You are on page 1of 19

Campia Siberiei de Vestcaracterizare geografica

1

Regiuni fizico'geografice: a( C)mpia *amal'+idan. c( C)mpia . 13. ".1. d( C)mpia -ms/'. Resurse naturale. Concluzii.az.i'. Asezare. Aspecte demografice.2. %olurile. 11.( C)mpia -. Aspecte generale. $.CUPRINS: 1. . 12.Raurile. Clima. 5.Aspecte morfologice.ols/. !egetatie. 2 . Hidrografie: 5.2. 4. . Ane1e.o. 5.Aspecte tectonice.Limite.oms/.1. #auna. Relieful: 3. 3. &. 3.Lacurile. 2. 10.

Limite C)mpia %i.eriei Centrale la est3 :odi. Limitele sale sunt nete spre toate laturile:7un8ii 9ral la 5est3:odi.1( 3 .i <uznet/'%alair la sud3-ceanul Arctic la nord. >#ig.ul <asa=stanului'7un8ii Altai .ul %i.Aşezare.eriei de !est reprezint2 una dintre cele mai mari c)mpii ale +lo.ului3ce se afl2 situat2 4n 5estul Asiei 6ordice.1.

ezarea C)mpiei %i.1 A.eriei de !est 4n cadrul Asiei de 6ord 4 .#ig.

#azele interglaciare au determinat transgresiuni marine nordice3 ce 4naintau pe 52ile 1 Cote83:etre'E+eografie fizic2'Furopa .Calota glaciar2 a acoperit @um2tatea nordic2 a %i.ogat2 >seBuoia3 tei3 c=iparo.i unele culmi @oase3netede34n alternant2 cu 5aste zone depresionare la sud.i altitudinea mic23ce scade pe nesim8ite de la sud spre nord3a@ung)nd de la 200'300 m p)n2 la ni5elul -ceanului :lanetar.eriei de !est.2&0 5 .ti31& "3pag.eriei de !est reprezint2 o 5ast2 depresiune de su.ine delimitat2 din toate p2r8ile de regiuni mai 4nalte. %pre sf)r.iruri de morene la nord .i paleogene.itul tertiarului era uscat3 cu o clim2 cald23 care a permis s2 creasc2 o 5egeta8ie .2 Aspecte tectonice Ain punct de 5edere tectonic C)mpia %i. 3.aimar3 nordul 9ralului . Centrele glacia8iei se aflau 4n :eninsula .i de 1500 /m34n sud.aza c2reia a e1istat o faun2 foarte .i AsiaG3Fditura Aidactic2 .i co.1 Aspecte morfologice .i faunei ini8iale.+eneza glaciar234n cea mai mare parte3este marcat2 de prezen8a a numeroase .Aspecte ge!era"e %e desf2.i .or)t3format din cele dou2 mari peninsule3*amal .i :edagogic23Hucure.es litoral sinuos .6umai spre nord3ea se termin2 printr'un .r2s2tura principal2 o constituie uniformitatea reliefului3energia redus2 .i lung de la gura flu5iului -.oar2 pe o suprafa8a de 3 milioane de /m?3a5)nd o lungime de peste 2500 /m de la nord la sud3iar de la 5est la est pe &00'&50 /m34n nord3.i +idan3separate 4ntre ele prin golful 4ngust .ogat2 >c2mile3 girafe(..siden823 a5)nd un fundament :aleozoic scufundat la 2500'4000 m3 peste care s'au suprapus depozite marine mezozoice . Cn pleistocen 4ns23are loc o r2cire a climei3 apari8ia g=e8arilor >de calot2( .Ca 4ntindere ea ri5alizeaz2 cu C)mpia Amazonului .1 #.i 6o5aia Demlea.i este .Re"ief$" 3.i (3 pe .i dispari8ia 5egeta8iei .

i ca urmare are o origine comple12 fiind rezultatul triplei ac8iuni: marine3 glaciare .r)urilor mult 4n amonte3 p)n2 la confluen8a -.i'*rtis3 care au afectat o mare parte din c)mpie.i paleogeografic2 z.uciumat2 .i flu5iatile. . Astfel rezult2 c2 aceast2 regiune geografic2 simpl2 la prima 5edere a a5ut o istorie geologic2 .

ipurile de relief din Campia %i.#ig.eriei de !est " .2 .

i 1"5 zile 4n sud(.a cum rezult2 din cele e1puse3regimul termic al %i.tinoas2 .%. Clima %i. A. *ernile sunt reci3cu temperaturi negati5e mari3 care a@ung la'45J'54I>minima a.eriei de !est se sc=im.2 de la sud la nord3 ceea ce face ca .:recipita8iile au3de asemenea3o reparti8ie inegal2 4n suprafa82 .i august.Acti5itatea ciclonic2 este mai puternic2 4n nord3datorit2 depresiunii @oase formate pe 7area <ara3su.i de 41Iin sud.i "5I latitudine nordic2( este 5ariat3 f2c)nd trecerea de la climatul temperat'continental al Furopei de Fst la cel e1cesi5 continental al %i. !erile sunt foarte scurte .i temperat'continental 4n sud. .i timp.i desc=is2 spre -ceanul Arctic3 fapt care permite p2trunderea u. influen8a minimului .i 20'25I4n sud3 iar ma1ima a.eriei Centrale 3 pe de o parte3 iar pe de alt23 apari8ia celui polar .i perioada de 5egeta8ie s2 fie diferit2 4n acela.Cntre partea de nord .i reci. $ .i sens>100 zile 4n nord .arometric al *slandei.eriei de !est este condi8ionat2 de a.i '30I 4n nord.i de sud e1ist2 diferen8e mari35aloarea izotermelor fiind de '15I34n sud3.C"ima Climatul unui teritoriu de asemenea dimensiuni >4ntre 50 .ezarea geografic23dinamica atmosferic2 a Asiei .i spre sud3 a5)nd 5alorile cele mai mari3 de 400' 500 mm annual3 4n partea de mi@loc3 iar cea mai mare cantitate lunar2 cade 4n iulie .oar2 a aerului de pro5enien82 nordic2.solut2(.polar 4n nord . #ie scad3spre nord .i relieful uniform de c)mpie ml2.emperatura medie a lunii iulie este de 5I 4n nord .solut2 are 5alori de 2"I 4n nord .i su.

Aatorit2 faptului c2 4. Apa r)urilor amintite & .az .io1idului de car.eriei de !est dispun de un poten8ial =idroenergetic foarte mare . Cele mai multe se 4nt)lnesc 4n lungul 52ilor flu5iatile3 dar ele nu lipsesc nici de pe interflu5iile sla. Lacurile ocup2 suprafe8e mici .i m2re.azin este -.i au iz5oarele 4n mun8i3ele dispun de o mare cantitate de ap2.ol.'idrografie 5.ogat2 de r)uri .i :ura.irs/3 cu un lac lung de 240 /m .i3*rtis3 *sim .i>3 milioane /m?(3iar r)urile cele mai mari sunt:-.i3 na5iga8ia are c=aracter mai regulat .i Asiei Centrale.#lu5iul -.te de.azinelor -.i 4n taiga . Cel mai 4ntins .i .000 /m.i tundr23 4n nord.i larg de p)n2 la 0 /m.i prime.it mediu de 12500 mKJs .i .i se 5ars2 4ntr'un golf cu lungimea de $00 /m .i ele apar at)t 4n sil5ostep23 la sud3 c)t .2 Lacurile %unt destul de numeroase .eriei .i perioada de na5iga8ie s2 fie de 1$0'1&0 zile3 4n sud3. Airect 4n -ceanul Arctic se 5ars2 r)urile .i al cre. Aceste sunt r)uri tipice de c)mpie3 cu o pant2 foarte mic2. 5.te ca affluent principal pe *rtis3 lung de 4422 /m. :rim25ara3 prin topirea z2pezilor34. drenate. :rocesul de 4ng=e8are a gurilor de 52rsare3 toamna3 determin2 mic.1 Râurile Fste reprezentat2 printr'o re8ea .orarea 5itezei de scurgere .i de 155 zile34n nord>la 5arsare(.i lacuri ce apar8in .i alterarea materiilor organice transportate de r)u3a c2rui ap2 de5ine otr25itoare pentru fauna ac5atic23 datorit2 sc2derii con8inutului de o1igen .i :ura. #enomenul este cunoscut su.ile pe o lungime de 20.i ea face leg2tura cu re8eaua de c2i ferate a %i. -.az .i3 .i se afl2 =idrocentrala de la 6o5osi. :e -.i lat de 20 /m3iar pe *rtis sunt3 de asemenea3 mai multe =idrocentrale cu acela.i are un de.itul de c)te5a ori3inund)nd mari suprafe8e3 pe care le las2 acoperite de un m)l gros. :e -.i sunt na5iga.i sunt pu8in ad)nci.i nume. Cn sud se 4nt)lnesc numeroase lacuri s2rate.&. Regimul lor de 4ng=e8 este diferit de la iz5oare la 52rsare3 ceea ce face ca .terii =idrogenului sulfurat . Cel mai mare este Lacul Ceani3 cu o suprafa82 de 2 00 /m?. numele de LzomorG. R)urile %i.o.on.

