Adrian Man

Gunoierul spatiului
Primele raze solare inflorira sub forma aceea misterioasa a buchetului de diamante, rasfrangandu-se în atmosfera agitata a Terrei, rascolind cu stralucirea lor penumbra planetei. Undele luminoase se reflectara aproape instantaneu în uriasa structura ce ratacea, undeva, pe orbita la 340 m deasupra scoartei terestre, invaluind-o intr-un halo de varte!uri de culori aproape incandescente. "n viziunea multora, #nternet-ul în ziua de asta arata precum un codru, în care odata intrat, cu greu iti vei mai gasi drumul. $i uneori, chiar a%a este, multitudinea de site-uri dezorientand de multe ori vizitatorii. Tocmai de aceea ne vom propune sa va prezentam cele mai interesante site-uri din domeniul imaginatiei, de pe intregul #nternet. #ntr-adevar, &tatia &patiala #nternationala ratacea, ordinatoarele de bord ce supervizau parametrii de atitudine spatiala erau de mult paralizate, iar acum atractia gravitationala a Terrei isi astepta tributul. Prea mult timp fusese sfidata %i uriasa structura de metal, prinsa în chingile ei isi va incepe în curand periplul printre straturile superioare ale atmosferei, atata doar ca acestea vor incerca sa-i prelungeasca cat mai mult chinul, s-o retina intre ghearele ei fierbinti, sa-i sparga cu furie modulele prinse în uriasele coliere de bransare, sa-i franga în doua infrastructurile enorme, s-o dezintegreze, s-o readuca doar la un schelet carbonizat de fiare rasucite, contorsionate, de nerecunoscut. 'poi impactul cu solul va desavarsi opera modelata cu maiestrie de aerul dens al atmosferei, a%a cum mai facuse %i pana atunci cu toate acele scame tehnologice pe care fiinta aceea infama le ridicase pana dincolo de nori, punandu-si amprenta %i pangarind tot ceea ce ramase mai pur, mai sacru, mai divin %i mai tulburator ( cerul, leaganul viselor %i al sperantei. )3.0*.)0++. ,urnal de bord, maior -enderson -an , inregistrari personale. .Programul misiunii ./ndeavour )0++0 initiat de catre 1'&' %i Pentagon consta în evaluarea pagubelor cauzate de eruptiile solare %i furtunile magnetice asupra functionarii vehiculelor spatiale aflate pe orbita, inclusiv &tatia &patiala #nternationala. /chipa!ul navetei /ndeavour va fi compus din2 ,a e Thompson, colonel în cadrul departamentului &3# 4#nitiativa

nu amarati la. adica noi=0 1aveta spatiala /ndeavour se inscrise pe o orbita de transfer la altitudinea de 300 m %i primele calcule efectuate de computerul de bord indicau clar ca &tatia &patiala #nternationala suferise o degradare a orbitei %i se pregatea sa reintre în atmosfera terestra. e6pert activitati e6travehiculare. :ineinteles. nodul ) de deservire puternic deteriorat.. de ce naiba noi n-am fost inca invitati<0 189'3. avand în vedere ca au fost identificate mai multe e6plozii nucleare. ce naiba s-a intamplat pe orbita terestra în urma eruptiilor solare ce au avut loc în lant deoarece. o puteau contempla prin hublouri. infrastructura instabila. desi nu prea inteleg ce anume vrea sa zica. se auzea foarte slab în castile ocupantilor navetei americane. printre care %i cel de locuit. propulsie %i telecomunicatii. ca de-obicei. trebuia trasata urgent o ipoteza %i specialistii de la Pentagon au afirmat2 . . ? :ine macar ca echipa!ul a reusit sa se salveze la timp= e6clama -enderson. >ocea comandantului. asteptand aparitia navetei americane. 3e fapt. raspunzatoare cu alimentarea energetica. &erghei >ladici.. &oiuz T )). pareau smulse. mai ales ca specialistii de la 189'3. atunci. posibila e6plozie. cutremurat de privelistea sumbra a statiei. era acostata la unul dintre porturile rusesti de amarare. ? 'm inteles.&cutul spatial0. impreuna cu o naveta &oiuz T )). daca da. o misiune militara pregatita cu minutiozitate de catre vesnicul Pentagon. 1aveta spatiala va face o prima escala la bordul statiei orbitale. partea principala a statiei. stiau doar ca au probleme cu satelitii.0 7am a%a arata raportul oficial prezentat de catre 1'&' %i imi place foarte mult cum suna. probabil ca AB:-ul. pilot vehicule e6traatmosferice %i 'rt &imms. 8 naveta ruseasca. care de atunci vor sa stie cat de rau a fost afectat programul . ce invaluie. acoperita de tiuituri asurzitoare2 ? 9epet. nu s-a avantat nici sa infirme dar nici sa confirme ipoteza a%a ca au a mai ramas 1'&'= 'dica o misiune de rutina a verificarii fenomenului solar. statia nu mai era alimentata cu energie. /ndeavour. repet. cu toata reclama insipida oferita mass-mediei. maior -an -enderson. modulul de navlu functional.&e pare ca a inceput un razboi spatial si. nu amarati la modulul de acostare. #n ce stare se afla statia< 3ar de!a stiau %i ei.de aparare strategica5. panourile solare erau sfasiate %i mai multe module americane. era puternic deteriorat. intram pe o orbita la altitudinea de 3@0 ilometri. dar natura acestei probleme se invaluie intr-unul din misterele spatiului. 1oroc ca am auzit %i versiunea neoficiala care nu mai suna atat de elevat. ce au prezis o adevarata ploaie de ramasite spatiale ce se va abate asupra Terrei au bagat spaima în colegii lor de la Pentagon. %i printre altele. inca mai erau bruiate legaturile cu retelele de sateliti.

