You are on page 1of 6

Analiza Tranzactionala Cuprins 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Analiza tranzactiilor Tranzactii complementare Tranzactiile ascunse scenarii de viata Jocurile Pozitiile de baza in viata Conceptele filosofice Metoda contractuala Domenii de aplicabilitate ale analizei tranzactionale

Analiza tranzactionala este o ramura noua a psihanalizei, fondata de psihiatrul Eric Berne in anii '50 ai secolului trecut. Conform definitiei acreditate de Asociatia Internationala de Analiza Tranzactionala, analiza tranzactionala este „o teorie explicative a personalitatii si un sistem psihoterapeutic dedicate dezvoltarii si schimbarii personale". Ca teorie a personalitatii, Analiza Tranzactionala descrie modul de structurare psihologica a individului si felul in care acestia isi exprima personalitatea in termeni de comportamente. In acest sens, foloseste modelul starilor eu-lui (Parinte-Adult-Copil). Privita din punct de vedere al teoriei comunicationale, analiza tranzactionala este o metoda de analiza a sistemelor si organizatiilor. Analiza tranzactionala introduce ideea de „scenariu de viata" - felul in care individul isi concepe, de obicei in copilarie, o poveste a vietii sale ca raspuns la intrebari de genul "Ce conteaza cu adevarat in viata?", "Cum ma descurc in viata?", "Ce fel de persoana sunt?". Aceasta poveste uneori nu reuseste sa dovedeasca si explice individului situatii ale existentei sale rezultand de aici diverse disfunctii psihice: comportament excesiv de auto-protector, inhibare, durere chiar, disfunctii ce se pot concretiza in tulburari psihice. De aici aplicatiile practice ale analizei tranzactionale: diagnosticarea si tratamentul acestor tipuri de tulburari psihice ca metoda de terapie pentru indivizi, cupluri, familii si grupuri. In afara contextului terapeutic, analiza tranzactionala este folosita in educatie - ajutand profesorii in comunicarea cu copiii (ne referim aici la adecvarea nivelului de comunicare AdultCopil), in consultanta si consiliere, in trainingul pentru organizatii profesionale. Starile Eu-lui

Starile eu-lui au fost definite de catre Eric Berne drept „modele constante de sentimente si experiente direct relationate cu un model corespunzator de comportament". Exista trei stari ale eu-lui, corespunzatoare unor modele constante, separate si distincte de sentimente si comportamente:

1

Starea „Adult" a eu-lui . gandurile si sentimentele care se constituie in reactii directe la starile de „aici" si „acum". O tranzactie este constituita dintr-un singur stimul si un singur raspuns. acordandu-i acestuia. in sens restrans. Starea „Parinte" a eu-lui . comportamente si sentimente preluate din copilarie. dar pot fi si fratii mai mari. Fiecare din aceste subdiviziuni confera individului anumite matrite comportamentale . Figura Parentala este asimilata fie unui rol educativ/justitiar sau critic (comparat cu traditiile si idealurile familiale . Starea de Adult nu coincide cu varsta biologica a individului. Starile eu-lui pot coincide in manifestarea lor cu diversele statusuri si roluri sociale sau profesionale dar pot fi si opuse acestora: la locul de munca. vectorii de tip psihologic. comportamentele de tip Copil sunt naturale (libere) sau adaptate celorlalti.comportamentele.comportamente. ganduri si sentimente copiate de la cei pe care i-am considerat in copilarie drept figuri parentale (de obicei parintii. sau. bunicii sau profesorii. La fiecare din aceste stari ale eului depistam subdiviziuni. (Starea arheopsihica) Majusculele sunt folosite pentru a diferentia starile eu-lui de existenta fizica de adult. adesea simultan: de exemplu. parinte sau copil.) (Starea exteropsihica) 2. nonverbali care decurg in paralel cu comunicarea. In analiza tranzactiilor este folosita metoda starilor eu-lui pentru a explica ce se intampla in procesul comunicarii: Tranzactii complementare (reciproce): O tranzactie este reciproca atunci cand raspunsul este oferit din starea eu-lui care a fost solicitata Exemplu: A catre B: "Ai realizat bilantul de care aveam nevoie?" (Adult catre Adult) B catre A: "Nu inca. pusi in fata unei probleme de rezolvat „aici" si „acum" isi pot insusi starea de Adult a eu-lui. un adult care este supraveghetor sau sef poate avea comportament consecvent starii de Parinte si isi trateaza subalternul . prin reactiile sale fata de acesta si tratamentul la care il supune .1. Tranzactiile apar la nivel psihologic si dar si explicit.sens negativ).ca pe un Copil. si copiii mici. o sa ne jucam impreuna!" (Copil catre Copil) 2 . Analiza tranzactiilor Tranzactiile sunt vectori de comunicare. dar va fi gata in jumatate de ora" (Adult catre Adult) A catre B: „Ai vrea sa te joci cu mine?" (Copil catre Copil) B catre A: „Da.adult la randu-i .fapt ce poate fi benefic (pozitiv) sau disfunctional/contraproductiv (negativ). Starea „Copil" a eu-lui .starea de Copil. Un copil isi poate trata parintele fiziologic din aceeasi stare de Parinte. ceea continutul verbal al unui enunt poate fi alaturat unei mimici contrare acestuia. verbal.este o colectie de ganduri. (Starea neospsihica) 3. pentru a dezvalui dezinteresul sau neacceptarea ideii enuntate (enunturile sarcastice sau glumete).moduri de a gandi si a simti in legaturi cu sine si ceilalti .

Scenariul vine ca o decizie. Ca orice poveste . pe langa sensul explicit social. filonul principal al scenariului de viata este finalizat in jurul varstei de 7 ani. agitatia. la nivel psihologic. o reactie la perceptia pe care o dezvoltam asupra lumii in incercarea de a ii da sens si de a ne gasi locul in aceasta lume. Adultul. ca un raspuns dat in copilarie. un mijloc si un final. supra-adaptarea. Jocurile sunt caracterizate de o schimbare a rolurilor jucatorilor spre sfarsitul jocului. Adulti fiind. aduce lumea la nivelul scenariului. Totusi. de obicei non-verbal. O alta metoda de adaptare a realitatii la scenariul nostru de viata este reducerea importantei problemelor. Scenariul de viata este cea mai buna tactica de supravietuire gasita de noi. furia si violenta. Rolurile individuale se pot schimba deci indivizii pot juca mai multe roluri. distorsioneaza realitatea pentru a o aduce in intampinarea convingerilor noastre printr-o operatiune de redefinire a realitatii. Schita de baza a acestui scenariu se „scrie" in frageda copilarie. in infruntarea lumii ostile. scopul acestora fiind atingerea a ceea ce Eric Berne a denumit in engleza „strokes" cuvant traductibil prin sintagma „reactie a celorlalti fata de actiunea noastra" sau „recunoastere din partea celorlalti". in general. un numar fix de jucatori. Analiza tranzactionala ofera posibilitatea intelegerii acestor scenarii de viata dezvoltate din copilarie. pentru noi. nu mai suntem constienti de povestea scrisa de noi. Putem include in aceasta categorie pasivitatea. o poveste a vietii noastre." Exemplu: A catre B: "Ai realizat bilantul de care aveam nevoie?" (Adult catre Adult) B catre A: „Lasa-ma in pace! O sa-l fac cand am pofta!" (Copil catre Adult) Tranzactiile ascunse (Tranzactii de tip duplex): Sunt tranzactiile care. Jocurile pot apare la toate cele trei stari ale eu-lui si au. comunicarea este intrerupta. Berne aserteaza cea de-a treia lege a comunicarii: "Comportamentul rezultat in urma tranzactiilor ascunse este determinat la nivel psihologic. Jocurile Un joc este o constituit dintr-o serie de tranzactii (atat complementare sau ascunse) bine ascunse si bine definite in care partile participante sfarsesc prin a incerca o senzatie de disconfort. modelandu-ne existenta intru finalul pe care l-am stabilit copii fiind. permitandu-ne reconstruirea unui scenariu de viata adecvat dezvoltarii noastre personale. asa cum ne-o dorim sau ne asteptam sa decurga. incostient de irelevanta imaginatiei copilului.A catre B: „Ti-ai spalat vasele dupa masa?" (Adult catre Copil) B catre A: „Lasa-ma in pace! O sa le spal cand am chef!" (Copil catre Adult) Tranzactiile incrucisate: Tranzactiile incrucisate sunt cele in care vectorii tranzactionali nu sunt paraleli sau starea eu-lui caruia i se adreseaza tranzactia nu este cea din care se rapsunde solicitarii. Eric Berne: „Cand o tranzactie este incrucisata. si. in copilarie. de suprafata au si un sens ascuns. copii fiind. desi este revizuita partial si adaugita de-a lungul intregii vieti. urmarim cu sfintenie aceasta poveste. Aceasta reducere se constituie intr-o reactie care substituie comportamentul de tip „acum" si „aici".scenarii de viata Scenariul de viata nu este altceva decat o proiectie asupra vietii noastre viitoare. si nu social" In spatele tranzactiilor . specific Adultului. 3 .aceasta are un inceput.

Jocurile sunt studiate si din punct de vedere al scopului pe care-l urmaresc participantii. Este o pozitie din care ne oferim drepturi nelimitate asupra celorlalti in vederea atingerii scopurilor personale. totusi nu provoaca daune permanente . Un aspect important este dat de numarul jucatorilor. al rolurilor asumate. La nivel psihologic are loc un schimb de desconsiderari iar la nivel social social . Jocurile grele sunt practicate in mod agresiv si intens. privind propria persoana si pe cei din jur: Pozitia 1 (++) Eu sunt OK. remarcand ca fiecare joc tinde spre structuri foarte similare atat din punct de vedere al numarului jucatorilor si al rolurilor jucate cat si din punct de vedere al regulilor si scopurilor jocului. vindecarea sau alta recompensa emotionala. modalitatea de a il opri sta in puterea de a descoperi cum sa opresti participantii de la dobandirea recompensei. Jocurile pot fi jucate in doi. Rezultatul este ca protagonistii jocului se simt confuzi si au tendinta de a-l invinovati invariabil pe celalalt. Pozitia 2 (+-) Eu sunt OK.Berne a identificat zeci de jocuri. in trei sau de catre mai multe persoane.Jocurile de gradul al III-lea . gravitatea rezida in neputinta noastra de a ne simti OK decat daca persoanele din jur NU sunt OK. Este o pozitie eminamente constructiva. din punct de vedere al paradigmelor sociale si psihologice al dinamicii si al recompenselor.jocuri la care participantii ar prefera sa renunte. jocurile se termina cu beneficii negative Jocurile sunt repetitive Jocurile implica invariabil un sentiment de confuzie.jocuri care pot conduce la daune puternice. Un alt criteriu de clasificare a jocurilor este gradul de acceptabilitate si raul potential pe care-l pot provoca: Jocuri de gradul I . permanente uneia sau mai multora din partile participante. simtim ca meritam sa fim iubiti si stim ca acest lucru este valabil si pentru ceilalti. Traiectoria unui joc poate fi descrisa astfel: Momeala à stratagema à comutare (momentul in care jucatorii au senzatia implinirii unui fapt neasteptat si inconfortabil) à beneficiul negativ. Desi poate parea multora o pozitie legitima. Tu esti OK.scopul de a castiga simpatia celorlalti jucatori. Pozitiile de baza in viata Exista patru pozitii de baza ce descriu deciziile noastre. Alte variabile cantitative ce influenteaza tipologia jocurilor: Flexibilitatea: abilitatea jucatorilor de a schimba moneda jocului („uneltele" de care se folosesc jucatorii).acceptabile social in cercul jucatorilor Jocurile de gradul al II-lea . din copilaria timpurie. Acceptam necesitatea protejarii propriei persoane. satisfactia personala.un schimb intens de stroke-uri. Avem tendinta de a-i invinovati pe cei din jur pentru problemele si esecurile noastre. in conceptia lui Berne: Jocurile implica intotdeauna tranzactii ascunse Invariabil. Tenacitatea: persistenta cu care oamenii joaca si se impotrivesc intreruperii jocului. negative sau pozitive. Antiteza unui joc. 4 . Intensitatea: jocurile usoare sunt practicate intr-un mod relaxat. Tu nu esti OK. Fiecare joc are ca finalitate o recompensa . Caracteristicile sine-qua-non ale jocurilor.

la „oprirea abuzurilor de alcool" iar. Putem sa corijam acest tip de decizii prin alegerea matura. doar un pas catre rezolvarea acestora: schimbarea felului de a privi lumea. Pozitie nihilista prin excelenta. Domeniul educational . Aceasta afirmatie fundamentala deplaseaza responsabilitatea de pe umerii celorlalti pe umerii nostri. pe de alta parte. Tu esti OK.Pozitia 3 (-+) Eu nu sunt OK.). Conceptele filosofice Oamenii sunt OK.de la probleme cotidiene pana la manifestari clinice grave (depresie. Toti suntem oameni si avem aceleasi drepturi si calitati. de a relationa si de a ne pozitiona fata de semeni si actiunea de punere in practica a deciziei de schimbare. Aceasta sintagma desemneaza o dubla considerare a individului: a mea si a celorlalti. Pozitia 4 (--) Eu nu sunt OK.prin care se stabileste modalitatea si cuantumul de plata . lipsa cronica de pofta de viata etc. constienta a modului in care relationam cu noi insine si cu cei ce ne inconjoara. Contractele tipice se refera de obicei la „eliminarea starilor depresive". Tu nu esti OK. Este pozitia in care ne simtim inferiori celorlalti. cat si in terapia de cuplu sau de grup. Destinul oamenilor este decis de catre acestia si poate fi schimbat prin modificarea deciziilor.include: scopurile punctuale care se doresc atinse. pe de o parte. 5 . Analiza tranzactionala este utila atat in terapia individuala.Analiza tranzactionala ofera un sistem terapeutic ce acopera o paleta larga de simptome . scopul analizei tranzactionale este situarea clientului in varful piramidei. stabileste ce schimbati doreste sa opereze in personalitatea sa si cat de mult efort poate implica in acest proiect. Domenii de aplicabilitate ale analizei tranzactionale Psihoterapie . Adoptarea unei asemenea pozitii fata de sine si de cei din jur poate conduce la sentimentul de respingere de catre societate. Orice persoana normala biologic poseda capacitatea de a gandi. pe termen lung.Contractul clinic .la nivel individual cat si a grupului de elevi. Alegerea pozitiei de baza de face in copilarie. prin prisma analizei tranzactionale.Analiza tranzactionala ajuta profesorii sa inteleaga mai bine canalele de comunicare si adaptarea acestora la necesitatile elevului . dispozitia terapeutului in sprijinirea atingerii scopurilor clientului si mentionarea contributiei acestuia in procesul de atingere a scopurilor. Tipuri de contracte: . Toti oamenii au fost inzestrati cu capacitatea de a gandi. Poate conduce la depresii severe si chiar porniri suicidale. Comunicarea deschisa Comunicarea dintre cele doua parti este sincera (se porneste de la premisa ca toti oamenii sunt OK) si atat terapeutul cat si clientul isi expun opiniile asupra problemelor intampinate in mod egal si nediscriminator. Metoda contractuala Analiza tranzactionala introduce un element de inovatie in metodologia terapeutica: clientul si terapeutul aflandu-se pe pozitii egale. Prin contract se stabilesc responsabilitatile partilor: clientul. terapeutul isi ofera capacitatile conferite de pregatirea sa intru atingerea scopului determinat de catre pacient. Intelegerea naturii problemelor este.Contractul administrativ . definirea si considerarea eforturilor pe care pacientul este dispus sa le faca in demersul sau. Suntem responsabili de actele noastre si de deciziile pe care le luam. prin prisma perceptiilor si a senzatiilor ca mediator al informatiilor ce ne parveneau in perioada respectiva.

care exista latent in fiecare individ. este absolut in regula sa presupunem ca se pot intoarce la acea stare originala . Identificarea si indepartarea acestor modele pot imbunatatii ergonomia si performantele organizatiei. Ajutorul oferit de analiza tranzactionala se identifica la nivelul depistarii scenariilor de viata si a modificarii acestora in functie de realitatea existenta 6 . Concluzie De vreme ce oamenii s-au nascut OK. fiind ingradita de diversele scenarii de viata pe care le adoptam ca fiind reale si fata de care ne adaptam realitatea dupa care traim.ca anasambluri . Formularea scopurilor si a nevoilor specifice acesteia si a indivizilor care o compun urmaresc accederea la o relatie functionala.Domeniul organizational .modele anomice de comportament similare scenariilor intalnite in analiza tranzactionala.organizatiile pot dezvolta . benefica pentru organizatie.