i sil5otundr2 se intend spre sud3 p)n2 la cercul polar3 iar p2durea de conifere a@unge p)n2 la sud de localitatea .i (.i stepa3 ce apare ca o f).i 1"5 4n sud.3 Cursul flu5iului -. #ig.oms/ la paralela de 5 I latitudine nordic23.ii paralele:tundr2 .a .te3de asemenea3la irigarea diferitelor terenuri din stepele sudice3 Hara.Cn consecin82 zonele de 5egeta8ie se succed 4n f).se folose.ie ce se 10 .i la sud sil5ostep2 .Vegeta)ia :erioadele de 5egeta8ie 4nsumeaz2 100 zile 4n nord .i <ulunda.

i3ra.tin2.i35e5eri8e3mai ales animale cu .i conifere3precum .l2nuri scumpe.i de mla.i lacuri.tele cu g)t negru(. M2rmul este @os3 cu terase litorale3 morene3 .i sil5otundr2 predomina p2.. Cn step2 . !2ile r)urilor sunt largi3 iar re8eaua =idrografic2 minor2 este scurt2 .Cn zona de taiga3fauna este reprezentat2 prin ur.mpia Iama"-/ida!'morfologic34n aceast2 c)mpie predomin2 relieful de acumulare marin2 .uri specifice >lucern23colilie( *.arcane .i sil5otundr2 se 4nt)lnesc renul35ulpea polar23leminul3=ermelina35e5eri823 iepurele3diferite p2s2ri>pot)rnic=ea de tundr23g).i solurile cenu.i 7un8ii Altai3p)n2 la 4&'51I latitudine nordic2.i sil5ostep2 apar specii de mesteac2n . Cn zona de tundr2 .ii.i stepa3dintre animale3pe primul plan stau aici roz2toarele3apoi lupul35ulpea .i mla.i a c2milei3caracteristic2 semidesertului.So"$ri"e Cn tundr2 . raport .ert.4ntinde 4ntre 9ral .i diferite ier.i glaciar2>morenaica(3 dez5oltat2 4n condi8ii de tundr2.Cn sil5ostep2 .i trece prin lacuri .i diferitele relicte glaciare.+a$!a Cn tundr2 .Cn stepa . Aici clima este aspr23 de tip periglaciar sau de tundr23 cu solul acoperit & luni de z2pada3 care nu atinge decat 100'150 cm grosime. %pre sud3 ea face trecerea spre semide.eriei de !est'contrast ce rezult2 din prezen8a renului specific tundrei . .Cn zona de taiga3solurile specifice sunt cele podzolice .i sil5ostep2 predomin2 cernoziomurile . -.unile. %u.Regi$!i fizico-geografice a( C.i sudul %i.tinoase.i sil5otundr2 se 4nt)lnesc solurile argilo'nisipoase34n general gleizate sau c=iar ml2.tini.iogeografic e1ist2 un contrast net 4ntre nordul . Cele 2 peninsule se disting 11 .

i lic=eni sunt destul de 4ntinse . Aceast2 regiune ocup2 N din suprafa8a %i.i folosite la cre. :2.i flu5io'glaciar23fiind dez5oltat2 4n condi8ii de taiga.tinile .( C.*ernile sunt lungi .i reci3ca urmare a p2trunderii aerului arctic3 iar precipita8iile au 5alori anuale de 400'500 mm.i 5)nturi puternice.mpia 1obo"s2'caracteristica acestei regiuni este predominarea reliefului de acumulare flu5io'glaciar>de zandre(3de nisipuri .:e interflu5ii se 4nt)lnesc multe lacuri.i aspre3 datorit2 influen8ei anticiclonului Asiatic3 cu temperaturi sc2zute .tinoase .Aici apar 4ntinse tur.i mesteac2n la periferie.c=i . .i lacurile ocup2 por8iuni 4ntinse3iar solurile predominante sunt cele ml2.unile de tundr2 constituite din mu.i mai ridicat234n +idan>p)n2 la 200 m(.i soliflu1iunea> deplasarea lenta in masa a unui strat de sol spraumectat3 strata flat intre solul ing=etat de dedesupt si solul cu radacinilre 5egetatiei de deasupra( .Altitudinea co. 7la. 100 m(3. c( C.i neted23intens inmlastinita3asem2n2toare celor din :olesia.i 4ntinderea mare a zandrelor dau acestei por8iuni un aspect de c)mpie @oas2 .mpia 0bi-1az'aceasta reprezint2 regiunea 4n care predomin2 relieful de acumulare glaciar2 .Ca fenomene actuale3aici este foarte r2sp)ndit2 merzlot2>permafrost(3 procesele termocarstice>dez5oltate pe soluri ing=etate( . !erile sunt aici scurte .i argile3dez5oltat tot 4n condi8ii de taiga.eriei de !est.4ntre ele prin altitudinea mai co.or)t2 .terea renilor. 12 .i podzolice.ir2 p2duri de .or)t234n *amal>su.2rii3iar 4n lungul 52ilor 4nguste se 4n. Cn cuprinsul reliefului3 interflu5iile ocup2 suprafe8e 4ntinse cu aspect morenic'deluros3fiind inmlastinite3iar 52ile sunt l2rgi.rad3pin3cedru . Aceasta ca urmare a prezen8ei depozitelor glaciare3 morenice 4n :eninsula +idan.

razi(34n nord.eriei de !est este cea mai populate dintre regiunile %i. 13.Acesta este dez5oltat 4n condi8ii de p2dure>mesteceni .i .Cncep)nd cu perioada dintre cele dou2 r2z.lu densitatea popula8iei este cuprins2 4ntre '" locJ/m?3dar 4n partea sudic2 aceasta dep2.oms/ se afl2 4ntre *rtis . • Sectorul sitat !n col"ul de sud#est3care are mai mult caracter piemontan .ins/ .i mesteceni3apoi foioase .tinile ocup2 suprafe8e destul de 4ntinse.i loesoide3cu numeroase lacuri s2rate 3este dez5oltat 4n condi8ii de step2 ..ire dup2 anul 1&453%i.oms/.i mla.i pini apar numai pe 52i3iar caracterul semide.Cn cuprinsul acestei regiuni se disting trei sectoare fizico'geografice: • Sectorul dintre Ural şi Irtis3constituit din forma8iuni neogene3acoperite cu depozite cuaternare destul de 5ariate.i se dez5olt2 4n condi8ii de p2dure3prezint2 amestec de conifere .te 30 locJ/m?:opulatia %i.i sil5ostepa>campiile Hara.i <rasnoiars/.eriei3a5)nd o popula8ie de circa 20 milioane de locuitori3concentrate 4ndeose.Cea mai lat2 por8iune a C)mpiei -ms/'.%u.ele Celea.i <ulunda(.Lacurile .i stepa cu colilie34n sud.i <ulunda.erenurile de cultur2 ocup2 suprafe8e destul de 4ntinse.de p2dure . depozitele cuaternare apar cele neogene3care au o e1tindere destul de mare.Aspecte demografice C)mpia %i.i3unde aceasta prezint2 un mare intr)nd3ce a@unge p)n2 la poalele 7un8ilor Altai.i -.e.:e ansam.i 4n C)mpia -ms/'.oaie mondiale3dar cu deose.Aici se afl2 lacurile Ceani .i loessoida3dez5oltat 4n condi8ii de sil5ostep2 .d( C.ertic se accentueaz2 spre poalele 7un8ilor Altai.mpia 0ms2-1oms2'4n cadrul acestei c)mpii predomin2 relieful de acumulare flu5iatil23alu5io'prolu5ial2 .eriei este de dat2 recent23pe de o parte datorit2 condi8iilor de 5ia82 mai dificile3iar pe de alt2 parte concentr2rii acti5it28ilor economice 4n Rusia 8arist2 4n partea european2.a .C)mpia se 4ntinde 4ntre ora.i step2.:2durile de mesteceni .eriei de !est a cunoscut o dez5oltare 13 . • Sectorul dintre Irtis şi O i3acoperit cu depozite flu5io'lacustre .i c=iar de sil5ostep2.

oms/(formeaz2 o concentrare ur.i'.ul cu cea mai puternic2 industrie din %i.R.eriei3important centru industrial>construc8ii de ma.i energetice3care au impus'o ca una din marile arii de produc8ie la ni5el mondial.te 100000 locuitori3dintre care 3 milionare >6o5osi.i <uznet/'%aian.i .i %am>4n partea de 5est(.:rincipalele centre de e1trac8ie sunt 6efteiugans/3%omotlor3%urgut37e' gian>4n cursul mi@lociu al flu5iului -.(3situat la contactul cu 7un8ii 9ral se integreaz2 4n comple1ul de produc8ie al 9ralului3posed)nd un mare com.Fste interesant faptul c2 ni5elul de ur. 14 .Cele mai mari z2c2minte de petrol sunt situate 4n c)mpiile -.irs/(sau de.o.e cu popula8ia ce dep2.oare . Cn nordul %i.eria de !est3cu 4ntreprinderi ale industriei constructoare de ma.az .tiin8ific2>4n apropiere se afl2 L-rasul Academiei de %tiinteG(.i alimentar2( .u.anizare este mult mai ridicat dec)t 4n alte regiuni>"0O(datorit2 apari8iei a numeroase ora.ini unelte3mecanic2 de precizie3electrote=nic2.eriana.e cre.i(.i Celea.ins/>10""000 loc.i la contactul cu 7un8ii 9ral3:odi.it23remarcandu'se un ritm de cre.an2>circa 5 mil.oar2 .locuitori(cu mari perspecti5e de dez5oltare.Donele de produc8ie sunt legate prin conducte magistrale cu centrele de rafinare situate 4n partea sudic2>.Cn acest areal sunt peste 20 de ora.eriei de !est se afl2 cele mai mari z2c2minte de gaze naturale >"0O din reser5ele 9.i alimentare.(.-ra.i de !est3printr'un gigant gazoduct.irs/3-ms/ .i alimentar2.azo5s/oe3:unga3Herezo5o36o5ai :ort37osoia=a.terii popula8iei celor .economic2 deose.solului34ndeose.inat siderurgic3uzine de tractoare3de mecanic2 fin23c=imice3fa.ul 6o5osi.ols/3anual e1tr2g)ndu'se circa 320 mil tone>adic2 mai mult de @um2tate din produc8ia 9.Res$rse !at$ra"e %i. 11. al %i.(e1ploat)ndu'se la 7ed5e@ie39rengoi3.ul Celea.irs/34mpreun2 cu alte $ ora.-ra.-ra.ini3industriei c=imice3confec8iilor .%.-ms/>1113000 loc..irs/>13$4000 loc.e.e cu peste 100000 locuitori3unele c=iar peste 500000>6o5o/uznet/3Harnaul3.%.metalurgie feroas23industrie u.i de transport >nod fero5iar3aeroport interna8ional3port flu5iatil(3cetate cultural'. Cele mai multe ora.eria de !est prezint2 numeroase resurse ale su.%.iumen3-ms/36o5osi.ins/(.e se concentreaz2 4n sudul C)mpiei .( este cel mai mare ora.ul 6o5osi.R.%.eaz2 4n conducta magistral2 transsi.parte dintre aceste e1ploat2ri sunt legate de zona industrial2 9ral3dar cea mai mare parte din cantitatea e1tras2 se e1pediaz2 spre Furopa Central2 .tere a popula8iei de peste 335 ori mai mare ca 4n regiunile de la 5est de 9ral.ini'ma.(a de5enit 4n ultimii 40 de ani ora.ul <aza=stan37un8ii Altai .rici ale industriei u.

Agricultura are un profil comple1 .i cele agricole 4n C)mpia -ms/'.eriana3din care se ramific2 numeroase c2i ferate3care p2trund 4n nordul %i.oms/.eriei de !est este tra5ersat de magistrala fero5iera transsi.o5ine .i pe cre.eriei .Aintre resursele solului cele mai inseminate sunt cele forestiere 4n partea central2 .%.i 4n regiunile Asiei Centrale.%udul %i.R.34nsum)nd o de aproape "00 mii /m?.terea animalelor>.i porcine(.az)ndu'se at)t pe cultura plantelor>gr)u de prima5era3secar23sfecl2 de za=2r3in3c)nep23plante fura@ere(3c)t .eriei -ccidentale3des8elenit2 4n perioada puterii so5ietice3constituie un mare LgranarGal 9.:artea sudic2 a %i. 15 .%.

i 6o5osi.irs/.eriei de !est 1 .i este at)t de plat2 4nc)t o cre.4 Resursele si tipurile de 5egeta8ie din Campia %i.tere cu 50 de metri a ni5elului m2rii ar cauza inundarea 4ntregii zone cuprinse 4ntre -ceanul Arctic .erian2 de !est cuprinde 4n marea sa ma@oritate depozite alu5iale cenozoice . 7ulte dintre depozitele alu5iale din aceast2 c)mpie sunt rezultatul 1 .Co!c"$zii C)mpia %i.#ig.

AN454 1" .a. Fste deasemenea o c)mpie foarte ml2.ogate 4n iar.polar 4n nord .tinoas2.i .Climatul e1istent aici este 5ariat3f2c)nd tranzi8ia 4ntre cel temperat al Furopei de Fst .i Fnisei3 rediri@andu'le spre 7area Caspic2 >. Cn sudul acesteia3 unde permafrostul este a.i temperat'continental 4n sud.eriei de !est reprezint2 un uria.i cert2 perspecti52 pentru economia mondial2. 1#.sent3 s'au format zone 4ntinse ..i pro. C)mpia %i.ara@elor de g=ea82 care 4ntorc cursurile r)urilor -.eriei Centrale3precum .i su.i continental'e1cesi5 al %i.i o agricultur2 modern2 ce o transform2 4ntr'una din regiunile dez5oltate din punct de 5edere economic3dar de mare .i de la apari8ia celui polar . rezer5or energetic3alimentarsi de ap2 cu numeroase alte resurse 4nc2 nee1ploatate3cu un teritoriu 4ntins3cu o industrie .il spre 7area Aral(.2 care sunt de fapt o prelungire a stepei din <aza/=stan3 aceste zone fiind acum ine1istente.

" #lu5iul Fnisei #ig.eriei de !est #ig.#auna din Campia %i.eriei de !est 6ib"iografie 1.#ig.'afluent al flu5iului -.i #ig. *rti.5 Campia %i. 1$ .aigaua din %i. Cotet3:etre'L+eografie fizica'Furopa si AsiaG3Fditura Aidactica si :edagogica3Hucuresti31& ".eria de !est #ig&.$ .

.ro. +=eorg=e'LCampiile . 5. PPP.Pi/ipedia. PPP. *anos *oanJ*aco.atros3Hucuresti31&$&.org.2.terramagazin. L%tatele lumiiG3Fditura %teaua 6ordului3200". 3. 1& . 4.erreiG3Fditura Al.