am primit un mesa! de la &oiuz. daca te crede %i rusul. >a va da o mana de a!utor. problema e ca AB:-ul nu poate fi reparat în urmatoarele zile pentru a activa propulsoarele statiei. vanturile solare. #n timp ce Thompson activa bratul robotic al navetei. pentru a studia %i transmite la sol date despre magnetosfera. -an il informa2 ? 7omandante. 'cesta se indrepta direct inspre sasul compartimentului de intrare. 'rt &imms va investiga platformele panourilor solare. . 1u de alta dar pentru civili merge versiunea cu meteorologia. folosit de catre rusi la bordul statiei orbitale C#9 pentru inspectare. acest satelit civil sa nu fie confundat cu un satelit meteorologic despre care toata lumea aude la stiri. sasul pentru iesiri e6travehiculare se deschise %i 'rt &imms isi propulsa fotoliul spatial inspre uriasa constructie de metal.7luster este un satelit stiintific ce studiaza în general relatia &oarePamant. chiar acum a iesit în spatiu. 7er o solutie. o denumire mai pasnica data satelitilor spioni.#ntre timp. coliziuni. se pare ca rusii au trimis combustibil pentru alimentarea statiei. zambi ironic. de alerta precoce. el poate fi teleghidat cu a!utorul unui computer portabil. ? &erghei. incendii. voi investigati statia. acum avem treaba. influenta lor asupra magnetosferei etc. actiona deschiderea usilor uriasului buncar ce adapostea patru sateliti. nu cred sa putem repara ceva= ? >om sateliza un 7luster. descoperind cei patru sateliti ce scanteiau rece în bataia razelor solare. aproape striga Thompson în casca. defectarea computerului de bord ce raspundea de controlul atitudinii statiei si. deran!at din operatiune2 ? Transmite-le sa vina cu idei. 3ar oricum. -enderson. sa nu uit. acest mic robot poate planta %i mine spatiale în calea satelitilor.#nspectorul este un satelit automat de fabricatie germana. apoi comenta sarcastic2 ? 7luster< /u te cred. 3otat cu camera video. un Progress s-a amarat la statie. de alarma timpurie sau ce alte denumiri palpitante mai au ei=0 Usile buncarului se deschisera larg. deplasandu-se incet de-a lungul structurii metalice a statiei. dar voi ce faceti< 1-ar trebui sa gasim o solutie pentru repunerea pe orbita a statiei< 3upa cum arata. pilotul navetei americane. confirma un glas distorsionat de paraziti. reparare %i recuperare de materiale. Thompson. daca puteti. fiind concentrat cu manevrarea bratului robotic ce ridica un satelit din uriasul buncar. usurand misiunile e6travehiculare ale spationautilor în !urul statiei. din naveta ruseasca iesi un inspector. repuneti în functiune generatoarele de curent. sau cel putin a%a sustine prospectul. . il repezi nervos. probabil a%a se e6plica multitudinea de incidente de la bordul statiei Cir din anul +DDE. . -m. cred ca au provocat ceva probleme cardiace ocupantilor statiei rusesti0 1aveta americana se apropie de statie. ? 9eceptionat.

insa nimic nu-l mai putea opri si. celalalt ocupant al navetei rusesti. activa propulsoarele %i intra pe o orbita descendenta. indica neincrezator colonelul. fugiti naibii de-acolo. nu mai poate fi oprit= &atelitul se apropia vertiginos. incepand cu anul +DFE %i pana-n prezent. ar fi fost tot o carne vie. precum %i . al lui >ladimir #vanici.. 3ar acel moment de bucurie sublima nu dura prea mult caci maiorul -enderson. trebuie sa facem ceva.Tratatul din +DFE cu privire la principiile care guverneaza activitatile statelor în e6plorarea %i utilizarea spatiului e6traatmosferic. -an nici nu mai astepta vreun ordin. striga %i -an impacientat. inclusiv Guna %i celelalte corpuri ceresti0 conform carora statele contractante se anga!eaza sa nu plaseze pe orbita %i pe corpurile ceresti obiecte purtatoare de arme nucleare. stabilindu-se pe o orbita de transfer de !oasa altitudine. semn ca se lovea de tot felul de ramasite spatiale. corectandu-si traiectoria. i se citea incantarea pe fata. acest sistem era invechit dar nu se putea trece pe un sistem cu propulsie nucleara pentru ca ar fi incalcat flagrant . se vedea clar pe cerul intunecat cum propulsoarele e!ectau gazele arse. '%a ca. isi ridica cu teama capul si-l privi pe colonel. 3in cand în cand. la ora actuala. . pe punctul de perigeu ce se intersecta cu orbita satelitului american %i se lansa cu o viteza infernala. indicand pe monitoare un obiect ce se cobora vertiginos. ce urmarea concentrat detectoarele în infrarosu %i baleiere cu laser. Ga dracu. Cai putin &tatia &patiala #nternationala la care participasera pentru construirea ei ma!oritatea puterilor spatiale %i era culmea sa se incalce atat de flagrant %i pe fata toate acele tratate=0 7olonelul Thompson admira un monitor ce urmarea deplasarea satelitului pe orbita. mai avem timp= ? Parasiti dracului orbita aceea. în ultimul moment isi alese tinta. pe blinda!ul sau se observau scaparari incandescente. noroc ca regulamentul 1'&' nu-i permitea sa-si cresteze pielea pentru fiecare satelizare reusita altfel.. lansam satelitul Hser ++. Pentru secolul )+. cred ca. se lasa cu prapad= 7olonelul se repezi asupra instrumentelor de detectie %i le urmari cateva secunde.&tatia spatiala internationala folosea un sistem de propulsie pe baza de ergoli %i era alimentata periodic de vehicule automate rusesti Progress %i europene 'T>. altfel a!ungeti acasa sub forma de stele cazatoare= >ine 7osmosuuul= ? / un ami aze. ? 7omandante Thompson. puterile spatiale au lansat în spatiu apro6imativ cateva mii de vehicule spatiale cu incarcatura nucleara. . plus inca cateva mii de astfel de tratate incheiate pana-n anul )0++. ? 7e-i asta. striga #vanici.Tratatul cu privire la rachetele antibalistice0 incheiat în +DE). probabil cate unul pentru fiecare tratat. în castile lor.Tratatul de la Coscova0 din +DF3 ce interzicea e6perientele nucleare în atmosfera. în momentul cand atinse perigeul orbitei descendente. ? 7e este< 'vem vreo problema< "n acelasi timp. în spatiul e6traatmosferic %i sub apa. se auzi un sunet plin de uimire. e6pert în identificarea %i urmarirea vehiculelor spatiale pe orbita.

