THOMAS A. SEBEOK (n. 1920, Budapesta - m. 21 dec. 2001, Bloomin ton, !nd."# a emi $at %n S&A %n 19'(.

)octo$at la *$inceton &ni+e$sit, (19-.". /a$ie$0 academic0 p$esti ioas0 la ma$i uni+e$sit01i no$d-ame$icane. A 2ucat un $ol decisi+ %n de3+olta$ea semioticii ca disciplin0 de sine st0t0toa$e 4i %n desc5ide$ea ei c0t$e 4tiin1ele 6iolo ice 4i co niti+e. Tu$nee de con7e$in1e %n %nt$ea a lume (la Bucu$e4ti, %n oct. 1998, ca in+itat al /ole iului 9oua Eu$op0". :ondato$ al uno$ pu6lica1ii 4tiin1i7ice impo$tante (p$int$e altele, Semiotica, 19(9"# p$e4edinte al Semiotic Societ, o7 Ame$ica (198-", mem6$u a nume$oase institu1ii 4tiin1i7ice (;u en5eim, /ente$ 7o$ Ad+anced Studies in t5e Be5a+io$al Sciences, <ood$o= <ilson /ente$, /ent$ul Olande3 pent$u Studii A+ansate, Smit5sonian !nstitution etc". :ondato$ (19.(" 4i p$e4edinte al >esea$c5 /ente$ 7o$ ?an ua e and Semiotic Studies. !n 1991 i s-a aco$dat titlul de *$o7eso$ Eme$it de ant$opolo ie, lin +istic0, semiotic0 4i studii cent$o-eu$asiene. @ast0 acti+itate de ce$ceta$e %n domeniul semioticii teo$etice 4i aplicati+e conc$eti3at0 %n cont$i6u1ii 7undamentale (peste .00 de a$ticole 4i c0$1i"# cit0m, p$int$e altele, u$m0toa$ele c0$1iA Contributions to the Doctrine ofSigns, 1976; The Play of Musement, !ndiana &ni+e$sit, *$ess, Bloomin ton, 1981# Contributions to the Doctrine ofSigns, &ni+e$sit, *$ess o7 Ame$ica, ?an5am, ed. a2-a, 198.# B Think !m a "erb# More Contributions to the Doctrine of Signs, *lenum *$ess, 9e= Co$D, 198(# The Sign $ ts Masters, &ni+e$sit, *$ess o7 Ame$ica, ?an5am, ed. a 2-a, 1989# %ssays in &oosemiotics, To$onto Semiotic /i$cle, To$onto, 1990# !merican Signatures# Semiotic n'uiry an( Metho(, &ni+e$sit, o7 ODla5oma *$ess, 9o$man, 1990# ! Sign )s *ust a Sign, !ndiana &ni+e$sit, *$ess, Bloomin ton, 1991# Semiotics in the +nite( States, !ndiana &ni+e$sit, *$ess, Bloomin ton, 1991# Signs# !n ntro(uction to Semiotics, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess, To$onto, 199', ed. a 2-a, $e+03ut0 4i ad0u it0, 2001# ,lobal Semiotics, !ndiana &ni+e$sit, *$ess, Bloomin ton, 2001# coo$donato$ ene$al al %ncyclo-e(ic Dictionary of Semiotics, ' +oi., Mouton de ;$u,te$, Be$lin, 198(# editea30, %n cola6o$a$e cu E. &miDe$-Se6eoD, The Semiotic .eb, 19/601991# ! 2earbook of Semiotics, Mouton de ;$u,te$, Be$lin, 198F-199- etc.

THOMAS A. SEBEOK

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

T$aduce$e din en le30 dup0 edi1ia a !i-a de7initi+0 de SO>!9 MH>/&?ES/& H&MA9!TAS
B&/&>EIT!

/ope$ta !OA9A )>A;OM!>ES/& MA>)A>E )esc$ie$ea CIP a Bibliotecii 9a1ionale a Romniei SEBEOK,THOMAS A. SemneleA o int$oduce$e %n semiotic B T5omas A. Se6eoD# t$ad.A So$in M0$culescu. - Bucu$e4tiA Humanitas, 2002 2-0 p.A 20 cm Bi6lio $. !SB9 9F'-.0-018--. M0$culescu, So$in (t$ad." 81*3 3!"1# THOMAS A. SEBEOK

S ,3S# !3 3T45D+CT 53 T5 S%M 5T CS

6 &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess, 199-. O$i inal Edition pu6lis5ed 6, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess Second Edition 2001 To$onto, /anada J H&MA9!TAS, 2002, pent$u p$e3enta +e$siune $omKneasc0 !SB9 9F'-.0-018--.

35T! T4!D+C7T54+8+
T$aduce$ea de 7a10, $eali3at0 %nt$-o p$im0 etap0 pe 6a3a p$imei edi1ii (199-", a 7ost $e+i3uit0 4i completat0 (cu eLcep1ia !ndicelui" %n con7o$mitate cu teLtul edi1iei a !i-a a Semnelor, editat0 su6 sup$a+e 5e$ea auto$ului 4i pu6licat0 %n data de 22 decem6$ie 2001, la o 3i dup0 stin e$ea sa din +ia10. /um %nc0 nu eList0 o te$minolo ie $omKneasc0 unita$0 %n mate$ie de semiotic0, disciplin0 +ast0, %n lo6%nd actualmente %nt$ea a lume a +iului 4i pat$on%nd $amu$i %n plin0 de3+olta$e (sociosemiotica, 6iosemiotica, 3oosemiotica, 7itosemiotica, c5imiosemiotica etc", am sim1it ne+oia s0 $ecu$ uneo$i la solu1ii p$op$ii, da$ moti+ate, c$ed, de lo ica teLtului 4i, o$icum, nu total st$0ine de +a$iantele eListente %n lite$atu$a $omKneasc0 de specialitate, o$i inal0 4i t$adus0. /a3ul cel mai eloc+ent a$ putea 7i,

6un0oa$0, token, p$imul te$men al 6inomului pei$cian token9ty-e, ec5i+alat uneo$i p%n0 acum, su6 in7luen10 7$ance30 :signe0occurrence;, cu Msemn-ocu$en10N. Am p$e7e$at, dup0 multe e3it0$i, s0 p$opun ca ec5i+alent posi6il 4i incon7unda6il ocurent (mase", 6inomul de+enind, a4ada$, ocurent9ti-< Alteo$i, %n ca3ul c$ea1iilo$ te$minolo ice ale uno$ ce$cet0to$i (de eL. /5a$les Mo$$is", am $omKni3at pu$ 4i simplu te$meniiA namors = numori, i(entifiors = i(entifiori etc. Am consemnat totdeauna aceste situa1ii p$ecum 4i altele e ca$e nu le mai enum0$ aici, indic%nd 4i te$menul o$i inal. n ceea ce p$i+e4te te$menul en le3esc de la$ 0 ci$cula1ie icon, am utili3at consec+ent icon, 0i, (en . icon, 0s;, $especti+ semn iconic (en . iconic sign;< S.M.

l
P4%>!?7 8! %D ? ! ! 0!
Edi1ia a !i-a a luc$0$ii Semnele p$e3int0 mai multe ca$acte$istici menite s0 o 7ac0 mai cup$in30toa$e 4i mai util0 ca manual int$oducti+ %n domeniul semioticii. /ele opt capitole ale p$imei edi1ii au $0mas p$actic nesc5im6ate, cu modi7ic0$i mino$e ici 4i colo. )up0 cum se men1iona %n p$ima edi1ie, ele $ep$e3entau p$eluc$0$i ale uno$ studii ap0$ute %n u$m0toa$ele su$seA cap. @ )n *ournal of Social an( Aiological Structures; cap. ' %n Semiotica; cap. - %n 3eB Directions in 8inguistics an( Semiotics, su6 $edac1ia lui Eames E. /opeland (Houston, >ice &ni+e$sit, Studies"# cap. . 4i F %n !merican *ournal of Semiotics; cap. ( %n Mo(ern 8anguage 3otes; cap. 8 %n ,eorgetoBn +niCersity Table Monogra-hs; 4i cap. 9 %n The Semiotics ofCulture, edito$i Hen$i B$oms 4i >e6ecca Kau7-man (HelsinDi, A$ato$, 1988". /apitolul 1 este nou %n edi1ia de 7a10. El $ep$e3int0 p$eluc$a$ea unei con7e$in1e intitulate M9on+e$6al /ommunicationN, ca$e a ap0$ut %n Thomas!< Sebeok Distinghuishe( 8ecture Series in Semiotics, +oi. 1 (2000", pu6licat0 ini1ial de c0t$e *$o $am in Semiotics and /ommunication T5eo$, o7 @icto$ia /olle e, %n cola6o$a$e cu &ni+e$sit, /olle e, &ni+e$sitatea din To$onto. Se$ia este %n $i2it0 4i p$e7a1at0 de Ma$cel )anesi 4i *aul *e$$on. El eLpune %nt$-o manie$0 ene$al0 c%te+a dint$e no1iunile 7undamentale 7olosite %n $estul c0$1ii.
8 SEM9E?EA O !9T?O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

Aceast0 a !i-a edi1ie mai con1ine un losa$ de te$meni te5nici 4i o 6i6lio $a7ie ampli7icat0, p$ecum 4i un indice total $e+i3uit. Aceste nout01i au u$m0$it spo$i$ea 7unc1iilo$ de manual ale c0$1ii. THOMAS A. SEBEOK !ndiana &ni+e$sit,, 2001 MA>/E? )A9ES!

!nt$oduce$eA T5omas A. Se6eoD 4i 4tiin1a semnelo$

9umele lui T5omas A. Se6eoD e uni+e$sal asociat cu de3+olta$ea semioticii 4i a teo$iei comunic0$ii din secolul al OO-lea. %nt$-ade+0$, nimeni altcine+a nu a$e %n lumea de a3i impactul eno$m pe ca$e %l a$e p$o7eso$ul Se6eoD asup$a acesto$ dou0 domenii. 9u a$ 7i deloc eLa e$at s0 spunem c0 70$0 acti+itatea sa de ce$ceta$e ino+atoa$e 4i 70$0 sc$ie$ile sale c$itice nici unul dint$e aceste dou0 domenii nu a$ 7i la 7el de %n7lo$ito$ 4i de semni7icati+ cum s%nt ast03i, la %nceput de nou mileniu. A 7ost un pas 7oa$te %nd$ept01it ca se$ia To$onto Studies in Semiotics s0 7ie lansat0 %n 1992 cu manualul de int$oduce$e %n 4tiin1a semioticii al p$o7eso$ului Se6eoD. Este la 7el de nime$it ca $elua$ea ampli7icat0 a se$iei P $edenumite acum To$onto Studies in Semiotics and /ommunication P s0 7ie inau u$at0 cu edi1ia a !i-a a Semnelor< %n nume$oasele sale luc$0$i 7undamentale %nt%lnim, %n 7apt, un pe$manent memento al p$o7eso$ului Se6eoD, pot$i+it c0$uia comunica$ea %4i a$e %ntemeie$ea %n sistemul semio3ic al o$ anismului. Ele nu pot 7i studiate independent una de alta. Aceast0 a !i-a edi1ie a$e, ca 4i p$ima, o +aloa$e deopot$i+0 teo$etic0 4i p$actic0. Ea poate 7i utili3at0 d$ept cad$u teo$etic pent$u studie$ea 7enomenelo$ 6a3ate pe semne din semiotic0, teo$ia comunic0$ii, psi5olo ie, lin +istic0 4i 6iolo ie. Ea poate %ns0 7i utili3at0 4i ca manual pent$u cu$su$ile uni+e$sita$e a+ansate desp$e aceste discipline. ELpune$ea p$o7eso$ului Se6eoD este cla$0, da$ incitant0. Auto$ul a$e talentul eLcep1io--nai de a 7i capa6il s0 eLplice un su6iect

di7icil %n 7a1a unei la$ i audien1e, %nt$-o manie$0 simpl0, da$ 4i cu $i oa$e te5nic0 4i
10 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

o ma$e e$udi1ie. 9u e de mi$a$e, a4ada$, c0 p$ima edi1ie a luc$0$ii de 7a10 a de+enit un clasic contempo$an al domeniului cu$%nd dup0 pu6lica$ea sa. Stilul s0u e pl0cut 4i totodat0 p$o+ocato$ la $e7lec1ie, util %n e al0 m0su$0 studentului 4i specialistului. 9u toat0 lumea 4tie c0 4tiin1a semnelo$, semiotica, s-a de3+oltat din p$imele %nce$c0$i 70cute de c0t$e medicii occidentali pent$u a %n1ele e cum se p$oduce inte$ac1iunea dint$e co$p 4i minte %n cad$ul uno$ domenii cultu$ale speci7ice. %nt$-ade+0$, %n cea mai +ec5e %nt$e6uin1a$e a sa, te$menul de semiotic0 e$a aplicat %n studie$ea con7i u$a1iei o6se$+a6ile a simptomelo$ patolo ice induse de unele 6oli dete$minate. Hipoc$ate (-(0 70D77 Q %./$." P 7ondato$ul 4tiin1ei medicale P a +03ut %n modalit01ile p$in ca$e un indi+id, mem6$u al unei cultu$i speci7ice, e+iden1ia30 4i pune %n le 0tu$0 simptomatolo ia asociat0 cu o 6oal0, 6a3a pe ca$e po1i s0 $eali3e3i o dia no30 adec+at0 4i apoi s0 7o$mule3i o p$o no30 con+ena6il0. Medicul ;alen din *e$ am (1'0 Q-200 Q d. /$." s-a $e7e$it 4i el la dia no30 ca la un p$oces de semio30. ?a scu$t timp dup0 utili3a$ea de c0t$e Hipoc$ate a te$menului seme0iosis pent$u a t$imite la $ep$e3enta$ea cultu$al0 a uno$ semne simptomatice, el a a2uns s0 %nsemne, pe +$emea lui A$istotel ('8--22 %./$.", sistemul de $e7e$in10 al unui semn p$op$iu-3is. Ast7el, %nc0 din 3o$ii ci+ili3a1iei p%n0 %n e$a actual0, %n cultu$a occidental0 s-a $ecunoscut totdeauna P cel pu1in implicit P c0 eList0 o coneLiune int$insec0 %nt$e co$p, minte 4i cultu$0 4i c0 p$ocesul ca$e lea 0 %nt$e ele aceste t$ei dimensiuni ale eListen1ei umane este semioEF, p$oduce$ea 4i inte$p$eta$ea semnelo$. >a1iunea de a 7i a semioticii se poate spune c0 este aceea de a ce$ceta inte$coneLiunea dint$e +ia10 4i semio30. Ii tocmai acest luc$u 1-a t$ansmis Se6eoD unei %nt$e i ene$a1ii de semioticieni. Se$ia sa de c0$1i a7late %nt$-o $ela1ie de succesiune 4i pu6licate de-a lun ul a peste t$ei decade, din 19F( p%n0 %n 2001 P Contributions to tbe Doctrine ofSigns (19F(", Tbe Sign an( ts Masters (19F9", The Play
!9T>O)&/E>E 11

ofMusement (1981", B Think !m a "erb (198(", ! Sign s*ustaSign (1991", Semiotics in tbe +nite( States (1991", The >orms of Meaning (2000, cu M. )anesi" 4i ,lobal Semiotics (2001" P a$at0 cum inte$ac1ionea30 semiotica cu p$ocesele 4i p$odusele 6iolo ice, psi5olo ice 4i cultu$ale. /a$tea de 7a10 este conceput0 ca o sinte30 a ce$cet0$ilo$ sale asup$a t$0s0tu$ilo$ Melementa$eN ale acestei inte$ac1iuni. Ea adun0 la un loc c%te+a din cele mai impo$tante eseu$i ale sale ca$e se ocup0 de p$o6lemele 7undamentale la teo$iei 4i p$acticii semiotice contempo$ane. Aceste eseu$i au 7ost $eela6o$ate su6 7o$ma unui manual coe$ent util %n e al0 m0su$0 semio-ticianului, studenului %n semiotic0 4i teo$ie a comunic0$ii, specialistului %n 4tiin1ele co niti+e, lin +istului, psi5olo ului 4i citito$ului o6i4nuit. /apitolul 1 (M9o1iuni de 6a30N" este nou %n edi1ia a !i-a. El p$e3int0 %nt$-un stil limpede 4i %mp0nat de eLemple conceptele de 6a30 ale anali3ei semiotice. /apitolul 2 (MStudiul semnelo$N" constituie o p$e3enta$e de ansam6lu asup$a 7ascinantului studiu al semio3ei umane, cup$in3%nd 4i o delimita$e a domeniului 4tiin1i7ic al semioticii. Al t$eilea capitol (MIase 7elu$i de semneN" desc$ie 4i eLempli7ic0 cele 4ase cate o$ii 7undamentale de semne P semnalul, simptomul, iconul, indeLul, sim6olul, numele. /eea ce $eiese cu cla$itate din acest capitol este c0 semio30 este caracteristica de7inito$ie a +ie1ii 6iolo ice. Apoi, %n capitolul - (MSemnele-simp-tomN", Se6eoD se concent$ea30 asup$a natu$ii simptomelo$. E inst$ucti+ de o6se$+at c0 anali3a sistemului de simptome co$po$ale enetic p$o $amat ca$e indic0 tipu$ile de 6oal0 %n lumea antic0 a pus temelia 4tiin1ei semnelo$. Actul de inte$p$eta$e a simptomelo$ constituie esen1a anali3ei semio3ice. &n simptom $ep$e3int0 o anumit0 mal7unc1ie sau un p$oces somatic M%nt$e$uptN ca$e, %n mintea medicului, t$imite la sau M$ep$e3int0N o 6oal0, o indispo3i1ie sau o maladie. %n capitolul . (MSemnele indeLicaleN" Se6eoD eLaminea30 apoi ceea este, putem spune, cea mai impo$tant0 cate o$ie de semni7i12 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

ca$e Mcon4tient0N P indeLicalitatea. %n semio3a uman0, aceasta e int$insec0 p$ocesului de t$imite$e la o6iecte, e+enimente 4i 7iin1e din uni+e$s. !ndeLicalitatea se poate mani7esta p$in ocu$en1i semici situa6ili %n %nt$e inte$+alul dint$e actul de indica$e cu de etul a$0t0to$ 4i p%n0 la 7olosi$ea uno$ cu+inte ca aici 4i acolo< Apoi, %n capitolul ( (MSemnele iconiceN" Se6eoD eLaminea30 natu$a iconicit01ii, p$ocesul de semni7ica$e p$in ca$e un semn %4i $ep$e3int0 $e7e$entul p$in simula$ea uneia sau tutu$o$ p$op$iet01ilo$ sale 7i3ice (sau noetice". &ti-li3%nd o am0 la$ 0 de eLemple din natu$0, eLpune$ea lui Se6eoD ne 7amilia$i3ea30 cu ideea c0

iconicitatea constituie un p$incipiu cent$al al o$ ani30$ii 4i modeli30$ii semio3ice %n toate 7o$mele de +ia10. Apoi, %n capitolul F (MSemnele-7e-ti4N", Se6eoD 7ace o eLcu$sie delecta6il0 %nt$-o 3on0 ca$e ilust$ea30 7oa$te cla$ natu$a Msemio3ei sim6oliceN la oameni P semnele-7eti4. /u toate c0 7eti4ismul se %nt%lne4te la p$imate 4i mami7e$e, el este un 7enomen ca$e ilust$ea30 %n mod $ema$ca6il modul %n ca$e semio3a inte$conectea30 p$ocesele 6iolo ice, psi5olo ice 4i cultu$ale. :eti4ul este un mic$ocosm a ceea ce s%ntem P consumato$i de sim6olu$i. !n capitolul 8 (MSemnele lim6a2uluiN" Se6eoD ne aduce apoi %n domeniul eLclusi+ uman al semio3ei +e$6ale. ?im6a e $eali3a$ea sup$em0 a p$ocesului semio3ic t$ans7o$ma1ional co$pmin-te-cultu$0. )a$, dup0 cum ne $eaminte4te el %n mod insistent, lim6a nu este totdeauna o modalitate supe$ioa$0 celei non-+e$-6ale de cunoa4te$e 4i semni7ica$e. /omunica$ea uman0 t$e6uie %ndit0 %n totalitatea ei P ca un p$oces +e$6al Gi non-+e$6al. !n s7%$4it, %n ultimul capitol (M?im6a ca sistem de modela$e p$ima$QN", Se6eoD ne 7u$ni3ea30 una dint$e cele mai cla$e 4i mai plau3i6ile $elat0$i desp$e o$i inea 4i e+olu1ia lim6ii la specia uman0. ?im6a, pent$u Se6eoD, constituie un mi2loc co niti+ util de modela$e a lumii. El s-a de3+oltat pent$u a le pe$mite oamenilo$ s0-4i desc$ie lumea %ncon2u$0toa$e %nt$-un mod e7icient. M@o$6i$eaN, sau lim6a2ul a$ticulat, este un de$i+at al acestei capacit01i de modela$e# ea este, ca s0 7olo!9T>O)&/E>E 13

sim un te$men 6iolo ic $ecent c$eat, o MeLapta$eN din capacitatea lin +istic0. %n esen10, Se6eoD demonst$ea30 c0 semni7ica$ea non-+e$6al0 este, %n pe$specti+a sup$a+ie1ui$ii, mai impo$tant0 dec%t semni7ica$ea +e$6al0 at%t din punct de +ede$e 7ilo enetic c%t 4i onto enetic. E %nt$-ade+0$ di7icil s0 desemn0m o anumit0 tem0 ca 7iind ca$acte$istic0 acesto$ pa ini intelectualmente 7ascinante, %n a7a$a ideii c0 semio3a este +ia10. )e3+olta$ea lui Se6eoD documentea30 mani7est0$ile de semio3a la specii di7e$ite %n cel mai %nalt $ad (de la te$mite la oameni" 4i ne duce la conclu3ia c0 7acultatea de a 7a6$ica semne $ep$e3int0 o st$ate ie 7undamental0 de sup$a+ie1ui$e la toate 7o$mele de +ia10. ?a oameni, pe$sisten1a modului iconic de %ndi$e su e$ea30 c0 conceptele %ncep s0 eListe ca desc$ie$i mimetice sau osmotice ale mediului 7i3ic. Ele s%nt ini1ial le ate de ope$a1iile apa$atului nost$u sen3o$ial. A6ia dup0 ce a2un s0 7ie $utini3ate p$in di7u3iune cultu$al0, ele se eli6e$ea30 de cont$olul sen3o$ic 4i do6%ndesc o calitate a6st$act0. *ent$u Se6eoD, iconicitatea st0 %n mie3ul modului de $eac1ie al o$ anismului uman la lume. /a 4i ma$ele 6iolo EaDo6 +on &eLDiill (18(--19--" P a c0$ui Mdescope$i$eN de c0t$e oamenii de 4tiin10 no$d-ame-$icani se dato$ea30 %n 6un0 pa$te e7o$tu$ilo$ lui Se6eoD P acesta 0se4te un punct de contact %nt$e un cu$ent p$edominant de a6o$da$e 4tiin1i7ic0 a studiului o$ anismelo$ P biologia H 4i cel al t$adi1iei st$ict semiotice< E. +on &eLDiill a demonst$at c0 7ieca$e o$ anism a$e M+ie1iN di7e$ite %n inte$io$ 4i %n eLte$io$. /5eia %n1ele e$ii acestei dualit01i se a7l0 %n st$uctu$a anatomic0 a o$ anismului %nsu4i. Animalele cu anatomii pute$nic di+e$ ente nu t$0iesc %n acela4i tip de lume. 9u eList0, a4ada$, o lume comun0 de $e7e$en1i la ca$e oamenii 4i animalele s0 7ie deopot$i+0 p0$ta4i. Ope$a lui +on &eLDull 4i cea a lui Se6eoD au a$0tat c0 un o$ anism nu pe$cepe un o6iect %n sine, ci %n con7o$mitate cu p$op$iul tip speci7ic de sistem de modela$e mental0 p$eeListent ca$e %i pe$mite s0 inte$p$ete3e lumea 7iin1elo$, a o6iectelo$ 4i a e+enimentelo$ %nt$-o manie$0
1SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

6iolo ic p$o $amat0. *ent$u Se6eoD, acest sistem %4i a$e temeiul %n co$pul o$ anismului, ca$e con+e$te4te %n mod cu$ent lumea eLte$ioa$0 a eLpe$ien1ei %nt$-una inte$ioa$0 a $ep$e3ent0$ii %n 7unc1ie de t$0s0tu$ile speci7ice ale sistemului (e mo(elare cu ca$e e %n3est$at0 o specie anume. Se6eoD a t$ans7o$mat din nou semiotica %nt$-o M4tiin10 a +ie1iiN, $eaduc%nd-o %n 7apt la $0d0cinile ei din 6iolo ia medical0. /u alte cu+inte, el a smuls semiotica de pe o o$ul 7ilo3o7ic, lin +istic 4i 5e$meneutic, unde 7usese culti+at0 +eacu$i de-a $%ndul, 4i a $0s0dit-o %n mai amplul domeniu 6iolo ic de unde a $0s0$it ini1ial. A6o$da$ea 6iolo ic0 a lui Se6eoD 1ine de o pe$specti+0 ca$e u$m0$e4te s0 ce$cete3e modul cum toate animalele s%nt %n3est$ate enetic cu capacitatea de a utili3a %n scopul

sup$a+ie1ui$ii semnalele 4i semnele de 6a30 4i modul cum semio3a uman0 e asem0n0toa$e cu aceast0 capacitate 4i totodat0 di7e$it0 de ea. )in $ealitatea %nsu7le1it0 el eLt$a e elemente $udimenta$e de semio30 %n scopul de a sta6ili o taLonomie a no1iunilo$, p$incipiilo$ 4i p$ocedeelo$ de %n1ele e$e a unicit01ii semio3ei umane. >e3ultatul este un p$o $am de studie$e a cunoa4te$ii umane ca o capacitate 6iolo ic0 ce t$ans7o$m0 $eac1iile 7undamentate sen3o$ial 4i pe cele moti+ate a7ecti+ %nt$-o lume de modele mentale. Semnele s%nt 70u$ite %n o$ anismul uman ca eLtensii ale sistemului de $eac1ie al co$pului. O$ic%t de 6i3a$0 sau de nep0m%ntean0 a$ 7i 7o$ma uno$ c$eatu$i ca$e a$ locui pe alte planete, noi am putea 7oa$te 6ine s0 le $ecunoa4tem totu4i ca animale. Temeiul p$imo$dial al acestei $ecunoa4te$i este 7aptul c0 ele a$ 7i o6li ate s0 dea Msemne de +ia10N. /itito$ul +a constata, nu m0 %ndoiesc nici o clip0, c0 Se6eoD, %n compa$a1ie cu alte 7i u$i ma2o$e din domeniul semioticii, o7e$0 o lectu$0 %nt$utotul delecta6il0. )a$ su6 ma ist$ala sa 7acultate de a t$ansmite un sentiment de delecta$e st0 o p$o7und0 %n1ele e$e a semio3ei. %nt$-ade+0$, p$in t$ans7o$ma$ea studiului lo6al al semio3ei %nt$-o 4tiin10 a +ie1ii, Se6eoD a l0$ it conside$a6il natu$a in+esti a1iei semiotice
!9T>O)&/E>E 1$

4i a t$e3it ast7el tot mai mult inte$es 7a10 de ea din pa$tea 4tiin1elo$ compo$tamentale, co niti+e 4i sociale. )up0 cum demonst$ea30 el peste tot %n pa inile c0$1ii de 7a10, o semiotic0 7undamentat0 6iolo ic ne +a %n 0dui s0 ne 7acem o idee desp$e modul cum inte$ac1ionea30 co$pul 4i mintea pent$u a p$oduce semne, mesa2e, %ndi$e 4i, %n ultim0 instan10, compo$tament cultu$al. RRRR/a$tea de 7a10 este conceput0 a 7i deopot$i+0 o t$ece$e %n $e+ist0 sintetic0 a (6io"semioticii 4i un compendiu de ilust$0$i p$actice desp$e posi6ilitatea ca aceast0 disciplin0 s0 st$uctu$e3e 4i, poten1ial, s0 de3+olte metoda de ce$ceta$e at%t %n domeniul semioticii, c%t 4i %n cel al 6ilo iei. :ieca$e capitol con1ine nume$oase eLempli7ic0$i p$actice 4i pe$specti+e asup$a aplica1iilo$ poten1iale ale semioticii %n studie$ea model0$ii inte$speci-7ice. /u toate acestea, eLpune$ea nu e at%t de ene$al0, %nc%t s0 o7e$e doa$ o t$ata$e eLcesi+ simpli7icat0. Este necesa$ un anumit e7o$t din pa$tea citito$ului pent$u a %n1ele e con1inutu$ile 7iec0$ui capitol. S-a$ putea ca p0$1ile cu ca$acte$ mai te5nic s0 necesite mai multe $eciti$i. !n +ede$ea unei c%t mai 6une %n1ele e$i, am ad0u at la s7%$4it o +ast0 6i6lio $a7ie a luc$0$ilo$ pe 6a3a c0$o$a s-a const$uit concep1ia se6eoDian0, p$ecum 4i un losa$ de te$meni te5nici. "ictoria College +niCersitatea Toronto, @111

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H 9o1iuni de 6a30

:enomenul ca$e deose6e4te 7o$mele de +ia10 de o6iectele ne%nsu7le1ite este semioEa< Aceasta poate 7i de7init0 simplu ca acea capacitate instincti+0 a tutu$o$ o$ anismelo$ +ii de a p$oduce 4i %n1ele e semne< &n semn e o$ice formF 7i3ic0 ima inat0 sau eLte$io$i3at0 (p$int$-un mi2loc 7i3ic oa$eca$e" pent$u a 1ine locul unui o6iect, al unui e+eniment sau sentiment etc, numit0 referent, sau al unei clase de o6iecte, e+enimente, sentimente etc. simila$e (sau %n$udite", numit0 (omeniu referenIial< %n +ia1a uman0, semnele %ndeplinesc mai multe 7unc1ii. Ele le pe$mit oamenilo$ s0 $ecunoasc0 tipa$e %n luc$u$i# ac1ionea30 ca 5idu$i sau planu$i p$edicti+e %n +ede$ea uno$ ac1iuni# se$+esc ca specimene ale uno$ tipu$i speci7ice de 7enomene# 4i enume$a$ea a$ putea continua. /u+%ntul en le3esc cat Spisic0T, de pild0, este un eLemplu de semn uman de un anumit tip P numit Cerbal P ca$e 1ine locul unui $e7e$ent ce poate 7i desc$is ca Mmami7e$ ca$ni+o$ cu coad0, must01i 4i 5ea$e $et$actileN. :ieca$e specie p$oduce 4i %n1ele e anumite tipu$i de semne speci7ice pent$u ca$e a 7ost p$o $amat0 de 6iolo ia sa. Acestea pot +a$ia de la simple semnale co$po$ale la st$uctu$i sim6olice a+ansate, p$ecum cu+intele. Semnele pe$mit 7iec0$ei specii (1" s0-4i semnale3e eListen1a, (2" s0 comunice mesa2e in cad$ul speciei 4i ('" s0 modele3e in7o$ma1ia +enit0 din lumea eLte$ioa$0. Semiotica este 4tiin1a ca$e studia30 aceste 7unc1ii. Scopul acestui capitol inau u$al e de a int$oduce di7e$ite no1iuni de 6a30 pent$u studiul 7o$mal al semio3ei.
20 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

O6iectul semioticii Semiotica a ap0$ut din studie$ea 4tiin1i7ic0 a simptomelo 7i3iolo ice induse de anumite 6oli sau st0$i 7i3ice. Hipoc$at (-(0-'FF %. /$.", %ntemeieto$ul 4tiin1ei medicale occidentale a 7ost cel ca$e a instituit semiotica ca pe o $amu$0 a medicine a+%nd d$ept scop studie$ea sim-tomelor P sim-tomul 7iinc %n 7apt, un semeion Mma$c0, semnN ca$e $ep$e3int0 altce+ dec%t pe sine. Sa$cina p$imo$dial0 a medicului,

sus1inea Hi poc$ate, este de a l0mu$i c0$ui 7apt anume %i 1ine locul un simp tom. )e eLemplu, o +%n0taie, o spu3eal0 sau o du$e$e de % 1in locul unui de et st$i+it, unei ale$ ii cutanate 4i, $especti+ unei $0celi. *$o6lema medical0 este, 7i$e4te, de a deduce c anume este acel ceCa< )ia no3a medical0 este, %n 7apt, 4tiin 10 semiotic0, de +$eme ce ea se 6a3ea30 pe p$incipiul c0 simp tomul 7i3ic se $ep$e3int0 nu pe sine, ci o sta$e sau o condi1iU inte$n0. Medicul ;alen din *e$ am (1'9-199 d. /$.", c%te+, secole mai t%$3iu, a inclus 4i mai decis semiotica %n p$actic# medical0. Studiul semnelo$ %n te$meni nemedicali a de+enit o p$eocu pa$e a 7ilo3o7ilo$ %n 2u$ul epocii lui A$istotel ('8--'22 %. /$. 4i a 7ilo3o7ilo$ stoici. *ot$i+it de7ini1iei lui A$istotel, semnu const0 din t$ei dimensiuniA (1" componenta 7i3ic0 a semnulu p$op$iu-3is (de eL. sunetele ca$e alc0tuiesc cu+%ntul cat sai -isicF;; (2" referentul asup$a c0$uia at$a e aten1ia (o anumitA cate o$ie de mami7e$ 7elin"# 4i ('" e+oca$ea de c0t$e el a une semnificaIii (ceea ce t$ansmite $e7e$entul din punct de +ede $e psi5olo ic sau social". Aceste t$ei dimensiuni s%nt simultaneA este imposi6il cu alte cu+inte s0 te %nde4ti la un cu+%n p$ecum cat (semn +ocal alc0tuit din sunetele c0a0t; 70$0 a tV %ndi %n acela4i timp la tipul de mami7e$ la ca$e se $e7e$0 (mami7e$ul 7elin" 4i 70$0 a t$0i semni7ica1iaBsemni7ica1iile pe$sonale 4i sociale pe ca$e le impune un ata$e $e7e$ent. &$m0to$ul pas ma2o$ %n studiul semnelo$ a 7ost acela 70cut de c0t$e S7. Au ustin ('.---'0 d. /$.", 7ilo3o7 4i %ndi-to$ $eli ios ca$e a 70cut p$int$e p$imii distinc1ia cla$0 dint$e
9OW!&9! )E BAXA #1

semnele naturale (simptome, semnale ale animalelo$ etc." 4i cele conCenIionale (de 7actu$0 uman0" 4i a adoptat concep1ia pot$i+it c0$eia eList0 o component0 inter-retatiCF inclus0 %n totalitatea p$ocesului de $ep$e3enta$e. Eo5n ?ocDe (1('2-1F0-", 7ilo3o7ul en le3 ca$e a sta6ilit p$incipiile empi$ismului, a int$odus studiul teo$etic al semnelo$ %n 7ilo3o7ie p$in ca$tea sa %ssay Concerning Juman +n(erstan(ing (1(90", anticip%nd c0 el le +a %n 0dui 7ilo3o7ilo$ s0 %n1elea 0 inte$coneLiunea dint$e $ep$e3enta$e 4i cunoa4te$e. Sa$cina p$opus0 de el a $0mas %ns0 p$actic neo6se$+at0 p%n0 c%nd ideile lin +istului el+e1ian :e$dinand de Saussu$e (18.F-191'" 4i cele ale 7ilo3o7ului ame$ican /5a$les S. *ei$ce (18'9-191-" au a2uns s0 constituie 6a3a necesa$0 ci$cumsc$ie$ii unui c%mp autonom de in+esti a1ie ce a u$m0$it s0 %n1elea 0 structurile ca$e 7undamentea30 deopot$i+0 p$oduce$ea 4i inte$p$eta$ea semnelo$. *$emisa ca$e c0l0u3e4te semiotica st$uctu$alist0 este, %n 7apt, c0 tipa$ele $ecu$ente ce ca$acte$i3ea30 sistemele semice $e7lect0 st$uctu$ile %nn0scute ale co$pului uman 4i ale psi5ismului uman. Aceasta a$ eLplica de ce 7o$mele de eLp$esie pe ca$e le c$eea30 oamenii 4i la ca$e ei $eac1ionea30 p$etutindeni %n lume s%nt at%t de semni7icati+e 4i de lesne inteli i6ile %n cup$insul cultu$ilo$. %n al s0u Cours (e linguisti'ue generale (191(", manual asam6lat dup0 moa$tea lui de c0t$e doi 7o4ti studen1i, Saussu$e 7olosea te$menul de semiologie pent$u a desemna domeniul p$opus de el pent$u studie$ea acesto$ st$uctu$i. )e4i te$menul lui mai este utili3at %nc0 4i ast03i, p$e7e$at e %ns0 mai +ec5iul te$men de semioticF< Saussu$e a su6liniat c0 studiul semnelo$ poate 7i di+i3at %n dou0 $amu$i P cea sincronicF si cea (iacronicF< *$ima se $e7e$0 la studiul semnelo$ la un moment dat, de $e ul0 %n p$e3ent, ia$ cel de-al doilea la in+esti a$ea modului %n ca$e semnele se sc5im60 ca 7o$m0 4i semni7ica1ie de-a lun ul timpului. Semiotica este deopot$i+0 o GtiinIF, cu p$op$iul s0u co$pus de descope$i$i 4i de teo$ii, 4i o tehnicF de studie$e a tot ce p$oduce semne. !at0 moti+ul pent$u ca$e /5a$les *ei$ce
22

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

a de7init semiotica, a4a cum p$ocedase 4i 7ilo3o7ul Eo5n ?ocDe %naintea lui, ca Mdoct$inaN desp$e semne (*ei$ce 19.8B2A228". /u+%ntul (octrinF n-a 7ost utili3at de c0t$e *ei$ce %n sensul s0u $eli ios, ci mai de $a60 %n accep1ia sa 7undamental0 de Msistem de p$incipiiN. !n u$m0toa$ele capitole %i +om %nt%lni pe mul1i dint$e 7ondato$ii mode$ni ai teo$iei semnelo$. Aici e de a2uns s0 spunem c0 to1i au luc$at %n cad$ele de3+oltate de c0t$e Saussu$e 4i *ei$ce. %e&ini'e( semn)l)i )e7ini1ia dat0 de c0t$e Saussu$e semnului a desc5is calea pe ca$e in+esti a1ia semiotic0 a+ea s0 se an a2e3e %n p$ima 2um0tate a secolului al OO-lea. El 1-a de7init ca pe o 7o$m0 alc0tuit0 (1" din ce+a 7i3ic P sunete, lite$e, estu$i etc. P ceea ce el a numit semnificantul; 4i (2" din ima inea sau conceptul la ca$e t$imite semni7icantul P ceea ce el a numit semnificatul< >ela1ia ca$e se c$eea30 %nt$e unul 4i cel0lalt a numit-o apoi semnificaIie< Saussu$e a conside$at c0 le 0tu$a dint$e semni7icam 4i semni7icat este una a$6it$a$0 pe ca$e oamenii 4iBsau societ01ile au sta6ilit-o dup0 +oie. *ent$u a-4i

atin e scopul, el a a$ umentat c0 nu eList0 nici un moti+ e+ident pent$u a 7olosi, s0 3icem, tree,-om sau arbre (7$." pent$u a desemna Mo plant0 a$6o$escent0N. %nt$-ade+0$, a$ 7i putut 7i utili3at o$ice semni7icant 6ine 7o$mat din o$ice lim60 P un semni7icat 6ine 7o$mat e acela ca$e este compati6il cu tipul de st$uctu$0 o$to $a7ic0, 7onolo ic0 sau de alt 7el ca$acte$istic0 pent$u codul de ca$e 1ine :tree este 6ine 7o$mat %n en le30# tbky, nu". *ei$ce a numit semni7icantul re-resentamen (lite$al Mce+a ca$e 2oac0 $olul de a $ep$e3entaN", 7o$m0 ine$ent0 st$ate iei 7i3ice a $ep$e3ent0$ii p$op$iu-3ise (utili3a$ea sunetelo$, mi4c0$ile m%inilo$ etc. %nt$-un anumit scop $e7e$en1ial". *ei$ce a denumit $e7e$entul obiect, o entitate deplasat0 din p$op$iul conteLt (lumea $eal0" de ocu$en10. Semni7ica1ia pe ca$e o o61inem dint$-un semn a denumit-o inter-retant, su e$%nd c0 ea a$e ca $e3ultat o 7o$m0 de Mne ocie$eN, a4a 3ic%nd, p$in
9OW!&9! )E BAXH
23

ca$e utili3ato$ul de semne e+aluea30 sau $eac1ionea30 la ceea ce %nseamn0 semnul din punct de +ede$e social, conteLtual, pe$sonal etc. P'o*'iet+i st')ct)'(le Semnele de o$ice 7el pot 7i $ecunoscute ca ata$e deoa$ece au anumite p$op$iet01i sau structuri p$edicti6ile 4i $e ulate. )e eLemplu, ma2o$itatea semnelo$ umane au capacitatea de a codi7ica dou0 7elu$i p$ima$e de $e7e$en1i, (enotatiC 4i cono0tatiC, %n 7unc1ie de u3 4i situa$e. DenotaIia este $e7e$entul ini1ial pe ca$e urmFreGte s0-1 capte3e un semn. 4eferentul (enotat sau (enotatum0ul nu este ce+a speci7ic %n lume, ci mai de $a60 o categorie p$ototipic0 a ce+a. )e pild0, cu+%ntul -isicF nu se $e7e$0 la o Mpisic0N speci7ic0, de4i o poate 7ace, ci la categoria de animale pe ca$e le $ecunoa4tem ca a+%nd calitatea de MpisicitateN. Semni7ica1ia denotati+0 a lui -isicF este, a4ada$, %n $ealitate, -isicitatea, o ima ine mental0 p$ototipic0 ma$cat0 de trFsFturi (istinctiCe speci7ice p$ecum Smami7e$T, S 5ea$e $et$actileT, Scoad0 lun 0T etc. Aceast0 ima ine mental0 compo3it0 ne %n 0duie s0 dete$min0m dac0 un animal $eal sau ima ina$ speci7ic luat %n conside$a$e +a int$a %n cate o$ia -isicitFIii< O$, %n semio3a uman0 semnul poate 7i eKtins %n mod li6e$ pent$u a cup$inde alte tipu$i de $e7e$en1i ca$e pa$, p$in asocia1ie sau analo ie, a a+ea ce+a %n comun cu denotatul. Acest p$oces eLtensional e cunoscut su6 denumi$ea de conotaIie, ia$ noii $e7e$en1i s%nt cunoscu1i su6 numele de conotate< S0 lu0m utili3a$ea cu+%ntului cat %n u$m0toa$ele dou0 enun1u$iA (1" MHeYs a cool cat N (pe$soan0 ce pa$e a a+ea calit01i 7eline po3iti+e"# 4i MT5e cat is out o7 t5e 6a N ($e7e$ito$ la un sec$et dat %n +ilea ". S0 not0m c0 $e7e$entul o$i ina$ este implicit %n ata$e u3u$i eLtensionale. O$ice eLtensie conotati+0 a cu+%ntului cat este p$in u$ma$e limitat0 de t$0s0tu$ile distincti+e ale $e7e$entului. Ata$e distinc1ii ale semni7ica1iei se c$istali3ea30 p$in p$op$ietatea ine$ent0 semnelo$ cunoscut0 su6 denumi$ea (e-Fra0
24

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A 9OW!&9! )E BAXA

25

(igmati(tate< S0 eLamin0m u$m0toa$ele pe$ec5i de cu+inteA :l;-in0bin, (2" fun0-un, ('" (uck0luck< Sunetul ini1ial al 7iec0$ei pe$ec5i e di7e$it 4i su7icient pent$u a indica o deose6i$e %n $e7e$in10. Aceast0 t$0s0tu$0 di7e$en1iatoa$e a semnelo$ e cunoscut0 su6 numele de st$uctu$0 -ara(igmaticFPadic0 $ela1ia p$in ca$e o anumit0 t$0s0tu$0 minimal0 dint$-un semn este su7icient0 pent$u a-1 men1ine di7e$en1iat de toate celelalte semne de acela4i 7el. O$, si o6se$+0m c0 cu+intele de mai sus s%nt semne le itime, nu numai din cau30 c0 s%nt di7e$en-1ia6ile %nt$-un mod speci7ic, ci 4i deoa$ece com6ina1ia de sunete din ca$e s%nt const$uite este compati6il0 cu st$uctu$a sila6ic0 din en le30. *e de alt0 pa$te, t-in, tbin, tfun, t-un, t(uck 4i tluck nu s%nt semne le itime %n lim6a en le30 din cau30 c0 ele cont$a+in st$uctu$ii ei sila6ice. St$uctu$a sila6ic0 este cunoscut0, te5nic +o$6ind, ca st$uctu$0 sintagmaticF P adic0 $ela1ia p$in ca$e semnele s%nt const$uite %nt$-o sec+en10 sau com6ina1ie dete$mina6il0. Mesa2ele pot 7i const$uite pe 6a3a uno$ semne i3olate sau, de cele mai multe o$i, ca o com6ina1ie a lo$. Acestea din u$m0 s%nt cunoscute ca teKte< &n teKt constituie, de 7apt o M%nt$e1ese$eN de semne %n scopul de a comunica ce+a. Semnele ca$e int$0 %n compo3i1ia teLtelo$ apa$1in uno$ co(uri speci7ice. Acestea pot 7i de7inite ca sisteme de semne men1inute %n coe3iune de $ela1ii pa$adi matice 4i sinta matice. ;eomet$ia ca$te3ian0, de eLemplu, este un co( deoa$ece a$e tipu$i speci7ice de p$op$iet01i st$uctu$ale. O$, acest cod poate 7i utili3at pent$u a p$oduce anumite tipu$i de teKte# de eL., 50$1i cu linii de latitudine 4i lon itudine, anumite p$oiecte u$6ane (ca pent$u 3ona cent$al0 a Man5attan-ului" 4.a.m.d.

?im6a este 4i ea un cod deoa$ece a$e p$op$iet01i pa$adi matice :-in +s bin; 4i sinta matice L-lan, da$ nu-fan;< !nutil s0 mai spunem, ea poate 7i utili3at0 4i pent$u a p$oduce anumite tipu$i de teKte# de eL., con+e$sa1ii, $omane, poeme etc. E+ident, un teLt nu a$e o semni7ica1ie dec%t dac0 $ecepto$ul teLtului cunoa4te codulBcodu$ile pe 6a3a c0$uiaBc0$o$a a 7ost const$uit 4i doa$ dac0 teLtul t$imite la, su$+ine %n 4i dete$min0 un anumit conteLt s-ecific< /onteLtul este am6ian1a P 7i3ic0, psi5olo ic0 4i social0 P %n ca$e este utili3at sau su$+ine un semn sau un teLt. Semio,( -i 'e*'e,ent('e( O6iecti+ul p$imo$dial al semioticii e de a %n1ele e at%t capacitatea unei specii de a p$oduce 4i %n1ele e semne, cit 4i, %n ca3ul speciei umane, actiCitatea ene$atoa$e de cunoa4te$e pe ca$e capacitatea $especti+0 le pe$mite oamenilo$ s0 o %n70ptuiasc0. /ea dint%i este cunoscut0, dup0 cum s-a a$0tat mai sus, su6 numele de semioEF, %n timp ce a doua acti+itate e cunoscut0 su6 numele de re-reEentare< >ep$e3enta$ea este o utili3a$e deli6e$at0 a semnelo$ pent$u a ce$ceta, clasi7ica 4i, %n consecin10, a cunoaGte uni+e$sul. Semio3a este capacitatea 6iolo ic0 p$op$iu-3is0 ca$e st0 la 6a3a p$oduc1iei 4i %n1ele e$ii semnelo$, de la semnalele psi5olo ice simple p%n0 la acelea ce $e+elea30 un sim6olism de o %nalt0 compleLitate. @ia1a intelectual0 4i social0 a oamenilo$ se 6a3ea30 pe p$oduc1ia, utili3a$ea 4i sc5im6ul de semne 4i $ep$e3ent0$i. /%nd esticul0m, sc$iem, citim, u$m0$im un p$o $am de tele+i3iune, ascult0m mu3ic0, p$i+im o pictu$0 etc, s%ntem an a2a1i %nt$-un compo$tament $ep$e3enta1ional 6a3at pe semne. >ep$e3enta$ea a %n3est$at specia uman0 cu posi6ilitatea de a 7ace 7a10 e7ecti+ aspectelo$ c$uciale ale eListen1ei P cunoa4te$ea, compo$tamentul inten1ional, plani7ica$ea, sociali3a$ea 4i comunica$ea. )e +$eme ce %ns0 acti+it01ile $ep$e3enta1io-nale +a$ia30 de la o cultu$0 la alta, semnele pe ca$e oamenii le 7olosesc 3i de 3i constituie un 4a6lon mediato$ %n +i3iunea desp$e lume pe ca$e a2un s0 o ai60. Ti*)'i .e semne EList0, dup0 cum +om +edea %n $estul c0$1ii de 7a10, 4ase tipu$i ma2o$e de semne pe ca$e semiotica le-a catalo at 4i in2( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

+esti at. Aici e util doa$ s0 le p$e3ent0m 4i s0 le ca$acte$i30m %nt$-o manie$0 ene$ic0. *$imul tip de semn este sim-tomul< /o$pu$ile tutu$o$ animalelo$ p$oduc simptome ca semne de a+e$ti3a$e, da$ indica1iile o7e$ite de ele depind de specie. )up0 cum a demonst$at EaDo6 +on &eLDiill (1909", simptomul este un $e7leL 1in%nd de st$uctu$a anatomic0. Animalele cu anatomii pute$nic di+e$ ente nu +o$ mani7esta %n $ealitate nici o simptomatolo ie comun0. E inte$esant de notat, %n aceast0 o$dine de idei, c0 te$menul de simptom este deseo$i eLtins meta7o$ic pent$u a t$imite la 7enomene intelectuale, emo1ionale 4i sociale ce p$o+in din cau3e ca$e s%nt pe$cepute p$in analo ie cu p$ocesele 7i3iceA M/ompo$ta$ea lo$ e un sim-tom al +$emu$ilo$ noast$eN# MA+e$siunea lo$ $ecip$oc0 este un sim-tom al ci$cumstan1elo$N etc. &n al doilea tip de semn este semnalul< Toate animalele s%nt %n3est$ate cu capacitatea de a utili3a 4i de a $eac1iona la semnalele ca$acte$istice speciei %n scopul sup$a+ie1ui$ii. *0s0$ile, de eLemplu, s%nt p$e 0tite din na4te$e s0 p$oduc0 un tip pa$ticula$ de sunete 4i nici un $ad de eLpune$e la c%n-tecele alto$ specii, dup0 cum nici a6sen1a p$op$iului c%ntec nu au nici un e7ect asup$a sunetelo$ emise de ele. O pas0$e c$escut0 %n i3ola$e +a c%nta, %n 7apt, linia melodic0 7oa$te simpl0 a acelui en de c%ntec ce s-a$ 7i de3+oltat %n mod natu$al la aceea4i pas0$e +enit0 pe lume %n li6e$tate. Asta nu %nseamn0 %ns0 c0 semnali3a$ea animal0 nu e supus0 7acto$ilo$ am6ientali sau adapta1ionali. 9ume$oase specii de p0s0$i au de3+oltat 4i MdialecteN sono$e $e ionale imit%ndu-se pesemne unele pe altele. /ele mai multe semnale s%nt emise automat ca $eac1ie la tipu$i speci7ice de stimuli 4i st0$i a7ecti+e. Ii pent$u c0 mani7est0$ile semnali30$ii animale s%nt $ealmente $ema$ca6ile, nu e de mi$a$e c0 ele %i induc adesea pe oameni %n e$oa$ea de a +edea %n ele mult mai mult dec%t eList0 e7ecti+. &n 6ine cunoscut eLemplu desp$e c%t de lesne s%nt am0 i1i oamenii de semnali3a$ea animal0 este ca3ul lui Jans cel steI, ca$e +a 7i discutat mai 2os.
9OW!&9! )E BAXH 27

O ma$e pa$te a comunic0$ii co$po$ale dint$e oameni se de3+0luie %n 6un0 m0su$0 su6 7o$ma uno$ semnale in+olunta$e. S-a a$0tat, 6un0oa$0, c0 60$6a1ii s%nt at$a4i seLual de 7emei cu pupilele ma$i, ca$e

semnalea30 incon4tient un inte$es pute$nic 4i cu nuan1e seLuale, 70c%nd totodat0 ca 7emeile s0 si a$ate mai tine$e. Asta a$ eLplica moda 7eminin0 $0sp%ndit0 %n Eu$opa cent$al0 p$in anii 1920 4i 19'0 de a utili3a o solu1ie destinat0 instila1iilo$ ocula$e, o61inut0 dint$-un alcaloid c$istalin de$i+at al 6eladonei (M6ella donnaN, adic0 M7emeie 7$umoas0N %n italian0". :emeile de atunci 7oloseau acel d$o deoa$ece c$edeau P co$ect, dup0 cum se +ede P c0 el a$ intensi7ica aspectul 7acial 4i at$acti+itatea seLual0 p$in dilata$ea pupilelo$. Oamenii s%nt %ns0 capa6ili s0 des704oa$e 4i semnale +olunta$e %n anumite scopu$i inten1ionale P de eL., %nclina$ea a7i$mati+0 a capului, clipi$ea, a$unca$ea unei p$i+i$i, uit0tu$a, %n 5ionti$ea, lo+itu$a de picio$, datul din cap. )up0 cum a o6se$+at pe 6un0 d$eptate psi5olo ul Ka$l Bii5le$ (19'-A28", asemenea semnale ac1ionea30 ca $e ulato$i, st%$nind sau in5i-6%nd o anume ac1iune sau $eac1ie. Sisteme de semnali3a$e pot 7i c$eate 4i %n scopu$i sociale con+en1ionale. ?ista uno$ asemenea semnale este +ast0 4i include semnale 7e$o+ia$e, semnale 7umi ene, sema7oa$e, semnale tele $a7ice, semnale Mo$se, lumini de a+e$ti3a$e, $ac5ete luminoase, 7a$u$i, 7ocu$i de semnali3a$e, stea u$i $o4ii, lumini de t$a7ic, ala$me, semnale de calamitate, semnale de a+e$tisment %n ca3u$i de pe$icol, 7luie$0tu$i, si$ene, 6eepe$e, 6u3e$e, cioc0nitu$i, on u$i, clopote 4i to6e. &$m0toa$ele t$ei tipu$i de semne s%nt p$eluate din clasi7ica$ea semnelo$ 70cut0 de *ei$ce, 4i anume iconi, in(eKuri 4i simboluri< conul este un semn conceput ca s0 semene cu, s0 simule3e sau s0-4i $ep$oduc0 %nt$-un 7el sau altul $e7e$entul. :oto $a7iile pot 7i semne iconice deoa$ece se poate conside$a c0 ele %4i $ep$oduc $e7e$en1ii %nt$-o modalitate +i3ual0. /u+intele onomatopeice s%nt tot semne iconice deoa$ece 28 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A ele %4i simulea30 $e7e$en1ii %nt$-o modalitate acustic0. *a$7u-mu$ile din come$1 ca$e su e$ea30 anumite mi$osu$i natu$ale s%nt de asemenea iconice deoa$ece simulea30 mi$osu$ile %nt$-o modalitate a$ti7icial0. Ii lista a$ putea continua. Mani7es-2 10$ile de iconicitate pot 7i +03ute p$int$e specii, su e$%nd c0i aceast0 capacitate de a con7ec1iona $ep$e3ent0$i simulati+e conc$ete ale uni+e$sului, con4tient sau incon4tient, este o capacitate semio3ic0 7undamental0 la cele mai multe (dac0 nu c5ia$ la toate" 7o$mele de +ia10. n(eKul este un semn ca$e t$imite la ce+a sau la cine+a %n, te$menii eListen1ei sau loca1iei sale %n timp sau spa1iu o$i %n2 $apo$t cu altce+a sau altcine+a. :umul este un indeL al 7ocului, indic%nd unde este 7oc# tu4ea este indeLul unei $0celi 4.a.m.d. Aceste semne nu seam0n0 cu $e7e$en1ii lo$, ca iconii# ele indic0 sau a$at0 unde s%nt ace4tia. /ea mai tipic0 mani7esta$e dei indeLicalitate e estul de etului a$0t0to$, al in(eKului, pe ca$e2 oamenii de p$etutindeni %l utili3ea30 instincti+ pent$u a indica sau locali3a luc$u$i, pe$soane 4i e+enimente din lumea %ncon2u$0toa$e. 9ume$oase cu+inte de asemenea mani7est0 o 7o$m0 implicit0 de indeLicalitateA de eL., aici, acolo, sus 4i Mos t$imit la amplasa$ea $elati+0 a luc$u$ilo$ c%nd +o$6im desp$e ele. Simbolul este un semn ca$e st0 %n locul $e7e$entului s0u %nt$-un mod a$6it$a$, con+en1ional. Ma2o$itatea semioticie-nilo$ s%nt de aco$d c0 sim6olicitatea e 7acto$ul ca$e sin ula$i3ea30 $ep$e3enta$ea uman0 %n $apo$t cu cea a tutu$o$ celo$lalte specii, pe$mi1%nd speciei umane s0 $e7lecte3e asup$a lumii %n a7a$a situa1iilo$ de tip stimul-$eac1ie. /u+intele %n ene$al s%nt semne sim6olice. )a$ o$ice semni7icam P o6iect, sunet, 7i u$0 etc. P poate 7i sim6olic. O 7i u$0 %n 7o$m0 de c$uce poate sta %n locul conceptului Mc$e4tinismN# un semn %n @ 70cut cu de etul a$0t0to$ 4i cel mi2lociu poate sta sim6olic %n locul conceptului de M+icto$ieN# albul e o culoa$e ca$e poate sim6oli3a Mcu$01eniaN, Mpu$itateaN sau Minocen1aN, pe c%nd ne $ul sim6oli3ea30 Mnecu$01eniaN, Mimpu$itateaN sau Mde $ada$eaN,
9OW!&9! )E BAXH 29

4i lista poate continua. Aceste sim6olu$i s%nt sta6ilite p$int$-o con+en1ie social0. Al 4aselea 4i ultimul tip de semn ce u$mea30 a 7i discutat %n ca$tea de 7a10 este numele< Acesta este un semn indenti7i-cato$ at$i6uit mem6$ului unei specii %n 7elu$ite modu$i, dup0 cum +om +edea mai apoi, 4i ca$e-1 scoate %n e+iden10 7a10 de ceilal1i. 9umele uman este un semn ca$e identi7ic0 pe$soana %n te$menii uno$ +a$ia6ile p$ecum apa$tenen1a etnic0 4i seLul. 9umele ad0u ate (sup$anumele, po$eclele etc." 7ac 4i mai su6til M$e7e$entul identita$N al numelui. Com)nic('e( non/0e'b(l &nul dint$e p$incipalele o6iecti+e ale studiului 6iolo ic al se-mio3ei este comunicarea non0CerbalF< %n 7apt, ea $ep$e3int0 Mmodul implicitN de comunica$e. 9umai mem6$ii speciei Homo sapiens s%nt capa6ili s0 comunice, simultan sau alte$nati+, at%t p$in mi2loace non-+e$6ale, c%t 4i +e$6ale. ELp$esia Mp$in mi2loace +e$6aleN este ec5i+alent0 oa$ecum cu o eLp$esie p$ecum Mcu a2uto$ul lim6a2uluiN sau

Mcu a2uto$ul sc$isuluiN sau Mcu a2uto$ul unui lim6a2 semicN (de eL., destinat utili30$ii %nt$-un $up de su$3i", ca$e constituie, 7ieca$e %n pa$te, mani7est0$i ale o$ic0$ui lim6a2 natu$al p$eala6il necesa$ cu ca$e 7iin1ele umane s%nt %n3est$ate %n mod deose6it. /u toate acestea, nu to1i oamenii s%nt 4tiuto$i de ca$te sau capa6ili m0ca$ s0 +o$6easc0A %n mod no$mal, copiii mici %4i de3+olt0 capacitatea de a +o$6i, da$ numai t$eptat# unii adul1i nu %4i %nsu4esc niciodat0 +o$6i$ea, ia$ al1ii %4i pie$d +o$6i$ea %n u$ma uno$ t$aume (de eL., o lo+itu$0" sau ca u$ma$e a p$ocesului de %m60t$%ni$e. /5ia$ 4i %n aceste condi1ii, indi+i3ii umani lipsi1i de capacitatea de +e$6ali3a$e P +o$6it, sc$is sau semn P pot continua de $e ul0 s0 comunice non-+e$6al. /u+%ntul limbF9limbaN e utili3at uneo$i %n +o$6i$ea o6i4nuit0 %nt$-un mod inadec+at pent$u a desemna un anumit inst$ument comunicati+ non-+e$6al. :aptul poate c$ea con7u3ie %n conteLtul p$e3ent unde, o$icum, no1iunea de Mlim60N
'0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

t$e6uie 7olosit0 numai %nt$-o accep1ie te5nic0 4i cu $e7e$i., la oameni. &tili30$ile meta7o$ice p$ecum Mlim6a2ul co$pu luiN, Mlim6a 7lo$ilo$N, Mlim6a al6inelo$N sau altele asem0n0 toa$e t$e6uie e+itate. /omunica$ea non-+e$6al0 a$e loc %n inte$io$ul unui o$ anism sau %nt$e dou0 sau mai multe o$ anisme. %n inte$io$ii unui o$ anism, pa$ticipan1ii la actele comunica1ionale po p$esupune P ca su$se a?e mesa2elo$ o$i destinata$i ai lo$ sa 4i una, 4i alta P pe ni+elu$i de inte $a$e ascendente, componente celula$e, celule, 1esutu$i, o$ ane 4i sisteme de o$ ane !n plus, t$0s0tu$i de 6a30 ale o$ ani30$ii 6iolo ice %n totalitatea ei, di$i2ate non-+e$6al %n acel milieu interieur, incluc sinte3a p$oteinelo$, meta6olismul, acti+itatea 5o$monal0T t$ansmite$ea impulsu$ilo$ ne$+oase 4. a. m. d. /omunica$e2 la acest ni+el e studiat0 %ndeo64te (p$int$e alte 4tiin1e" de su6-domenii ale biosemioticii numite -rotosemioticF, microseO mioticF, citosemioticF sau, ene$ic +o$6ind, en(osemioticF /omunica$ea inte$n0 a$e loc p$in inte$mediul uno$ ope$a1ii semice sau al semio3ei c5imice, te$mice, mecanice 4i elect$ice. S0 lu0m, ca eLemplu, un co$p uman, ca$e const0 din ci$ca 2. de mii de milia$de de celule sau de +$eo 2 000 da o$i num0$ul p0m%ntenilo$ %n +ia10 4i s0 conside$0m apoi c0 aceste celule au %nt$e ele coneLiuni di$ecte sau indi$ecte p$i$i mesa2e eLpediate su6 7o$m0 de semne %n di+e$se modalit01i# :ie 4i numai densitatea uno$ asemenea t$an3ac1ii e de-a d$eptul ame1itoa$e. )oa$ o minuscul0 pa$te din ele ne e cunos 2 cut0, 70$0 a putea spune c0 le 4i %n1ele em. Mesa2ele inte$ne includ in7o$ma1ie desp$e semni7ica1ia unei sin u$e sc5eme somatice pent$u toate celelalte, pent$u 7ieca$e $il0 de conZ t$ol lo6al (cum a$ 7i sistemul imunita$" 4i pent$u %nt$ea a $e1ea de ci$cuite de $e la$e inte $ati+e, %ndeose6i c$eie$ul. /ele mai +ec5i 7o$me de comunica$e inte$o$ anismic0 din 6ios7e$a noast$0 se 0sesc la p$oca$iote P cu alte cu+inte, %n cea mai ma$e pa$te c$eatu$i unicelula$e lipsite de nucleu. Acestea[ se numesc %n mod o6i4nuit bacterii< %n ultimele dou0 decenii,
9OW!&9! )E BAXH 31

s-a a2uns s0 se conside$e c0 asocia1iile 6acte$iale s%nt de dou0 7elu$iA colonii locali3ate# un sup$ao$ anism lo6al unic# 4i cele a7late %n inte$ac1iune cu euca$iotele (7o$me de +ia10 6ine cunoscute alc0tuite din celule a+%nd un nucleu cu mem6$an0, %ndeose6i animale 4i plante, da$ 4i multe altele". /oloniile locali3ate de ma$e compleLitate eList0 p$etutindeni pe p0m%ntA s%nt 6acte$ii intestinale, pl0ci denta$e 6acte$iene, pla2e 6acte$iene 4i altele. EList0, desi u$, o 7oa$te nume$oas0 popula1ie 6acte$ian0 at%t %n solu$i, c%t 4i %n sedimentele de pe 7undul %ntinde$ilo$ ac+atice. Asemenea colonii eLt$a in7o$ma1ie adec+at0 uno$ setu$i speci7ice de ci$cumstan1e, %ndeose6i %n ceea ce p$i+e4te sc5im6ul de in7o$ma1ie enetic0. O colonie 6acte$ian0 local0 poate adopta st$ate ii comunica1ionale de sup$a+ie1ui$e 7oa$te so7isticate, cu alte cu+inte ea poate 7unc1iona o +$eme ca un o$ anism multicelula$ unic. Bacte$iile au capacitatea de a ac1iona conce$tat, adic0 %n manie$a unui a $e at planeta$ nelimitat, ca un soi de +ast0 $e1ea de comunica1ii 6iolo ice P oa$ecum asemeni unui inte$net. Acest ansam6lu a 7ost ca$acte$i3at ca su-raorganism, posed%nd mai mult0 in7o$ma1ie de 6a30 dec%t c$eie$ul o$ic0$ui mami7e$ 4i ale c0$ui mi$iade de componente s%nt capa6ile s0 t$anspo$te 4i s0 comunice in7o$ma1ie pent$u a se acomoda tutu$o$ ci$cumstan1elo$ 4i o$ic0$eia dint$e ele. Sup$ao$ anismul 6acte$ian a c$eat condi1ii am6ientale ca$e duc la e+olu1ia unei 7o$me de +ia10 total di7e$iteA euca$iotele. Bacte$iile au eLploatat euca$iotele deopot$i+0 ca 5a6itatu$i 4i 7olosindu-le ca +e5icule pent$u a-4i p$omo+a p$op$ia dispe$sie ulte$ioa$0. %n 7apt, euca$iotele s-au de3+oltat ca u$ma$e a unei succesiuni de asocia1ii int$acelula$e intime %nt$e p$oca$iote. Biolo ii numesc asemenea asocia1ii simbioEe, da$ cum acestea dete$min0 decisi+ di+e$se p$ocese comunica1ionale non-+e$6ale, ele a$ putea 7i ca$acte$i3ate %nt$-un mod mai ene$al ca 7o$me de semio3e 6iolo ice. Biosemio3ele la ni+elul

entit01ilo$ 6acte$iene au de6utat acum mai 6ine de un milia$d de ani 4i se a7l0 ast7el la o$i inea %nt$e ii comunic0$i.
'2 SEM9E?EA O !9TKO)&/E>E G9 SEM!OT!/H

At%t ca 7o$m0, c%t 4i ca +a$ietate a t$an3ac1iilo$ comunica-1ionale, animalele p$e3int0 cea mai ma$e di+e$sitate p$int$e c$eatu$ile +ii. Estim0$ile p$i+itoa$e la num0$ul de specii animale 7luctuea30 de la t$ei milioane la peste t$ei3eci de mili oane. )eoa$ece compo$tamentul 7iec0$ei specii di7e$0 de ce al tutu$o$ celo$lalte P multe dint$e ele 7iind o$icum 7oaA p$eca$ studiate P este e+ident c0 aici se +o$ putea 7ace do c%te+a o6se$+a1ii ene$ale. Animalele comunic0 p$in di7e$ite canale sau com6ina1ii de medii. O$ice 7o$m0 de p$o $ama$e a ene$ iei poate 7i, p$actic, eLploatat0 %n scopul t$ansmite$ii de mesa2e. >ami7ica1iile lo$ conto$sionate nu pot 7i men1ionate aici dec%t %n t$eac0t. S0 lu0m ca un $up de eLemple e+enimentele acustice, %nt$uc%t %n comunica$ea uman0 emisia 4i $ecep1ia sunetelo$ s%nt at%t de omnip$e3ente, $a$itatea p$e3en1ei sunetului %n sc5ema mai ampl0 a eListen1ei 6iolo ice a$ putea p0$ea su$p$in30toa$e, %n 7apt, ma$ea ma2o$itate a animalelo$ s%nt 4i su$de, 4i mute. Ade+0$atul au3 4i p$oduc1ia 7unc1ional0 de sunete p$e+alea30 P ne7iind %ns0 nicidecum uni+e$sal0 P doa$ la cele mai a+ansate dou0 tulpini :-hylla;A A$t$opodele ne+e$te6$ate 4i /o$datele +e$te6$ate (din ca$e 7acem pa$te 4i noi". !n -rimul -hyllum, insectele s%nt cu mult supe$ioa$e ca num0$ 7a10 de $estul $e nului animal. *$int$e ele, sunetul cunoa4te cea mai ma$e $0sp%ndi$e %n $%ndul O$topte$elo$, 4i anume la l0custe, %ndeose6i Dat,didae, mantodae 4i 4+a-6ii-ame$icani, 4i la cicadele din o$dinul Homopte$a. *ose-d%nd cele mai compleLe mecanisme de p$oduce$e a sunetelo$ p$int$e A$t$opode, ele au 4i o$ ane de au3 6ine de3+oltate pe pa$tea ante$ioa$0 a a6domenului. /oleopte$ele sau %n-dacii cup$ind un num0$ destul de ma$e de 7o$me 3 omotoase. )impot$i+0, utili3a$ea sunetului este mai de $a60 $a$0 la A$ac5nide, ca$e includ c0pu4ele, sco$pionii 4i p0ian2enii. )ac0 t$ecem la +e$te6$ate, este util s0 7acem distinc1ie nu doa$ %nt$e comunica1ia non-+e$6al0 4i cea +e$6al0, ci 4i %nt$e comunica1ia non-+ocal0 4i cea +ocal0, u$m%nd s0 int$oducem
9OW!&9! )E BAXH 33

4i alte di7e$en1ie$i din momentul apa$i1iei uneltelo$. Mecanismul +ocal ce ope$ea30 cu a2uto$ul unui cu$ent de ae$ ca$e t$ece peste co$3ile +ocale, pun%ndu-le %n +i6$a1ie, pa$e a se limita doa$ la noi, oamenii, 4i cu anumite distinc1ii, la $udele noast$e cele mai ap$opiate, celelalte mami7e$e, la p0s0$i (%n3est$ate cu si$inL sau la$in e in7e$io$", $eptile 4i am7i6ieni# de4i unii pe4ti utili3ea30 inst$umente de su7lat, ei o 7ac 70$0 7luie$ul constituit de co$3ile noast$e +ocale. )up0 c%te 4tim, %n a7a$a +e$te6$atelo$ de uscat sau a descenden1ilo$ lo$ ma$ini (p$ecum 6alenele", nu se %nt%lne4te nici o +e$ita6il0 pe$7o$man10 +ocal0. Oamenii comunic0 p$in nume$oase canale, unul dint$e ele 7iind cel acustic. /omunica$ea acustic0 dint$e noi poate 7i at%t +e$6al0, c%t 4i +ocal0, dup0 cum ne 4i eLp$im0m %n mod 7oa$te 7$ec+ent. )a$ a4anumitele lim6a2e semice alte$nati+e de3+oltate de c0t$e emi10to$iB$ecepto$i pent$u a 7i utili3ate %n %mp$e2u$0$i speciale sau %n inte$+ale de timp c%nd +o$6i$ea nu e pe$mis0 sau e o6staculat0 de anumite ci$cumstan1e speciale s%nt, de4i %n ene$e +e$6ale, nu +ocale. %n aceast0 cate o$ie s%nt incluse lim6a2ele semice ale indienilo$ din Ame$ica de 9o$d 4i de Sud, lim6a2ele semice a6o$i ene din Aust$alia, sistemele de comunica$e monastice puse %n p$actic0 %n condi1iile uno$ le 0minte ale t0ce$ii 4i anumite lim6a2e semice ocupa1ionale sau teat$ale, ca %n teat$ul de pantomim0 sau unele +a$iet01i de 6alet. Semnala$ea ne+ocali3at0 poate 7i 4i ea aleas0 4i p$e7e$at0 +o$6i$ii c%nd se impune p0st$a$ea sec$etului P de pild0, c%nd un p$in30to$ de 6ase6all p$e7e$0 s0-1 7ac0 pe 2uc0to$ul la 60taie s0 i no$e u$m0to$ul 7el de a$unca$e la ca$e se +a $ecu$ e# sau c%nd un c$iminal %ncea$c0 s0-4i 7e$easc0 de ma$to$i unele mesa2e. ?im6a2e semice mai compleLe utili3ate %n scopul p0st$0$ii sec$etului s%nt cele 7olosite de cultele $eli ioase sau de societ01ile sec$ete, unde int$0 %n 2oc codu$i $ituale pent$u a manipula $ela1iile sociale dint$e ..ini1ia1iN Cs Mneini1ia1iN. /omunica$ea acustic0 la oameni poate 7i, %n plus, somatic0 sau a$ti7icial0. &n 6un eLemplu %n acest sens a+em dac0
34

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

punem %n cont$ast 6%3%itu? sau a4a-numita M+o$6i$e 7luie$at0N p$oduse numai de co$p, cu Msemnali3a$ea p$in to6eN, ca$i necesit0 un anumit 7el de inst$ument de pe$cu1ie (sau maca un t$unc5i de copac". &neo$i, mesa2ele acustice non-+e$6ale -E cu sau 70$0 +o$6i$e P s%nt

t$ansmise 70$0 contact di$ect, di$i spatele uno$ m04ti, p$in inte$mediul uno$ 7i u$i inanimatei ca p0pu4ile sau ma$ionetele, sau al alto$ o6iecte scenice. !nel o dat0, comunica1ia acustic0 somatic0 poate 7i +ocal0, ca uV 1ip0t de spaim0, sau non-+ocal0, ca pocnitul din de ete ci s0 c5emi un c5elne$. Apoi, la oameni, comunica$ea non-+e$l 6al0 %n modalitatea acustic0, la toate comunit01ile cunoscuta a 7ost de3+oltat0 a$tistic su6 7o$ma unei ma$i +a$iet01i de $eal li30$i mu3icale. Acestea pot 7i %nso1ite de un teLt +e$6al (ca %nt$-un c%ntec", 7$edonate 70$0 +e$su$i, p$oduse de tot 7elul de inst$umente mu3icale sau int$oduse %nt$-o ope$0 de a$$i7 de 7oa$te ma$i dimensiuni, eLt$em de compleL0 4i multidi-E mensional0, p$ecum o ope$0. Ast7el, %n timp ce u+e$tu$a la Don ,ioCanni de Mo3a$t este o sonata-alle $o pu$0, %nc%n-\ t0to$ul duet din actul ! dint$e )on ;io+anni 4i Xe$lina, M?a2 ci da$em la manoN, +enind imediat dup0 un $ecitati+ secea (adic0 pu$ +e$6al", 7ace loc unei melodii solo, dup0 ca$e +ocila se %nt$e1es, culmin%nd p$int$-un est de ap$opie$e 4i, %nt$-oi manie$0 dansant0 (adic0, %n m0su$a de (B8", cu ie4i$ea din2 scen0 6$a1 la 6$a1 (MAndiam, andiam mio 6eneN". Ope$a 7iind o 7o$m0 de a$t0 sup$em sinc$etic0, codul mu3ical al luiT Mo3a$t, pe li6$etul lui ?o$en3o da *onte, este sus1inut pe scen0 de o multitudine de codu$i a$tistice non-+e$6ale adi1ionale, p$ecum, p$int$e altele, mimica, deco$u$ile, pune$ea %n scen0, costumele 4i luminile (dup0 cum, altunde+a %n aceea4i ope$0, dansul, a$ta culina$0 4i c5ia$ cea statua$0". St$uctu$i a$tistice poate mai pu1in complicate, da$ compa$a6il amal amate includ 7ilmele sono$e. Ele u3ea30 %ndeo64te de cel pu1in pat$u codu$iA unul +i3ual 4i t$ei auditi+e %n ca$e int$0 +o$6i$ea, mu3ica 4i e7ectele sono$e. >ep$e3en ta1iile ac$o6atice de ci$c, $eali3ate cu a2uto$ul a cel pu1in cin
9OW!&9! )E BAXH
35

codu$i P compo$tamentul dinamic al a$tistului, compo$tamentul luiBei social, costumele 4i alte acceso$ii, acompaniamentul +e$6al 4i acompaniamentul mu3ical P o7e$0 %nc0 o $eali3a$e a$tistic0 com6inat0. /ompleLitatea uluitoa$e a mesa2ului ene$at de e+enimentele teat$ale (%ndemnul lui Hamlet, Mpot$i+e4te-1i estul dup0 cu+%nt, cu+%ntul dup0 estN S111,2, t$ad. de ?eon ?e+i1c5i 4i )an )u1escu. 0 3<t<N o7e$ind doa$ un modest punct de pleca$e" nu poate 7i men1ionat0 aici dec%t %n t$eac0t. Alt tip inte$esant de comunica$e non-+e$6al0 a$e loc %n timpul di$i2atului, ca$e, pot$i+it unei de7ini1ii posi6ile, a$ p$esupune eLt$a e$ea unui maLimum de $e3ultate acustice din o$c5est$0 cu a2uto$ul celo$ mai adec+ate estu$i co$e $a7ice minimale. %nt$-un conce$t pu6lic, di$i2o$ul se pune %n le 0tu$0 nu doa$ cu mem6$ii o$c5est$ei, ci 4i cu pu6licul ca$e asist0 la conce$t. ;estu$ile modelate de %nt$e ul ec5ipament al p0$1ii sale co$po$ale supe$ioa$e P m%ini, 6$a1e, ume$i, cap 4i oc5i P s%nt decodate de c0t$e inst$umenti4ti 4i t$ans7o$mate %n sunet, ca$e dup0 aceea este $et$imis pu6licului. ()i$i2o$ii de ope$0 intonea30 uneo$i 4i teLte." )up0 cum sc$ia $ecent eminentul pianist /5a$les >osenA M*ent$u noi to1i, mu3ica e deopot$i+0 esticula1ie co$po$al0 4i sunet, ia$ le 0tu$a ei p$ima$0 cu dansul nu este niciodat0 total eliminat0.N A+anta2ele sau de3a+anta2ele 7unc1ionale ale di7e$itelo$ canale de comunica$e nu au 7ost niciodat0 anali3ate ap$o7undat, da$ se pot 7ace %n acest sens unele a7i$ma1ii, ca$e, toate celelalte elemente 7iind de alt7el e ale, se aplic0 tutu$o$ animalelo$, inclusi+ omului. &n de3a+anta2 cla$, %n cont$ast, de pild0, cu u$mele c5imice de enul 7e$omonilo$ (mesa e$i c5imici", ca$e tind s0 pe$siste %n timp, este ca$acte$ul de scu$t0 du$at0 al sunetului. *ent$u a cont$aca$a aceast0 t$an3ito$ie-tate, oamenii au $ecu$s %n ultim0 instan10 la sc$is 4i, mai de cu$%nd, au int$odus tot 7elul de dispo3iti+e de %n$e ist$a$e a sunetului. Acest apa$ent nea2uns poate 7i compensat de mai multe a+anta2e pe ca$e le p$e3int0 4i sunetul %n compa$a1ie
'( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

cu alte medii. %nt%i, sunetul e independent de lumin0 4i poa 7i, a4ada$, utili3at 4i 3iua, 4i noaptea. Apoi, el umple %nt$eA spa1iu din 2u$ul su$sei. *$in u$ma$e, nu necesit0 o linie d conecta$e di$ect0 cu destina1ia. %n plus, el p$esupune o c5el tuial0 in7im0 de ene$ ie. ?a ma2o$itatea animalelo$, num co$pul p$oduce sunete P de o6icei, nu e necesa$0 nici o uneai t0. !n ca3ul oamenilo$, sunetul poate 7i modulat de la

4oap2 ta intim0 p%n0 la st$i 0tul cu 60taie lun 0. T$ec%nd %n $e+ist0 cuno4tin1ele desp$e compo$tamen acustic al +e$te6$atelo$, nu putem %nt$ep$inde aici altce+# dec%t o eLamina$e supe$7icial0. *$int$e pe4ti, ca 4i la insect p$oduce$ea sunetelo$ pa$e a a.+ea loc doa$ spo$adic. Ap$oaS toate eLemplele se %nt%lnesc D Teleosteeni, metodele lo$ 7iim de t$ei 7elu$i distincteA p$in st$idula1ia a dou0 component du$e (de pild0, sc$%4nitul din1ilo$"# p$in eLpul3a$ea unui a (un soi de sunet $espi$ato$"# sau p$in +i6$a$ea +e3icii lo$ d ae$. &nii pe4ti miaun0 ca pisicile, al1ii m%$%ie, unii $o50ie c po$cii# al1ii c$onc0nesc, s7o$0ie sau mo$m0ie# unii mu esc, to$c, 6%3%ie sau 4uie$0# unul c5ia$ +i6$ea30 ca o to60. Ii, de4i u$, pe4tii pot au3i (de4i capacit01ile lo$ auditi+e +a$ia30 con side$a6il". Ma2o$itatea am7i6ienilo$ nu pot au3i 4i $a$eo$i p$odu alte sunete dec%t un sc5eunat sla6, da$ 6$oa4tele 4i 6$oa4tele-$%-ioase s%nt de-a d$eptul 0l0 ioase %n 7oa$te multe 7elu$i. >eptilele %n ene$e pot au3i mai 6ine, da$ pu1ine p$oduc sunete (de4i c$ocodilii u$l0 4i $o50ie". *0s0$ile semni7ic0 p$in sunete, emise 4i $ecep1ionate, da$, 4i mai cup$in30to$, p$in a4a-numitele etal0$i P tipa$e dinamice ste$eotipe incluse %n comunica1ie P ca$e p$esupun 4i mi4c0$i 4i postu$i +i3uale. *0s0$ile p$oduc o u$ia40 +a$ietate de +ocali30$i, de la scu$te apelu$i monosila6ice p%n0 la lun i sec+en1e complicate, c%ntecele lo$. &nele p0s0$i pot $ep$oduce, mai mult sau mai pu1in 7idel, cu alte cu+inte Mpapa alice4teN, 3 omote din p$ea2ma lo$, imit%ndu-le pe cele ale alto$ specii 4i, $ema$ca6il, c5ia$ sunete ale +o$6i$ii. Sistemele de
9OW!&9! )E BAXH
37

comunica$e ale p0s0$ilo$, ca$e au 7ost 6ine studiate de-a lun ul multo$ secole, s%nt at%t de ete$o ene, %nc%t nu pot 7i t$atate aici pe m0su$0. Acela4i luc$u se poate spune 4i desp$e multiplele lo$ etal0$i R+i3i6ile, uneo$i uluitoa$e, %n ca$e int$0 uneo$i si pena2ul lo$ spectaculos (de eL., la p0uni sau la p0s0$ile-pa-$adisului", p$ecum 4i const$uc1iile lo$ (ca la pKs0$ile- $0dina$". Mami7e$ele au o$ ane auditi+e 7oa$te ela6o$ate 4i se 6i-3uie pe sim1ul au3ului mai mult dec%t mem6$ii o$ic0$ui alt $up, da$ 4i ele, ca 4i nume$oase p0s0$i, comunic0, c5ia$ dac0 spo$adic, 4i p$in metode non+ocale. &n eLemplu 7amilia$ %n acest sens este compo$tamentul pe$cutant la o$il0, $eali3at p$in i36i$ea pieptului cu pumnii %ncle4ta1i. Ecoloca1ia a$e %n +ede$e 7enomenul p$in ca$e emi10to$ul 4i $ecepto$ul unui 7ascicul de sunete este unul 4i acela4i indi+id# o %nt%lnim la lilieci 4i la anumite mami7e$e ma$ine, ca unele specii de 6alene 4i de del7ini. (/apacitatea ne+030to$ilo$ de a se deplasa p$in ecoloca1ie nu a 7ost demonst$at0." &nele +e$te6$ate, p$ecum 4o6olanii, 4oa$ecii, e$6ilii 4i 5amste$ii, comunic0 %nt$-o am0 inaccesi6il0 au3ului omenesc no$mal, p$in mesa2e ult$asonice. (%n mod analo , cea mai e7icient0 culoa$e pent$u al6inele sociale pa$e a 7i ult$a+ioletul, %n a7a$a spect$ului +i3iunii umane neasistate." Toate ca$ni+o$ele (pisici, c%ini, 5iene etc", ca 4i toate p$imatele, inclusi+ cele mai ap$opiate $ude al omului, maimu1ele, +ocali3ea30 mai mult sau mai pu1in +i u$os. Mani7est0$ile ca$acte$istice ale acesto$ c$eatu$i s%nt %ns0 at%t de 6o ate 4i de +a$iate P de la u$an utanii $elati+ t0cu1i p%n0 la i6onii Mc%n-t0to$iN de o $ema$ca6il0 di+e$sitate P, %nc%t desc$ie$ea lo$ a$ p$etinde o eLpune$e de dimensiunile unei c0$1i. %n loc s0 $isc0m aici 7ie 4i o sc5i10 suma$0, a$ 7i mai util s0 su6liniem c0 maimu1ele %n li6e$tate nu comunic0 +e$6al 4i c0, mai mult P cont$a$ sus1ine$ilo$ insistente din mass-media P, c5ia$ 4i cele mai asidue %nce$c0$i de a inculca maimu1elo$ capti+e indi7e$ent ce 7o$m0 de lim60 natu$al0 au e4uat constant.
38 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H 9OW!&9! )E BAXH 39

%nce$c0$ile de a t$ansmite a6ilit01i lin +istice maimu1elo$ sau o$ic0$o$ alto$ animale (p$ecum mami7e$elo$ ma$ine capti+e sau p0s0$ilo$ de apa$tament" au 7ost intens c$iticate din cau30 c0 %n asemenea ca3u$i s-a$ putea s0 7i 7unc1ionat e7ectul sau ilu3ia Jans cel steI (dup0 cum s-a men1ionat mai sus". )eoa$ece 7enomenul acesta a$e implica1ii p$o7unde asup$a (%nt$e alte posi6ile cuplu$i" comunica1iilo$ om-animal de toate tipu$ile, o $elata$e mai am0nun1it0 a$ putea 7i de 7olos aici. *e scu$t, unui a$m0sa$ pe nume Hans, de la Be$lin, %n anii de $0sp%ntie dint$e +eacul a? OlO-lea 4i al OO-lea, %i me$ ea 7aima c0 e$a capa6il s0 $e3ol+e p$o6leme de a$itmetic0 4i s0 %nt$ep$ind0 4i alte isp$0+i +e$6ale la 7el de imp$esionante, d%nd $0spunsu$i non-+e$6ale p$in atin e$ea cu picio$ul a $0spunsu$ilo$ co$ecte la %nt$e60$i o$ale sau sc$ise ca$e %i e$au ad$esate. O se$ie de teste in enioase au do+edit p%n0 la u$m0 c0 acel cal $eac1iona de 7apt la indicii non-+e$6ale o7e$ite in+olunta$ de c0t$e auto$ul %nt$e60$ilo$. )up0

acea demonst$a1ie a 7elului cum indiciile 7u$ni3ate neinten1ionat pot a7ecta un eLpe$iment asup$a compo$tamentului animal, oamenii de 4tiin10 p$ecau1i 4i $esponsa6ili au %nce$cat pe$manent s0 eLclud0 ac1iunea uneo$i eLt$em de su6til0 a e7ectului cu p$icina. S-a do+edit %n cele din u$m0 c0 eList0 dou0 +a$iante ale ilu3iei Hans cel !ste1A cele 6a3ate pe autoam0 i$e 4i %n ca$e se compl0ceau p$op$ieta$ulBd$eso$ul 4i al1i eLaminato$i# 4i $ep$e3enta1iile cu Mcai minuneN, Mc%ini +o$6ito$iN 4i po$ci sau %4te Msa+anteN P 6a3ate pe %n4el0to$ii deli6e$ate, p$acticate de ilu3ioni4ti p$o7esioni4ti 4i de scamato$i de $%nd (+$eme de multe secole". Semnali3a$ea non-+e$6al0 ilu3ionist0 p$edomin0 %n lumea animalelo$ 4i a oamenilo$. ?a animale, 7o$mele de 6a30 ale ilu3ion0$ii in+olunta$e s%nt cunoscute su6 numele de mimetism. Aici este inclus0 %n ene$e concu$en1a cu modele pe$iculoase p$in mimetism ino7ensi+ eLp$imat %n semnale +i3i6ile sau auditi+e sau p$in mi$osu$i nepl0cute, %n scopul de a-i de$uta pe p$edato$i. ?a oameni, comunica1iile ilu3ioniste %n +ia1a cotidian0 au 7ost studiate de psi5olo i 4i, pe scen0, de p$estidi itato$ii p$o7esioni4ti. *ot 7ace o6iectul 7alselo$ su6stitu1ii di+e$se componente somatice, sin u$e sau %n com6ina1ie A p$i+i$ea, dilata1ia pupila$0, lac$imile, clipi$ile oc5ilo$, eLp$esia 7acial0, su$%sul sau %nc$unta$ea, esticula1ia, postu$a, +ocea etc. /onside$a$ea cu p$ec0de$e de p%n0 acum a e+enimentelo$ acustice nu t$e6uie conside$at0 nicidecum ca o ne li2a$e a alto$ canale %n ca$e pot 7i codi7icate mesa2ele non-+e$6ale, p$int$e ca$e se num0$0 cele c5imice, optice, tactile, elect$ice 4i te$mice. /analul c5imic le antedatea30 pe toate celelalte %n decu$sul e+olu1iei 4i este omnip$e3ent %n toate o$ anismele. /omunica$ea 6acte$ian0 este eLclusi+ c5imic0. *lantele inte$ac1ionea30 cu alte plante p$in canalul c5imic, ia$ cu animalele (%ndeose6i insecte, da$ 4i oameni", pe l%n 0 canalele de contact u3uale, p$in mi2loace optice. )ac0 ma$ea compleLitate a comunic0$ii dint$e plante (denumit0 te5nic 7itosemio30" nu poate 7i mai %ndeap$oape ce$cetat0 aici, se cu+ine cel pu1in s0 men1ion0m dou0 c%mpu$i de inte$es %n$uditeA pl0cutul a$ti7iciu semiotic mino$ al a$an2amentelo$ 7lo$ale# 4i +astul domeniu al $0dinilo$ %n calitate de const$uc1ii semio3ice non-+e$6ale ma2o$e. ;$0dinile de p$otocol, $0dinile peisa istice, $0dinile de le ume, $0dinile ac+atice, $0dinile de co$ali 4i $0dinile Xen $ep$e3int0, toate, $ema$ca6ile c$ea1ii non-+e$6ale, culti+ate %n modu$ile cele mai +a$iate de la t$o6$ian3ii lui Malino=sDi p%n0 la t$adi1ionala kare sansui ( $0din0 uscat0" 2apone30, apoi %n 10$ile islamice, /5ina 4i, cu totul nota6il, %n :$an1a 4i Ma$ea B$itanic Mi$osul (ol7ac1ia, odo$atul, a$omele, mi$osu$ile" este utili3at cu p$ec0de$e %n scopul comunic0$ii, 6un0oa$0, de $ec5ini 4i a$ici, de insectele sociale ca al6inele, te$mitele 4i 7u$nicile, ca 4i de mami7e$ele sociale, ca lupii 4i leii. El este mai pu1in impo$tant la p0s0$i 4i p$imate, ca$e se 6a3ea30 %n ma$e m0su$0 pe +03. %n societ01ile mode$ne, mi$osul este un domeniu de intens0 come$ciali3a$e %n estiona$ea ol7acti+0 a alimente-0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

lo$ 4i a$ticolelo$ de toalet0 le ate de mi$osu$ile nepl0cute ale co$pului 4i de e7ectele p$oduselo$ din tutun. *a$7umu$ile s%nt deseo$i asociate cu d$a ostea 4i poten1a seLual0. /o$pul %nsu4i poate 7i, 4i sin u$, un inst$ument de p$im $an pent$u comunica$ea at%t +e$6al0, c%t 4i non-+e$6al0. Ast7el, la animale, e 6ine 4tiut c0 pisicile 4i c%inii %4i eLpun co$pu$ile %n acte de supune$e 4i intimida$e, dup0 cum o a$at0 7aimoasele desc$ie$i din ca$tea lui /5a$les )a$=in (18F2" desp$e The %K-ression ofthe %motions in Man an( !nima)s< S%nt multe ilust$a1ii 7$apante %n 5idul lui )esmond Mo$$is (19(9", The Juman &oo, 4i %n 7oto $a7iile adunate de <eldon Kees (>uesc5 and Kees 19.(" desp$e 7elul cum este adus0 de o6icei %n 2oc con7o$ma1ia uman0. ?uptele p$o7esioniste co$p la co$p s%nt o dist$ac1ie popula$0 ap0$%nd ca un spo$t ce p$e3int0 dou0 sau un $up de t$upu$i %ncle4tate, icnind 4i mo$-m0ind, %n7$unt%ndu-se %nt$-un 2oc de 7actu$a unei c+asi-mo-$alit01i, %n ca$e 6inele 4i $0ul %4i disput0 +icto$ia, pent$u ca, %n c5ip mai su6til, s0 int$e %n comunica$e cu un pu6lic $eal. Asemenea spectacole se deose6esc de con7$unt0$ile o7iciale cu m0nu4i, %n ca$e int$0 6oLul sau luptele academice, sau de spo$tu$i ca tu$neele de tenis 4i e+enimentele de $up, ca 7ot6alul sau c$ic5etul, %n ca$e $e3ultatul con7$unt0$ii e %n ma$e m0su$0 nesi u$. )ansul este o 7o$m0 de a$t0 compleL0 ce poate eLp$ima %ndi$ea 4i sim1i$ea uman0 p$in t$upul 7olosit ca inst$ument %n nume$oase enu$i 4i %n multe cultu$i. &nul dint$e acestea e 6aletul occidental, ca$e com6in0 sec+en1e de sc5im6u$i es-ticulato$ii ale m%inilo$ 4i picioa$elo$ cu mi4c0$i co$po$ale de 36o$ 4i o mul1ime de alte p$otocoale non-+e$6ale ca$e %4i $0spund unele alto$a, ca mu3ica, costumele, luminile, m04tile, sceno $a7ia, pe$ucile etc. )ansul 4i mu3ica acompania30 de o6icei pantomima sau spectacolele mute. /lo+nii sau mimii t0cu1i %4i suplimentea30 mi4c0$ile co$po$ale cu mac5ia2e 4i

costuma1ii adec+ate.
9OW!&9! )E BAXH
11

ELp$esiile 7aciale P %m6u7na$ea, st$%m6atul din u$0, $idica$ea sp$%ncenelo$, pl%nsul, um7la$ea n0$ilo$ P constituie un sistem de comunica$e pute$nic 4i uni+e$sal, solo sau %n conce$t. Ac1iunea oc5ilo$, inclusi+ p$i+i$ea 4i sc5im6ul $ecip$oc de p$i+i$i, poate 7i eLt$em de pute$nic0 at%t %n %n1ele e$ea unei se$ii de +e$te6$ate %nt%lnite %n +ia1a cotidian0, c%t 4i %n calitate de compo$tament social. )e4i %nc0 din Antic5itate s-au 70cut o6se$+a1ii desp$e $eac1ia pupilei, a6ia %n cu$sul ultimelo$ dou0 decenii s-a de3+oltat un +ast domeniu de ce$ceta$e numit pupilomet$ie. )e mult0 +$eme, p$int$e d$eso$ii animalelo$ de ci$c s-a aplicat ca o $e ul0 nesc$is0 sup$a+e 5e$ea atent0 a mi4c0$ilo$ pupila$e la ele+ii lo$, de eLemplu la ti $i, pent$u a le cunoa4te 7luctua1iile dispo3i1iei. )impot$i+0, se spune c0 u$4ii s%nt Mimp$e+i3i6iliN, p$in u$ma$e pe$iculo4i, tocmai din p$icin0 c0 le lipse4te a7i4a2ul pupila$, ca 4i din cau3a inelasticit01ii 6otului, ca$e, ast7el, nu poate Ma+e$ti3a tele $a7icN desp$e un atac iminent. %n $ela1iile inte$pe$sonale dint$e cuplu$ile umane o dilata$e a dimensiunilo$ pupilei ac1ionea30 e7ecti+ ca un mesa2 nesc$is t$ansmis celeilalte pe$soane (sau %n $apo$t cu un o6iect" 4i eLp$im%nd un inte$es intens, adeseo$i seLual modulat. EList0 multe 4i +oluminoase dic1iona$e, manuale 4i enciclopedii destinate a eLplica 4i ilust$a concep1ia 4i semni7ica1ia m0$cilo$, em6lemelo$, insi nelo$, semnalelo$, sim6olu$ilo$ 4i ale alto$ semne (%n sens lite$al 4i tan i6il", inclusi+ ale semnelo$ de 7iLa$e a +o$6i$ii, ca sc$ie$ea 4i punctua1ia, semnele nume$ice, sim6olu$ile 7onetice, si natu$ile, m0$cile de 7a6$ic0, lo ou$ile, 7ili $anele, piesele 5e$aldice, semnele ast$olo- ice, semnele alc5imice, ca6alistice 4i ma ice, talismanele, semnele te5nice 4i 4tiin1i7ice (ca %n c5imie", picto $amele 4i alte ima ini de acest 7el, multe dint$e ele la$ 7olosite %n pu6licitate. Semnele p$o5i6iti+e :>umatul interEis;, semnele de %nd$uma$e a7i4ate %n ae$opo$tu$i :Pass-ort Control, Men, .omen; sau %n spitale :Pe(iatrie;, semnele $utie$e inte$na1ionale (Trecerea interEisF; s%nt de o6icei completate cu
-2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

semne iconice impuse de ne+oia de a comunica, dincolo de 6a$ie$ele lin +istice, anumite alte$0$i 7i3ice sau 5andicapu$i compa$a6ile. >ami7ica1iile la6i$intice ale comunica1iilo$ optice din lumea animalelo$ 4i pent$u omeni$e s%nt nelimitate 4i necesit0 o t$ata$e sepa$at0. Itiin1ele, p$ecum ast$onomia, 4i a$tele +i3uale s-au des704u$at, %nc0 din +$emu$ile p$eisto$ice, pe canalul optic. Modi7ic0$ile co$pului uman 4i ale aspectului s0u 7i3ic, de la cele nepe$manente, ca pictu$a co$po$al0, mac5ia2ul teat$al sau a$an2amentele capila$e cu$ente, p%n0 la metamo$7o3e c+asipe$manente, cu a2uto$ul uno$ p$ocedee ca sculptu$a co$po$al0, de eL. +ec5iul Mpicio$ de lotusN c5ine3esc sau moda occidental0 a co$setelo$ 7oa$te st$%nse# in7i-6ula1ia, cicat$i3a$ea sau tatua2ul# 4i, mai ene$al +o$6ind, c5i$u$ ia plastic0, toate +e5iculea30 mesa2e P ca $econst$uc1ia, deseo$i cu scop cosmetic, a dimensiunii s%nilo$ la 7emei P p$in mi2loace non-+e$6ale. A$ta pict0$ii mumiilo$ %n E iptul $oman u$m0$ea s0 7u$ni3e3e piese de %nlocui$e a capului sp$e a 7acilita comunica$ea silen1ioas0 a unei pe$soane decedate pe timpul t$ece$ii ei %n +ia1a de dincolo. &n en su$p$in30to$ de compo$tament comunica1ional uman non-+e$6al 4i 70$0 contact di$ect ne este o7e$it de o 7o$m0 6i3a$0 de t$oc cunoscut0 %nc0 de pe +$emea lui He$odot 4i p$e3ent0 4i a3i, dup0 $elat0$ile etno $a7ilo$, ca$e o ca$acte$i3ea30 d$ept Mcome$1 silen1iosN. 9u e implicat de o6icei nici unul dint$e canalele comune di$ecte, ci numai ideea a6st$act0 de sc5im6. Se %nt%mpl0 ce+a de enulA un pa$ticipant la o t$an3ac1ie come$cial0 las0 m0$7u$ile %nt$-un loc p$esta6ilit, apoi se $et$a e %nt$-un punct de o6se$+a1ie a+anta2os pent$u a sup$a+e 5ea neo6se$+at P sau mai de $a60 nu. Se i+e4te apoi cel0lalt pa$ticipant, ca$e eLaminea30 p$odusele l0sate acolo. )ac0 e mul1umit de cele 0site, las0 4i el, %nt$-o cantitate compa$a6il0, alte a$ticole de +%n3a$e. Studiul mani7est0$ilo$ co$po$ale %n spa1iu 4i timp (numit uneo$i -roKemicF; cu $apo$ta$e pe$sonal0, dimensiunile
9OW!&9! )E BAXA 13

adec+ate ale unei cu4ti de $0din0 3oolo ic0, amplasa$ea 6i$ou$ilo$, claselo$, sec1iilo$ unui spital, eLpo3i1iilo$ din mu3ee 4i ale$ii 4i nenum0$ate alte p$oiecte a$5itectu$ale p$esupun, toate, aLiolo ia +olumului 4i a du$atei. Ha$ta este o $ep$e3enta$e $a7ic0 a unui mediu, con1in%nd elemente deopot$i+0 pictu$ale 4i nepictu$ale sau sim6olice, de la c%te+a con7i u$a1ii simple p%n0 la planu$i de detaliu compleLe sau alte dia $ame 4i ecua1ii matematice. Toate 50$1ile s%nt 4i indeLicale. Ele me$ de la cele

locale, ca 6ine cunoscuta $ep$e3enta$e polic$om0 a met$oului londone3, p%n0 la placa de metal inte$alactic0 de pe na+a spa1ial0 *ionee$ 10 ca$e-4i u$mea30 cu$sa %n a7a$a sistemului nost$u sola$. Toate o$ anismele comunic0 p$in inte$mediul uno$ modele ( +mBelt0uri sau lumi indi+iduale, 7ieca$e %n con7o$mitate cu o$ anele sale de sim1 spe-cio-speci7ice, de la cele mai simple $ep$e3ent0$i ale mane+$elo$ de ap$opie$e 4i $et$a e$e, p%n0 la cele mai so7isticate teo$ii cosmice ale lui 9e=ton 4i Einstein. A$ 7i 6ine s0 ne amintim c0 Einstein 4i-a const$uit ini1ial modelul s0u de uni+e$s din semne non-+e$6ale, Mde tip +i3ual 4i, unele, de tip muscula$N. A4a cum %i sc$ia unui cole %n 19-.A M/u+intele sau lim6a, a4a cum s%nt ele sc$ise sau $ostite, nu pa$ a 2uca nici un $ol %n mecanismul meu de %ndi$e. Entit01ile 7i3ice ca$e pa$ a se$+i ca elemente %n %ndi$e s%nt anumite semne 4i unele ima ini mai mult sau mai pu1in cla$e ca$e pot 7i V +oit] $ep$oduse 4i com6inate.N A6ia mai t%$3iu 4i Mdoa$ %nt$-un stadiu secunda$N, dup0 o munc0 %ndelun at0 4i du$0 pent$u a-4i t$anspune const$uctul non-+e$6al %n Mcu+inte con+en1ionale 4i alte semneN, a2un ea s0-1 poat0 comunica 4i alto$a.

Studiul semnelo$
;%ndi1i-+0 ce anume au %n comun aceste 3ece mici d$ameA ^ &n $adiolo identi7ic0 o opacitate pe $adio $a7ia to$acic0 a unui pacient 4i pune dia nosticul de cance$ pulmona$. ^ &n meteo$olo $ema$c0 o c$e4te$e a p$esiunii 6a$ome-t$ice 4i ela6o$ea30 p$o no3a pent$u 3iua u$m0toa$e 1i-n%nd seama de aceast0 sc5im6a$e. ^ &n ant$opolo o6se$+0 un compleL de sc5im6u$i ce$emoniale p$acticate %nt$e mem6$ii unui t$i6# ea t$a e conclu3ii analitice desp$e sistemul politic, economia 4i o$ ani3a$ea social0 a popula1iei pe ca$e o studia30. ^ &n p$o7eso$ de 7$ance30 a$at0 o 7oto $a7ie cu un cal. Ele+ul s0u ame$ican spuneA M5o$seN. *$o7eso$ul d0 din cap de3ap$o6ato$ 4i p$onun10A Mc5e+alN. ^ &n isto$ic eLaminea30 sc$isul de m%n0 al unui 7ost p$e4edinte 4i pe 6a3a lui t$a e conclu3ii desp$e pe$sonalitatea su6iectului s0u. ^ &n ce$cet0to$ al K$emlinului, din 7osta &niune So+ietic0, o6se$+0 ap$opie$ea unui mem6$u al 6i$oului politic de sec$eta$ul ene$al al pa$tidului la 7esti+it01ile de 1 Mai 4i 7ace con2ectu$i desp$e po3i1ia pe$sona2ului $especti+.
ST&)!&? SEM9E?O>
1$

^ %nt$-un p$oces este adus0 ca p$o60 o amp$ent0 di ital0 comp$omi10toa$e# inculpatul este condamnat pe 6a3a acestei p$o6e. ^ &n +%n0to$ o6se$+0 %n 30pad0 $upu$i de u$me d$eptun 5iula$e ca ni4te c%$li e ascu1ite aduc%nd a pinteni canini# u$ma picio$ului ante$io$ a$e o lun ime de 1. cm 4i o l01ime de 1' cm, ia$ dimensiunile co$espun30toa$e ale u$mei picio$ului poste$io$ s%nt de 1. pe 11 cm. *e t$aseu se 0sesc eLc$emente s7e$ice lun i de 20-'0 mm 4i late de 1.-20 mm. @%n0to$ul p$esupune, cu un $ad %nalt de p$o6a6ilitate, c0 %n 7a1a lui me$ e la t$ap un ce$6 =apiti mascul. ^ &n om se pomene4te c0 e 7iLat cu p$i+i$ea de un c%ine, ca$e m%$%ie, lat$0, %4i 1ine capul sus 4i cea7a a$cuit0, 6u3ele cont$actate +e$tical 4i din1ii de3+eli1i, u$ec5ile e$ecte 4i aplecate %n 7a10. Omul t$a e conclu3ia c0 se a7l0 %n p$ime2die iminent0 de a 7i atacat 4i ia m0su$i de ap0$a$e. ^ &n p0un se eLpune ostentati+ %n 7a1a unei p0unite imp$esiona6ile# ea se $ote4te cu $apiditate 4i se a4a30 pe 2os. &$mea30 copula1ia. /ei dint$e noi ca$e p$actic0 semiotica tind s0 t$ate3e aceste %nt%mpl0$i la 7el, %n po7ida deose6i$ilo$ su6stan1iale 4i e+idente de cad$u, de pa$ticipa$e a uno$ pe$sona2e umane sau necu+%nt0toa$e 4i multo$ alto$ +a$ia6ile. /eea ce ne %nd$ept01e4te s0 p$oced0m ast7el este o ope$a1ie a6st$acti+0 ca$e $educe 7ieca$e episod la un ca3 de semioEF sau de ac1iune semic0. )in acest punct de +ede$e, semiotica nu se $e7e$0 c%tu4i de pu1in la lumea M$eal0N, ci la unele modele $eale complementa$e sau alte$nati+e ale acesteia 4i P cum %ndea ?ei6ni3 P la un num0$ in7init de lumi posi6ile 4i concepti-6ile ant$opolo ic. Ast7el semiotica nu de3+0luie niciodat0 ce
-( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

anume este lumea, ci ci$cumsc$ie ceea ce putem 4ti desp$e ea# cu alte cu+inte, ceea ce desc$ie un

model semiotic este nu M$ealitateaN ca ata$e, ci natu$a a4a cum ne este ea de3+0luit0 de c0t$e metoda noast$0 de in+esti a1ie. Este %n discu1ie inte$ac1iunea dint$e Mca$tea natu$iiN 4i desci7$ato$ul ei uman. )istinc1ia aceasta poate 7i ilust$at0 p$in compa$a1ia cu un pesca$ ca$e-4i a$unc0 plasa# m0$imea pe4tilo$ pe ca$e-i poate p$inde este limitat0 de mo$7olo ia plasei, da$ acest 7apt nu a$e nici o consecin10 pent$u i5tiolo ie. &n concept al Msistemelo$ de modela$eN a ocupat o po3i1ie cent$al0 %n a4a-numita 4coal0 de la Mosco+a 4i Ta$tu %nc0 din anii 19(0, da$, 7iind de$i+at dint$-o $ep$e3enta$e a lim6ii %n lin +istica st$uctu$al0, el s-a concent$at asup$a cultu$ii 4i a eLclus tot $estul natu$ii, %n secula$a c0uta$e 7ilo3o7ic0 a $ealit01ii, s-au su e$at dou0 puncte de pleca$e alte$nati+eA 4i anume c0 st$uctu$a 7iin1ei e $e7lectat0 %n st$uctu$i semiotice, ca$e constituie ast7el modele sau 50$1i ale $ealit01ii# sau c0 luc$u$ile stau in+e$s, 4i anume c0 st$uctu$ile semiotice s%nt +a$ia6ile independente, ast7el %nc%t $ealitatea de+ine o +a$ia6il0 dependent0. )e4i am6ele +i3iuni s%nt asediate de nume$oase di7icult01i, o +e$siune a celei de-a doua, p$opus0 de c0t$e un 6iolo e$man $ema$ca6il p$in p$oducti+itatea sa, EaDo6 +on &eLDii& (18(-19--", su6 si la de +mBeltforschung P a c0$ei t$aduce$e ap$oLimati+0 a$ 7i Mce$ceta$e a uni+e$su$ilo$ su6iecti+eN P s-a do+edit a 7i cea mai consonant0 cu semiotica mode$n0 (ca 4i cu etolo ia". Aceea4i atitudine a 7ost eLp$imat0 de c0t$e 9iels Bo5$ c%nd a $0spuns la o6iec1ia c0 $ealitatea este mai impo$tant0 dec%t lim6a c0$eia %i este su6iacent0# Bo5$ a $eplicatA MS%ntem suspenda1i %n lim60 %nt$-un asemenea mod, %nc%t nu putem spune ce este sus 4i ce este 2osN (:$enc5 4i Kenned, 198.A'02". Semnele 4i-au do6%ndit e7icacitatea p$in adapta$e e+oluti+0 la cap$iciile +mBelt0Clm m%nuito$ului de semne. /%nd +mBelt0ul se sc5im60, aceste semne pot de+eni o6stacole, ia$ p$oduc0to$ul de semne poate disp0$ea.
ST&)!&? SEM9E?O>
1

O (bo'.('e biolo2ic ( st).i)l)i semnelo' *ot$i+it incompa$a6ilului 7ilo3o7 4i polimat /5a$les Sande$s *ei$ce (18'9-191-", pe 6un0 d$eptate numit Mcel mai o$i inal 4i mai multilate$al intelect pe ca$e 1-a dat Ame$ica p%n0 acumN (:isc5 1980A 1" 4i ca$e a $e+i o$at ca nimeni altul semiotica, doct$ina antic0 a semnelo$, semio3a p$esupune o $ela1ie t$iadic0 i$educti6il0 %nt$e un semn, o6iectul 4i inte$-p$etantul s0u. Acest t$io de te$meni 4i 7amilia lo$ au a$monice 7ilo3o7ice cu ample $e3onan1e. %nainte de a t$ece %n $e+ist0 c%te+a dint$e ele, a4 +$ea s0 m0 op$esc asup$a unei de7ini1ii o6i4nuite a semioticii 4i s0-i eLamine3 o clip0 componentele 4i c%te+a dint$e consecin1e. Mate$ia semioticii, dup0 cum se sus1ine adesea, este sc5im6ul de mesa2e P %nt$-un cu+%nt comunicarea< ?a aceasta t$e6uie ad0u at numaidec%t c0 semiotica este cent$al p$eocupat0 de studiul semnificaIiei< Semiotica poate 7i, a4ada$, clasi7icat0 ca $amu$a pi+ot a unei 4tiin1e inte $ate a comunic0$ii, c0$eia, p$in ca$acte$ul ei de in+esti a1ie metodic0 a natu$ii 4i constitui$ii codu$ilo$, %i 7u$ni3ea30 un cont$apunct indispensa6il. Mesa2ul este un semn sau un 4i$ de semne t$ansmise de la un p$oduc0to$ sau de la o su$s0 de semne c0t$e un $ecepto$ de semne sau o destina1ie. O$ice su$s0 sau o$ice destina1ie $ep$e3int0 o entitate +ie sau p$odusul unei entit01i +ii, p$ecum un calculato$, un $o6ot, ni4te automate %n ene$e, sau o 7iin10 sup$anatu$al0 postulat0, ca atunci c%nd un 60iat (su$sa", %n enunc5i (mesa2 non-+e$6al", %4i implo$0 di+initatea (destina1ia". M%l $o pe )omnul su7letul s0-mi iaN (mesa2 +e$6al". E impo$tant s0 a+em con4tiin1a 7aptului c0 numai 7iin1ele +ii 4i eLtensiile lo$ ne%nsu7le1ite s%nt supuse semio3ei, ca$e se +ede ast7el %n0l1at0 la $an ul de at$i6ut c$ite$ial necesa$, dac0 nu 4i su7icient, al +ie1ii. *$in Mluc$u$i +iiN se %n1ele nu numai o$ anismele ca$e apa$1in unuia dint$e cele cinci $e nu$i, 4i anume Mone$a, *$otoctista, Animalia, *lantae 4i :un i, ci 4i totalitatea p0$1ilo$ lo$ componente de3+oltate ie$a$5ic, %ncep%nd cu o celul0, unitatea semio3ic0 minimal0,
18 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

co$espun3%nd dup0 cum se estimea30 unui num0$ de ap$oLimati+ cinci3eci de ene sau de ap$oLimati+ o mie de milia$de (!O12" de atomi int$icat o$ ani3a1i. (@i$u4ii s%nt omi4i din cau30 c0 ei nu s%nt nici celule, nici a $e ate de celule." /o$pu$ile noast$e $ep$e3int0 asam6la2e de celule, %n num0$ de ap$oLimati+ o sut0 de mii de milia$de (!O1-", $ecip$oc a$moni3ate p$int$-un 7luL ne%ncetat de mesa2e +itale. O$i inea celulelo$ cu nucleu constituie isto$ia con7u3 %n1eleas0 a cola6o$0$ii sim6iotice 4i semio3ice dint$e unicelule P popula1ii de al e al6ast$e 4i 6acte$ii 70$0 componente inte$ne apa$ente# ele s-au de3+oltat %n mai pu1in de un milia$d de ani dup0 7o$ma$ea *0m%ntului (4i u$me 6o ate ale eListen1ei lo$ au 7ost $ecoltate %n ;$oenlanda".

/elulele simple, dup0 cum se c$ede, s-au contopit 4i au alc0tuit con7ede$a1ii compleLe de celule din ca$e este alc0tuit0 7ieca$e 7iin10 +ie. Ele, la $%ndul lo$, s%nt inte $ate %n o$ ane, o$ anele %n o$ anisme, 7o$m%nd sisteme sociale de o tot mai ma$e compleLitate. Ast7el, 7i3ica, 6iolo ia, psi5olo ia 4i sociolo ia %4i au 7ieca$e p$op$iul ni+el speci7ic de semio30. /odul enetic u+e$nea30 sc5im6ul de mesa2e la ni+el celula$# 5o$monii 4i neu$ot$ansmi10to$ii media30 %nt$e o$ ane 4i %nt$e ei %n4i4i (sistemul de ap0$a$e imu-nita$0 4i sistemul ne$+os cent$al s%nt intim %mpletite p$int$-un cu$ent dens de t$a7ic de mesa2e %n du6lu sens", 4i o +a$ietate de mesa2e non-+e$6ale 4i +e$6ale con2u 0 o$ anismele %nt$-o $e1ea de $ela1ii $ecip$oce ca 4i cu $estul am6ientului lo$. A4a cum a desc$is %n mod plastic :$anc, ois Eaco6 (19F-A'20" aceast0 p$o $esie, Mde la o$ ani3a$ea 7amilial0 la statul mode$n, de la $upul etnic la coali1ia de na1iuni, o %nt$ea 0 se$ie de inte $0$i se %ntemeia30 pe o +a$ietate de codu$i cultu$ale, mo$ale, sociale, politice, economice, milita$e 4i $eli ioase. !sto$ia omeni$ii este mai mult sau mai pu1in isto$ia acesto$ inte $oni 4i a modului %n ca$e ei se alc0tuiesc 4i se modi7ic0.N Semio3a de pe un ni+el supe$io$ din ie$a$5ia inte $onilo$ este i$educti6il0 la cea de pe ni+elul in7e$io$, 4i anume %n ultim0 instan10 la 7i3ic0 (*oppe$ 4i Eccles 19FF".
ST&)!&? SEM9E?O>
13

/ompo$tamentul semio3ic c5ia$ 4i al $up0$ilo$ o$ anis-mice ma2o$e, cu di7e$ite modu$i de +ia10, a 7ost ine al studiat. !n st$uctu$a natu$ii, plantele s%nt, %n p$imul $%nd, p$oduc0to$i# o eLamina$e a conduitei lo$ comunicati+e, su6 denumi$ea de M7itosemiotic0N, a %nceput a6ia %n 1981, c%nd semioticia-nul e$man Ma$tin K$ampen a pu6licat un p0t$un30to$ a$ticol p$o $amatic su6 acest titlu. ?a polul opus al plantelo$ se a7l0 ciupe$cile, fungi, 7acto$ii de descompune$e ai natu$ii# cuno4tin1ele noast$e desp$e tipul lo$ speci7ic de semio30 este %nc0 4i mai $udimenta$. !nte$esul maLim s-a concent$at p%n0 acum asup$a animalelo$ (3oosemiotica", in e$ato$ii, ca$e media30 %nt$e celelalte dou0 4i, dup0 ceea ce consum0, pot 7i clasi7icate ca ie$6i+o$e sau $0pitoa$eA 7elul lo$ de 5$0ni$e poate ma$ca 4i ca$acte$ul $ecu$sului lo$ $especti+ la utili3a$ea semnelo$. E de notat c0 t$a7icul de mesa2e %n pat$u din cele cinci $e nu$i este eLclusi+ non-+e$6al# mesa2ele +e$6ale au 7ost identi7icate numai la animale, ia$ de3+olta$ea maLim0 ele 4i-o atin doa$ la una dint$e su6speciile eListente, Jomo sa-iens sa-iens< /ea mai distincti+0 t$0s0tu$0 a oamenilo$ este aceea c0 numai ei, de-a lun ul %nt$e ii lo$ +ie1i te$est$e, au la dispo3i1ie dou0 $epe$to$ii semice sepa$ate, da$, 7i$e4te, total com6inate A cel non-+e$6al P e+ident de$i+at de la st$0mo4ii lo$ mami7e$ele, %ndeose6i p$imatele P 4i un sup$ast$at +e$6al eLclusi+ uman. Acesta din u$m0 constituie mate$ia celei mai a+ansate 4i mai %nalt 7o$mali3ate $amu$i a semioticii, lingCistica generalF, studiul $ela1iilo$ +e$6ale 4i al 7undamentului lo$ $amatical su6iacent. )e7ini1ia p$opus0 aici p$esupune un p$oduc0to$ de mesa2e sau o su$s0 4i un $ecepto$ sau o destina1ie. %n eLemplele de mai sus, su$sele 4i destina1iile eListente sau odinioa$0 +ii se $e 0sesc %n $olu$i ca acelea 2ucate de pacient 4i de medic# de etno $a7ul de te$en 4i de in7o$mato$# de p$o7eso$ 4i de ele+# de isto$ic 4i de 7osta 7i u$0 pu6lic0# de politicianul st$0in a7lat la distan10 4i de politolo # de ce$6ul =apiti 4i de +%n0.0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H to$# de c%ine 4i de +ictima poten1ial0# de p0un 4i de p0unit0. Ba$omet$ul citit de meteo$olo este un inst$ument de o6se$+a1ie 7a6$icat de om, 4i anume unul dint$-o clas0 de po-ten1atoa$e ale sim1u$ilo$, ca de pild0 o came$0 cu 6ule, const$uit0 %n scopul de a 7ace pe$cepti6ile mesa2e impe$cepti6ile# ast7el, nici un 7i3ician nu poate M+edeaN cu ade+0$at pa$ticulele su6atomice, nici c5ia$ cu a2uto$ul celui mai pute$nic mic$oscop elect$onic (sau al unui compleL accele$ato$-detec-to$", ci doa$ (cel mai simplu spus", micile 6ule de 5id$o en p$oduse de ele P 6ulele de +apo$i din $e3e$+o$ le M$ep$e3int0N, adic0 le modelea30 inte$ac1iunile. /%t desp$e de$mato li7ul p$e3entat t$i6unalului, el 7unc1ionea30 aici ca un mesa2-p$in-conti uitate p$o6ati+ sinecdotic desp$e +ino+01ia unui c$iminal p$e3umat.

%n o$ice t$an3ac1ie dat0, su$sa este cu necesitate cuplat0 la o destina1ie p$in inte$mediul unui canal# +a$ietatea uno$ ata$e c0i de t$anspo$t e limitat0 de sen3o$iul speci7ic al 7iec0$uia. Aceast0 sta$e de luc$u$i a 7ost ele ant $e3umat0 de c0t$e ;eo$ e )al a$no (auto$ul sco1ian al luc$0$ii !rs signorum, un admi$a6il t$atat semiotic din a doua 2um0tate a secolului al O@!!lea"A MEste ade+0$atN, sc$ia el %n 1(80, Mc0 toate sim1u$ile s%nt mai mult sau mai pu1in in7o$mato$i ai su7letului, c0ci, de4i ele %4i au limitele lo$ distincte 4i o6iectele p$op$ii at$i6uite lo$ p$in natu$0, el este capa6il s0 le 7oloseasc0 se$+iciile c5ia$ 4i %n cele mai a6st$acti3ate no1iuni 4i %n cea mai a$6it$a$0 alc0tui$e.N )al a$no mai spune c0 Mnatu$a pa$e a 7i p$e 0tit cu deose6i$e dou0, au3ul 4i +03ul, sp$e a 4i le pune %n slu26a saN, da$ aceasta e o conside$a1ie supe$7icial0. !ncompa$a6il mai st$0+ec5i s%nt mesa2ele molecula$e, ia$ canalul c5imic este cel mai eLtins. T$ei dint$e ni+elu$ile ie$a$5ice ale cont$olului endosemiotic 6a3ai s%nt $e late de codul enetic, de $eac1iile imunita$e umo$ale 4i mediate celula$ 4i, $especti+ (o dat0 cu apa$i1ia 6u$e1ilo$", de ma$ele num0$ de peptide p$e3ente %n sistemul ne$+os cent$al 4i 7unction%nd ca neu$ot$ansmi10to$i. Sim1u$ile ol7acti+ 4i ustati+ s%nt 4i ele
ST&)!&? SEM9E?O> $1

deopot$i+0 semioc5imice. /5ia$ 4i %n ca3ul +03ului, impactul 7otonilo$ asup$a $etinei a7ectea30 di7e$en1iat capacitatea pi mentului $odopsina, ca$e umple 6astona4ele pent$u a a6so$6i lumina de di+e$se lun imi de und0, condi1ie a p$incipiului uni+a$ia1iei. @i6$a1iile acustice 4i tactile 4i impulsu$ile t$imise p$in sim1u$ile te$mice s%nt, de asemenea, t$ans7o$mate %n mesa2e elect$oc5imice. Oamenii 4i nume$oase alte animale s%nt conectate p$in mai multe canale simultan sau succesi+. *$eluc$a$ea pa$alel0 a mesa2elo$ int$oduce un $ad de $edundan10, %n +i$tutea c0$uia de+ine mai p$o6a6il c0 e$o$ile de $ecepta$e +o$ 7i $eduse la minimum# se poate %ns0 ca mesa2ele colimate s0 se cont$a3ic0 $ecip$oc P acesta e $olul pe ca$e-1 2oac0 o 7i u$0 $eto$ic0 p$ecum i$onia %n discu$sul +o$6it sau sc$is, ca 4i po3i1ia de a$cui$e a spin0$ii la o pisic0 domestic0 %n 3oosemiotic0. Mesa2ele 9u se 4tie cum anume ene$ea30 P sau, ca s0 7olosim un te$men mai pu1in sup$a%nc0$cat P 7o$mulea30 ma2o$itatea su$selo$ mesa2ele. :iin1ele umane s%nt capa6ile s0 lanse3e un num0$ eno$m de mesa2e inedite adec+ate unei +a$iet01i inde7inite de conteLte, da$ compleLitatea p$elu0$ii lo$ ini1iale de c0t$e acea s7e$0 limitat0 spa1ial a 1esutului cunoscut su6 numele de c$eie$ $0m%ne o eni m0. *e scu$t %ns0 mesa2 ele-7o$-mulate-ca ata$e t$e6uie s0 su7e$e o ope$a1ie t$aducti+0 sp$e a 7i eLte$io$i3ate su6 7o$m0 de 4i$u$i se$iale adec+ate canalului sau canalelo$ alese pent$u a sta6ili le 0tu$a cu destina1ia. Aceast0 t$ansmuta1ie neu$o6iolo ic0 dint$-o 7o$m0 de ene$ ie %n alta se nume4te co(ificare< /%nd destina1ia detectea30 4i eLt$a e din canal mesa2ele codate, t$e6uie e7ectuat0 alt0 t$a-duc1ie, u$mat0 de %nc0 o se$ie de t$ans7o$m0$i, %nainte ca s0 poat0 a+ea loc inte$p$eta$ea# aceast0 $econ+e$sie 7undamental0 se nume4te (eco(ificare< /odi7ica$ea 4i decodi7ica$ea p$esupun un cod, un set de $e uli neam6i ue p$in ca$e mesa2ele s%nt con+e$ti6ile dint$-o $ep$e3enta$e %n alta# codul este ceea
.2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

ce se p$esupune c0 a$ a+ea %n comun, %n 7apt sau ipotetic, total sau pa$1ial, cele dou0 p0$1i an a2ate %n sc5im6ul de mesa2e. :olosind 7aimosul p$o $am de calculato$ al lui Eosep5 <ei3en6aum, denumit cu toat0 %nd$ept01i$ea %liEa, inte$locuto$ii umani tind s0 p$oiecte3e simpatie, inte$es 4i %n1ele e$e asup$a Eli3ei, a4a cum a$ 7ace-o %n ca3ul unui psi5ote$apeut. !n 7apt, Eli3a nu M4tieN nimic. O e$oa$e simila$0 %n codu$ile pa$ta2ate este %ns04i tema sc%nteietoa$ei po+esti$i a lui Ee$3, KosinsDi (p$ecum 4i a 7idelei adapt0$i cinemato $a7ice 6a3ate pe ea", Aeing There, unde unui $0dina$ anal7a6et 4i $e-ta$dat i se at$i6uie at$i6ute nostice sup$eme din p$icin0 c0 el P %n $ealitate o pa in0 al60 P mimea30, $ep$oduce 4i $e7lectea30 codu$ile inte$acti+e ale 7iec0$uia dint$e pa$tene$ii s0i de con+e$sa1ie, indi7e$ent de posi6ilele lo$ comunit01i lin +istice nati+e. >ecepto$ii inte$p$etea30 mesa2ele ca pe un amal am a dou0 int$0$i sepa$ate, da$ ineLt$ica6il

amestecateA semnul declan4ato$ 7i3ic sau semnalul p$op$iu-3is, modelat %ns0 ine+ita6il de conteKt< Acesta din u$m0 2oac0 un $ol ca$dinal, 4i totu4i conceptul nu s-a supus unei de7ini1ii# de asemenea, se 4tie la 7el de pu1in %n ene$al cum Mia actN de conteLt destina1ia. !n semiotic0 te$menul este utili3at %nt$-o accep1iune la$ 0 4i totodat0 nelimitati+0 pent$u a cup$inde mesa2e ante$ioa$e (p$esupo3i1ii ana7o$ice" 4i p$o6a6il mesa2e ulte$ioa$e (implica1ii cata7o$ice", 3 omot am6iental 4i semantic, totul 7ilt$at de memo$ia enetic0 4i cultu$al0 scu$t0 4i de lun 0 du$at0. Semn)l Ace4ti 4ase 7acto$i c5eie P mesa2ele 4i codul, su$sa 4i destina1ia, canalul 4i conteLtul P alc0tuiesc, sepa$at 4i %mp$eun0, 6o atul domeniu al ce$cet0$ilo$ semiotice. Totu4i no1iunea cent$al0 $0m%ne semnul< Acest te$men a 7ost de7init %n nume$oase 7elu$i di7e$ite de c%nd a 7ost int$odus %n ;$ecia antic0. %n semiotica, medical0, de pild0, semnul a 7ost utili3at %n con2unc1ie sau, mai de $a60, %n opo3i1ie cu simpST&)!&? SEM9E?O>
$3

tomul cel pu1in de la Alcmeon, Hipoc$ate 4i %ndeose6i ;alen (c. 1'0-c. 200 d. /$.". *$acticienii clinici 70ceau de o6icei distinc1ia dint$e Mdatele sla6eN sau semnele su6iecti+e, 3ise simptome, %n1ele %nd p$in asta o$ice $elatea30 pacientul pe cale +e$6al0 desp$e sen3a1iile luiBei (MAm o du$e$e %n pieptN" sau mani7est0 non-+e$6al ( emete c%nd a$at0 pieptul"# 4i Mdatele ta$iN sau semnele o6iecti+e, pe ca$e clinicienii le numesc e7ecti+ PsemneQ 4i ca$e %nseamn0 tot ceea ce o6se$+0 medicul cu p$op$iii s0i oc5i 4i u$ec5i (sput0 s%n e$ie, 5o$c0ial0" sau cu inst$umentele sale (opaci3a$e pe un 7ilm $adio $a7ie". Mul1i 7ilo3o7i utili3ea30 4i ei te$menul de semn# cu toate acestea nu pu1ini %l opun simbolului, mai de $a60 dec%t simptomului. :ilo3o7ul neoDantian din secolul al OO-lea, E$nst /assi$e$ (18F--19-.", 6un0oa$0, p$etindea c0 aceste dou0 no1iuni 1in de dou0 uni+e$su$i discu$si+e di7e$ite 4i c0 Msemnul 7ace pa$te din lumea 7i3ic0, sim6olul 7ace pa$te din lumea uman0 a semni7ica1ieiN (/assi$e$ 19--A '2". Ast7el de a6o$d0$i mini-maliste s%nt mult p$ea imp$ecise 4i supe$7iciale pent$u a 7i utile, dup0 cum a demonst$at cu sc$upulo3itate *ei$ce %n toate +oluminoasele lui sc$ie$i. *ent$u *ei$ce, semnul e$a un concept ene$ic, eListent su6 7o$ma unui 7oa$te ma$e num0$ de specii, de$i+%nd dint$-o 6a30 t$i5otom0 alc0tuit0 din icon, in(eK 4i simbol, de7init 7ieca$e %n 7unc1ie de $ela1ia dint$e acea cate o$ie semic0 4i o6iectul s0u %nt$-un conteLt pa$ticula$. *ent$u a l0mu$i ce anume este semnul, e util s0 %ncepem cu 7o$mula medie+al0 ali'ui( stat -ro ali'uo, l0$ it0 de c0t$e *ei$ce, pe la 189F, %n sensul a ce+a ca$e st0 %n locul cui+a sau a ce+a %nt$-o anumit0 p$i+in10 sau calitate. 9o1iunii clasice de substituIie p$e3ente %n aceast0 p$opo3i1ie 7aimoas0 P >oman EaDo6son a numit-o renCoi, te$men t$aducti6il p$in Mt$imite$eN Sen . referratN P *ei$ce i-a ad0u at aici c$ite$iul inter-retFrii< A2un4i %n acest punct, s0 p$i+im mai %ndeap$oape ciclul t$i5otomic o6iect-semn-inte$p$etant la ca$e am 70cut alu3ie mai de+$eme 4i de asemenea s0 306o+im un pic sp$e
.SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

a eLamina pe acel Mcine+aN al lui *ei$ce, destina1ia sau alt $ecepto$ al mesa2ului. )istinc1ia dint$e o6iect (O" 4i semn (S" $idic0 semne de %nt$e6a$e ma2o$e %n le 0tu$0 cu anatomia $ealit01ii, le ate %n 7apt c5ia$ de %ns04i eListen1a ei, da$ nimic asem0n0to$ cu un consens asup$a acesto$ eni me nu se %nt$e+ede %n $%ndul 7i3icienilo$, ca s0 nu mai +o$6im de 7ilo3o7i. O implica1ie e+ident0 a acestei dualit01i postulate este c0 semio3a necesit0 cel pu1in doi actan1iA o6se$+ato$ul 4i o6se$+atul. !ntui1ia noast$0 desp$e $ealitate este consecin1a unei inte$ac1iuni mutuale %nt$e cele dou0A dup0 EaDo6 +on &eLDiill, lumea p$i+at0 a sen3a1iilo$ elementa$e :MerkEeichen, Msemne pe$ceptualeN" cuplat0 cu semni7ica1ia lo$ se t$ans7o$m0 %n impulsu$i acti+e :.irkEeicben, Msemne ope$a1ionaleN"# 4i lumea 7enomenal0 (+mBelt;, adic0 lumea su6iecti+0 pe ca$e 7ieca$e animal 4i-o modelea30 pe 6a3a mediului s0u Made+0$atN L3atur, M$ealitateaN", ca$e se $e+elea30 numai p$in inte$mediul uno$ semne. >e ulile 4i le ile c0$o$a le s%nt supuse acele p$ocese semice P 4i anume semio3a P s%nt sin u$ele le i $eale ale natu$ii. M%n-t$uc%t acti+itatea min1ii noast$e este sin u$ul component al natu$ii cunoscut nou0N,

a$0ta el %n ma$ea sa ope$0, Aiologie teoreticF, Mle ile ei s%nt sin u$ele ca$e au d$eptul s0 7ie numite le i ale natu$iiN (&eLDiill 19F' S1928TA -0". @e$siunea o$ic0$ui o6se$+ato$ desp$e **mBelt0CR s0u +a 7i unicul model al lumii, $especti+ un sistem de semne alc0tuit din 7acto$i enetici plus un cocteil de eLpe$ien1e, inclusi+ pe$specti+ele de +iito$. &n 7apt de +ia10 a $a+ant este c0 actul nud al o6se$+a1iei dete$min0 o a$ticula1ie $e3idual0 ca$e tul6u$0 sistemul supus o6se$+a1iei. !n $edientul sau alimentul esen1ial al min1ii poate 7i p$ea 6ine in7o$ma1ia, da$ pent$u a do6%ndi in7o$ma1ie desp$e indi7e$ent ce anume necesit0, p$int$-o lun 0 4i compleL0 succesiune de pa4i, t$ansmite$ea de semne de la o6iectul de inte$es c0t$e sistemul ne$+os cent$al al o6se$+ato$ului. Mai mult, atin e$ea lui a$e loc %nt$-o asemenea manie$0, %nc%t aceast0 ac1iune in7luent0 eLe$cit0 un 7eed6acD
ST&)!&? SEM9E?O>
$$

asup$a o6iectului supus o6se$+a1iei, ast7el %nc%t %i poate pe$tu$6a condi1ia. *e scu$t, c$eie$ul, sau mintea, ca$e este el %nsu4i un sistem de semne, e le at de lumea p$e3umti+0 a o6iectelo$ nu numai p$in selec1ia pe$ceptual0, ci 4i p$int$-o asemenea %ndep0$ta$e de int$0$ile 7i3ice P stimulii sensi6ili P, %nc%t putem a7i$ma 70$0 nici o team0 c0 sin u$a cunoa4te$e pe ca$e o poate poseda o$ice animal, oa$ecum Mp$int$-un eam %ntunecatN, este cea a semnelo$. )ac0 %nd0$0tul semnelo$ eList0 o $ealitate P poate ceea ce He$aclit numea logos, st$uctu$a $epeta6il0 ca$e %i asi u$0 7iec0$ui o6iect unitatea 4i sta6ilitatea ideal0 4i pe ca$e topolo ul 7$ance3 >ene T5om (19F." 4i cu mine am cali7icat-o independent unul de altul ca M7o$m0N P omeni$ea nu o +a 4ti pesemne niciodat0 cu si u$an10. A4a cum a spus at%t de eloc+ent He$aclit, Mnu po1i descope$i 5ota$ele su7letului, c5ia$ dac0 ai 6ate toate d$umu$ile %n acest scop, at%t este de ma$e ad%ncimea 7o$mei luiN. *e scu$t, acest $a1ionament ne %nd$ept01e4te s0 $e7o$mul0m pe O ca Son_ ast7el %nc%t du6la distinc1ie ini1ial0 este $edus0 la una sin u$0 %nt$e dou0 7elu$i de semne. /e se poate spune desp$e cel de-al t$eilea co$elat, inter0-retantul lui *ei$ce (!" Q /e %n1ele ea el p$in acest mult discutat (4i mai adesea c5ia$ 4i $e4it %n1eles" concept Q E d$ept, %n sc$ie$ile sale nu poate 7i 0sit0 nici o de7ini1ie unic0 4i canonic0 a lui, da$ el e+iden1ia30 7aptul c0 o$ice semn dete$min0 un inte$p$etam Mca$e este la $%ndul s0u un semnN, MSast7el %nc%tT a+em un semn acope$it de alt semnN. *ei$ce a$at0 de asemenea c0 inte$p$etantul poate 7i un semn ec5i+alent sau Mpoate un semn mai de3+oltatN, p$in ca$e noutatea p0t$unde %n sistem, pe$mi1%ndu-ne s0 ne spo$im %n1ele e$ea o6iectului nemi2locit. *ent$u a ilust$a toate acestea, s0 $e7lect0m asup$a c%to$+a inte$p$etan1i ai su6stanti+ului en le3 horse ScalT. Ei a$ putea 7i sinonime pa$1iale p$ecum colt Sm%n3T, gee0gee Sdi-diT, gel(ing S2u anT, hinny Scat%$T, mare Siap0T, -ony SponeiT, stallion Sa$m0sa$T, stu( Sa$m0sa$ de p$0sil0T, thorough0bre( Spu$ s%n eT P ca s0 nu mai +o$6im desp$e heroin P 4i
.( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

altele, sau inte$p$etantul a$ putea 7i o $e7o$mula$e monolin +0, inclusi+ de7ini1ii standa$d de dic1iona$, ca aceea din 5Kfor( %nglish DictionaryA MA solid-5oo7ed pe$issodact,l `uad$uped ... 5a+in a 7lo=in mane and tail, =5ose +oice is a nei 5N SM*at$uped pe$isodactil monocopitat ... cu coam0 4i coad0 li6e$e, emi1%nd ca sunet ca$acte$istic un nec5e3atN - n< (.T. Altul dint$e inte$p$etan1ii s0i este denumi$ea 4tiin1i7ic0 %'uus PrEeBalski caballus, ca 4i, %n ma$e, t$aduce$ile ec5i+alente %n semnele +e$6ale din alte lim6i, ca cheCal, Pfer(, loGa(S, heConen etc. &$me isto$ice p$ecum Buce7al, Mo$occo, Hans cel !ste1 4i to1i lipi1anii Icolii @iene3e de /0l0$ie apa$1in aceleia4i cate o$ii, p$ecum $ep$e3ent0$ile lite$a$e ca 5ou,5n5mii lui Eonat5an S=i7t, piesa %'uus a lui *ete$ S5a77e$, sa a lui /onan )o,le SilCer AlaEe, c$eatu$a lui Eco, B$unellus, 4i t$atate 4tiin1i7ice at%t de di7e$ite p$ecum dise$ta1ia lui Oeno7on Tratat (es-re echitaIie, ca$tea lui Ite7an +on Mada,, Psychologie (er >fer(e un( (er Dressur, 4i p0t$un30to$ul eseu al lui E.H. ;om6$ic5 MMeditations on a Ho66, Ho$seN. T$ansmuta1iile inte$semiotice %n semne non-+e$6ale includ nenum0$ate $a+u$i 4i pictu$i cu cai uni+e$sal $0sp%ndite (cu totul $ema$ca6ile cele a7late %n pe4te$ile din Ma dalenian", sculptu$i (%ncep%nd din pe$ioada neolitic0, inclu3%ndu-le pe cele din t$adi1ia c5ine30 ulte$ioa$0 P ?un -s5an P, 7$i3ele scitice, centau$ii

$eci", dup0 cum 4i $ep$e3ent0$ile cinemato $a7ice mode$ne ca 3ational "elCet 4i The Alack Stallion< !n s7%$4it, desi u$, o$ice cal M$ealN pe ca$e %l a$0t poate de+eni, %n +i$tutea acelui est, ca$e este un semn indeLical sau un Mo6iect al eLpe$ien1ei di$ecte %n m0su$a %n ca$e di$i2ea30 aten1ia c0t$e un o6iect p$in ca$e %i este cau3at0 p$e3en1aN, un inte$p$etant. 9u %ncape nici o %ndoial0 c0, %n calitate de sinonim int$alin +istic al lui sau de pa$a7$a30 sau de discu$s amplu desp$e el, o$ice semn +a %m6o 01i %n1ele e$ea o6iectului pe ca$e-1 $ep$e3int0, la 7el ca 4i t$aduce$ile inte$-lin +istice 4i t$ansmuta1iile lui inte$semiotice. :ieca$e nou inte$p$etant tinde s0 ampli7ice %n1ele e$ea 4i o7e$0 p$ile2ul
ST&)!&? SEM9E?O>
$

unei cascade de ino+a1ie 4i, p$in u$ma$e, de modi7ica$e semantic0. (Alt mod, mai te5nic, de a spune acela4i luc$u este c0 o$ice metalim6a2 ca$e eLplic0 un lim6a2 o6iectual e totdeauna mai 6o at dec%t acesta din u$m0." *e scu$t, din +i3iunea lui *ei$ce desp$e semn $e3ult0 c0 cea de-a doua distinc1ie, ca 4i p$ima, se $educe la dou0 7elu$i de semne, cu alte cu+inte, S 4i Si n. %nc0 o dat0, iat0 cu+intele luiA un semn este o$ice Mdete$min0 o$ice altce+a Linter-retantul s0u" s0 se $e7e$e la un o6iect la ca$e se $e7e$0 el %nsu4i Lobiectul s0u" %n acela4i mod, semnul de+enind la $%ndu-i un semn, 4i a4a a( infinitumQ< Semnele 4i M$ealitateaN )ac0 o6iectele s%nt semne, %nt$-o $e $esie inde7init0 c0t$e un logos ipotetic, 4i dac0 inte$p$etan1ii s%nt semne p04ind p$o $esi+ c0t$e de3inte $a$ea ultim0 a min1ii, $0m%ne oa$e ce+a ca$e s0 nu 7ie semn Q /e se %nt%mpl0 cu acel Mcine+aN men1ionat de *ei$ce P o6se$+ato$ul sau inte$p$etul a$nitu$ilo$ succesi+e de ac1iuni semice Q %nt$-un $enumit a$ticol pu6licat %n 18(8, *ei$ce a anticipat aceast0 %nt$e6a$e 4i i-a dat un $0spuns, sus1in%nd c0 Mcu+%ntul sau semnul pe ca$e le utili3ea30 oamenii s%nt oamenii %n4i4iN, ceea ce %nseamn0 a p$etinde c0 omul 4i semnul eLte$io$ s%nt identici, %n acela4i sens %n ca$e s%nt identice cu+intele homo 4i man sau om< MAst7el, lim6a mea este suma total0 a p$op$iei mele 7iin1e, deoa$ece omul este %ndi$ea.N *e scu$t, Mcine+aN-ul este tot un semn sau un teLt. )a$ 7acultatea de p$oc$ea1ie a 7iin1ei umane, %mp0$t04it0 cu toate celelalte 7o$me de +ia10 Q *ei$ce a a$0tat c0 4i aceast0 capacitate este int$insec0 semnelo$, pa$alel0 ca$e a 7ost $eela6o$at0 de c0t$e T5om (19F'". Semnele iau 7iin10 numai p$in de3+olta$ea lo$ din alte semne. *o3i1ia men1ionat0 %n pa$a $a7ele ante$ioa$e 4i pot$i+it c0$eia, %nt$-un anumit punct din ciclul semiotic, eList0 o6iecte, %n $%ndul c0$o$a s%nt inclu4i o6se$+ato$i 4i inte$p$e1i con4tien1i P p$ecum oameni, ma$suini 4i, e+entual, locuito$i de
$8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

pe *5o6os P, ia$ %n alt punct din ciclu eList0 inte$p$etKnd, am6ele cate o$ii 7iind tipu$i de semne, este 7amilia$0 %n t$adi1ia 7ilo3o7ic0. Aceast0 po3i1ie P ca$e decu$ e cu si u$an10 din o6se$+a1ia lui *ei$ce, melancolic0 4i lansat0 ca %nt$-o doa$0, desp$e ce+a socotit de el ca un 7apt, 4i anume Mc0 %nt$e ul uni+e$s este imp$e nat de semne, dac0 nu cum+a este c5ia$ alc0tuit eLclusi+ din semneN P este cunoscut0 ca idealism, ia$ cel de o nuan10 apa$te, numit uneo$i Midealism conceptualN, ca$e sus1ine c0 +i3iunea noast$0 desp$e $ealitate, adic0 desp$e +mBelt0CR nost$u, p$esupune o $e7e$i$e esen1ial0 la minte :,emut; %n constitui$ea sa. )up0 cum insista Kant P 4i, 7i$e4te, at%t *ei$ce c%t 4i EaDo6 +on &eLDiill asimilase$0 pe deplin p$incipiile Dantiene P MeLpe$ien1a 6$ut0N este ina6o$da6il0# pent$u a o putea sesi3a, t$e6uie mai %nt%i s0 te scal3i %n eLpe$ien10, s0-i supo$1i tensiunea 4i s0 o d$e i cu o sup0 de semne. )$ept ca$e, acest soi de idealism poate 7i numit Midealism semioticN, dup0 denumi$ea adec+at0 p$opus0 de 7ilo3o7ul )a+id Sa+an (198'". %n plus, ca s0-1 pa$a7$a30m pe Sa+an, idealismul semiotic se o7e$0 %n dou0 6uc5ete, ta$e sau $adical 4i 6l%nd sau tole$ant, %nclina1ia lui me$ %nd c0t$e acesta din u$m0, 4i anume Mte3a c0 toate p$op$iet01ile, at$i6utele sau ca$acte$isticile a tot ce eList0 depind de sistemul de semne, $ep$e3ent0$i sau inte$p$et0$i p$in ca$e s%nt semni7icateN. :0$0 a ne an a2a neap0$at %nt$-un soi sau altul de idealism P numai po3i1iile $ealiste s%nt, c$ed eu, total lipsite de inte$es P e limpede c0 ceea ce discut0 %n ultim0 anali30 semiotica este $olul min1ii %n c$ea$ea lumii sau a const$uctelo$ 7i3ice po$nind de la o pu3de$ie +ast0 4i pest$i10 de imp$esii sensi6ile, %n 198- pa$ticipam ca audito$ la o con7e$in10 de 6ilan1 disciplina$, cosponso$i3at0 de !ndiana &ni+e$sit, 4i de 9ational Endo=ment 7o$ t5e Humanities. Su6iectul de36ate$ii e$a dac0 semiotica este un domeniu sau o disciplin0 P %nt$e6a$e pe ca$e &m6e$to Eco o su e$ase %nt$-un discu$s $ostit cu 3ece ani %n u$m0 %n campusul din !ndiana. Ma2o$itatea +o$6ito$ilo$ e$au speciali4ti %nt$-una sau %n mai multe dint$e
ST&)!&? SEM9E?O>
$3

4tiin1ele isto$ice compleLe pe ca$e 7$ance3ii le numesc es sciences humaines< >apo$to$ul desemnat o7icial a 7ost $e $etatul Si$ Edmund ?eac5, ilust$ul 4i scepticul socioant$opolo en le3, ca$e, detect%nd un 5,6$is necu+enit %n p$e3ent0$i, le at$0sese aten1ia +o$6ito$ilo$ c0 M4i al1ii au t$ecut pe-acolo %naintea dumnea+oast$0N. Ii, %n acest sens, a+ea 70$0 %ndoial0 d$eptate. *$eocupa$ea o6sesi+0 pent$u semne datea30 de la apa$i1ia celui mai d$amatic dint$e to1i pa4ii e+olu1iei 5omi-noide, apa$i1ia semnelo$ +e$6ale 4i sc5im60$ile i+ite %n stoca$ea 4i t$ansmisia in7o$ma1iei ca$e au %nso1it acea t$an3i1ie. Aceea4i p$eocupa$e pent$u semne este e+ident0 de-a lun ul %nt$e ii de3+olt0$i a su a$ului 4i copilului. /%nd 7ata mea de cinci ani m-a %nt$e6at, MTa1i, spune-mi, te $o , ce 7ace A$mata Sali+0$ii QN, 4i c%nd alt0 7at0, de 4apte ani, s-a mi$at cum de putea 7i omo$%t )$acula cu un Mp0$N %n7ipt %n inim0, am 4tiut c0 nu s%nt condus %n desi4u$ile %nc%lcite ale 7ilant$opiei sau %n T$ansil+ania, ci %n acel locus classicus al semnelo$ %n ac1iune, pa$onoma3a. *ent$u a %nc5eia acest capitol int$oducti+, se impune un a+e$tisment. A spune c0 semiotica este o 4tiin10 Muman0N sau Misto$ic0N a$ putea pe$petua o ilu3ie. *ot$i+it cel pu1in unei +e$siuni a teo$iei cuantelo$, 7o$mula$ea pute$nic ima inati+0 dat0 de c0t$e Eo5n A$c5i6ald <5eele$ a4a-numitei inte$p$et0$i de la /open5a a, t$ecutul e teo$ie sau, alt7el spus, un alt sistem de semne# Mel nu a$e alt0 eListen10 dec%t %n consemn0$ile p$e3entuluiN. ?a ni+el semiotic, noi t$at0m la 7el t$ecutul ca 4i p$e3entul 4i +iito$ul.

Iase 7elu$i de semne

%n acest capitol +oi a$unca mai %nt%i o p$i+i$e asup$a t$0s0tu$ilo$ ene$ale ca$e ca$acte$i3ea30 semnele. Apoi +oi sc5i1a o tipolo ie a 4ase MspeciiN 7undamentale de semne ca$e $e7lect0 tipu$ile de semne identi7icate cel mai cu$ent 4i utili3ate %n mod o6i4nuit de c0t$e semioticieni. T$0s0tu$ile ene$ale (le semnelo$ 1< Semnul este bifacial %n 1'0., %n t$atatul s0u nete$minat De Culgari elo'uentiae (19.FA18", )ante a o7e$it u$m0toa$ea de7ini1ie a conceptului de semn (+e$6al"A M5oc e`uidem si num ... sensuale `uid est, in `uantum sonus estA $a1ionale +e$o, in `uantum ali`uid si ni7ica$e +idetu$ ad placitumN SM4i acest semn ... este sensi6il %n calitatea lui de sunet# ia$ %n m0su$a %n ca$e se do+ede4te %n sta$e s0 %nsemne ce+a, dup0 +oie, este $a1ionalN (19F1A.'." - 3< t<N< Aceast0 $e7o$mula$e este %n deplin0 conco$dan10 cu p$actic o$ice model al st$uctu$ii int$inseci a semnului ca$e, cu un accent sau altul, a 7ost a+ansat %n $elat0$ile consac$ate 7undamentelo$ doct$inei desp$e semne, %ncep%nd de la 7ilo3o7ia stoic0 4i p%n0 la %ndi$ea contempo$an0. Aceast0 eLp$ima$e p$esupune c0 semnul e alc0tuit din dou0 2um0t01i indispensa6ile, una aistheton, pe$cepti6il0 (sau sensi6il0", cealalt0 noeton, inteli i6il0 (sau $a1ional0"A semnificantul, un impact ap$ecia6il asup$a cel pu1in unuia dint$e o$ anele de sim1 ale inte$p$etului, 4i con1inutul semnificat< (!n latina medie+al0, pe$ec5ea co$espun30toa$e de te$meni pent$u semai0
IASE :E?&>! )E SEM9E (1

non, Msemni7icamN, 4i semainomenon, Msemni7icatN, din te$minolo ia stoic0, e$a signans 4i signatum, $edat0 de Saussu$e p$in signifiant 4i signifie, %n e$man0 de o6icei p$in (as Signi0fikat 4i (er Signifikant, de c0t$e Mo$$is p$in sign Cehicle 4i (esignatum, de c0t$e unii oameni de 4tiin10 so+ietici S>e+-3ina 19F2A 2'1T ca Mluc$uN 4i MconceptN etc."

@< Semne Eero

!n di+e$se sisteme de semne, mai cu seam0 %n lim60, un +e5icul semic poate uneo$i P c%nd condi1iile conteLtuale s%nt adec+ate P s0 semni7ice p$in %ns04i a6sen1a sa, adic0 s0 se p$e3inte su6 7o$ma Eero< ?in +i4tii ca$e 7olosesc eLp$esia Msemn 3e$oN (7onem sau alo7on 3e$o, mo$7em sau alomo$7 3e$o etc." s%nt o6li a1i s0 %n1elea 0 7ie Msemni7icam 3e$oN, 7ie, mult mai $a$, Msemni7icat 3e$oN, da$ niciodat0 am6ele ca3u$i# luat0 lite$al, no1iunea de Msemn 3e$oN a$ 7i oLimo$onic0. ()esp$e utili3a$ea lui 3e$o %n lin +istic0, +e3i EaDo6son 19-0, 19((# :$ei 19.0# ;odel 19.'# Haas 19.F." >olul +e5iculelo$ se-mice 3e$o %n alte sisteme comunica1ionale dec%t cel +e$6al nu a 7ost niciodat0 anali3at %n mod adec+at. *o5l (19(8A'--.", de eLemplu, $ema$c0 %n mod e$onat c0 +estimenta1ia ci+il0 7unc1ionea30 ca 3e$o c%nd este pu$tat0 %nt$-un conteLt de uni7o$me, da$ ast7el se con7und0 opo3i1ia nema$catBma$cat cu opo3i1ia $eali3atB3e$o. @e5iculele semice 3e$o se %nt%lnesc 4i %n sistemele comunica1ionale ale animalelo$. Ast7el, A$d$e, (19F0A F." sus1ine c0 Mst$i 0tul de ala$m0 al ele7antului a7$ican este t0ce$eaN 4i, de asemenea, dup0 >ene-;u, Busnel, in7o$ma1ia o +e5iculea30 pa$amet$ul tempo$al din mesa2ul sc5im6at %nt$e doi mem6$i ai speciei 8aniarius erythogaster, adic0 Mst$uctu$a $itmic0 a t0ce$ilo$ ..., 4i nu pa$tea acustic0 a

semnalului %nsu4iN (Se6eoD 19(8A 1'8". )a$ o in+esti a1ie mai p$omi10toa$e din punct de +ede$e eu$istic e su e$at0 de 7enomenul c+asip$o3odic pot$i+it c0$uia, la mai multe tipu$i de insecte luminiscente, inte$+alul pulsatil e un element semni7icant %n
(2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

stimula$ea 7emelelo$, ia$ aceste inte$+ale s%nt distincte la di7e$ite specii, de eLemplu la Photinus consanguineus 4i mac0(ermotii; la specia %n$udit0 lineellus, mai mult, num0$ul pulsa1iilo$ este +a$ia6il, Mceea ce indic0 %nc0 o dat0 semni7ica1ia inte$+alului dint$e pulsa1iiN (?lo,d 19((A F8". EListen1a 7o$melo$ 3e$o %n di+e$se sisteme comunica1ionale nu +icia30, a4ada$, modelul 6ipa$tit clasic al semnului.

D< 5curent9ti-, (enotaIie9(esignaIie

Ocu$en1a pa$ticula$0 a unui semn P ceea ce *ei$ce denumea Msinsi nN SMsinsemnNT - (2A2-." P este numit0 acum %n mod o6i4nuit mai de $a60 ocurent :token;, pe c%nd clasa tutu$o$ ocu$en1elo$ semnului P acel Mle isi nN SMle isemnNT - al lui *ei$ce (8A'('" P este numit0 ti-< *a$a7$a3%nd p$op$ia eLempli7ica$e a lui *ei$ce, putem spune c0 dac0 o pa in0 dint$-o ca$te a$e pe ea 2.0 de cu+inte, acesta $ep$e3int0 num0$ul de ocu$en1i leLicali, %n timp ce num0$ul de cu+inte di7e$ite de pe o pa in0 $ep$e3int0 num0$ul de ti-uri leLicale di7e$ite (aceast0 distinc1ie a 7ost in+esti at0 4i de >ic5a$ds 19(9". *$int$e p$o6lemele p$incipale ca$e au at$as aten1ia ma2o$it01ii ce$cet0to$ilo$ semnului +e$6al, t$ei pa$ a 7i 7ost 7undamentale 4i ine+ita6ileA cum fac trimitere ocu$en1ii semici pa$ticula$i Q /um do6%ndesc 4i-4i men1in tipu$ile semice capacitatea constant0 de a semnifica Q /e anume st0 la 6a3a distinc1iei dint$e $ela1ia de $e7e$in10 sau (enotaIie 4i $ela1ia de semni7ica1ie sau sens sau (esignaIie Q S-a$ putea ad0u a 4i o a pat$a p$o6lema cu p$i+i$e la $ela1ia dint$e semni7ica1ie 4i u3 (<ells 19.-". /li+a2ul mode$n dint$e semni7ica1ie 4i $e7e$in10 a $e+enit su6 nume$oase 7o$me %ncep%nd cu conside$a1ia clasic0 a lui :$e e, din 1892, desp$e Sinn 4i Ae(eutung P Ae0(eutung Cs AenutEung la Husse$l, (enotation Cs connotation la Mill, Ae(enkung Cs AenutEung la *aul, Caleur Cs substance la Saussu$e. MSemanticaN e deseo$i 7olosit0, cu laLitate, ca un te$men-p$elat0 acope$ind at%t teo$ia $e7e$in1ei +e$6ale, c%t 4i teo$ia semni7ica1iei +e$6ale, da$, %n sens st$ict, a$ t$e6ui s0 se
IASE :E?&>! )E SEM9E "3

limite3e la aceasta din u$m0. :ilo3o7ii analitici, p$ecum /a$-nap (19-2", aloc0 %n mod ca$acte$istic semanticii teo$ia ade+0$ului 4i teo$ia deduc1iei lo ice, pe temeiul c0 ade+0$ul 4i consec+en1a lo ic0 s%nt concepte 6a3ate pe desi na1ie, 7iind, a4ada$, concepte semantice. Te$menul de 3oosemiotic0 a 7ost c$eat %n 19(' pent$u a eLtinde teo$ia semni7ica1iei %n scopul de a eLplica p$ocesele desi nati+e p$e3umat co$espun30toa$e din $%ndul c$eatu$ilo$ ne+o$6itoa$e (Se6eoD 19F2aA 80". O disc$epan10 nota6il0 %nt$e ceea ce desemnea30 un tip semic 4i denota1ia unuia din ocu$en1ii s0i poate 7i $0spun30toa$e, la di+e$se ni+elu$i, de p$ocesele lin +istice cunoscute %n domeniul poeticii 4i al $eto$icii ca M7i u$i ale +o$6i$iiN, ca 4i de 7enomene %n$udite %nt%lnite la animale (B$ono=sDi 19(F". Acest 7apt st0 4i la 6a3a mecanismului implicat %n minciun0, ca$e P %n po7ida anumito$ p0$e$i P co$espunde uno$ +a$iate 7o$me de induce$e %n e$oa$e din $e nul animal. 4(se s*ecii .e semne >ecunoa4te$ea multiplelo$ $ela1ii posi6ile dint$e cele dou0 p0$1i ale unui semn P semni7icantul 4i semni7icatul P a dus la nume$oase %nce$c0$i p$int$e 7ilo3o7i 4i lin +i4tii cu %nclina1ii 7ilo3o7ice, pe du$ata %nt$e ii isto$ii a semioticii, de a clasi7ica semnele sau sistemele de semne. *$int$e ele, sc5ema 7inal0 4i maLimal0 a lui *ei$ce P pe ca$e a ela6o$at-o lent, da$ pe$sistent, de-a lun ul a +$eo pat$u3eci de ani P cu 4ai3eci 4i 4ase de +a$iet01i, inclusi+ unele inte$media$e 4i 5i6$ide, a 7ost cu si u$an10 cea mai cup$in30toa$e, mai +ast0 4i mai su6til0 (<eiss 4i Bu$Ds 19-.# da$ +e3i Sand$es 19F0". %n domeniul +e$6al, unul din cele mai p$o7unde 4i mai su esti+e e7o$tu$i din +$emu$ile mai $ecente a 7ost cel al lui Ball, (19'9", %n timp ce studiul special consac$at de EaDo6son (19F0" clasi7ic0$ii semnelo$ umane %n ene$al l0$ e4te %nc0 o dat0 o$i3ontu$ile in+esti a1iei semiotice cu$ente. /e$ceta$ea lui Span -Hanssen (19.-" o7e$0 o p$i+i$e de ansam6lu util0 asup$a a6o$d0$ilo$ psi5olo ice ale lui O den 4i >ic5a$ds,
(SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

Ka$l B$itton, Be$t$and >ussell 4i /5a$les Mo$$is, ca 4i asup$a celo$ lin +istice %nt$ep$inse de c0t$e oameni de 4tiin10 at%t de di7e$i1i p$ecum :e$dinand de Saussu$e, ?eo <eis e$-6e$, Alan H. ;a$dine$, Ka$l Bii5le$, E$ic Bu,ssens, ?eona$d Bloom7ield 4i ?ouis H2elmsle+. Ast03i, doa$ ap$oLimati+ o 2um0tate de du3in0 de semne P adesea cu mai multe su6specii de sens mai mult sau mai pu1in +a depa$ta2ate P s%nt identi7icate %n mod $e ulat Gi utili3ate %n ene$e, da$ cu de7ini1ii compa$a6ile %n linii

ma$i# totu4i, %n p$actic toate ca3u$ile, acestea s%nt eLaminate numai %n domeniul lim6ii 4i al alto$ sisteme speci7ice speciei umane, de pild0 sistemele de modela$e secunda$e ale t$adi1iei semiotice $use4ti ca$e implic0 o in7$ast$uctu$0 +e$6al0, sau mu3ica 4i altele asem0n0toa$e (Se-6eoD 19F2aA 1(2FF". %n cele ce u$mea30, cele 4ase specii de semne ca$e pa$ a a+ea cea mai 7$ec+ent0 ocu$en10 %n semiotica contempo$an0 +o$ 7i discutate, $ede7inite p$o+i3o$iu 4i eLempli7icate nu numai %n cad$ul sistemelo$ ant$oposemiotice (adic0 cele ca$e s%nt speci7ice oamenilo$ ca specie", ci 4i %n cad$ul sistemelo$ 3oosemiotice, %n scopul de-a a$0ta c0 nici unul din semnele t$atate aici nu este ca$acte$istic sau unic pent$u oameni. T$e6uie s0 se %n1elea 0 limpede c0, %n ultim0 anali30, %n $ealitate nu clasi7ic0m semnele, ci mai p$ecis aspecte ale semnelo$A cu alte cu+inte, un semn dat poate P 4i cel mai adesea a4a 4i stau luc$u$ile P s0 mani7este mai mult de un sin u$ aspect, ast7el %nc%t se impune s0 identi7ic0m di7e$en1e de $ada1ie (Eco 19F2aA 201". ?a 7el de impo$tant %ns0 este s0 %n1ele em c0 p$incipiul ie$a$5ic este ine$ent %n a$5itectu$a o$ic0$ui 7el de semn. )e eLemplu, un sim6ol +e$6al, cum a$ 7i un impe$ati+, e %n3est$at de o6icei 4i cu o +aloa$e de semnal. Em6lema, ca$e este o su6specie a sim6olului, poate 7i pa$1ial iconic0, a4a cum e stea ul Statelo$ &nite, %nt$uc%t cele 4apte 6en3i $o4ii o$i3ontale alte$n%nd cu cele 4ase al6e $ep$e3int0 colonia 7ondatoa$e, %n timp ce stelele al6e, %n num0$ de cinci3eci, din unicul c%mp al6ast$u co$espund 7iec0$ui stat din &niune. &n semn indeLical la o$i ine, cum e un ceas, cap0t0
IASE :E?&>! )E SEM9E "$

%n plus un con1inut sim6olic e+ident dac0 se %nt%mpl0 ca inst$umentul de m0su$at timpul s0 7ie Bi Ben. Se spune c0 %n desenele =al6i$i-lo$ aust$alieni le 0tu$a iconic0 dint$e 7o$mele +e5iculelo$ semice 4i $e7e$en1ii aloca1i este cent$al0, deoa$ece, dup0 cum su6linia30 Munn (19F'A1FF", Mnu eList0 o su6o$dona$e sistematic0 a elementului iconic 7a10 de un al doilea sistem de o$dona$e a6st$actN, %n cont$ast cu 5e$aldica, unde, ca %nt$-un sistem de sc$ie$e pictu$al0, Mcalit01ile iconice ca$e lea 0 7o$mele +i3uale de semni7ica1iile lo$ tind a 7i atenuateN, adic0 au de+enit t$eptat sim6olice, Mdin p$icina a2ust0$ii ene$ale a 7o$melo$ +i3uale la alt sistem sociocultu$al su6iacent, pent$u ca$e cel dint%i constituie un cod de comunica$eN. (*ent$u p$ocesul de (eiconiEare, +e3i <allis 19F'A -8F." MaLima lui Mo$$is (19F1A 191", M!conicitatea e ... o c5estiune de $adN, %mp$eun0 cu 7o$mula lui /ount (19(9A 102", de o conci3ie compa$a6il0, MSim6oli3a$ea ... este supo3a6il0 ca o c5estiune de $ad (calitati+" continuuN, pa$ a $e3uma p$o6lema %n mod adec+at. >ecapitul%nd, aspectele unui semn co-su$+in cu necesitate %nt$-o ie$a$5ie sensi6il0 la mediul %ncon2u$0to$. )e +$eme ce toate semnele, 7i$e4te, int$0 %n cont$aste 4i opo3i1ii compleLe deopot$i+0 sinta matice 4i pa$adi matice, locul lo$ e at%t %n 1es0tu$a unui teLt conc$et, c%t 4i %n $e1eaua unui sistem a6st$act ca$e decide ca$e anume aspect +a p$edomina %nt$-un conteLt dat la anumit moment, 7apt ca$e duce di$ect la p$o6lema ni+elu$ilo$, at%t de 7amilia$0 lin +isticii P ca p$emis0 a6solut0 pent$u o$ice tipolo ie P, da$ %nc0 depa$te de a 7i de3+oltat0 %n celelalte $amu$i ale semioticii. Aceast0 p$o6lem0 impo$tant0 (+e3i ?otman 4i &spensDi 19F'# Me-letinsD, 4i Se al 19F1" nu poate 7i dec%t men1ionat0 aici. Semnul, p$i+it la$ , este clasi7icat %n mod le itim dup0 aspectul ap$eciat ca p$edominant. Semnalul Semnalul este un semn ca$e declan4ea30 %n mod mecanic (natu$al" sau con+en1ional (a$ti7icial" o anumit0 $eac1ie din pa$(( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

tea unui $ecepto$. Aceasta este %n con7o$mitate cu pe$specti+a pot$i+it c0$eia Msemnalele pot ... 7i 7u$ni3ate de natu$0, da$ pot 7i 4i p$oduse %n mod a$ti7icialN (KecsDemeti 19.2A '(". )e notat c0 $ecepto$ul poate 7i deopot$i+0 o ma4in0 sau un o$ anism 4i, ne putem inu ina, c5ia$ o entitate sup$anatu$al0 pe$soni7icat0 (Se6eoD 19F26A .1-". O $eeLamina$e eLt$em de inte$esant0 4i de p$oducti+0 a conceptului de semnal poate 7i 0sit0 la *a3uD5in (19F2". A$ umenta$ea lui 4i de7ini1ia $e3ultant0, asem0n0toa$e, da$ nu p%n0 la identitate, cu cea de mai sus, se 6a3ea30 pe de3+olta$ea unei se$ii de opo3i1ii, p$o+enind din ne+oia de a distin e no1iunea 7i3ic0 sau te5nolo ic0 de semnal de cea p$e+alent0 %n disciplinele umanistice 4i %n 4tiin1ele sociale P pe scu$t, dint$-o concep1ie pu$ semiotic0# 4i din ne+oia, pe de o pa$te, de a sepa$a 7enomenele 7i3ice ca$e s%nt semnale de clasa non-semnalelo$, ia$ pe de alt0 pa$te, de a deose6i semnalele de semne. A$ 7i de notat c0 *a3uD5in smul e te3a lui Bii5le$ din conteLtul ei 4i o %ndep0$tea30 70$0 e3ita$e %n-t$uc%t a dat Mna4te$e la nume$oase inte$p$et0$i, ca$e concep semnalele 6ii5le$iene ca pe o s-ecie (e semne :&eichen, dup0 Bii5le$", +e5icul%nd comen3i, ce$e$i sau alte 7elu$i

de mesa2e impe$ati+eN (19F2A 28". S%nt implicate aici dou0 e$o$iA una const0 %n ne li2a$ea a4a-numitului model organon al lui Bii5le$ ca totalitate, %n ca$e conceptul de semnal %4i ocup0 po3i1ia lo ic0 %mp$eun0 cu conceptele de simptom 4i sim6ol, %n a7a$a c0$o$a nu poate 7i, a4ada$, %n1eles. O e$oa$e mai $a+0 este aceea de a uita c0 s%ntem o6li a1i s0 a+em pe$manent de a 7ace cu as-ecte ale semnelo$A ca s0 $epet0m, e 7oa$te posi6il ca o comand0 +e$6al0 s0 ai60 deopot$i+0 un aspect-sim-6ol 4i un aspectsemnal, ia$ semnul %n spe10 +a oscila %nt$e cei doi poli %n 7unc1ie de conteLtul emite$ii sale. A$ 7i nime$it s0 $eamintim ce spunea Bu5le$ desp$e semnal %n cad$ul modelului s0u. %n concep1ia lui Bu5le$, semnalul se ad$esea30 destina1iei, al c0$ei compo$tament inte$n 4i eLte$n %l u+e$nea30# p$in u$ma$e, el ac1ionea30, a4a 3ic%nd,
IASE :E?&>! )E SEM9E (F

ca un $e lementato$ de t$a7ic, ca$e p$o+oac0 sau in5i60 $eac1ia. *$in cont$ast, simptomul a$e de a 7ace cu su$sa, al c0$ei compo$tament inte$n %l eLp$im0, ia$ sim6olul se $apo$tea30 la desi na1ie (Bu5le$ 19'-A 28". *a3uD5in (19F2A29 4i u$m." su6linia30 pe 6un0 d$eptate necesitatea Mde a $eali3a o disc$imina$e su6stan1ial0 a semnalelo$ 4i semnelo$N, ia$ apoi anali3ea30 Mc%te+a %nce$c0$i 7oa$te p$omi10toa$eN, inclusi+ ipote3ele uno$ 7ilo3o7i sau lin +i4ti $u4i ca A6$amian, B$udn%i 4i Xali3niaD, da$ le 0se4te puncte sla6e, mai cu seam0 din p$icina con+in e$ii sale c0 nici unul dint$e ei nu o7e$0 Mc$ite$ii adec+ate pent$u o opo3i1ie $ealist0 %nt$e semnale 4i alte mi2loace de inte$ac1iuneN (19F2A'0". )up0 opinia mea, esen1ial, %n p$imul $%nd, este s0 %n1ele em c0 $ela1ia dint$e semnal 4i semn e aceea dint$e o cate o$ie ma$cat0 4i una nema$cat0, adic0 eLact cea dint$e o specie 4i enul c0$eia %i apa$1ine, a4a cum sus1inea 4i Bu5le$. %n al doilea $%nd, *a3uD5in int$oduce 4i discut0 am0nun1it ceea ce el nume4te dou0 modu$i de cont$ol, am6ele 7iind inte$ac1iuni %ntemeiate pe ideea de $ela1ie cau3al0A cont$olul di$ect 4i cont$olul de tip 6loca$e-4i-declan4a$e. /ont$olul p$in semnali3a$e e un ca3 special al acestuia din u$m0, ceea ce duce la conclu3ia, implicat0 %n de7ini1ia dat0 de c0t$e *a3uD5in semnalului (19F2A-1", 4i anume c0 M%nt$e un semnal 4i $eac1iile p$oduse de el eList0 doa$ o $ela1ie oca3ional0N. E %ns0 aici doa$ un ecou stins al cupl0$ii e7ectuate de *ei$ce %nt$e toate p$ocesele semice P deci 4i semnali3a$ea P 4i p$ocesele ca$e p$esupun medie$ea sau Mte$1itateaN. )o+ad0, u$m0to$ul pasa2A E impo$tant s0 se +ad0 ce %n1ele eu p$in semioEF< O$ice ac1iune dinamic0 sau o$ice ac1iune dete$minat0 de o 7o$10 6$ut0, 7i3ic0 sau psi5ic0, 7ie a$e loc %nt$e dou0 su6iecte ... 7ie, o$icum, este o $e3ultant0
a uno$ ata$e ac1iuni %nt$e cuplu$i. *$in Msemio30N %n1ele %ns0, dimpot$i+0, o ac1iune sau o in7luen10 ca$e este sau p$esupune coope$a$ea a trei su6iecte, 4i anume un semn, o6iectul lui 4i inte$p$etantul lui, aceast0 in7luen10 t$i$ela1ional0 ne7iind cu nici un c5ip $educti6il0 la ac1iuni (8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A %nt$e cuplu$i ... de7ini1ia mea aco$d0 o$ic0$ui 7apt ca$e ac1ionea30 ast7el denumi$ea de MsemnN. (*ei$ce .A -8-."

S0 lu0m %n conside$a$e u$m0toa$eleA /.>. /a$pente$ (19(9A--", $eputat ce$cet0to$ al compo$tamentului animal, sc$iind %n le 0tu$0 cu alop$imatele, p$o7it0 de oca3ie sp$e a de7ini compo$tamentul de semnali3a$e %n ene$al, su6 nume$oase calit01i, 7o$me 4i modele, ca pe Mun e+eniment-sti-mul, component al unui tot de mai lun 0 du$at0, ca$e a$ putea p$o+oca ac1iuni p$elun ite. Acti+itatea de semnali3a$e, %n 7o$ma sa cea mai simpl0, e p$odus0 de c0t$e un o$ anism indi+idual# ea $ep$e3int0 o in7o$ma1ie, este mi2locit0 de un +e5icul 7i3ic 4i e pe$ceput0 4i i se $0spunde de c0t$e unul sau mai mul1i indi+i3i. /a 4i e+enimentul-stimul, 7a10 de ca$e compo$tamentul de semnali3a$e $ep$e3int0 un ca3 special, acest tip de compo$tament (eclanGeaEF o mai ma$e cantitate de ene$ ie dec%t cea 7olosit0 pent$u semnali3a$eN. O$, *a3uD5in (19F2A -1" $espin e t$ei c$ite$ii di+e$s p$opuse %n scopul de7ini$ii semnalelo$, pe moti+ c0 ele Mnu pot 7i conside$ate esen1ialeN. Aceste c$ite$ii P toate 7olosite de /a$pente$ P s%ntA p$e3en1a unei anumite cantit01i de ene$ ie# li+$a$ea de in7o$ma1ie desp$e ce+a# 4i 7aptul de a 7i eLpediat0 de c0t$e un animal. Su6sc$iu total la elimina$ea tutu$o$ acesto$ t$ei 7acto$i dint$o de7ini1ie +ia6il0 a semnalului. &n eLemplu de semnal este eLclama1ia MSta$t[N sau, alte$nati+, desc0$ca$ea unui pistol pent$u a da po$ni$ea %nt$-o cu$s0 atletic0 (lansa$e con+en1ional0 Cs declan4ato$ mecanic". Te$menul $ep$e3int0 un loc comun %n studiile desp$e comunica$ea animal0 (Bu$D5a$dt 19(F, Se6eoD 19(8,19F2aA 1'.-1(1", unde este adeseo$i utili3at inte$sc5im6a6il cu un 7acto$ 3oose-miotic $a$ de7init, etalarea :(is-lay; (de eL., Smit5 19(.A-0.". Sim*tom)l Simptomul este un semn compulsi+, automat, non-a$6it$a$, ast7el %nc%t semni7icantul este cuplat cu

semni7icatul su6 7o$IASE :E?&>! )E SEM9E (9

ma unei le 0tu$i natu$ale. Sin(romul este o con7i u$a1ie $e lementat0 de simptome cu un desi nat sta6il. Am6ii te$meni au, da$ nu %n mod eLclusi+, conota1ii medicale ta$i (Ost=ald 19(8"# ast7el, se poate spune, p$in eLtensie meta7o$ic0A Mapa$i1ia ant$opolo iei mode$ne a 7ost un simptom al colonialismuluiN 4.a.m.d. O ca$acte$istic0 a simptomelo$ este c0 denota1iile lo$ s%nt %n ene$e di7e$ite pent$u eLpedito$ (adic0 pacientul P Msimptome su6iecti+eN" 4i pent$u destinata$ (adic0 medicul P Msimptome o6iecti+eN". %nt$-o 7e$icit0 7o$mula$e a lui Ba$t5es (19F2A'8", Mle s,mptome, ce se$ait le $eel appa$ent ou lYappa-$ent $eelN (pent$u unele implica1ii 7$eudiene ale acestei o6se$+a1ii, +e3i B$o=n 19.8A '1' 4i KecsDemeti 19.2A (1# ia$ pent$u a6o$da$ea semiotic0 %n acest domeniu +e3i S5ands 19F0 4i >uesc5 19F'". E inte$esant de notat c0 su6tilii lo icieni de la *o$t->o,al 70ceau distinc1ia dint$e simptomele Mo6i4nuiteN 4i ceea ce medicii numeau Msemne +italeN, pe 6a3a unui c$ite$iu esen-1ialmente cantitati+ (A$nauld 4i 9icole 181( S1((2T". /u alte cu+inte, speci7ica$ea Mcompulsi+, automatN este supus0 unei $a7in0$i p$o6a6ilistice deoa$ece, de4i denota1ia unui simptom e totdeauna ec5i+alent0 cu cau3a lui de la su$s0, unele simptome s%nt e7ecti+ conectate cu o condi1ie anteceden10 M70$0 nici o %ndoial0N, %n timp ce le 0tu$a alto$ simptome cu sta$ea de luc$u$i p$ecedent0 este doa$ p$esupus0 cu $ade di7e$ite de p$o6a6ilitate. Semiotica P $e7e$indu-se %n cel mai timpu$iu u3 la p$eocup0$ile medicale pent$u indica1iile sensi6ile ale uno$ sc5im60$i %n condi1ia co$pului omenesc P constituia una din cele t$ei $amu$i ale medicinei $ece4ti. )e +$eme ce simptomele se num0$au p$int$e cele mai timpu$ii semne identi7icate, ele constituie o cate o$ie isto$ice4te impo$tant0 pent$u o$ice in+esti a1ie asup$a %nceputu$ilo$ teo$iei semnelo$, de pild0 %ndi$ea uno$ medici ca 7i3iolo istul E$asist$atos ('10-2.0 %./$.", anatomistul He$op5ilos (''.-280 %./$." 4i epicu$ianul
F0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

Asclepiades din Bitinia (acti+ la 110 %./$", men1ionat, p$int$e al1ii, de c0t$e SeLtus Empi$icus. Simptomatolo ia sau se0meiologia (Se6eoD 19F'6" s-a de3+oltat 7inalmente ca o $amu$0 a medicinei cu o t$ipl0 p$eocupa$e speciali3at0 %n dia no30, concent$%ndu-se asup$a lui aici 4i acum, 4i du6lele sale p$oiec1ii tempo$ale %n t$ecutul anamnestic 4i +iito$ul p$o nosticant. Ap$opie$ea dint$e teo$ia ene$al0 a semnelo$ 4i p$actica medical0 ca$e le implic0 este oa$ecum $ecent0, stimulat0 7iind %n nu mic0 m0su$0 de %nsemnata ope$0 a lui Mic5el :oucault (Ba$t5es 19F2A '8", da$ ea a 7ost oa$ecum $ema$ca6il anticipat0 de c0t$e Kleinpaul, %n 1888, ca$e 1-a oma iat pe Hipoc$ate (-(0-'FF %./$." ca pe p0$intele 4i maest$ul semioticii, MSemiotiDN, sta6ilind acest neL %n p$e7i u$0$ile sale saussu$iene, 4i, cu o insisten10 ene$ ic0, de c0t$e /$ooD-s5anD (192.A ''F-..". Ba$t5es (19F2A'9", pe u$mele lui :oucault, conside$0 c0 e p$udent s0 distin em simptomul de semn 4i p$e7e$0 s0 le opun0 %n cad$ul 6ine cunoscutei sc5eme a lui H2elmsle+, a c0$ui de3+olta$e desp$e ca$acte$ul 6i7acial al semnului ca 7o$m0 4i su6stan10, eLp$esie 4i con1inut pa$e a continua s0-i 7ascine3e pe semioticienii de lim6i $omanice. Ba$t5es at$i6uie simptomul cate o$iei pe ca$e H2elmsle+ a numit-o su6stan1a sem-ni7icantului, ia$ mai depa$te demonst$ea30 c0 un simptom se t$ans7o$m0 %n semn numai c%nd int$0 %n conteLtul unui discu$s clinic, 4i anume c%nd aceast0 t$ans7o$ma$e este p$omo+at0 de medic, pe scu$t doa$ Mpa$ la mediation du lan- a eN. O asemenea +i3iune poate 7i %ns0 ap0$at0, e+entual, numai %n anumite ca3u$i speciale c%nd destina1ia unui mesa2 simptomatic este un medic sau, p$in eLtensie, un medic +ete$ina$ sau, cel pu1in, un te5nician speciali3at %n %nt$e1ine$ea calculatoa$elo$. !n 7apt, nici nu e ne+oie ca destina1ia s0 7ie una dint$e acestea# ea a$ putea 7i, de eLemplu, o c$eatu$0 ne+o$6itoa$e. E7ectele autonome, adic0 des704u$0$ile simptomatice, au 7ost o6se$+ate 4i desc$ise cu acuitate de )a$=in 4i, +i$tualmente, %nt$ea a ce$ceta$e mode$n0 at%t asup$a comuIASE :E?&>! )E SEM9E 1

nic0$ii animale inte$speci7ice, c%t 4i asup$a celei int$aspeci7ice se %ntemeia30 pe pasa2e cum a$ 7i o6se$+a1ia lui pot$i+it c0$eia e$ec1ia acceso$iilo$ de$mice, la o se$ie de +e$te6$ate, Meste o ac1iune $e7leL0, independent0 de +oin10, 4i aceast0 ac1iune t$e6uie p$i+it0, atunci c%nd se p$oduce su6 in7luen1a 7u$iei sau 7$icii, nu ca o pute$e do6%ndit0 %n +ede$ea unui anumit a+anta2, ci ca un $e3ultat incidental,

cel pu1in %nt$-o ma$e m0su$0, al sen3o$ului a7ectat. >e3ultatul, %n m0su$a %n ca$e este incidental, poate 7i compa$at cu t$anspi$a1ia a6undent0 dete$minat0 de supliciile du$e$ii sau ale $oa3eiN la oameni ()a$=in 18F2A101". Asemenea simptome umane 4i multe altele pot 7i lesne pe$cepute 4i puse %n aplica$e la animale domestice p$ecum c%inii 4i caii (dup0 cum o con7i$m0 episodul lui Hans cel !ste1, at%t de cunoscut %n isto$ia psi5olo iei, 4i pent$u ca$e +e3i Hedi e$ 19(F" 4i %nt$-o se$ie de alte situa1ii %n ca$e lim6a nu 2oac0 4i de 7apt nici nu poate 2uca un $ol de medie$e. %n aceast0 pe$specti+0 semiotic0 lo6al0, $0m%ne, a4ada$, te3a mea pot$i+it c0$eia opo3i1ia dint$e simptom 4i semn este simila$0 cu cea dint$e semnal 4i semn, 4i anume cea dint$e o cate o$ie ma$cat0 (specia" 4i o cate o$ie nema$cat0 ( enul". ?a 7el de e$onat este s0 p$esupunem c0 7unc1ia unui simptom e in+a$ia6il mo$6id0A dup0 cum a $ema$cat cu acuitate Kleinpaul (19F2A10(", t$e6uie s0 eListe 4i o semiotic0 a st0$ii de s0n0tate Mst$0luciteN, condi1ie %n ca$e se poate o6se$+a cum o$ anismul M$adia30N, a4a 3ic%nd, simptome de 6ine. Ast7el, identi7ica$ea eLclusi+0 a simptomatolo iei cu nosolo ia poate 7i de-a d$eptul de$utant0. )e notat c0 Bii5le$ (19'-A n.l" 4i-a l0$ it te$menul de MS,mptomN cu dou0 cu+inte ap$oape sinonime, MAn3eic5enN 4i M!ndicumN 4i c0 al1ii clasi7ic0 e7ecti+ toate simptomele ca pe o su6specie a indeLu$ilo$, deseo$i cu cali7icati+e p$ecum MindeLu$i incon4tienteN sau MindeLu$i pu$ neinten1ionaleN (EaDo6son 19F0A10". )i7icultatea le at0 de aceast0 su estie este c0 locul Minten1ieiN P sau, mai la$ +o$6ind, a o$ient0-$ii-1int0 P %nt$-un model comunica1ional continu0 s0 7ie o
F2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

p$o6lem0 complicat0 4i cont$o+e$sat0 (Meiland 19F0". %n sensul de Mautocon4tiin10N P a4a-numita Mteleolo ie su6iecti+0N P no1iunea poate 7i decisi+0 %n de7ini$ea sistemelo$ ant$oposemiotice 4i ca$acte$i3ea30 cu deose6i$e lim6a, da$ nu este deloc adec+at0 anali3ei 3oosemiotice, unde int$oduce$ea ei poate a+ea e7ecte de-a d$eptul $idicole. O discu1ie mai am0nun1it0 desp$e inten1ie iese din +ede$ile capitolului de 7a10 (+e3i Se6eoD 19F'a". /a toate semnele, simptomele pot 7i u$a deopot$i+0 %n sistemele pa$adi matice 4i %n lan1u$ile sinta matice. /e$ceta$ea $olului ante$io$ a 7ost p%n0 %n p$e3ent $udimenta$0, el %ns0 +a de+eni mult mai 6ine %n1eles acum, %n e$a te5nolo iei calculatoa$elo$. /oncatena$ea sinta matic0 a simptomelo$ poate 7i de dou0 7elu$iA s0 le numim locale 4i tempo$ale. O sinta m0 local0 e alc0tuit0 dint$-un m0nunc5i de simptome mani7estate simultan, de pild0 de-a lun ul uno$ $e iuni di7e$ite ale co$pului uman. Ast7el, pa$amet$ii ope$ati+i de 6a30 dint$-o p$ocedu$0 c5i$u$ ical0 pot p$esupune o elect$oca$dio $am0, o elect$oence7alo $am0, capacitatea ca$diac0, tensiunea +enoas0 cent$al0, tensiunea a$te$ial0 pe$i7e$ic0, tempe$atu$a $ectal0 4i $espi$a1ia, toate monito$i3ate 4i inte$p$etate sinc$on de c0t$e ec5ipa medical0 p$e3ent0. Sinta ma tempo$al0 p$esupune int$0$i in7o$ma1ionale din aceea4i su$s0, da$ la inte$+ale succesi+e 7iLate de-a lun ul aLei tempo$ale. Ast7el, Hedi e$ (19(8A1--" $elatea30 c0 eLc$ementul i$a7elo$ este 1inut su6 o6se$+a1ie auditi+0 %n $0dinile 3oolo ice ca indicato$ continuu al st0$ii de s0n0tate a animaluluiA M%n mod no$mal, c0de$ea 7ecalelo$ t$e6uie s0 p$oduc0 un sunet 7o4nito$ tipicN, $elatea30 el, da$ Mdac0 eLc$ementul este e+acuat %n po$1iuni amo$7eN, pa3nicul este ale$tat de posi6ila eListen10 a unei condi1ii patolo ice. S-a$ putea do+edi 7oa$te inst$ucti+ s0 eLplo$0m mai p$o7und ata$e idei $odnice p$ecum inte$ac1iunea dint$e pa$adi m0 4i sinta m0 4i dint$e aLa simultaneit01ii 4i cea a succesi+it01ii, su6stitu1ie Cersus com6ina1ie 4i altele, %nt$-un domeniu di7e$it
IASE :E?&>! )E SEM9E F'

de cel lin +istic a4a cum, la p$ima imp$esie, pa$e a 7i simptomatolo ia (/elan 4i Ma$cus 19F'". Eseul lui Ba$t5es din 19F2 este plin de su estii, da$, %n esen10, aceast0 luc$a$e t$e6uie s0 a4tepte p$o $esul conside$a6il al semioticii pe un 7$ont mult mai la$ . Icon)l Se spune c0 un semn este iconic atunci c%nd eList0 o simila$itate topolo ic0 %nt$e un semni7icant 4i denotatele sale. %n a$ticolul s0u MOn a 9e= ?ist o7 /ate o$iesN, *ei$ce 4i-a pu6licat pent$u p$ima oa$0 t$iada 7undamental0 acum 7aimoas0 4i ini1ial a a7i$mat c0 eList0 t$ei 7elu$i de semne (sau, cum le numea el, M$ep$e3ent0$iN"A (a" asemFnFri :likenesses; (te$men pe ca$e 1-a a6andonat cu$%nd %n 6ene7iciul lui icons; sau Mcele a c0$o$ $ela1ie cu o6iectele lo$ este o simpl0 comunitate %nt$-o anumit0 calitateN# (6" in(ici :in(ices; sau Mcele a c0$o$ $ela1ie cu o6iectele lo$ const0 %nt$-o co$esponden10 %n 7aptN# 4i (c" simboluri (ca$e s%nt totuna cu semnele generale;, sau Mcele al c0$o$ temei %n $ela1ia cu o6iectele lo$ este o calitate at$i6uit0N 4i pe ca$e ulte$io$ a+ea s0 le numeasc0 Mla=sN (Mle iN", ceea ce %nseamn0 con+en1ii, o6iceiu$i sau dispo3i1ii natu$ale ale inte$p$etantului sau ca$e 1in de domeniul inte$p$etantului $especti+.

Mai t%$3iu, *ei$ce a distins t$ei su6clase de iconiA imagini, (iagrame 4i metafore< 9o1iunea de icon P ca$e este $aco$-da6il0 %n ultim0 instan10 p$ocesului platonician de mimesis 4i pe ca$e A$istotel a l0$ it-o apoi ast7el %nc%t, dint$-o $ep$e3enta$e p$eponde$ent +i3ual0, ea s0 a2un 0 a %m6$01i4a %nt$ea a eLpe$ien10 co niti+0 4i epistemolo ic0 P a 7ost supus0 unei anali3e la6o$ioase %n di+e$sele ei +a$iet01i 4i mani7est0$i, 4i totu4i mai su63ist0 unele c5estiuni teo$etice apa$ent insolu6ile. !ma inile (ca$e continu0 s0 7ie uneo$i simplist ec5i+alate cu to1i iconii sau, 4i mai $a+, s%nt conside$ate %n mod nai+ ca limit%ndu-se doa$ la s7e$a +i3ual0" au 7ost studiate %n dou0 in+esti a1ii eLcep1ional de atente, cea a lui Eco (19F26"
FSEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

4i, $especti+, a lui <allis (19F'". /%t desp$e teo$ia dia $amelo$, ea a 7ost adus0 %n p$im-plaa de p$op$iile ce$cet0$i semiotice ale lui *ei$ce 4i a 7ost atent $e+03ut0 de Xeman (19(-" 4i >o6e$ts (19F'" %n c%te+a dint$e $ami7ica1iile sale de ma$e an+e$ u$0, ca$e includ teo$ia mode$n0 a $a7u$ilo$. %n ce-1 p$i+e4te, *ei$ce nu a u$m0$it mai %ndeap$oape +ec5iul p$ocedeu $eto$ic al meta7o$ei dup0 ce a su6o$donat-o co$ect, %n lista sa de cate o$ii, iconului P %n po7ida o6iec1iei lui To-do$o+ (19F'A 1F" cum c0 iconul e mai de $a60 o sinecdoc0 dec%t o meta7o$0. :unc1iile iconice ale lim6ii au 7ost studiate destul de am0nun1it (de eL., EaDo6son 19(., @alesio 19(9, <escottl9F1". !n ciuda lite$atu$ii +aste, %n continu0 c$e4te$e 4i %n ene$e util0, ca$e ne ad%nce4te %n1ele e$ea iconului, st0$uie mai multe p$o6leme teo$etice se$ioase. )ou0 dint$e ele P s0 le numim c5estiunea simet$iei 4i c5estiunea $e $esiei P me$it0 aici cel pu1in o scu$t0 306a+0A altele s%nt discutate de c0t$e Eco (19F2aA 19F-2'0,19F26" %nt$-o manie$0 constant inte$esant0, da$ neconcludent0. /%t desp$e <allis (19F'A-82", el a7i$m0 eK cathe(ra, con7o$m u3an1ei, c0 M$ela1ia de $ep$e3enta$e este nonsimet$ic0A un semn iconic sau un semn con+en1ional independent %4i $ep$e3int0 $ep$e3entatul, da$ nu 4i in+e$sN. O$, instantaneul 7oto $a7ic al unei $ep$oduce$i dup0 o pictu$0 7aimoas0 P s0 3icem, 8a ,iocon(a P este un semn iconic sau o ima ine %n $apo$t cu copia, ca$e de+ine ast7el denotatul (sau $ep$e3entatul", da$ ca$e este ea %ns04i un semn iconic %n $apo$t cu po$t$etul o$i inal eLpus la ?u+$u, denotatul ei# da$ 4i aceast0 pictu$0 este un semn iconic %n $apo$t cu modelul lui ?eo-na$do, doamna cunoscut0 ca Mona ?isa, denotatul sFu< %n aceast0 succesiune diac$onic0, p$ima a 7ost Mona ?isa, apoi po$t$etul ei, apoi $ep$oduce$ea acestuia 4i 7inalmente o 7oto $a7ie a acesteia din u$m0. )e notat %ns0 c0 nimic din de7ini1iile iconicit01ii nu p$etinde impune$ea +$eunui tip de p$io$itate c$onolo ic0A de7ini1ia lui *ei$ce +o$6e4te desp$e
IASE :E?&>! )E SEM9E
$

Mo simpl0 comunitate %nt$-o anumit0 calitateN, ia$ cea p$opus0 %n desc5ide$ea acestei sec1iuni numai de Mo simila$itate topolo ic0N, am%ndou0 aceste calit01i put%ndu-se aplica deopot$i+0 $e $esi+ 4i p$o $esi+. :aptul c0 at$i6uim o succesiune tempo$al0 $ela1iei dint$e semni7icat 4i semni7icant s0 7ie oa$e doa$ o con+en1ie nemoti+at0 Q )i7icultatea a$ putea 7i pesemne $e3ol+at0 p$ecum u$mea30A s0 p$esupunem c0 un pe$sona2 contempo$an $enumit, s0 3icem papa, %mi este cunoscut P a4a cum le 4i este ma2o$it01ii catolicilo$ P doa$ dup0 7oto $a7ia lui sau dup0 alt0 $ep$e3enta$e plastic0, da$ c0, %nt$-o 6un0 3i, a2un s0-1 +0d %n ca$ne 4i oase# cu acel p$ile2, papa %n ca$ne 4i oase a$ de+eni pent$u mine Msemnul iconicN %n $apo$t cu ima inea sa de mult 7amilia$0, denotatul s0u 7oto $a7ic sau lito $a7ic. Aceast0 p$o6lem0 nu le e st$0in0 nici etolo ilo$. Ast7el, ?o$en3 (M!nt$oduce$eaN la <icDle$ 19(8A O!" se $e7e$ea la ea %n o6se$+a1ia sa pot$i+it c0$eia M7o$ma copitei calului este %n aceea4i m0su$0 o ima ine a stepei pe ca$e p04e4te, dup0 cum u$ma %ntip0$it0 pe ca$e o las0 este 4i o ima ine a copiteiN. )ac0 se +a putea demonst$a c0 acest at$i6ut al $e7leLi+it01ii este o p$op$ietate ca$acte$istic0 indispensa6il0 a iconilo$, atunci cu ce$titudine s0 eata timpului +a t$e6ui %nco$po$at0 %n +e$siunile $e+i3uite ale de7ini1iilo$ eListente. /%t desp$e ame1itoa$ea p$o6lem0 a $e $esiei, s0 o eLempli7ic0m p$in u$m0toa$eleA se poate spune desp$e o 7eti10 c0 este un semn iconic %n $apo$t cu mama ei dac0 eList0 o simila$itate topolo ic0 %nt$e ea, ca semni7icant, 4i mama ei, denotatul aceleia# cu toate acestea, 7eti1a poate 2uca de asemenea, de4i, 70$0 %ndoial0, %nt$-o mai mic0 m0su$0, $olul unui semn iconic 4i pent$u tat0l ei, pent$u 7ieca$e dint$e 7$a1ii ei, pent$u toate $udele 4i, me$ %nd 4i mai depa$te, pent$u toate mami7e$ele, toate +e$te6$atele, 4i a4a mai depa$te, 4i a4a mai depa$te, %nt$-o nes7%$4it0 $e $esie c0t$e denotate tot mai ene$ali3ate. EList0 nume$oase eLemple de iconicitate %n discu$sul animal (Se6eoD 19(8A(1- 4i u$m.", implic%nd +i$tualmente toate canalele disponi6ile P c5imice, auditi+e sau +i3uale. :unc1ia
F( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

iconic0 a unui semn c5imic este 6ine ilust$at0 de su6stan1a de ala$ma$e a 7u$nicii PogonomyrmeK ba(ius# dac0 pe$icolul ce amenin10 colonia este momentan, semnalul P o do30 de 7e$omon eli6e$at0 P se estompea30 $apid 4i las0 netul6u$at0 cea mai ma$e pa$te a coloniei# dimpot$i+0, dac0 pe$icolul pe$sist0, su6stan1a se $0sp%nde4te, implic%nd un num0$ tot mai ma$e de 7u$nici luc$0toa$e. Semnul este iconic %n m0su$a %n ca$e el +a$ia30 %n p$opo$1ie analoa 0 cu c$e4te$ea sau diminua$ea stimulilo$ de pe$icol (Se6eoD 19F2aA 9. 4i u$m.". /ompo$tamentul unei anumite audio-mimici +espine ilust$ea30 7unc1ia iconic0 a unui semn auditi+. Ast7el, musca S-ilomyia hamifera ?=. des704oa$0 un $itm al 60t0ilo$ din a$ipi de 1-F de 60t0i pe secund0 c%t timp 36oa$0 %n +ecin0tatea +iespii DolichoCes-ula arenaria :. (cu ca$e seam0n0 mult ca model colo$istic". )eoa$ece aceast0 +iespe 36oa$0 cu 12.0 de 60t0i pe secund0, se p$esupune c0 cele dou0 sunete de 36o$ s%nt indisce$na6ile pent$u $0pitoa$e, ia$ p0s0$ile ca$e se 5$0nesc cu mu4te s%nt ast7el induse %n e$oa$e (Se6eoD 19F2aA 8( 4i u$m.". %n 7ine un eLemplu ele ant (c5ia$ dac0 uneo$i cont$o+e$sat" de se ment compo$tamental compleL ca$e a e+oluat, a4a 3ic%nd, c0t$e 7unc1ia de semn iconic +i3ual este desc$is $a7ic de c0t$e Klo7t (19.9"A pa$tea poste$ioa$0 a a6domenului unei a7ide 4i 3+%$litu$ile picioa$elo$ sale poste$ioa$e constituie, pent$u o 7u$nic0 luc$0toa$e, un +e5icul semic compus, semni7ic%nd capul altei 7u$nici %mp$eun0 cu mi4c0$ile ei antenale. /u alte cu+inte, se poate spune c0 7u$nica identi7ic0 asem0na$ea (eLt$emitatea poste$ioa$0 a a7idei" cu de-notatul ei (eLt$emitatea 7$ontal0 a unei 7u$nici" 4i ac1ionea30 pe 6a3a acestei in7o$ma1ii, adic0 o t$atea30 pe a7id0 %n manie$a unei efigii (o su6specie a semnului iconic". In.e5)l Se spune desp$e un semn c0 este indeLical %n m0su$a %n ca$e semni7icantul s0u este conti uu cu semni7icatul sau este un
IASE :E?&>! )E SEM9E 77

e4antion al acestuia. Te$menul contiguu nu t$e6uie inte$p$etat neap0$at lite$al %n aceast0 de7ini1ie, ca Mal0tu$atN sau MadiacentN A ast7el, Steaua *ola$0 poate 7i conside$at0 de c0t$e o$ice p0m%ntean d$ept un indeL al polului no$d ce$esc, %n po7ida imensei distan1e implicate. /onti uitatea t$e6uie %ndit0 mai de $a60 p$in 2uLtapune$ea clasic0 la p$incipiul c5eie din de7ini1ia iconului, adic0 simila$itatea. M/onti uuN a 7ost ales dato$it0 utili30$ii sale atotdominante, c%nd e cuplat cu Msimila$N, %n multe domenii ale in+esti a1iei intelectuale, de la ma ia 5omeopatic0 Cs ma ia de conta iune p%n0 la poetic0 4i $eto$ic0 (sistem Cs teLt, meta7o$0 Cs metonimie", psi5olo ia estaltist0 (7acto$ de simila$itate Cs 7acto$ de p$oLimitate S<e$t5eime$ 192'A'0--'11T", neu$olo ie (ipote3a lui EaDo6son 4i ?u$ia desp$e tipu$ile pola$e de a7a3ie" 4i, 7i$e4te, lin +istica de t$adi1ie saussu$ian0 (aL0 pa$adi matic0 Cs aL0 sinta matic0, opo3i1ie Cs cont$ast" etc. 9o1iunea de indeL a lui *ei$ce a 7ost inedit0 4i totodat0 $odnic0, dup0 cum a su6liniat pe 6un0 d$eptate <ells (19(F". Semnele lui indeLicale au a+ut pa$te de o ce$ceta$e atent0 din pa$tea c%to$+a dint$e cei mai p$oeminen1i 7ilo3o7i ai +$emii noast$e, indi7e$ent dac0 ei le-au etic5etat ca detalii e ocent$ice (>ussell 19-0", cu+inte $e7leLi+-ocu$en1iale (>eic5en6ac5 19-8", eLp$esii indeLicale (Ba$-Hillel 19.-" sau alt7el (;ale 19(F". %n acela4i timp, ideile lui *ei$ce au st$uctu$at concep1iile c%to$+a lin +i4ti, %n sensul c0 teo$ia $amatical0 Mt$e6uie s0 includ0 %n s7e$a ei ... o teo$ie a con+e$sa1iei 4i Sc0T anumite $e7lec1ii desp$e deictic0 4i $e7e$in1a p$onominal0 alc0tuiesc o pa$te a acelei teo$iiN (:illmo$e 19F2A 2F.". )eictic0 este un 7enomen 6ine cunoscut lin +i4tilo$ (:$ei 19--, Bu$sill-Hill 19('", mai cu seam0 su6 7o$ma de shifter H un mot Muste 7o$2at de Eespe$sen %n 1922 (19(-", a c0$ui idee a 7ost de3+oltat0, p$int$e al1ii, de Stu$te+ant (19-FA1'. 4i u$m.", EaDo6son (19('" 4i %ndeose6i :illmo$e (19F'" %n admi$a6ila lui se$ie de a$ticole consac$ate o$ient0$ii spa1iale, tempo$ale, discu$si+e 4i anco$0$ii deicticsociale a enun1u$ilo$ %n Mlumea $eal0N.
8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

%nt$-unui din cele mai memo$a6ile eLemple ale sale, *ei$ce aminte4te c0 u$ma de pa4i pe ca$e a 0sit-o >o6inson /$usoe %n nisip e$a pent$u el indeLul unei anume 70ptu$i. %nt$-un mod asem0n0to$, o 5a$t0 +ast0 a uno$ asemenea %n$e ist$0$i este tip0$it0 peste noapte de animale de toate soiu$ile, pe toat0 7a1a p0m%ntului %ncon2u$0to$, l0s%nd d%$e 4i u$me Mde o imens0 +a$ietate, adeseo$i de o mi$aculoas0 cla$itateN. Aceste Mpo+e4ti sc$ise %n codul u$melo$ de pa4iN impun o Mdetec1ie de te$enN 4i au 7ost st$0lucit desci7$ate de natu$ali4ti de te$en eLpe$imenta1i de talia uno$ Ennion 4i Tin6e$ en (19(FA ."# meticuloasele lo$ 7oto $a7ii de u$me 4i amp$ente

3u $0+esc un uimito$ etala2 de semne indeLicale %n sensul cel mai lite$al 4i mai nemi2locit. Mimica 6u3elo$ 1u uiate, u3ual0 p$int$e indienii cuna din *anama, a4a cum este anali3at0 de S5e$3e$ (19F'", o7e$0 un eLemplu ele ant de inte $a$e cultu$al0 %nt$-un unic a$an2ament uni7icat al unui indeL +e$6al cu un indeL non-+e$6al. )esc$ie$ea lui a$at0 totodat0 c0, dac0 indeLul constituie o cate o$ie ma$cat0 %n opo3i1ie cu semnul, estica 6u3elo$ p$acticat0 de indienii cuna $0m%ne nema$cat0 %n 7unc1ia sa cent$al0 de indeL %n opo3i1ie cu 7o$mele conc$escen1e ca$e au do6%n-dit semni7ica1ii pe$i7e$ice. O mic0 7amilie de p0s0$i pica$ide ce$o7a e, o specie comun0 ce poa$t0 numele 4tiin1i7ic de n(icator in(icator :no0men est omen Q" s%nt +estitele indicatoa$e de mie$e. Aceste p0s0$i au de3+oltat o $ema$ca6il0 $ela1ie sim6iotic0 cu unele mami7e$e P 6u$sucii meli+o$i, pa+ianii 4i oamenii P p$in utili3a$ea unei le 0tu$i pu$ indeLicaleA %4i c0l0u3esc sim6i-on1ii %n +ecin0tatea cui6u$ilo$ de al6ine s0l6atice. /0l0u3i$ea este p$eponde$ent delo7onic0, %n ea int$0 %ns0 4i elemente de-lot$opiceA o pas0$e indicato$ +a +eni, s0 3icem, la o pe$soan0 4i +a ci$ipi p%n0 c%nd +a 7i u$mat0, da$ %n cea mai ma$e pa$te a timpului se +a men1ine %n a7a$a +ede$ii u$m0$ito$ului. )e4i 36o$ul s0u %n pica2 este e+ident, cu penele codale la$ des704u$ate, indicato$ul de mie$e Mindic0N mai cu seam0 p$in
IASE :E?&>! )E SEM9E
3

inte$mediul unei se$ii $epetiti+e de note un u$ite ca$e scad %n intensitate numai c%nd pas0$ea +ede sau aude 36u$%nd 4i 6%3%ind al6inele, ale c0$o$ cui6u$i, 7i$e4te, constituie 1inta (:$iedmann 19..". Teo$ia eLploat0$ii su$selo$ de 5$an0 de c0t$e al6ina meli-7e$0 :!-is melifica; a 7ost desc$is0 (:$isc5 19(F" 4i eLaminat0 de nume$o4i oameni de 4tiin10, p$int$e ca$e 4i semioticieni 4i lin +i4ti. Se 4tie %ndeo64te c0, dac0 su$sa de 5$an0 este mai depa$te de o sut0 de met$i, dansul cu ondula$ea p0$1ii poste$ioa$e a a6domenului t$ansmite, pe l%n 0 alte in7o$ma1ii, di$ec1ia 1intei, ca punct de $e7e$in10 7iind utili3at soa$ele. O$, dac0 al6ina dansea30 pe o sup$a7a10 o$i3ontal0, Mdes704u$a$ea dansului t$imite di$ect la 1int0N, cu alte cu+inte semnul este indeLical ($itmul Mindic0N distan1a %nt$-o manie$0 analoa 0A cu c%t mai %ndep0$tat0 e 1inta, cu at%t mai pu1ine $oti$i a$e dansul %nt$-un timp dat". )ac0 %ns0 dansul a$e loc pe sup$a7a1a +e$tical0 a unui 7a u$e P a4a cum, de $e ul0, stau luc$u$ile %n stupul %ntunecos P atunci Mdansatoa$ea t$anspune un 5iul sola$ %n un 5iul $a+ita1ionalN (dac0 me$sul este di$i2at %n sus, %nseamn0 c0 5$ana se a7l0 %n di$ec1ia soa$elui, dac0 este %n 2os, %n pa$tea opus0 soa$elui, dac0 la (0a %n st%n a +e$ticalei, la (0a %n st%n a soa$elui, 4i a4a mai depa$te" (:$isc5 19(FA2'0 4i u$m.". )ac0 e implicat un 7a u$e +e$tical, cu alte cu+inte atunci c%nd este 7olosit un un 5i cu $apo$ta$e la $a+ita1ie ca indica1ie de o$ienta$e, semnul %ncetea30 a mai 7i un indeLA acum de+ine p$edominant aspectul lui sim6olic. Sim6olul &n semn lipsit 7ie de simila$itate, 7ie de conti uitate, ci numai cu o le 0tu$0 con+en1ional0 %nt$e semni7icantul lui 4i denotate, 4i cu o clas0 inten1ional0 pent$u desi natul s0u, se nume4te sim6ol. T$0s0tu$a Mle 0tu$0 con+en1ional0N P acel Mca$acte$ at$i6uitN al lui *ei$ce P este int$odus0, 7i$e4te, pent$u a distin e sim6olul at%t de semnul iconic, c%t 4i de indeL, pe c%nd t$0s0tu$a MintensiuneN e necesa$0 pent$u a-1 distin e
80 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

de nume. Opo3i1ia lo ic0 dint$e intensiune (numit0 uneo$i 4i Mintensiune o6iecti+0N 4i deseo$i Mcomp$e5ensiuneN" 4i eLtensiune a 7ost sc5i1at0 %nt$-un num0$ 4i o +a$ietate de$utant0 de modalit01i P %ncep%nd din anul .'0 %./$. 4i p%n0 %n p$e3ent (/a$nap 19.(A18, Stanos3 19F0". *ent$u scopu$ile p$e3ente, o clas0 de7init0 intensional este una de7init0 p$in utili3a$ea 7unc1iei p$opo3i1ionale# denotatele desi na1iei s%nt de7inite %n 7unc1ie de p$op$iet01ile %mp0$t04ite de mem6$ii acelei clase 4i numai de ei, indi7e$ent dac0 p$op$iet01ile acestea s%nt sau nu cunoscute (>eic5en6ac5 19-8A19'". %n te$minolo ia lui ?e=is (19-(A'9" intensiunea se $e7e$0 la Mcon2unc1ia tutu$o$ te$menilo$, 7ieca$e dint$e ei t$e6uind s0 7ie aplica6il %n toate ca3u$ile c%nd a$ 7i aplica6il te$menul datN. )up0 cum se 4tie, Msim6olN este te$menul cel mai a6u3i+ %nt$e6uin1at dint$e cei discuta1i aici. !n

consecin10, tendin1a a 7ost 7ie de a-1 sup$a%nca$c0 %n mod $otesc, 7ie, dimpot$i+0, de a-1 $educe la tipu$i mai ene$ale de 7enomene compo$tamentale sau c5ia$ la o nulitate a6su$d0. /%te+a scu$te eLemple ilust$ati+e $e7e$itoa$e la am6ele tendin1e +o$ 7i de a2uns aici# ele s%nt menite pu$ 4i simplu s0 su6linie3e ne+oia unei mai ma$i cla$i7ic0$i conceptuale ulte$ioa$e. O ene$ali3a$e ne2usti7icat de eLcesi+0 4i o aplica$e mult p$ea la$ 0 a conceptului de 7o$me sim6olice ma$c5ea30 sc$ie$ile multo$a dint$e epi onii lui E$nst /assi$e$ sau ale celo$ in7luen1a1i indi$ect de 7ilo3o7ia lui (Se6eoD 19F'aA 189". %n ant$opolo ia cultu$al0, un ca3 semni7icati+ %n acest sens este ?eslie <5ite (19-0A-.-", ca$e a. sc$is odat0A M/ompo$tamentul uman este un compo$tament sim6olic# compo$tamentul sim6olic este compo$tamentul uman. Sim6olul e uni+e$sul omeni$ii ... c5eia c0t$e aceast0 lume 4i mi2loacele de pa$ticipa$e la ea s%nt %nsu4i sim6olul.N Aceast0 5ipe$6ol0 a 7ost $e7lectat0, %n esen10, %n punctul de +ede$e %m6$01i4at de c0t$e 7ondato$ul Societ01ii !nte$na1ionale pent$u Studiul Sim6olu$ilo$ 4i p$opa at ast7el de el (Ka5n 19(9".
IASE :E?&>! )E SEM9E 81

*ot$i+it psi5olo ului Kanto$ (19'(A ('", Mte$menul de sim6ol este 70cut s0 suplineasc0 o$ice e numit de psi5olo un stimulN. 9e putem pe 6un0 d$eptate %nt$e6a c%t de $0s-p%ndit0 e $edundan1a p$int$e speciali4tii %n 4tiin1e co niti+e Q )e4i te$menul e inclus %n altminte$i utilul losa$ al lui /5e$$, (19((A'09", el este numaidec%t u$mat de aceast0 ciudat0 $et$acta$eA M%n ca$tea de 7a10 e+it0m pe c%t posi6il te$menul de simbol.N ?a d$ept +o$6ind, lin +i4tii, cu c%te+a eLcep1ii (de eL., ?anda$ 19((, /5ao 19(8", au mani7estat me$eu tendin1a de a e+ita te$menul acesta. &n num0$ de impo$tante su6specii de sim6olu$i P a c0$o$ %nsemn0tate semiotic0 a 7ost $a$eo$i anali3at0 co$ect P au int$at mai mult sau mai pu1in %n u3ul comun, cel pu1in %n en le3a contempo$an0. Ast7el de te$meni su6o$dona1i, cu spo$it0 intensiune, includA alegoria, )nsemnul, marca (e fabricF, (eCiEa (%n 5e$aldic0", emblema, insigniile, marca 4i stigmatul (c%nd nu e $ep$e3entat ca simptom, ca %n eLp$esia Msti mate +enoaseN, su e$%nd eLcesul alcoolic" (;o77man 19('A1-2". S0 a$unc0m o scu$t0 p$i+i$e doa$ asup$a unuia dint$e ace4tia P emblema< E limpede, de la 6un %nceput, c0 dist$i6u1ia lui este cu necesitate mai limitat0 dec%t cea a sup$ao$donatului s0u nemi2locitA ast7el, se poate spune c0 sece$a 4i ciocanul s%nt 7ie sim6olul, 7ie em6lema pa$tidului comunist, sau tu$nul Ei77el al *a$isului, da$ nu se poate spune c0 H2O este o emblemF chimicF< &$m%nd o p$opune$e a+ansat0 de )a+id E7$on %n 19-1 (19F2", EDman 4i :$iesen (19(9A .9" au $eint$odus 4i $eacti+at no1iunea de em6lem0A Em6lemele se deose6esc de cele mai multe dint$e celelalte compo$tamente non-+e$6ale mai %nt%i p$in u3 4i %ndeose6i p$in $ela1ia lo$ cu compo$tamentul +e$6al, con4tiin1a 4i inten1ionalitatea. Em6lemele s%nt acele
acte non-+e$6ale ca$e au o t$ansla1ie +e$6al0 di$ect0 sau o de7ini1ie de dic1iona$, const%nd de o6icei %nt$-un cu+%nt sau dou0 sau poate o p$opo3i1ie. Aceast0 de7ini1ie sau t$ansla1ie +e$6al0 a em6lemei 82 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H e 6ine cunoscut0 de c0t$e to1i mem6$ii unui $up, ai unei clase sau cultu$i ... Oamenii s%nt ap$oape totdeauna con4tien1i de u3ul em6lemelo$, adic0 4tiu c%nd 7olosesc o em6lem0, o pot $epeta dac0 li se ce$e s0 o 7ac0 4i %4i +o$ asuma $0spunde$ea comunica1ional0 pent$u ea.

Ei au %n +ede$e aici doa$ em6lemele non-+e$6ale 4i, %n 7apt, o em6lem0 e de cele mai multe o$i conceput0 ca un sim6ol %nalt 7o$mali3at %n modalitatea +i3ual0. 9u e %ns0 necesa$ ca luc$u$ile s0 stea %ntotdeauna a4a. Ast7el, ?e+i-St$auss a su e$at (%nt$-o comunica$e pe$sonal0" c0 enealo iile $ecitate ale indi+i3ilo$ nota6ili, s0 3icem, ale uno$ 4e7i st$0mo4i a7$icani, a$ putea 7i p$ea 6ine p$i+ite ca 7iind em6lematice# asemenea acte +e$6ale a$ putea 7i lesne inte $ate %n s7e$a 7o$mul0$ii p$ecedente, la 7el pesemne cum a putut 7i 4i u3ul 5ot0$%t mai idiosinc$atic al lui Hollande$ (19.9" %n le 0tu$0 cu met$ica. A$ 7i e+ident, c5ia$ 4i din aceste pa$a $a7e $03le1e, c0 .ortfel(0uT sim6olului este %nt$-ade+0$ unul 7oa$te compleL 4i c0 em6lema 4i con ene$ii s0i t$e6uie s0 a4tepte o cla$i7ica$e leLico $a7ic0 pe deplin co$ect0 a te$menului nemi2locit dominant, simbolul, ca totalitate. Se a7i$m0 adesea c0 sim6olu$ile s%nt o p$op$ietate eLclusi+0 a 7iin1elo$ umane, da$ capacitatea o$ anismelo$ de a 7o$ma concepte dint$-o clas0 inten1ional0 eList0 7oa$te depa$te %n 7ilo ene30 (Eaco6 19F-A '19", ia$ a6ilitatea de a const$ui uni+e$sale din pa$ticula$e a 7ost %n3est$at0 cu o $a1ionali3a$e matematico-neu$olo ic0 temeinic0 de c0t$e *itts 4i Mc/ul-loc5 (19-F, +e3i A$6i6 19F1". *ot$i+it at%t de7ini1iei sim6olului o7e$ite aici c%t 4i de7ini1iilo$ a$istotelice mai comune %ntemeiate pe doct$ina a$6it$a$iet01ii ca$e au 7ost p$omo+ate %n lin +istic0, %ndeose6i de c0t$e <5itne, 4i Saussu$e (En- le$

19(2, /ose$iu 19(F", animalele au 4i ele 70$0 doa$ 4i poate sim6olu$i. Am discutat ante$io$ desp$e ca$acte$ul a$6it$a$ al mi4c0$ilo$ co3ii la c%ini, pisici 4i cai (Haldane 19..A '8F, Se6eoD 19F'aA 19(", un set de eLemple ca$e a$ putea 7i lesne ampli7icatA ast7el, o maimu10 $5esus tem0toa$e %4i poa$t0 coada alun it0 $i id la spate, pe c%nd la pa+iani, 7$ica este eLp$iIASE :E?&>! )E SEM9E 83

mat0 de coada +e$tical0. )a$ nici cont$a$ul nu e neap0$at ade+0$atA Mmama unui pui Sde pa+ianT %4i poate 1ine coada +e$tical nu de 7$ic0, ci ca s0-4i a2ute puiul s0 i se le ene pe spina$e, ia$ coada poate 7i 1inut0 +e$tical 4i c%nd st0p%nul ei este cu$01at %n $e iunea codal0N (>o=ell 19F2A 8F". *ot$i+it lui Altmann (19(FA'F(", cu Mdoa$ c%te+a eLcep1ii, semnalele sociale semantice ca$e au 7ost studiate p%n0 %n p$e3ent la p$imate s%nt $ep$e3ent0$i a$6it$a$eN# 4i, mai mult, %n ene$e, pot$i+it lui B$ono=sDi (19(FA 'F(", Ms-a$ putea c$ede c0, %nt$uc%t numai 7iin1ele umane %ndesc cu sim6olu$i a$6it$a$e, oamenii $0m%n 4i sin u$ii ca$e +o$6esc cu a2uto$ul lo$. %nc0 o dat0 %ns0, luc$u$ile nu stau ast7elN (+e3i 4i Malson 19F' 4i ?u$De$ 19(8A-". /a s0 mai dau un eLemplu de sim6ol %n compo$tamentul animal, m0 %nto$c la insectele din 7amilia ca$ni+o$0 a %m-i0-i(ae0lor< %nt$-o specie de dipte$e din aceast0 7amilie, masculul %i o7e$0 7emelei un 6alon ol %naintea copula1iei. O$i inea e+olu1iona$0, adic0 $ituali3a$ea c$esc%nd0 (HuLle, 19((" a acestei estici apa$ent 6i3a$e a 7ost desc%lcit0 pas cu pas de c0t$e 6iolo i, da$ po+estea e i$ele+ant0 din pe$specti+0 sinc$onic0A 7apt este c0 d0$ui$ea unui 6alon ol e un semn totalmente a$6it$a$, al c0$ui t$ans7e$ $educe pu$ 4i simplu p$o6a6ilitatea ca masculul %nsu4i s0 cad0 p$ad0 pa$tene$ei sale.

6)mele
Semnul ca$e a$e o clas0 eLtensional0 pent$u desi natul s0u se nume4te nume. /on7o$m acestei de7ini1ii, indi+i3ii denota1i p$int$-un nume p$op$iu ca @e$onica nu au nici o p$op$ietate comun0 at$i6uit0 lo$ %n a7a$a 7aptului c0 to1i $0spund la M@e$onicaN. )e7ini1ia eLtensional0 a unei clase este cea dat0 Mp$in lista$ea numelo$ mem6$ilo$ sau p$in indica$ea 7iec0$ui mem6$u succesi+N (>eic5en6ac5 19-8A 19'"# sau, a4a cum a spus KecsDemeti (19.2A1'0", Mconside$at %n te$menii in-tensiunii sale ... un nume este doa$ un spa1iu li6e$, dac0 nu eList0 4i p%n0 c%nd nu este 7u$ni3at0 o desc$ie$e $e7e$itoa$e
8SEM9E?E# O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

la acela4i o6iectN, s0 3icem M@e$onica cu n07$amaN, S7%nta @e$onica etc. (+e3i 4i S0$ensen 19('". /%nd semni7ica1ia unui semn pe$mite doa$ un denotat, se spune c0 este sin ula$. Semnele sin ula$e, inclusi+ numele p$op$ii, apa$1in unui mod de semni7ica$e pe ca$e Mo$$is (19F1A F( 4i u$m." le-a denumit numori Sen . namorsN, Mca$e s%nt sim6olu$i lin +isticeN. 9umo$ii s%nt mem6$i ai aceleia4i 7amilii de semne, numite Midenti7io$iN, c0$eia %i apa$1in alte dou0 su6cate o$iiA in(icatorii, pe$ec5ea non-lin +istic0 a numo$ii o$# 4i (escri-torii, Mindenti7io$i ca$e desc$iu o po3i1ieN. !n te$minolo ia lui Husse$l (19F0A'-1 4i u$m.", numele unei pe$soane e de asemenea %n mod no$mal uni+oc Lein(eu0tig;, de4i se poate %nt%mpla s0 7ie 4i plu$i+oc :mehr(eutig;< !ndi+i3ii umani s%nt identi7ica1i cu a2uto$ul numo$ilo$ ates-ta6ili +e$6al, s0 3icem un nume pe$sonal sau (%n Statele &nite din 19'." un um0$ unic de %n$e ist$a$e pent$u asi u$0$i sociale# 4i cu a2uto$ul unei mul1imi de indicato$i non-+e$6ali, Mmi2loacele p$in ca$e pot 7i p$ecis $ecunoscu1i o pe$soan0 sau un co$p ne%nsu7le1it, c5ia$ 4i %n ca3u$ile c%nd pe$soana %ncea$c0 deli6e$at s0 induc0 %n e$oa$eN (<ilde$ 4i <ent=o$t5 1918A.". Este 6ine 4tiut c0 toate animalele emit un 7luL continuu de Midenti7io$iN, adic0 a7i40$i, identi7ic%ndu-le su$sa %nt$-una sau mai multe modu$iA %n ceea ce p$i+e4te specia, sta$ea $ep$oducti+0, po3i1ia %n spa1iu sau timp, $an ul %nt$-o ie$a$5ie social0, dispo3i1ia momentan0 4i altele (Se6eoD 19F2aA 1'0". !n plus, cele mai 6ine o$ ani3ate societ01i de +e$te6$ate pot 7i deose6ite p$int$-o unic0 t$0s0tu$0 at%t de p$edominant0 p$in consecin1ele sale, %nc%t celelalte ca$acte$istici pa$ a decu$ e din ea. <ilson (19F1A -02" o6se$+0, %n +$eme ce 7ace o distinc1ie capital0 %nt$e societ01ile impe$sonale alc0tuite de insecte, pe de o pa$te, 4i societ01ile Mpe$sonaleN %nt%lnite la p0s0$i 4i mami7e$e, pe de altaA acest at$i6ut este $ecunoa4te$ea identit01ii indi+iduale, ca$acte$istic0 ce$cu$ilo$ $elati+ $est$%nse cu sociali3a$e pe te$men lun a tine$ilo$ ca$e p$esupune 2ocul
IASE :E?&>! )E SEM9E

8$

4i %4i a$e d$ept co$ola$ un %nalt $ad de coope$a$e mutual0 %n $%ndul adul1ilo$. :ieca$e mem6$u al unei ata$e societ01i M%nt$e1ine c%te o $ela1ie pa$ticula$0 cu 7ieca$e dint$e ceilal1i mem6$iN 4i p$in aceasta a2un e s0 le 7ie cunoscut tutu$o$ celo$lal1i ca unic. /uplat0 cu e7o$tu$ile de a sta6ili 4i %nt$e1ine $e1eaua necesa$0 de le 0tu$i Mpe$sonaleN at%t de di+e$se eList0 de3+olta$ea unei 7o$me intime de comunica$e, ce include cu necesitate utili3a$ea semnelo$ de sus1ine$e adec+ateA ast7el, no1iunea de MunicitateN implic0 mani7esta$ea indicato$ilo$ sau, %n te$minolo ia lui ;o77man (19('A.(", a Mpl0cu1elo$ de identi7ica$eN. ?ite$atu$a desp$e comunica$ea +e$te6$atelo$ ia d$ept si u$ P cel pu1in eK hy-othesi P 7aptul c0 indicato$ii (adic0 numele lo$" s%nt uni+e$sal %nco$po$a1i %n toate mesa2ele p0s0$ilo$ 4i mami7e$elo$ (Smit5 19(9a, 19(96". T5o$pe (19(F" a a$0tat c0 atunci c%nd pa$tene$ul e a6sent, pas0$ea $0mas0 sin u$0 +a utili3a sunetul $e3e$+at %n mod no$mal pent$u pa$tene$, cu u$ma$ea c0 pa$tene$ul citat se +a %ntoa$ce c%t mai $epede cu putin10 ca 4i c%nd a$ 7i st$i at pe nume. ELemplele speci7ice pot 7i %nmul1ite po$nind de la nume$oase +e$te6$ate, inclu3%nd canine 4i 7eline, p$imate (?a=icD-;oodall 19(8, >o=ell 19F2" 4i mami7e$e ma$ine. Succesiunile de clicu$i la 6alenele indi+iduale s%nt c5ia$ men1ionate ca Msemn0tu$iN (BacDus 4i Sc5e+ill 19((", p$in analo ie e+ident0 cu a4a-nu-mite Mt$ilu$i-si natu$iN ale p0s0$ilo$. %es*'e &iin+(, com*o't(ment)l -i .e0eni'e( semnelo' /apitolul de 7a10 a discutat desp$e o 2um0tate de du3in0 de $ela1ii posi6ile ca$e, dup0 cum se poate constata empi$ic, p$e+alea30 %nt$e componentele semni7icante 4i semni7icate ale semnului, 4i desp$e anumite p$o6leme asociate de7ini1iilo$ o7e$ite, mai cu seam0 %n m0su$a %n ca$e acestea pot 2uca un $ol %n clasi7ica$ea lo$. )iscu1ia s-a o$ientat s-re fiinIa sau st$uctu$a unui semn, adic0 sp$e statutul s0u du$a6il %n sens sin8(

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

c$onic# ce$ceta$ea se 7ocali3ea30 %n domeniul semni7ica1iei. )e7ini1ia st$uctu$al0 a semnului este analitic0, int$insec0 4i static0# ea utili3ea30 tipu$i de asocia1ii ine$ente, %n 7apt sau +i$tual, a$5itectu$ii semnului %nsu4i. Ea t$e6uie suplimentat0 %ns0 cu o eLamina$e sc$upuloas0 a com-ortamentului sau 7unc1iei semnului, o pe$tu$6a$e $epetiti+0 de-a lun ul unei tendin1e secula$e. O de7ini1ie 7unc1ional0 a semnului este p$a matic0, eLt$insec0, da$ dinamic0# ea e %ntemeiat0 pe +a$ia1iunile %n di7e$ite puncte nodale ale unui model l0$ it de p$oces comunica1ional, cum este cel desc$is, de pild0, de un t$iun 5i al lui Mo$le, (Se6eoD 19F2aA 1-". <ells (19(FA10'" a a7i$mat 2ust c0 Msemiotica a$e dou0 $upu$i de a7init01i. Ea este inte$esat0, pe de o pa$te, de comunica$e 4i, pe de alta, de semni7ica1ieN. /5estiunea (eCenirii sau a isto$iei, $ep$e3ent%nd modi7ic0$ile cumulati+e din sec1iunea lon itudinal0 de timp, int$oduce multiple conside$a1ii diac$onice. Acestea s%nt de dou0 7elu$i oa$ecum di7e$iteA cele ca$e au de a 7ace cu e+olu1ia semnelo$ %n 7ilo enie, %nt$-un cu+%nt cu $ituali3a$ea lo$ (HuLle, 19(("# 4i cele ca$e au de a 7ace cu de3+olta$ea lo$ %n onto enie. Studie$ea celo$ dint%i necesit0 cola6o$a$ea etolo iei cu semiotica# in+esti a$ea celo$ din u$m0 1ine de domeniul %n plin p$o $es al psi5olin +isticii. *e scu$t, de4i semiotica e p$i+it0 %n ene$al ca o $amu$0 a disciplinelo$ comunica1ionale, c$ite$iile ca$e t$e6uie inte $ate c%nd u$m0$im 7ie 4i doa$ o %n1ele e$e 5olistic0 $e3ona6il0 a semnelo$ de$i+0 din studie$ea at%t a semni7ica1iei c%t 4i a comunic0$ii :noumena Gi-henomena; 4i ele t$e6uie s0 7ie 4i pe deplin con7o$me cu descope$i$ile ce$cet0$ii din etolo ie 4i psi5olo ia de3+olt0$ii. !-licarea legii CariaIiei inCerse Te$menii semn, simbol, emblemF 4i insignii s%nt a$an2a1i aici %n o$dinea su6o$don0$ii lo$, 7ieca$e te$men din st%n a $ep$e3ent%nd un en al su6clasei sale din d$eapta, ia$ 7ieca$e te$IASE :E?&>! )E SEM9E 8F

men din d$eapta 7iind o specie a enului s0u din st%n a. Ast7el, denota1ia acesto$ te$meni

desc$e4teA de eLemplu, eLtensiunea Msim6oluluiN include eLtensiunea Mem6lemeiN, nu %ns0 4i in+e$s. ?a 7el, intensiunea con+en1ional0 a 7iec0$ui te$men c$e4teA intensiunea Mem6lemeiN include intensiunea Msim6oluluiN. &neo$i %ns0 +a$ia1ia %n intensiune nu e %nso1it0 de nici o sc5im6a$e %n eLtensiuneA ast7el, %n succesiunea MsemnN, Msim6olN, Mpia30N, Mau u$N 4i Mp$e+esti$eN, eLtensiunea ultimei pe$ec5i de te$meni este, %n uni+e$sul semiotic al discu$sului, esen1ial-mente aceea4i. Aceasta p$esupune c0, dac0 o se$ie de cate o$ii semiotice este a$an2at0 %n o$dinea intensiunii lo$ c$esc0toa$e, denota1ia te$menilo$ +a diminua sau +a $0m%ne aceea4i. +n (omeniu leKical *e l%n 0 cele 4ase specii de semne desc$ise aici, am 70cut alu3ie 4i la o ma$e +a$ietate de alte semne, 4i anume a7i4a2ul, ale o$ia, desc$ipto$ul, de+i3a, dia $ama, e7i ia, em6lema, identi7io$ul, indicato$ul de ima ine, insi niile, %nsemnul, ma$ca, ma$ca de 7a6$ic0, meta7o$a, numo$ul, pl0cu1a de identitate, semn0tu$a, sind$omul 4i sti matul. )esi u$, acestea 4i un ma$e num0$ de te$meni analo i P %ndeose6i cei int$odu4i de c0t$e *ei$ce (2A2.--2('" 4i Mo$$is (19F1A20-2'" P a$ necesita o t$ata$e sepa$at0, %n po7ida o6se$+a1iei 70cute de >e3+ina (19F2A2'1" cum c0 a$ 7i mai 7i$esc ca de7ini1iile semnelo$ s0 7ie t$atate Mca o %nce$ca$e de inte$p$eta$e leLico $a7ic0 a conceptelo$ lin +istice co$espun30toa$eN. +bicCitatea semnelor )up0 cum a a$0tat 3oolo ul en le3 >.E. *ump5$e,, eList0 dou0 4coli de %ndi$e %n p$i+in1a de3+olt0$ii lim6ii (+e3i Se6eoD 19F2aA 88". &na sus1ine c0 +o$6i$ea uman0 este di7e$it0 ca detalii mate$iale de cea a alto$ animale, da$ c0 cele dou0 s%nt le ate p$in e+olu1ie (teo$ia continuit01ii". /ealalt0 sus88 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

1ine c0 +o$6i$ea este un at$i6ut speci7ic uman, o 7unc1ie (e noCo, di7e$it0 ca tip de o$ice alt luc$u de ca$e s%nt capa6ile animalele (teo$ia discontinuit01ii". :0$0 a o sus1ine pe una sau pe cealalt0, t$e6uie su6liniat mai p$esus de o$ice un 7aptA este esen1ial s0 adopt0m o st$ate ie de ce$ceta$e ca$e s0 compa$e sistemele comunica1ionale uman 4i animal sp$e a putea a$unca o p$i+i$e semni7icati+0 asup$a natu$ii 4i u6ic+it01ii semio3ei.

Semnele-simptom
%n capitolul ante$io$ s-a a$0tat c0 simptomul este un semn $udimenta$ conectat int$insec cu p$ocesele somatice. Simp-tomele au 7ost p$imele semne eLaminate de c0t$e medicii p$actican1i ai lumii antice, ia$ studiul lo$ a dus la %ntemeie$ea semioticii ca $amu$0 a 4tiin1ei medicale. %n capitolul de 7a10, +oi eLamina mai %ndeap$oape semnele-simptom. &llman (19.1A1(1" a 70cut distinc1ia %nt$e pat$u $amu$i 2uLtapuse %n studiul cu+%ntuluiA M(1" 4tiin1a numelo$ (leLicolo ia, dac0 e sinc$onic0# etimolo ia, dac0 e diac$onic0"# (2" 4tiin1a semni7ica1iilo$ (semantica"# 4tiin1a desi na1iilo$ (onomasiolo ia"# (-" 4tiin1a conceptelo$ :Aegriffslebre;<Q )e4i distinc1ia dint$e desi na1ie 4i semni7ica1ie este depa$te de a 7i 70cut0 consec+ent sau limpede, conside$ c0 aceast0 alte$itate depinde de %mp$e2u$a$ea dac0 punctul de pleca$e este numele, leKemul sau, mai ene$al +o$6ind, semnul; sau dac0 acesta e conce-tul sau, mai ene$al +o$6ind, obiectul, adic0 constela1ia de p$op$iet01i 4i $ela1ii pe ca$e o $ep$e3int0 semnul. %n p$imul ca3, anali3a a$ t$e6ui s0 p$oduc0 o $e1ea semiotic0 apt0 s0 $0spund0 la %nt$e6a$ea ce anume %nseamn0 un semn %n cont$ast 4i %n opo3i1ie cu o$ica$e alt semn din cad$ul aceluia4i sistem de semne Q %n al doilea ca3, anali3a a$ t$e6ui s0 $e+ele3e semnul p$in ca$e o entitate dat0 este desemnat0 %n cad$ul unui anumit sistem semiotic. *ot$i+it lui &llman, a doua in+esti a1ie $ep$e3int0 piat$a un 5iula$0 a distinc1iei, eu unul c$ed %ns0 c0 cele dou0 c5estiuni s%nt indisolu6il complementa$e. %n o$ice ca3, %nt$ea a %nt$ep$inde$e
37

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

se a$ticulea30 %n mod c$itic pe modul cum anali3ea30 ce$cet0to$ul antite3a semnBo6iect Lali'ui(9ali'uo; 4i ce anume consecin1e ant$enea30, %n mintea ce$cet0to$ului, copula stF )n locul a sau re-reEintF<

Anc5eta de+ine numaidec%t mai complicat0, da$ 4i mai inte$esant0 totodat0, atunci c%nd c%mpul leLical :Ae(eutungs0fel(U Sinnfel(U .ortfel(U; de eLaminat se %nt%mpl0 s0 7ie $e7leLi+, adic0 autoin+esti ati$. A4a stau luc$u$ile cu sem-nele-simptom. ELamina$ea acestui tip de semne poate %ncepe %n $e iunea l0unt$ic0 a leLiconului, dac0 este p$i+it ca nume, sau %n $e iunea eLte$ioa$0 a eLpe$ien1ei clinice, dac0 este p$i+it ca sens. Semni&ic(+i( sim*tom)l)i 9e putem %nt$e6a pe 6un0 d$eptateA ce %nseamn0 oa$e leLemul sim-tom %nt$-o anumit0 lim60# sau ce anume desemnea30 acela4i leLem, adic0 ce $e+elea30 el ca indica1ie de dia nostic %n p$i+in1a, s0 3icem, a unei calit01i $eale de MmaladitateN (:a-6$e a 19F-A12'" pe ca$e /$ooDs5anD (%n O den 4i >ic5a$ds 192'A '-'" a desc$is-o p$ecaut ca pe Mo substantia miste$ioas0 ca$e a$e p$op$iet01i 6iolo ice 4i p$oduce simptome Q %n 7inal, $e3ultatele uno$ asemenea in+esti a1ii di5otomice se amal amea30 %nt$-o sinte30 dialectic0 comun0. *ent$u scopu$ile p$e3ente, lim6a aleas0 este en le3a ame$ican0. Aici p$esupunem %ns0 c0 c%mpul semantic al Mdiscu$sului medicalN, ca$e este %nt$-un mod tipic a4e3at %n setu$i mai ma$i de $ame concent$ice (?a6o+ 4i :ans5el 19FFA '( 4i u$m.", este, mutatis mutan(is, 7oa$te asem0n0to$ cu acela din o$ice alt0 comunitate lin +istic0 an a2at0 %n pa$adi ma teo$iei 4i p$acticii medicale M%n conteLtul ma$ii t$adi1iiN (Mille$ 19F8A18-" de %ndi$e ma$cate de o continuitate ca$e %i lea 0 pe ma$ii cli-nicieni de ideea de insomnie lansat0 de st$0lucitul Alcmaion din /$otona %n p$ima 2um0tate a celui de-al @-lea +eac %./$. Aceast0 mo4teni$e a 7ost ulte$io$ consolidat0 de Hipoc$ate P pe d$ept cu+%nt conside$at, %n acela4i timp, Mp0$intele mediSEM9E?E-S!M*TOM 91

cineiN (Heidel 19-1A O!!!" 4i Mp0$intele 4i maest$ul semioticiiN (Kleinpaul 19F2A 10'" P apoi de *laton, A$istotel 4i medicii aleLand$ini din secolul al !@-lea %./$. Studii la 7el de p0t$un30toa$e desp$e simptom au ap0$ut, %n 7apt, at%t %n lite$atu$a semiotic0 (de eL., Bae$ 1982", c%t 4i %n lite$atu$a medical0 (de eL., *$odi 1981", %nt$ep$inse 7iind de sa+an1i ca$e se o$ientea30 $ecip$oc %n cel0lalt domeniu la 7el de 6ine ca 4i %n cel p$op$iu (+e3i 4i Staiano 19F9". T$e6uie s0 7im %ns0 %n continua$e me$eu aten1i la a+e$tismentul lui Mounin (1981" cont$a unei aplic0$i mecanice a conceptelo$ semiotice (%n special a acelo$a lin +istice" %n medicin0 (%n special %n psi5iat$ie". Sim-tomul apa$e totdeauna %n con2unc1ie cu semnul, da$ natu$a p$ecis0 a le 0tu$ii e depa$te de a 7i e+ident0 (ca %n MacB$,de 4i BlacDlo= 19F0 sau /5am6e$lain 4i O il+ie 19F-". :aptele semio3ice de 6a30 au 7ost desc$ise cu limpe3ime de c0t$e O den 4i >ic5a$ds (192'A 21"A
)ac0 st0m %n +ecin0tatea unei inte$sec1ii 4i-1 o6se$+0m pe un pieton at$as de o indica1ie S-re ,ran(chester a7i4at0 pe un st%lp, distin em %ndeo64te t$ei 7acto$i impo$tan1i %n acea situa1ie. EList0, s%ntem si u$i, (1" un semn ca$e (2" se $e7e$0 la un loc 4i ('" ca$e este inte$p$etat de o pe$soan0. Toate situa1iile %n ca$e a+em de-a 7ace cu semne s%nt asem0n0toa$e cu aceasta. )esp$e un docto$ ca$e o6se$+0 c0 pacientul s0u a$e tempe$atu$0 4i a4a mai depa$te spunem c0 pune 6olii lui dia nosticul de $ip0. )ac0 +o$6im ast7el nu punem %n e+iden10 c0 4i semnele s%nt implicate aici. /5ia$ 4i c%nd +o$6im desp$e simptome, adeseo$i nu ne %ndim la ele ca 7iind st$%ns co$elate cu alte $upu$i de semne. )a$ dac0 spunem c0 docto$ul inte$p$etea30 tempe$atu$a etc. ca pe un semn de $ip0, ne situ0m o$icum pe d$umul c0t$e o in+esti a1ie asup$a %nt$e60$ii dac0 eList0 ce+a %n comun %nt$e 7elul pietonului de a t$ata o6iectul de la inte$sec1ie 4i 7elul cum a t$atat docto$ul te$momet$ul 4i 7a1a %m6u2o$at0.

>ela1ia dint$e semn 4i simptom implic0 7ie coo$dona$ea, 7ie su6o$dona$ea. )ac0 distinc1ia se 7ace %nt$e coo$donate, contea30 nu semni7ica1ia lo$ ine$ent0, ci simplul 7apt al opo3i1iei 6ina$e dint$e cate o$iile cuplate. :aptul a 7ost $ele+at
92 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

cu ele an10 %n p$otocolul unei ce$cet0$i desp$e simptomul Mo6oseal0N de c0t$e doi medici, S5ands 4i :inesin e$ (S5ands 19F0A.2"A
Studie$ea atent0 a ... pacien1ilo$ ne-a o6li at s0 di7e$en1iem cu $i20 %nt$e Mo6oseal0N, un sentiment, 4i Mepui3a$eN, o diminua$e o6se$+a6il0 a pe$7o$man1ei %n u$ma unui e7o$t p$elun it. )istinc1ia se do+ede4te a 7i cea dint$e sim-tom 4i semn< Simptomul este sim1it, semnul o6se$+at de c0t$e alt0 pe$soan0. Ace4ti doi te$meni acope$0 c%mpul +ast al semioticii# ei s%nt deseo$i con7unda1i 4i te$menii s%nt 7olosi1i unul %n locul celuilalt 70$0 nici un a+e$tisment p$eala6il.

Acest pasa2 pune %n e+iden10 c%t este de impo$tant s0 sepa$0m Mlumea p$i+at0N a int$ospec1iei, adus0 la cuno4tin10 p$in desc$ie$ea simptomelo$ de c0t$e pacient, de lumea pu6lic0 a semnelo$ adus0 la cuno4tin10 p$in desc$ie$ea compo$tamentului de c0t$e medic. )up0 cum s-a a$0tat %n alt0 pa$teA MO ca$acte$istic0 a simptomelo$ este c0 denotatele lo$ s%nt %n ene$al di7e$ite la eLpedito$, adic0 pacientul (Msimptome su6iecti+eN, inco$ect numite de nume$oase cad$e

medicale MsemneN" 4i la destinata$, adic0 medicul eLaminato$ (Msimptome o6iecti+eN sau, simplu spus, MsimptomeN"N (Se6eoD 19F(A181".)e notat c0 numai un sin u$ o6se$+ato$P4i anume cel %n cau30 P poate $elata e+enimente simptomatice, %n +$eme ce un num0$ inde7init de o6se$+ato$i P inclusi+ cel %n cau30 P pot o6se$+a semne. *$in u$ma$e, 7aptul intimit01ii pe$sonale se p$o7ilea30 %n acest cad$u ca o t$0s0tu$0 distincti+0 c$ite$ial0 ca$e dema$c5ea30 o$ice simptom de o$ice semn (Se6eoD 19F9". Simptomele pot 7i ast7el citite ca ni4te comunicate a6sconse desp$e lumea inte$ioa$0 a unui indi+id, ca o inte$p$eta$e ca$e uneo$i do6%nde4te statutul unei complicate meta7o$e ascunse. )e eLemplu, ano$eLia ne$+oas0 cu tul6u$0$i de alimenta1ie poate 7i decodat0 %n limite $e3ona6ile su6 eLp$esia Mmo$ (emo1ional" de 7oameN. Se c$ede c0 simptomele ei s%nt $e3ultatul uno$ $ela1ii de 7amilie pe$tu$6ate 4i al uno$ di7icult01i inte$pe$sonale (?ie6man, Minuc5in 4i BaDe$
SEM9E?E-S!M*TOM 33

19F-a, 19F-6". &n semn palpa6il al acestei maladii este, desi u$, 7o6ia $eut01ii, m0su$a6il0 ca o desc$e4te$e a masei pacientului. )istinc1ia c$ucial0 dint$e o6oseal0 4i epui3a$e este asem0n0toa$e cu aceea dint$e anLietate ca simptom $esim1it 4i de3inte $a$ea compo$tamental0 deseo$i mani7estat0 %n st0$ile de panic0. Aceasta din u$m0 este un semn, nu un simptom (S5ands 19F0". )eose6i$ea eLempli7icat0 aici e e+ident co$elat0 cu concep1ia lui &eLDiill (1982A 209", $e 0sit0 at%t %n +ia10, c%t 4i %n 4tiin1ele semice ale Minte$io$uluiN 4i MeLte$io$uluiN. /onside$ c0 implica1ia ca$dinal0 a acesteia este dup0 cum u$mea30A M/e+a o6se$+at (b eLte$io$ul" $ep$e3int0 ce+a ca$e este (%n mod ipotetic" adus la cuno4tin10 de c0t$e su6iectele supuse o6se$+a1iei ( b inte$io$ul". Sau ce+a din sistemul de o6se$+a$e $ep$e3int0 ce+a din sistemul o6se$+atN (&eLDiill 1982A209". Aceast0 $ela1ie complementa$0 este o6li ato$ie pent$u o$ice comunica$e, 7iindc0 o$ anismul 4i +m0Belt0Cl s0u constituie %mp$eun0 un sistem. T$ece$ea de la p$ocesul psi5ic la semio30 este o consecin10 a 7aptului c0 o6se$+ato$ul asum0 o postu$0 ipotetic0 %n inte$io$ul sistemului o6se$+at LAe(eutungserteilung0Ae(eutungsCerBertung;< *ent$u sim-tom eList0 o a$nitu$0 de sinonime mai st$icte sau mai laLe. *$int$e cele dint%i, ca$e pa$ a 7i mai mult sau mai pu1in utili3ate, Elstein et al< (19F8A2F9" 7olosesc eLclusi+ 4i eLtensi+ in(icaIie :cue;< )e4i ei p$ocedea30 ast7el 70$0 a da o de7ini1ie, sensul lo$ $eiese cu deplin0 cla$itate din pasa2e p$ecum Mindica1iile au 7ost inte$p$etate de c0t$e medici ca apte s0 con7i$me sau s0 in7i$me o ipote30 sau ca inapte de +$eo cont$i6u1ieN. :a6$e a (19F-A12(" pa$e a p$e7e$a in(icator, da$ 7olose4te te$menul %n mod pe$muta6il at%t pent$u sim-tom, c%t 4i pent$u semn# ia$ c%nd 7ace o6se$+a1ia c0 Mto1i indicato$ii pot 7i utili %n scopul de a emite 2udec01i desp$e 6oal0N, el se $e7e$0 cu si u$an10 la am6ele cate o$ii. /u+%n-tul in(iciu :clue; este %ns0 un sinonim mai laL pent$u sim-tomA %n ene$e, %n timp ce sim-tom e utili3at %n discu$sul medical,
9SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

in(iciu e %nt%lnit %n s7e$a detecti+istic0 (Se6eoD 1981a, Eco 4i Se6eoD 198'". %n cupla$ea minimalist0, semn 4i sim-tom s%nt ec5ipolente# am6ele s%nt nema$cate unul 7a10 de cel0lalt (<au 5 1982". &neo$i %ns0 sim-tom cup$inde deopot$i+0 Msemnul o6iecti+ 4i semnul su6iecti+N (Staiano 1982A''2". %n alt0 t$adi1ie, sim-tom este un simplu 7enomen M`ui p$ecisement nYa enco$e $ien de semiolo i`ue, de semanti`ueN sau se conside$0 c0 int$0 (de eL., %n te$minolo ia losematicii" %n 3ona a$ticula1iei con1inutului, la substance (u signifiant, 7i u$0 desemnat0 ope$a1ional ca$e este %n0l1at0 la statutul semiotic deplin doa$ p$in con4tiin1a o$ ani3atoa$e a medicului, $eali3at0 p$in inte$mediul lim6ii (Ba$t5es 19F2A '8 4i u$m.". %n lite$atu$0 pot su$+eni %ns0 4i alte a$an2amente $adical di7e$ite. %n modelul organon al lui Bu5le$ (+e3i Se6eoD 19816", sim-tomul nu constituie dec%t unul din cele t$ei Mmomente +a$ia6ileN capa6ile s0 se $idice Mpe t$ei c0i di7e$ite la $an ul de semnN. Acestea includ semnalul, simbolul, p$ecum 4i sim-tomul< Bu5le$ (19'-A28" speci7ic0 mai depa$te c0 $ela1ia semantic0 a acesto$a din u$m0 7unc1ionea30 M%n temeiul dependen1ei lo$ de emi10to$, a c0$ei inte$io$itate o eLp$im0N. El su6o$dona cla$ acest t$io leLical unuia 4i aceluia4i 5berbegriff &eichen< T$e6uie notat de asemenea c0 p$ima men1iune a lui Bu5le$ desp$e simptom este numaidec%t u$mat0 de

un set pa$entetic de sinonime p$e3umateA !nEeicben, n(icium< Ast7el, con-7i$m%nd impo$tan1a no1iunii de intimitate pe$sonal0 ca t$0s0tu$0 nema$cat0 esen1ial0 a sim-tomului, Bu5le$ $ecunoa4te de asemenea c0, de4i este coo$donat cu al1i doi te$meni, el este 4i su6o$donat no1iunii ene$ice (nema$cate" de semn, 4i anume acelui tip de semn pe ca$e *ei$ce %l de7inise, 70$0 ca Bu5le$ s0 7i a+ut 4tiin10 de el, cu mai ma$e eLactitate ca in(eK< Conce*+i( l)i *ei$ce %n po7ida +astelo$ sale cuno4tin1e de medicin0 (Se6eoD 1981 a", *ei$ce nu a +o$6it deseo$i desp$e sim-tom (4i o$icum, nic0i
ie$i SEM9E?E-S!M*TOM
3$

%nt$-un mod p$oducti+, desp$e sin(rom, (iagnoEF, -rognoEF 4i altele". *ent$u el, sim-tomul, ca s0 %ncepem cu acesta, e$a un 7el de semn. %nt$-un 7oa$te inte$esant pasa2, pe ma$ inea unui a$ticol de dic1iona$ MSaT $ep$e3entaN, el de3+olt0A Ma 1ine locul cui+a sau la ce+a, adic0 a 7i %nt$-o ast7el de $ela1ie cu altce+a, %nc%t %n anumite p$i+in1e el este t$atat de 2udecata celo$lal1i ca 4i cum a$ 7i acel altce+a. Ast7el, un pu$t0to$ de cu-+%nt, un ad2unct, un a+ocat, un a ent, un +ica$, o dia $am0, un simptom, o ma4in0 de calculat, o desc$ie$e, un concept, o p$emis0, o m0$tu$ie, to1i $ep$e3int0 altce+a, %n di7e$itele lo$ modalit01i, pent$u min1ile ca$e le conside$0 %n acest modN (*ei$ce 2A 2F'". *ent$u *ei$ce, simptomul nu este %ns0 niciodat0 o specie distinct0 de semn, ci o simpl0 su6specie, 4i anume indeLul P sau secunditatea de $ad o$i ina$ (%n cont$ast cu un p$onume demonst$ati+, eLempli7ic%nd secunditatea de natu$0 de ene$ati+0 P a uneia dint$e cele t$ei cate o$ii canonice ale sale. )a$ ce 7el de semn este el Q *ei$ce (2A'0-" d0 un eLemplu pe ca$e eu unul a4 p$e7e$a s0-1 denumesc in(icaIie# MA4a, de pild0, un mula2 cu o au$0 de lon1 %n el este semn al unei %mpu4c0tu$i, c0ci 70$0 o %mpu4c0tu$0 nu a$ 7i eListat nici au$a# da$ au$a eList0 acolo, indi7e$ent dac0 cine+a a a+ut ideea s0 o at$i6uie sau nu unei %mpu4c0tu$i.N *unctul esen1ial aici este c0 t$0s0tu$a indeLical0 a semnului nu a$ 7i eliminat0 dac0 nu a$ eLista nici un inte$p$etant, ci numai dac0 a$ 7i %ndep0$tat o6iectul ei. !ndeLul este acel 7el de semn ca$e a2un e s0 7ie ast7el %n +i$tutea 7aptului de a 7i $ealmente (adic0 7actual" conectat cu o6iectul s0uA Ma4a este simptomul unei 6oliN (*ei$ce 8A119". Toate Msimptomele unei 6oliN, mai mult, Mnu au un emi10to$N, a4a cum stau luc$u$ile 4i cu Msemnele meteo$olo iceN (8A18.". A+em un indeL, sta6ilea *ei$ce %n 188., c%nd eList0 Mo $ela1ie dual0 di$ect0 %nt$e semn 4i o6iectul s0u independent0 de mintea ca$e 7olose4te semnul ... )e aceast0 natu$0 s%nt toate semnele natu$ale 4i simptomele 7i3iceN ('A'(1".
3"

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

Alt detaliu demn de a 7i men1ionat este c0 *ei$ce nume4te Mocu$en1a simptomului unei 6oli ... un le isemn, un tip ene$al cu un ca$acte$ de7initN, da$ Mocu$en1a %nt$-un ca3 pa$ticula$ e un sinsemnN (8A''.", adic0 un ocu$ent. O $ema$c0 oa$ecum c$iptic0 %nt0$e4te cele spuseA M&nui semn ca$e te %nd$ept01e4te s0 c$e3i c0 ce+a e ade+0$at, p$e7e$ s0-i dau numele de simbol; de4i cu+intele ocurent 4i sim-tom se $ecomand0 4i sin u$eN. Staiano (1982A ''1" este 70$0 %ndoial0 co$ect c%nd o6se$+0 c0 Mapa$i1ia unui simptom la un indi+id este ast7el un sinsemn indeLica.1, pe c%nd simptomul inte$p$etat %n a7a$a mani7est0$ii sale de+ine un le isemn indeLicalN. Simptomele, %n u3ul lui *ei$ce, s%nt indeLu$i in+olunta$e, inte$p$eta6ile de $ecepto$ii lo$ %n a6sen1a eListen1ei $eale a unui emi10to$ inten1ional. EaDo6son (19F1A F0'" include 4i el simptomele %n s7e$a semioticii, da$ a+e$ti3ea30 c0 Ms%ntem o6li a1i s0 1inem %n mod consec+ent seama de di7e$en1a decisi+0 dint$e comunica$ea ca$e implic0 un emi10to$ $eal sau p$esupus 4i in7o$ma1ia a c0$ei su$s0 nu poate 7i identi7icat0 cu un emi10to$ de c0t$e inte$p$etul indica1iilo$ o61inuteN. Aceast0 o6se$+a1ie comentea30 7aptul c0 simptomele s%nt su estii ale co$pului ca$e ce$ insistent o eLplica1ie P o const$uc1ie, din pa$tea insului, su6 7o$ma unui tipa$ coe$ent 4i inteli i6il (ca$e, 7i$e4te, a$ putea 7i eLact sau nu, ca3 %n ca$e +e3i *olunin 19FFA91". )u$e$ea cup$inde un ast7el de simptom ca$e %nco$po$ea30 un mesa2 ce o6li 0 sistemul ne$+os cent$al s0 in7luen1e3e at%t +oalat c%t 4i e+ident compo$tamentul pent$u a c0uta semne de du$e$e, %n %nt$ea a 7ilo enie, onto enie hic et ubi'ue< Mille$ (19F8A -.--9" de3+olt0 opo$tunA
)in clipa %n ca$e cine+a %4i $ecunoa4te simptomele p%n0 %n momentul c%nd se pl%n e %n cele din u$m0 de ele eList0 totdeauna un inte$+al, mai lun sau mai scu$t, dup0 ca3, c%nd se 7$0m%nt0 %n sinea lui dac0 me$it0 s0 4i le aduc0 la

cuno4tin1a unui specialist. ... To1i am 7ost la un moment dat s%c%i1i de su7e$in1e 4i de du$e$i. Am constatat p$o6a6il modi7ic0$i %n $eutate, %n701i4a$e 4i 7unc1ii co$po$ale, modi7ic0$i SEM9E?E-S!M*TOM
3

ale pute$ii, aptitudinilo$ 4i +oin1ei, +a$ia1ii ineLplica6ile ale dispo3i1iei psi5ice. )a$ %n ma$e le t$at0m ca pe sc5im60$ile meteo$olo ice.

)up0 cum s-a a$0tat %n capitolul p$ecedent, *ei$ce (-A'.1" a detaliat odat0 p$o6lema u$mei de pa4i 0site de c0t$e >o-6inson /$usoe, ca 7iind un indeL c0 Mc0 pe insula sa se a7l0 o c$eatu$0 oa$eca$eN# 4i %nt$-ade+0$ indeLul p$e3int0 to-deauna ca semn di$ec1ia +ecto$ial0 a ceea ce este sp$e t$ecut sau, a4a cum spune T5om (1980A 19-", Mpa$ $e+e$sion de la causalite ene$at$iceN, ca$e este in+e$sul cau3alit01ii 7i3ice. /lasa signa naturali a lui Au ustin, de7init0 P %n cont$ast cu signa (ata P p$in $ela1ia de dependen10 dint$e semn 4i luc$u$ile semni7icate LDe (octrina christiana 2.1.2", pe l%n 0 sensul ei o$todoL (cum a$ 7i spu3eala ca simptom al po2a$ului", este ilust$at0 4i de u$mele de pa4i l0sate de un animal disp0$ut din +ede$e 4i pot 7i ast7el p$i+ite ca pu$t0toa$e ale unei p$e+esti$i sau, %n u3ul cel mai ene$al, ale unei e+iden1e (6un0oa$0 a4a cum un +%nt de sud-+est poate %n e al0 m0su$0 s0 %nsemne 4i s0 aduc0 ploaie, adic0 s0-4i ene$e3e si ni7ica-tum-ul". Ast7el, %n multe p$i+in1e, simptomele 7unc1ionea30 ca u$mele P u$me de pa4i, u$me de din1i, $0m04i1e de 5$an0, eLc$emente 4i u$in0, c0$0$i 4i d$umea u$i, $amu$i 7$%nte, +i-3uine, $estu$i de la mese etc. P %n %nt$ea a lume animal0 (Se6eoD 19F(A1''" 4i la popula1iile de +%n0to$i %n ca$e oamenii Ms-au %n+01at s0 adulmece, s0 o6se$+e, s0 con7e$e sens 4i conteLt celei mai m0$unte u$meN (;in36u$ 198'". &$mele, inclusi+ 4i %ndeose6i simptomele, ac1ionea30 ca metonime. Acest t$op e implicat 4i )n-ars-ro toto, a4a cum este ea anali3at0 pe la$ de c0t$e Bil3 (19-0". Sim*tomele -i o'i2inile me.ic(le (le semioticii )esi u$, Hipoc$ate $0m%ne 7i u$a ancest$al0 4i em6lematic0 a semioticii P adic0 a semiolo iei, %n sensul $est$%ns de simptomatolo ie P, cu toate c0 Ma luat no1iunea de indica1ie de la medicii ca$e l-au p$ecedatN (Eco 1980A2FF". Bae$ (1982A18"
38 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

se $e7e$0 la o Msimptomatolo ie $omantic0N, desp$e ca$e a7i$m0 c0 s-a$ putea s0 7ie Mcea o$i ina$0N, %mpin %nd domeniul %napoi p%n0 la o Me$0 a con4tiin1ei miticeN. Alcmaion $ema$ca %nt$-unui dint$e pu1inele 7$a mente p0st$ate din ca$tea saA M/%t desp$e luc$u$ile in+i3i6ile 4i luc$u$ile mo$tale, 3eii au ce$titudini# da$, %n m0su$a %n ca$e oamenii pot deduce, ... ei t$e6uie s0 p$ocede3e dup0 indiciiN (Eco 1980A281", 4i anume s0 7ac0 Mcon2ectu$i p$o+i3o$iiN. Ii ca$e a$ t$e6ui s0 7ie 6a3a unei ata$e in7e$en1e ci$cumstan1iale Q E+ident, conceptul ca$e a 7ost totdeauna cent$al este sim-tomul (;in36u$ 198'". /u toate c0 Alcmaion este p$i+it %ndeo64te ca 7ondato$ul psi5olo iei empi$ice, Hipoc$ate, un ma ist$u clinic p$in eLcelen10 (TemDin 19F'", a 7ost cel ca$e a $upt cu p$actica medical0 a$5aic0, %n ca$e medicul e$a %n mod tipic p$eocupat de natu$a 6olii, de cau3ele 4i mani7est0$ile ei, 4i s-a concent$at %nc0 o dat0 nemi2locit asup$a pe$soanei 6olna+e 4i asup$a $elat0$ii su7e$in1elo$ sale P pe scu$t, asup$a sim-tomelor 6olii (9eu6u$ e$ 190(A 19(". *ent$u Hipoc$ate 4i u$ma4ii s0i, simptomele e$au doa$ M7enomene semni7icati+eN (Heidel 19-1A(2". Modul lo$ de a conside$a simptomele ca semne natu$ale P a+%nd capacitatea de a semni7ica acelea4i luc$u$i o$ic%nd 4i o$iunde P e$a cel mai p0t$un30to$ cu putin10. O 7oa$te timpu$ie discu1ie de acest 7el se 0se4te %n Prognostic OO@A
T$e6uie s0 %n1ele em limpede %n p$i+in1a semnelo$ si u$e 4i %n p$i+in1a simptomelo$ %n ene$al c0 %n o$ice an 4i %n o$ice 1a$0 semnele $ele indic0 ce+a $0u, ia$ semnele 6une ce+a 7a+o$a6il, de +$eme ce se do+ede4te c0 simptomele desc$ise mai sus au acela4i %n1eles %n ?i6ia, %n )elos 4i %n Sci1ia. Ast7el %nc%t t$e6uie s0 %n1ele em c0 %n acelea4i $e iuni nu este de mi$a$e c0 am a+ea d$eptate %n cele mai multe %mp$e2u$0$i, dac0 le %n+010m temeinic 4i 4tim cum s0 le p$e1uim 4i s0 le ap$eciem co$ect.

Am e+ocat ante$io$ un eLemplu temeinic desp$e metoda lui, desc$ie$ea detaliat0 a 7aimoasei facies hi--ocratica (Se6eoD
SEM9E?E-S!M*TOM 33

19F9A ( 4i u$m."# alt eLemplu poate 7i citat din %-i(emii 8Hei.el 131191#3:9
/ele ce u$mea30 au 7ost %mp$e2u$0$ile ce %nso1esc 6olile 4i pe temeiul c0$o$a mi-am 7o$mat 2udec01ile, %n+01%nd din natu$a o64teasc0 a tutu$o$a 4i din natu$a pa$ticula$0 a indi+idului, de la 6oal0, de la pacient, de la $e imul p$esc$is 4i de la cel ca$e 1-a p$esc$is P s0 sta6ilesc pent$u acestea un dia nostic mai 7a+o$a6il sau mai pu1in 7a+o$a6il# din 7elul +$emii 4i al 7iec0$ei $e iuni, at%t %n %nt$e ul lo$, c%t 4i p$i+ito$ la p0$1i# din o6iceiu$ile, modul de +ia10, ocupa1iile 4i +%$sta 7iec0$ui pacient# din +o$6i$e, manie$e, t0ce$e, %ndu$i, somn 4i lipsa de somn, natu$a 4i momentul +iselo$, 2upuitu$i, 3 %$ietu$i, lac$imi# din pa$oLisme, scaune, u$in0, sput0, +om0, antecedentele 4i u$m0$ile 7iec0$ui element din succesiunea 6olilo$, 4i o6sesiile unui s7%$4it 7atal sau ale unei c$i3e, din t$anspi$a1ie, $i iditate, $0ceal0, tuse, st$0nutu$i, su 5i1u$i, $0su7la$e, e$ucta1ii, 7latulen10, t0cut0 o$i 3 omotoas0, 5emo$a ii 4i 5emo$oi3i. *e temeiul acesto$ luc$u$i t$e6uie s0 lu0m aminte 4i ca$e le pot 7i u$m0$ile.

%n VtiinIa me(ianei, Hipoc$ate a mai a7i$matA M/eea ce scap0 +ede$ii noast$e t$e6uie s0 sesi30m p$in +03ul mental, 4i medicul, 7iindu-i deopot$i+0 cu neputin10 s0 +ad0 natu$a 6olii 4i s0 a7le p$in +iu $ai cele necesa$e desp$e ea, este o6li at s0 $ecu$ 0 la 2udecata %ntemeiat0 pe simptomele ca$e i se %n701i4ea30.N Mi2loacele p$in ca$e poate 7i $eali3at0 o dia no30 Mconstau din o6se$+a1ii asup$a calit01ii +ocii, 4i anume dac0 e cla$0 sau $0 u4it0, asup$a $itmului $espi$ato$, 4i anume dac0 e p$ecipitat sau lent, 4i asup$a compo3i1iei di+e$selo$ 7luide ca$e se scu$ din o$i7iciile co$pului, lu%ndu-le %n conside$a$e mi$osul 4i culoa$ea, p$ecum 4i 7luiditatea sau +%sco3itatea lo$. Anali3%nd semni7ica1ia acesto$ semne di+e$se este posi6il s0 deduci din ce 6oal0 au $e3ultat, ce anume s-a %nt%mplat %n t$ecut 4i s0 7aci un p$onostic asup$a e+olu1iei +iitoa$e a 6oliiN (/5ad=icD 4i Mann 19.0A 8F-89". ;alen, al c0$ui idol unic 4i eLclusi+ a 7ost Hipoc$ate 4i a c0$ui medicin0 a $0mas (%n totalitate" 5ipoc$atic0, a 7ost %ns0 cel ca$e a %nce$cat s0 o7e$e dia nostice, o$i de c%te o$i a 7ost
100 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

posi6il, cu 7undamenta$e 4tiin1i7ic0, adic0 s0-4i 6a3e3e p$e+i3iunile pe o6se$+a1ii $eale. A 7ost %n m0su$0 s0 7ac0 acest luc$u deoa$ece a p$acticat disec1ia 4i eLpe$imentulA %n timp ce Hipoc$ate a studiat 6oala ca un natu$alist, ;alen Ma cute3at s0 modi7ice natu$a ca un om de 4tiin10N (Ma2no 19F.A'9(". MMetoda empi$ic0 a 7ost 7o$mulat0 pent$u p$ima oa$0 %n medicina Antic5it01iiN, ca eLp$esie sistematic0 4i detaliat0 %n co$pusul 5ipoc$atic ()e ?ac, 19-1A121", 4i a de+enit pa$te a teo$iei semnelo$ pent$u ep icu$ieni 4i sceptici, %n opo3i1ie cu po3i1ia $a1ionalist0 stoic0. T$atatul 7$a menta$ al lui :ilo-demos (pe la -0 %. /$." este de depa$te cea mai complet0 discu1ie dint$-o luc$a$e metodolo ic0 $adical0 descope$it0 (%n 6i6lioteca 5e$culean0" p%n0 %n p$e3ent. ;alen, %n ciuda %nt$e ii sale 7o$ma1ii platoniciene, a 7ost ulte$io$ Msilit de c0t$e p$o7esia lui s0 7ie mai empi$icc (*5illips 19F'A1F-", c5ia$ dac0 acest ce$cet0to$ lipsit de p$e2udec01i, ca$e a continuat s0 +o$6easc0 cu lasul 4i auto$itatea unui om de 4tiin10, s-a t$ans7o$mat t$eptat %nt$-un soi de mistic do matic (Sa$ton 19.-A .9". El poate 7i conside$at, a4ada$, ca un su6til %ntemeieto$ al semioticii clinice p$op$iu-3ise (9eu6u$ e$ 190(A '8.". *oate %ns0 7i socotit, la 7el de 6ine, 4i ca p$imul semiotician M4tiin1i7icN. /ondeiul lui ;alen a 7ost la 7el de ocupat ca 4i scalpelul s0u. )e-a lun ul sc$ie$ilo$ sale eLt$em de +oluminoase, el a clasi7icat semiotica d$ept una din p$incipalele 4ase $amu$i ale medicinei, o$dona$e ca$e a a+ut o impo$tan10 apa$te dato$it0 Me7ectului ei asup$a isto$iei ulte$ioa$e a medicineiN (*5illips 19F'A1F2". :o$1a alenismului, dup0 cum su6linia30 4i TemDin (19F'A1F9", Ms-a 6a3at %n nu mic0 m0su$0 pe 7aptul c0 a o7e$it cate o$ii medicaie ... pent$u a co$ela indi+idul cu s0n0tatea 4i 6oalaN, p$int$e ca$e Msemiolo ia (4tiin1a semnelo$"N. ;alen a %mp0$1it de asemenea domeniul $especti+ %n t$ei p0$1i pe$manenteA %n p$e3ent, a7i$ma el, p$eocupa$ea acestuia e$a ins-ecIia sau dia no3a, %n t$ecut, cunoaGterea sau
SEM9E?E-S!M*TOM 101

anamne30 (etiolo ia", ia$ %n "iitor -reCiEiunea sau p$o no3a. *$ocedu$a sa clinic0 e 6ine desc$is0 de c0t$e Sa$ton (19.-A("A
/%nd +enea s0-1 consulte un 6olna+, ;alen ... %nce$ca %n p$imul $%nd s0-i sta6ileasc0 isto$ia medical0 4i modul de +ia10# %i punea %nt$e60$i desp$e ca3u$ile de mala$ie 4i alte indispo3i1ii. Apoi, pacientul e$a in+itat s0-4i 7ac0 isto$icul noilo$ su7e$in1e, ia$ medicul %i punea toate %nt$e60$ile necesa$e pent$u elucida$ea lo$ 4i-1 supunea c%to$+a eLamin0$i posi6ile.

;alen p$i+ea o$ice M7apt ne7i$escN ce ap0$ea %n co$p ca pe un simptom, ia$ o $euni$e de simptome ca pe un sin(rom< E$a pe$7ect con4tient c0 simptomele 4i sind$oamele se $e7lect0

di$ect %n o6se$+a1ia clinic0, da$ 7o$mula$ea unei dia no3e ce$ea $e7lec1ie cau3al0 (Sie el 19F'". E$a un maest$u %n p$e-+i3iona$ea des704u$0$ii 6olilo$ (9eu6u$ e$ 190(A '8'". )e4i p$onosticu$ile lui se %ntemeiau esen1ial 4i 7idel pe Cor-us Ji--ocratum, p$op$iile sale cuno4tin1e anatomice 4i eLactitatea 2udec01ii %l %nclinau s0-4i const$uiasc0 p$o no3ele pe 6a3a unei 7undament0$i dia no3ice +ala6ile. Inte'*'et('e( sim*tomelo' A$ p0$ea ne$a1ional s0 ne a4tept0m la o con7o$ma$e 7in aco$dat0 %nt$e st0$ile inte$ne 4i M$ealitateN, %nt$e un nnenBelt 4i +mBelt0Cl %ncon2u$0to$ sau, mai st$ict +o$6ind, %nt$e simptome 4i inte$p$et0$ile lo$ ca $e3ultat ap0$ut %n timp sau %n adapta$ea e+oluti+0 P -ro(otto genetico, %n 7o$mula$ea succint0 a lui *$odi (1981A9F'" P ca$e a+anta2ea30 un o$ anism spo$indu-i Madec+a6ilitateaN. Aceasta nu $e7lect0 %ns0 condi1ia a$tei dia no3ei. /a$acte$ul p$o6a6ilistic al simptomelo$ a 7ost de mult %n1eles, p$int$e al1ii, de c0t$e lo icienii de la *o$t>o,al (Se6eoD 19F(A12.". )a$ tendin1a lo$ adeseo$i +a 0 4i nesi u$0 a 7ost cla$ a$ticulat0 de c0t$e T5omas S,den5am, medicul din secolul al O@!!-lea deseo$i numit MHipoc$atele en le3N (/ol6, 4i Mc;ui$e 1981A 21". Mult admi$atul medic, p$i+it cu at%ta de7e$ent0 de con7$atele s0u,
102 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

Eo5n ?ocDe, a 7ost cunoscut sica Mp0$intele medicinei en le3eN (?at5am 18-8A O!". S,den5am s-a $ema$cat p$in $ecunoa4te$ea sc$upuloas0 a p$io$it01ii o6se$+a1iei di$ecte. El ce$ea Mpe$cepe$ea si u$0 4i distinct0 a simptomelo$ pa$ticula$eN, su6liniind cu pe$spicacitate c0 aceste simptome t$imit Mnu at%t la 6oal0 c%t la medicN. Sus1inea c0 Mnatu$a, %n p$oduce$ea 6olii, este uni7o$m0 4i consec+ent0, %n asemenea m0su$0, %nc%t, %n ca3ul aceleia4i 6oli la pe$soane di7e$ite, simptomele s%nt %n cea mai ma$e pa$te acelea4i, 4i a6solut acelea4i 7enomene pe ca$e le +e1i o6se$+a %n 6oaEa unui Soc$ate le +e1i o6se$+a 4i %n 6oala unui netotN (?at5am 18-8A1-". A7i$ma1ia lui e$a, desi u$, total e$onat0, de4i luma de student medicinist $elatat0 de /ol6, 4i Mc;ui$e (1981A2'", pot$i+it c0$eia Mneca3ul psi5iat$iei este c0 toate sind$oamele constau din acelea4i semne 4i simptomeN, pa$e a 7i ia 7el de eLa e$at0. EList0, desi u$, unele di7icult01i dia no3ice ine$ente %n simila$it01ile dint$e simptomatolo ia sind$oamelo$ 7unc1ionale 4i cele ale maladiilo$ o$ anice. Simptomele ma$ inale sau suplimenta$e ale celo$ dint%i pot 7i asimilate %ns0 pot$i+it uno$ c$ite$ii speci7ice, p$ecum cele eLpuse 6un0oa$0 de c0t$e &eLDiill (19F9". Acest set de o6iec1ii m0 duce la eLamina$ea unui aspect al simptomului $a$eo$i men1ionat %n lite$atu$0, da$ pe ca$e l-am 0sit deopot$i+0 7ascinant 4i, %n mod ce$t pent$u semiotic0, de o ma$e +aloa$e eu$istic0. Este +o$6a de anomalii, p$o6lem0 ca$e, %nt$-un conteLt 7ilo3o7ic, 1-a p$eocupat %n mod special pe *ei$ce. *ot$i+it lui Hump5$ies (19(8A 88", o sta$e de luc$u$i %n mod natu$al anomal0 se de7ine4te ast7el M%n $apo$t cu un set de enun1u$i ca$e s%nt actualmente p$esupus ade+0$ateN sau, pun%nd c5estiunea %nt$-un mod mai di$ect, Mse poate demonst$a c0 o$ice 7apt sau sta$e de luc$u$i ca$e necesit0 e7ecti+ o eLplica1ie a$e ne+oie de eLplica1ie pe 6a3a cuno4tin1elo$ eListenteN (19(8A 89". /a$acte$ul eni matic al anomaliilo$ semiotice poate 7i 7oa$te 6ine ilust$at cu a2uto$ul eLemplelo$ clinice, unde c%te+a modele eListente s%nt capa6ile s0 dea seama desp$e o multitudine de 7apte. MeSEM9E?E-S!M*TOM 10'

dicina poate 7i, %nt$-ade+0$, una din pu1inele discipline lipsite de o teo$ie lo6al0, de4i eList0 70$0 %ndoial0 pa$adi me locale, non-linia$e 4i ca ata$e limitate 4i a$5isimple, cum a$ 7i Mteo$ia 6olilo$ in7ec1ioaseN. S0 lu0m ca p$im0 a6o$da$e a p$o6lemei anomaliilo$ spi-$oc5etul Tre-onema -alli(um< Acest +i$us, %n 7a3a sa te$1ia$0, se poate mani7esta ca ao$tit0 (Mcau30N" la indi+idul A, neu$osi7ilis pa$etic la indi+idul B sau ca nici un 7el de 6oal0 la indi+idul /. )esp$e acesta din u$m0, pacientul cu si7ilis te$1ia$ asimptomatic, se poate spune c0 a$e o 6oal0 70$0 a 7i 6olna+. )e men1ionat c0 o pe$soan0 poate 7i nu numai 6olna+0 70$0 a 7i su7e$ind0, ci, in+e$s, poate 7i su7e$ind0 70$0 a a+ea o 6oal0 speci7ic0 identi7ica6il0. /e putem spune, %n ca3u$i p$ecum acesta, desp$e neLul implicati+ ca$e $eune4te Mp$opo3i1iaN, adic0 +i$usul, cu consecin1a lui, eLp$imat0 %nt$-un mod tan i6il sau, dimpot$i+0, ocultat0 %n c5ip miste$ios Q A, B 4i / s%nt oa$e %nt$-o dist$i6u1ie complementa$0 4i, %n ca3 a7i$mati+, con7o$m c0$ui p$incipiu P constitu1ia pacientului sau +$eun 7acto$ eLt$insec ( eo $a7ic, tempo$al, so-cietal, dete$minat de +%$st0 sau seL etc." sau o com6ina1ie %nt$e acestea Q !n7luen1a conteLtului, am 7i %nclina1i s0 c$edem, poate 7i de maLim0 impo$tan10. Acesta de+ine p$ecump0nito$ %n p$o6lema 5ipe$tensiunii P

nicidecum o 6oal0, ci un semn de de3o$dine ca$dio+ascula$0 (*aine 4i S5e$man 19F0A2F2" P ca$e este pus0 %n e+iden10 %nt$-un cad$u unic 4i limitatA %n cel al inte$ac1iunii pacientBmedic, p$esupun%nd 4i cont$i6u1ia anumito$ acceso$ii, p$ecum un tensiomet$u. Semio3a este, a4a 3ic%nd, pus0 %n mi4ca$e eLclusi+ %n ci$cumstan1ele men1ionate, altminte$i nu eList0 simptome (5ipe$tensiunea asimp-tomatic0, adic0 a4a-numita 5ipe$tensiune t0cut0, du$ea30 %n medie cincisp$e3ece ani" P nu eList0 semne 4i, p$in u$ma$e, nu eList0 nici un o6iect de7init P adic0 dia nostica6il. Studiile au a$0tat c0 ma2o$itatea oamenilo$ ca$e au calculi 6ilia$i t$ec p$in +ia10 70$0 p$o6leme palpa6ile. *$e3en1a acesto$ piet$icele de coleste$ol ca$e se 7o$mea30 %nt$-un s0cule1
10SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

ce acumulea30 suc di esti+ pot 7i cla$ +03ute la $adio $a7ieA um6$ele s%nt Msemne o6iecti+eN, da$ cele mai multe dint$e ele nu p$o+oac0 niciodat0 du$e$e sau +$eun alt simptom. Ele $0m%n mute. S%nt dia nosticate, cu alte cu+inte, doa$ %n cu$sul uno$ cont$oale detaliate 4i ca ata$e nu necesit0 inte$+en1ie c5i$u$ ical0. &neo$i, eLpe$ien1ele sen3o$iale duc la pa$adoLu$i semio-3ice, cum a$ 7i u$m0toa$ea t$ans $esiune clasic0. O ca$ie din-t$-un dinte al meu ca$e mi se pa$e u$ia40 c%nd %mi +%$ %n ea lim6a $ep$e3int0 un simptom su6iecti+ ce m0 poate 7ace sa m0 duc la dentist. )entistul %mi %n 0duie s0 o +0d %nt$-o o lind0 4i $0m%n su$p$ins ce de$i3o$iu de mic0 este ca+itatea P semnul o6iecti+ P. %nt$e6a$ea esteA ca$e inte$p$eta$e e Made+0$at0N, cea o61inut0 p$in modalitatea tactil0 sau cea 7u$ni3at0 de pe$cep1ia optic0 Q !ma inea sim1it0 4i 7o$ma pe ca$e o +0d nu se aco$d0. )entistul nu e, 7i$e4te, p$eocupat de dimensiunile 0u$ii mele c%nd umple ca+itatea pe ca$e a o6se$+at-o. :aptul c0 simptomul (din $a1iuni ca$e 1in %n ultim0 anali30 de planul e+oluti+ al sistemului ne$+os cent$al uman" se $e7e$0 la alt0 pa$te a co$pului dec%t cea unde e situat0 e7ecti+ le3iunea este o eLpe$ien10 destul de o6i4nuit0. M)u$e$ea p$odus0 de 6oala co$ona$ian0, de eLemplu, e $esim1it0 %n pa$tea ante$ioa$0 a to$acelui, %n ume$i, 6$a1e 4i deseo$i %n cea70 4i maLila$. Ea nu e $esim1it0 acolo unde se a7l0 co$dul P u4o$ %n pa$tea st%n 0N (Mille$ 19F8A22". O asemenea $elata$e inco$ect0 este ne6iolo ic0, %n sensul c0 o inte$p$eta$e p$o7an0 a$ putea 7i 7atal0. &n simptom 4i mai st$aniu este cel al c0$ui $e7e$ent nu se a7l0 a6solut nic0ie$i, ilust$at %n c5ip d$amatic de un mem6$u 7antom0 dup0 amputa$e. Mille$ (19F8A 20"
sc$ieA Mem6$ul 7antom0 poate p0$ea c0 se mi4c0 P el %4i poate %ndoi de etele, dac0 e +o$6a de un picio$, poate s0 apuce luc$u$i sau s0 simt0 c0 un 5iile 7antom0 i se %n7i %n palma 7antom0. *a$tea din 6$a1 poate s0 dispa$0, l0s%nd ca o 6ucat0 eLaspe$ant0 de m%n0 s0-i at%$ne in+i3i6il SEM9E?E-S!M*TOM 10. de $estul um0$ului $eal# m%na se poate sup$adimensiona, a2un %nd s0 de+o$e3e $estul mem6$ului.

E implicat aici un ca3 de du$e$e su6iecti+0 P %n opo3i1ie cu cea o6iecti+0 P, distinc1ie int$odus0 de :$ied$ic5 E. K. Henle, ilust$ul anatomist 4i 7i3iolo ist e$man din secolul al OlO-lea, 4i pe$petuat0 %n ene$e de atunci %ncoace %n toate clasi7ic0$ile du$e$ilo$ (de eL., Be5an 192(". )u$e$ea su6iecti+0 este desc$is0 ca Mnea+%nd nici o cau30 7i3ic0 sp$e a eListaN, adic0 nu eList0 nici o 6a30 o$ anic0 pent$u p$e3en1a ei (%nt$u totul ade+0$at dac0 e +o$6a de un mem6$u nea$ticulat, nici m0ca$ un o$ an"A ea $e3ult0 din Mimp$esii acumulate %n cent$ii memo$iei, ca$e s%nt e+ocate p$in p$o+oca$ea asocia1iilo$ adec+ateN (Be5an 192(A F-", ceea ce %nseamn0 c0 du$e$ea $0-m%ne le at0 de un cad$u de semni7ica1ie dependent de cunoa4te$e $et$ospecti+0. )u$e$ea in+ocat0 4i du$e$ea p$oiecti+0 s%nt st$%ns le ate# cea din u$m0 este un te$men at$i6uit du$e$ii sim1ite ca 7iind p$e3ent0 7ie %nt$-un mem6$u ca$e nu mai a$e nici o sen3a1ie (ca %n ataraKia locomotoare;, 7ie %nt$-unui ca$e nu mai eList0 din cau3a amput0$ii. Anumite simptome P du$e$ea, $ea1a, 7oamea, setea 4i altele P s%nt eLpe$ien1e p$i+ate, situate nu %n +$eun amplasament identi7ica6il, ci %nt$-o aneL0 i3olat0 pe ca$e oamenii o numesc %n ene$e M4ineleN. Simptome ca acestea tind s0 7ie semni7icate p$in mi2loace pa$a7onetice, ca emetele sau semnele +e$6ale, ca$e pot 7i sau nu %nso1ite de estu$i, +a$iind %n intensitate de la %nc$unt0$i p%n0 la conto$siuni. O p$o6lem0 eLt$em de %nc%lcit0, ca$e nu poate 7i dec%t 7u iti+ men1ionat0 aici, se i+e4te din multiplele sensu$i ale MsineluiN 4i din modul cum acestea se co$elea30 cu c5estiunea simptomatolo iei. )e7ini1ia 6iolo ic0 depinde de 7aptul c0 sistemul imuni-ta$ nu $eac1ionea30 %n mod e+ident la p$op$iii s0i autoanti eni# eList0 ma$De$i speci7ici ca$e modulea30 sistemul ene$ato$ al liniilo$ de celule anti enspeci7ice 4i idiotip-speci7ice P pe scu$t, acti+ea30 p$ocesul de auto-tole$an10. )incolo de 4inele
10( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

imunolo ic, eList0 4i un Msine semioticN, desp$e ca$e am discutat altunde+a (Se6eoD 19F9A 2('-2(F".

Alt0 cate o$ie distinct0 de simptome me$it0 m0ca$ o men1iune 7u a$0. *e acestea un lin +ist a$ putea 7i tentat s0 le denumeasc0 Mminus-t$0s0tu$iN sau simptome de a6st$ac1ie. )in ea 7ac pa$te toate +a$iet01ile de asemasia (Se6eoD 19F(A .F,19F9A .8" Pa no3ia, a $a7ia, aleLia, amne3ia, amu-3ia, a7a3ia, ap$aLia etc, p$ecum 4i Mde7icien1eN ca +ede$ea necla$0, di7icult01ile de au3, amo$1i$ea P pe scu$t, simptome ca$e indic0 un de7icit %n $apo$t cu un standa$d ideal de Mno$-malitateN. %n o$ice discu1ie desp$e simptome, e de notat c0 p%n0 4i un sind$om sau o constela1ie de simptome P s0 3icem de tip ast$onomic (ano$eLie, indi estie 4i 5emo$oi3i" P s-a$ putea s0 nu co$espund0 nici unui ca3 de manual %n nomenclatu$a sau te$minolo ia 6olilo$. T$atamentul ulte$io$ poate 7i, %n mod co$espun30to$, denumit MsimptomaticN, %nso1it 7iind de a+i3ul suplimenta$ ca pacientul s0 $0m%n0 su6 sup$a+e 5e$e continu0. %n unele ci$cumstan1e, Msind$omul a$ putea 7i at$i6uit etiolo iei psi5olo ice N (/5e$asDin 4i >in sdo$7 19F'A 'F". Semni7ica1ia acesto$ constat0$i este c0 inte$p$eta$ea simptomelo$ este adesea o c5estiune ce implic0, suplimenta$, un %nt$e spect$u de $ada1ii uneo$i a6ia pe$cepti6ile, at$0 %nd dup0 sine un num0$ tot mai ma$e de alte simptome. E util de asemenea s0 $ema$c0m c0, tempo$a$ sau %n scopu$i p$edicti+e, simptomele %n ene$e p$eced0 semnele, ceea ce %nseamn0 c0 des704u$a$ea o$donat0 a e+iden1ei poate 7i numit0 -rognostic< 9imeni nu 4tie, actualmente, cum cap0t0 semni7ica1ie acti+itatea neu$onal0 a7e$ent0, dincolo de intensa 60nuial0 c0 ceea ce numim %n mod o6i4nuit Mlumea eLte$ioa$0N, inclu-3%nd o6iectele 4i e+enimentele postulate ca 7iind con1inute %n ea, este st$uctu$a 7o$mal0 a c$eie$ului :logos;< %n toate inte$p$et0$ile p$actice, nu 4tim a6solut nimic desp$e modul %n ca$e sistemul ne$+os p0st$ea30 indi7e$ent ce st$uctu$0 4i-i
SEM9E?E-S!M*TOM

10F at$i6uie o semni7ica1ie, desp$e 7elul cum se co$elea30 acest p$oces cu pe$cep1ia 4i cum induce o $eac1ie. !mplicit %n acest set de semne de %nt$e6a$e eList0 un model st$ict linia$A de eLemplu, acela c0 7$ica sau 6ucu$ia Mp$o+oac0N un $itm ca$diac intensi7icat. 9u numai c0 un asemenea model mi se pa$e mult p$ea simplist, da$ nu eList0 nici m0ca$ o u$m0 de e+iden10 a eListen1ei lui ca ata$e. @iito$ul simptomatolo iei +a depinde %n mod e+ident de de3+olta$ea uno$ p$o $ame ca$e utili3ea30 te5nici de calculato$ de$i+ate din studii asup$a inteli en1ei a$ti7iciale. Acestea s%nt destinate s0 mime3e 4i s0 suplimente3e, dac0 nu s0 %nlocuiasc0, p$ocesele semio3ice umane, ca 2udecata 6a3at0 pe intui1ie (%nt$-un cu+%nt, a6duc1ia". Ast7el de consilie$i dia no3ici s%nt de2a ope$a1ionali, ca de pild0 p$o $amul denumit Ca(uceus (McKean 1982". Acest p$o $am eLaminea30 un pacient cu 7e6$0, s%n e %n u$in0, sput0 s%n e$ie din pl0-m%ni 4i icte$. *$o $amul consemnea30 nume$e ca$e a$at0 %n ce m0su$0 7ieca$e simptom este co$elat cu pat$u dia no3e posi6ile P ci$o30 5epatic0, 5epatit0, pneumonie 4i ne7$it0 P 4i i3olea30 pneumonia %n calitate de candidat 7a+o$it. /%4ti 0to$ la sco$ este 5epatita. )a$ din cau30 c0 5epatita a$e un simptom necomun cu pneumonia (s%n e %n u$in0", Ca(uceus ale e ci$o3a ca p$im0 alte$nati+0. Acest p$oces, numit pa$ti1iona$e, 7ocali3ea30 aten1ia calculato$ului asup$a $upu$ilo$ de 6oli asociate. (McKean 1982A (-" A$ta de a inte$p$eta simptomele a$e o semni7ica1ie ce dep04e4te cu mult estiona$ea cotidian0 de c0t$e medic a maladiei. )up0 cum anticipase 4i Hipoc$ate, succesul ei de$i+0 din capacitatea psi5olo ic0 a medicului, ia$ aceasta depinde 5ot0$%to$ de a6ilitatea p$acticantuluiBp$acticantei de a-4i pune amp$enta competen1ei at%t asup$a pacientului, c%t 4i asup$a mediului $eunit (asisten1a st$%ns0 %n ca6inetul luiBei, ca$e poate consta din 7amilia 4i p$ietenii pacientului, ca 4i din cole ii 4i ec5ipa medicului". )$. Eosep5 Bell, de la >o,al !n7i$ma$, din Edin6u$ 5, a acceptat cu st$0luci$e p$o+oca$ea, impu108 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

n%ndu-se %n $omanul detecti$istic, pe u$mele $eali30$ii 7ic-1ionale a d$. A$t5u$ /onan )o,le, S5e$locD Holmes (Se6eoD 1981, ;in36u$ 198'". *ot$i+it %ndi$ii medicale $ecente, p$eocupa$ea contempo$an0 pent$u dia no30 P 4i anume ideea c0 misiunea $ecunoscut0 sau ac1iunea cent$al0 a medicului este de a eLplica semni7ica1ia condi1iei pacientului P depinde %n ultim0 anali30 de $olul auto at$i6uit al medicului ca 7acto$ auto$i3at de eLpune$e 4i eLplica$e a +alo$ilo$ societ01ii contempo$ane. Boala e %n0l1at0 ast7el la statutul de cate o$ie mo$al0 4i t$ie$ea simptomelo$ a$ t$e6ui p$i+it0, a4ada$, cel mai 6ine ca un sistem de taLonomie semiotic0 P sau, %n lim6a2ul semiotic $usesc, Mun sistem de modela$e secunda$N. )ictonul ?o$dului Ho$de$ P Mcel mai impo$tant luc$u %n medicin0 este dia no3a, al doilea

luc$u cel mai impo$tant este dia no3a 4i al t$eilea luc$a cel mai impo$tant este dia no3aN (?a=$ence 1982" P t$e6uie neap0$at s0 7ie ade+0$at, deoa$ece 4tiin1a medical0 s-a $idicat la statutul unui mi2loc de cont$ol social. Simptomatolo ia s-a do+edit a 7i acea $amu$0 a semioticii ce ne %n+a10 modalit01ile %n ca$e 7unc1ionea30 medicii %n mediul lo$ cultu$al.

Semnele indeLicale
*oetul Eosep5 B$odsD, (1989A --" a $ema$cat de cu$%nd c0 studiile enealo ice Maduc %n mod no$mal 7ie m%nd$ie, 7ie ince$titudine cu p$i+i$e la ascenden1a p$op$ieN. %nt$-ade+0$, ma2o$itatea luc$0to$ilo$ contempo$ani %n domeniul semioticii %4i $e+endic0 sau %ncea$c0 s0-4i $e+endice cu m%nd$ie o6%$4ia %n *ei$ce, pe ca$e MaL :isc5 (1980A F" 1-a ca$acte$i3at c%nd+a cu 2uste1e ca pe Mcel mai o$i inal 4i mai multilate$al intelect pe ca$e l-au p$odus p%n0 acum Ame$icileN. Spun%nd acestea, el s-a 70cut pesemne ecoul unui student 4i o +$eme c5ia$ cola6o$ato$ al lui *ei$ce, de pe la %nceputul anilo$ 1880, Eosep5 East$o= (19'0A1'.", ca$e %l numea pe p$o7eso$ul s0u Muna dint$e cele mai eLcep1ionale min1i pe ca$e le-a p$odus Ame$icaN 4i Mun matematician de p$im $an N. :i$e4te, p$e7i u$0$i ale semioticii occidentale P uneo$i su6 acel nom (e guerre cla$ indeLical de Msem(e"iotic0N P 4i ca$e, %nt$-un anume sens, au culminat cu *ei$ce, au %ncol1it t$eptat din ne u$a mileniilo$ de dinaintea lui. Ii Mdoct$inaN semnelo$, c0$eia *ei$ce i-a imp$imat un a+%nt at%t de decisi+, continu0 e+ident s0 %n7lo$easc0 ast03i mai p$etutindeni. >e7lec1ia lui (8A-1" pot$i+it c0$eia Mce$cet0$ile umane P $a1ionamentul uman 4i o6se$+a1ia uman0 P tind c0t$e aplana$ea disputelo$ 4i c0t$e o %n1ele e$e 7inal0 su6 7o$m0 de conclu3ii 7e$me independente de punctele de +ede$e pa$ticula$e de la ca$e e posi6il s0 7i po$nit di+e$4ii ce$cet0to$iN este +ala6il0 cu si u$an10 deopot$i+0 pent$u semiotic0 4i pent$u alte domenii de studiu 4i in+esti a1ie c0$o$a li se aplic0.
110 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

!n acest capitol, +oi eLamina mai %ndeap$oape una din cele mai ma$i cont$i6u1ii ale lui *ei$ce la studiul semio3ei P no1iunea lui de MindeLicalitateN. A$ t$e6ui s0 7ie de la sine %n1eles c0 aceast0 cate o$ie pei$cean0, ca 4i toate celelalte, nu poate 7i 6ine %n1eleas0 7$a menta$, 70$0 a lua %n conside$a$e, neap0$at simultan, +e$ita6ila cascada de alte st$uctu$i t$iadice $ela1ionale 4i i$educti6ile ca$e alc0tuiesc a$m0tu$a semioticii lui *ei$ce P %n 7apt, 70$0 a-i accepta 7ilo3o7ia %n inte $alitatea ei. Aceast0 p$ocedu$0 ideal0 a$ 7i o6li ato$ie doa$ dac0 a4 7i mai p$eocupat de eLe e30 dec%t an a2at P 4i lu%nd ideile lui *ei$ce ca pe un soi de 6ali30 P %n c0uta$ea p$op$iilo$ mele idei. A4 da cu toate acestea cel pu1in un eLemplu desp$e dilema selecti+it01ii at$0 %nd aten1ia asup$a modului %n ca$e *ei$ce 4i-a coneLat no1iunile de deduc1ie 4i indeLicalitate (2A9("A
&n a$ ument o6sistent sau o (e(ucIie este un a$ ument ce $ep$e3int0 7apte din p$emis0, a4a %nc%t, atunci c%nd a2un em s0 le $ep$e3ent0m %nt$-o dia $am0, ne +edem o6li a1i s0 $ep$e3ent0m 7aptul enun1at %n conclu3ie# ast7el %nc%t conclu3ia este silit0 a $ecunoa4te c0, a6solut independent de %mp$e2u$a$ea de a 7i $ecunoscut0 sau nu, 7aptele enun1ate %n p$emise s%nt ast7el, %nc%t nu a$ putea eLista dac0 7aptul enun1at %n conclu3ie nu a$ 7i u$a acolo# cu alte cu+inte, conclu3ia este t$as0 %n semn de $ecunoa4te$e c0 7aptele din p$emise constituie un indeL al 7aptului pe ca$e ea este o6li at0 ast7el s0-1 $ecunoasc0.

!ndeLicalitatea >ulon <ells (19(FA10-" a 7ost cel ca$e, %nt$-un a$ticol ce-1 satis7ace 4i ast03i pe o$icine %l studia30 %ndeap$oape dato$it0 eLt$ao$dina$ei sale 7ecundit01i, a a+ansat u$m0toa$ele t$ei sus1ine$iA 1. c0 no1iunea de icon a lui *ei$ce e la 7el de +ec5e ca 4i cea a lui *laton (alt7el spus, c0 semnul imitF semni7icatul"# 2. c0 no1iunea de sim6ol a lui *ei$ce este o$i inal0, da$ nep$oducti+0#
SEM9E?E !9)EO!/A?E 111

'. c0 a6ia Mcu no1iunea sa de indeL *ei$ce de+ine inedit 4i totodat0 p$oducti+N. @oi discuta unele implica1ii ale celei dint%i dint$e aceste sus1ine$i %n capitolul u$m0to$. 9u e aici locul s0 o de36atem pe cea de-a doua. A t$eia ase$1iune este P s%nt entu3iast de aceea4i p0$e$e cu <ells P 70$0 nici o %ndoial0 ade+0$at0. @ede$ile lui *ei$ce desp$e indeL 4i-a$ putea a+ea la d$ept +o$6ind o$i inea %n inte$esul s0u 7a10 de $ealismul lui Scotus# Phic et nuneQ, a o6se$+at el c%nd+a, Meste eLp$esia pe$petuu p$e3ent0 %n u$a lui )uns ScotusN (1A-.8". M!ndeLulN, a de3+oltat el ulte$io$, Ma$e 7iin1a

eLpe$ien1ei p$e3enteN (-A--F". O$ica$e a$ 7i 7ost i3+oa$ele atestate ale ideilo$ sale desp$e acest su6iect, apo$tul s0u ino+ato$ cu p$i+i$e la indeL este, dup0 cum o6se$+a <ells (19(FA 10-", dato$at 7aptului c0 *ei$ce a +03ut, ca nimeni altul %naintea sa, Mc0 indica1ia (a$0ta$ea, ostensiunea, deiLis" este un mod de semni7ica$e pe c%t de indispensa6il, pe at%t de i$educti6ilN. *ei$ce a sus1inut c0 nici un su6iect nu poate 7i enun1at 70$0 utili3a$ea +$eunui semn ca$e se$+e4te d$ept indeL, din cau30 c0 (esignatorii alc0tuiesc una din p$incipalele clase de indeLu$i. El a conside$at desi na1iile ca Ma6solut indispensa6ile at%t comunic0$ii, c%t 4i %ndi$ii. 9ici o ase$1iune nu a$e semni7ica1ie dec%t dac0 eList0 o desi na1ie anume ca$e a$at0 dac0 se 7ace $e7e$i$e la uni+e$sul $ealit01ii sau la unul din uni+e$su$ile de 7ic1iuneN (8A'(8". )eicticile de di+e$se 7elu$i, inclusi+ timpu$ile +e$6ale, constituie poate cele mai cla$e eLemple de desi na1ii. *ei$ce a identi7icat cuanti7icato$ii uni+e$sali 4i eListen1iali cu p$onumele selecti+e, pe ca$e le-a clasi7icat tot ca desi na1ii (2A 289". /ealalt0 clas0 p$incipal0 de indeLu$i 4i-a numit-o reagenIi< )e +$eme ce $ea en1ii pot 7i utili3a1i pent$u a sta6ili 7apte, nu e de mi$a$e c0 ei au de+enit mate$ia de elec1ie a 7ic1iunii detecti+istice, dup0 cum s-a demonst$at st$0lucit p$in 7aimosul duet S5e$locD 4i M,c$o7t Holmes din The ,reek nter0
112 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

-reter 4i $epus %n scen0 ulte$io$ de nenum0$atele 4api$o $a-7ie$i dup0 /onan )o,le. Spa1iul ne pe$mite doa$ o sin u$0 eLempli7ica$e citat0 ce+a mai am0nun1it desp$e modul cum luc$ea30 aceast0 metod0 detecti+ist0 de a6duc1ie (alias Mdeduc1ieN" (+e3i Eco 4i Se-6eoD 198'". 4eisignum ales de mine (duintilian 8.(.22" implic0, dup0 cum se +ede, o iap0 mu$ 0 sau c5ia$ alt cal, un animal ca$e, din p$icini o6scu$e, a 7ost 7a+o$i3at %n acest conteLt, de 3eci de $omancie$i, de la episodul din 1F-F cu calul $e elui din &a(ig0CR lui @oltai$e, p%n0 la c$onicile desp$e calul de cu$se al lui Sil+e$ Bla3e 4i Eo5n St$aDe$, la nume$o4ii cai de cu$se de dup0 aceea 4i, %n s7%$4it, p%n0 la incidentul din BasDe$+ille, cu calul a6atelui, de Eco. @a$ia1iunea mea pa$odic0 p$o+ine din $omanul JaCe Jis Carcase de )o$ot5, Sa,e$s (19'2A 209-210". %n capitolul 1(, Ha$$iet @ane %i %nm%nea30 ?o$dului *ete$ <imse, o potcoa+0 pe ca$e tocmai o 0sise pe pla20. *u$cede apoi la $econst$uc1ia P eK alio aliu( etiam intellegitur (duintilian 8.(.22" P unui cal din aceast0 sinecdoc0A
%4i plim60 de etele cu delicate1e de 2u$-%mp$e2u$ul piesei c+asici$cula$e de metal, %ndep0$t%nd de pe ea nisipul. P E o potcoa+0 nou0 P 4i nu se a7l0 aici de mult0 +$eme. *oate de o s0pt0m%n0, poate de ce+a mai mult timp. Apa$1ine unui c0lu1 7$umos, %nalt de +$eo 1- palme Sap$oL. 1,-2 m - n<t<N< &n cal micu1 de toat0 7$umuse1ea, de $as0 pu$0, cam n0$0+it s0-4i lepede potcoa+ele, 3+%$l0 ni1el cu picio$ul d$ept dinainte. P Holmes, minunat[ /um 7aci Q P /um nu se poate mai simplu, d$a 0 <atson. *otcoa+a n-a 7ost su61iat0 de p$ea mult t$op0it la d$um, p$in u$ma$e e destul de nou0. A $u init ni1el de stat %n ap0, da$ nu e deloc lust$uit0 de nisip 4i piet$e 4i deloc co$odat0, ceea ce su e$ea30 c0 n-a stat mult timp aici. M0$imea potcoa+ei indic0 m0$imea m%n3ului, ia$ 7o$ma ei su e$ea30 o potcoa+0 mic0 4i $otund0, ca a unui cal de $as0. )e4i destul de nou0, potcoa+a n-a ie4it c5ia$ acum din 7oc 4i e u3at0 un pic pe muc5ea inte$ioa$0 din 7a10, ceea ce do+ede4te c0 pu$t0to$ul ei e$a dispus s0 3+%$le pu1in din picio$, %n timp ce modul de a4e3a$e 4i de p$inde$e a caielelo$ a$at0 c0 SEM9E?E !9)EO!/A?E 11' ca$e potco+a$ul a +$ut s0 7iLe3e c%t mai 6ine potcoa+a P moti+ pent$u am a7i$mat c0 %n ca3ul c0lu1ului cu p$icina pie$de$ea unei potcoa+e este un accident destul de o6i4nuit. 9u t$e6uie s0 o sau s0 %l %n+inuim p$ea mult. /u toate piet$ele astea de pe-aici, o poticni$e sau o i36itu$0 i-a$ putea smul e lesne o potcoa+0. P S0 o sau s0 %l... 9u po1i 7ace 4i mai mult 4i s0 5ice4ti 4i seLul 4i culoa$ea, dac0 tot e4ti pe-ap$oape Q P Mi-e team0 c0 am 4i eu limitele mele, d$a 0 <atson. ... P O$icum, e o 7$umoas0 most$0 de deduc1ie.

*ei$ce (2A289" a$0ta c0 Mun st$i 0t de a2uto$ nu este menit numai s0 impun0 min1ii in7o$ma1ia c0 e necesa$ a2uto$ul, ci 4i s0 sileasc0 +oin1a s0-1 aco$deN. )up0 cum s-a discutat %n capitolul p$ecedent, poate cel mai 6ine cunoscut eLemplu de $ea ent P de4i unul deconce$tant, deoa$ece pa$e a 7ace eLcep1ie de la $e ula ene$al0 c0 un indeL %4i pie$de ca$acte$ul de semn dac0 nu a$e 4i un inte$p$etam (A,e$ 19(8A1.'" P p$i+ea Mo pies0 de mula2 cu o au$0 de lon1 %n ea ca semn al unei %mpu4c0tu$i, c0ci 70$0 o %mpu4c0tu$0 acolo n-a$ 7i eListat au$a# da$ au$a eList0 acolo indi7e$ent dac0 cine+a s-a %n-dit sau nu s0 o at$i6uie unei %mpu4c0tu$iN

(2A'0-". )e aceast0 cate o$ie 1in 4i semnele-mot$ice ca$e, %n ene$e, se$+esc pent$u a indica sta$ea de spi$it a enun10to$ului# dac0 %ns0 un est se$+e4te doa$ pent$u a at$a e aten1ia asup$a enun10to$ului s0u, el nu este dec%t o desi na1ie. !ndeLul, dup0 cum p$eci3a *ei$ce mai depa$te, Meste un semn ca$e t$imite la o6iectul pe ca$e %l denotea30 %n +i$tutea 7aptului de a 7i $ealmente a7ectat de c0t$e acel o6iectN (2A2-8" P unde cu+%ntul M$ealmenteN se 7ace ecoul doct$inei lui Scotus desp$e realitas et realitas, postul%nd o lume $eal0 %n ca$e uni+e$salele eList0 4i p$incipiile ene$ale se mani7est0 su6 7o$ma cosmosului pe ca$e se st$0duiesc a-1 desci7$a oamenii de 4tiin10. *ei$ce a$0ta c0, M%n m0su$a %n ca$e indeLul este a7ectat de c0t$e o6iect, el a$e neap0$at %n comun cu o6iectul o anumit0 calitate 4i tocmai %n $apo$t cu acestea t$imite la o6iectN
11SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

(2A'0.". A 70cut de asemenea o6se$+a1ia c0 el este un Msemn sau o $ep$e3enta$e, ca$e t$imite la o6iectul s0u nu at%t dato$it0 unei simila$it01i sau analo ii cu el, nici din cau30 c0 este asociat cu ca$acte$ele ene$ale pe ca$e %nt%mpl0to$ le posed0 o6iectul, c%t din cau30 c0 se ail0 %nt$-o coneLiune dinamic0 (inclusi+ spa1ial0" at%t cu o6iectul indi+idual, pe de o pa$te, c%t 4i cu sim1u$ile sau memo$ia pe$soanei c0$eia %i slu2e4te d$ept semn, pe de alt0 pa$teN. S0 $eamintim c0 toate o6iectele, pe de o pa$te, 4i memo$ia, ca $e3e$+o$ de inte$p$etKnd, pe de alt0 pa$te, s%nt 4i ele un 7el de semne sau sisteme de semne. Ast7el, indeLicalitatea depinde de asocia1ia p$in conti uitate, te$men te5nic ca$e, pe 6un0 d$eptate, nu-i pl0cea lui *ei$ce ('A-19", ia$ nu, a4a cum stau luc$u$ile cu iconicitatea, de cea p$in asem0na$e, 4i nici nu se 6a3ea30, ca sim6olul, pe Mope$a1ii intelectualeN. !ndeLu$ile, Ma c0$o$ $ela1ie cu o6iectele lo$ const0 %nt$-o co$esponden10 %n 7apt ... di$i2ea30 aten1ia asup$a o6iectelo$ lo$ p$in compulsi+itate oa$60N (1A..8". &n eLemplu sinist$u de asocia1ie p$in conti uitate este 6$a1ul d$ept (a6ia de cu$%nd $edat odi5nei" al ene$alului meLican Al+a$o O6$e on. >ete3at de la um0$ %n cu$sul unei 60t0lii din 191., mem6$ul $especti+, p0st$at %nt$-un $ecipient cu 7o$mol, 7usese eLpus, p%n0 %n +a$a anului 1989, %nt$-un ma$e monument de ma$mu$0 din /iudad de MeLico, unde a do6%ndit calit01i talismanice p$in $apo$ta$e la 6a$6a$ul eL-p$e4edinte. Su e$%nd (>ot5e$ 1989" ca MSapendicele %n descompune$eT s0 7ie pu$ 4i simplu %nlocuit cu alt 6$a1N, $omancie$ul ;a6$iel ;a$c%a MK$`ue3 pleda e7ecti+ pent$u t$ans7i u$a$ea mem6$ului dint$-un indeL cu au$0 mistic0 %nt$-un sim6ol cu semni7ica1ie isto$ic0. T'st)'i (le in.e5ic(lit+ii !conicitatea 4i indeLicalitatea au 7ost deseo$i pola$i3ate P de4i *ei$ce nu a 70cut-o niciodat0 P cu acelea4i etic5ete compa$a6ile %n cele mai +a$iate domenii, ca 4i cum cele dou0 cate o$ii
SEM9E?E !9)EO!/A?E 11.

a$ 7i mai de $a60 anta onice dec%t complementa$e (Se6eoD 198.A FF". Ast7el, de eLempluA ^ Eames ;. :$a3e$ a pus %n cont$ast ma ia 5omeopatic0 cu cea p$in contact, Msimpatia ma ic0 ce se p$esupune c0 a$ eLista %nt$e un om 4i o$ice po$1iune desp$ins0 din pe$soana saN# ^ psi5olo ul estaltist MaL <e$t5eime$ a i3olat un M7acto$ de simila$itateN dint$-un M7acto$ de p$oLimitateN# ^ neu$opsi5olo ul AleLande$ ?u$ia a 70cut distinc1ia %nt$e tul6u$0$ile de simila$itate 4i tul6u$0$ile de conti uitate la pacien1ii a7a3ici# ^ lin +i4tii de t$adi1ie saussu$ian0 au di7e$en1iat aLa pa$adi matic0 de aLa sinta matic0, opo3i1ia de cont$ast etc. /onti uitatea este $eali3at0 %n $eto$ic0, p$int$e alte p$ocedee, p$in t$opul metonimieiA %nlocui$ea unei entit01i cu unul din indeLu$ile sale. >ela1ia de posesie dint$e o entitate 4i indeLul ei este adesea $eali3at0 %n $amatic0 p$in ca3ul eniti+ (T5om 19-'A 9.-98", ca %n cupletul lui S5aDespea$e ME,e o7 ne=t, and toe o7 7$o B <ool o7 6at, and ton ue o7 do N (MOc5i de u4te$, de 6$otac B de et, p0$ de liliac B4i de c%ine lim60 ia$N" :Macbeth;, cu utili3a$ea p$epo3i1iei# 4i +e$sul s0u MO ti e$Ys 5ea$t =$appYd in a =omanYs 5ideN (MO, inim0 de ti $u %n piele de 7emeieN" LWing Jenry " ;, 70$0 p$epo3i1ie. >apo$tul -ars-ro toto st0 4i la 6a3a cate o$iei semiotice ant$opolo ice 4i, %n pa$ticula$, psi5o-seLuale cunoscute su6 numele de M7eti4N, ca$e +a 7i discutat0 %n capitolul F (+e3i 4i Se6eoD 1989". %n poetic0, s-a sus1inut uneo$i c0 li$ica este imp$e nat0 cu iconicitate# %n cont$ast, epica este ca$acte$i3at0 ca 7iind imp$e nat0 cu indeLicalitate.

9o1iunea st$%ns %n$udit0 de ostensiune, lansat0 de >ussell %n 19-8, 4i de3+oltat0 ulte$io$ de duine, %n sensul de de7ini1ie
11( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

ostensi+0, t$e6uie men1ionat0 aici m0ca$ %n t$eac0t. Semioti-cianul teat$al ce5 !+o Osolso6e (19F9" a anali3at pe la$ acest concept %n conteLtul oa$ecum di7e$it al Mcomunic0$ii osten-si+eN. Aceasta este numit0 uneo$i 4i Mp$e3enta$eN sau Mdemonst$a1ieN. Osolso6e +$ea s0 distin 0 net ostensiunea de indeLicalitate, deiLis, senine natu$ale, comunica$e p$in o6iecte 4i altele. Mi se pa$e %ns0 c0 ase$1iunea sa pot$i+it c0$eia Mostensiunea este utili3a$ea co niti+0 a non-semnelo$N este pa$adoLal0, ia$ ela6o$a$ea de c0t$e el a unei teo$ii a ostensiunii ca teo$ie a non-semnelo$ 5aotic0 4i n0ucitoa$e. Succesiunea tempo$al0, $ela1iile dint$e o cau30 4i e7ectul ei sau dint$e un e7ect 4i cau3a lui sau, %n alt0 o$dine, le 0tu$a spa1iuBtimp dint$e un indeL 4t o6iectul s0u dinamic, a4a cum o descope$ise$0 de2a Be$Dle, 4i Hume, da$ pe ca$e *ei$ce a de3+oltat-o me$ %nd mult mai depa$te, +i3ea30 c5ia$ mie3ul indeLicalit01ii. Epidemiolo ii, %n sa$cina c0$o$a cade in+esti a$ea i36ucni$ii unei 6oli (adic0 un e7ect" ce lo+e4te un ma$e num0$ de oameni %nt$-o anumit0 localitate, caut0 un +e5icul de su$s0 (adic0 un a ent cau3ati+", pe ca$e %l numesc, %n accep1ia $adical0 a 2a$ onului lo$ p$o7esional, un Mca3-indeLN, ce a 7ost eLpus, %n eLclusi+itate, sa 3icem, unei acumul0$i +i$ale necunoscute. Tocmai %n sensul acesta, un ste=a$d al unei companii a+iatice canadiene, ;aetan )u as, cunoscut 4i ca ne7e$icitul Mpacient 3e$oN, a 7ost identi7icat p$in supo3i1ie d$ept ca3ul-indeL pent$u in7ec1ia S!)A din Ame$ica de 9o$d. &n o6iect dat poate, %n 7unc1ie de ci$cumstan1a c0$eia %i este eLpus, s0 7unc1ione3e momentan, %nt$-o anumit0 m0su$0, ca semn iconic, ca indeL sau ca sim6ol. )o+ad0 d$apelul S.&.A.A ^ !conicitatea t$ece %n p$im-plan atunci c%nd aten1ia inte$p$etului se 7iLea30 asup$a celo$ 4apte dun i $o4ii o$i3ontale ale stea ului alte$n%nd cu altele 4ase al6e (identice laolalt0 cu num0$ul coloniilo$ 7ondatoa$e" sau asup$a num0$ului stelelo$ al6e $upate %nt$-un c%mp al6ast$u
SEM9E?E !9)EO!/A?E 11F

unic (%n totalitate, identice cu num0$ul statelo$ actuale din &niune". ^ %nt$-o 4a$20 de ca+ale$ie, s0 3icem, stea ul e$a de o6icei 7olosit pent$u a %nd$uma impe$ati+, %nt$-o manie$0 indeLical0, c0t$e o 1int0. ^ )e36ate$ile ulte$ioa$e deci3iei $ecente a /u$1ii Sup$eme asup$a ca3u$ilo$ de a$de$e a stea ului p$e3int0 d$apelul S.&.A. ca pe o p$o6lem0 sup$a%nc0$cat0 emo1ional, el 7iind o su6specie de sim6ol. *ei$ce a a7i$mat c%nd+a %nt$-o manie$0 neo6i4nuit de laL0 c0 semnul Meste 7ie un semn iconic, 7ie un in(eK, 7ie un simbolQ (2A'0-". )a$ e limpede c0 luc$u$ile nu pot sta ast7el. O dat0 ce *ei$ce 4i-a dat seama c0 utilitatea t$i5otomiei sale este mult intensi7icat0 c%nd, pent$u a 1ine seama de di7e$en1ele de $ad, s%nt clasi7icate nu semnele, ci mai de $a60 as-ecte ale semnelo$, el 4i-a co$ectat enun1ul ast7elA Ma$ 7i di7icil, dac0 nu c5ia$ imposi6il, s0 cit0m un indeL a6solut pu$ sau s0 0sim un semn, o$ica$e a$ 7i el, a6solut lipsit de calitate indeLical0N (2A'0(", de4i a admis c0 p$onumele demonst$ati+e 4i $elati+e s%nt Mindici ap$oape pu$iN, pe moti+ c0 ele denotea30 luc$u$ile, da$ nu le desc$iu ('A'(1". >ansdell (198(A'-1" a su6liniat pe 6un0 d$eptate c0 unul 4i acela4i semn poate P 4i, a4 insista eu, t$e6uie P Ms0 7unc1ione3e %n acela4i timp ca semn iconic 4i sim6ol, p$ecum 4i ca indeLN# cu alte cu+inte c0 toate semnele au pa$tea lo$ de MsecunditateN, de4i acest aspect este sim1ito$ poten1at numai %n anumite conteLte. *ei$ce, ca$e a $ecunoscut pe deplin c0 nu e c%tu4i de pu1in necesa$ ca enun10to$ul 4i inte$p$etul unui semn s0 7ie pe$soane, nu a$ 7i 7ost de7el 4ocat s0 a7le c0 semio3a, %n $ela1ia indeLical0 de secunditate P %mp$eun0 cu su$o$ile sale, mai +%$stnic0 4i mai mic0, p$imitatea 4i te$1itatea P, a ap0$ut %n e+olu1ia te$est$0 acum ap$oLimati+ ',( L !O9 ani. )e asemenea,
118 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

%n onto ene3a uman0, secunditatea este o uni+e$sal0 a compo$tamentului comunica1iona? p$e+e$6al al nou-n0scu1ilo$ (T$e+a$t5en 1990". Moti+ul este c0 implica1ia $ecip$oc0 p$ima$0 dint$e ego, p$oduc0to$ distinct de semne, 4i alter, inte$p$et identi7ica6il de semne P nici unul dint$e ace4tia, $epet, net$e6uind s0 7ie un o$ anism complet P, este %nn0scut0 %n %ns04i st$uctu$a min1ii eme$ ente, inte$su6iecti+e 4i dialo ice (B$aten 1988". Semnele, cup$in3%nd 4i indeLu$ile, apa$ %n stadiul lo$ cel mai p$imiti+ la ni+el unicelula$, ca entit01i 7i3ice sau c5imice, eLte$ne sau inte$ne %n $apo$t cu o$ anismul %ncast$ant ca $am0 de $e7e$in10, pe ca$e %l pot Ma$0taN, citi, anali3a mic$osemio-tic P pe scu$t, %i pot emite inst$uc1iuni de 7unc1iona$e %n manie$a unui indeL. &n ata$e indeL, ca$e a$ putea 7i tot at%t de simplu ca o sc5im6a$e de ma nitudine,

o simpl0 7o$m0, o sc5im6a$e eomet$ic0 %n con7i u$a1ia sup$a7e1ei sau o anumit0 sin ula$itate, poate 7i semni7icati+ pent$u o celul0 din cau30 c0 e+oc0 memo$ii, adic0 eLpune stocu$i mascate de in7o$ma1ie ante$ioa$0. &$m0to$ul eLemplu 7$apant, din +ia1a omnip$e3entei 6acte$ii p$oca$iote %< coli, a 7ost 7u$ni3at de c0t$e Be$ (19F(". Aceast0 c$eatu$0 unicelula$0 a$e multiple 7la ele pe ca$e le poate $oti at%t %n sensul, c%t 4i cont$a$ sensului acelo$ de ceaso$nic. /%nd 7la elele i se mi4c0 %n sensul acelo$ de ceaso$nic, ele se mi4c0 de3o$donat, p$o+oc%nd $0stu$na$ea o$ anismului. /%nd se $otesc cont$a$ acelo$ de ceaso$nic, ele s%nt ant$enate solida$ su6 7o$ma unui 7ascicul ca$e ac1ionea30 ca o elice 4i p$oduce o mi4ca$e natato$ie lin0 4i di$ec1ionat0. Hoin0$ind p$in intestin, 6acte$ia eLplo$ea30 un c%mp c5imic %n c0uta$ea su6stan1elo$ nut$iti+e p$in alte$n0$i P ca ope$ato$ se$+indu-i conteLtul P %nt$e $0stu$n0$i 4i %notul di$ec1ionat, p%n0 c%nd 0se4te o concent$a1ie optim adec+at0 de at$actant c5imic, ca 3a50$ul sau un aminoacid, %n +ede$ea $ep$oduce$ii sale. *$o-ced%nd ast7el, ea se 6i3uie pe o memo$ie cu du$ata de ap$oLimati+ pat$u secunde, ca$e-i pe$mite s0 compa$e deictic, %n
SEM9E?E !9)EO!/A?E 119

timpi 4i distan1e scu$te, unde a fost 4i unde este acum. *e aceast0 6a30, se MdecideN, apa$ent cu inten1ionalitate, dac0 s0 se $0stoa$ne, s0 stea locului sau s0 %noate 4i s0 caute altunde+a alt co$espondent indeLical. A$ 7i nime$it s0 not0m c0, %n $apo$t de mi4c0$ile lo$ $itmice, hic et nnnc0ul pe ca$e %l pe$cepem noi oamenii a$e o du$at0 de t$ei secunde. *oe1ii 4i compo3ito$ii pa$ a 7i intuiti+ con4tien1i de acest 7apt atunci c%nd o7e$0 Mpau3eN adec+ate %n teLtele lo$. /e$cet0$i etolo ice $ecente %n societ01i din %nt$ea a lume asup$a uno$ mi4c0$i ostensi+e 4i alto$ postu$i co$po$ale cu ca$acte$ indeLical $e+elea30 c0 nu eList0 di7e$en1e cultu$ale %n du$ata acesto$ tipu$i de compo$tamente 4i c0 inte$+alele de timp du$ea30 %n medie 2 secunde %n ca3ul estu$ilo$ $epetate 4i 2,9 secunde %n ca3ul estu$ilo$ ne$epetate. *ot$i+it ce$cet0to$ilo$ M7e$east$a tempo$al0N de ' secunde pa$e a 7i inte $al consumat0 %n aceste ci$cumstan1e. Mani7est0$i (le indeLicalit01ii St$0lucitul 6iolo teo$etic 4i eLpe$imental de o$ienta$e neo-Dantian0 EaDo6 +on &eLDiill (18(--19--", luc$%nd la Ham-6u$ %nt$-o t$adi1ie 4tiin1i7ic0 7oa$te di7e$it0 4i utili3%nd un 2a$ on te5nic deose6it, da$ lesne adapta6il, punea temeliile 6iosemioticii 4i eLpunea p$incipiile 7itosemioticii 4i 3oose-mioticii cam %n aceea4i pe$ioad0 %n ca$e *ei$ce ela6o$a semiotica ene$al0 %n sin u$0tatea de la Mil7o$d. )in ne7e$ici$e, nu au 4tiut unul de cel0lalt. !-a $e+enit unui semiotician e$man contempo$an, Ma$tin K$ampen, %n cola6o$a$e cu 7iul cel ma$e al lui &eLDiill, T5u$e, s0 a$ate am0nun1it de ce 4i cum anume se aplic0 distinc1iile pei$ciene la plante. K$ampen (1981A19.-19(" a sc$is p$int$e alteleA
)ac0 do$im s0 eLtindem aceast0 t$i5otomie la plante pe de o pa$te, la animale 4i oameni pe de alta, a6sen1a ciclului 7unc1ional Sca$e, la animale, conectea30 o$ anele $eceptoa$e p$int$-un sistem ne$+os cu o$ a120 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H nele e7ectoa$eT a$ su e$a c0, la plante, indeLicalitatea p$edomin0 ce$t 7a10 de iconicitate ... !ndeLicalitatea, la ni+elul +e etati+, se eLp$im0 p$in detecta$ea 4i $e la$ea, %nt$-un ciclu cu 7eed6acD, a stimul0$ii semni7icati+e nemi2locit conti ue cu 7o$ma plantei.

?a u$ma u$melo$, dup0 cum $e7lecta c%nd+a *ei$ce ('A20.", Mc5ia$ 4i plantele %4i duc +ia1a ... emi1%nd semneN. /ompo$tamentul indeLical se 0se4te din a6unden10 4i la animale. )up0 cum s-a discutat %n capitolul ante$io$, pas0$ea numit0 +i3iona$ n(icator in(icator de c0t$e taLonomistul ei o$nitolo este cunoscut0 %n en le30 mai de $a60 su6 numele de M6lacD-t5$oated 5one,- uideN SMindicato$ul de mie$e cu %tul ne $uN - n<t<N< 9eo6i4nuitul o6icei al indicato$ului de mie$e de a c5ema p$in semne 4i de a c0l0u3i di+e$se mami7e$e ma$i, inclusi+ oameni, c0t$e cui6u$ile de al6ine s0l6atice a 7ost o6se$+at pent$u p$ima oa$0 %n sud-+estul Mo3am6icului %n 1.(9. /%nd descope$0 un 4tiu6ei, pas0$ea poate pleca %n c0uta$ea unui pa$tene$ uman, pe ca$e %l pilotea30 apoi c0t$e 4tiu6ei p$in inte$mediul unei complicate etal0$i audio+i3uale. Etala$ea se p$oduce grosso mo(o ast7el. !ndicato$ul de mie$e, de o6icei disc$et, %ncepe s0 c5eme, emi1%nd o sec+en10 continu0 de note un u$ite. Apoi 36oa$0, %n etape, p%n0 la cel mai ap$opiat copac, 306o+ind nemi4cat pe o c$ean 0 lesne o6se$+a6il0 p%n0 c%nd $e%ncepe u$m0$i$ea. /%nd se lansea30 %nt$-un 36o$, ca$e poate du$a %nt$e dou0 4i dou03eci de minute 4i

se des704oa$0 pe o distan10 de la 20 p%n0 la F.0 de met$i, pas0$ea se %nal10 %n +03du5 dup0 un plon2on ini1ial, cu penele codale al6e la$ desc5ise. /ompo$tamentul ei os-tensi+ 4i a itat continu0 p%n0 c%nd se a2un e %n +ecin0tatea o6iecti+ului, un cui6 de al6ine. Esco$tele a+iane 4i u$m0$ito$ii lo$ umani s%nt capa6ili 4i s0-4i in+e$se3e $olu$ile %n acest -as (e (euK indeLicalA oamenii pot con+oca un indicato$ de mie$e p$in imita$ea sunetului de copac do6o$%t, declan4%nd ast7el sec+en1a compo$tamental0 desc$is0. /u+inte p$ecum sym-tom, cue, cine, track, trail (simptom, indica1ie, indiciu, u$m0, d%$0" etc. se num0$0 p$int$e numeSEM9E?E !9)EO!/A?E 121

$oasele c+asi-sinonime en le3e4ti ale lui in(eK< >e+in din nou la eLemplul $0ito$ de secunditate o7e$it de c0t$e *ei$ce P u$ma de pa4i 0sit0 de >o6inson /$usoe %n nisip, Mca$e a 7ost %ntip0$it0 %n $anitul 7aimeiN 4i ca$e Me$a pent$u el un indeL c0 pe insula lui se a7la un omN (-A.'1". :aptul acesta ilust$ea30 un at$i6ut c5eie al indeLicalit01ii, 4i anumeA ope$a1ia de renCoi, sau t$imite$e, ca$e-1 %nd$um0 pe >o6inson /$usoe c0t$e o anumit0 3i, p$o6a6il ante$ioa$0 3ilei de +ine$i, din t$ecut. !ndeLul, a4a 3ic%nd, in+e$sea30 cau3alitatea. %n ca3ul lui @ine$i, +ecto$ul indeLului indic0 sp$e o 3i t$ecut0 %n ca$e un signans, %ntip0$i$ea unei t0lpi %n nisip, $ico4ea30 tempo$a$ %nt$-un signatum, p$e3en1a 7oa$te p$o6a6il0 a unei 7iin1e umane pe insul0. T5om (1980" a anali3at unele $ami7ica1ii 7ascinante de pa$alele sau lipsa lo$ dint$e t$ans7e$u$ile semiotice de acest tip 4i cau3alitatea 7i3ic0 4i ene3a sim6olu$ilo$ P u$ma de pas ca$e, o6se$+a *ei$ce, %n acela4i timp Mca sim6ol, e+oca ideea de omN. !sto$icul /a$lo ;in36u$ (198'" a p$e3entat t$0s0tu$i comune %nt$e isto$icii de a$t0 ca$e studia30 ca$acte$isticile pictu$ilo$ cu a2uto$ul a4a-numitei Mmetode Mo$e%liN, dia nosti-cienii medicali sau psi5anali4tii %nclina1i s0 scoat0 la i+eal0 simptome, 4i detecti+ii ca$e caut0 indicii. ;in36u$ in+oc0 un t$io canonic de medici P d$. Mo$elli, d$. :$eud 4i d$. /o-nan )o,le P pent$u a p$o6a p$int$-un ca3 7oa$te con+in 0to$ dependen1a pa$alel0 a lo$ 4i a cole ilo$ lo$ de semnele indeLicale. El demonst$ea30 c0 p$o+enien1a lo$ isto$ic0, t$0s0tu$ile, simptomele, indica1iile 4i celelalte se 6a3ea30, toate, pe aceea4i pa$adi m0 semiotic0 din Antic5itateA cea medical0. ()up0 cum s-a spus %n capitolul p$ecedent, acel model e$a desi u$ implicit %n sc$ie$ile 5ipoc$atice 4i a 7ost eLplicitat de c0t$e ;alen." !ndeLu$ile includeau pent$u *ei$ce Mtoate semnele natu$ale 4i simptomele 7i3ice ... un de et ca$e a$at0 7iind tipul claseiN ('A'(1". MSemnele ca$e de+in ast7el %n +i$tutea 7aptului de a 7i $ealmente conectate cu o6iectele lo$N cup$indeau
122 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

pent$u el Mlite$ele ata4ate uno$ po$1iuni dint$-o dia $am0N ca 4i Mun simptom al unei 6oliN (8A119". %nt$o sc$isoa$e c0t$e ?ad, <el6,, *ei$ce punea %n cont$ast Mocu$en1a unui simptom al unei 6oli ... un le isemn, un tip ene$al cu ca$acte$istic0 de7init0N, 4i Mocu$en1a sa %nt$-un ca3 pa$ticula$ Sca$e esteT un sinsemnN (8A''.". ;in36u$ (198'A 88-89" a identi7icat cu a6ilitate o$i inile modelului medical 6a3at pe desci7$a$ea 4i inte$p$eta$ea indiciilo$, clinice sau de alt7el, %n dou0 su$se cuplateA (1" p$acticile timpu$ii de +%n0toa$e, c%nd p$oto-oamenii $et$o $esau de la e7ecte, u$mele unui animal 4i alte $0m04i1e P amp$ente %n solul moale, $amu$i $upte, eLc$emente, p0$ sau pene c03ute, mi$osu$i, u$me de no$oi, d%$e de sali+0 P, c0t$e cau3a lo$ $eal0, un +%nat %nc0 ne30$it# 4i (2" te5nicile di+inato$ii me-sopotamiene, p$o $es%nd ma ic de la o cau30 p$e3ent0 $eal0 c0t$e un e7ect +iito$ p$o nosticat P +isce$e de animale, pic0tu$i de ulei %n ap0, stele, mi4c0$i in+olunta$e. Su6tilele demonst$a1ii ale lui ;in36u$ , ca$e au utili3at cu e$udi1ie compa$a1ia atotcup$in30toa$e, medie+al0 4i mode$n0, dint$e lume P meta7o$ic +o$6ind, /a$tea 9atu$ii P 4i ca$te, p$esupun%ndu-se c0 am6ele s%nt desc5ise 4i ata de a 7i citite o dat0 ce 4tii cum s0 inte$p$ete3i semnele indeLicale, se adap0 comp$e5ensi+ din i3+oa$ele ?umii @ec5i. )a$ tot at%t de 6ine a$ 7i putut cita 7ic1iunea ame$ican0 din secolul al OlO-lea, p$ecum sa a lui /io$ap-de-*iele, de Eames :e-nimo$e /oope$, 4i alte $elat0$i mitice desp$e Mno6ilii s0l6aticiN, pent$u a ilust$a dependen1a de sec+en1ele de indica1ii indeLicale, la %ndem%na pe$cep1iei nemi2locite, ca$e 70ceau posi6il0 a$ta citi$ii u$melo$ p$in pustiet01i. 9umai a4a

&ncas, ultimul mo5ican, e capa6il s0 citeasc0 o lim60, 4i anume /a$tea 9atu$ii, Mca$e s-a$ do+edi p$ea $ea p%n0 4i pent$u cel mai %n1eleptN dint$e oamenii al6i, Oc5i-de-Ioim# tot a4a, descope$i$ea c$ucial0 de c0t$e &ncas a unei u$me de pa4i, %nt$-unui din $omanele lui /oope$, %i pe$mite lui Oc5i-de-Ioim s0 a7i$me %nc$e30to$, Macum pot s0 o citesc %n %nt$e imeN (Se-6eoD 1990".
SEM9E?E !9)EO!/A?E

12' Tot a4a 4i >o6e$t Baden-*o=ell, %n manualul s0u milita$ 4econnaissance an( Scouting (188-", a adaptat te5nica Mdeduc1ieiN, 7olosit0 de S5e$locD Holmes, adic0 posi6ilitatea de a in7e$a conclu3ii impo$tante din indica1ii nesemni7icati+e, %n+01%ndu-4i tine$ii ca+ale$i4ti cum s0 inte$p$ete3e amplasamentele 4i inten1iile inamice p$in studie$ea semnelo$ topo $a7ice indeLicale, inclusi+ a u$melo$ de pa4i. *ent$u 7e$mie$i, p0du$a$i 4i $0dina$ii p$o7esioni4ti este esen1ial, 7ie 4i numai din $a1iuni de economie, s0 7ie capa6ili a distin e u$mele de animale (Ban 4i )a5lst$om 19F2". Itim din $elat0$ile natu$ali4tilo$ de te$en c0 natu$a 7u$ni3ea30 continuu o %n$e ist$a$e a acti+it01ilo$ din noaptea ante$ioa$0 imp$imate %n sol pent$u cine %4i d0 osteneala s0 le u$me3e. Ast7el, Tin6e$ en (Ennion 4i Tin6e$ en 19(F" o6i4nuia s0 consac$e ceasu$i %nt$e i detect0$ii 1inutului $u$al, citind isto$iile sc$ise %n codul u$melo$ de pa4i, pet$ec%nd su6 2ocu$ile de lumin0 4i um6$0 %n lini4tea dimine1ii. /o$pul o$ic0$ui +e$te6$at, inclusi+ al oamenilo$, este alc0tuit dint$-un +e$ita6il a$senal de ma$cato$i indeLicali mai mult sau mai pu1in palpa6ili, cu pe$sonalitate incon7unda-6il0. Anumite p$actici mantice ca 5a$uspica1ia dup0 a4e3a$ea uno$ pa$a3i1i ai 7icatului 4i c5i$oman1ia, da$ 4i unele pseudo-4tiin1e pline de autosu7icien10 P $a7olo ia %n 3ilele noast$e (:u$n5am 1988", 7$enolo ia %n t$ecut P depind c$ucial de secunditate# pot$i+it $elat0$ii te$i6ile a lui Ke,les (198.A (", 4e7ul !nstitutului de :$enolo ie din ?ond$a i-a spus lui :$an-cis ;alton, ca$e a+ea s0 de+in0 el %nsu4i un 6iomet$ician nu lipsit de $eputa1ie, c0 oamenii cu tipul lui de cap P c$aniul lui m0su$a 22 de 1oii S..,88 cm - n<t<N %n ci$cum7e$in10 P Mposed0 un tempe$ament san uin, cu $ema$ca6il0 tenacitate, $espect pent$u sine 4i un p$ocent deloc ne li2a6il de o6stina1ieN 4i c0 Mo asemenea minte e %n3est$at0 cu o ma$e pute$e de $e3isten10 P su7icient0 pent$u a-1 cali7ica pe cine+a s0 4i-o 4le7uiasc0 %n coloniiN.
12SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

&nele 7o$me de dist$ac1ie, p$ecum spectacolele de p$estidi ita1ie 4i nume$ele de d$esu$0 de animale la ci$c, se 6i3uie decisi+ pe manipula$ea semnelo$ indeLicale. ?a 7el 4i unele a6ilit01i, p$ecum autenti7ica$ea sc$isului de m%n0 4i, desi u$, identi7ica$ea, c$iminalistic0 sau cu alte scopu$i, pe 6a3a amp$entelo$ di itale (Moenssens 19F1" P men1ionat0 nu mai pu1in de 4apte o$i de c0t$e S5e$locD Holmes P %n con7o$mitate cu un sistem 7enotipic conceput de ;alton %n anii 1890. %n 189-, *uddYn5ead <ilson, pe$sona2ul 7ic1ional al lui Ma$D T=ain, a de+enit p$imul a+ocat din lume ca$e a 7olosit amp$entele di itale %nt$-un ca3 penal, de+ans%nd Scotland Ca$d-ul cu opt ani. Aceste indeLu$i s%nt denumite %n 6$an40 Msemne p$o7esionaleN. E$+in ;o77man (19('A.(", distinsul sociolo , le-a numit Mm0$ci po3iti+eN sau Mpl0cu1e de identitateN, %n plus, *$e3iosi (1989A 9--9." pune %n le 0tu$0 metodele lui Mo$elli, Xadi al lui @oltai$e, S5e$locD Holmes 4i :$eud cu es -etits faits ale lui Hippol,te Taine sau cu sistemul s0u de indeLu$i cultu$ale 4i a$tistice, 4i cu *ei$ce. Toate aceste deme$su$i depind 4i ele %n 7oa$te la$ 0 m0su$0 de secunditate, dup0 cum s-a 4i e+iden1iat %n luc$0$i p$oto-se-miotice ca acelea ale lui Alp5onse Be$tillon, SerCice (e signa0 lements (1888" 4i nstructions signaleti'ues (189'". El 4i-a denumit sistemul de m0su$0to$i ale co$pului Mant$opome-t$ieN. *e plan enotipic, a4a-numita Mamp$ent0 A)9N poate identi7ica, dup0 cum se p$etinde, cu o p$eci3ie mult supe$ioa$0 o$ic0$o$ metode disponi6ile p%n0 acum %n medicina le al0 P %n 7apt, cu ce$titudine a6solut0, dac0 este utili3at0 co$ect P o$ice indi+id, cu eLcep1ia unui eam0n mono3i o-tic, c5ia$ 4i dup0 $0d0cina unui sin u$ 7i$ de p0$ pe o mic0 sup$a7a10 de 7ilm pe ca$e i se a7i4ea30 sec+en1a unic0 de molecule indeLicale de A)9. St).i)l in.e5ic(lit+ii Itiin1ele natu$ii %n ene$e luc$ea30 %n mod empi$ic p$in decodi7ica$ea indeLu$ilo$ 4i inte$p$eta$ea lo$ ulte$ioa$0. /$istaloSEM9E?E !9)EO!/A?E 12.

$a7ul Alan MacDa, (198-" %n special a a$0tat c0 domeniul lui %mp0$t04e4te cu di+ina1ia Mo

%nc$edin1a$e c0 natu$a poate 7i 70cut0 s0 ne +o$6easc0 desp$e sine %nt$-un soi de metalim6a2, o con+in e$e c0 natu$a este %nsc$is0 %nt$-un 7el de codN 4i c0, a4a cum p$e3ic0to$ii decodi7ic0 mesa2ele indeLicale ale natu$ii p$in ma ie, oamenii de 4tiin10 7ac acela4i luc$u p$in lo ic0. /$istalo $a7ii s%nt pute$nic 4i con4tient in7luen1a1i de te5nicile de dec$ipta$e 4i au 70cut %mp$umutu$i masi+e din +oca6ula$ul semiotic al c$ipto $a7ilo$A de eLemplu, ei +o$6esc desp$e 7oto $a7iile p$in di7$ac1ie la $a3e >oent en ca desp$e ni4te teLte-mesa2. :unc1ia 7e$omonic0 distincti+0 a si natu$ilo$ c5imice umane (Tolle$ 4i )odd 1989", studiat0 %n p$e3ent su6 $u6$ica 4tiin1i7ic0 $ecent denumit0 a Msemioc5imieiN, a 7ost compa$at0 %n 7apt cu amp$entele di itale indi+iduale. *at$icD SiisDind 4i-a 6a3at %n %nt$e ime in enios const$uitul s0u $oman Das Parfum pe aspectele indeLicale ale semioc5imiei umane 4i $epe$cusiunile ei de+astatoa$e. )omeniul cup$inde studiul mi$osu$ilo$, desp$e ca$e *ei$ce (1A '1'" sc$ia %nt$-un pasa2 uimito$ de li$ic, da$ mult p$ea $a$ amintit, c0 Ms%nt semne %n mai multe sensu$iN 4i Mau o $ema$ca6il0 tendin10 de a se -reEenta ... 4i anume p$in asocia1ie de conti uitate, %n ca$e mi$osu$ile s%nt cu deose6i$e apte s0.ac1ione3e ca semneN. Ii continua %n manie$a sa pe$sonal0A
*a$7umul 7a+o$it al unei doamne mi se pa$e con7o$m oa$ecum cu cel al 7iin1ei ei spi$ituale. )ac0 nu 7olose4te nici unul, natu$a ei +a 7i lipsit0 de pa$7um. )ac0 7olose4te pa$7um de +iolete, ea %ns04i +a a+ea aceea4i 7ine1e delicat0. )int$e cele dou0 desp$e ca$e 4tiam c0 7olosesc pa$7um de t$anda7i$, una e$a o 7at0 60t$%n0 cu su7let de a$tist, o gran(e (ame; cealalt0 o t%n0$0 mat$oan0 0l0 ioas0 4i 7oa$te i no$ant0, am%ndou0 sem0n%nd %ns0 ciudat de mult %nt$e ele. /%t desp$e cele ca$e 7olosesc 5eliot$op, 7$an ipani etc, le 4tiu cum nu se poate mai 6ine. /u si u$an10 t$e6uie s0 eListe o anume asem0na$e su6til0 %nt$e mi$os 4i imp$esia pe ca$e mi-o 7ac desp$e natu$a unei 7emei sau alteia. 12( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

Sistemul nost$u imunita$ utili3ea30 celule dispe$sate %n tot co$pul nost$u %nt$-un num0$ ap$oLimati+ la 7el de ma$e ca 4i num0$ul celulelo$ ca$e alc0tuiesc un c$eie$ uman. Aceste a $e ate endosim6iotice P sau, cum a4 p$e7e$a eu s0 le numesc, en(osemiotice P de 7$a mente spi$oc5etice, 7unc1io-n%nd P dup0 cum a a$0tat lau$eatul p$emiului 9o6el 9iels Ee$ne (198." P %n manie$a desc5is0 a unei $amatici ene$ati+e 7in aco$date, constituie un $epe$to$iu eLt$em de sensi6il 4i de so7isticat de semne indeLicale, ci$cumsc$iindu-ne, %n condi1ii no$male, identitatea 6ilo ic0 unic0. )in p0cate, secun-ditatea de+ine ineLact0 %n condi1ii patolo ice, c%nd, de pild0, cine+a este atins de anumite tipu$i de ca$cinoame sau de o 6oal0 autoimun0 sau, %n ultim0 instan10, c5ia$ c%nd se administ$ea30 imunosup$eso$i dup0 un t$ansplant de o$ an. Ma2o$itatea imensei lite$atu$i desp$e indeLicalitate a e+oluat 7ie %n a$ena +e$6al0, 7ie %n cea +i3ual0 (Sonesson 1989A '8-(.". *ei$ce a+ea d$eptate, ca de o6icei, pled%nd pent$u p$edominan1a indeLicalit01ii 7a10 de iconicitate, %n $apo$t cu modul de p$oduce$e, %n 7oto $a7iiA Mele 7ac pa$te din cea de-a doua clas0 de semne, cele p$in coneLiune 7i3ic0N (2A281". :aptul a 7ost documentat acum %n $ema$ca6ilul studiu al lui *5ilippe )u6ois, 8Sacte -hotogra-hi'ue (1988". Ii este de mult e+ident c0 metonimia P %ndeose6i metoda indeLical0 -ars-ro toto H p$e+alea30 conside$a6il asup$a utili30$ilo$ meta7o$ei %n 7ilme. %n domeniul +e$6al, indeLicalitatea i-a p$eocupat mai cu seam0, de4i cu accente oa$ecum di7e$ite, pe 7ilo3o7ii lim6ii 4i pe lin +i4tii p$o7esioni4ti. /onspectul lui Ba$-Hillel (19F0" este util %n aceast0 p$i+in10. Ba$-Hillel 4tia, 7i$e4te, c0 cel ca$e a lansat te$menii Msemn indeLicalN 4i MindeLN a 7ost *ei$ce. El le $eaminte4te apoi citito$ilo$ c0 >ussell a 7olosit %n locul lo$ Mdetalii e ocent$iceN (Me o-cent$ic pa$ticula$sN", 70$0 a l0mu$i %ns0 dac0 >ussell a $edescope$it indeLicalitatea independent de *ei$ce sau doa$ i-a dat alt0 denumi$e. >eaminte4te apoi c0 9elson ;oodman a c$eat te$menul de Mindicato$N, ia$
SEM9E?E !9)EO!/A?E 12F

>eic5en6ac5 pe cel de MtoDen-$e7leLi+e =o$dN (Mcu+%nt ocu-$ento-$e7leLi+N". !nte$esul ene$al al lin +i4tilo$ 4i 7ilo3o7ilo$ pent$u eLp$esiile indeLicale este le at, dup0 c%t %n1ele , de c0uta$ea unei lim6i ideale, const%nd dint$-un set de p$opo3i1ii 70$0 conteLt, utili3a6ile ca inst$ument de sonda$e a uni+e$sului sub s-ecie aeternitatis< %n 7o$mula$ea lui A,e$ (19(8A1(F", c5estiunea %n liti iu a 7ost Mdac0 lim6a poate 7i total eli6e$at0 de su6 dependen1a de conteLtN. A,e$ nu a 7ost %n m0su$0 s0 decid0 de unul sin u$ 4i eu %nsumi c$ed c0 p$o6lema $0m%ne la$ desc5is0. )ac0 %ns0 aceast0 indeci3ie a$e sau nu anumite consecin1e se$ioase asup$a indeLicalit01ii %n ene$e sau asup$a concep1iei lui *ei$ce %n aceast0 c5estiune speci7ic0 mi se pa$e cu totul %ndoielnic. /0ci, a4a cum %ndea 4i A,e$, Mde4i $e7e$in1a la un conteLt %n cad$ul lim6ii s-a$ putea s0 nu 7ie necesa$0 pent$u necesit01ile comunic0$ii, se

+o$ 0si cu toate acestea, %n p$actic0, %mp$e2u$0$i c%nd +a t$e6ui s0 ne 6i3uim pe indicii o7e$ite nou0 de ci$cumstan1ele $eale %n ca$e se p$oduc comunic0$ileN. *ei$ce a insistat la un moment dat asup$a 7aptului c0 indeLul este a6solut esen1ial pent$u +o$6i$e (-A.8". *$in u$ma$e ce %n1ele lin +i4tii p$in indeL Q *ent$u mul1i, acest te$men, simplu 4i %n linii ma$i, se $e7e$0 la ca$acte$isticile de identi7ica$e a apa$tenen1ei la un $up, ca de pild0 ma$cato$ii $e ionali, sociali sau ocupa1ionali# pent$u al1ii, %n sens mai $est$%ns, la acele t$0s0tu$i 7i3iolo ice, psi5olo ice sau sociale din +o$6i$e sau sc$ie$e ca$e $e+elea30 ca$acte$istici pe$sonale, p$ecum calitatea +ocii sau sc$isul de m%n0 la o su$s0 p$oduc0toa$e. !nde-Licalele de aceste soiu$i, numite uneo$i t$0s0tu$i eLp$esi+e, au 7ost anali3ate %n ca3ul multo$ lim6i 4i %nt$-o am0 la$ 0 de cont$i6u1ii teo$etice. %n plus, eList0 o +ast0 lite$atu$0 speciali3at0, de $e ul0 nesu6sumat0 de c0t$e lin +i4ti indeLicalit01ii, consac$at0 di7e$itelo$ tipu$i de deiLis. *$in aceasta lin +i4tii t$imit la o %nt$ea 0 am0 de $olu$i de o6icei $amaticali3ate din compo$128 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

tamentul de lim6a2 cotidian, adic0 la modalit01ile %n ca$e inte$locuto$ii %4i anco$ea30 enun1u$ile +o$6ite de conteLtul spa1io-tempo$al al enun1ului lo$. )eiLisul pe$sonal, deiLisul social, deiLisul locului, deiLisul tempo$al 4i deiLisul discu$sului s%nt tipu$ile ma2o$e p$e3ente %n lite$atu$0 (?e+elt 1989A ---.8". Ka$l Bii5le$ numea conteLtul $ele+ant al enun1ului &eigfel( sau c%mp indeLical, ia$ punctul de anco$a$e al acestui c%mp hic et nune, 5rigo sau o$i inea lui (+e3i 4i Ea$+ella 4i Klein 1982". )eictica poate +a$ia conside$a6il de la o lim60 la alta 4i poate 7i adesea P ca, de eLemplu, %n =olo7 (<ills 1990" P 7oa$te complicat0 ca st$uctu$0. O eLamina$e a ca$acte$isticilo$ tipolo ice 4i uni+e$sale ale p$onumelo$ pe$sonale %n ene$e, pe un e4antion de 4apte3eci 4i una de lim6i natu$ale, sus1inea eListen1a uno$ sisteme de la pat$u la cincisp$e3ece pe$soane (!n $am 19F8". !n acest co$te iu, sistemul en le3 cu cinci pe$soane pa$e pute$nic atipic 4i, dac0 a4a a$ sta luc$u$ile, s-a$ putea $idica semne de %nt$e6a$e 7undamentale cu p$i+i$e la t$ipa$ti1ia apa$ent natu$al0 M!-it-T5ouN S,,eu-'a neut$u-tuNT p$opus0 de *ei$ce 4i de al1i 7ilo3o7i. 9umai un +o$6ito$ nati+ de lim60 ma 5ia$0 poate ap$ecia, dac0 nu 4i a$ticula totdeauna, setul 6o at di7e$en1iat al te$menilo$ de ad$esa$e pe ca$e +o$6ito$ii t$e6uie s0-i st0p%-neasc0 pent$u a p$oduce enun1u$i adec+ate uno$ $olu$i +a$iate 4i alto$ +a$ia6ile conteLtuale. )e pild0, simpli7ic%nd, da$ nu p$ea multA doi uni+e$sita$i de acela4i seL 4i cam de acela4i $an 4i +%$st0 s%nt incapa6ili s0 con+e$se3e nestin 5e$it %n ma 5ia$0 70$0 a cunoa4te data eLact0 de na4te$e a celuilalt, deoa$ece +%$sta mai ma$e, 7ie 4i doa$ cu o 3i, dete$min0 %n mod st$ict te$menii de ad$esa$e ce u$mea30 a 7i utili3a1i %n dialo (+e3i 4i ?,ons 19FF". Otto Eespe$sen (1922" a in+entat %nt%mpl0to$ te$menul de Ms5i7te$N pent$u a t$imite la unit01ile $amaticale ca$e nu pot 7i de7inite 70$0 $e7e$i$e la mesa2. %n 19.F EaDo6son a $ealocat s5i7te$-ii cate o$iei sinc$etice pei$ceiene de sim6olu$i indeLiSEM9E?E !9)EO!/A?E 129

cale, ca$e s%nt, %n 7apt, te$meni sincate o$ematici complec4i la ni+elul c0$o$a codul 4i mesa2ul se inte$sectea30 (19F1A1'2". %nt$-un $ema$ca6il studiu desp$e o p$opo3i1ie de pat$u cu+inte const%nd dint$-un auLilia$ modal, un p$onume deic-tic-pe$sonal, un +e$6 4i complementul +e$6ului, :illmo$e (19F'" a at$as aten1ia asup$a inc$edi6ilei compleLit01i p$etinse unei teo$ii lin +istice dac0 aceasta %4i p$opune s0 su$p$ind0 6o 01ia conceptual0 7ie 4i a celo$ mai simple p$opo3i1ii. O asemenea teo$ie t$e6uie s0 %nco$po$e3e p$incipii necesa$e pent$u a o61ine cel pu1in desc$ie$ea sintactic0, semantic0 4i p$a matic0 complet0 a unei p$opo3i1ii, o teo$ie a actelo$ de +o$6i$e, o teo$ie a discu$sului 4i o teo$ie a lo icii natu$ale. )e4i asup$a tutu$o$ acesto$a se concent$ea30 %n p$e3ent un conside$a6il +olum de ce$ceta$e, nu cunosc nici o teo$ie lo6al0 ca$e s0 %ndeplineasc0 toate aceste eLi en1e p$esante. Ba$=ise 4i *e$$, (198'A '2-'9" au c$eat eLp$esia Me7icien10 de lim60N (Me77icienc, o7 lan ua eN" pent$u locu1iuni P c5ia$ dac0 acestea p0st$ea30 aceea4i semni7ica1ie lin +istic0 P pe ca$e +o$6ito$i di7e$i1i le utili3ea30 %n amplasamente spa-1io-tempo$ale di7e$ite 4i cu anco$0$i di7e$ite %n am6ian1ele lo$, 4i ca$e s%nt suscepti6ile de inte$p$et0$i di7e$ite. Alt7el 3is, p$oducti+itatea lim6ii depinde %n mod decisi+ de indeLicalitate, ca$e e, a4ada$, MeLt$em de impo$tant0 pent$u capacitatea pu$t0toa$e de in7o$ma1ie a lim6iiN. Ace4ti auto$i demonst$ea30 con+in 0to$ c0 p$eocupa$ea 7ilo3o7ic0 o6sesi+0 pent$u eli6e$a$ea de conteLt, adic0 pent$u matematic0 4i natu$a ete$n0 a p$opo3i1iilo$ sale, Ma 7ost o a70 de p$opo$1ii, deoa$ece e7icien1a st0 %n %nsu4i mie3ul semni7ica1ieiN. O$icum, lin +i4tii nu au actualmente nici cea mai

mic0 60nuial0, necum o teo$ie cup$in30toa$e, desp$e 7elul cum se $eali3ea30 aceast0 6anal0 4i atotp$e3ent0 %nt$ep$inde$e uman0. *esemne tot ce putem 7ace mai mult e s0 u$m0m su estia lui Eaco6 +on &eLDiill (+e3i T5u$e +on &eLDiill 1989" c0 $ealitatea se $e+elea30 %n +mBelten sau %n acele p0$1i ale mediului pe ca$e 7ieca$e o$ anism 4i le selectea30 cu o$ anele
1'0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

sale de sim1 specio-speci7ice, 7ieca$e con7o$m p$op$iilo$ necesit01i 6iolo ice. Totul %n aceast0 lume 7enomenal0 sau indi+iduali3at0 :self0Borl(; este p$e+03ut cu indica1ii pe$ceptuale de su6iec1i 4i indica1ii de e7ecto$i, ca$e ope$ea30 p$int$-o 6ucl0 cu 7eed6acD pe ca$e &eLDiill a numit-o ciclul 7unc1ional. 9atu$a (lumea, uni+e$sul, cosmosul, $ealitatea ade+0$at0 etc." se de3+0luie p$in p$ocese semice sau semio3e. Acestea s%nt de t$ei tipu$i distincteA
SEM9E?E !9)EO!/A?E 1'1

^ semio3e de in7o$ma1ie, eman%nd din am6ian1a inanimat0# ^ semio3e de simptomati3a$e, unde su$sa e +ie (7apt ec5i+alent cu M estu$ile neinteli enteN ale lui ;eo$ e He$6e$t Mead"# ^ semio3e de comunica$e (M estu$ile inteli enteN ale lui Mead". *$imul 4i al doilea tip alc0tuiesc pa4i indispensa6ili 4i complementa$i %n 7ieca$e 6iosemio30. O6se$+ato$ul $econst$uie4te p$ocesele semice eLte$ioa$e ale o6se$+atului din 7luLul pe$ceput de indeLu$i, da$ niciodat0 st$uctu$ile lo$ inte$ioa$e, ca$e $0m%n cu necesitate p$i+ate. T$ansmuta$ea uno$ ata$e p$ocese semice %n semne +e$6ale $ep$e3int0 meta-inte$p$et0$i ca$e constituie st$uctu$ile conectante o6iecti+e ce $0m%n %n a7a$a lumii su6iecti+e a entit01ii +ii o6se$+ate# acestea s%nt Mimplicate %n p$ocesele ei semice doa$ ca un mi2loc inducti+ pent$u semnul ei pe$ceptual 4i ca o +e$i 0 de conecta$e cu semnul ei ope$a1ionalN (&eLDiill 1989A 1.1". /um este estionat0 $e7e$in1a P ci$cuitul ac1ionat de indeLu$i dint$e semios7e$0 (?otman 198-" 4i 6ios7e$0 P de c0t$e utili3ato$ii de semne 4i de c0t$e inte$p$e1ii de semne $0m%ne, %n po7ida celo$ mai 6une e7o$tu$i ale lui *ei$ce 4i ale nume$o4ilo$ s0i u$ma4i, o p$o7und0 eni m0. Teo$iile desp$e t$anspune$e 4i modela$e nu au p$o $esat dincolo de specula1ia disciplina$0. %n ciuda acestei situa1ii, eu unul $0m%n intuiti+ at$as de concep1ia lui <5eele$ (1988" desp$e 6ucla %nc5is0 a lumii +03ute ca un sistem autosinteti3ato$ al eListen1elo$. *$o7eso$ul lui, 9iels Bo5$, conside$a, pe 6un0 d$eptate dup0 opinia mea, c0 asemenea %nt$e60$i desp$e modul %n ca$e conceptele s%nt le ate de $ealitate s%nt p$in eLcelen10 ste$ile. Bo5$ a $eplicat odat0 c5ia$ la o %nt$e6a$e de acest 7elA MS%ntem ast7el suspenda1i %n lim60, %nc%t nu pot spune ce este sus 4i ce este 2os. /u+%ntul realitate e tot un cu+%nt, un cu+%nt pe ca$e t$e6uie s0 %n+010m a-1 7olosi co$ectN (:$enc5 4i Kenned, 198.A'02".

Semnele iconice
)ac0 indeLicalitatea constituie o 7o$m0 7undamental0 de semnali3a$e, dup0 ea u$mea30 iconicitatea, a doua din cele t$ei cate o$ii de 6a30 ale lui *ei$ce. !n multe p$i+in1e, iconicitatea e o 7o$m0 de semio30 mult mai impo$tant0 dec%t indeLicalitatea. %n capitolul de 7a10 +oi eLamina ca$acte$isticile esen1iale 4i mani7est0$ile multiple ale acestui 7enomen. !conicitatea )up0 cum a a$0tat %n mod 2udicios <ells (19(F", Mno1iunea de icon a lui *ei$ce e la 7el de +ec5e ca 4i cea a lui *laton (semnul imitF semni7icatul"N. %nt$-ade+0$, *laton a 7ost cel ca$e a l0sat mo4teni$e conceptul de mimesis (?aus6e$ 19(0A..-" teo$eticienilo$ lite$atu$ii de la A$istotel la <imsatt (19.-", c0$uia i se dato$ea30 $eint$oduce$ea deli6e$at0 a te$menului de icon %n +oca6ula$ul c$itic de la 2um0tatea secolului al OO-lea, 7olosindu-1 ca te$men c5eie %n titlul uneia dint$e impo$tantele sale cule e$i de eseu$i. !conul 4i-a do6%ndit %ns0 %nt$ea a pe$specti+0 inedit0 ca u$ma$e a 2uLtapune$ii ope$ate de c0t$e *ei$ce %n conteLtul 7oa$te pa$ticula$ al celei de-a doua t$i5otomii a semnelo$ P cea pe ca$e a numit-o Mcea mai impo$tant0N (2A2F." di+i3iune a sa 4i cea ca$e a 4i de+enit cea mai in7luent0 P mai %nt%i cu indeLul, ia$ apoi am6ele din p$imul cuplu %mp$eun0 cu sim6olul. !conul 4i indeLul %nt$upea30 $ela1ii semice ca$e 1in de modul natu$al P de asem0na$e 4i, $especti+, de coneLiune eListen1ial0 P sp$e deose6i$e de sim6ol, ca$e 1ine de modul con+en1ional sau $e7leLi+ al unei
SEM9E?E !/O9!/E 1''

$ela1ii ca$acte$i3ate de Mo calitate at$i6uit0N, ca s0 cit0m eLp$esia lui *ei$ce, ine ala6il de p$ecis0

(1A.88". !conul lui *ei$ce cu $eu poate 7i %n1eles dac0 e $upt de conteLtul total al semioticii lui. Ii totu4i iconicitatea a dat na4te$e unei lite$atu$i pleto$ice. )e ce oa$e a de+enit iconicitatea P 4i $e+e$sul ei complementa$ aniconismul (p$o5i6i1ia $eli ioas0 a ima inilo$" P 7oca$ul unei p$eocup0$i p0tima4e din pa$tea multo$a Q <allis (19F.A1.F", p$int$e al1ii, s-a $e7e$it la pute$ea su esti+0 a semnelo$ iconice 4i la implica1iile acestei 7o$1e pent$u isto$ia cultu$ii. E7icacitatea ma ic0 a acelui soi de icon numit efigie a 7ost de mult $ecunoscut0 %n eLpe$ien1a $itual0, indi7e$ent dac0 %nt$-o p$edic0 a lui )onne, c%nd p$oclama, %n 1((1, c0 M%n cei ca$e s%nt os%ndi1i %naintea noast$0, s%ntem 4i noi os%ndi1i %n e7i ieN, sau, %nt$-o eLpune$e de p0pu4i din 7a1a cl0di$ii unei 7$01ii studen1e4ti din p$actic o$ice campus ame$ican, %nt$-o ce$emonie de asi u$a$e a +icto$iei pent$u ec5ipa de 7ot6al 7a+o$it0. Sistemul $itual al anumito$ cultu$i e const$uit din semne iconiceA ast7el, p$int$e $otine3i, o p$emis0 ma2o$0 a $itualu$ilo$ e 6a3at0 pe e ali3a$ea oamenilo$ 4i plantelo$ 4i de7init0 p$in semne iconice tu$nate %nt$-un idiom 6otanic de poten1a$e a +ie1ii (:oL 19F.A 11'". /e +$ea s0 %nsemne c%nd se spune c0 un semn iconic se 6a3ea30 pe Msimila$itateN, no1iune pe ca$e *ei$ce a int$odus-o oca3ional %n (efiniens0uT s0u Q !deea a 7ost c$iticat0 de c0t$e Eco (19F(A192-200" ca o concep1ie nai+0, din cau30 c0 semnele iconice s%nt cultu$al codi7icate, alt7el spus, M%nt$-un sens mai 7leLi6ilN, con+en1ional. Itim, desi u$, c0 *ei$ce a sus1inut el %nsu4i aceast0 opinie atunci c%nd a a7i$mat c0 o$ice ima ine mate$ial0 Meste %n ma$e m0su$0 con+en1ional0 %n modul ei de $ep$e3enta$eN, de4i Ma$ putea 7i numit0 by-oiconQ (2A2F(", 4i c%nd a distins Msemne iconice %n ca$e asem0na$ea este asistat0 de $e uli con+en1ionaleN (2A2F9". O$icum %ns0, utilitatea simila$it01ii, %ndeose6i p$in 2uLtapune$ea ei clasic0 cu conti uitatea, dup0 cum s-a a$0tat de mai multe o$i %n capitolele
1'SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

p$ecedente, de$i+0 din atotp$e3en1a cuplului %n nume$oase domenii ale e7o$tului intelectual de pe tot pa$cu$sul isto$iei occidentale. Ast7el, dac0 salut anali3a ima inati+0 4i iscoditoa$e a lui Eco, s%nt totu4i %n 7a+oa$ea p0st$0$ii te$minolo iei ca$e pe el %l nelini4te4teA Msimila$itateaN 4i celelalte constituie, %n +i3iunea mea, un set de puncte de pleca$e cons7in1ite de timp, a c0$o$ utilitate %nt$-o am0 la$ 0 de 4tiin1e umane a 7ost amplu do+edit0, da$ a c0$o$ pe$tinen10 pent$u discu$sul semiotic de+ine pe deplin mani7est0 numai dac0 s%nt aplicate co$ect. 9o1iunea de icon este eLt$em de mult s0$0cit0 c%nd e p$i+it0, cum se 4i %nt%mpl0 adesea, i3olat, 4i nu %n conteLtul total al unei 4tiin1e a semnelo$ pe deplin con7i u$ate. !nciden1a iconicit01ii EList0 nenum0$ate ca3u$i de iconicitate %n discu$sul 3oose-miotic, implic%nd +i$tualmente toate canalele cunoscute P adic0 toate 7o$mele de p$opa a$e a ene$ iei 7i3ice P ca$e se a7l0 la dispo3i1ia animalelo$ %n scopul t$ansmite$ii mesa2elo$. Bateson (%n Se6eoD 19(8A (1--(28" a %nce$cat c5ia$ s0 eLplice de ce sistemele de cont$ol enotipice au e+oluat deseo$i pent$u a dete$mina semnala$ea iconic0 4i a demonst$at st$0lucit c0 o %n1ele e$e a +is0$ii la om Ma$ putea 7ace lumin0 at%t asup$a 7elului cum 7unc1ionea30 comunica$ea iconic0 la animale, c%t 4i asup$a miste$iosului pas e+oluti+ de la iconic la +e$6alN. Aceea4i idee su$p$in30toa$e cu p$i+i$e la ca$acte$ul e+olu1ionist nemi2locit al +is0$ii la oameni ca$e a$e %n +ede$e un anumit $ad de con4tiin10 %n timpul pe$ioadelo$ de somn 4i, %n consecin10, o anumit0 discontinuitate a distinc1iei su6iectBo6iect p$e3ente %n codi7ica$ea iconic0, pa$e a-i 7i +enit independent 4i lui T5om (19F.A 7@ 4i u$m.". @o$ 7i de a2uns aici doa$ c%te+a eLempli7ic0$i desp$e utili3a$ea semnelo$ iconice %n lumea animal0. :unc1ia iconic0 a unui semn c5imic poate 7i m0su$at0 cu p$eci3ie dup0 7luctua1iile %n intensitatea pistelo$ ol7actice ale insectelo$ l0sate de 7u$a2o$ii %ncununa1i de succes, 6un0oa$0 la di+e$se specii de
SEM9E?E !/O9!/E 1'.

7u$nici. /antitatea e7ecti+0 de 7e$omon emis depinde di$ect de m0$imea 4i calitatea su$sei de 5$an0A Mpe m0su$0 ce stocul de alimente 4i intensitatea ol7actic0 a pistei c0t$e el scad, s%nt at$a4i tot mai pu1ini 7u$a2o$iN (Butle$ 19F0A-."# cu alte cu+inte, 7e$omonul ac1ionea30 ca un +e5icul de semn iconic %n m0su$a %n ca$e sta6ile4te %n mod analo o le 0tu$0 cu intensi7ica$ea sau diminua$ea u$melo$ de 5ida2 ol7actic (de4i o insect0 t%$%toa$e a$ putea 7olosi canale suplimenta$e P $edundant sau con7o$m uno$ $e uli st$icte de comuta$e a codu$ilo$ P p$ecum +03ul, tactul, $eac1ia la po3i1ia soa$elui 4i o$ienta$ea dup0 lumina pola$i3at0 %n ca3ul unui ce$ senin, da$ totdeauna, %n ata$e condi1ii, tot %nt$-o manie$0

iconic0". !conicitatea p$o $amat0 enetic 2oac0 un $ol cent$al %n de-$uta$ea p$in mi$os 4i ust, culoa$e 4i 7o$m0, sunet 4i, 7i$e4te, compo$tament, dup0 cum a 7ost desc$is0 $a7ic de Hinton (19F'". &neo$i un animal %4i modi7ic0 p%n0 4i am6ientul pent$u a 4i-1 adapta la p$op$ia ima ine, con7ec1ion%nd un num0$ de autocopii simulate sp$e a-4i %ndep0$ta p$0d0to$ii de co$pul s0u, adic0 de mac5eta +ie, di$i2%ndu-i c0t$e una dint$e nume$oasele $eplici 7alse pe ca$e 4i le const$uie4te anume %n acest scop. Ii acesta e numai unul dint$e dispo3iti+ele antip$ad0 ima inate de di7e$ite specii ale unui 7oa$te inte$esant en de p0ian2eni cunoscu1i su6 numele de !rgyro-i(ae sau p0ian2eni cu $e1ea %n 7o$m0 de $oat0 (<icDle$ 19(8A .( 4i u$m., Hinton 19F'A12. 4i u$m.". Teo$ia mimetismului, ca$e %4i 0se4te nume$oase aplica1ii at%t %n $%ndul plantelo$, c%t 4i al animalelo$, dup0 cum a a$0tat <icDle$ (19(8", p$i+e4te o am0 la$ 0 de 7enomene natu$ale implic%nd o$i inea tutu$o$ speciilo$ 4i toate adapt0$ile. )a$ asocia1iile ca$e constau din modele 4i imita1iile lo$ nu constituie dec%t un $up special de e+enimente 6iolo ice 70c%nd le 0tu$a dint$e semne 4i luc$u$ile semni7icate Mp$int$-o simpl0 $ela1ie $a1ional0N (*ei$ceA 1A'F2", %n ca$e ca3 semnul este un icon, ast7el %nc%t cel dint%i t$e6uie s0 7ie inte $at, in toto, %n teo$ia cu mult mai ene$al0 4i mai p$o7und0 a iconicit01ii.
1'( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

9u pot $e3ista ispitei de a $elata un eLemplu deose6it de ele ant (m0ca$ c0 uneo$i cont$o+e$sat" desp$e o 7a30 compleL0 de compo$tament la ne+e$te6$ate, ca$e a e+oluat, a4a 3ic%nd, 4i a a2uns s0 7unc1ione3e ca un semn iconic %n manie$0 +i3ual0 sau tactil0. ELplicat de Klo7t (19.9", el +i3ea30 o anumit0 specie de a7ide asociate cu 7u$nicile. Aceste insecte mici, cu co$pul moale, 7oa$te +ulne$a6ile la atacul p$0d0to$ilo$, s%nt p$ote2ate 4i acompaniate de 7u$nicile cu ca$e comunic0 p$int$-un 7e$omon de ala$m0 ca$e 7unc1ionea30 sp$e a le sta6ili3a asocie$ea. >ela1ia lo$ mai este consolidat0 4i de 7aptul c0 7u$nicile Mmul N a7idele +i6$%ndu-4i antenele pe pa$tea lo$ poste$ioa$0# a7idele sec$et0 atunci pic0tu$i de mie$e eLt$a7lo$al0 ca$e s%nt consumate de 7u$nici. Klo7t 4i-a dat seama c0 aceast0 $ela1ie con enial0 se %ntemeia30 pe o Mne%n1ele e$eN 4i a p$opus, ca ipote30 de luc$u, ideea c0 eLt$emitatea poste$ioa$0 a a6domenului unei a7ide, %mp$eun0 cu mi4c0$ile picioa$elo$ ei dind0$0t, constituie, pent$u o 7u$nic0 luc$0toa$e, un +e5icul semic compleL, semni7ic%nd, din pe$specti+a ei, capul altei 7u$nici 4i mi4ca$ea ei antenal0. /u alte cu+inte, 7u$nica, %nt$-un act de pe$+e$ti$e a t$o7alaLei no$male ce su$+ine %nt$e su$o$i, identi7ic0 $eplica (eLt$emitatea poste$ioa$0 a a7idei" cu modelul (eLt$emitatea 7$ontal0 a 7u$nicii" 4i %4i 7o$mulea30 solicita$ea pe 6a3a acestei in7o$ma1ii e$onate, t$at%nd un set de declan4ato$i 6iolo ici +itali %n a7a$a conteLtului, adic0 %n manie$a unei e7i ii. Asem0n0$ile multiple dint$e model 4i $eplic0 s%nt at%t de uimitoa$e, su6tile 4i p$ecis e7iciente, %nc%t nu p$ea pot 7i eLpediate ca simpl0 coinciden10 e+oluti+0 (<ilson 19F.A -22". T$0s0tu$ile iconicit01ii Am citat de2a %n capitolele p$ecedente di+i3iunea ene$al0 70cut0 de *ei$ce %n ca3ul semnelo$ iconice %n ima ini, dia $ame 4i meta7o$e (2A22F" 4i am men1ionat apa$enta lui lips0 de inte$es 7a10 de cea de-a t$eia sec1iune. Semnele iconice continu0 s0 7ie p$ea des identi7icate %n mod simplist cu ni4te simple
SEM9E?E !/O9!/E 1'F

ima ini, asemenea e ali30$i d%nd na4te$e uno$ teo$ii supe$7iciale 4i needi7icatoa$e, %ndeose6i %n a$t0. 9e li2a$ea dia $amelo$ e mai $eu de %n1eles dac0 1inem seama de 7aptul c0 ele stau pe p$imul plan %n p$op$ia ce$ceta$e semiotic0 a lui *ei$ce 4i c0 au 7ost t$ecute %n $e+ist0, destul de am0nun1it, de cel pu1in t$ei oameni de 4tiin10 sc$upulo4i (Xeman 19(-, >o6e$ts 19F', T5i6aud 19F.". *ei$ce (2A282" a a$0tat eLplicit c0 Mnume$oase dia $ame nu seam0n0 nicidecum cu o6iectele lo$ %n aspectul eLte$io$# asem0na$ea dint$e ele const0 numai %n $ela1iile dint$e p0$1ile lo$N. Altunde+a, el a spus ap0sat c0 Mo dia $am0 t$e6uie s0 7ie o$i auditi+0, o$i +i3ual0, p0$1ile 7iind sepa$ate %n p$imul ca3 %n timp, %n cel0lalt ca3 %n spa1iu ('A-19". &$mea30 un pasa2 c$ucial ('A-19" pe ca$e to1i lin +i4tii a$ t$e6ui s0-1 citeasc0 p%n0 la cap0t. *ei$ce sta6ile4te acolo, p$int$e altele, c0 Mlim6a nu este dec%t un soi de al e6$0N sau o metod0 de 7o$ma$e a unei

dia $ame. Apoi continu0A MSemni7ica1iile cu+intelo$ depind %n ene$e de tendin1ele noast$e de a %m6ina calit01i 4i aptitudinile noast$e de a +edea asem0n0$i sau, ca s0 7olosim eLp$esia acceptat0, de asocia1iile p$in similaritate; pe c%nd eLpe$ien1a e coa ulat0 4i $eco nosci6il0 doa$ cu a2uto$ul 7o$1elo$ ca$e ac1ionea30 asup$a noast$0 sau, ca s0 7olosim un te$men te5nic 4i mai p$ost ales, p$in inte$mediul asocia1iilo$ p$in contiguitateQ< El insist0 (FA-(F" asup$a Min7luen1ei +ii eLe$citate asup$a noast$0 de o (iagramF sau de un icon, cu ale c0$o$ p0$1i multiple s%nt le ate %n %ndi$e un num0$ e al de sentimente sau idei ... !conul nu este %ns0 totdeauna cla$ sesi3at. Se poate %nt%mpla s0 nu 4tim deloc ce anume este sau se poate s0-1 7i a7lat din o6se$+a$ea natu$iiN. ELp$im%ndu-m0 succint, s%nt de p0$e$e c0 nici o c$itic0 a iconicit01ii ca$e i no$0 $a7u$ile eListen1iale ale lui *ei$ce %n multiplele lo$ implica1ii nu poate 7i luat0 %n se$ios sau p$i+it0 ca 7iind c%t de c%t +ia6il0. &n solecism su$p$in30to$ de $0sp%ndit p$esupune c0 ico-nii, adic0 ima inile, s%nt neap0$at limita1i la modalitatea +i1'8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

3ual0. &neo$i o st$an ula$e semantic0 de acest en e impus0 p$int$-o op1iune deli6e$at0. MEList0 o %n1ele e$e de 7ondN, con7o$m unui $ema$ca6il eLpe$imentato$ ca$e caut0 locul de stoca$e +i3ual0 pe te$men scu$t, numit 4i memo$ie iconic0, Mpot$i+it c0$eia te$menii de icon, ima ine +i3ual0 4i pe$sisten10 a sen3a1iei pot 7i utili3a1i inte$sc5im6a6ilN (SaDitt 19F.A 1'19". )a$ o $e7lec1ie 7ie 4i numai de o clip0 la componentele iconice ale lim6ii natu$ale +o$6ite a$ 7i de a2uns ca s0 anule3e aceast0 limita$e te$minolo ic0 cont$ap$oducti+0. A$ t$e6ui de asemenea, %n aceast0 o$dine de idei, s0 7im aten1i la nume$oasele $ep$e3ent0$i iconice multisen3o$iale ca$e in+adea30 eListen1a uman0 4i a alto$ animale %n +ia1a cotidian0. O ata$e s7e$0 p0t$uns0 de iconicitate este, %n ma$e, cea a ecolo iei de $up mic, ilust$at0 de pild0 p$in compo$tamentul de 4ede$e (?ott 4i Somme$ 19(F" ca tip de po3i1iona$e spa1ial0A la o $euniune de 7amilie, ne a4tept0m s0-1 0sim pe McapulN casei %n McapulN mesei etc. A4a cum au 4i a$0tat 7oa$te limpede studiile desp$e di+e$se alop$imate, Mpo3i1ia $elati+0 4i distan1a dint$e ei a di+e$4ilo$ mem6$i ai unui $up $e7lect0 natu$a $ela1iilo$ sociale dint$e eiN (Hali 4i )e@o$e 19(.AF0". Mai mult, Kumme$ (19F1A2''" a t$ecut %n $e+ist0 cu 7ine1e coneLiunea %n esen10 iconic0 a $ela1iilo$ sociale 4i dispune$ilo$ spa1iale la animale %n ene$e, conc5i3%nd plau3i6il cu su estia c0 Mtendin1ele te$ito$iale... pot ie4i din nou la i+eal0 %n manipula$ea in7o$ma1ieiN. /u alte cu+inte, eList0 o co$esponden10 dia $a-matic0 %nt$e signans, dispo3i1ia spa1ial0, 4i signatum, o$ ani3a$ea social0, %nt$-un mod analo cu $ela1ia i3omo$7ic0 dint$e o 3on0 eo $a7ic0 4i o$ice 5a$t0 desp$e ca$e se sus1ine c0 o $ep$e3int0. /ontempla$ea iconului tinde mai de+$eme sau mai t%$3iu s0 t$eac0 de la p$eocup0$i le itim semiotice, %n sensul te5nic, la p$o6leme 7ilo3o7ice insolu6ile, cu ade+0$at $e6a$6ati+e, de identitate, analo ie, asem0na$e 4i cont$ast (A,e$ 19(8A1.1", simila$itate 4i disimila$itate, a$6it$a$ietate 4i moti+a1ie, eomet$ie 4i topolo ie, natu$0 4i cultu$0, spa1iu 4i timp, +ia10 4i
SEM9E?E !/O9!/E 1'9

moa$te. ELpe$ien1a este ca int$a$ea %nt$-o 6a$ac0 de 6%lci mo6ilat0 cu $e7leLii specula$e 4i o lin3i de7o$mante, du6lu$i 4i $eplici, stimuli 1ip0to$i 4i mac5ete supe$optimi3ate sau cu o pa$tid0 de c0l0$ie %n cla$-o6scu$ pe unul din c0lu4eii cu pedi $ee ai lui ;om6$ic5 (19.1". Eco (19F(A212", cu o6i4nuitul s0u spi$it ele ant, 4i-a %na$mat citito$ii cu unii st%lpi indicato$i %n aceast0 2un l0 de ec5i+ocu$i, 70$0 a i no$a am6i uitatea 7inal0 4i posi6il 7atal0 ca Mo$ice s0 semene cu o$ice altce+aN. *ent$u a $0spunde c$iticilo$ sale la ad$esa iconului, s0 ne $eamintim eLemplul dat de mine %n capitolul ' cu p$i+i$e la p$o6lema $e $esiei ($ep$e3enta$ea ,iocon(ei;< T$0s0tu$ile esen1iale ale iconicit01ii pot 7i $e3umate dup0 cum u$mea30 (+e3i 4i Bouissac et al< 198("A ^ 9o1iunea de icon P %mp$eun0 cu conceptele %n$udite P a 7ost supus0 unei discu1ii continue 4i, %n unele pe$ioade, c5ia$ 7oa$te intense de-a lun ul secolelo$ dint$e *laton 4i *ei$ce. Tendin1a ideilo$ de a se asocia %nt$e ele dato$it0 simila$it01ii a de+enit un p$incipiu de 7o$10 %n eLplica$ea multo$ ope$a1ii mentale 4i, ca ata$e, un capitol impo$tant %n isto$ia ideilo$, unde po+estea a 7ost 4i este %nc0 $ena-$at0 cu in7inite +a$ia1iuni. ^ MAsocia1ia-p$in-asem0na$eN a lui *ei$ce (1A'1','8',.02", din ca$e s-a c$istali3at cu si u$an10 iconul s0u, %4i t$a e uimitoa$ea noutate din 7aptul de a 7i %ncast$at0 %nt$-o mat$ice semiotic0 tot mai compleL0,

mai p$o7und0 4i mai p$oducti+0, ca$e, %n plus, e conceput0 %n e al0 m0su$0 ca teo$ie a comunica1iei 4i teo$ie a semni7ica1iei. )e4i clasi7ica$ea semnelo$ 70cut0 de *ei$ce a de+enit sin u$a stea c0l0u3itoa$e constant0 %n de36ate$ile desp$e iconicitate %ncep%nd din 18(F, ni+elul discu1iei e su6stan1ial co6o$%t atunci c%nd iconul este, cum deseo$i a 4i 7ost, pus %n ca$antin0 7a10 de conteLtul total al unicit01ii de ma$c0 a Mdoct$ineiN semnelo$ sau atunci c%nd int$ica1iile
1-0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

semioticii sale s%nt insu7icient sesi3ate (7iind poate spicuite din su$se de m%na a doua sau 4i mai $0u". ^ 9u eList0 semne iconice pu$e# %n 7apt, Mnici un semn $eal nu este un iconN (A,e$ 19(8A1-0". T$ans7o$ma$ea deico-ni30$ii e 7$ec+ent0# p$ocesul cont$a$ de iconi3a$e mai $a$ %nt%lnit. E plau3i6il s0 admitem c0 a$ putea eLista o tendin10 diac$onic0 sp$e un ec5ili6$u %n sisteme miLte de semne (ca lim6a2ele- estuale utili3ate %n unele comunit01i de su$3i". ^ !conicitatea 2oac0 un $ol decisi+ %n 7o$ma$ea +ie1ii cotidiene %n toate cultu$ile. Semnele iconice inund0 codu$ile de comunica$e ale omeni$ii, pe cele +e$6ale 4i nu mai pu1in pe cele non-+e$6ale. ^ Semnele iconice se 0sesc %n %nt$ea a se$ie 7ilo enetic0, %n toate modalit01ile a4a cum s%nt ele ci$cumsc$ise de c0t$e o$ anele de sim1 p$in ca$e mem6$ii unei specii date s%nt capa6ili s0 se in7o$me3e desp$e mediul lo$. /ont$a7ace$ea semnalelo$ (adic0 7enomenul mimetismului", %n 7apt toate mane+$ele de ilu3iona$e %nt$ep$inse de plante, animale ca 4i de oameni depind adeseo$i %n mod c$ucial de iconicitate. ^ Eni mele ne$e3ol+ate cu p$i+i$e la modul atotp$e3ent de p$oduce$e, stoca$e 4i t$ansmite$e a ocu$en1ilo$ ca semne iconice a6und0. &nele dint$e ele 1in de lo ic0, unele de psi5o-7i3iolo ie, altele de etolo ie. Solu1iona$ea lo$ a4teapt0 apa$i1ia uno$ noi inst$umente analitice, dint$e ca$e de depa$te cele mai p$omi10toa$e P %nt$uc%t a$at0 7elul cum p$ocesul de copie$e ac1ionea30 p$etutindeni la ni+el molecula$, u+e$nea30 pe$cep1ia, imp$e nea30 sistemele comunica1ionale ale animalelo$ ca 4i ale oamenilo$ 4i constituie un p$incipiu 7undamental al socio6iolo iei,
SEM9E?E !/O9!/E 1-1

este, pe scu$t, capa6il s0 inte $e3e lo6al p$o6leme +ast cup$in30toa$e implic%nd $ela1ii dinamice mutuale %nt$e semni7icant 4i semni7icat (T5om 19F-A2-." P pa$ a +eni din teo$ia catast$o7elo$ (de eL., Ste=a$t 19F.", ca$e le +o$ 7ace suscepti6ile de anali30 topolo ic0. St).i)l iconicit+ii *e la s7%$4itul secolului al OlO-lea, luc$%nd cu totul %n a7a$a ma$ilo$ cu$ente 7ilo3o7ice ca$e au culminat %n semiotica lui *ei$ce, contempo$anul acestuia, :e$dinand de Saussu$e, a cont$i6uit la p$o $esul domeniului cu o lansa$e mult mai modest0, deopot$i+0 a60t%ndu-se de la 7undamenta$ea st$ict lin +istic0 4i $apo$t%ndu-se la no$me lin +istice de2a eListente, da$ cu p$i+i$ea a1intit0 eLclusi+ c0t$e +iito$. )e4i nu a utili3at niciodat0 te$menul, Saussu$e a o7e$it, ca eLemplu pasa e$ de semn iconic, 6alan1a 2usti1iei (Saussu$e 19(F S191(T" ce $ep$e3int0 ec5ili6$ul dint$e culp0 4i pedeaps0. *$o+enien1a $eal0 a ideilo$ sale desp$e tipolo ia semnelo$ $0m%ne %ns0 un miste$ c5inuito$. El pa$e a nu 7i mani7estat un inte$es special pent$u iconicitate 4i, cu toate c0 u$ma4ul s0u 7$anco-el+e1ian, Ball, (19'9" a 70cut-o %nt$-o oa$eca$e m0su$0, capitalul nost$u comun de cuno4tin1e desp$e teo$ia semnelo$ nu a 7ost spo$it de t$adi1ia saussu$ian0. Ii totu4i a+ansul sen3a1ional %n domeniu 4i-a a+ut p%n0 la u$m0 o$i inea tot %n :$an1a, 4i anume %n incu$siunea st$0lucit0 %nt$ep$ins0 de T5om (19F'" %n acest aspect al semioticii. 9u t$e6uie s0 ne su$p$ind0 c0 ideile lui *ei$ce, %ndeose6i cele desp$e icon, 4i-au 0sit un ecou at%t de 7a+o$a6il %n ope$a acestui distins c$eato$ de modele topolo ice, c0ci *ei$ce spe$a ca $a7u$ile sale eListen1iale s0 cont$i6uie %n mod eLplicit 4i la o %n1ele e$e a le ilo$ topolo ice (-A-28 4i u$m."# %nt$ade+0$, Msistemul s0u este %n %nt$e ime topolo icN (;a$dne$ 19(8A .(". T5om (19F.A F2 4i u$m." po$ne4te de la ipote3a c0 $olul p$incipal al sistemului ne$+os cent$al la animale este de a 7ace ca $e iuni locali3ate s0 simule3e po3i1ia o$ anismului %n p$o1-2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

p$iul s0u mediu, ca 4i de a $ep$e3enta o6iecte, cum a$ 7i p$ada 4i p$0d0to$ul, ca$e s%nt 6iolo ic 4iBsau social c$uciale %n ceea ce p$i+e4te sup$a+ie1ui$ea sau 6un0sta$ea lui. Aceasta %nseamn0 c0 un animal este constant in7o$mat 4i acti+at de +e5icule pu$t0toa$e de semni7ica1ie concepute pent$u a declan4a $e7leLele mot$ice pe$tinente (!>Ms SM!nnate >eleasin Me-c5anismsN, mecanisme de declan4a$e %nn0scuteT", ca a6o$da$eaBap$opie$ea (s0 3icem de o p$ad0" sau $et$a e$ea (s0 3icem din 7a1a unui $0pito$" sau $eac1ii +e$6ale su6stituti+e la om, ca %nt$-o p$opo3i1ie t$an3iti+0 su6iect-+e$6-o6iect, model sintactic ce poate 7i p$i+it ca o t$ansc$ip1ie tempo$al0 a unui e+eniment 6iolo ic %n spa1iu-timp,

p$0da$ea, ca pa$adi ma lui a$5etipal0. *$int$e speciali4tii %n compo$tamentul animal, Sc5nei$la (19(.A2" a demonst$at con+in 0to$, %n sus1ine$ea teo$iei sale 6i7a3ice, c0 Mope$a1iile ca$e m0$esc sau mic4o$ea30 adec+at distan1a dint$e o$ anisme 4i su$sele-stimul t$e6uie s0 7i 7ost c$uciale pent$u sup$a+ie1ui$ea tutu$o$ tipu$ilo$ animaleN %n e+olu1ia compo$tamentului. T5om (19F.A F'" a eLtins acest tip de $a1ionament 4i la oameni, ca$e, spune el, p$in actul numi$ii au %nlocuit $ep$e3ent0$ile iconice ale inte$ac1iunilo$ spa1io-tempo$ale cu sim6olu$i. ;ene3a semnelo$ iconice a 7ost sc5i1at0, mult p$ea succint, de c0t$e T5om (19F'". %n nenum0$ate ca3u$i, ima inile apa$ %n mod natu$al, da$ copiile de acest 7el s%nt %n ene$e lipsite de +aloa$e semiotic0 P um6$a unui ins a$uncat0 pe sol, o 7o$m0 $e7lectat0 %n ap0, o u$m0 de pas imp$imat0 %n nisip. Ast7el de ima ini spa1iale cotidiene s%nt neap0$at %n3est$ate cu anumite p$op$iet01i 7i3ice 4i eomet$ice, da$ statutul semiotic 4iP1 do6%ndesc numai %n ci$cumstan1e speciale. *ent$u ca o um6$0 s0 poat0 7i a$uncat0, ca %n p$imul eLemplu, modelul t$e6uie s0 7ie iluminat de o su$s0 luminoas0, lumina ca$e cade asup$a co$pului, de7inindu-i ast7el um6$a. !n cel de-al doilea eLemplu, o ima ine special0 e 7o$mat0 %n mod asem0n0to$ pe sup$a7a1a $e7lectant0. !n nici unul dint$e aceste eLemple ima inea $e3ultant0 nu e pe$manent0A ea e so$SEM9E?E !/O9!/E 1-'

tit0 s0 dispa$0 o dat0 cu dispa$i1ia modelului (sau su$sei luminoase". Al t$eilea eLemplu ilust$ea30 %ns0 un nou 7enomen pe ca$e T5om %l nume4te MplasticitateaN sistemului $ecepto$. &$ma de pas nu dispa$e neap0$at dup0 $et$a e$ea picio$ului (sau dup0 apusul soa$elui"A stimulul 7o$mati+ modi7ic0 ec5ili6$ul sistemului $ecepto$ atunci c%nd imp$im0 7o$ma modelului# aici ima inea de+ine o u$m0 mnemonic0 (SaDitt 19F.". T5om denume4te sta$ea dinamic0 implicat0 %nt$-o ata$e t$an3ac1ie Mcompeten10N, su6%n1ele %nd posi6ilitatea inte$ac1iunii tempo$ale i$e+e$si6ile. O modi7ica$e %n p$imul eLemplu su6linia30 deose6i$eaA dac0 um6$a unei pe$soane este a$uncat0 asup$a unei pl0ci 7oto $a7ice 4i nu pe solul nesensi6il, ima inea acelei pe$soane poate s0 7ie 7iLat0 pent$u totdeauna $a1ie competen1ei sistemului $ecepto$. :olosind conceptele p$opuse, putem a+ea %n +ede$e 7o$ma$ea uno$ ima ini ec5ista-6ile cu modelele lo$ sau c5ia$ mai mult, a4a cum const$uc1iile mu4u$oaielo$ de te$mite se a$at0 %n mod 7idel ca p$oduse, a4a 3ic%nd, M%n 5e1ateN sau 7osili3ate, ale compo$tamentului social al acesto$ ma$i entomoa$5itec1i, de+enind accesi6ile %n +ede$ea unui studiu al e+olu1iei lo$ compo$tamentale la mult timp dup0 eLtinc1ia coloniei p$op$iu-3ise (Eme$son 19'8". !n acest stadiu se poate p$etinde c0 s-a a2uns la +ia10. O 7iin10 +ie ? p$oduce, la un anumit inte$+al de timp, alt0 7iin10 +ie ?e i3omo$70 cu ?. T5om sus1ine c0 aceast0 ca$acte$istic0 a plasticit01ii acti+ea30 codul enetic, d%nd na4te$e unui sistem molecula$ auto$eplicati+ 4i muta6il 4i ca$e e de asemenea sensi6il la mediu. *$ocesul implicat este p$e7i u$at de acel soi de eLplo3ie ano$ anic0 local0 ca$e a$e loc %n emulsiona$ea 7oto $a7ic0. El de+ine deose6it de e+ident %n de3+olta$ea e$a-6$iolo ic0, ca$e se poate num0$a p$int$e cele mai d$amatice 7o$me de iconi3a$eA este p$oiectul natu$ii de a de3+0lui c$e4te$ea 4i di7e$en1ie$ea unei st$uctu$i i3omo$7e cu auto$ul %n +i$tutea unei ope$a1ii de t$ansla$e spa1io-tempo$al0. ?a ni+el molecula$, eLact acela4i mecanism e $eali3at atunci c%nd du6la spi$al0 5elicoidal0 de A)9 este $eplicat0 pent$u a e1-SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

ne$a dou0 spi$ale 5elicoidale, 7ieca$e con1in%nd o caten0 p$eeListent0 4i alta $ecent p$odus0. ?a cel0lalt cap0t al sc0$ii onto enetice a +ie1ii, T5om ne in+it0 s0 lu0m %n conside$a$e 7enomenul pe$cep1ieiA acesta poate 7i p$i+it ca o modi7ica$e a competen1ei dinamice p$in impactul sen3o$ic al $ealit01ii eLte$ioa$e, %nt$-un mod 7oa$te asem0n0to$ cu 7elul %n ca$e 1-a inst$uit Soc$ate pe T5eaitetos. O$ice sistem competent, de eLemplu, componentele mecanice 4i 5id$odinamice ale compa$timentului coc5lea$ 4i ale co$teLului acustic sau ale $etinei 4i co$teLului +i3ual etc, %4i $ecupe$ea30 $apid +i$ initatea pe$cepti+0, indispensa6il0 pent$u competen1a total0 4i pe$manent0, %n timp ce 7acultatea sa plastic0 a$antea30 7aptul c0 imp$esiile sen3o$iale $0m%n stocate %n memo$ie. !n conspectul pano$amic al lui T5om, 7o$ma$ea semnelo$ iconice apa$e p$etutindeni pe %nt$ea a sca$0 a natu$ii ca o mani7esta$e a unei dinamici uni+e$sale cu ca$acte$ i$e+e$si6ilA un model se $ami7ic0 %nt$-o $eplic0 i3omo$70 cu el. Adesea %ns0 acest p$oces 7olose4te o inte$ac1iune $e+e$si6il0, dato$it0 oscila1iei pe$ene a te$modinamicii %nt$e un punct de +ede$e 5amiltonian conse$+ato$ (eLp$imat %n p$imul p$incipiu" 4i punctul de +ede$e 5e$aclitian, Ms0 eata timpuluiN (eLp$imat %n al doilea p$incipiu". %n toate inte$ac1iunile dint$e cele dou0

2um0t01i indispensa6ile ale semnului, $ela1ia dint$e semni7icat 4i semni7icam t$e6uie s0 se supun0 acestui 7luL uni+e$salA semni7icatul ene$ea30 semni7icantul %nt$-un +e4nic p$oces de 6i7u$ca$e. )a$ semni7icantul $e- ene$ea30 semni7icatul o$i de c%te o$i inte$p$et0m semnul. %n te$meni 6iolo ici, asta %nseamn0 c0 descendentul ca semni7icam poate de+eni auto$ ca semni7icat, p$in t$ece$ea unei ene$a1ii. T5om a$e mult mai multe de spus, de4i %nt$-un spa1iu limitat, desp$e ima inea le at0 de deiconi3a$e, stili3a$e, descompune$e, %m60t$%ni$e 4i moa$te, 70c%nd o distinc1ie cu 60taie lun 0 %nt$e capacitatea 7i3ic0 a unui icon de a $e3ista la 7acto$ul 3 omot ine$ent %n o$ice sc5im6 comunica1ional 4i
SEM9E?E !/O9!/E 1-.

capacitatea lui 6iolo ic0 de a e+oca alte 7o$me 6iolo ic sau sociolo ic impo$tante sau Minte$esanteN. :0c%nd cau30 comun0 cu *ei$ce, T5om sondea30 mie3ul semni7ica1iei. /alitatea eminent0 a am%ndu$o$a este o ima ina1ie pute$nic ascensional0. !nst$umentul lo$ 4tiin1i7ic comun pent$u in+enta$ea 4i descope$i$ea uno$ noi ade+0$u$i, ca 4i dispo3iti+ul lo$ 7olosit %n $eo$dona$ea celo$ +ec5i este o $amu$0 a matematicii capa6il0 s0 t$ate3e 7enomene discontinue 4i di+e$ ente, o pa$te special0 a teo$iei sin ula$it01ilo$. Aceste dou0 7i u$i de o p$o7un3ime 5a$ismatic0 desc5id 4i %nc5id un secol de di+a a1ii mai mult sau mai pu1in pedest$e desp$e semn, ca 4i unele eLtensii 4i aplica1ii oca3ional inspi$ate ale no1iunilo$ semiotice asup$a ma2o$it01ii p0$1ilo$ ce alc0tuiesc domeniile +e$6ale 4i non-+e$6ale. /odul enetic, codul meta6olic (t$an3ac1iile inte$celula$e mediate 5o$monal", codu$ile comunica1ionale non-+e$6ale utili3ate %nt$-un 7oa$te ma$e num0$ de o$ anisme, inclusi+ la oameni, codul nost$u +e$6al unic 4i pa$ticipa$ea lui di7e$en1iat0 la tot 7elul de 7unc1ii a$tistice, 7ie ele lite$a$e, mu3icale, pictu$ale, a$5itectu$ale, co$e $a7ice, teat$ale, 7ilmice sau de di+e$se 7o$ma1ii 5i6$ide 4i, 7inalmente, compa$a1ii %nt$e o$ica$e dint$e cele mai sus men1ionate P toate acestea continu0 s0 7i u$e3e %n a enda 4tiin1ei semiotice contempo$ane. *ei$ce 4i T5om eLe$cit0 o 7ascina1ie 6iunic0 a6solut capti+ant0 4i a$ 7i inst$ucti+ s0 ap$o7undam uneo$i su$sa acestei 7ascina1ii. Teo$ia catast$o7elo$ de3+oltat0 de c0t$e T5om %n anii 19(0 +i3a la %nceput em6$iolo ia, unde putea, %n p$incipiu, s0 eLplice 7ieca$e punct de 6i7u$ca$e pe m0su$0 ce de3+olta$ea unei celule de+ia30 de la aceea a +ecinilo$ ei nemi2loci1i. Mai t%$3iu, T5om 4i-a eLtins teo$ia la e+olu1ie %n ene$al, la $ep$oduce$e, la %ndi$e 4i, %n ultimul $%nd, da$ nu cel mai ne%nsemnat, la ene$a$ea 4i t$ansmite$ea semnelo$ +e$6ale 4i non-+e$6ale. S-a %nt%mplat ca ima inile s0 7ie o ca$acte$istic0 ma2o$0 a teo$iei sale# el a do+edit c0, %n ciuda num0$ului ap$oape nelimitat de 7enomene discontinue ca$e pot eLista, a+em
1-( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

de a 7ace doa$ cu un anumit num0$ de ima ini di7e$ite ca$e pot ap0$ea e7ecti+. ?e-a numit Mcatast$o7e elementa$eN 4i a a$0tat c0, %nt$-un spa1iu cu nu mai mult de pat$u dimensiuni (cum e lumea noast$0 M$ealiN", s%nt eLact 4apte asemenea t$ans7o$m0$i.

Semnele-7eti4
)up0 cum o$icine poate constata consult%nd 5Kfor( %nglish Dictionary, cu+%ntul en le3esc fetish ($om. M7eti4N" a 7ost adoptat di$ect din su6stanti+ul po$tu 5e3 feiti'o, M7a$mec, +$02ito$ieN (spaniol0 becbiEo; am6ele din latinescul facticius, M70cutN, %nsemn%nd Ma$ti7icial, simulatN". !ni1ial, te$menul a 7ost aplicat o$ic0$ui o6iect utili3at de oamenii de pe coasta ;uineei 4i din $e iunile %n+ecinate ca talismane, amulete sau alte mi2loace de 7e$meca$e Msau p$i+ite de ei cu team0 supe$sti1ioas0N. Se pa$e c0 ma$ina$ii po$tu 5e3i au 70u$it aceast0 +oca6ul0 %n secolul al O@-lea, c%nd au o6se$+at +ene$a1ia nut$it0 de c0t$e a7$icanii de pe /oasta de +est pent$u ast7el de o6iecte pe ca$e le pu$tau asup$a lo$ (+e3i 4i He$sDo+its 19-FA '(8". /ea mai timpu$ie atesta$e en le30, dup0 cum se consemnea30 %n 5%D, datea30 dint$-o luc$a$e de la 1(1' a lui *u$c5as, Pilgrimage ((.1..(.1"A MAcolo e$au puse multe inele de paie numite fatissos sau &ei<Q Auto$ii din domeniul ant$opolo iei, pe u$mele lui de B$osses (1F(0", au %nceput s0 utili3e3eBe%V %n

sensul mai la$ de o6iect ne%nsu7le1it ado$at de Ms0l6aticiN pe temeiul p$esupuselo$ sale pute$i ma ice ine$ente sau al %nsu7le1i$ii lui de c0t$e un spi$it. %nt$-o manie$0 4i mai ene$al0, fetiG se $e7e$ea la ce+a +ene$at i$a1ional. %n 18(9, Mc?ennan, ca$e a 70cut din totemism un su6iect teo$etic, a in+entat 4i 7o$mula 6ine cunoscut0A totemismul este 7eti4ism plus eLo amie 4i descenden10 mat$ilina$0 (da$ +e3i ?e+i-St$auss 19(2A18". @an
1-8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

<in a sc$is apoi (19'8A1'1"o de3+olta$e deseo$i citat0 desp$e 7eti4 ca opo3i1ie meta7o$0Bmetonimie. Scopul acestui capitol e de a p$i+i 7eti4ul ca pe un eLemplu de semio30 ca$e acope$0, mai multe cate o$ii de semne. )e4i 7eti4ismul este comun p$int$e mami7e$e, el constituie un eLemplu 7oa$te 6un desp$e 7ecunditatea semio3ei umane implic%nd simultan co$pul, mintea 4i cultu$a. O$i inea 7eti4ismului ca Mde+ia1ieN &n mod p$oducti+ de a clasi7ica $eli iile este acela de a %nt$e6a %n ca3ul 7iec0$eiaA unde este c0utat 4i situat ini1ial sac$ul (o6iectul $eac1iilo$ $eli ioase" 4i ce 7el de $eac1ii s%nt declan4ate ini1ial 7a10 de el Q *ot$i+it acestui p$incipiu de di+i3iune, $eli iile pot 7i %mp0$1ite %n t$ei $upu$i ma2o$eA sac$amentale, p$o7etice 4i mistice. )etaliile co$espun30toa$e au 7ost p$eci3ate de Alston (19(F6", pe u$mele unei su estii a lui <illiam Eames# da$ Au uste /omte 4i /5a$les de B$osses au inte$p$etat %n mod speci7ic 7eti4ul ca 6a30 pent$u teo$iile lo$ desp$e o$i inea $eli iei. Sac$ul %n $eli ia sac$amental0 a$ 7i de c0utat %ndeose6i %n luc$u$i, desp$e ca$e se c$ede c0 s%nt capa6ile s0 capte3e 7o$1e natu$alePluc$u$i ne%nsu7le1ite, p$ecum 6uc01i de lemn, moa4te de s7in1i, statui, c$uci sau m%nca$e 4i 60utu$0, p$ecum p%ine 4i +in sau ap0 6aptismal0# sau luc$u$i +ii, p$ecum animalul totemic al $upului, +aca sac$0, copacul sac$u# sau p$ocese, p$ecum mi4c0$ile dansului sac$u. %n 7o$mele 7oa$te p$imiti+e de $eli ii sac$amentale, c%nd 7a10 de o6iectul %nsu4i, posed%nd poate eListen10 animat0 %n 4i de la sine, se $eac1ionea30 ca 7a10 de sac$u, acel o6iect, %n p$actica ant$opolo ic0 timpu$ie, a 7ost denumit 7eti4. &n ata$e 7eti4 poate 7i conceput pent$u a eLe$cita e7ecte po3iti+e P ca +indeca$ea sau t$ata$ea 6olilo$ P 4i c5ia$ pent$u a induce o dispo3i1ie e$otic0, adic0 pent$u a in7luen1a 4i modi7ica $ela1iile sociale Mnatu$aleN. E+ident, at$i6ui$ea acestei din u$m0 capacit01i a 7ost cea ca$e a dus %n cele din u$m0 la adopta$ea te$menului %n disSEM9E?E-:ET!I 1-9

cu$sul clinic 4i, de aici, %n cel 2u$idic pent$u a desc$ie poten1a$ea acti+it01ii seLuale %n p$e3en1a unui tip de o6iect ca$e este, pent$u al1ii deloc sau doa$ %n sla60 m0su$0, %n3est$at cu o conota1ie compulsi+ seLual0 (pa$a7iliac0". ;e65a$d (19(9A F2" p$i+e4te 7oa$te co$ect M%nt$ea a p$o6lem0 a 7eti4ismului ca pe un 7enomen $adual. ?a una din eLt$emit01ile inte$+alului se 0se4te p$e7e$in1a sla60# u$mea30 p$e7e$in1a pute$nic0# apoi u$mea30 punctul %n ca$e o6iectul 7eti4 $ep$e3int0 o necesitate pent$u acti+itatea seLual0# 4i la eLt$emitatea 7inal0 a inte$+alului, o6iectul 7eti4 ia locul unui pa$tene$ seLual +iuN. %nt$-ade+0$, o$dona$ea pe $ade e sin u$ul p$ocedeu ce a$e sens c%nd p$o6lema este eLaminat0 din punct de +ede$e semiotic. 9o1iunea de M7eti4ism al m0$7u$ilo$N (E$cDen6$ec5t 19F(" a de+enit unul din conceptele 4i slo anu$ile ca$dinale ale t$adi1iei ma$Liste, 7iind aplicat %n anali3a $ela1iei dint$e oameni 4i p$oduse sau %nt$e +aloa$ea de %nt$e6uin1a$e 4i +aloa$ea de sc5im6. ;e$as (19F1A F1" +ede o$i inile acestui concept %n distinc1ia cu mult mai impo$tant0 dint$e Mesen10N (adic0 $ela1iile sociale M$ealeN" 4i Mapa$en10N (mani7esta$ea eLte$ioa$0 a acesto$ $ela1ii". El sc$ieA MTocmai pent$u c0 %n inte$io$ul societ01ii capitaliste eList0 un soi de $uptu$0 inte$n0 %nt$e $ela1iile sociale ca$e acumulea30 4i modul %n ca$e acestea s%nt $esim1ite, ce$cet0to$ul societ01ii este con7$untat cu necesitatea de a const$ui $ealitatea %n opo3i1ie cu apa$en1ele. Ast7el, aceast0 necesitate nu mai poate 7i p$i+it0 d$ept un impo$t a$6it$a$ %n inst$umenta$ul teo$etic p$op$iu al

lui Ma$L sau d$ept ce+a eLt$as pu$ 4i simplu de el din alte 4tiin1e p$eeListente ... Se conside$0 c0 ea duce, pe un d$um scu$t, %n mie3ul no1iunii de 7eti4ism.N *e scu$t, a %n+esti o ma$70 cu pute$i ca$e nu s%nt p$e3ente %n ea sau ine$ente ei %nseamn0 a o $idica la statutul de 7eti4# eLact %n 7elul acesta a2un 6anii, sau capitalul %n ene$e, s0 7ie M7eti4i3a1iN. E5all, (198FA 29" P a c0$ui p$eocupa$e este 7eti4ismul la tele+i3iune 4i %n pu6licitatea din $e+iste P a $e-7o$mulat $ecent acest p$oces %nt$-un lim6a2 c+asi-semiotic
1.0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

atunci c%nd a a$0tat c0 M7eti4ismul const0 %n a +edea semni7ica1ia luc$u$ilo$ ca o pa$te ine$ent0 eListen1ei lo$ 7i3ice, c%nd de 7apt acea semni7ica1ie este c$eat0 p$in inte $a$ea lo$ %nt$-un sistem de semni7ica1iiN. %naintea lui, Baud$illa$d (1981A 92" a sus1inut o idee asem0n0toa$e c%nd a o6se$+at c0 sancti7ica$ea sistemului ca ata$e, Mma$7a ca sistemN, e ceea ce consolidea30 M7ascina1ia 7eti4ist0N. ;eti-)l <n *si=olo2ie -i se5o>o2ie Psycho-athia seKualis (188(", a psi5iat$ului le ist >ic5a$d +on K$a77t-E6in , a cup$ins p$ima cule e$e sistematic0 de date $e7e$itoa$e la 7eti4ismul Mpatolo icN. Acest teLt, %n ca$e seLul e +03ut ca un ce pe$+e$s 4i de3 ust0to$, a a2uns s0 eLe$cite o ma$e in7luen10, 7unest0 4i apa$ent pe$petu0. El a sc$is pe la$ desp$e c$imele seLuale 4i desp$e +a$ia1iile sau de+ia1iile seLuale, pe ca$e le conside$a baEate pe de7ecte enetice. At%ta c%t am putut u$m0$i %n t$ecut, K$a77t-E6in a 7ost p$imul ca$e s-a $e7e$it la 7eti4 ca la o Mpe$+e$siuneN, adic0 ce+a ca$e ant$enea30 $u4ine 4i sanc1iuni sociale pent$u a 7i 1inut su6 cont$ol. *ot$i+it desc$ie$ii lui, un 7eti4 este un o6iect non-uman P o pa$te a co$pului sau ce+a conti uu acestuia, cum a$ 7i 5ainele P ca$e se$+e4te ca stimulent seLual a+%nd ca scop eLcita1ia seLual0 4i o$ asmul. !n 7apt, medicul teuton conside$a c0 o$ice act %n a7a$a coitului ma$ital %n scopul p$oc$ea1iei 4i toate su6stitutele contactului penisB+a in P de pild0 +o,eu$ismul, eL5i6i1ionismul, t$ans+estitismul, sado-masoc5ismul P $ep$e3int0 Mpe$+e$siuniN ca$e t$e6uie s0 7ie condamnate. MMetodaN lui K$a77t-E6in este ilust$at0 de $elata$ea lui desp$e un ca3 (n$. 101" de 7eti4ism al p0$uluiA %l cite3 din Kun3le (1982A .'", ca$e P dup0 mono $a7ia medicului le ist 7$ance3 *aul ;a$nie$ (189(A F0" P %l 7olose4te pent$u a ilust$a M $adul de +indicati+itateN demonst$at de auto$it01i 4i %ncu+iin1at de K$a77t-E6in . *ot$i+it acestei %nt%mpl0$i $epo+estite, un 60iat de 4aptesp$e3ece ani u$m0$ea un spectacol
SEM9E?E-:ET!I 1.1

%n $0dinile Tuile$ies 4i %n acela4i timp se %mpin ea %nt$-o 7at0 Mc0$eia %i m%n %ia p0$ul %nt$e de ete at%t de lini4tit, de pasional, %nc%t ea nici nu o6se$+ase. B$usc, doi poli1i4ti %n 5aine ci+ile au s0$it asup$a lui. &nul a apucat cu m%na p$in pantaloni penisul e$ect al 60iatului 4i a st$i at V !n s7%$4it te-am p$ins ... de c%nd te tot p%ndim[ ]N B0iatul a 7ost condamnat la t$ei luni de %nc5isoa$e. &n cup$in30to$ manual cu$ent de psi5iat$ie ela6o$at de :$eedman, Kaplan 4i SadocD (19F2" de7ine4te utili3a$ea 7eti4u$ilo$ (%nt$-un conteLt eLplicit seLual" tot %n te$meni metonimiciA MMetoda de a o61ine eLcita1ia 4i satis7ac1ia seLual0 p$in %nlocui$ea o6iectului e$otic uman cu un o6iect ne%nsu7le1it, ca de pild0 un panto7, un a$ticol de len2e$ie intim0 sau alt0 pies0 de %m6$0c0minte.N Aceast0 de7ini1ie este $eluat0 %n esen10 la $u6$ica MAlte de+ia1ii seLualeN XsicN unde, %n enume$a$ea 7eti4u$ilo$ seLuale o6i4nuite, se adau 0 numai Mun picio$ sau o 6ucl0 din p0$N. (&n $ecent ca3 e+ident de 7eti4ism al picio$ului ni se a$at0 %n 7ilmul de scu$t met$a2 al lui Ma$tin Sco$sese 8ife 8essons; acesta e $eali3at p$in insisten1a o6sesi+0 a came$ei de luat +ede$i P a lui sau a picto$ului P asup$a picio$ului >osannei A$`uette." %n $ealitate, este 7oa$te o6i4nuit ca %n lite$atu$a psi5iat$ic0 s0 se 0seasc0 $e7e$i$i la at$ac1ia posi6il0 a unui pacient pent$u un o6iect ne%nsu7le1it ca 7iind Mde$e lat0N sau Mpatolo ic0N. &n dialo p$eluat (( ma$tie 198F" din MT5e Kinse, >epo$tN, $u6$ic0 dist$i6uit0 p$esei 4i alc0tuit0 de cole a mea Eune >einisc5, $e3um0 punctul de +ede$e 4tiin1i7ic cu$ent desp$e acest su6iectA d. P S%nt un 60$6at de ci$ca dou03eci 4i cinci de ani. )e la +%$sta de nou0 ani, m-am sim1it pute$nic at$as de picioa$ele, panto7ii 4i cio$apii 7emeilo$. >eu4esc s0 m0 eLcit seLual %ndindu-m0 la mi$osul de picioa$e 4i uneo$i am c5ia$ e$ec1ii %n locu$i pu6lice de pe u$ma uno$ asemenea 7anta30$i. M0 simt eLt$em de +ino+at 4i c$ed c0 mult0 lume
1.2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

%4i poate %nc5ipui c0 s%nt pe$+e$s. /$ede1i c0 s%nt 6olna+ Q Am oa$e ne+oie de asisten10 medical0 Q /e se %nt%mpl0 cu mine Q A. P /$ed c0 a$ t$e6ui s0 consulta1i un psi5ote$apeut cu eLpe$ien10 %n a6o$da$ea p$o6lemelo$ seLuale.

El sau ea +0 poate a2uta s0 p$eci3a1i ce $ol eLact 2oac0 %n +ia1a dumnea+oast$0 aceste do$in1e, dup0 ca$e am%ndoi +e1i decide (dac0 e ca3ul" ce 7el de te$apie +0 este necesa$0 pent$u a +0 c$ea $ela1ii ap$opiate de du$at0. :eti4ismul este un compo$tament %n ca$e eLcita1ia seLual0 depinde de un o6iect ne%nsu7le1it, de o anumit0 pa$te a co$pului sau ce+a asem0n0to$ P pe scu$t de altce+a dec%t pe$soana %n %nt$e ul ei. )omeniul acesta nu a 7ost pe deplin ce$cetat din punct de +ede$e 4tiin1i7ic. Se 4tie 7oa$te pu1in desp$e cau3ele compo$tamentului 7eti4ist, %n a7a$a conside$a1iei c0 %4i 7ace apa$i1ia %n timpul de3+olt0$ii psi5osociale timpu$ii. Oamenii de 4tiin10 nu 4tiu nici c%t de mul1i oameni au 7eti4u$i seLuale, da$ e limpede c0 acest compo$tament este mult mai $0sp%ndit la 60$6a1i dec%t la 7emei. !n ca3u$ile consemnate de 7eti4ism indi+idual au 7ost men1ionate o ma$e di+e$sitate de p0$1i ale co$pului, a$ticole de %m6$0c0minte 4i mi$osu$i. Este cla$ %n p$imul $%nd c0 am6ele p0$1i a7late %n dialo +0d compo$tamentul 7eti4ist $elatat ca pe o Mp$o6lem0N seLual0, poate c5ia$ ca pe o 7o$m0 Mpe$+e$s0N de compo$tament sau cel pu1in ca pe una ca$e a$ necesita pesemne inte$+en1ia psi5ote$apeutic0. ?uc$u$ile a4a stau %n ciuda concesiei lui >einisc5 c0 se 4tie 7oa$te pu1in desp$e cau3ele 4i onto enia tipului de compo$tament desc$is. >einisc5 se 7ace de asemenea ecoul unei opinii comune p$int$e clinicieni P 4i anume c0 7eti4ismul este mult mai $0sp%ndit la 60$6a1i dec%t la 7emei. Aceast0 p$e3um1ie a 7ost sus1inut0 at%t de :$eud (192F# +e3i @i ene$ 1989" c%t 4i de Kinse,
SEM9E?E-:ET!I 1.'

(19.'A (F9" 4i cola6o$ato$ii s0i ca$e conside$au c0 7eti4ismul este Mun 7enomen ap$oape eLclusi+ masculinN. :$eud 4i epi onii s0i sus1in c0 7eti4ismul este %ns04i pe$+e$siunea masculin0 p$in eLcelen10. Sc5o$ (198.A '0'" a spus-o %n c%te+a cu+inteA M%n $eto$ica psi5anali3ei, 7eti4ismul 7eminin e un oLimo$on.N *ent$u su6iectul lui Sc5o$, ;eo$ e Sand, 7eti4ul 7eminin este %nt%mpl0to$ o $an0# da$ $0nile, a7i$m0 Sc5o$ (198.A'0-", Mnu s%nt %n ene$e 7eti4i3ate de 60$6a1iN P iat0 o sus1ine$e discuta6il0. At$ac1ia 7eti4ist0 pent$u est$opia1i P sau, %n sens mai la$ , pent$u indi+i3i Mta$a1iN ca$e poa$t0 sti mate %n accep1ia lui ;o77man (19('", ca 4i pent$u 7emei cu un sin u$ picio$ sau c5ia$ 7eti4ismul c%$2elo$ (Sc5indle$ 19.'" P a6und0 %n lite$atu$0. )e pild0, Mo$$is (19(9A1F0" $elatea30 u$m0to$ul ca3A un adolescent Mst0tea aplecat la o 7e$east$0 %n momentul c%nd a a+ut p$ima e2acula$e. %nt%mpl0to$, a +03ut t$ec%nd pe st$ad0 o pe$soan0 ca$e me$ ea %n c%$2e. )up0 ce s-a c0s0to$it nu putea 7ace d$a oste cu so1ia sa dec%t dac0 aceasta a+ea c%$2e %n patN. >einisc5 su6sc$ie implicit la concep1ia pot$i+it c0$eia 7eti4ul ca semn %n esen10 indeLical P %n special ca semn sinec-doc1ial (Maltce+a dec%t %nt$ea a pe$soan0N" P de4i, 7i$e4te, lim6a2ul ei nu este unul semiotic. %nt$-ade+0$, ca %n ca3ul de 7a10, 7eti4ul este p$i+it %n ene$e ca o 7iLa$e asup$a unei -ars -ro toto< /el mai eLtins studiu $ecent desp$e 7eti4 %n seLolo ie poate 7i 0sit %n luc$a$ea lui Eo5n Mone,, 8oCema-s (198(". El o7e$0 %nc0 o dat0 o de7ini1ie con+en1ional0A MO6iect sau 7a$mec %n3est$at cu pute$e ma ic0 sau sup$anatu$al0# o6iect sau pa$te a co$pului %nc0$cate, %n ca3ul unei anumite pe$soane, cu pute$e seLo-e$otic0 special0.N %n enun1ul lui desp$e M7eti4ismNse %nt$e+ede %ns0 4i o concep1ie mai la$ 0 (la ca$e +oi $e+eni" atunci c%nd Mone, (198(A2(." e+iden1ia30 c0 Mnu eList0 un te$men te5nic pent$u condi1ia pa$a7iliac0 $ecip$oc0
1.SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

%n ca$e 7eti4ul, de eLemplu o uni7o$m0, t$e6uie s0-i apa$1in0 pe$soanei %n cau30N. %n p$incipal, ceea ce 0sim %n ca$tea lui Mone, este un catalo de $utin0 al acelo$a4i o6iecte de2a identi7icate de nume$o4i clinicieni ca 7eti4u$i tipice. *o$no $a7ii con7ec1ionea30 4i pun %n +%n3a$e o6iecte P inclusi+ a7i4a2e plastice 4i sc$ise P dispuse con7o$m uao$ cate o$ii simila$e 4i concepute ast7el %nc%t s0 satis7ac0 o$ice ust 7eti4ist ima ina6il. Mone, include %n clasi7ica$e (198(A (. 4i u$m." o6iectele tan i6ile P sau, te5nic +o$6ind, ima istica P pe l%n 0 cele ca$e p$e3int0 at$ac1ie pent$u oc5i, ca 5aptice sau ol7acti+e, accesi6ile p$in pe$cep1ie nemi2locit0 sau %n 7ante3ie. *$imele 1in de sen3a1iile de p$esiune, 7$eca$e sau atin e$e, ca$e pot 7i ene$ate inte$n (6un0oa$0 p$int$-o clism0 sau alt a$te7act int$odus" sau eLte$n (p$in aplica$e de 1es0tu$i, 6lan0, p0$ etc". &n ocu$ent tactil poate 7i 4i o 70ptu$0 +ie ca$e se 3+%$cole4te 4iBsau este %m6l0nit0# ast7el, %nt$-unui din ca3u$ile $elatate, o 7emeie %4i a4e3a de o6icei un c%ine %n $e iunea pe$ineal0, Mca ad2u+ant %n mastu$6a$e 4i o$ asmN, da$ ulte$io$ a 7olosit %n locul lui un copila4 %n aceea4i po3i1ie (198(A (-". :eti4u$ile de piele (de eL., panto7ii" 4i cauciuc sau plastic (de eL., pantalonii de t$enin " uni7ic0 distan1a

dint$e palpa1ie 4i mi$os, ca %n ca3ul 7eti4ului !ui Eames Eo,ce pent$u c5ilo1ii mu$da$i (<ilson 1989". :eti4u$ile ol7acti+e poa$t0 %n mod speci7ic mi$osul unei anumite po$1iuni din co$pul omenesc, %ndeose6i al acelo$ a$ticole +estimenta$e ca$e acope$0 o$ anele enitale (mi$osul 7ecal sau u$ina$, mi$osul de t$anspi$a1ie, mi$osul de lacta1ie". Aceste a$ticole de +estimenta1ie s%nt uneo$i 4i supte sau mestecate. )e4i Mone, nu insist0 asup$a ei, utili3a$ea 7eti4u$ilo$ de c0t$e 7emei pa$e mult mai impo$tant0 dec%t s-a $ecunoscut eLplicit %n lite$atu$0 p%n0 acum. Eudecata lui :$eud e$a e+ident dictat0 de p$eocupa$ea sa teo$etic0 pent$u compleLul de cast$a$e, con7o$m c0$uia la 6a3a de+ia1iilo$ stau 7iLa$ea sau $e $esia la stadii de de3+olta$e psi5o-seLuale ante$ioa$e, ast7el
SEM9E?E-:ET!I 1..

%nc%t an oasa de cast$a$e constituie componenta cent$al0 a 7eti4ismului. Opinia t$adi1ional0 de 6a30 a lui Kinse, se poate dato$a unei simple e$o$i 7atale de e4antiona$e. )e eLemplu, 7u$tul compulsi+ de o6iecte lipsite de +aloa$e int$insec0 pent$u 5o1, da$ ca$e au semni7ica1ie semiotic0 o6sesi+0 P t$atat %n seLolo ie su6 denumi$ea de Mclepto7ilieN P a$e o ocu$en10 apa$ent mai ma$e la 7emei dec%t la 60$6a1i, da$ coneLiunea nu e totdeauna eLplicit $ecunoscut0 (+e3i Xa+it3ianos 19F1, ca$e pune %n le 0tu$0 7eti4ismul 7eminin cu eL5i6i1ionismul 4i cleptomania". %n plus, $elat0$ile de 7elul celei de mai 2os nu s%nt neo6i4nuiteA MO t%n0$0 7at0 4i-a t$0it p$imul o$ asm %n timp ce se mastu$6a 4i 70cea 5em %n m%n0 o 6ucat0 de cati7ea nea $0. O dat0 adult0, cati7eaua i-a de+enit esen1ial0 din punct de +ede$e seLual. %nt$ea a cas0 %i e$a deco$at0 cu cati7eaua p$e7e$at0 4i nu sa m0$itat dec%t pent$u a 7ace $ost de 6ani ca s0 cumpe$e 4i mai mult0 cati7eaN (Mo$$is 19(9A 1(9". %n mod asem0n0to$, 7iLa1ia !meldei Ma$cos asup$a celo$ .00 de 7u$ou$i-su-tien 4i celo$ 2 F00 de pe$ec5i de panto7i ai s0i pa$e a 7i un ca3 6ine mediati3at ca$e p$esupune %ns0 ce+a mai mult dec%t 6analul 7eti4ism 7eminin. /opiii de am6ele seLe se a a10 deseo$i de c%te un o6iect P ca ?inus 4i cele6$ul s0u pled. &n ata$e o6iect poate 7i co$elat p$in conti uitate cu un p0$inte sau cu am6ientul mate$ial timpu$iu al copilului mic. *ot$i+it uno$ psi5iat$i (:$eedman 4i al1ii 19F2A ('F", aceasta este Mo ope$a1ie de secu$i3a$e ce nu t$e6uie con7undat0 cu 7eti4ismul, %n ca3ul c0$uia o6iectul seLual no$mal e %nlocuit cu altulN. Se a7i$m0 mai depa$te %n aceea4i su$s0 c0 7eti4ismul de acest ultim tip Mnu apa$e, dup0 c%t se cunoa4te, %n copil0$ieN. )a$ aceast0 opinie se poate dato$a c$ampon0$ii psi5iat$ilo$ de p$e2udecata c0 un 7eti4, pent$u a 7i de7init ca ata$e, t$e6uie neap0$at s0 p$oduc0 satis7ac1ie seLual0 enital0 (socotit0 de o6icei 4i ea ca Mde+iant0N" 4i c0 utili3a$ea o6iectelo$ sp$e a p$oduce un e7ect 7eti4ist se i+e4te
1.( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

neap0$at $elati+ t%$3iu %n adolescen10. /u toate acestea, unele o6iecte pasa e$e din am6ientul nemi2locit al copilului de la o dat0 mai timpu$ie pot 7i, %n cele din u$m0, $idicate la statutul de 7eti4 +e$ita6il, ast7el %nc%t acesta pa$e %nc0 o dat0 doa$ o c5estiune de $ada1ie (Spe$lin 19(', >oip5e 19F', Bem-po$ad 4i al1ii 19F(". !n t$eac0t, se cu+ine s0 men1ion0m aici un sind$om numit uneo$i Mpi malionismN 4i ca$e se $e7e$0 la un 7eti4 su6 7o$ma unei statui de 7emeie sau a unei p0pu4i de cauciuc de dimensiuni umane. )in punct de +ede$e semiotic, un asemenea o6iect a$ constitui un indeL pute$nic colo$at cu iconicitate. (%nt$-un $ad mai $edus, ca3u$ile mai $a$e de 7eti4ism al tatua2elo$, dup0 $elata$ea lui <eimann 19(2, pot implica 4i indeLu$i iconice." Alte 7eti4u$i P ca de pild0 inelele de lo odn0 cu diamant, 6ande$olele pent$u nunta de au$ 4i inelele sau insi nele 4cola$e sc5im6ate de c0t$e adolescen1i ca ocu$en1i ai uno$ le 0tu$i sta6ile (Mone, 19(8A('" P pot 7i luate ca indeLu$i mascate, %nt$-un sistem de $e7e$in10 e$otic, cu o semni7ica1ie sim6olic0 atotp$e3ent0 4i la$ pe$ceput0 %n cad$ul unei cultu$i. Banii %n4i4i sau, %nt$-o accep1ie mai la$ 0, p$op$ietatea se t$ans7o$m0, dup0 cum se spune, %n o6iecte-7eti4 capitaliste (BecDe$ 4i Sc5o$sc5 19F. 4i St$atton 198F". :eti4ul %n semiotic0 >e+in acum la o eLamina$e mai atent0 a 7eti4ului ca p$o6lem0 semiotic0. )up0 cum se poate spicui c5ia$ din discu1ia de p%n0 acum, este limpede c0 un 7eti4 este ^ un semn, 4i anume ^ un semn p$edominant indeLical# 4i, mai mult, el este un semn indeLical din specia metonimic0, de o6icei o sinecdoc0 -ars -ro toto# 4i c0
SEM9E?E-:ET!I 1.F

^ acest semn indeLical este, de $e ul0, amestecat cu elemente deopot$i+0 iconice 4i sim6olice %n di+e$se p$opo$1ii, %n 7unc1ie de conteLtul utili30$ii sale. %n ceea ce p$i+e4te ultimul punct, o consecin10 impo$tant0 a modelului semiotic al 7eti4ului este c0 nu e necesa$ ca o6iectul $ep$e3entat s0 7ie pe deplin p$e3ent o$ anismului %nainte ca in7o$ma1ia desp$e el s0 poat0 in7luen1a semio3a inte$n0 (M %ndi$eaN" 4i induce ceea ce *ei$ce (FA 'F2" numea ac1iune M $ati7icant0N Lgratific action;< %n alt0 te$minolo ie, 7eti4ul poate 7i p$i+it ca un model :ali'ui(;, da$ %n asemenea m0su$0, %nc%t acest simulac$u e deseo$i mai pute$nic dec%t o6iectul :ali'uo; c0$uia %i 1ine locul :stat-ro;< T$imite$ea lui :renCoi; aminte4te oa$ecum, ca e7icacitate, pe cea a unei ca$icatu$i %n $apo$t cu su6iectul pe ca$e %l $ep$e3int0. Aceasta conco$d0 cu ideea lui Mo$$is (19(9A209" pot$i+it c0$eia a$ta ca$icatu$ii este pe dea-nt$e- ul a6so$6it0 de p$ocesul eLace$60$ii stimulilo$. T$0s0tu$ile eLa e$ate din ca$icatu$i s%nt, de $e ul0, ec5i+alen1i sup$ano$-mali ai t$0s0tu$ilo$ 2u+enile no$male sau ai p0$1ilo$ seLuale, ca s%nii sau 7esele 7emeii. )up0 cum am +03ut, te$menul de M7eti4N a 7ost 7olosit p%n0 acum mai cu seam0 %n domeniile ant$opolo iei 4i psi5iat$iei (inclusi+, cu insisten10 special0, %n cel al psi5iat$iei" 4i, %nt$-o accep1ie mai $est$%ns0, mai 7ocali3at0 P de4i 7oa$te eLtensi+ P %n studiile desp$e compo$tamentul seLual la oameni. 9o1iunea de M7eti4N a$e de a 7ace, %n toate aceste concep1ii, cu o %nt$e1ine$e o6sesi+0 a autoima inii. )up0 4tiin1a mea, p%n0 acum doa$ /5$istian Met3 (198." a $e7lectat asup$a 7eti4ului %n te$meni p$eponde$ent semiotici, da$ c5ia$ 4i el a 70cut-o numai %nt$-un mediu te5nic st$ict ci$cumsc$is, 4i anume %n $apo$t cu 7oto $a7ia. Met3 c$ede c0, din cau3a a dou0 t$0s0tu$i P dimensiunile $elati+ mici 4i posi6ilitatea unei contempl0$i +i3uale ca$e se poate p$elun i P, 7oto $a7ia, %n cont$ast cu leLicul cinematic, este mai pot$i+it0
1.8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

sau a$e mai ma$i 4anse s0 ope$e3e ca un 7eti4, cu alte cu+inte ca un element ca$e semni7ic0 deopot$i+0 pie$de$ea (Mcast$a$ea sim6olic0N 7$eudian0, ca$e este meta7o$ic0" 4i p$otec1ia %mpot$i+a pie$de$ii (ca$e este metonimic0". @oi l0sa totu4i la o pa$te p$o6lema 7oto $a7iei-ca7eti4, pe ca$e Met3 o co$elea30 in enios cu moa$tea (sau 7$ica de moa$te" 4i con+e$sa1ia (conc$eti3at0 ca p$i+i$e, oc5i$e, eLamina$e +i3ual0 atent0". A4 p$e7e$a %n sc5im6 s0 t$ec %n $e+ist0 pe scu$t 4i s0 $e7lecte3 asup$a implica1iilo$ p$o6lemei etolo ice mai impo$tante t$atate %n mod di+e$s su6 titlu$i ca MsemnalBstimul sup$ano$malN sau Msemn sup$aoptimN. *$eci3a$ea pe ca$e do$esc s0 o 7ac desp$e aceste semne a 7ost ele ant su$p$ins0 %n cele6$ul a7o$ism al lui Osca$ <ilde (din .- .oman of 3o m-ortance, actul al !!!-lea", M9imic nu $eu4e4te ca eLcesulN, anticipat 4i el de +e$su$ile lui S5aDes-pea$eA MS0 su7li au$ul, s0 7aci al6 c$inul, B S0 to$ni mi$easm0 peste +io$ea ... B >isip0 este 4i t$u7ie oal0N :4egele oan, -.2.11 4i u$m. St$ad. de )an Botta - n<t<N;< *e scu$t, un semn este ap$eciat ca Msup$ano$malN c%nd dep04e4te un semn Mno$malN p$in e7icien1a sa ca declan4ato$ (adic0 acti+a$ea compo$tamentului adec+at". *ot$i+it eLcelentei $elat0$i a lui ;ut5$ie (19F(A19" desp$e anatomia o$ anelo$ 4i compo$tamentului social, a4anumitele semne sup$a-no$male Mapa$ su6 7o$ma uno$ o$ ane sociale neo6i4nuit de ma$i, adic0 intensi7ic%nd pute$ea semnali3ant0 p$in intensi7ica$ea amplitudinii semnaluluiN. Ast7el, la anumite specii de animale, co$ni1ele 4i coa$nele s%nt 7olosite ca o ap$ecie$e a $an ului# ele, a4ada$, 7ie Mc$esc p%n0 la dimensiuni i antice la masculii 60t$%ni, 7ie de3+olt0 modi7ic0$i speciali3ate, p$ecum umple$ea spa1iului dint$e +%$7u$i pent$u a 7o$ma pale, spo$ind ast7el e7ectul +i3ual de la distan10N. %n special o$ anele anale 4i enitale P tocmai acelea %n 2u$ul c0$o$a omeni$ea acumulea30 at%tea ta6uu$i P tind s0 se modi7ice su6 7o$m0 de o$ ane semiotice din mai multe p$iciniA pa$1ial, pent$u c0 mami7e$ele, a+%nd, %n ene$e, un apa$at
SEM9E?E-:ET!I 1.9

ol7acti+ 6ine de3+oltat, au tendin1a de a-4i 7olosi 7ecalele 4i u$ina ca pa$te a compo$tamentului lo$ de semnali3a$e (Mcine a 7ost, unde 4i c%nd QN"# 4i pa$1ial, din cau3a sup$atonalit01ilo$ seLuale pe ca$e le posed0 c0ile u$ina$e ale di7e$itelo$ mami7e$e. O$ anele enitale au c0p0tat

adesea o ma$e impo$tan10 semiotic0 4i s-au $ituali3at %nt$-un set de semne ca$e +e5iculea30 opo3i1ii ca masculinitateB7eminitate sau a $esiuneBsupune$e, 7iind totodat0 4i ela6o$ate su6 7o$ma unei o$namenta1ii sociale speciali3ate ca$e este co$elat0 $e3idual cu $olul lo$ copulato$ ancest$al. :enomenul o6iectului-stimul sup$ano$mal a 7ost deseo$i demonst$at %n studiile desp$e compo$tamentul animal, %ndeose6i %nt$-o eLempla$0 luc$a$e a lui Tin6e$ en 4i *e$decD (19.0". *e scu$t, ace4ti doi ce$cet0to$i (p$int$e alte $eali30$i inte$esante" au descope$it c0 %1i po1i ima ina un o6iect-sti-mul sup$ano$mal const%nd dint$-un model a$ti7icial %n ca$e unele aspecte semice s%nt eLa e$ate %n $apo$t cu o6iectul natu$al. &n ast7el de stimul sup$ano$mal a 7ost o7e$it de o and$ea $o4ie 4i lun 0 cu t$ei inele al6e %n +%$7. %n spe10, aceasta a 7ost mai e7icient0 dec%t capul 4i ciocul, natu$alist cont$a70cute, ale unui pesc0$u4 adult, pent$u a p$o+oca o $eac1ie de desc5ide$e a ciocu$ilo$ din pa$tea puilo$ 7l0m%n3i. T$e6uie $ema$cat de asemenea c0, %n eLpe$imente de 7elul acesta, 7o$1a $eac1iei la situa1iastimul +a$ia30 de la un conteLt la altul, inclusi+ cel al st0$ii inte$ne a animalelo$ ca$e $eac1ionea30, %n 7aimosul eLpe$iment conceput pent$u identi7ica$ea ca$acte$elo$-stimul impo$tante %n ca3ul 5id$inului sau pe4telui-cu- 5impi cu t$ei $adii spinoase, e7icien1a maLim0 a eLpune$ii unui a6domen $o4u depinde de stadiul ciclului de c$e4te$e al $espondentului 4i de %mp$e2u$a$ea dac0 se a7l0 pe te$ito$iul s0u. Sc$iind desp$e pisicile domestice, etolo ul ?e,5ausen (19(F" a o6se$+at c0 Mo6iectele de su6stitu1ieN pot de+eni o6iecte sup$ano$male, ca atunci c%nd o pisic0 s0tul0 se dist$ea30 cu un 5em de 5%$tie %nt$-un 2oc intens de-a p$inselea,
1(0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

%n timp ce 4oa$eci pe$7ect Madec+a1iN ca p$ad0 i se pe$ind0 3ada$nic pe la nas. %nt$-ade+0$, ata4amentele 7eti4iste constituie un loc comun p$int$e +e$te6$ate P mai ales la mami7e$e, p$ecum 4i la nume$oase p0s0$i. A4 sus1ine c0 7eti4ul este tocmai un semn sup$ano$mal, o M$eac1ie p$ost plasat0N (?o$en3 19F1A1(0", $ep$e3ent%nd, dac0 +$e1i P 4i, %n 7apt ampli7ic%nd p$int$-un p$oces de $ituali-3a$e P, un anumit o6iect natu$al, asup$a c0$uia un indi+id s-a 7iLat p$e7e$en1ial %n locul o6iectului p$op$iu-3is. (*ent$u un mecanism mai +e$osimil, +e3i ?e,5ausen 19(F." Aceast0 de7ini1ie necesit0 %ns0 o conside$a6il0 l0$ i$e a conceptelo$ de 7eti4 4i 7eti4ism pent$u a cup$inde estetismul e$otic %n ene$e, ca 4i ata4amentele po3iti+e ca$e doa$ p$in eLtensie inte$p$etati+0 pot, e+entual, s0 7ie conside$ate e$otice (de eL., moa4tele de s7in1i sau +$a2a cu o la60 de iepu$e". Asemenea ata4amente apa$ %n mod 7i$esc %nt$e copil 4i mam0 4i, ia$04i, c%nd copilul c$e4te 4i se %nd$0 oste4te de alt0 7iin10 uman0. Ata4amentul de un o6iect-e$otic sau un pa$tene$ seLual, a+%nd ca $e3ultat o $ela1ie pe ca$e ce$cet0to$ii compo$tamentului animal o numesc le 0tu$0-de-cuplu :-air0 bon(ing;, p$esupune %n 7apt un 7eti4 +iuA o6iectul-e$otic este o-ars-ro toto %n sensul c0, s0 3icem, pa$tene$ul 7eminin a2un e s0 $ep$e3inte pe toate 7iin1ele 7eminine nu6ile. M>eac1iile estetice pute$nic seLuale la Vt$0s0tu$i 7$umoase ] speci7ice ale co$pului masculin 4i 7eminin impun o aten1ie deose6it0N, deoa$ece acestea s%nt p$o+ocate de ca$acte$e Mca$e s%nt indicato$i nemi2loci1i ai 7unc1iilo$ seLuale 5o$monaleN (?o$en3 19F1A1.9". ?o$en3 d0 %n continua$e nume$oase eLemple din a$t0 4i din modul de p$oduce$e a uno$ ata$e Msimulac$e sup$aopti-maleN, su6liniind ca$acte$ele ce s%nt eLa e$ate %n acest scop# alte ca3u$i s%nt enume$ate 4i discutate de Mo$$is (19(9". !n aceast0 pe$specti+0, ceea ce %n lite$atu$a e$oticii 4i a seLolo iei se nume4te ata4ament 7eti4ist poate 7i p$i+it ca o 7o$m0 de malamp$ent0. )up0 cum sc$ie Mo$$is (19(9A1(9"A M/ei mai mul1i dint$e noi de3+olt0 o le 0tu$0-de-cuplu p$iSEM9E?E-:ET!I 1(1

ma$0 cu un mem6$u al seLului opus ..., da$ 7eti4istul, pute$nic ma$cat de o6iectul s0u seLual neo6i4nuit, tinde s0 p0st$e3e t0ce$ea asup$a ciudatului s0u ata4ament ... :eti4istul ... este i3olat p%n0 la u$m0 de p$op$ia sa 7o$m0, %nalt speciali3at0, de amp$ent0 seLual0.N

8 Semnele

lim6ii

>ela1ia mutual0 dint$e semiotic0 4i lin +istic0 t$e6uie conceput0 7ie ca e alita$0, 7ie ca ie$a$5ic0. )ac0 $ela1ia este ie$a$5ic0, s%nt dou0 posi6ilit01iA 7ie lin +istica e sup$ao$donat0, adic0 ea %4i su6sumea30 semiotica# 7ie semiotica e sup$ao$donat0, adic0 %4i su6sumea30 lin +istica. :ieca$e dint$e aceste t$ei con2unc1ii a 7ost di+e$s p$e3entat0, da$ numai cea de-a t$eia s-a 6ucu$at de un sp$i2in consec+ent. *$imele dou0 pot 7i com60tute pe scu$t ast7el. !deea c0 semiotica 4i lin +istica s%nt coe ale este sus1inut0 din $a1iuni mai de $a60 utilita$e dec%t a6st$acte. A4a cum, de pild0, a 7o$mulat must$0to$ Met3 (19F-A (0"A M%n teo$ie, lin +istica este doa$ o $amu$0 a semioticii, da$ %n 7apt semiotica a 7ost c$eat0 din lin +istic0 ... !n cea mai ma$e pa$te, semiotica $0m%ne a6ia s0 se constituie, %n timp ce lin +istica este de2a 7oa$te a+ansat0. EList0 %ns0 un u4o$ $e+i$iment. *ost-saussu$ienii ... au luat semiotica pe ca$e a p$e7i u$at-o Saussu$e 4i o t$ans7o$m0 acum decis %nt$-o disciplin0 t$ans-lin +istic0. Ii e 7oa$te 6ine c0 o 7ac, deoa$ece 7$atele mai ma$e t$e6uie s0-1 a2ute pe cel mai mic, nu in+e$s.N )in ne7e$ici$e, a$ umenta1ia lui Met3 este plin0 de e$o$i, cea mai $a+0 dint$e ele 7iind cea isto$ic0A semiotica nu a 7ost c%tu4i de pu1in c$eat0 po$nind de la lin +istic0, ci, cel mai p$o6a6il, po$nind de la medicin0, a4a cum s-a a$0tat pe la$ %n capitolele ante$ioa$e, mai put%ndu-se spune de asemenea c0 $0d0cinile ei p0t$und de 7apt 4i mai ad%nc %n analele umanit01ii. &neo$i %ns0 meta7o$a 7$ate$n0 se 6ucu$0 4i de o cons7in1i$e adminisSEM9E?E ?!MB!! 1('

t$ati+0A ast7el, >ice &ni+e$sit,, %n 1982, a %n7iin1at un )epa$tament de ?in +istic0 4i Semiotic0 (/opeland 198-A O". S-a$ putea ca >oland Ba$t5es (19(FA 11" s0 7ie a+ocatul 70$0 e al %n ap0$a$ea po3i1iei $adicale pot$i+it c0$eia semiolo ia :alias semiotica" este doa$ Mo pa$te a lin +isticiiA mai p$ecis ea este acea pa$te ca$e acope$0 marile unitFIi semni0ficante ale discu$sului. *$in aceast0 $0stu$na$e Sa cele6$ei a7i$ma1ii saussu$iene, asup$a c0$eia +om $e+eni mai 2osT, ne-am putea a4tepta s0 7ie adus0 la lumin0 unitatea muncii de ce$ceta$e %nt$ep$inse actualmente %n ant$opolo ie, sociolo ie, psi5anali30 4i stilistic0 %n 2u$ul conceptului de semni7ica1ie.N &nul din comentato$ii lui Ba$t5es 70cea u$m0toa$ea o6se$+a1ie %n le 0tu$0 cu acest pasa2A M/5ia$ dac0 lim6a a$ 7i sinu$a e+iden10 de ca$e a$ dispune semiolo ii, aceasta nu a$ %nsemna c0 semiolo ia este o pa$te a lin +isticii, dup0 cum nici %mp$e2u$a$ea c0 isto$icii se 6i3uie pe documente sc$ise nu 7ace din isto$ie o pa$te a lin +isticii. )a$ semiolo ii nu se pot 6i3ui numai pe lim60# ei nu pot po$ni de la p$esupune$ea c0 o$ice e numit este semni7icati+ 4i o$ice e nenumit este nesemni7icati+N (/ulle$ 198'A 3/ 1:! *0$e$ea lui *$ieto (19F.A 1''" P Mmal $e lYatt$ait `ue peut eLe$ce$ ce point de +ue Sadic0 cel al lui Ba$t5esT, 2e conside$e `uYil est insoutena6leN P este %mp0$t04it0 de ma2o$itatea semioticienilo$ 4i de al1ii. Ast7el, %n acest capitol, +oi %nce$ca s0 +0d cum p$i+esc semioti-cienii 4i non-lin +i4tii semio3a +e$6al0 4i pe cea non-+e$6al0. St).i)l semn)l)i 0e'b(l )up0 cum se spune adeseo$i, su6iectul semioticii este Mcomunica$ea o$ic0$ui 7el de mesa2eN (EaDo6son 19F-A '2" sau Msc5im6ul o$ic0$ui 7el de mesa2e 4i sistemul de semne ca$e st0 la 6a3a lo$N (Se6eoD 198.A1". *$eocup0$ile ei includ conside$a1ii desp$e modul cum s%nt, succesi+, ene$ate, codate, t$ansmise, decodate 4i inte$p$etate mesa2ele 4i 7elul cum toat0 aceast0 t$an3ac1ie (semio30" a$e loc %n 7unc1ie de conteLt. Alte %nt$e60$i $a+itea30 %n 2u$ul p$o6lemelo$ de coda$e, 7ilo e1(SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

ne30 4i isto$ie, onto ene30, pie$de$e a capacit01ii semio3ice (MasemasieN# +e3i Se6eoD 19F9A F1", 4i altele. &n mesa2 este ec5i+alent cu un 4i$ de semne. !a$ semnele, dup0 cum am +03ut pe la$ %n ca$tea de 7a10, s%nt clasi7ica6ile dup0 multe c$ite$ii (adesea pa$1ial supe$po3a6ile"A opo3i1iile comune pot cup$inde semne su6iecti+e sau simptome Cersus semne o6iecti+e# semne Mdo$iteN sau semnale Cersus semne Mnedo$iteN sau 3 omote# semne Cersus sim6olu$i (Ma$itain 19-', /assi-$e$ 19--A'1, Alston 19(Fa"# iconi Cersus indeLu$i 4i am6ele opuse sim6olu$ilo$ etc. )istinc1ia cea mai nemi2locit adec+at0 aici este %ns0 cea dint$e semne non-+e$6ale (cate o$ia nema$cat0" Cersus semne +e$6ale (cate o$ia

ma$cat0". Aceast0 di7e$en1ie$e P ca$e plasea30 semiotica %nt$-o po3i1ie sup$ao$donat0 deopot$i+0 %n $apo$t cu lin +istica 4i cu disciplina p$e3umti+0 lipsit0 p%n0 acum de o denumi$e lo6al0 uni+e$sal acceptat0 4i ca$e studia30 semnele non-+e$6ale P se 6ucu$0 de o t$adi1ie 7oa$te $especta6il0 at%t p$int$e 7ilo3o7i c%t 4i p$int$e lin +i4ti. )e3+olta$ea timpu$ie a no1iunii de Msemn +e$6alN de la %nceputu$ile sale stoice a 7ost u$m0$it0 competent de Tele di (19F(A2(F-'0.", da$ pent$u continua$ea po+e4tii %ncep%nd din secolul al O@!!lea t$e6uie s0 o lu0m de la cap0t cu ?ocDe. !n capitolul conclu3i+ de dou0 pa ini din %seul s0u (1(90A F20-F21 S19(1A !! ''0P''1T", ?ocDe a int$odus %n mod a6$upt te$menul semioticF (cu o ne%nsemnat0 +a$iant0 de p$onun1ie", de7inind-o pe scu$t ca M%n+010tu$0 a semnelo$N 4i eLplic%nd c0 $olul ei Meste s0 ce$cete3e natu$a semnelo$ de ca$e se se$+e4te mintea pent$u %n1ele e$ea luc$u$ilo$ sau pent$u a t$ansmite cuno4tin1ele sale alto$aN. /e+a mai depa$te %n acela4i pa$a $a7, ?ocDe continu0 cu o6se$+a1ia c0 Mmai s%nt necesa$e semne ale i(eilor noast$e pent$u a ni le putea comunica unii alto$a 4i pent$u a ni le $eaminti %n 7olosul nost$u. Oamenii au 0sit c0 sunetele a$ticulate s%nt cele mai pot$i+ite 4i de aceea se 7olosesc de ele %n mod o6i4nuit. )eci ce$ceta$ea ideilo$ 4i a cu+intelo$ nu este un luc$u de disp$e1uit
SEM9E?E ?!MB!! 1(.

de c0t$e acela ca$e a$ +$ea s0 p$i+easc0 cunoa4te$ea uman0 %n %nt$ea a sa %ntinde$e.N Aceast0 clasi7ica$e epistemolo ic0 a lui ?ocDe se %ntemeia30, dup0 cum a$at0 co$ect A$mst$on (19(.A '80", Mpe teo$ia special0 a $ela1iilo$ dint$e lucru, i(ee 4i cuC)ntQ< Ii, cum spune )eel, (198.A '09-'10", ace4ti te$meni c5eie, Mcu+inte 4i ideiN, s%nt utili3a1i aici de c0t$e ?ocDe %n mod sinecdoc1ial# adic0, p$in cel dint%i, el %n1ele e semne +e$6ale, %n sensul o6i4nuit de o$ica$e 4i toate unit01ile de lim60, ia$ pe ultimele le e ali3ea30 cu o6iectele (1(90A -F". %n o$ice ca3, %n aceste scu$te pasa2e, ?ocDe sta6ile4te dou0 puncteA %nt%i, c0 Mcu+inteleN sau semnele +e$6ale nu constituie dec%t o clas0 de semne# da$ c0, %n al doilea $%nd, pent$u oameni tocmai aceast0 clas0 e cea p$i+ile iat0. :ilo3o7ul alsacian ?am6e$t, pute$nic in7luen1at de c0t$e ?ocDe, 4i-a pu6licat 6ine conceputa Semiotik (1F(-" cu +$eo t$ei s7e$tu$i de +eac mai t%$3iu, consac$%nd p$imul dint$e cele 3ece capitole ale ei uno$ tipu$i de semne di7e$ite de cele +e$6ale, de4i $estul mono $a7iei sale se ocup0 de lim60. %nsemn0tatea pe ca$e o aco$da *ei$ce p$op$iei sale doct$ine desp$e semne este p$e nant ilust$at0 de un 7aimos citat dint$-o sc$isoa$e c0t$e lad, <el6,, la 2' decem6$ie 1908A MA7l0 c0 din 3iua %n ca$e, pe la +%$sta de doisp$e3ece sau t$eisp$e3ece ani, am luat %n m%n0, %n came$a 7$atelui meu mai ma$e, un eLempla$ din 8ogica lui <5atel, 4i l-am %nt$e6at ce este lo ica 4i, dup0 ce mi-a dat un $0spuns simplu, m-am %ntins pe 2os 4i m-am cu7undat %n ea, nu am mai 7ost capa6il s0 studie3 nimic P matematic0, etic0, meta7i3ic0, $a+ita1ie, te$modinamic0, optic0, c5imie, anatomie compa$at0, psi5olo ie, 7onetic0, economie, isto$ia 4tiin1elo$, =5ist, 60$6a1i, 7emei, +in, met$olo ie, alt7el dec%t ca un studiu de semiotic0N (Ha$d-=icD 19FFA 8.-8(". *utem int$oduce cu toat0 %nc$ede$ea 4i M7oneticaN %n acest catalo ca o-ars-ro toto pent$u ceea ce, altunde+a (1A2F1", *ei$ce atesta ca M+asta 4i splendid de3+oltata 4tiin10 a lin +isticiiN.
1(( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

*$int$e 7ilo3o7i, /5a$les Mo$$is (19-(A 220-22', 19(-A (0-(2" pa$e a 7i 7ost cel mai ci$cumspect %n p$i+in1a le 0tu$ilo$ dint$e semiotic0 4i lin +istic0. Su estia pe ca$e a 70cut-o %n 19-( (Mo$$is 19-(A221" 4i pe ca$e mi-o amintesc 6ine de la semina$iile lui, pe ca$e le 7$ec+entasem cu 4ase ani mai de+$eme, e$a c0 semiotica t$e6uie s0 7u$ni3e3e Mmetalim6a2ul pent$u lin +istic0N 4i c0, ast7el, a$ 7i de do$it ca te$minolo ia lin +isticii s0 7ie de7init0 %n te$meni semiotici. M>eali3a$ea acestui p$o $am %n mod consec+ent 4i am0nun1it a$ %nsemna apa$i1ia unei 4tiin1e a lin +isticii 7undamentate semiotic.N )estul de ciudat, do$in1a lui Mo$$is s-a %n70ptuit oa$ecum la pat$u ani dup0 moa$tea lui, c%nd S5api$o (198'A !O" a 70cut o se$ioas0 M%nce$ca$e de a %ntemeia o lin +istic0 pei$ceian0 ... dup0 di$ec1iile su e$ate de semeiotica lui *ei$ce %n conteLtul %nt$e ii sale 7ilo3o7iiN. Se pa$e %ns0 c0 %nce$ca$ea aceasta a dat $e4, c0ci ea a 7ost 7ie i no$at0 de ce$cet0to$i impo$tan1i acti+i %n lin +istica contempo$an0, 7ie condamnat0 de al1i speciali4ti %n *ei$ce (<alt5e$ 198-A11F". ;a$+e$ (198(AF-" a ap$eciat +a$ianta de semiotic0 a lui S5api$o d$ept Me$onat0, c5ia$ 4i dint$-un punct de +ede$e pei$ceianN. (%n $ealitate, a6o$da$ea lui S5api$o a 7ost anticipat0 de al1i c%1i+a lin +i4ti, p$int$e ca$e mai cu seam0 &$iel <ein$eic5 4i >aimo Antilla, da$ aceste t$at0$i ale datelo$ lin +istice %nt$-un cad$u pute$nic semiotic, dup0 cum ne $eaminte4te, pe un ton atenuant ca$acte$istic, >auc5 X19/7,-assimN, Mnu au $e+olu1ionat nici m0ca$ metodolo ia lin +istic0.N" ?in +istica, p$eci3a /a$nap (19-2A1'", Meste pa$tea empi$ic0 4i desc$ipti+0 a semioticii (lim6ilo$

+o$6ite sau sc$ise"N. Mo$$is a de3+oltat p$opo3i1ia lui /a$nap int$oduc%nd no1iunea 7oa$te ene$al0 de lansign0system :P sistem-lim6semnN", aplica6il0 nu numai lim6ilo$ +o$6ite sau sc$ise, ci 4i matematicii 4i lo icii sim6olice M4i poate 4i a$telo$N (Mo$$is 19(-A (0", o6se$+%nd c0 se admite %n ene$e (da$ %i men1ionea30 numai pe H2elmsle+, Bloom7ield 4i ;$een6e$ " Mc0 lin +istica este o pa$te a semioticiiN (19-(A (2". *$opune$ea lui de a %nSEM9E?E ?!MB!! 1(F

locui cu+%ntul Mlim60N cu Msistem-lim6semnN (19-(A'(" %mp$eun0 cu alte ino+a1ii te$minolo ice asociate, s-a do+edit n0scut0 moa$t0# a a+ut %ns0 d$eptate c%nd a $ema$cat c0 ma2o$itatea lin +i4tilo$ ca$e au $e7lectat c%t de c%t asup$a su6iectului %4i p$i+esc disciplina ca pe o pa$te a semioticii. *$int$e lin +i4tii ca$e %mp0$t04esc aceast0 con+in e$e, cel dint%i discutat e de o6icei Saussu$e. Saussu$e, ca$e 7olosea cu+%ntul semiologie mai cu$%nd dec%t semioticFP 4i uneo$i sinonimul 7$ance3, mai adec+at, da$ niciodat0 consac$at, signologie P, pa$e a 7i consac$at 7oa$te pu1in timp %n cu$su$ile sale acestei situ0$i a lin +isticii. &n pasa2 compact, da$ $espectat 4i in7luent, sun0 dup0 cum u$mea30A
?im6a este o institu1ie social0# ea se deose6e4te %ns0 p$in mai multe t$0s0tu$i de alte institu1ii politice, 2u$idice etc. *ent$u a-i %n1ele e natu$a special0, t$e6uie s0 lu0m %n conside$a$e un nou o$din de 7apte. ?im6a este un sistem de semne Sc7. ?ocDe[T ca$e eLp$im0 idei 4i, p$in aceasta, compa$a6il cu sc$isul, cu al7a6etul su$do-mu1ilo$, cu $itu$ile sim6olice, cu 7o$mele de polite1e, cu semnalele milita$e etc. etc. Ea nu este dec%t cel mai impo$tant dint$e aceste sisteme. Se poate concepe, a4ada$, o GtiinIF care stu(iaEF CiaIa semnelor )n s)nul CieIii sociale; ea a$ constitui o pa$te a psi5olo iei sociale 4i, p$in u$ma$e, a psi5olo iei ene$ale# o +om numi semiolo ie (de la $ecescul semSlon, MsemnN". Ea ne-a$ %n+01a %n ce constau semnele, ce le i le u+e$nea30. )e +$eme ce ea %nc0 nu eList0, nu putem spune ce anume +a 7i# da$ ea a$e d$eptul la eListen10, locul ei este dinainte 5ot0$%t. ?in +istica nu e dec%t o pa$te a acestei 4tiin1e ene$ale, le ile pe ca$e le +a descope$i semiolo ia %i +o$ 7i aplica6ile lin +isticii, ia$ aceasta +a 7i aneLat0 unui domeniu 6ine de7init %n ansam6lul 7aptelo$ omene4ti.

S-au 70cut dup0 aceea mai multe tentati+e de a pune %n p$actic0 implica1iile p$o $amului lui Saussu$e, p$imul dint$e ele 7iind 2udicioasa P 4i p$ea %ndelun ne li2ata P %nce$ca$e a lui Bu,ssens (19-'A'1", ca$e a conside$at ca de la sine %n1eles c0 Mseul le point de +ue semiolo i`ue pe$met de dete$mi-ne$ scienti7i`uement lYo62et de la lin uisti`ueN. *$incipiului
1(8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

7o$mulat aici 4i pot$i+it c0$uia p$o6lemele lin +istice Ms%nt %nainte de toate semiolo iceN 4i M+om sim1i ne+oia de a le $upa %n semiolo ie 4i de a le eLplica p$in le ile acestei 4tiin1eN (Saussu$e 19(FA1(-1F", mai t$e6uie s0-i al0tu$0m %nc0 unul, 4i anume c0 lin +istica, %n +i3iunea lui Saussu$e, e$a menit0 s0 se$+easc0 d$ept model (Mle pat$on ene$alN" pent$u semiolo ie (sau semiotic0". Aceast0 7o$mul0, 7iindc0 +eni +o$6a, s-a do+edit a 7i 7ost total $e4it %n1eleas0 4i a dus %n mod 7atal pe c0i $e4ite e7o$tu$ile de ce$ceta$e, 6un0oa$0, %n domenii adiacente p$ecum MDinesicaN. Sapi$ (1929A211"a +03ut 4i el 7aptele lin +istice ca M7o$me speciali3ate ale compo$tamentului sim6olicN 4i a men1ionat p$int$e Mp$ocesele comunicati+e p$ima$e ale societ01ii ... lim6aA estul %n cel mai la$ sens al s0u# imita1ia compo$tamentului pu6lic# 4i un ma$e 4i insu7icient de7init $up de p$ocese implicite ca$e se de3+ol1i din compo$tamentul pu6lic 4i la ca$e ne-am putea $e7e$i %n mod +a ca la V su estia social0 ]N. Ad0u a apoi c0 Mlim6a este p$ocesul comunica1ional p$in eLcelen10 %n o$ica$e dint$e societ01ile cunoscuteN (Sapi$ 19'1A F8-F9". 9u a 7olosit %ns0, dup0 4tiin1a mea, nici un te$men din 7amilia MsemioticiiN. ;a$dine$ (19'2A8." o6se$+0 c0 Mce$cet0to$ul teo$iei lin +istice ... t$atea30 enun1u$ile doa$ ca inst$umente de comunica1ie, ca semne semni7icante. !nte$esul s0u %l constituie, %n 7apt, ceea ce a 7ost %n mod di+e$s numit semasiolo ie, si -ni7ic0 sau semnatic0. Este un c%mp la$ 4i, c%nd este co$ect %n1eles, el %m6$01i4ea30 %nt$e domeniul $amaticii 4i al leLicolo iei deopot$i+0.N Aici a$ t$e6ui men1ionat0, de asemenea, ase$1iunea lui Bloom7ield (19'9A22." c0 Mlin +istica este p$incipalul cola6o$ato$ al semioticiiN# 4i cea a lui <ein-$eic5 (19(8A1(-" c0 Mce$ceta$ea speciali3at0 a lim6ii natu$ale umane XsicN P 7enomenul semiotic p$in eLcelen10 P constituie lin +isticaN. Sp$e a $otun2i asemenea sentin1e a7o$istice, am putea cita %n %nc5eie$e inte$p$eta$ea lui ;$eimas 4i /ou$tes desp$e ceea ce este lin +isticaA aceasta, sus1in ei, Ma$ putea 7i

SEM9E?E ?!MB!! 1(9

de7init0 p$ecum studiul 4tiin1i7ic al lim6ii ca sistem semioticN (+e3i mai depa$te Mounin 19F0". Se cu+in $ema$cate cont$i6u1iile a dou0 7i u$i ma2o$e din lin +istica secolului al OO-leaA cea a lui H2elmsle+ (T$a6ant 1981" P ca$e a 7ost pute$nic in7luen1at de Saussu$e P 4i cea a lui EaDo6son P ca$e a 7ost de asemenea satu$at de Saussu$e, da$ %n mult mai ma$e m0su$0 dete$minat de *ei$ce. ;$eimas 4i /ou$tes (1982A288", i no$%nd total isto$ia, au p$oclamat c0 H2elmsle+ Ma 7ost p$imul ca$e a p$opus o teo$ie semiotic0 coe$ent0N, eLa e$a$e nec5i63uit0 p$in ca$e au +$ut pesemne s0 spun0 doa$ c0 el a conside$at semiotica d$ept Mo ie$a$5ie ... %n3est$at0 cu un du6lu mod de eListen10, pa$adi matic0 4i sinta matic0 ... 4i a dotat-o cu cel pu1in dou0 planu$i de a$ticula$e P eLp$esia 4i con1inutulN. Apoi, sistemele semiotice natu$ale, %n concep1ia lui H2elmsle+, cup$ind lim6ile natu$ale. )up0 cum spune Eco (198-A1-", de7ini1ia lui H2elmsle+ poate 7i luat0 %nt$-ade+0$ Md$ept o de3+olta$e mai $i u$oas0 a conceptului saussu$ianN, e %ns0 la 7el de ade+0$at c0 p$o $amul s0u pent$u semiotic0 Manun1at cu at%ta con+in e$e nu a 7ost niciodat0 pus %n p$actic0 cu succes %n nici un domeniu al 4tiin1eiN (Se6eoD 198.A 1'". /5ia$ 4i T$a6ant (1981A 1-9" $ecunoa4te c0 teo$ia lui H2elmsle+ nu a$e +i$tual nici un impact, c5ia$ dac0 %ncea$c0 s0-i demonst$e3e o$i inalitatea %n de3+olta$ea lin +isticii mode$ne p$in sin u$a sa ini1iati+0 pa$1ial $eu4it0 de a o 7i com6inat cu semiotica ene$al0. /ont$i6u1ia lui EaDo6son la doct$ina semnelo$ a 7ost %n toate p$i+in1ele la 7el de penet$ant0 ca 4i cea a lui H2elmsle+, c5ia$ dac0 este mai pu1in di$ect indenti7ica6il0 (ea e p$e3entat0 con+in 0to$ 4i detaliat %n Eco 19FF". EaDo6son (19F-A'2" a 7ost de aceea4i p0$e$e cu al1i lin +i4ti c0 Mdint$e aceste dou0 4tiin1e desp$e omN, 4i anume semiotica 4i lin +istica, Mcea din u$m0 a$e o s7e$0 mai $edus0N, limit%ndu-se la comunica$ea mesa2elo$ +e$6ale, M4i totu4i, pe de alt0 pa$te, o$ice comunica$e uman0 de mesa2e non-+e$6ale p$esupune un ci$cuit de mesa2e +e$6ale, 70$0 implica1ia cont$a$0N. *unctul cel mai $e1F0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

le+ant pent$u mate$ia discutat0 aici este c0 el a des704u$at o ie$a$5ie mult mai cup$in30toa$e 4i multist$ati7icat0 a Mdisciplinelo$ comunic0$iiN. (%n acest sens, el pe$7ec1iona de 7apt o sc5em0 a+ansat0 ini1ial de ?e+i-St$auss 19.8A 9.." *ot$i+it acestei concep1ii mai la$ i, %n o$ice societate (uman0" comunica$ea ac1ionea30 pe t$ei ni+elu$iA Msc5im6 de mesa2e, sc5im6 de utilit01i (4i anume 6unu$i 4i se$+icii" 4i sc5im6 de 7emei (sau, poate, %nt$-o 7o$mula$e mai ene$ali3ant0, sc5im6 de pa$tene$i". *$in u$ma$e, lin +istica (%mp$eun0 cu alte discipline semiotice", economia 4i, %n s7%$4it, studiile desp$e $udenie 4i c0s0to$ie V a6o$dea30 acelea4i tipu$i de p$o6leme pe di7e$ite ni+elu$i st$ate ice 4i apa$1in cu ade+0$at aceluia4i domeniu ] ... Toate aceste ni+elu$i de comunica$e at$i6uie lim6ii un $ol 7undamental.N )up0 mine, ceea ce +icia30 acest p$oiect este 7aptul c0 el nu e destul de uni+e$sal# %n spe10, uit0 s0 ia %n conside$a$e mai multe di+i3iuni 7undamentale ce 1in de 6iosemiotic0 sau 6iocomunica1ie (Tem6$ocD 19F1", cum a$ 7i endosemiotica (T. +on &eLDull, ed., 1980A 291", 3oosemiotica (Se6eoD 19('", 7itosemiotica (K$ampen 1981" etc, %n nici una dint$e acestea lim6a P o p$opensiune enospeci7ic0 a lui Jomo P nu 2oac0 nici un 7el de $ol. *e scu$t, c5ia$ dac0 t$atea30 ele ant compa$timentele din Msemiotica cultu$iiN, aceast0 sc5em0 nu i36ute4te s0 7ac0 loc 4i celo$ ce 1in de domeniile mult mai ample ale Msemioticii natu$iiN %n inte$io$ul c0$eia s%nt %n lo6ate 4i toate cele p$ecedente. )ac0 semiotica +$ea %nt$-ade+0$ s0 $0m%n0 M4tiin1a sistemelo$ semice comunica1ionaleN, semiotica nu 7ace 7a10 imensei $esponsa6ilit01i de a 7ace sinte3a dint$e lin +istic0 4i Mce$ceta$ea asup$a compo$tamentului animal, 4i %ndeose6i sistemele de semnali3a$e 4i multe alteleN (?eDomce+ 19FFA '9". %n ene$al +o$6ind, $amaticienii ene$ati+i nu au dat nici o aten1ie semioticii, de4i /5omsD, (1980A 2.'" 7ace totu4i alu3ie la o M4tiin10 a semiolo ieiN %n cad$ul c0$eia, spune el, Me tentant s0 sta6ilim o analo ie ... cu $e ulile $amaticale,

SEM9E?E ?!MB!! 1F1

ca$e lea 0 %nt$e ele di+e$se ni+elu$i ale $ep$e3ent0$ii lin +isticeN. O ata$e 4tiin10, adau 0 el, Mnu se poate a7la mult dincolo de o$i3ontu$ile in+esti a1iei cu$enteN, not%nd Munele %nce$c0$i de sinte30 ene$al0N. /ompati6ilitatea dint$e teo$ia lui /5omsD, 4i concep1iile semiotice desp$e 7unc1ia sim6olic0 $0m%ne de eLplo$at, da$ ea %4i +a 0si p$o6a6il eLplica1ia atunci c%nd am6ele +o$ putea 7i inte $ate %n st$uctu$a unei 4tiin1e co niti+e mai cup$in30toa$e. P'o.)c+i( .e semne 0e'b(le -i non/0e'b(le /onside$a1iile lui EaDo6 +on &eLDull (1982A--(" desp$e $ela1ia dint$e p$ocesele semice ale natu$ii 4i ale lim6ii o7e$0 un cad$u 7e$til pent$u eLamina$ea p$oduc1iei de semne +e$6ale 4i non-+e$6ale. )istinc1ia dint$e cod 4i mesa2 sau, %n sens mai $est$%ns, dint$e langue 4i -arole, co$espunde distinc1iei 70cute de c0t$e +on &eLDull %nt$e Mplanul acti+N 4i MeLpe$ien1a conc$et0 de +ia10N. )esp$e plan, el sc$iaA MMintea noast$0 posed0 un plan inte$io$ ca$e se $e+elea30 doa$ %n momentul c%nd %ncepe s0 7ie acti+. A4ada$, t$e6uie s0 o6se$+0m mintea %n pe$ioada %n ca$e p$ime4te 4i p$eluc$ea30 imp$esii con7o$m acti+it01ii sale.N SauA M:o$ma nu e niciodat0 altce+a dec%t p$odusul unui plan %ntip0$it %n mate$ia indi7e$ent0 ca$e a$ 7i putut lua tot at%t de 6ine 4i alt0 7o$m0.N S0 nu uit0m c0 acest ma$e ino+ato$ %n 6iolo ia teo$etic0 nu au3ise niciodat0 de contempo$anii s0i mai +%$stnici, *ei$ce 4i Saussu$e. Studiul cup$in30to$ al semnelo$ 4i sistemelo$ de semne, 7ie ele +e$6ale sau non-+e$6ale, p$etinde deopot$i+0 a6o$d0$i sinc$onice (st$uctu$ale 4i 7unc1ionale" 4i aplica$ea pe$specti+elo$ diac$onice (de de3+olta$e sau onto enetice 4i e+oluti+e sau 7ilo enetice P Se6eoD 19F9A2F'-,.F-(0# 4i 198.A 2(--.". /%t desp$e onto enia semio3ei la specia noast$0, e a6solut limpede c0 sistemele multiple de semne non-+e$6ale s%nt M ata montateN %n compo$tamentul o$ic0$ui nou-n0scut no$mal# aceast0 %n3est$a$e semio3ic0 ini1ial0 le d0 copiilo$
1F2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

posi6ilitatea de a sup$a+ie1ui 4i totodat0 de a do6%ndi 4i a-4i compune o cunoa4te$e ope$ati+0 a lumii lo$ :+mBelt; %nainte de a do6%ndi semnele +e$6ale (+e3i, de eLemplu, Bullo=a 19F9 %n B$une$ 198'". /eea ce nu t$e6uie s0 pie$dem din +ede$e este c0 sistemele semice non-+e$6ale nu se at$o7ia30 nicidecum (de4i, 7i$e4te, pot 7i dte$ate" %n t$ece$ea c0t$e +%$sta adult0 4i 60t$%ne1e. /u alte cu+inte, cele dou0 $epe$to$ii P cel c$onolo ic ante$io$ 4i cel mult, mult mai t%n0$ P de+in 4i $0m%n p$o7und %nt$e1esute, complet%ndu-se 4i supliment%ndu-se $ecip$oc de-a lun ul 7iec0$ei +ie1i umane indi+iduale. Aceast0 %ntemeie$e pe dou0 modu$i semiotice independente, da$ su6til %nt$e1esute P cali7icate uneo$i ca 3oosemiotic 4i ant$opo-semiotic P $ep$e3int0 elementul distincti+ 5ominoid mai de $a60 dec%t simpla p$opensiune lin +istic0 ce ne ca$acte$i3ea30 specia. /%nd a2un em la c5estiuni de 7ilo enie, eu unul am a7i$mat %ntotdeauna c0 apa$i1ia +ie1ii pe p0m%nt, acum +$eo ',. milia$de de ani, coincide cu na4te$ea semio3ei. Itiin1a +ie1ii 4i 4tiin1a semnelo$ se implic0 ast7el mutual una pe cealalt0. Am sus1inut de asemenea c0 de$i+a$ea lim6ii din o$ice sistem animal de comunica$e este un eLe$ci1iu a6solut inutil, deoa$ece lim6a nu s-a de3+oltat pent$u a slu2i eLi en1ele comunica-1ionale. Ea s-a de3+oltat, dup0 cum +om +edea %n capitolul u$m0to$, ca un dispo3iti+ de modela$e eLt$em de so7isticat, %n sensul conceptului de +mBeltlehre al lui +on &eLDiill, a4a cum a 7ost p$e3entat, de eLemplu, %n 1982 (+e3i 4i ?ot-man 19FF", cu ce$titudine p$e3ent P adic0 lim6a-ca-sistem-de-modela$e, nu +o$6i$ea-ca-inst$ument-de-comunica$e P la Jomo habilis< Acest mem6$u ancest$al al enului nost$u a ap0$ut, oa$ecum 6$usc, acum doa$ +$eo dou0 milioane de ani. ?im6a, ca$e a 7ost o adapta$e e+oluti+0 %n cad$ul enului, a 7ost %n cele din u$m0 MeLaptat0N (;ould 4i @$6a 1982" la specia Jomo sa-iens acum a6ia t$ei sute de mii de ani su6 7o$ma +o$6i$ii. )e at%t de mult timp au a+ut ne+oie a6ilit01ile de codi7ica$e ale lui Jomo sa-iens sp$e a 7i aco$date
SEM9E?E ?!MB!! 1F'

7in cu a6ilit01ile de decodi7ica$e co$espun30toa$e ale speciei noast$e. )e notat c0 semio3a

+e$6al0, ca 4i %n onto enia uman0, nu a %nlocuit nicidecum st$0+ec5ile 4i 7elu$itele mani7est0$i non-+e$6ale, din moti+e ca$e au 7ost p$eci3ate 4i elucidate de c0t$e Bateson (%n Se6eoD 19(8A (1-"A
S)ec0de$eaT o$ anelo$ 4i a6ilit01ilo$ su6 p$esiunea su6stitu1iei e+oluti+e $ep$e3int0 un 7enomen sistemic necesa$ 4i ine+ita6il. )ac0, a4ada$, lim6a2ul +e$6al a$ 7i %n o$ice ca3 o su6stitu1ie e+oluti+0 a comunic0$ii p$in mi2loace Snon-+e$6aleT ..., a$ 7i 7ost de a4teptat ca +ec5ile ... sisteme s0 7i su7e$it o dec0de$e %n+ede$at0. E limpede c0 nu au su7e$it-o. /i mai de $a60 Sutili30$ile semnelo$ non-+e$6aleT ale oamenilo$ au de+enit mai 6o ate 4i mai compleLe, ia$ Scomunica$eaT non-+e$6al0 a %n7lo$it o dat0 cu e+olu1ia lim6a2ului +e$6al.

*e scu$t, o ma$e pa$te a opiniei speciali3ate sus1ine c0 lin +istica e o $amu$0 st$uctu$al mai de $a60 dec%t 7unc1ional autonom0 a semioticii, $estul acesteia cup$in3%nd o la$ 0 +a$ietate de sisteme non-+e$6ale de semni7ica$e 4i comunica1ie ca$e, la oameni, %n7lo$esc simultan cu cea dint%i, co$elate $ecip$oc, %n sec1iunea tempo$al0 lon itudinal0, at%t %n +ia1a o$ anismelo$, c%t 4i %n +ie1ile 60$6a1ilo$ 4i 7emeilo$, semio3a non-+e$6al0 se 6ucu$0 de o p$io$itate su6stan1ial0. Studiile desp$e 7elul anume cum se com6in0 4i se modi7ic0 $ecip$oc %n comunit01ile noast$e lin +istice multi7o$me semnele +e$6ale 4i cele non-+e$6ale t$e6uie s0 7ie %n continua$e %nt$ep$inse p$in cola6o$a$ea dint$e lin +i4ti 4i al1i semioticieni. Toate 7iin1ele +ii inte$ac1ionea30 p$in inte$mediul sc5im6u$ilo$ de mesa2e non-+e$6ale. Oamenii adul1i no$mali inte$ac1ionea30 (eo-otriCF p$in sc5im6u$i de mesa2e non-+e$6ale Gi +e$6ale. )e4i acestea din u$m0, 4i anume lim6a, constituie o st$uctu$0 semiautonom0, ea se a7l0 %n lo6at0 %nt$-o mat$ice la6i$intic0 de alte +a$iet01i de tipa$e semiotice utili3ate p$int$e noi 4i mo4tenite %n c5ip +a$iat de la st$0mo4ii no4t$i animali. M)e +$eme ceN, a4a cum su6linia EaDo6son (19F-A '9", Mmesa2ele +e$6ale anali3ate de lin +i4ti s%nt %n le 0tu$0
1FSEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

cu comunica$ea mesa2elo$ non-+e$6aleN 4i deoa$ece, dup0 cum su6linia Ben+eniste (19F1A1-", Mlim6a este 4i ea uman0# ea e punctul de inte$ac1iune dint$e +ia1a mental0 4i cultu$al0 la omN, %n+01a$ea e7icient0 a lim6ii t$e6uie p$i+it0 ca o st$0danie %n di$ec1ia numit0 de Mo$$is (19-(A'.'-'.-" Msemiotica aplicat0 Sca$eT utili3ea30 cuno4tin1ele desp$e semne %n +ede$ea atin e$ii uno$ scopu$i 7elu$iteN. %nt$e6a$ea pe ca$e a4 do$i s0 o pun din nou aici ($idicat0 %n Se6eoD 198.A1F9" este u$m0toa$eaA M)ac0, a4a cum se 4i %nt%mpl0, c5eltuim +olume incalcula6ile de ene$ ie, timp 4i 6ani ca s0 le inculc0m copiilo$ 4i adul1ilo$ o am0 %nt$ea 0 de competen1e %n mate$ie de lim6i st$0ine, de ce oa$e a6ilit01ile esticulato$ii st$0ine indisolu6il pa$alele s%nt total 4i uni+e$sal ne li2ate, mai cu seam0 c%nd ne %ndim c0 4i lin +i4tii s%nt pe deplin con4tien1i de 7aptul c0 ceea ce s-a numit pac5etul comunica1ional total, V compa$a6il cel mai 6ine cu un ca6lu coaLial ca$e +e5iculea30 mai multe mesa2e %n acela4i timp ], este un simil deloc eLa e$at QN /%nd am pus pent$u p$ima dat0 aceast0 %nt$e6a$e, mai p$ecis %n 19F., eListau 7oa$te pu1ine mate$iale pent$u p$eda$ea a6ilit01ilo$ esticulato$ii st$0ine# cele disponi6ile se limitau la 7$ance30 4i spaniol0 (i6e$ic0 4i colum6ian0". Ast03i situa1ia s-a amelio$at, nu %ns0 7oa$te mult. !mpactul compo$tamentului non-+e$6al asup$a p$ed0$ii lim6ilo$ st$0ine a 7ost eLaminat de <a$d 4i +on >a77le$En el (1980A28F-'0-", da$ %nce$ca$ea lo$ desc$ia $e3ultatele unui eLpe$iment eLt$em de modest. %ncep%nd de la 7inele deceniului 19F0, /ent$ul de ce$cet0$i pent$u Studii ?in +istice 4i Semiotice de la !ndiana &ni+e$sit, a %nceput s0 aco$de acestei e+idente penu$ii de mate$iale o anumit0 aten1ie p$elimina$0 (p$oiectul a 7ost desc$is la Eo5nson 19F9 4i la <intsc5 19F9". Eo5nson a alc0tuit 4i un manual de comunica$e non-+e$6al0 pent$u p$o7eso$ii de 2apone30, %nso1it de un 7ilm de o 2um0tate de o$0, la$ utili3at, %n ca$e 2apone3i nati+i eLecut0 estu$i speci7ice 4i inte$ac1iuni situa1ionale (+e3i 4i Tsuda 198-". Eo5nson a %ntocmit 4i un manual co$espun30to$ pent$u p$o7eso$ii de
SEM9E?E ?!MB!! 1F.

a$a60 din 3ona ;ol7ului *e$sic. Ha$$ison (198'" a pu6licat un manual pa$alel ca$e compa$0 compo$tamentul social 6$a3ilian 4i cel no$d-ame$ican, ia$ >ecto$ 4i T$inta (198." au dat un manual ilust$at desp$e comunica$ea non-+e$6al0, adic0 esticula1ie, 4i %n B$a3ilia. Toate acestea nu pot 7i socotite %ns0 dec%t ca un simplu %nceput %nt$-o ac1iune ca$e t$e6uie uni+e$sal $eali3at0, mai cu seam0 p$in edita$ea uno$ mi2loace auLilia$e +i3uale indispensa6ile.

?im6a ca sistem de modela$e p$ima$ Q

ELp$esia Msistem de modela$e p$ima$N P cuplat0, de $e ul0, cu conceptul complementa$

Msistem de modela$e secunda$N, ca$e %i accentuea30 ca$acte$ul de$i+at %n $apo$t cu lim6a natu$al0 P este cent$al0 %n semiotica $us0 a 4colii de la Mosco+a-Ta$tu %nc0 din 19(2, c%nd a 7ost p$opus de Xali3niaD, !+ano+ 4i Topo$o+ (+e3i ?ucid 19FFA-F-.8 4i >ud, 198(". %n 19Fam inte$p$etat conceptul in7e$at P dup0 ce %mi +e$i7icasem ni+elul p$o+i3o$iu de %n1ele e$e, cu p$ile2ul unei con7e$in1e la &ni+e$sitatea din Ta$tu %n au ust 19F0, cu p$o7eso$ul !+ano+ P dup0 cum u$mea30A M9o1iunea de sistem de modela$e secunda$, %n sens la$ , se $e7e$0 la un model ideolo ic al lumii %n ca$e mediul se a7l0 %n $ela1ie mutual0 cu alt sistem, cum a$ 7i un o$ anism indi+idual, o colecti+itate, un calculato$ etc, 4i unde $e7lec1ia sa 7unc1ionea30 ca un cont$ol pent$u modul total de comunica$e al acestui sistem. &n model al lumii constituie ast7el un p$o $am pent$u compo$tamentul indi+idului, al colecti+it01ii, al ma4inii etc, de +$eme ce el %4i de7ine4te at%t ale e$ea ope$a1iilo$, c%t 4i $e ulile 4i moti+a1iile su6iacente. Modelul lumii poate 7i actuali3at %n di+e$se 7o$me ale compo$tamentului uman 4i ale p$oduselo$ sale, inclusi+ teLtele lin +istice P de aici accentul pe a$tele +e$6ale P, institu1iile sociale, mi4c0$ile ci+ili3ato$ii 4.a.m.d. )e4i !+ano+, 6ine+oito$, s-a decla$at de aco$d la +$emea $especti+0 cu 7o$mula$ea mea ad-5oc, aceasta, p$i+it0 $et$ospecti+, mi se pa$e c0 ce$e p$eci30$i suplimenta$e. *$in u$ma$e, scopul acestui capitol 7inal este de a se concent$a asup$a sistemului de modela$e p$in eLcelen10 uman P lim6a2ul +e$6al.
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 1FF

Sistemul de modela$e )e7ini1ia canonic0 a sistemului de modela$e a 7ost ela6o$at0 de ?otman%n 19(F (?ucid 19FFAF" ca Mst$uctu$0 de elemente 4i $e uli destinate com6in0$ii lo$ 4i ca$e se a7l0 %nt$-o sta$e de analo ie sta6il0 cu %nt$ea a s7e$0 a unui o6iect de cunoa4te$e, intui$e sau $e la$e. *$in u$ma$e sistemul de modela$e poate 7i p$i+it ca o lim60. Sistemele ca$e au la 6a30 o lim60 natu$al0 4i ca$e do6%ndesc sup$ast$uctu$i suplimenta$e, c$e%nd ast7el lim6a2e de ni+el secund, pot 7i numite %n mod adec+at sisteme de modela$e secunda$e.N ?im6a natu$al0, pe scu$t, este po3i1ionat0 ca in7$ast$uctu$a p$ima$0 sau de 6a30 pent$u toate celelalte sisteme semice umane# 4i acestea din u$m0 P cum a$ 7i mitul sau $eli ia P s%nt conside$ate a 7i sup$ast$uctu$i $e3ultante const$uite pe 6a3a celo$ dint%i. %n 19F1 ?otman 4i &spensDi (%n en le30 19F8" 4i-au ela6o$at te3a desp$e studiul semiotic al cultu$ii, cu o6se$+a1ia c0, %n sc5ema lo$, lim6a este +03ut0 ca %ndeplinind o 7unc1ie comuni-ca1ional0 speci7ic0 p$in aceea c0 %n3est$ea30 colecti+itatea cu o p$e3um1ie de comunica6ilitate. O c5estiune su6iacent0 +i3ea30, %n c5ip mai ene$al, conceptul de MmodelN P ca$e este %n esen10 o analo ie $educti+0 4i, ca ata$e, un 7el de icon P 4i aplica1iile sale, dac0 e ca3ul, ca pe un te$men te5nic %n semiotica non-+e$6alului 4i a +e$6alului %n special. E, desi u$, o apela1iune la mod0 %n lite$atu$a 4i 7ilo3o7ia 4tiin1ei, unde a c0p0tat %ns0 nume$oase conota1ii di7e$ite. &nele dint$e cele mai impo$tante P mai cu seam0 %n lo ic0, matematic0 4i 7i3ic0 P s%nt incitant discutate de Hesse(19(F". Sin u$a discu1ie consemnat0 desp$e modelele lin +istice de ca$e am cuno4tin10 a a+ut loc la /on $esul inte$na1ional de lo ic0, metodolo ie 4i 7ilo3o7ie a 4tiin1ei din 19(0, cu pa$ticipa$ea (p$int$e al1ii" a lui Ba$-Hillel 4i /5omsD,. Actele con $esului includ o 7oa$te util0, de4i ne li2at0, cont$i6u1ie a lui Cuen >en /5ao, ca$e o6se$+0 co$ect c0, M%n timp ce te$menul de V model] este $elati+ nou %n lin +istic0 ... utili3a1F8 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

$ea a ceea ce putem p$i+i %n c5ip $e3ona6il ca modele e la 7el de +ec5e ca 4i studiul lim6iiN (/5ao 19(2A ..8# pent$u $e7e$in1e ulte$ioa$e, +e3i <elte 19F-A 1A '8(-'8F, Ste=a$t 19F(, Koc5 198(". /5ao sus1ine c0 cea mai timpu$ie men1iune desp$e modele %n lin +istic0 a 7ost 70cut0 %n 19-- de X.S. Ha$$is. Te$menul a 7ost 7olosit apoi tot mai 7$ec+ent, da$ %nt$-o de$utant0 +a$ietate de accep1iuniA /5ao enume$a nu mai pu1in de t$ei3eci de sinonime sau sinta me mai mult sau mai pu1in ec5i+alente cu MmodelN de-a lun ul celo$ paisp$e3ece ani pe ca$e i-a monito$i3at. 9ici unul dint$e acestea nu pa$e a 7i con7o$m cu sau a dispune de s7e$a utili30$ilo$ no1iunii de MmodelN din t$adi1ia $useasc0.

/%te+a modele de semio30 din secolul al OO-lea ante$ioa$e lui /5ao 4i de dup0 el s%nt ilust$ate de u$m0toa$ele sc5eme $a7ice, un e4antion modest ales ap$oape %nt%mpl0to$ dint$-un num0$ mult mai ma$e (:isDe 1982". E de notat 4i 7aptul c0 aceste modele s%nt, toate, mai mult sau mai pu1in, le ate inte$teLtual unele de alteleA con7i u$ato$ii lo$ au 7ost la cu$ent cu modelele ante$ioa$e 4i inte$p$et0$ile date de ei acesto$ modele au 7ost $epo3i1ionate %n lumina 7iec0$ui model ulte$io$. Aceast0 Mdia $am0 accesi6il0 a sim6olului, $e7e$in1ei 4i $e7e$entuluiN a 7ost c$eat0 %n anii 1920 de c0t$e O den 4i >ic5a$ds(192'A 11"A
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 1F9

%n Eu$opa, u$m0to$ul Mmodel o$ anonN al lim6ii c$eat de Bii5le$ (19'-A28" s-a 6ucu$at de o la$ 0 in7luen10 dup0 19'.A
;e enstande und Sac5+e$5alte Tfffffffff Ausd$ucD fffffffff!

/
P- )a$stellun Appell Emp7aYn e$

)ia $ama sc5ematic0 de 7luL a lui S5annon 4i <ea+e$ (19-9A .", $ep$e3ent%nd un sistem ene$al de comunica1ie, a de+enit de-a d$eptul clasic0 4i continu0 s0 7ie copiat0 cu tot soiul de +a$ia1ii, %nt$uc%t este +alo$oas0 eu$istic 4i su e$ea30 modalit01i de eLplica$e a teo$iei incluse %n eaA
;G9)!>E SA& >E:E>!9WA /O>E/TA Sim6oli3ea30 ($ela1ie cau3al0" S!MBO? Wine loc de ($ela1ie at$i6uit0" cA)E@H>ATH A)E/@ATHSe $e7e$0 la (alte $ela1ii cau3ale" >E:E>E9T Su$s0 de in7o$ma1ie T$ansmi10to$ >ecepto$ )estina1ie

Su$s0 de 3 omot
P_g

H1 ? ? >~
T
Semnal W Semnal p$imit

?@

Mesa2

Mesa 2

180

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

?a %nceputul anilo$ 19(0, am %nce$cat (19F2aA 1-" s0 desc$iu cu a2uto$ul unui t$iun 5i Mo$le, $ela1iile dint$e modelul lui Bu5le$ 4i sc5ema teo$etico-in7o$ma1ional0 mai cup$in30toa$e a lui EaDo6son (19(0A 2.', 2.F" cu 4ase 7acto$i constituti+i, 7ieca$e din ei 7iind po3i1ionat pent$u a dete$mina o 7unc1ie di7e$it0 a lim6ii# aceasta, la $%ndul s0u, e$a in7luen1at0 de modelul lui S5annon 4i <ea+e$A
!@. /anal @. Mesa2 @!. /od

/5ao nu insist0 asup$a +ede$ilo$ sale, e %ns0 limpede c0, dac0 4i le-a$ 7i de3+oltat, ele a$ 7i $e7lectat p$incipiile semiotice comune p$in sc5im6a$ea pa$it01ii lo$. /e spune el este c0, %n modelul modelelo$ ela6o$at de el, MeList0 luc$u$i 4i modele ale luc$u$ilo$, acestea din u$m0 7iind tot luc$u$i, da$ utili3ate %nt$-o manie$0 apa$teN (19(2A.(-". Ast03i am spune %ns0 mai de $a60 c0 eList0 o6iecte 4i semne ale o6iectelo$, cele dint%i 7iind tot semne, da$ utili3ate %nt$-

o manie$0 apa$te. /5ao d0 apoi acest eLempluA M)ac0 lu0m dou0 luc$u$i la %nt%mpla$e, s0 3icem +e$3e 4i $e i, 4i 7acem, s0 3icem, dint$-o
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 181

+a$30 modelul unui $e e, nu e posi6il ca multe ade+0$u$i desp$e unul s0 7ie ade+0$u$i 4i desp$e cel0lalt, de4i %n mod o6i4nuit nu se a2un e la 3e$o, de eL. am6ele s%nt sau pot 7i luc$u$i +ii etc, da$ modelitatea +e$3elo$ %n $apo$t cu $e ii e 7oa$te sc03ut0.N Totul poate 7i $e7o$mulat %n idiom semiotic standa$d dup0 cum u$mea30A o +a$30 :ali'ui(; 1ine locul unui $e e :ali'uo;< )ac0 este p$o6a6il c0 mult din ceea ce e ade+0$at desp$e unul (adic0 desp$e semnul M+a$30N" este ade+0$at 4i desp$e cel0lalt (adic0 desp$e o6iectul M$e eN", atunci am putea pesemne de3+olta, cu *ei$ce (2A2.F", c0 +a$3a tinde s0 7ie un Msinsemn dicentN, implic%nd deopot$i+0 Mun sinsemn iconic pent$u a %nco$po$a in7o$ma1ia 4i un sinsemn indeLical $ematic pent$u a indica o6iectul la ca$e se $e7e$0 in7o$ma1iaN. )ac0 %ns0 7oa$te pu1in desp$e unul este ade+0$at 4i desp$e cel0lalt (c5ia$ dac0 nu 3e$o", am putea spune, tot cu *ei$ce (2A2(1" c0 +a$3a tinde s0 7ie un sim6ol $ematic sau o $em0 sim6olic0, ca nume comun. %n +e$siunea semio3ei mult simpli7icat0 p$opus0 de EaDo6son (1980A 11, 22", s-a$ putea spune c0 un model M, o +a$30, 7unc1ionea30 ca un renCoi al luc$ului T, un $e e, 4i aceast0 t$imite$e a$ putea, %n +i$tutea unei simila$it01i e7ecti+e, s0 7ie iconic0P%n de7initi+, a4a cum ne-a %n+01at Mo$$is, iconicitatea este Mo c5estiune de $ada1ieN. Sau, %n +i$tutea unei conti uit01i at$i6uite, con+en1ionale 4i o6i4nuite, t$imite$ea a$ putea 7i sim6olic0, %n 6un0 m0su$0 cum, pent$u c%inele eLpe$imental din pa$adi ma pa+lo+ian0, sunetul unui met$onom de+enea un sim6ol a$6it$a$ cuplat (adic0 un $e7leL condi1ionat" pent$u 5$an0 consistent0. Mo.el)l l)i Ae5Biill 0i,it(t ( .o)( o(' /oncep1iile $use4ti desp$e modele 4i sisteme de modela$e s%nt e+ident mult %ndato$ate teo$iei desp$e semni7ica1ie a lui EaDo6 +on &eLDiill (;ippe$ 19(', Se6eoD 19F9" de3+oltate la Ham6u$ %n timpul p$imelo$ decade ale secolului al OO-lea, de c0t$e acest ma$e 6iolo , %nt$-o se$ie de cont$i6u1ii p0t$un182 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

30toa$e, c5ia$ dac0 sinuoase, la semiotic0. Stepano+ (19F1 2F-'2", de eLemplu, %l ale e pe el pent$u a-1 comenta pe la$t %n cu$sul sc5i1ei sale desp$e tendin1ele (pe atunci" cu$ente din (6io"semiotica mode$n0. )eose6it de o$i inala +mBeltforschung a lui &eLDiill P pe ca$e c$eato$ul ei a +03ut-o ca pe o teo$ie 4tiin1i7ic0 anco$at0 %n intui1iile a -riori ale lui Kant P este cu ade+0$at o teo$ie 7undamental0 at%t a p$oceselo$ semice (sau a semio3ei", c%t 4i a 7unc1iilo$ +itale. %n plus, concep1ia lui utiliEeaEF simultan un model cent$al P 7aimosul Mciclu 7unc1ionalN. Aceast0 dia $am0 simpl0, de4i nu linia$0, p$in ca$e, dup0 cum a o6se$+at ?o$en3 (19F1A 2F-", Meste implicat un +ast p$o $am de ce$ceta$eN, constituie %n sine o teo$ie ci6e$netic0 a model0$ii at%t de 7undamental0, %nc%t e+olu1ia lim6ii nu poate 7i sesi3at0 70$0 ea. /iclul s0u 7unc1ional a$at0 ast7elA
>ecepto$-desemni7ica1ie pe$ceptual (Su6iect" @e5icul-deindica1ii pe$ceptual @e5icul-de-indica1ii e7ecto$ St$uctu$0 conectant0 o6iecti+0 @e5icul-desemni7ica1ie (O6iect" ?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q

18'

Te$menul de +mBelt s-a do+edit deose6it de $ecalcit$ant la t$aduce$e, de4i Muni+e$s su6iecti+N, Mlume 7enomenal0N 4i MautolumeN ap$oLimea30 %n $ade di7e$ite inten1ia auto$ului. MModelN %l $ed0 %ns0 %n c5ip mai incisi+, mai ales din pe$specti+a p$o7esiunii sale de c$edin10 pot$i+it c0$eia M7ieca$e su6iect este const$ucto$ul +mBelt0ului s0uN (&eLDiill 1982A8F". )up0 cum a eLplicat cu maLim0 cla$itate Eaco6 (1982A..", Mo$ice o$ anism e ast7el ec5ipat, %nc%t s0 o61in0 o anumit0 pe$cep1ie a lumii eLte$ioa$e. :ieca$e specie t$0ie4te ast7el %n p$op$ia sa lume sen3o$ial0 unic0, 7a10 de ca$e alte specii pot 7i pa$1ial sau total oa$6e ... /eea ce detectea30 un o$ anism %n am6ientul s0u e totdeauna doa$ o pa$te din ceea ce eList0 %mp$e2u$. Ii aceast0 pa$te di7e$0 %n 7unc1ie de o$ anism.N ?u-mea-a4a-cum-este-pe$ceput0 depinde c$ucial de sen3o$iul total al 7iec0$ui o$ anism 4i de 7elul %n ca$e c$eie$ul lui se inte $ea30 sen3iti+ cu e+enimentele mot$ice. )a$ $esu$sele compo$tamentale incluse ale o$ic0$ui o$ anism t$e6uie s0 7ie aliniate %n mod $e3ona6il cu modelul s0u de M$ealitateN :3atur;, adic0 cu sistemul de semne pe ca$e e capa6il s0-1 con+oace sistemul s0u ne$+os P sau, dac0 nu, +a 7i cu si u$an10 os%ndit, p$in selec1ie natu$al0, la eLtinc1ie. Teo$ia 6i7a3ic0 a a6o$d0$iiB$et$a e$ii :a--roach9Bitb(ra0Bal; p$opus0 de Sc5nei$la (19(." o7e$0 un mo(el minimal ca$e t$e6uie s0 7i 7ost c$ucial pent$u sup$a+ie1ui$ea tutu$o$ tipu$ilo$ de animale, de la p$oto3oa$e la p$imate (inclusi+ oamenii". &n ata$e model %n miniatu$0 P sau MmodelitoN, cum %l sup$anume4te /5ao (19(2A.(." P necesit0 e+ident ap$oape acelea4i o$ ane, da$ este aplicat la dou0 sisteme 7unc1ional opuse, unul pent$u a2un e$ea la 5$an0 4i la pa$tene$ii seLuali, cel0lalt pent$u 7u a de situa1iile p$ime2dioase. &n postulat c5eie al acestei teo$ii 5olistic opo3i1ionale AB<SAB>T, lu%nd %n calcul, e7ecti+, plasticitatea p$in eLpe$ien10, este c0 ea pune ciclic %n le 0tu$0 nnenBelt0TKT 7iec0$ui o$ anism, Mca$e cup$indeN, dup0 cum eLplic0 ?o$en3 (19F1A2F.", Mst$uctu$ile
18SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

4iBsau 7unc1iile co$po$ale %n %nt$e ul lo$ cu 5a6itatul s0u ca$acte$istic, +mgebung0uT sau +mBelt0ul o6se$+ato$uluiN (dup0 &eLDiill 1909". nnenBelt0ul o$ic0$ui animal cup$inde un model P 7ie de un tip minimal AB>, 7ie de un soi mai ela6o$at P ca$e este alc0tuit dint$-o a$nitu$0 elementa$0 de mai multe tipu$i de semne non-+e$6ale (ela6o$at0 +a$iat de c0t$e &eLDiill S1982A 10-11T su6 $u6$ici ca 5r(nungsEeichen, nhaltsEeichen, 8o0 kalEeichen, 4ichtungsEeichen, .irkEeichen etc". 9umai la enul Jomo au ap0$ut semnele +e$6ale. Alt7el spus, numai 5omini3ii posed0 dou0 $epe$to$ii de semne cu sus1ine$e mutual0, cel 3oosemiotic non-+e$6al 4i cel ant$oposemiotic +e$6al. Acesta din u$m0 este sistemul de modela$e pe ca$e ce$cet0to$ii $u4i %l numesc p$ima$, da$ ca$e, %n 7apt, este, din punct de +ede$e at%t 7ilo enetic c%t 4i onto enetic, secunda$ 7a10 de cel non-+e$6al# 4i, p$in u$ma$e, ceea ce ei numesc Msecunda$N este %n $ealitate o ampli7ica$e te$1ia$0 a celui dint%i. /on $uen1a acestei pa$adi me ampli7icate cu 7aimosul model al lui *oppe$, <o$lds 1-2-' (+e3i Eccles 19F9", este ne%ndoioas0A ?umea ' a lui *oppe$ este lumea cultu$ii# ?umea 2, Mcealalt0 lume eLclusi+ uman0N (Eccles 13 3911.-11(", cup$inde eLplicit lim6a 4i se de3+olt0 %mp$eun0 cu p$ima M%nt$-un soi de inte$ac1iune sim6iotic0N# 4i ?umea 1 este %nt$ea a lume mate$ial0 a cosmosului, o$ anic0 4i ano$ anic0 deopot$i+0, inclusi+ ma4inile 4i tot ce 1ine de 6iolo ie. >imb( c( sistem .e mo.el('e /ea mai timpu$ie specie cunoscut0 a enului Jomo este 7o$ma pe ca$e ?ouis ?eaD, a numit-o habilis, desc$is0 pent$u p$ima oa$0 %n 19(- 4i conside$at0 acum ca o 7o$m0 a7$ican0 e7eme$0 de t$an3i1ie, de acum +$eo dou0 milioane de ani, mai +ec5e dec%t toate celelalte specii 5ominide ulte$ioa$e. /u o capacitate c$anian0 de (00-800 cm', aceast0 c$eatu$0 ancest$al0 t$e6uie s0 7i a+ut instalat %n c$eie$ un dispo3iti+ mut de modela$e +e$6al0, incapa6il %ns0 a-1 codi7ica %n +o$6i$e li?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 18.

nia$0 a$ticulat0. ?im6a se num0$0, %n 7apt, p$int$e ma$cato$ii s0i esen1iali (%n con2unc1ie cu piet$e de p$undi4 a4c5iate 4i m0nunc5iu$i de oase de animale ca$e demonst$ea30 ac1iuni de t0ie$e 4i $upe$e deli6e$ate". Succesul e+oluti+ al lui J< habilis este co$o6o$at de 7oa$te 7u iti+a apa$i1ie, cu +$eo cinci sute de mii de ani mai t%$3iu, a speciei u$m0toa$e, J< erectus, cu un +olum c$anian de 800-1200 cm'# aceast0 $eali3a$e eLpediti+0 se dato$ea30 70$0 doa$ 4i poate competen1ei lin +istice a speciei, mani7estate tot indi$ect p$in posesia uno$ t$use de unelte de concep1ie standa$di3at0, de utili3a$ea 7ocului 4i de $apida

sa $0sp%ndi$e lo6al0. )e6ut%nd acum +$eo t$ei sute de mii de ani, din specia erectus s-a de3+oltat o 7o$m0 a$5aic0 de J< sa-iens, cu o c$e4te$e a capacit01ii cutiei c$aniene de p%n0 la 1-00 cm ' 4i multe alte nout01i complementa$e. *utem conc5ide %n mod $e3ona6il c0 acest om p$emode$n a+ea de2a capacitatea de a coda lim6a su6 7o$ma +o$6i$ii 4i a6ilitatea concomitent0 de a o decoda la cel0lalt cap0t al 6uclei comunica1ionale. J< sa-iens a ap0$ut acum +$eo pat$u3eci de mii de ani, a+%nd c$eie$e %n medie de 1.00 cm'. *unctele ca$dinale ale acestui scu$t scena$iu s%nt dou0A limba s0a (eEColtat ca o a(a-tare, )n tim- ce Corbirea s0a (eEColtat (in limbF ca o PeKa-tareQ (eriCatF, de-a lun ul unei pe$ioade succesi+e de ap$oLimati+ dou0 milioane de ani. Se cu+ine ca aceste p$opo3i1ii emela$e s0 7ie deslu4ite p$in $e7e$i$ea la o su estie 70cut0 de ;ould 4i @$6a (1982". Auto$ii su6linia30 distinc1ia dint$e ene3a isto$ic0 4i utilitatea cu$ent0, su e$%nd c0 t$0s0tu$ile ca$acte$istice ca$e s-au de3+oltat (sau nu" din alte u3u$i pot a2un e mai t%$3iu s0 7ie cooptate %n +i$tutea $olului lo$ cu$ent. *$ima ope$a1ie se nume4te %n mod o6i4nuit a(a-tare; pent$u cea din u$m0, ei p$opun o nou0 denumi$e, eKa-tare< %n consecin10, lim6ile P ca$e constau dint$-un set de t$0s0tu$i ce p$omo+ea30 adec+a$ea P pot 7i %ndite cel mai 6ine
18( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

ca u$m0$i ale unui p$oces de const$uc1ie p$in selec1ie %n pe$specti+a 7unc1iei co niti+e de modela$e 4i nicidecum, dup0 cum au insistat %n e al0 m0su$0 7ilo3o7ul *oppe$ 4i lin +istul /5omsD,, %n pe$specti+a 7unc1iei de comunica$e p$in sc5im6 de mesa2e. Aceasta din u$m0 a 7ost %nt$e1inut0 %n mod cu$ent p$in mesa2e non-+e$6ale, ca %n ca3ul animalelo$, dup0 cum continu0 s0 7ie 4i a3i %n conteLtul ma2o$it01ii inte$ac1iunilo$ umane. /%te+a milioane de ani mai t7$3iu, lim6a a a2uns s0 7ie %ns0 MeLaptat0N pent$u comunica$e, mai %nt%i su6 7o$ma +o$6i$ii (ia$ apoi a sc$isului 4.a.m.d.". Acest inte$+al de timp $elati+ scu$t a 7ost necesa$ pent$u o a2usta$e mutual0 plau3i6il0 a capacit01ii de coda$e cu cea de decoda$e, da$, deoa$ece comp$e5ensiunea mutual0 a6solu1i $0m%ne o 1int0 %ndep0$tat0, sistemul continu0 s0 7ie 7in aco$dat 4i $e lat %n 7unc1ie de ele. ;ould 4i @$6a (1982A1'" dau nume$oase eLemple inte$esante de p$ocese 6iolo ice compa$a6ile, insist%nd asup$a 7aptului c0 utilitatea cu$ent0 nu p$esupune nici un 7el de implica1ie automat0 $e7e$itoa$e la o$i inea isto$ic0 4i %nc5eind cu o6se$+a1ia empi$ic0 pot$i+it c0$eia Mmai tot ce 7ace c$eie$ul acum pent$u a ne spo$i poten1ialul de sup$a+ie1ui$e se a7l0 %n domeniul eLap t0$iiN. @iciul comun al mai tutu$o$ $a1ionamentelo$ e+olu1ioniste P in7e$en1a ene3ei isto$ice din utilitatea cu$ent0 P a contaminat %n c5ip 7$apant +i$tualmente %nt$ea a munc0 de ce$ceta$e din secolul al OlO-lea 4i c5ia$ 7oa$te $ecent a sem0nat con7u3ie %n p$o6lema o$i inii lim6ii, ca$e s-a do+edit %n consecin10 $e7$acta$0 la ma2o$itatea anc5etelo$ 6a3ate pe p$incipii ne6iolo ice. !nte$esant este c0 %n cel0lalt domeniu uni+e$sal al model0$ii umane unde comunica$ea non-+e$6al0 P sau, a4a cum o denume4te Bullo=a (19F9A 9-10", MeLt$a-+e$6al0N P a$e p$io$itate eLclusi+0 asup$a lim6ii, 4i anume, %n onto ene30, t$0s0tu$a +iciant0 identic0 P cu alte cu+inte, Mdep$inde$ea noast$0 de a c$ede c0 comunica$ea const0 %ndeose6i din
?!MBA /A S!STEM )E MO)E?A>E *>!MA>Q 18F

lim60N P Ma %nt%$3iat studie$ea celei mai timpu$ii comunic0$i umaneN. O6se$+a1ii conclu3i+e )up0 cum ne-a %n+01at *ei$ce (1A .'8"A MO$ice %nd este un semnN, da$ dup0 cum tot el a sc$isA M;%ndi$ea nu doa$ se a7l0 %n lumea o$ anic0, ci ea se 4i de3+olt0 acoloN (.A..1". O$ice model mental este, desi u$, 4i un semn, ia$ modela$ea nu este o ca$acte$istic0 indispensa6il0 doa$ a lumii umane, ci ea este atotp$e3ent0 %n %nt$ea a lume o$ anic0, unde de 7apt s-a de3+oltat. Acele milieu eKterieur 4i milieu interieur ale animalelo$, ca 4i le 0tu$ile cu 7eed6acD dint$e ele, s%nt c$eate 4i sus1inute de asemenea modele. Modelul %n acest sens ene$al este o p$oduc1ie semiotic0 cu postulate 4i $e uli atent enun1ate pent$u ope$a1iile 6iolo ice 4i lo ice. :aptul e la 7el de ade+0$at %n ca3ul al6inelo$ (*ei$ce .A..1", ca 4i %n ca3ul +astelo$ modele ale uni+e$sului dato$ate lui !saac 9e=ton 4i Al6e$t Einstein. Einstein 4i-a const$uit modelul din semne non-+e$6ale, Mde tip +i3ual 4i, unele, de tip muscula$N, 4i a t$udit %ndelun 4i din $eu Ma6ia %nt$-un stadiu secundN ca s0-4i t$ansmute c$ea1ia %n Mcu+inte con+en1ionale 4i alte semneN, ast7el %nc%t s0 o poat0 comunica alto$a. M/u+intele sau lim6a, a4a cum s%nt ele sc$ise sau $ostiteN, sc$ia Einstein %nt$-o sc$isoa$e c0t$e Hadama$d (19-.A1-2-1-'", Mnu pa$ a 2uca nici un $ol %n mecanismul %ndi$ii mele. Entit01ile 7i3ice ca$e pa$ a se$+i ca elemente %n %ndi$e s%nt anumite semne 4i unele ima ini mai mult sau

mai pu1in cla$e ca$e pot 7i V +oit] $ep$oduse 4i com6inate.N )up0 cum am +03ut pe tot pa$cu$sul acestei c0$1i, modelele non-+e$6ale, $elati+ simple, pe ca$e le t$0iesc animalele 4i le 7olosesc 4i su a$ii umani no$mali s%nt $ep$e3ent0$i mai mult sau mai pu1in plia6ile ca$e, dup0 cum am +03ut, t$e6uie s0 se a2uste3e M$ealit01iiN su7icient de 6ine pent$u a tinde s0 le asi u$e sup$a+ie1ui$ea %n p$op$ia lo$ ni40 ecolo ic0 (eLp$esie etolo ic0 ce se $e7e$0, %n lim6a2 semiotic, la +mBelt0uT
188 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

a4a cum e +03ut de c0t$e un o6se$+ato$ al su6iectului eLaminat". O ast7el de modela$e Mde sus %n 2osN :to-0(oBn;, ca s0 7olosim o eLp$esie cu$ent0 %mp$umutat0 din 4tiin1ele co niti+e, poate s0 pe$siste 4i s0 de+in0 7oa$te so7isticat0 tocmai %n +ia1a adult0 a uno$ indi+i3i eLcep1ional %n3est$a1i, a4a cum $eiese din m0$tu$ia lui Einstein sau dup0 ceea ce 4tim desp$e a6ilit01ile lui Mo3a$t sau *icasso de a-4i modela %n cap compo3i1ii sono$e sau +i3uale complicate %nainte de a le t$ansc$ie pe 5%$tie sau p%n30. Acest tip de modela$e non-+e$6al0 este %nt$-ade+0$ p$ima$, at%t %n sens 7ilo enetic, c%t 4i onto enetic. ?im6a %ns04i este, la d$ept +o$6ind, un sistem de modela$e secunda$, %n +i$tutea 7aptului ap$oape sin ula$ c0 ea %nco$po$ea30 o component0 sintactic0 (%nt$uc%t %n sistemele 3oosemiotice nu eList0, dup0 c%te 4tim, alt0 asemenea component0, de4i aceast0 t$0s0tu$0 a6und0 %n sistemele endose-miotice, p$ecum codul enetic, codul imunolo ic, codul meta6olic 4i codul neu$al". SintaLa 7ace cu putin10 ca 5omini3ii nu numai s0-4i $ep$e3inte M$ealitateaN imediat0 (%n sensul discutat mai sus", ci 4i, eLclusi+ p$int$e animale, s0 ela6o$e3e un num0$ inde7init de lumi posi6ile. A4a se 7ace c0 omeni$ea e capa6il0 s0 70u$easc0 sisteme de modela$e te$1ia$e de tipul pe ca$e Bonne$ (1980A18(", de pild0, %l nume4te Mcultu$0 ade+0$at0N, necesit%nd Mun sistem de $ep$e3enta$e a tutu$o$ su6tilit01ilo$ lim6iiN, %n cont$ast cu Mcultu$a nonuman0N, 4i s0 p$oduc0 ast7el ceea ce $upul de la Mosco+a-Ta$tu a numit %n mod t$adi1ional un Mal doilea sistem de modela$eN. Tocmai la acest ni+el, $ede7init acum ca te$1ia$, asam6la2ele de semne non-+e$6ale 4i +e$6ale se amestec0 %n modela$ea cea mai c$eatoa$e pe ca$e a de3+oltat-o natu$a p%n0 %n p$e3ent.

,85S!4
;losa$ul de mai 2os con1ine p$incipalii te$meni te5nici utili3a1i %n ca$tea de 7a10. !b(ucIie# ope$a1ie de 7o$ma$e a unui nou concept pe 6a3a unui concept eListent pe$ceput ca a+%nd ce+a %n comun cu el !(a-tor# mani7esta$e co$po$al0 ca$e indic0 sau satis7ace o anumit0 sta$e sau ne+oie emo1ional0A de eL., sc0$pinatul %n cap %n situa1ii de pe$pleLitate, 7$ecatul pe 7$unte c%nd e4ti nelini4tit !fiGaN afectiCA mi4c0$i ale m%inilo$ 4i eLp$esii 7aciale ca$e comunic0 o semni7ica1ie emo1ional0 !literaIie# $epeta$ea consoanelo$ ini1iale sau a alto$ ca$acte$istici ale cu+intelo$ !ntro-osemioEF# semio3a la oameni !rtefact# o6iect p$odus sau modelat p$in di60cia omului, %n special unealt0, a$m0 sau podoa60 de inte$es a$5eolo ic sau isto$ic AiosemioticF# $amu$0 a semioticii ca$e %4i p$opune studie$ea semio3ei, model0$ii 4i $ep$e3ent0$ii la toate 7o$mele de +ia10 Canal# mi2locul 7i3ic p$in ca$e este t$ansmis un semnal sau un mesa2
190 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

Co(# sistem de elemente semni7icante ca$e poate 7i des704u$at pent$u a $ep$e3enta tipu$i de 7enomene %n modalit01i speci7ice Co(ificare# utili3a$e a unui cod %n scopul p$oduce$ii uno$ 7o$me CoeColuIie# teo$ia socio6iolo ic0 pot$i+it c0$eia enele 4i cultu$a se de3+olt0 %n tandem ComunicaIie9comunicare# capacitatea de a pa$ticipa %mp$eun0 cu alte o$ anisme la $ecepta$ea 4i p$eluc$a$ea uno$ tipu$i speci7ice de semnale Conce-t# 7o$m0 mental0 Conce-t abstract# 7o$m0 mental0 al c0$ui $e7e$ent eLte$n nu poate 7i demonst$at sau o6se$+at nemi2locit Conce-t concret# 7o$m0 mental0 al c0$ei $e7e$ent eLte$n este demonst$a6il 4i o6se$+a6il %n mod nemi2locit Conce-t subor(onat# concept necesa$ %n scopu$i su6o$donate Conce-t su-raor(onat# concept cu 7unc1ie $e7e$en1ial0 de %nalt0 ene$alitate Conotat XconnotatumN# semni7ica1ia eLtins0 a unei 7o$me ConotaIie# eLtensie a unei 7o$me asup$a unui nou domeniu semni7icati+ ca$e su6stituie p$in implica1ie

t$0s0tu$ile 7o$mei $especti+e ConteKt# situa1ie P 7i3ic0, psi5olo ic0 4i social0 P %n ca$e o6i4nuie4te s0 apa$0 sau la ca$e t$imite o 7o$m0 CulturF# sistemul de eListen10 cotidian0 ca$e este coa ulat de o o$dine semn7icati+0 (semne, codu$i, teLte, 7o$me conectoa$e" Deco(ificare# utili3a$ea unui cod pent$u a desci7$a 7o$me DeiKis# p$oces de t$imite$e la ce+a p$in a$0ta$e sau speci7ica$e a acestui ce+a %nt$-un 7el sau altul DeiKis -ersonal# ope$a1ie de t$imite$e la $ela1iile ca$e eList0 %nt$e pa$ticipan1ii la o situa1ie DeiKis s-aIial# ope$a1ie de t$imite$e la amplas0$ile spa1iale ale $e7e$en1ilo$
;?OSA> 191

DeiKis tem-oral# ope$a1ie de t$imite$e la $ela1iile tempo$ale ca$e eList0 %nt$e luc$u$i 4i e+enimente Denotat9(enotatum# semni7icatul ini1ial al unui semn DenotaIie# semni7ica1ie ini1ial0, sau intensional0, captat0 de o 7o$m0 Diacronicitate# sc5im6a$e ca 7o$m0 %n timp Domeniu referenIial# clas0 de o6iecte, e+enimente, sentimente, idei etc, $ep$e3entat0 p$int$-o 7o$m0 %mbleme# estu$i ca$e t$aduc nemi2locit cu+inte sau eLp$esiiA de eL., semnul MODa,N (Mpe$7ectN, Mde aco$dN", semnul M@ino %ncoaceN %Ktensionalitate# p$ocesul de eLtinde$e a constitu1iei 7i3ice sau a semni7ica1iei 7o$melo$ >etiG# o6iect desp$e ca$e se c$ede c0 a$e pute$i ma ice sau spi$ituale sau ca$e poate p$o+oca eLcita1ie seLual0 >ilogeneEF# de3+olta$ea tutu$o$ a6ilit01ilo$ semio3ice (iconicitate, sim6olism, lim6a2 etc." la specia uman0 >itosemioticF# studiul semio3ei la plante >itosemioEF# semio3a la plante >leKiune# +a$ia1ii sau sc5im60$i pe ca$e le su7e$0 cu+intele pent$u a indica p$op$iile $ela1ii cu alte cu+inte >onemA unitate minimal0 de sunet %nt$-o lim60 ca$e pe$mite utili3ato$ilo$ s0 di7e$en1ie3e semni7ica1iile cu+intelo$ >ormF# ima ine mental0 sau $ep$e3enta$e eLte$n0 a ce+a >ormF eKterioriEatF# 7o$m0 destinat0 s0 1in0 locul cui+aBa ce+a >ormF naturalF# 7o$m0 p$odus0 de natu$0 ,est9gesticulaIie# 7olosi$ea m%inilo$ 4i, %nt$-o mai mic0 m0su$0, a capului pent$u a p$oduce 7o$me co$po$ale de toate tipu$ile JartF# $ep$e3enta$e, de o6icei pe o sup$a7a10 plan0, a unei $e iuni te$est$e
192 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

con# 7o$m0 semic0 ce %4i simulea30 %nt$-un 7el sau altul $e7e$entul conicitateA ope$a1ie de $ep$e3enta$e a $e7e$en1ilo$ p$in 7o$me iconice magine mentalF# planul mental a ce+a (7o$mat, sunet etc." m-uls X(riCeN A po$ni$e %nn0scut0 ca$e le in7o$mea30 pe animale c%nd s0 mi $e3e, c%nd (4i cum" s0 ini1ie3e $itualul nup1ial, c%nd s0-4i 5$0neasc0 puii etc. n(eK# 7o$m0 semic0 ce sta6ile4te o conti uitate cu $e7e$entul s0u (a$0t%ndu-1, indic%ndu-i $ela1ia cu alte luc$u$i etc." n(eKicalitate# ope$a1ie de $ep$e3enta$e a uno$ $e7e$en1i p$in semne indeLicale n(ucIie# ope$a1ie de de$i+a$e a unui concept din 7apte sau %mp$e2u$0$i pa$ticula$e nnenBelt# lumea eLpe$ien1elo$ inte$ne ale unei specii nterteKtualitate# $e7e$en1i p$e3en1i %nt$-un teLt 4i ca$e 7ac alu3ie la $e7e$en1i din alte teLte )nCFIare -rogramatF# a6ilitatea unei specii de a %n+01a numai acele luc$u$i ca$e s%nt $ele+ante pent$u ne+oile sale +itale 8imbF# semio30 4i $ep$e3enta$e +e$6al0 Me(ii artefactuale# medii p$ecum c0$1ile, pictu$ile, sculptu$ile, sc$iso$ile etc. p$oduse de oameni %n scopul de a t$ansmite mesa2e Me(ii naturale# mi2loace natu$ale de comunica$e, p$ecum +ocea (+o$6i$ea", 7a1a (eLp$esiile" 4i co$pul ( esticula1ie, postu$0 etc." Me(iu# mi2loc te5nic sau 7i3ic p$in ca$e se t$ansmite un mesa2

Metonimie# utili3a$ea unei entit01i pent$u a t$imite la alta ca$e a$e le 0tu$0 cu ea Mimesis# p$oduce$e inten1ional0 de 7o$me %nt$-o manie$0 simulati+0# %nt$-o 7$a30, simula$e inten1ional0 (+olunta$0"
;?OSA> 19'

Mit# o$ice po+este sau na$a1ie ca$e u$m0$e4te s0 eLplice o$i inea a ce+a Mitologie# studiul mitu$ilo$ Mo(# manie$0 %n ca$e este codi7icat0 o 7o$m0 (+i3ual0, auditi+0 etc." Mo(el# 7o$m0 ca$e a 7ost ima inat0 sau eLte$io$i3at0 (p$in-t$-un mediu 7i3ic" pent$u a 1ine locul unui o6iect, e+eniment, sentiment etc. Mo(el artificial# model p$odus a$ti7icial, adic0 inten1ional, de c0t$e un om Mo(el internA 7o$m0 mental0, ima ine mental0 Mo(el -rimar# 7o$m0 simulati+0 (icon" Mo(el secun(ar# eLtensie a 7o$mei 7i3ice sau a semni7ica1iei unui simulac$u sau ale unei 7o$me indeLicale Mo(el terIiar# 7o$m0 in+entat0 sim6olic Mo(elare# a6ilitatea %nn0scut0 de a p$oduce 7o$me pent$u a $ep$e3enta o6iecte, e+enimente, sentimente, ac1iuni, situa1ii 4i idei pe$cepute ca a+%nd o semni7ica1ie, un scop sau o 7unc1ie util0 anume Mo(elare conotatiCF eKtensionalF# p$ocesul de eLtinde$e a semni7ica1iilo$ 7o$melo$ p$ima$e %n scopul de a cup$inde semni7ica1iile conotati+e Mo(elare eKtensionalF# eLtensia uno$ modele p$ima$e deopot$i+0 mo$7olo ic 4i conotati+ %n +ede$ea alto$ utili30$i $ep$e3enta1ionale 3araIie# ce+a spus sau sc$is, p$ecum o $elata$e, o po+esti$e, o po+este 3arator# cel ca$e spune na$a1ia 3umeA 7o$m0 ca$e identi7ic0 o 7iin10 uman0 sau, p$in eLtensie conotati+0, un animal, un o6iect (p$ecum un p$odus come$cial" sau un e+eniment (p$ecum un u$a an" 5nomasticF# studiul numelo$ 5nomato-ee# iconicitate +e$6al0 :-ic0-ic, bum etc."
19SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

5-oEiIie# ope$a1ie p$in ca$e se di7e$en1ia30 7o$mele p$int$-o sc5im6a$e minimal0 a semni7ican1ilo$ lo$ 5-oEiIie binarF# di7e$en10 minim0 %nt$e dou0 7o$me 5smoEF# p$oduc1ie spontan0 a unei 7o$me simulati+e ca $eac1ie la un stimul sau o ne+oie oa$eca$e Para(igmaticitateA p$op$ietate di7e$en1iatoa$e a 7o$melo$ Primitate XfirstnessN# cea dint%i st$ate ie de cunoa4te$e a unui o6iect p$in sim1u$i Princi-iul mo(elFrii# p$incipiu ca$e sus1ine c0 $ep$e3enta$ea este (e fa(o o ope$a1ie de modela$e Program motor# ci$cuit autonom capa6il s0 di$i2e3e mi4c0$ile coo$donate ale multo$ mu4c5i di7e$i1i %n +ede$ea %ndeplini$ii unei sa$cini 4eferent# o6iect, e+eniment, sentiment, idee etc. ca$e e $ep$e3entat p$int$-o 7o$m0 4egulator# esticula1ie ca$e $e lea30 +o$6i$ea unui inte$locuto$A de eL., mi4c0$ile m%inilo$ ca$e indic0 CirculaIi, )ncetiniIi etc. 4e-reEentare# ope$a1ie p$in ca$e se at$i6uie o 7o$m0 unui $e7e$ent oa$eca$e 4oman# na$a1ie 7ic1ional0 %n p$o30, de o lun ime ap$ecia6il0, a+%nd %n mod tipic o int$i 0 ca$e este des704u$at0 p$in ac1iunile, +o$6i$ea 4i $e7lec1iile pe$sona2elo$ Secun(itate Xsecon(nessN# a6ilitate de a t$imite la o6iecte p$in indica1ie sau $e7e$in10 +e$6al0 SemioticF# doct$ina semnelo$ SemioEF# capacitatea unei specii de a p$oduce 4i %n1ele e tipu$ile speci7ice de modele ca$e-i s%nt necesa$e pent$u p$eluc$a$ea 4i codi7ica$ea %n manie$0 p$op$ie a int$0$ii pe$ceptuale Semn# ce+a ca$e st0 %n locul a altce+a
;?OSA> 19.

Semn conCenIional# semn ca$e nu a$e nici o le 0tu$0 e+ident0 cu nici o ca$acte$istic0 pe$cepti6il0 a $e7e$entului s0u Semnal# semn ca$e, %n mod natu$al sau con+en1ional (a$ti7icial" declan4ea30 o $eac1ie din pa$tea unui $ecepto$

Semnificant# pa$te a unui semn ca$e 7ace t$imite$ea (7o$ma" Semnificat# pa$te a unui semn la ca$e se 7ace t$imite$ea ($e7e$entul" SemnificaIie# concept pa$ticula$ $elie7at de o 7o$m0 $ep$e-3enta1ional0 speci7ic0 SemnificaIie# $ela1ie ca$e se sta6ile4te %nt$e o 7o$m0 4i $e7e$entul ei Simbol# semn ca$e st0 a$6it$a$ sau con+en1ional %n locul $e7e$entului s0u Simbolicitate# ope$a1ia de $ep$e3enta$e a $e7e$en1ilo$ cu 7o$me sim6olice SimbolismA semni7ica1ie sim6olic0 %n ene$al Sim-tom# semn natu$al ca$e ale$tea30 un o$ anism de p$e3en1a uno$ st0$i modi7icate %n co$pul s0u SimulacruA 7o$m0 simulat0 Sincronicitate# se $e7e$0 la 7aptul c0 7o$mele s%nt const$uite %nt$-un punct dat %n timp 4i pent$u un scop sau o 7unc1ie pa$ticula$e Sin(rom# con7i u$a1ie de simptome cu un denotat 7iL Sintagmaticitate# p$op$ietate com6inato$ie a 7o$melo$ SintaKF# st$uctu$0 sinta matic0 %n lim60 Sistem (e mo(elare -rimar# a6ilitate instincti+0 de a modela p$op$iet01ile sensibile ale luc$u$ilo$ (adic0 p$op$iet01ile ca$e pot 7i simIite; Sistem (e mo(elare secun(ar# sistem ca$e 1ine cont de indica1ia sau eLtensia 7o$melo$ Sistem (e mo(elare terIiar# sistem de modela$e ca$e sus1ine modela$ea pute$nic a6st$act0 6a3at0 pe sim6olu$i Stil cognitiC# modalitatea pa$ticula$0 %n ca$e s%nt p$eluc$ate in7o$ma1ia 4i cuno4tin1ele
19( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

Stimul semic :(eclanGator;# indica1ie ca$e d0 posi6ilitate animalelo$ s0 $ecunoasc0 un $e7e$ent c$itic atunci c%nd %l %n-t%lnesc pent$u p$ima oa$0 StructurF# o$ice aspect $epeta6il sau p$edicti6il al modelelo$ Structuralism# a6o$da$e %n semiotic0 ce p$i+e4te semnele ca pe ni4te $e7leLe ale st$uctu$ilo$ intelectuale 4i emo1ionale %n psi5ismul uman Teoria sistemelor (e mo(elare# teo$ie ce a7i$m0 p$e3en1a uno$ sisteme de modela$e spec?o-speci7ice ca$e pe$mit unei specii s0 p$oduc0 7o$mele necesa$e ei pent$u a %n1ele e lumea %nt$-o manie$0 p$op$ie TerIitate :tbir(ness;# 7o$m0 a6st$act0 de cunoa4te$e TeKt# ce+a coa ulat pent$u a $ep$e3enta $e7e$en1i complec4i (neunita$i" Transmisie# eLpedie$ea 4i $ecepta$ea mesa2elo$ TrFsFturF (istinctiCF# element minimal ca$e alc0tuie4te o 7o$m0 4i ca$e, sin u$ sau %n com6ina1ie cu alte t$0s0tu$i distincti+e, se$+e4te la di7e$en1ie$ea semni7ica1iei sale de alte 7o$me +mBelt# domeniu pe ca$e o specie este capa6il0 s0-1 modele3e (lumea eLte$ioa$0 a eLpe$ien1ei la ca$e a$e acces o specie" "orbire# lim6a2 eLp$imat &oosemioticF# studiul semio3ei la animale &oosemioEF# semio30 la animale

A A8 5,4!> %
?ista de mai 2os cup$inde at%t luc$0$ile citate %n ca$tea de 7a10, c%t 4i, mai ene$al, unele luc$0$i ca$e constituie $e7e$in1ele 7undamentale pent$u nume$oase su6iecte t$atate. Ea poate 7i ast7el consultat0 4i ca o list0 de $ecomand0$i 6i6lio $a7ice ene$ale. A?STO9, <.*. (19(Fa", (19(F6", M>eli ionN, The %ncy0clo-e(ia of Philoso-hy, 7# 1-0-1-..

P M?an ua eN, The %ncyclo-e(ia of Pbiloso-hy, -A '8--'8(. P (19(Fc", MSi n and S,m6olN, The %ncyclo-e(ia ofPhi0 loso-hy, 7# -'F---1. A9)>ESO9, M. 4i ME>>E??, :. (1991", 5n Semiotic Mo0(elling, Be$lin, Mouton de ;$u,te$. A**E?BA&M, ). (1990", "oice, Al6an,, State &ni+e$sit, o7 9e= Co$D *$ess A>)>EC, >. (19((", The Territorial m-eratiCe, 9e= Co$D, At5eneum. A>;C?E, M. (1988", Ao(ily Communication, 9e= Co$D, Met5uen. A>;C?E, M. 4i /OOK, M. (19F(", ,aEe an( Mutual ,aEe, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. A>!STOTE? (19.2", Poetics, %n The .orks of!ristotle, +oi. 11, ed. <.). >oss, OL7o$d, /la$endon *$ess. SA>!STOTE? (19(.", Poetica, studiu int$oducti+, t$aduce$e 4i comenta$ii de ). M. *ippidi, Bucu$e4ti, Editu$a Academiei >.*.>.T A>MST>O9;, E. A. (19(.", Air( Dis-lay an( AehaCiour, 9e= Co$D, )o+e$.
198 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

A>MST>O9;, >.?. (19(.", MEo5n ?ocDeYs V)oct$ine o7 Si ns ]A A 9e= Metap5,sicsN, *ournal oftbe Jistory ofl(eas, 2(A '(9-'82. A>9HE!M, >. (19(9", "isual Thinking, Be$Dele,, &ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. ACE>, A.E. (19(8", The 5rigims of Pragmatism# Stu(ies in the Philoso-hy of Charles San(ers Peirce an( .illiam *ames, ?ond$a, Macmillan. BAE>, E. (1982", MT5e Medical S,mptomA *5,lo en, and Onto en,N, !merican *ournal of Semiotics, 1A 1F-'-. BA!;>!E, B. S., edito$ (199(", Picturing WnoBle(ge# Jisto0 rical an( Philoso-hical Prohlems Concerning the +se of !rt in Science, To$onto, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess. BA?, M. (198.", 3arratology# ntro(uction to the Theory of the 3arratiCe, To$onto, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess. BA??C, /. (19'9", MduYest-ce `uYun si ne 2T *ournal (e Psy0 chologie 3ormale et Pathologi'ue, 112A 1(1-1F-. BA>-Hl??E?, C. (19.-", M!ndeLical ELp$essionsN, Min(6D# '.9-'F9. P (19F0", !s-ects of 8anguage, !e$usalim, T5e Ma nes *$ess. BA>THES, >. (19.F", Mythologies, *a$is, Seuil. P (19(-", %lements (e semiologie, *a$is, Seuil. P (19(F", %lements of Semiology, 9e= Co$D, Hill and <an . P (19F2", MSemiolo ie et medecineN, %n >. Bastide, ed., 8es Sciences (e folie, 'F--(, *a$is, Mouton. BA><!SE, E. 4i *E>>C, E. (198'", Situations an( !ttitu(es, /am6$id e, Mass., M!T *$ess. BATESO9, ;. (19(8", !nimal Communication# Techni'ues ofStu(y an( 4esults of 4esearch, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. B A&)>!??A>), E. (1981", >or a Criti'ue of the Political %co0 nomy of the Sign, St ?ouis, Telos *$ess.
B!B?!O;>A:!E 199

BE/KE>, 9. 4i S/HO>S/H, E. (19F.", M;eld7etisc5ismusN, %n E. Sc5o$sc5 4i ;. Sc5midt, edito$i, %rgebnisse EurSeKual0 forschung, 2'8-2.(, Koln, <issensc5a7ts-@e$la . BEHA9, >.E. (192(", Pain# ts 5rigin, Con(uction, Perce-0 tion, an( Diagnostic Significance, 9e= Co$D, Appleton. BEM*O>A)2., )&9TO9, ). 4i S*A)C, :.H. (19F(", MT$eatment o7 a /5ild :oot :etis5istN, !merican *ournal of Psychothera-y, '0A '0'-'1(. BE9@E9!STE, E. (19F1", Problems in ,eneral 8inguistics, /o$al ;a6les, &ni+e$sit, o7 Miami *$ess. BE>;, H./. (19F(", M)oes t5e :la ella$ >ota$, Moto$ StepQN, CellMotility, 'A -F-.(. BE>;E>, E. (19F2", .ays ofSeeing, Ha$monds=o$t5, *en uin. BE>?!9, B. 4i KAC, *. (19(9", Aasic Color Terms, Be$Dele,, &ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. BE>9A)E??!, A., edito$ (199F", The Conce-t of nterteKtua0 lity Thirty 2ears 5n# 196701997< 9um0$ special "ersus 7717Y, Milano, Bompiani. Bl/KE>TO9, ). (1981", The 4oots of 8anguage, Ann A$6o$, Ka$oma *u6lis5e$s. P (1990", 8anguage an( S-ecies, /5ica o, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess. Bl?X, >. (19-0", Pars-ro toto, ?eip3i , ;eo$ T5ieme. Bi>)<H!STE??, >. (19F0", Winesics an( ConteKt# %ssays on Ao(y Motion Communication, Ha$monds=o$t5, *en uin. B?A/K, M. (19(2", Mo(els an( Meta-hors, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess. B?OOM:!E?), ?. (19''", 8anguage, 9e= Co$D, Hoit. P (19'9", M?in uistic Aspects o7 ScienceN, nternational %ncyclo-e(ia of +nifie( Science, 1A 21.-2F8. BO99E>, E.T. (1980", The %Colution ofCulture in!nimals, *$inceton, *$inceton &ni+e$sit, *$ess. BO>9ET, E. (1892", %arly ,reek Philoso-hy, ?ond$a, Macmillan.

200

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

BO&!SSA/, *. (198.", Cir cur an( Culture# ! Semiotic !--roach, ?ond$a, &ni+e$sit, *$ess o7 Ame$ica. BO&!SSA/, *. et al, edito$i (198(", conicity# %ssays on the 3ature of Culture, Tii6in en, Stau77en6e$ . BOCSSO9-BA>)!ES, B. )E 4i @!HMA9, M. M. (1991", MAdaptation to ?an ua eA E+idence 7$om Ba66lin and :i$st <o$ds in :ou$ ?an ua esN, 8anguage (FA 29F-'19. B>ATE9, S. (1988", M)ialo ic MindA T5e !n7ant and t5e Adult in *$otocon+e$sationN, %n M.E. /a$+allo, ed., 3ature, Cognition, an( System , Ed. E. /a$+al5o, 18F-20., )o$d$ec5t, Klu=e$. B>EME>, E. 4i >OO)E9B&>;, H., edito$i (1991",.B1 Cultural Jistory of,esture, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess. B>O)SKC, E. (1989", M!saia5 Be$lin at Ei 5t,N, 3eB 2ork 4eCieB of Aooks '(A ----.. B>O9O<SK!, E. (19(F", MHuman and Animal ?an ua eN, in To Jonor 4oman *akobson, 'F--'9-, Ha a, Mouton. B>OSSES, /H. )E (1F(0", 8e culte (es (ieuK fetiches, *a$is. B>O<9, >. (19.8", .or(s an( Things, ;lencoe, 111., :$ee *$ess. B>O<9, >. <. (19F0", Psycholinguistics, 9e= Co$D, :$ee *$ess. BOH?E>, K. (1908 S19.1T", MOn T5ou 5t /onnection, in O$ ani3ation and *at5olo , o7 T5ou 5tN, ed. ). >apapo$t, 81-92, 9e= Co$D, /olum6ia &ni+e$sit, *$ess. P (19'-", S-rachtheorie# Die Darstellungsfunktion (er S-rache, Eena, :isc5e$. B&??O<A, M., ed. (19F9", Aefore S-eech# The Aeginning of nter-ersonal Communicaton, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. B&>KHA>)T, ). et al< (19(F", Signals in the !nimal .orl(, 9e= Co$D, Mc;$a=-Hill. B&>S!??-HA??, ;.?. (19('", MSome >ema$Ds on )eiLisN, Cana(ian *ournal of 8ingustics, 8A 82-9(.
B!B?!O;>A:!E

201 B&T?E>, /. (19F0", M/5emical /ommunication in !nsectsA Be5a+io$al and Ecolo ical AspectsN, Communication by Chemical Signals, 1A 'F-F8. B&CSSE9S, E. (19-'", 8es 8angages et le (iscours, B$uLelles, O77ice de *u6licite. /A>9A*, >. (19-2", ntro(uction to Semantics, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. P (19.( S19-FT", Meaning an( 3ecessity# ! Stu(y in Semantics an( Mo(al 8ogic, /5ica o, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess. /A>*E9TE>, /.>. (19(9", MApp$oac5es to Studies o7 t5e 9atu$alistic /ommunicati+e Be5a+io$ in 9on5uman *$imatesN, %n T.A. Se6eoD et al, edito$i, !--roaches to !nimal Communication, -0-F0, Ha a, Mouton. /ASS!>E>, E. (19--", !n %ssay on Man# !n ntro(uction to a Philoso-hy of Juman Culture, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. P (19-(", 8anguage an( Myth, 9e= Co$D, )o+e$. P (19.F", The Philoso-hy of Symbolic >orms, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. /E?O9, E. 4i MA>/&S, S. (19F'", M?e )ia nostic comme lan a e (!"N, Cahiers (e 8inguisti'ue, 10A 1('-1F'. /HA)<!/K, E. 4i MA99, <.9. (19.0", The Me(ieCal .orks of Ji--ocrates, OL7o$d, BlacD=ell. /HAMBE>?A!9, E. 9. 4i O;!?@!E, /. (19F-", Sym-toms an( Signs in Clinical Me(icine, B$istol, <$i 5t. /HAO, C.>. (19(2", MModels in ?in uistics and Models in ;ene$alN, %n E. 9a el, *. Suppe$s 4i A. Ta$sDi, edito$i, 8ogic, Metho(ology, an( the Philoso-hy of Science, ..8-.((, Stan7o$d, Stan7o$d &ni+e$sit, *$ess. P (19(8", 8anguage an( Symbolic Systems, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. /HE>ASK!9, E. 4i >l9;S)O>:, <. (19F'", Pre(ictiCe Me(icine# ! Stu(y in Strategy, Mountain+ie=, /a., *aci7ic *$ess.

202

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

/HE>>C, /. (19((", 5n Juman Communication, /am-6$id e, Mass., M!T *$ess. /HE><!TX, >. 4i HlK!9S, E. (198(", Communication an( WnoBle(ge# !n nCestigation in 4hetorical %-istemo0logy, /olum6ia, S/, &ni+e$sit, o7 Sout5 /a$olina *$ess. /HOMSKC, 9. (19.F", Syntactic Structures, Ha a, Mouton. P (19F(", MOn t5e 9atu$e o7 ?an ua eN, %n 5rigins an( %Colution of 8anguage an( S-eech, ed. H.B. SteDlis, S.>. Ha$na$d 4i E. ?ancaste$, -(-.F, 9e= Co$D, 9e= Co$D Academ, o7 Sciences. P (1980", 4ules an( 4e-resentations, 9e= Co$D, /olum6ia &ni+e$sit, *$ess. P (198(", WnoBle(ge of 8anguage# ts 3ature, 5rigin, an( +se, 9e= Co$D, *$ae e$. /?A>KE, ).S. (198F", Prin(-les of Semiotic, ?ond$a, >out-led e and Ke an. /O?BC, K.M. 4i ;&!>E, M.T. (1981", MSi ns and S,mp-tomsN, The Sciences, 21A 21 -2'. /O*E?A9), E.E., ed. (198-", 3eB Directions in 8inguistics an( Semiotics, Houston, >ice &ni+e$sit, *$ess. /OSE>!&, E. (19(F", M?YA$6it$ai$e du si neA 3u$ Sp0t- esc5ic5te eines a$istotelisc5en Be $i77esN, !rchiCfiir (as Stu(ium (er 3eueren S-rachen un( 8iteraturen, 20-A 81-112. /o&9T, E.<. (19(9", MAnimal /ommunication in Man-ScienceN, %n T.A. Se6eoD et< al<, edito$i, !--roaches to !nimal Communication, F1-1'0, Ha a, Mouton. />OOKSHA9K, :.;. (192.", MT5e !mpo$tance o7 a T5eo$, o7 Si ns and a /$iti`ue o7 ?an ua e in t5e Stud, o7 Me-dicineN, %n /.K. O den and ?A. >ic5a$ds, edito$i, The Meaning of Meaning, Supplement !!, ?ond$a, Ke an *aul. />CSTA?, ). (198F", The Cambri(ge %ncyclo-e(ia of 8anguage, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess.
B!B?!O;>A:!E 20'

/&??E>, E. (198'", 4olan( Aarthes, 9e= Co$D, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. )A9ES!, M. (2000", Semiotics in 8anguage %(ucation, Be$lin, Mouton de ;$u,te$. P %ncyclo-e(ic Dictionary of Semiotics, Me(ia, an( Com0 munications, To$onto, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess. )A9ES!, M. 4i *E>>O9, *. (1999", !nalyEing Cultures, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. )A9TE A?!;H!E>! (19.F S1'0.T", De Culgari elo'uentiae, ed. A. Ma$i o, :lo$en1a, ?e Monnie$. XDes-re arta cu0 C)ntului )n limba CulgarF, t$ad. de *. /$e1ia, in 5-ere minore (19F1", Bucu$e4ti, E.?.&.T )A><!9, /. (18.9", T5e O$i in o7 Species, 9e= Co$D, /ollie$. P (18F1", The Descent ofMan, 9e= Co$D, Mode$n ?i6$a$,. P (18F2", The %K-ression of the %motions in Man an(!ni0 mals, ?ond$a, Eo5n Mu$$a,. )E ?A/C, *.H. 4i )E ?A/C, E.A. (19-1", Philo(emeus on Metho(s of nference, *5iladelp5ia, Ame$ican *5iloloical Association. )E ?A;&9A, ;.A. (192F", S-eech# ts >unction an( DeCe0 lo-ment, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. )EA/O9, T.<. (199F", The SymbolicS-ecies# The Co0%Co0 lution of 8anguage an( the Arain, 9e= Co$D, 9o$ton. )EE?C,E.9. (1980", The Signifying !nimal# The ,rammar of 8anguage an( %K-erience, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. P (1982", ntro(ucing Semiotics, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. P (198.", MSemiotic and t5e ?i6e$al A$tsN, The 3eB Scholasti(sm, $39 #3"/3##! P (1990", Aasics of Semiotics, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. S(199F" AaEele semioticii, t$ad. Ma$iana 9e1, Bucu$e4ti, Editu$ile AllT
20SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

)E99ETT, )./. (1991", Cons(ousness %K-laine(, Boston, ?ittle, B$o=n. )ES/A>TES, >. (1('F", %ssais-hiloso-hi'ues, ?e,den, ?Yim-

p$ime$ie de !an Mai$e. )O&;?AS, M. (1992", 5bMeFs an( 5bMections, To$onto, To$onto Semiotic /i$cle. )&BO!S, *. (1988", 8S!cte -hotogra-hi'ue, B$uLelles, ?a6o$. )&99!9;, <.@. (1991", Cbanging mages ofPictorialS-ace# ! Jistory ofQ"isual llusion in Painting, S,$acuse, S,$acuse &ni+e$sit, *$ess. E//?ES, E./. (19F9", The Jiiman Mystery, 9e= Co$D, Sp$in e$. P (1992", The Juman Psyche, ?ond$a, >outled e. Eco, &. (19F2a", %infuhrung in (ie Semiotik, Miinc5en, :inD. P (19F26", M!nt$oduction to a Semiotics o7 !conic Si nsN, "S# Zua(erni (i Stu(iSemiotici, @# 1-1.. P (19F(", ! Theory of Semiotics, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. P (19FF", MT5e !n7luence o7 >oman EaDo6son on t5e )e+elopment o7 SemioticsN, %n ). A$mst$on 4i /.H. +an Sc5oone7eld, edito$i, 4oman *akobson# %choes ofJis Scolarshi-, '9-.8, ?isse, T5e *ete$ de >idde$ *$ess. P (1980", MT5e Si n >e+isitedN, Philoso-hy an( Social Cri0 ticism,[# 2(1-29F. P (198-", Semiotics an( the Philoso-hy of 8anguage, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. Eco, &. 4i SEBEOK, T.A., edito$i (198'", The Sign ofThree, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. E:>O9, ). (19F2 S19F1T", ,esture, 4ace, an( Culture, Ha a, Mouton. EKMA9, *. (198.", Telling 8ies, 9e= Co$D, 9o$ton.
B!B?!O;>A:!E 20.

EKMA9, *. 4i :>!ESE9, <.@. (19(9", MT5e >epe$toi$e o7 9on+e$6al Be5a+io$A /ate o$ies, O$i ins, &sa e, and /odin N, Semiotica, 1A -9-98. E?STE!9, A.S. et al< (19F8", Me(ical Problem SolCing# !n !nalysis of Clinical 4easoning, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. EME>SO9, A.E. (19'8", MTe$mite 9ests - A Stud, o7 t5e *5,lo en, o7 Be5a+io$N, %cological Monogra-hs, 8A 2-F-28-. E9;E9, T. (1982", The Perce-tion of 5(ours, 9e= Co$D, Academic. E9;?E>, >. (19(2", MT5eo$ie et c$iti`ue dYun p$incipe saussu$ienA lYa$6it$ai$e du si neN, Cahiers >er(inan( (e Saussure, 19A .-((. E99!O9, E.>. 4i Tl9BE>;E9, 9. (19(F", Tracks, OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. E>/KE9B>E/HT, &. (19F(", Das ,eheimnis (es >etischis0 mus# ,run(motiCe (er MarKismus %rkenntniskritik, :$anD7u$t am Main, Eu$op0isc5e @e$la sanstalt. :AB>E;A, H. (19F-", Disease an( Social AehaCior# !n nter(isci-linary Pers-ectiCe, /am6$id e, Mass., M!T *$ess. :EHE>, M., 9A))A:, >. 4i TAX!, 9., edito$i (1989", >rag0 ments for a Jistory of the Juman Ao(y, 9e= Co$D, Xone. :l??MO>E, /.E. (19F2", MA ;$amma$ian ?ooDs at SociolinuisticsN, ,eorgetoBn +niCersity Monogra-hs Series in 8anguage an( 8inguistics, 2.A 2F'-28F. - (19F'", MMa, <e /ome !nQN, Semiotica, 9A 9F-11(. P (199F", 8ectures on DeiKis, Stan7o$d, /S?! *u6lications. :lS/H, M.H. (19F8", M*ei$ceYs ;ene$al T5eo$, o7 Si nsN, %n Sight, Soun(, an(Sense, ed. T.A. Se6eoD, '2-F0, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
20( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

- (1980", M:o$e=o$dN, %n T.A. Se6eoD 4i E. &miDe$-Se6eoD, edito$i, 2ou WnoB My Metbo(, F-1', Bloomin ton, ;asli 5t *u6lications. :iSKE, E./. (1982", ntro(uction to Communication Stu(ies, ?ond$a, Met5uen. :oL, E.E. (19F.", MOn Bina$, /ate o$ies and *$ima$, S,m6olsA Some >otinese *e$specti+esN, %n >. <illis, ed., The nter-retation of Symbolism, 99-1'2, 9e= Co$D, Eo5n <ile, and Sons.

:>EE)MA9, A.M., KA*?A9, H.!. 4i SA)O/K, B.E. (19F2", Mo(ern Syno-sis of Com-rehensiCe TeKtbook of Psychiatry, Baltimo$e, <illiam and <ilDins. :>E;E, ;. (1982", MO6e$ Sinn und Bedeutun N, &eitschrift fur Philologie un(-hilologische Writik, 100A 2.-.0. :>E!, H. (19--", MS,stemes dedeicti`uesN,#-cta 8inguistica Jafniensia, -A111-129. P (19.0", MXe$o, +ide et inte$mittentN, &eitschrift fiir Phonologie,!# 1(1-191. :>E9/H, A.*. 4i KE99E)C, *.E., edito$i (198.", 3iels Aohr# ! Centenary "olume, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. :>E&), S. (192F", M:etis5ismN, %n E. St$ac5e,, ed., The Stan(ar( %(ition ofthe Com-lete Psychological .orks, 21A 1-9-1.F. :>!E)MA99, H. (19..", MT5e Hone,-;uidesN, +<S< 3ational Museum Aulletin, 208, <as5in ton, )./., Smit5sonian. :>!S/H, K. @O9 (19(F", The Dance 8anguage an( 5rien0 tation of Aees, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. :>!S/H, K. @O9 4i :>!S/H, O. @O9 (19F-", !nimal !rchi0 tecture, 9e= Co$D, Ha$cou$t. :>&T!;E>, A. (1989", Signs an( Symbols, 9e= Co$D, @an 9ost$and. :&>9HAM, A. (1988", M<$ite and <$on A T5e @alidit, o7 ;$ap5olo ical Anal,sisN, Ske-tical n'uirer, 1'A(--(9.
B!B?!O;>A:!E 20F

;A?E, >.M. (19(F", M!ndeLical Si ns, E ocent$ic *a$ticula$s, and ToDen->e7leLi+e <o$dsN, The %ncyclo-e(ia ofPhi0 loso-hy,!# 1.1-1... ;A>)!9E>, A.H. (19'2", The Theory of S-eech an( 8anguage, OL7o$d, /la$endon *$ess. ;A>)9E>, B.T. 4i ;A>)9E>, >.A. (19F.", ME+idence 7o$ Sentence /onstituents in t5e Ea$l, &tte$ances o7 /5ild and /5impan3eeN, *ournal of %K-erimental Psychology, 10-A 2---2(2. ;A>)9E>, M. (19(8", 8ogic Machines, Diagrams an( Aoolean !lgebra, 9e= Co$D, )o+e$. ;A>)9E>, >.A. 4i ;A>)9E>, B.T. (19(9", MTeac5in Si n ?an ua e to /5impan3ees, Science, 1(.A ((--(F2. ;A>9!E>, *. (189(", >etichistes# -erCertis et inCertis seKuels, *a$is. ;A>@E>, 9. (198(", M>e+ie=o7 S5api$o 198'N, Transactions ofthe Charles S< Peirce So(ety, 22A (8-F-. ;EBHA>), *.H. (19(9", M:etis5ism and Sadomasoc5ismN, Science an( Psychoanalysis, 1.A F1-80. ;E9ETTE, ;. (1988", 3arratiCe Discourse 4eCisite(, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess. ;E>AS, 9. (19F1", MEssence and Appea$anceA Aspects o7 :etis5ism in Ma$LYs Ca-italQ, 3eB 8eft 4eCieB, (.A (9-8.. ;ESS!9;E>, E. 4i >AH)E9, <. @O9, edito$i (1988", Theorien Com +rs-rung (erS-rache, Be$lin, Mouton de ;$u,te$. ;l9XB&>;, /. (198'", MMo$elli, :$eud and S5e$locD HolmesN, %n &. Eco and T.A. Se6eoD, edito$i, The Sign of Three, 81-118, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. ;l**E>, H. (19('", Aausteine Eur S-rachinhaltforschung# 3euere S-rachbetrachtung im !ustausch mit ,eistes0 un( 3aturBissenschaft, )iisseldo$7, *0da o isc5e$ @e$la Sc5=ann. ;O)E?, >. (19.'", M?a `uestion des si nes 3e$oN, Cahiers >er(inan( (e Saussure, 11A '1--1.
208 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

;O::MA9, E. (19.9", The Presentation of Seif in %Cery(ay 8ife, 9e= Co$D, Anc5o$. P (19('", Stigma# 3otes on the Management of S-oile( (entity, En le=ood /li77s, 9.E., *$entice-Hall. ;OMB>!/H, E.H. (19.1", MMeditations on a Ho66, Ho$se o$ t5e >oots o7 A$tistic :o$mN, %n ?.?. <5,te, ed., !s-ects of >orm, 209-228, Bloomin ton, !ndiana &ni-

+e$sit, *$ess. ;OO)E, E. (1992", M:oodN, %n >olklore, Cultural Perfor0 mances, an( Po-ular %ntertainments, ed. >. Baumann, 2''-2-., OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. ;OO)CE. (1982", Cooking, Cuisine an( Class, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. ;O&?), S.E. 4i @>BA, E.S. (1982", MELaptationA A Missin Te$m in t5e Science o7 :o$mN, Paleobiology, 8A--1.. ;>EE9BE>;, E.H. (198F", 8anguage in the !mericas, Stan7o$dA Stan7o$d &ni+e$sit, *$ess. ;>EE9B!E, B. (1981", S-aces# Dimensions of the Juman 8an(sca-e, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. ;>E!MAS, A.E. (198F", 5n Meaning# Selecte( %ssays in Semiotic Theory, t$ad. *. *e$$on 4i :. /ollins, Minneapolis, &ni+e$sit, o7 Minnesota *$ess. ;>E!MAS, A.-E. 4i /O&E>TES, E. (19F9", Semiotics an( 8anguage, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. ;&TH>!E, >. )A?E (19F(", Ao(y Jot S-ots# The !natomy of Juman Social 5rgans an( AehaCior, 9e= Co$D, @an 9ost$and >ein5old. HAAS, <. (19.F", MXe$o in ?in uistic )esc$iptionN, Stu(ies in 8inguistic !nalysis, +olum special al *5ilolo ical Societ, o7 ?ondon, '.-.', OL7o$d, BlacD=ell. HA)AMA>), E. (19-.", !n %ssay on the Psychology ofln0 Cention in the Mathematical >iel(, *$inceton, *$inceton &ni+e$sit, *$ess.
B!B?!O;>A:!E 209

HA?)A9E, E.B.S. (19..", MAnimal /ommunication and t5e O$i in o7 Human ?an ua eN, Science Progress, -'A '8.--01. HA??, E.T. (19((", The Ji((en Dimension, 9e= Co$D, )ou6leda,. P (19F'", The Silent 8anguage, 9e= Co$D, )ou6leda,. HA??, K.>.?. 4i )E@O>E, !. (19(.", MBa6oon Social Be5a+io$N, %n !. )e+o$e, ed., Primate AehaCior, .' -110, 9e= Co$D, Hoit, >eine5a$t and <inston. HA??!)AC, M.A.K. (19F.", 8earningJoB to Mean# %K-lo0ration in the DeCelo-ment of 8anguage, ?ond$a, A$nold. P ntro(uction to >uncIional ,rammar, ?ond$a, A$nold. HA>A<AC, ). (1989", Primate "isions# ,en(er, 4ace an( nature in the .orl( of Mo(ern Science, ?ondon, >outled e. HA>)<!/K, /.S., ed. (19FF", Semiotic an( Significs# The Corres-on(ence betBeen Charles S< Peirce an( "ictoria 8a(y .elby, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. HA>9A), S.>., STEK?!S, H.B. 4i ?A9/ASTE>, E., edito$i (19F(", 5rigins an( %Colution of 8anguage an( S-eech, 9e= Co$D, 9e= Co$D Academ, o7 Sciences. HA>>E, >. (1981", ,reat Scientific %K-eriments, OL7o$d, *5aidon *$ess. HA>>!SO9, *.A. (198'", AehaCing AraEilian# ! Com-arison of AraEilian an( 3orth !merican Social AehaCior, >o=le,, Mass., 9e=6u$, House. HA<KES, T. (19FF", Structuralism an( Semiotics, Be$Dele,, &ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. HEA>9E, @. (198(", !(amSs Task# Calling !nimals by 3ame, 9e= Co$D, Knop7. HE)!;E>, H. (19(F", M@e$ste5ens- und @e$st0ndi un smo lic5Deiten 3=isc5en Mensc5 und Tie$N, SchBeiEe0 rische &eitschrift fur Psychologie un( ihre !nBen(ungen,

2(A2'--2...

210

SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

P (19(8", The Psychology an( AehaCiour of!nimals in &oos an( Circuses, 9e= Co$D, )o+e$. HE!)E?, <.A. (19-1", Ji--ocratic Me(icine# ts S-irit

an( Metho(, 9e= Co$D, /olum6ia &ni+e$sit, *$ess. HE!SE9BE>;, <. (19-9", Tbe Physical Princi-les of the Zuantum Theory, 9e= Co$D, )o+e$. HE>SKO@!TS, M. (19-8", Man an( Jis .orks, 9e= Co$D, Al7$ed A. Knop7. HESSE, M. (19(F", MModels and Analo , in ScienceN, The %ncyclo-e(ia of Philoso-hy, .A '.--'.9. HE<ES, ;.<. (19F'", M*$imate /ommunication and t5e ;estu$al O$i in o7 ?an ua eN, Current !nthro-ology, 1-A.-2-. P (19F-". 8anguage 5rigins# ! Aibliogra-hy, Ha aA Mouton. Hl9TO9, H.E. (19F'", M9atu$al )eceptionN, %n >.?. ;$e o$, and E.H. ;om6$ic5, edito$i, llusion in 3ature an(!rt, 9F-1.9, ?ond$a, )ucD=o$t5. Hl9TO9, ?., 9O/HO?S, E. 4i OHA?A, E.E., edito$i (199-", Soun( Symholism, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. HEE?MS?E@, ?. (19('", Prolegomena to a Theory of 8anguage, Madison, &ni+e$sit, o7 <isconsin *$ess. HOBBES, T. (1(.(", %lements of Philoso-hy, ?ond$a, Moles=o$t5. HO/KETT, /.:. (19(0", MT5e O$i in o7 Speec5N, Scientific !merican, 20'A 88-9(. HO::MECE>, E. (199(", Signs of Meaning in the +niCerse, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. HO??A9)E>, A. (19F8", Seeing through Clothes, Ha$monds=o$t5, *en uin. HO??A9)E>, E. (19.9", MT5e Met$ical Em6lemN, Wenyon 4eCieB, 21A 2F9-29(. H&)SO9, ?. (19F2", The Cult of >act, 9e= Co$D, Ha$pe$ h >o=.
B!B?!O;>A:!E 211

H&MBO?)T, <. @O9 (18'( S1988T", 5n 8anguage# The Di0Cersity ofJuman 8anguage0 Structure an( ts nfluence on the Mental DeCelo-ment of Mankin(, t$ad. *. Heat5, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. H&M*H>!ES, <./. (19(8", !nomalies an( Scientific Theories, San :$ancisco, :$eeman. H&SSE>?, E. (19F0 S1890T", Philoso-hie (er !rithmetik, ed. ?. Ele,, Ha a, 9i25o77. H&O?EC, E. (19((", MA )iscussion o7 >ituali3ation o7 Be5a+iou$ in Animals and menN, Philoso-hical Transactions of the 4oyal Society of 8on(on, 2.1A 2-F-.2(. HCMES, ). (19F1", 5n CommunicatiCe Com-etence, *5iladelp5ia, &ni+e$sit, o7 *enns,l+ania *$ess. !9;>AM, ). (19F8", MT,polo , and &ni+e$sals o7 *e$sonal *$onounsN,%nE.H. ;$een6e$ , ed., +niCersals ofJuman 8anguage, 21'-2-F, Stan7o$d, Stan7o$d &ni+e$sit, *$ess. !9HE?)E>, B. 4i *lA;ET, E. (19.8", The ,roBth of 8ogicul Thinking from Chil(hoo( through !(olescence, 9e= Co$D, Basic. EA/KE9)O>::, >. (199-", Patterns in the Min(# 8anguage an( Juman 3ature, 9e= Co$D, Basic BooDs. EA/OB, :. (19F-", The 8ogic of 8iCing Systems# ! Jistory of Jere(ity, ?ond$a, Allen ?ane. P (1982", The Possible an( the !ctual, Seattle, &ni+e$sit, o7 <as5in ton *$ess. EAKOBSO9, >. (19(0", M?in uistics and *oeticsN, %n Style in 8anguage, ed. T.A. Se6eoD, '.0-'FF, 9e= Co$D, Eo5n <ile, h Sons. P (19(' S19.FT", %ssais (e linguisti'ue generale, *a$is, Editions de Minuit. P (19(.", Mduest 7o$ t5e Essence o7 ?an ua eN, Diogenes, .1A21-'F.

P (19((", MSi ne 3e$oN, %n E. Hamp et ai, edito$i, 4eu(ings in 8inguistics , 109-11., /5ica o, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess.
212 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

P (19F0", M?an ua e in >elation to Ot5e$ /ommunication S,stemsN, %n /. Oli+etti, ed., 8inguaggi nella societF e nella tecnica, 'P1(, Milano, Edi3ioni di /omunitK. P (19F1", Selecte( .ritings # .or( an( 8anguage, Ha a, Mouton. P (19F-", Main Tren(s in the Science of 8anguage, 9e= Co$D, Ha$pe$ and >o=. P (1980", The >rameBork of 8anguage, Ann A$6o$, Mic5i an Studies in t5e Humanities. EA>@E??A, >.H. 4i K?E!9, <., edito$i (1982", S-eech, Place an( !ction# Stu(ies in Deictican( 4elate( To-ics, 9e= Co$D, Eo5n <ile, and Sons. EAST>O<, E. (19'0", MEosep5 Eist$o=N, ed. de /. Mu$c5ison, ! Jistory ofPsychology in !utobiogra-hy, 1A1'.-1(2. EAC9ES, E. (19F(", The 5rigin of Consciousness in the Areak0(oBn of the Aicameral Min(, To$onto, &ni+e$sit, o7 To$onto *$ess. EE>9E, 9.K. (198.", MT5e ;ene$ati+e ;$amma$ o7 t5e !m-mune S,stemN, Science, 229A 10.F-10.9. EES*E>SE9, O. (19(-", 8anguage, ts3ature, DeCelo-ment, an( 5rigin, 9e= Co$D, 9o$ton. EHA??C, S. (198F", The Co(es of !(Certising# >etishism an( The Political %conomy of Meaning in the Consumer Society, 9e= Co$D, St Ma$tinYs *$ess. EOH9SO9, S. (19F9", 3onCerbal Communication in the Teaching of>oreign 8angitages, dise$ta1ie docto$al0, !ndiana &ni+e$sit,. EOH9SO9-?A!>), *.9. (198'", MentalMo(els, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. KAH9, T./. (19(9", MS,m6ols and ManYs 9atu$eN, nternational *ournal of Symbolology, 1A .-(. KA9T, !. (1F90", Criti'ue ofMu(gment, 9e= Co$D, Ha7ne$ *$ess. KA9TO>, E.>. (19'(", !n 5bMectiCe Psychology of ,rammar, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
B!B?!O;>A:!E

21' KE/SKEMET!, *. (19.2", Meaning, Communication, an( "alue, /5ica o, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess. KE9)O9, A. (1991", MSome /onside$ations 7o$ A T5eo$, o7 ?an ua e O$i insN, Man, 2(A 199-221. KE@?ES, ).E. (198.", n the 3ame of%ugenics# ,enetics an( the +ses ofJuman Jere(ity, 9e= Co$D, Knop7. Kl9SEC, A./., *OME>OC, <.B., /E. MA>SHA?? 4i
;EBHA>),

*.H. (19.'", SeKual AehaCior in the Juman >emale, *5iladelp5ia, Saunde$s. Kl9X?E, ). (1982", >ashion an( >etishism# ! Social Jistory of the Corset, Tight08acing an( 5ther >orms of Ao(y0Scul-0 ture in the .est, Toto=a, 9E, >o=man and ?ittle7ield. K?E!9*A&?, >. (19F2 S1888T", S-rache ohne .orte# (ee einer allgemeinen .issenschaft (er S-rache, Ha a, Mouton. K?O:T, <. (19.9", M@e$suc5 eine$ Anal,se de$ T$op5o6iotisc5en Be3ie5un en +on Ameisen 3u Ap5idenN, Aio0 logisches &entralblatt, F8A 8('-8F0. KO/H, <. (198(", Philoso-hie (er Philologie un( Semiotik, Boc5um, B$ocDme,e$. KO/H, <.A., edito$ (1989", ,eneses of 8anguage, Boc5um, B$ocDme,e$. KOH?E>, <. (192.", The Mentality of!-es, ?ond$a, >outled e and Ke an *aul. KO99E>, M. (198F", MOn Human 9atu$eA ?o+e amon t5e >o6otsN, The Sciences, 2FA 1--2'. P (1991", MHuman 9atu$e and /ultu$eA Biolo , and t5e >esidue o7 &ni`uenessN, %n The Aoun(aries ofJuma0 nitiy, edito$iA E.E. S5eenan 4i M. Sosna, 10'-12-, Be$Dele,, &ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. KOSS?C9, S.M. (198'", ,hosts in the Min(Ss Maschine# Creating an( +sing mages in the Arain, 9e= Co$D, <. 9o$ton. K>A::T -EB!9;, >. @O9 (188(", Psycho-athia seKualis,

Stutt a$t.
21SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

K>AM*E9, M. (1981", M*5,tosemioticsN, Semiotica, '(A 18F-209. P (1991", Chil(renSs DraBing# conic Co(ing ofthe %nCi0 ronment, 9e= Co$D, *le$$um. K&H9, /.;., ed. (1821-18''", Clau(ii ,aleni o-era omnia, ?eip3i , /no6loc5. K&H9, T.S. (19F0", The Structures of Scientific 4eColutions, /5ica o, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess. ?ABO@, <. 4i :A9SHE?, ). (19FF", Thera-eutic Discourse# Psychotera-y as ConCersation, 9e= Co$D, Academic. ?A!TMA9, E.T. (198'", MT5e E+olution o7 t5e Hominid &ppe$ >espi$ato$, S,stem and !mplications 7o$ t5e O$i- ins o7 Speec5N, %n ,lossogenetics# The 5rigin an( %Colution af 8anguage, ed. E. de ;$olie$, ('-90, &t$ec5t, Ha$=ood. P (1990", MT$acin t5e O$i ins o7 Human Speec5, %n !n0 thro-ology# Contem-orary Pers-ectiCes, ed. *. <5itten and ).E.K. Hunte$, 12--1'0, ;len+ie=, 111., Scott, :o$esman and /o. ?AMBE>T, E.H. (1F(-", Semiotik o(er 8ehre Con (er AeEeich0 nung (er ,e(anken un( Dinge, ?eip3i , Eo5ann <endle$. ?A9) A>, H. (19((", 8anguage an( Culture, OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. ?A9)SBE>;, M.E., edito$ (1988", The ,enesis of 8anguage# ! Different *u(gment of %Ci(ence, Be$lin, Mouton. ?A9;E>, S. (19-8", Philoso-hy in a 3eB Wey, /am6$id e, Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. P (19.F", Problems of!rt, 9e= Co$D, Sc$i6ne$Ys. ?A>KE>, M., edito$ (19(8", Aibliogra-hie Eur Symbolik, konogra-hie un( Mythologie, Baden-Baden, Heit3. ?ATHAM, >.;., ed. (18-8", The .orks ofThomas Sy(en0 ham, M<D<, ?ondon, S,den5am Societ,. ?A&SBE>;, H. (19(0", Jan(buch (er 8iterarischen Theorik, Miinc5en, MaL Hue6e$.
B!B?!O;>A:!E 21.

?A<!/K-;OO)A??, E. (19(8", MT5e Be5a+iou$ o7 :$ee-?i-+in /5impan3ees in t5e ;om6e St$eam >ese$+eN, !nimal AehaCiour Monogra-hs, 1A *a$t '. ?A<>E9/E, /. (1982", M!llnesses andT5ei$Meanin sN, Times 8iterary Su--lement, 1 oct., 1-8. ?EA/H, E. (19F(", Culture an( Communication, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. ?EE/H, ;. (1981", Semantics# The Stu(y of Meaning, Ha$-monds=o$t5, *en uin. ?E!T/H,T.M. (198(", .hat Stories !re# 3arratiCe Theory an( nter-retation, &ni+e$sit, *a$D, *enns,l+ania State &ni+e$sit, *$ess. ?EKOM/E@, E.K. (19FF", M:oundations o7 ;ene$al Se-mioticsN, %n ).*. ?ucid, ed., SoCiet Semiotics, '9---, Baltimo$e, Eo5ns HopDins &ni+e$sit, *$ess. ?E99EBE>;, E. (19(F", The Aiological >oun(ations of 8anguage, 9e= Co$D, Eo5n <ile,. ?E@E?T, <.E.M. (1989", S-eaking# >rom ntention to !r0ticulation, /am6$id e, Mass., M!T *$ess. ?E@!-ST>A&SS, /. (19.8", !nthro-ologie structurale, *a$is, ?i6$ai$ie *ion. P (19(2", 8e Totemisme auMour(Shui, *a$is, *$esses &ni+e$sitai$es de :$ance. P (19(-", The 4aB an( the Cooke(, ?ond$a, /ape. ?E<!S, /.!. (19-(", !n !nalysis of WnoBle(ge an( "alua0 tion, ?aSalle, 111., Open /ou$t. ?ECHA&SE9, *. (19(F", MBiolo ie +on Ausd$ucD und Eind$ucDN, Psychologische >orschung, '1A 1FF-22F. ?lEBE>MA99, *. (19F2", The S-eech of Primates, Ha a, Mouton. P (19F.", 5n the 5rigins of 8anguage, 9e= Co$D, Macmillan. P (198-", The Aiology an( %Colution of 8anguage, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess.
21( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

P (1991", +ni'uely Juman; The %Colution of S-eech, Thought, an( Selfless AehaCior, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d, &ni+e$sit, *$ess. ?lEBMA9, >., S. Ml9&/Hl9 4i ?. BAKE> (19F-a", MAn !nte $ated *$o $am 7o$ Ano$eLia 9e$+osaN, !merican *ournal of Psychiatry, 1'1A -'2--'.. P (19F-6", MT5e >ole o7 :amil, in t5e T$eatment o7 Ano$eLia 9e$+osaN, *ournal of the !ca(emy of Chil( Psychology, 'A 2(--2F-. ?l9)E9, E. (198(", Silent Partners# The 8egacy of the !-e 8anguage %K-eriments, 9e= Co$D, Si net. ?!SXKAE.E. (1989", The Semiotic Stu(y of Myth# ! Criticai Stu(y of the Symbol, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. ??OC), E.E. (19((", Stu(ies on the >lash Communication System in Photinus >ireflies, Ann A$6o$, Museum o7 Xoolo ,, &ni+e$sit, o7 M?c5i an. ?O/KE, E. (1(90 S19F.T", !n %ssay Concerning Juman +n(erstan(ing, ed. *.H. 9idditc5, OL7o$d, /la$endon *$ess. S(19(1", %seu asu-ra intelectului omenesc, 2 +oi., t$ad. de T. @oiculescu 4i A. >o4u, Bucu$e4ti, Editu$a Itiin1i7ic0.T ?O>E9X, K. (19.2", Wing SolomonSs 4ing, 9e= Co$D, /$o=ell. P (19F1", Stu(ies in !nimal an( Juman AehaCiour, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. ?OTMA9, !. (198-", MO semios7e$eN, Tru() -o EnakoC)m sistemam, 1FA .-2'. ?OTMA9, E. 4i &S*E9SKC, B.A. (19F8", MOn t5e Semiotic Mec5anism o7 /ultu$eN, 3eB 8iterary Jistory, 9A 211-2'2. ?OTMA9, E. 4i &S*E9SKC, B.A., edito$i (19F'", 4icerche se0miotiche, To$ino, Einaudi. ?OTMA9, E.M. (19FF", M*$ima$, and Seconda$, /ommunication Modellin S,stemsN, %n ).*. ?ucid, ed., SoCiet
B!B?!O;>A:!E 21F

Semiotics, 9.-98, Baltimo$e, Eo5ns HopDins &ni+e$sit, *$ess. ?OTT, ).:. 4i SOMME>, >. (19(F", MSeatin A$$an ements and StEtusQ, *ournal of Personality an( Social Psychology, FA90-9-. ?&/!), ).*., ed. (19FF", SoCiet Semiotics# !n !nthology, Baltimo$e, Eo5ns HopDins &ni+e$sit, *$ess. ?&/C, E.A. (1992", 8anguage DiCersity an( Thought# ! 4eformulation of the 8inguistic 4elatiCity Jy-othesis, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. ?&>!A, A.>. (19F0", Traumatic !-hasia, 9e= Co$D, Humanities *$ess. ?CO9S, E. (19FF", Semantics, /am6$id e, /am6$id e &ni+e$sit, *$ess. MA/KAC, A.?. (198-", MT5e /ode B$eaDe$sN, Sciences, 2-A 1'-1-. MAE9O, ;. (19F.", The Jealing Jan(, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. MA??O>C, E.*. (1989", n Search of the n(o0%uro-eans# 8anguage, !rcheology an( Myth, ?ond$a, T5ames and Hudson. MA?SO9, ?. (19F'", M&n ent$etien a+ec /laude ?e+iSt$aussN, 8e Mon(e, 8 dec, '-.. MA>!TA!9, E. (19-'", Sign an( Symbol# 4e(eeming the Time, ?ond$a, ;eo77$e, Bles. P (19.F", M?an ua e and t5e T5eo$, o7 Si nN, %n >. 9anda Ans5en, ed., 8anguage# !n %n'uiry into ts Meaning an(>unction, 8(-101, 9e= Co$D, Ha$pe$ h B$ot5e$s. MA>K&S, >.A. (19.F", MSt. Au ustine on Si nsN, Phronesis, 2A(0-8'. McB>C)E, /M. 4i BA/K?O<, >.S. (19F0", Signs an( Sym-toms# !--lie( Pathologic Physiology an( Clinical

nter-retation, *5iladelp5ia, ?ippincott. McKEA9, K. (1982", M)ia nosis 6, /ompute$N, DiscoCery, ', (2-(..
218 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

M/?E99A9, E.:. (18(9", MT5e <o$s5ip o7 Animals and *lantsN, >ortnightly 4eCieB, 12A -0F--2F, .(2-.82. Mc9E!??, ). (198F", Psycholinguistics# ! 3eB !--roach, 9e= Co$D, Ha$pe$ h >o=. P (1992", Jan( an( Min(# .hat ,estures 4eCeal about Thought, /5ica o, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess. ME!?A9), E.<. (19F0", The 3ature of ntention, ?ond$a, Met5uen. ME?XA/K, >. (19F2", MT5e *e$ception o7 *ainN, %n Physio0 logical Psychology, ed. >.:. T5ompson, 22'-2'1, San :$ancisco, :$eeman. P (1988", M*ainN, %n ! 8eKicon of Psychology, Psychiatry an( Psychoanalysis, ed. E. Kupe$, 288-291, ?ond$a, >outled e. METX, /. (19F-", >ilm 8anguage# ! Semiotics of the Cinema, OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. P (198.", M*5oto $ap5, and :etis5N, 5ctober, '-A 81 -90. M!??E>, ;.A. 4i ;!?)EA, *.M. (1991", MHo= /5ild$en ?ea$n <o$dsN, %n The %mergence of 8anguage# De0Celo-ment an( %Colution, ed. <.S.-C. <an , 1.01.8, 9e= Co$D, <.H. :$eeman. Ml??E>, E. (19F8", The Ao(y in Zuestion, 9e= Co$D, >an-dom House. MOE9SSE9S, A.A. (19F1", >inger-rint Techni'ues, *5iladelp5ia, /5ilton. MO9EC, E. (198(", 8oCema-s# Clinical Conce-ts of SeKual9%rotic Jealth an( Pathology, Para-hilia, an( ,en(er (entity from Conce-tion to Maturity, Baltimo$e, Eo5ns HopDins &ni+e$sit, *$ess. MO>;A9, /.?. (198.", ntro(uction to Com-aratiCe Psychology, ?ond$a, Scott. MO>>!S, /.<. (19'8", >oun(ations ofthe Theory ofSigns, /5ica o, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess. P (19-(", Signs, 8anguage an( AehaCior, 9E, *$entice-Hall.
B!B?!O;>A:!E 219

P (19F1", .ritings on the ,eneral Theory ofSigns, Ha a, Mouton. MO>>!S, ). (19(9", The Juman &oo, 9e= Co$D, Mc;$a=-Hill. P (199-", The Juman !nimal, ?ond$a, BB/ BooDs. MO>>!S, ). et al< (19F9" ,estures# Their 5rigins an( Dis0 tributions, ?ond$a, /ape. MO>TE9SO9, E. (198F", .hale Song an( .as- Ma-s# The Mystery of !nimal Thinking, 9e= Co$D, )utton. MO&9!9, ;. (19F0", ntro(uction a la semiologie, *a$is, ?es Editions de Minuit. P (1981", MSemiolo ie medicale et semiolo ie lin uisti`ueN, Confrontations Psychiatri'ues, 19A -'-.8. Mti??E>, :.M. (18(1", 8ectures on the Science of 8anguage, ?ond$a, ?on mans. M&99, 9.). (19F'", .albirilconogra-hy# ,ra-hic 4e-re0sentation an( Cultural Symbolism in a Central !ustralian Society, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess. 9A)!9, M. 4i XAK!A, >.). (199-", Creating %ffectiCe!(0Certising +sing Semiotics, 9e= Co$D, /onsultant *$ess. 9ES*O&?O&S, E.?., *E>>O99, *. 4i ?E/O&>S, A.>., edito$i (198(", The Aiological >oun(ations of ,estures# Motor an( Semiotic !s-eas, Hillsdale, 9E, ?a=$ence E$l6aum. 9E&B&>;E>, M. (190(", ,eschichte (er Me(iEin, Stutt a$t, EnDe. 9oi>E, ?. (191F", The 5rigin an( Philoso-hy of 8anguage, /5ica o, Open /ou$t. 9OTH, <. (198.", Jan(buch (er Semiotik, Stutt a$t, E.B. Met3le$sc5e @e$la s6uc55andlun . 9OTH, <. (1990", Jan(book of Semiotics, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. O;)E9, /.K. 4i >l/HA>)S, ?A. (192'", The Meaning of Meaning, 9e= Co$D, Ha$cou$t, B$ace. !
220 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

O9;, <A?TE> E. (19FF", nterfaces ofthe .or(# Stu(ies in tbe %Colution of Consciousness an(

Culture, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess. O*!E, !. 4i O*!E, *. (19.9", The 8ore an( 8anguage ofSchool Chil(ren, :$o mo$e, S/, *aladin. OS;OO), /E. 4i SEBEOK, T.A., edito$i (19.-", Psycho0lingustics# ! SurCey of Theory an( 4esearch Problems, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. OS;OO), /E. 4i S&//!, ;.E. (19.'", M:acto$ Anal,sis o7 Meanin N, *ournal of %K-erimental Psychology, -9, '2.-'28. OS;OO), /E., Suci, ;.E. 4i TA99E9BA&M, *.H. (19.F", The Measurement of Meaning, &$6ana, &ni+e$sit, o7 !llinois *$ess. OSO?SOBE, !. (19F9", MOn Ostensi+e /ommunicationN, Stu(ia SemiotycEne, \0<t]0lb< OST<A?), *.:. (19(8", MS,mptoms, )ia nosis and /on-cepts o7 )iseaseA Some /omments on t5e Semiotics o7 *atient-*5,sician /ommunicationN, SocSeil, FA9.-10(. *A;ET, >. (19'0", Juman S-eech, ?ond$a, Ke an *aul. *A!9E, >. 4i SHE>MA9, <. (19F0", MA$te$ial H,pe$tensionN, %n /M. MacB$,de 4i >.S. BlacDlo=, edito$i, Signs an( Sym-toms, 2F'-'0', *5iladelp5ia, ?ippincott. *ATTE>SO9, :.;. (19F8", MT5e ;estu$es o7 a ;o$illaA ?an ua e Ac`uisition in Anot5e$ *on idN, Arain an( 8anguage, .A F2-9F. *ATTE>SO9, :.;. 4i ?!9)E9, E. (1981", The %(ucation of Woko, 9e= Co$D, Hoit, >ine5a$t and <inston. *A@?O@, !. (1902", The .ork of DigestiCe ,lan(s, ?ond$a, ;$i77in. *AX&KH!9, >. (19F2", MT5e /oncept o7 Si nalN, 8ingua PoEnaniensis, 1(A 2.--'. *E)E>SE9, H. (19'1", The DiscoCery of 8anguage, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess.
B!B?!O;>A:!E 221

*E!>/E, /.S. (18(8", MSome /onse`uences o7 :ou$ !ncapa6ili tiesQ, *ournal of S-eculatiCe Philoso-hy, @#1-0-1.1. P (19'.-19((", Collecte( Pa-ers, ed. / Ha$ts5o$ne, *. <eiss 4i A.<. Bu$Ds, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. *H!??!*S, E.). (19F'", ,reek Me(iane, ?ond$a, T5ames and Hudson. *lA;ET, E. (19(9", The Chil(Ss Conce-tion ofthe .orl(, Toto=a, 9E, ?ittle7ield, Adams h /o. *lA;ET, E. 4i !9HE?)E>, E. (19(9.", The Psychology ofthe Chil(, 9e= Co$D, Basic BooDs. *lKE, K. (19(F", 8anguage in 4elation to a +nifie( Theory ofthe Structure of Juman AehaCior, Ha a, Mouton. *lTTS, <. 4i Mc/&??O/H, <.S. (19-F", MHo= <e Kno= &ni+e$salsA T5e *e$ception o7 Audito$, and @isual :o$msN Aulletin ofMathematicalAio-hysics,9#12F-1-9. *OH?, E. (19(8", Symboles et langages, *a$is, Sodi. *O?&9!9, !. (19FF", MT5e Bod, as an !ndicato$ o7 Healt5 and )iseaseN, %n E. BlacDin , ed., The !nthro-ology of the Ao(y, 8.-98, ?ond$a, Academic. *O**E>, K. (19F2", 5bMectiCe WnoBle(ge# !n %Colutionary !--roach, OL7o$d, /la$endon. P (19F(", The +nen(ing Zuest, ;las o=, Ha$pe$ /ollins. *O**E>, K. 4i E//?ES, E. (19FF", The Seif an( ts Arain# !n !rgument for nteractionism, Be$lin Sp$in e$. *>EMA/K, A. (19F(", .hy Chim-s Can 4ea(, 9e= Co$D, Ha$pe$ and >o=. *>EMA/K, ). 4i *>EMA/K, A.E. (198'", The Min( of an !-e, 9e= Co$D, 9o$ton. *>EX!OS!, ). (19F9", The Semiotics ofthe Auilt %nCiron0ment# !n ntro(uction to !rchitectonic !nalysis, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. P (1989", 4ethinking !rt Jistory# Me(itations on a Coy Science, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess.
222 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

*>!ETO, ?.E. (19F.", %tu(es (e linguisti'ue et (e semiologie generale, ;ene+a, ?i6$ai$ie )$o3. *>!9/E, ;. (1982", 3arratology# The >orm an( >unctioning of 3arratiCe, Be$lin, Mouton. *>O)!, ;. (1981", MSintomoBdia nosiN, 4icerca0SocialiEEa0 Eione, 12A9F2-992. *>O**, @.!. (1928", Mor-hology of the >olktale, Austin, &ni+e$sit, o7 TeLas *$ess. S(19F0", Morfologia basmului, t$ad. >. 9icolau, studiu int$oducti+ 4i note >. 9iculescu,

Bucu$e4ti, &ni+e$s.T *&T9AM, H. (19F'", MMeanin and >e7e$enceN, *ournal of Philoso-hy, F0A (99-F11. >A::?E>-E9;E?, <. @O9, <i9), E. 4i EO9KE>, A., edito$i (1989", Stu(ies in 8anguage 5rigins, Amste$dam, Eo5n Ben2amins. >A9S)E??, E. (198(", M!ndeLN, %ncy(o-e(ic Dictionary of Semiotics, 1#D^10D^1< >E/TO>, M. 4i A.>. T>!9TA (198.", Comunicagao nao Cerbal# ! gestuali(a(e braEileira, *et$opolis, Edito$ @o3es. >E!/HE9BA/H, H. (19-8", %lements ofSymbolic 8ogic, 9e= Co$D, Macmillan. >7i@ESX, ;. (19.(", The origins an( Prehistory of 8anguage, 9e= Co$D, *5ilosop5ical ?i6$a$,. >E@X!9A, O.;. (19F2", MT5e :ou$t5 Summe$ Sc5ool on Seconda$, Modelin S,stemsN, Semiotica, (A 222-2-'. >l/HA>)S, ?A. (19'(", The Philoso-hy of4hetoric, OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. P (19(9", MWipi e campioniN, Strumenti Critici, 'A18F-19'. >OBE>TS, ). (19F'", The %KistenIial ,ra-hs of Charles S< Peirce, Ha a, Mouton. >OTHE>, ?. (1989", MMaca6$e >elic %s ?aid to >est 6, MeLicansN, 3eB 2ork Times, 10 dec, 9. >O!*HE, H. (19F'", MT5e !n7antile :etis5N, Psychoanalytic Stu(y of the Chil(, 28A 1-F-1((.
B!B?!O;>A:!E 22'

>OS/H, E (19F'a", MOn t5e !nte$nai St$uctu$e o7 *e$ceptual and Semantic /ate o$iesN, %n CognitiCe DeCelo-ment an( !c'uisition of 8anguage, ed. T.E. Moo$e, 111-1--, 9e= Co$D, Academic. P (19F'6", M9atu$al /ate o$iesN, CognitiCe Psychology, -, '28-'.0. >OSS, S. (1998", .hat ,ar(ens Mean, ?ond$a, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess. >O&SSEA&, E.-E. (19((", %ssay on the 5rigin of 8anguage, t$ad. E.H. Mo$an 4i A. ;ode, /5ica o, &ni+e$sit, o7 /5ica o *$ess. >O<E??,T. (19F2", The Social AehaCiour of Monkeys, Ha$monds=o$t5, *en uin. >OC/E, A.*. (19FF", The !nthro-ology of Dance, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. >&)C, S. (198(", MSemiotics in t5e &.S.S.>.N, %n T.A. Se6eoD 4i E. &miDe$-Se6eoD, edito$i, The Semiotic S-hera, cap. 2., 9e= Co$D, *lenum. >&ES/H, E. (19F'", Semiotic !--roaches to Juman 4ela0 tions, Ha a, Mouton. >&ES/H, E. 4i KEES, <. (19.(", 3onCerbal Communication# 3otes on the "isual Perce-tion of Juman 4elations, Be$Dele,, &ni+e$sit, o7 /ali7o$nia *$ess. >&MBA&;H, ).M. (19FF", 8anguage 8earning by Chim0 -anEee# The 8]na ProMect, 9e= Co$D, Academic. >&SSE??, B. (19-0", !n n'uiry into Meaning an( Truth, ?ond$a, Allen and &n=in. SA!9T-MA>T!9, :. (1990", Semiotics of "isual 8anguage, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. SAK!TT, B. (19F.", M?ocus o7 S5o$t-Te$m @isual Sto$a eN, Science, 190A 1'18-1'19. SA9)>ES, ;. (19F0", M*ei$ceYs SiLt,-SiL Si nsQN, Transac0 tions of the Charles S< Peirce Society, (A '-1(. SA*!>, E. (1921", 8anguage, 9e= Co$D, Ha$cou$t, B$ace, and <o$ld.
22SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

P (1929", MT5e Status o7 ?in u%stics as a ScienceN, 8anguage, .A20F-21-. P (19'1", M/ommunicationN, %ncyclo-e(ia of the Social Science, -A F8-81. SA>TO9, ;. (19.-", ,alen of Pergamon, ?a=$ence, &ni+e$sit, o7 Kansas *$ess. SA&SS&>E, :. )E (191(", Coitrs (e linguisti'ue generale, *a$is, *a,ot. SA@A;E->&MBA&;H, E.S., >&MBA&;H, ).M. 4i BOCSE9, S.?. (19F8", MS,m6olic /ommunication 6et=een T=o /5impan3eesN, Science, 201A (-1-(--. SA @A9, ). (188'", MTo=a$d a >e7utation o7 Semiotic !dealismN, Semiotic n'uiry, 'A 1-8. SACE>S, ).?. (19'2", JaCe Jis Carcase, 9e= Co$D, Ha$-cou$t, B$ace and /ompan,. S/H!::MA9, 9. (199F", !braca(abra _ Secret Metho(s Ma0gicians an( 5thers +se to DeceiCe Their !u(ience, Am-5e$st, *$omet5eus BooDs.

S/H!9)?E>, <. (19.'", MA /ase o7 /$utc5 :etis5ism as t5e >esult o7 a ?ite$al Oedipus /ompleLN, nternational *ournal of SeKology, (A 1'1-1'.. S/H?E!)T, M. (1980", M*e$sonal Odou$ and 9on+e$6al /ommunicationN, %thology an( Sociobiology, 1A22.-2'1. S/HMA9)T-BESSE>AT, ). (19F8", MT5e Ea$liest *$ecu$so$ a7 <$itin N, S(entific !merican, 2'8A .0-.9. P (1989", MT=o *$ecu$so$ o7 <$itin A *lain and /ompleL ToDensN, %n The 5rigins of .riting, ed. <.M. Senne$, 2F--0, ?incoln, &ni+e$sit, o7 9e6$asDa *$ess. P (1992", Aefore .riting, @ +oi., Austin, &ni+e$sit, o7 TeLas *$ess. S/H9E!>?A, T./. (19(.", MAspects o7 Stimulation and O$- ani3ation in App$oac5B<it5d$a=al *$ocesses &nde$-l,in @e$te6$ate Be5a+io$al )e+elopmentN, !(Cances in the Stu(y of AehaCior, 1A 1-F-.
B!B?!O;>A:!E 22.

S/HO?ES, >. (1982", Semiotics an( nter-retation, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. S/HO>, 9. (198.", M:emale :etis5ismA T5e /ase o7 ;eo$ e SandN, Poetics To(ay, (A '01P'10. S/H&??E>, ;. (199F", The Com-leat Con(uctor, ?ond$a, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. SEBEOK, T.A. (19('a", M/ommunication amon Social Bees# *o$poises and Sona$# Man and )olp5inN, 8anguage, '9A --8--((. P (19('6", M/ommunication in Animals and MenN, 8an0 guage, '9A--8--((. P, ed. :1Y/;, !nimal Communication# Techni'ues of Stu(y an( 4esults of 4easearch, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. P (19F2a", Pers-ectiCes in &oosemiotics, Ha a, Mouton. P (19F26", M*$o6lems in t5e /lassi7ication o7 Si nsN, %n Stu0 (ies for %inar Jaugen, .11-.21, Ha a, Mouton. P (19F'a", MSemioticsA A Su$+e, o7 t5e State o7 t5e A$tN, %n T.A. Se6eoD, ed., Current Tren(s in 8inguistics, 12A 1(1-21', Ha a, Mouton. P (19F'6", MSemiotica e a77iniN, "S# Zua(erni (i Stu(i Semiotici, 'A 1-11. P (19F(", Contributions to the Doctrine of Signs, ?isse, *ete$ de >idde$ *$ess. P (19F9", The Sign an( ts Masters, Austin, &ni+e$sit, o7 TeLas *$ess. P (1981a", The Play of Musement, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess S(2002" *ocul cu fantasme, t$ad. M. 9e1, Bucu$e4ti, A!! Educa1ionalT. P (19816", MKa$l Bii5le$N, %n M. K$ampen et al, edito$i, Die .elt als &eichen# Wlassiker (er mo(ernen Semiotik, '---(, Be$lin, Se+e$in und Siedle$. P (198.", Contributions to the Doctrine of Signs, ?an5am, Md., &ni+e$sit, *$ess o7 Ame$ica. P (198(", B Think !m a "erb, 9e= Co$D, *lenum.
22( SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

P (1989", M:etis5N, !merican *ournal ofSemiotics, (A.1-(.. P (1990", %ssays in &oosemiotics, To$onto, To$onto Semiotic /i$cle. P (1991a", Semiotics in the +nite( States# The "ieBfrom the Center, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. P (19916", ! Sign isMust a Sign, Bloomin ton, !ndiana &ni-

+e$sit, *$ess. P (2001", ,lobal Semiotics, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. SEBEOK, T.A. 4i )A9ES!, M. (2000", The >orms ofMeaning# Mo(eling Systems Theory an( Semiotics, Be$lin, Mouton de ;$u,te$. SEBEOK, T.A. 4i &M!KE>-SEBEOK, E., edito$i (1992", Aiose0 miotics, Be$lin, Mouton de ;$u,te$. SHA9)S, H./. (19F0", Semiotic !--roaches to Psychiatry, Ha a, Mouton. SHA99O9, /E. 4i <. <EA@E> (19-9", The Mathematical Theory of Communication, &$6ana, &ni+e$sit, o7 !llinois *$ess. SHA*!>O, M. (198'", The Sense of,rammar# 8anguage as Semeiotic, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. SHE>XE>, E. (19F'", M@e$6al and 9on+e$6al )eiLisA T5e *ointed ?ip ;estu$e amon t5e San Blas /unaN, 8anguage in Society, 2A 11F-1'1. SHE@O>OSH!9, @., ed. (1989", 4econstructing 8anguages an( Cultures, Boc5um, B$ocDme,e$. SHO>T, T.?. (1982", M?i7e amon t5e ?e isi nsN, Transac0 tions of the Charles S< Peirce Society, 18A 28.-'10. SlE;E?, >.E. (19F'", ,alen on Psychology, Psycho-athology, an( >unction an( Disease of the nerCous System, Basel, Ka$ e$. SK!99E>, B.:. (19'8", The AehaCior of 5rganisms, 9e= Co$D, Appleton-/entu$,-/$o7ts. SKO&SE9, >. (1989", !nalogical Mo(eling of 8anguage, )o$d$ec5t, Klu=e$.
B!B?!O;>A:!E 22F

SM!TH, /.;. (198.", !ncestral "oices# 8anguage an( the %Colution ofJuman Consciousness, En le=ood /li77s, 9E, *$entice-Hall. SM!TH, E.<. (19FF", The AehaCior of Communicating# !n %thological !--roach, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. SM!TH, <.E. (19(.", MMessa e, Meanin , and /onteLt in Et5olo ,N, !merican 3aturalist, 99A -0.-09. P (19(9a", M)ispla,s and Messa es in !nt$aspeci7ic /ommunicationN, Semiotica, 1A'.F-'(9. P (19(96" MMessa es o7 @e$te6$ate /ommunicationN, Science, 1"$911$/1$7! SO9EA, S. 4i *A9!SSET, M. (198'", ! 3eB Aacteriology, Boston, Eones and Ba$tlett. SO9ESSO9, ;. (1989", Pictorial Conce-ts# n'uiries into the Semiotic Jeritage an( ts 4eleCancefor the !nalysis of the "isual .orl(, ?und, ?und &ni+e$sit, *$ess. SO9TA;, S. (19F8", llness as Meta-hor, 9e= Co$D, :a$$a$, St$aus h ;i$ouL. S0>E9SO9, H.S. (19('", The meaning of Pro-er 3ames, /open5a a, ;ad. S*A9;-HA9SSE9, H. (19.-", M>ecent T5eo$ies on t5e 9atu$e o7 t5e ?an ua e Si nN, TraCauK (u Cercle 8inguisti'ue (e Co-enhague, +oi. 9. S*E>?!9;, M. (19('", M:etis5ism in /5ild$enN, Psychonaly0 ticZuaterly, '2A 'F--'92. STAA?, E.:. (19F1", M<5at <as ?e7t o7 *$a matism in Ee$usalemN, 8anguage Sciences, 1-A 29-'2. STAEH?!9, <. (191-", MXu$ *s,c5olo ie und StatistiD de$ Metap5e$nN, !rchiCfur ,esamte Psychogie, '1A299--2.. STAH?, S. (1989", 8iterary >olkloristics an( the Personal 3arratiCe, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. STA!A9O, K.@. (19F9", MA Semiotic )e7inition o7 !llnessN, Semiotica, 28A 10F-12..
228 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/A

P (1982", MMedical SemioticsA >ede7inin an Ancient /$a7tN, Semiotica, '8A '19-'-(. STAM* )A<K!9S, M. (199'", The Search for !nimal Con0 sciousness, OL7o$d, :$eeman. STA9OSX, B. (19F0", M:o$mal T5eo$ies o7 ELtension and !ntension o7 ELp$essionsN, Semiotica, @# 102-11-. STE<A>T, A.H. (19F(", ,ra-hic 4e-resentation of Mo(els in 8inguistic Theory, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit,

*$ess. STE<A>T, !. (19F.", MT5e Se+en Elementa$, /atast$op5esN, 3eB Scientist, (8A --F--.-. ST>ATTO9, E. (198F", The "irgin TeKt# >iction, SeKuality, an( (eology, 9o$man, &ni+e$sit, o7 ODla5oma *$ess. ST>OSS, B. (19F(", The 5rigin an( %Colution of8anguage, )u6u`ue, !o=a, <./. B$o=n. ST&>TE@A9T, E.H. (19-F", !n ntro(uaion to 8inguistic Science, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. S<A)ESH, M. (19.1", M)i77usional /umulation and A$c5aic >esidue as Histo$ical ELplanationsN, SouthBestern *ournal of !nthro-ology, FA 1-21. P (19.9", M?in uistics as an !nst$ument o7 *$e5isto$,N, SouthBestern *ournal of !nthro-ology, 1.A 20-'.. P (19F1", The 5rigins an( DiCersification of 8anguage, /5ica o, Aldine-At5e$ton. TE?E;)!, X. (19F(", MXu$ He$aus6ildun des Be $i77s V sp$ac5lic5es Xeic5en ] und 3u$ stoisc5en Sp$ac5le5$eN, !cta 8inguistica Scientiarum Jungaricae, 2(A2(F-'0.. TEMB>O/K, ;. (19F1", Aiokommunikation# nformations0 betragung im biologischen Aereich, Be$lin, ADademie@e$la . TEMK!9, O. (19F'", ,alenism, !t5aca, /o$neli &ni+e$sit, *$ess. TE>>A/E, H.S. (19F9", 3im, 9e= Co$D, Knop7.
B!B?!O;>A:!E 229 TH!BA&), *. (19F.",

8a 8ogi'ue (e Charles San(ers Peirce# (e "algebre auK gra-hes, AiL-en-*$o+ence, &ni+e$site de *$o+ence. THOM, >. (19F'", M)e lYicone au s,m6oleA Es`uisse dYune t5eo$ie du s,m6olismeN, Cahiers nternationauK (e Symbolisme, 22-2'A 8.-10(. P (19F-", M?a lin uisti`ue, discipline mo$p5olo i`ue eLemplai$eN, Criti'ue, '0A 2'.-2-.. P (19F.", Structural Stability an( Mor-hogenesis# !n5ut0 line of a ,eneral Theory of Mo(els, >eadin , <.A. Ben2amin. P (1980", M?Yespace et !es si nesN,Semiotica, 29A19'-208. THO>9)CKE, E.?. (1898B1911", !nimal ntelligence, 9e= Co$D, Macmillan. TH>O*E, <.H. (19(F", M@ocal !mitation and Antip5onal Son and !ts !mplicationsN, %n ).<. Sno=, ed., Procee0(ings ofthe R " nternational 5rnithological Congress, 2-.-2(', OL7o$d, BlacD=ell. T!9BE>;E9, 9. (19('", MOn Aims and Met5ods o7 Et5olo ,N, &eitschrift fur Tier-sychologie, 20A-10--''. T!9BE>;E9, 9. 4i *E>)E/K, A./. (19.0", MOn t5e Stimulus Situation >eleasin t5e Be in >esponse in t5e 9e=l, Hatc5ed He$$in ;ull /5icDN, AehaCiour, 'A 1-'9. TO)O>O@, T. (19F'", MSemioticsN, Screen, 1-A 1.P2'. TO??E>, S. @A9 4i )O)), ;.H., edito$i (1989", Perfumery# The Psychology an( Aiology of >ragr ance, 9e= Co$D, >outled e, /5apman and Hali. ToO?A9, M.E. (1988", 3arratiCe# ! Criticai 8inguistic ntro0(uction, ?ond$a, >outled e. T>ABA9T, E. (1981", M?ouis H2elmsle+A ;lossematiD als all e-meine SemiotiDN, %n M. K$ampen et al, Die .elt als &eichen# Wlassiker (er mo(emen Semiotik, 1-'-1F1, Be$lin, Se+e$in and Siedle$.
2'0 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H T>E@A>THE9, /. (1990", MSi ns 6e7o$e Speec5N,

%n T.A. Se6eoD 4i E. &miDe$-Se6eoED, edito$i, The Semiotic .eb 19/9, (89-F.., Be$lin, Mouton )e ;$u,te$. TS&)A, A. (198-", Sales Talk inMa-an an( the

+nite( Stetes# !n %thnogra-hic !nalysis of ContrastiCe S-eech %Cents, <as5in ton, )./., ;eo$ eto=n &ni+e$sit, *$ess. T&?@!9;, E. (19F2", MEpisodic and Semantic Memo$,N, %n 5rganiEation of Memory, ed. E. Tul+in 4i <. )onaldson, 2'--(, 9e= Co$D, Academic. &EOK&??, E. @O9 (1909", +mBelt un( nnenBelt (e Tiere, Be$lin, Sp$in e$. P (19F' S1928T", Theoretische Aiologie, :$anD7u$t, Su5$Damp. P (1982a", MT5e T5eo$, o7 Meanin N, Semiotica -2A1 -8F. &EOK&??, T. @O9 (1982", MSemiotics and MedicineN, Se0 miotica, '8A20.-21.. P (1989", MEaDo6 +on &eLDiillYs &m=elt-T5eo$,N, %n T.A. Se6eoD 4i E. &miDe$-Se6eoD, edito$i, The Semiotic .eb 19//, 129-1.8, Be$lin, Mouton )e ;$u,te$. &EOK&??, T. @O9, ed. (1981", Wom-ositionslehre (er3atur# Aiologie ah +n(ogmatische 3aturBissenschaft bei *akob Con +eKkiill, :$anD7u$t am Main, @e$la &llstein (*$op,l0en". &EOK&??, T. @O9 et al< (19F9", 8ehrbuch (er Psychoso0 matischen Me(iEin, Miinc5en, &$6an h Sc5=a$3en6e$ . &EOK&??, T. @O9 et al< (199'", .EndosemioticsN, Semiotica, 9(A.-.1. &??MA9, S. (19.1", Princi-les of Semantics, ;las o=, EacDson, Son h /o. @A?ES!O, *. (19(9", M!cons and *atte$ns in t5e St$uctu$e o7 ?an ua eN, !cts of the nternational Congress of 8in0 guists SBucu$e4tiT, 10A '8'-'8F. @A9 <l9;, >.*.E. (19'8", %tu(es bakongo # 4eligion et magie, B$uLelles, ;. +an /ampen5out. @l;E9E>, ;. (1989", M)iese$ Sc5u5 ist Dein Sc5u5 P Xu$ SemiotiD des :etisc5esN, %n E. Be$na$d, T. Klu s6e$ e$
B!B?!O;>A:!E

2'1

4i ;. <ilt5am, edito$i, Semiotik (er ,eschlechter< !kten (es 6< Sym-osiums (er osterreichischen ,esellschaft fitr Semiotik, Sal36u$ 198F, Stutt a$t, Hein3. @C;OTSKC, ?.S. (19(2", Thought an( 8anguage, /am6$id e, Mass., M!T *$ess. <A??!S, M. (19F'", MOn !conic Si nsN, %n E. >e,-)e6o+e, ed., 4echerches sur es systemes signifiants, -81--98, Ha a, Mouton. P (19F.", !rts an( Signs, Bloomin ton, >esea$c5 /ente$ 7o$ ?an ua e and Semiotic Studies. <A?THE>, E. (198-", M)ie Be3ie5un 3=isc5en SemiotiD und ?in uistiDN, Semiotica, .2,111-11F. <A>), ?. 4i <. @O9 >A::?E>-E9;E? (1980", MT5e !mpact o7 9on+e$6al Be5a+io$ on :o$ei n ?an ua e Teac5in N, %n <. +on >a77le$-En el, ed., !s-ects of 3onCerbal Com0 munication, 28F-'0-, ?isse, S=ets and Xeitlin e$. <ATSO9, E.B. (1929", Psychology from the Stan(-oint of a AehaCiorist, *5iladelp5ia, ?ippincott. <A&;H, ?.>. (1982", MMa$Ded and &nma$DedA A /5oice 6et=een &ne`uals in Semiotic St$uctu$eN, Semiotica, '8A 299-'18. <AC, E./. (1991", WnoBle(ge 4e-resentation an( Meta-hor, )o$d$ec5t, Klu=e$. <E/K?E>, <. (19F'", The SeKual Co(e, 9e= Co$D, Anc5o$. <E!MA99, <. (19(2", M&6e$T0to=ie$un s7etisc5ismusN, !rchiC fur Wriminologie, 1'0A 10(-109. <E!9>E!/H, &. (19(8", MSemantics and SemioticsN,

nternaIional %ncyclo-e(ia of Social Sciences, 1-A 1(--1(9. <E!SS, *. 4i A. B&>KS (19-.", M*ei$ceYs SiLt,-SiL Si nsN, *ournal of Philoso-hy, -2A '8'-'88. <E??S, ;. (198(", The Meaning Makers# Chil(ren 8eaming 8anguage an( +sing 8anguage to 8earn, *o$tsmout5, Heinemann. <E??S, >. (19.-", MMeanin and &seN, .or(, 10A2'.-2.0.
2'2 SEM9E?EA O !9T>O)&/E>E G9 SEM!OT!/H

P (19(F", M)istincti+el, Human SemioticN, Social Science nformation, (A 10'-12-. <E?TE, <. (19F-", Mo(erne 8inguistik, Munc5en, MaL Hue6e$. <E>9E>, H. 4i KA*?A9, B. (19('", Symbol >ormation# !n 5rganismic0DeCelo-menul !--roach to the Psycbology of8anguage an( the %K-ression ofThought, 9e= Co$D, Eo5n <ile,. <E>THE!ME>, M. (192'", M&ate$suc5un en 3u$ ?e5$e +on de$ ;estalt, !!N, Psychologische >orschungen, -A'01 -'.0. <ES/OTT, >.<. (19F1", M?in uistic !conismN, 8anguage, -FA -1(--28. <ES/OTT, >.<., ed. (19F-", 8anguage 5rigins, Sil+e$ Sp$in s, Md., ?instocD *$ess. <HEE?E>, E.A. (1988", M<o$ld as S,stem Sel7-S,nt5esi3ed 6, duantum 9et=o$Din N, AM *ournal of 4esearch an( DeCelo-ment, '2A 1-1.. <HEE?<>!;HT, *. (19.-", The Aurning>ountain# !Stu(y in the 8anguage of Symbolism, Bloomin ton, !ndiana &ni+e$sit, *$ess. <H!TE, ?.A. (19-0", MT5e S,m6olA T5e O$i in and Basis o7 Human Be5a+io$N, Philoso-hy of Science, 7#-.1--('. <HO>:, B.?. (19.(", 8anguage, Thought, an(4eality, ed. E.B. /a$$oll, /am6$id e, Mass., M!T *$ess. <l/K?E>, <. (19(8", Mimicry in Plants an(!nimals, 9e= Co$D, Mc;$a=-Hill. <!E9E>. 9. (19-9", Cybernetics, or Control]n( Commu0 nication in the !nimal an( the Machine, /am6$id e, Mass., M!T *$ess. <lE>XBl/KA, A. (199(", Semantics# Primes an( +niCersals, OL7o$d, OL7o$d &ni+e$sit, *$ess. <l?)E>, H.H. 4i B. <E9T<O>TH (1918", Personal (enti0 fication, Boston, Bad e$. <!??!S, ).). (1990", M!ndeLi7ie$s in <olo7N,Semiotica, F8A 19'-218.
B!B?!O;>A:!E 2''

<l?SO9, /. (1989", The Misfits# ! Stu(y of SeKual 5ut0 si(ers, ?ond$a, /a$$oll and ;$a7. <l?SO9, E.O. (19F1", MT5e *$ospects 7o$ a &ni7ied Socio6iolo ,N, !merican Scientist, .9A -00--0'. P (19F.", Sociobiology# The 3eB Synthesis, /am6$id e, Mass.A Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. P (19F9", 5n Juman 3ature, 9e= Co$D, Bantam. P (198-", Aio-hilia, /am6$id e, Mass., Ha$+a$d &ni+e$sit, *$ess. <!MSATT, <.>. (19.-", The "erbal con# Stu(ies in the Meaning ofPoetry, 9e= Co$D, &ni+e$sit, o7 KentucD, *$ess. <l9TS/H, S. (19F9", MT5e @oca6ula$, o7 ;estu$esA 9on+e$6al /ommunication in :o$ei n ?an ua esN, 4esearch $ CreatiCe !ctiCity, 'A(A 11. CE>KES, >. (191(", The Mental 8ife ofMonkeys an(!-es, 9e= Ha+en, Cale &ni+e$sit, *$ess. XA@!TX!A9OS, ;. (19F1", M:etis5ism and EL5i6i1ionism in t5e :emale and T5ei$ >elations5ip to *s,c5opat5, and KleptomaniaN, nternational *oumal ofPsycho0!nalysis, .2A29F-'0.. XEMA9, EE. (19(-", MT5e ;$ap5ical ?o ic o7 /.S. *ei$ceN, dise$ta1ie docto$al0, &ni+e$sit, o7 /5ica o. /&*>!9S

35T! T4!D+C7T54+8+ .....................

P4%>!?7 8! %D ? ! ! 0!..................... Int'o.)ce'e (MA>/E? )A9ES!"A F

T=om(s A! SebeoB -i -tiin+( semnelo' !!!!!!!!!! 3 1 6o+i)ni .e b(, ............................ 19 O6iectul semioticii........................... 20 )e7ini$ea semnului........................... 22 *$op$iet01i st$uctu$ale ........................ 2' Semio3a 4i $ep$e3enta$ea...................... 2. Tipu$i de semne............................. 2. /omunica$ea non-+e$6al0..................... 29 # St).i)l semnelo'............................ -O a6o$da$e 6iolo ic0 a studiului semnelo$........ -F Mesa2ele ................................... .1 Semnul .................................... .2 Semnele 4i M$ealitateaN........................ .F 3 4(se &el)'i .e semne ......................... (0 T$0s0tu$ile ene$ale ale semnelo$................ (0 1< Semnul este bifacial ........................ (0 2. Semne Eero............................... (1 D< 5curent9ti-, (enotaIie9(esignaIie ............. "#
2'( /&*>!9S

Iase specii de semne.......................... (' Semnalul................................... (. Simptomul ................................. (8 !conul..................................... F' !ndeLul.................................... F( Sim6olul................................... F9 9umele ................................... 8' )esp$e 7iin1a, compo$tamentul 4i de+eni$ea semnelo$......................... 8. Aplica$ea le ii +a$ia1iei in+e$se ................. 8( &n domeniu leLical .......................... 8F &6ic+itatea semnelo$......................... 8F 1 Semnele/sim*tom........................... 89 Semni7ica1ia simptomului ..................... 90 /oncep1ia lui *ei$ce.......................... 9Simptomele 4i o$i inile medicale ale semioticii..... !nte$p$eta$ea simptomelo$..................... 101 $ Semnele in.e5ic(le .......................... 109 !ndeLicalitatea .............................. 110 T$0s0tu$i ale indeLicalit01ii..................... 11Mani7est0$i ale indeLicalit01ii................... 119 Studiul indeLicalit01ii......................... 12" Semnele iconice............................. 1'2

9F

!conicitatea................................. 1'2 !nciden1a iconicit01ii ......................... 1'T$0s0tu$ile iconicit01ii........................ 1'( Studiul iconicit01ii ........................... 1-1
/&*>!9S 2'F

F Semnele/&eti-..........-----................. 1-F O$i inea 7eti4ismului ca Mde+ia1ieN .............. 1-8 :eti4ul %n psi5olo ie 4i seLolo ie................ 1.0 :eti4ul %n semiotic0 .......................... 1$" 8 Semnele limbii.............................. 1(2 Studiul semnului +e$6al....................... 1(' *$oduc1ia de semne +e$6ale 4i non-+e$6ale........ 1F1 3 >imb( c( sistem .e mo.el('e *'im('C .......... 1F( Sistemul de modela$e......................... 1FF Modelul lui &eLDull +i3itat a doua oa$0.......... 181 ?im6a ca sistem de modela$e................... 18O6se$+a1ii conclu3i+e ........................ 18F
,85S!4.................................... A A8 5,4!> %............................... 9umele lui i nomas A. seoeoK e uni+e$sal asociat cu de3+olta$ea semioticii 4i a teo$iei comunic0$ii din secolul al OO-lea. 9u a$ 7i deloc eLa e$at s0 spunem c0 70$0 acti+itatea sa de ce$ceta$e ino+atoa$e 4i 70$0 sc$ie$ile sale c$itice nici unul dint$e aceste dou0 domenii nu a$ 7i la 7el de %n7lo$ito$ 4i de semni7icati+ ca ast03i, la %nceput de nou mileniu. /a$tea a inau u$at cunoscuta se$ia MTo$onto Studies in SemioticsN %n 1992. >eluat0 acum su6 denumi$ea de MTo$onto Studies in Semiotics and /ommunicationN, p$imul titlu lansat %n noua se$ie este edi1ia a ll-a, amplu $e+03ut0 4i ad0u it0, a Semnelor< /a$tea a$e o +aloa$e deopot$i+0 teo$etic0 4i p$actic0. Ea poate 7i utili3at0 d$ept cad$u teo$etic pent$u studie$ea 7enomenelo$ 6a3ate pe semne din semiotic0, teo$ia comunic0$ii, psi5olo ie, lin +istic0 4i 6iolo ie, da$ 4i ca manual pent$u cu$su$ile uni+e$sita$e consac$ate acesto$ discipline. ELpune$ea p$o7eso$ului Se6eoD este cla$0 4i incitanta. Auto$ul a$e talentul eLcep1ional de a eLplica un su6iect di7icil 4i a-l 7ace accesi6il unei la$ i audien1e, %nt$-o manie$0 simpl0, da$ 4i cu $i oa$e te5nic0 4i o ma$e e$udi1ie. 9u e de mi$a$e, a4ada$, c0 p$ima edi1ie a luc$0$ii de 7a10 a de+enit un clasic contempo$an al domeniului cu$%nd dup0 pu6lica$ea sa, 7apt con7i$mat de p$esti ioasa $eedita$e. Stilul acestei Mepopei a semnelo$N e pl0cut 4i totodat0 p$o+ocato$ la $e7lec1ie, util %n e al0 m0su$0 studentului 4i specialistului, ca 4i omului de cultu$0 %n ene$al. n aceeaGi serie# A?!9A M&9;!&-*!**!)! *olitica dup0 comunism S.;O?)E9BE>; B S. BE?& Epoca ma$ilo$ descope$i$i eo $a7ice A9)>E! O!ITEA9& !ma inea e+$eului %n cultu$a $omKn0
!SB9 9F'-.0-018--.

rJuo]il?e
99-8'.'1001 8FF _