca o profundă sc$im are a civili%aţiei.

o1en Age Q nos 5ours. în \estern Attitudes toEards )eat :1F?<>. "DApparition du s6ntiment moderne de la famille dans les testaments et tombeau* M "am ridge. repre%en%entată în anii \I@ de B')upaCuier. după AriWs. mai ales universitare s4au arătat opace la un asemenea demers' P$'AriWs. 5allinmard. sensul acestei durate fiind fericirea eternă. unul religios 4 cre!tin. Bean4Noel (ira an !i alţii' +recvenţa foametei. apoi din secolul al 8I84lea un discurs laic. la lim a#ul a stract al cifrelor. :1F??>' Sentimentul cel mai vec$i în faţa morţii ar fi. istoricul france% a oferitv un model sinteti%ator de investigaţie. epidemiile. fiecare vârstă a vieţii privind cu intensitate varia ilă acest moment imprevi%i il. care nu aparţine decât lui )umne%eu' :Sf' Augustin>' )urata temporală umană. o moarte percepută fără frică !i fără disperare. Paris. ră% oaiele. !tiinţific. undeva la mi#loc între resemnare pasivă !i încredere mistică' Ln noua sensi ilitate manifestă odată cu cre!tinismul.ort en /ccident de . dar cotidian. care acoperă trăirile profunde !i angoasante în faţa morţii' Ln interiorul acestui înveli! se e7primă sensi ilităţi !i atitudini faţă de moarte' Ln istorie se pot distinge câteva forme de discurs despre moarte: un discurs magic.ort invers6e. din cau%a ătrâneţii. p'=F=4<@=' Xestern Attitudes toRards )eat$. su motivul unei posi ile reacţii negative a pu licului cititor' . propusă unei edituri pari%iene în 1F<. Paris. decât în statistici. de!i trecutul relevă omnipre%enţa morţii.=' 0 mmanuel He &oK Hadurie. a avut o semnificaţie teleologică. violenţelor de tot felul etc)in secolul al 8I84lea istoriografia se ocupă de pro lema vieţii. ale fiecărei iografii apasă în momentul Budecăţii. a milei sau a ucuriei'Apelurile programatice ale lui Hucien +e vre nu s4au ucurat de receptivitate. multă vreme dominant. cri%ele de mortalitate infantilă. a cru%imii ucigătoare. apoi în !ssais sur lD istoire de la . nu cea terestră' )in perspectiva cre!tinismului Humea de )incolo oferea 11E 11? H ucien +e vre. p'A. mai întâi. un sentiment de familiari%are cu moartea. a mai re%istat încă o vreme în sensi ilitatea !tiinţifică europeană'11E)upă al doilea ră% oi mondial atenţia cătreO mortalitate a venit dinspre demografie. consacrată lui )umne%eu. (altimore. un istoric cu o rafinată percepţie a istoriei a intuit importanţa temei morţii. iconografieietc ne permite să urmărim evoluţia atitudinilor !i repre%entărilor despre moarte !i despre ceea ce ar putea fi sau nu dincolo de ea' Bo$an Jui%inga. care reclama o istorie a morţii. Bo$n JopSins /niversitK Press. de aceea marele ta u pe care moartea l4a repre%entat. su intitulată sugestiv !seu de demografie şi psi ologie istorică . a fost refu%ată de către editor.sensi ilitatea fiecărei generaţii. Combats pour lD istoire. alături de o istorie a dragostei. epidemii.istoire des populations franWaises et leurs attitudes devant la vie . în Arc$ives 0uropGennes de SociologieP.erenul se dovedea încă insuficient pregătit. moment în care totul poate fi pierdut sau câ!tigat' Pentru cre!tinism moartea a repre%entat marea trecere de la efemeritate la eternitatea. care venea din afara acestor mediil universitare a avut intenţia de a impune c$estiunea morţii !i atitudinile în faţa ei în câmpul istoriografic' S4a i% it de reticenţe !i critici venite dinspre cei care doreau doar un demers PevolutivP al vieţii istorice' "artea sa . olilor. civic !i unul literar. moartea a devenit locul în care particularităţile propriei vieţi. care dintotdeauna a creat teamă !i nelini!ti'Istoricii au recuperat doar un evenimenţial al morţii :ră% oaie. a repre%entat cartea fundamentală. mediile istoriografice. au acaparat !i pe unii istorici din perspective deficitului demografic specific . P'5ou ert. dar cel care a introdus pro lematica morţii în cercetarea istoricilor a fost Hucien +e vre. unul foarte dura il !i masiv. a!a cum a relevant genial italianul Al erti . foametei. "e 9erritoire de lD istorien.enentti în studiile dedicate atitudinilor în faţa morţii' Ln anii M?@ s4a lansat Pnoua istorie a morţiiP :la nouvelle $istoire de la mort>. după e7presia lui 0mmanuel He &oK Hadurie' 11?"artea lui +ranNois He run.ec$iului &egim' )omeniul demografiei a rămas consecvent la dimensiunea cantitativă. 1FEF> sau "a . apărută în 1F?1.dimpotrivă. 1FI?. revoluţii. ce a făcut trecerea de la istoria demografică a morţii la istoria atitudinilor !i sensi ilităţilor în faţa morţii' Articolele lui P$'AriWs.H'JenrK. 1F?=. filosofic. dar !i a unor surse de genul testamentelor. 1F?<U I@ . dar istoricii tre uie să se preocupe !i de imaginile $idoase ale morţii sau de atitudinile în faţa morţii în mentalităţile colective'Aceste repre%entări ale morţii au fost mai evidente în artă. 1F??> au repre%entat modele de a ordare a tematicii morţii')upă o anc$etă anonimă !i solitară desfă!urată timp de 1I ani. Anali%a acestora. calamităţi naturale etc>' )ar acest evenimenţial nu repre%intă decât înveli!ul de suprafaţă.

Craiova. a pu licat o lucrare masivă :peste E@@ p> )eat and t e !nlig tenment. Paris. 1@<. 1F. care a lansat la Seuil.ormintele domnilor noştri în Istoria românilor în c ipuri şi icoane. "a Compatibilit6 de lDau-d6lQf les ommes la mort et la religion en comptat . .ormintele domnilor noştri.< !i M' . etnografice. de +ranNois Sala.. la aproape un secol de la apariţie' impresionantă !i plină de sugestii'/n interes pentru tematică a avut !i Nicolae Iorga. mai ales 0i6t6 baro(ue et d6c ristianisation en 0rovence au $. "es attitudes devant la .o1en Age Mvers 7S88 et vers 7JH8Y. dacă ne gândim doar la . Annales 0'S'"'. dar descoperirile sale au încura#at în anii Y?@ o inva%ie de t$anatologi sau de emisiuni de televi%iune.III s4a operat o apropiere în cultura occidentală între 9 anatos şi !ros. spre disperarea morali!tilor riguro!i ai "ontra4&eformei' Imaginile erotice ale morţii atestau o ruptură cu familiaritatea milenară a omului şi a morţii . la cel de4al treilea nivel. interesându4se de teritoriul france%.1F. moartea trăită : la mort vGcu>.perspectiva fericirii ve!nice sau a infernului ve!nic' )iscursul despre paradis afirma constant că fericirea de )incolo este indici ilă !i irepre%enta ilă6 AriWs. 0rotismul a pătruns din secolul al 8.. P$ilippe AriWs. că din secolele 8II48I. . Paris.='M'. remarcându4se sinte%a lui Simeon +lorea Marian. de Bean _iegler. dnmormântarea la români. o nelini!te în faţa perspectivei de a nu mai e7ista pe această lume' +iecare viaţă de om a devenit treptat o individualitate=Ha sfâr!itul 0vului Mediu imaginile maca re semnificau de#a o iubire pasională a vieţii.ort de 5' &ain ould' iar la editura Masson un #uide de la .o1en Age. îl are cu privire la acest fapt implaca il al istoriei' 1A@Su conducerea lui Pierre "$aunu :"D omme devant la 11. p'1=141=A'Ha noi pro lematica morţii a interesat. s4a produs acel transfer spre sentimentul mai personal !i mai interior al morţii : al morţii de sine>. iar Boac$im X$aleK a lansat . la editura Privat. cu alte cuvinte atitudinile. 1F?I. !i în acela!i an o carte proprie.o1en Pge T nos 5ours. nedemnă de interesul cercetătorilor'&eali%ând importanţa tematicii . a!a cum o pre%entaseră vi%iunile cre!tine 11. maca ră.enoisin Q la fin du . 1F. ca să nu mai adăugăm mulţimea de inscripţii tom ale !i testamente pu licate în P:evista IstoricăP sau în volumele sale de documente'N' Iorga.. sentimentele !i reacţiile pe care moartea le provoacă în sensi iliatea colectivă !i. 9 e 0uritan \a1 of )eat . care încercau să introducă reflecţiile pe această temă în interesul pu lic'/nele revistele de istorie încep să gă%duiască în paginile lor de% ateri !i pro lematici despre istoria morţii :de e7emplu.ovelle a recunoscut că generaţia anilor Y?@ avea pre#udecata că tema morţii era cumva PnecuviincioasăP.ivre et mourir en "1onnais Q la fin du . nr'1. oricât de ar$aică sau de modernă ar fi. pe care o societate. !ssais sur l& istoire de la mort en /ccident du . care rămâne !i astă%i. mesele rotunde consecrate acestei pro lematici' 11F S4au mai remarcat investigaţiile conduse simultan !i convergent de către 5a K !i Mic$el ..ortalit1' >tudies in t e I1 . Dd' du Seuil.ovelle..ort en /ccident de 7S88 a nos 5ours. P$' AriWs.ort în Id6ologie et mentalit6s. p'1@141@=' Houis .@ s4au remarcat medievi!ti ca B'" $ i f f e l e a u.incent . "es vivants et les morts. O7ford /niversitK Press''Ln acela!i timp în Anglia Bo$n Mac Manner.I' Bo$n Stannard a pu licat în 1F?? o culegere de studii )eat in America. mai ales pe etnografi. 1F?E.' H a r c i n.ourir autrefoi..irrors of . când s4au pus a%ele a ceea ce urma să devină civili%aţie modernă. "D!nfant et la . în PAnnales 0'S'"'P. în dimensiunea sa cantitativă. ceea ce a tradus un ata!ament faţă de viaţă !i de lucrurile ei. dar s4au înmulţit !i colocviile. Paris. aprecia AriWs'Lntre secolele 8. o pasiune de a fi. constata în !ssais.ort.ort de 5' Jeuse'Ln anii Y.$omas a pu licat la PaKot în 1F?I o Ant ropologie de la . mai puţin sursele folclorice. discursul asupra morţii.ovelle. 1FA1' 1A@ M'. p'?<. 1F?<> !i "a .o1en Pge T nos 5oursApare în acela!i an "e droit de vivre et le droit du mourir. în sfâr!it.ortf 0robl%mes et aproc es differentes. .I48. în al doilea rând . 1F?E>. >ur la . 11<' 11F M'.ovelle a propus o anc$etă care să ai ă drept o iectiv moartea ca fapt brut de istorie. 1. în acela!i an !ssais sur lD istorie de la mort en /ccident du .II-%me si%cle.ovelle. AriGs a cercetat cu predilecţie arta !i literatura.II4lea în arta religioasă.

de prin veacul al 8I. neapărat pioasă. a avut drept consecinţă o nouă !ansă de rea ilitare a păcăto!ilor !i o posi ilitate de îm lân%ire a angoasei morţii' Purgatoriul :sau al treilea loc> este un termen apărut pe la 11I@.41=E' Idem.iaţa. fiind folosit pentru a marca un spaţiu de )incolo. 1A1 Marii scolastici au fost retincenţi la folclori%area Purgatoriului. pentru că. 0d' Meridiane. .rento a creat. după "onciliul de la . în cele ale elitelor !i ale poporului de rând' Ln epoca Huminilor Pugatoriul s4a 2depopulat3 !i4a pierdut din detalii. cât de rău ar putea fi Iadul.ransformarea unui concept. pelerina#e. despre gro%ăvia Purgatoriului pomenind. în faţa morţii' 1A1)e!i era conceput ca un loc al speranţei Purgatoriul avea o înfăţi!are nelini!titoare. păstrându4!i vitalitatea din Peninsula I erică până în Italia6 . venerarea sfinţilor sau ani pentru parastas60tosul medieval al lui )umne%eu mânios. pentru a4l antrena către 0mpireul ceresc' )in secolul 88. de acolo. considerând credinţele populare vinovate de demoneti%area Humii de )incolo' )e altfel. se putea ie!i.$omas Morus în >upplication of >ouls. de ritmurile sinistre ale )ansului maca ru. p' 1?A41?=' Idem. reformator !i critic radical al >ocial . care se deose ea de Infernul adevărat. al unui )umne%eu al Budecăţii din /rmă făcea ca în faţa "ui oamenii vinovaţi să nu poată decât tremura' Ln secolul al 8.ort :I4II. +aşterea 0urgatoriului.rento !i în plină eră modernă discursurile despre Purgatoriu s4au stratificat. ântuit de ciumă. Purgatoriul dispare aproape complet în isericile franţu%e!ti. a Purgatoriului. o lume de dincolo intermediară. de pildă. cit. p' 1A. în imagine a fost considerată dificilă !i controversată. precum Purgatoriul. de la Sf' Augustin !i până la . 2oficiali%ându4i3 e7istenţa !i dându4i o traducere oficială pentru mult timp' )ar. de preoţi. (uc. destinul !i acţiunile sale în lume' +ilosoful renascentist a devenit un dascăl al sufletelui. cel de-al treilea loc. Banii şi . într4o ună %i6 "onciliul de la . Al treilea loc a fost eliminat treptat din iconografie' Interviu cu . când s4a inventat maniera de a repre%enta Purgatoriul' . relicve. ceea ce impunea o altă atitudine. a Purgatoriului. p' 1FA4 1F=' IA . o imagine4tip. într4o oarecare măsură. dar această spaţiali%are s4a regăsit frecvent în mentalitatea populară' Purgatoriul era înc$ipuit în epoca medievală ca un loc purificator al singurătăţii sufletelor. =<4=I' 1AA Idem. cel care crea ilu%ia unirii celor vii cu cei morţi'Acestă dramati%are !i panicare în faţa morţii a apropiat comunităţile de (iserică. p' AF14AFA' B'He 5off Imaginarul medieval.ic el .4lea filosofia nouă însemna o interogaţie raţională despre om. să ofere o panoramă grandioasă asupra morţii !i spectacolului morţii în Parisul secolelor moderne '8. mai ales în anul 1=<. pe lângă faptul că investigaţiile au glisat către 0vul Mediu.4lea.. o înc$isoare sau un pseudo4Infern. A<4AE. dar !i a altor surse încărcate de sensuri. p' . c$iar !i pentru (iserica catolică. a vieţii păcătosului. s4a strecurat vi%iunea do ândirii fericirii aici pe pământ.' B' )elumeau. trad' M' "arpov. a sporit nevoia intercesiunii sufletelor pentru Purgatoriu' Omnipre%enţa morţii a tul urat vi%iunea asupra vieţii. s4a resimţit un climat de angoasă apocaliptică. 1FFI. acestea !i4au asociat preocupări despre atitudini !i sentimente generate de moarte !i de Humea de )incolo'S4a remarcat lucrarea monumentală a lui BacCues He 5off despre PinventareaP Purgatoriului !i e7traordiarul său rol în mentalitatea catolică occidentală' Na!terea. precum cel al îngerului care înlănţuie sufletul. :&ugăminţile sufletelor.. în care Isus "$ristos sau +ecioara Maria sunt figuraţi ca intercesori' Ln secolul al 8I84lea au aparărut alte episoade.=' P' "$aunu. loc' cit'. vol' I.4lea. p' 1F4A@.@. diluându4se opo%iţia dintre satisfacţiile pământene !i viaţa ve!nică' Lncepea să intre lent în um ră dispreţul faţă de lume. p' AE?4AE.. prin anali%a a peste 1@'@@@ de testamente pari%iene. un colectiv numeros a reu!it prin despuierea ar$ivelor notariale. o posi ilă anticameră a :aiului.ovelle.1IAF>' )acă Pugatoriul era de temut.oma d`ACuino :sau până la prelaţii reuniţi în "onciliul de la .i%iunile Purgatoriului au încura#at o dramati%are a timpului istoric. !seuri. dar primele repre%entări provin a ia de la sfâr!itul epocii medievale. de pildă.I4 8. a riturilor de trecere. la care se adaugă concepţia că Budecata de Apoi nu mai este iminentă :aproape>' Se configura c$ipul unei lungi !i agitate modernităţi 6 1AASecolul al 8I.rento > tendinţa teologilor a fost evitarea spaţiali%ării vieţii spirituale. care pentru a fi temperată se recurgea la ascetism sever !i c$iar la flagelare'"ei mai mulţi păcăto!i apelau la indulgenţe. a vinovăţiei. a#ungând să repre%inte spaţiul celest redus la un triung$i de lumină.III' Ln anii \.istor1 of )eat . op. 1F??>. de o sesia morţii. la sfâr!itul secolului al 8II4lea.A4. 'n c ristianisme pour demain. în toate straturile societăţii."ate$ismele !i picturile murale ale (isericilor ofereau o imagine înspăimântătoare a Iadului)in secolul al 8III4lea. Imaginarul medieval. de aceea.

suferinţele. Ce se-ntâmplă dacă mâncăm şi noi un măr[Au muşcat. Ha Mettrie afirma că omul este materie. 1'1?'1@. dar în care nimic important nu are loc la voia întâmplării' Implicarea secretă a divinităţii presupune 2ţepu!ele3 diavolului sau lucrarea îngerilor' )umnezeu trimite un om undeva. ce îl transforma pe )umne%eu într4o +iinţă Necesară. î!i găseau pedeapsa în focul ve!nic al Infernului. iar ma!inile fa ricate de arti%anul divin sunt cele mai ine organi%ate. ca urmare gândirea nu ar fi decât o 1A= . dar încre%ător în teologie. de corectare a disfuncţionalităţilor. în ciuda continuităţii aparente a temelor.4?@"a teolog i lic Hut$er a respins aroganţa raţiunii. un martor al morţii' )acă din perspectivă teologică corpul era victima căderii adamice. spunea Bean "alvin dacă nu din mânia lui )umnezeu împotriva păcatului[ )e aici. p' =A. riturilor !i credinţelor. fără a înceta din acest motiv să fie ma!ini'2 Jo es definea inima ca pe un 2resort. trad' A'"uniţă. a la ilităţii dimensiunii sale temporale'&eformatorul Martin Hut$er a fost sceptic faţă de filosofie. un soi de o iect al cercetării. în acest sens>.. iar mu!c$ii !i tendoanele cu dispo%itive !i resorturi' Pentru noile !tiinţe medicale. de pildă. afirma "alvin' Pentru a defini natura umană. Jumanitas. c iar dacă până acolo trebuie să-l ducă dracul= )umne%eu ţine răul !i co$ortele lui în 2căpăstru. cit. şi de atunci. !tiinţa modernă a tins să vadă din doar din punct de vedere te nic cădereafdegradarea stân#enitoare !i de nestăpânit a corpului uman' Originea acestei degradări este. nu al morţii' "oncepţia fundamentală a &ena!terii. AIA4AI. creaţie a lui )umne%eu. care rămâne toată viaţa.iaţa !i moartea au devenit tot mai mult o trăire individuală.vieţii. devenind dramatică.' 5eorge. asupra precarităţii vieţii umane :a folosit epitetul vierme. >. de!i catolicismul !i protestantismul au susţinut rolul 2pedagogic3 al Infernului. din 1?<I. minunata maşină. adică crimele săvâr!ite contra legilor divine. dar. în vreme ce )escartes compara nervii cu 2ţevile3 din ma!inile fântânilor.p'=E?' 1AE Al'4+l' Platon. insuficienţelor. op.3 iar nervii va ni!te cor%i. sufletul său depinde de trupul4material. o viaţă învăluită în moarte :Institutes. A<@4A<1. cu disoluţia individuală' &ena!terea a însemnat o e7altare a vieţii lume!ti active.''nonte$nică6 1AEHa rândul său naturalismul răsturna în mod revoluţionar vi%iunea teologică despre om. contra (isericii care persevera în concepţia inconsistenţei vieţii omene!ti. promiţându4le că vor deveni asemenea lui )umne%eu' !i s-au gânditN )umnezeu e răbdător. Istoria Infernurilor. cit. iar speculaţiile sale sunt fum63 Hut$er făcea legătura între moartea omului !i "ăderea adamică. atunci când diavolul i4a ispitit pe Adam !i 0va. (uc'. p' E. înlocuind4o cu cea a a originii antropoide' Lntr4o Istorie naturală a sufletului. îzvorăşte acea stare de înrobire.. se referea la trăirea intensă a vieţii până la sosirea implaca ilă a ceasului morţii'. p' A<' I= . A<=4A<<' 1AI 5eorges Minois. inspitată de Lmpărăţia "erurilor.. "alvin a meditat asupra lumii corupte !i neputincioase.ot în secolul al 8. o despărţire de de fiinţele dragi' Puţin câte puţin moartea a luat o figură e7altată. dar aveau crunte pedepse !i în societate'"ălăul a fost considerat un fel de instrument al dreptăţii efectuate în numele lui )umne%eu' Ln veacul al 8. în care omul este viu doar pe 5umătate. op.II4lea revoluţia !tiinţifică a dat o nouă e7olicaţie vieţii'"orpul uman apare în acest sens ca o maşinărie 2)escrtes credea că Porice corp este o ma!ină. cu fastul !i dramatismul său'"onform tradiţiei cre!tine păcatele oamenilor. lacrimile vieţii pe pământ tre uiau să aducă consolarea !i fericirea de dincolo de moarte'(isericile cre!tine au fost prudente asupra detaliilor vieţii eterne. frica permanentă în care sunt încarcerate sufletele. care este corpul omenesc a devenit o iect de e7periment. mentalitatea populară se îndepărta de familiaritatea morţii atunci când ea provoca o separare. pe care a considerat4o o sferă spirituală. 1FF1.II4lea. care în teologia scolastică a distrus primatul &evelaţiei' 0l a fost intrigat de teologia scolastică.3 dar oamenii nu4l pot întotdeauna struni6 1A<Penitenţa. ne stă tuturor în gât=1A= )e unde vine moartea. care a marcat într4un fel toate concepţiile modernităţii. care permitea un mod personal de organi%are a timpului !i de reali%are'Portetul &ena!terii poate fi considerat o luptă cu uitarea morţii. pe când 2omul este pământ.. a!a cum o o iectivea%ă sensi ilitatea arocului. de fapt. curentul raţionalist al e7plicării naturalului a alungat Infernul pe tărâmul supranaturalului îndoielnic'1AI . a cărui e7istenţă ar putea fi $otărâtă cu a#utorul o iectivităţii savante' "a !i cum )umne%eu ar fi la dispo%iţia oamenilor6 "ele ra formulă teocentrică a lui Hut$er a fost: "asă-" pe )umnezeu să fie )umnezeu= 1A< Ibidem.

eli erării lor de 2înc$isoarea3 dogmatismului religios'Secolul 88 a adus marile preocupări pentru tinereţe fără ătrîneţe !i viaţă fără o moarte prea apropiată' Ideea de moarte naturală. mai ales din secolul al 8I84lea încoace. ca urmare a unei medicaţii eficiente'Are loc e7ilarea morţii în afara cotidianului. conform căreia fiecare fiinţă pământeană îndepline!te. unde iata fiinţă materială. trad' (' 5$iu. civice> nu era altceva decât amalgamul de gesturi. modificări în e7plicarea morţii. p' =?A' M'de "erteau. implicit transcendentul' Modernitatea. mai lung sau mai scurt. 1FFE. $ără%it de )umne%eu pe pământ6 1A. dincolo de care n4ar mai fiOnimic'Secolul 88 a dat uitării Humea de )incolo !i odată cu ea s4a atenuat speranţa eternităţii' Omul timpurilor noastre contemporane s4a înc$is în carcera vieţii. 2anatomia omului ne oferă o c$eie pentru înţelegerea anatomiei maimuţei63Pentru 0ngel la început a fostO' munca. eliminarea celor sla i spre inele speciei6 Această idee materialistă !i deterministă contra%icea vi%iunea i lică. care ascunde dispreţul pentru cel ce nu mai trăie!te fi%ic>. convoaie de înmormântare. noile 2religii3 ale fericirii. a adus treptat. în coc$ilia capului său. a căror misiune a fost restrânsă la registrul privat' Moartea omului în modernitae trece prin aceste două atitudini parado7ale. Cuvintele şi lucrurile. dar aceste nu aveau descrierea celor pomenite de (iserică. cultul amintirii. în afara familiei. M' . vi%ite !i pelerina#e în cimitire. (uc'. cea care a transformat maimuţa în om6 H' (oia. căci nici cei mai înfocaţi atei nu renunţă la ritualul religios' +rene%ia desoperirilor din secolele 8I8 !i 88 se e7plică mai degra ă prin dorinţa de unăstare !i confort material. . a andonând ca reper prioritar eternitatea. 1FFE. credinţe care însoţesc procesul ce se derulea%ă de la maladie la agonie.asilescu. mai degra ă fi%ice. <IE'. 1F?I. religioase. 0ditura /nivers. ideologice !i literare' Ideologiile moderne. adevăr. op. a constatat finitudinea omului . cultul morţilor. 5allimard.?1 noua carte a lui )arRin despre descendenţa omului a fost !i mai e7plicită în legătură cu faptul că omul provine din maimuţă. dar !i în plasarea marginală a cimitirelor' )escoperirea realităţii. p' 1E. de la na!tere. a corpului animalic a fost legată de po%itivitatea cunoa!terii care. truditoare !i vor itoare.III4lea s4a produs deplasarea semantică a unui termen. se diluea%ă. cultul eroilor' "onsecinţele sc$im ării vi%iunilor despre moarte s4au resimţit !i în remodelarea ritualurilor de înmormântare. sau cum a spus cândva Mar7.e%i Antoine Prost. p' E' Idem. impus de )arRin pornea de la presupo%iţia că motorul evoluţiei ar fi selecţia naturală. (uc'. una laică. Paris. s4a re%umat doar la viaţă. înc$iderea ei în spital sau în a%ilul de ătrâni. p' A=<4A=E' 1A. rituri. din imposi ilitatea de a4l supune o servaţiilor !iinţifice'+enomenul moarte a rămas înc$is doar în la oratoarele medico4legale.. 1FFF. acest om perfect determinabil în e*istenţa lui corporală . promisă scurtei vieţi a oamenilor. o atitudine specifică marilor citadele industriale sau 1A? Mic$el +oucault sugerea în "es mots et les c oses :1FEE> că 2la nivelul aparenţelor. magice. etic$etată de !tiinţe drept sfîr!it iologic implaca il.proprietate a materiei'1A? Ha sfâr!itul secolului al 8. discursul despre moarte rămânând doar un privilegiu al cre!tinismului Pro lema sufletului a fost complet marginali%ată. este apoi supus : sau nu> unui ritual religios care marc$ea%ă trecerea sufletului spre cele ve!nice'Pro lema sufletului !i a mîntuirii a rămas de competenţa (isericilor.. fiind înlocuită de moartea amânatâ în spitale. Dditions du Seuil. care a fost cândva vie este etic$etată drept un cadavru resingător')emnitatea umană. apoi la mormânt' Ln secolul al 8I84lea moartea pare pre%entă peste tot. din ta ăra religioasă în cea laică' Principiul evoluţiei speciilor. în vreme cePcadavrulP: termen laic. Ln secolul al 8I84lea romantismul a eroi%at moartea'Ln mentalitatea populară moartea trăită ca ritual sau spectacol colectiv :a!a cum relevă practicile funerare. Paris.itologia ştiinţifică a comunismului. decât de!teptării intelectuale a societăţilor. nu au mai privit de două secole dincolo de digurile vieţii. "]6criture de l] istoire. în elanul sc$im ărilor de paradigmă. cit./ ar eologie a ştiinţelor umane. )ouze leWons sur l] istoire. în frontierele sale. până la moarte un destin. modernitatea începe în momentul în care fiinţa umană începe să e7iste înlăuntrul propriului ei organism. p'I<4IE' I< . în armătura raţelor !i de4a lungul capilarelor fi%iologiei sale'3 Mic$el +oucault. )in perspectivă evoluţionistă toate aspectele vieţii ar tre ui înţelese pornind de la om. pe care tre uia să o trăiască cu frene%ie'"u alte cuvinte Iadul !i Paradisul au început să dispară din ori%ontul imaginar al societăţilor occidentale'Ateii au vor it mai vor it de infernuri !i paradisuri. ci rod al fante%iilor utopice. trâm iţată de drepturile omului.Omul modern. nu a devenit posi il decât ca o întruc$ipare a finitudinii'"ultura modernă poate gândi omul pentru că gânde!te finitul. Ln 1. Jumanitas. cealaltă religioasă.

care s4au manifestat cu intensităţi diferite în toate timpurile' Noţiuni c"eie: sensi ilităţi. Amurgul !vului . inundaţii. meteoriţi. foametea. dat fiind !i comple7itatea tematică !i metodologică'Investigarea celor mai semnificative încercări de a lua în stăpânire domeniul sensi ilităţilor în istorie' Sentimentele de frică :nelini!te. o repre%intă evantaiul divers al sensi ilităţilor :sentimente. insecuritate. milă etc>')e!i vedea în studiul sensi ilităţilor o ocupaţie seducătoare. moartea este un reper în funcţie de care se ritmi%ea%ă toate momentele vieţii !i căreia nici o teorie nereligioasă nu i4a dat vreo e7plicaţie convingătoare !i lini!titoare'Se !tie că timpul trăit curge irevoca il spre moarte. Ia!i. precum incendiile. dispreţ. de genul calamităţilor :cutremure. sentimentul de securitate O dimensiune impresionantă a istoriei. moartea începe se fie con!tient asumată. an7ietate. dragoste. :ve%i legali%area eut$anasiei>.ediu. de comete. emoţii. insecuritate. printr4un eseu de psi$ologie istorică :pentru perioada 1I@@41E<@> un model de anali%ă')epă!ind elucu raţiile mar7iste legate de rolul con!tiinţei 5eorges )u K a remarcat impactul istoric determinant al sensi ilităţilor în viaţa oamenilor !i a comunităţilor. dificultate care nu le permite totu!i să de%erte%e de la o asemenea temă'Meditînd asupra cărţii lui Jui%inga. care a cunoscut mai puţine a ordări în istoriografia românească.? 4 F@. un strălucit eseu intitulat 0s1c ologie et istoire. care a încercat să ofere. au fost evidente la Bo$an Jui%inga.0rofane et sacr6 dans l]!urope moderne. frici. nevoi. $. interese. dar nu la modul eroic ca în secolul al '8I8. +e vre a înţeles am ivalenţa sentimentelor. invidie. inva%ii de lăcuste. faptul că atitudinile pe care le dictea%ă sensi ilităţile nu sunt neapărat determinate de realitatea condiţiei lor economice. etc>. dar !i unor cau%e sociale. care a stat multă vreme doar în vi%orul psi$ologiei sociale. iar o simplă privire spre trecut arată fiecăruia că măsura reu!itelor este dei%orie'Bean )elumeau. incertitudine. Institutul 0uropean. de Apocalipsă etc'>. epidemiilor. !ntre fgtes et cloc ers. datorită caracterul contagios al emoţiilor !i sentimentelor. Ln anii YE@ ai secolului 88 5agarin a încercat să verifice naiv această 2ipote%ă3. trad' 5' O' Nimigean. sentimental de securitate O*iective# familiari%area cu istoria sensi ilităţii. p'. iar în 1F<1 într4un articol din Annales. de ciumă.societăţilor post4industriale' )atorită unor maladii încă incura ile :cancerul. "a sensibilit6 et l& istoire. emoţii. tot mai accentuată a generaţiilor din ultimele două secole.>. a e7plicat Comment on reconstituait la vie affective d&autrefois. 1FFI. teamă. în 1F=A'Meritul incontesta il al desc$iderii dosarului istoriei sentimentelor îi revine lui Hucien +e vre.IIe-$. conversiunile rapide ale afectivităţii :ură. care a pu licat în 1F=. ci de imaginea pe care !i4o formea%ă despre realitatea trăită')u K a anali%at omnipre%enţa fricilor de4a lungul vremurilor medievale :de sti$ii. sentimente. dorinţe etc>. cum că nimeni nu l4a întâlnit pe "alea Hactee pe )umne%eu6 % O istorie a sentimentelor#frică. virusul JI. care permite sc$im ările ru!te. în vreme ce 5eorges Hefe vre s4a ocupat de a pu licat monumentala lucrare "a #rande 0eur de 7_HI. +e vre era con!tient de dificultăţile metodologice ale a ordării acestei teme' )espre impedimentele metodologice pomenea !i &o ert Mandrou. iar cele mai sofisticate descoperiri astronomice au fost folosite ca argumente 2!tiinţifice3. fenomenelor astronomice :comete. angoasă etc'> s4au datorat unor fenomene naturale. a făcut ca Cerul să nu mai fie <locul4 lui )umnezeu. ră% oaiele. de străini. H'+e vre a su liniat dificultatea istoricilor de a reconstitui comple7itatea vieţii afective.p'<I. 9eologia istoriei. nu au vă%ut în viaţă decât un factor de progres !i au făcut din viaţă !i devenire un adevărat idol' 1AF "$iar dacă a ia maturitatea !i vîrsta ătrâneţii traversea%ă mai acut angoasa morţii. reflectînd asupra decre!tinării consideră că incultura religioasă. convingeri. AFI'J'4I' Marrou. voinţe. angoasă O istorie a sentimentelor#frică. #afurile. oscilaţiile. trăiri care au stat la a%a atitudinilor !i comportamentelor sociale ăn toate timpurile'Interesul pentru viaţa afectivă de altădată.11<411I' II . de%năde#de.IIIe si%cle. mai ales la amurgul 0vului Mediu. reale sau potenţiale. mai ales 1AF Al'"a antous. eclipse etc>. revoltele.4lea ci la modul anal' Modernii e7plorând cu superficialitate e7perienţa evoluţiei !i a te$nicii.

vol'I. 0d' Meridiane. dar !i unor cau%e sociale. revoltele. lăcomia desfrănată. "lu#4Napoca. inva%ii de lăcuste.' Nicoară. de Budecata din /rmă. p?=' IE .4lea escalada un climat de frică colectivă. cu multiplele sale recidive.=. care au luat proporţie. 2măreţia3 Satanei' /n vec$i curent teologic de dinaintrea &eformei protestante. 0d' Accent4P/". slă irea rigorii acesteia. prevestitoare de mari nenorociri. de moarte.4lea 0uropa a fost traversată de o succesiune de nenorociri.nenorociri.48.II' "ăderea su turci a "onstantinopolului în 1<I=. apoi a Ierusalimului. precum cele faţă de pericole. laudă marea şi rămâi pe mal. în pelerina#e sau afilieri la confrerii'1== Ln timpurile medievale frica de Satan !i de uneltete lui malefice a alimenta alte frici. a fost în timpurile ar$aice o sursă a angoasei' 07ista credinţa că %eitatea geloasă se insera ca o verigă morală. de Infern. în cultul +ecioarei !i al sfinţilor. de la frica de timpul devorator. să nască o dispută între &oma !i Avignon'Mai mult decât în orice altă perioadă în secolul al 8I. (uc'. meteoriţi. incendiile. dacă nu c$iar sfâr!itul lumii' Nici (iserica nu era scutită de neca%uri: între 1=?. decât pe mare într-o corabie nouă=1=1 Pornind în căutarea fricilor de altădată B')elumeau a descoperit că sentimentele de frică !i insecuritate au fost însoţite de înlănţuirile de frici în faţa cărora remediile au fost diferite' Sentimentele de frică :nelini!te. au fost e7plicate în secolul al 8I4lea prin apariţia unor comete. ătăliile s4au dus cu înver!unare !i fără întrerupere. )ialectica spiritului grec. inundaţii. de Satan. asociată de Hut$er drept inva%ia demonilor pe pămînt a $rănit. dar !i a asaltului cre!tini%ator al (isericilor cre!tine. frica grote dar !i de mare')elumeau a arătat că frica de mare a fost pre%entă.4 I@' 1=1 Al')uţu. precum incendiile. 1F. de ciumă. >entimentul de insecuritate în societatea românească la începutul timpurilor moderne M7^88-7HS8Y. decât ca o entitate capa ilă să acţiona%e în lume' Ameninţarea musulmană. fenomenelor astronomice :comete.ca urmare a pu%deriei de calamităţi. )imensiunea umană. de genul calamităţilor :cutremure. se considerau o pavă%ă contra unei păgânităţi cople!itoare')e aceea. Siriei !i 0giptului între 1I1@41I1? a reînviat speriodic speranţa cruciadei contra emisarilor &ăului'. aducător de moarte la frica de spaţiul necunoscut. etc'"ompensaţiile fricii se regăseau în speranţa într4o Hume de )incolo. angoasă etc'> s4au datorat unor fenomene naturale. de vră#itoare. foametea. etc>. p'11E'Idem.p' 1AF' 1=A . teamă. reale sau potenţiale.marile frici legate de sfâr!itul primului mileniu'0'&')odds o serva că în Antic$iatea greacă era frapant acel sentiment intens al insecurităţii !i al vulnera ilităţii vieţii omene!ti. !i 1<1? Marea Sc$ismă avea să pună în conflict mai mulţi papi rivali.ecinătatea ameninţătoare a turcilor era nelini!titoare. eclipse etc>. iar în &ena!tere 0rasmus recomanda nu te lăsa înşelat de legănatul valurilor mării= /n prover olande% transmis până astă%i spune a!a: mai bine pe câmp. an7ietate. care i%vora mai ales din sentimentul religios al ostilităţii divine' 0at onos4ul. într-o căruţă vec e. violenţa sîngeroasă !i altele' )e la mi#locul secolului al 8I. a u%uri !i violenţe. pentru a opri autosuficienţa !i aroganţa muritorilor'1=@Qi în perioada medievală a e7istat o angoasă e7istenţială determinată de frica păcăto!ilor de mânia lui )umne%eu'Bean )elumeau. considerată o putere neîndurătoare. din Antic$itate până astă%i'Hatinii spuneau cândva. care s4au manifestat cu intensităţi diferite în toate timpurile' 1=A)e pildă.. definise diavolul ca o forţă de sugestie malefică !i nelini!titoare. ră% oaiele. p'<. precum crime contra #ustiţiei. un remarca il istoric al fricii. intermina ilul ră% oi franco4engle% de 2o sută de ani3:1==?41<I=> !i cortegiul său de violenţe !i nenorociri la care se adăuga foametea devastatoare'Ln oc$ii contemporanilor aceste intermina ile flageluri erau o pedeapsă divină !i anunţau de%astre !i mai mari. tradus ca gelozie divină faţă de succesele !i fericirea oamenilor. p'1=41<' 1== Al'4+l' Platon.4lea' Atunci s4au amplicat eflecţiile despre tiranie. "iteratura comparată. solidari în faţa unei alterităţi nelini!titoare. trad' "'Ple!u. ci !i în plan religios' Prinţii cre!tini. ceea ce menţinea un climat de violenţă !i insecuritate colectivă'Starea de 1=@ 0'&')odds. la rîndul ei fricile colective în secolele 8. unele neo i!nuite prin număr. în Purgatoriu. incertitudine. pref' P'"reţia. mai ales cea catolică ce pomenea în predici de )umne%eul ră% unător pe păcatele oamenilor'&egistrele fricii sunt numerase. a remarcat cum teama a dominat toate epocile preisndustriale. #afurile. în a doua #umătate a secolului al 8I. A@@A. >ocietate şi mentalităţi în !uropa medievală . ca marea ciumă din 1=<. de%năde#de. nu numai în plan militar !i politic. epidemiilor. dar !i a unor fapte demonice.

de 2iluminaţi.@>' !pidemia vânătorii de vră5itoare. dar mentalitatea populară era profund marcată de frica demonicului'+rica de vră#itoare se asocia distructi ilităţii lor morale. cea din 1E=E. erau o ogată resursă mitologică.I4lea !i prima #umătate a secolul al 8. căci vră#itoarele eretice sfidau.' Nicoară.48I8. în lipsa unei năde#di puternice religioase'Ln mediul de%nădă#duiţilor vră#itoria. / istorie a secularizării. lestemele. p' =E@' 1=E "iuma a repre%entat una dintre cele mai ameninţătoare calamităţi. corupţia universală care vestea reîntoarcerea lui "$rist !i Budecata din /rmă' +lorenţa lui Savonarola :1<IA41<F. care a compensat consolările teologice6 Ln Anglia secolelor 8. p'1<@41IA' Al')uţu. a a%elor intelectuale !i sociale ale urmăririi penale a vră#itoarelor' . de aceea mulţimea inecuvântărilor. "iteratura comparată. stigmati%au păcatele poporului !i ale (isericii. furioas* !i neîndur*toare. Paris. care începea pe la mi#locul secolului al 8. ci !i de vampiri !i alte fenomene oculte. A@@A. în sânul elitelor cre!tine.3 care aveau certitudinea pre%enţei divine' Ha sfâr!itul secolului al 8. ci !i cele sociale')e altfel. terapeutica îm răcînd multe forme ce nu erau acceptate de (isericile cre!tine' )e frică. între 1E@@4 1. de morali%are a vieţii cre!tine pentru apropiatul Nou Ierusalim' Mai tîr%iu frica de malefic de la sfâr!itul secolului al 8. între secolele 8I.A.oulouse din 1E=@. Paris.insecuritate a sporit insatisfacţia păturilor sărace !i nesimpatia faţă de cei ogaţi s4a transformat în fo ie'"$iliasmul medieval a inspirat violenţa popular*. p' 1<=41<<' 1=I B')elumeau. ce a decalan!at o intensă predicaţie. 1I. avea să dure%e o sută de ani6 1=I Magistraţii !i teologii au declan!at o represiune nemiloasă.p'A<1'Idem. p'111411A'Al')uţu. statutul de vră#itoare era considerat a fi cea mai #oasă treaptă a ordinii naturale :Bean (odin. "e cat olicisme entre "ut er et . ca cea dintre 1E<141E<. vol'I. adică în A=@ ani.II4lea la nivelul li er4cugetătorilor începea să se pună la îndoială pre%enţa o sedantă în tre urile lumii.I4la. marginali. adică asupra celor cre%uţi capa ili de aruncare în raţele Satanei. "iteratura comparată. fondând tradiţia unor mesii sau pseudomesii care predicau inaugurarea regatului terestru.II4lea a favori%at o adevărată invazie de mistici. P/+. asemenea sfântului Ioan (ote%ătorul pe vremuri. "lu#4Napoca.II4lea a fost marcat de dispariţia. !i c$iar e7istenţa Satanei.> a că%ut în frene%ia avidă de catastrofă !i de pocăinţă. c$iar dacă marea parte a populaţiei rămânea ata!ată de credinţele vră#itore!ti')elumeau constata că în secolul al 8. de rumori legate de semne cere!ti. nu numai a normele cre!tine. comete sau na!terea unor mon!trii' "au%a nenorocirilor era căutată în starea păcătoasă a societăţii6 "umea e în întregime coruptă= 0ra un sentiment generali%at. economice. suspecţi. 0d' Accent4P/". 1FEI. prin forţă.=@. adică farmecele. P/+. 1F?1. a traversat un puseu de frici esc$atologice. cu efecte demografice. dar !i psi$ologice'Ha noi. )6moniomanie des sorci6res. +aissance et affirmation de la :6forme. care au provocat epidemii de frică. vol' A.I48. au avut loc A1 de mari epidemii care au durat A sau ? ani.III )elumeau constata că lectura te7telor despre Apocalipsă !i Budeacata de Apoi au întreţinut convingerea că păcatele oamenilor erau legate de frecvenţa nenorocirilor. iar epidemia de la . omul de mi#loc lăsa cale li eră la!ilor sau eroilor' Ha!ii căutau ţapii ispă!itori.Pmilane%ă6 Pedepsirea vinovaţilor. care se manifesta su forma posedării'Sfâr!itul secolului al 8. a%ată pe de%văluirea păcatelor umane !i iminenţa Budecăţii lui )umne%eu'0remiţi rătăcitori. descântecele. într4o baie de sânge pânZ la pieptul calului 61=< Mai ales între 1<I@41<E@ peninsula italică de pildă. spune )elumeau. pentru a4!i alunga nefericirile. prin torturi !i ruguri. îm răcaţi în piei de animale.oltaire. ritualurilor pentru protecţia în faţa calamităţilor. >entimentul de insecuritate în societatea românească la începutul timpurilor moderne M7^88-7HS8Y. împotriva acestor pretinse unelte ale diavolului' Instrumentele demonicului erau căutate printre săraci.'. procesiunilor erau 1=< S' Nicoară. p'1<A41<=' I? . iată de ce ciuma de la Horena din 1E=E era numită PungureascăP.II vânătoarea de vră#itoare era legată de o imensă o sesie a omnipre%enţei !i atotputerniciei Satanei.ânătoarea de vră#itoare !i4a sc$im at completamente sensul în +ranţa după 1E.II4lea spaimele erau legate nu numai de vră#itoare. Psuede%ăP. ura mulţimilor întărâtate de predicatori împotriva lor crea o imensă nelini!te !i panică'1=E Studiind legătura dintre păcat !i frică în Occident între secolele 8III48.

..' 1=. oamenii (isericii având datoria să predice pedepsele Infernului !i să încura#e%e spovedania păcăto!ilor' Nelini!tea în faţa păcatului.. Ia!i Polirom.I48. vol'I. după căderea adamică' +iecare om ar tre ui să !tie că în pelerina5ul pe pământ nu este scutit de ispite !i nenorociri. p' 1@411' Idem. în vreme ce protestanţii insistau pentru interiori%area credinţei prin rugăciune !i lectura %ilnică a (i liei'1=. eţivi. protestantă !i catolică. în ultimele patru din cele FI de te%e din 1I1?. sentimentul de securitate se referă la lipsa de teamă în faţa unor prime#dii. dar !i la încrederea de a te afla la adăpost în faţa acestora'"$iar dacă termenil securitate are o atestare în Occident de prin secolul al 8II4lea el a fost mai frecvent utili%at după &ena!tere !i &eformă'Hucien +e vre a constatat că la începutul modernităţii s4a resimţit nevoia de securitate materială. se deta!au de comandamentele (isericii. în!elător !i prime#dios'Sf'Augustin a susţinut că neliniştea este starea firească a oamenilor.4IF' I. Ia!i Polirom. "iniştiţi şi ocrotiţi. sentimentul se securitate nu tre uia să însemne lipsa de gri#i !i suferinţă. cea care se referea la mântuirea cre!tină'Pe plan religios.II au fost pline de avertismente legate de faptul că lipsa de gri#i face loc ispitelor păcătoase' Sentimentul de securitate nu este decât calea desc$isă desfrâului !i li ertina#ului. tocmai pentru ca omul să nă%uiască la plinătatea păcii cere!ti'Atât predicile catolice.. op."a 0eur en /ccident $I. Spino%a deturna sensul teologic al sentimentului de securitate spre unul care se referea la aspectele ce ţineau de natura umană. considera că cre!tinismul ar împinge pe oameni la nepăsare')e fapt. Paris. neîncredrea în sentimentul se securitate. dar saluta apelul înţelept la cruce. pelerina#ele !i cultul sfinţilor au rol semnificativ în acest sens. O serie de gânditori din secolul al 8. cele două &eforme. trad'H'_oica!. Culpabilitatea în /ccident. au lansat4o în efortul lor de cre!tinare a societăţilor occidentale'Mai ales (iserica catolică a încura#at pastorala fricii de pedeapsa )umne%eului neîndurător. ceea ce prime#duia pietatea'M'Hut$er se referea. un mare critic al reflecţiilor teologice. Idem. iar unurile pământe!ti pot fi oricând pierdute sau risipite'Ln vi%iune catolică nelini!tea este necesară. lasfemitori !i triviali'Acu%aţiile depre li ertini mergeau până a4i defini ca o andă de atei. Adunarea clerului catolic declara li ertina#ul : alături de lasfemie.F> crede că merită din plin interesul istoricilor'Studierea nevoii !i a sentimentului de securitate este o pro lemă de voca ular. căci sensi ilitatea fiecărei epoci !i4a pus amprenta asupra nuanţelor acestor termeni'Ln esenţă. vol II.'Jo es a pre%is că "eviat anul va fi acel )umne%eu nemuritor destinat să asigure pacea civilă !i să 1=? B')elumeau.1F. ca !i pentru "alvin. ci statornicia credinţei.IIIe si%cles.> o 2crimă ordinară. +aKard. la pacea !i securitatea traiului cotidian'. ca ('Spinosa. care putea a#uta pe oameni să traverse%e toate nenorocirile !i ispitele vieţii' Acesta era mesa#ul pe care am ele &eforme. secolele $III-$. cât !i cele protestante din secolele 8. au averti%at asupra unor atitudini prea înclinate spre lipsa de gri#i.II4lea. A@@<. 0ăcatul şi frica. 'n cit6 assi6g6e.radiţia catolică susţinea. li ertinii erau cei care frecventau saloanele !i ca aretele. de supunerea la dogmă !i la morala acesteia !i4!i e7primau li er opiniile'Adversarii li ertinilor. îi ponegreau numindu4i destră ălaţi."e sentimenl de s6curit6 dans l&/ccident d&autrefois. atunci când nu este cruce :credinţă>'Pentru Hut$er. cit. impietate etc.. protestantă !i catolică. p' I. la rândul său.3 un verita il pericol pentru orice societate'Pentru a asigura securitatea spirituală. la invocarea nesă uită a păcii. legată de pietate.III4lea' 1=? Lntr4un registru opus sentimentului de insecuritate se găse!te sentimentul de securitate.>entimentul de securitate în /ccidentul de altădată. atunci când nu e pace.considerate o formă de îm lân%ire a mâniei divine'Hini!tea. care duc la pier%anie !i nenorociri de tot felul' Hi ertina#ul :care are astă%i sensul de e7primare li eră a moravurilor> a fost repudiat în secolul al 8. insensi ilă la credinţă. ocrotirea divină nu putea să se reli%e%e decât prin întărirea credinţei. 1FF. care n4au alt )umne%eu decât propriul stomac6 Ln 1E<I.II4lea'Atuncil. mai ales clericii. despre care B')elumeau : :assurer et prot6ger. siguranţa în faţa făgăduielii mântuirii'. p' .III. p'14A. dar !i de una spirituală. a pie%aniei sufletului a fost una dintre elementele c$eie ale padagogiei religioase până în secolul al 8. dar !i procesiunile. 1F?.41@' 1=41<' +' He run. (isericile cre!tine au insistat asupra mi#loacelor de întărire a credinţei'"atolicii au considerat că ritualul litugic. musculiţe ale tavernelor.e-$.

iar pentru pretendenţii la tron. dar starea de insecuritate.III4lea a accentuat !i mai mult aspectul social. între secolele 8I.III au repre%entat. tragedia (râncovenilor :1?1<> a spul erat ilu%ia unei continuităţi dinastice. "iniştiţi şi ocrotiţi. vremea unei dramatic sentiment de insecuritate colectivă.1F<41FI' 1<@ Moartea dramatică a domnilor apare ca o neîmplinire a vieţii. de suita de calamităţi naturale :secetă. de care oricine tre uia să ai ă parte prin propria strădanie' A!adar. de rivalităţile dintre grupările no iliare sau oiere!ti. de fragiilitatea condiţiei domnilor etc'"limatul de insecuritate din secolul al 8.asile Hupu a fost. de pildă. ceea ce a atras un ata!ament colectiv progresiv faţă de valorile vieţii. epidemii etc>. A@@A. sfâr!itul dramatic al lui Miron (arnovsc$i :1E==>.III4lea. de inconfortul vieţii servile. dar !i psi$ologice'Ha noi. 2cel mai mare rău al vieţii fiind pentru Jo es. atrăgea inevita il sentimente de insecuritate. teama oierilor în faţa unor posi ile revolte ale supu!ilor. vol'I. dat fiind !i comple7itatea tematică !i metodologică')acă istoria sentimentului de securitate este încă firav tratată. lini!tea pu lică. un inefăcător al a!e%ămintelor catolice din Ia!i' pentru că a!a îi dictau interesele politice'. la nivel social !i politic. între 1E@@41. în ciuda intoleranţei ortodo7e. cultul marianic a avut un rol tot mai imortant. >entimntul de insecuritate în societatea românească la începuturile timpurilor moderne i7^88-7HS8Y. împărţirea fără gre! a dreptăţii. revoltă !i insta ilitate demografică'Ln secolul al 8I84lea presa a e7ploatat tocmai spaimele !i nelini!tile oamenilor. până la ignorarea eticii cre!tine tradiţionale' "ucernicia ortodo7ă a domnilor a fost deseori pusă la îndoială. 0d' )acia. . cutremure de pământ. Jo es considera că acesta tre uia să ai ă gră#ă de siguranţa poporului. corupţie.' Idem. pe măsură ce Statul avea marea sarcină să o asigure prin mi#loace eficiente: găr%i !i armată' Nevoia de securitate socială a inclus protecţia socială !i dreptul la muncă. insecuritatea persoanelor !i a unurilor'Secolul al 8. trad'H'_oica!. fascinaţia puterii. p'A@4A1.3 considerate damnate ale domnilor'Moartea lui 5aspar 5raţiani. oli etc>. $oţie etc>' Ha sfâr!itul secolului al 8.oader Nicoară'Acesta a remarcat faptul că în spaţiul românesc epidemiile de ciuma !i $oleră. prin tentaţia căsătoriilor lor sau a odraslelor lor cu eretici.F> securitatea lua sensul de siguranţă fi%ică !i materială !i devenea un drept natural !i imprescripti il al omului'Sentimentul de securitate socială devenea unul legitim. precum cea dintre 1E<141E<.' Nesiguranţa în faţa inva%iilor tătare sau turce!ti.II4lea s4a lansat o tendinţă de definire a securităţii ca stare publică.oader Nicoară. aspecte ideale. 0d' Accent. A@@<. Ia!i Polirom. în care viaţa apărea 1=F B')elumeau. care repre%intă starea de fapt a societăţilor :violenţe. 9ransilvania la începuturile timpurilor moderneM 7^H87H88Y.oievodul. "lu#4 Napoca. mai ales odată cu &evoluţia france%ă :1?.p'1=41<A=I4A<. de a prote#a oamenii de violenţa altora. dar nu numai în sensul de ocrotire. economice. p' =1E4=AI' )' Joria Ma%ilu. teama de ma%ilire a domnilor. calamităţi. respectatrea legilor. A@@1. "lu#4Napoca. un tolerant confesional. domn al Moldovei :1E1F41EA@>. inva%ii de lăcuste. de prin secolul al 8. cetăţeanul tre uia să vadă în securitate: ordine în stat. ca în întreaga 0uropă. pe de altă parte.>entimentul de securitate în /ccidentul de altădată. a profesorlui . care se loveau de contrariul lor în realităţile cotidiene :violenţă. cu efecte demografice.II4lea a fost ântuit de 2morţile năpra%nice. pe de4o parte. de fiscalitatea e7cesivă. generat. sărăcie. ci !i de asigurare a satisfacţiilor vieţii. adică un ori%ont de a!teptare a nenorocirilor de tot felul'Secolele 8.II48. precum catolicii'.=@ adică în A=@ ani au avut loc A1 de mari epidemii care au durat A sau ? ani. dincolo de sala IF . dar !i mântuirea poporului cre!tin pe care4l conduseseră'1<@Lntr4un asemenea cadru ameninţător. adică unăstare !i fericire. dar !i puseurile de foamete !i inva%ii de lăcuste au repre%entat unele dintre cele mai ameninţătoare calamităţi.administre%e societăţile moderne')acă N'Mac$iavelli considera că puterea suvernanului tre uia îndreptată spre a opri sfâ!ierea oamenilor de către oameni. dar !i conţinutul utopic al securităţii'Pentru MontesCuieu. cea a insecurităţii !i4a găsit o foarte sugestivă demonstraţie prin cartea >entimentul de insecuritate în societatea românească la începutul timpurilor moderne M7^887HS8Y. de aceea în secolul al 8I84lea înregistrarea miracoleor !i canoni%ările au devenit o i!nuite pentru (isericile cre!tine' 1=F Istoria sensi ilităţii a cunoscut mai puţine a ordări în istoriografia romînească.48I8. teama de fiscalitate a ţăranilor !i oră!enilor au fost surse de angoasă. alimentând tot mai sofisticat sentimentul de insecuritate colectivă'Pe fondul devalori%ării securităţii spirituale (isericile cre!tine au început să încura#e%e tendinţa credinţei în miracole !i apariţii miraculoase'Nevoia de protecţie crească s4a e7primat prin cererile de miracole'Ln acest sens invocarea sfinţilor !i a Sf'+ecioare.

a alimentat am iţiile puterii temporale !i tentaţiile novatoare culturale'Metamorfo%ele solidarităţilor s4au îndreaptat lent. turcul. nu au fost insensi ile la momentele de cri%ă provocate de cau%e naturale !i sociale. tifosul !i $olera'. c$iar de la începutul secolului al 8I84lea. care a revenit periodic în toate societatăţile. fără frică.area foamete din 9ransilvania dintre anii 7H7S-7H7_. cea ortodo7ă !i catolică. care au devenit tot mai marginali%aţi. inclusiv la noi. p' 1F4A1. care distrugeau roadele !i determinau moartea animalelor. o sursă a insecurităţi.scurtă !i fragilă. ceea ce repre%enta un simtom al decre!tinării.ransilvania'Sursa răului !i a neca%urilor a fost aruncate în spinarea autorităţile statale !i a celei senioriale. a fost considerată un factor agravant. de pildă o însemnare de pe un .1=41. notase despre de%legare de post.ransilvania între 1?@@41. care erau în pericolul de a fi întemniţaţi. pelagra. iar între 1?1. când 0uropa era. ceea a accentuat violenţele domestice !i sociale' 1<A Secolele 8. deseori c inuită de foame. A@@?.' Nicoară. de aceea categoriile de #os ale societăţii nu tre uiau private de ucuria alimentelor'P&evan!a cărnii3 :M' Montanari>. dar a însemnat !i o e7pansiune a industriei !i a comerţului cu alimente : e7pansiunea industriei alimentare a fost legată de nevoia de consumatori. Polirom. pretin%ând că este mai importantă sănătatea tuturor consumatorilor !i $igiena alimentelor'9erapia alimentară începea să devină un su iect legat de starea medicală.III au fost !i epoca marilor conflicte pentru $rană. Ia!i. care se declerici%ea%ă treptat. >entimentul de insecuritate. dar !i o piedică serioasă în faţa rigorilor religioase. la precipitarea unor oli devastatoare precum scor utul.A. lansându4se mesianic în era de regenerare radicală a societăţilor'Lncă din secolul al 8.III4lea de% aterile filosofice !i !tiinţifice au ironi%at vec$ea ierar$ie alimentară. c$iar dacă cronologia acestor manifestări diferă de la o ţară sau de la o regiune la alta' Ameninţarea pe care o crea foametea a generat inva%ii ale înfometaţilor spre regiunile ur ane. cea care a stimulat configurarea identităţii în raport cu numeroasele !i nelini!titoarele alterităţi: grecul. de 1. prin folosirea ei pe scară socială tot mai largă însemna o anume deta!are de ierar$iile alimentare ale trecutului. total sau regional. ca !i delicvenţii !i ne unii' Hegile au fost tot mai ostile săracilor. rusul. ori. la sfâr!itul veacului al 8. cailor etc'. care s4a adăugat complicaţiilor politico4militare'+oametea a afectat gospodăria ţărănească. fanariotul.riod de la &âmnic. dar cri%a elitelor. din cau%a foametei provocate de lipsa ucatelor6 (isericile cre!tine. declan!area epidemică a olilor !i scăderea demografică dramatică. p'I==4I=<' 1<1 1<A . ca să funcţione%e>. tătarul.ransilvania.III4lea în tot spaţiul 0uropean' Secolul al 8I84lea nu a fost lipsit de foamete. mai ales din cau%a secetei.III4lea de la etnic !i confesional spre forma naţională. oli. polone%ul etc' 1<1 Ln secolul al 8. considerându4se că lipsa unor alimente poate duce la avitamino%e. inva%iilor de lăcuste.ec$ile o iceiuri alimentare precum !i posturile cerute de practicile cre!tine :catolice !i ortodo7e> erau com ătute aprig' Numai că în momentele de epidemii !i foamete autorităţile iserice!ti de%legau întotdeauna posturile' Ha noi. A@@=.p'I' E@ . discreditate în oc$ii supu!ilor încercaţi de foamete.1E de%lega postul în spaţiul transilvan. dar !i prin necesitatea de a le vinde sau a le sacrifica din lipsă de $rană' +oametea a provocat slă irea organismului uman.III4lea. în timpul perioadelor de foamete au dus la na!terea unei mentalităţi urg$e%e feroce faţă de săraci. porcilor. care nu mai erau capa ile să susţină atâtea guri în plus6 +enomenul cer!irii $ranei de către înfometaţii din sate. inundaţiilor.I48. prin moartea vitelor. de aceea a fost generatoare de frică moarte'"$iar !i în secolul al 8I84lea în mentalitatea populară flagelurile necruţătoare erau legate de un scenariu apocaliptic al lui )umne%eu. care s4a manifestat din secolul al 8. Oradea 0d'Arca. ungurul. .1? . prin gesturile sim olice ale împăratului de a vi%ita . de prin 1?. fost foametea'Ln . până la a li se inter%ice ospitalitatea'Alungarea lor a devenit un o icei. care impuneau privaţiuni ce puteau slă i corpul omenesc'Qtiinţele medicale aduceau argumente în spri#inul eradicării foametei. până ce epidemia care ântuia ţara va înceta O ordonanţă episcopală din 1. 1@1.=@ foametea a lovit. (iserica era considerată un suport salvator. care pedepsea păcatele oamenilor')e unde !i intensificarea a eforturilor de o ţinere a graţiei divine. insecuritate socială. dar au perseverat în păstrarea !i practicarea cumpătării tronului. austriacul. =E<' Ioan "ior a.41F s4a manifestat în tot spaţiul românesc+oametea cea Mare care a răvă!it între 1. epidemiilor.

am ele cu consecinţe grave asupra vieţii oamenilor. dintre memorie !i 1<= "f' . 1uncţiile imaginarului social O*iective#descrierea principalelor dificultăţi culturale întâmpinate de4a lungul istoriei în luarea în stăpânire a dimensiunii imaginareUdefinirea imaginarului colectiv !i preci%area funcţiilor sale sociale' )escrierea raportului dintre mentalităţi !i imaginar. 1FF?. dar dietele contemporane nu mai au aceea!i semnificaţie cu cumpătarea cre!tină. p' <14<E' 1<< P$ilippe B' (ernard. p' . care în timpul ră% oiului se puteau cumpăra fără cartelă : rân%eturi. P/+. să nu mai e7iste frica de păcat6 )e două secole s4a impus lent civilizaţia dorinţelor. nu numai însănăto!irea trupului. în 2Anuarul institutului de etnografie !i folclor3. ==. tinereţii. Consideraţii cu privire la alimentaţia tradiţională a populaţiei rurale. fără grăsimi. I.ăduva Ofelia. care vi%ea%ă. )e l&utopie moderne et de ses perversions. care calificau viaţa cre!tină a comunităţilor' 1<=Secolul al 8I84lea a însemnat inva%ie a ideologiilor progresului. . care recomandă fidelitatea faţă de produsele naturii. 1FFE' 5'Moraru. Avatarurile imaginarului de'a lungul istoriei. F. 1FFE. fericirii.=4F<' _amani Helioara. despre moarte !i Budecata de Apoi' 1<<Imaginile sum re ale Iadului. repere de timp.E. 0aşi spre sacru. dar pericolul !i teama de e7ces alimentar a înlocuit teama de foame'Plăcerea !i sănătatea au devenit prioritare. care camuflea%ă frica de moarte ilustrea%ă am iţiile prometeice ale omului contemporan. pentru că alimentaţia a devenit un suport al longevităţii' +rica de moarte a adus pe firmament pe magicienii longevităţii. 9radiţional şi alogen în viaţa cotidiană în sec. p'1A?41=?' Idem. p' . fiind surse ale angoasei' Privati%area religiei în secolele 8I8488 a făcut ca vi%iunea despre lume să nu mai fie fundamental cre!tină.esco erirea imaginarului colectiv Imaginar $i mentalit0ţi. prân%. )in etnologia alimentaţiei româneşti. 1FFI. în 2Mu%eul Naţional. FE. iar $rana. inclusiv cea legată de alimentaţie'Acest versant al mentalului european a anali%at reflecţiile despre efemeritatea lumii. pe care cândva le propusese (osc$ !i Signorelli au devenit ni!te cărţi po!tale ilustrate6 Lntr4o lume cople!ită de viaţa seculară s4a stins lent ecoul cultural al temerii în faţa marginali%ării sau a andonării eternei fericiri cere!ti. în 2Anuarul institutului de etnografie !i folclor3.în %ilele de post ca gesturi de pietate. ci !i a sufletului'"ăutarea frenetică a longevităţii. (uc'. =. frica de alimente to7ice !i medicamente artificiale'Societăţile occidentale par că vor să se întoarcă la modelul frugal. iar capitalismul industrial !i comercial a îndemnat la consum tot mai mult !i din toate' Secolul 88 a atenuat teama de insecuritatea climaterică.1FF<. E. 1FI. p' . $I$. provovatoare de foamete. iar de la ritualul alimentar :micul de#en. iar pe piaţa fricii afacerile cu diete alimentare au mers de minune6 Suplimente alimentare su formă de pilule au fost lansate ca eli7iruri ale unăstării. dar !i neputinţa !tiinţelor !i te$nicilor de a interveni în mecanismul degradării !i morţii umane' %I Imaginarului colectiv.iaţa cotidiană tradiţională. Paris. 2&evista Mu%eelor3.dar !i alte spaime au pătruns în era pu licităţii' Au apărut profesioni!ti pentru toate fricile. (uc. cină>. 1FFA. a fost legat de frumuseţea !i longevitatea corporală'Produselele dietetice. care prevesteu unăstarea materială. )in viaţa cotidiană a lumii oraşelor româneşti în secolul al $I$-lea. preferându4se efemeritatea pământeană su semnul unăstării trupului'&aţiunile profitului au su minat vec$ile distincţii !i sim olici sociale !i religioase ale alimentaţiei.?4FI' Pavel 0milia.(uc'. mai ine %is 2ec$ili rul nutriţional3. iaurturi etc> au început să se ucure de un succes răsunător')e la teama de lipsuri alimentare s4a alunecat spre teama de e7ces.3 (uc'. =<E' E1 . inclusiv pentru frica alimentară. care marcase ritmul vieţii familiale. mai ales cele vegetale' Mai ales că în ultimii ani o altă frică s4a alimentat prin intermediul mass4mediei. .?. nr' A. unăstare. alimentaţia s4a supus foarte mult constrângerilor legate de timpul muncii !i al loisirului' Hipofo ia a devenit o sesivă în vremurile contemporane . 1FF?. dar comportamentele au rămas marcate încă de sfâ!ierea dintre privaţiuni !i e7ces. îndestularea. p' ??4. legitimarea nevoii de satisfacţie.

construcţii imaginare. numindu4le Pparado7urile imaginaruluiP'1<I 0ste vor a. asemănările !i deose irile. implicit. adică Spirit pur'Pentru a4!i repre%enta %eii. !i4a apropiat inaccesi ilul. popor. zeii au 2un corp. 0d' Nemira. surprinsă de4a lungul timpului în termeni cu semnificaţii foarte diferite. p'AF4II' EA . mit. spaţiu.ârsta ar$aică a corporeităţii grece!ti ignora distincţia dintre suflet !i corp. de e7istenţa sufletului. 1FF@ p' I41@' Idem. progres etc. sim oluri. Paris.. valori%ante sau devalori%ante.3 acesta din urmă tre uind să coopere%e cu sufletul în vederea ideaului moral6 Ln 0vul Mediu se4a înrădăcinat u%a#ul metaforei corpului. utila# mental. %eii în!i!i 2acţionând3 în lume. divinul. ce se alătură credinţei în patrie. sc$eme. estetice. că asemenea lor.0ersonalitatea divină era imaginea prin care omul se contempla pe sine= 1<? )in punct de vedere divin. de pildă. dar !i antinomia lor' Politeismul grec era intra4mundan. timp' Avatarurile imaginarului de'a lungul istoriei Imaginarul repre%intă o dimensiune am iguă. utopie. an II.istorieUpreci%area funcţiilor imaginarului social !i a rolului ritualului festiv în viaţa societăţilor' Noţiuni c"eie# imaginar colectiv. ci ar fi mai degra ă imateriali. alegorii. devenite noile +ume sacre' S' N icoară. pe de4o parte. nr'<."es >tructures ant ropologi(ues de l&imaginaire. o e7perienţă modernă a sacrului. ar$aică !i clasică. apare ca o $ierofanie. (uc'.P fundamentat pe ideea că drumul de acces la adevăr este cel care pleacă doar de la o servarea !i e7perienţa faptelorU imaginarul fiind e7clus dintre procedurile intelectualem )in secolul al 8. Paris. 1<? "orpul a constituit dintotdeauna o realitate familiară înscrisă în natură. vi%iunea despre lume. !ssai sur les sciences et la p ilosop ie de l&images . dar !i cea romană. istorie şi antropologie. considerând că 2sufletul este mai un decât corpul.istoire de l&imaginaire et statut de l&image dans l&anti(uit6 classi(ue et en !urope. entităţi ale altei lumi :adică invi%i ilul6>. iulie dec'A@@=. 1FFF' 1<E B'(oulogne.VImaginaire. Jatier. iar toate actele culturale vi%au integrarea fidelilor în ordinul cosmic !i social' . structuri. nu numai o instituţie ca (iserica. au fost Pre%istenţe ale imaginarului. 8enofan nota faptul că /amenii gândesc. alteritate. clasă. contrastul !i. memorie. identitate. în 0rotreptic Aristotel pre%enta o vi%iune despre unitatea dintre corp !i suflet. ci !i Statul.rad' rom': Aventurile imaginii' Imaginaţia sim olică' Imaginarul. un cod care permitea repre%entarea relaţiei dintre oameni !i %ei. fiind valori%at implicit în manieră peiorativă' Budecăţile formulate în #urul imaginii. o metaforă în durata lungă= Avatarurile reprezentării corpului între teologie. pentru a desemna. forma vi%i ilă de repre%entare proprie tuturor creaturilor perisa ile care trăiau pe pământ'Mentalitatea greacă. forma de încarnare a Statului. corpul său fi%ic !i mistic. în Introduction au* m6t odologie de l&Imaginaire. sim oli%at ca un uria! corp. religioase ale epocilor. ar$etipuri. au fost foarte sensi ili la prestigiul !i magia imaginii. 1<I 5')urand. au depins de teoriile în care fi%ica !i metafi%ica. de!i în vi%iunea sa ace!tia nu puteau avea corp. o evidenţă imediată.P care 4 în virtutea tradiţiei platoniciene 4 admit că e7istă un drum de acces la adevăruri nenumărate. incompati ilitatea dintre cele două lumi . teologia !i antropologia s4au duelat continuu65il ert )urand a sesi%at de4a lungul istoriei atitudini oscilante în faţa acestei dimensiuni ceţoase !i profunde. a lumii de dincolo etc'Imaginea mitică Pvor e!teP direct sufletului acolo unde dialectica locată nu poate să mai pătrundă' A e7istat !i un Piconoclasm endemic. constantă !i universală' )e pildă. greci !i romani. ci !i de vi%iunile politice'Anticii. Caiete de antropologie istorică. a!a cum îl descrie Jo es în "eviat an :1EI1>' Naţiunea. grecii le atri uiau o formă de e7istenţă corporală care era. 1FF<' . repre%entări colective. rasă. p'=F4<.II4lea metoda carte%iană a invadat întregul câmp de investigare a cunoa!terii Pverita ile'P Imaginea n4a avut acces la demnitatea de a fi Parta de a demonstra'P 1<E "oncepţiile despre imagine !i imaginaţie au fost legate nu numai de practicile filosofice. de fapt. )unod. trăind în mi#locul unei imagerii foarte ogate !i comple7eU pentru ace!tia repre%entările imaginare !i facultatea care le produce 4 imaginaţia 4 nu au fost apreciate drept imcompati ile cu raţionalul6 "u !ase secole înainte de "$ristos. graţie lim a#ului imaginar al mitului: este vor a de misterele lumii !i ale vieţii. de fapt.Corpul. sistemul sim olic al corpului divin fiind. pentru a sta ili !i înlesni punţile dintre divin !i terestru. l4a e7primat prin familiarul vocabular corporal.

mort în luptele pentru apărarea "onstantinopolului asediat de turci.III4lea !i4au construit.I.II4lea imaginaţia a fost declarată de către PascalPstăpâna erorii !i a falsităţiiP. Imaginaire m6di6val. de ce. al unui triumf asigurat' Lmpăraţii erau imitatori ai lui . pp'?@4?1' E= . rupturi. tre uia să fie oglindită în măreţia isericilor i%antine.1F. "onstantin al 8I4lea. a fost considerată sim olic ultima %i a istoriei milenare a (i%anţului6 1<F Imaginarul medieval. 0ditura Meridiane. 2măreţia strălucirilor cere!ti. icoanele. dar mentalitatea populară a imginat foarte divers implicarea divinului în viaţa !i destinul oamenilor'BacCues He 5off a sesi%at imensa b magmă c de imagini !i de sim oluri medievale. vol' 1. dar !i de impasuri. Paris. constata că. unul dintre eforturile cele mai considera ile ale epocii moderne de a fonda b o nouă ordine generală c.?4F@' 1I1 B'He 5off. a profeţilor. mai mult sau mai puţin fidelă de înţelegere a realităţii'b Huminile c veacului al 8. garanta regulile fi7ate de sfintele !i dumne%ee!tile canoane asupra dreptelor dogme !i asupra vieţii cre!tinilor'Iată. cu rădăcini într4o memorie foarte vec$e cuprindea atât teme mitice ale păgânismului. p'?=4?<' Ibidem. antrenat de o devenire progresivă !i orientat către vi%iunea )omnului. 4 marcate de progrese în sfera gândirii umane. romanic sau gotic> se a%a pe o e7ploatare mereu sporită a imaginii antropomorfe a lui )umne%eu' >criptura a afirmat că )umne%eu l4a creat pe om 2după c$ipul !i după asemănarea sa. o comunitate a fidelilor era considerată un corp. apoi. de aceea practicile mentale erau orientate spre cetate. inspirată de interpretarea patristică a acelei imago dei. considerat împăratul ideal cre!tin'Sfântul basileus :împăratul din "onstantinopol> ocupa un loc înalt în (iserică. a metamorfo%elor !i a magiei.1' 1I@ Ibidem. a unei bdGmonie universelle c' 0ra epoca magicienilor. ritualurile grandioase aveau menirea de a înălţa sufletul omului către )umne%eu' Măreţia lui )umne%eu. a ultimului împărat i%antin. căci credinciosul intră în (iserică a!a cum ar intra înO"eruri6 1<.p'. dominată de ignoranţă. care4 a repre%entat pentru oamenii acelor timpuri o eva%iune b purificatoare c din lumea cotidiană. violenţe 4 a adus sensi ile transformări la nivelul imaginarului social !i a mentalităţilor colective' Imaginarul &ena!tererii a fost dinami%at de ideea bconcordieic. persona#ul care î!i #oacă propriul rol !i care confundă realul !i imaginarul' Ln secolul al 8. până la manifestarea ei în figura +iului' Antropologia teologică. Sfântul "onstantin. cât !i un ogat b voca ular c mitico4ritual de inspiraţie cre!tină' Pentru Occidentul medieval BacCues He 5off.3 spunea episcopul Porfiriu al 5$a%ei. 5allimard. :citat din traducerea românească. conflicte.3iar crucea constantiniană a fost un sim ol al atotputerniciei imperiale. culturală !i psi$ologicăU marcat puternic de voluntarism. (ucure!ti. politică. podoa ele. foamete. de unde con!tiinţa supu!ilor de a urma e7emplul împăratului' "apitala imperiului purta numele fondatorului său cre!tin.p'?<4. 4 în opo%iţie cu umanismul cre!tin :care după epoci denumit carolingian. Ln imaginarul i%antin Imperiul apărea drept 2victoria lui "$rist asupra răului. socială. marcat de scepticism. ultima %i. 1<F Idem. la AF mai 1I<=.ristos.antinomia vi%i il4invi%i il nu era în întregime pertinentă. / istorie a secularizării.1FF1. 2pre%enţa3 %eilor manifestându4se în metamorfo%e diverse'Pentru grecii ar$aici !i clasici e7istenţa era prioritară în raport cu con!tiinţa de a e7ista. insecuritate !i mi%erie61I1 Lnceputurile b timpurilor moderne c. 4 precum cele rul Nostradamus 4 a b vânătorii de vră#itoare c' (arocul a repre%entat. iar )escartes a considerat4o au7iliară. o metaforă al cărui profil a fost gândit malea il de la o epocă la alta'1I@Hiturg$ia cre!tină a avut menirea să reînnoiască fără încetare sacrificiul c$ristic'0vul Mediu a presupus legătura dintre cre!tin !i )umne%eu. al cărui cap era însu!i Isus "$ristos' "onform Sfinţilor Părinţi imaginea lui )umne%eu este Omul. s4a întemeiat pe această repre%entare sim ol a dntrupării. acea lume imaginară a mira ilului.3 dar acest imago nu se referea la un portret fi%ic al divinităţii. spre lumea terestră' Pentru i%antini arta. convoca sinoadele ecumenice. la rândul lor. din contră. ci la o dimensiune spirituală6(iserica medievală a fost repre%entată ca un corpus m1sticum. a apariţiilor fa uloase. arocul a avut drept figură em lematică pe )on [ui#ote. propria mitologie !i 1<. punând în scenă sentimentul tragic al e7istenţei umaneU el a inversat valorile renascentiste: de la aspiraţia b luminii c s4a îndreptat spre fascinaţia bnopţiic' /niversul a devenit imaginea întunecată unui b la irint c. a perfecţiunii fiinţei umane printr4o armonioasă re%onanţă cu Natura !i Societatea' Manierismul a fost.

greu percepti ile. de odiseea spaţială'Interesul !i curio%itatea pentru de%văluirea profun%imilor psi$ismului colectiv au desc$is calea istoricilor pentru a lua în stăpânire această dimensiune fundamentală în evoluţia vieţii istorice' . pentru viaţa oamenilor Marile e7perienţe tragice ale secolului 88 4 ră% oaiele mondiale. î!i pun amprenta asupra tuturor manifestărilor sociale !i 1IA "laude45il ert )u ois.. romantismul repre%intă marea Pre%istenţăP a imaginarului.. în timp ce viitorul era perceput ca o mi!care ascendentă.oate conţinuturile imaginare 4 repre%entări. imagini. cele care î!i pun amprenta asupra atitudinilor !i comportamentelor sociale' Imaginarul cuprinde Pansam lul repre%entărilor. în modul cel mai pervers. "e transformations de l&imaginaire europ6en M$. cau%a de%năde#dilor !i a nenorocirilor sociale.Ie-$. considerându4l sinonim cu $imericul. care stau la a%a i% ucnirilor violente'Imaginarul post4modernităţii a undă în mitologii spectaculare ale liderilor c$arismatici. ascunde de fapt ideologia unei propagande' Manipularea imaginilor a scos !i mai mult la iveală ogăţia !i efectele enorme ale imaginarului.IIIe-$I$e si%cles.P ce se amplifică cu PrevoluţiaP video în secolul nostru. puternic mediati%ată. în care se încearcă 4 printr4un efort de înnoire permanentă a o iectului !i a metodelor de investigaţie T de%văluirea acestei diversităţii a e7perienţei socio4umane în evoluţia ei temporală' )e la aspecte de Psuprafaţă. efectele de%astruoase ale ideologiilor totalitare. 1FF@. p' 1A<' E< . care avea să se insinue%e deseori în ideologiile veacului al 8I84lea'Noile cuceriri ale cunoa!terii !tiinţifice au fost apreciate cu entu%iasm drept instrumente prin care se pot stăpânii puterile ascunse ale Naturii !i ale incon!tientului uman')in această tendinţă s4a născut tensiunea între mistica emancipatoare a &aţiunii. pentru a pătrunde un nou ordin al realităţii'P 1I= Poeţii romantici. la cele profunde. al +iinţei Supreme sau al Progresului !i al &evoluţiei' 1IA )e!i au devalori%at imaginarul.isul unei bnoi societăţic pe ruinele b vec$iului regim c a inspirat toate vi%iunile ideologice anticipatoare !i programele revoluţionare ale veacului 8I8' Acest veac a generat o e7plo%ie a Pcivili%aţiei imaginii. când 0velKne Patlagean pomene!te. raţionali!tii acestui secol nu au e%itat să se refere la bforţac utopiei. au fost cei mai entu%ia!ti b gardieni ai imaginarului cU ei au cre%ut în puterea bimaginaţiei cratoarec de a modifica enefic realitatea socială' Ata!aţi ilu%iilor profetice !i vi%iunilor milenariste romanticii au e7altat imaginile dreptăţii. proprie Huminilor !i o b raţionali%are c a forţelor oculte. p'?F4. mituri. un imens !antier..esco erirea imaginarului colectiv Istoria este un discurs multiplu !i comple7. imaginarul social 4 au generat reflecţii serioase în descifrarea unor cau%e mai profunde. p'1?' B'4B'Xunen urger. ale modelelor seducătoare ale vedetelor de cinema sau din domeniul sportului' "ele mai frecvente mituri post elice au fost cele legate de apocalipsa nucleară. în FAnnales !.. care au manipulat. )e la compr6 ension en istoire.P privilegiat cuprinse în sfera preocupărilor istoriografice. în Introduction. .' 1I= I idem. de catastrofa ecologică. #anv'4fev'. ca mentalităţile !i imaginarul. fără riscul de a o sărăci !i fragmenta' 1I< Multă vreme su înţeles în conţinutul mentalităţilor 4 cu care se află într4o indisolu ilă legătură 4 imaginarul social !i4a primit numele !i statutul de nou domeniu al istoriei a ia în 1F?. eli erate de romantism'Preromantismul !i. mai ales. pentru prima dată. istoria repre%intă o realitate pluridimensională care nu se pretea%ă la o simplă lectură frontală. care devine Pa treia cale spre cunoa!tere'''alături de raţiune !i de percepţia u%uală. utopii 4 repre%entând stratul profund al con!tiinţei colective. care depă!esc limita impusă de constantele e7perienţei !i de înlănţuirile deductive pe care aceasta le autori%ea%ăP :0' Patlagean>' A cerceta imaginarul înseamnă 4 după e7presia lui B'He 5off 4 sondarea Padâncurilor con!tiinţei colective'P.A' 1I< AndrG (urguiWre. ale #ustiţiei.istoire des images au* $. de progres al moravurilor !i a instituţiilor'.p'?A4?. de P$istoire de l\imaginaireP' )omeniul imaginarului este speciali%at pe PproducţiileP con!tiinţei.esc$atologie: cultul &aţiunii.>. determină atitudini contradictorii faţă de imaginar'0le sunt refle7ul !ocului produs de Pefectele perverseP ale imaginarului: enorma producţie o sesională de imagini. în Introduction au* m6t odologie de l&Imaginaire.C. vise.IIe si%cles2.4 nr' 1. fericirii !i unăstării colective'Pentru ei pre%entul întunecat însemna lupta titanică cu Satanf&ăul.

. (uc'.. 0si ologia mulţimilor. dar el nu vedea în imagine !i sim ol decât Pelemente active ale alienării economice !i a efectelor sale în con!tiinţăP'Nepătrun%ând suficient în înţelegerea dimensiunii imaginare. Mar7 nu a putut e7plica acea magie malefică a anului' Pătrun%ând în Ppsi$ologia mulţimilorP5ustave He (on constata deformările pe care le suferă evenimentele în imaginaţia colectivă. spre a4l feri de violenţele spectatorilor indignaţi de crimele sale imaginare'31I?Sugestiile lui He (on nu au fost apreciate în epoca sa65ândirea po%itivistă a secolului al 8I84lea a anali%at cu multă pre#udecatăi gândirea PprimitivăP.istoire. alterea%ă complet faptele. natura. orice act este. contagios. implicat în mi!cările sociale. fiecare societate 4 !i c$iar fiecare nivel al unei societăţi 4 î!i are modul său propriu de a percepe lumea. p' ??'> B'He 5off.P e7agerarea sentimentelor. ci imagini. c$iar dacă ea are ca punct de plecare realul. faptul că acestea se 1II 5 )urand. povestiri prin care societatea cunoa!te lumea diversă. în P"a +ouvelle . pentru a4!i ela ora modele formatoare necesare mem rilor săi :eroul.istorice'+iecare cultură. faptul că e7istă P$alucinaţii colective. 4billud tempus c4 iar utopia conturea%ă trăsăturile unui viitor paradisiac sau apocalKptic. conţinuturile imaginare sunt o realitate specifică cu un impact varia il asupra mentalităţilor colective !i cu funcţii multiple în viaţa socială'Imaginarul colectiv construie!te identitatea !i c$ipurile alterităţilor. contagiunea mentală'Imaginaţia socială amplifică !i deformea%ă cu u!urinţă evenimentele. He (on scria: POrice sentiment. Presa /niversitară "lu#eanăfMesagerul.P considerându4le mecanisme incon!tiente' 0l mergea până la ideea că Pmulţimea este aproape e7clusiv condusă de incon!tient. PaKot.ă%ut de mulţime !i evenimentul cel mai simplu devine'''un fenomen deformat în planul imaginarului'P &eferitor la contagiunea mentală. <<>' EI . aprecia He (on'Sentimentele sugerate de imagini se pot transforma în acte:3s4a povestit adesea istoria acelui teatru popular o ligat să ia măsuri de protecţie la ie!irea de pe scenă a actorului care îl repre%enta pe trădător. militantul devotat etc'>'&epre%entările imaginare nu sunt simple reflectări ale realităţii sociale. 0d' Anima. dar !i în ceea ce 5')urand numea Ppropre du l\$omme'P :. viaţa. incoerenţa imaginilor sociale. ceea ce ar e7plica.oader Nicoară. sfântul. unul cetăţean. ră% oinicul cavalerul.Mentalităţi colective !i imaginar social' Istoria !i noile paradigme ale cunoa!terii. pentru a4!i configura propriile divi%iuni !i a4!i legitima puterile :politice.e%i 5' )urand . p'1E@41E1' 1I? 5'He (on. spaţiul !i timpul' Inventate !i ela orate cu bmateralc sim olic. sim oluri. Hes imaginaires sociau7'MGmoires et espoirs collectifs.Pp'=@?' Imaginarul se regăse!te în dimensiune colectivă. istoria. după părerea sa. în ca%ul unei mulţimi. p' =@?' (ronislaR (ac%So.4F' Simona Nicoară. o mentalitate inferioară. 1FF@. cit. specifică primitivilor' Dmile )urS$eim autorul P3ormelor elementare ale vieţii religioaseF :1F1A> a definit repre%entările collective ca acea sferă a vi%iunilor. p'1I' 1IE 0'Patlagean. în funcţie de angoasele !i de speranţele colective' 1IE &epre%entările sociale au intrat în secolul al 8I84lea în atenţia lui 5eorges Sorel care. organi%ea%ă în plan sim olic timpul !i spaţiul colectivU miturile relevă e7emplaritatea faptelor !i a persona#elor unui timp al originilor. atât de contagios încât individul î!i #ertfe!te cu cea mai mare u!urinţă interesul personal în favoarea interesului colectivP' :I idem . a putut constata un fapt important: că Poamenii care participă la mari mi!cări sociale î!i repre%intă acţiunea lor viitoare su formă de imagini ale ătăliei. religioase etc'>. "D istoire de lDimaginaire. se supun unor legi care le sunt proprii'P )urS$eim a sesi%at autonomia repre%entărilor colective. op'cit. "Dimaginaire. în care vedea sediul credinţelor religioase'Pentru că repre%entările imaginare nu se supun mecanismelor logice !i raţionale HGvK4(rV$l le4a asimilat cu o gândire prelogică. Par$aicăP. p' 1E T 1F. irita ilitatea. odată născute. . "lu#4Napoca. p'E' 0velKne Patlagean. p'. op.1FFE. incapacitatea acesteia de a Praţiona. impulsivitatea. imaginilor care. Paris.1F.<. î!i conturea%ă propria sa imagine sau pe cea a alterităţii' 1II )e4a lungul întregii istorii fiecare societate !i4a construit propriile repre%entări glo ale: pentru a4!i conferi o identitate. asigurând triumful cau%ei lor' 0u propun a se numi mituri aceste construcţii a căror cunoa!tere are atâta importanţă pentru istoric'P 9arl Mar7 a încercat să surprindă eficacitatea sim olicului 4 o componentă a imaginarului 4 în raporturile sociale. Imaginarul medieval. p' A@4A1' P. !ssai sur les sciences et la p ilosop ie de lDimage.

Pentru discipolul său "arl45ustav Bung imaginea este 2un model de auto4construcţie a psi$icului. opusă celei reale. pot antrena sau nu sc$im ări de ordin social' )upă 9arl Mann$eim 4 PIdeologie und 'topieF :1FAF> T 2cetatea ideală3 este un program perfect reali%a il ca element seducător al ideologiei' /topia apare. pp'AAI4AA. ceea mai mare pondere o au cele religioase' &olul imaginarului. imperfecte !i angoasante' B' Servier a#unge la conclu%ia că utopia este un vis colectiv al viitorului împlinit. A'Ne$er. Paris.> sau P0o6ti(ue de la rgverieF:1FE@> a încercat să demonstre%e că Pvisul este tot atât de puternic ca !i e7perienţa. în FAnnales !. după părerea sa. proliferea%ă. astfel. Jatier. nr' A. 1FE@U +'Haplantine. mergând până la negarea lumii reale !i a conflictelor sale. 1F??'Bean SGguK. pe care le4a numit ar$etipuri.3este una dintre strategiile de adaptare la viaţa socială' Această structură imaginară. ca o formă specifică de autoe7primare a elitei 4 intelligentia T singura care. "&Imaginaire.= etc' B'H'. în F. este capa ilă de transformarea !i controlul istoriei în interesul democraţiei.4:1FA@> Bung afirma că 2 principalele motive mitologice se regăseasc la toate rasele !i în toate epocile3 "$estiunea eva%iunii într4o lume imaginară. cea care permite contemplativului să creadă în acel Pmundus imaginalis'P Ln privinţa mitului 0liade !i "or in au sesi%at că el dispune sau accede la un timp al începuturilor. 5' )urand. 'ne sociologie des soci6t6s imagin6esN monac isme et utopie. fu%ionea%ă.>. !i ideea că e7istă timpi specifici. op.essianism. 1F. ci are ea însă!i o funcţie constructivă' "'5' Bung :1. legate în mituri !i rituri. 'topica. aceea că dintre repre%entările sociale.. au fost magistral urmărite de Mircea 0liade !i Jenri "or in'Ln F9rait6 dD istoire des r6ligionsP:1F<F> 0liade arăta că în toate religiile se organi%ea%ă într4o reţea de imagini sim olice. !iite etc'4răspund aceleia!i facultăţi.în Introduction au* m6t odologie de l&Imaginaire. "almann4HGvK. că trecutul !i viitorul nu depind o ligatoriu unul de celălalt. ce urmea%ă tuturor manifestărilor de religio%itate de4a lungul timpului' Jenri "or in a a#uns la conclu%ia că toate povestirile vi%ionare orientale4cele preislamice. iar evenimentele sunt capa ile de reveniri.etamorp oses et s1mboles de la libidoF :1F=A>. 1F?1. în 91pes psic ologi(ue. !ssai sur les sciences et la p ilosop ie de l&image.3misterioasă denumită incon!tient'Numai că misterele incon!tientului nu au fost prioritare pentru cercetările !tiinţifice'Ha începutul secolului 88 Sigmund +reud a constat. studiind i%vorul profund al imaginii că aceasta este produsul întrepătrunderii între incon!tient !i con!tient'1I. p' A= 4 A<' )iscipolii lui +reud au arătat că imaginea nu are unica virtute de a fi o su limare a unei refulări nevro%ante.oi* de lDimaginaire. în "D!sprit de lDutopie. refu%ul unui pre%ent al de%năde#dii' Sorin Anto$i.4=I<.C. ce caracteri%ea%ă toate religiile lumii. ritualuri repetitive. ci !i într4o 2penum ră. p'<<4<E'0rnst (loc$. pp'A<4AI' Pierre (runel.0d' Qtiinţifică !i 0nciclopedică. relecturi.alman.. li ertăţii !i raţionalităţii'1E@ 5aston (ac$elard. "es 9rois . 9 e :omantic 0 ase. 1F?<' EE .ot el a lansat o ipote%ă importantă.4 AE. p' =A. imaginaţia creatoare. se segmentea%ă.istoire de lDutopieF :1FE?> 4 repre%intă alternativa unei societăţi ideale.?I 4 1FE1>.constituie. căreia Bean Servier i4a dedicat o e7celentă carte 4 P . percepea mult mai complet psi$ismul. ceea ce compromite logica liniară istorică' )escoperirea imaginarului este legată de relevarea faptului că psi$icul uman nu lucrea%ă numai 2la lumina %ilei. "Dessence du prop 6tisme. ale %oroastrismului.3cu rol de 2agent terapeutic3în faţa provocărilor realului' 1IFPreocupat de cercetarea 2imaginilor primordiale3. "itt6rature compar6eN les t 6ories de l& imaginaire st l& e*6g%se des m1t es litt6raires.. >tudii asupra imaginarului social. 1FF<. acea ţesătură sim olică. fără ca toate com inaţiile lor să fie direct comandate !i provocate de starea realităţii e7terioare'. (uc'. cit.P că imaginile evocate în 1I. imagini inversate ale societăţii. p'AA?' 1E@ /n interes particular pentru "&'topie et "es 'topies4:1FI@> se remarcă !i la filosoful france% &aKmond &uKer. cele sunite. prin 2puterea de a anticipa viitorul. care relevă acea ţesătură trans4istorică. 0olitical . aparţine spaţiului utopiei'/topiile.. mars4avril. Paris. care considera că imaginaţia utopică. illud tempus' )e aici. în P0s1c anal1se du feuF:1F=.3 a percepţiei imediate !i a raţionalităţii ce înlănţuie ideile.. pus în mi!care de ar$etipuri generatoare de imagini' 1IF 5')urand.' Pierre (runel. fericite. "itt6rature compar6eNles t 6orie de l&imaginaire et l&e*6g%se des m1t es litt6raires'''. 1FF1. P$ierofaniileP religiosului în sânul gândirii umane. perfecte.

"e 0aradigme perduN la +ature umaine.ilfredo Pareto: P "e .P Paris. a lumii fante%iei sociale pe care Pareto o considera mi#locul de satisfacere a nevoilor !i sentimentelor de mai ine' &eferitor la mituri. (ordas. ale lui . cântece populare. HGvi4 Strauss spunea: Pnu mai trăim în vremea unei istorii politice. 1FF<' 1EA &oger "aillois. filosofică. He mKt$e et l\Jomme. crea%ă un fel de voia# oniric. repu licată de mai multe ori . locul unde se organi%ea%ă !i se de%organi%ea%ă componentele imaginarului'1EA)acă noţiunea de 2repre%entări colective3 a fost introdusăde D')urS$eim !i de Marcel Mauss în voca ularul sociologic.F> !i Alain "or in în 2"e vertige foisonnements. după părea sa. care oferă imaginea unor structuri sta ile !i ine determinate. mai recent.P descrisă de (ac$elard "onsiderat 2părinte fondator3al noţiunii imaginarului. ce constă. iată că recent unii istoricii ca &oger "$artier în 2"e monde comme repr6sentation3 :1F.p' FF41@@' Boel . pp'111411FU"f'5' )urand. les pluriels de 0s1c 6.1U >cience de lD. 1FE<U "Dâme tigr6e. legende. &oger "aillois. es(uisse panorami(ue d&une istoire sans nom 3: 1FFA>.6t ap 1si(ue. "e nouvel 6sprit ant ropologi(ue. conţine un patrimoniu Psauvage. 5allimard. 5allimard. relevă legătura 2mutuală3 a sacrului cu profanul.$omas. PH\$omme et le sacrG. 5allimard.. fără de care s4ar deregla mecanismul vital al ec$ili rului psi$ic ce diferenţia%ă omul de alte specii' Misterul înţelegerii sensului vieţii prin mituri !i utopii stă în Ppoetica imaginarului.P un fond incon!tient. ci în sentimentele pe care le relevă'''!i peste tot aceste sentimente'''sunt marile forţe din care re%ultă forma !i de%voltarea societăţilor'3"ăutarea acestor dimensiuni profunde în tradiţii. care se mulţumea să în!ire cronologic dinastiile !i ră% oaiele pe firul raţionali%ărilor secundare !i al reinterpretărilor'P0l propunea luarea în serios a miturilor. p'1=A41==' E? . 1FE?' B'. "es >tructures ant ropologi(ues de lDimaginaire :1FE1>. fără de care cuprinderea realităţii rămâne incompletă'&eflecţiile.5l ert )urand este cel care a urmărit Ptraseul antropologicP al imaginarului. !i. 0dgar Morin.$omas. a unei activităţi mentale. Paris. tre uie !a se spri#ine pe întregul aparat al ela orărilor incon!tiente'Pledând pentru sondarea profun%imilor.1t es et . în general. în Introduction au7 mGt$odologies de lYImaginaire''. în sc$im ul care e7istă la nivelul imaginarului. rituri repre%intă o condiţie a descoperirii !i înţelegerii Pmesa#uluiP universului imaginar.P de a de%vălui PraţionalitateaP miticului l4a condus pe &oger "aillois spre anali%a unor aspecte ale imaginarului cu implicaţii profunde în plan social: săr ătoarea.omme et le >acr6. din perspectiva sociologiei imaginarului. mitul. apud B'. în Introduction au m6t odologies. #aston Bac elard. în Introduction au7 mGt$odologies de lYImaginaire''. Jatier. . "Dimaginaire. Paris.4 o vi%iune parado7ală a originilor umanităţii' Pentru 0'Morin imaginea este motorul constitutiv al psi$icului.omme et tradition. au vor it de istoria repre%entărilor colective în plin avânt al istoriei culturale' 1E1 5eorges 5usdorf. 1FI@U PHe &eve et les sociGtGs $umaines.UIdem. pentru a e7plica ceea ce le4a apărut oamenilor ca o consecinţă a repre%entărilor !i a actelor lor.. autorul unei foarte agrea ile cărţi. #eorges #usdorf. asigurată de rituri' 07plorarea miturilor !i a mitologiilor în modul lor de e7presie modernă 4 în care se investesc vise !i spaime ale societăţii contemporane 4 au repre%entat o preocupare constantă a lui 0dgar Morin. visul. iar &oger "aillois a vă%ut în miturio manifestare privilegiată a întregii vieţi imaginative' Lncercarea de a găsi o Plogică a imaginarului. literatura fantastică etc' /tilă orcărei cercetări a imaginarului cartea sa "&. în Introduction. 1F=. &oger (astide aprecia că se poate vor i de mituri PmanifesteP !i de mituri latente. între pulsiunile su iective !i cele o iective' "ele ra sa operă <"es >tructures ant ropologi(ues de l&imaginaire4:1FE1>. 1F?F' Idem. 1F?.pp'1@141@<' B'4B'Xunen urger.:1FI=>.metaforă. iar în viaţa unui popor nimic nu este mai eficace !i real decât idealul: 2realitatea idealului nu se găse!te în sine însu!i. cu un impact permanent asupra vieţii individuale !i colective' 0l îndemna istoricul să sesi%e%e !i să admită că. ce trimite la un 2ţesut3 ar$etipal. Paris.1t e vertuiste et la litt6rature imoraleF >s4au referit la faptul că societăţile sunt transformate prin mituri. !ssai sur les sciences et la p ilosop ie de lDimage. #ocul. 1F.a devenit un reper de a ordare sociologică. "Dimagination s1mboli(ue.P Paris.$omas. la care s4a adăugat !i un 2 racona#3 în literatură6 1E1 "laude HGvi4Strauss lansa ideea după care gândirea umană.

ci !i a inconştientuliui colectiv'/n domeniu care. 1F?<. Bean )elumeau. 5allimard. voinţe. 4 spaeculum mundi. între o tendinţă care duce la forme fi7e !i sta ile 4 structurile mentale4!i o alta care sfarmă această sc$emă rigidă' Inerţiile la nivelul imaginarului sunt sc$im ările lente. pe lângă care istoricul nu poate trece resemnat' +iind o dimenssiune a mentalului colectiv imaginarul este relevant în durata lungă a istoriei.. produse de mecanisme profunde.A' Al' )upront. fiind o e7presie a imaginaţiei colective producătoare de ilu%ii. iar frontierele nu se %ăresc niciodată6 "on!tiinţa colectivă.6moirs et 6spoirs collectifs . . de acele Pmotoare secrete !i tainice situate undeva la limita iologicului !i culturalului. nr' A. oglindireU de aceea. imaginarul trimite spre ideea de reflectare. utopii. fantastic' Istorici îl folosesc în alt sems !i anume în acela de a cuprinde tot ceea ce repre%intă con!tiinţa colectivă' +iind un proces mental.P cum numea Mic$el . 1FF. panica. toate acestea au re%onanţe diverse !i nea!teptate în plan social !i istoric.ovelle incon!tientul colectiv'L1E= Ln #urul termenului imaginar s4au făcut !i se fac numeroase speculaţii. definit în termeni optici încă din Antic$itate' Imaginarul a fost asocierea sa cu o imensă oglindă. Ant ropologie religieuse. 1?. în mod e7cepţional. convingeri etc> este cea care filtrea%ă pu%deria de repre%entări imaginare'Ha rândul lor. colectiv !i istoric. sunt i%vorul unui imaginar al insecurităţii. "& Imaginaire medieval> A lua în 1E= H'(oia. ceva din afara realităţii. mic!orări. în 3aire de lD istoire. Paris. repre%intă acele repre%entări. situate la nivelul con!tiinţei colective. p'A@?' 1E< ('(ac%So. fascinaţia sau repulsia pe care o e7ercită normele sociale etc'. sim oluri etc' 1E<Prin câmpul divers !i imens de repre%entări pe care îl conţine el repre%intă o PrealitateP specifică în cadrul mentalităţilor. au fost !i sunt la a%a su estimării profun%imilor !i comportamentelor mentale'&o ert Muc$em led arată că imaginarul colectiv este cel ce relevă faţa ascunsă a realităţii istorice !i demonstrea%ă uria!ele mutaţiii de civili%aţie. pentru că imaginarul utopic nu se raportea%ă la realitate ci inventea%ă din rădăcini o lume posi ilă în viitor6 Imaginarul 4 ca fenomen social. precum frica. "a :eligion.' E. proiecţii. pp' EE 4 ?E !i <. Paris. din care cel mai puternic pare a fi sentimentul de insecuritate. care nu sunt numai opera raţiunii. nevoi. vi%iuni. p' =A1' 1EI 5' )urand. su stituiri. apreciată drept bmotorul istorieic. "es imaginaires sociau*.P ci sunt puternic marcate de profun%imile psi$ismului colectiv. este în general. care au cunoscut o e7pansiune culturală din a doua #umătate a secolul al 8I84lea încoace. mituri etc'. în care conţinutul se recompune fără încetare. progresiste !i laice. care se etalea%ă doar în durată lungă' PO %i a devenirii imaginare ar fi apro7imativ două generaţii de =E de ani fiecareP:5')urand>'1EI )in sfera mentalului. Paris. aspiraţii. :adică ansam lul de sentimente. istoricii 5eorges Hefe vre.. dilatări. atitudinile în faţa vieţii sau a morţii. 5' )u K sau B'He 5off' F/ istorie fără imaginar este o istorie mutilatăF spunea B' He 5off. greu percepti ile. care influenţea%ă comportamentul colectiv' Acest lucru l4au demonstrat. în :evue des -tude sud . sensi iliatea. p'1A. 5allimard. răsturnări. II. Hes (elles Hettres. sunt refle7ul unor repre%entări ale imaginarului' +enomenele de contagiune colectivă. produs al imaginaţiei colective.est europ6enes. su ' dir' B' He 5off !i P' Nora. Intelligence et imagination a lDaube des cultures modernes sud . 4scria +'(raudel'4 Admiteţi'''că acest incon!tient să fie considerat mai ogat'''decât suprafaţa oglinditoare cu care oc$ii no!tri sunt o i!nuiţi'P "omportamentelor sau atitudinilor sociale nu sunt reducti ile la Praţionalităţi. pentru că în literatură s4a consacrat cu sensul de ireal. 1F?F. măriri. =1<' Al')uţu. de sti$ii. la mirroir du monde reel etc'. sentimentele:afectivitatea>. suprapuneri'07plicaţia este interesantă. scrie cu oarecare nostalgie Muc$em led nu este niciodată pertinent în oc ii istoricilor'Sondarea adâncurilor con!tiinţei individuale sau colective înseamnă intrarea într4un teritoriu ne ulos.est europ6enes . care deformea%ă realitatea socială 4 prin multiplicări. . 0our une istoire de l&imaginaire. de du$uri etc'. dar nu repre%intă o e7plicaţie suficientă.Imaginar $i mentalităţi Pre#udecăţile raţionaliste. p'1?. căci durata lungă arată acea tensiune între sta ilitate !i evoluţie. frica 4 de necunoascut. rămâne !i astă%i. în ciuda progreselor făcute de !tiinţele umanului un imens mister6 Admiteţi deci că e7istă'''un incon!tient social. op. visuri. cit. avril 4 #uin.

dar. Paris. în cristali%area filiilor sau a fo iilor. 9apferer. 'ne isoire ambiguR. nov'4dGc' 1FF1. "a :umeur d&/rl6ans.=>' J' P' BeudK.C.onde comme r6presentations. credinţe. p' .1 !i "e )6sir de catastrop e.. Dd' du Seuil.P adică î!i ela orea%ă o repre%entare de sine sau a alterităţii.ers une istoire ps1c analiti(ue .P este un demers dificil. nr' E. Paris. vine să desemne%e inserţia activă a acestuia într4un fenomen colectiv. e7altând rolul său istoric !i po%iţia în societatea glo ală.III-e si%cle. 1FEFU P' Mannoni. la c ose. "a 0ani(ue. în Annales'. speranţelor care alimentea%ă masele nemulţumite.F>. orientea%ă !i consolidea%ă un nou consens social' &evoltele ţărăne!ti oferă. Dd' du Seuil. :umeurs. 5allimard. "es mentalit6s..>. idealuri adică. î!i conservă !i modelea%ă amintirile trecutului sau î!i proiectea%ă asupra viitorului angoasele sau speranţele sale' &eferindu4se la impactul imaginarului în istorie (' (ac%So găsea un e7emplu remarca il în Marea &evoluţie france%ă :1?. p' 11E= 4 1A@I' (' (ac%So. Paris. #anv'4fGvr'. nr' <. lDid6e. de asemenea. ci sinte%a lor. M'"onfino. unde descoperim adevărate Pinventare de sim oluri. (uc'. în Annales. Au ier. . nr' E. p'1@F' Al')upront. !seu despre imaginaţie. î!i marc$ea%ă Pdistri uirea de roluri !i po%iţii sociale. Introduction a la ps1c ologie colective. "a 0eur. 1FE1.C. p' 1I1< 4 1I1I' "' 5ins urg. ci mereu deviată prin #ocul ansam lului comple7 al repre%entărilor mentale'&evoluţiile.'&'"$artier. 1FA.>. 1EE +'(raudel.revoltele ră% oaiele oferă un e7emplu remarca il al rolului #ucat de imaginar în atitudinile !i practicile colective.4 nr'1. 0d' /nivers. 1FF@U B'N'.. a!a cum denumirea de imaginar colectiv 4 scrie (ronislaR (ac%So. P'/'+'. î!i Psondea%ăP trecutul !i î!i proiectea%ă viitorul. 1F. Paris.p' 1A1F 4 1A=<'0' Morin. <E. în 3aire de lD istoire.3 nr'<. faptul că sentimentele care încearcă oamenii !i comunităţile istorice. un e7emplu remarca il al rolului #ucat de imaginar în mentalităţile !i practicile colectiveU ele pun în evidenţă intervenţia activă a acestuia în cristali%area refu%urilor !i speranţelor care alimentea%ă masele nemulţumite.stăpânire imaginarul 4 această Plume o scură !i e7travagantă. crea%ă.F. rituri care traduc !i comandă fervoarea colectivă. =14=I'"$' (londel..A. î!i e7primă aspiraţii. op. cit. 1F. 1F?I..C'.C.>. adică ea cuprinde repre%entările comune6 )oar prin acest registru mental comun se poate reali%a comuniunea !i solidaritatea în orice societate umană' 1E? Ad#ectivul Psocial. p' 1EF 4 1?@' P' "amporesi . Pa a orda acest front al semio scurităţiiP este Po revoluţie a spiritului'P 1EE' 5eorges )u K a remarcat legătura indisolu ilă dintre sensi ilităţi !i imaginar. 1=. nov'4dGc'.P atri uit imaginarului. p' A14AI. III. oct'4dGc'1FI. EF . în Annales !. e7plică faptul că Pde4a lungul imaginarului său o colectivitate î!i imaginea%ă identitatea sa sau a celorlalţi. . p'1@A<' ve%i. 1F. p '<@ 4 <1' ' He 5off. ci de imaginea pe care !i4o formea%ă despre realitatea trăită !i care nu e niciodată fidelă. . Paris. 1F. #uillet4aout'. impulsurile lor violente' 07istenţa palierelor mentale !i. 0robl%mes et m6t odes dDun istoire de la ps1c ologie colective. Imaginarul medieval. 1FEF. "e plus vieu* m6dia du monde. implicit. p'<' 1E. în Annales !. "e .istoire et >ciences socialesN "a "ongue dur6e .?' 1E? Alain (esanNon. a refu%urilor.P î!i e7primă anumite credinţe comune. se define!te prin intermediul acestor repre%entări' Mic$ael "onfino aprecia%ă !i el că Pmem rii unei clase tind să se i%ole%e de realitatea ansam lului social !i î!i înc$ipuie o colectivitate artificială cu interese uneori ilu%oriiU ei ignoră interesele sociale reale !i iau drept reale propriile fantasme6P1E. 5alilG. conduitele pe care le dictea%ă acestea nu pot fi imediat determinate de realitatea condiţiei lor economice. de asemenea comple7ă' "on!tiinţa colectivă nu este suma con!tiinţelor individuale. în <Annales !.istoire et ps1c ologieN j propos de la noblesse russe au $. corelarea dintre structurile sociale !i sistemul de repre%entări colective nu se poate reali%a rigid' (ronislaR (ac%So consideră că repre%entările colective e7primă totdeauna gradul de stare a unui grup socialU acesta î!i Pfa ricăP imagini. B'He 5off. impulsurile lor violente'Hegătura dintre con!tiinţa individuală !i cea colectivă este.. a cliva#elor culturale atrage după sine c$estiunea e7istenţei unei diferenţieri sociale a imaginarului' )ar. :6presentationN le mot. în <Annales !.>. "e 0ain sauvage. Paris. :coll' P[ue sais 4 #e-P nr' 1F. p' ?<@' &'"aillois.

pentru toate culturile societăţilor. imaginile colective se formea%ă. p'=<<' B'(runo 4 &enard. teritoriu faţă de care (iserica a fost consecvent ostilă' Ln / istorie a )iavolului el a urmărit pe o #umătate de mileniu :din secolul 8II până a%i6> metamorfo%ele repre%entărilor legate de )iavol. 1F.4AA.M'Olson. p' 1F?U M' Jal Rac$s. toate faptele istorice care pătrund în memoria colectivă se transformă în imagini. P'. cât !i de cea laici%ată.1. 0d' Qtiinţifică. !i 1.' 1?@ )'Bulia. III. <@.acussel.41. Alcan.p'1. în special în perioadele de cri%ă. "a 3gteNsous la :6volution franWaise. mistere. (uc'. . Presse /niv' de +rance. în legătură cu originea !i esenţa omului !i a societăţii. când PproducţiileP imaginarului colectiv sunt mai ogate !i mai active'Imaginarul este o modalitate de adaptare :Hucien 5oldman>. p' 1=? 4 1<=' Mircea 0liade ne oferă. pentru că în acest mit stă una dintre c$eile de%legării misterului credinţei milenare în puterea diavolului6 1uncţiile imaginarului colectiv &ealitateaP imaginarului social constă tocmai în e7tensia !i în diversitatea de funcţii pe care le are.itul eternei reîntoarceri. sim olurile etc'. &'Muc$em led demonstrea%ă că istoricul tre uie să fie interesat atât de varianta religioasă. c$iar dacă sensi ilitatea oamenilor de astă%i se imparte între cei convin!i !i cei ce contestă amprenta dia olică asupra e7istenţei !i culturii umane')acă teologii au propriile vi%iuni despre ma!inaţiunile &ăului.Pentru a înţelege manierele colective de conturare a identităţii. . să dea soluţii alternative. se sc$im ă. Paris. Paris.III-e si%cle. p' AE 4 A?' ?@ .@. vec$i !i moderni. datorită implicaţiilor profunde în mi!cări sociale !i politice. deformantă' &epre%entările. de integrare :Paul &icoeur> în social. . "es cadres sociau* de la m6moire. p'<=' B'0lster. se transformă. "a >ociologie de lDimaginaire. poate. 1F?. căci toate persona#ele. în intensitatea !i în impactul lui asupra societăţii' Incontesta ila inserţie în realitatea socială a imaginarului îngăduie includerea lui printre forţele transformatoare ale societăţii. isteriilor colective sau a fenomenelor de contagiune mentală'07plorarea te%aurului antropologiei se dovede!te incitant pentru investigarea !i refle7ia !tiinţifică. în care sim olicul este mai puternic decât ansam lul de argumente raţionale ori pentru interpretarea faptelor sim olice etnologia este un suport eficace'Psi$ologia socială este o referinţă importantă pentru că imaginarul social este legat de memoria colectivă. primitive ori civili%ate'P1?@ &o ert Muc$em led a avut curio%itatea să pătrundă în vecinătatea supranaturalului. în 3aire de l& istoire.i%ând fenomene ca mitul. 1F.. Paris. să PacopereP incertitudinile !i fricile. 5allimard. !seuri. 1FF1.ovelle vor ea de o verita ilă PcreativitateP a imaginarului colectiv care de4a lungul timpului se îm ogăţe!te cu noi conţinuturi în timp ce altele se conservă' 1EF0si ologia politică poate contri ui cu succes la e7plicarea mecanismelor profunde care stau la a%a revoluţiilor ori convenţiilor colective. p'. Paris. în Analele 'niversităţii Bucureşti. II. având rolul fundamental în conturarea identităţilor' "onstrucţiile sale sunt c$emate să compense%e de%ilu%iile. 0s1c ologie politi(ue. sim oluri.?' 1EF B' He 5off. Istorie. cea mai ună e7plicaţie a relaţiei dintre imaginarul social !i memoria colectivă' 0l vor e!te de caracterul anistoric al memoriei colective.F' M'O%ouf. ar$etipurile. de surprindere a structurilor lor ar$etipale. circulă de la o civili%aţie la alta' M'. 5allimard. 1FAI. vise.. p' AFE' .ituri. modeleU ea 4 memoria colectivă 4 este esenţial mitică. p' . în e7plicarea filiilor. 1FF1. a raportului dintre natură !i cultură sau mit !i !tiinţă' . sunt lăsate mo!tenire prin tradiţie. să fie o terapeutică "DImaginaire de la faim de la :enaissance au $. +lammarion. Paris. Paris. 1F. Dd'de Minuit. structuri ale incon!tientului. . antropologia î!i propune să surprindă forme. de neputinţa acesteia de a reţine evenimente !i individualităţi istorice atâta timp cât nu sunt transformate în ar$etipuri.e%i B' Stoet%el. care sunt Pfundamental acelea!i pentru toţi oamenii.. "a 0s1c ologie sociale. fo iilor. "a logi(ue de lDaction collective..istoire religieuse.istoire et m6moire. în 3aire de lD istoire. 1F?. adică nu sunt anulate toate particularităţile istorice !i personale' M' 0liade.

iar flagelurile. deoarece vi%ea%ă e7plicit o transcendenţă care permite omului să scape de fragilitatea condiţiei sale !i Psă stăpânească timpul !i moartea'PMitul îi garante%ă omului că ceea ce el se pregăte!te să facă a mai fost făcut cândva. mai mult sau mai puţină intenţie. olile. a unui spirit laic !i a unor noi categorii sociale. corespunde unei nevoi religioase'3 "$iar !i în cultura modernă dominată de concepţiile raţionale !i laice depă!irea gândirii mitice este greu de conceput atâta timp cât prestigiul originilor rămâne intact. salvagrdea%ă !i impune principiile morale. p'A=. 1FII. ian4iunie A@@I..''e7primă !i codifică credinţele..IIe-$. destinul săr ătorilor fiind puternic impregnat de specificul geografic !i de tradiţia istorică' 1?= Mo!tenitoare ale tradiţiei antice săr ătorile medievale au preluat de la aceasta o serie de aspecte considerate păgâne de către (iserică. în persistenţa unor devoţiuni ale Hunii. în Ca iers de lDimaginaire. (uc'0d' Minerva. 1?1 M' 0liade.A. ritul ca gest sacru. care prin e7celenţă sacrali%a natura. comemorare. p' ?41@' Boel 5ui ert. etc' construcţiile imaginarului. cele*rare. conivenţa dintre sacru !i profan apare înrădăcinată în însă!i interpretările cre!tinismului. celebrare. manifestările solemne liturgice. 'n studiu al ar etipurilor. inteligi il !i semnificativ'1?1Miturile sunt un element esenţial al civili%aţiei omene!ti..4A=F' ?1 . p' I1' 1?A 0lena . apariţia corporaţiilor arti%anale au însemnat na!terea unor noi mentalităţi. an I. >cience and :eligion. nr'1:?>. societate. o e7punere a unor modele e*emplare sau tipuri negative'1?A Mitul. în privinţa mani$eismului ine4rău :acesta din urmă concreti%at în intervenţia lui Satan. precum foametea. A@@A. la science et la gnose. de pildă. 1F.care determină viaţa imediată. pentru că mitul oferă o Pe7plicaţieP. Caiete de antropologie istorică. un discurs al puterii despre ea însă!i. 5uK Bumel. :omantismul românesc. nelini!tile etc menţineau o stare de angoasă !i insecuritate în rândul societăţilor6 &ecuperând un anumit număr de gesturi sau de convingeri. prin ata!area unor aspecte legate de divertisment sau practici comerciale'Ln general săr ătorile nu s4au mai ordonat în #urul cultului agrar. p'?. atâta vreme cât este vitală acea descoperire a unor solidarităţi cu generaţiile dispărute' A trăi3 miturile implică o 2e7perienţă religioasă. pelerina#ele.. >ărbătoare. istorie !i. ci au fost iniţiate în scop politic !i economic de către autorităţile locale' )acă societatea medievală. precum miturile. activităţile !i destinele omenilor. 1F. lumea este percepută drept un cosmos perfect articulat. au conservat preeminenţa (isericii. înclinaţia cre!tinismului spre a se folcloriza. într4o civili%aţie medievală în care instrucţia era puţin răspândită. (iserica a favori%at cu.3 o retrăire semnificativă. de4a lungul 0vului Mediu. comuniunea ca socia ilitate sacră. p'1@141@. ca adversar al lui )umne%eu>. violenţele.istoire.' (ronislav MalinovsSi. o formă de cunoa!tere despre natură. dar au pierdut din austeriate. de prin secolele 8II48III. modelul mitic fiind suscepti il de aplicaţii nesfâr!ite'Mulţumită mitului.IIIe si%cle. p '<.. Aspecte ale mitului. dar păstrate ca sedimente profunde în mentalitatea populară' Manifestările festive de e7presie religioasă au avut funcţia de conservare a memoriei cre!tine : construcţia timpului liturgic cre!tin a fost structurat în #urul memoriei lui "$rist !i ale episoadelor semnificative ale Lncarnării>. .acciu. amestecul de genuri. o formă de re-prezentare a autorităţii religioase !i seculare :politice>. comemorare )intotdeauna săr ătoarea a fost o manifestare colectivă. Paris.0rofane et sacr6 dans l]!urope moderne $. frustrărilor. visurile.agic. procesiunile.p'1==41=E' B' P' Sironneau. mai ales urg$e%ia ora!elor. NeR ZorS. "a socio. angoaselor. în percepţia calendarului liturgic asociat cel agrar etc' Săr ătorile patronale. ritul. utopiile intervin ca o forţă eliberatoare'&eferindu4se în mod e7pres la mit. care aveau să transforme unele săr ători' Săr ătorile patronale medievale.' 1?= S'Nicoară. dar ele au fost controlate doar parţial de către instituţia ecle%iastică' 1?< Bean )elumeau a sesi%at. credinţa au fost e7presiile fundamentale ale e7perienţei religioase: mitul ca parolă sacră. comuniunea. nu au fost lipsite.în cadrul socialului'Asupra fricilor. nr' A. e7altantă a unor evenimente. solitudinilor. "DId6ologie entre le m1t e. )e altfel. o funcţie ontologică.A' 1?< Al' "a antous. c$iar. de aspecte considerate profane de către (iserici' 0mergenţa progresivă. în apogeul său teocentric. credinţa ca asentiment sau ade%iune la sacru' Săr*ătoare. relaţii. B'P'Sironneau atri uia acestuia o funcţie cognitivă. asociate unei vec$i culturi animiste. !ntre fgtes et cloc ers. Armand "olin.

fusese orientată spre non4timpul eternităţii. su impactul noilor sensi ilităţi moderne. erau locuri de negustorie. 1F?E. p' =41='S'Nicoară.?' +' &app.F.4 în 2Annales 0S". . p' 11141A<' 1?? ('Plongeron. op. "es istoriens et le temps. A@@=. repre%entări animaliere. Paris.. P/+. în festivităţi locale. p p'. =.?I4?. . an I.II48. op. p' . p' 1IA' B'4P' Sironneau. aflate multă vreme fără porţi !i %iduri' "imitirele. promenade. spre nemulţumirea (isericii catolice. individual. după !ocul &eformei. precum cimitirele. cu o importanţă economică de neignorat : pomii fructiferi din cimitire erau valorificaţi6>.4<@' ?A .EF. 1FFF.III> toate confesiunile au încercat să elimine aspectele profane. Paris. au încura#at. c$iar de la sfâr!itul perioadei medievale a fost inaugurată o verita ilă teatrali%are a ceremoniilor. "e proces de la fgte T la fin de "]Ancien :6gime. etic$etându4le drept superstiţii. spaţiului !i e7istenţei a fost dominată de o gândire magică' Lncepând din secolul al 8. p'=<. Caiete de antropologie istorică. p'==.4. 6critures. inclusiv de genul canoni%ărilor' Până pe la mi#locul secolului al 8. ian4iunie A@@I.IIIe si%cle. cit..o1en Pge.@ au contri uit ele însele la deplasarea relaţiilor dintre sacru !i profan. 1F. probl6mati(ues. AFI' BacCues SolG.I48.II4lea ve!mintele.Ie-$.I48I8. "]-glise et la . cit. "&-glise et la vie religieuse dans la 3rance moderne. figurile cre!tine au fost înlocuite cu evocarea unor activităţi economice ale ora!ului' "$iar !i su rigorile "ontra4&eformei defilările acelui Corpus C risti au fost însoţite de mă!ti. #ocuri. &'Panet :dir'> "e C ristianisme populaire. în care ma!inării mascate de decoruri florale sugerau % orul îngerilor sau co orârea Sfântului Spirit din cer6 Ha începutul secolului al 8. $. (uc'.I> marc$e%ă în istoria Occidentului ultimul moment când interpretarea dată timpului. prin configurarea unui calendar strict cre!tin' Săr ătorile au fost mi%a sta ilirii 2verita ilei3 dimensiuni religioase.III4 lea evocările vieţii lui Isus să su stituie. dar vi%iunile teologice !i deci%iile instanţelor religioase s4au înrădăcinat !i diferenţiat prin procesul de confesionalizare'Ln vremea reformelor religioase :secolele 8. să cureţe regimul !i disciplina săr ătorilor. nr'1:?>. tam ururi etc. p' 1?141F. situate în inima paro$iei. valorificat în eneficiul material'1?I Lnceputul .I4lea. care a cerut prinţilor catolici să4!i de4a concursul contra 1?I Ibidem. în (' Plongeron. denunţate de discursul teologic61?? Pe de altă parte.. de pe la 1E?@41E.48. Paris. ur ane sau rurale. la regândirea înţelegerii sacrului'(ernard Plongeron a o servat că în liturg$ia arocă. dansuri sau e7ecuţii capitale' Ln cimitirul Inocenţilor din Paris. #ocurile organi%ate de (iserici nu se deose eau de cele ale secularilor'(isericile occidentale. încărcată de mu%ică. 0d' /nivers 0nciclopedic. 1<141<. de aceea pentru a concura aspectele profane capucinii !i ie%uiţii au introdus în veacul al 8.. practici sim olice !i spectaculare' Numai că aceste acomodări la gustul festiv popular au întreţinut !i mai mult confu%ia printre fideli' 1?E )e altfel. se organi%a o reală socia ilitate. petarde..impurilor Moderne :secolele 8I. Paris. printr4o conversie lentă !i diferenţiată în spaţiul european. impresionante !i pu lice. p' 1EA' 1?E Al' "a antous. în secolele 8. decoruri etc' nu se distingea clar ce se raporta la sacrul religios. A??'(ernard Jours.. cit.' Al'"a antous.ie religieuse T la fin du . conversaţiile. dar !i în multe alte centre ur ane.III4I8.II4lea o serie de figuri coregrafice !i mi!cări de dans acompaniau cele rările.II4lea decoraţiuni !i teatrali%ări magnifice. 1F?1.. în anumite cele rări. A@@@. dar !i spaţii de organi%are a unor festivităţi. Conceptions.?4 F@.iturile creştine de la :enaştere la !poca "uminilor. p' F'Alp$onse )upront. căci climatul era mai degra ă suscepti il a valori%a sensuri carnale. precum instalarea lordului4primar la Hondra. dar nu integral.3 #uillet4aolt. ca vânătoarea. 1. lumină. pentru ca a ia la sfâr!itul secolului al 8. p'?II'"f' Bean Heduc. scenele mitologice neacceptate de (iserică' "onfu%ia dintre sacru !i profan s4a manifestat !i în alte spaţii cu încărcătură sacrală. na!terea societăţii moderne a fost însoţită de o cre!tere în importanţă a timpului de sine. Metmorfo%ele săr ătorii între secolele 8.<. distracţiile. Dd' du Seuil. :eformes et <modernit6. disponi il !i tot mai stăpânit.III. op. (isericile au construit sistematic frontierele dintre sacru !i profan' Percepţia sacrului !i a profanului a constituit o miză identitară esenţială pentru (isercile cre!tine'"ele două &eforme religioase au avut un rol esenţial în fi*area celor două domenii :sacrul !i profanul>. independent.

1?F Ibidem. a forţelor' 0l curmă timpul cotidian al oamenilor. . a unor %ile. în care coa itau du ios sacrul !i profanul'/nii istorici aprecia%ă că toate (isericile au luat distanţă de săr ătorile rurale. Armand "olin.4 alături de responsa ilitatea colectivă în ceea ce prive!te o ligaţiile senioriale.. făcând distincţia faţă de %ilele o i!nuite. a e7plicat faptul că săr ătoarea repre%intă. consideraţi repere importante pentru mântuirea sufletelor61?F A!adar. p'1@. Paris. #uetter l]aurore "e c ristianism va-t-il mourir[..<41F@' ?= . a resurselor. sociale. cit.I48. >ărbătorile la romani. mai ales registrul său rural. nerecunoscute de (iserică aveau o semnificaţie magică. 0ditura )acia. >ărbătorile la români. săr ătoarea s4a desfă!urat într4o temporalitate proprie.1. căci a încorporat. 1F1@41F1=' 1.udor Pamfilie. . Seuil.. ritualuri. în esenţă. I4III. 0d' Nemira. care a fost religios !i politic !i care su linia%ă cadenţe ale trecerii de la o perioadă la alta. A@@<. p' ?I' Bo$ann Jui%inga.F.4. mai degra ă. p'=1='. A@@?' 1. unde fericirea era legată de succesul recoltelor. acest melan# sacru4profan fiind neacceptat de cre!tinism. 5uK Bumel. dar mai ales o formă prin care (isericile au domesticit comportamentele sociale' Ln sensi ilitatea colectivă săr ătoarea a fost !ii oca%ia trării unor atavisme. activităţi colective. care a caracteri%at dintodeauna religia populară. p' =I4=. într4un spaţiu pu lic sau particular. !ssai sur la fonction sociale du 5eu. trad'din fr' (uc'. "lu#4 Napoca. unde fantasmele !i superstiţiile populare nu au lipsit' Pentru catolici o solemnitate specifică calendarului religios însemna un eveniment presis !i repetitiv. relevă o lungă perioadă în care sacrul !i profanul s4au amestecat.1 1?. op. 1E. amplificate de fenomenul contagiunii mentale. 11=.@ Al "a antous. naturale.istoire du C ristianisme. momente de eli erare de su presiunea constrângerilor. Paris. o ar eologie ceremonială pentru perioada de după epoca &eformei. în ciuda emergenţei criticii filosofice !i !tiinţifice a religiei !i a practicilor ei. de aceea ele au ritmat e7istenţa ur ană !i rurală în secolele 8.. criticând în acela!i timp cre!tinismul roman. marile săr ători cre!tine au continuat să reitere%e pentru credincio!i reperele esenţiale din viaţa lui "$ristos. a ucuriei distrugerii etc' &'"aillois. a Sfintei +ecioare. paro*ism al societăţii moderne'"a !i săr ătoarea ră% oiul este o perioadă de sociali%are. /mul şi sacrul. dar mulţimile venite să o susţină o transformau într4o săr ătoare rurală.@ +iind o manifestare rituală. Mi!carea critică a filosofilor Huminilor a îndră%nit să sta ilească c$iar o continuitate dintre catolicism !i păgânism. iar în ca%ul celor religioase o cele rare e7cepţională a divinităţii sau a unui fenomen important' Orice săr ătoare a introdus o pluralitate de sens. Paris. au repre%entat un răspuns semnificativ la devoţiunea colectivă' 1. dominate de manifestările profanului'Săr ătoarea a repre%entat fundamental o ruptură de cotidian.e%i Simion +lorea Marian. "a socio. repre%entări !i sim oluri' 07presiile emoţionale din cadrul săr ătorilor.@@' Societate rurală!i mentalităţi colective. ceea ce ar fi contri uit la decre!tinare unor comunităţi occidentale'Zves4Marie (ercG nota în 3gte et :6volte:1F?E>. de punere în comun a instrumentelor. iar ponderea fiecăreia dintre cele două repere a definit calitatea săr ătorilor' &oger "aillois.0our mieu* comprendre notre temps. de aceea autorităţile iserice!ti au impus cumpătarea !i temperarea e7ceselor în prea#ma !i în timpul săr ătorilor cre!tine'. în pofida unor refle7e aluvionare necre!tine.11. a diver!ilor sfinţi intercesori. un 2recurs la sacru. Paris. într4un calendar. (uc'. 1FI1. 'n c ristianisme pour demain. vreme a e7cesului violenţei.oader Nicoară.41. legată de nevoia de protecţie !i de prosperitate a credinciosului' . )ume%eu repre%enta. A@@1. sous la dir' )e Alain "or in.III' . 1. I4III. că de o icei. procesiunilor. dar !i practicile religioase populare' )ar.FF41F@1'. p'=?4=F'B')elumeau.@41.omo ludens.istoire. Jac$ette' HittGratures. rural sau ur an. A@@A.' Modernitatea a adăugat noi formule ritualice. 9ransilvania la începutul timpurilor moderne.p'E14EA' dinerea a numeroase săr ători necanonice. în societatea rurală. o distragere de la ocupaţiile ordinare. dar !i a celor contemporane relevă faptul că o reducere a lor la dimensiunea religioasă este insuficientă' 07amenul trecutului ne arată că în toate epocile a avut loc un amestec de sacru !i profan.1 Boel 5ui ert.practicilor indecente profanatoare !i superstiţioase' 1?.3 adică la legătura cu divinul. p'?I4?. ca ră% oiul. o divinitate a pământului.F' Săr ătorile au constituit o puternică formă de manifestare a solidarităţilor. 1FF?.ec$i forme de comuniune colectivă săr ătorile au fost.. pelerina#elor etc. legat de "uvânt nu de sol61. local sau naţional' O anali%ă rafinată a săr ătorilor tradiţionale. în "& omme et le sacr6. în grade diferite !i com inaţii varia ile. adesea foarte profane.

rituale !i sim olice tradiţionale' &eligia cre!tină. care nu aparţine decât lui )umne%eu6 )urata temporală umană. deci. "e sacr6 et le profane. pio!enia etc> cu cele profane :e7u eranţa.. AFI' &adu Păun. ci !i liniară.I4lea a fost corelativ fenomenului de secularizare. su acest aspect. Ln mod fundamental săr ătoarea a fost e7presia cele rării unui mit. nu cea terestră' Orice săr ătoare contemporanei%ea%ă trecutul.impul social a fost înscris în ordinul sacru. precum protocolul sau spontane.A. pentru că timpul sacru a stat cândva la gene%a lumii. consacrată lui )umne%eu. comportamentele cotidiene' Săr ătoarea a fost. care semnifica a frapa6 Acele dies festus erau %ilele de manifestare specială a e7orci%ării ameninţărilor. iar în locul divinului. transgresea%ă normele o i!nuite.<@. sc$im area care s4a produs a fost desacrali%area naturii. pe când profanul este un domeniu situat în afara acestei relaţii6Perceperea timpului în cre!tinism nu a fost numai ciclică. cit. dar desacrali%area a fost su stituită de o sacrali%are a omului !i a societăţii6 B'0llul : "e nouveau* pos6d6.' Nicoară. emoţionale' Ha origine săr ătoarea vine de la termenul latin ferire. o sesiilor. a cosmosului !i a o iectelor religioase tradiţionale cre!tine. ridică momentan interdicţiile !i arierele sociale. având un început !i o desăvâr!ire6 Istoria sacră nu este numai reîncepere perpetuă. care au pierdut su stanţa religioasă autentică' &eculul sacrului în confesiunile cre!tine de după veacul al 8. nelini!tilor. reinvestite ca modele pentru fiecare generaţie6 1.= Al' "a antous.impul divin propriu4%is este eternitatea. o manifestare fundamental colectivă. o actualizare mitică.'' ?< . (uletin III. A@@1. meditaţia. "umi%res de l&utopie.?4 F@. un act de legătură :re-ligere> dintre oameni. Paris. p'.p' IF4E@' ('(ac%So. pentru a sugera colectivităţii care tre uie să fie valorile. 1F?=> consideră că modernitatea a răsturnat ierar$ia "erurilor. !ntre fgtes et cloc ers. M7^_H-7HU7>. în sensul despriderii politicului de 1. ucuria etc>. fundamentul !i legitimitatea lor.IIe-$. vestimentare. aflat la discreţia teofaniei' . puternic influenţate de transformările religioase. inversea%ă valorile sacre' 0a e7primă un fel de paro7ism social ca urmare a e7ceselor sale alimentare. consideră că săr ătoriile au fost. iar reiterarea mitică !i ritualică a permis reîntoarcerea regulată la aceste origini mitice' Lnţelegerea cre!tină a sacrului este su forma unui domeniu re%ervat. 1FFI. normele. iar evenimentele acestei istorii repre%intă o manifestare a pre%enţei lui )umne%eu :teofanie>' Omul este un actor al timpului istoric. pentru a 2simula3 viitorul în forme mântuitoare sau ideali%ate' 1. >ărbătoare şi propagandă în kările :omâne. care a afectat propund timpul festiv' Prin emanciparea de religie diversele activităţi umane. p'A=I4A=?' 1. ci !i creaţie permanentă. 1. a reafirmat valorile sta ile !i identitatea colectivităţii care a practicat4o' (ronislaR (ac%So. 1FEI>' 0mergenţa laici%ării. 5'Bumel. p' AF4 =@. în întreg spaţiul european. PaKot. au pierdut unele dintre formele sacrale. de genul unor persona#e e7emplare ale trecutului :divinităţi. op. 0ditura )acia. în 2Sud40stul !i conte7tul european. >ocietate ruralăşi mentalităţi colective. a suscitat comportamente codificate. A@@1. p'?E4??' .A B'5ui ert. a avut o semnificaţie teleologică. 9ransilvania la începutul timpurilor moderne. nu numai oca%ia comuniunii. care nu a fost lipsit de am iguitate pe lunga scenă a istoriei' Astfel. mai ales.. "lu#4 Napoca. s4a interiori%at treptat între veacurile 8.= Ln dinamica cre!tinismului aceste repere au resimţit modificări ma#ore în perioada de lentă gestaţie a modernităţii' Ln mod fundamental. culturale !i politice ale timpurilor. ca dansul'Orice săr ătoare suscită de%ordine.1. săr ătoarea a fost. corporale. I. dar !i a descărcărilor emoţionale ale colectivităţilor'0a a asociat aspectele sacre :comuniunea. în măsura în care ea a regenerat societatea.IIIe si%cle. mitice.'HucSmann : 9 e Invisible :eligion. purificatoare. unde se derulea%ă relaţia dintre oameni !i divin.Săr ătoarea a fost întotdeauna un moment de efervescenţă socială. violenţa.I. dar !i ale confirmării principiilor !i normelor oamenilor din comunităţi' &idicarea interdicţiilor cu prile#ul manifestărilor festive a fost o eficientă pedagogie morală !i etică. omul !i apoi societatea au devenit suportul sacrului modern' )esacrali%area "erului !i a naturii s4au resimţit profund în conţinutul săr ătorilor. 1FE?> sau interioară :M' 0liade. eroi legendari.II48I8 !i a devenit 2invi%i ilă. strămo!i prestigio!i etc>. ca orice religie. se7uale.0rofane et sacr6 dans l]!urope moderne $. >trategiile gestului şi ale cuvântului.3 după e7presia lui . sensul acestei durate fiind fericirea eternă. cadre ale speranţei şi ale amintirii. 7^H8-7H88.

< Orice plon#are în tema săr ătorilor. produse su impactul modernităţii' (iserica !i Statul. după ţări !i confesiuni a afectat profund activitatea religioasă. (a%ard Dditions. structură imaginară.I Ln tradiţia cre!tină timpurie calificativul sacru se raporta la om. între acestea derulându4se perioadele profane'Sistemele comple7e de acculturaţie au modificat sensi il comportamentul fidelilor faţă de ceea ce repre%enta sacrul !i profanul în cotidianul credinţelor. fiecare din cau%e diferite. sim*oluri. ar"eti uri. p'1EE41E. sc$eme !tila(ul imaginarului social # re re)entări.III4lea le7icografiile defineau profanul ca ceea ce nu este încă supus iniţierii în 2lucrurile sfinte3: !nc1clop6die> sau ceea ce repre%intă 2ignoranţa în misterele sacre3: 9r6vou*>' Sacrul !i profanul au rămas !i în modernitate : înţeleasă ca o mi!care a regenerării !i înnoirii mentale !i instituţionale> două fracţiuni ale lumii. cel al lui &ic$elet :1E. în mod tradiţional. ar"eti uri. sim oluri. decât spre sfinţenie. dar !i în cadrul muncii sau al distracţiilor etc' Prin prisma acestui 5oc dintre sacru !i profan istoricii pot reali%a lectura metamorfo%ei săr ătorilor de4a lungul timpului' 1. semnificaţia originară a săr ătorilor !i a calendarului 1. a Statului de (iserică. acea !nc1clop6die a lui )iderot !i )`Alam ert !i ediţia din 1??1 din )ictionnaire de 9r6vou*. de noile mode !i gusturi sc$im ătoare ale acestor timpuri' %II !tila(ul imaginarului social # re re)entări.' ' 1. p'1?' B' )elumeau. precum !i glisarea frecventă în epocă a sacrului spre înţelesul de sfânt6 '3Profanul însemna 2ceea ce se îndepărtea%ă de pietate3:&ic$elet> sau 2ceea ce nu este propriu adevăratei religii3:+uretiWre>' Mai târ%iu. op. dar !i cele de vârstă.< B' )elumeau. Alain "a antous etc au demostrat foarte clar că metamorfo%ele săr ătorilor în istoria ultimului mileniu au fost legate de procesul de seculari%are. a asigurat radicalitatea sacrului în dominaţia sa asupra profanului6 "ele două mari dicţionare le7icografice de la sfâr!itul secolului al 8. iar această devră5ire a lumii a inaugurat calea sanctificării. !ntre fgtes et cloc ers. de specificul naţional sau local. fiind un instrument median între om !i divin' Mediator dintre )umne%eu !i om. impune prudenţă'Perceperea !i trăirea timpului nu a fost uniformă. dar mi!carea de desacralizare.religios.II4lea.I &eperele precise ale timpului sacru au fost. sc"eme O*iective: familiari%area cu noţiunile istoriei imaginarului :utila#ul imaginarului> Noţiuni c"eie: utila# mental. sim*oluri. indispensa ilă în relaţia cu divinul' Lnclinarea oamenilor spre sacrali%are. ar$etipuri. Paris. cit. a făcut ca credinţele să devină PafaceriP private. e7presii ale unui trăit psi$ologic'Bean )elumeau.@> !i al lui +uretiWre :1EF@> defineau sacrul prin ceea ce aparţine lui )umne%eu !i (isericii' +uretiWre a arătat importanţa legăturii dintre sacru !i interdicţie. sc"eme 1.. cele rările. în secolul Huminilor. partea ei rituală. sous la dir'. fiecare civili%aţie. săr ătorile. a su liniat caracterul intangi il al sacrului. de4a lungul istoriei !i a societăţilor. rural sau ur an. fiecare vârstă a istoriei avându4!i propria e7perienţă a timpului. progresivă sau rutală. nu este fără o stacole' . de fenomene ca desacrali%area. /mul şi sacrul.E "e r6enc antement du monde.F.11. A@@1. :assurer et protegerf le sentiment de s6curit6 dans l&/ccident d&autrefois. Mona O%ouf. cu caracter multiplu !i varia il.' 1. care a fost întotdeauna foarte importantă' Pluralismul religios a încura#at pluralitatea festivă. mai ales cele organi%ate în scop politic !i cultural. de Peter H' (erger. mai ales a timpului sacru'1.entaţia de a opune săr ătorile tradiţionale celor noi.E )upă 1?@@ ieşirea din religie : Marcel 5auc$et> nu a însemat dispariţia religiosului. cele două săbii. de aceea ultimele două secole au fost scena unor e7perieneţe festive diverse !i uneori contradictorii. personale. Paris. care !i4au disputat consevent prioritatea asupra societăţilor. în el s4a confundat sacralitatea cu profanitatea. p' 11=. repre%entare. p'<AI' ?I . au luat tot mai mult c$ipul unui impresionant spectacol. decre!tinarea !i resacrali%area. într4o confruntare mani$eană' Al' "a antous. au diluat. "$rist s4a su stituit sacrului. au reluat accepţiunea sacrului ca ceva 2privitor la )umne%eu !i (isericăP' Ln secolul al 8. tot mai divesificat în funcţie de diferenţele ideologice. comemorările. 1F. p'A=4A<'&'"aillois.

raporturile umane etc' /niversul mental individual este făcut din reprezentări. "lu#'Napoca. să comunicăm cu lumea.editerran6e et le monde mediterran6en a lDepo(ue de 0 ilippe II. viaţă. ... a!adar. ilustrările etc'. nivel de cultură sau categorii sociale îi corespunde propriul său utila# mental. a pune în evidenţă caracterul lor constant. adică un ansam lu relativ corent de repre%entări. în Annales !. categorii precum repre%entările. care apare formulat de pe la 1?I? în înţelesul de îndulcire a moravurilor. nr' E.istoire et >cience sociales .ocmai capacitatea organi%atorică !i recurenţa repre%entărilor colective în cadrul unui limba5 le conferă denumirea de structuri mentale Studierea utila#ului mental se reali%ea%ă prin. la noi fiind semnalat la "ostac$e Negru%%i în 0ăcatele tinereţelor. 1F?=. sc$emele. a fost opus termenului P ar arieP în care intrau straturi sociale ca ruralitatea !i popoarele ce nu corespundeau unor asemenea e7igenţe'.' ?E . căci istoria. a lim a#ului ca instrument al codificării imaginilor. p'1@@41@1' &o ert Mandrou. structurile. alcătuiesc. mituri comune. căci pentru ei totul se sc$im ă.0'He &oK Hadurie> sunt o ar$itectură de elemente cvasi4sta ile.. legate de divinitate. să identifice o istorie 1.. 1F<F. p' 1<=. p'<E' 9' Pomian. p'?=A.=<' Al' )uţu. asupra cărora timpul lucrea%ă foarte lent'0le repre%intă permanenţa.?Structurile mentale repre%intă ansam luri de repre%entări recunoscute de pături !i categorii largi de populaţie. 1FEF. AE. al con#uncturilor este capa ilă să dega#e%e structurile imaginare' Structurile. afirma +'(raudel' 1. +'(raudel !i 0' He &oK Hadurie au susţinut că structurile ar$etipale au permis istoricilor să atingă durata lungă. 1FF. indică pre%enţa în psi$icul colectiv unor 2structuri organi%atoare de imagini3 de universală răspândire !i de o vec$ime venera ilă' 0le sunt Pceea ce e7istă pretutindeni !i totdeauna !i spre ceea ce aparţine tuturor''ca un fapt psi$ologic.istoire et structure. ur anitate !i un înalt nivel de cunoa!tere !tiinţifică' Ln veacul Huminilor acest termen PluminosP.istoire. c$iar invariante :9Pomian>. politeţe.. crearea unor concepte.C'. care au re%istat în timp din vec$ime !i până astă%i' Pierre . A' "olin. vi%iuni. p'E' ('(arret49riegel .Pentru a a orda !i a da coerenţă unui domeniu atât de comple7 ca imaginarul social se impune. persistenţa. care aparent se refu%ă unui cadru temporalU dar este vor a. ca o e7igenţă. Introducere în istoria mentalităţilor colective. natură. idealuri.. de comunicare. caracteri%ate de o sta ilitate seculară sau pluriseculară' )e aceea ele sunt considerate dimensiuni antropologice. care era a!e%at pe linia ascendentă a progresului. . . ?<A4?<E. Paris.. "iteratura comparată.'Nicoară. de o complementalitate necesară. economice etc'a făcut parte din utila#ul mental al secolelor 8I8488. fondată pe angoasa sc$im ării' 07igenţa istoricilor de a urmări fenomenelor pe o scară cronologică ar putea veni în contradicţie cu preocuparea asupra structurilor imaginarului.>.. decât de o contradicţie indisolu ilă. ilu%iilor colective'1. mai degra ă. te$nice.-crits sur lD istoire.1. pe care "'5'Bung le vedea inevita il corelate de incon!tient. c$iar dacă îm racă o $aină specifică' Ar etipurile. care să4l cuprindă în toate su tilităţile. aspiraţiilor. care ar putea fi asemănate unui ogat dicţionar6Structurate într4un limba5 aceste repre%entări colective comunică anumite valori. să gândim. !tiinţifice.C. să ne fi7ăm identitatea' &epre%entările sociale sunt o suită de concepţii. "a .. iar pentru alţi istorici tentaţia de a descoperi sta ilităţi este ideologică. la care se raportea%ă fiecare mem ru al unei comunităţi'. care include progresele materiale. ar$etipurile. permanente !i situate în afara timpului. 1F?1. modele educative !i de comportament comune sau diferenţiate.. să ne orientăm acţiunile. în "a +ouvelle . Paris. în Annales !.istoire et politi(ue ou lD istoire. indispensa ilă pentru restituirea universului mental al oamenilor din trecut'Astfel. +'(raudel. în . em lemele. "D istoire des structures.? )e pildă. nr' = 4 <. sim olurile. înseamnă a descoperi un element de structură. p'1@F 411@' A'(urguiWre. semnele. a arăta aceste repetiţii. nov'4dGc'. Presa /niversitară "lu#eană. Idem.prin anali%a voca ularului.p'1@F4111' 1. de simţire !i de scţiune se repetă !i. să limpe%ească din aproape în aproape toate aspectele sale' &o ert Mandrou !i 5eorges )u K s4au preocupat de conceptuali%area mentalităţilor. ca modele. pentru că apar la toate generaţiile !i în toate epocile. p'1?='Idem. alegoriile. care ne a#ută să ne imaginăm. +lammarion. aspiraţii. dura ilitatea' Ln timp unele modele de gîndire. ceea ce am putea numi utila5ul mental' Hucien +e vre su linia considera că fiecărei civili%aţii. mai 4 aout. departe de a se înc$ide în studiul evenimentelor. termenul Pcivili%aţie.ilar aprecia că istoricii mar7i!ti ocolesc conceptul de structură. sciences des effets.3 preci%a Bung'0le sunt cele mai vec$i structuri mentale :sim oluri>. Istoria mentalităţilor. înscrise în durata lungă : Plungile pla#e de imo ilitate3.ermenul de civilizaţie.>.

"DImaginaire baro(ue. de pildă. p' EF4?@'B'4+')ortier.iaţă. Introducere în ar etipologia generală. polirice sau religioase' )escoperirea structurilor perene :ar$etipurile> nu este uţoară . ata!ată sim olurilor luminii. au în istorie o e7cepţională redundanţă :revenire periodică>' )e pildă. ca eroii. ale răului !i vicleniei'Sim olurile ascensionale !i transcedentale sunt înaripatele. Adevăr !i . moarte. Ha )Gcouverte. trad' M' Aderca. în &ena!tere e7istau vreo patru repre%entări no iliare despre onoare. Paris. adevărului. fruntea etc'>' /n conducător esteOcapul statului6 Sc$emei ascensiunii. nr' =. activităţi frecvente în toate civili%aţiile. sugestia unui comportament e7emplar. alu%ia. înălţarea. vulturul etc consideraţi PmesageriP între pământ !i cer'_ orul."&univers des repr6sentations ou l&imaginaire. în general. de pildă. )urand . acela că urmărirea vânatului sau a adversarului are sensul isprăvii. patria mamă> care4i iu e!te pe fiii ei6 Statul modern. 1F. imaginile. ascensiunea a fost asociată fiinţelor e7cepţionale. iată de ce perpetuarea dogmei !i a ritualului liturgic de către (iserici au perpetuat ar$etipul c$ristic. /nivers 0nciclopedic.F. Au ier. sunt astfel structurate încât nu pot fi a ordate într4un lim a# !tiinţific. 1?' N' (erdiaev.ec$iul sim olul liturgic cre!tin este evocarea. pentru că au semnificaţii ne uloase fluctuante !i. societate. de reputaţie etc' Ln secolul al 8. :!i scara. ascund.. ră% oiul. i se opune scema căderii. ci o influenţă modelatoare spirituală . apărarea acesteia devenind o adevărată PlegeP' Bean )elumeau consideră că acel cura# ne un al no ilimii de a4!i păstra cu orice preţ reputaţia a fost o virtute pe care poporul de rând nu o avea' 5'')u K consideră că istoricul tre uie să anali%e%e formele de e7presie. PnaufragiulP. adică lim a#ul. adică despre meritul de a4l face pe cineva vrednic de stimă. în Ca iers de lDimaginaire. univers etc' )e pildă.p'A?'Maurice Jal Rac$s M"es Cadres sociau* de la memoire. capul. semnele prin care se reali%ea%ă comunicarea socială' Numai anali%a acestora permite istoricului să perceapă 1. Al in Mic$el. pentru că valoarea tradiţiei a fost mai puternică decât tentaţiile moderni%atoare' 1. viaţă.cvasi4imo ilă. se fondea%ă pe ar$etipul tatălui.F )ictionnaire des s1mbols liturgi(ues. impulsuri ale dinamicii sociale. al familiei. cea terestră !i cea divină'Hiturg$ia nu relevă o cunoa!tere directă. a ravurii'Miturile puse în rituri :săr ători. A@@@. modelul sacrificiului pentru "alea dreaptă. acvila. (enedict Anderson : "&Imaginaire national. al tatălui. căci istoricii tre uie să descopere în spatele acestor Pforme pietrificateP ale culturii umane. Paris. un ar$etip. reed' A@@@>. puternice. 0d' He leopard dYor.3 nu caută o eficacitate practică. devenind astfel.aine 4 geologul caută în spatele coc$iliei4fosilă animalul preistoric'.. naţiunea modernă are la a%ă ar$etipul mamei :mama naţiune. care curge lent' Pentru istorici nu mai puţin importantă decât sesi%area structuri mentale este fi7area punctului lor de ruptură. >tructurile antropologice ale imaginarului. mai ine decât occidentul cre!tin te%aurul sim olic al liturg$iei. 1F<.F Mare parte din structurile mentale sunt puse în lumină de atitudini mentale diverse. 1FFF>. care s4a ucurat de prestigiu e7cepţional în societăţile cre!tinate'Hiturg$ia cre!tină este un domeniu al ar$etipului c$ristic este punte între două lumi. ci o 2recunoa!tere. Approc e morfologi(ue T partir du structuralisme figurative de #. p' 11E' Ar$etipurile nu pot fi separate în forme precis conturate. "e sens de l& istoire. le corespund ar$etipul piscului. porum elul. a!a cum 4 folosind cuvintele lui . A@@A>' ?? . Paris. monarc$ic sau repu lican. 1FFI. al cerului sau al conducătorului :sim olurile acestuia putând fi muntele. atitudini faţă de )ivinitate. mai ales sensul de reputaţie s4a ucurat de prioritate în mediul gentilomilor. raţional' Ar$etipul mamei. comemorări> dovedesc recurenţa imaginilor ar$etipale. sim olurile. cele rări.I4lea. cu sim olurile tene roase.ânătoarea. p' 1==4 1=E' 1<A41<=' B'Xunen urger. rusca sau lenta lor deteriorare su impactul presiunilor contradictorii ale vieţii sociale. care tre uie să ofere protecţie !i unăstare cetăţenilor etc' 5')urand consideră că ar$etipurile repre%intă Psu stantificărileP sc$emelor imaginare' Sc$emelor înălţării. Ha )Gcouverte. geniile etc' 5il ert )urand. săgeata etc>. timp. inelui. p' F41@. (uc'. cor ul. MarK )ouglas : Comment pensent les institutions[. el face referinţă la valori morale'Orientul ortodo7 a păstrat.

Aventurile imaginii''. sim olism. a!teptări. care să semene cu sensul actual' "uvântul >1mbolum a fost folosit de clerici în sensul restrâns de dogmă. ve!mânt>.odorov. >ignes. 0d'/nivers. op cit. Sf' Mi$ail !i Sf' 5$eorg$e'Iată de ce. a semnelor. altar. I. nevoi. . ci elemente esenţiale !i semnificative ale liturg$iilor religioase sau politice. nelini!ti'Lntreaga sim olistică profană sau religioasă este o manieră de a face vi%i ile fenomene invi%i ile: Ppentru popor invi%i ilul tre uie înţeles prin vi%i il6P sunt cuvintele atri uite Sfântului Pavel. imnurile etc'. crucea !i altele'(alanţa sugerea%ă în repre%entarea anală a cântări. o iect :drapel. însemn sau dovadă a ceva. Paris. Introducere în ar etipologia generală. este o 2scriere cifrată3 a realităţii' 0vul Mediu nu folosea termeini ca sim ol. costumele. distrugătoare'+ocul este !i sim olul puterii. venerate prin cult'Alte colectivităţi au semnificat sacrul printr4o încarnare umană: Isus. "e probleme de lDincro1ance. 5allimard. puterii.?.=.ot în cre!tinism focul pascal este sim olul pre%enţei dumne%eie!ti'1FASim olurile sugerea%ă virtuţi morale. Paris.. de aceea sunt verita ile coduri colective prin care se e7primă speranţe. (ud$a. (uc'. un acord de semnificaţii între mem rii societăţii asupra sensului lumii sociale !i naturale sau asupra divinului'Sim olurile repre%intă singurul mi#loc de a spune ceea ce nu poate fi spus altfel. p'=A?4=IA 1F1 Sim olul pare am iguu. focul purificarea etc' 5')urand. eroul e7emplar medieval este spintecătorul de alauri. mar!>. mască.'. spada !i lancea :tăi!ul a are sens purificator> fiind sim oluri ale #ustiţiei. dar cînd este încărcată sim olic înseamnă a cîntări între ine !i rău. cînd sunt configurate prin eroi' 0roul luptător. putând însemana intensitate afectivă :iu ire creatoare> sau putere infernală. gest :semnul crucii.=1 ?. slogan. "iteratura comparată. pumn ridicat> !i altele'Profanările pot fi antistructuri dintr4un ritual care uneori tinde 1F@ B'B Xunen urger. 1FF. P/+. pentru că trimite spre sfera sacrului'Qarpele:[uet%alcuatl> pentru a%teci. care I s4a arătat lui Moise prin flăcările unui tufi!. P'/' +'. care alături de apă. p' 1@. a face dreptate'/n alt sim ol frecvent este focul. 0d' /nivers. 1F. s1mbole et m1t e. allegoria. alanţa #ustiţia. t1pus. atitudine :în genunc$i. sfinţii în 0vul Mediu precum.'H' +e vre. pp' I 4 1A' H' (enoîst.care sugerea%ă atât de profund semnificaţia socială a sim olurilor. figura. A@@@. precum coroana. tronul. p'<=' 5' )urand "&imagination s1mboli(ue. >tructurile antropologice ale imaginarului. mă!tile. timp definit :duminică. crucea. 1FEF.. A'B'5reimas. p' I' 1F= 5il ert )urand. pentru că redă un fapt real printr4un semn. dar plin de semnificaţie' Sim olul este imaginea ce evocăU porum elul evocă pacea. în Antic$itate Apollo.' M'+oucault. !seuri semiotice. nu sunt simple ornamente. 1F?I. 1FEF. alegoriilor. având o putere de fascinaţie. însemnând în greaca vec$e em lemă. 9eorii ale simbolului. alanţa. )espre sens. Soarele :&a> pentru egipteni au fost sim oluri ale atotputerniciei divine. "es mots et les c oses. p' I4. . p'?F. (uc'.p'1?41F' 1FA 5't )urand. [ue sais 4 #e-. discurs>. p'1@?41@. po%iţie de drepţi. riturilor etc' Sim olul. grafie sau număr. dar !i al pro ităţii morale'1F=Pentru a apăra patria.sc$im ările care se operea%ă lent în vi%iunea pe care oamenii !i4o fac despre realitatea în care trăiesc'1F@>imbolurile sunt structuri mentale care se caracteri%ea%ă prin faptul că au sens şi semnificaţie. scop.. sa ia. coroană. %iua naţională>. >tructurile antropologice ale imaginarului. producând o verita ilă lu7urianţă afectivă la nivel colectiv' Pentru a sugera Bustiţia !i Adevărul s4au folosit de4a lungul istoriei semne cu semnificaţie sim olică precum ta la legii. finalitate în toate sferele activităţilor'Sim olurile religioase sau politice. iar Sf'Augustin folosea în )e doctrina C ristiana. Paris. pentru a do ândi pacea sau pentru a reali%a o anumită egalitate sunt folosite o serie de mi#loace sim olice: locuri cu valoare de sanctuar :arc de triumf. stadion>. cântec. parabola etc1F1Sim olurile fac posi il un consens. p'1E14 1E=' B' "$evalier. !i 1@F' Al' )uţu. Paris. sugerea%ă purificarea. drapelele. em lemele. 1F. adică printr4un element aparent ar itrar. /nivers 0nciclopedic. sceptrul. trad' M' Aderca. sim olic. credinţelor ce traduc nevoia oamenilor de sens. atotputerniciei' )umne%eu. A' 5$eer rant. mormânt. 5allimard. cuvânt: rugăciune. salut militar. (uc'. 9ri!na etc'Sim olurile generea%ă pe plan mental acel fenomen al convingerilor. p'1E. dar semnificaţia sa este polivalentă . p' F. termini ca imago..' . Perseu. 11. PmânaP dreptăţii. )ictionnaire des s1mboles.

care sugerau !i dreptul de folosire a violenţei'1FI A undenţa !i diversitatea repre%entărilor sim olice 4 ale ierar$iei sociale. p'AA?' 1FI B'He 5off. deţinut de suverani. semnele c$arismei !efului.spre o semnificaţie acceptatăU de e7emplu.?. ca inelul. vol' I. cu decoruri deseori florale. a trompetelor sau a aplau%elor erau inaccepta ile pentru (iserica "atolică la ceremoniile funerare. în 8enopoliana. a!e%area mâinilor împreunate între cele ale seniorului. cu #urământul de fidelitate. transmiterea unui lucru sau a unei proprietăţi se făcea sim olic printr4o ramură de copac. care pun în act vor irea. dar desăvâr!it. AI@' )aniel Pavăl. sim oli%ând Sfânta . 1F. 0d' Meridiane. ca pecete a fidelităţii. ce presupunea îngenunc$erea.no iliare sau oiere!ti'(la%onul regal al +lorii de crin vine de la tradiţia legată de regale "lovis. intrînd în mâinile câtorva familii'Ln secolelul al 8II4lea turnurile se răresc. care pe la anul 1@@@ era strict re%ervat posesorilor de castele. 1F. infaili il !i nemuritor'Puterea politică medievală s4a legitimate pe gestul sm olic al PungeriiP cu mir sfânt. Civilizaţia românilor între medieval şi modern.urnul a fost la început un monopol regal. oferite celui investit' Ln ca%ul transmiterii puterii. vi%i il. palo!ul sau cuţitul. M7XX8. potrivit condiţiei sociale !i nivelului de cultură specifice fiecărui univers mental'0'9antoroRic% a anali%at magistral un sim ol al autorităţii !i al puterii 4 regele. dar astă%i sunt tolerate' A e7ersa o Pputere sim olicăP înseamnă a monopoli%a !i a manipula sim olurile. monumentele în cinstea gloriei. . !i celălalt invi%i il. astonul. ceremonialul de investire. (uc'. funeralii etc'B'He 5off aprecia%ă că pentru Occidentul medieval (i lia a fost o referinţă sim olică esenţialăU regale )avid a fost invocat frecvent de la "arol cel Mare încoace6)ocumentele medivale nu sunt e7plicite în privinţa interpretării sim olurilor din riturile vasalice. în însu!irea unui titlu de dominus. ulgăre de pământ sau smoc de iar ă. vol'II. )imensiunea umană a istoriei.7H88Y. (uc'. 0entru un alt !v . A@@@. spune )u K./rizontul imaginii.endinţa de a folosi arta în scopul e7primării grandorii domne!ti este pre%entă încă de la sfâr!itul secolului al 8. al suveranităţii. ?F .urnul a fost în 0vul Mediu un sim ol al puterii.I4lea în Moldova prin influenţă polone%ă: o roderie funerară. al dominaţiei militare !i #udiciare'. care ar fi primit de la un înger trei flori de crin. gestul !i o iectele'/n gest sim olic medieval în secolul al 8II4lea a fost sărutul mâinii.0d' Meridiane.alori umaniste în cultura şi civilizaţia medievală. trad'M' "arpov. arătând că acesta reune!te în imaginarul colectiv Pdouă corpuriP: unul material. ca sim ol al o laţiunii'Ln secolul al 8III4lea e7ista în ceremonialul riguros de intrare în vasalitate. . p'A<1A<=. în $ainele de ceremonial. laurul sau animalierea vulturul. em lemele. lancea ca o replică a Sfintei Hănci etc'"eremoniile de încoronare ilustrau vicarianţa c$ristică: ve!minte regale după modelul celor ecle%iastice. casa puternică' "am în acela!i ritm se reglementea%ă sim olurile puterii senioriale în privinţa sigiliului. de conţi !i episcope' A ia în #urul anului 1@@@. turnul avea să devină o posesie comună. omagiul.p' ?I4?E' (' (ac%So. 0d' Meridiane.II. osculum ' )e asemenea. Barocul românesc în prima 5umătate a secolului $. trad' Institutul 0uropean.reime' 1FE )iferitele clase sau grupuri sociale au fost 1F< Al' )uţu.ediu. 1F.)irecţii în istoria mentalităţilor.E.E. nr' 14<. dăruită mânăstirii Suceviţa în 1E@E. care s4a născut !i moare. protocolurile etc' sunt o e7presie a nevoii sociale de a traduce imagini interioare profunde prin semne e7terioare. sugerând fortăreaţa. pre%enţa to elor. p' A14 AI' Hucien Sfe%. sceptrul. ungerea cu sfântul mir. 8.(uc.p'1?<' 1FE . messier. care se practica !i la voievo%ii răsăriteni' "redinţa în investirea divină a suveranului a căpătat 4 cu predilecţie în 0vul de mi#loc 4 manifestări festive alegorice: tronul după modelul celui a lui Solomon. ceremonii de încoronare sau succesiune. >imbolistica politică. precum crinul. se foloseau alte sim oluri. repre%entându4l pe Ieremia Movilă în viaţă. op. inteligi ile.$eodorescu. iar cel următor c$iar !i unii cavaleri îţi construiau turnuleţe !i săpau ţanţuri de apărare. atingerea cu nuiaua !i sărutul mutual. A@@A. %im rul etc' ce sim oli%au condiţia e7cepţională a unei dinastii domne!ti. perpetuarea dinastică a domniei &â%van . potestas. folosindu4le ca dispo%itive de protecţie sau de represiune pentru a menţine locul privilegiat' . pe la 1A@@ a#ungea să desemne%e pe toţi cavalerii' 1F<Sim olismul medieval se regăse!te în însemnele puterii. sigiliul erau oferite cu inecuvântările o i!nuite la acordarea rangurilor iserice!ti etc'Perpetuarea dinastică a domniei s4a e7primat prin diferite semne $eraldice. dar !i un sim olic decor floral ce semnifica nemurirea. cu însemnele $eraldice. coroana.

stereotipiile lim a#ului. dar la 1. II. p'FI4 FF'H'.@ . pentru că livreaua prinţilor cadeţi era verde' Ln timpul legii marţiale primăriile ar orau steagul ro!u. "ivre et soci6t6. Mouton. Hi 'Istra. modificări ale modurilor de percepţie !i repre%entare a realităţilor' Starea unui voca ular Tdeseori tri utar u%a#ului !i influenţelor ideologice 4 reflectă o stare socială. cit. atri uindu4i în acela!i timp o importantă funcţie politică. câmpul po%iţiilor sociale reale' 1F? )rapelele !i em lemele au fost cîndva instrumente de sanctificare dar. op. p'1. (uc'. Paris. sunt aspecte pe care istoricul nu tre uie să le negli#e%e' 1FF %III %i)iunea des re lume. Al')uţu. diversificându4se !i nuanţându4se în funcţie de ierar$ii sociale. dar ea putea să se răsfrângă !i asupra unui criminal' Ln mentalitea populară a fi locţiitorul lui )umne%eu atrăgea manifestări idolatre :(isericile cre!tine au contestat idolatria> alergînd să sărute poala mantalei.III. care se dovede!te a fi fundamentală pentru fiecare comunitate istorică' Noţiunea de PlumeP este instrumentul metaforic ce aduce în instanţă aparenţa !i realitatea !i le supune unor diverse ung$iuri posi ile de vedere' . !aua mantalei sau până !i coapsa calului :H' +e vre>' ('(ac%So consideră că !i în modernitate sim olismul social se caracteri%ea%ă printr4o remarca ilă fi7itate. iar nostalgicii comunar%i au adoptat steaguOnegru'1F. A@' Hucien Sfe%. fiind aruncate sau apărate până la moarte' "rucea Horenei de pildă. trad' Institutul 0uropean. sensul. nu au dat acelea!i semnificaţii unor cuvinte. ca sim ol al unităţii naţionale' "omuna din 1. )imensiunea umană. ca sim ol al puterii !i autorităţii intransigente'Adunarea Naţională a decretat în 1?F@ drapelul tricolor.?@ locuitorii Horenei au distrus4o' )upă 1F1. de generaţii. precum al ul monarc$ic. de instrument de legitimare sau de impunere a dominaţiei ori a supunerii. Identitate $i alteritate O*iective#cunoa!terea celor mai importante dimensiuni ale imaginarului colectiv Cuvinte c"eie#vi%iunea despre lume. 1F. 1F?A. mai glo ală repre%entare a imaginarului colectiv este viziunea despre lume. înlocuit apoi de ro!u !i al . nr'=. între real $i imaginar.I$.?1 a reluat sim olul steagului ro!u.renard.istoire et s6manti(ue. în 2:evues des 6tudes sud-est europ6enes. considerat locţiitorul lui )umne%eu pe pământ era a solutăU un gest !i capul cădea sau era iertat' Lndurarea era o virtute a lumii cre!tine.E>' 1F? 1F. p'1A?'(' (ac%So. nivele de cultură etc'Oamenii care au trăit cu secole în urmă nu au folosit acelea!i sensuri.istoire et linguisti(ue. Paris. dar după înfrângerea ei a fost călcat în picioare. spaţiul !i timpul. p'<A. gesturi.anga#ate într4o verita ilă PluptăP sim olică pentru a4!i impune definirea lumii sociale celei mai conforme cu interesele lor' Ln 0vul Mediu Bustiţia regelui.. crucea a fost refăcută !i laici%ată.3 t'1@. iar sc$im ările semantice nu sunt accidentale. semnificaţia cuvintelor evoluea%ă în raport cu mentalul' 5lisările semantice sau c$iar sc$im ările de sens.4<=A' .p'?I4?F' 1FF +'+uret. căci mutaţiile semantice traduc sc$im ări în mentalitatea colectivă. >imbolistica politică. 0d'Academiei. .oate structurile imaginarului sunt legate de ac$i%iţiile lim a#ului. . -tude sur le caracter surnaturel particulierement en 3rance et en Angleterre . 9radiţia bizantină în kările române în secolele $. constelaţiile de voca ule. 1FA< :ve%i ed'B'He 5off. a fost venerată ca PHorena suferindăP.&epre%entările colective. devenind sim ol laic al Patriei !i al &epu licii france%e' 5eneralui )e 5aulle a considerat4o em lema regimentului său de ''tancuri'"ulorile sim olice. pp'1?4IA' M'(loc$.. care se spune că a fost făcută dintr4un lemn al Sf' "ruci. A@@@. vastul repertoriu de semne !i sim oluri de care dispune o societate.e%i A'Pippidi.=. a fost ivali%at în timpul revoluţiei din 1?.i%iunile comune despre lume la care se adaptea%ă mem rii cit. a ierar$iilor sau a privilegiilor etc' "âmpul luărilor de po%iţie ideologice reproduc într4o formă sim olică. identitatea !i alteritatea %i)iunea des re lume "ea mai cuprin%ătoare. p'1I.=@' . "es rois t aumaturges. 5allimard. sunt ve$iculate prin stocurile conceptuale tăinuite în sursele istorice'. &im ul $i S aţiul. lucruri etc'"$iar dacă forma lingvistică rămâne nesc$im ată. 1F. au generat !i pasiuni politice. Paris.F de verde.

tome ?F.istoire et conscience istori(ue T lDepo(ue moderne. au adus. "D istoire des mentalit6s. mo!tenite dintr4un timp îndepărtat !i recunoscute de unele grupuri ori de o societate întreagă s4au mai păstrat ca sedimente în diferitele paliere mentale ale societăţilor istorice. prima a%ată pe o cosmogonie politeistă. li ertăţii este mântuirea. mars'4avr'. Pînc$i%ândP în constelaţia sa o multitudine de repre%entări comune despre cosmos.. Introduction Q la 3rance moderne. Conscience de la dur6e et du temps. cealaltă având în centru creaţia lui )umne%eu' )acă la antici vi%iunea despre lume permitea înţelegerea lumii ca o întrepătrundere dintre lumea terestră !i cea a %eilor.ision du monde et compre 6nsion istori(ue.4=<F' . 0ăcatul şi frica. . ca mulţi istorici ai duratei lungi. Paris. ca model al A@@ &o ert Mandrou. viaţă. A?. dar !i marile sc$im ări din planul istoriei trăite. care nu este în această lume. cum spusese Isus' Ln vi%iune cre!tină sensul fiinţei !i al vieţii.>.fiecărei comunităţii sunt cele care reali%ea%ă solidaritatea. EE4?@' BacCues Audinet . care s4a e7tins în cultura !i mentalitatea populară din secolul al 8. la rândul lor modificări sensi ile în vi%iunile despre lume' P$'AriWs vedea o mutaţie esenţială în vi%iunea asupra lumii la începutul modernităţii. divinitate etc'A@@&o ert Mandrou propunea pentru mentalităţi definirea lor în termeni de istorie a Pvi%iunilor despre lume. pp'=F14=F<' Al')uţu.1 . moarte. spaţiu.P ceea ce privileagia%ă ponderea imaginarului în acest ansam lu al profun%imilor sociale'Mandrou a sesi%at. care nu se regăse!te decît în eterna Humea de )incolo' Ln sens cre!tin durata istoriei este durata a!teptării până ce )umne%eu va face recrutarea poporului de sfinţi. li ertatea de a p*c*tui. vi%iunea asupra timpului' A@1 /nele vi%iuni ale lumii. conform căreia omul î!i definea propriul sens prin acţiunea sa în lume !i asupra lumii. 1F?1. 1FE1' A@1 P'"$aunu.. A@=Acest sens secular al li ertăţii.' P$'Aričs.ot Pdesta ili%atoarePpentru vi%iunea despre lume au fost marile descoperiri geografice. vi%iunea despre lume configurea%ă cea mai cuprin%ătoare structură a imaginarului. î!i au rădăcinile în (i lie :"artea lui Iov.1.rad' I' Ilinca. p'=E4=? A@= B')elumeau. p'. 1FF?. .i%iunile antice !i medievale despre lume au fost fundamental religioase.E.. Actes du "olloCue. -mergence de l&-glise. vi%iunea cre!tină a separat cetatea terestră de cea a lui )umne%eu. 1F?A. că trecerea lentă de la Antic$itate la 0vul Mediu. p'=<.în 2&ec$erc$es de Science &eligieuse3. >ur le F:ousseauF de Bacz@o. Polirom. destinului. comuniunea !i convergenţa acţiunilor'Iată de ce. (uc'. prin secolul al 8. una susţinând4o pe cealaltă. ('(ac%So consideră că vi%iunea despre lume dă e7presie nevoii umane de a găsi un sens univoc unei realităţi !i unei istorii multivoce' A@A "u alte cuvânte ea e7primă coerenţa unui proiect e7istenţial colectiv. timp. !ssai de ps1c ologie istori(ue 7X88-7^J8 . orientând con!tiinţa colectivă !i e7plicitând4o totodată'. la rândul său. în scopul edificării Cetăţii lui )umnezeu. "' "$iriac. vol' I. pentru care lucrurile pământe!ti erau considerate inferioare !i efemere. nr' =. apoi de la 0vul Mediu la modernitate a însemnat nu numai evenimente politice !i demografice. sens care a fost cu prioritate cel al libertăţii. A. a!a cum s4a înţeles din Apocalipsă. când tot mai puţin se mai credea în intervenţia cotidiană a lui )umne%eu !i a lui Satan' . >inteză şi originalitate în cultura română M7^X8-7HJHY. .Această concepţie făcea din om centrul universului !i înfăptuitorul prometeian al propriei istorii'Acest model de gândire a definit ulterior sensul modernităţii europene. #uillet4septem re 1FF1. (ulletin 11. Al in Mic$el..4lea apărea în 0uropa o concepţie antropocentrică. ale!ii. 0cle%iastul>. în contrast cu universal divin')ar. p'A1.III4lea încoace nu mai semăna cu cel cre!tin'Hi ertate este. p' F?. 0d'0nciclopedică &omână.istoire. pasa#ul privitor la desfacerea celei de4a cincea peceţi' "re!tinsmul încura#ea%ă acceptarea greutăţilor vieţii. Ia!i. dar o vi%iune asemănătoare e7ista !i cultua greco4romană. aspectele materiale fiind efemere' )ispreţul lumii în!elătoare !i devalori%area omului păcătos. omul tre uind să4!i conceapă viaţa a!a cum crede de cuvinţă.din perspectiv* cre!tin*. ci !i metamorfo%e profunde ale vi%iunilor despre lume' Nu este de negli#at nici faptul că mutaţiile care s4au produs la nivelul sensi ilităţii colective. . care a %druncinat. 1F.Culpabilitatea în /ccident Msecolele $III-$.C.@' A@A &'"'+ernande%. în Annales !. care au produs esenţiale sc$im ări în repre%entarea spaţiului. dar tre uie să !tie că va da socoteală la Budecată'"oncepţia cre!tină asupra timpului nu permite o interpretare a progresului istoric în care noul învinge vec$iul' "oncepţia cre!tină include ideea de progres spiritual. în "a +ouvelle .IIIY .

manierele diferite de înţelegere de4a lungul istoriei a folosirii !i stăpânirii timpului'Marile epoci istorice s4au caracteri%at prin raportul specific dintre timp !i muncă. /rdinea vizuală a `uatrocento-ului.impul !i spaţiul au ocupat dintotdeauna un loc strategic în vi%iunile despre lume !i societate. timpul atrage degradarea continuă. îndestulare. precre!tin era esenţialmente un timp sacru. de aceea loisirul era considerat o modalitate de cultivare a sufletului !i corpului. A@@1.ad'. "lu#4Napoca. p'1E' A@E B'4B'Xunen urger. /pere. că ar fi acel opium care nu ar mai fi necesare pentru a înfrunta viaţa .ediu /ccidental. de aceea în concepţia modernă. un timp istoric. distracţie !i progres material'"oncepţia tradiţională cre!tină. faptul că aceste a făcut o pasiune dintr4un ust al lui _eus. viaţă au însemnat modificarea unor valori !i atitudini care au influenţat în profun%ime istoria societăţilor'A@ISondarea mentalului colectiv relevă metamorfo%ele concepţiilor despre timp. ceea ce a dus la accentuarea valorilor vieţii: fericire. îngemînând deopotrivă trecutul pre%entul !i viitorul'Ln gândirea greacă. 1FE@.istoire. 1F?1. nota în iografia lui Mar7 tentaţia sa olimpiană. trad' M' &o!ioru. 0ngels.?' B'4B'Xunen urger. 0d'/nivers. IE' A@? B'5ui ert. . cu început !i sfâr!it'"re!tinismul a confirmat această vi%iune. pretin%ând că instaurea%ă o noutate a solută'Mar7. filosofice etc>. fericirii. ideologic !i politic'/manismele ultimelor două secole. dar cronografia aristotelică pomenea !i de un timp psi ologic al vieţii. moravurile. în care toate fiinţele !i lucrurile se nasc !i mor'&epre%entările temporalităţii reflectă diversitatea ritmurilor !i cadenţelor ce marc$ea%ă evoluţia unei societăţi. pentru a desfă!ura afaceri politice'Bugul muncii fi%ice perpetue a fost considerat o dovadă de dependenţă. reactuali%înd originile fondatoare'Acest timp nu PtreceaP. declinul.A . durată. în cadrul unei civili%aţii te$no4industriale' &im ul $i S aţiul. rectiliniu !i regresiv' Ln societăţile antice noţiunea de timp li er :loisir> a fost legată de ogăţie. insta ilitatea. 5'Bumel. timpul ar$aic. s4au construit pe diferite e7perienţe ale timpului.impul sunt coordonate fundamentale universale ale e7istenţei umane. )icţionar tematic al !vului . 1FFI. 4 aprecia Pierre "$aunu4 pro lema timpului este pro lema reperelor în succesiunea cumulativă a momentelor3 vieţii' "on!tiinţa ar$aică a timpului era integrativă. Bean4"laude Sc$mitt coord'. Istorie şi decadenţă. având posi ilităţi !i mi#loace materiale. muncă etc'. te puteai eli era de muncă. de unde s4ar trage purtarea ăr ii !i aran#atul fre%urii'A'&es%ler. iar diferenţele de mentalitate s4au tradus în diversele stiluri de viaţă' . p'1@E' Mar7. comportamentele ultimelor două secole au fost cucerite de modernitate. vol' I' (uc'. culturale. impermanenţa. al cărui dinamism a fost social. în care motorul progresului era proletarul ateu' A@< Sensi ilităţile. Ia!i.imp al eternei reîntoarceri. dominată de ateismul !tiinţific )umne%eu este omis. de independenţa economică. strecurate în ideologiile politice au susţinut că omul este complet stăpân pe destinul său. a lansat sentinţa că concepţiile cre!tine ale generaţiilor trecute apasă ca un co!mar. !a. Polirom. ci era reversi il'Antic$itatea greco4romană a fost dominată de asemenea concepţie ciclică religioasă despre timp. N' +arca!.1t es politi(ues modernes. fiind dotat cu o raţiune creatoare atotcuprin%ătoare'/ltimele două secole au marginali%at vi%iunea cre!tină despre lume.p'=A4=<. spaţiu. atât de preţuită de (isericile cre!tine. 'topia sau criza imaginarului. Mar7ismul s4a pre%entat ca o concepţie glo ală asupra destinului uman. care au confecţionat noi concepţii despre lume. politice. p'=. A@@A. a fost dispreţuită de ideologii. a unei culturi' 2.'Ionescu. dar !i imaginară P' "$aunu. (uc'. dar !i regenerarea' A@E.impul repre%intă modelul imaginar al mi!cării lumii. părintele vi%iunilor comuniste. >acrul.raportării timpului pre%ent la viaţa eternă' )e la &ena!tere !i pînă astă%i vi%iunea cre!tină a fost concurată de vi%iunile antropocentrice :!tiinţifice. vi%iuni care dau specific unei epoci istorice'Sc$im area vi%iunilor despre timp. p'E?4E. .p' ?EI4??@' . "lusium. care cunosc o dimensiune reală. 0d' Politică. timpul cre!tin având un A@< Scriitorul american &o ert PaKne. "lu#. 0d' )acia.' B'He 5off. viaţă.impul nu poate fi apreciat fără reper. care au pornit de la premi%a că omul este o creaţie a naturii. între real $i imaginar . iar scopul vieţii lui ar fi construirea PraţionalăP a unăstării. "a socio. la Platon. 3igura şi locul. o formă de li ertate !i de grandoare a spiritului'A@? Iudaismul a produs o inovaţie importantă privind timpul: liniaritatea !i durata. nefiind sinonimă cu termenul farniente'Hoisirul însemna că. de pildă. p'1@=' A@I Spaţiul !i . p'1I'P'+rancastel.

medievalii erau interesaţi de retrăirea trecutului. p'F.i%iunea cre!tină a timpului leagă temporalitatea :timpul istoric> de eternitate' Ln secolele 8II48III s4au încercat diverse clarificări asupra termenilor aeternitas.. al vieţii !i activităţilor o i!nuite. mai rapide sau mai lente. sta ilitate. rural. de drum. op. verita ile reactuali%ări ale originilor !i întemeierilor prestigioase !i timpul profan.impul clerical era cel mai prestigios. "a socio. repetiţie rituală. în general.impul cotidian nu avea doar fragmentarea impusă de ritualul religios al slu# elor !i rugăciunilor. seculare ale oamenilor'Măsurarea timpului a fost emancipată de constrângerea naturii. timpul a fost perceput în mentalitatea populară ca un cadru spaţial natural în care tre uia să se reali%e%e ceva':timpul semănatului. op. lipsit de orice sc$im are' 9empus este timpul uman. ur an era în esenţă. despre care interpretările nu sunt clare'+ondatorii teologiei cre!tine au reflectat profund asupra timpului. sfîr!itul acestuia fiind marcat de sc$im ări. prin intermediul riturilor'A@. dar !i în modernitate. moravuri în societae. Nu numai în epoca medievală. >ocietate şi mentalităţi. un timp de )incolo de moarte. I. c$iar dacă era seniorial. sufletele pot fi iertate de păcate pentru a lua calea eternităţii fericite' . p'FI4F?. în care domină anumite instituţii. scadenţele ancare. mai ales după secolul al 8III4lea fiind prioritară A@. fi7area e7actă a momentelor temporale find legată. orice început. mîncăruri rituale. dar !i al sc$im ărilor' Aevum este durata temporală. la nivelul elitelor de desfă!urarea tîrgurilor. supunere la la ritmurile naturale !i sacre. aevum. 5'Bumel. o temă importantă pentru legitimarea credinţei cre!tine. civil> erau tineri :Sf' . seceri!ului.asile apare în legendele populare ca un tânăr c$efliu. de permanenţe !i de necontenite reluări. durata vieţii. cântatul coco!ilor în funcţie de tradiţii !i cultură' A@F .impul vieţii cotidiene reiterea%ă această legătură.. călare pe un utoi> în vreme ce la sfâr!itul anului se pomeneau Mo!ul Nicolae !i de peste un secol Mo! "răciun' &itualurile populare se a%au pe PscenariiPspecialePca aprinderea rugurilor. cînd se săr ătorea anual co orîrea în infern a %eiţei. fi7area %ilelor de #udecată etc'. de aceea în octom rie.. clerical. unde prin rugăciuni !i căinţe ale rudelor vii.ot în veacurile 8II48III frica o sedantă a c$inurilor Iadului. 1@141@=' . un timp al repetiţiei.4FF. dar interpretările cre!tine au fost amestecate cu o serie de concepţii mo!teniri aristotelice'Aeternitas a însemnat un atri ut dumne%eiesc. mai puţin de sc$im are' PStăpânirea Ptimpului a apărut în peisa#ul medieval prin secolele al 8III48I.cit. odată cu foosirea orologiilor în 0uropa meridională. care nu s4au mai păstrat vec$iile semnificaţii' Ln 5recia antică porcul era înc$inat %eiţei )emeter. nu numai la noi. iar anul isericesc cu venirea toamnei'.' A@F Al' 4+l'Platon. valori. un timp de a!teptare. de tradiţie. fiind un timp liturgic !i cel al săr ătorilor religioase' . timpul istoriei individuale a omului a!a cum îl resimte el su ameninţarea morţii'Sf' Augustin afirma că noi simţim intervalele timpului :vârstele> pe măsură ce ele se scurg !i le comparăm între ele'Sensul aventurii individuale a timpului se regăse!te în mesa#ul cuvintelor 0cle%iatului:2)e!ertăciunea de!ertăciunilor'. (uc'. 0d' Meridiane 1FF@. fie el de viaţă. devine tomnatic :îm ătrăn!te> !i moare' 0ste interesant că. p 1<E41I. cit'. pentru că sfîr!itul timpurilor repre%intă un mister')oar )umne%eu !tie când !i cum se va petrece6 . Paris. se sacrificau porci în pe!teri sau pe su olte sacre' Astă%i porcul e P%eulPO gurman%ilor6Ln cre!tinism pomenile au fost o formă sacrificială.istoire. ci !i la celelalte confesiuni cre!tine sfinţii săr ătoriţi la începutul anului :modern. cele rat prin ceremonii. în 3aire de lD istoire. de!ertăciunile !i nestatornicia timpului a repre%entat o realitate dramatică'Societăţile medievale par să fi avut o PindiferenţăP faţă de calcularea precisă a cadenţelor timpului.oate sunt de!ertăciuni63 )eparte de a fi o simplă metaforă. cu început !i sfâr!it.'P' "$aunu. e7istând un timp sacru. >ensibilitate şi istorie în secolul $. a inspirit timpul 0urgatoriului.început. >ocietate şi mentalităţi. fiind dominant ritmul diurn4nocturn !i cel al anotimpurilor'07plicaţia este că. ră dare. care duc la na!terea altui ev sau epocă'. dar nu au dat răspunsuri clare. lipsit de început !i sfîr!it. sta ilirea operaţiunilor de luptă. Armand "olin. tempus. culesului etc>'Ln calendarul popular anul începe cu venirea primăverii.III românesc . p'1?141?A' Qtefan HemnK. pentru cei trecuţi )incolo' B'5ui ert.impul medieval. pare să fi fost un ritual mo!tenit din Antic$itate !i tolerat !i în practicile cre!tine. de activitate este perceput ca de utul confruntării dintre forţele inelui !i ale răului' Pentru ani$ilarea maleficului practicile sacrificiale au fost considerate cele mai eficiente'Sacrificiul porcului. A@@A. 3acerea lumii !i un sfîr!it.impul cre!tin este un timp uman. 1@@41@1'Al')upront. p'E?4E.. se maturi%ea%ă cu vremea coacerii recoltelor.impul Pse na!teP anual.= . sacrificii de animale care sta ileau o legătură dintre viaţă !i moarte'Ln gîndirea populară. ci !i o fragmentare laică: apusul soarelului. p'<<' Al' 4+l'Platon. ca re%ultat al păcatelor din timpul vieţii. de pildă.

pentru protestanţi.< .I48. "lu#4Napoca.ărturisirea şi iertarea. Polirom. p'1E141EA' A1A Al' "a antous. 6critures. în vreme de pentru laici timpul seculari%at. între secolele 8III48I. care să ritme%e viaţa oamenilor. delăsarea sau lenea spirituală. că %ile sfinte sunt toate %ilele anului. Paris.4. p' ?4F. 1FF<' P' "$aunu. măsurare care a devenit un fapt social. a orelor. A@@@' A11 Bean . duminica. cosiderate verita ilele categorii sacrale'Protestanţii considerau că. a nu pierde timpul devenea un leitmotiv important !i pentru (iserică. p' EF. procesiunile. !ntre fgtes et cloc ers. >&amuser au .. cel al vacanţelor'Pentru meseria!i însă timpul destinat odi$nei !i distracţiei era cel al săr ătorilor nelucrătoare' &ena!terea italiană a fost cea care a lansat concepţia că timpul înseamnă ani. a modelor vestimentare provocatoare. "es istoriens et le temps. dar !i pentru inele care n4a fost făcut. de aceea pastorii tre uiau să predice continuitatea credinţei de4a lungul vieţii cotidiene (iserica catolică. .III. de a privilegia acţiunile vane.p cit. el a fost profanat prin păcat. care se manifestau. plictisul în faţa inelui spiritual. ci !i pelerina#ele. desacrali%at. Paris. o. socia ilitatea religioasă reali%ându4se mai ales la slu# ele duminicale. reflectând despre timp. divertismentele etc' Martin Hut$er. mai ales.II au averti%at despre înclinaţia oamenilor de nu a atri ui decât un sens profan timpului. denunţând de%ordinile. )ificultăţile confesiunii. probl6mati(ues. afirma că )umne%eu cere socoteală la Budecata de Apoi. 1FF.'Idem. Istorie şi decadenţă. catolicismul a urmărit domesticirea comportamentelor considerate vinovate. devenise cel mai preţios. trândăvie !i depravare' A1@Qi umani!tii credeau că )umne%eu conta ili%ea%ă cu gri#ă timpul pierdut.. a luptat A1@ B')elumeau. 0d' "lusium. . legat tot mai mult de utilitate !i profit. liturg$ia. ce desemna agitaţia. pe care . iar activităţile ur ane au sporit preocuparea pentru e7actitate' A11 Numero!i teologi din secolele 8.erdon. iar socia ilitatea festivă în cadrul %ilelor de săr ătoare !i divertisment'Pe lângă timpul de lucru e7ista un fel de timp li er.. 1F?=' Bean Heduc. >ecolele $III-$. Ia!i. slă irea fervorii carita ile au fost aspru com ătute de (iserica cre!tină. sanctificarea nouă a lumii.oma )YACuino îl numise recreatio. 1FFF.e%i ('"aceres.mi!carea simplă !i uniformă' )e altfel.4lea un călugăr dominican.o1en Age T nos 5ours.allandier. prin proasta gestionare a timpului vieţii'(iserica considera un mare păcat toropeala spirituală. umani!tii !i negustorii susţinuseră de#a că timpul este unul cel mai de preţ al omului. (uc'. cel al câ!tigului !i al competiţiei dintre oameni. . Dd' du Seuil. A@@=. a făcut ca lenea să ia c$ipul unui flagel social' Mult mai ferm decât teologii. atribuit. care însemna reculegerea departe de %gomotele lumii.p' A?14A?A' Qt' HemnK. controlul atitudinilor ireverenţioase. trece printr4o interiori%are a dimensiunii spirituale' Pentru catolici era necesar un loc separat !i specific. ?I4?. "&-glise et la vie religieuse dans la 3rance moderne. a dorit o separare riguroasă a sacrului. p' =41=' .F' "f' (ernard Jours. enunţa în Apelul său către no ilimea cre!tină. $. epui%ate de muncă'/niversitarii medievali au introdus un timp nou. devierile ireverenţioase faţă de )umne%eu' "âmpul sacru îl repre%enta nu doar (isericile. consumarea timpului cu câ!tig :în scurta viaţă omenească6> devenind o prioritate'A ţine seama de timp. s4au făcut progrese în măsurarea cu mai mare preci%ie a timpului. nu numai pentru răul comis. care s4a răspândit pe pământ' A1A )e aceea. p'1I=41I<' P$'AriWs. 0ăcatul şi frica. 9impul istoriei. fiind de pau%ă: timpul social era marcat de cinstirea adusă divinităţii. diurn :cel nocturn fiind pentru odi$nă> de !ase %ile. cultul sfinţilor.impul cre!tin medieval avea un calendar riguros. nu numai pentru iniţiatorii unor activităţi manufacturiere !i negustore!ti.rento :1I<I41IE=>. refu%ul do ândirii unurilor spirituale.IIIe si%cles. după "onciliul de la . dacă la origine lumea era templul onorării lui )umne%eu. lui negotium.Ie-$. al cultului divin !i e7teriori%area semnelor de pietate colectivă' )e aceea. fiind desemnate ca rătăcire. a !aptea %i. care să regulari%e%e !i să sincroni%e%e comportamentele'. acela de refacere a capacităţilor umane. care preţuiau fiecare clipă !i proclamau gravitatea indolenţei')ar. risipirea în ocupaţii sterile !i epui%ante' Ascensiunea concepţiilor seculare despre timp.o1en Pge. Paris. trad' I' Ilinca. 0d' Meridiane. pentru (isericile cre!tine timpul mântuirii rămânea cel mai prestigios'Ln secolul al 8I. care era prioritară oricărei trude fi%ice'Ispita descura#ării. "oisirs et travail du . Conceptions. în mediul ur an. risipirea lui îndepărtând pe credincios de speranţa mântuirii' Prin secolul al 8. timpul noului otium. =@1'.I4lea umani!tii opuneau !i ei otium. fiind organi%at în timpul de lucru.

Paris. vi%ate doar în folosul (isericii !i religiei' Săr ătorile au fost mi%a sta ilirii verita ilei dimensiuni religioase.ondial. de o prelungire a utilităţii acesteia. 1FF?. dar #ocurile. #ocuri etc. ci !i spaţiul geografic a repre%entat un ori%ont de cunoa!tere !i refle7ie predilect al con!tiinţei colective'.I48. gesturile indecente ale petrecăreţilor păreau de4a dreptul scandaloase în oc$ii clericilor'Modernitatea secolului al 8I84 lea a însemnat un nou raport al omului cu timpul.II4lea momentele particulare ale timpului cre!tin. timpul olimpiadelor sau al săr ătorilor naţionale etc A1< &omanticii au manifestat o nostalgie faţă de trecerea timpului pentru vremurile care nu se mai întorc. tindea să devină o ruptură. o nouă con!tiinţă a duratei' )atorită seculari%ării culturale !i a laici%ării politice. incendiilor etc' instalarea lanternelor în marile ora!e în secolul al 8. tavernele erau desc$ise pu licului. momentul în care se #uca înversarea valorilor sacre' . noaptea !i duminica au fost verita ile terenuri de luptă ale (isericii contra profanităţii'_iua de muncă era distri uită unor activităţi variate.I . Introduction. accidentelor. propice nenorocirilor.. prin orologiu mecanic diferă de te$nica apro7imativul clepsidrei antice !i de angrena#ele medievale măiestrite'Sporirea preci%iei timpului a sc$im at !i maniera de tratare mentală a spaţiului'0 vor a de cadrilarea spaţiului prin noile cartografii !i proiecte cadastrale'Nu numai timpul. A@@E. modernii nu mai cred în etenitate. în [uestions dY$istoire contemporaine' "onflits.impurile moderne au adăugat alte registre ca timpul !antierelor industriale ur ane. ceea ce a însemnat glisarea timpului nopţii spre profan' Acaparată de e7cese sociale. care de%ec$ili ra ordinea cre!tină' O serie de a ateri atingeau sacralitatea duminicii !i a săr ătorilor cre!tine: divertismentele !i li ertina#ul'Munca nefiind nerecomandată de (iserică în %iua de duminica această %i devenea oca%ia în care se de%lănţuiau #ocurile !i distracţiile' Statul !i (iserica asimilase #ocul pierderii timpului. )e la :evoluţia franceză la primul :ăzbpoi. de aceea. o punere în scenă o regulari%are a timpului cotidian' A1I )omesticirea timpului în modernitate. precum ca aret. [/A)&I50. iar sfâr!itul acesteia corespundea cu lăsarea întunericului'0litele laice ur ane au fost tot mai interesate într4o captare culturală a nopţii. mGmoires et identitGs.II4lea decoraţiuni !i teatrali%ări magnifice. pasiunilor păcătoase !i distrugătoare' A1= Ln secolele 8. fără ca delimitarea să fie strictă.' P$ilippe AriWs. sous la dir' de H'van Zpersele. să controle%e timpul o scurităţii. în %iua de duminică uticurile. ci în durata vieţii. p'. dar în acest fel moartea pare că le face e7istenţa deri%orie'. impresionante !i pu lice' (iserica catolică a cerut prinţilor catolici să4 !i de4a concursul contra practicilor indecente profanatoare !i superstiţioase')in secolul al 8. riscului delicvenţei. înno ilate cu o valoare sentimentală: reunirea familiei la ore fi7e pentru servirea mesei a devenit un mod de guvernare a ritmului privat. cel din urmă având un sens mai didactic'Ln 0vul Mediu termenii au fost adaptaţi. o transgresiune spirituală !i umană. P/+. inutilităţii. dansurile. crimelor.II noaptea constituia momentul privilegiat al întâlnirii cu Satan !i agenţii săi. un fel de victorie materială !i intelectuală a civili%aţiei Ln secolul al 8. Istoria vieţii private. a do ândit o valoare po%itivă prin transformarea unor fapte în rituri.p' 1EF41?@' Haurence van Zpersele. acest timp. de aceea spaţiul este cel care asigură în mentalitatea colectivă sta ilitate6 Pentru a se putea defini !i legitima comunităţile î!i păstrea%ă în memoria lor imaginea spaţiului propriuU pentru că fiecare comunitate decupea%ă spaţiul A1= Bocul.III4lea a repre%entat o 2cucerire culturală3 asupra forţelor iraţionale !i a fricilor ancestrale.impul curge. pentru a concura aspectele profane. anal în esenţă.p'1F14 A@1' . capucinii !i ie%uiţii au introdus în veacul al 8.)e l& istoire des mentalit6. dans. ca activitate divertisantă. 5eorges )u K coord'. de unde !i gustul romantic pentru amintire. 0d' Meridiane. trad' N' _ărnescu. este insta il. este o noţiune care are un profil foarte comple7 !i nuanţat de4a lungul istoriei' Hatinii distingeau termenul 5ocus de ludus. pentru păstrarea în memorie a unor momente fericite' Ln secolul al 8I84lea timpul cotidian. în mediul rural !i ur an. (uc'. destinat de )umne%eu pentru odi$nă.cit.contra 2u%a#ului monden3 al spaţiului !i timpului.III4lea din motive comerciale.ră#itoarele !i ceremonialul lor era ata!at nopţii !i sa atului. P$ilippe &a7$on. diversitatea #ocurilor fiind legată de diversitatea de vârstă !i cea socială' A1< A1I P'"$aunu. noaptea apare ca o replică a %ilei6)in perspectivă teologică. ritualul supunerii totale !i a omnipre%enţei dia olice' Autorităţile civile !i religioase au fost interesate să limite%e ocupaţiile nocturne de orice natură. op.

într4o manieră proprie, î!i sta ile!te liniile, graniţele !i o b consistenţă c aparteU în acest cadru, cu o geometrie deopotrivă reală !i imaginară, 4 fiind acesi il pentru cei ce se regăsesc fideli în el, dar nesemnificativ pentru ceilalţi 4 se b înc$id c fapte, evenimente, amintiri, tradiţii comune'.aloarea spirituală a spaţiului este legată de memoria acestui spaţiu6 Iată, de ce, spaţiile reale capătă !i ele o încărcătură sim olică, imaginară, devin o topografie legendară, atât de pre%entă !i permanentă în cotidian' Hocali%ările spaţiului eroic 4 locul ătăliilor, cetăţi, palate, case memoriale 4 sau locali%ările cre!tine 4 Hocurile Sfinte, coline, grote, fântâni etc' 4 ane7ate unor amintiri colective, au devenit locuri de pelerina#, de penitenţă, de aniversare sau comemorare, adică un spaţiu sacru'Ora!e precum &oma, Ierusalim,Santiago de "ompostela, Hourdes sunt de secole centre sim olice ale lumii cre!tine, locuri ale miracolului !i, deci, ale pelerina#ului' Ln mentalitatea religioasă e7istă un spaţiu imaginar distinct, cel al Humii de )incolo' 5rădina &aiului sau 5rota Iadului au îm răcat în imaginaţia colectivităţilor forme comune, dar !i numeroase particularităţi' PNu e7istă un spaţiu !i timp mai plin de imaginar decât călătoria în Humea "ealaltăP scria B'He 5off, căci credinţa în această lume imaginară era alimentată de ilu%ia mântuirii sufletului de păcat, de speranţa misterioasei reînvieri a spiritului după moarte' A1E Ln afară de un spaţiu fi%ic, e7istă spaţiul trăit şi simţit de către oameni !i comunităţile care4l populea%ă !i4l imaginea%ă su formă de compartimente succesive, de la centru la periferie' Spaţiul trăit determină atitudinile colective de amiciţie, neutralitate sau respingere'Spaţiul necunoscut a fost dintotdeauna nelini!titor !i periculos, de aceea asupra acestuia s4au proiectat o sesiile timpurilor' A1?Pustiul, pădurea, insulele etc' au născut idealurile de singurătate ale eremitismului, dar !i utopia paradisiacă, a!a cum s4a întâmplat prin descoperirea Humii Noi'Marile descoperiri geografice :sfâr!itul secolele 8.48.I> 4 considerate ca al doilea mare eveniment din istoria omenirii după na!terea lui Isus Jristos 4 au ulversat treptat vi%iunile ar$aice asupra lumii, au generat noi mituri !i utopii 4 visul 0ldorado4ului6 4 sau au reînviat vec$ile mituri' Novus or is :Humea nouă> a fost asociată Paradisului terestru, de aceea a fost denumit Pământ al făgăduinţei' Amerindienii apăruseră descoperitorilor ni!te P uni săl ateciP, inocenţi !i fericiţi, un fel de antite%ă a umanităţii corupte !i ântuite de am iţii !i vicii, care se găsea în ătrâna 0uropă' A1;L Ln #urul unor date sumare !i imprecise sau prin informaţia suspectă de fidelitate a povestirilor !i #urnalelor de călătorie, Aproapele !i )epartele au fost supuse ori%ontului de a!teptare al colectivităţilor e7trem de divers !i su impactul unor interese aparte'"ălătoria 4 de e7plorare, de afacere, de studiu, de agrement etc' 4 a #ucat un rol important în e7tinderea cunoa!terii geografice, dar protagoni!tii ei au lansat o serie de imagini care ţin nu de realitate, ci de imaginar' Ln aceea!i măsură, ve$icularea cosmografiilor, a $ărţilor, a cărţilor !i #urnalelor de călătorie au avut impactul lor specific în diferite medii culturale !tiutoare de carteU la nivele dominate de o anumită mentalitate !i cu o redusă mo ilitate în spaţiul geografic, imaginarul a câ!tigat treptat e7pansiuneU pentru ţăran, aprecia &'Muc$en led, Pcentrul lumiiP este locul în care trăie!te, iar tărâmul cunoscut se întinde doar spre %onele cu care activităţile !i interesele sale au tangenţă' )incolo de spaţiul de interes !i curio%itate, restul este ignorat6 0litele, mult mai informate !i mai receptive, pe măsura e7tinderii mi#loacelor de informare, au avut privilegiul unui ori%ont de cunoa!tere geografică mai e7tins !i cu
A1E A1?

B'He 5off, Imaginarul medieval..., p'A?' &'Muc$em led, Culture populaire et culture des 6lites dans la 3rance moderne M$.e-$.IIIe silecle. !ssai, Paris, +lammarion, 1F?E, p'IF' Pustiul, de pildă, repre%enta valorile opuse ora!uluiU el este o realitate geografico4istorică, dar !i sim olică' :B'He 5off, Imaginarul medieval..., p'FE4F?>' "')elu%, "Dimaginaire a la d6couverte du monde. "De*emple du livre de Le an de ,andeville, în Analele /niversităţii (uc', Istorie, <@, 1FF1, p'?14?;' B'4B'Xunen urger, 'topia sau criza imaginarului, p'1?@41?A'
A1;

.e%i P'"ernovodeanu, I'Stanciu, Imaginea "umii +oi în kările :omâne şi primele lor relaţii cu >tatele 'nite ale Americii până în 7HXI, (uc', 0d'Academiei, 1F??, p'1@41A' ;E

alte consecinţe în plan mental' )acă imaginea lumii cunoscute a avut totdeauna o dimensiune mai redusă în con!tiinţa individuală !i colectivă, iar ac$i%iţiile s4au făcut diferenţiat !i e7trem de lent până în modernitate !i postmodernitate, tărâmurile necunoscute 4 terestre sau cosmice 4 s4au proiectat în imaginar e7centric !i fante%ist6 5eografia imaginară a cuprins totdeauna ţinuturi lu7uriante, e7otice, cu o umanitate insolită :uria!i, pitici, ciclopi etc'> care alimentau de fapt ilu%ia e7istenţei unor lumi mai ogate !i mai ine organi%ate social' Acest mira# i4a ademenit totodeauna pe e7ploratori !i aventurieri'Nu mai puţin pre%entă în mentalitatea timpurilor a fost ideea pluralităţii lumilor, care a sporit fascinaţia !i curio%itatea umană pentru civili%aţii terestre, su terane, acvatice, pentru marile întinderi de apă' A1F,oate au stimulat proiecţiile unor tărâmuri ântuite de mistere, de fenomene ciudate !i animale gigantice'Ha fel, misterele spaţiului cosmic au stimulat imaginaţia colectivă: proiecţiile, vi%iunile asupra posi ilelor lumi e7traterestre au îm ogăţit universul imaginar, dar au alimentat în acela!i timp angoasele !i rumorile colective' Identitate $i alteritate Imaginea de sine :identitatea> !i imaginea "eluilalt :a alterităţii> repre%intă, fără îndoială, unul dintre domeniile generoase !i interesante ale imaginarului colectivU căci, imaginarul alterităţii !i al identităţii de%văluie acele mecanisme intime care pun în mi!care atitudini !i comportamente sociale, e7plică mai adecvat comple7ele relaţii interumane'"unoa!terea !i recunoa!terea de sine este considerată esenţială în viaţa !i destinul orcărei naţiuni6 2Nu este de a#uns să fii tare, să ai însu!iri suflete!ti superioare')acă nu ai con!tiinţa clară a tăriei !i a însu!irilor ce pose%i este aproape ca !i cum nu le4ai avea62 "on!tiinţa despre alţii modelea%ă întotdeauna con!tiinţa despre sine'AA@ 2/n popor se descoperă sie!i !i lumii într4un proces îndelungat3 :0mil "ioran>, !i va tinde întotdeauna să4!i facă despre sine o imagine avanta#oasă, cumsecade'Identitatea poate fi considerat* o 2imagine narcisiac*,3 în raport ce "el*lalt' Orice naţiune î!i adoră propria imagine, iar această imagine luminoasă este i%vorul mândriei naţionale: 2toate neamurile au mândrie naţională' 0ngle%ii se mândresc întru înţelepciunea lor, france%ii în du$ul lor !i nemţii în filosofia lor, toţi au iu irea de sine''naţională, mândrie3 scria (ar u Paris Mumuleanu:Caractere ,1;AI>' Spiritul colectiv este multiplu, incoerent, fără unitate !i limite sigure, dar nevoia de solidaritate !i comuniune impune repere comune legate de etnie, lim ă, teritoriu, credinţe, tradiţii, o iceiuri, memorie istorică etc' )e pildă, o colectivitate are memoria trecutului său glorios, dar !i pe aceea a unui destin tragic'Aceste componente ale sale au fost !i sunt folosite în speculaţiile ideologice din secolul al 8I84lea 6 )e altfel, identităţile naţionale tind, în întreaga lume modernă, să se înc$idă în definiţii ideologice !i să se reclame din memorie'"on!tiinţa identităţii ar putea însemna, astfel, o fidelitate misterioasă !i capitală, trăită de comunităţi ca o apartenenţă afectivă, emoţională'&ecunoa!terea este o nevoie fundamentală, legată de identitate'"oe7istenţa colectivă se a%ea%ă pe recunoa!tere facceptare, admitere :opuse stigmati%ării> de către comunitatea fiecătui mem ru'Activităţile economice, culturale, educative, ritualurile festive sunt colective prin natura lor, prin influenţa comple7ă a colectivităţii' "on!tiinţa pu lică a identităţii naţionale este o creaţie acumulativă începută din secolului al 8I84lea, când, la nivel elitar, s4a construit o imagine ideali%ată romatică, ce a devenit treptat sursa de a%ă a naţionalismului românesc Profilul identitar românesc apare ca o sinte%ă de elemente spirituale, dedusă din procesul etnogene%ei române!ti, care com ina mai multe grupuri etnice6O asemenea alc imie originară ar putea presupune temperamentul desc$is !i vioi al dacilor, spiritul generali%ator !i a stract al romanilor, precum !i darul poetic al slavilor' )reptatea, li ertatea frăţia, toleranţa au devenit etic$etele romantice ale firii românilor6 )intre trăsăturile positive ale românului sunt consecvent amintite: agerimea :mai ales când sunt în afara ţării lor>, dorinţa de sc$im ări, vite#ia înnăscută !i mila, iertarea
A1F

P'Ja%ard, Criza conştiinţei europene, (uc', 0d'/nivers, 1F?=, p'A?' H'(oia, "D!*ploration imaginaire de lDespace, Paris, Ha )ecouverte, 1F;F'
AA@

Identificarea "eluilalt pentru afirmarea de sine a dus 4deseori în istorie64 la pierderea măsurii, acest fenomen social fundamental numindu4se 7enofo ie' /ra faţă de "elălalt poate fi considerată o formă de recunoa!tere reciprocă' Iată, de ce, în numeroasele culturi tradiţionale s4a instituit o datorie sacră de ospitalitate faţă de străinii, pentru a îmblânzi sau masca această atitudine')')răg$icescu, )in psi ologia poporului roman. Introducere, (uc', 0d' Al atros, 1FFI, p'1F,AA, 1@@'

;?

:nimeni nu este fără păcat >, devenită !i regulă politică' AA1)imitrie "antemir oferise !i el în )escriptio moldaviae o sc$iţă relevantă a firii românilorfmoldovenilor, care seamănă uimitor cu profilul imaginii străinilor despre români' "antemir scria despre trufia !i nestatornicia poporului său, despre cura#ul, dar !i inconsecvenţa, ignoranţa lui T de pildă, ideea că cei învăţaţi n4au mintea întreagă 6 4 despre fatalismul, adică credinţa în soroc care îl domină, despre atitudinea violentă faţă de străini, despre eţia, $oţia care4l caracteri%ea%ă' 0ruditul domn al Moldovei repro!a poporului său faptul că 2ridică tot timpul în slăvi ospitalitatea pe care o arată străinilor !i drumeţilor :O> Mărturisesc sincer că în afară de credinţa ortodo7ă !i de ospitalitate, cu greu am putea găsi ce să lăudăm pe ună dreptate'2&eferitor la viciile politice o cronică de pe vremea lui "' (râncoveanu, de la sfâr!itul secolului al 8.II4lea în!ira printre ele corupţia, a u%ul, traficul de influenţă, care e7puse pu lic au rămas instrumente ale puterii'&isipite pe un imens spaţiu temporal, sec 848.III aceste constatări sunt regăsite !i în imaginea de sine din secolele 8I8488' Imaginea de sine a românilor apare, astfel, ca un imens aluat e*cepţional, grav, alterat, dar nu iremedia il, de vicisitudinile istoriei' "au%a ma#oră a deformării sufletului românesc este legă de stăpânirile străine, considerate apăsătoare !i lungi' Această îndelungată raportare la puterea politică străină, turcă, rusăU austriacă este punctul de plecare al unui comple7 de inferioritate al sufletului etnic românesc ce a generat atitudini ca: pasivitatea, re%istenţa defensivă, resemnarea pasivă, frica, lenea etc'Numai că aceste aspecte morale !i etice, care pentru lumea orientală au o oarecare #ustificare, mai ales de ordin religios, sunt considerate ca mari defecte pentru români' )efecte pentru că sunt puse în comparaţie cu spiritul occidental, evaluat întotdeauna po%itiv' Parado7ala formulă lene!, dar inteligent a devenit un cli!eu în faţa căruia valurile de naţionalism au luat o atitudine de resemnare, dar c$iar !i de mândrie' AAAInfluenţa Orientului a fost apreciată ca glo al dăunătoare, dând na!tere la un cli!eu care a devenit deseori un suport al #ustificărilor60mil "ioran constata e7istenţa unui cli!eu de mărturisire a de%astrului colectiv:+umai în :omânia este posibil, suntem ultima ţară din lume ''U speculaţiile sale merg spre ideea, deloc măgulitoare, că românul are o slabă aderenţă la valori.. nu e*istă popor în lume care să facă o virtute din faptul de a nu munci. dn :omânia tipul omului inteligent şi unanim simpatizat este c iulangiul, sau în faţa e!ecurilor nici un român nu se simte personal vinovat etc.)orinţele neîmplinite sunt sursa dramatismului interior, iar ceea ce s4a creat în &omânia până acum poartă stigmatul fragmentarului',oată forma românească de e7istenţă este stăpânită de geniul momentului, de o cultură a imediatului, din care re%ultă multe improvi%aţii fără dura ilitate, lipsa construcţiilor monumentale' Cetăţile ,oldovei nu mă consoleazăU românii tot în munţi fugeau.AA= Ideologiile naţionale au evitat să valorifice în pedagogia lor aspectele negative, e7punându4le doar pe cele po%itive, care stimulea%ă mândria, orgoliul naţional' "unoa!terea de Sine !i a "eluilalt sunt complementare, căci imaginea despre e *istenţZ sine constituie totdeauna un tipar cu care sunt 5udecaţi ceilalaţi.. +ranţu%ul consider*, de pild* profun%imea neamţului ne uloas*U farmecul slavului, nes*n*tosU spiritul practic al anglo4 sa7onului, a surd !i lipsit de discern*mântOAnglo4sa7onul #udec*, dimpotriv*, pretenţia france%ului de a pune logic* în toate, plicticoas* !i ar itrar*U adâncimea neamţului, voinţ* artificial* de sistemU misticismul slav, periculos !i inutil'3 AA<"ontactul cu "elălalt, interferenţele din interiorul sau dintre mediile sociale !i culturale, generea%ă nu numai tensiuni !i compromisuri 4 pe care le de%văluie studiile de impact 4 ci !i un alt aspect, acela al unor fenomene de difracţie, deviere, deformare a imaginii "eluilaltU cu atât mai accentuate aceste deformări cu cât distanţa
AA1 AAA

H' (oia, Istorie şi mit în conştiinţa românească, p'1EE41E?' )'(ar u, !tica ortodo*ă şi spiritul românesc, în 3irea românilor, coord )aniel (ar u, (uc', 0d' Nemira, A@@@ p'=I4=E,I='
AA=

Ibidem, p' E<4EF, ;E'S'Anto$i, Civitas imaginalis. Istorie şi utopie în cultura română , (uc', 0d' Hitera, 1FF< , p' A@;4A1@' AA< Imaginea celuilalt a fost temă de de% atere la "ongresul de istorie de la Stuttgart din 1F;I, unde i%antinista JGlWne A$rRiler a vor it despre tema PmarginalilorP într4o societate'&aKmond Aron, Introducere în filosofia istoriei.!seu despre limitele obiectivităţii istorice , (uc', Jumanitas, 1FF?, pp' ;F !i FI'

;;

geografică este mai mare !i relaţiile mai sumare' Impresiile pe care străinii, la rândul lor, !i le fac despre un popor sunt diverse !i alunecoase, depin%ând de factori intelectuali, ideologici, politici, culturali, religio!i etc' &elatările folclorice sau cele scrise surprind întotdeauna o vi%iune simplificatoare, fie ea po%itivă sau negativă6 "ontactul prin călătorie, de pildă, este o e7perienţă !ocantă pentru că străinii se a!teaptă să găsească în drumul lor oameni !i o iceiuri familiare6 Punctul lor de o servaţie critică are ca reper poporul din care provin, de aceea firea altora este inaccepta ilă !i deci preponderent negativă6 )e pildă, notele călătorilor străini despre ţările române :sec' 8.I48.III> relevă aproape toate în firea românilor câteva trăsături negative considerate drept structuri mentale specifice: românii sunt ve!nic nemulţumiţi, dar ră dători la orice munci !i lipsuri, sunt foarte puţini primitori, au fire nestatornică, impulsivă, î!i nesocotesc domnii !i îi sc$im ă pe ace!tia cu multă u!urinţă, au supersiţii, sunt lacomi de ani !i mâncare, sunt născuţi pentru de%măţ !i furt, de aceea nu socotesc eţia un păcat, !i nu se spovedesc decât în pragul morţii' Nepăsarea, lenea fi%ică !i mintală, adică lipsa de iniţiativă, resemnarea, lipsa de încredere în sine, !i mai presus de toate fatalismul, încrederea oar ă în soartă sunt o servaţii ce se regăsesc constant secole de4a rândul în desrierile străinilor' +irea românilor este asociată 2civili%aţiei3 pe care o constată străinii !i care este diferenţiată valoric ca inferioară faţă de cea occidentală6 /n anume Marmier nota pe la 1;<? că familiile tărăne!ti se adăposteau în 2coli e, în care, noi, în +ranţa, n4am adăposti nici vitele63AAI Ln 1;EE consulul general al (elgiei în &omânia, BacCues PoumaK, reali%a o interesantă imagine despre oamenii .ec$iului &egim !i oamenii noi:de la 1;EE6>:P Oamenii trecutului au avut toate viciile servituţii, temperate totu!i de un fel de cumsecădenie patriar$ală !i de o moderaţie a sentimentelor care4i făceau indulgenţi faţă de ceilalţi, pentru că !i ei voiau să se ucure de indulgenţa celorlalţi :O> "ei din noua generaţie pre%intă un caracter comple7 :O> Lnainte de toate, remarc că sentimentul religios este complet a sent din sufletele lor: aceasta ţine de esenţa însă!i a religiei greco4ortodo7e, religie pe de4a ntregul e7terioară, lipsită de predicaţie !i de învăţământ teologic !i consistând aproape numai din practici puerile, la care oamenii din popor ţin mult, împăcându4le însă în c$ip desăvâr!it cu o mare licenţă a moravurilor !i pe care oamenii de lume le dispreţuiesc ca pe ni!te copilării ridicole'"lerul este, în general, lipsit de instruire :sunt câteva e7cepţii onora ile>'"lerul înalt iu e!te intriga, clerul de #os are viciile ignoranţei, totul fiind dominat de un spirit de toleranţă e7cesivă, care ar fi o virtute, dacă n4ar fi vor a despre indiferenţă' +amilia nu e7istă în &omânia' Posi ilitatea divorţului slă e!te toate legăturile !i face din căsătorie doar un concu ina# de mai scurtă sau mai lungă durată' Mai ales, în Moldova această plagă s4a întins într4atât încât în aproape fiecare căsnicie e7istă copiii din diferite căsătorii, ăr aţi !i femei pe care întâmplarea i4a adunat, pe care o altă întâmplare îi desparte:O>&omânii î!i iu esc ţara, sau cel puţin vor esc mult despre ea, !i se lasă cu u!urinţă purtaţi de emoţie la au%ul numelui patriei lor' &omânii înţeleg u!or, pricep imediat !i au un spirit finO"itesc cu aviditate istoria, dar pentru a4!i satisface mai degra ă o curio%itate copilărească decât pentru a învăţa marile ei lecţii' )e aceea, ei preferă istoria contemporană !i, în această istorie, partea anecdotică' Adoră pamfletele, istoria citită în alcov :O> Hi se pare că viciile celor mari îi a solvă de propriile vicii'"âţiva au a ordat totu!i latura de erudiţie a istorieiU ei au strâns o groa%ă de documente, dar le lipse!te spiritul de coordonare :O> "$estiunile politice îi preocupă în cel mai înalt grad :O> Imaginaţia românilor este vie !i mo ilă :O> 0i se entu%iasmea%ă u!or !i se potolesc nu mai puţin repede :O> Sensi ilitatea li se aseamănă cu imaginaţia :O> nu păstrea%ă amintirea răului mai mult decât pe cea a inelui'Nu sunt deloc ră% unători, după cum nu sunt nici recunoscători'3AAE
AAI

Apud )' )răg$icescu, op. cit., p' =?E' Imaginile Alterităţii, pe lângă faptul că însoţesc toate #udecăţile privitoare la "elălalt, provoacă diverse refle7e: de preferinţă sau de respingere, manii, fo ii sau filii' /neori repre%entările colective asupra "eluilalt devin cli!ee !i sunt c$iar mai tenace !i mai persistente decât cunoa!terea realităţii'H',renard, ,6ntalit6s et stereot1pes. .o1ageurs franWais en Italie au $.IIIe si%cle'"ongrWs international des sociGtGs savantes, Himoge, nr'1, 1F?;, p'E?'
AAE

Apud .asile Stanciu, 'n raport consular belgian din 7H^^ despre caracterul şi moravurile românilor, în :evista istorică, =, 1FFA, p' 1A@@41A@1'3 'voi încerca să Tl determin cu o e7actitate tot atât de îndepărtată de denigrare ca !i de apologie''3

;F

)imensiunea umană a istoriei. considerând4o fenomen patologic. $ăituit de autorităţi. din acest punct de vedere. dar îi conferea o importanţă incontesta ilă în familie. musulmani. în funcţie de ponderea pe care a avut4o nu atît în familie. turcului sa ia. 1<?' F@ . (runo Mondadori. moravuri. la greci !i romani' +o ia medievală a 2contaminării iudaice3 s4a datorat activităţilor de camătă. faţă de alterităţi. femei. la nivelul elitelor intelectuale imaginea celorlalte naţiuni nu mai are accentele ironice de la nivelul popular' Ln 1.E. criminali. sâr ului sapaOiar muntenilor inima u!oară6AA. Mîniile colective au fost canali%ate spre idolatrii.(uc. teama faţă de necunoscut !i4au pus amprenta serios asupra imaginii "eluilalt' Perceperea Alterităţii este legată de palierele mentale !i de cultură sau de accesul la informaţie. precum ne unii !i săracii nu a rămas fără mutaţii' Mic$el +oucault a constatat că în 0vul Mediu ne unia era o oală PsfântăP. p'1E@41E1' ' AAF Ibidem. 0d' Meridiane. eretici. Introduzione alla storia sociale. p' I@4I1' Idem.ungurului mândria. care erau tradiţional discreditate'Ostilitatea populară faţă de evrei se semnalea%ă după secolul al 8I4lea !i au devenit dese în secolele 8. nu era diferită de cea din secolul al 8I84lea: )omnul )umne%eu când a alcătuit lumea a pus rânduială !i semn fiecărui neam:Pe ţigan l4a învăţat să cânte cu cetera. respingător !i a condamnat sărăcia ca pe un flagel'(rigandul. e7trem de variate: e7istă un Altul în interiorul "etăţii sau înafara ei' Ln prima categorie registrul Alterităţii este foarte larg: de la mediul familial 4 imaginea femeii marcate de stigmatul religios !i de cel social 4 la câmpul larg.II să fie cei suspecţi. de deose ire netă. cu PlegiunileP sale de marginali. genero%itate. la cunoa!terea !i PdescifrareaP "eluilalt' Alterităţile sunt întotdeauna anali%ate prin prisma principiuiior. ciumaţi. pe care o întîlnea Sadoveanu la mi#locul secolului 88 !i pe care a redat4o în Baltagul. misterul maternităţii au ţesut în #urul femeii alegorii nefaste'"ultura umanistă îndulcea imaginea femeii. referitoare la a nu rîvni la nevasta altuia. influenţând pe guvernanţi sau opinia pu lică' +iind o perioadă de întărire a specificului naţional. p' <@4<A' AA. neamţului i4a dat !uru ul''evreuluiO anii. evrei. valorilor. căutarea unui model ideal sau dimpotrivă a unui Pţap ispă!itor. p' 1<<. Ha noi călătoriile romanticilor pa!opti!ti în Italia sau în +ranţa sunt relevante prin imaginea po%itivă a surorilor întru latinitate' Al' )uţu.I4 lea ne unii !i săracii să fie priviţi negativ. deprinderi. dar a ia secolul al 8I84lea va pune pro lema emancipării ei 4 AA? Paolo Sorcinelli.)irecţii în istoria mentalităţilor. împrumutului pe amanet. stigmati%ată de păcatul 0vei. care s4au su stituit unei cunoa!teri autentice. "iteratura comparată. căt în viaţa socială' "re!tinismul a sugerat o imagine suspectă a femeii. anditul. #afurile sale sunt considerate PlegitimeP' &e elii #ustiţiari erau c$arismatici pentru că inspirau o teamă imensă' Persecuţia sau martirul lor le4a pregătit !i mai ine intrarea în mit !i în legendă'Qi imaginea femeii a cunoscut faţete diferite de4a lungul istoriei. infirmi. vestimentaţie etc' Mentalitatea populară. în #urul cărora s4a conturat în con!tiinţa colectivă un imaginar uneori grotesc'AA? Nevoia de distincţie. Milano. per!i. 11FFE. împotriva lor instituindu4se măsuri de întemniţare'AAF )acă în 0vul Mediu ne unul !i săracul erau un fel de Ppelerini ai lui )umne%eu.moravurilor celor care îi au în vedere'/n autor de scrieri de călătorie critică sau laudă ceea ce nu găse!te familiar în spaţiul vi%itat o iceiuri. cel care face dreptateU crimele. iar în secolul al 8I84lea s4a instalat pentru o lungă periopadă steteotipul Pletargiei orientaleP'Ln secolul al 8I84lea presa a a ordat frecvent cli!ee. colectiv. vră#itoare' . deoarece încalcă !i înfruntă legile. vaga on%i etc'. ceea ce transfera pe seama ăr atului responsa ilitatea de a asigura sta ilitatea familiei' Ln mentalitatea populară ciudăţeniile corpului. pentru ca din secolul al 8. de care ăr atul tre uia să se îngri#ească' Printre cele zece porunci se află una importantă.P precum !i frica.P modernitatea a desacrali%at ne unia.ec$i de patru milenii. a eneficiat în secolul al 8I84lea de o proiecţie de4a dreptul inevoitoare în imaginarul păturilor sociale săraceU $aiducul era #ustiţiarul.P07presiileP Alterităţii sunt. poporul evreu a întâmpinat ostilitatea unor civili%aţii antice: de la egipteni.I48.<E PAl ina &omâneascăP pu lica articolul Caracteristica naţiilor europene. ca mamă de prunci.III4lea . de lansare a amiciţiei dintre naţiuni spre inele umanităţii. Il (uotidiano e I sentimenti. unde semnala diferenţele de religie. unde PconCuistaP n4a fost tolerantă contra unor alterităţi rasiale !i culturale' Nici imaginea marginalilor. lepro!i. care în 0vul Mediu erau cei minoritari. pentru mulţi cărturari Asia era continentul sclaviei. 1F. a ilonieni. moravuri. negoţului cu vec$ituri. ar$itectură etc')e cele mai multe ori alterităţile care nu împărtă!esc acelea!i principii cu călătorul este etic$etat ar ar sau primitiv' Ln secolul al 8.II în Spania. pentru ca după secolul al 8.

eclinul O*iective# definirea din perspectivă istoriografică a miturilorU descrierea destinului miturilor de4a lungul istorieiU manipulare mitologiilor de către ideologiile moderneU descierea profilului marilor mituri moderne Noţiuni c"eie# mit. p'=?=U B'"'Sc$mitt.1t es et r6presentations de la femme au $I$e si%cle. . 0entru o istorie a imaginarului. alte minorităţi. ci !i $andicapaţii. 1F??' B')elumeau. erau consideraţi opu!i firii atenienilor'Platon descria cu detalii insula atlanţilor. ră% unarea a fost Străinul. fiecare societate regânde!te mitul în funcţie de sensi ilitatea sa' Lncă din Antic$itate.:. necunoscutul. 4roul $i eroi)area. o imagine. Platon pomenind în Critias că povestea mitică provenea de la egipteni. II. mitologii. nu numai rasiale. a fost folosit de . ca purtătorul tuturor nenorocirilor. E@.p'E=' F1 . ţiganii. în ansam lu tene roasă :căi de acces su terane. comunism !i fundamentalism'Străinul este totdeauna suspectat de rău. artistul etc'. Paris.6t ap 1si(ue>. savantul. profesii etc'A=@)ar. în "a +ouvelle . de fapt. Ce sunt miturile3 Miturile $i ideologiile. el este contemporan cu umanitatea4 preci%a 5eorges 5usdorf. căci atlanţii decadenţi. "Dimagologie litt6raireN essai de mise au point istori(ue et criti(ue ..#uillet4sept'. c$iar ostilă asupra diferenţei.. romantismul. 1FFA. cu porniri mizerabile.omeniile imaginarului social. Ce sunt miturile3 . carte%ianisul. ca peo referinţă negativă. pornind cu Socrate !i traversând epocile istorice în care s4au manifestat ca moduri de gândire :augustianismul. Progresul $i . op. scolastica. ca putere maritimă. ci venerabile6 Pentru Platon m1t osurile erau considerate mi#loace pedagogice de transmitere a cuno!tinţelor de la o generaţie la alta' Mitul Atlantidei era ancestral c$iar !i pentru greci. 'topia sau criza imaginarului. 3igures de lDalterit6. în :evue de litt6rature compar6e. căci fiecare epocă.itul datează. adică toţi cei care depă!esc ori%ontul de a!teptare al "etăţii. nr'= . pentru că nu sunt receptivi la codul cultural al ma#orităţii'&efu%ul diferenţei !i tentaţia #ustiţiară prin convertirea sau eliminarea "eluilalt au cunoscut puseuri teri ile prin na%ism. a specificului !i integrităţii unei unităţi naţionale' Naţionalismul este o vi%iune critică. dar !i ereticul. mai ales de epidemii' Imaginea Străinului. în anumite medii sociale !i culturale 4.rsta de aur. B'M'Moura. imaginar politic. pp'A?E4=@I' B'(audrillard. Paris. M'5uillaume. p'11. 1FF<' P'Ja%ard.. sunt consideraţi dia olici !i periculo!i' +rica de străini î!i găse!te refugiu în naţionalism. p'A?1' A=1 B'4B' Xunen urger. "$ampion. dar nu se perimează.istoire.desigur. . vestimentaţie. ve%i Z'9ni ie$ler. Salvatorul. po%itivismul> se constată vi%iuni diferite despre miturile. pentru că această ideologie promite asigurarea protecţiei. care descriseseră un continent fa ulos scufundat în mare de un cataclism gigant' Platon a considerat Atlantida. Maile ansam*luri mitologice moderne # %. anali%ate su raportul posi ilităţii lor de a e7prima adevărul'Aristotel credea că miturile nu tre uie privite drept structuri verita ile. dar cu o ar$itectură de suprafaţă a capitalei care semăna cu ora!ul grec'A=1 Miturile sunt o dimensiune colectivă transmise pri memoria colectivă.cit. a fost una dintre !ireteniile a ile ale naţionalismului'Mai ales Străinul. iluminismul. mai ales cea rasială !i religioasă' I+ . "D istoire des marginau*. pentru a orienta pre%entul !i viitorul Memoria colectivă nu reţine din trecut decât ceea ce este un model viu sau capa il de a fi retrăit'"ultura occidentală renascentistă : cuvântul :inascita. Cons iraţia $i Revoluţia. indisciplinaţi.1t e et . este aducător de nenorociri. provocând o stare de nelini!te. cel care traduce.Miturile.. căci repre%intă un potenţial pericol' Străinii:evreii. $eterose7ualii etc> sunt priviţi negativ. o scure>. Paris. Prometeu de)lănţuit. pentru ca în secolul 88 femeia să se Pmasculini%e%eP prin comportament.asari în 1II@6 > care a însemnat o puternică fascinaţie faţă de modelele antic$ităţii clasice6 2"ărţile une3 ale Antic$ităţii readuceau în mintea A=@ H'(oia. cel spre care se îndreaptă în mod deose it neâncrederea. ideologie. vigilenţa. care vor e!te de ieri.

p'A. apoi cea modernă au fost pilotate de două modele fundamentale. scria M' 9ogălniceau în Cuvîntul de desc idere la cursul de istorie naţională . ca !i la Ja!deu mitul cosmogonic asecundea un mesa# în povestea cu Soarele !i Huna.are.acciu. un fel . infantile. )ece al. de aceea au fost primite cu înţelegere de către clerici' "$iar dacă doctrina teologică a 0vului Mediu s4a împletit cu o tradiţie a Antic$ităţii. când 9ogălniveanu scria în )acia literară despre e7celenţa folclorului românesc. care nu cred nimic. 'n studiu al ar etipurilor. stelele sunt puse într4o misterioasă legătură cu destinele de pe pământ' 0minescu :istoria era pentru el o umbră sfântă. de pildă "e%ar (olliac a fost unul dintre cei care vor eau de no leţea !i vec$imea cosmogoniei noastre :vec e ca pământulY' (oliac pretindea că.oamenilor virtuţile !i cuno!tinţele vec$i. Jeliade &ădulescu a fost atras de mitologia dacilor. 1F. urmărită de astrul lumiinii pe vecie. A== &omanicii no!tri au fost facinaţi de mitologia naţională.raian. fără a putea fi a#unsă din urmă pentru PcununieP'"osmosul. până !i Jomer s4ar fi inspirat de la eroii no!tri'"a !i (olliac. primitive.Y apoi Iorga credea că mitologiile naţionale surprind mi!cările suflete!ti ale unui popor'. .raian. plecarea de a crede la tâmplări e7traordinare. a vă%ut în cavaler spiritul disciplinat. iar N'(ălcescu se mândrea la au%ul denumirilor de "ălugăreni. re4 na!terea Antic$itatăţii a fost su semnul altor valori. nici c$iar Mircea 0liade'Pentru 0liade.<@.iteazul. )oc$ia.?. persona#ul dacic era aceea!i cu persanul A=A A== Al')uţu. romantismul. :în nota introductivă la Balada lui But> a urzit pe la toate naţiile istorisiri întăritoare de mirare. individualitatea fiecăruia.)irecţii în istoria mentalităţilor.când basmele. p'?A4?=. cu maniere elegante !i gust pentru fast' A=A Printre romanticii no!tri.endinţa.i ai . iar Nicolae )ensu!ianu susţinea că )acia fusese cândva Pţara legendară a titanilorP A=< Istoria romantică a deplasat accentul de la rigoarea factogică la emoţia mesa#ului evocat' Inima îmi bate când aud rostind numele lui Ale*andru cel Bun. ?.F4 AF<' A=< )e un asemenea protocronism nu au scăpat nici unul dintre cei care s4au aplecat asupra mitologiilor. un semn al unei vârste de aur primordiale. îndrăgostit de ceea ce numea eroismul medieval.a lui . dacă nu descoperă un adevăr în spatele alegoriilor mitice'Mai ales după 1. preluate tot din trecut: mona$ul. )imensiunea umană a istoriei. Ale7andru.animalele etc' Jeliade sesi%ase pre#udcăţile raţionali%ante ale epocii. această valori%are afectivă răsfrângându4se ân anali%a documentelor' Aron )ensu!ianu credea că mitologia ar fi tot ceea ce ar putea crea Pfanta%iaP mai măreţP.A. concepţiile despre lupta dintre ine !i rău' Pentru 0minescu mitul era o P$ieroglifăP.4?F' 0lena . (ogdan pu!i în acţiuni patriotice e7emplare'5$'Asac$i a fost un admirator al lui . a!a încât Platon sau Socrates au devenit surse de inspiraţie pentru noi vi%iuni despre lume' Ln general cultura medievală. Gtefan cel . ca despre o relicvă a sinelui multiplu :con!tiinţa colectivă> a vremurilor trecute')upă părerea sa mitul sau fa ula ar aparţine Pprimelor soţietăţiP. dar !i plantele. vremurilor de demutl trecute. romanticii au vă%ut literatura ca plecând neapărat de la mitologie' . care surprindeau universul demonologic al românilor. p 'A. care au folosit e7presia Pmitologie românăP a fost Alecu &usso în Cugetări :1. iar (olliac al lui )ece al' 9raianida :1. dar termenul a devenit frecvent a ia la sfâr!itul secolului al 8I84 lea' Jeliade &ădulescu pomenea !i el de PmitiologiePca de un Promanţ istoricP..F4AF1' FA . (uc'0d' Minerva..II>.> lui (olintineanu considera că )oc$ia. pă%itorul de comori. :omantismul românesc.iubite erau înc-adevăruri' Marele poet sesi%a genial faptul că în perioada tradiţională mitul era trăit ca adevăr'Ha 0minescu. scria 5$'Asac$i. pomenit de Jerodot. ar fi '''PacvilaP:vulturul ple!uv> dacică' Ibidem. apoi Ja!deu : pasionat de Petnopsigologie> căutau mitologia în vadurile ogate ale folclorului auto$ton' Alecsandri a fost un culegător de )oine. cura#os. cre%ănt că multe dintre %eităţile dacice au inspirat marile mitologii europene' 'Alecsandri. cavalerul !i înţeleptul. grifonul cu trup de leu !i cap de vultur. modelate după aspiraţiile fiecărei perioade' Mai tîr%iu. în numele altei grandori.ermopile al românilor' Istoria dacică sau medievală era considerată fa uloasă prin amestecul de %ei !i eroi: _amol7es. care personificau eroii4%ei.

imnului religios. fie ignorate. provenit din grecescul m1t os.acciu. repre%entat printre alţii de "laude4HGvi4Strauss. 1FF<. op.?. a perpetuat însă o stranie nevro%ă culturală. drama rituală. ritualic.' Mariescu consemna în revista 3amilia diferitele credinţe despre (a a )oc$ia !i pricolici' S'+l' Marian pu lica între 1. în care se amestecă $aotic !i inutil ipote%e !i metode A=I Ln presa din 1.?A Al'. considerate resturi de o scurantism'Miturile sunt. degradate. miturileOse întâlnesc pretutindeni' . c$iar !i cele mai ar$aice. virtuţi. acţiuni umane' Paradigma po%itivistă. Paris. etc 0')urS$eim. cele rări.F. dar avertismentul lor că între realitatea fante%iei mitice !i realitatea concretă tre uie să se facă distincţie netă a fost interpretată de unii ca o c$emare la evacuarea mitului din istorie6 Pre#udecata mar7istă că mitul este o e7plicaţie falsă !i c$iar nocivă. a luat în serios miturile.. a dansului. camuflate. înseamnă conceperea unei lumi ideale care se suprapune lumii reale în care se scurge viaţa profană'Mitul asigură ilu%ia apropierii de transcendenţă prin forma sa. p'AF=4AFI. P$aosul primordial. ea configurea%ă reînceperea. această Pvirtute misterioasă care scapă !tiinţeiP :0')urS$eim> !i care constituie o caracteristică esenţială a religiilor.. a a%vârlit rutal acest verita il document istoric de pe masa cercetării'07igenţa raţională a !tiinţelor a făcut ca povestirile mitice să fie etic$etate drept tentative primitive ale popoarelor de a e7plica lumea.re uie doar să le recuno!ti' A=EMitul. !i care 2se degradea%a3 în legende.ituri. trad'I'(ădescu. Ia!i. iar în 1.. AF. povestirea însă!i: rugăciunea. pp'<F4I@' Ideali%area.PLnţelegea mitului. imaginea sacră. care formea%ă 2armătura3 con!tiinţei religioase. 3iguri mitice şi c ipuri ale /perei-de la mitocritică la mitanaliză. că toate religiile. mistic. iniţia%ă modelele de comportament !i ritualurile'Mediul autentic al mitului este sacrul'M 0liade !i J'"or in au fost cei care au e7plicat sensul mitului de istorie sacră. sim olurilor.itea%ul iar Ioan . #ertfă !i pra%nic A ia după al doilea ră% oi mondial structuralismul. !ssai sur les sciences et la p ilosop ie de lDimage.P în care normele sunt a olite. p'1?. vise şi mistere. 1FFI. semnul sim olic.itologia daco-română. care apărea ca o parte opusă !i negativă în raport cu raţionalul' Istoria religiilor a de%văluit perenitatea imaginilor !i a miturilor fondatoare ale fenomenului religios'M'0liade arăta în F9rait6 dD istoire des religions.EF>.@ în Albina Carpaţilor !i Amicul familiei articole despre . e7primate în rituri' "a poveste a "reaţiei. ci modele de gândire care sim oli%ea%ă aspraţii. p'F?' F= . p'=?F' B'4B' Xunen urger. reînnoirea !i dominarea timpului prin iniţiere. care reflectă structurile constante ale co!tiinţei colective de4a lungul timpului'0le nu sunt povestiri 2mincinoase3 .. în esenţă. de identificare a miturilor cu primitivismul'"ercetătorii po%itivi!ti suferă de sindromul mitofobiei. fie introduce într4o e7plicaţie raţională complicată :care urcă nucile în pod cu furca6>.cit. e7altănd ogatul fond mitologic naţional 0'.Mit$ra'Mitologia naţională la (ălcescu era modelul de eroism înc$inat li ertăţii de către strămo!i' (ălcescu ăl admira pe Mi$ai . marcată de infai ilitatea raţiinii. domină !i modelea%ă con!tiinţa colectivă. 'topia sau criza imaginarului. î!i organi%ea%ă o reţea de mituri. folosită de e7ploatatori împotriva celor oprimaţi. miturilor. comemorări'Săr ătoarea sim oli%ea%ă.41. 1FF?. preci%a 0liade în . a faptelor e*emplare ale %eilor.odă era elogiat de Ja!deu ' A=I "urio%itatea pentru povestirile mitice !i pentru surprin%ătoarea similitudine dintre miturile aparţinând unor culturi diferite a intrat în preocupările antropologice în secolul al 8I84lea'Mar7 !i 0ngels recunoscuseră ei în!i!i faptul că mitologia învie. propune un model e7istenţial pe care4l comunică prin intermediul ritulor: săr ători. asme !i fa ule. se va număra într4o %i printre cele mai folositoare descoperiri ale secolului 88'O anali%ă adecvată a mitologiei difu%e a omului modern ar umple volume întregi'+iincă laici%ate. ca manifestări confuze şi embrionare ce ţin de con!tiinţa primitivă'Ln secolul 88 etnologii s4au ocupat de mituri în Ppsi$ologiaP popoarelor primitive. religios etc'. pentru că identifică pre%enţa miturilor doar în Pdepă!iteleP concepţii religioase' Paradigma laică a spiritului intelectual !i universitar se declară incompati ilă cu cercetarea ar$etipurilor. Jatier. Polirom. mitul e7primă !i confirma valorile !i normele religioase ale societăţii. "DImaginaire. încercând să e7plice funcţia socială a miturilor' Psi$anali%a a legat forţa colectivă a miturilor de incon!tient. icoana. făcînd alergii la termini precum ar$etip. 3ormele elementare ale vieţii religioase.. 0d'Nemira. de genul recitării liturgice.=@I' A=E 5il ert )urand.EF apăreau articole )espre mitologia dacilor :1. A1I'Idem.

cu o dimensiune morală e7cepţională'"ompetenţa istoricului pretinde o necesară clarificare a termenului de mitificare.)e l& istoire des mentalit6. A@@@. la fi7area identităţii individuale !i colective. în raport cu termenul mistificare. trad' Institutul 0uropean.p' .p' I<' A=F H'(oia. în [uestions dY$istoire contemporaine' F< . <A4<=. Nu numai societăţile ar$aice !i cele medievale. dar !i cele moderne se $rănesc cu acest element vital al mentalităţilor colective' Mitologiile nu numai că nu au dispărut în timpurile contemporane.1t ologie istori(ue roumaine M$I$e et $$e siecleY. care se contra%ic sau se anulea%ă reciproc'Mitocritica raţionalistă pretinde că mitul nu poate fi înţeles pentru că nu se supune logicii raţiunii'Mitul nu este du!manul raţiunii.=4 . Istorie. modelul transcendenţei pe cel al puterii conducătorilor. mitul criogeniei pe cel imortalităţii' Propaganda politică. care înseamnă eroare' )in păcate unii istorici fac în mod tendenţios o identificare a mitului cu sensul său din lim a#ul comun. indiferenţa ori tratarea superficială a altor categorii de surse 4 lingvistice. >imbolistica politică. eroi. istoriografia nu poate ignora gândirea mitologică. în Analele /niversităţii (uc'. P$ilippe &a7$on. sociologice. iologiste. iar raţiunea nu tre uie să proclame moartea mitologiei' Această mitofo ie este a unui rationalism prea strâmt'''care'''î!i făcea o profesiune de credinţă din a dispreţui miturile':5' 5usdorf> A=? Numeroase motive de polemică a suscitat pentru mulţi savanţi 4filosofi. mitul distrugerii atomice pe cel al Apocalipsei. alături de cea !tiinţifică din cunoa!terea glo ală umană6Asemenea celorlalte construcţii ale imaginarului ele acoperă toate compartimentele !i activităţile sociale. la instalarea unei normalităţi necesare coe%iunii colective etc')e două secole procesul de ideologi%are modernă a încorporat miturile su forme noi: mitul !tiinţei a su stituit revelaţia cre!tină. etc' )e% aterile în #urul unei istorii a mentalităţilor !i a imaginarului a făcut ca a ia în ultimele decenii ale secolului 88 să se ia în serios faptul că dimensiunea mitologică repre%intă un mod fundamentalde e7istenţă colectivă. Paris.AEA' &aţiunea cen%urea%ă mitul. B'He 5off. 1F. . Introduction. idoli etc')incolo de viaţa trăită a fiecărei generaţii !i epoci geniala e7presie a 0cle%iastului. dar care se păstrea%ă statornic de4a lungul repetatelor întineriri' Mircea 0liade a remarcat că în lumea modernă. . 1F.<. supremul sistem de referinţă în care se pot privi operelor omului !i desifra legenda condiţiei umane !i a destinului ei' B'He 5off de%văluia în P. <@. p'1@' 5il er )urand. artei. psi$analitice. mecanismul perpetuării valorilor. StocS$olm. "unoa!trea mitică a fost su estimată de unii. literelor. p' A1A4A1=' Haurence van Zpersele. 0r6 istoire imaginaire et imaginaire pr6 istori(ue. . instituţiilor !i normelor sociale' 5il ert )urand consideră că miturile sunt Poglinda ultimă. în >tudies of :eligion.1t .filosofice. istorici etc 4 relaţia dintre adevăr şi mit. mereu apro7imativ !i ţinând de credinţă' )ar. p'1=' "'"ăpiţă.alorificarea e7agerată !i c$iar inventarea unor mărturii ar$eologice. Pentru a accentua nota de e7emplaritate a trecutului acesta devine imaginea e7altată a unor fapte glorioase !i a unor eroi neînfricaţi. =1I' Hucien Sfe%. !tiinţele. nr' A. mitul repre%intă singurul ori%ont posi il pentru e7erciţiul total al cunoa!terii !i tot el desemnea%ă limitele raţiunii' Hauri JonSo. ci cunosc un asalt e7traordinar'Jermeneutica !i mitanali%a istorică admite că structurile mitice pot fi recunoscute în diversitatea manifestărilor culturale ale epocilor istorice' +ără cunoa!terea structurilor mitice nu este posi ilă cunoa!terea trecutului. numismatice etc' au dus la conclu%ii a erante. 2+imic nu-i nou sub soare=3ascunde misterul unor structuri mitice reîm ogăţite din generaţie în generaţie cu a#utorul unor su iecte de actualitate. negli#area. neadevăr etc' . media. dar !i în cea a !tiinţei. P/+. 5allimard. etnografice. pu licitatea sunt sursa unui ogat imaginar cu eroi. miturile sunt camuflate !i seculari%ate' A<@ A=? 5' 5usdorf. 1FF1. 3iguri mitice. de!i ea face parte. p' A<<4A<I.1. Paris.. un imaginar indispensa il tuturor civili%aţiilor.istoire et memoireP că istoricii tre uie să distingă clar între domeniul mitologic al societăţilor istorice !i tendinţele scrisului istoric de a miti%a unele momente ale trecutului'A=. cum deseori e7pedia%ă superficial a!a4%isele voci 2!tiinţifice'Qi în timpurile noastre prin intermediul miturilor se reactuali%ea%ă sc$eme mentale. 0roblem of )efining . deformate care au contaminat istoriografia'A=F)acă mistificarea este impardona ilă. etno4sociologi. acela de poveste. p'<E4<?' A<@ AndrG &es%ler. . credinţe. în loc'cit'.it şi metafizică.1t es politi(ues modernes. îl cantonea%ă în modalitatea sa aparte de adevăr. care nu este depă!ită. le găsim în viaţa politică. care au contri uit dintotdeauna la integrarea socială.istoire et m6moire. 1F?A' A=.. 1FF=41FF<. !i se referă la o metea$nă a scisului istoric. care înseamnă a ideali%a.

progresului. continuităţii. mitul omului nou. stimulea%ă imaginaţia colectivă. de legile care reglea%ă raporturile dintre oameni :dominaţie. 1=E' 1?@. nr' A. pre%entul !i viitorul'Ideologiile au pretins. ca trăsătură specifice a mitologiei moderne2o predominanţă. p'?4. rasa. modernitatea a cunoscut propria resurecţie a mitificării' Prolificitatea mitului se e7plică prin faptul că el a devenit un soi de supapă care temperea%ă spiritele ulversate de ritmul trepidant al vieţii moderne' )e!i miturile modernităţii !i4au atenuat aura de sacralitate !i de aceea par efemere. intelectualii !i oamenii politici progresi!ti au ignorat miturile ca elemente constitutive ale teoriei !i practicii puterii'. naţionalismul !i patriotismul'"a referinţă colectivă "onflits. care au stimulat populismul.Miturile $i ideologiileMaile ansam*luri mitologice moderne &eculul mitologiei cre!tine în mentalitatea populară de la &ena!tere !i &eformă încoace a făcut loc ascensiunii !i seducţiei filosofiei raţionaliste. lumea este percepută drept un cosmos perfect articulat. de!i la sfâr!itul epocii romantice. p'<. egalitate>'Miturile atotputerniciei &aţiunii au pre%idat gândirea politică modernă.4<F. . ale unităţii politice. de propagandă !i rituri. ''fa ricăOîn lumea întreagă mai multe mituri într4o singură %i. din secolul al 8. 1?<41?I''A'&es%ler. Xil$elm MV$lmann. inteligi il !i semnificativ. p' A1@4A11' FI . "&id6ologie entre m1t e. mGmoires et identitGs. supunere. de aceea universul #urnalistic a preluat unele dintre funcţiile tradiţionale ale magiei' A<1 &aportul dintre mit !i ideologie este controversat' Mitologi ca M' 0liade. de certitudini privind trecutul. naţiunea etc ideologiile politice au avut nevoie de mituri. /nitatea.1t es politi(ues modernes. legitimarea !i 2#ocurile3 puterii. . decât s4a produs altădată într4un secol6 Pentru a susţine idei precum clasa.III4lea. A1A4A1<'B' P' Sironneau. pun stăpânire pe spirite. AndrG &es%ler. la science et la gnose. materialiste.ârsta de Aur. "a$iers de lY imaginaire. nu au e%itat să vadă în ideologiile politice moderne trăsături ale vec$ilor mituri ale orininilor sau ale miturilor esc$atologice'M 0liade. !i intră treptat în conul de um ră a con!tiinţei colective. întemeierii. din secolul 8I8. I1' A<A M'0liade. "onspiraţia etc> vor esc de originile !i mecanismele insituţiior moderne. e7traordinare. scria Mar7 în 1. 1F. 1F?.:Salvatorul.. iar su prete7tul o iectivităţii vră#e!te con!tiinţa oamenilor cu informaţii emoţii. p'=<4=I' Presa a fost un mi#loc eficient de ve$iculare a miturilor moderne. A'&es%ler le descoperă pe cele care au dominat imaginarul politic modern: mitul progresului !i al declinului. Norman "o$n. mitul noii societăţi. ele au rămas o sedante'Apar ca ni!te comete. a !tiinţelor !i ideologiilor politice'Odată cu secolul al 8I84lea ideologiile politice s4au definit drept sisteme coerente de idei. mitul eroului individual. de genul celor festive Prestigiul originii.p' F<. partidul. &evoluţia. pentru a lăsa loc ivirii altora6 Humea modernă a perpetuat inevita il o serie de elemente ale mentalităţii mitice tradiţionale !i comportări mitice. . proletariatul. transformarea lor în simple ficţiuni sarăce!te posi ilitatea înţelegerii unor sensuri multiple ale dimensiuni politice Mitul politic îi garante%ă omului că ceea ce el se pregăte!te să facă a mai fost făcut cândva''Mulţumită mitului. dar !i a miturilor originilor.1t es politi(ues modernes.oca ula de mit a devenit un fel de armă de etic$etare a irealismului sau erorilor unor programe politice. preci%a în . speciali!tui ăn milenarism. Aspecte ale mitului.ca Jenri )esroc$e. Progresul. tin%ând să transforme persona#e sau fapte anale în unele e7cepţionale.1t es politi(ues modernes. unităţii politice'A<= Ln secolul al 8I84lea a fost mitul poporului şi al naţiunii. poporul. esc$atologii. (uc'. considerateretrograde sau reacţionare'&aţionali%area e7cesivă a miturilor. pentru a deveni credinţe pu lice' Marile ansam luri mitologice moderne :Salvatorul .' A<= A' &es%ler. averti%a Mircea 0liade. nostalgia perfecţiunii primordiale. 5' )urand au fost de acord cu e*istenţa unei conştiinţe mitice universale. !eful c$arismatic> sau eroul colectiv :elita. rasa'>' AndrG &es%ler.3 care mo ili%ea%ă valorile sc$im ării. persona#ul e7cepţional sau lupta e7emplară dintre (ine !i &ău'Intrând în anali%a miturilor politice moderne. ceea ce este în folosul oricărei ideologii' A<A Importanţa covâr!itoare a miturilor în societăţile istorice demonstrea%ă că miturilor sunt componente constitutive ale con!tiinţei omene!ti' )acă miturile au fost pre%enţe 2vii3 în vremurile ar$aice.. convingeri.1t es politi(ues modernes... p'1==. un discurs a%at pe coerenţă !i certitudini !i s4au a%at pe o manipulare mai savantă a miturilor'A<1Presa cotidiană !i telegraful.?1. a miturilor revoluţionare.11@411E. ale progresului. 0d' /nivers.oulouse. de na!terea. utopii. soclul fundamental pe care se aşează raţionalizările istorice.

cele mai fericite !i mai fraternale din istorieU acea 2vârstă3 situată la începuturi. "lu#4Napoca.1t es et m1t ologies politi(ues. Paris. neca%uri. 0d' Qtiintifică. A@@@. în raport cu timocraţia. P/". descis a avea o climn lândă !i recolte ianuale' Ovidius vor ea !i el de o mitică vârstă de aur.p'=A4=I' FE . oligar$ia. vegetaţie. ci una credinţă !i fericire' Oamenii trăiau în pace pe meleagurile lor. la Jesiod.ârsta de Aur se leagă de concepţia că odată la începuturi lumea era inocentă.Pentru Platon oamenii !i societatea originară erau bune. fericirea !i solidaritatea cea mai deplină' Ln vec$iul (a ilon grădinile suspendate. "e m1t e du peuple et la soci6t franWaise du $I$-e si%cle. unde %ei !i str*mo!ii au creat lumea !i ordinul social' +ostalgia originilor :M'0liade> face posi ilă con!tienti%area disfuncţionalităţilor lumii pre%ente. p'I<'5arnot. fiind un loc prote#at. se vor e!te de pământ. (enoît.IF' A<? Ibidem. iar în traducerea i lică însemna grădină a plăcerilor' Ln #eneză 0denul. Istorie şi imaginar. după ce l4a %idit' Gi a făcut )omnul )umnezeu să răsară din pământ tot felul de pomi. ape !i de domnia femeii4mame' Parmenide descie paradisul ca o insulă rotundă a Preafericiţilor' A<E Paradisul în sens de 0den este ţinutul plat !i fertil. înc$inate %eiţei Is$tar.ergiliu. precum "âmpiile 0li%ee despre care A<< Al'Pessin. P/+. e7perienţe nereu!ite în raport cu cea originară'5recia clasică a însemnat în esenţă o profundă nostalgie pentru revenire. 1FF@. al . încura#ea%ă tendinţa regenerării sociale' A<I 07plorând imaginarul politic de4a lungul ultimelor două secole. care uda raiul. cu oameni longevivi. neperisa ile.F l4a identificat cu naţiunea' Poporulf Naţiune a devenit un sim ol unificator !i mo ili%ator. demnocraţia sau tirania.ârstei de Aur se regăse!te în Antic$itate. 'topia sau criza imaginarului. undeva în occidentul e7trem' Jercules a fost acolo pentru a îndeplini una dintre încercări' Pliniu cel (ătrân plasa viaţa edenic pe tărâmurile marelui nord. "e 0euple au si%cle des "umi%res.. în care difernţele sociale se diluea%ă într4un tot. fără gri#i. pentru care . iar de acolo se împărţea în patru braţe. 1FFA. )umne%eu a pus pe om în raiul cel din 0den :la răsărit> ca să-l lucreze şi să-l păzească. dar a ia după ce marea &evoluţie din 1?. reconfigurau o mitică grădină paradisiacă' . în mi#locul naturii lu7uriante !i îndestulătoare :nu lupsesc râurile de lapte !i miere>' Paradisul era în mitologia greacă grădina cu mere de aur a Jesperidelor. pentru recuperare a perfecţiunii primordiale' Mitul . p'1??41. cum sunt revoluţiile' %.F unde autorul a demonstrat că marile mituri politice 4 al conspiraţiei. 0si ologia maselor.îrsta de aur repre%enta pentru greci un reper luminos de la care.unde ierar$ia este inoperantă !i unde se croiesc elanurile fraternale' A<< 2"onstelaţia3 miturilor politice moderne este e7plicată de &aoul 5irardet în F. nimicnicii. A<? 0ste interesant că în multe mitologii paradisul ale!ilor era împre#muit cu un %id de pietre preţioase.rsta de Aur . puritatea. p' 1141=' A<I A<E S'Nicoară. al na!terii poporului.unci şi zile>. p'=E4=?. conform mitului $esiodic al vârstelor lumea fiinţelor !i lucrurile începuseră să se degradeze neîntrerupt.tradiţională.p' F41@' . care a avut nostalgia primei vârste a perfecţiunii.Gi din !den ieşea un râu.2 cu roade bune de mâncatf şi în mi5locul raiului era pomul vieţii şi pomul cunoştinţei binelui şi răului.@' B'4B' Xunen urger. de pildă. &aiul este grădina )omnului.!seuri de antropologie istorică.-c ec d&un dressage culturel . care trăiau ca %eii. când se presupune că domnea peste lume inocenţa. care însemnau involuţii. Paris. coerciţie. . poporul sugera imaginea mentală a unei comunităţi eterogene !i ierar$i%ate. în care 0l l4a pus pe om. curată. Dditions Imago. când nu e7ista rău. 5irardet semnalea%ă marile momente de efervescenţă mitologică' 0ste vor a de momentele de ruptură. când trăia rasa de aur :Jesiod. de cri%e. de mutaţii. (uc'.ârstei de Aur sau al /nităţii 4 se regăsesc în prim planul sistemelor ideologice cele mai diverse !i mai contradictorii' 0restigiul originilor e7plică ilu%ia că pre%entul nu are valoare decât dac* se înr*d*cinea%* într4un trecut originar. 1FF1. a!a cum ie!ise din mâinele "reatorului' Nostalgia Ptimpurilor dinainteP se datorea%ă faptului că sunt considerate cele mai no ile.e%i 5ustave He (on.ârsta de Aur se situa la originea aventurii umane. legi. un refugiu. nu erau fortăreţe !i arme sau unelte uciga!e' Oamenii culegeau doar poamele pământului'Ln Bucolicele lui .

<. >tudiu asupra cultului. p'F=.?1 noua carte a lui )arRin despre descendenţa omului a fost !i mai e7plicită în legătură cu faptul că omul provine din maimuţă.1@E41@?'A' &es%ler. iar biologia a pretins de că a descoperit o de%voltare în timp a vieţii pe pământ6 Ln faţa tradiţionalei cconcepţii. sfâr!itul di$otomiilor specifice societăţilor istorice: ora!fsat. ca fiind strămoa!a incontesta ilă a omului modern'"u toate teoriile de până acum nu s4a a#uns la nici o e7plicaţie convingătoare asupra cosmogoniei !i începuturile fiinţei umane'Pentru !tiinţă originile nu sunt o vârstă de aur. dreptului şi instituţiilor #reciei şi :omei.. >ocietate şi mentalităţi2.p' 1@<41@I.undus senescit :lumea îm ătrâne!te>. care au fundamentat societatea medievală' Numai că (iserica !i cre!tinismul a stat în mod tradiţional. la fel ca !i proletarul. cetatea s4au născut treptat din nevoia de solidaritate în faţa violenţelor... inspirată de (i lie. ca cele ale 2omului de NGandert$al3 în 1. trad' din l 'fr' (uc'. de la tematica mitică a paradisului terestru a lui Jesiod. dar proiectul mar7ist a fost un amalgam de vi%iuni mitice edenice !i proiecţii utopice: dispariţia Statului. descoperirea fosilei omului de "ro4 Magnon a fi7at această fiinţă din paleoliticul superior. după care omul a fost creat printr4o specială atenţie a divinităţii. cea a (inelui. aflate într4o confruntare pe viaţă !i pe moarte'Mar7 a profeţit re4 crearea comunităţii prin a olirea claselor' A<. ci în devenire lentă'. dincolo de care erau tărâmurile infernale'Paradisul terestru nu se confundă cu cel al %eilor sau a lui )umne%eu' . populat de un ant$ropoid' 5eologia a fost printre cele care au atacat concepţia creaţiei divine a lumii în !apte %ile. a proiectării viitorului' Numai că datele mitice au fost preţionase' )e pildă. iar în societăţile moderne pe raţiune'Ln societăţile antice.<. vol'I.impurile primitive sunt populate de animalitate. A<F Al'4+l' Platon. se referea la un de%nodământ sinistru. 1?AE> erau oase de Osalamandră uria!ă6 A<F )escoperirea unor fosile. 11@4111. o sedate de progress. a proprietăţii private.141.E.. grece!ti !i romane unitatea familiei era fundamentală. ci utopică' Pentru !tiinţe. :conform #enezei>. părea să demonstre%e aceste ipote%e.1A@' )ictionnaire du $I$e si%cle europ6en. fiind sinonim cu termeni ca auctoritas :autoritate>. percepînd trecerea timpului peste civili%aţii ca o degradare treptată'. aceea a unui primitivism vegetal. cel al venirii Antic$ristului'Prestigiul trecutului originar pesupunea păstrarea memoriei sale. 1F. idealuri întemeiate în societăţile tradiţionale pe vi%iuni religioase. pentru că ele sunt descrise ca forţa &ăului !i respectiv. Ln secolul al 8I8 originile încep să primească o altă configuraţie din perspective !tiinţelor.ergiliu scria că erau încon#urate de un %id ciclopic. la a%a legăturii sociale.A' F? . muncă manualăf muncă intelectualăU a undenţă generalăU apariţia unui nou tip uman etc'(urg$e%ul din te7tele sale este o figură mitică. în Carmina Burana. insecurităţii !i a nevoilor economice'AI@ )upă procesul de etnogene%ă amintirea sau ilu%ia originii comune a popoarelor medievale s4a atenuat în favoarea unor solidarităţi locale'Spiritul local s4a aflat la mare cinste în 0uropa medievală timpurieU de la spiritul local al tri ului !i al proprietăţii funciare s4a trecut treptat spre acele unităti feudale :senioriale>. Cetatea antică. ma5estas :măreţie>'"on!tiinţa genealogică era puternică. fratria. fiind purătorul unor concepţii !i sentimente colective. se pare. societăţile occidentale au arătat o preţuire faţă de trecut. p'1. . ideea care a făcut carieră în veacul al 8I84lea a fost aceea că gene%a pământului !i a omului nu tre uie fi7ată într4un moment. ci un primitivism inaccepta il. legătura organică cu strămo!ii tre uind să fie transmisă de la o generaţie la alta' Până la &ena!tere !i c$iar mai târ%iu. din motive insuficient cunoscute6 Ln 1. "ăutarea fosilelor umane a început c$iar din secolul al 8. p'I<?'' AI@ +ustel de "oulange. 11. de ordine !i armonie socială. de pildă. perfecţiunea ar aparţine doar viitorului6 !nitatea O traversare în durata lungă a istoriei duce la constatarea că în toate epocile a e7istat nevoia de unitate. dar astă%i se !tie că această specie s4a stins su it. a%îndu4se pe religia vetrei sacre !i a stră unilor' +amilia.ârsta de Aur utopică a socialismului mar7ist a plecat. esenţiale !i pentru legitimarea puterii politice' . o temă care apare. a claselor sociale.recutul : anti(uitas> !i4a conservat prestigiul în 0vul Mediu. tri ul. modificarea sau pierderea memoriei trecutului însemnând o nenorocire' Lnaintarea în modernitate a însemnat o marginali%are lentă a tradiţiei în favoarea inovaţiei.III4 lea dar ceea ce tre uia să fie o relicvă a omului din timpul Potopului :B'B'Sc$euc$%er. gravitas :valoare>. perfecţiunea nefiind mitică.erita ila comunitate cre!tină fusese cea care A<. 0d' Meridiane. din care s4a desprins omul' Ln 1.

pentru că repre%intă locul de na!tere. naţiunea 2france%ă !i cea 2germană3 au devenit fiecare nucleul unor ideologii predominante. naţiunea !i patria au câ!tigat treptat prestigiu în veacul al 8. (uc'. în atri uţiile Statului. din ea i%vorând (isericile naţionale. caracteristică filosofiei france%e. care s4a regăsit cândva în unificarea imperială. legată de no ilele origini. provinciale. 1FF1. această raţiune de >tat fiind o replică la atitudinea elicoasă a pluralităţilor instituţiilor iserce!ti. )imensiunea româneascZ a e*istenţei. milenar6 Mitologia istorică. p' <1 !i 1EE' Al' )uţu. preferată de teoreticienii germani'Lnsă. co orând până la originile ei cele mai îndepărtate' Arborele genealogic al naţiunii co oară până la . A@=' F. care delimitea%ă. spre asocierea voluntară colectivă' A!adar. care s4a ivit la nivelul gândirii politice. care înseamnă o unitate de soart*. Hes (elles Hettres.ulc*nescu. era su ordonată unei ideologii naţionale. religioase. Jerder susţinea varianta culturală. ori prin na!tere. de lim *. de sânge. s4a deplasat către Stat capacitatea de a construi această unitate politico4socială' )e acum înainte credinţele !i practicile s4au înfruntat în interiorul unui spaţiu politic. cea unităţii politice a fiecărui popor4naţiune. aspectul dramatic fiind în dificultatea comunicării dintre ele6 Ideologiile germane insistă asupra comunităţii de sânge !i de lim ă' AI1 Mircea .' AIA H'(oia. o iceiuri.III4lea' Statul nu putea păstra pacea decât prin de%legarea de ade%iunea confesională' Ln lipsa acestei unităţi referenţiale de tip religios. tre uie să aparţii unei naţiuni' "ele două modele ale naţiunii. datini.II4lea. la sugestiile ideologice'"on!tiinţa unei unităţi pree*istente se ancorea%ă în adâncul istoriei. intelectuale. munţii !i râurile sunt limitele cele mai naturale ale naţiunilor' AIA Naţiunea este deci sim olul unei identităţi care tre uie să4i unifice pe toţi cei ce se recunosc în ea: în timp ce &ousseau anunţase varianta contractuală. strădaniile continuităţii pe pământul patriei. cel al principelui 2de drept divin. 0d' +undaţiei "ulturale &omâne. leagănul originar al naţiunii )e% inarea în provincii !i regiuni a fost considerată cau%ă a slă iciunii naţiei' +iecare naţiune are un spaţiu predestinat. în prima parte a secolului al 8. de trecut istoric.eritoriul este o componentă sim olică a naţiunii. a cărei mărturie a fost confruntarea intolerantă dintre confesiuni' &ă% oaiele religioase au de% inat comunitatea cre!tină europeană în secolul al 8. etnică !i lingvistică.3 s4 declarat pacificator !i unificator. 0our une istoire de l&imaginaire. credinţe. încă organi%at după model religios. a deplasat solidaritatea de grup spre raportul de la om la om.F a alimentat puternic în întreaga 0uropă speranţa că s4a inaugurat o nouă eră. dar !i al primelor e7perienţe naţionaliste Mitologia naţiunii moderne are ca nucleu central mitul unităţii. care a pretins tot mai mult că le garantea%ă.tre uia să reali%ea%e la un înalt nivel destinul terestru. în #urul regelui. pe lângă comunităţi regionale. însă. 0our une istoire. care au furni%at liantul primelor identit*ţi de Stat în sens relativ modern' Interesele Cetăţii terestre au intrat. prote#ea%ă naţiunea.p'1I. aspect care s4a regăsit în toate statele europene. port. a fost contra%is de pluralitatea monar$iilor teritoriale în secolul al 8.III4lea'&evoluţia france%ă de la 1?.. de la vec$ile organi%ări politiceU el este pus în evidenţă de frontiere naturale. fiind repre%entată de totalitatea fidelilor în sânul unei "etăţi4/nivers' &eforma protestantă :sec 8. care avea sarcina să asigure o anumită poliţie a practicării unor religii diferite'&eformularea feudală a principiului ierar$ic !i individuali%area legăturii de dependenţă politică. formarea unei naţiuni fiind conceput* drept restaurarea unei unit*ţi pierdute de4a lungul secolelor' 0fu%iunea romantic* a secolului al 8I84lea a îm ogăţit su stanţial imaginea naţiunii. mo!tenit de4a lungul istoriei de la părinţii întemeietori. moravuri. profilându4i biografia eroică. p' 1F?. idealuri etcAI1 Secolul al 8I84lea a fost epoca formării !i consolidării naţiunilor.II4lea' Statul suveran. ori prin opţiune. care înainte%ă cu pa!i fermi spre progres !i civili%aţie'Statulfnaţiune a devenit odată cu secolul al 8I84lea 2e7presia privilegiată a unităţii moderne. p'A1.I> a sfărâmat unitatea cre!tinismului !i a "re!tinătăţii. Paris. caracteri%eată prin mesianismul !i profetismul unui viitor fericit al naţiunii' /nitatea naţiunii înseamnă unitatea oamenilor !i a patriei lor'. . 1FF. ca ni!te ziduri sim olice' Mările. iar idealul unitar cre!tin. virtuţile eroice. teritoriu.ârta de Aur a începuturilor considerată fondatoare a unităţii' Pe firul vertical al timpului unitatea naţiunii apare ca o ereditate care tre uie păstrată de fiecare generaţie6 Pentru că fiecare generaţie a naţiunii este considerată ramura tânără a unui copac ătrân.istoire de al pens6e et des mentalit6s politi(ues europ6ennes . 1=='H'(oia. dar Statul a pretins !i su ordonarea aspectelor spirituale. .

administrativă. p'??' FF .F centrul !i estul continentului6 Pasiunea 2religioas*3. Paris. politic. folosind cu timiditate apelativul naţional. comuniste sau dimpotrivă democratice care vi%au alte forme de solidaritate politică' Politica europeană post elică a ridicat stindardul democraţiei !i a repu licanismului. e7altant*. din punct de vedere economic. 1FFE.A=41. de la cele tri ale.FA> a lansat vi%iunea naţiunii elective. deseori rivale. etnic. susţinea &enan în discursul Ce este o naţiune[ Lnseamnă !i dorinţa de a trăi împreună alături de mem rii aceleia!i naţiuni. economică !i #uridică. dirigG par Bean . trimis prea u!or de unii la mu%eul antic$ităţilor î!i manifestă virulenţa !i a%i. 1FFE. ar fi asediat iremedia il. dar poţi să vrei să devi france%6 AI= Nu e7istă nici o naţiune care să nu fi apreciat modelul france% al naţiunii. solidaritatea colectivă este nevoie de construirea treptată a unei identităţi europene. în ritmuri diferite !i au perseverat în întărirea specificului lor istoric. Dd'du Seuil. p' 1E?' 5' Jermet. accentuea%ă dimensiunea politică !i voluntaristă a fenomeului naţional. mitologic. tocmai pentru că modelul democratic era opusul celui naţional4comunist. considerând naţiunea o mare solidaritate. moduri de viaţă diferenţiate. su estimându4se reperele culturale commune.?@ în pro lema Alsaciei60rnest &enan:1.iard. c$iar provi%oriu pentru a deveni treptat ea însă!i'"ontroversa dintre modelul german !i cel france% s4a accentuat din 1. de a păstra împreună mo!tenirea culturală comună' Naţiunea presupune un trecut. AI= AI< Ibidem. naţionalismul intolerant. Dditions 5allimard. iar statul4naţiune. dar ca să se menţinî unitatea. 1FF<. în interiorul naţiunilor !i între naţiuni')upă 1F<I re%ervele legate de unitatea naţională au venit de pe po%iţii ideologice. din interior !i din afară. generea%* comportamente !i atitudini în registre pa!nice sau violente' Acest lucru atrage considerarea naţionalismului ca am ivalentU unul naţionalism este cel care îl respect* pe cel*lalt. ceea ce lasă desc$isă profilarea unor noi forme de unitate politică. economică !i culturală'0ste ca%ul /niunii 0uropene. apendice mitologic. ci !i profilul istoric identitar. p' 1=A'"a +ation 6branl6e. p'=1' AII )' Sc$napper. Dd' de lYAu e. registrul sensi ilităţii !i culturii lor +iecare naţiune europeană s4au format. a naţionalismului.. dar este mai important pre%entul care confirmă dorinţa clar e7primată a fiilor naţiunii de a4!i continua viaţa împreună:3 e7istenţa unei naţiuni este'' un plebiscit de fiecare zi= 2/rmărind traiectoriile modernităţii din ultimele secole se constată că. pasiuni politice contradictorii. tensiuni permanente. fiind înrădăcinat în peste două secole de istorie'Nu este suficient să se vadă în naţiuni doar ni!te 2entităţi3 politico4democratice !i economice. la cele etice !i naţionale.istoire des nations et du nationalisme en !urope. ai grecilor !i romanilor la starurile contemporane societăţile istorice au parcurs o constantă nevoie de eroi%are' 0roii au fost din vec$ime oameni e7emplari. Paris.e na!ti german. care este glo ali%antă'Numai că naţiunea. care a fost pilonul modernităţii. >ur l&idee moderne de nation. ar fi anacronică./nitatea europeană a fost proiectată pe o sc$emă politică. cultural. agresiv este ce r*u6 AI< Principiul egalei demnităţi a naţiunilor se năruie în practică6 Se constat* c* este imposi il de reali%at un ordin politic mondial prin recunoa!terea drept naţiuni4unit*ţi politice a tuturor etniilor suscepti ile de a revendica recunoa!terea ca entit*ţi politice independente' Num*rul acestora este mult mai mare 6 0rnest 5ellner aprecia%* c* la apro7imativ . care se vrea o formă de unitate :între naţiunile europene> care să facă faţă concurenţei economice.Interpretarea france%ă. "a communaut6 des cito1ens. această figură stranie. lingvistic etc'Marea 0uropă pare un proiect realist.dar !i pericolelor celorlalte unităţi din afara ătrânului continent' /nii anali!ti occidentali nu e%ită să vădă în 0uropa unită o soluţie pentru a pune capăt 0uropeiOtri urilor6 Se afirmă că 0uropa naţiunilor ar aparţine trecutului. fiind intolerant*. Paris. monetar. privind naţiunea ca o 2comunitate de cetăţeni'3 . . înc$egată de sentimentul sacrificiilor celor care le4au făcut !i a acelora care sunt dispu!i să le facă6 Naţiunea.@@@ de lim i ale lumii nu e7ist* decât cam A@@ de naţiuni recunoscute de c*tre ordinul #uridic internaţional6 AII "onfiguraţia lumii relevă o multitudine de forme de unitate. însă. de noul tip de civili%aţie. devastatoare. care a cuprins pănă în 1F. valori plurale. în ciuda unor idealuri de unitate naţională sau a aspiraţiilor de armonie între naţiuni au e7istat apetituri antagonce. precum cre!tinismul' Salvatorul 4roul $i eroi)area )e la eroii antici. teritorial.

'ne istoire c r6tienne de la :evolution franWaise. etc sau a unor lideri politici !i militari. vedea în 5oet$e 2fiinţa integrală3. cuvinte evocatoare de imagini.=<?' (ernard Plongeron. în Crepusculul idolilor. ca )ante sau Petrarca. :egards sur l] istoriograp ie religieuse de la :6volution franWaise. a fost însoţită de profeţia c* va veni momentul în care toate naţiunile vor sfâr!i prin a4l asculta pe +iul )omnului' AIE Lntotdeauna Salvatorul !i4a acordat o Pcauţiune providenţială. conflict etc'>. Qef sau Om providenţial Salvatorul domină evenimentul ca persona#4sim ol. B' (urcS$ardt vedea în oamenii Civilizaţiei :enaşterii în Italia. formule. +lammarion. considera că ace!tia ar dispune de o fascinaţie magică. speranţele !i ade%iunea pu lică' 5ustave He (on surprindea astfel Ppsi$ologiaP !efului c$arismatic: Pcu gesturi. a proiectat asupra viitorului o privire fericit*. un model de perfecţiune. pentru că produce fascinaţie cu discursul său. autorul 0leiadelor. este Pomul unei situaţiiP :cri%ă. stăpân pe situaţie !i care este pe deplin con!tient de P a%eleP materiale !i morale ale puterii sale' Situat într4o postură de e7cepţie. Salvatorul este un Palc$imistP al opiniei poporului.F. de a fi un fel de %ei6 +igura eroilor a fost legată de un imaginar moral. de a accede la glorie. 1FFE' AI? Plasat totdeauna în punctul strategic. era cele rat la (onn ca un titan al 0uropei mu%icale'A'de 5o ineau. >upraomul6AI. AIE +ranc Paul (oRman. având o post4e7istenţă nelimitată. Napoleon !i alţii')ante !i S$aSesperare au fost pentru "arlKle un fel de sfinţi ai poeziei. el influenţea%ă sensi ilitatea colectivă !i atinge voinţa mulţimilor' "eea ce el vi%ea%ă nu e inteligenţa :lor4n'n'>. 1F.Ps4a declarat e7ecutantul voinţei divinităţii !i al voinţei generale' AI?)eclinul autorităţii monar$ice !i al preoţilor în secolul al 8I84lea a ridicat prestigiul unor creatori de geniu din domeniul artei. ca A$ile. S$aSespeare. "a 0s1c ologie politi(ue et la d6fense sociale. Paris. Conscience religieuse en :6volution. !i interesul general. Paris. care nu mai invocau voinţa providenţială. !tiinţei. este pentru că oamenii pe care îi guvernează sunt mici +apoleoni.<I (eet$oven. politicii. încarnarea inţelepciunii în 5recia. fiind repre%entative în măsura în care actele lor prefigurau atitudinea generaţiilor ce vin'&alp$ Xaldo 0merson numea pe Napoleon drept unul dintre oamenii repre%entativi ai +ranţei postrevoluţionare: )acă +apoleon este 3ranţa. MoniCues "u ells. Hes Dditions du "0&+. dedicat apărării cetăţii. prototipuri ale omul universal. al poe%iei.1FEF.an 9leK. "e C rist des barricades 7_HI-7HJH.<1. dacă +apoleon este !uropa. ideologiei. A@. 9 e :eligious /rigins of t e 3renc :evolutionN 3rom Calvin to t e Civil Constitution. &enG Moulinas. 1F1@. de!i includea crunta confruntare apocaliptică între forţele Huminii !i cele ale Lntunericului. care traduce 2fu%iunea intimă !i indisolu ilă3 cu comunitatea căreia i se devotea%ă' 0roul sau !eful c$arismatic. precum Jector. istoire religieuse de la :6volution franWaise. 1F. a presupus patimile !i sacrificiul. ca mare mu%ician. +riedric$ Niet%sc$e. ca mărturie a credinţei puternice în )umne%eu' Martiriul eroilor i4a făcut PnemuritoriP !i în modernitate'Salvatorul a întruc$ipat modelul e7emplar al Mântuitorului Isus. Ma$omed. ca 2înv*ţ*tor al drept*ţii3va pune cap*t tuturor relelor în 2%ilele viitoare3 a stat la a%a mitului mesianic'0sc$atologia lui Jristos. mormintele. atunci când întreaga sa fiinţă !i acţiune. p'114 1?.(ernard "ousin. ci acea regiune a incon!tientului unde germinea%ă emoţiile generatoare de gânduri'P 5' He (on. "a pi(ue et la crois. ca individ e7cepţional.?. matricea povestirii eroice fiind categoriile de (ine !i &ău' 0roul ră% oinic. inaugurat de . considera eroii drept 2fiinţe strălucitoare3.F')ale 9' .5eneviWve 0sCuier. ca model al "re!tinătăţii. acesta din urmă figură prin e7celenţă modernă. atri uit cândva doar sfinţilor'(urcS$ardt a o servat o anume coincidenţă secretă între erou. p'1=?' 1@@ . ci doar propria putere politică !i morală' "ultul eroilor. "romRell. #ertfa6 "oncepţia evang$eli!tilor c* doar Mesia : în e raic* Ie!ua înseamn* Salvatorul>.înfătuitori ale unor fapte e7cepţionale. grandoarea sau gloria colectivităţii' Ln 1. 1F.$omas "arlKle în 1. încarnarea puterii. )ante. purtători ale unor virtuţi e7cepţionale' Modelul eroic pare legat de o misterioasă aspiraţie umană de depă!ire a condiţiei normale. a fost diferit de eroul martir :sfântul>. 7X^8-7_I7. în #urul căruia se concentre%ă a!teptările. "onducător. relicvele lor devenind după moarte o iecte de cult' )in galeria de eroi a lui "arlKle făceau parte Odin.

cit. a agoni%at lent în faţa asaltului sim olismului romantic' Satan. !tiinţifice !i te$nice' Prometeul modernilor este modelul eroului care aduce oamenilor PfoculP ră%vrătirii. p'I<F4II=' AE1 Prefaţa la 0rometeu descătuşat a lui PercK (Kss$e S$elleK repre%intă manifestul revoltei romantice contra principiului autorităţii în literatură !i politică' A'&es%ler.cit. 1F. un persona# esenţial în drama sacră' Aceasta nu a însemnat o întoarcere în forţă a lui Satan. op. dar credea că omul societăţii desăvar!ite. eroul individual a intrat în um ră. st*pânirea naturii !i societ*ţii de c*tre om repre%int* figura modern* a lui Prometeu6 &aţionalismul ateu al Huminilor.e$nica. Satan !i Prometeu au fost figurile ar$etipale ale ră%vrătirii contra 2egoismului3 divinităţii'Mitul cre!tin despre Satan. care au contestat formele sociale ar$aice !i tradiţionale6B'4P'Sironneau. AIF Prometeu de)lănţuit &omanticii au convertit ideile cre!tine !i în ceea ce prive!te adversarul lui Isus.ocaţia 2prometeian*3a umanit*ţiifsociet*ţii a însemnat voinţa con!tient* de emancipare de cen%urile religioase tradiţionale. F1' AIF AE@ A'&es%ler. A@A4A@=' 5eorgea 5urvitc$ numea 2prometeiene3 toate societ*ţile moderne n*scute în lumina "re!tin*t*ţii medievale. Institutul 0uropean. :omantismul românesc. cu intenţii no ile. dar !i spiritul'Mar7 nu l4a salutat pe acest rival al %eilor. impune forţa creatoare a raţiunii umane' AEA Pentru (allanc$e !i saint4simonieni.ituri şi mitologii politice. în profitul unei comunităţi.A41.III4lea forma unui teritoriu devenit proprietate a solut* a omului prometeicU o istorie s*vâr!it* uman. gal enă !i neagră.1F=41F. altfel spus muritorul care nu are nevoie de %ei. Satan. tre uia să fie o fiinţă completă.itler mi-a spus l. p'AF4=1' AEA 0'. 2reconciliată. ca semnificând grandoare !i putere' Art$ur de 5o ineau în !seu despre inegalitatea raselor umane. din cau%a metisa#ul inevita il' 2Spaţiali%area3 structurii ierar$ice a raselor a devenit ulterior prin Jitler un potenţial al rasismului politic'Lncă din 1FA< Jitler s4a considerat un Mântuitor al 5ermaniei. dar că puritatea celor trei rase originare4 ariană. de creare a unei noi organi%ări sociale. apare tot mai des afi!at alături de imaginea unui antic erou ră%vrătit faţă de %ei: Prometeu. ci un mi#loc pentru a face ca revolta să nu ai ă numai o semnificaţie negativă :.1' &'5irardet.1t es et m1t ologies politi(ues. . comunismul. preci%a că această grandoare aparţine vârstei originilor. definit prin lupta contra naturii AI. care declan!ase furia arderii pe rug a vră#itoarelor. cit. p'1. prioritatea e7clusiv* recunoscut* raţiunii !i credinţei în progres.i%iunile romantice au apreciat la superlativ PrasaP eroică. mergând pân* la refu%area orc*rei transcendenţe.EU . ideologiilor !i !tiinţelor (iserica a perseverat în a vedea în revolte !i revoluţii oca%ii demonice de de%ordini. prin avansul !tiinţei !i al industriei'. ca b apostol c care b a primit revelaţia c !i care s4a simţit pătruns de b sufletul poporului c său 6 0rovidenţa m-a desemnat pentru a fi marele liberator al umanităţii. p '<. idealul perfecţiunii morale !i intelectuale. p'1?A41?E. op.. op. Ia!i.' 1@1 . precum cel proud$onian. 1FF?. cândva îngerul că%ut.Ln proiectele anar$iste. A'&es%ler.1. capa il să domine natura. am iţia personală'AE1 Prometeu încanea%ă idealul Progresului.. Dd' du Seuil. . înlocuind vec$ea imagine a întunecatului Satan 4 înlănţuit !i asvârlit într4un a is de nepătruns 4 cu cea luciferică. mai ales. a îngerului revoltei :în poe%ia romantică apocaliptică apare imaginea îngerul că%ut>. Qtiinţa. inspirator al revoltelor !i al revoluţiilor moderne6Noul peisa# al istoriei !i al lumii a luat după secolul al 8.3un 2prinţ al raţiunii'3 Prometeu a sim oli%at din această perspectivă revolta faţă de 2o scurantismul3 religios. prin efort !i lupt*6 &evolta contra divinit*ţii. 'n studiu al ar etipurilor. dove%i ale e*istenţei demonului !i a lucrărilor sale nesă uite pe pământ' AE@ Prometeu este asemenea lui Satan sau "ain.=. revan!a !i.p'. opo%iţia faţ* de societatea ar$aic* !i tradiţional*. Prometeu a fost repre%entantul terestru al legii progresului.. oprimată a autorităţii'"a !i Satan virtuţiile sale sunt invidia..ictor Jugo în "a fin du >atan>'Pentru romantici. apoi romantismul au insistat asupra dimensiunii luciferiene a lui PrometeuU cel care a furat focul !i a devenit 2purt*torul luminii3. op. imoralităte. eroul revoltei. dar o fiinţăOprometeiană' Ateismul prometeian al lui Mar7 impulsiona o mi!care auto4creatoare a omului.acciu.cit.A. pentru c* posed* propria &aţiune6Acel Prometeu al secolului al 8I84lea a fost deci 2frateleO'lui Hucifer. pe a%e raţionale.3adică în armonie cu natura. Progresul'Slă ită de asaltul filosofiilor. scria despe el Jermann &ausc$ning în b . a fost pierdută. mânat de motivaţii pure')ar el este victima persecutată. dar uneori !i faţă de noile 2divinit*ţi3 moderne: &aţiunea. care reconcilia principiile de egalitate !i de diversitate'.

genocidul împotriva evreilor. mai recent. p'II=.P 4 pe care mulţi l4au cre%ut autentic 4 privind conspiraţia universală iudeo4masonică ce ar vi%a cucerirea lumii'+o ia complotului multiform !i secret a determinat o vigilenţă nelini!tită 6Ln &evoluţie se inventea%ă inamici formida ili. de aceea spionarea adversarilor a fost o activitatea nelipsită'O sesia complotului s4a referit la relevarea unei prime#dii. care ântuie 0uropaU ve%i N' "o$n. >6cularisation et religions politi(ue. 1F.II. performante. nr'1<. omnipre%entă. datorită industriei :utila#e. vor ind despre Pspectrul comunistP. construiţi. ma!ini>o verita ilă naturăOantropologică' )estinul omului !i al naturii apare ca identificându4se cu activitatea industrială'AE= Prin te$nică omul ar tre ui să devină demiurgul lumii Patria socialistă tre uia să fie un imens şantier în construcţie : prometeianismul te$nic al lui Mar7 prelungidu4se la Henin !i Stalin prin e7altarea colectivi%ării.pentru a4!i satisface nevoile vitale. dar o mare spaimă a declan!at4o discursul ra inului. care repre%entă întotdeauna ascunsă forţa răului. de a de%vălui.<. A@@' AE< B'4P' Sironneau.> ideea complotului. de a denunţa. mama e7emplară. pionierul.anifestul comunistP :1. iar supralicitarea lui sau lupta împotriva complotului stau la originea discursului despre putere' Adversarul 1@A . nefastă !i perversă' Ln secolul al 8. op. !antiere navale. cu atât mai accentuată a fost tendinţa mamenilor de a crede în vaste con#uraţii.=F?4=FF' AEI &'5irardet. a marilor !antiere industriale. complotul repre%intă singurul adversar potrivit. disciplinate. delire colective: persecutarea ereticilor de către Inc$i%iţie în 0vul Mediu sau.. real sau imaginar. de a nu avea încredere' Moartea vinovaţilor complotului e7orgi%ea%ă discursul împotriva complotului !i dă sens acţiunii poporului prin afirmarea solemnă a unei cauţiuni providenţiale')istrugerea violentă a du!manului popular este percepută ca un act de #ustiţie. p'1F?411<' Lnsu!i Mar7 a introdus ironic în F. care este P ună. Paris.cit. op.. 2omul nou3. etc'Acest demiurgism te nic a luat proporţii e7centrice în imaginea muncii socialiste. soldatul eroic. 1FE?' AE? "omplotul este o repre%entare centrală a acţiunii militante. sunt doar câteva e7emple cunoscute' AEE +'+uret. pentru că Pare nevoie de o nenorocire pe care s4o invingă'PAEE "omplotul adversarilor este o ma!inaţiune dia olică a conspiratorilor 2din um ră. cât !i în 0vul Mediu străinii au fost întotdeauna unelte ale complotului.. Baca (ooS. a planurilor cincinale. "a conspiration 5uive et les protocoles des >ages de >ion. în <>toria della storiografia.cit. 1FFA. p'??4.. întemeiată pe voluntarism !i titanism social' . sportivul care ate recordurile. care sunt damnaţi drept du!manii întregului poporfnaţiune' Adversarul &evoluţiei este forţa Lntunericului. "a tentation des t 6ories de conspiration.oată propaganda staliniană de după 1F<I s4a a7at pe acest prometeianism te$nic !i acest voluntarism colectiv: 2produceţi. canale naviga ile. iar sacrificiile poporului în lupta cu acesta 2purifică3 acest act de cru%ime !i intoleranţă populară'AE? AE= B'4P' Sironneau. la o trădare periculoasă !i a fost intens susţinută de %von'"onspiraţia presupune un adversar.'A'&es%ler. =@4=1.3 rolul patrioţilor fiind acela de a veg$ea.3 aprecia Bean )elumeau'AEIAtât în Antic$itate. Jumanitas. îndepliniţi planul. p'AI4AE. (uc'. adică de &evoluţie.III4lea (iserica catolică a fost profound nelini!tită de complotul masonic..cit. întreceţi capitalismul3. iar natura ar deveni. organi%ate. transformaţi. aduce nenorocire !i in#ustiţie !i care tre uie învins de Humină. :eflecţii asupra :evoluţiei franceze. ascunse 2 în um ră. . nu de puţine ori. total diferit de trecutU sta$anovistul. edificaţi.3 Milano.<.P pu lică !i aduce fericirea colectivă' Pentru &evoluţie. p'=. de#a con!tient de responsa ilitatea faţă de colectivitate' Cons iraţia $i Revoluţia "u cât frica !i insecuritatea unei colectivităţi a fost mai intensă. op. 5allimard. love!te din um ră.@4=. ca o condiţie a accelerării mersului spre viitorul fericit6AE<O imagine centrală a prometeianismului stalinian a fost 2eroul po%itiv3.F' )'5ro$. pp'AI4EA' Nu se poate negli#a faptul că 4 de!i istoricii l4au tratat ca o manifestare iraţională !i patologică 4 imaginarul conspiraţiei a provocat.istoire dDun m1t e. susţinute de reţele. sinistră.

pentru că de 0l se lega promisiunea reali%*rii. pentru c* 0l înseamn* viaţ*. =@' 5'5usdorf. . mai une !i mai ec$ita ile6 Suferinţa !i gestul sacrificial în istorie este asociat. înglo a.P de!i fi7a PnaturaP adversarului. fiind investit drept emisar al unui nou ordin social'"re!tinismul a integrat totdeauna durerea !i speranţa. a%ată pe e7cludere. ca apocalipsă. dar totodată puternic integratoare'+'+uret.. de ce &evoluţia tre uia să apară drept trecerea iminentă !i violentă de la o stare vec$e de sclava# la o stare nouă de li ertate' "onfruntarea revoluţionară a însemnat necesitatea identificării. totale !i fără întoarcere contra . op.. A=1' Bean (audrillard. >oci6t% et mentalit6s sous la :6volution franWaise.' B' SolG. 1. o accentuare a angoasei !i a agresivităţii' Marea .ovelle. legislator !i #udec*tor suprem. )acă în 1?.. repre%entând o putere inversă celei a poporului' )ar. o sesia complotului nu este numai a e7clu!ilor de la putere. cit. ceea ce a determinat o de%ordine administrativă. care au accentuat temele disperării. amic al săracilor. ale suferinţei. op. s4a invocat un Isus ce sim oli%a umanitatea întreagă. Paris. ci mai multe imagini. capa ilă să reali%e%e.F avea să facă să pară lândă o reacţie păgână. "]6c ange s1mboli(ue et la mort. a separării ta erelor.<. alta de glorie'Nu a fost un singur "$rist romantic. a propovăduit că suferinţele !i violenţele istoriei pot anunţa un viitor mai un'AE. p'1<. o vi%iune asupra puterii venind.Mitul &evoluţiei a undă de sim olurile luminii iruind întunericul.iaţa lui Isus "$ristos a oferit pu%deriei de vi%iuni romantice imaginea a dou* pagini de viaţă opuse:una de suferinţ*. prin reform* radical*. 4 pentru că aspiră la putere 4 ci a puterii. care apare ca Humin* a oamenilor a solviţi de p*cate :Ioan. precum cea din timpul împăratului Iulian :=E14 =E=>'0misarii revoluţionari. cu suveranitatea voinţei generale a poporului'Marea &evoluţie a ulversat tradiţia regalit*ţii de drept divin. 2patrioţii3 le imputau inamicilor revoluţiei erori. variate. pentru a denunţa în faţa poporului acea ameninţare constantă !i formida ilă a unei forţe perverse. p'A1. dinspre e7clu!ii puterii 4 complotul aristocratic. rena!terii> !i a însemnat. dar desacrali%area vec$ii puterii regale a f*cut posi il* o nou* sacrali%are politic*' Suveranitatea poporului nu au putut di%loca vi%iunea sacral* despre 2din um ră3 repre%intă. dă sentimentul colectiv al sfâr!itului unui regim !i al b relansării istoriei c' &evoluţia france%ă din 1?. care au propovăduit lupta poporului contra tiranilor malefici' Mesa#ul lor s4a transmis prin discursuri patetice de tip ro espierean: 2 &evoluţia este ră% oiul Hi ertăţii contra du!manilor săi de moarte3AEFIată.ec$iul &egim în acela!i termen ec$ivoc !i e7tensi il. că ad#ectivul Paristocratic. la 1. 5allimard.<>' Sacrificiul !i învierea :rena!terea> naţiunilor a devenit o temă familiară la mi#locul veacului al 8I84lea'Această paradigmă a servit eficient cate$ismelor revoluţionare.cit. 1F?E.cit. de fapt. dar !i ale speranţei')iscursurile despre Isus4"$ristos în epoca romantică au ve$iculat mai ales Speranţa. pe de4o parte.F se evocase figura unui Isus patriot..iturile creştine p'AAF' 1@= . ci !i de umanitate. cit. un &egat promis în 0vang$elie' . crime !i calamităţi grave' <"a table race4 care a însemnat ilu%ia revoluţionară unei su versiuni violente. aici pe pămant. du!man al celor puternici . . de dorinţa de a sc$im a po%itiv lumea' Isus "$ristos a însemnat dintotdeauna în mentalitatea cre!tină forţa enefică opusă )iavolului ispititor. ale vieţii renăscând din sânul morţii'&edescoperirea lui "$rist în du la sa natură.p'AAA' A?@ +' P' (oRman. p'EE@'B'SolG..F. "a mentalit6 r6volutionnaire. op.eroare din timpul &evoluţiei din 1?. p'??' AE. I. a unei noi ere..F a sc$im at cursul lumii. trădări. a susţinut că după rău poate veni inele. umană !i divină a fost legată de tema romantică a învierii : regenerării.ec$iului &egim a antrenat paro7ismul violenţei !i al distrugerii' A?@ &evoluţia. AEF '+' P' (oRman. de fapt. AA?4AA.. 4 mai cu seam* în revoluţiile moderne64 sim olului lui "$istos. complotul ParistocraticP constituind pârg$ia unei ideologii egalitare. p'=<?' M'. inaugurând pentru instituţiile pu lice renovate o concepţie oficial* de l& omme sans )ieu' Sc$im area principal* a &evoluţiei france%e a fost înlocuirea suveranit*ţii lui )umne%eu. mai mult sau mai puţin fragilă decât a sa' 0ste interesantă o servaţia lui +'+uret în P&eflecţiileP sale asupra &evoluţiei france%e din 1?. op. contradictorii. nedreptăţi. "e romantisme. p'. nu numai iu irea de )umne%eu.A?..

de pildă.' 1@< . ameninţă !i nelini!te!te'A?< Mitul )eclinului a #ucat un rol important în interpretările ciclice ale istoriei. îngerul răzbunării dumnezeieşti.eoria progresului. pe la 1??@.III4lea'.I4. în 2Criti(ue.3 care oglinde!te esecul unor reînnoiri a promisiunilor. negli#ea%ă persoana umană3 pentru progres omul din pre%ent 2nu este decât un instrument destinat viitorului')incontră. faţ* de cei. "Dappre ension du temp. secol cu secol. căci imaginile sale :cornul a undenţei> sunt cele ale acumulării de unuri. p'A=?' A?A +' P' (oRman. pp'E=@4E=1' B' )on%elot. A@@1. :omantismul românesc. p'?4. P/+. p'. >6cularisation et religions politi(ue. se încruci!ea%ă sau se confruntă mai multe aspecte concurente'Progresul ca mit modern este înţeles ca o evoluţie Ppo%itivăP a societăţii spre forme mai comple7e !i mai satisfăcătoareU el repre%intă o percepţie a sensului Istoriei. "$ristos să învingă moarte !i ro ia')ar. tom =?.P de altfel. este b ceasul c de!teptării.eclinul Progresul în sens cre!tin. care oferă ilu%ia unei perioade lungi. =<F. "a s6cularisation au* $I$-e et $$-e si%cles. oriunde !i oricând. Paris. (uc'0d' Minerva. He c$ristianisme. Montaigne e7clama că universul va cădea în paralizie.41=@'&'&Gmond. )ecadenţa. nota 9ogălniceanu. ceea ce stimulea%ă speranţele !i temperea%ă nelini!tile colective'A?=07pansiunea industriali%ării 4 din secolul 8I8 încoace 4 a fost 2vârful de lance3 al mitului Progresului. p'1<1' B'4P' Sironneau. dar asupra ei nu s4a prea vor it6 )eclinul este o 2maladie a duratei. evocă. cit.p'I<F'0'' . ceea ce decepţionea%ă. pe când cel al Progresului în interpretărle liniare. Asemenea lui "$rist. înseamnă că Cetatea lui )umnezeu se ridică piatră cu piatră. Istorie şi )ecadenţă. un PdrogP care tentea%ă mai ales păturile sociale frustrate de consum. al reînvierii. de pierdere : a memoriei colective> sau de uitare :a o iceiuriilor. :eligion et >oc6t6 en !urope. l`islam. 0oporul-C rist tre uia să fie dur faţ* de farisei. nu numai ducându4!i crucea de martir. mar*ism. de secole.area revoluţiune franceză. cit.3 <1?. până la împlinirea ei.1. Ln discursul de la (la# S'(ărnuţiu a folosit mesianismul politic ca legitimant al spiritului dumnezeiesc ce anunţa renaşterea libertăţii naţionale. 1?. 11. 1F. Jeliade a sc$im at tonul la câteva decenii. p'1A. 'n studiu al ar etipurilor.F=' A?= A?< P'"$aunu. 1F.A.. a unei direcţii secrete ale acesteia spre mai ine.A. în esenţă.' A' &es%ler. amatoare de îndestulare. =I1' Al' Pessin. după cum spunea Jeliade4&ădulescu. întreruptă de rena!teri')eclinul poate fi perceput 2ca o stare de abandon :a valorilor tradiţionale>.oltaire constata. care l4a trimis pe +iul Său. în Creştinism. de e7istenţă latentă. op. care înseamnă sfâr!itul istoriei' Ideologia progresului seculari%at se aplicată civilizaţiei terestre !i duce la optimism. ale consumului eufori%ant'Progresul Pse verifică. Dditions 5rasset a +asCuelle. +aţiunea modernă.. precum cele saint4simoniene sau mar7iste'"ontroversa dintre susţinătorii fiecăruia a fost de talie. la dGmocratie. Qi (ălcescu în . iar poporul.ersul revoluţiei scria despre sfânta şi marea faptă pe care )umnezeu ne-a încredinţat. zice popoarelor. aprecia (erdiaev. vol'1=.. Dd' du Seuil. cel care a receptat cu repe%iciune acest mit'. guvernaţi sau guvernanţi. op. în vreme ce vi%iunea istorică dată de cre!tinism este mai comple7ă !i nu ignoră faptul că pe scara timpului se suprapun. inspirat de )umne%eu. de%avuând violenţa !i anar$ia în Amintirile şi impresiile unui proscris. cu a#utorul instrumentelor capa ile să cuantifice unăstarea. &eligion et politiCue.' !nc1clopedia 'niversalis. fGv'. nu în locul regelui. venit s* instaure%e regatul puterii !i al voinţei. concepţia creştină şi concepţia mar*istă a istoriei. Paris. iar scepticismul său profund a contaminat o parte din gândirea politică a secolului al 8. 7_H8-U888. după el intuiţia asupra declinului s4a ata!at mai ales domeniului cultural !i religios6 5)eclinul A?1 B''&ollet. momentul %ero pentru o eră care se na!te 6 .1t es politi(ues modernes. ci triumfând pe altarul revoluţiei. &evoluţia a pus poporul. poporul revoluţionar este un !cce ommo. ca şi C rist lui "azăr. )ar.U_U Asemenea Mântuitorului. pp'1@<41@. care nu cunosc iu irea sa. p'1E<' P'"$aunu.putere'Proclamând poporul drept unic !i ultim suveran. îndemânările>'Ln !sseurile sale. Paris. p'1EA'S' Nicoară. p'?4. ca proletariatul. . A@@1. un fel de o!tire a lui Satana.. adică nu4i sunt fideli' Progresul $i . de disoluţie :a legăturii sociale>. că trăie!te în timpul celei mai oribile decadenţe. ci în locul lui )umne%eu' A?1 &evoluţia. sculaţi-vă= )u!mani revoluţiei în dara &omânească au fost. 1F.E. Istorie şi )ecadenţă.acciu. p'.

are, ca !i reînnoirea4&ena!terea sau &evoluţia4 eroii săi, acele fiinţe e7emplare care încarnea%ă prin actele lor tentaţia ma#oră a timpului lor' 0roul declinului este un mare distrugător, care demontea%ă din interior ordinea unui edificiu lent construit de numeroase generaţii de fondatori')acă la începutul secolului al 8I84lea virtuţile împăraţilor romani au fost glorificate, după un secol ace!tia deveniseră eroii decadenţei:Nero !i "aligula''Istoricul 0dRard 5i on, autorul acelei )6cadance et la c ute de l&!mpire roman, a fost admiratorul imperiului păgân al %eilor, ceea ce i4a atras criticile adversarilor săi cre!tini' Ln secolul al 8I84lea 0uropa î!i avea bolnavii săi, precum Imperiul otoman, care se occidentali%ase preluând stilul decadenţei europene6 )eclinul era legat, cel mai pro a il, de un climat al unei modernităţi !tiinţifice !i economice în cri%ă A?IMitul )eclinului concreti%a pesimismul cultural europen, atmosfera de crepuscul al civili%aţiei, de sterilitate, fără a e7clude speran!a unei renovări' Aliat cu mitul eternei reîntoarceri el comportă o componentă 2optimistă3 semnificativă, dar poate fi descris ca o 2noapte3 care înc$ide istoria sau ca un 2naufragiu3 departe de ţărm'Art$ur de 5o ineau, autorul !seului despre inegalitatea raselor umane, a fost unul dintre profeţii moderni ai declinului , fiind interesat de declin ca discurs prospectiv, ca !i Spengler'5o ineau considera că progresul este o ilu%ie optică a omului modern !ă vor e!te de degradarea progresivă a capitalului iologic în istorie' A?E Până la 1;<; spiritul european părea că e%ită între tentaţiile Progresului !i pesimismul )eclinului' )ar, pesimismul european nu s4a identificat dura il cu un curent oarecare de gândire politică modernă' Altfel spus, vi%iunea declinului nu se situea%ă 2congenital3 nici la dreapta, nici la stânga ideologică, ci doar ca armă contra adversarului'Ln secolul al 8I84lea Bosep$ de Maistre, teoretician al dreptei monar$ice, nu a e%itat să vadă în reculul forţelor conservatoare un adevărat declin al civili%aţiei: Le meurs avec l& !urope, se lamenta el în 1;1F6 5eorge Sand a considerat 1;A; că o uria!ă turnantă, un moment în care ideea de progres se ridică deasupra rivalului său, declinul6Ha începutul secolului al 8I84lea pesimismul european î!i alimenta resursele din 2 ar aria3 ce părea să cucerească civili%aţia occidentală, născând la B'(urcS$ardt sau +' Niet%sc$e un sentiment tragic asupra viitorului'(urcS$ardt credea că decadenţa este pur !i simplu o epuizare )e altfel, e7presia noi suntem veniţi târziu în istorie , a servit ca model 2decadenţilor36 Proud$on în 3ilosofia 0rogresului reflecta la soarta socialismului în mi#locul maladiei unei societăţi urg$e%e aflată în descopunere'Qi 5' Sorel, teoreticianul unui anar$o4sindicalism, se între a, în :uina lumii antice despre devenirea socialismului, care putea fi antrenat într4o perioadă de sterilitate'Pesimismul modern a avut totdeauna un locus antic su oc$i: declinul lumii elenistice sau a &omei su loviturile ar are'Mar7 a considerat declinul ca fenomen parţial, referindu4se la cel al clasei dominante, urmat de ascensiunea clasei viitorului, proletariatul'Naţional4socialismul, în efortul său de a a oli valorile cre!tine !i a regăsi sursele spirituale ale 2rasei3, adică un păgânism nordic, s4a străduit să reanime mitologia germanică'Or, acestă mitologie conţinea un esc aton4ragnarA@, un sfâr!it de lume catastrofic, anunţat !i a!teptat de vec$ii germanici'Sfâr!itul lumii comportă lupta dintre %ei !i demoni, care se termină prin moartea tuturor %eilor !i eroilor, urmată de regresiunea lumii în $aos' Nici Jitler nu a fost scutit de spectrul declinului, de!i era îm ătat de logica luminoasă a destinului germanic' Se !tie că într4o %i el ar fi e7clamat: +oi vom dispărea poate. )ar, vom trage după noi întreaga lume= O' Spengler, în )eclinul /ccidentului:1F1;> profeţise de#a că civili%aţia 2faustiană3 a parcurs o ună etapă din declinul său, dar ar mai dispune de trei secole până la scurgerea timpului6A?? )e la începutul anilor Y;@ se vor e!te, tot mai frecvent, de pagu e aduse de progres, de sentimentul unei opriri prelungite sau c$iar de decadenţă6 )iscursul despre decadenţă este
A?I A?E

A' &es%ler,op.cit., p' <;4IF, E14EA' 0rnest +lammarion scria pe la sfâr!itul secolului al 8I84lea de ultimul trib, care se stinge de frig !i foame !i odată cu el umanitatea întreagăU o umanitate pe care o compară cu o tigvă aruncată îmtr4o grămadă de cenuşă. )upă un veac nici HGvi4Strauss nu a fost mai îngăduitor cu soarta omului'în 9ristes tropi(uesN lumea începe cu omul şi se va sfârşi fără el.Ibidem , p' ??,1AI' A?? Ibidem, p'E=4 E?,?A,?E',$' 5aut$ier desemna decadenţa ca pe o maturitate completă, ca civilizaţia e*tremă' 0' "ioran credea că decadenţa se manifestă în primul rând în artef4civilizaţia4 urmează după un anume timp decompoziţiei lor=

1@I

indisocia il de angoasa sfâr!itului de mileniu6 "unoa!terea umană !i4a făcut mari ilu%ii, prin e7pansiunea optimistă a !tiinţelor, că va pătrunde repede !i sigur în tainele cunoa!terii !i a reali%ării unăstării' )e câteva decenii savanţii au descoperit că,de fapt, cunoa!terea este relativă, că nici o descoperire nu garantea%ă certitudini6 Nici progresul material nu se verifică deplin6 O uria!ă descoperire a fost aceea că e7istă, încă, lumi !i domenii nedescoperite'Iar unele descoperiri sunt periculoase pentru umanitate6

+ !to iile $i Istoria. Ce sunt uto iile3 Omul nou $i Regenerarea !niversul oniric# ilu)ii, fantasme, înc"i uiri O*iective#conturarea profilului utopiilor, construcţii imaginare cu o vec$ime venera ilă în istorieU rapotul dintre mit !i utopieU investirea ideologică a utopiilor Noţiuni c"eie# utopie,cetate ideală, omul nou, uc$ronie, vise, ilu%ii Ce sunt uto iile3 Mitul !i utopia se referă am ele la un spaţiu4timp privilegiat, dar pe coordinate diferite' Mitul este un fapt colectiv, su iect al credinţei, ade%iunii, rituali%ării, sugerea%ă locuri !i fapte e7emplare, paradisiace,pe când utopia poate servi ca ve$icul ideologic unui grup social, într4un moment istoric, fiind, mai ales, un loc civili%at, a%at pe o te$nică de amena#are raţională a teritoriului, de codificarea relaţiilor umane'Mitul sugerea%ă întotdeauna implicarea Providenţei, utopia se a%ea%ă doar pe munca oamenilor'Paradisul viitor al utopicilor nu este unul natural, ci o cetate construită din munca oamenilor:paradis al muncii>, care e7clude proprietatea privată ,impul mitic este cel originar, cosmogonic, %orii vremurilor, începuturile istoriei, cel al utopiei este numai în viitor' Modelul de viaţă în proiecte utopice nu mai reactuali%ea%ă un model din trecut, ci inventea%ă unul nou' )iogene a contestat legile !i cutumele !i a sugerat o societate li eră, fără căsătorie, organi%ată pe comunităţi, a ăr aţilor, care tre uiau să trăiască precum Jercule, cea a femeilor, copiilor etc ./topia, proiecţie a locului ideal, loc al fericirii, proiect ireali%a il, pentru că fri%ea%ă perfecţiunea finală :armonie,omogenitate, pace etc> imposi il de atins de către societatea reală, ântuită de luptă !i separare'/topia :outopos, gr' loc de nicăieri> i%voră!te din speranţa unui progres social, considerat inevita il, care înaintea%ă spre perfecţiune' A?; +orma perenă, ar$etipală a perfecţiunii este cercul'"etatea lui Platon din "egile era circulară, la fel ca !i capitala Atlantidei în Critias. >' Insula utopică a lui Morus nu mai era rotundă, ci semilună'Platon îţi imagina că cetatea ideală tre uie condusă de înţelepţi4filosofi, iar Aristotel îl admira pe Jippodamos din Milet, care proiectase un oraş ideal, construit raţional, geometric, având e7act 1@ @@@ de cetăţeni, împărţiţi în trei clase' 5eometria, armonia ur ană sugerea%ă pe cea cosmică, divină, fiind încercarea de a imita pe %ei în atingerea perfecţiunii, cu instrumente ale raţiunii filosofice normative, ca la Platon în :epublica'Numai că Platon nu vedea o ruptură între teorie !i practică, între ideea de ordine a%ată pe norme
A?;

Miturile sunt structuril mentale tradiţionale,care ideali%ea%ă trecutul'/topia este tot o ideali%are, referindu4se la o lume ideală, care va putea fi în viitor, ca o alternativă radicală la structurile sociale !i instituţionale tradiţionale' Ceea ce mitul 5ustifică, utopia contestă' /topia nu ere legătură cu ideea de reformism, reconstrucţie, care înduce!te stările de lucruri pre%ente, ea presupune perfecţiunea instaurată în viitor spontan !i din temelii'Mitul presupune retrăirea rituală unei stări e7emplare, eroice, originare, pentru că în succesiunea timpului se măre!te de%ordinea naturii !i a societăţilor' /topia spul eră tradiţia, condamnă trecutul la imperfecţiune !i opresiune răstoarnă situaţia, pretin%ând un om nou, o societate nouă' Pentru Protagoras !i pentru sofi!ti e7ista speranţa că omul poate do ândi o nouă artă de a trăi 'B'4B' Xunen urger, 'topia sau criza imaginarului, p'A@4A<, =@4=1;A, F@4F1,11=411I'

1@E

morale !i politice !i posi ilitatea de aplicare a ei, de aceea avea să fie de%amăgit în e7perienţele politice'_enon din "itium a propus în secolul înainte de "$ristos modelul unei cetăţi ideale imanente su domnia &aţiunii, care nu ar cunoa!te nici un act criminal, de!i nu ar e7ista magistraţi, tri unale, familie, proprietate sau ani'Imaginarul antic era contaminat de raţionalitatea filosofică !i de pro lematica politică, dar utopia nu a impregnat profund cultura greacă',otu!i mentalitatea mitică, ancorată în respectul divinului, al ierar$iei !i naturii a fost concurată de fascinaţia unei gândiri utopice care ata!a naturii lu7uriante decorul cultural !i artificial ur an, adică preferinţa acordată culturii faţă de natură, prioritatea ordinii instituţionale, faţă de%ordinea spontană, optimismul progresist faţă de pesimismul !i fatalismul timpului')e e7emplu, cele !apte insule feerice descrise de Iam ulos, erau locuite de oameni longevivi !i imuni la oli, dar organi%area socială nu mai sugera fericirea spontană din miturile paradisului, ci o organi%are greoaie !i rigidă' Jigiena, procreaţia, munca erau reglementate, uneltele fiind unuri colective' Pătrunderea !i răspăndirea cre!tinismului în 0uropa a avut consecinţe imense asupra gândirii politice !i sociale' Ideea cetăţii perfecte era e7clusă, societatea profană putând să4!i asigure mântuire doar prin respectarea valorilor religioase' Pentru cre!tinism perfecţiunea nu poate să fie reali%ată pe pământ, ci )incolo de Moarte' .ec$ile popoare :sumerieni, per!i, egipteni etc>, apoi grecii !i romanii credeau că sufletele după moarte a#und într4un paradis al frumuseţii !i fericirii'Ln (i lie, dar !i în "oran :1;,II> aleşii )omnului a#ung în Paradis, ca răsplată a faptelor une de pe pământ'Ha greci !i romani e7ista vi%iunea că sufletele călătoresc până ce drumul se ifurcă: unul duce spre Insula Preafericiţilor altele spre Jades' Pentru cre!tinism,drumul din dreapta merge spre Purgatoriu, apoi spre Paradis, cel din stânga spre Iad' Jadesul, ca !i Iadul sunt locurile pier%aniei, acolo fiind întuneric, sinistru !i cavernos'Jadesul era situat în adâncul pământului, fiind o incintă largă, cu pu$oaie de flăcări, încon#urată de trei rânduri de %iduri, primul de aramă, după al treilea o mică desc$i%ătură, mascată de rădăcini, iese la suprafaţa pământului sterp'.ergiliu pre%enta în 0neida o descriere asemănătoare, în care apar !i sufletele c$inuite ve!nic' /topicii &ena!terii au preluat modelul solar !i vegetal al vi%iunii paradisiace, dar au reconvertit4o la imaginaţia timpului lor' ,ermenul propriu4%is de utopie a fost lansat în secolul al 8.I4lea, prin 1I1E de către'Morus, fiind reluat de &a elais' Proiectul utopic al lui Iam ulos a slu#it ca model pentru ,$omas Morus'Idealul paradisului s4a resimţit în secolul al 8.III4lea, su inflenţa descoperirii !i e7plorării Humii Noi' MorellK descria în (asiliada din 1?I= un fel de societate virtuoasă, vegetariană, cu moravuri simple ca ale unului săl atec, dar amestecă această societate cu modelul inca!'Poporul asilian era condus de femei după un cod al naturii, organi%area aducea a falanster, iar teritoriul era împărţit în pătrate' +Gnelon a preluat în 9elemac un model african, regatul (eticei avânt un profil geometric !i o guvernare dirigistă'"$iar !i &ousseau a folosit în Contractul social profilul geometric !i totalitar al utopiilor'A?FCetatea Soarelui a lui "ampanella,,$omas Morus, ţară imaginară, cu guvernământ ideal, peste un popor fericit noua Altantidă lui +r'(acon, este o fascinantă anticipare a ora!elor amena#ate !tinţific, modele de producţie economică !i de aran#are sistematică a slu# elor, în sânul unei riguroase divi%iuni a muncii a lui "$arles +ourier:1??A4 1;=?>')avid ORen vedea comunitatea ideală ca trăind în dormitoare comune ale familiilor cu celi atarii, tot comune fiind sălile de aie !i cele pentru relaţii cu străinii'Orice viaţă individuală privată era e7clusă'Pentru copiii Pe7cedentariP ai familiilor :legea prevă%ând doar doi> tre uiau să fie dormitoare separate, unde erau gă%duiţi !i copii de peste trei ani' ,oate relaţiile interumane erau delimitate, planificate, delimitate' ORen a cumpărat în 1;AI în statul Indiana un petec de pământ unde a încercat timp de trei ani să implemente%e utopia sa în colonia NeR ArmonK' /topia a e!uat în practicn !i la .ictor "onsidGrant, care a creat după 1;<F lângă )allas colonia &Gunion' /topia lui "a et a stimulat tentaţia, e!uată, desigur, de a crea mai multe comunităţi comuniste pe teritoriul S/A după 1;I@' )upă 1F1? ne unia revoluţiei ol!evice în privinţa vieţii colective a atins paro7ismul')ormitoarele din casele comune tre uiau să fie dotate cu orc$estre, pentru a favori%a somnul colectiv !i a acoperi sforăituri'/topia .ârstei de Aur comuniste înseamna proiectul societăţii 2!tiinţifice3
A?F

Ibidem,p'<?4<;,I=,EA4 ?A, 1AI41AE, 1?@''

1@?

care a lansat vi%iunea perfectibilităţii imediate a speciei umane . dar aveau o conotaţie. una dintre e7plicaţiile devalori%ării noului fiind aceea că numai "reatorul poate aduce modificări profunde în lume' Oamenii nu ar fi capa ili de sc$im ări su stanţiale ci doar de reîntoarceri. >tudii asupra imaginarului social. construit* pe ideea optimistă !i generoas* c* omul ar fi capa il să4!i construiască mi#loacele pentru a4!i perfecţiona natura intelectual* !i moral* !i a4!i împlini mai ine A. asemenea lui Adam decă%ut. castitatea. în special în Cetatea lui )umnezeu a Sfântului Augustin. adică născuţi din personae necunoscute !i deci fără un loc în ierar$ia socială cunoscută'Mai tîr%iu Pnoii apostoliP:novi apostoli> erau cei despre care vor ea cu dispreţ A Glard. ca o potenţialitate. ca o soluţie purificatoare.@ "onstituirea de comunităţi.. A@@<. în etica egalitară. refractară la orice influenţe e7terioare. care au fondat o teologie a ote%ului !i o ecle%iologie folosită de autorii cre!tini după secolul al II4lea' )e%voltat în patristică. fraternale sau c$iar a unei umanităţi regenerate' O Sociatate nouă nu se poate afirma fără oameni noi6 Plecând de la această logică a inovaţiei glo ale +ic$te a de%voltat noţiunea de naţiune a solut nouă. sous la dir' de Marie4Anne Matard4(onucci et Pierre Mil%a. capitaliste' Omul nou $i Regenerarea Lncă din Antic$itatea greco4romană ominess novi erau numiţi toţi cei fără trecut. de restaurări ale unor modele din trecut6A. conceperea mănăstirii ca o paradigmă a societăţii sunt evocate de utopia monastică' Mânăstirea. cu practici care merg în contrasens cu ordinea cotidiană: i%olarea !i ignorarea timpului. mai ales după secolul I. de l e*6g%se T la propagande. dar !i în teologia luteriană' /mul nou era pre%entat ca opusul omului vec$i.41@F' B'4B' Xunen urger. propusă de Iustinian :I=I> 4 a fost continuată de idealurile societăţii sacrale !i de mesianismele naţionale' S'Anto$i. conceptul omului nou a apărut !i în doctrina lui 0cS$art !i a misticilor reno4flaman%i de la sfâr!itul 0vului Mediu. decât ca o reali%are definitivă. refugierea în eremitism. este omul unit cu "$ristos. educaţia comună etc' /topia regenerării a luat în revoluţie forma . de ere%ie. ruptă de restul lumii.ârstă de Aur. pp'1AE41A?. programul strict. Pcer pământescP. unde dreptul. este universul unor relaţii umane diferite de societatea glo ală.industriale'Socialismul mar7ist a vi%at o societate fără constrângeri.. celi at !i cea a împărţirii unurilor a fost o repre%entat !i o formă de depărtare de societatea coruptă.1 Al'4+l' Platon. !ntre dictature et totalitarisme.erorii.A /topia ecle%iastică practică se refugia%ă !i în încercarea de sta ilire a ec$ili rului sau c$iar a contopirii între puterea temporală !i cea spirituală' Această utopie a reconcilierilor 4 SKmp$onia.= Omul nou a fost visul cel mai important al &evoluţiei +rance%e din 1?. creatorul societăţii #uste.@ A. >ocietate şi mentalităţi2. pentru a face loc unei comunităţi a unăstării !i a iu irii fraternale'O comunitate înc$isă !i artificială. să u%e%e de li ertatea sa în vedea mântuirii'A. 'topica. înclinat spre păcat' /mul nou cre!tin este o nouă creaţie. aplicarea legilor.1 I%olarea de lumea profană. familia !i Statul vor dispare. ... Paris.1=A41==' A. inovaţia nu au fost ignorate în 0vul Mediu. mai degra ă. care să4!i asigure mântuirea prin controlul tentaţiilor. capa ilă să construiască în viitor o . însemnând sacrilegiul rupturii cu trecutul !i cu valorile sale întemeietoare' Acu%aţia de inovaţie putea fi un mi#loc de discreditare. o matrice a idealurilor religioase' A. supunerea e7igentă. deoarece. " omme nouveau. fiind pre%entă în !vang elia >fântului Ioan !i în doctrina Sfântului Pavel.AHocuitorul oricărei utopii tre uie să fie om nou. a violenţei e7treme purificatoare6 /mul nou era considerat instrumentul progresului. o dată cu regenerarea moravurilor. pentru a fi mântuit.socia ilitate fraternă. prin ote% !i credinţă Omul regenerat. în " ommme nouveau dans l& !urope fasciste M7IUU-7IJXY.p'1@. dorinţelor umane s4a manifestat prin fenomenul mona$al'Lncă din primele secole.care participă la gloria Mântuitorului !i asemenea Hui trece prin moarte :cea a păcatului>. 'topia .p'1@@41@1' A. rigorile alimentare !i vestimentare ' A.Ideea4 forţ* c* omul nou poate lua în mâna sa propria istorie !i propriul viitor a intrat în ideologia progresului.ema omului nou a avut cândva o semnificaţie specific cre!tină.F.p' A<4AI' 1@. în secolul al 8II4lea' Noutatea. mai degra ă negativă. proprietatea. apoi prin învierea la viaţa nouă' Ideea omului nou s4a tradus.= Sop$ie4Anne Heterrier. +aKard. omul nou tre uie să re%iste răului..

în . antireligios. 1A@' B'4P'Sironneau. în sensul că au e7acer at rolul te$nologiei.1@1. instruit. mai ales. spiritul de proprietate erau etic$etate drept anacronice Su prete7tul sociali%ării.. model considerat strategia cea mai ună pentru fericirea oamenilor'Ln societăţile de formulă totalitară. golit de sfinţenie. fa ricarea lor ca într4o u%ină' Marea o sesie a liderilor comuni!ti era transformarea oamenilor muncii în inventatori !i savanţi de geniu'Muncitorul sovietic tre uia să fie mai degra ă autodidact.2+iinţă a stractă. nefericirea totalitarăN trei mituri ale comunismului românesc. su dir' lui H' (oia. Siegfried era întruc$iparea omului li er.. ostil curentelor de gândire idealiste.. pentru că nimic nu îl poate constrânge6 Omul nou mar7ist era !i el un c$ip anonim al omului li er. destinul fiecărui individ topindu4se. apoi pe copii a andonaţi !i adolescenţi.destinaţia pe p*mânt'O Sociatate nouă nu se poate afirma fără oameni noi6 Plecând de la această logică a inovaţiei glo ale +ic$te a de%voltat noţiunea de naţiune absolut nouă. în sânul unei comunităţi armonioase.I Ln manuscrisele din 1. fragmentar !i de%umani%at' A. p' 1<=41<I. op. întrupat în Stat. necorupt care merge pe urmele (unului Săl atic'Omul nou este privat de trăsături particulare. o mul nou este perfect sociali%at. 1=E' H' (oia. a ieşirii din rând.cit. 11=1=141=A'H'(oia. op.1I?. "$iar !i vi%iunea unei societatăţi fără clase. op.%moires et espoirs collectifs. de%alienarea fiind o recâştigare a esenţei umane= Omul comunist deţine ca trăsături complementare :universalitate. un pol opus omului pre%ent. p' 1A@41A..< A. vi%a 2sc$im area naturii umane3.E A'&es%ler. toate distincţiile dintre cetăţeni tre uia să dispară în favoarea unui model de%voltat multilateral6 A. să acumule%e A. fără iniţiativă. controlat. refu%ului autonomiei persoanei !i a gândirii independente.1AA41=E' A. a omului !i a societăţii'"omunismul. colectivă !i anonimă. considerată drept prima nevoie a e*istenţei.itologia ştiinţifică a comunismului. . 2nocivă3 să fie eliminată'0ducaţia prin muncă a fost e7perimentată de Anton MaSarenSo pe delicvenţi. "es imaginaires sociau*. angelice. viaţa sa fiind racordată la pulsaţiile unei vaste inimi.cit. . panificat.. p'1A.iturile comunismului românesc. iar în acest scop a fost reformat sistemul scolar. ceea ce trăda o atitudine antimoderni%atoare' A'&es%ler. 0d' Nemira. fiind propriul său stăpân. de unde !i ideea generaţiilor de sacrificiu' A. superstiţioase.. cult. împlinit nu individual. p' =F. a%ându4se pe modelul de viaţă în comun :colectivist>. o scurantiste. un om al viitorului.. su ordonării vocaţiei individuale unor ţeluri comune' Hi erul ar itru. dar au făcut apologia !i pedagogia muncii manuale. un om care a recâ!tigat virtutea universalităţii !i a de%voltării multilaterale' A.<< Mar7 a fi7at profilul omului nou. lipsit dde aroganţa vec$ilor intelectuali ru!i'Ln 1FAI (u$arin declara standardi%area intelectualilor. p'=FA4=F<' H' (oia.ca corp social uniform !i omogen :lui Mar7 nu i4a plăcut noţiunea de pluralism> se aseamănă cu visul milenarist cre!tin' Se pare că fascinaţia mar7ismului re%idă din această utopie a transformării totale. sovietică. )estinul colectiv. p'1AA41A=')aniel (ar u.E"omunismul s4a pretins umanist.cit. nu te$nologice. op.I A' &es%ler. ca vocaţie.? "omunismul totalitar a presupus o inginerie antropologică.? (' (ac%So.11?. 1FF. fără proprietate. pregătit multilateral de%voltat. adică nivelarea mentalităţilor'Perorarea li ertăţii omului era asociată parado7al. nemutilat de alienare. în condiţii concentraţionare. op. op. viitorul luminos al omenirii comuniste a fost considerat mai important decât concretul vieţii pre%ente. p'1AA' A.< /mul nou era omul aşteptat !i în vi%iunile anar$iste' Marele erou anar$ist. pentru ca informaţia urg$e%ă. ce@istul era foarte inteligent. mecanismul ideologic comunist a vi%at încadrarea !i înregimentarea omului nou comunist' Pentru reali%area unor asemenea 2refle7e3 reeducarea a repre%entat principalul instrument pedagogic. 1EI' Mar7ismele secolului 88 au fost pline de contradicţii. totalitate..cit. nelegat legat de nimic. individualul este considerat su ordonat socialului.cit. ca efect al proprietăţii private. acesta declarând re%ultate sale ca fiind un succes' /mul nou al lui MaSarenSo. demascator al mentalităţilor retrograde mistice. ca de%voltare armonioasă intelectuală !i fi%ică !i o atitudine nouă despre muncă. decadent. contra nonconformismului. (uc'. p' 1<. servitutea involuntară. ci în colectivitate' Atri utul său fi%ic !i moral era munca continuă !i odi$naOactivă6' /mul nou al lui Mar7 era desalienat. considerat o ere%ie socială'+a ricarea omului nou a stat în centrul discursului oficial sovietic după 1F1?. p'1?E41??' 1@F .cit. ce vi%a uniformi%area comportamentelor !i atitudinilor colective. 1@=. programatic !i practic în măreţia proiectului glo al al societăţii comuniste' )e asemenea.

vol'II. sfânt dar !i ră% oinic. )ialectica spiritului grec. cura#os. cea a omului sovietic perfect a fost o anti4utopie la modelul uman degenerat al lumii occidentale capitaliste' A. A@@<. fantasme. Platon. (uc'. viril. . . !ntre dictature et totalitarisme. su iectele onirice fiind profund legate de sim olurile religioase !i de aga#ul cultural al fiecărei societăţi' Lnţelegerea acestei dimensiuni a fost mult îngreunată de anali%a modernă a viselor. prevestitoare ale cre!tinismului'AF@ Ln cultura !i civili%aţia greco4romană visele au #ucat un rol important. o rasă de stăpâni. re%ultat în urma 2igienei rasiale3erau voinţa. dar tot muncitor. trad'M' "arpov.cit. trad' "'Ple!u. eidola. Mic$el NiCueu7. visul unei lumi noi. fiind repre%entat de câteva nume sonore: Socrate.F Marie4Anne Matard4(onucci.. loialitatea. de la originea sănătoasă. înc"i uiri 07perienţele onirice sunt atestate documentar în culturile vec$i. 2" omme nouveau4 du fascisme. din /diseea 1F a lui Jomer are o interpretare sim olică regăsi ilă în mentalitatea greacă a vremii sau este invenţia poetică a autorului epopeei' Ln Odiseea sau 0neida se regăsesc anumite distincţii între vise adevărate sau false' Important este că grecii credeau în vise semnificative. în `u est-ce (ue le fascisme[ Paris.E. "icero sau visurile SK illei.p' 111411E' AF1 0'&')odds. care amplificau spaimele oamenilor. de frecvenţa viselor sfătuitoare. considerate manifestări re%iduale ale creierului. P/+.0d' Meridiane. în " ommme nouveau dans l !urope fasciste M7IUU-7IJXY. 0d' Meridiane. Omul comunist este muncitorul. (uc'.ergiliu.. în vreme ce )io "assius a susţinut că intenţia sa de a scrie istorie a fost inspirată de un vis'"$iar !i Lmpăratul Marc Aurelius mulţumea %eilor pentru sfaturile medicale primite în vis !i care i4au fost de mare folos' AF1 A. averti%ând despre evenimente care aveau să se întâmple' Ln cultura populară antică e7ista o puternică fascinaţie pentru visele prevestitoare. dar !i armonia !i frumuseţea fi%ică' A. în " ommme nouveau dans l !urope fasciste M7IUU-7IJXY. puternic. în de%acord cu valorile urg$e%e' Na%ismul a însemnat. iar Platon în 9imaios credea că sunt imagini reflectate de pe suprafaţa netedă a ficatului' Ln tratatele $ipocratice visele erau descrise ca $alucinaţii ale olnavilor. tinerii fiii de ţărani !i muncitorii tre uiau să fie noua muncitorime intelectuală a viitorului comunist sovietic'/topia eugenică. . dar nu atât de mare ca cititul în măruntaiele #ertfei' Platon pomenea în "egi despre ofrande care erau cerute de %ei prin vis.ediu. prin e7celenţă. apoi în cele medievale.F !niversul oniric# ilu)ii. sensi il. Paris. numite orama sau în cele divine. de unde voinţa de a crea supraomul'.alori umaniste în cultura şi civilizaţia medievală. fără nici o semnificaţie reală'Qi printre anticii greci au e7istat mulţi sceptici în privinţa producerii viselor.cit. p' A@<4A@E' A. originile sale fiind greu de căutat'Ha romani un "icero considera visele drept pure superstiţii. nu4!i trăda clasa' Pornind de #os.. p' ?' 0milio 5entile. p'=I<4=FI' B'4P' Sironneau. :6fle*ions sur une e*p6rience totalitaire d une r6volution ant ropologi(ue. 1FFI. care nu se îndepărta de producţie. care fusese fiu de ţăran. op. p'1A=41AF' Heonid Jeller. nu numai în tradiţia literară vec$e'Nu putem !ti cu siguranţă dacă visul Penelopei. unii filosofi de%avuând visele su motiv că nu conţin nici o urmă de adevăr' )emocrit le considera un fel de PemanaţiiP. ceea ce anticipea%ă cumva e7plicaţiile fi%iologice mai recente. 5alimard. dar atitudinile faţă de vise au fost diferite' Ln ma#oritatea descrierilor de vise poeţii $omerci tratau visul ca pe un fapt Po iectivP.1<A' 11@ .istoire de l-utopie en :ussie. dar !i voluntar. !ntre dictature et totalitarisme. la rândul său. . duritatea. 1F. atletic. pref' P'"reţia.. entu%iasmul muncii !i luptei. p' AEA. 1F. "& omme nouveau entre dictature et totalitarisme i7IUU-7IJX>. ca Homonosov. o Pvi%ităP a unui mesager misterios'. pe care le4a oferit medicina sau psi$anali%a lui +reud' +ilonul oniric antic n4a trecut neo servat . p'1AI41A?.cuno!tinţe care să4i permită o ună calificare'Parado7ul dintre atitudinea dispreţuitoare faţă de munca intelectuală !i cea fi%ică a născut ideea apropierii dintre munca fi%ică !i cea intelectuală. +azisme et omme nouveau. care repre%entau un PmodelP cultural mult mai vec$i.model e7emplar fiind în acest sens inginerul'Acesta era considerat un muncitor cu o mai înaltă cultură.irtuţile arianului. 0entru un alt !v . /mul nou fascist definit de (enito Mussolini era omul integral. p'?A4?=' AF@ B'He 5off.isul vi%ionar a avut rădăcini adânci în imaginaţia populară. pentru care odi$na !i săr ătoarea sunt legate tot de muncă' H'(oia. op.=. A?E' P$ilippe (urrin. despre care se credea că erau prevestitoare.

cărţi cu impact în cultura !i sensi ilitatea medievală. fantasme.estament pomenea de <= de vise.&ăspândirea cre!tinismului a pus (iserica lui "$ristos în faţa unui fenomen cultural important pe care tre uia să4l gestione%e' (iserica cre!tină nu a avut o e7plicaţie despre i%vorul visului uman. căci în vreme ce ecle%ia!tii se arătau reticenţi !i nelini!tiţi în faţa interpretării viselor unii gînditori încercau e7plicaţii naturale. Monica.ec$ea doctrina orientală a vârstelor lumii se referea !i ea la o ve!nică regenerare. mai ales la sfâr!itul 0vului Mediu.r$itului lumii'Imaginarul esc"atologic Lnspăimântaţi de necurmata succesiune a calamităţilor. mesianismul !i profetismul' Noţiuni c"eie# utopie. visele erau considerate. adică de po%iţia de dormit. admitea că visele sunt verita ile mistere.> visele premonitorii au #ucat un rol important în propria convertire. cosmogonia !i sfâr!itul lumii. fie ispitiri diavole!ti :ca visul Sf'Anton>. care pretend până astă%i că visul poate avea o semnificaţie premonitore pentru destinul oamenilor' +I -n a$te tarea sf. sunt cel al lui "onstantin din =1A. avusese un vis premonitoriu.omnul ogoară din ceruri $i vine să ne (udece6'Profetismul 57ră*e$te. M.de%avuarea viselor de către (iserică. ca Scipio. reali%ată printr4o nimicire. dar !i de către noii Pprofesioni!tiP ai oniromanciei. ilu%ii. care a adoptat o tipologie a viselor în funcţie de origine: vise profetice de origine divină. a nenorocirilor de tot felul oamenii tuturor timpurilor le4au căutat cau%e glo ale !i le4au integrat unui anumit lanţ e7plicativ' Lnceputul lumii.ntuitorule.III4lea gândirea Huminilor le4a condamnat l4a uitare'Numai că filonul oniric continua să fie e7ploatat în literatură !i artă.eodosius de dinainte confruntării din =F< cu un usurpator' 111 . legate de starea psi$ică !i c$iar de fi%iologia omului' )e asemenea. de so rietatea omului !i altele'Pentru Sf Augustin :sec' I. pe care în secolul al 8. dar e7ista o mo!tenire i lică în legătură cu visele. pentru că clericii medievali au preluat interpretările ce nu contraveneau e7igenţelor cre!tinismului' )acă în Antic$itate elita visului o formaseră regii :precum Na ucodonossor>. ideologie. renunţând la ispitele cărnii' Qi în secolul al 8III4lea o minte mai ata!ată de raţiune ca . în care o voce misterioasă îi cerea să desc$idă (i lia la pagina în care Sf Pavel cerea cre!tinilor să se întoarcă la "$ristos.ec$iul . pe care Augustin nu la cre%ut multă vreme' A ia după F ani. de alimentaţie. gata să ofere răspunsuri variate la a!teptările oamenilor' )in secolul al 8. urmată de recrearea lumii'Qi vec$ile povestiri antice aminteau de cataclisme de proporţii: cutremure. semnificative fiind doar cele care sta ileau legătura cu )umne%eu: .ertulian :sec III ec>. esc$atologia. dintre care I în 0vang$elia după Matei !i < în +aptele Apostoilor' 0cle%iastul !i 0cle%iasticul. profetism' -n a$te tarea sf. 0neas !i alţii !i în 0vul Mediu cre!tinismul a acceptat menţinerea unei elite a visătorilor privilegiaţi: sfinţii !i regii'AFA Ln 0vul Mediu visul !i4a e7tins funcţia în domeniul politic.II4lea tărâmul oniric a devenit pentru confesiunile cre!tine un teren al ere%iei. mesianism. în!elătoare !i vise determinate de trup !i suflet. putând avea mesa#e premonitorii'Ln secolele 8II48III s4a petrecut un fenomen important în cultura medievală. vis colectiv. "arol cel Mare sau Jenric I având importante vise profetice' Primul teolog cre!tin al visului a fost . iar Noul . dar nu e7cludea !i posi ilitatea ca visele să ai ă o sursă demonică'Se spune că mama sa.oma dYAcCuino :1AAI41A<?>. în a#unul ătăliei de la Milvius !i visul lui . înc$ipuiri. fie mesa#e divine'Mo!tenirea antică legată de P!tiinţaP visului a fost insemnată.r$itului lumii'Imaginarul esc"atologic 5. milenarism. a făcut ca misterul interpretării lor să fie acaparat de magi !i vră#itori.estament de F vise. vremea întoarcerii &ale86'Mesianismul 5O mie de ani de ace6'Milenarismul O*iective#descrierea marilor registre esc$atologice ale lumii moderne: milenarismul. vise demonice. au fost legate prin vi%iunea 2degradării3 progresive urmată de distrugere catastrofală' . de la acea ântâmplare Augustin a avut propriul vis. căpeteniile sau eroii. al superstiţiilor. AFA )intre cele mai cele re vise.

iar cei 2ale!i3 vor triumfa în pace o mie de ani'Numai )umne%eu cunoa!te ora sfâr!itului !i venirea lui "$ristos6 "atastrofele cosmice. evocată la început ca figură sinistră de epistolele Sfântului Ioan !i ale Sfântului Pavel' .ecinătatea ameninţătoare a turcilor a fost nelini!titoare.p' =@<4=@I' B')elumeau. care făceau ravagii pe întreg continental !i multe altele' Nici (iserica nu era scutită de neca%uri: între 1=?. Siriei !i 0giptului între 1I1@41I1? a reînviat periodic speranţa cruciadei contra emisarilor &ăului' .radiţia cre!tină a privit consecvent istoria oamenilor !i a comunităţilor ca o succesiune de suferinţe. care au distrus popoare !i civili%aţii :asemenea Atlantidei>. în lim a#ul si ilinic după nouă vârste.I4lea. a %ecea va fi o reîncepere după o conflagraţie universală' AF=Ln vi%iunile esc$atologice iudeo4cre!tine sfâr!itul lumii a fost considerat4 ca !i cosmogonia Tun eveniment unic6 Se pomenea de sfâr!itul unei lumi păcătoase. collection $istoriCue dir' par Alain "or in.4lea 0uropa a fost traversată de o succesiune de nenorociri. inundaţii. P/+. pentru a înnoi (iserica6Istoria cre!tinătăţii a fost până pe la mi#locul secolului al 8. un traseu al multiplelor amânări ale sfâr!itului lumii6 +iecare spaţiu european a avut propriul său raport cu aceste angoase !i modul său propriu de a le re%olva' Ln 0vul Mediu reflecţiile teologice au încura#at e7plicaţia unui iminent sfîr!it :esc$aton> al lumii. `uand les omes cro1ent T l4Apocal1pse. epidemii..dar în nici un alt timp ca la cumpăna veacurilor 8. trimise de )omnul. ătăliile s4au dus cu înver!unare !i fără întrerupere. p' 1E<4 1EI' 11A . de slu#itorii săi păgâni sau vră#itoare. dacă nu c$iar sfâr!itul lumii'"ăderea su turci a "onstantinopolului în 1<I=. mulţimea celor care credeau că au au%it trân iţa %ilei de pe urmă n4a fost niciodată atât de mare' AF= B'4B' Xunen urger. p' <1' "l' "aro%%i. să nască o dispută între &oma !i Avignon' Mai mult decât în orice altă perioadă istorică în secolul al 8I. 'topia.Ie si%cles avec une postface sur le $$e si%cle . dureri. descoperită în te7tele lui )aniel. Apocal1pse et salut dans le c ristianisme ancien et m6di6val.4lea se resimţea un climat de frică colectivă în faţa de%lănţuirilor răului'. acesta însemnând victoria împotriva 2 isericii3 diavolului6 0l pretindea că profeţia lui Na ucodonossor. în pelerina#e sau afilieri la confrerii'Ln concepţiile ecle%iastce !i populare sfăr!itul lumii era precedat de domnia lui Satan. asemenea celei din vremea lui Noe. care anunţa sosirea sfâr!itului timpului. momentele dramatice ale istoriei au fost considerate 2semne prevestitoare3 ale Apocalipsei' Antic$istul a constituit. p' ?A AF< N' "o$n. o uria!a o sesie. în urma căruia au fost salvaţi doar cei aleşi de )omnul' 0sc$atologia cre!tină repre%intă triumful unei istorii sfinte. ci !i în plan religios' Prinţii cre!tini.p'IF4E@' PatricS de Hu ier. "&!sc atologie. nenorociri. Au ier. precum marea ciumă din 1=<. se referea tocmai la timpul său 6 AF< Ln oc$ii contemporanilor aceste intermina ile flageluri repre%entau o pedeapsă divină !i anunţau de%astre !i mai mari. teama de Budecata din /rmă. !i 1<1? Marea Sc$ismă avea să pună în conflict mai mulţi papi rivali. intermina ilul ră% oi franco4engle% de 2o sută de ani3:1==?41<I=> !i cortegiul său de violenţe !i nenorociri. de aceea predicile recomandat respectul poruncilor lui )umne%eu' )e la mi#locul secolului al 8I. solidari în faţa unei alterităţi inaccepta ile. 1F. după care s4a ivit un pământ nou !i o lume nouă' )istrugerea !i apoi recreearea lumii sim oli%a regresiunea către $aos !i cosmogonie' Ha egipteni sensi ilitatea apocaliptică a încura#at cultul lui Iris. 1FEA. [ue sais4#e -. la eleni e7ista o tradiţie oraculară. 1FFF. încercări. Paris.48. pe care numai venirea Mesiei îi punea pune capăt' Studiind 2amurgul3 0vului Mediu B'Jui%inga a constatat că pe acele vremuri domnea un sentiment general că pieirea universală se apropie. apoi a Ierusalimului. de altfel. atât de măcinată de păcate de moarte..$omas MVnt%er a fost !i el însufleţit de o ideologie apocaliptică. !i multiplele sale recidive. se considerau o pavă%ă contra unei păgânităţi cople!itiare' )e aceea. Buillard. nu numai în plan militar !i politic. flagelurile. o istorie a a!teptărilor sau mai precis o a!teptare permanentă a sfâr!itului timpului. de Infern etc se regăseau în speranţa în cultul +ecioarei !i al sfinţilor.incendii. despre sfâr!itul celui de4al cincelea imperiu al lumii. puseurile de foamete. ceea ce menţinea un climat de violenţă !i insecuritate colectivă'"ompensaţiile fricii de Satan. Paris. Paris. sfâr!itul lumii făcând parte din misterul mesianic'Mântuitorul va încătu!a puterile întunericului. Courants mill6naristes r6volutionnaires du $Ie au $. "es 3anati(ues de l&Apocal1pse.I. Bean4"laude Sc$mitt.

fiind identificată cu căderea Imperiului &oman6 07egeţii catolici.impul lui Antic$rist era aproape6 AFE 5. în 0uropa s4a produs o consolidare !i totodată o difu%are mai largă a fricii de sfâr!itul lumii' AFI Ln prea#ma &eformei o sesia lui Satan atinsese toate mediile. 1FII>.3 nr'A. mai ales. conţinând consecinţele posi ile ale viitorului'AF?Profeţia activea%ă producţia de aspiraţii. după 1I<@. "Danticipation en politi(ue.de triumful răului. "esare (oronius. ace!tia din urmă fiind slu#itori ai +iarei' Ln tip ce protestanţii vor eau cu înver!iunare de un trecut întunecat !i contradictoriu al (isericii. în 2Ca iers de lDimaginaire. vol'1=. care se nă!tea atunci. era aceea de a com ate intransigent aceste ere%ii6 . orator. a coincis cu o e7acer are a sentimentelor apocaliptice' Hut$er !i adepţii &eformei asociau în mod fatal frica de diavol !i a!teptarea Budecăţii de pe /rmă6 "alvin vor ea adesea în predicile sale despre ameninţarea !i capcanele &ăului. ca !i ale milenarismului.p'E<?'B'+reund. Originile profetismului. tentaţia deslu!irii semnelor sfâr!itului apocaliptic în realităţile contemporane'/nii catolici considerau că proliferarea ideilor 2eretice. suferinţă !i moarte' Humea tre uia purificată. "almann HGvK. care considera vremurile tul uri. îndeamnă la neascultare !i nesupunere faţă de autorităţi' "ăci. ceea ce4i mo ili%a cel mai eficient pe catolici era credinţa că ei repre%intă mâna lui )umne%eu' Ln 1E. totu!i. lansea%ă un avertisment. 1F..I !i 8. din secolele 8. care credeau că 1E. anunţau venirea unui Mesia care va desc$ide o eră de prosperitate !i de pace' Profeţii nu au fost agreaţi de (iserica cre!tină. presant. iar istoria profană tre uia să devină scena confruntării dintre puri !i impuri. ce împră!tie ameninţarea. "Dessence du prop 6tisme. precum Isaia. italieni !i germani. pentru a demonta legendele apocaliptice ale milenari!tilor' Istoriile eccle%iatice pomeneau de răcirea iu irii.F ar fi anul reînnoirii lumii6Pentru a lămuri din perspectivă catolică lucrurile. de aceea.II înterpretau pe Sf' Ioan în termenii a!teptării . propice ivirii profeţilor. credeau telogii catolici. Ie%ec$el.=' .3 luterane. pentru a nu permite ereticilor să se mo ili%e%e !i să cucerească lumea6 "ând ră% oaiele religioase începeau în 1IEA. profeţii ulteriori căderii evreilor în ro ia a iloniană.Istoricii aprecia%ă în unanimitate că după secolul al 8. că revelea%ă !i comunică "uvântul divin'Profeţiii au transmis dintotdeauna un mesa# divin nelini!te!titor prin ceea ce sugerea%ă asupra viitorului' Profeţii evrei. la pragul dintre secole. soarta cronicarului nemai fiind alta decât să descrie nenorociri !i crime'. ci în numele unei %eităţiifdivinităţii. interpretând vremurile &eformei drept apocaliptice. 3rica în /ccident . un trecut ce apărea înve!mântat în continuitate !i glorie' Istoria ecle%iastică. respingea erorile protestanţilor france%i e7ilaţi. . apoi calvine. 1F. :ed'I. într4un comentariu al Apocalipsei.ocaţia individuală a profetului se înscrie într4o 11= . cardinal !i i liotecar la .atican a fost cel care a avut misiunea de a construi în #urul anului 1E@@ impo%antul monument al Analelor'Această operă tre uia să înseme o alternativă deta!ată !i o iectivă în studierea trecutului ecle%iastic. neâncrederea. iar separarea din secolul al 8.omnul ogoară din ceruri $i vine să ne (udece6'Profetismul. vinovat de mersul nefavora il al tre urilor omene!ti' Pentru reformatorii acesta era un răspuns la nelini!tile vremii lor. comentariile catolicilor insistau că Apocalipsa. de încetarea miracolelor. A'NG$er.I4lea. vi%iunile profetice pretind că revelea%ă un Padevăr.F BacCues (ossuet. avusese loc în trecut.p'1@I' AF? !nc1clopedia 'niversalis. ei au devenit pur !i simplu ostili de%legării enigmelor ei6 (iserica &omei nu a putut înă u!i. p'1<U ve%i.I4lea dintre catolici !i protestanţi a e7acer at această o sesie' 07plo%ia &eformei în Occident. regenerată. pe la 1E1<.impul era scurt. sunt anterioare erei cre!tine' Profetul s4a definit dintotdeauna ca un intermediar între %euf)umne%eu !i oameni. la fel ca ale mesianismului. speranţe !i fantasme colective !i AFI AFE B' )elumeau.. )aniel !i.p.ârstei de Aur' /nii catolici. a avut permanent acest rol de a legitima continuarea credinţei !i a gloriei (isericii' /rma!ii lui (aronius au continuat o istorie ecle%iastică ce dădea o notă specifică interpretărilor apocaliptice. erau convin!i de dificultatea de%legării tainei Apocalipsei. era semnul care mărturisea că sfâr!itul timpului era aproape6 )umne%eu pedepsea cre!tinătatea pentru păcatele sale' Singura soluţie. ântuite de nenorociri.P până atunci disimulat. >ocietate şi mentalităţi2. despre care se pomenise în (i lie. ca ie%uitul spaniol Alca%ar.4F' Al'4+l' Platon. dominată de foamete !i ciumă. pretin%ând că nu vor e!te în numele său.

p'1@@' AF. spre îngri#orarea (isericii. arătând că Pmesa#ul profeticP este eminamente social. dar consolarea ve veni doar pentru cei puri'=@@Hiteratura astrologică. astrologul german Bo$annes Hic$ten erger anunţa că. Anglia etc>.transmite certitudinea catastrofei. AFF B'4B' Xunen urger. acest an fiind considerat nefast !i în Italia. fiind spri#init pe o vocaţie metafi%ică' Prin aceasta profetismul se situea%ă Pla răscrucea unei triple întâlniri: cea a tradiţiei !i a vieţiiU cea a esenţei !i a e7istenţeiU cea a "etăţii Oamenilor !i a "etăţii lui )umne%eu' S'Anto$i. p'A14AA. de derută religioasă. instaurând o 2dictatură teocratică. p' <?' . a andonul imoralităţii. foarte pri%ată. "]!glise et la vie religieuse en /ccident T la fin du mo1en âge . răspun%ând unui ori%ont de a!teptare îngri#orat de perspectivele viitorului' Ln 1<.I !i al 8. lua o dimensiune mesianică !i profetică. de rumori legate de semne cere!ti. pentru a supravieţui unui asemenea anunţat de%astru6 Ln +ranţa era a!teptată cu teamă primăvara anului 1IA<. speculaţii. avea să pedepsească păcatele Italiei. unde în ţinutul su alpin. că va fi momentul triumfului "uvântului divin. rumori etc prosperau pe fondul acelui climat de nelini!te. care se lăsau cu multe victime !i va fi derutată de apariţia unor false profeţii' . ce a decalan!at o intensă predicaţie. a lu7ului. op. dacă face penitenţă6 )upă acest cataclism contra păcăto!ilor. stigmati%au păcatele poporului !i ale (isericii. Ln secolului al 8. spunea el. doar +lorenţa ar putea supravieţui.> a că%ut în frene%ia avidă de catastrofă !i de pocăinţă. în ră% oaiele pe care le4au purtat +rancisc I !i "arol [uintul au plătit astrologi pentru a reali%a previ%iuni ostile în privinţa adversarului.p'?A4?=. Paris.'"ampanella a avut un mesa# profetic al iminenţei unei unificări a tuturor popoarelor lumii într4o sigură turmă !i su o singură câr#ă cre!tină' AF.<.ot el fi7a un al doilea mare Potop pentru anul 1IA<. corupţia universală care vestea reîntoarcerea lui "$rist !i Budecata din /rmă' Ha +lorenţa a predicat apocaliptic !i mesianic Savonarola6 +lorenţa lui Savonarola :1<IA41<F. care poate fi de ordin legislativ sau ră% oinic.@' B' SolG. asemenea sfântului Ioan (ote%ătorul pe vremuri. se su stituiau lui )umne%eu' )ar. dar !i a mântuirii' Ln vremea &ena!terii .' AFFProfeţiile milenari!tilor circulau pretutindeni în toată 0uropa :+ranţa 5ermania. iar violenţele care s4au declan!at în forma ră% oaielor religioase :1IEA41IF.. care devenise !i ea. cit. dar !i unor stări de insecuritate. Astfel. dar favora ile lor' Astrologia.e%i +rancis &app. corupţia familiei (orgia.4lea. lumea urma să intre într4o perioadă nefastă: ră% oaie. în 2H`Jistoire. dar !i ale poporului de rând' Lntre 1<F< !i 1<F. atunci când se comunică fidelilor un entu%iasm agresiv'AndrG NG$er a relevat implicarea socială a profetului. misiune colectivă.4lea !i condamnt la moarte în 1<F. .@. <A4<=' =@@ )enis "rou%et.3 predicând reformarea moravurilor. spri#init de urg$e%ia florentină' Profetul a fost redus la tăcere de către papa Ale7andru al . dar !i o utili%are politică . pretin%ând că de%văluie viitorul. dGc' A@@A. P/+. în a!a măsură. 1FE' 11< . tentativa lui Savonarola a anunţat apropiatele frene%ii ale &eformei 0l propovăduia întoarcerea la un ascetism strict !i denunţa în predicile sale din ora!ele lom arde !i din +lorenţa viciile clericilor. postura sa de #ustiţiar. o vreme. nota el însu!i despre anul 1I==. Italia se afla în inima &ena!terii6 Mai ales între 1<I@41<E@ peninsula a traversat un puseu de frici esc$atologice. de morali%are a vieţii cre!tine pentru apropiatul Nou Ierusalim' +lorentinul fusese mânat de o fervoare profetică din speranţa unei apropiate rena!teri a (isericii' O sabie de foc. dar !i anul 1I==. 'topica.> avea să fie o proiecţie a acestei desta ili%ări' +uncţia politică a profeţiei în secolele 8. magma de profeţii. panica se instaurase. încât oameni î!i construiau case plutitoare. p' 1<F. timpul reconcilierii va veni su domnia lui "$ristos6 "u toate că a e!uat în faţa opo%iţiei teologilor !i a dificultăţilor politice. 1FFE. Savonarola a devenit un verita il !ef al &epu licii florentine. considerat anul Parusiei' &a elais a #udecat aspru previ%iunile astrologice prin care autorii lor. îm răcaţi în piei de animale. ciumă. comete sau na!terea unor mon!trii'"au%a nenorocirilor era căutată în starea păcătoasă a societăţii6 "umea e în întregime coruptă= 0ra un sentiment generali%at. a%ată pe de%văluirea păcatelor umane !i iminenţa Budecăţii lui )umne%eu' 0remiţi rătăcitori. fiind. după anul 1<. 'topia .2 nr' A?1. 2'ne immense angoisse traverse la :enaissance24.II4lea dovedea nelini!tea oamenilor faţă de viitor' &ăspun%ând ori%ontului de a!teptare.

vremea întoarcerii &ale86'Mesianismul Originile con!tiinţei mesianice nu se cunoa!te. care va duce lupta decisivă contra Antic$ristului' Ln Apocalipsă Noul Ierusalim desemna cetatea unde ale!ii se vor aduna în #urul lui "$ristos' A!teptarea lui "$ristos a fost legată de figura înfrico!ată a Antic$ristului.. a doua venire a lui Isus. vol'1=. op. doar c* prin (iserica cre!tină a!teptarea mesianic* a fost temperat* de perspectiva îndep*rtat* a Parusiei6 Profeţii milenari!ti au alimentat ilu%ia sc$im *rii lumii în masele de nemulţumiţi.p' 1AF41=@ =@A X' J' Oliver.4 ca o pedagogie a violenţei. mai degra ă natural. M. din cau%a încăl%irii glo ale devenit o o sesie contemporană' Profeţia sugerea%ă că eventualii supravieţuitori vor fi doar cei care au apucat să se sta ilească în ţinuturile artice sau antarctice6/nele studii se străduiesc să impună ideea că încăl%irea glo ală este un fenomen.i%iunile despre faptul c* sfâr!itul istoriei este iminent sau imanent au fost r*spândite ca ere%ii în lumea cre!tin* european* încă din secolele II4III. va opune într4o lupt* final* co$ortele lui Jristos contra celor ale Anti$ristului' )e altfel. al unui împărat de la sfârşitul lumii.1E Jegel profeţea 0ra Nouă care se desc$idea. Isus pentru a instaura o eră de pace !i de armonie în %ilele cele din urmă6 Mesianismul cre!tin se referă la Parusie. paroles de glaive 4 proclamând triumful luptei contra lui Satan'=@A Mesisanismul religios a fost concurat de forme eretice de mesianism. care va resta ili pacea !i #ustiţia' A!a se face că de%nădă#duiţii s4a ata!at de un repre%entant =@1 !nc1clopedia 'niversalis. 9 e 'ses of Biblical 0rop ec1 in !ngland from t e 7_I8s to t e 7HJ8s. dar principalul PvinovatP este''' Soarele !i unele fenomene cosmice' 57ră*e$te. desc$i%ătorului unei ere de unăstare !i ec$itate' Nici secolele apropiate. dar nici acest moment nu a fost de%văluit de )umne%eu' . un profetism prevestitor al Marelui An. dar !i prin picturi. iar cucerirea imperiului universal un uria! eveniment esc$atologic'"$iar dacă nu a recunoscut niciodată tentaţia profetică Mar7 a profeţit Psfâr!itului alienăriiP în urma luptei apocaliptice dintre (ine :proletariatul> !i &ăul. p'E<F' P'(enic$ou. dar. teologii din prea#ma anului 1@@@ au fost o sedaţi de posi ilitatea unei de%lănţuiri apocaliptice la sfârsitul unui mileniu ce părea fatidic'+rica de Antic$rist a alimentat speranţa venirii unui rege 5ust. 'topia . )octrines de lDâge romanti(ue. care au impregnat cultura !i mentalitatea populară în ciuda atitudinilor severe ale (isericii' Impresionaţi de nelini!tile populare. Paris.de angoasă. Napoleon fiind )umne%eul revelat. preluându4i principiul făgăduinţei !i al certitudinii mântuirii'=@1 Jegel era convins că epoca napoleoniană era întruc$iparea statului raţional !i li er' Lntr4o prelegere ţinută la Bena în 1. )umne%eu îl va trimite din nou pe +iul Său. cântece iserice!ti. penitenţi în pelerina#e. Mântuitorul omenirii' Jerodot !i Iam ulos pomeneau de un &ege4Soare care va co orâ pe pământ pentru a împărţi dreptatea !i a face să participle întreaga omenire la o fericire netul urată' Ha &oma. Anti$ristul :capitalismul>. p'11I41A1' Ma7 Xe er insista asupra legăturilor dintre PstilulP profetic !i demagogia ideologiilor' B'4B' Xunen urger. la sfîr!itul &epu licii !i la începutul Imperiului s4a remarcat o sensi ilitate apocaliptică. nu au fost scutite de profeţii. gravuri.illenialists. că poluarea repre%intă. "e temps des prop 6tes. devenind atât de familiare')in secolul al 8I84lea ideologiile politice !i speculaţiile filosofice au seculari%at profetismul. profetismul a adus un efect securi%ant. prorociri. mai les cea care presupune apocalipsa nucleară' Profeţia ecologisto4!tiinţifico4politică a dispariţiei vieţii pe Pământ până la sfâr!itul acestui mileniu. iar fiecare generaţie de de%n*d*#duiţi a nutrit speranţa fe ril* c* un eveniment su it !i miraculos va antrena transformarea integral* a lumii. proclamarea de c*tre "$ristos a &egatului lui )umne%eu este interpretat* în termeni de putere !i de violenţ*. se !tie doar că ea s4a cristali%at cu mult înainte profeti%area venirii Mesiei. o PcertitudineP de care oamenii au atâta nevoie pentru a4!i păstra speranţele' Profeţiile apocaliptice !i fricile esc$atologice s4au răspândit prin predici. sculpturi. întra4 adevăr o pro lemă. 1F??U A'&es%ler. 0rop ets and .ntuitorule. 5allimard. p' 1F' 11I . conflict terminat cu victoria proletariatului. care însemna 1@@@ de ani6Ha cre!tini Lntruparea Mântuitorului !i sacrificial Său pentru a răscumpăra păcatele oamenilor a repre%entat un fapt unic !i irepeta il. pe care le4a generat perspectiva necunoscută !i nelini!titoare a viitorului în con!tiinţa colectivă. AucSlandfO7ford /niveritK Press. sa.cit.

e7plorarea geografică. trecerea prin sa ie a acestora fiind considerată o misiune sfântă' /milirea celor puternci !i a celor ogaţi. lupta decisivă cu toţi repre%entanţii &ăului a devenit. cea în care se va %gudui aierele "erului a încura#at o psi$ologie a spaimei. promite instaurarea unei ordini noi de #ustiţie !i fericire. în 2Arc ives de sociologie des religions. înainte de sfâr!itul lumii'Astfel. frica de )ies irae reflecta imensa angoasă religioasă. despre care a vorbit î Apocalipsă >f. ca acelea ale naţionalităţilor sunt însoţite de vi%iuni mesianice. de asemenea. nr'1E..I4lea>' =@= )ar. Ioan2!l mi-a arătat locul unde să-l găsesc. . care va pune capăt ordinii în curs 4 mesianismul are o legătură pregnantă cu realitatea socială' )rept4 credincio!ii au trăit în a!teptarea mesianică. fie doar pentru un grup restrâns' )ar."ondiţiile sociale precare au fost principala cau%ă în i% ucnirea mi!cărilor mesianice.ill6narismes de l&nre C r6tienne. eveniment care corespundea cu nimicirea Antic$ristului. fie într4o manieră universală.3 .enirea lui Mesia. aceast* autoidentificare colectiv* devenind un leitmotiv al ideologiilor naţionale.6ssianismes et utopies. pe lângă intenţiile materiale era legată !i de tradiţia apocaliptică !i milenaristă a descoperirii Pământului +ăgăduinţei: )umnezeu m-a făcut mesagerul unui pământ nou şi a unui cer nou.pp'?=4?<U J')esroc$e. de apelul la +ecioară !i la sfinţi'Intoleranţa faţă de păcăto!i a repre%entat o vi%iune constantă a (isericii. care4!i aleg liderul. sperând că vor mo!teni pământul până la Budecată. face ca promisiunea mântuirii naţiunii să ai ă un înţeles !i un sens' Iată poporul6 !cce omo. pp'=A4=<' =@< )ieu* )&. +otes sur les origines du socialisme occidental.pe pământ al puterii divine. )ictionnaire des . dar !i a urii !i grandorii celor care se pregăteau să o întâmpine' Ha sfâr!itul 0vului Mediu. cel care repre%intă "alea Adevărului !i a mântuirii' Acest recurs la mesianismul cre!tin. Salvatorul ca un suport afectiv !i moral' )istrugerea PrăuluiP social printr4o Prevoluţie a săracilorP a dat impuls mi!cării conduse de . Poporulf"$rist a devenit noul Mesia care introduce 2mileniul3 său.a învia. de dmpărat al 'ltimelor mile. pentru posteritate'Hegea divină sau misia este vă%ută ca o matrice în firea originară a fiecărui poporfnaţiune. 0arusia. al celui at#ocorit de falsa #ustiţie. atât de familiar sensi ilităţii colective. instaurarea dinastiilor sau sfâr!itul regimurilor. în 2Arc ives de sociologie'''. ai căror locuitori tre uiau convertiţi.essianismes et . Mesia putea fi identificat cu un lider 4 Salvator !i Mântuitor pentru un popor. iar atitudinea !i acţiunile sale sunt atri uite unei Pmisiuni divine'P Profetismul nu a fost străin nici în epoca marilor descoperiri geografice' Primul descoperitor al Americii: în 1<FA>. eli eratoare. par Jenri )esroc$e.1FE=.3 nr'. un transfer al speranţelor de inspiraţie mesianică seculari%ată' "$iristos4Poporul este sim olul martiriului. prefigurând un destin care se împline!te prin tenacitate. ci !i pentru discipoli. .. care s4a transformat într4o statuie>. #uillet4dGc'. compensată de 2foamea3 cre!tină. adică de regele medieval' Ln 5ermania medievală +rederic al II4 lea :1AA@41AI@> a fost cel care a câ!tigat în legendă imaginea de >alvator al >ăracilor.ommes. când păcăto!ii î!i vor primi pedeapsa' _iua Budecătii. partid sau mi!care colectivă. p'?. apare drept imaginea durerii al cărui sacrificiu mântuitor pretinde speranţa unei noi vieţi' =@< Pentru Saint4 =@= 0'Xerner. dies irae :%iua mâniei>. nu mai puţin. conform geniului propriu fiecăreia' 0vocarea poporului4"$rist !i a unui "$rist4proletar au fost constante ale populismului romantic'"$rist4proletar. revoltele sociale. cunoscând variante diverse' Mesianismul sentimental al epocii romantice a însemnat o convergenţă dintre aspecte ale religiei tradiţionale !i visurile romantice' &omantismul i4a opus tradiţionalismului cre!tin.AA' 11E . "ristofor "olum .$omas MVn%er :sec'al 8. de pildă în te7tele de origine populară. insepara ilă de una vestire mesianică' . "es mouvements m6ssiani(ues au . a fost autorul unei Cărţi de 0rofeţii în care se îm ină ermetismul gnostic !i milenarismul cre!tin în legătură cu intenţiile e7plorării teritoriilor necunoscute'"olum pretindea că e7ista o profeţie despre descoperirea unui nou continent spre Apus. 1FIF. despre care se spunea că a curăţat (iserica prin forţă' )e!i repre%intă o vi%iune religioasă 4 e7primând credinţa în venirea Mântuitorului. care privilegia trecutul !i privea în urmă :asemenea femeii lui Hot$ din 5ene%ă. con!tiinţa misiei metamorfo%ându4se în con!tiinţa mesianit*ţii naţionale'PoporulfMesia nu revendic* doar pentru el titlul de Mesia.o1en Age.

+aKard. amic al săracilor. "e livre nouveau. op. du!man al celor puternici . de accea ce4I ce n4au să împartă ogăţiile Având ca stil tonul profetic !i tim rul com ativ. dintr4o dată a!teptările !i visele ce traversaseră o istorie. I'"ătina>. după ce suferiseră precum "$rist.<. nu numai ducându4!i crucea de martir. un spirit profound messianic credea că omenirea Pî!i a!teaptă Organi%atorul.eacului6 . la sacrificiu !i la mântuire' "$arles +ourier. mânaţi de o 2fervoare mesianică3.Ln oc$ii discipolilor săi Saint Simon trecea drept a treia mesie după Moise !i Isus6 )iscipolii saint4simonieni. =I1' B'4P' Sironneau.p'I<F' =@. păreu în sfâr!it să se împlinească' Pe aricade. N'"o$n. materiali%ându4se în imaginea de popor crucificat de tirani' )up* optspre%ece secole umanitatea tindea s* se transfigure%e. nu îngăduia nimănui să cultive grădina. iar )umne%eu nu este decât un concept3'Hucrarea sa. fondatorul unei noi religii industriale'Profeţii comunismului utopic nu au e%itat să pervertească în propriul lor scop terminologia religioasă a conceptelor i lice referitoare la timpurile din urmă. venit s* instaure%e regatul puterii !i al voinţei. sărăcia. care s4a autointitulat. au transformat teoria sa în dogmă. lumea reînviat* ie!ea din mormânt precum "$rist. fiind un fel de carte sfântă a unui nou creştinism mesianic. a cărui tiranie precede 2mileniul3 comunist6 Paridul comunist apare ca Mesia. op. prin care. apogeul unăstării !i fericirii colective. un !cce ommo. oala. II. făcând ca interesele individuale să se concilie%e cu cele cele commune'P Lncărcătura afectivă. aici pe pămant.4lea. adică nu4i sunt fideli' =@? Qi la noi romantismul politic a fost impregnat cu sugestii i lice sau de idei filosofico4utopice' .F se evocase figura unui Isus patriot. menit s* instaure%e democrati%area !i progresul social' Acesta /m al poporului. cit. care să întrone%e era armoniei. 1?. cit. iar suferinţa. dar organi%atorul necesar al lumii tre uia s* fie un om al poporului. cerea investirea profundă !i urgentă în acţiunea socială !i naţională' "on!tiinţa PmisieiP sacre. l&. re%uma doctrina de renovatio saint4simoniană. Asemenea lui "$rist. la 1. pentru că se credea mesagerul lui )umne%eu. care tre uia s* fie mandatarul M2Y e*igenţelor tuturor popoarelor trecute şi prezente. 1FFI. forţa suprem*. încredinţată de divinitate. 'n istoire du paradis. emoţională a Pdatoriei sfinteP a generat acea efervescenţă e7cepţională a PgeneraţieiPpa!optiste :5'"ălinescu> la mi#locul secolului 8I8' Atingerea Paurei li ertăţiiP :N'(ălcescu. inegalitatea vor dispare de pe pământ6 Apocalipsa fusese acceptată drept carte canonică din secolul al . în pieţe. vi%iunea atingerii Mileniului. făcându4l. pentru că naţiunile.omme people. :pe care îl numea drept 2amicul unăstării materiale3> se considera încărcat de revelaţii sociale' =@I )acă în 1?. p' 1. care nu cunosc iu irea sa. mesianicii pa!opti!ti s4au invocat drept martiri ai unei cau%e 2sfinte.cel care anunţa e7istenţa unui cer !i a unui pămant nou' +'P'(oRman.3care tre uie să fie împlinirea "uvântului divin transmis de Apostolul Huca: Pvă pregătesc Lmpărăţia6P' Ln timpul celor 2o mie de ani de pace3 răul va fi înlănţuit. era asemenea Mântuitorului. dar Sfântul Augustin a fost cel care a intuit că derivele materialiste ar putea =@I +ourier s4a comparat cu "ristofor "olum ..ille ans de bon eur.. ca o vale a plângerii.i%iunea mar7istă apoi cea leninistă despre capitalism a fost o versiune seculari%ată a infernului lui Antic$rist.. s4a invocat un Isus ce sim oli%a umanitatea întreagă. căci aspiraţiile spre o lume mai un* erau geniul secolului. Prăsăritul luminii ce nu va mai apuneP :"'(olliac>. un &egat promis în 0vang$elie' Ha 1. p'=E@' =@? +' P' (oRman. vor triumfa precum 0l' Spiritul 2#urământului pe Munte3 a inspirat noul cre!tinism al romanticilor pa!opti!ti'2. =<F. revoluţionarii s4au întâlnit cu %ecile de mii. profet postcursor al lui Isus.3 care e ra însu!i cau%a poporului' 2Misia3lor a fost asociată voinţei divine' 2Mântuirea3 nu era posi ilă decât prin #ertfă.. astfel. guvernaţi sau guvernanţi. el era dur faţ* de farisei. prin sacrificiu.Simon 2Isus4"$ristos nu a fost fiul lui )umne%eu. ca cel al strămo!ilor':N'(ălcescu>'I'Jeliade &ădulescu.<I>'=@E0sc$atologia romantică a aruncat asupra viitorului o privire fericit*. >6cularisation . cum se e7primase 0dgar [uinet în "e C ristianisme et la :6volution franWaise :1. întorcând spatele . p'.enirea zilei celei mari a fost primită ca un eveniment e7altant. pe stră%i. . p'=@@4=@1' 11? .<.$eodor )iamant profeţea că în viitor se va da lupta dintre cei ce au !i cei ce n4au. cit. instaurarea unui tărâm unde curge 2lapte !i miere. faţ* de cei.2Mesia Adevărului3. 11..@' =@E B')elumeau. 5O mie de ani de ace6'Milenarismul Milenarismul a repre%entat. capa ilă să reali%e%e. în esenţă.. ci triumfând pe altarul revoluţiei. Paris. salvatorul a!teptat pentru înfrângerea demonului capitalist !i întemeietor al erei comuniste' =@. op.

desculţi.istoire. iar o cre!tere spectaculară a preţurilor s4a produs în pre#ma i% ucnirii 2revoluţiei3 lui MVnt%er :1IAI>' Mi!cările milenariste din 0vul Mediu. de!i au fost de%lănţuiri contra celor ogaţi.afecta profund cariera milenarismului' Istoria i-a dat dreptatef milenarismul a alunecat deseori spre revendicări foarte concrete. care a nelini!tit puterile politice !i religioase la sfâr!itul 0vului Mediu' +iore împărţise istoria în trei ere. tentată de egalitarism !i unăstare' Mi!carea +lageţilor a fost o căutare a Mileniului' =@F "e mots de "&Apocal1pse. dar însu!i milenarismul cre!tin era considerat doar un mi#loc eficient de educare a păcăto!itor' Acest lucru este dovedit de frecventele repre%entări ale Paradisului !i ale Budecăţii de Apoi în arta medievală' )e la acea iconografie paradisiacă medievală. in#ustiţia. dar au câ!tigat teren mai ales în lumea catolică. p' 1F. prin forţă. cea a . ideile esc$atologice conţinând elemente milenariste:c$iliaste> s4au îndepărtat de tradiţia doctrinală a (isericii cre!tine. p' =F' Idem. oli. foamete. nr' AA. Paris.' 11. 1FFF. p' <A 'B')elumeau. la >ociologie et l&Ant ropologie. un paradis descriptiv. Dditions Odile Baco . violenţe. milenari!tii i4au desemnat drept du!mani pe preoţii corupţi. =@F +ormulările mitice ale Apocalipsei sfântului Ioan au fost adaptate situaţiilor istorice. fiind însoţite de o critică a ordinului clerical. A@@A. se va inspira. a!a cum sugerase +iore. acea investire afectivă a fericirii terestre: dorinţa paradisului6 Lntregul 0v Mediu a cunoscut sensi ilitatea de sfâr!it al timpurilor. considerat de (iserică mai mult sau mai puţin credi il. după părerea sa. persecuţii au întreţinut permanent în mentalitatea frustraţilor visul milenarist al unei #ustiţii iminente. iar luna va lumina ca soarele o mie de ani= Mesa#ul lui B' de +iore s4a întemeiat pe cuvintele lui Isus: Cei din urmă vor fi cei dintâi !i 3ericiţi cei săraci2!i avea să stea la a%a unei ideologii cvasi4revoluţionare. #aful. care arunca lumea în $aos' Speranţa mesianică a alimentat speranţa paradisului mulenarist terestru. a +iului !i a Sfântului )u$' _orii celei de4a treia ere ar fi vestită. nu s4au redus la ura de clasă sau la conflicte economice !i sociale' )in nevoia de a identifica agenţii Satanei !i de a4i face vinovaţi de nenorociri. însemna o totală unificare religioasă. 1=<. `uand les ommes cro1ant T l&Apocal1pse . negli5ând dimensiunea spirituală a Apocalipsei. epidemiile de ciumă : mai ales ciuma neagră> au sporit dramatismul vieţii !i au favori%at angoasele' Asemenea calamităţi au precedat Prima "ruciadă !i mi!cările flagelaţilor din 1AE@.41=<F !i 1<@@. violenţa. ostili ierar$iei isericii. care a cunoscut mai degra ă variantele milenarismelor seculari%ate. furioas* !i neîndur*toare. . acu%at pntru apropierea s4a de interesele profane. de apariţia unui ordin de oameni spirituali.. tortura au fost considerate semen ale venirii demonului. asociind distrugerea apocaliptică cu regenerarea !i parea unei lungi perioade' "orupţia. musulmani etc> !i pe cei ogaţi' Mi!carea +lagelaţilor a multiplicat ura împotriva evreilor !i a preoţilor !i predicaurea anar$iei' +anatismul lor era dominat de esc$atologia proprie mentalităţii populare.atălui. aici pe p*mânt6 Lncă din primele secole de cre!tinismsm. "&. #anvier. iposta%ele diverse !i angoasante ale r*ului su form* de s*r*cie. pe necre!tini :evrei. în "&. va fi un cer nou şi un pământ nou. o temă prioritară a scrierilor sale6 "a sfârşitul lumii. acesta fiind preludiul indispensa il al sfâr!itului veacurilor' Ln 0vul Mediu starea de insecuritate a sporit insatisfacţia păturilor sărace !i nesimpatia faţă de cei ogaţi s4a transformat în fo ie' "$iliasmul medieval a inspirat violenţa popular*. fondând tradiţia unor mesii sau pseudomesii care predicau inaugurarea regatului terestru.istoire. o dată cu modernitatea. care au afectat colectivităti întregi' Lnspăimântătoarele i% ucniri ale foametei. de pildă. scria el. iar profeţiile ne4canonice au devenit fascinante variante despre căile intrării lumii în 0ternitate' (iserica cre!tină a canali%at consecvent pasiunea de%nădă#duiţilor spre Humea de )incolo pentru a stăvilii e7pansiunea milenarismului' A!teptările milenariste au cunoscut !i în răsărit e7presii în vi%iunile ogomililor. care urmau să pregătească calea Mileniului' Lnnoirea spirituală a lumii. a făcut din fericirea ce va veni pe pământ. fiind replica dată puternicei angoase medievale în faţa suferinţelor vieţii !i a morţii' Prin veacul al 8II4lea călugărul cistercian Boac$im de +iore :11<I41A@A>. legate de putere !i de proprietate')ar. într4o baie de sânge pânZ la pieptul calului 6 Incendiile milenariste medievale s4au derulat pe urmele unor semne catastrofice. $oţia. `ue reste-t-il du paradis[ în 'niversit6 de tous les savoirs.

p' AA' "laude "aro%%i. ecou !i parti%ani care s*4i urme%e6 =11 . pentru cei umili. 5allimard.ommes.ill6narismes de l& nre C r6tienne . posi il de atins doar prin r*sturn*ri revoluţionare' &evoluţia este o erupţia sfâr!itului.o1en Pge. Paris. pasul decisiv care d* entu%iasmul colectiv al intr*rii triumfale în :egatul perfect şi farZ sfârşit . cum acesţi 2s*raci cu du$ul3 puteau g*si audienţ*.. 1FEF. care au inspirat o perspectiva insecuri%ant* asupra viitorului. +aissance et affirmation de la :6forme. a fost pu licată la . care menţiona iminenţa sfâr!itul unei lumi perimate !i inaugurarea unei Noi 0re6 Acestă vi%iune a inspirat misionarismul catolic. o afirmare a celor ale!i' &evoluţia este ilu%ia intrarii într4o lume sc$im at* din temelii. a favori%at o e7traordinar* efervescenţ* a unei vec$i tradiţii milenariste.a oriţii radicali au fost primii c$ilia!ti care au folosit forţa pentru gră irea . în 2Annales 0'S'"'. p' AE=4AE<U AF<' S' Nicoară.a oriţii din (oemia erau de%dană#duiţii care credeau că trăiesc ultima vârstă a omenirii' Nenorocirile menţionate de profeţii eli erării lor de mi%erie !i sărăcie au fost pro a il considerate inevita ile dureri ale etapei mesianice' Masacrarea ogaţilor în numele 0vang$eliei a fost considerată o anticipare a _ilei mâniei' . ApocalKpse et salut dans le c$ristianisme ancien et mGdiGval.eneţia în 1I1F. trad' par Bean (audrillard. fiind considerate semne apocaliptice ale sfâr!itului timpului' Sondarea mentalului colectiv arat* c* tragismul acestor vremuri. / istorie a secularizării.' MVnt%er nu pomenea deloc de întoarcerea la un paradis primitiv !i o stare de egalitate de la natură pentru poporul sărac. asumându4!i menirea să stârpească răul de pe pământ prin pedepsirea păcăto!ilor în vederea iminenţei regatului lui "$ristos' +raternitatea !i proprietatea comună urmau să înlocuiască autoritatea seculară !i impo%itele6 O sesia împlinirii Mileniului. p' AA' =1A B')elumeau. 1FE. anul începutului cuceririlor lui "orte% în Me7ic. de acea nutrea speranţa ca prin Lurământul 0rinţilor să4i atragă !i pe ace!tea în clarvi%iunea sa esc$atologică' Sc$ema lui ."$emând la o răstrurnare a valorilor sociale.ommes. &Gforme et révolution dans la sociGtG traditionelle' Jistoire et$nologiCue de mouvements mGssianiCue. o lume nouă. mars'4avr'. căci se simţeau investiţi cu o forţă invinci ilă. IE' . 9eologia :eformatorilor. . lupta finalZ. Paris.U Idem. dir' par Alain "or in. 1FE<. 1FFF. p'==. milenari!tiifc$ilia!tii medievali aspirau la un mileniu paradisiac.4lea. p' 1E<41EI' )ieu* d&. p'IA. p'<E4<?' 11F . dar purificatoare. pe care cronicarii vremii o identificau cu Paradisul6 "a !i lumea medievală.. în care toţi oamenii vor fi fraţi.$omas MVnt%er lumea se împărţea în credincio!i !i necredincio!i. ar%ând.p' 1<@41I1' )ieu* d&. )ictionnaire des . a!a cum a cre%ut câţiva ani mai târ%iu. sfărâmând o stacolele. p'=E' "laude "aro%%i. v*%ându4se în el doar demenţ* !i furie colectiv*' Antic$iliasmul repre%entat prin aparatul inc$i%itorial a repre%entat tot o replic* violent*6 "$iar !i intelectualii raţionali!ti au ar*tat dispreţ în faţa fenomenului c$iliast.'5eorge. identificând sfâr!itul istoriei cu o revoltă apocaliptică' =1@ Ha începutul secolului al 8. asumându4!i acea misiune ră% unătoare. ardoarea evang$eli%atoare a misionarilor franciscani în Humea Nouă' Opera lui +iore. apocaliptic* contra unui trecut f*cut tabula rasa. toate fiinţele se vor ucura de =1@ Xil$elm 0' MV$lmann. Paris.illenium-ului' 0i s4au considerat aleşi ai lui )umne%eu. Ian de HeKda6 &eacţiile p*turilor superioare la c$iliasmul popular a fost dispreţuitor. 1FE.p' 1141?' =11 M'I'Pereira de [ueiro%. &ena!terea a conceput viitorul în termeni milenari!ti'=1A +*r* a asimila simplist e7alt*rile c$iliaste cu agitaţiile sociale conduitele violente din timpurile moderne relev* anumite vi%iuni recurente de natur* c$iliast*' "*ci c$iliasmul se reg*se!te în esenţa esc$atologiei revoluţionare prin mistica salv*rii terestre !i colective6 Sărăcia tinde să rămână o virtute numai în vi%iunea cre!tină. MilGnarismes et mGssianismes . entu%iastă a mulţimilor de%nădî#duite' PAle!iiP tre uiau să gră ească ceasul ră% unării. 9erreurs et prop 6ties au .4lea ura de%nădă#duiţilor a devenit sursă a isteriilor populare de mari proporţii' . devastând.essianismes r6volutionnaires du tiers monde. care s4au succedat traumati%ant dup* secolul al 8. a!teptarea reali%ării lui pe pământ. Juguette . vol A. convin!i că alcătuesc o elită de sfinţi6 Pentru .aviani4"aro%%i.essianismes et . Paris. neputându4!i e7plica. Dd'Ant$ropos.3 nr'A. au generat ră ufniri colectiveU reacţia violentă. Bean4"laude Sc$mitt. Paris. deoarece insatisfacţiile inegalităţilor sociale intră în registrul ideologic !i politic6 "$iliasmul revoluţionar a fost cel care adus violent în prezent esc atonul . Mouton Paris Ha JaKe. Au ier.impurile Moderne s4au n*scut su semnul unor evenimente dramatice. par Jenri )esroc$e. +lammarion. 1FFF. "a fin des temps. după o ordine presta ilită !i diferită complet de situaţiile cunoscute în istorie.

"es fondements du monde moderne.oate ideologiile revoluţionare din secolele 8I8488 au aceast* vi%iune c$iliast*. pe ruptura rutal* necesar* intr*rii în viitorul radios reali%a il. `uand les ommes cro1ant T l&Apocal1pse. mai mult sau mai puţin e7acer at*. p'=??' 1A@ . pe ruptura rutal* necesar* intr*rii în viitorul radios reali%a il. p'=AE'B'4P' Sironneau. prin care insist*. pentru că însă!i filosofia politic* a devenit profeţie. integrându4se împreună în filosofia progresului' Progresul este vă%ut ca o mi!care ascendentă a timpului uman. fascinând puternic prin creditul f*g*duinţei Paradisului aici pe p*mânt !i mi%ând pe speranţa întotdeauna mai vie !i mai ner* d*toare în sufletul celor frustraţi !i de%n*d*#duiţi6 Mar7ismul. speranţa prometeian* a revoluţiei proletare sunt pro e ale seculari%*rii esc$atologiei milenariste tradiţionale' Mar7ismul a camuflat c$iliasmul. prin care insist*. într4o versiune. Paris. precum An UJJ8. un fel de 2Ierusalim3 comunist6 Hupta sangvinar* contra 2(estiei3 înseamn* distrugerea umanit*ţii alienate !i înlocuirea ei cu umanitatea total regenerat*. după secolul al 8. este =1= =1< B' )elumeau.. dup* Mar7 proletariatul.III4lea.. cit. într4o versiune. iar violenţa contra celor care întreţin anomia:de%organi%area> devine legitim* în vi%iunea c$iliast*'PHaici%areaP Mileniului. c*ruia i s4a profeţit c* 2timpurule sunt aproape63 !i i s4a dat puternica !i dura ila ilu%ie de a repre%enta pe cei ale!i. !tiinţa raţională a pronosticului s4a amestecat cu a!teptarea mântuirii. 5allimard. un mar! gradual înainte luminat de !tiinţ*. . p' <=' =1I Jans +reKer. aici pe p*mânt. Paris. fără mituri !i utopii. 2necesitatea istoric*3a acestuia prestigiul milenarist al !tiinţei. a profeţit o lume f*r* religie.ille ans de bon eur. spunea Saint4 Dtienne în timpul Marii revoluţii france%e din 1?. din contr*. imaginat de Houis Se astien Mercier în 1??1 sau regatului fericit al +ranţei din "&An U888. p'1 !i ?' =1. cit.F. la pro lemele umane6=1I Aceast* concepţie a modernilor T ni!te milenarişti ai progresului :Bean )elumeau>4 se înr*d*cinea%* în tradiţionala convingere milenarist* c* 2umanitatea. p' AFF4=@@' )ieu* )&.ille ans de bon eur. 'ne istoire du 0aradis. dar care presupune trecerea 2pro elor !i violenţelor în continuarea profeţiilor Apocalipsei sau. capitalismul. deci privilegiaţi6 &evoluţia proletară însemna !i pentru +r'0ngels răsturnarea violentă a unei minorităţi privilegiate în vederea construirii unei ere a ma#orităţii privilegiate6 Promisiunea raiului comunist. ca urmare a e!ecurilor de adaptare sau de resemnare a oamenilor în societăţile ulversate de accelerarea te$nologică' "$iliasmul modern a seculari%at regatul e7tratemporal al lui )umne%eu într4un paradis al civili%aţiei ce va veni' "ertitudinea c* sistemul pre%ent tinde progresiv la un anume sfâr!it al istoriei : ficţiune a c$iliasmului6> include în mod necesar a!teptarea unei soluţii. progresive !i ea.ommes. edificaţi o lume nouZ= era cuvântul de ordine al ol!evicilor în revoluţia socialist* din 1F1?6 =1? Speranţele c$iliaste nu !i4au pierdut de4a lungul ultimelor secole din putere.fericire în sânul Naturii. iar oamenii sunt educaţi că trebuie să a5ungă spre un timp al plenitudinii.III4lea a cunoscut o emergenţă a descrierilor 2celei mai frumoase lumi3. iminenţa. ==1' =1? X' 0' MV$lmann. din contr*.ocaţia perfecţionismului este pilonul central al edificiului utopist !i milenarist. instrucţie !i o moral* matur*'3 Inspiraţia profetic* a c$iliasmului e7plic* spiritul de revoltZ şi de distrugere care este atât de evident* în revoluţii: )istrugeţi tot. p' 1F?. dar nu este clar asupra a ceea ce se afl* dincolo de linia de ori%ont a societ*ţii comuniste' "omunismul este milenarism. instrucţie !i o moral* matur*'3. de pild*. scris în 1?F@6 Secolul al 8I84lea a de%voltat uc$ronia. B' )elumeau. al lui &estif de la (retonne. a permis infiltrarea o sesiilor milenariste în ideologii. dând o nou* denumire de%l*nţuirii lui Satan. trece prin etape de4a lungul c*rora ea profit* de ac$i%iţiile perioadelor precedente2' =1E . .. reconciliat*' =1. în mersul s*u ascendent. ca sZ refaceţi totul din nou. aici pe p*mânt. ceea ce trimite direct la repunerea în proiect al speranţelor milenariste6 =1< . mai mult sau mai puţin e7acer at*. un mar! gradual înainte luminat de !tiinţ*.p' =1?.III4lea. dar care presupune trecerea 2pro elor !i violenţelor în continuarea profeţiilor Apocalipsei sau. adică descierea unei lumi minunate în viitor.oate ideologiile revoluţionare din secolele 8I8488 au aceast* vi%iune c$iliast*. II.=A=. dar su masca lim a#ului s*u filosofico4sociologic se ascund de fapt scenariile c$iliasmuluiU remediul mar7ismului contra alienZrii materiale este proiectarea virtualit*ţilor umane într4o lume perfect*. 1FFIp' =1? !i =A?' B')elumeau. op. A1F4A1@' =1E 'B' )elumeau. cit. în care toate e7igenţele vor fi împlinite6 Secolul al 8. op. +imiciţi vec ea lume. op. +aKard. 2Lngerul e7terminator3al lumii alienate este. iar soarele va str*luci totdeauna' =1=Ln um ra politicii luminate a veacului al 8.

care tre uia f*cut* prin violenţ*. iar omul era reconciliat cu semenii s*i' Ln vi%iunile comuniste regatul #ustiţiei p*strea%* tr*s*turi ale tradiţiei milenariste de origine iudeo4cre!tine:egalitatea între oameni. un*t*ţii de a împ*rţii cu semenii unurile. un sens' "'B')u ois făcea o interesantă asociere: Pistoricul se află în faţa documentelor sale. precum un scriitor în faţa dicţionaruluiPU el tre uie 1A1 .ocumentele istoriei mentalităţilor $i ale imaginarului social O*iective# descrierea documentelor predilecte ale imaginarului colectiv !i a metodelor cu care se pot developa structurile imaginare' Noţiuni c"eie# document. #ustiţia cre!tin* este sinonim* piet*ţii !i credinţei. o continuitate. care4!i propune să ia PamprentaP gândurilor !i frământărilor umane. trebuie să şiti. în care nu mai este nevoie de munc* pentru c* va s* fie o lume în care curge lapte !i miere6 +igurile dorinţelor se prelungesc în proiecte concrete care pretind că anticipea%ă viitorul' )orinţa se transformă în principiu de construcţie a realului. care stau la a%a egalitarismului6 2Socialismul cu faţ* uman*3 repre%int* e7presia modern* !i seculari%at* a &egatului milenar a!teptat +II .. !i4a înfipt r*d*cinile în milenarism. dar faţ* de cre!tinism. crud*. folclor. sursa e7pansiunii vitale.cZutare a #raalului. c$iar.eroarea nu era e7clus*' Asumarea vi%iunii c* violenţa este forţa esenţialZ a vieţii. literatură. o societate f*r* clase. iar fiica dorinţei este speranţa' . a imaginarului pătrunde în universul con!tiinţei colective pornind de la multitudinea de manifestări culturale. unde accentul este pus pe ac$i%iţiile spirituale. este cea a revoluţiei radicale.ocumentele istoriei mentalităţilor $i ale imaginarului social < Ingeniozitatea istoricului nu se va manifesta numai în arta de a descoperii documentef. c* naţiunea germană tre uia s* se eli ere%e de toat* sensi ilitatea !i s* devină dur*. c$iar dimensiunile ei profunde. dar !i cel !tiinţific. istoria mentalităţilor.iaţa istorică. un 0den primitiv4 o nostalgie a paradisului mitic al originilor. un &egat al #ustiţiei. $ermeneutică. î!i desemnea%* un nou tip de umanitate' 0sc$atologia comunist* de după cel de4al doilea ră% oi mondial descrie tot o societate perfect*. repre%intă !i grila prin care datele o ţinute iau o formă.. a încura#at mentalitatea c* în aceast* violenţ* masele. prin distrugerea ordinului vec$i !i instaurarea ordinului nou: &eic$ul milenar' Profetismul na%ist anunţa c* lumea este pe sfârşite. comunitatea unurilor. dar în socialismul modern acest* iu ire cre!tin* este înlocuit* cu concurenţa !i invidia. adic* o ideologie a fericirii: ma*imum de fericire' "omunismul utopic.i%iunea c$iliast* na%ist*. care tre uie s* fie o ţinute prin organi%area raţional* !i !tiinţific* a societ*ţiiU )e asemenea. iografie. instaurarea unei noi umanit*ţi. o vârst* de aur care a e7istat la originea timpurilor4o stare edenic* unde divi%iunea muncii !i separarea în clase antagonice nu e7iata înc*. anali%ă. un om nou. ar ar* pentru a se putea regenera' . apelând a undent la fantasmele ar$etipale ale acestuia prin proiecţia unei lumi în care dispar suferinţele !i olile.4 Jenri4Irenee Marrou.. metodă. la înmănunc$ierea fertilă a surselor'Ipote%a de lucru de la care pleacă demersul istoricului !i care orientea%ă sonda#ele îl diri#ea%ă în informaţiile e7torcate documentelor. concreti%ate în toate categoriile de documente'. o logică. pentru a cone7a e7perienţe atât de comple7e !i de variate se impune apelul la i%voare diverse. etc. pentru c* promite un $edonism social. dup* modelul mesianismului speciei a lui Mar7. oralitate. g$idate de c*tre elite. comunismul :!i diversele socialisme> fac o prioritate din un*starea material* !i egalitatea socială. comparatism' . ideal*: un viitor radios. în fine. de aceea. )e la connaissance istori(ue' Istorie am iţioasă. cel care a lansat ideea sc$im *rii condiţiei umane prin omul însu!i la nivelul speciei' Speranţa milenarist4comunistă înseamn*. iconografie. mai ales ce fel de documente cauţi. nu se desfă!oară în planuri lipsite de comunicare sau legate prin raporturi univoce.

de altfel. p'1?41. 8III4Gme "ongrGs International des Sciences JistoriCue. !seu în istoria modelelor umane.4A=F' 1AA . istoria tre uie să a orde%e. p'A<' =A@ Al')uprond. viselor. Paris. ceea ce pretinde e7tinderea investigaţiei spre surse care pot să informe%e în acest sens' Nici modul în care se pre%intă un document nu tre uie negli#atU căci. de#a e7ploatate. p'A=. consistenţă !i pertinenţă' =1F Mentalităţile au lărgit. scrisul. a puteriiP' /n istoric tre uie să se ocupe de toate documentele care pot furni%a date despre o epocă. pre#udecăţilor. miturilor etc'U pe de altă parte. fantasmelor colective' )ocumentele. care sunt întotdeauna surprin%ător de a undente. mul!i istorici po%itivi!ti preferând descrierea acestora !i evacuarea din anali%ă a sim olurilor. istoria tre uie să se caracteri%e%e printr4o Pelasticitate e7traordinară !i aproape nelimitată a surselorP' =A@ Hiteratura este o PoglindăPa intereselor. un anumit decupa# al imaginarului. (ulletin nr'11. p'AF' "'5')u ois. "angage et istoire. instituţii. referitoare la elementele tradiţionale: evenimente. (uc'. de asemenea.E. care deturnea%ă surprinderea autentică a dimensiunii imaginare specifice unei perioade. 1F. folclorul.. idealuri ale unei epoci. în unul sens al termenului. 0entru un alt !v . ca literatura. a administraţiei.itlurile cărţilor sugerea%ă. repre%entărilor. din punctul de vedere al formei sau al conţinutului.U B'Staro insSi. ci !i repre%entările despre aceste fenomene.ediu. Moscova. "e cantitatif en istoire în 3aire de lD istoire. e7primă cu alte cuvinte un alt imaginar6 0ste o capcană de care istoricul tre uie să se ferească permanent' 07plorarea celor mai multe dintre documente presupune o anumită competenţă te$nicăP care uneori lipse!te. constituie nu numai o repre%entare. mesianice etc' "$iar !i cel mai pro%aic dintre $risoave poate fi comentat. credinţe. susţine B'He 5offU registrul lor tre uind să fie variat: pe de o parte surse tradiţionale. 1F?A. care ţin cont de ori%ontul de a!teptare al colectivităţii'Ln realitate. "e te*te et lDinterpret în 3aire de lD istoire. transformă destine particulare în ca%uri e7emplare' Situaţiile. căci !i cele mediocre. 0d'Qtiinţifică. P'/'P'S'. ci !i un mod de imaginare a culturii. de orice fel. apelându4se doar la documentele de prestigiu. poe%ia. de felul celor utopice. politice. sunt redactate după canoanele societăţilor respective !i răspund unui anumit ori%ont de a!teptareU ca urmare. cu mesa#ul său propriu' .. care repre%intă. comunică semnificaţii ale comportamentelor sociale. au e7tins a%a documentară a cercetării' P 9out est source pour lD istorien des mentalit6sP. coordonatele dominante morale.4. I. peceţile etc'. nu numai de cele care oferă informaţii istorice. până nu de mult ignorate sau neRgli#ate. forma lui poate fi un Pdocument de gradul doiP. nu se poate pătrunde în viaţa sufletească a unei societăţi. în termenii imaginarului' Pergamentul. "a litt6rature. II. o primă e7igenţă în demersul istoric al mentalităţilor !i imaginarului este utili%area surselor directe. I. originale. în fond. nuvela etc' 4 înregistrea%ă frământările sensi ilităţii colectiveU ea are valoare documentară în măsura în care prinde PsufletulP colectiv. traduc. surse. care transmit tot felul de mesa#e. 1F?@' +'+uret.<' =A1 B'He 5off. ce ţin de registrul imaginilor. aprecia +'+uret. epopeea. literatura de%văluie o iceiuri. Imaginea omului în literatură şi în pictură. dar care tre uie supuse unei noi lecturi pentru a le descifra semnificaţiile profunde.. religioase ale unei epoci'"$iar dacă este Plume imaginarăP :A'Marino>. nu numai fenomene Po iectiveP. !i nu a intermediarelor. sensi ilităţilor. ele fiind un element meditat de autori. fapte =1F Al')uţu. mari personalităţi etc'"ăci. producţiile privilegiate ale imaginarului social' )e asemenea. cerneala. p'?.Ie sičcle' Actes du "olloCue.să corele%e aceste elemente de informare disparate sau parţiale !i să dea cercetării coerenţă. arta. anumite registre !i o coloratură socială specifică a imaginaruluiU ele devin. persona#ele e7primă. într4un mod specific. la rândul lor. considerate semnificative. Conscience et imaginaire istori(ue en 3rance au $. nevro%elor grupurilor sociale pentru că orice autor de literatură istorică sau utopică sondea%ă ori%ontul de a!teptare al societăţii' =A1 Hiteratura 4 romanul. iconografia. mărturii privilegiate asupra repre%entărilor. metaforelor.

în Analles 0'S'"'.ediu. I. pe care le e7prim poetul4cetăţean Mircea 0liade a su liniat legătura literaturii epice cu mitologia !i cu comportările mitice'3 Se !tie că povestirea epică !i romanul .ondial. 5allimard. ori puterea unei pături sociale sau etnice' =AI =AA "f'&'Mortier. lenea duc la consecinţe grave în viaţă.p'1EF41?@' =A< 5')umG%il.reale. prover ele toate aceste vec$i vec$i e7presii ale imaginaţiei su care se poate descoperi ceva foarte real. nr'=. Aspecte ale mitului. sîrîcia sau ogîţia.1E@' 1A= .41A' 5a riel SegrG. apariţii etc' 0popeea eroică pre%intă o lume ideală. rumoare sau murmur. =A.. trădarea. ca !i lipsa de respect pentru ătrâni !i părinţi' . adică figuri !i situaţii e7emplare revin în. iar mărturii asupra permea ilităţii între lumea sensi ilă !i cea supranaturală. E. (uc'. metaforele. miracole. cântece etc' .p'I<4?=' =A= B'He 5off.. simboluri'''. prin lupta cu du!manul. din asmele ori visele colective' "$iar dacă oralitatea semnifică fante%ie !i fragilitate.. despre inele care învinge întotdeauna răul etc. în condiţiile sociale reale de creaţie. !iretenia.41?F' P$ilippe AriWs. despre valori sau privind resprectul unei autorităţi')e pildă din asme copii învaţă că minciuna.. iu irea sau ura etc Imaginile alterităţi î!i găsesc e7presia cea mai largă în relatările de călătorie.. cura#ul sau la!itatea. cu a#utorul te7telor savanteU prin ele se întrevede imaginarul din folclorul istoric.. "D istoire des peuples sans istoire. traduc o anumită vi%iune despre lume =AABurnalele intime sunt !i ele re%ervoare de amintiri..oate aceste aspecte. fiind în fond ve$iculul unor vi%iuni despre viaţă. iu irii.. mărturisire a dorinţei de a păstrare faptele personale de pe durata vieţii'"oresponenţa a devenit în secolul al 8I84lea o funcţiune aproape rituală. trădarea. I. confesiuni. poveste!te viaţa eroică a unui persona# istoric' Acelea!i ar$etipuri.. situată într4o vârstă de aur. dacă sunt rupte de viaţa oamenilor care le povestescP' =A< "ultura orală. 1F??.. care4!i păstrea%ă gravitatea !i4!i transmit mesa#ul imaginar. idealiurile umane =A= "onsiderată o verita ilă PmemorieP epică colectivă... unor aspecte reale !i cotidiene ale omului !i societăţii' A!a cum sesi%a 5')umG%il. dorinţe. vise. Pmiturile nu se lasă înţelese. credinţele. în 3aire de lD istoire. predici. p'AFF' M' 0liade. rituri. trad' N' _ărnescu. povestiri. p'1@' M'5audelier. ori a vi%iunilor colective fundamentale asupra vieţii !i morţii se e7primă în literatura religioasă. I. în SKnt$esis. 5eorges )u K coord'. precum iniţierea. păcatului sau a lumii de dincolo. universul imaginar atât de ogat al supranaturalului: metamorfo%e. asupra sfinţeniei sau dia olicului.. laudative 4 e7altarea virtuţilor unui erou. a!teptările. prin piedicile în aparenţă de netrecut. literatura populară 4 asme. 1F?F. precum iniţierea. traducând e7istenţa unor legături afective' Poe%ia solului al 8I84lea a fost un refle7 al frământărilor sociale sau un mesa# vi%ionar.p'1. viclenia. de% ateri morale. 1FE.1t e et !pop6e. Istoria vieţii private. idealuri sau vi%iuni asupra morţii. p'. încercările vieţii. Paris. legende. popor etc' 4 pentru maniera de a e7plica !i #ustifica un ordin social.1. c$eia folosirii în scopul istoriei imaginarului a acesteia stă tocmai în Pserio%itateaP ei. ca !i celelalte genuri literare prelungesc pe un alt plan !i în vederea altor scopuri naraţiunea mitologică'Nu e7istă roman să nu utili%e%e o temă mitologică. Aspecte ale mitului. 0d' Meridiane. cel puţin ca ecou. )e la :evoluţia franceză la primul :ăzbpoi.ituri.1t e et istoire. răspândire !i a undentă difu%are' 0a este e7ploata ilă nu pentru a servi istoriei faptelor. p' 1?. alegoriile. de furni%are a unor amănunte despre viaţă. 0entru un alt !v . "es mentalit6s. :6flection sur les fondaments de la pens6e sauvage . mai4#uin'. p'1I'Idem. testamente. etc')espre asm M'0liade aprecia că acesta se referă la o realitate e7trem de serioasă.re uie scrutate fa ulele. de%văluie o verita ilă galerie imaginară a modelelor umane' Sim olurile. .?' =AI B'He 5off. prover e etc' 4 surprinde aspecte dominante ale psi$ologiei sociale 4 o sesii... p'1II4 1I. suveran. prin enigmele greu de descifrat.istoire et m6moire. despre co orârea sau urcarea într4o altă lume. asme. . "itterature et istoireN (uel(ues r6fle*ions. de fapt. vieţii. . prin muncile imposi il de îndeplinit (asmele povestesc despre moarte !i înviere. . pove!tile. p'<@?' M'0liade. 1FF?. corespund. comunică aspecte esenţiale ale condiţiei umane.=41. Pacea mare a sentă a istorieiP. se lasă greu captată. p'1A@'J'Moniot. ci pentru atri utele sale apologetice.

)e la :evoluţia franceză la primul :ăzbpoi. 0ictura şi societatea. p'A1<4A1I' =A... integrea%ă o lume. verita ile PcapturiP ale realului. A1=. politicului.. /'S'J'0'&'. este o punte spre intimitatea umană. 5allimard. p'IF'Idem.?E> a fost un un prile# pentru constituirea unor al ume' )acă portretul în ulei plasea%ă su iectul dincolo de timp. #anv'4mars'. 1FF?. omului. (uc'. p'1I4A@' 5')u K.otdeauna imaginea pune în lumină ceea ce societatea ascunde. religiosului etc' Picturile. cadrele de săr ătoare sau de ceremonie. Paris.F. în !tnologie franWaise.. a fondului mitic. arta.. picturale sau sculpturaleU căci. departe de a fi un simplu decor. Iconograp ie et istoire des mentalit6sN probl6me de m6t ode . imagini ale unor evenimente glorioase prind e7presie sim olică' =AE Iconografia repre%intă.p'1EF41?@' 1A< . sculpturile sunt. simptome care pot servi e7celent la formularea unui diagnostic socialU ea face cunoscut ceea ce nu poate fi a ordat prin discurs sau prin scris'&epre%entările figurate. imaginile devoţiunii. în acela!i timp."urentele su terane care %druncină sensi ilitatea colectivă î!i găsesc e7presia în creaţiile artistice.ondial. ci !i cele fotografice. fricilor. de pildă. sugerea%ă istoricului simptomele unei epoci.etc'/n motiv serios al controverselor îl repre%intă asimilarea ca sursă istorică a filmului. repre%intă o sursă istorică =A?)esenul !i fotografia. ale concepţiilor privind misterele vieţii. poartă în fond mărturia unui ordin visat al universului. . A'"'Am oise4&ender. document sau ficţiune. Paris. modul în care se dispune spaţiul social. costumele. un univers al credinţelor. repre%intă un câmp desc$is al imaginaruluiU selecţionând !i magnificând aspecte ale realităţii cotidieneU fotografia este. p'1?U Idem. 1F?@. p'1A41=' P$ilippe AriWs. (uc'. mars'4avr'.. fotografiile captea%ă clipa.. este un verita il discurs vi%ual ce traduce în lim a# sim olic componente imaginare ale unei societăţi sau epoci' Arta. ci ca modalitate =AE P'+rancastel. în general. al miturilor !i utopiilor moderne'+ilmul tre uie o servat !i anali%at nu ca operă de artă.. imagine sau nu a realităţii. 1F?. mars'4sept'. în &evue d\$istoire moderne et contemporaine. 5eorges )u K coord'. presa. t'.=E :prescurtarea cuvântului foto datea%ă din 1. trad' N' _ărnescu. transferă realul de la anal la e7cepţional'Inventarea fotografiei în 1. ca !i literatura. utopic. t'. nr'A4=. . ale supliciilor Infernului sau a minunăţiei promiţătoare a Paradisului. "a 3igure et le lieu. un e7celent PspaţiuP de eroi%are: figuri ale trecutului sau pre%entului. gloriei etc'+ără a fi un transfer al ansam lurilor reale pe ecranul plastic. un mi#loc privilegiat de urmărire a relaţiilor su tile dintre imaginar !i realitateU ea este o Pmărturisire murmuratăP asupra repre%entărilor colective' . Ideologie et mentalit6s. a en%ilor desenate' B'H'5odard se între a odată dacă Ple cinema n\avait pas GtG inventG pour dGguiser le rGGl au masses-P Marc +ero aprecia că filmul. re%onanţele imaginare ale socialului. radioul. intrigă autentică sau invenţie.efemerul' =A. puterii.istoire sociale et id6ologies des soci6t6s.. 0d' Meridiane. t'=F. ceea ce ea nu are încă con!tiinţă clară. Istoria vieţii private. "a statuomanie et lD istoire. p'1?A'M'Agul$on. repre%entări cartografice etc' sunt încărcate de un sens mai dificil !i mai puţin imediat decât scriituraU dar. 1F. mesianic care însoţesc acţiunea ei' Nu numai imaginile.ovelle. ilustrări de carte. ale pietăţii. în 3aire de lD istoire. o sesiilor. î!i găsesc e7presia în pictura murală sau scuptura funerară. gravuri. p'FAU idem. arta evaluea%ă universul real. 1FE?.istoire dDun mutation tec ni(ue et culturelle . insignele. în &evue d\etnograp$ie franNaise. . stampe. dar !i în o iectele de cult sau în organi%area spaţială a locului liturgic6 Iconografia revoluţionară este un indiciu indispensa il în reconstituirea imaginarului revoluţiei. teatrul. morţii. idealurilor. )u dessin de presse Q la p otograp ie M7H_H-7I7JY. I. 0d'Meridiane. Numeroase crcetări au pus în lumină structurile mitice ale imaginilor !i comportărilor impuse colectivităţilor pe calea a ceea ce se nume!te mass-media: televi%iunea cinematografia. căci. în eternitatea artei. spaţiului.istoires figureles. pictate sau grafice. o operă imaginară. o deformare voluntară a percepţiilor. ta louri. )es monstres m6dievau* a \anderEoman. p'1<I41<E' =A? M'. 1FFA. scria 5')u K'Pentru cine se îndreaptă spre repre%entările religioase. imaginarul î!i găse!te e7presia pregnantă în articulaţiile semnelor vi%i ile' 0m lemele. putând surprinde constante sau modificări ale sistemului de repre%entare a naturii.

tradiţie orală. "a nostalgie en image. de aspectele care par să deforme%e realitatea trăităU )ar. p'?' ==@ +'+uret. nr'=. Hi 'des Meridiens. . fiecare e7primând în mod specific !i. etnologică etc' 4 istoricul tre uie să4!i găsească atât căile de acumulare. nov'4dGc'. pp'=A14=AF' Idem. viselor colective' "ăci. p'?I' H'5irard.. 1FE<' .istoire et s6manti(ue. opere dramatice. singura capa ilă să permită depistarea structurilor imaginarului. "e Cin6ma et lD omme imaginaire.. Superman. filmul poliţist întruc$ipea%ă lupta dintre (ine :poliţistul. ci se găse!te în toate compartimentele istoriei. fără e%itare..4<=A' 1AI . despre Ppre%enţaP miturilor. ..=' Jelene Puiseu7. un ori%ont de a!teptare fie că este documentar. atât de specifică timpurilor noastre.sim olică de figurare a unor %one ale realităţii sau visuluiU el surprinde. a surselor omogene. 'ne sociologie du r6cit dessin6. 1F?A. un mare de%iderat îl constituie coro orarea tuturor mărturiilor. acte #uridice. elogii. .. Imaginaire du cin6matograp ie. criminal. pamflete. cărţi de înţelepciune. iată a7e noi !i privilegiate ale anc$etei asupra imaginarului. de aceea. "e film. p'=A4I1' B'(runo4&enard. în 2:evues des 6tudes sud-est europ6enes. discursuri. P'/'+'. în 2Annales !. inevita il unor relecturi a surselor tradiţionale ale istoriei.. imaginarul nu se ascunde într4un loc i%olat.3 1=.E' I'Pennac$ion. utopiilor etc' "ăci. .ers un istoire. în 2Annales !. c$iar mai mult decât filmele propriu4%is artistice' Mitologia filmică a epocii nucleare este un discurs coerent. o cercetare autentică !i completă de restituire. epitafe.istoire et lingvisti(ue. Bandes dessin6es et cro1ances du siecle . 'ne contre anal1se de la soci6t6[ în 3aire de lD istoire. universul =AF M'+ero.renard. )ictionnaire des sciences istori(ues. dar !i a celor neomogene' )e la memorii.o e7presie demonică>' 0ste ine cunoscută miti%area personalităţilor politice. de peste I@ de ani despre o lume în pericol. ce impune multe re%erve !i precauţii' Aflat în faţa unui Pnou peisa# al datelorP4 în care se împletesc cele istorice cu cele de natură psi$ologică.e%i +'Pelletier. nr'1. "e (uantitatif en istoire.3 t'1@.A' H'(oia. ideologică. #anv'4mars'. sim oluri ori imagini. la povestiri.. filmul 4 documentar. .. Paris. spre spaţiul natural. traduce nostalgia 2perfecţiunii primordiale3' =AF Imagine. detectivul> !i &ău : delicvent... Cin6ma et istoir în. Paris. p'FI4FF' H'. satisface nostalgia secretă a omului modern pentru persona#ul e7cepţional. rituri'''.itologie filmică a epocii nucleare. II. căci nici o e7presie ver ală sau figurată a unui mediu social4istoric nu tre uie negli#at6 +iecare sursă documentară e7primă doar fragmente de mesa#e ale imaginarului colectiv. pot aduce mărturii asupra construcţiilor dominante ale imaginarului unei epoci. de propagandă sau de ficţiune6 )erutant pentru reconstituirea de fapte reale.istoire et linguisti(ue. "ivre et soci6t6. 1F.>. ve$icularea miturilor. pp'1=A41=I' 0'Morin. de actualităţi cinematografice sau televi%ate etc' 4 este supus tuturor formelor de manipulare. uneori inegal. 1FE=.. utopiilor. împreună. corespondenţă. scrieri de propagandă. Paris. a!a cum e7odul spre su ur ii. II. politică. nr'E. în întreaga gândire !i acţiune umană !i socială "onstruirea unor metode !i te$nici specifice de a ordare a istoriei imaginarului social se dovede!te a fi un drum dificil. p'11@' +'+uret.C. . însă. fără îndoială.istoire et le*icograp ie. p'11=@411=1' A'B'5reimas. Paris.>. în Mituri. predici liturgice. artistice. 1F. 0d'de Minuit. politic. Mouton. te7t literar. în pragul apocalipsei atomice'Mon!trii e7tratere!trii sau mutanţii îi întruc$ipea%ă pericolul care #ustifică perfecţionarea armelor !i a te$nicii de comunicaţie' Perspectivele distrugerii sunt compensate cu utopii sociale !i cu pove!ti cu salvatori'/n persona# fantastic. însoţite de întreaga suită de semne.. registrele sale' 0le se adaugă. tre uie să ţină seama !i de trăsăturile !i mesa#ele unor discursuri su iective' ==@ &igoarea !tiinţifică impune !i în istoria imaginarului acela!i traseu al opţiunii pentru un câmp al pro lematicii de formulare a unor ipote%e care diri#ea%ă anc$eta comple7ă !i diversă a surselor' Interogarea surselor imaginarului 4 de o e7cepţională diversitate 4se reali%ea%ă în mod o ligatoriu prin survolarea duratei lungi. pu lice. religioasă etc'. p'<A. antropologică. Hi 'de Meridiens. a oricărei perioade a trecutului. 1F. manifeste. cât !i de organi%are !i interpretare a ogatului material informativ' Metodele tradiţionale de investigaţie istorică se menţin departe de su iectivitatea conţinuturilor documentare !i se de arasea%ă. erou cu puteri e7cepţionale. 1FI.3 1.. care traduce dorinţa de transcendere a limitelor condiţiei umane. Paris.C. precum !i o sesia 2succesului3.

ontaillou.=@ nu vor esc acea!i lim ă ca !i tinerii de la 1. "es mentalit6s'''. presupune o anali%ă specială a conţinutului surselor cu utila#ul de la ordul comparatismului. îm ogăţirea.?@PU c$iar dacă forma lingvistică rămâne nesc$im ată. Paris. diversificându4se !i nuanţându4se în funcţie de ierar$ii sociale. =<F' 1AE . 1FF?' P'"$aunu. care. altfel spus. Id6ologie et mentalit6s'''. 1F?@'M'. p'1@F411@' 5' )urand. în cunoa!terea structurilor mentale care stau la a%a solidarităţilor etc'U el permite. Paris. 1FE. u%a#ului !i influienţelor ideologice 4 reflectă o stare socială. fiind parţial adeverită acea aserţiune profetcă a lui He &oK Hadurie:3istoricul de mâine va fi programator sau nu va mei fi deloc3 ==1 /n domeniu atât de profund ca cel al imaginarului colectiv. vastul repertoriu de semne !i sim oluri de care dispune o societate. ceea ce ar duce inevita il spre interpretare grosieră')esigur.''.imaginar colectiv 4 sim oluri. iconoteci 4 de cele mai multe ori o pro lemă restantă6 4 recurgerea la informatică. serială poate permite sesi%area anumitor ritmuri ale imaginarului. e7presii ver ale incoerente să se descopere o anumită coerenţă mentală' 0ficacitatea te$nicilor cantitative a fost demonstrată cu succes de la +ernand (raudel . această manieră metodologică poate permite ca. repre%entările colective. cu conservări sau di%locări de conţinut în raport cu realitatea social istorică' Pornind de la serii compara ile 5a K !i Mic$el . în &evue $istoriCue. cu re%erva că cel care îl folose!te să nu cadă în Pilu%ia statisticianăP a vi%iunilor înglo ante !i deci. un anume ton naţionalist !i 4 cum spunea He 5off 4 un Pmar7ism vulgarP' Imaginile. dar !i modificarea sau Psclero%aP lor este dificil de o servat în durată scurtă' Inventarierea PmaterialuluiP imaginar poate crea istoricului mari pro leme te$nice din cau%a dispersării. 1FFA' . pe care4l consideră indispensa il în studiul mentalităţilor. &o ert Mandrou..'Paretto. 0d Nemira. )unod. al metodei $ermeneutice'"omparatismul este deose it de eficace în anali%ele privind alteritatea.oate categoriile imaginarului sunt legate de ac$i%iţiile lim a#ului. ar oferi istoricului avanta#e imense ale studiului cantitativ la care se pretea%ă domeniul imaginarului')escoperirea e7presiilor incon!tiente ale sensi ilităţii !i mentalităţii colective impune investigarea unui registru larg !i eterogen de surse.istoire (uantitative ou istoire s6rielle' "a$iers . le7icologiei. sunt ve$iculate prin stocurile conceptuale tăinuite în sursele istorice' . de a deose i între act !i reflectarea lui' "onstituirea de corpusuri. Al in Mic$el. în fond. modificări ale modurilor de percepţie !i repre%entare a realităţilor' PStareaP unui voca ular 4 tri utar. rupturile. vi%iuni. care să traverse%e mai multe paliere mentale !i sociale'Nodul gordian pentru istoricul mentalităţilor !i imaginarului este descoperirea acelor atitudini mentale !i conţinuturi imaginare măsura ile.ovelle. .1t es et soci6t6s. plecându4se de la o masă de fapte. Alain (esanNon până la cele mai recente cercetări. Porgani%areaP pe un registru temporal a unor unităţi de repre%entări. să elimine diferenţele. căci mutaţiile semantice traduc.U idem.. în esenţă.p'1=:Prefaţă>' He 5off. dar !i pro leme legate de sesi%area pertinentă a diferenţei între ceea ce este e7cepţional de ceea ce este tipic. Introduction T la m1t odologie. 5eneve. inaccesi ilităţii sau c$iar lipsei unor surse ori corpusuri mitologice. iar sc$im ările semantice nu sunt accidentale. . în cadrul aceleia!i generaţii sau la mai ==1 0mmanuel He &oK Hadurie. constant în repre%entări.ovelle au făcut o e7celentă demonstraţie asupra repre%entărilor morţii !i a lumii de dincolo prin pictura repre%entând sufletele în Purgatoriu' M'. în studierea variantelor mitice. istoricul evacuea%ă inevita il din discursul său. "D istoire s6rielleN bilan et perspective. 1FFE' Idem.de generaţii !i nivele de cultură' POamenii care au trăit la 1. 3igures m1t i(ue et visages de l&oeuvre de la m1t ocriti(ue T la m1t anal1se. sc$im ări în mentalitatea colectivă.rad rom' I' (adescu: 3iguri mitice. desigur. avr'4#uin'. imagini compara ile !i măsura ile în intensitatea lor' )oar metoda cantitativă. p'=@. imagini. fragmentării.ovelle pledea%ă desc$is pentru studiul cantitativ. sensul cuvintelor evoluea%ă în raport cu mentalul' Să amintim doar PodiseeaP termenului revoluţie. . identificarea conţinuturilor imaginare care Pfuncţionea%ăP nu numai în realităţi locale'Adăugând comparatismul studiului mentalităţilor. din istoriografia mondială. mituri etc' 4 suferă sc$im ări foarte lente !i greu percepti ile de la o epocă la altaU de%voltarea.

ţinându4se cont de logica specifică a discursului literar'Misiunea cea mai dificilă a istoricului rămâne natura generală a interpretăriiU din ţesătura. conclu%ia pe care o propune' Interpretarea datelor înseamnă riscul deli erat de a căuta. nr'=. 4 istoria mentalităţilor colective !i4a creat propriile instrumente teoretice !i metodologice. dar uneori prea insuficient. corelaţiile. după un traseu cognitic prin ţesătura aproape incompre$ensi ilă a faptelor'Jermeneutica poate revela miturile conservate de4a lungul istoriei 4 adică ceea ce oamenii. în SKntesis. în ultimă instanţă. din cola orarea istoriei cu celelalte !tiinţe socio4umane 4 lingvistica. re%ultă apoi impresia. precum !i dreptul de cetate în domeniul atât de comple7 !i fascinant al istoriei' Nu este comod să te apropii de ceea ce unii consideră alienări. prin apelul la o diversitate de mitologii !i doctrine utopice. sunt aspecte pe care istoricul nu tre uie să le negli#e%e' "u mi#loacele semanticii. constelaţiile de voca ule. mar7istă etc' 4 care a evacuat incon!tientul ca factor al sc$im ării sociale !i a redus imaginarul. din sec olul al 8I84lea a suferit modificări semantice' 5lisările semantice sau c$iar sc$im ările de sens. în tentaţia e7agerării $iper olice6 )reptul la imaginaţia plenară este permanent revendicat !i se resimte prin multiplicarea psi$o%elor colective. de a selecta fapte.4<=A' Al')uţu. un statut !tiinţific determinat. ceea au considerat necesar pentru păstrarea esenţialului referitor la e7istenţa socială 4 !i care au devenit PadevărurileP lor' ==A Născută pe un teritoriu de frontieră. t'1@. cum le numesc simplist unii. pp'<A. un PcostumP anal în care s4ar deg$i%a PactoriiP sociali'Mitanali%a 4 care constituie Po reconciliere a unei noi priviri istorice !i sociologice cu mitulP :5')urand>.3dar care sunt atât de curente în gândirea umană' Mai mult. empatică. poate dovedi Precurenţa imaginirlor ar$etipale !i permite urmărirea procesului de actuali%are !i recesiune a figurilor mitice care însoţesc !i orientea%ă evoluţia lumii imaginareP' I'P'"ulianu vor ea de mitanali%ă ca de un Pdemers practic ce constă în a decela miturile latente ale te7tului literar !i a le c$estiona. a o iectului.multe generaţii. demografia. după e7presia lui Hucien +e vre se fac marile descoperiri. pentru a sta ili câteva posi ilităţi printre multiplele care sunt înscrise în lumina lor semanticăP' Ln această manieră pot fi identificate !i temele utopice. categorii de imagini. au fost un instrument necesar. ele sunt mult mai universale decât 2adevărurile. !i4a construit. sim olicul la o simplă travestire.istoire et s6manti(ue. rătăciri ale imaginaţiei. la imprevi%i ilele forme pe care le îm racă arta !i $o K4urile' ==A H'. asemenea unui !arpe care a îng$iţit un animal mult prea mare pentru el6 Sunt astă%i numero!i savanţi care cred că imaginarul este o e7presie creatoare a spiritului uman !i tre uie să i se dea importanţa cuvenită' /n adevărat umanism tre uie să i4a în considerare aceste 2gre!eli !i falsuri. colectivităţile au !tiut !i au cre%ut despre trecutul lor. A1. nori $imerici' Metodele !tinţifice a%ate pe inducţii !i deducţii logice. 1FF<.renard. repre%entări. p'I?' 1A? . din monta#ul datelor pe care el le4a adunat !i anali%at. cercetătorul a#unge din nou la ele. stereotipiile lim a#ului.34 uneori !u rede6 4 opere ale refulării raţionaliste !i iconoclaste ale civili%aţiei actuale' Lncercarea cu orice preţ al unor puritani ai raţionalismului de a4l 2demistifica3 pe om !i istoria sa i4a atras în vâltoarea propriilor mistificări. 1F?A. . în &evues des Gtudes sud4est europGenes. legăturile asociative !i complementalităţilor de la nivelul lim a#ului epocii investigate' Studiul miturilor a fost multă vreme eliminat de istoria pretinsă raţionalistă 4 în versiunea ei po%itivistă. "e comparatisme et lD6sprit europ6en. cu precauţiile de rigoare. termeni de referinţă !i puncte de comparare ce par adecvate' )emersul $ermeneutic este o soluţie via ilă în descoperirea imaginarului prin Pla irintulP datelor: pornind de la un set de presupo%iţii a%ate pe o cunoa!tere preliminară. prin e7perienţe istoriografice succesive. istoricul tre uie să distingă opo%iţiile. psi$ologia. acolo unde. sociologia. semantica.

.1A.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful