P. 1
1-2

1-2

|Views: 0|Likes:
Published by Dani David

More info:

Published by: Dani David on Jan 08, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/19/2015

pdf

text

original

NOŢIUNI PRIVIND CONTABILITATEA, FUNCŢIILE ŞI PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE ACESTEIA 1.1 Noţiuni pri in!

"on#$%i&i#$#'$ (i ro&u& 'i )n *i*#'+u& in,or+$ţion$&

Prin ' i!'nţ-, în general, se înţelege înregistrarea (reflectarea), într-o ordine şi pe baza unor principii stabilite a fenomenelor şi proceselor din natură şi societate, care se desfăşoară într-un anumit loc şi timp, cu scopul de a servi necesităţilor impuse de activitatea practică. E i!'nţ$ '"ono+i"- constituie un sistem unitar de înregistrare, urmărire şi control, documentat, cronologic şi sistematic, în etalon cantitativ şi valoric, pe baza unor principii bine stabilite, a fenomenelor şi proceselor economice, în scopul cunoaşterii activităţilor desfăşurate. Fiind legată de activitatea economică, ea a e istat în toate formaţiunile social-economice, ca urmare a e istenţei permanente a producţiei materiale, a necesităţii reflectării fenomenelor şi proceselor economice, a caracterizării modului de utilizare a resurselor şi de determinare a rezultatelor obţinute. !upă natura, modul de obţinere, prelucrare şi prezentare a informaţiilor pe care le furnizează, evidenţa economică îmbracă trei forme" ' i!'nţ$ op'r$#i -, "on#$%i&i#$#'$ .' i!'nţ$ "on#$%i&-/ (i *#$#i*#i"$. #ceste forme sunt legate între ele prin unitatea obiectivelor de îndeplinit, complet$ndu-se reciproc şi alcătuind împreună sistemul unitar de evidenţă economică. E i!'nţ$ op'r$#i - înregistrează, urmăreşte şi controlează acele laturi ale activităţii a căror cunoaştere prezintă o importanţă imediată. %e numeşte operativă, deoarece obţinerea şi folosirea informaţiilor cu a&utorul ei se efectuează, de regulă, în momentul şi la locul producerii fenomenelor şi proceselor economice. !omeniile în care se foloseşte evidenţa operativă sunt" consumul de materiale, prezenţa la lucru a salariaţilor, folosirea timpului de lucru etc. !atele informaţionale furnizate de evidenţa operativă sunt, de regulă, preluate şi prelucrate de contabilitate şi statistică. S#$#i*#i"$ înregistrează, prelucrează şi furnizează informaţii privitoare la fenomene socialeconomice de masă. %tatistica are o sferă de cuprindere mult mai largă dec$t celelalte forme ale evidenţei economice, ea studiază fenomenele naturale, demografice, culturale, sportive, etc. %tatistica foloseşte fie etaloane cantitative, fie etalonul bănesc separat, paralel sau simultan, după necesităţi. %tatistica se realizează în principal pe două căi" (') o cale proprie, concretizată în culegerea, înregistrarea, prelucrarea şi analiza informaţiilor social-economice prin mi&loace specifice (anc(ete, recensăminte, monografii etc.) pe care le grupează şi centralizează în scopul obţinerii de indicatori care să caracterizeze în ansamblu fenomenele respective) (*) folosirea informaţiilor furnizate de evidenţa operativă şi de contabilitate, informaţii pe care le prelucrează prin metode statistice. +a formă principală a evidenţei economice, "on#$%i&i#$#'$ înregistrează, urmăreşte şi controlează numai acele laturi ale activităţii care pot fi e primate valoric cu a&utorul etalonului bănesc. ,ndiferent de forma sau obiectul de activitate al întreprinderii, contabilitatea este principalul sistem de informaţii al acesteia. -a culege informaţiile primare (intrările), le prelucrează şi produce informaţii elaborate (ieşirile). !eci, contabilitatea reprezintă un sistem informaţional care cuantifică, prelucrează şi comunică (transmite) informaţii financiare despre o întreprindere identificabilă. -a este un limba& cu a&utorul căruia informaţia este transmisă către utilizatorii ei. ,nformaţia contabilă este o informaţie economică specifică, rezultată din prelucrarea prin metode, procedee şi instrumente proprii a datelor din contabilitate. -a este reală, precisă, completă, operativă reprezent$nd tabloul de bord, suportul deciziilor economice, financiare şi gestionare ce se iau de managerii întreprinderilor. 1.0 O%i'"#i '&' (i ,un"ţii "on#$%i&i#-ţii. U#i&i1$#orii in,or+$ţii&or "on#$%i&'.

+ontabilitatea este un mi&loc de culegere, sintetizare şi prezentare a informaţiei privind activitatea întreprinderii şi rezultatele sale financiare. .biectivele contabilităţii sunt" ') să furnizeze informaţii necesare elaborării planurilor şi programelor de activitate economică) *) să asigure urmărirea şi controlul valoric al activităţilor desfăşurate, prin înregistrarea cronologică şi sistematică a operaţiilor economice şi financiare, prelucrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului, informaţii necesare at$t pentru nevoile proprii ale întreprinderii, c$t şi în relaţiile cu acţionarii şi asociaţii, clienţii, furnizorii, băncile, cu organele fiscale şi alte persoane fizice şi &uridice) '

nformaţiile furnizare de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendinţelor viitoare ale fenomenelor şi proceselor economice. stabilirea rezultatelor finale sub formă de profit sau pierdere. astfel înc$t aceste informaţii să poată fi utilizate de toţi utilizatorii la luarea deciziilor economice. !atele din contabilitate şi documentele primare servesc ca mi&loc de probă în &ustiţie. întocmirea şi prezentarea rapoartelor financiare prevăzute de legislaţie. !e regulă ea se ocupă cu calcularea costurilor de producţie pe produse. /) Fun"ţi$ !' "on#ro& este legată de funcţia de informare. etc. 4a întreprindere funcţionează un singur sistem contabil.in$n"i$r. furnizarea informaţiilor pentru determinarea performanţelor (rentabilitate. productivitate etc. Faptul separării contabilităţii în financiară şi de gestiune nu denotă că la întreprindere e istă două contabilităţi şi diverse registre de evidenţă. Perfecţionarea acestei funcţii este condiţionată de folosirea pe scară largă a mi&loacelor de culegere şi prelucrare a datelor în vederea obţinerii unor informaţii operative. întocmirea balanţelor de verificare. c$t şi în e teriorul întreprinderii. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute în scopul fundamentării deciziilor. raportul privind rezultatele financiare.cuprinde în c$mpul său de acţiune cunoaşterea şi prezentarea patrimoniului şi a rezultatelor obţinute. Con#$%i&i#$#' !' 2'*#iun' sau managerială înregistrează informaţiile necesare aprecierii mersului activităţii interne. +ontabilitatea şi informaţiile contabile au o utilizare foarte largă. +ontabilitatea are o funcţie de informare internă (pentru conducerea unităţii) şi o funcţie de informare e ternă (a terţilor). . -le a&ută la soluţionarea unor litigii. ateliere).. 1) Fun"ţi$ pr' i1ion$&-. 3n corespundere cu cerinţele utilizatorilor de informaţii contabilitatea se divizează în "on#$%i&i#$#' . pe locuri de depozitare sau păstrare. controlului riguros şi sistematic asupra modului de utilizare a factorilor de producţie în cadrul activităţii interne. #stfel. 2tilizatorii informaţiilor contabile pot fi clasificaţi în general. %pre deosebire de contabilitatea financiară care se organizează pe baza actelor normative şi legislative în vigoare. de gospodărire a resurselor. *) Fun"ţi$ !' in. servicii. însă * . potrivit unor principii şi reguli proprii. în trei grupuri" (') cei ce gestionează o întreprindere (utilizatori interni)) (*) cei din afara întreprinderii. a proceselor şi fenomenelor economice ce apar în cadrul întreprinderilor şi se pot e prima valoric. Principalul motiv pentru studierea contabilităţii constă în obţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare pentru a participa la luarea unor decizii economice importante. Con#$%i&i#$#'$ . efectuarea controlului de gestiune şi luarea deciziilor gestionare. . rapide şi de calitate la toate nivelurile organizatorice. care au un interes financiar direct în aceasta şi (/) organizaţii şi instituţii ce au un interes financiar indirect în întreprindere. determinarea anumitor rezultate analitice la nivelul subdiviziunilor de producţie pe tipuri de produse. raportul privind flu ul mi&loacelor băneşti şi raportul privind flu ul capitalului propriu.şi !' 2'*#iun' (+$n$2'ri$&-). înregistrarea tuturor operaţiilor de modificare (ma&orare sau diminuare) a elementelor patrimoniale. desfăşurarea lucrărilor prealabile întocmirii rapoartelor financiare.or+$r' a contabilităţii rezidă în furnizarea informaţiilor privind structura şi dinamica patrimoniului.nformaţiile furnizate de contabilitate stau la baza procesului decizional at$t în interiorul. ca urmare a utilizării elementelor acestuia. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute. contabilitatea îndeplineşte următoarele funcţii" ') Fun"ţi$ !' )nr'2i*#r$r' (i pr'&u"r$r' $ !$#'&or constă în consemnarea. furnizarea informaţiilor pentru stabilirea bugetelor. contabilitatea de gestiune funcţionează pe baza unor reguli stabilite de întreprindere. Pentru realizarea obiectivelor sale.in$n"i$r. 0) Fun"ţi$ 3uri!i"-. -a constă în verificarea cu a&utorul informaţiilor contabile a modului de păstrare şi utilizare a valorilor materiale şi băneşti. etc. persoanele în responsabilitatea cărora se află.) diferitor subdiviziuni de producţie (sectoare. conform propriilor nevoi. pe categorii./) să asigure controlul integrităţii patrimoniului prin înregistrarea e istenţelor şi mişcărilor elementelor patrimoniale. şi anume" bilanţul contabil.) 0) să furnizeze informaţiile necesare întocmirii rapoartelor financiare care reflectă imaginea fidelă a patrimoniului. pentru stabilirea răspunderii patrimoniale pentru pagubele produse. lucrări sau activităţi. secţii. efectuarea inventarierii. contabilitatea financiară are ca obiect de activitate evaluarea elementelor patrimoniale ale întreprinderii. controlul respectării disciplinei financiare etc. pentru a dovedi realitatea unor operaţii economice.

#tunci c$nd funcţionarea este delimitată în timp sunt menţionate datele de începere şi de încetare a activităţii.biectul de studiu al analizei şi contabilităţii Publicitatea informaţiilor Poate fi folosit orice sistem potrivit de contabilitate . trebuie respectate cu bună credinţă regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile cum sunt" Prin"ipiu& "on#inui#-ţii $"#i i#-ţii.actitatea informaţiilor Frecvenţa întocmirii rapoartelor financiare şi de gestiune . +ontinuitatea activităţii se e primă clar în actul de constituire. la solicitare #ctivitatea subdiviziunilor. indiferent de forma organizatorico-&uridică.4 Prin"ipii&' !' %$1.nformaţii publice 7radul de reglementare %istemele de organizare a contabilităţii 2nităţile de măsură folosite .bligativitatea organizării contabilităţii Con#$%i&i#$#'$ . precum şi de calculare a rezultatelor financiare care sunt prevăzute în politica de contabilitate a întreprinderii. !acă conducerea nu intenţionează şi nu este obligată să lic(ideze întreprinderea s-au să reducă esenţial volumul de producere. atunci se vor aplica metodele tradiţionale de evaluare a activelor. naturală.rice unitate de măsură potrivită" valorică.in$n"i$r' (i !' 2'*#iun' Cri#'riu& !' "o+p$r$r' 2tilizatorii de informaţii .$&' "on#$%i&i#-ţii Pentru a se da o imagine fidelă patrimoniului. atunci / . obiective 5rimestrial şi anual Patrimoniul întreprinderii în ansamblu . potrivit căruia se presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil. pasivelor. bugetarea şi diri&area activităţii 6u este reglementată 2tilizatorii e terni şi cei interni . înc$t prin regruparea datelor iniţiale tuturor utilizatorilor să le fie pusă la dispoziţie acea informaţie. fără a intra în stare de lic(idare sau de reducere sensibilă a activităţii. ceea ce se vede din tabelul '. care îi va a&uta să ia decizii corecte.biectivul contabilităţii Prezentarea informaţiilor contabile utilizatorilor e terni şi interni prin prisma rapoartelor financiare 8espectarea obligatorie a prevederilor tuturor actelor legislative şi normative ce reglementează modul de ţinere a contabilităţii %istem de contabilitate în partidă dublă 2nitatea valorică . unor produse . fiabile.el este construit în aşa fel. #ceste feluri de contabilităţi au funcţii şi reguli diferite. a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute. de muncă 9ulte date apro imative 6eregulat. 5abelul ' Cri#'rii&' !' "o+p$r$r' $ "on#$%i&i#-ţii .in$n"i$rCon#$%i&i#$#'$ !' 2'*#iun' 6umai utilizatorii interni %e organizează contabilitatea de gestiune reieşind din necesităţile întreprinderii Furnizarea informaţiilor managementului întreprinderii în scopul luării deciziilor bine fundamentate privind planificarea. fiind impusă de legislaţie .nformaţii confidenţiale 1.rganizarea contabilităţii este obligatorie pentru toate tipurile de întreprinderi. secţiilor.nformaţii corecte. +ontabilitatea de gestiune şi cea financiară sunt legate reciproc ca părţi componente a unui sistem unic de evidenţă. e acte. 3n cazul în care întreprinderea intenţionează sau este obligată să se lic(ideze.

E*'nţi$&i#$#'$ 3n rapoartele financiare trebuie să fie dezvăluită toată informaţia esenţială pentru evaluări şi luarea deciziilor de către utilizatori. precum şi între veniturile şi c(eltuielile din raportul privind rezultatele financiare.or+'i 9etodele alese în politica de contabilitate trebuie să fie orientate spre reflectarea operaţiunilor economice în contabilitate. 3n acelaşi timp. . 0 . nu sunt admise supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a c(eltuielilor. Prin"ipiu& p'r+$n'nţ'i +'#o!'&or presupune continuitatea aplicării regulilor şi normelor privind evaluarea. înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor patrimoniale şi a rezultatelor asigur$nd comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. iar în cazul lic(idării întreprinderii acestea vor fi evaluate la valoarea de v$nzare (lic(idare). cum ar fi" fuziunea întreprinderii.conducerea întreprinderii nu mai are dreptul să utilizeze metodele tradiţionale de evaluare şi calculare a rezultatelor financiare. a aceloraşi metode de la o perioadă de gestiune la alta. Prin"ipiu& *p'"i$&i1-rii '5'r"iţii&or constă în înregistrarea veniturilor şi c(eltuielilor pe măsura ce ele se c$ştigă sau se produc şi se reflectă în rapoartele financiare pentru perioadele la care se referă.. 6ecompensarea trebuie înţeleasă în sensul că pentru fiecare element patrimonial cu substanţă materială. structuri. Priori#$#'$ "onţinu#u&ui $*upr$ . pentru orice resursă care reflectă drepturi şi obligaţii. Prin"ipiu& n'"o+p'n*-rii prevede că elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate şi înregistrate în contabilitate separat. în sc(imb creşterile de valori nu se înregistrează p$nă nu devin certe şi definitive prin obiectul şi suma lor. dar şi de la conţinutul economic şi situaţia economică în care ele au fost efectuate. costul produselor v$ndute se constată şi se reflectă în conturile contabile şi în rapoartele financiare concomitent cu venitul din v$nzarea produselor. dacă informaţia sau gradul de e actitate a acesteia nu are o importanţă mare pentru utilizatorii de rapoarte financiare. !e e emplu. domenii de activitate etc. indiferent de timpul efectiv de încasare sau plată a mi&loacelor băneşti. în cazul funcţionării normale a întreprinderii. etc. se va recurge la utilizarea aşa ziselor valori de lic(idare. adică într-o singură perioadă de gestiune. !iminuările de valori trebuie înregistrate c$nd apar ca probabilităţi pentru viitor. ea se consideră neesenţială. ţin$nd cont de deprecierile. mi&loacele fi e sunt reflectate în bilanţ la valoarea de intrare diminuată cu suma uzurii acumulate.nformaţia se consideră esenţială atunci c$nd lipsa sau insuficienţa acesteia poate să influenţeze deciziile utilizatorilor adoptate de ei în baza rapoartelor financiare. sc(imbarea politicii economice sau comerciale. nefiind admisă compensarea între posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului. 8espectarea acestui principiu este deosebit de importantă în condiţiile constituirii economiei de piaţă. trebuie să fie desc(is în contabilitate c$te un cont. #cest principiu asigură aplicarea pentru aceleaşi elemente. pornind nu numai de la forma &uridică a acestora. care de obicei sunt mai mici dec$t valoarea de bilanţ. în acest caz. Potrivit acestuia. !e e emplu. c$nd legislaţia răm$ne în urma dezvoltării realităţii economice. modificarea legislaţiei contabile sau fiscale. riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea activităţii anului curent sau anterior. etc. 9odificarea metodelor de la un an la altul trebuie să fie determinată de o profundă motivaţie. Prin"ipiu& pru!'nţ'i. Prin"ipiu& "on"or!$nţ'i "6'&#ui'&i&or "u 'ni#uri&' prevede reflectarea simultană în contabilitate şi în rapoartele financiare a c(eltuielilor şi veniturilor ocazionate de unele şi aceleaşi operaţiuni economice.

bunurile respective îi aparţin de drept. !eterminarea economică a bunurilor se concretizează prin utilitatea (capacitatea bunului de a satisface anumite cerinţe ale oamenilor). bunurile respective nu îi aparţin de drept. pe de o parte. P$#ri+oniu #verea (. e primate în bani. adică acea parte a patrimoniului cu conţinut concret. Relaţiile de drept : au în vedere situaţia în care subiectul de patrimoniu (întreprinderea) îşi procură o parte din avere din resurse proprii. Relaţiile de obligaţii au în vedere situaţia în care subiectul de patrimoniu (întreprinderea) îşi procură o parte din avere din resurse aparţin$nd altor persoane fizice şi &uridice. prin intermediul unor procedee specifice de lucru. !e aici rezultă că patrimoniul este format din două părţi interdependente" persoana fizică sau &uridică ca subiect de patrimoniu şi relaţiile de drepturi şi obligaţii în cadrul cărora au fost procurate aceste bunuri. 3n cadrul acestui tot întreg se creează un ec(ilibru între bunurile economice. !eterminarea fizică a bunurilor economice remarcă faptul că ele au o formă concretă (mărfuri. determinate fizic şi economic. ec(ivalentul valoric al acestora trebuie restituit proprietarului. /) contabilitatea studiază echilibrul global al patrimoniului. Prin patrimoniu se înţelege totalitatea bunurilor ce aparţin unei persoane fizice sau &uridice. 9işcarea patrimoniului este reflectată în operaţiile de intrări şi ieşiri.unurile economice ca obiect de drepturi şi obligaţii) Patrimoniul propriu (relaţiile de drepturi) Patrimoniu străin (relaţiile de obligaţii) Principalele trăsături ale obiectului contabilităţii se consideră următoarele" ') contabilitatea studiază patrimoniul în expresie valorică. e primă raporturile de proprietate în cadrul cărora se procură şi gestionează bunurile. modific$nd în acelaşi timp şi starea lor iniţială. şi valoarea lor (e primarea în bani. *) contabilitatea studiază modul de gestionare al patrimoniului . produse. măsoară şi calculează în e presie valorică mărimea lor şi dezvăluie prin analiză şi control în ce măsură se asigură integritatea materială şi gestionarea eficientă a acestor valori. deoarece contabilitatea a apărut din necesitatea cunoaşterii şi gestiunii eficiente a patrimoniului. şi anume drepturile şi obligaţiile (care se mai pot numi şi surse de finanţare ale bunurilor economice). numerar etc. dob$ndite în cadrul relaţiilor de drepturi şi obligaţii.1 O%i'"#u& !' *#u!iu $& "on#$%i&i#-ţii 4a baza obiectului de studiu al contabilităţii este pus patrimoniul întreprinderii. ceea ce creează posibilitatea de a fi sc(imbate în cadrul circuitului marfă : bani). şi drepturile şi obligaţiile cu valoare economică. materiale.). Bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii formează averea. care poate fi scrisă sub '"6i&i%ru $ p$#ri+oniu&ui. %tarea patrimoniului este reflectată de contabilitate prin stocurile şi soldurile valorilor componente. +ea dea doua componentă a patrimoniului. patrimoniul reprezintă un comple de drepturi şi obligaţii cu respectivele lor obiecte de drepturi şi obligaţii. at$t în c$t şi din patrimoniu. iar partea respectivă din patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu propriu. fapt pentru care partea corespunzătoare din patrimoniu poartă denumirea de patrimoniu străin. Bunuri '"ono+i"' 8 Dr'p#uri 9 O%&i2$ţii 1 . !upă cum s-a menţionat. adică prin contabilitate se oferă conducerii întreprinderii informaţii operative şi de sinteză în legătură cu starea patrimoniului şi gestionare acestuia.OBIECTUL ŞI 7ETODA CONTABILITĂŢII 0. -a studiază în condiţii concrete de loc şi timp circuitul elementelor patrimoniale. precum şi a proceselor economice interne prin care se transformă intrările în ieşiri. pe de altă parte. material.

: P 0. 8ezultatul obţinut poate fi profit (beneficiu) sau pierdere. iar efectul primit prin noţiunea de venituri. iar pasivele reprezintă drepturile şi obligaţiile titularului de patrimoniu.0 7i3&o$"'&' '"ono+i"'..V/ 8 C6'&#ui'&i . iar pasivele reflectă finanţarea acestor fonduri (proprie sau străină). activele reprezintă bunurile economice ca obiecte de drepturi şi obligaţii. %ursele de constituire a bunurilor economice.R/ : '"u$ţi$ !' '"6i&i%ru in#'rn $& p$#ri+oniu&ui 8elu$nd ecuaţia de ec(ilibru al patrimoniului din momentul 5@ şi o corectăm cu ecuaţia ec(ilibrului intern. de participarea lor la procesul de producţie. activele reprezintă modul de întrebuinţare a capitalului.< ! A . 9odul de valorificare a bunurilor economice se referă la felul în care ele participă la procesul de producţie în care se consumă şi îşi transmit valoarea asupra produselor obţinute. 4) Contabilitatea studiază echilibrul intern al patrimoniului +ontabilitatea are menirea să înregistreze starea în clipa în care se naşte. inclusiv la felul cum se B .i"$r'$ . spre deosebire de bunurile economice apar ca ceva static. care produc transformări calitative şi cantitative în volumul şi structura patrimoniului. activele cuprind bunurile economice ca avere concretă şi drepturile de creanţe. adică.in$n"i$r. A . informaţional..unuri economice : . +onţinutul activului întreprinderii este stabilit în bază a două criterii" modul de valorificare şi gradul de lic(iditate al bunurilor economice.C6) ? R'1u&#$# . 4a nivelul obiectului contabilităţii acest ec(ilibru este oglindit ca o relaţie între venituri şi c(eltuieli şi implicit ai unui rezultat obţinut prin compararea veniturilor cu c(eltuielile. de aceea sunt denumite pasive !eci. -fortul efectuat este măsurat de contabilitate prin noţiunea de c(eltuieli.bligaţii Patrimoniul străin < . ca surse proprii şi surse străine. %tructura activelor se modifică în permanenţă datorită operaţiilor ocazionate de procesul de aprovizionare cu noi bunuri economice. at$t în teorie c$t ţi în practică cele trei interpretări acordate structurilor de activ şi pasiv nu sunt suficiente. ci modificările sunt condiţionate de mişcările şi transformările bunurilor economice din activ. conţinutul şi proprietăţile fizice sau c(imice.unuri economice : !repturi -c(ilibrul global al patrimoniului este e presia dublei determinări a patrimoniului. unde îşi sc(imbă forma..unurile economice şi sursele lor de constituire (relaţiile de drepturi şi obligaţii). dec$t considerate împreună. !upă teoria economică activele şi pasivele s$nt interpretate prin prisma categoriei economice de capital. precum şi de operaţiile procesului de desfacere a produselor şi mărfurilor. gestionar şi fiscal.< ! A .)<=enituri (=) >+(eltuieli (+()) Pierdere (P) < +(eltuieli (+() >=enituri (=) V'ni#uri . !upă teoria juridică. ele nu-şi sc(imbă volumul şi structura în mod independent. financiară şi economică. iar pasivele reflectă modul de provenienţă a capitalului în cadrul raporturilor de proprietate. şi apoi să înregistreze evenimentele economice care au loc şi care produc sc(imbări în conţinutul patrimoniului. ec(ilibrul specific proceselor sau activităţii economice interne. Pentru fundamentarea teoretică a noţiunilor de active şi pasive s-au format de-a lungul timpului mai multe teorii.< ! A @ ? 8 . . "$r$"#'ri*#i"$ (i "&$*i. predominante fiind" &uridică. 8ezultat financiar (8) < Profit (. iar pasivele cuprind sursele de formare a acestor bunuri. #stfel. !atorită intereselor multiple la care trebuie să răspundă contabilitatea" &uridic.din această relaţie se poate determina patrimoniul propriu şi cel străin" Patrimoniul propriu (net) < . a&ungem la ecuaţia de ec(ilibru în momentul 5'. !upă teoria inanciară activele reprezintă valorile economice.) sau Pierdere (P)) Profit (. bunurile în care s-au investit fondurile întreprinderii. . reieşind din caracteristicile ce stau la baza acestora au fost denumite respectiv prin noţiunile de active şi pasive. !enumirea de active provine de la caracteristica bunurilor economice de a se afla în continuă mişcare şi transformare în cadrul circuitului economic.

dar se reprezintă printr-un document &uridic sau comercial. care constituie secret comercial şi aduc avanta& economic) cop%riht : drepturi de autor garantate de stat pentru publicarea. #ctivele nemateriale cuprind" cheltuielile de organizare : c(eltuieli aferente creării întreprinderii (pregătirea documentelor pentru înregistrare. !in punctul de vedere al criteriilor menţionate. au o durată de funcţionare utilă mai mare de un an. serviciilor unor persoane &uridice şi fizice de mărfurile altor persoane &uridice şi fizice) licenţele : drepturi întocmite &uridic pentru practicarea unui anumit gen de activitate. de gestiune. se delimită următoarele structuri de active" ') active pe termen lung) *) active curente. bunurile economice utilizate într-o întreprindere pot fi de două categorii" unele care au o durată mare de funcţionare şi care se consumă şi se valorifică în mod treptat pe parcursul mai multor cicluri de e ploatare şi altele care consumă dintr-o dată şi care trebuie reînnoite cu e emplare noi în fiecare ciclu de e ploatare. #stfel. utilizarea sau v$nzarea unui produs specific) emblemele comerciale !i mărcile de deservire : simboluri (denumiri) înregistrate. e ecutarea ştampilelor. 3n cadrul acestora se cuprind următoarele mase patrimoniale" • active nemateriale) • active materiale) • active financiare. se utilizează în activitatea întreprinderii sau se află în procesul creării şi nu s$nt destinate v$nzării. precum şi în scopuri administrative sau destinate predării în folosinţă altor persoane fizice şi &uridice. muzicale.)) brevetele : drepturi e clusive garantate de stat pe o anumită perioadă. Faptul e istenţei activelor nemateriale în formă de proprietate intelectuală trebuie să fie reflectat. controlate de întreprindere şi utilizate mai mult de un an în activitatea de producţie. pentru fabricarea unui fel de produs. ta elor de stat.'/ C+ontabilitatea activelor nematerialeD ele reprezintă active nepecuniare care nu îmbracă formă materială. 7radul de lic(iditate este termenul în care un bun economic sau un drept poate fi transformat în bani lic(izi în cursul circuitului lui. • A"#i '&' +$#'ri$&' p' #'r+'n &un2 cuprind activele care îmbracă o formă fizică.+. capacitatea fiecărui mi&loc economic de a parcurge calea normală a ciclului de e ploatare p$nă la transformarea lui în bani. biote(nice şi de altă natură acumulate de întreprindere. v$nzarea operelor literare. organizatorice. plata serviciilor prestate de consultanţi. comerciale. care include c(eltuielile pentru ac(iziţionarea şi crearea activelor la beneficiarul construcţiei în decursul unui proces îndelungat E .asigură reproducţia lor.cunoştinţe te(nico-ştiinţifice. video şi de cinema. • A"#i '&' n'+$#'ri$&' p' #'r+'n &un2 sunt acele bunuri care nu au o formă fizică concretă. financiare. cu funcţie de utilitate care acordă deţinătorului documentului de protecţie dreptul e clusiv de utilizare a articolului) drepturile de utilizare a activelor materiale pe termen lung) rancizele : drepturi acordate de o întreprindere altei persoane fizice sau &uridice pentru utilizarea unei anumite formule a produsului sau te(nologii a procesului de producţie pentru un comision stabilit. A"#i '&' p' #'r+'n &un2 : cuprind acele categorii de bunuri care au rezistenţă durabilă în întreprindere şi care nu se consumă la prima utilizare. te(nologice. precum şi comple ul de programe pentru sisteme de prelucrare a informaţiei) desenele !i mostrele industriale : un nou tip de articol înregistrat.6. editarea. etc. Pentru proprietatea intelectuală licenţa este un acord (contract) conform căruia o persoană (licenţiat) în anumite condiţii permite altei persoane (licenţiat) să folosească drepturile la proprietatea intelectuală) "no#$ho#$urile . prote&ate de stat cu drept e clusiv de utilizare pentru identificarea mărfurilor. #ceastă grupă include" &ctive materiale în curs de execuţie (investiţii capitale). fi at pe purtătorii materiali de informaţie. +onform %. Prin lic(iditate se are în vedere. naturală. semnat. comercială şi alte activităţi. precum şi a altor opere de artă pe întreaga durată prevăzută de legislaţie) programele in ormatice : set de documentaţie te(nică şi de e ploatare.

ce deţine peste 1@ F de acţiuni sau participaţii în capitalul statutar. nici control asupra întreprinderii în care s-a investit. • S#o"uri&' !' +-r. piatră. acordarea de împrumuturi pe termen lung altor persoane &uridice şi fizice.uri (i +$#'ri$&' sunt activele destinate v$nzării în cazul activităţii economice ordinare sau înregistrate ca producţie în curs de e ecuţie sau destinate consumului în procesul de producţie şi la prestarea de servicii. dividendelor. )nvestiţiile inanciare pe termen lung : s$nt active deţinute de întreprinderea : investitor mai mult de un an în scopul ameliorării situaţiei sale financiare prin obţinerea veniturilor (dob$nzilor. investiţiile financiare pe termen lung se clasifică în" . .investiţii financiare în părţi legate. nici întreprindere mi tă a investitorului. 3ntreprinderea-fiică se consideră întreprinderea care se află sub controlul altei întreprinderi (mamă). care are o formă naturală concretă de rezerve de petrol. material lemnos e trase în cursul unei perioade îndelungate. comercială şi în alte activităţi. A"#i '&' "ur'n#' sunt bunurile care participă la procesul de producţie cu întreaga lor valoare de utilitate şi care se consumă şi îşi transmit dintr-o dată valoarea de utilitate şi valoarea asupra noului produs. caracteristica de bază a activelor curente este aceea ca durata ciclului de e ploatare este mai mică de un an" ele intră şi ies. Resursele naturale reprezintă partea naturală a activelor materiale pe termen lung. 5oate persoanele fizice şi &uridice care au beneficiat de o valoare avansată urm$nd să dea ec(ivalentul corespunzător sunt denumite generic prin noţiunea de debitori. . utila&e. plantarea şi cultivarea plantaţiilor perene). planificate pentru utilizare mai mult de un an în activitatea de producţie. care are o durată de utilizare nelimitată în desfăşurarea activităţii întreprinderii sau poate fi destinată înc(irierii.in$n"i$r' p' #'r+'n &un2 .(ac(iziţionarea utila&ului care necesită monta&.investiţii financiare în părţi nelegate) . #ctivele curente includ" • stocuri de mărfuri şi materiale) • creanţe pe termen scurt) • investiţii financiare pe termen scurt) • mi&loace băneşti) • alte active pe termen scurt. %ub aspectul lic(idităţii. 3n cazul dat. 3n funcţie de direcţiile de investire. . dar care nu este nici întreprindere fiică. instalaţii). inclusiv terenurile şi alte active materiale ac(iziţionate şi destinate rev$nzării) G . în şi din patrimoniu de mai multe ori sau cel puţin o dată în cursul unei perioade de gestiune. care generează creşterea capitalului propriu sau obţinerea profitului de altă natură. Creanţele pe termen lung reprezintă valori economice avansate temporar de întreprindere altor persoane fizice şi &uridice pe o perioadă mai mare de un an şi pentru care urmează să primească un ec(ivalent valoric. -le cuprind" a) materialele destinate utilizării în procesul de producţie) b) producţia în curs de e ecuţie) c) produsele finite) d) mărfurile.nvestiţii financiare în părţi nelegate au loc atunci c$nd investitorul deţine p$nă la *@ F din capitalul statutar al întreprinderii în care s-a investit. sau s$nt destinate înc(eierii sau pentru scopuri administrative (clădiri. e ecutarea lucrărilor. gaze. • A"#i '&' . redevenţelor). maşini. alocarea mi&loacelor în capitalul statutar ale altor întreprinderi. construcţia clădirilor şi construcţiilor speciale. includ investiţiile financiare şi creanţele pe termen lung. 3ntreprinderea asociată este întreprinderea în care investitorul e ercită o influenţă notabilă şi deţine de la *@ la 1@ F de acţiuni sau participaţii în capitalul statutar. construcţii speciale.nvestiţiile financiare reprezintă c(eltuielile întreprinderii legate de procurarea titlurilor de valoare. din partea întreprinderii investitoare nu e istă nici influenţă. prestarea serviciilor. (erenurile $ un tip special de imobil.nvestiţiile financiare în părţi legate includ investiţiile în întreprinderile asociate şi investiţiile în întreprinderile fiice. 'ijloace ixe includ activele materiale (mi&loacele de muncă) preţul unitar al cărora depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie (' @@@ lei).

• 7i3&o$"'&' %-n'(#i reprezintă disponibilităţile băneşti în casierie. Capitalul nevărsat reprezintă datoriile fondatorilor privind aporturile la capitalul statutar.i"$r'$ &or !upă cum s-a menţionat mai sus. reieşind din caracteristicile ce stau la baza acestora au fost denumite pasive. Pentru procurarea bunurilor economice o întreprindere foloseşte finanţarea proprie şi finanţarea străină. Finanţarea proprie a unei întreprinderi este făcută de proprietarul ei. depozite. care-i împrumută capitalurile sub diferite forme &uridice. .or+$r' $ $"#i '&or (i "&$*i.4 Sur*'&' !' . Pasivul prin componenţa sa reflectă modul de finanţare a bunurilor economice şi gradul de e igibilitate al surselor de finanţare.e) obiectele de mică valoare şi scurtă durată.creanţele privind facturile comerciale) . iar în cazul datoriilor. +orespunzător celor două modalităţi de finanţare.creanţe privind veniturile calculate) . #cest termen. Finanţarea bunurilor economice se referă la modul de dob$ndire economică şi susţinere financiară a activelor întreprinderii.creanţe ale părţilor legate) . valutare şi în alte conturi la bancă. • In '*#iţii&' .in$n"i$r' p' #'r+'n *"ur# sunt investiţii pe care întreprinderea are intenţia să le comercializeze sau să le stingă în curs de un an. cum sunt creditele bancare. care aduce contribuţia sa materială sub formă de capital personal sau capital social. fiind o condiţie a e istenţei şi funcţionării acesteia.igibilitatea surselor de finanţare se referă la termenul lor de decontare. 3n mod concret ele se delimitează prin" • capital statutar şi suplimentar) • rezerve) • profit nerepartizat) • capital secundar. Pe parcursul funcţionării întreprinderii poate apărea necesitatea de a modifica capitalul statutar constituit la crearea acesteia. sursele de constituire a bunurilor economice. • Cr'$nţ'&' p' #'r+'n *"ur# reprezintă valori economice avansate temporar de întreprindere altor persoane fizice şi &uridice pe un termen mai mic de un an şi pentru care urmează să primească un ec(ivalent valoric. termenul de scadenţă poate fi mai mare sau mai mic dec$t perioada de gestiune (' an). pasivele se împart în "$pi#$& propriu şi !$#orii. %e poate ma&ora prin plasarea de acţiuni noi din emisiune suplimentară sau H . Capitalul statutar se constituie la înfiinţarea întreprinderii. împrumuturile pe bază de titluri şi datoriile în curs de decontare.creanţe ale personalului) . Finanţarea străină este asigurată de terţa persoană în raport cu întreprinderea.alte creanţe pe termen scurt. cu e cepţia titlurilor de valoare de piaţă cu lic(iditate înaltă av$nd un termen de stingere p$nă la trei luni. 9ărimea capitalului statutar se micşorează cu mărimea capitalului nevărsat şi a capitalului retras.creanţe ale bugetului) . #ici se includ" . reprezintă valoarea aporturilor proprietarilor întreprinderii la patrimoniul acesteia depuse în contul ac(itării acţiunilor (cotelor) pentru asigurarea activităţii întreprinderii. Capital retras reprezintă valoarea acţiunilor proprii (cotelor de participaţie) răscumpărate de la acţionarii (asociaţii) săi. 0. conturi de decontare. după cum sunt datoriile pe termen lung şi datoriile pe termen scurt. profitul. C$pi#$&u& propriu corespunde finanţării proprii a bunurilor economice aflate în circuitul patrimonial al întreprinderii şi reprezintă mărimea rămasă în activele întreprinderii după scăderea datoriilor.creanţe privind avansurile acordate) . în cazul capitalului propriu operează în momentul lic(idării patrimoniului. la care se mai adaugă unele resurse proprii cum sunt" rezervele.

prin ma&orarea valorii nominale a acţiunilor plasate.rezultatele corectărilor efectuate în anul de gestiune la operaţiunile aferente perioadelor precedente. !eci caracteristica de bază a rezervelor este aceea că ele se constituie în raport cu cotele stabilite din profitul net. C$pi#$&u& *'"un!$r cuprinde" subvenţiile de stat.i#u& n'r'p$r#i1$# include" corecţii ale rezultatelor perioadei precedente . pro it net *pierderea) al perioadei de gestiune este rezultatul financiar al perioadei de gestiune după impozitare. precum şi datoriile create în cadrul relaţiilor de decontare ale întreprinderii cu alte persoane fizice şi &uridice. atunci c$nd societatea îl consideră prea mare în raport cu activitatea sa. care se constituie anual într-o anumită proporţie din profitul net. Persoanele fizice şi &uridice.< Noţiuni pri in! "on*u+uri&'. credite)) datoriile comerciale. !efiniţi prin această prismă creditorul reprezintă persoana care în cadrul unui raport patrimonial o avansat o valoare economică şi urmează să primească un ec(ivalent valoric sau o contra prestaţie. la finele perioadei de gestiune se reflectă în bilanţul contabil ca active şi nu se iau în calcul la determinarea rezultatului financiar al întreprinderii. tot avem capital suplimentar. alte rezerve. ce reprezintă acele fonduri a căror constituire din profitul net este stipulată în statutul de constituire a întreprinderii. c(eltuielile nu se includ în costul produselor (serviciilor). lucrări şi servicii primite. 0. respect$ndu-se anumite condiţii legate de activitatea de producţie şi financiară a acesteia. faţă de care întreprinderea are obligaţii băneşti sunt denumite creditori. +onsumurile sunt nemi&locit legate de procesul de producţie. '@ . %pre deosebire de consumuri. care se formează în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii pentru aprovizionarea de bunuri materiale. rezerve statutare. R'1'r '&' reprezintă profitul capitalizat în mod durabil de întreprindere. di erenţele din reevaluare sunt ecarturile şi sumele reducerilor din reevaluarea activelor materiale şi financiare pe termen lung. fiind destinate prote&ării capitalului. se reflectă în raportul privind rezultatele financiare şi se scad din venituri la determinarea profitului (pierderii) al perioadei de gestiune.o parte din capitalul propriu care nu a fost utilizată sau repartizată între proprietarii întreprinderii sub formă de dividende sau venituri din participaţii. datoriile faţă de asociaţi). datorii calculate (datoriile fiscale. 3n caz contrar. dar el are menirea de a micşora valoarea capitalului propriu. D$#orii&' e primă fondurile sau capitalurile furnizate de terţi pentru care întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un ec(ivalent valoric. reprezintă asistenţa acordată întreprinderii de 7uvern sau de alte organe de stat. în cazul în care perioada de gestiune se înc(eie cu pierderi. !in masa patrimonială a datoriilor cele mai semnificative sunt următoarele" datoriile inanciare (împrumuturi bancare. 9icşorarea capitalului statutar se efectuează prin rambursarea către acţionari sau asociaţi a unei părţi din acesta. -ste vorba de creditele contractate de la bănci sau alte instituţii financiare. sau alte situaţii. împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni. îşi găsesc întruc(ipare materială în stocurile producţiei finite şi produselor în curs de e ecuţie. adică c$nd preţul de emisiune este mai mic dec$t valoarea nominală. pro it nerepartizat *pierderea neacoperită) al perioadelor precedente . C6'&#ui'&i&' reprezintă c(eltuielile şi pierderile (daunele) care apar în rezultatul activităţii economico-financiare şi nu sunt legate nemi&locit de procesul de producţie. salariale şi sociale. "6'&#ui'&i&' (i 'ni#uri&' Con*u+uri&' reprezintă resursele utilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul obţinerii venitului. care reprezintă diferenţa între preţul de emisiune (mai mare dec$t valoarea nominală) şi valoarea nominală al noilor acţiuni (mai mică). %tructural rezervele se împart în" rezerve legale. !in operaţiile de creştere a capitalului statutar poate să rezulte capitalul suplimentar. Pro. p$nă la o decizie contrară a organelor competente. cele ce sunt create prin decizia adunării generale din profitul net.

încărcarea-descărcarea produselor şi mărfurilor. mărfurilor v$ndute şi serviciilor prestate. +onsumurile directe de producţie la r$ndul său includ următoarele tipuri" • Consumuri directe de materiale reprezintă valoarea materiei prime. ţin$nd cont de pierderile de capacităţi. +onsumurile indirecte de producţie variabile se includ în costul produselor fabricate şi soldurilor producţiei în curs de e ecuţie în sumă totală. 4a r$ndul său. Costul vânzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor. c(eltuielile '' . consumurile indirecte de producţie. • Consumurile indirecte de producţie constante reprezintă consumurile întreprinderii mărimea cărora nu depinde sau depinde neesenţial de volumul producţiei. Cheltuielile comerciale sunt c(eltuielile aferente desfacerii produselor. şi anume" (vezi sc(ema *. modul de determinare şi constatare a acestora sunt determinate de prevederile %6+ / I+omponenţa consumurilor şi c(eltuielilor întreprinderiiD. c(eltuieli ale activităţii neoperaţionale) /. #cestea cuprind"  costul v$nzărilor)  c(eltuielile comerciale)  c(eltuielile generale şi administrative)  alte c(eltuieli operaţionale. şi anume" c(eltuielile privind serviciile de marJeting aferente înc(eierii sau rezilierii contractelor. mărfurilor şi prestărilor de servicii. 3n funcţiile de direcţiile efectuării. incluse în mod direct în costul produselor finite. +onsumurile în dependenţă de modul de includere în costul de producţie se clasifică în două grupe. c(eltuielile se subdivizează în trei grupe" '. cum ar fi uzura calculată mi&loacelor fi e.+omponenţa consumurilor şi c(eltuielilor./)  +onsumuri directe  +onsumuri indirecte Con*u+uri&' !ir'"#' reprezintă consumurile identificate nemi&locit pe un anumit produs sau serviciu în momentul efectuării lor. • Consumurile indirecte de producţie reprezintă consumurile aferente deservirii şi conducerii subdiviziunilor de producţie care nu pot fi incluse în mod direct în costul produselor finite (serviciilor) şi se repartizează la sf$rşitul perioadei de gestiune pe tipuri de produse. Capacitatea normativă reprezintă nivelul de producţie. includ" • Consumurile indirecte de producţie variabile reprezintă consumurile întreprinderii mărimea cărora depinde de volumul producţiei. C6'&#ui'&i&' $"#i i#-ţii op'r$ţion$&' cuprind c(eltuielile aferente desfăşurării activităţii de bază a întreprinderii. cum ar fi remunerarea muncitorilor ce deservesc secţiile de producţie. +omponenţa c(eltuielilor conform prevederilor standardului menţionat este prezentată pe feluri de activităţi ale întreprinderii" operaţională. !acă volumul efectiv de producţie este egal sau depăşeşte capacitatea normativă. rezultate în urma e ecutării lucrărilor te(nice de planificare. financiară şi pe evenimente e cepţionale. • Consumuri directe privind retribuirea muncii reprezintă consumurile privind remunerarea muncitorilor. c(eltuieli ale activităţii operaţionale) *. consumul de energie electrică pentru iluminarea secţiilor de producţie etc. de investiţii. +onsumurile indirecte de producţie constante se repartizează între costul producţiei şi c(eltuielile perioadei în baza capacităţii normative a utila&ului de producţie. utilizate la fabricarea produselor care în mod substanţial intră în componenţa acestora şi se includ direct în costul produselor finite. indiferent de nivelul utilizării efective a capacităţilor de producţie. c(eltuielile privind ambalarea. care poate fi realizat în medie pe parcursul a c$teva perioade sau sezoane în cazul unor circumstanţe ordinare. 3n cazul în care volumul efectiv de producţie este mai mic dec$t capacitatea normativă consumurile indirecte de producţie constante se trec în cost în baza cotei normative rezultate din împărţirea sumei efective a acestor consumuri la capacitatea normativă. materialelor. semifabricatelor. %uma rămasă a consumurilor indirecte de producţie constante se consideră drept c(eltuială în perioada de gestiune în care au fost suportate. c(eltuieli privind impozitul pe venit. consumul de materiale pentru gestiunea generală a secţiilor etc. suma efectivă a consumurilor de producţie constante se trece integral în costul de producţie.

pentru arenda curentă. privind arenda finanţată a activelor materiale pe termen lung. modul de determinare şi constatare sunt determinate de prevederile %. #cestea cuprind"  c(eltuielile activităţii de investiţii)  c(eltuielile activităţii financiare)  pierderile e cepţionale. de arbitra& şi ta ele de stat) alte c(eltuieli. c(eltuielile aferente creării rezervei pentru datorii dubioase. venituri din activitatea neoperaţională. resurselor naturale). etc. #cestea cuprind c(eltuielile privind plata redevenţelor. deoarece aceste sume nu reprezintă un avanta& economic al întreprinderii şi nu influenţează capitalul propriu al acesteia. de intermediere.= Noţiuni pri in! 'ni#uri&' )n#r'prin!'rii V'ni#u& cuprinde aflu ul global de avanta&e economice încasate sau care urmează a fi încasate în conturile întreprinderii. pierderile ocazionate de modificarea legislaţiei. informaţionale. activelor materiale pe termen lung (activelor în curs de e ecuţie.cuprind sumele rezultate din activitatea de bază a întreprinderii. Pierderile excepţionale rezultă din evenimentele sau operaţiunile rare şi netipice. veniturile se subdivizează în două grupe" '. V'ni#uri&' !in $"#i i#$#'$ op'r$ţion$&. gospodărească şi de protecţie a naturii) amortizarea activelor nemateriale cu destinaţie generală a întreprinderii) uzura şi reparaţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată) c(eltuielile poştale şi telegrafice) c(eltuielile privind paza obiectelor administrativ-gospodăreşti şi asigurarea securităţii antiincendiare) c(eltuielile privind deplasările personalului de conducere) c(eltuielile de reprezentare) c(eltuielile în scopuri de caritate şi sponsorizare) plata pentru diversele servicii prestate întreprinderii în conformitate cu contractele înc(eiate (bancare. activelor financiare pe termen lung. 3n componenţa venitului nu se includ sumele încasate în numele terţelor persoane. Cheltuielile activităţii de investiţii sunt generate de scoaterea din funcţiune a activelor pe termen lung şi cuprind c(eltuielile privind ieşirea activelor nemateriale. de audit. despăgubiri) c(eltuieli din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente) aferente dob$nzilor pentru credite şi împrumuturi) consumurile indirecte de producţie nerepartizate) lipsurile şi pierderile din deteriorarea valorilor. &uridice. etc. #cestea includ" '* . Alte cheltuieli operaţionale cuprind c(eltuielile privind v$nzarea altor active curente. venituri din activitatea operaţională) *. luată în considerare la calcularea profitului (pierderii) net al perioadei de gestiune. Cheltuielile generale şi administrative cuprind c(eltuielile privind deservirea şi gestiunea întreprinderii în ansamblu. comisioanele plătite organizaţiilor de desfacere. adaosurile de orice tip) contribuţiile pentru asigurările sociale) întreţinerea. privind diferenţele de curs valutar nefavorabile. traducători)) c(eltuieli pentru pregătirea şi reciclarea personalului) c(eltuieli pentru cercetări ştiinţifice. etc. 3n funcţie de sursele de intrare. terenurilor. pierderile din participaţiile în alte întreprinderi şi din operaţiile cu părţile legate. accizele. inovaţii şi raţionalizări cu caracter de producţie) c(eltuielile de &udecată. c(eltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor de la întreprinderile de comerţ. împrumuturilor şi creditelor întreprinderii. mi&loacelor fi e.de transport aferente desfacerii. C6'&#ui'&i&' pri in! i+po1i#u& p' 'ni# cuprind suma totală a c(eltuielilor privind impozitul pe venit. 'G I=enitulD. încasările globale obţinute de întreprindere din însărcinarea organizaţiilor terţe din comercializarea produselor sau mărfurilor acestora. 0.6. pierderile rezultate din perturbări politice.+. c(eltuieli pentru reclamă. +omponenţa veniturilor. nelegate de activitatea financiar economică a întreprinderii. C6'&#ui'&i&' $"#i i#-ţii n'op'r$ţion$&' cuprind c(eltuielile suportate de întreprindere la efectuarea altor feluri de activităţi. de comerţ e terior. -le cuprind c(eltuielile privind retribuirea muncii salariaţilor atribuite personalului de conducere şi gospodăresc. #cestea cuprind pierderile provocate de calamităţile naturale. c(eltuielile privind întocmirea declaraţiilor vamale pentru v$nzarea produselor peste (otarele republicii. penalităţi. uzura şi reparaţia mi&loacelor fi e cu destinaţie administrativă. Cheltuielile activităţii financiare sunt generate de modificarea mărimii şi structurii capitalului propriu. etc. cum ar fi ta a pe valoare adăugată. c(eltuieli sub formă de amenzi. premiile de orice tip conform sistemelor e istente la întreprindere.

 veniturile din v$nzări)  alte venituri operaţionale. precum şi sub formă de amendă. dec$t cea de bază. din arenda curentă. calculul. !eterminarea obiectului cercetat reprezintă momentul iniţial al fiecărei metode. dob$nzile. +ele două noţiuni unite în +'#o!o* se pot traduce în drum. veniturile din operaţiunile cu părţile legate). companiile de asigurări. Alte venituri operaţionale includ sumele primite sau de primit din ieşirea (v$nzarea. care înseamnă succesiune. contractele de construcţie. Veniturile excepţionale cuprind sumele primite de la organele de stat. pentru a stabili propriile legi şi principii. a activelor nemateriale şi materiale pe termen lung (terenurilor. după care 6o!o* înseamnă drum. contabilitatea. 3ntre obiect şi metodă e istă o str$nsă interdependenţă şi condiţionare în sensul că obiectul arată ce trebuie studiat. aceasta se confundă cu cunoaşterea caracteristicilor bunurilor economice şi a surselor lor de provenienţă. '/ . penalităţi. Veniturile din activitatea financiară cuprind sumele rezultate din transmiterea în folosinţă altor persoane fizice şi &uridice. analiza şi controlul stării şi mişcării patrimoniului. 6oţiunea de metodă este de origine greacă şi provine de la +'#o. despăgubiri. V'ni#uri&' !in $"#i i#$#'$ n'op'r$ţion$&. recuperări de daune materiale rezultate din modificarea metodelor de evaluare a activelor curente. o serie de etape obligatorii. 0. modificări ale legislaţiei şi alte evenimente ce nu sunt legate de activitatea ordinară a întreprinderii. mărfurilor şi se constată în baza metodei calculării în cazul livrării şi transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra acestora) încasările din prestarea serviciilor şi se constată la fel în baza metodei calculării pe măsura efectuării acestora pe fiecare tranzacţie sau pe stadii distincte ale acesteia) avanta&ele obţinute din operaţiile de barter. persoanele fizice şi &uridice sub formă de recuperare a pierderilor din calamităţi naturale. adevăr. etc. se va baza pe pro"'!'' !' &u"ru care reprezintă o manieră. pe un termen mai mare de un an. dividendele calculate. prime. metoda este un produs al g$ndirii teoretice abstracte desfăşurate pe parcursul cercetării e istenţei şi mişcării patrimoniului în vederea cunoaşterii componenţei. perturbări politice. procedee şi instrumente cu a&utorul cărora se realizează evidenţa. #cestea includ"  veniturile din activitatea de investiţii)  veniturile din activitatea financiară)  veniturile e cepţionale. Prin +'#o!$ "on#$%i&i#-ţii se înţelege ansamblul de principii. sc(imbul) activelor curente. terenurilor. după care trebuie să se meargă pentru a a&unge la un anumit rezultat. a proceselor economice şi a influenţelor reciproce dintre acestea. 9etoda contabilităţii. contabilitatea foloseşte o metodă proprie de cercetare. 3n scopul realizării acestuia. mi&loacelor fi e. scop. sumele diferenţelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieşite. sintetiz$nd un drum de parcurs într-o investigaţie economică. +a în orice ştiinţă.cuprind sumele primite sau de primit din alte feluri de activităţi ale întreprinderii. un anume fel specific de a a&unge la un anumit scop. venituri sub formă de diferenţe de curs valutar favorabile. mi&loacelor fi e. valoarea activelor intrate cu titlu gratuit. parcurge în demersul său. subvenţii de stat. !eci. sc(imbare. cum ar fi" determinarea obiectului cercetat) fi area te(nicilor de observare şi înregistrare a datelor contabile) prelucrarea datelor) interpretarea datelor culese) elaborarea concluziilor) stabilirea legităţilor contabile. resurselor naturale).> 7'#o!$ "on#$%i&i#-ţii +ontabilitatea ca disciplină ştiinţifică se caracterizează prin e istenţa unui obiect propriu de studiu. iar metoda indică cum trebuie studiat. conţinutului acestuia şi a fenomenelor care se produc înKsau în legătură cu acesta. 3n ceea ce priveşte contabilitatea. cu e cepţia produselor finite şi mărfurilor. Veniturile din activitatea de investiţii cuprind sumele rezultate din ieşirea şi reevaluarea activelor pe termen lung ale întreprinderii (sumele încasate din v$nzarea activelor nemateriale. premii şi sume sponsorizate. Veniturile din vânzări reprezintă încasările din v$nzarea produselor finite.

se constată sau se preconizează un fapt. a stabilirii corelaţiilor în balanţa de verificare. adică le putem asocia unui patrimoniu dat. !ocumentul este un act prin care se adevereşte. av$nd conţinut economic şi fiind evaluabile în bani. fie faţă de componentele sau structurile altor unităţi patrimoniale. 3n acest fel este folosită împărţirea sistematică pe clase a elementelor. Do"u+'n#$ţi$ reprezintă procedeul ce permite consemnarea datelor ce privesc patrimoniul. 3ntre procedeele comune tuturor ştiinţelor pe care le foloseşte contabilitatea în reflectarea obiectului său de studiu se regăsesc" observaţia. analiza porneşte de la studierea aprofundată a fiecărui element în parte observ$nd locul. Sin#'1$ ca procedeu ştiinţific de cercetare asigură trecerea de la particular la general. raţionamentul. analiza se aplică în cele mai diferite situaţii încep$nd cu înregistrarea zilnică a operaţiunilor şi termin$nd cu întocmirea lucrărilor periodice. aflat în circuitul economic sau social. %inteza permite generalizarea at$t la nivel microeconomic c$t şi macroeconomic. Pentru aceasta. etc. clasificarea. 6umai printr-o observaţie atentă se pot delimita faptele şi fenomenele pe care. Principiile teoretice ale contabilităţii sunt destinate realizării obiectului acesteia. 8aţionamentul face posibilă înţelegerea dublei reprezentări a patrimoniului. -valuarea constă în transformarea unităţilor naturale în unităţi valorice cu a&utorul monedei naţionale c(iar şi în cazul elementelor patrimoniale e primate în unităţi monetare străine. calculaţia şi inventarierea. E $&u$r'$ este procedeul ce permite e primare valorică a elementelor patrimoniale şi a operaţiunilor ce privesc elementele patrimoniale. sinteza.rice operaţie economico-financiară trebuie reflectată într-un document în momentul producerii ei. în e presie bănească. Co+p$r$ţi$ se foloseşte în metoda contabilităţii prin punerea în faţă a două elemente sau structuri aflate în perimetrul său de studiu în vederea fi ării unor concluzii. R$ţion$+'n#u& se aplică de metoda contabilităţii pentru ca pe bază de &udecăţi logice obţinute prin observare sau documentare asupra elementelor patrimoniale să se stabilească concluzii cu valoare de generalizări. ceea ce implică răspunderea gestionării prin efectele produse.bservaţia se asociază cu cantitatea. spaţiu de activitate etc. +omparaţia se face fie între elementele componente ale patrimoniului.i"' +'#o!'i "on#$%i&i#-ţii. care sunt cauzele care le-au generat şi ce efecte au produs. !ocumentul este necesar şi pentru stabilirea răspunderilor. evaluarea. în afara operaţiei în sine. An$&i1$. se conferă un drept. le vom include în obiectul contabilităţii. etc. #ceste procedee utilizate de către metoda contabilităţii pentru realizarea obiectului său de studiu pot fi grupate în"  Pro"'!'' "o+un' #u#uror (#iinţ'&or?  Pro"'!'' "o+un' (i $&#or (#iinţ' '"ono+i"'?  Pro"'!'' *p'"i. pentru că acesta. +lasificarea este posibilă în contabilitate întruc$t trăsăturile comune atrag elementele patrimoniale cu una sau mai multe trăsături identice şi le separă pe cele cu trăsături diferite. calitatea şi valoarea. metoda contabilităţii utilizează o serie de procedee care permit furnizarea de informaţii cu privirea la producerea şi desfăşurarea fenomenelor economice şi sociale. a influenţelor pe care le produc mişcările de valori asupra bilanţului. Procedeele metodei contabilităţii. fenomenelor sau proceselor economice. C&$*i. demonstr$ndu-se cum trebuie înregistrate procesele şi fenomenele economice. domeniu. comune altor discipline economice sunt" documentaţia.. 3n ambele cazuri sinteza are ca scop stabilirea politicilor economice şi financiare de urmat privite din planuri diferite.9etoda contabilităţii face posibilă cuprinderea în sfera ei de cercetare a tuturor elementelor patrimoniale. analiza. între veniturile şi c(eltuielile proprii. comparaţia. +a procedeu ştiinţific de cercetare a unui fenomen. evaluarea înseamnă aducerea elementelor componente ale patrimoniului la un numitor comun prin intermediul aceleiaşi unităţi de măsură. relevă actul decizional. în documente. '0 . se recunoaşte o obligaţie. Prin ea se realizează generalizarea unor concluzii desprinse în procesul de analiză.i"$r'$ în contabilitate serveşte la repartizarea raţională a elementelor patrimoniale. rolul şi implicaţia acesteia în cadrul ansamblului dat. 3n contabilitate. descompunerea. 3n contabilitate. . privite din punct de vedere al provenienţei şi al destinaţiei. O%*'r $ţi$ este faza iniţială a cercetării în cazul oricărei ştiinţe. respectiv a bunurilor economice şi a surselor de formare a acestora. . în luarea deciziilor. pentru că numai astfel este posibilă asigurarea integrităţii patrimoniului în ansamblu şi pe elemente componente. +omparaţia este de neconceput în analiza contabilă.

unul care se debitează şi altul care se creditează. în activ. dubla înregistrare şi balanţa de verificare. Con#u& este procedeul propriu contabilităţii prin care elementele patrimoniale sunt individualizate în cadrul fiecărei unităţi. 5otalitatea conturilor utilizate de către o întreprindere formează sistemul de conturi. un registru sau un document în care sunt reflectate şi descrise cantitativ şi valoric toate bunurile care se află într-o întreprindere. etc. . iar în pasiv aceleaşi mi&loace după sursele lor de provenienţă în cadrul unei unităţi patrimoniale. în vederea evaluării patrimoniului dat. '1 . In 'n#$ri'r'$ este acel procedeu prin care se întocmeşte o listă.C$&"u&$ţi$ este un ansamblu de operaţiuni matematice referitoare la fapte şi fenomene economice în scopul de a găsi valoarea uneia sau mai multor mărimi de această natură. legătura dintre conturile sintetice şi bilanţ. +alculaţia se află în legătură directă cu evaluarea în cazul stabilirii valorii elementelor patrimoniale rezultate din activitatea proprie. mi&loacele economice după componenţa lor materială.i"$r' asigură verificarea e actităţii înregistrării operaţiilor economice în conturi. fiind destinat urmăririi apariţiei şi evoluţiei acestora pe parcursul e istenţei lor. B$&$nţ$ !' 'ri.nventarierea prezintă cunoaşterea faptică a structurilor patrimoniale. +onturile reflectă componenţa patrimoniului şi starea acestuia de-a lungul fazelor circuitului economic. instituţie. contul. depozit. în e presie valorică. concomitent cu e istenţa patrimoniului. în cel puţin două conturi. Du%&$ )nr'2i*#r$r' este considerată un procedeu de bază al metodei contabilităţii care presupune înregistrarea oricărei operaţii economice oric$t de simplă este ea. legătura dintre conturile sintetice şi conturile analitice. la un moment dat. Bi&$nţu& "on#$%i& este un document care reflectă sintetic. Procedeele specifice de studiu a obiectului contabilităţii sunt" bilanţul contabil. precum şi centralizarea datelor contabilităţii curente.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->