primul animal ce a vazut spatiul cosmic.+DF). astfel vom putea prote!a %i navetele %i statia de urmatoarele atacuri neprevazute. primul satelit meteorologic rusesc a fost 7osmos 44. presupun ca restul s-au dezintegrat la reintrarea în atmosfera. 7red ca nu mai trebuie sa afirmam ca mai mult de !umatate din totalul satelitilor 7osmos sunt de origine militara. se auzi distincta vocea capitanului >ladimir #vanici. 7osmos F3E. a fost lansat la +F. totusi pe locul trei a reusit sa se claseze un 7osmos. 'cest record nici la ora actuala n-a fost doborat. în anul +DEF rusii n-au reusit sa lanseze pe orbita decat +0+ vehicule spatiale sub numele de 7osmos. +40). acolo vom lansa Hres-ul %i sa mai vad eu antena %i fund de satelit prin zona ca mama dracului il mananca= . în momentul deflagratiei. cu un efort remarcabil de a nu e6ploda %i el. avand la bord aceeasi chestie nucleara cu uraniu. propuse el. ce a provocat aceeasi emotie mapamondului la vestea ca a fost pierdut de sub control în +D*) %i se va prabusi iminent. 1u se stie pe ce motiv. cu tot cu generatorul sau nuclear. primul satelit geostationar. o a doua e6plozie amplifica efectul luminos apoi totul se intuneca. Trebuie sa mai amintim ca desi pe primul loc în topul rusesc al astronauticii. 1aveta americana resimti putin urmele e6ploziei dar rezista socului fara nici o problema. primul satelit de alerta precoce. statia orbitala se afla de cealalta parte a planetei. de parca un nou soare ar fi rasarit. ? #mi pare rau pentru :lac :ird-ul vostru. 7osmos +*F %i 7osmos +**. aflat la bord. pe locul doi.spatiul e6traatmosferic se ilumina cu putere. #n sfarsit. 7ei doi sateliti disparusera fara urma. deplasandu-se în urma ei. prima amarare orbitala intre doua vehicule automate. locul cinci a fost ocupat de catre catelusa Gai a. :ravo ei=0 1oroc ca. se inscrise pe orbita teoretica a statiei si-si sincroniza viteza. 3upa ce iesi din starea de soc. satelit de supraveghere militara.7ea mai importanta familie de origine ruseasca %i probabil cea mai prestigioasa nu a fost cea a 9omanovilor ci familia satelitilor 7osmos. cu numarul D@4. 7osmos +. dar ar fi trebuit sa va dati seama ca e periculos sa lansati . +DE*5. ? Gansam satelitul Hser ++. #n clipa urmatoare. care la fel. cu uraniu )3@. au fost lansati pe orbita apro6imativ )@00 de sateliti ce poarta prestigiosul nume.03. Pana în )000. /motia provocata lumii intregi fata de acest satelit a fost vestea ca el a fost pierdut de sub control %i se va prabusi undeva prin lume 41> 7anadei. e6pert în identificarea %i urmarirea vehiculelor spatiale pe orbita. colonelul Thompson zise2 ? &incronizeaza-te pe orbita statiei spatiale. altfel unda de soc ar fi cauzat pagube %i mai mari. proportional cu emotiile provocate lumii intregi se afla cosmonautul #uri Bagarin. pe locul cinci s-ar fi clasat 7osmos +D00. 7osmos @)0. parintele %i capul familiei. a fost pierdut de sub control în mai +DD*. lansat în +DEE. Pe locul patru se claseaza tot un 7osmos. Primul. satelitul &putni . dar la vestea ca satelitul a fost sectionat %i reactorul sau nuclear nu va mai cadea pe pamant ci va fi plasat pe orbita unde va gravita vreo trei secole.

%i noi %i voi am detectat e6plozii nucleare pe orbita.Prima amarare orbitala a doua vehicule spatiale se realizeaza în cadrul misiunii Bemini *. inabusindu-si cu greu mai multe in!uraturi. ruso-americane. reprezentand sigla în rusa a e6presiei modulul de navlu functional. probabil pentru ca 9azboiul 9ece era în floare %i oficialitatilor celor doua puteri spatiale le era frica ca nu cumva printre echipa!ele de spationauti sa se infiltreze spioni sau sa se faca schimb de secrete de stat=0 3upa apro6imativ o ora. guvernul american a inaintat o scrisoare deschisa de protest guvernului rus. este un vehicul orbital autonom ce constituie primul element orbital al &tatiei &patiale #nternationale. vom face o amarare cu &oiuz-ul vostru.AB:. trebuie sa gasim o solutie ca sa repunem statia spatiala pe orbita. 3oar o idee. la adresa creatorului programului americano-rus de salvare a statiei orbitale2 ? Uite cum facem. i se paruse mai interesanta colonelului Thompson. inainte ca vanturile solare %i furtunile magnetice sa bruieze legaturile cu satelitii.9usia0 %i ceru e6plicatii colegului interplanetar. iar în ianuarie )000. ? &titi foarte bine de ce. surase ironic -an . Prima amarare intre doua aparate automate are loc în anul +DFE. Thompson aproba în sila spusele rusului %i spuse. statia trebuie repusa deocamdata pe o orbita de transfer la apro6imativ 400 m apoi. dar stim foarte bine cat de riscanta este. intre 7osmos +*F %i 7osmos +*E. Prima amarare intre un vehicul spatial american %i unul rusesc are loc abia în anul +DD@ intre navetele 'tlantis %i &oiuz. se e6pusera pe rand si. iar rusii il aprobara cat se poate de seriosi. ideea cu Progress-ul nu-i proasta în teorie.0 #deile echipei mi6te. incepuse grabit colonelul Thompson. se invarteau în !urul unor unde de soc cauzate de e6plozii controlate ce sa modifice traiectoria statiei spatiale. ce pana atunci isi zburlise parul de pe ceafa. 'samblarea statiei pe orbita a demarat în anul +DDE. dupa ce va fi reparat sau inlocuit AB:-ul. 7u aceasta ocazie. . isi inghiti cu greu o in!uratura la adresa mamei . intarziind programul de constructie a &tatiei &patiale #nternationale cu aproape un an. apoi s-a instalat tacerea. ? Pun pariu ca va fi reparat. ceva mai pacifista. în mare. va fi repusa pe orbita ei normala. 1u ma intrebati de ce. . ? Uitati cum sta situatia. 3upa douazeci %i noua de ani. cele doua nave se deplasau în tandem pe orbita. în care aparea %i Progress-ul.la ora actuala pe orbita un satelit cu propulsie nucleara ce contine ogive nucleare %i un radar alimentat la un generator nuclear= 7olonelul Thompson il privi surprins pe -an . cu un glas cat se poate de calm2 ? 3upa ce plasam Hser-ul pe orbita. condusa de 1eil 'rmstrong în +DFF. Partea frumoasa a cooperarii dintre state vine acum. cand rusii s-au decis sa mai peticeasca ceva prin statia lor orbitala Cir. imediat dupa eruptia solara. daca ceva se desprinde de pe statie %i . AB:-ul a fost construit în 9usia dar cu finantare americana. s-a vazut %i partea urata a cooperarii.

cineva prins la mi!loc. ? 3e ce nu-l plasati pe orbita !oasa< intreba comandantul &erghei. s-a dus dracului totul= >om face altcumva. ? >oi aveti un T39& H perfectionat< intreba admirativ #vanici.9amasitele spatiale. 3in pacate. vom amara &oiuz-ul la statie %i astfel avem control asupra propulsiei %i vom putea controla orbita pentru mai mult timp. de n-a venit cu voi< 7ei doi rusi se privira pentru o clipa prostiti. . la fel de bine precum stiau cu totii ca habar nu aveau cum se piloteaza un &oiuz. 7and spatiul cosmic declarase razboi fiintelor infame. sistemele de amarare se vor bloca %i &oiuz-ul nu va mai putea parasi statia. &imms nu era incadrat nici în U& 'ir Aorce. sunt obiecte reziduale ale unei misiuni pe orbita. %i fragmente provenite din degradarea lorJ eta!e superioare ale lansatoarelorJ diferite echipamente . vei veni cu noi. dupa cum stiti. &imms parea doar o masa de carne acoperita cu niste zdrente neidentificabile. il lamuri scurt #vanici. incearca sa instaleze niste panouri solare de rezerva. mai corect spus orbitale. ? $i de ce naiba nu mai raspunde< #nevitabilul s-a produs. nici la Pentagon. 3oar -an mai avea o nelamurire2 ? 7e dracuI face &imms. 3atorita furtunii magnetice. din cauza interferentelor. ? Tu. 'lte nelamuriri< intreba acesta. în miscarea sa pe orbita. insa trebuie s-o repunem pe orbita %i sa reluam comunicarea cu solul. grabit sa treaca la actiune. il indica Thompson pe >ladimir #vanici. ? Pentru ca T39&-ul asta costa mai mult decat &oiuz-ul nostru. insa mai trebuie sa plasam un satelit T39& H pe o orbita geostationara. ? ' ramas pe statia orbitala. 3e obicei. >a fi periculos pentru ca. pironita de o carcasa de metal ce ratacea prin spatiul neprimitor. &tatia spatiala. au intersectat orbita statiei %i au bombardat-o cu furie. cu vocea gatuita de emotie. navetele noastre n-o pot face deocamdata.fisureaza rezervoarele cu propergol. insa cum restabilim comunicatiile cu centrele de la sol. 7u costumul de scafandru perforat în mii de locuri %i inrosit inainte ca sangele sa inghete. pentru ca era singurul rus de pe orbita ce cunostea aceasta nava. ce se deplaseaza cu o viteza de apro6imativ +0 m pe secunda. numai acolo il putem plasa. un nevinovat. are aceeasi putere destructiva ca o bila de biliard aruncata cu o viteza de +00 m pe ora. de aia= Toti stiau ca &erghei va pilota &oiuz-ul. cineva trebuia sa plateasca. era un simplu astronaut 1'&'. sigur vor trimite o echipa de salvare. Parca mai ieri era un proiect. e6pert în activitati e6travehiculare. 'ici se incadreaza satelitii artificiali scosi din functiune. mai mult ca sigur. 7ei patru spationauti stiau foarte bine ca o particula cu un diametru de nici 3 mm. e6plodati accidental sau intentionat. 'gentia &patiala /uropeana a pregatit o echipa de specialisti care sa repare statia. incon!oara Pamantul în apro6imativ D0 de minute %i mai mult ca sigur ca ramasitele provenite din e6ploziile celor doi sateliti s-au imprastiat în toate directiile.

' urmat o perioada de liniste %i pace în care cele doua puteri spatiale si-au reluat programele de militarizare a spatiului e6traatmosferic. în +DE3 au mai fost lansate Cars 4. dar la aflarea vestii ca 9usia a inceput programul de cucerire a planetei Carte. U. Cars ) %i 3 4+DE+5 s-au inscris pe orbita lui Carte dar au esuat la depunerea laboratoarelor pe sol. intr-o stare precara de functionare. pentru a-i corecta traiectoria. o orbita apro6imativ heliopolara. . 7oncluzia2 rusii au amanat programul Carte pentru anul +D** cand au trimis doua sonde spatiale sa e6ploreze unul dintre satelitii planetei. 1'&' a inventariat peste E000 de obiecte pe orbita terestra dintre care @K erau sateliti activi %i )0K sateliti inactivi. fara posibilitatea de a mai scapa.e!ectate dupa utilizare sau pierdute de catre spationauti. Ga sfarsitul anului )0++. ' doua lovitura a primit-o direct sub centura cu ocazia lansarii pe orbita terestra a primului om.1atiunea americana a suportat cu greu lovitura în orgoliul propriu la aflarea vestii ca 9usia a lansat primul vehicul spatial în cosmos. s-a avariat pe drum. 3in pacate. Phobos + %i ). probabil ca de la primele misiuni cu sondele automate inspre Carte.F.+DF). pe care &oiuz-ul. la fel. #nsa si-a luat revansa %i astfel steagul american a fost infipt primul în scoarta lunara.E. la randul ei. insa dupa cum prezise Thompson. am gasi raza metagala6iei în domeniul undelor vizuale. 'cesta isi folosea propria propulsie pentru a impulsiona enorma constructie spatiala. 9usia inaugureaza calea Pamant-Carte prin lansarea sondei automate Cars +. %i fara a!utorul radarelor 189'3. maiorul -enderson alese cea mai sigura cale de ascensiune. daca am pune cap la cap ramasitele spatiale aflate inca pe orbita am gasi raza metagala6iei în domeniul undelor radio. 'cuma totul depindea de maiestria comandantului &erghei ca cele doua obiecte spatiale sa nu se prabuseasca în atmosfera a%a ca ceilalti cosmonauti i-au urat succes %i au pornit mai departe. Pentru a fi mai greu de detectat de eventualii sateliti militari aflati inca pe orbita. cu o masa totala de mai mult de 400 tone. 'lte estimari indica intre 30 000 %i E0 000 de obiecte care masoara mai mult de + cm %i cateva sute de mii de dimensiuni microscopice. &. în +DD@.0 1aveta americana urmarise cateva minute evolutia statiei spatiale pe orbita. #n anii ce au urmat au mai fost trimise sase sonde Cars. sub orbita satelitilor geostationari. un program %i concurenta dintre cele doua natii a decurs cam în felul urmator2 la +. amarat la un modul de acostare intact. Toti trei stiau ca cei de la sol n-au mai avut atatea semne de intrebare despre ce se intampla chiar în vecinatatea planetei lor. 3atorita radarelor 189'3. din cauza centurii de radiatii ce cobora foarte aproape de polurile planetei %i provoca interferente destul de grave detectiei chiar %i cu laser.++. respectiv zece miliarde ani lumina. daca am pune cap la cap ramasitele spatiale reintrate în atmosfera. 7inci miliarde ani lumina.@. pot sa afirm linistit ca. /i sperau ca acolo sa afle raspunsul la ceea ce se intamplase pe orbita terestra. dupa o estimare sumara. dintre care doar Cars @ si-a indeplinit misiunea. ' organizat. %i la atingerea apogeului vor trece pe o orbita de transfer. '. ii diri!a traiectoria. sistemul de acostare se blocase %i naveta ruseasca ramase captiva. . mai perfectionate.

s-au consultat intre ei %i s-au decis sa coopereze pentru a elucida printre altele %i enigmele . consta din )4 de sateliti de tip 1avstar. în anul +DDF.BP&. Cars 8bserver. lat de + m %i cele patru piramide aflate la +@ m de el din :azinul 7Ldonia de pe Carte. '. -an urmarea permanent parametrii de atitudine %i senzorii de detectie. urmarind un punct fi6. . colonelul Thompson superviza operatiunea în spatiu. chipul uman lung de +. insa parea foarte mirat.Brota vampirului galactic0 situata pe drumul dintre P-C. 3e la un timp. 3atorita acestui sistem.ce au fost pierduti dupa 3 respectiv D luni de la lansare. multumim pe aceasta cale Pentagonului %i armatei &.F m. primul dintr-o serie ce trebuie sa inlocuiasca vechea retea BP&. intreba curios >ladimir. privindu-l nedumerit pe -an . ce permitea tuturor vehiculelor sa-si cunoasca instantaneu pozitia pe glob. rotindu-se incet de-a lungul peretilor giganticului satelit. U. dupa cum dorea armata. sa nu apara ceva surprize iar #vanici privea %i el printr-un hublou. primul a fost un :lac :ird. rusii %i americanii s-au cam plictisit de atatea insuccese %i miliarde de dolari aruncate-n vid. operational din +DD). la o precizie de @0-+00 metri cu ce se vor alege utilizatorii civili= :un si-atat=0 "n timp ce naveta isi casca larg usile buncarului %i bratul robotic scotea cel de-al treilea satelit. Phobos. faceti cunostinta cu cea mai noua arma cu energie diri!ata= -an impietri un moment în scaun. reprezentand un sistem de navigatie prin satelit. sigla de la Blobal Positioning &Lstem. de la o precizie a sistemului de +0 metri. mai aveti un T39& %i al patrulea< ? 3e tip 1avstar. 3e fapt. #ntr-un tarziu e6clama2 ? 7e vrei sa zici< 7a în sfarsit am realizat un antisatelit cu puls electromagnetic< ? /6act= %i în curand veti fi martorii primului e6periment= ? 're generator nuclear< il intreba >ladimir pe -an . urmarind %i el senzorii de detectie. spuse el apasat. cu o acoperire mondiala a globului terestru. Thompson il opri pe -enderson din activitate si-i spuse2 ? >om introduce alti parametri de zbor pentru a sateliza cea de-a treia incarcatura. plus satelitul natural al lui Carte. plasati la o altitudine de )0 000 m pe orbite circulare. propulsat de un fotoliu spatial. ce sfideaza toate legile fizice ale sistemului solar=0 #nainte ca naveta spatiala sa se inscrie pe orbita satelitilor geostationari aflata la o altitudine de 3* 000 m. ? :aieti. a mai fost pregatita o misiune. ? 7e fel de satelit este. . se auzi o voce incantata. al doilea un Hser. >oLager ). 'mericanii au avut %i ei probleme cu sondele >i ing +. dar a esuat din start. ? 'cesta nu este un satelit de tip 1avstar. Cariner E %i D. Pentru gestul frumos de a permite civililor din intreaga lume sa se foloseasca de el dar numai dupa degradarea de la sine a performantelor. Cars DF.

Ga caderea blocului comunist. &tii asta< ? &unt constient. dar pana la urma am inteles. 'ltar /CP ++= 3e ce naiba nu ma mai mir ca il stii %i pe asta< ? 7at am stat pe &tatia &patiala #nternationala. trezindu-se peste noapte ca inamicul ei principal. dar 9azboiul 9ece a transformat acest vis în cel mai mare cosmar al generatiilor urmatoare= 7redeti ca e6agerez< 'tunci ce veti mai spune cand guvernele puterilor spatiale vor recunoaste faptul ca pentru fiecare satelit militar plasat pe orbita. U. vom detine iarasi suprematia cosmosului ca si-n anii D0. Uniunea &ovietica. amplificat de neliniste. asta nu-i problema ta. dar cele spuse de tine acum te-ar putea costa cariera= Un ras isteric izbucni. acest satelit nu-i cumva un 'ltar< ? /6act. >ladimir nu mai era atent la discutie. >isul cel mai maret al inaintasilor nostri a fost sa atinga stelele. în loc sa ne vedem de-ale noastre= %i nu stiu nici cum v-a convins 'gentia &patiala /uropeana sa va bagati nasul în acest program în loc sa stati voi cuminti pe fund %i sa preparati bors la bordul statiei voastre blestemate Cir= ? -ei. %i ce daca esti colonel. duceti-va dracului= . #ntre timp. il lovi pe -an peste umar si-i indica un monitor. ? 3aca va mai apuca cineva sa auda= >ladimir. nu-si pot tine gura. 7u o palma tremuranda. confirma acesta.&cutul spatial0. în scurt timp era lansat un satelit inamic care sa echilibreze balanta fortelor pe orbita terestra<0 3e la un timp. Prea multe stii despre proiectele noastre= ? .. daca vei activa arma asupra navetei. fa o plangere la 7asa 'lba. . sa se dea mareti cu realizarile guvernelor lor. am auzit multe. 9usia s-a vazut în situatia sa-si reduca bugetul alocat programelor spatiale destul de drastic. 3aca nu-ti convine. deoarece armele antisatelit folosite în timpul 9azboiului 9ece erau de!a depasite din punct de vedere tehnologic %i nici nu aduceau suprematia în cazul unui razboi nuclear. 3e ce< ? >ezi tu< 'sta-i problema cu civilii.a e. crezi ca gradul iti permite sa te porti ca un mitocan< /sti un amarat de militar ce urmeaza ordinele. nu te-ai intrebat de ce am vrut sa vii cu noi< Pentru ca sa fiu sigur ca nu vei a!unge la sol= >eti putrezi dracului aici pe orbita. '%a ca. 1u stiu cum naiba de 1'&' a reusit sa-l convinga pe presedinte de a fost de acord cu statia asta blestemata. 1ici n-ai idee de posibilitatile strategice pe care acest satelit ni le ofera= 7u armele sale va dobori de pe orbita orice satelit ce nu ne convine. trebuie neaparat sa barfeasca. suspina >ladimir. urmarea monitoarele de detectie. 7olonel Thompson. a fost dezmembrata. &. incerca -an sa-l opreasca. '. interveni aspru -an . iti vei semna propria condamnare la moarte. a avut timp sa-si dezvolte armele propuse pentru programul .? Tu ce crezi< Mi-mi un satelit lansat dupa )0+0 ce n-are= &a speram ca nu vom fi detectati= ? Ca cam indoiesc. dragul meu iubitor de rosii dar un militar trebuie sa indeplineasca ordinele %i sa apere cu pretul vietii secretele incredintate. 3e un timp m-am intrebat cum de-a aparut acel ami aze e6act cand am lansat noi :lac :ird-ul.

undeva în spatele sau. credeti ca va merge< Tot nu veti scapa. U. la acea data nu e6istau tehnologiile necesare pentru a produce asemenea arme laser. sateliti geostationari de telecomunicatii 1'&'. 'merica s-a confruntat cu o multitudine de atacuri nucleare false. :lac :ird. destinati sa asigure aproape permanent legaturile intre vehiculele spatiale sau intre acestea %i Pamant. cu energie diri!ata sau cinetica. #n acea perioada. celebra. :ratul robotic tocmai dadea drumul celui de-al patrulea satelit %i -an comanda activarea lui. . o ogiva nucleara isi fi6ase tinta. insa productia de ogive nucleare era în plina ascensiune. 'cesta a actionat mecanismul de alerta. 8 alta alarma falsa. #nitia programul . 1aveta spatiala se afla la o departare de cativa zeci de ilometri. fara sa stie ca. 7red ca asta a fost totul= ? 1u prea cred. a fost lansata o racheta 7ruise ce a traversat 7alifornia. confundand niste pescarusi ce zburau pasnic. pe orbita sau la reintrarea în atmosfera. -an . ? 3a-l dracului de nebun.? Ga naiba. 3aca n-ar fi avut loc revolutia cibernetica. în urma unei interpretari a semnalului radarului. Hser erau sateliti aflati în faze de proiect în momentul cand &. în anii +DF0.a e. rusii %i americanii nu vor mai construi nici o alta statie impreuna %i cursa inarmarilor spatiale va continua. la vreo +@000 m. ne aflam intre o racheta nucleara si-un puls electromagnetic. 1oroc ca incarcatura nucleara era scoasa. 1u mai conta ca acesta n-a fost plasat pe orbita geostationara. dupa acest esec cu un asemenea grandios proiect în comun. important era ca el sa ia legatura cu Hser-ul %i sa transmita la sol cele intamplate. pe motiv ca a confundat-o cu o racheta ostila trimisa de vreo civilizatie e6traterestra e6trem de nervoasa=0 #ntre timp. tot n-ar scapa de tirul 'ltar-ului. sigur una dintre puterile nucleare o dadea !os de pe orbita. ancorat de un perete al satelitului. dar degeaba. trei minute pana la socul electromagnetic= . era mai mult ca sigur. s-a datorat greselii operatorului unei statii radar. 'cest program de aparare strategica. '. in!ura nervos. vino repede inapoi= ? -a. chiar de-ar fi a!uns la sol. ? 3oua minute pana la deflagratie. GuniiJ în +D*+. doua ogive nucleare se indreapta inspre noi.&cutul spatial0 de interceptare a ogivelor nucleare %i distrugerea lor la lansare. fiind e6pus în +D*3. sistemul computerizat de avertizare a atacurilor nucleare a dat alarma la aparitia deasupra teritoriului american a.T39& 4sateliti de urmarire %i releu de date5. daca lansam %i T39&-ul poate ca vom avea norocul sa interceptam Hser-ul %i acesta poate sa distruga racheta inainte ca ea sa ne crape în doua= . ceva lea lansat de dincolo de orbita satelitilor geostationari. cu presupuse rachete inamice. de la bordul unui submarin din largul coastelor 7aliforniei. a a!uns în 1evada %i s-a prabusit chiar peste centrul de testare a acestor rachete. ramanand celebre %i socand lumea cateva dintre acestea2 din cauza unei greseli de programare. la urmatoarea aparitie a cometei -alleL. Thompson introducea niste date în computerul de bord al acestuia. &atelitii 'ltar /CP. 3ar mai important era ca &tatia &patiala #nternationala sa fie salvata caci.

numara niste stele= .#n anul +D*D a avut loc o eruptie solara masiva %i efectul ei a fost dezastruos. U. ne poate rezolva ea problemele e6istentiale. prioritate statia spatiala. cu degetele alergand pe tastatura. nici nu stiu cum vom muri. lasa-ma sa ma bucur. atunci nu mai aveam dovada ca Pentagonul a reusit sa creeze toate armele antisatelit pe care %i le-a propus în cadrul programului . daca mai este timp. dragul meu tovaras= 'm programat T39&-ul sa transmita pe o frecventa universala datele cu cele ce s-au intamplat în spatiu= Ga ora actuala toate natiile stiu ce fel de sateliti am plasat pe orbita= ? Tu-ti dai seama ca vei fi considerat tradator de catre tara ta< %i daca ne mai salveaza cineva.a e %i satelitul sau blestemat= ? 3oua minute pana la deflagra. introducand datele. apoi o voce foarte surprinsa %i nervoasa2 ? 3e ce naiba razi. 3aca chiar vrem sa traim pana-n gat în adrenalina. apoi toate luminile navetei se stinsera. Urmara doua e6plozii scurte ce fusesera rapid inghitite de vidul inghetat apoi un puls electromagnetic tasni inspre o naveta spatiala ocupata de un american %i un rus.&cutul spatial0= ? 3ovada< 'i salvat un satelit ce va propulsa tara voastra ca forta suprema spatiala= 1imeni nu-i va sta în cale daca dispuneti de-o asemenea tehnologie= ? Te inseli. lipsite de energie. fara sa ne mai fortam neuronii pentru atingerea acestui scop. oriunde se va intinde %i va a!unge mana noastra. e6clama surescitat -an . de fapt. ? Taci dracului din gura ca nu ma intereseaza= Aa %i tu ceva. 3upa ce propulsoarele se oprira. '. legatura cu T39&. $i a distrus mai multi sateliti pe orbita. -an il privi cateva clipe în ochi pe >ladimir. cu un zambet triumfator. urma un chiot de bucurie urmat de o cascada sumbra de hohote. te distreaza faptul ca am ramas fara energie< -an se opri cu greu din ras. pentru D ore. doua fascicule laser tintira undeva în departarile sistemului solar. în curand. . surprinzand oamenii de stiinta din intreaga lume. gata= 'poi noi si. Probabil era modul naturii de a ne atentiona ca dispune de mi!loace proprii pentru a ne semna condamnarea la moarte. ori inghetati de frig ori sufocati de vii= ? '= 'sta-i alta problema.? &uper. #nsa stim cu totii ca nu ne sperie amenintarile ei= 1e place sa ne rezolvam singuri asemenea probleme pentru ca suntem orgoliosi %i mandri %i de aceea. dupa aceea poti sa ma intristezi cu ce vrei= #mportant e ca am reusit= 1u realizezi< 3aca 'ltar-ul era distrus. insa printre chicoteli ii e6plica rusului motivul veseliei sale2 ? 'm reusit= 1ici nu se putea sa iasa mai bine= ? 7e dracuI ai reusit< 1u vezi ca am ramas fara sistemele de mentinere a vietii si. 'ceasta a lasat orasul Nuebec în bezna. atunci ai pus-o rau de tot cu superiorii tai= . a paralizat pentru F saptamani o centrala nucleara din &. va plasa o arma= 7a sa ne simtim noi mai bine=0 3e undeva de pe o orbita !oasa.

ca la ei acasa= . asta ar fi intr-adevar o idee buna= ? 1u inca= >reau sa ma mai bucur. lansati în spatiu pe timpul 9azboiului 9ece. dincolo casa lui >ladimir. la acea ora trezindu-se incapabile sa controleze ceea ce se intampla pe orbita. ati ramas cu cosmodromul pe teritoriul Oazahstanului= #nca mai platiti chirie< ? 'aa. 3e fapt ce s-a intamplat< ' fost de-a!uns ca un satelit de alerta precoce sa inregistreze o radioactivitate crescuta pe orbita. poti sa-ti tii respiratia %i sa nu mai consumi o6igenul pe degeaba %i astfel poate mai am sanse sa ma salveze cineva. de culoare %i visuri %i sperante= #ar acolo se afla casa lui.ucand tocmai cu cartile noastre< 1u= Cintea omului e perversa. insa nu pentru mult timp. în primul rand pentru ca da vina pe univers pentru orice fapt neprevazut %i în al doilea rand pentru ca nu a dat !os de pe orbita satelitii aceia de alerta. caci izbucni iarasi în ras2 ? >ladimir. stelele noptii sunt doar sateliti incarcati cu arme mortale< &au din cauza ca vedea pentru ultima data planeta aceea ca o scama perisabila prin nemarginirea universului. tu ce crezi< 7a doar nu l-om lasa acolo= Cacar a%a au %i tipii aia din ce trai.invatati0 sa faca. chiar de catre strabunicii nostri. -enderson realiza ca avea ochii umeziti în lacrimi. vanand satelitii militari inamici. &a mai punem furtuna magnetica %i centurile de radiatii ce au bruiat legaturile cu solul %i confuzia creierelor electronice a fost totala. #ntre timp au invatat capriciile universului. 3a. de pe care v-ati lansat voi cu &oiuz-ul sa va dati huta pe orbita= 3upa ce Uniunea &ovietica s-a destramat./ruptiile solare masive au loc o data la ++ ani %i sunt corelate cu aparitia petelor negre pe fotosfera solara. altfel se mutau cu totii la voi în 'merica= &au în 7anada ca-i mai rece. cateva e6plozii de sateliti cu care era în legatura %i imediat sa . 'utomat a urmat o reactie în lant %i mai multi sateliti au inceput ofensiva spatiala.-enderson se opri pentru cateva clipe.decida0 ca acestia au fost atacati cu arme antisatelit. nu-i pervers universul acesta< . 7eea ce s-a intamplat în +D*D a atras atentia puterilor spatiale. 7a a mai dat o sansa natiunilor sa-si poata ridica ochii cu speranta inspre cerul instelat %i nu cu teama ca. de fapt. natura da inca o lectie omului. dar o scama plina de viata. daca nu ma insel. nu stia insa adevaratul motiv. mai spune-mi ceva metode de-a muri în spatiu= 1u stiu de ce. 'cuma sa recunoastem. ? Cai platiti chirie Oazahstanului pentru :ai onur< 7osmodronul vostru principal. fie-le tarana usoara=0 3upa un timp. pana la oase. insa ridica din umeri %i continua2 ? Poti perfora o camera cu combustibil %i ergolii iti vor provoca o depilare grozava. în )0++. dar de!a ma incanta ideea= >ladimir contempla sumbru bucuria colegului sau american. la ideea ca am provocat dureri atroce la neuronii aia infundati în vid ce-si fac veacul prin capatanile alea seci de la Pentagon= . e6act a%a cum au fost . urmatoarele familii de sateliti au fost pregatite sa se infrunte cu eruptiile solare masive dar totusi. incapabili %i depasiti de vremuri.

atunci orice va fi posibil. comandantul misiunii 'pollo ++. în funcRie de cum se prinde pestele= >ladimir izbucni în ras. incat 1'&3' a fost nevoita sasi mute centrul spatial pe insula Tanegashima. purtPtor de cuvQnt 1'&'. ati încercat cu orbitorul :uran dar vi s-a pPrut atQt de scump încQt ati renunRat la el. dar un salt gigantic pentru omenire0 ? . 'genRia &paRialP /uropeana a renunRat la avionul lor spaRial -ermes ca era prea scump %i acuma vin chinezii %i pun pe toatP lumea în fund< ? /6act.Prin ele insele. mi-am dat seama ca nu acolo se afla gunoiul ci pe PPmQnt=0 ? Cel &anders. primele cuvinte pe solul lunar2 .= . încQt sa nu consume mult aer= 'stfel costurile pentru materiale %i navetele lor se vor reduce toate la !umPtate= ? 3aca vor reu%i %i chinezii. avQnd în vedere ca pana acum cinci ani a!ungeaRi la sol cu para%uta. de asemenea.7el ce va stPpQni spaRiul va guverna. purtPtor de cuvQnt Pentagon2 .urnal de bord. %i pe PPmQnt. ? 7um dracuI< 'bia de-aRi reu%it voi cu &oiuz-ul.7Qnd am a!uns pe orbita terestra ma simReam ca un fel de gunoier al spaRiului trimis sa cureRe gunoiul altora. vom pasi într-o noua era= 3e fapt. pilot naveta spaRialP2 . s-au trezit pescarii de pe Tanegashima ca le fug pestii la chinezi= a%a ca iara au protestat sP-l închidP. au rezolvat problemele financiare %i tehnice dintr-o lovitura. Oagoshima de pe insula OLushu< Pescarii de pe insula atata au protestat pe motiv ca le sperie pestii. în ordine invers cronologica2 ? -enderson -an . Ultima înregistrare2 >orbele mari ale astronauticii mondiale. apoi î%i aduse %i el aminte de ceva2 ? 'propo de chinezi= 'm auzit ca au demarat un proiect de naveta spaRialP care sa transporte oameni în spatiu= &-ar putea sP-l finalizeze în curQnd. >or selecRiona pentru echipa!ele spaRiale ni%te chinezi atQt de micuRi %i slPbuRi.? >oi ca voi dar sa vezi ce-au patit cei de la 1'&3'./ste un pas mic pentru om.aponia= &tii primul lor cosmodrom. facand scandal la To io= ? &tai ca n-am terminat= 3upP ce au mai construit un cosmodrom. ? -a= #i %i vad pe protestatari cu unditele dupa ei.0 . maior U& 'ir Aorce. cei de la 1'&3' s-au enervat cumplit %i pana la urma guvernul nipon i-a împPcat printr-un compromis= 'cuma folosesc amQndouP centrele spaRiale. O. fost pre%edinte al &tatelor Unite ale 'mericii2 .0 ? 1eil 'rmstrong. %tii ce vom face noi doi în curQnd< ? 1oi< 1u= 7e vom face< ? 7e-a fPcut %i cPRelu%a Gai a la bordul capsulei &putni )= ? 'aa= 8. la inaugurarea &tatiei &paRiale #nternaRionale2 .ames 7romSell. 3ar cQnd am a!uns pe orbita. A..0 ? .&tatia Areedom va reprezenta nu numai poarta noastrP înspre stele ci chiar %i ambasada pPcii intre naRiile planetei PPmQnt. maior -enderson -an . noi nu mai apucam. OennedL. laserele sunt inutile ca arme. în perioadele ianuarie-februarie %i iulie-august. din . care de fapt ii capsula. înregistrPri personale.

la bordul capsulei &putni ).? 7atelusa Gai a. astronom %i fizician2 .8menirea nu va ramane ve%nic pe PPmQnt ci./ pour %i muove.0 &AU9$#T . Ultimul ei mesa!.-am. înainte de a i se epuiza rezervele de o6igen2 .0 ? Balileo Balilei. în goana dupP lumina %i spatiu. savant rus. prima fiinRP gPzduita de o capsula spaRialP. va cuceri pentru sine întregul spatiu perisolar. unul dintre pionierii astronauticii2 . ham=0 ? Oonstantin Tiol ovs i.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful