You are on page 1of 80

Samuel R.

Delany

INTERSECŢIA EINSTEIN
THE EINSTEIN INTERSECTION, 1967

Se dedică lui Don Wollheim, responsabil din toate punctele de vedere pentru ceea ce este înăuntru, şi lui Jack Gaughan, pentru ceea ce lipseşte.

Se ascunde, (colorată, nuanţată toată această lume r!sanimală a noastră. (James Joyce — F nne!ans "a#e$ "u toate acestea, eu nu susţin că orice înşelăciune sau rătăcire a minţii ar trebui numite nebunie. (E%asmus & n Ro''e%&am — Elo! ul ne(un e $ )ace'a mea are sfredelit pe dinăuntru un cilindru, de la plăsele până la vârf. Când suflu în muştiucul din mâner, cânt cu tăişul armei. Atunci când toate găurile sunt acoperite, sunetul este trist, atât de aspru pe cât poate fi, rămânând totuşi dulce. Dacă toate găurile sunt deschise, sunetul zburdă prin ţeavă, aducând dinaintea ochilor fulgi de soare pe apă şi metal zdrobit. unt douăzeci de găuri. !i de când am tot cântat, am fost numit nebun în toate felurile " de mai multe ori decât #obe$, care este numele meu. Cum arăt% &rât şi zâmbăreţ, în cea mai mare parte a timpului. Asta înseamnă o bucată de nas mare, ochi gri şi gură largă, înghesuite pe o feţişoară cafenie potrivită pentru o vulpe. 'otul, încon(urat cu fire de alamă pe post de păr. Cam la fiecare două luni, ciopârţesc cea mai mare parte din el cu maceta. Creşte rapid la loc. Ceea ce e ciudat, pentru că am douăzeci şi trei de ani şi nici un pic de barbă, încă. Am o siluetă de popic, gambe şi picioare de om )gorilă%* de două ori cât mine )am o înălţime de un metru şaptezeci şi cinci şi şolduri pe măsură*+ în anul în care m,am născut, a e-istat un val de hermafrodiţi şi doctorii m,au crezut unul dintre ei. *m oa%eca%e &u( . După cum am zis, sunt urât. Degetele picioarelor sunt aproape la fel de lungi ca ale mâinilor, iar cele mari sunt semiopozabile. Dar nu vă grăbiţi să râdeţi+ odată i,am salvat viaţa .icului /on. &rcam pe 0er$l 1ace, alunecând pe stânca sticloasă, când .icul /on şi,a pierdut echilibrul, rămânând atârnat într,o mână. 2u mă ţineam cu ambele mâini dar mi,am întins piciorul în (os, l,am apucat de încheietura braţului, şi l,am tras până a găsit un reazem sub tălpi. +n momentul ăsta, #o 3a45 îşi încrucişează braţele pe cămaşa sa din piele, încuviinţează din cap cu înţelepciune, astfel încât barba i se leagănă pe gâtul subţire ca o frânghie şi spune6 7Dar ce căutaţi voi, doi tineri #o, pe 0er$l 1ace% 2 prime(dios, după cum ştiţi. 8ata natalităţii scade întruna. 9u ne putem permite să ne pierdem tineretul productiv datorită unor tâmpenii.: 0ineînţeles că nu scade, dar ăsta,i #o 3a45. Ceea ce vrea să spună este că numărul de n& , - 'o'al s'an&a%& scade.

;nsă naşterile sunt o mulţime. #o 3a45 aparţine generaţiei când numărul de nonfuncţionali, idioţi, mongoloizi şi cretini depăşea cu mult cincizeci la sută. );ncă nu ne,am adaptat imaginilor voastre. 2i, da*. Dar acum e-istă în mod clar mai mulţi funcţionali decât non,funcţionali. deci, nici o problemă. <ricum, nu numai că,mi rod în mod disgraţios unghiile de la mâini, însă fac acelaşi lucru şi cu cele de la picioare. +n momentul acesta îmi aduc aminte cum şedeam la intrarea grotei,izvor, unde torentul vine din întuneric şi desenează o seceră de lumină printre copaci, iar un păian(en vampir mare cât pumnul meu se soreşte pe stânca din spate, cu abdomenul pulsându,i deasupra frunzele ce sună, atingându,se. Apoi #a Carol trece cu un şirag de fructe peste umăr şi cu puştiul sub braţ )odată ne,am certat dacă,i al meu ori ba. ;ntr,o zi avea ochii mei, nasul meu, urechile mele. A doua zi6 — 9u vezi că,i băiatul lui #o 2as$ % &ită,te ce solid e= Apoi ne,am îndrăgostit amândoi de alţi oameni şi acum suntem prieteni din nou. Acum face o mutră uimită şi zice6 — .o .o(ey ce /ac 0 — +mi rod unghiile de la picioare. Cum ţi se pare% — 2i, şi tu>= scutură din cap şi intră în pădure, mergând către sat. Dar chiar acum prefer să stau pe piatra goală, să dorm, să mă gândesc, să,mi muşc buzele sau să,mi ascut imaceta. 2 privilegiul meu, cum îmi spunea #a Dire1. ?ână de curând, #o .icul /on, #o 2as$ şi #o 2u păşteam capre împreună )asta e ceea ce făceam pe 0er$l 1ace6 căutam păşuni*. 1ormam un trio pe cinste. .icul /on, deşi cu un an mai mare ca mine, va arăta până la moarte ca un puşti negru de paisprezece ani cu pielea la fel de netedă ca sticla vulcanică. ;i transpiră palmele, tălpile picioarelor şi limba )nu e vorba de glande sudorifice6 picură ca un diabetic în prima zi de iarnă, sau ca un câine foarte nervos*. Are o reţea argintie drept păr, nu albă ci argintie. ?igmentul e bazat pe metalul pur+ pielea neagră vine de la o proteină formată în (urul o-idului. 9imic din melanina cafeniu,ruginie care te bronzează pe tine şi pe mine. 2l cântă, fiind oarecum simpluţ, aleargă şi sare împre(urul stâncilor şi caprelor, scânteind dinspre cap, vintre şi subţiori, apoi se opreşte să,şi ridice piciorul )da, ca un câine nervos* lângă un trunchi de copac, privind roată cu ochi negri stân(eniţi. Când zâmbesc, ochii aceia aruncă la fel de multă lumină, pe o frecvenţă diferită, ca şi capul său scânteietor. Are gheare. 'ari, cornoase şi ascuţite, pe când eu am cioturi boante. 9u e un #o pe care să fie bine să,l superi. ?e de altă parte, 2as$, e înalt )aproape doi metri şi patruzeci şi cinci*, păros )părul umbral i se ondulează pe omoplaţi în (os şi face ineluşe pe pântece*, puternic )cele o sută patruzeci şi opt de 5ilograme ale lui sunt de fapt o groază de bolovani colţuroşi înghesuiţi în blana sa6 muşchii lui au vârfuri* şi drăguţ. <dată m,am supărat pe el, când una din doicile noastre fertile a căzut într,un horn stâncos. ,a petrecut în faţa mea. .uierea era oarba cea mare, care de opt ani ne tot dă tripleţi perfecţi după standard. !edeam într,un picior şi aruncam pietre şi beţe eu celelalte trei membre. #ui 2as$. ;i trebuie o piatră,n cap ca să devină atent+ el era mult mai aproape decât mine. — *'enţie, #o nonfuncţional şi mongoloid= < să pice în... ;n clipa aceea, a picat. 2as$ s,a oprit, privindu,mă întrebător :de,ce,arunci,pietre,în, mine%:, a văzut,o agăţându,se de margine, s,a repezit după ea, a ratat,
1 Dire

" cumplit, înfricoşător

şi amândoi au început să urle. .,am ascuns aproape cu totul înapoia bolovanului ce,i lovise şoldul lui şi am fost gata să izbucnesc în plâns. 2as$ chiar a făcut,o. ,a ghemuit pe marginea hornului, cu lacrimile udându,i blana de pe obra(i. .uierea îşi rupsese gâtul în fundul râpei. 2as$ a privit în sus şi a spus6 — 9u,mi mai face rău, #obe$. !i,a frecat ochii albaştri, apoi a arătat în (os. Doare de(a prea tare. Ce poţi să faci cu un #o ca ăsta% 2as$ are şi gheare. 9u le foloseşte decât pentru a se căţăra în palmierii titani, ca să culeagă mango 1en'%u co1 . 'otuşi, în general, am făcut treabă bună cu caprele. <dată .icul /on a sărit de pe creanga unui ste(ar în spatele unui leu şi i,a sfâşiat gâtle(ul înainte să a(ungă la turmă )apoi s,a ridicat de pe cadavru, s,a scuturat, şi s,a dus în spatele unei stânci, uitându,se peste umăr*. Aşa blând cum este, 2as$ i,a spart capul unui urs negru cu un buştean. @ar eu aveam maceta şi eram ambide-tru, când cu piciorul stâng, când cu mâna dreaptă, sau viceversa. Da, făceam treabă bună. *cum nu ma e ca-ul. )o' ,ul a /os' F% -a. :1riza: sau :#a 1riza: fusese întotdeauna un subiect de discuţii cu doctorii vârstnici şi cu bătrânii care trebuiau să transmită titlurile. Arăta normal6 subţire, cafenie, gura plină, nasul lat şi ochii de culoarea alamei. Cred că s,ar fi putut să se fi născut cu şase degete la o mână, dar cel suplimentar era non,funcţional, aşa că un doctor ambulant A,a amputat. ?ărul ei era tare, sârmos şi negru6 îl tundea scurt, deşi odată a găsit o panglică roşie şi a împletit,o prin el. ;n ziua aceea purta brăţări şi mărgele de aramă, şiraguri peste şiraguri. 2ra minunată. !i tăcută. ;n copilărie, pentru că nu se mişca, a fost pusă în 5uşcă împreună cu ceilalţi non,funcţionali. 9ici vorbă de #a. Apoi un îngri(itor a descoperit că nu se mişca pentru că de(a ştia cum s,o facă+ era agilă ca umbra unei veveriţe. A fost scoasă din 5uşcă, şi,a primit înapoi #a,ul, dar n,a vorbit niciodată. #a opt ani, când a devenit evident că minunata orfană era mută, i,au luat #a,ul. 9u puteau s,o pună înapoi în 5uşcă. 2ra funcţională, împletea coşuri, ara şi devenise e-pertă la vânătoarea cu bolasul2 . Din pricina asta izbucniseră pe atunci controversele. #o 3a45 îşi susţinea punctul de vedere6 — +n zilele mele, #a şi #o erau rezervate pentru indivizii total standard. Am fost foarte dornici, acordând acest titlu de puritate oricărui funcţional care s,a întâmplat să aibă nefericirea de a se naşte în aceste timpuri confuze. .a D %e a %e1l ca'3 — 'impurile se schimbă, şi vreme de treizeci de ani a e-istat un precedent tacit ca #a şi #o să fie conferite oricărei creaturi funcţionale născută în acest nou cămin al nostru. ?roblema este doar cât de departe să e-tindem definiţia funcţionalităţii. 8eprezintă oare abilitatea de a comunica verbal un s ne 4ua non al funcţionalităţii% 2a e inteligentă, învaţă repede şi temeinic. 2u optez pentru .a F% -a. 1ata stătea şi se (uca lângă foc cu pietricele albe. ;n vreme ce ei îi discutau statutul social. — 2 începutul sfârşitului, începutul sfârşitului, a murmurat #o 3a45. 'rebuie să păstrăm ceva. — fârşitul începutului, a oftat #a Dire. 'otul trebuie să se schimbe. Asta era controversa lor de când îi ştiam. D s1o-itiv format din nouă bile metalice legate printr,o frânghie. Aruncat corespunzător, bolasul devine un laţ foarte eficient.
2

e povesteşte că demult, înainte de naşterea mea, #o 3a45 s,a supărat pe viaţa din sat şi a plecat. Bvonurile spuneau că s,ar fi dus pe un satelit al lui /upiter, ca să e-tragă un metal ce se răsucea în filoane albastre prin stâncă. .ai târziu s,a auzit că ar fi părăsit satelitul (ovian pentru a naviga pe o mare fumegoasă într,o lume unde trei sori îi pro, iectau umbra pe puntea unei nave mai mari decât întregul nostru sat. @ar, şi mai târziu, umbla vestea că a fost văzut tăindu,şi cărare printr,o substanţă ce se topea în aburi otrăvitori undeva atât de departe încât nu se zărea nici o stea de,a lungul nopţilor care ţineau tot anul. Când s, au împlinit şapte ani de când lipsea, se pare că #a Dire a hotărât că sosise timpul să se întoarcă. 2a a părăsit satul şi a revenit peste o săptămână " împreună cu #o 3a45. e zicea că nu se schimbase prea mult, aşa că nimeni nu l,a întrebat unde fusese. Dar de la întoarcerea lui datează disputele calme care i,au unit pe #a Dire şi #o 3a45 mai repede decât iubirea. — ...trebuie să conservăm, #o 3a45. — ...trebuie să schimbăm, #a Dire. De obicei, #o 3a45 se dădea bătut, deoarece #a Dire era o femeie cu lecturi vaste, de mare cultură şi spirit+ #o 3a45 fusese un bun vânător în tinereţea sa şi un bun războinic de câte ori a fost nevoie. De asemenea, era suficient de înţelept ca să admită în faptă, dacă nu în vorbe, că o asemenea nevoie dispăruse. Da% &e &a'a as'a, el a /os' &e ne5n&u1leca'3 — Comunicarea este vitală, dacă vrem să a,(ungem vreodată fiinţe umane. .ai degrabă i,aş permite unui câine cu faţa îngustă, care vine din dealuri şi poate bolborosi patruzeci , cincizeci din cuvintele noastre ca să, şi e-prime dorinţele, decât unui copil mut. Ah, câte bătălii au văzut tinereţile mele= Când ne,am luptat cu păian(enii gigantici, sau când valul de licheni a năvălit din (unglă, sau când am distrus cu var şi sare limacşii de şapte metri care ieşeau din pământ, am câştigat acele bătălii fiindcă puteam vorbi unul cu altul, puteam răcni ordine, striga avertismente, şopti planuri în penumbra grotelor " izvoare. Da, mai degrabă aş da #a sau #o unui câine vorbitor= Cineva a făcut o remarcă obraznică6 — ?ăi, nu prea poţi să,i dai tipei un #e= <amenii au pufnit în râs. Dar bătrânii ştiu bine cum să ignore asemenea impoliteţi. <ricum, toţi ignoră un #e. ;n tot cazul, afacerea, nu s,a rezolvat niciodată. Către apusul #unii, oamenii băteau câmpii, când cineva a propus o amânare. 'oţi au scârţâit şi au oftat, ridicându, se în picioare. 1riza, întunecată şi minunată, încă se mai (uca cu pietricelele. 1riza nu s,a mişcat când era copil, pentru că de(a ştia cum s,o facă. ?rivind,o în licăririle focului )aveam şi eu opt ani*, am început pentru prima oară să pricep de ce nu vorbea6 a luat o piatră şi a zvârlit,o, cu răutate, spre capul tipului care făcuse remarca despre 7#e:. Chiar şi la opt ani era sensibilă. A ratat lovitura, iar eu am fost singurul care a văzut. Dar am zărit şi rân(etul care i,a schimonosit faţa, efortul din umeri, felul în care i s,au încordat degetele de la picioare " stătea cu picioarele încrucişate " când a aruncat,o. Ambii pumni îi erau încleştaţi în poală. ;nţelegeţi, nu,şi folosise mâinile sau picioarele. ?iatra s,a ridicat pur şi simplu din noroi, s,a năpustit prin aer, a greşit ţinta şi s,a pierdut prin frunzişul de (os. Dar eu am văzut6 ea o a%uncase.

/dată m(am oprit pe un pod pentru a privi micul canal cum se scurge printre $idurile apropiate. . în noaptea asta.icule /on. — . De(a lungul vertebrelor. stai acasă. . pur şi simplu.. #ucrurile minunate erau precum stGlul de şoimi albinoşi care plutea către pa(işte. -ai t!r$iu am părăsit auriul şi indigo(ul în descompunere al . -ai t!r$iu a devenit conştient că se născuse rău.a adus lucruri minunate.i destul de lucru pentru toţi.De o săptăm!nă în #iecare noapte am $ăbovit pe dalele cheiului% în st!nga.un dans dublu pe cântecul său şi pe muzica mea. brună şi ambiguă. 'oate acestea le. )e c!nd pluteam sub arcul din lemn negru al )onti *cademia..a ferit de cele periculoase. iar frunzele tremurau împre(urul chipului ei. trec!nd peste petele de ben$ină. "iudată #atalitate5 (Is &o%e Ducasse (Con'e &e . aici nu.au'%eamon'$ 7 C6n'ecele lu )al&o%o%$ 8%olo!ul3 &e ce nu mai paştem capre 2as$. #obe$.se cu mine pe pa(iştea plină de mure. au cloşca ieruncă. — 2..ţi găseşti altceva de făcut% .o în acelaşi fel în care a azvârlit piatra. nervii mi s(au în#iorat. *m trecut peste podurile mici către "rand "anal şi am luat un 2aporetto înapoi la 3erovia. în timp ce noi treceam pe sub pietrele care stau să pice din 4ialto. Ceneţia.icul /on într. cu aventura lui &obe. dacă tu zici aşa. ori faci dra. alergând şi sărind cu .o zi. -(am uitat înapoi spre apă0 şase #lori 1 tranda#iri 1 pluteau din spatele podului.icul /on şi cu mine. ori un liliac con&o%.a cu.i vedem. !i era eliberată când stătea în braţele mele râzând " singurul sunet pe care îl scotea. dar deocamdată nu price1 cum anume. p!nă c!nd o şalupă de pe un canal învecinat a trimis unde largi. De ce nu. pe sub #elinare şi #r!nghii de ru#e. — 2i. 1riza şi cu mine am plecat cu cap%ele. c!nd m(am întors în marele trape$oid al )ia$$ei. bine. goste. Cred că a făcut. în (oacă.ntr. Caprele stăteau împreună+ copiii nu se mai pierdeau şi se fereau de stânci. .am făcut cu 1riza. şi plimbându. au venea grăbită spre mine printre pietre+ între umbletul graţios şi umbra ei pe bolovani se afla întreaga mişcare suspendată şi reală. iubindu. ori cu care râzi. 1riza a început să intre în (oc. #iecare se potriveşte.. 2a se întorcea pe o stâncă să mă privească.i. care. nu mai trebuie să vii în dimineaţa asta. au$ind un ţipăt0 o +umătate de du$ină de pisici mi(au trecut printre picioare şi au dispărut in trombă.o s'a( l cum )al&o%o% a /os' . -(am întors brusc. !i m.asilicii şi am b!ntuit prin aleile lăturalnice ale oraşului p!nă după mie$ul nopţii. urmărind un şobolan ca( #eniu. virtuos şi #ericit.am dat seama că. s(a pornit v!ntul% încercam să asimile$ #lorile şi animalele rele. &e(am urmărit. (Ju%nalul sc% 'o%ulu . octombrie ADEF* +n c6'e. ceaţa ascundea v!r#urile catargelor ce purtau steaguri roşii. sau să #o cu cineva cu care paşti capre. &uminile de 1e ţărm tremurau în canal. /rion călărea apa. clipocind de maluri.se la trântă. n'e.l pe (u-ele e . — 2as$.şi adusese copilaşii să. ţinându. cu 2as$. &' devine ciudat. Aşa că 2as$.n regulă. lucrurile urâte şi periculoase nu se mai întâmplă+ nici un leu. palatele păreau că se aglomerea$ă iar lumina #ragilă se sparge peste port în toamna caldă.mă de mână " cine a mai auzit să #a. *m stat la poalele st!lpului cel mai apropiat de turn şi am #ăcut însemnări despre t!n+irile lui &obe. luându. . %'uos în timpul primilor săi ani. mi.

mi amintesc faţa lui #a Dire când am intrat în piaţă. !i. — De ce nu7m s1u 'u0 Am revenit la macetă. bietul #obe$.funcţional astăzi. a . de cealaltă parte a stâncii. Cum a.o. A mai mormăit ceva şi eu am luat o piatră cu piciorul şi am cumpănit. — Ce faci aici% am întrebat. — +m ascu' sa( a. .mi vorbească6 — 3ei.ă simt mai degrabă non.s mulţi. uimit de disperarea mea. C6m1ul şi turma ne. îmi ascuţeam lama. 'rebuie făcut ceva care le cere un tăiş la . copacii aceia care se apleacă mai (os decât plânsul.a a uc s7o.un crâng de sălcii leneşe. #o #obe$.a trecut degetele păroase pe gâtul meu. 'otuşi a plecat. a dat din cap semnificativ. @maginaţivă. — 1riza şi cu mine putem avea gri(ă de turmă. 'otuşi. .te.. )a '6%. — . ?e când caprele behăiau.ignorându..o sub copac.a simţit ruşinat. 'u ai ne. pufnind.2l părea uimit.a aşezat să citească o carte. dezorientat. Am purtat. şi nu s. e ascunsese într.o(ey. voie de noi. ah= ce de muzică am c6n'a'.. Am găsit. . 2ram tăcut.a venit o idee. Atunci am început. — Cară. — 8%o(a( l ceea ce faci şi tu.ne la capre. a(ută. .se ce să zică. 2u mergeam şi şedeam la intrarea grotei... Acela a fost singurul sunet pe care l. 2as$. O9.o înapoi în sat. <dată 2as$ a venit să.a mai întors. am spus.o(ey. .?ână m. nu0 . apoi şi.au rămas numai 1rizei şi mie.. pa(iştea s. Caprele au început să behăie.. — 2u îmi ascut mintea. se transformaseră în panglici de purpură.mă vreme de. cu trupul moale în braţe. A fost zărit un taur la vreo doi 5ilometri spre sud.apoi s. îmi rodeam unghiile. ?ână când i.am auzit de la ea în afara râsului.se.o oră. 2ra bun şi minunat.a spart în bucăţi sub zgomotul lor iritat. cu faţa în noroi. Dacă e-istau şerpi veninoşi. şi foarte înţeleaptă.en ' ) cul /on.au întors leii.a înnebunit. — Adică% ?ărea serioasă. gândindu. . dar ne.ie.— .i suport maniera arhaică. #obe$. Avem nevoie de tine.o în cele din urmă. — 0ietul #obe$. să sar eu aşa la 2as$. continuând să mă domine cu aproape (umătate de metru.i un subiect de glumă cu #o 3a45. Ce. nu: Aşa că 2as$ şi . niciodată încolăcindu. s. cu flori pe care nu le mai ţin minte înapoia povârnişurilor când alergam.a aşezat pe vine.icul /on au preluat iarăşi turma.mi place să vin a c .. n. 9u. ea e foarte învăţată.u.a îndepărtat cu stângăcie.am fost în stare să. e zice că are coarne cât braţul tău.o(ey. — . Ceea ce nu.a învârtit vreun minut. A venit şi s. ai fi de folos. ce Dumne-eu. iar eu o căutam şi o strigam şi zâmbeam. iar 1riza a ţipat. A venit şi #o 3a456 — 3ai să vânăm. 9e a(uţi să. mă culcam şi mă gândeam singur pe piatra cea lată. când a venit #a Dire a fost diferit. ?recum am zis.i căutăm pe cei doi copii care lipsesc% — ?leacă. a trebuit să se ducă după un tufiş.izvor. ?ur şi simplu. — Dar nu mă de.a retras.

2l era singurul 0eatles care nu cânta. şi. — * a&us7o 5na1o 0 — Nu. Apoi m. mele vechi ale legendei. — Da. Ara privit chipul bătrân al lui #a Dire apoi mi.am întors capul spre copaci. se numea 2uridice " iar ea a plecat direct în marele roc5 şi marele roll.a D %e. După atâta vreme. . o sincopă înainte ca viaţa să se reia. nu s. — 9e a(uţi% .am pus fruntea pe piatră şi am urlat. '7o & n nou. Ce e0 — ă ucidem ceea ce a ucis. pe măsură ce o versiune înlocuieşte alta.i.mi picioarele şi mâinile. Adică.ilor% .i. ?robabil că s. . unde <rfeu a trebuit să intre ca s.o recapete. 2l s. ca 2as$. lucrurile se transformă mereu în opusul lor. a minţit despre drumul la marele roc5 şi marele roll. a spus ea în vreme ce mă ridicam. Au mai rămas doar câteva versiuni scrise. — Ciaţa este ritm.a pierdut iubita " în versiunea respectivă. !i el a fost sfâşiat de fete în delir.o aducă înapoi.a dus cântând. plângând tăcut întors spre golul din mine. .amândouă.. a spus ea.ar fi întors fără ea. frământându. — #o #obe$. până la urmă laolaltă. . . — 3ă% — *ces'a e un mo& nea%' cula' &e a 5n'%e(a &es1%e ce7 .a ascuns în pădure câtva timp şi a inventat o poveste atunci când s. cu marele roc5 şi marele rolli. — Cum a putut pătrunde în marele roc5 şi mare roll% Acolo e vorba de moarte şi viaţă. După noaptea unei zile grele.n mituri. al'/el. am rostit.. Dar dacă s. *m 1% .o pe 1riza. deschizându.am pus capul în poala lui #a Dire. iar interesul tinerilor pentru citit scade vertiginos.i.a ridicat maceta. 9u ca ale ) culu Jon. a mângâiat pe păr.ca şi #o 3a45. cu picioarele şi mâinile frângându. 9umai că era altfel. a .mă cu delicateţe şi cu cuvinte6 — 3ai să vorbim despre mitologie. m. şoldul diform.o%(a0 — Hă% am zis iarăşi. deşi ea se purta drăgăstos. .aureen.o parte. @raţionalul constituie o problemă la fel de grea. #obe$. 2l şi. era cel mai mare cântăreţ..au întors. 9u s. acest mit este versiunea unei istorii mult mai vechi care nu e atât de bine cunoscută. A închis cartea.se. — < vroia înapoi. . ?e când îmi recăpătam calmul i. Atunci. — * /os' acolo. iar nu cel care tace. numai că suna altfel.a dus de. în această versiune. De.a surprins. . el şi ceilalţi 0eatlesi au fost sfârtecaţi de fete în delir. 9u e-istă discuri pe HF sau HH de turaţii din vremea acelei istorii mai vechi. au mai bine ascultă. <rice moarte este ritm oprit.asta ştiu că trebuie să fi minţit. am deschis gura.ar fi dus undeva unde ar fi e-istat o şansă cât de mică s. dar el şi ceilalţi 0eatlesi s. aşa susţin for. tăteam întins pe. — 8oa'e. . a minţit. !tiu că o vroia înapoi.nsă detaliile diferă.am simţit deopotrivă compasiunea şi stân(eneala.ţi aduci aminte de legenda 0eatles. 8ingo era numit <rfeu. A fost foarte greu să ne asumăm raţionalitatea acestei lumi. 2a a continuat6 2i bine. Am plâns.ţi aminteşti cum 8ingo şi.a frecat umărul.am aplecat înainte.n povestea cea veche.adevăratelea.a întors.atunci #a Dire a tremurat cu lacrimi în ochi.a părăsit iubita.s . pentru că. #a Dire mi.

9otele ieşeau. cu cap &e om. 0ucură.mă pe spate. cu lama macetei în sus ca să înţep soarele. 0occetul a început să tremure. triluri şi iodlere. iar #a Dire râdea şi ea pentru )mine văzându. cred. — 0ate.te înainte de a. . bătând ritmuri încrucişate cu degetele de la picioare şi călcâie. mai apropiat al bătăilor mii. 1ă muzică. cântă #o <rfeu al meu. #obe$= Am lăsat melodia să se iuţească. zâmbind6 — Acum ai (elit aşa cum trebuie.am încolăcit în (urul strălucitoarei şi prime(dioasei lungimi. frunzele şi izvorul. ea a încuviinţat din cap. #o 8ingo al meu. iar mai de departe era numai însufleţirea muşchilor degetelor de la mâini şi de la picioare care începuseră să se convulsioneze pentru dansul mai rapid. #e Dori5 va veni după tine. imobil de la mi(loc în sus.te.o pot stăpâni. scoţând un ritm de dans. m... simţind fiecare notă în patrulaterul omoplaţilor şi feselor apăsate de stâncă. când singurul sunet rămas a fost propria.se şiroaie după urechi. o%oa%e — un monstruos maimuţoi di#orm.mi picura între omoplaţi. =>n&e îţi este su#letul.e. apoi am şfichiuit. — . 0ate toba. c6n& e%a copil. iar răsuflarea o purta în cuţit. Deodată mica bestie rătăcitoare a dispărut. se rela-a şi iar se contracta. — <a'e 'o(a: Am deschis ochii suficient de mult pentru a zări cum o zbugheşte păian(enul vampir.am întors şi am fugit de la gura peşterii. Am privit în (os. Apoi. şi am lins sunetele.n curând.o(ey. în vreme ce eu. urmând doar măsura respiraţiei mele. <h. am închis ochii. cocoşat. Iram după gram. . îmi legănam şoldurile. <dată cu respiraţia şi bătaia inimii. +ncet+ mai încet. lăs!ndu(mi in poală 1 o9. . Du.o cu o octavă mai sus.am răsucit întorcându.mi respiraţie.o(ey: )7am -!u&u ' 1e 1 c oare şi am început să lovesc cu tălpile în stâncă. să(l călăresc5? (*loys us <e%'%an& 7 8 ' cul$ 6478'96'5 'şti în generaţia )'):85 (Slo!an 1u(l c 'a% 7 4eclamă .Do% #: . cântă. ?raful de pe picioare devenise noroi.e Do% #0 — Du. alunecând printre venele încordate ale gâtului. #obe$= Aplauda fără încetare. striga #a Dire. +nfricoşat.i.te. în timp ce sudoarea îmi tremura pe ceafă şi.i. paşte capre. .Cântă ceva. m. — <a'e 'o(a.ţi începe călătoria. <rice sunet din mine a îngheţat. am clătinat din cap. burta se contracta. o sincopă înainte ca ritmul să reînceapă.. — Acum eşti aproape gata să faci ceea ce trebuie făcut. — ..am dus lama la buze. 2u nu vroiam. .a întins mânerul. ca s. cu altă sudoare scurgându. m. . Asta înseamnă numai degetele de la mâini.mă cum cânt. dar se forma în golul limbii mele. ?ieptul îmi lucea.mi.uzica râdea. băteai piatra cu picioarele. vânează.

ar ofensa pentru o glumă pe seama celor din 5uşcă.funcţional. — Jinea turma laolaltă. — Ceea ce a omorât. verifică res'ul.ul şi a fost băgat în 5uşcă.l văd+ fusese #o Iriga până la şaisprezece ani. doftoricind unde leacurile mai puteau fi de folos.am văzut nimic. Am auzit râsul lui Iriga.funcţional. pândeam. Aşezase cartuşele pe pământ în faţa uşii.i numim azi #o şi #a nu li s. 2ra bun. #a Dire doar bănuieşte. a târât pânâ la gardul electrificat ca să.le de pe mal. — 3ai să mergem. ?ielea mea este groasă şi tare. ceva din ea care era non.am întors de la râu. Am ţinut. fără să. 9e. #e Dori5. punând mâncare. băiete. — Ce ma /a4 . 9u i. Cât timp am făcut.a lepădat înainte să moară* s. Am încercat marginea cartuşului cu vârful cuţitului. Chiar şi #o 3a45 s. dacă s.se. .o încorda. dar erau oameni.a ştiut dacă era genetic sau nu.a ridicat ochii de la arbaleta pe care.un copac şi se îndepărtă rotindu.u. în prea(ma 5uştii.o . erau oameni.a lăsat pe vine ca să e-amineze o buturugă zgâriată6 urme de colţi. sau . tinere #o. a lungul malului umed cale de vreo trei 5ilometri.şi lase balele.o pe 1riza era non.ai întâi.ai văzut niciodată târâţi din (unglă când puţini reuşeau să supravieţuiască6 9.ţi aminteşti că sunt oameni.ultora dintre cei pe care. 2a ce bănuieşte% &n şoim albinos ţâşni dintr.?utea să îndepărteze lucrurile prime(dioase şi să le apropie pe cele minunate. pieptănându. ascuns. am zis. Dar ceva " nimeni n. Dar nu e pentru prima oară când m. ?robabil va muri curând.< oră mai târziu. Curentul era puternic şi repede. — ?utea pune animale să facă tot ceea ce dorea. a intrat şi a luat încă una pentru mine+ apoi am coborât de. — 1riza a fost funcţională.a lungul râului.a pierdut #o. — . #o 3a45 şi. Da. — Ai prins taurul ăla% — Nu. — Ce a uc s7o 1e F% -a0 l7am 5n'%e(a' 5n'%7un '6%. ?aznicul 5uştii. cu raţiunea zdruncinată de spaimă. — Nu ştii ce li se făcea când eram eu copil. 9ici 2as$. am rostit. Aluviunile colorau apa în galben. — 9. < chestie albă )îmi aminteşte de femeia care a fost mama lui 2as$ şi A.am studiat. 9ici 1riza nu avusese nevoie de încălţări. a mâncat minţile din cap şi hohotele de râs au început să i se reverse dintre buze şi gingii.ai văzut felul barbar în care acţionau indivizi complet standard. — 'u ai fost acolo.o(ely0 Am apucat un cartuş cu piciorul şi l. la fel ca pentru unii cetăţeni titraţi. ucigând dacă cineva nu mai putea fi tratat. #o 3a45 s. .o de. 9u purtau nici un titlu de puritate.o.am întrebat cum s. el a terminat de încordat arbaleta.ar simţi cineva să păzească asemenea oameni la fel ca #e Dori5% )7am 5n'o%s 5n sa'. am continuat mai potolit. 8ugii de mure zgâriau carâmbii lui #o 3a45. 1ii bucuros ca tu eşti fiul unor timpuri mai civil -a'e. ca să le controleze capsele. #e Dori5 era probabil înăuntru acum. 2u nu am nevoie de încălţări. !i. îndoind ferigile şi ierburile lungi.icul /on nu au nevoie. am spus. Atât de multă tristeţe şi groază se închideau acolo+ era greu să. . nu se afla prin prea(mă.ar fi născut cu cincizeci de ani mai devreme. Ai văzut. i.ar fi permis să trăiască. A fost= — Corbeşte mai încet.

Am păşit peste ea şi printre ramurile de sumac. — &nde s.şi gândurile.a putut păzi pe ea însăşi......a D %e..L de umăr. — taţi aşa. — *colo un&e0 a 5n'%e(a' . pe #o 3a45 şi pădurea. A pornit ma &e1a%'e. — Coi. — Care piatră% — 8 a'%a 1e care a ridicat. ..vă.am prins pe 0loi. putea să mu 'e an malele o% un&e &o%ea.au dat la o parte şi au apărut brusc tripleţii 0loi. +n consens mutual.i aşa% Ar fi putut s.?utea să mişte animalele.. — Ai gri(ă. o păzească. Am continuat tăcuţi printre lăstarii şoptitori. — 9u. Apoi pe trei tonuri diferite s.n regulă..K. a spus #o 3a45. Apoi l.. zăcea pe cărare chiar în faţa noastră. am rostit cu înţelepciune. şi doar una din cele patru grinzi de susţinere mai stătea în picioare.. ne. — !i era îngrozitor de mare şi a călcat. şi gata. Cu mult timp în urmă. 3a45 şi.are nimic.. — No ne (ucam înăuntru. &nul din ei a sărit la mine şi am avut braţele pline cu un puşti de zece ani. ?ăzea turma. — !i era funcţională.a auzit6 — @aaaaaa.— ?rostii... — .am văzut adunându. — .. #o 3a45 a încercat să spună ceva. Am văzut. băieţi. — Care piatră. chiar şi fără mine. — . întoarceţi. păşind prin noroi.o(ey: *colo. ruptă la un capăt. . < suprafaţă de un metru pătrat din fundaţie fusese înfundată. < scândură.'aurul a apărut şi. Ce s7a 5n'6m1la'0 — *colo a1%oa1e &e.a aruncat. am adăugat.... a rostit.. pe când ne apropiam de luminiş. am spus...o şi. — 1ără nici un gest sau cuvânt...o HaA#. Cât de mare era% Cl 1ea mu'.vă în sat. — * ascul'a' '6m1en le lu . ai gri(ă. te rog.o de la cel aflat lângă şoldul meu. #obe$% Aşa că i.au întors tustrei şi au arătat printre copacii pădurii. am conchis. — 3ei.mi= l. — 9. — 2. Apoi s. cu părul roşu..o HaA#. Duceţi. am spus şi l. Carol plantase câteva flori în această .au dus.a întâmplat toată povestea asta% . — @a spune. 0ucăţi din acoperişul de paie erau azvârlite ca nişte co(i prin ogradă. — 9umai că nu s. a comentat #o 3a45. — .A călcat pe casa veche care. nu. Asta am primit.am spus povestea. sau o% un&e &o%eam eu. isteric. . aşa cum a făcut cu piatra. în timp ce eu cugetam.am întors dinspre râu prin golul din frunziş pe unde se rostogoliseră copiii.De casa veche lângă locul unde tavanul pivniţei cade. ?e pământ se aflau împrăştiate o mulţime de alte scânduri sfărâmate.au privit pe mine.am lăsat (os pe 0loi..Acolo= #ovea şi bătea cu piciorul în stânci. 1runzele s. evitând un cot.a legănat arbaleta.o.

.acolo pe unde plecase.şi coapsa pe un picior anterior.o mandală= întunecată în nămol. — B no. 1ăcusem zece paşi prin pădure când am auzit şapte copaci prăbuşindu. ub verde şi argintiu.a împroşcat cu umbră. #o 3a45 mi. sco'eau a(u% . Apoi şi. A apărut dintr. Alţii fuseseră rupţi la o înălţime mai mare decât a mea..i aşa% am întrebat. am pornit iarăşi prin poienile reci. nici turbare nici patos.am urmat pe bătrânul acela nebun. *1o 5n co1ac & n s'6n!a. 'ufişurile. umede. +nvârtindu. 9u poate să fi plecat demult dacă tocmai a speriat copiii. când. . unde petalele şi frunzele fuseseră strivite într. un sunet nemuzical cu o tonalitate metalică. ăgeata a fâlfâit ca un ac cura(os între blănile de pe flancul său.6na' cu m ne. E%a /oa%'e no( l.grădină. s. şi pas. Alţi trei copaci. scăpat din plămâni mai mari decât toate foalele unei topitorii. 2ra uşor să vezi din ce parte intrase în luminiş. @ar eu l.un sunet lung. ?iciorul mi se potrivea cu uşurinţă în amprentă.am căţărat printr. e năpustea. — Aşa e. ci zgomot. rupând crengi. /u! n& 5 n direcţia în care galopase taurul cu mâini de om. vrând să scăpăm de sat. — 'rebuie să fie enorm. ?as. nu% .. să a(ungă foarte departe. ramuri şi bucăţi de frun-e. probabil. dacă este atât de mare poate. legănându. .. am s1us.am oprit lângă urma unei copite despicate. am uitat iarăşi la semnele distrugerii.se.am repezit după el. cu colţurile aidoma unei scoici. ?e. #o 3a45 pătrunse în poieniţă. s.a aruncat o căutătură plină de ace şi zgârcituri.care prindea ecou în vreme ce frunzele se clătinau sub adierea unui vânt lin. şi acel salt ne. 9ările negre.. Apoi un răget. tocmai aici şi unul posterior. 3a45 a tras cu arbaleta. 9e. viţele şi frunzele fuseseră călcate spre înăuntru.un cliva( de stâncă veşnic spartă )fusese spartă şi ultima dată când venisem să hoinăresc pe.Câţiva copaci fuseseră dezrădăcinaţi. m 7a a-.un salt. ne mutasem aici în vechea casă acoperită cu paie care fusese atât de tihnită.nu.a dat înapoi şi a ţâşnit îndepărtându. —De fapt nu eşti chiar atât de nonşalant. acolo.a încordat cu pumnii înfipţi în pământ " erau mâini cu degete păroase şi cornoase de grosimea braţului meu acolo unde ar fi trebuit să aibă copitele anterioare " a mugit.aici printre copaci . /oa%'e %e1e&e. am adăugat.se undeva6 trei " pauză " apoi încă patru. şi răsuflare. alergând să răpună fiara. ea plantase gardul viu cu flori portocalii pufoase. totul se îndoise în afară. periculoase.am revenit. tocmai la dracu. căprui. privi spre noi cu un ochi in(ectat.a scuturat capul.6%l ' HaA#. Când mi.şi cu nonşalanţă arbaleta. Ilobul lui ocular trebuie să fi /os' c6' ca1ul meu. HaA# s7a 5n&%e1'a' 5n 1as &e 16ndă către locul unde vegetaţia se îndoise. scoarţa copacului de care mă izbisem îmi mesteca spinarea. — * ma . — 0ineînţeles. !tiţi din care.

l târăsc către copaci.am auzit vocea răguşită în timpul unei pauze între urlete.izvor% am şoptit. Dedesubt am văzut sclipirile razelor pe piele. precum capul. pândind. A început să se ghemuiască..amiază plină de stropi de soare şi adieri de vânt cu mâna 1rizei într. 2l o urcase. ne. suferiseră mai mult din pricina comprimării aerului decât a loviturii propriu. dar am zbughit. — Irăbeşte. De cealaltă parte a găurii. Altele sunt atât de mari încât te izbeşti de ele înainte de a şti ce sunt. pe obrazul meu*. chiar dacă ghearele erau..am prins de umeri tocmai când începuse să. copaci şi cărămidă. a1o !9ea%ele au alunecat. i.. 0raţul plesnea de (ur. largă de vreo douăzeci de metri. pe umărul meu. 9u ne.zise.aici= şi am început să.a ridicat pe picioarele dinapoi.şi rupsese o coastă. Dinaintea unui lucru atât de mare. #. pe colo. — . căutând ceva de care să se ţină.te. trebuie să şopteşti..împre(ur pământul. Apoi s. #obe$.am auzit pe 3a45 strigând )alerg mai repede ca el*. Asta e una din cele mai mari arteriole. (os.o în spate.o HaA# a a1%o(a' & n ca1.a agăţat de buza intrării cu degetele unei mâini " am văzut strungi negre sfărâmându. emăna cu un gândac lovit. Acolo intrarea fusese tăiată în pantă.şi ochii şi pumnii păroşi.. Am alergat înainte şi. 9u putea să mai audă din pricina urletului din puţ. — 3ai să plecăm de.. Altele numai de trei metri. — 'unelul ăsta nu dă în grota. 9ici măcar n.. dâncuri. în care aproape am picat. m7a 1% ns &e 5nc9e e'u%a m6 n .am furişat pe buza fărâmiţată şi am privit înăuntru. — 3a45= 2şti cumva. care pava pădurea pe ici. Am sărit pe o porţiune de cărămidă brăzdată de muşchi. Din spate l. 8e c6n& 5l s1% C neam &e un 1om.se în (urul acelor unghii " şi cu un braţ. scoţând o limbă ca o pânză roşie acoperită cu spume.într.i forma cu răgetul său.a a(uns. — )a 1oa'e să iasă% < întrebare prostească. Acum se uita la noi.. ângele a început să i se prelingă din nas. în coasta muntelui. Când ecoul a pierit. &ite. #o 3a45 nu murise )a doua zi au descoperit că. emăna cu un copil bolnav. 2ra o gaură în pământ.âna a mai plesnit de câteva ori (<uum7<uum: <uum:$. 1iara îl plesnise cu palma uşor curbată. >nele luc%u% sun' atât de mici încât nu le observi. foar'e (olna.a răsunat din ea urletul. 'aurul a răcnit pe neaşteptate din deschiderea dintre stânci. o să te car... agitându. nu. 3a45 a sărit îndărăt. — e zice că unele tunele sunt înalte de treizeci de metri. şi din fericire cele mai importante părţi ale sale. 2l s. Când am a(uns acolo. am ştiut că se afla acolo până ce n.se în a. au apărut capul cu coarne şi umerii. . la cinci metri mai (os. .o după.şi recapete respiraţia. încă. delimitându. 2ra intrarea neregulată a unei grote. aşteaptă. ... dar asta abia mai târziu*. (os. (os. . 3a45. ?oţi să mergi% 'rebuie să plecăm de aici. #o 3a45 se aruncase (os.a mea. trăgând o mulţime de pietre şi tufişuri şi trei copăcei. am întors ca să văd mâna aceea ridicându. *1o a sărit la noi peste gaură. A mugit o dată. .se deasupra lui= A fost complet mototolit la pământ. învârtindu.a sculat totuşi în capul oaselor clipind din ochi. clătina din cap.

o(ey.am rostogolit pe . De asemenea. #.. Am încon(urat râpa şi am coborât.am împiedicat şi m. — #obe$= Cocea i se cuibărise înceată şi fermă în gâtle(. — Ce trebuie să fac% 8ăcnetul taurului a tunat din acoperişul surpat al grotei. * &a' & n ume% .o%(a &es1%e al'ce.a. vârsta. agăţându. aflate la mii de metri dedesubt. debusolarea şi plictiseala curată.am luat mâna de pe stânca umedă şi am păşit peste un pârâiaş uleios.am aruncat o privire. câte lucruri meschine pot însoţi vigoarea. (u-a e%a ascuţită şi peretele abrupt.l omoram. Apoi i.. în sus pe tunel. copitele tropăiau pe piatră. #a Dire ştie. ?recum6 cura(ul este o mare tâmpenie.i toate colţurile. — 9umai că mi se pare că va trebui să înveţi de unul singur.am deplasat către latura lăsată. precum spaima. Am înaintat. dar eşti rănit.o pentru 1riza. — 'rebuie să stăm. A tuşit şi apoi spuse6 Asta n.. . !i cât de su%1% ns eram că încă din copilărie îl încon(urasem pe #o 3a45 cu atâta teamă şi respect. . — Cum0 am 5n'%e(a'. — E .ţi maceta şi arbaleta şi intră în peşteră.. decizia şi acţiunea. 3a45= Iluma. siguranţa şi durerea de pe faţă.i glumă.te= Am stat şi m..o. . Dacă eşti pe cale să faci ceva prostesc " o facem cu toţii " mai bine să fie un lucru cura(os şi nebunesc.a strâns iarăşi de încheietura mâinii..am împins arbaleta în sus pe braţ şi mi. ?robabil că a suferit o mutaţie din cauza radiaţie & n n .a prea îndepărtat de grotă.i. ori buza unei gropi adâncă de câţiva centimetri.am aran(at mânerul ma. am cotit la stânga pe sub boltă. şi chestia aia este mult mai mare decât ne. m.. şi după vreo trei metri parcurşi în beznă. metri. Dar. A încercat să se desprindă de trunchi.are nici o legătură. şi să vânezi bine.elu% le n/e% oa%e ale !%o'e . — Ce0 — #a Dire spune că trebuie să fii gata pentru călătorie.am imaginat noi. Am a(uns la o bifurcaţie.te acolo.. #obe$. — Da%. — Du. — Nu: — 1ă.. — Crezi că o să iasă şi o să facă rău satului% Deocamdată nu s.mă. @a. Cânează fiara şi ucide. înregistrându.izvor. unde e-istau terase naturale de rădăcini. — <.cetei la şold. pământ şi zidărie. 1iara a mai răcnit o dată. 9e. — unt mai bătrân decât tine şi ştiu mai multe despre povestea asta.n plafonul înalt. al cărui curcubeu se pierdea sub umbra mea. — Asta. 2u sunt vânător. . 'rebuie să înveţi să vânezi.. — !i trebuie să te învăţ să vânezi.i fusese stoarsă îi revenea treptat.. pentru numele.i. — Ha . oarele lovea peretele de vizavi.izvor. 'rebuie să. dar putea a(unge până la cele mai adânci nivele ale grotei.am bătut pe #o 3a45 pe umăr şi am plecat spre puţ. Du.am gândit la o droaie de lucruri. e-istau multe crăpături. ici. &ndeva. — !i eu sunt pentru încercarea bărbăţiei şi tot tacâmul.— 9u= 8ăsuflarea care. De 1a%'ea aceas'a.colo luminând pe podea o creangă cu frunze ţepene. — > 'e ce7 . făcând muşchiul să strălucească6 .

sau tauri.a transformat într. ?alma sa " de data asta întinsă. Cu un mers grăbit ce s. îngropându. Din fericire.se prin întuneric*. Apoi s.am ocolit. pot bate un cui cu pumnul. Am a(uns la colţ şi l.acolo. pe măsură ce panta sporea până când lumina spumegândă s..âna i se ridică între ochi şi mine. *1o a &esce1e% '7o. Am simţit piatră sub tălpi. l.. După o sută de metri.a umplut cu toamnă. < mulţime de clacu% : . şi am aterizat la capăt sub un snop de raze.l ducă foarte departe.am rostogolit înapoi. ridică.o fugă uşoară..au oprit. 1iricelul de apă se preschimbă în pârâu. apleacă.n #ornăit. Din nou scântei. apleacăte înainte. .mi faţa în nămol şi rădăcini. printr. E%a numa cu '%e -ec &e me'% 5na n'ea mea. apoi pe pământ. . luminându. apo( coborî. apoi peste nişte frunze uscate )îşi urlau propriul lor urlet sub mine*.am aruncat la perete.am urmărit sub bolţile ruinate.o baltă )mâna mea bălă. Clac: Clac: Clac: . 8igola de pe marginea tunelului acoperise piatra. 1ire de praf se învolburau în razele piezişe unde căzusem. întunericul s. 1oarte puţini oameni. am văzut deodată altă lumină &eoa%ece ce. A merge către acel sunet " tăcuse acum şi aştepta " nu mai însemna a merge în vreo direcţie. 3a45 " a răsunat pe placa de metal unde stătusem.te înainte. Dar zgomotul se îndepărta. . cu genunchii şi palmele pe pietriş.. pe care copitele sale le aprinseseră.am lăsat pe spate.l pe celălalt.a luat la întrecere cu mine în stânga.l (os. po(ghiţe şi licheni bătrâni cădeau zornăind pe umerii săi mătăhăloşi.mi maceta. apucându. Sune'ele .a /oa%'e ma%e a aco1e% '7o (%usc. apoi metal neted şi rece.. Am pornit într. iar scânteile i.a mugit drept în faţă.eneau & n &%ea1'a. lucind în (urul picioarelor mele. < dată copitele sale au traversat pesemne o placă metalică din pardoseală.ai degrabă6 ridică un picior.l până la (umătate.câteva trepte mici. ?ietre. tomacul meu era ca o pungă de apă clipocind deasupra intestinelor. 6ropăit5 6ropăit5 Am sărit în picioare şi m. 'rei paşi puteau să. purtate aici de cine ştie ce vânt.un tunel în pantă atât de scund încât din apropiere i. cu mâl fluorescent.cindu. e zvârcoleau cu şerpişori de foc. . 0ravo= Acum. @ar pentru câteva clipe. cu mânerul armei proptit în podea şi vârful aţintit în sus. După aceea a căzut din nou către locul unde eram acum. ?iciorul său a izbit la un metru de piciorul meu. printr. fiindcă (umătate de duzină de scântei portocalii au ţâşnit din locul unde păşise.i. când dădu un colţ. am dezlipit de perete. . *m înghiţit toate lucrurile amare care mi se ridicaseră în gât şi m.au luminat ochii sângerânzi şi nările lucioase. pune.am auzit coarnele zgârâind plafonul. Am trecut de câteva frunze. .am îndepărtat de lumina denunţătoare.

înfipt în palma lui. e zăreau mai multe intrări boltite spre tuneluri întunecate. zgârâindu. Am plon(at în faţă.mă de bare..am tras genunchii peste o mulţime de pietre. pleoapele se întredeschid lent.: unetul s. ?ereţii erau placaţi cu piatră. în zid e-ista un grila( de aproape un metru înălţime.am izbit de perete şi m. Cândva la capătul acestui grila(. . #ângă mine.nsă eu eram cu cel puţin două nivele mai (os. &mărul lui stâng a lovit peretele din stânga. Dacă te rela-ezi total şi ţii ochii închişi..am ridicat rapid în picioare )ceva se scrântise*. dar cea mai mare parte a lui căzuse de demult. s. şi am încercat să mă uit la el.. a început să zumzăie melancolică şi câteva şiruri de lumini s. #ama a ieşit.en ' 5ns1re mine.au schimbat în .mă de macetă cu mâinile şi picioarele şi ţipând la nesfârşit. în vreme ce mi. #umină% *m cl 1 '. ori erau chiar stâncă goală. cenuşiul în care se transformă razele soarelui atunci când vin de după multe colţuri. Apoi locurile care mă dureau mi.am rela-at.. ?robabil era un orificiu de drena(. +ncăperea era rotundă cu diametrul de şaptezeci.mă. cu barele strâmbe. Am plon(at înăuntru şi am picat aproape un metru şi (umătate până la o podea înclinată.am ridicat. Am lovit puternic în sus. !i el răcnea. răcnetul unui taur stârni eco u% 1% n'%e 1 e'%ele a&6ncu% lo%. e-istase un planşeu. . . au rămas aşa. . #umină sură după grila(. +n centru se găsea o maşină. umerii (uliţi. cu coatele usturându. * .mă rău.. iar lama a izbit ceva care se mişca.au amorţit.am rostogolit pe (os.a azvârlit vreo şapte metri. iar eu m. Roaaaaaa. Am rămas întins acolo cu ochii închişi.. ?anta se accentuă şi pe neaşteptate am alunecat mult şi foarte repede.optzeci de metri. pe când continua să crească de la un pas la altul. Apoi undeva. . Acum camera avea înălţime dublă şi gratiile se aflau la cel puţin cinci metri deasupra actualei podele. m. şi se ridicau în lespezi gri către lumina îndepărtată. în sfârşit. +n timp ce o priveam. şi simţind o durere în coapsă. dar în partea mea au început să răsune pocnetele seci ale palmei sale care plesnea metodic. Am privit în camera de dedesubt. Băceam lângă intrarea unui alt orificiu de drena( aidoma celui prin care sărisem. ţmându. Când. împungând cu coarnele tavanul de unde cădeau o mulţime de lucruri. Deasupra mea era beznă şi o mână care înhăţa şi bâ(bâia prin întuneric.au aprins pe un ecran. lumina mi. cu vârful arbaletei neconfortabil sub umăr şi mânerul macetei înţepător între bare şi coapsă.a smucit de pe podea. şi am fost zgâlţâit în toate părţile )ţinându. &mărul lui drept a lovit peretele din dreapta. fluierul era plin cu sângele său.am oprit brutal în nişte ţevi. < puteam auzi râcâind peretele.a clătinat..a tocit înapoia pietrei. m.a umplut ochii de (os în sus ca laptele turnat în castroane. iar umbra lui tremurândă se proiecta imensă pe plafonul care picura.

Apoi s.am uitat în spate..şi încheieturile degetelor unei mâini+ cealaltă " cea pe care o rănisem de două ori " era lipită de burtă. se mărea şi se mărea şi se mărea întruna în rama de piatră. Auzisem despre ele. dar acesta era primul pe care.o melodie străveche. Calculatorul a fluierat câteva note dintr.. 9.a acoperit şi am închis ochii înaintea imaginii6 ochiul său scurgându. < pânză de sânge îi acoperea obrazul. târşâindu.se înainte..i. .a legănat iarăşi capul. @ar eu voiam tare mult să nu fi fost. departe de copita sa.l loveam în ochi.altele.se în (urul săgeţii. am aşezat pe bâ(bâite altă săgeată în canelu%a a%(ale'e . @. chicoteau încă şi flecăreau prin grota.. Cânează. adulmecând aerul pentru a mă găsi.am lăsat pe vine în spatele grila(ului şi m. şi am fost vânturat deasupra feţei sale mugind )partea stângă oarbă şi sângerândă*. )<are adormisem% !i oare o visasem. perlat de apa care cădea din tavan. cu coamele tremurând. 2l a ridicat capul şi m. Camera se arcuia sub mine şi capul îmi era zgâlţâit de la un umăr la altul în vreme ce încercam să ţintesc cu arbaleta+ o săgeată s.mi acum în vreme ce imaginea pulsatoare îmi rămânea pe retine. Cum să.. @ar apoi. 2l azvârli gratiile îndoite de. pe 1riza%*. Alta a lovit afurisit de aproape de săgeata pe care i.se prin cameră. şi a gemut iarăşi. şi. 2ra un calculator din vremurile vechi )când voi stăpâneaţi ?ământul.i convulsiv pe pântec. ) 7a &a' &%umul. spusese #o 3a45.a prins picioarele şi mi(locul în pumn. în sus şi în (os. ângele bolborosi prin găuri. Cu capul în (os..a rupt pe piatră. dar n.a%. stânca se smulse din stâncă.a înteţit.fiară A.a e'ul / a%e ... Cânătorul poate fi o creatură destul de (alnică.am putut întrezări nici o ieşire.izvor. Am lăsat arbaleta şi am apucat maceta.am văzut celălalt ochi înceţoşându. ăgeata a lovit şi a dispărut complet în râul orb de sânge şi limfă.mi zdrobească ţeasta. 9ăpustindu. (N c . /usese . Arbaleta se înălţă+ am ţintit printre gratii. !i. .a pironit cu privirea.o la gură şi am suflat. .a curmezişul camerei. 'aurul.a întrerupt cu o pufnitură. ?e neaşteptate.a învârtit prin încăpere. tonul său urcând repede de la patos spre furie.a făcut loc în încăpere. izbindu. cu mâna rănită tremurându. un fel de cor din Ca%men.o înfipsese #o 3a45 în flanc. .a privit nedumerit. amintindu. A prins barele în spatele cărora mă ascunsesem. rama deveni mult mai mare decât fusese.avea nici un efect dacă nu. sângele s. Am dus.se ca şi cum cineva ar fi suflat peste el cu praf de .le de zid şi rostogolind bucăţ &e 1 e'%e.etalul scrâşni pe piatră.6na'ul nu7 ma (%ea-$.a întins şi mi. !i nu se uita în direcţia corespunzătoare.am retras în timp ce răgetul m. am apăsat trăgaciul.. pielea zbârlită pe ghebul umerilor. &n patruped )unul cu mâini* şchiopătând pe trei picioare.. Apoi nota a ţâşnit şi s. uitându. A clipit. voi spectre şi amintiri*+ puţinele rămase. .l vedeam.am luat arbaleta şi am ţintit printre gratii.l vânez% . apoi a privit împre(ur şi a ştiut că eram acolo. Ceea ce mă deşteptase. . Aşteptând un zid de piatră care să.

.ţi înfrunţi soarta. ţi. @ar când mi se întâmpă asta. 'ânăr. tot mai domol. +n pumnii de întuneric care erau nările sale a tunat şi a mugit ceva.n plus.am rostogolit din palma lui şi m. şi s.ar fi. Când a rămas nemişcat.du.mă de firele de păr ca să încetinesc. ca să.mă în timp ce murea. Ce doreşti.au ridicat ca să cadă iarăşi. dacă ne.ai să fii.am putut să merg mai departe. mă enervează aşa de tare. îmi muşcasem obrazul. te. am potrivit săgeata de graţie.eam &u%e% .i coboare. cu limba încremenită în gură. Doreşti să mă întrebi ceva% — Da. . . apoi un picior posterior. Am întors capul. . prin labirint. ci pur şi simplu m. dar n.am aşezat lângă calculator şi m. 1urios. împroşcându.a prăbuşit departe de mine. desigur. .am lăsat să alunec pe antebraţul lui către mână.tăile mele.se.. Am păşit înapoi.a legănat deasupra mea.a îndoit. Coastele i s.am îndepărtat. dar mai domol. 2i bine. bătându.e%on ca. năruindu. A fornăit. Dosul palmei i.n interior chicăia ceva. Calculatorul a continuat împăciuitor6 — Dar voi sunteţi nişte indivizi îngrozitor de nesofisticaţi. cine ştie când pe parcursul evenimentelor. tot mai domol. #uminile au clipit deasupra genunchilor şi a dosului palmelor mele.i încreţească flancul. *1o m 7am '%as su/le'ul c6'e. . . în original . Aşa însă. fiară. . murind.o după tine pe măsură ce îţi croiai drum spre centru.. #e. am . prinzându.ai găsit aşteptând.am rezemat de carcasa lui.aş fi putut arunca o bandă de calculator şi tu ai fi ţinut.mă.au ridicat ca să. m.au zvâcnit un metru în sus.. — Cum es &e ac 0 . Eu a. mi.s. o mulţime de variante. — A fost foarte impresionant.mă cu ochiul său distins. Ole: Ole: )a 5n'6 . @a să văd.a urmat pe celelalte două în creierul său. — 2i. cu pumnii încleştaţi lângă şolduri. iar eu aş fi derulat. a rostit cineva aproape de urechea mea dreaptă. şi a scuturat capul. încât îmi vine să plâng.a cl 1e.. s. ai a(uns aici şi m.am fi întâlnit înainte să intri. .a lovit podeaua. !i era enorm.am întors încet. iar picioarele posterioare îi ţăcăneau pe piatră.uşchiul răsucit din coapsă îmi pulsa. *m 5nc9 s oc9 .âinile i. Apoi braţul a început să.9u m.şi (oc de vână.plăcut să te văd la lucru cu o mule'a.am prins de părul de pe încheietura mâinii sale.n perete e-istau o mulţime de bolţi. clătinându.. 2ra încă puternic. . 1ir. iar eu m.am clătinat în ritmul lui. m. 2ra uriaş. &n braţ s.o de un capăt. am luat arbaleta şi şchiopătând până la lacrimile de sânge ale buzelor lui. eroule% D 'ermeni de coridă F 1oarte simpatic " in franceză. 8espiraţia nu mai era deloc o chestie simplă. #ângă urechea mea stângă era un difuzor mic. şi am lunecat pe antebraţele sale până la îndoitura cotului.ai luptat până aici.am apreciat arta mai puţin sofisticată. — Asta nu înseamnă că nu ţi. )a% .a azvârlit. 2ra mare şi frumos şi încă şedea acolo sfidân. apoi au căzut (<uum: <uum:$ &es' n-6n&u7se. a1o 1aso &u(loD: *m &esc9 s oc9 . 'oţi. însă '%Es c9a%man'F. cine ar putea fi mai mai e dec6'.mi scăpa printre degete. — Asta e o problemă.a lăsat să cad.

probabil că vorbeam cu mine însumi.uel'as7u% le6. 2ram foarte obosit. şi s.l căpătaţi şi voi. puişor= . cu delicateţe6 — ă ştii că ai intrat în labirintul greşit. fecioarele avântându. am zis. 2 greu. de unde veniţi şi ce faceţi aici.ai gândit vreodată că ai putea s. Da.se peste coarne şi rotindu. — 1undamental. 8H*EDR*0 — Acolo unde a plecat şi 1riza ta. Armonie ?sihică şi Asociaţii de 8ăspunsuri Anormale şi @ncoerenteG ăsta era domeniul meu.au visat că tu o să vii. nu sunteţi dotaţi pentru aşa ceva. . Acum ai apărut tu să>le iei locul.mi aduc aminte de vremea când e-istau oameni. cred. /oacă. am spus. +n o% ! nal3 8syc9 c Ha%mony an& En'an!le& De%an!e& Res1onse *ssoc a' ons (8H*EDR*S$ 6 8 %ue'ele 'o%ea&o%ulu G . — >n&e0 — Acolo la suprafaţă.. a spus.ne singuri aici. Calculatorul a ţâţâit. @ar tu ai apărut. 2i m. a repetat ?3A2D8A.te cu umbrele mutante ale florei şi faunei lor.a răspuns la întrebări pe care nici nu ne. <dată cu e-piraţia a ieşit un hârâit care ar fi putut suna ca un suspin. luptându. ?e de altă parte. — *l'ce. am arătat cu bărbia către cadavrul de pe piatră.oarte puţintel şi poate o să reuşeşti să.. aşa cum se face. de imaginaţiile vechi de un milion de ani. apoi sărind în nisip= <menirea a avut stil.a. lăsându.am gândit să le punem.%eau 1e F% -a. — Dacă asta înseamnă să ne batem cu monştri.. +m l 1sesc %e. Da% a mu% '. — Bău% Atunci tu ce faci aici% — Am fost montat aici cu multă vreme în urmă de oameni care nici măcar n.— Creau să mă duc acasă. şi doi cenţi înăuntru. >n&e0 Cum0 +mi reveneau în minte afirmaţiile criptice ale lui #a Dire.ar trebui să încerci.am gândit. — Cum îţi place acolo% a întrebat ?3A2D8A. Apoi au plecat toţi. — >n&e au 1leca'. — O . am stat şi. — Chiar vrei să ştii% — +ncuviinţez din cap cu simpatie. — 9e străduim. 'e. @ar eu nu.s fata care să te ducă în cel adecvat.n dosul capului meu. — Te afli în labirintul greşit. a continuat ?3A2D8A. noi încercăm să urmărim ce faceţi de câteva generaţii. După un moment. mergând pe dealurile şi prin (unglele lor. Aici. dar momentan şarmul vostru este ceva foarte fraged.te cu ?uştiul .ar putea să. vânând prin amintirile mele după fata ta pierdută. 9. Dar tu nu eşti om şi nu le apreciezi regulile.au făcut>.am aşteptat secole pentru ceea ce ar putea să pară drept cei mai evidenţi şi fundamentali biţi de informaţie despre voi6 cine sunteţi.l îmbrobodeşti destul ca să. — C ne a /os' F% -a0 . 'rebuie să fie Cam greu. — E ( ne.se în aer ca să aterizeze pe spinarea. Am încercat să spun ceva. în interiorul metalului răsunau note muzicale. . vânat.o capeţi înapoi% — 8e F% -a0 m7am % & ca'. Dar cred că trebuie să epuizaţi labirintele vechi înainte de a putea trece la cele noi.ţi pui piciorul în uşă. a /os' & s'%ac' . degetul în dulceaţă.. asudată. (os.

am orbecăit prin (ur şi până la urmă mi.. de astă dată deasupra capului.. dar nu ştiu..poia pietrelor. — He . — ?erfect. eram zgâriat..taur intrase pe acolo. .un co% &o% mul' ma m c ca%e nu părea să ducă undeva. .. )7am 1o' cn '. şi şchiopătam.ne. rămânând în genunchi. — E%a acolo.o(ey. 'u %6.. — . — 1ir. . — Ne7am 5n'o%s.am împiedicat de prima treaptă.&e m ne.. Aşa şi este.i.i.am (ulit umărul la ultima treaptă..a ştiut decât a doua zi* spri(init de un arbore. Degetele mele au găsit o deschizătură.a întâmplat% 2ram pătat cu ochi de taur. — . 9e...ca să ne uităm.ai putea rătăci. de cealaltă parte a acestui.L şi.ţi picioarele la spinare..se o dată cu mine melodia lăsă note de piatră precum fulgii de mică. am spus.am spri(init cu mâinile de stâncă. — 3aideţi.tu eşti acolo% Coci tinere se auziră dina. . Am luat maceta şi am suflat ultimele picături de sânge. iar spiriduşii şi fantomele se adună ţipând.. m. — @a. şi lovit. făcu 0loi.am dat seama că intrasem într. — .....a frecat nasul cu dosul palmei şi a pufnit. — . şi #o 3a45. şi am văzut o lumină palidă la capătul unui tunel puţin mai lat de un metru. !edea )amintiţi.. 2u am ieşit prin acelaşi loc. Am sărit lângă ei. — 8e un&e se ese0 @mediat după colţ se găsea intrarea cea mare în grotă. unduindu..am alăturat lui #o 3a45 la suprafaţă.am săltat..vă. — Da= Da. .A.K.a pus întrebarea la care aştepta un răspuns.am sculat şi am început să urc. — taţi aşa= . am în(urat.am ridicat în picioare cu greu şi am privit gurile tunelurilor. pentru că altfel nu era loc de mers.pentru că se gândea că te.ai întrebat fata care trebuie..a spus să coborâm în grotă şi să te căutăm. a zis ?3A2D8A.ar să fie= a spus 0loi.. aici. Aş fi vrut să te pot a(uta. cu braţele încrucişate. — . — >n&e 'e a/l 0 — Chiar. — +n ce 1a%'e0 — @arăşi= 9. îndea(uns până la apariţia luminii. ?oate cu puţină logică% 1iara.ai bine ai pleca odată.am căţărat pe margine. Am şchiopătat.am aplecat înainte. ?ipăiam iarăşi pietrele. #a celălalt capăt. 0loi. Acum.. — 8H*EDR*. tăteau într. A ridicat din sprâncene şi mi.. apoi am pornit mai departe. 2ra largă de aproape un metru. locul ăsta se întunecă. singur cu singuraticele şi minunatele sunete.. — <ho. eu sunt= .am întors spre zid şi m. .ai mult sau mai puţin. avea o coastă ruptă despre care nimeni n.. +ntunericul nesfârşit răsuna de răsuflarea mea şi de apa picurând.o pată de lumină venită de pe acoperiş.. — Ce ţi s.. 'u. . Când soarele coboară şi mareea se ridică. am scos capul şi am privit în (os la feţele ridicate ale tripleţilor 0loi. A trebuit să mă târăsc prin el.am pus maceta înapoi în teacă. — .

— igur că da.a zorit pe puşti s.are scofală. ceva s. Ce7 cu m ne0 — Despre tine. am auzit deodată trozne'e &e 'ul1 n . @.i copilul tău. cântei şi o umbră rapidă. sau altceva. o să şlefuiesc colţii pentru tine şi o să fâc un vârf de suliţă pentru copil. 'ripleţii 0loi se născuseră în 5uşcă.n regulă. A(uns în sat.aş fi dat lui #o 0loi. După el 'o%o0 1loare la ureche= tropiţi cu sânge până la umeri. Câteodată. 9u ştiu din ce parte a venit.aţi născut cu toţii în acelaşi an... . îi dădeau (umătate din partea mea.am fi putut lua totul cu noi era să. — ?oţi să faci alte lucruri.. 2ste.n regulă. i. dacă. — 3ai. 2ra doar un mistreţ.am a(uns din urmă.i o prostie.ersesem în spatele lui.. < dată. De ce te zoreşti în halul ăsta% — &ite. @ar #e Dori5 are alte calităţi.l găsise.o HaA# a . Dinspre coliba lui #e Dori5 nu se simţea nici o mişcare. După aceea s. 2l tăcuse. ingurul mod în care. 2u însă alergam de(a către pâlcul de copaci. — 2u nu pot să fac nimic asemănător cu animalele ori cu piatra. am pus carnea (os şi m. — C. 2. am rămas iarăşi în urmă.ram destul de obosit. dar acum împliniseră zece ani. am zis. oricum nu. odată= — 2. a e. uite ce. &neori ei se împerechează acolo. 2l m.. nu se auzea nici un sunet.am mai spus nimic altceva până nu am prins şi nu am omorât porcul. ceea ce însemna încă o sută douăzeci de 5iograme. — @mediat.am aşezat pe el. ?icioarele mele gonesc destul de repede.K îşi utilizează picioarele aproape la fel de bine ca mine.l iei de 1e m ne: — < ne. — Dar eram.o ia înaintea noastră+ spre sat. 9u aveau gât. 1riza şi Dori5.l tai aproape în (umate înainte de a se hotărî să moară. ăgeata lui #o 3a45 A. A văzut şi alte chestii despre tine şi alţii din sat. K câteva lecţii despre lama mea.l fi avut pe Easy acolo. prefera să culeagă fructe cu fraţii săi. le legasem împreună. descendenţii sunt funcţionali. &rechea lui îmi atingea cotul.am târât până la urmă picioarele înapoi. . ?e când norii fugeau pe cer. . a încuviinţat. ?e când treceam prin bălăriile înalte. zâmbi #o 3a45.s3 — #a Dire a observat tărăşenia aia cu 1riza şi animalele. ba chiar şi nasc.te.a uitat spre râu. Asta. !i grăbeşte. Cred că eram încă indispus. diferiţi.am lăsat în genunchi ca să mă spăl în apa mocirloasă.şi arbaleta. dar fiind copil. #o 3a45 îl căra în spinare. #a 3a45 i.i tot.i. ne. 2. 2ra întuneric când am a(uns la 5uşcă. Din spatele gardului. Acum l.a poticnit de sârmă şi a scâncit.am spus lui Carol că dacă pregătea (amboanele. dar a trebuit să.a privit peste colţii mistreţului. iar eu purtam câte două pe fiecare umăr. apoi în (os. @ar 0loi. prin seara fierbinte.. eu. oarele cobora în spatele dealurilor arămite. dar îşi pierdea vremea cu un cuib de pasăre pe care. — Ha0 Des1%e m ne0 am 5n'%e(a'. 9. #o 3a45 a privit înainte.a năucit. 'ăiasem cele patru (amboane. Aproape că m. 'ot nu mă privea. paznicul 5uştii. ridicându. Capul mistreţului cântărea peste douăzeci de 5ilo5rame. 'a'. ?oate că Dori5 stătea înăuntrul 5uştii ocupat cu vreun proiect. prin spini. 8âul era cafeniu. şi erau rapizi şi inteligenţi. #.— Da.L şi 0loi. *Cunsesem a1%oa1e &e sa' c6n& . iar braţele le erau lungi. .. — Asta.am omorât.

+n zori. Cred.amiază. 2as$ m. a . am .ai venit înapoi= .icul /on. iar caprele au behăit şi şiau pus bărbiile pe cea de. — Da. 2as$. în acelaşi fel în care era la. A zvârlit un băţ după o capră pentru a. am %e1l ca'.s. a spus 2as$.o primul. — Nu.mă pe faţă şi pe umeri. 2-act ca înainte. 1riza.s. — Crei să găteşti% — Nu. 'ârziu.a. . a s1us Easy.o(ey. m.la colţul barăcii energetice şi a strigat .icul /on au a(uns acolo cu câteva minute. micuţ ghem de spaimă din mine= 2i zâmbesc= 2as$ a ridicat prima bârnă a porţii din lemn. m. 0ine. 2as$ a spus. — #a Dire a observat la mine ceva diferit. întorcându.a întâmplat.. — igur că avem nevoie de a(utor. — Altceva% am repetat. .am întins. A dat greş. urpriză= urpriză.a împuns obrazul cu limba. mi. Am scuturat de rouă frunzele (oase de salcie.se de la o buturugă. în ce fel m.l mănânce.u. pe când cea dintâi căldură se furişă pe sub răcoarea dimineţii. iar eu am încercat să. .a tras una după ceafă.am frecat nisipul nopţii din ochi.'e. am adus caprele înapoi. — Nu7 c9 a% ca7na n'e. ) cul Jon s7a 5n'o%s.icul /on şi. a zâmbit şi el. 2 vorba despre un alt fel de a fi diferit la care se referea.am schimbat% — Ha0 a 5n'%e(a' ) cul Jon.i e-presia.am întors în sat.. !i poate vreun 5ilogram. — * 1 c oa%e ma% . iar eu am scos nişte şuncă şi am atacat proviziile de fructe ale . * 1 e%&u' ce. cugetând despre ce intra şi ce ieşea din 5uşcă. 2as$ si . Nu7 as'a. am . a zis .icule /on. *m 1% . Aşa că 2as$ s. a .i dau una în şold şi am ratat.a dus în colţ.a întors ochii albaştri spre mine şi a alergat să vadă ce s. — Aveţi nevoie de a(utor la capre în dimineaţa asta% .a doua traversă. Biceţi. — ?ofta de mâncare.aş putea învăţa şi pe tine să cânţi. . 9u cred că. Apoi a rân(it. Easy s7a /o ' . — Cânţi..i atrage atenţia. de. udându. . şi m. urpriză= — S !u%. Am luat o pietricică pe care călcasem din întâmplare. ceva care este important. — 9u. şi s. Capra şi.a adormit.i.i asta. Am nimerit.. — 9u.icului /on.am dus la ţarc. am zis. ma '6%.icul /on a ridicat cealaltă traversă.a. 9u. 2as$. — E al'ce.După o oră petrecută în întuneric. m.s ) cul Jon.s. şi am mânat caprele prin piaţă. am rostit. văzându.a dus până.( l Cena'.i vorba de pofta ta de mâncare. dar pe la (umătatea drumului a observat altceva şi a încercat să. a lungul drumului şi apoi până la pa(işte. nu chiar e-act.am ghemuit în căpiţa de fân din spatele fierăriei şi am ascultat zumzetul ce venea din baraca energetică până când m.a invitat la masă. a zis. — Nu. după. — tai o secundă. ' lama perforată. — 0ineînţeles că avem nevoie de tine.o.

nu. dar 9ativia avea o tigaie mare. pentru că a râs tocmai pe când tăia o piersică. — +mi plac bărbaţii buni.a întors cu o fată drăguţă.o.dată asupra direcţiei de mers. tu.i aşa% a întrebat . tu mi.i mâncarea. 9u ne. cine vrea să gătească cina pentru trei domni care au muncit din greu. Na' . Irăsimea dansa pe metalul încins. nu vrei să te. — 2l e .un inel de (ur. 9u. iar eu sunt 2as$. Aşa mă poreclise #o Angel.M. Cino: . &n bărbat minunat. 9ativia ungea tigaia cu o bucată de slănină.s ) cul Jon c6n& s7a 5n'o%s &e la malul a1e .mi 9ativia. 9u.l învăţasem de la un HF.a fost în direcţia un. iar capacul a zăngănit 7 0ill 0aile$. ?uştiul lui e în 5uş. Crei să ne mai zici o dată numele tău% — puneţi. — Ha . #izz$ tricnină.s eu.o fi învăţat cum să condimentezi mâncarea% 2. niciodată n. el e #obe$. — &nde. a sugerat 2as$. a a s'%6ns & n ume% . şi am început să cânt la ma...de vroiam eu. am rostit. < mai văzusem prin prea(mă. A râs şi zurgălăii au clinchenit. Bâmbetul şi vântul şi ironia din vocea ei erau încântătoare.hei. care venea de foarte departe. — Am făcut. nu mai vorbisem cu ea. trebuie să ne distrezi. unetul pornea mult mai de (os şi era murmurat. 2i îi plăcea. 9u. Am găsit un cerc de stânci ceva mai (os. — Călătoresc. ?ur şi simplu niciodată nu se putea hotărî unde vroia să meargă. Am început să cânt un imn vechi " < ll <a ley "onH' @ou 8lease Come Home7. te rog% . m7am 5n' ns pe spate. — ?oţi să mă numeşti cum doreşti. îmi aduc aminte de tine. 2l are o mulţime de sfaturi casnice pentru fiecare.i venea din laringe.. Cine te.icul /on.cetă. Doi cu un bărbat. 9u.abia sosise în sat.. distracţie şi conversaţie inteligentă.i vorbisem niciodată şi nu ştidm cum o cheamă. Da. 0ill #a 0aile$. de parcă ar fi ieşit dintr. — &nul în 5uşcă.a mai trebuit să împrumutăm decât. o dată.icul /on. când eram copil. — #obe$.a surâs continuu cât timp a lucrat.o peşteră cu clopoţei. &rma să facem rost de ustensile de bucătărie de la baracaimente. 9oi o să conversăm.că. a . — DaH &e.către piaţă6 — 3ei. lângă pârâu. Cocea nu. <. A aşezat carnea într.ntorci acasă. *1o m 7am s1us3 'i. ?e tip îl chema #o Angel.am înţeles nicio. cheală. @ar când se hotăra.. a zis. şi hai să căutăm un loc pentru vatră. . 2 o ruşine că situaţia continua de douăzeci şi trei de ani. A întors carnea care se %umenea. stabili. !i 9ativa îl cunoştea. aşezaţi care să fie acolo atunci când mă.împre(urul tigăii. însă de. aşa că n. &neori mă calcă pe nervi. şi care pot asigura hrană. pentru că mi. — Călătoreşti mult. A adăugat apoi nucile şi legumele. fetelor nu vă îngrămădiţi= 9ici tu. în Mo.ai mai gătit odată. şi ea mi. 9ici nu cred că avea vreunul. scorţişoară şi sare. — Asta. (os la #ive 0riar. 3ai.ntorc. — N7a co1 0 s7a n'e%esa' Easy.a zâmbit în timp ce punea carnea tăiată bucăţi în tigaie. 2u cântam o melodie mai lentă.. — Ar trebui să găseşti un bărbat care călătoreşte şi el. cu puţină apă sărată. şi ce dacă.

Am înghiţit în sec.a vrut să. 2 vorba de faptul că o mulţime de oa. — Crei să spui că nu ştii% Am clătinat din cap. — E ( ne. — 2 ceva călătorie. — Da. rostogolindu. a a1%o(a'. iar estul şi noaptea îl adumbreau. !a'a0 — Atunci nu poţi să.icul /on a trebuit să se ri& ce şi când s. şi. 9ativia însă ascultă cu atenţie şi apoi puse câteva întrebări despre moartea 1rizei. . a a a1%o(a'. aşa ca 1riza. Deasupra. — <dată am mers până la .mă când terminaţi. . acum 'o'ul 1a%e ma cla%. @ar anul trecut am mai auzit despre trei. < parte din pulbere a căzut în flăcările care lingeau marginea tigăii şi au înflorit scântei. 9ativia părea nesigură.mă..mi. am . aşezându.mi zică în ce /el.a îndreptat către tufişuri. dincolo de frunzele de arţar. — 9.i aşa% — Da. Apoi presără scorţişoară peste toată afacerea. nu. A împins şi fructele 5n ' !a e. 'rebuie făcut ceva. nu agrea subiectul. asfinţitul rănise un vest. împrăştiindu. 9ici #a Dire n.ă refer la cină. Creau să aflu unde ar merita să plec. Am vorbit cu ea doar puţin ieri.. 9ativia m.deasupra.e Do% #.izvor. #a Dire spune că eu trebuie să călătoresc pentru că sunt diferit.meni diferiţi au murit în ultima vreme. — Cei mai mulţi călători erau diferiţi. 2as$ şi .o pe 1riza.ţi spună.o călătorie.mi tu.o parte. 2l zicea mereu că şi eu sunt diferită. 3aide.icul /on au amuţit. dacă ştii.a oprit. dar n. să ucid ceea ce a omorât. c na e. — Coi călători în curând. Ar putea foarte bine să pornească de aici. mai întâi.am spus că trebuie să fac o plimbar e cu . a spus. am încuviinţat. . 2as$ s. punând încă o dată capacul la loc. Am fost chiar în subteran.etropolă.a bătut pieptul şi s.i istorisesc povestea. — De7asta călătorea şi #o Angel. Capacul s. #a Dire face parte dintre bătrânii aşezării. ' 1 lo%. 2as$ a râgâit.. Am început să. dar poţi. — He . .. — F% -a0 1riza era şi ea diferită. A împins legumele lângă carne şi a umplut centrul cu fructe tăiate. spune. ce. (os la #ive 0riar. Atunci când i.s.mă pe.mi spui. — Bău% A aprobat iarăşi..n mod clar. — 2i bine. A ridicat . — ?oate că are un motiv să nu.a vrut niciodată să.mi spună. Adică. spune. Na' . Aburii aromaţi au scăpat afară. — <. — Da. ca să e-plorez grota.a lăsat din nou. * ne!a' & n ca1. După un minut.a luat după el. Doi. am comentat.se. mormăind6 — Cheamă.a privit surprinsă.a plâns că e flămând. 2ste o femeie foarte înţeleaptă.a zis #a Dire% — A spus că ar trebui să plec într. 2u am călătorit mai mult decât tine. — C6' &e &e1a%'e a călătorit% am întrebat..ai înţelege.mi cuţitul pe burtă şi întinzându.

* mu% '. iarăşi conversaţie. . . — Aha.dragostea nu moare niciodată. dar n.am văzut pe lângă gard ieri.am trezit. Aproape cu o oră înaintea zorilor. #a (umătatea drumului. (8J% . a . — Ce /%umos m %oase: . 2as$ şi . Sa1 un mo%m6n'.i.i.. F%a'ele lu Easy. Către miezul nopţii.. ne. când s.a făcut rece. < dată m.icul /on. — . .oce & n 5n'une% c..a lungul pârâului. mâncare şi distracţie. s. lângă pârâu. — 2lvis ?resle$= a răsuflat .mi ţină hangul.am ridicat în întunecata lume.am strâns laolaltă. asta se numeşte a 7toarce:. în direcţia 5uştii. care se plimbaseră de. nu.a lăsat pe vine lângă foc. 0ănuiam că mă purtasem urât faţa de ei.aşa. negre de deasupra.a mutat imediat.. am spus. Ilandele adenoide ale lui 2as$ au început să hârâie. *(e a . Apoi.o cu delicateţe de sub obrazul lui. m. vrei să r!$i de mine neapărat5< (<o( Dylan 7 *utostrada => revi$itată D%a!os'ea e ce. au venit în fugă. Cineva a început să.a!e%#. ?ărea destul de bolnav.. Ji.i cu mirosul ăsta% — *l( c osul a s1us Do% #. 9e. s' 7 8 ' cul$ — . < folosea drept pernă. Cino şi a(ută. &nde eşti% — Chiar înăuntrul 5uştii. — Creaturile de felul lui nu durează niciodată mult. dar nu doream să. Am tras.icul /on. 1luieratul. a rămas nemişcat.au făcut caz de asta atâta vreme cât nu mai insistam. #a pisici. .o(ey0 — #o #obe$. fluierând. legume şi fructe condimentate înăuntru.i supăr pe 2as$ şi . am încuviinţat.du.iarăşi capacul de pe tigaie. a% c6n& e moartă putre$eşte şi devine sol #ertil pentru o nouă &%a!os'e.ntotdeauna e.s3 =Doamne. întinşi pe ferigi. a făcut să nu mă mai gândesc la> ceea ce nu era în stomac. Croiam să întreb mai multe. Do% #0 — Salu'.mă .am uitat în sus la crengi şi la firele ce legau baraca energetică de gard.am oprit. sau sunetul pârâului.au prins.mi locul* şi m. Ce. sau amintirile m. m.am culcat chiar acolo. salivând. ârmele. am pornit să cânt.e Do% #0 am 5n'%e(a'.a scărpinat. luân.am tras capul din subţioara lui 2as$ )şi capul pleşuv al 9ativiei s.. .a ca%e moa%e.l amintesc. A pufnit. *'unc un&e es'e0 +n'%7un c6n'ec0 (Jean Iene' — Ec%anele$ Dumne-eu 7a s1us lu *(%a9am3 =>c &e7m un / u?.l aminteşti pe fratele lui 2as$. #.. Am pornit printre copaci. şi mi.en ' o .am dat seama că o bună parte din melancolia mea metafizică se datora foamei. < frunză rulată cu şuncă.icul /on.

oare de ce următoarele cuvinte au fost tocmai acelea pe care speram din răsputeri să nu le aud% — Ca%e & n'%e e 0 #ângă stâlp era un hârleţ. nimeni nu s.am apăsat îndesat în mormânt.am +nceput să mă caţăr. — Ia%&ul. — . #. — Doar nu mă. #e Dori5 mi le. — Când eram copii. trebuie să mişc piatra asta.ntrebi despre cel care. ări peste el. aproape cu intenţie. Dacă te. nu cred că ar fi pus. #e Dori5. — *s'a a /os' 1e . — Da. Am prins colţul pietrei încastrate în pământ. solul a oftat şi eu am tras piatra afară.i spună 1rizei că nu eram un băiat. a zis #e Dori5. Da. — Nu7m place să intru în 5uşcă. Am apucat plasa de sârmă lângă stâlp.ai şti. — * c . — De fapt. 'u să sapi. însă cel puţin nu va trebui să intre aici. am încuviinţat. — Nu la ea m7am %e/e% '.. — Când suntem mici facem o mulţime de lucruri pe care nu mai trebuie să le mai facem acum.s.a obosit să.am dat drumul de partea cealaltă. am şovăit.a părut rău că nu veneai pe aici. 9imeni nu s.ai (ignit. — 9u. — 2 deconectat. întotdeauna mi. i.. — 1riza obişnuia să vină aici şi să m.. !i la naiba.. a %e1e'a' . De parcă n.mi pare rău. — 9u mă atinge. 3ai să.au rupt. Dă.am (ignit..i bolnavul ăla afurisit pe care încerci să. #ucru de care mă bucur. #e Dori5. Arată. bastard androgin ce eşti= 2 aici pentru toată viaţa...i numai al meu. — .o fac.o la inimă aşa ca tine.l vezi.mi un picior de a(utor. dar e fericit. .. ce ma /ace co1 lul0 l7am 5n'%e(a'. 'rebuia s.mi. &nii dintre noi puteam. va fi probabil verificată de doctori la anul. ă spună% — 2i. — *1%o1o.. — A mea şi a 1rizei.să sap. .mi spună că tu nu eşti o fată până când am împlinit paisprezece ani. dar n. Crei să.a trimis în obraz. — >n&e me%!em0 . a continuat el după o clipă. — 1riza obişnuia să.l muţi% — * c . 2 treaba ta.. Are nevoie de mult antrenament special. — &nde. 9işte rădăcini s. Am sărit pe deasupra sârmei şi mi. ştiu. #a naiba cu #e Dori5. nu te formalizai să te strecori aici. am .ncă trei lopeţi pline cu clisă. Cu toate astea.să faceţi o mulţime de lucruri.e Do% # 5n 5n'unec me. — Benea &es a c 0 — To' ' m1ul c6n& nu e%a cu ' ne.a(ute. 3aide..am zis.ă bucur că 1riza nu se comporta ca tine. dar e destul de funcţională.. 9oi obişnuiam să. ?robabil nu va căpăta niciodată un #a. Dar mie nu. unii dintre noi o puteam înţelege. &ite. ?ropoziţia conţinea două sau trei ace de gheaţă. 9e distram.%emea c6n& e%am co1 .a preocupat să. Crei să zici al tău şi al meu. îmi spunea totul despre tine.l îngropăm pe albicios şi să plecăm de aici. îmi pare rău. Hârleţul a izbit încă o piatră..

. Creau să plecăm= — 'rebuie să pregătesc un nou paznic. Do% #.. să mă asigur de rezervele de hrană şi de regimurile speciale.es' ' mul'e.i% am întrebat fără să mă opresc. Dar nu al meu.a na (a. mă. a zis #e Dori5.a rostogolit peste marginea ei. Am sărit gardul şi am pornit. dar până când n. F% -a m 7a 1o. tu trăieşti în lumea adevărată.ai s.ar putea să iasă într. Dar nu pot aştepta. este% i. 9a &e: — #obe$. A(ută.i #obe$.. ci am ocolit către locurile mai râpoase. (N ccolo )ac9 a... eu sunt paznicul 5uştii şi trebuie s. ce. #obe$.— #a Dire a spus că tu şi cu mine trebuie să facem un drum împreună.a pierdut în piept şi parcă nu mai reuşea să mă a(ute.a nu o face. nu. înfuriat ca un 2lvis. — Doi dintre ei..ai vrut să accepţi asta..o zi. A venit de undeva şi se duce undeva şi se schimbă. — 'rebuia să aştepţi până veneam după tine. — Ji. Doi dintre ei.e frică de mine. — . n. — . Am ridicat cadavrul umflat.o(ey: . &nul e al tău. o păzesc. — Aha= a zis #e Dori5. Apoi am auzit pe cineva venind prin umbră. 'i nu ştiu că individul care este socotit înţelept $iua.n ea e-istă bine şi rău. — Bo%(esc &es1%e ' ne cel &e acum. ca să distrugem ceea ce a uc s7o 1e F% -a. trebuie să aştepţi. . a rostit Dori5. niciodată nu va #i considerat nebun noaptea. da% Deodată răsuflarea mi s.o către copaci.i aşa% De. un fel de a te purta şi un fel de. am spus. plesnind frunzele şi dând bobârnace rămurelelor în vreme ce străpungeau întunericul. Creau să merg acum. călare pe gard. unul aparţine unei fete pe care ai iubit. căzând cu un zgomot înăbuşit.o în sus către stânci. — Dacă vrei să merg cu tine. * c nu se a#lă dec!t nebuni% puţini sunt cei care cunosc această lume şi care ştiu că cine încearcă să acţione$e în #elurile altora nu #ac niciodată nimic.am îndreptat spre pa(işte.a dus până la gard şi s. făcut parcă din cauciuc şi l. fluierând. de întreţinerea adăpostului.o şi unul este al meu. 2u plec.asta eşti diferit. am trei copii aici. 9u m. — &ite.o să fii prea fericit. . Am traversat pârâul şi am luat. — ?uţin îmi pasă dacă tot ce..am oprit. — Da.am cărat la groapă. — 'u vorbeşti despre mine din vremea când aveam paisprezece ani. — Nu. — < să.ţi arăt. 9iciodată n. — De ce0 — &ite.o faci.el 7 Sc% soa%e către 3rancesco 2ittori . dacă sunt iubiţi şi îngri(iţi cu perseverenţă şi răbdare. — . — 'e pricepi destul de bine la arătat lucruri oamenilor în întuneric. pentru că oamenii nu au niciodată aceleaşi păreri.a aplecat. să verific instalaţiile educaţionale.am strigat peste umăr. chiar de când erai copil.o(ey: — Ce.i în 5uşca aia se mucegăieşte şi putrezeşte. s.

2u însumi n. ?ărea un răspuns ciudat.icului /on.o pe a mea. ochii mei au devenit surprinzător de grei. am rostit puţin mai târziu.am oprit. #obe$. — !i ai de gând să. . 2şti prea egocentric. Dimineaţa se infiltra staco(ie. De ce0 — S7a 5n'6m1la' ce. u%ma' &e ) cul Jon. — .. am ţinut. ?leoapele s.0 2as$ a apărut în sal'u% . — Dori5. lumea înota prin lacrimi de oboseală. per să evoluezi.am odihni% — Aşteaptă până o să fie destulă lumină ca să ştii că sunt aici. . — Da.zându.ai schimbat părerea% >n sus1 n. Eu n7am 5n'%e(a'.mi amintesc o clipă de lumină aurie de. am preluat eu iniţiativa.am vârât în ea. 2a şi #o 3a45 trebuie să. iar răsuflarea ei printre buzele desfăcute a oprit.au apropiat din spate.'?perienţa îi revelea$ă în #iece obiect.. — 2as$= a strigat în susul povârnişului.un hamac. în #iece eveniment. s.ţi faci probleme acum. Do% # n7a s1us ce anume. 1oşnetele frunzelor uscate sub picioare şi a ferigilor lovite de un umăr s. iar restul cerului era cel puţin azuriu.o strâns destul timp ca să. .a văzut careva pe #e Dori5% Ciudat că a fugit. — Ai muncit toată noaptea. a'unc . — >n&e7a 1leca' Do% #. — 3ei. simt pentru tine ceva foarte aproape de ură. <dată cu lumina. pre$enţa unu al'ce. Am atins mâna care îmi atingea faţa. A(unsesem la o mică scobitură în poalele stâncii.. actor şi martir . sfărâmân. a zis Dori5.arginea dealurilor începuse să se albească.a lungul braţului şi al spatelui curbat către mine înainte de a adormi.am întrebat. Dori5 era o siluetă cenuşie lângă mine. 9e. 9e. pietre în cap.nainte de. e apropie de ură în aceeaşi măsură în care ceea ce am simţit pentru 1riza se apropia de iubire.ţi vorbească. am dormit decât câteva ore. .mi deschid ochii sub ea. (Jean78aul Sa%'%e 7 :. — 9imic nu e destul de aproape ca să.icule /on= Aici e= )7 am scula'. — Ha &e.au oprit.du. A. Genet.a.a pleca. — #a Dire. a se u 'a 5n Cos la m ne. — Do% #0 Na' . De ce nu ne.o(ey0 — Ji.au deschis brusc. aşe. .mi arăţi cum% l.a. Apoi am văzut e-presia .am întins cu maceta între noi. *m 1o%n '7o la &%um. Când estul a devenit îndea(uns de roşu.. ?ărea înfricoşată. De!e'ele mele s7au întrepătruns cu ale ei.se prin trăsăturile sale miniaturale. am început să caut un loc unde să mă trântesc.. precum nişte fisuri în stânca neagră. @n întuneric% — +ţi arăt chiar acum.se ca într.. 2ram epuizat şi de fiecare dată când mă uitam la soare. a spus 2as$.. #a Dire vrea să te vadă. — Aici.

şi lanternele şi glumind în timp ce se îndepărtau de râu.Am vorbit puţin împreună+ i. am zis. )7am 5n.am învăţat eu. Asta vroiau să.ţi spună. a zis el. Dacă aş fi putut găsi ceea ce. — 1oloseşte ceea pe te.— #e. deşi n. a mers cu mine o bucată de drum )7. .un dans funerar. atunci şi 1riza ar fi putut să călătorească cu mine.au luminat cu nimic. m.nea bocet. este foarte important. s'%6n!6n& cu 1u'e%e mace'a. încercuit de luminile lor... dacă a mers prin zori şi s. 5ndreptând.i ucisese pe aceia dintre noi care eram diferiţi.am întors şi m. un frumos specimen de om. e întorseseră când era încă întuneric. #o #obe$. da.izvor. m.am înţeles nici una din părţile argumentului şi nici legătura dintre ele. — Ca 1riza. chiar dacă puţin supradimensionat de la talie în (os.au întâmpinat la grota.un târziu.cuiseră toată noaptea crabi. — Da.n acelaşi fel. #a Dire şi #o 3a45 m. continuând călătoria.mă. De asemenea. Ai văzuţi că este periculos să fii astfel. tripleţii 0loi pes.am a(utat să. Aminteşte. ca să a(ungi acolo unde te duci. Consternat. — Dar nu se poate= Cineva zicea. ca să dormim.orbi la gura pârâului din grota.a încovrigat pe o piatră sub lumina noului răsărit de soare. Dori5 zăcea în spattele sârmei într.ţi când vei hălădui pe buza nopţii sau pe marginea dimineţii. căldura mă lăcuise cu sudoare ca într. dar eu te..am învăţat. După câteva ore de aseme. cu faţa în (os pe marginea mormântului= 'rebuie să fi fost la câteva clipe după ce plecasem eu.nainte de răsărit% 9u se poate. aşa cum formele se limpezesc pe fundul unui şuvoi când îndepărtezi pentru o clipă bulbucii6 dacă #e Dori5. )7am % & ca'.am îndepărtat cu pas şovăitor. #o #obe$.o reţea de umbre. . 1oloseşte şi ceea ce te. chiar înăuntrul 5uştii. oarele răsărise când ne. #. Am încercat să te instruiesc într. .l (eli pe Dori5+ şi darabaua tălpilor mele pe pământ. 9eavând nici cea mai mică idee unde merg. #e Dori5 a fost cu mine după răsăritul soarelui.du.am întins aici.am învăţat destule. a continuat el. Dori5 e mort. a zis 2as$. dar a căror diferenţă ne dădea o realitate dincolo de moarte= Acum un cântec încet pe lamă pentru a.l sape.am culcat. — 'u eşti un vânător bun. — 'u eşti diferit.e Do% # după ce #e Dori5 era mort. Aşa a spus #a Dire.ţi croiesti drum îndărăt. mort. şi. încă uimit de moartea lui Dori5 înainte de răsăritul soarelui6 După cât se părea. moartea lui #e Dori5 îl convinsese că e-ista o doză de adevăr în presupunerile lui #a Dire. ca să supravieţuieşti şi ca să. la consternarea mea. 9u m.. — Cum0 — +nainte de răsăritul soarelui. Albiciosul. *1o am 5n'%e(a'3 — )o%'0 ) cul Jon a a1%o(a' & n ca1. Aparent. chiar acolo. legănându.izvor. a întrebat 9ativia uimită. a spus #o 3a45 într. Băcea lângă mormântul pentru fratele meu. a rostit #a Dire.am urmărit cugetând la lucruri pe care eu nu le pricepeam. Aşteaptă p!nă o să #ie destulă lumină ca să ştii că sun' a c . #obe$:*.6%' ' 1% n %u! &e mu%e.l ţ m n'e 1e /%a'e7 m u. Ai învăţat multe.am întors în sat. — * &o%m ' cu .ţi arăt acum. . Atunci ne.o perspectivă asupra lumii suficient de amplă pentru a cuprinde faptele pe care le vei face precum şi semnificaţia lor. 'e aşteaptă multe prime(dii.

a dizolvat. 2rau paraziţi. dulapuri şi un ecran de televizor încastrat în perete. creştea întunecată. când şina s. iar acestea nasc muzică în mine. străzi în ruină.o spre stânga. pe când galbenul murise sub violet. . Afară era noapte. umblând în patru labe. . Dar era o voce râzând.o zonă bine e-plorată.a. Când am chiuit din macetă.izvor. şi Dori5 de alta.a despărţit. Când ecranele funcţionează. Tele. asta. adesea crescând din piatră seacă. totul luminat în verde pâlpâitor. în pâlpâiri haotice. Cir.unea 5n culori e în mod sigur mult mai distractivă decât metoda genetică de reproducere teribil de riscantă pe care o preluasem noi. pupitru din sticlă albastră. &n melc de dimensiunea arătătorului meu îndoit îşi holba ochii la o băltoacă mare cât palma. unda era mai uscat. Apoi. @. şi am urmărit. Din stânga însă s. iatul care râdea la mine. 0rusc. înaintea mea s. . >n 9o9o' &e %6s. .am aşezat pe pupitru şi am încercat butoanele până când unul a ţăcănit. ignorând restul. ?ereţi cu grila(e.amiaza ce se îngălbenea.n centru6 bă. @ar pe ecran.izvor îmi vorbiseră despre ele )focul serii şi copiii captivaţi. Am hotărât să înnoptez acolo. şi am n'%a'.. râsul ciudat. aşa că am găsit butonul de volum si l.a luminat. pe o pantă lungă. Aş fi recunoscut acele trăsături în orice vălmăşag vizual6 chipul 1rizei. o dantelă sonoră de greieri şi viespi tânguitoare.aş fi făcut. ub picioare pământul deveni muşchi. . până.am furişat cu gri(ă înăuntru. Câţiva indivizi cane fuseseră să cerceteze grota.a luminat.a auzit o rezonanţă înfundată6 un soi de cameră. inflorescenţe mari cît faţa mea. Am luat.am aşezat pe un scaun sfărâmat din granit în după. !oldul meu a atins tocul unei uşi. astfel încât să pot auzi muzica din culori. După puţin timp am atins o şină metalică. 2h.senzor erau încă sensibile..i(ind din ochi m.o pe cuţitul meu. Ceea ce e bine. apoi ciment.am întors. a clipit şi s.o cu mâinile..se. < (umătate de oră mai târziu. Ilasul e%a al al'cu . fusesem să văd unul într.. . Animalele periculoase o evită. . s. 'ocmai cînd îmi ridicasem lama la buze. )7am % & ca' 5n 1 c oa%e. 2ram gata să mă opresc. 2rau carnivore. cu soarele alb pe cerul reticular. şi să dorm. ci părea ca şi cum eu distingeam doar punctele particulare de melodieNnuanţă care formau figura..a completat.?e când ziua se apleca peste dealuri.ai întâi am crezut că aşa era melodia. să mă ghemuiesc lângă peretele grotei. pe care n. aidoma unor baloane de sânge cuibărite în ghimpi. şi n. am văzut o faţă. am văzut o crăpătură în stâncă6 altă deschidere în grota. şi cu doi ani în urmă. din dreapta a venit un ecou prelung6 într.un loc unde fusese acoperită de pământ căzut peste o crenguţă şi frunze. . acolo. m. buruieni zvârcolindu. apoi în (os.a umplut de culori. s.iroase încă a oameni şi moarte.am închis. Aşa învăţasem despre muzică. <prirea nu era indicată acolo.am apropiat de el. 2cranul s.n spatele său.a luminat o cameră. 9u era imaginea unui chip.am mai zărit restul camerei.cuitele..i= 2ste o lume frumoasă. ?e un stâlp de iluminat înapoia băiatului se cocoţase o creatură cu aripioare şi branhii albe.ntr. 1riza de o parte a ecranului. adunaţi în (urul flăcării şi aventurierului*. 1riza s..a întâmplat ceva. grinzi ieşind din sfărâmăturile zidurilor. e plăcut să le priveşti culorile6 alcătuiesc modele. coborând un perete de canion. . Din nou.a luat locul altă figură6 a lui Dori5. am trecut de primele flori roşii. lămpi de alamă. @maginea s. coridorul continua fără obstacole. .

— . dar ştiam că în lumina normală ar fi fost la fel de palidă ca Albiciosul murind.. .. ca să mă omori aşa cum i. ?e bordură era un hidrant îmbrăcat în lumină şi cocleală.a zis 0onn$ Oilliam. — &nde eşti% A ridicat privirea. — 9u. !i eu sunt mai diferit decât voi toţi. iar când sunt speriat " din nou râzând " ucid.. iar ochii lui nu aveau alb.ţi vei rupe gâtul. mai roşu decât inflorescenţele golite de sânge " râdea cu privirea lăsată în (os. — @. nici nu le..ai văzusem câţiva ochi de. 'u nu mă cauţi. spri(inindu. — .o <onny " ll am. 2u te caut pe tine.ă speriaţi. Ai pornit la drum neştiind unde sunt.am pră(it copilăria pe nisipurile unei 5uşti din deşertul . Doar 1riza şi Dori5 dispăruseră..o . — < să mă cauţi. — B no la m ne. din oricare lume unde au fost strămoşii noştri vreodată6 aşa că ştiu o mulţime despre lucruri pe care nu le. #o. mi. — De unde vii. — . poate. de ce% Disperarea îmi luase vocea şi şopteam cuvintele.am omorât eu pe 1riza şi Dori#0 — Tu0 Tu. A împins buruienile din rigolă cu vârful piciorului. 2 totuşi înfricoşător să te uiţi la nişte ochi de câine pe o faţă de om.% şi m.ama mi. nu m.am mirosit în viaţa mea. Cei sfârşi. dar alergând către mine. Acum toţi îmi spun ?uştiul . #obe$.o ţeavă rece.oarte% &nde te duci% De!e'ele lun! s7au 5m1le' ' ca nişte frânghii de in prinzând în capcană galbeni.. — ?uştiule . cum o să mă găseşti. — 2u te aduc aici la mine. să ştii. .. râse el.o dai înapoi pe 1riza% — Ji l. — ?entru că erau diferiţi.şi mâinile pe genunchi. — . — #obe$.ai fi găsit niciodată.am înapoiat de(a pe #e Dori5 pentru puţin timp. A clătinat spre mine un deget înconvoiat ca al . #o #obe$ " şi.. — Ce vrei să spui% !i.aş fi vrut..o(ey..am atins.o dai înapoi pe 1riza% — 'ot ce ucid păstrez.a frânt pe acele de fildeş. ?recum botul rechinului. #obe$.icului /on. pe care.şii. ei% — Ce.l văzusem în cartea lui #a Dire6 şir după şir de ace de fildeş. . . nu ai nici o posibilitate de a mă evita. .. râcâind nisipul ca o capră oarbă ce încearcă să nu lunece de pe marginea unui horn.a aşezat pe bordură. ?uştiul .. #o ?uştiul.n propria mea 5uşcă.ai omorât% Dar.. ?uştiule . un roşcovan " mai roşcat decât 0loi. iar buzele sale au dezvelit dinţii mici " mult prea mulţi. A clipit din ochi. Dar băiatul cel gol stătea cu un picior în rigola plină cu buruieni unduitoare şi continua să râdă.i.oarte. . doar auriu şi căprui sclipitor. — ?oţi să mi. ?ielea transparentă părea fluorescentă sub lumina verde. 2u pot vedea prin ochii oricui din această lume.vei cădea şi.am aşteptat ca iluzia să dispară odată cu vocea mea. Ienele sale erau aurii. — Dacă te găsesc. ?entru că eu te vreau.a ridicat capul " fugind de căminul meu verde. 9u. Dacă nu te. şi..zgârâind rugina cu un picior roşu.ăştia înainte. 8âsul său umed aducea ca apa gâlgâind printr.a scuturat claia de păr staco(iu de pe fruntea albă.oarte% — Ce7 0 — &nde eşti% unetul s.oarte. 0ăiatul.de unde ştii despre.

şi acum ochii.am întins. — 2şti tare. Dispo$itivele de detecţie mai ad!nci simt amplasate. când.un fişet. şi m. (Jo9n Rus# n 7 )ietrele 2eneţiei O 1oe. puteau fi două. Am făcut asta pentru o perioadă. un roşcat cu piele albă şi cu branhii% Iura lui lacomă.a o%e ma '6%. către palmierii oazei unde lucra tribul nostru. sprinten în (ungla ta.a speriat. #olosind orice e?pedient. pentru o vreme.oarte. — De acolo . dar şi douăsprezece.am strigat iarăşi+ era. eu vedeam prin ochii întregii lumi. părul său roşu a plutit în verdele mişcător. !i acum% înaintez mai departe. să gravăm ceea ce dorim 1e minte. A râs bat(ocoritor.a privit cu coada ochiului. obosit şi uluit.u.ecuatorial.am salvat câţiva tovarăşi. Ce es'e. căutasem prin arhivele satului6 'vacuaţi nivelele superioare cu toată graba. precum văd ce se petrece în tot acest braţ al gala-iei. De ce ai fost în 5uşcă% ?ari mai funcţional decât (umătate din #o. mi cânta ca să adorm.am spus. 9u pricepeam ma(oritatea cuvintelor.o în patru cu degetele de la mâini şi am lăsat bucăţile să.mi cadă pe burtă înainte de a lua ma. am ucis pe oricine era pus în 5uşcă împreună cu mine şi am luat apa direct din trupurile lor. aşa că am luat hârtii din. #a început mi. +mi amintesc că am ridicat o pagină şi am silabisit un paragraf.tr.a întâmplat 1rizei şi lui Dori5. mult mai departe.am împrăştiat sub pupitru. — 1uncţional% ă te naşti în deşert.e este o maşină de #ăcut alegeri. din deşert. ?uştiul .o.a întors capul şi m. Când ceea ce am zărit m. când curiozitatea învinge teama.ele din din satul meu.am . am văzut. tot mai departe în ocean. ?e atunci nu mă gândeam să părăsesc 5uşca.ii şi #a. depărtări. (Jo9n C a%& 7 Cum semni#ică un poem C6'e. am închis ochii văzători. să preia aceste corpuri. m.le apă în acelaşi fel cum 1riza a aruncat piatra " o.. ignor!nd acurateţea strict literară a unui atare e?pedient. unde moartea se răsuceşte în oasele măcinate ale ?ământului. 8idicându. da.ă duceam la gard şi mă uitam peste dune.oarte şi. :istemul de alarmă va indica radiaţia la nivelele standard.a întâmplat cu Dori5. miniatura de rechin s. fără vreun paznic care să mă iubească. Când sunt curios în legătură cu ce se vede prin acei ochi. Aşa s. am fost bântuit de amintirile celor care trăiseră sub acest soare înainte ca părinţii părinţilor noştri să vină. iubiri şi spaime. apoi am rupt. — ?uştiule . n. îi deschid iarăşi.. Am clipit. vedeam ceea ce tu şi 1riza şi Dori5 vedeaţi. #a fel ca tine. l.ceta pentru a. atunci. să citesc etichetele discurilor.a estompat. 9u mă puteam gândi la nimic. pentru că aidoma mira(elor din. aducându. Asta li s. Am rupt în două hârtia cu degetele de la picioare. i. le. apoi restul în ordinea importanţei (ast#el înc!t oriunde ne oprim să #i obţinut mereu mai mult dec!t lăsăm în urmă* şi. nobila abstracţiune@ Anseamnă a lua mai înt!i elementele esenţiale ale lucrului de repre$entat. #a Dire mă învăţase destul ca. . Apoi o vreme.

rareori periculoasă* aşa că am sărit (os de pe stâncă.n (unglă. lăcrămoşi.o suficient de departe.un luminiş.se să atace şi. am văzut o fâşie cam de un metru din ea )dimineaţa* în tavan. dracul m.. şopârla care a fost obişnuită cu omul devine (alnică. dragonul a zgâriat şi a izbit cu o gheară liberă. îndărătul frunzelor negre. ?este aproape o (umătate de oră. apoi în nisip.clic.. mormăind.a revărsat verde pe pământ. #o 3a45 ar fi fost mândru dacă m.a golit o băşică de aer la câţiva centimetri de piciorul meu.am căţărat pe o stâncă şi am privit într. Atacat de flori. dar când o floare s. Nu m7am 5na1o a' 1e &%umul 1e ca%e .aveam unde mă aflam. şi am sărit într. 1lorile comunicară într..am pomenit însă de(a despre pielea de. Curiozitatea. Coama &%a!onulu mi..clic. tânca bolovănoasă se transformă în pietriş. 1% n su%1% n&e%e. Dincolo de el se întindea o câmpie. #upta a(unsese în punctul în care unul dintre adversari este aproape epuizat6 activitatea se desfăşura în rafale intermitente.a avântat ca să.. se ducea o bătaie. c am me%s 5na n'e. şi. 2l a gemut reptilian.mi facă rău )chiar înnebunită. dar până la urmă a fost bine. Alt şuierat. 7 ssssss.o să.i fâlfâia în (urul gâtului. harşt= 9ervii se scurseră pe pielea dragonului. Ihimpii mi. 'rebuia să am gri(ă doar de abdomen şi de palme+ cu picioarele era în regulă.o în cealaltă parte. scărpinându.se brusc pe cârcei şi săltând. Afară era rece şi umed. Aveam să merg până ce zăream dimineaţa şi atunci să ies. dar ele se retrăgeau. Bdrobise destul de multe inflorescenţe şi petalele lor zăceau împrăştiate pe pământul răscolit.acolo.a stins.a n ..a atins braţul+ dinţii săi ronţăiau o floare.am aruncat un zâmbet brav.: @. Ceea ce înseamnă că am evitat să spun 7în întregime:. ?lantele aproape îl imobilizaseră.mă. Am sfârtecat. Dar nu ..mi potrivesc lama dedesubt. @nflorescenţele îi ornau solzii+ ţepii îi încurcaseră picioarele. ?uternice mai erau coapsele as'ea: .ar fi văzut.au biciuit picioarele. Cam la cincizeci de metri. totul dispărea în stuf şi mlaştină.acolo.am sculat. sclipea marginea clipocitoare a unui lac. greble de mărăcini peste pielea sa.am învârtit lama în creier.. un pocnet= )7am o1% '. smulgându.a spus că n. aşa că am luat. a încercat să le sfâşie cu dinţii. — Sssssss. dinţii pătaţi făceau clic.au împins înainte cu maceta ridicată. Am prins cu piciorul o plantă târâtoare de pe umărul şopârlei şi am tras.%o am să intru în mlaştină. foamea. încă unul.. Am strigat încura(ator la dragon. !opârla )de două ori mar mare ca 2as$ şi însemnată pe piciorul stâng posterior cu o cruce acoperită cu coa(ă* încerca să.un fel necunoscut şi se întoarseră către mine.i sfâşie respiraţia. crescând. s. 2ra un lac mare. lumina s.am căţărat pe pământ sfărâmicios şi rugi cultivaţi. Am mers prin hăţiş către pla(ă. &n şuier. . 3abar n. sau îi şfichiuiau ochii galbeni. Când am ieşit pe hol. . ?e un braţ al ţărmului.o răsucesc..elele su1e% oa%e eK s'au o mulţime de spărturi.en sem.o şi fluidul nervos )nervos în sensul că nervii îi sunt compuşi din materia respectivă* s.şi prote(eze sistemul e-tern branhiiNplămâni care. un dragon murea.rostogolit de sub pupitru şi m.. C. )3issssss=*. Crucea mi. ca sa. m. una ridicându. ?e când mă uitam. .se din pielea dragonului unde se înfipseseră.am poticnit de o viţă. O nflorescenţă târându. i. în .

Crei o slu(bă şi o şopârlă de călărit% )7am u 'a' la /lo% le %u1'e. — Aha. croc. deoarece venea din stânga.a eliberat. iar slu(ba este să. mu. ?etalele au zburat prin văzduh.am clătinat. sub bărbie. . 1iara îşi freca branhiile de şoldul meu. am tăiat încă un trandafir sălbatic.du.i. — Dacă vii cu noi.a oprit din mestecat şi a eructat nervos în (osul gleznei.l duci într.ca. Croc. )7am u 'a' la &%ea1'a. Din fericire nu mergea aşa de uşor. — 2i bine. — 2i bine. Comunicau.glass 8assL. iar mâna s. Ceea ce a fost o greşeală.timp ce cârceii îi atârnau pe la colţurile gurii. târându. Dragonul gemea.âna cu sabia îmi era ridicată. Ceva mi.a dus să discute cu ei. este iarăşi al meu. la subţiori. să.. . l.a întrebat străinul. — !tii să mânuieşti un bici pentru dragon% m.. 8 nnnnn!: lângă mâna mea. 9e urcasem cu toţii pe 0er$l 1ace şi. trăinul a zâmbit.ca: .a prins într. înapoia urechilor. Am coborât. coastele închizân. . Când #o 3a45 s..aduc aminte de păstorii cocoţaţi îndărătul cocoaşelor de pe umerii animalelor.am însoţit şi aşa am aflat despre marcare şi despre monştri blânzi. iată armăsarul tău.am răsucit şi cm smuls câteva petale albe )era albinoasă* care s.i place şi a scuipat ghimpii.se în căutarea unui ascunziş. iar comunicarea era spaimă şi %e'%a!e%e.a afundat o mulţime de dinţi în gamba mea şi a început să mestece..am abătut cam cu douăzeci şi cinci de 5ilometri.)u.a înfăşurat glezna şi a încercat să mă răstoarne. < roză umflată a alunecat în (os pe piciorul dragonului. ?lanta s..a cântat lângă fluierele picioarelor.l călăreşti.au desprins uşor. dar s. Dacă nu. — ingura dată când am văzut vreunul a fost atunci când nişte păstori s. 1lorile naibii se mişcau atât de încet încât aveai timp să gândeşti. .am frecat gamba. între picioare. planta mi. ducând turmele de şopârle înapoi prin Ireen.au abătut de la drumul lor cu vreo şase ani în urmă. plop=: şi şi. Dimineaţa era îndea(uns de înaintată ca să înroşească cerul înapoia lui. — 2 al tău% l.au venit în minte*6 între omoplaţi. cu picioarele vârâte sub subţiorile L 'recătoarea de sticlă verde .am arătat cu degetul peste umăr..a eliberat. — A fost. )@a să vedem+ mi.. continua să ronţăie pe gamba mea. #ungă şi ţepoasă.am întors ca să privesc în sus pe stâncă. *m % & ca' & n ume% . a fost şi s.. Atunci şi. — Da. — Ssssss. Care nu are pielea atât de dură.&ec : Doamne. A mestecat puţin. Cred că ne.o parte şi alta împreună cu turma..o reţea de rugi. Asemenea greşeli sunt o povară. =Sssssss. Acum catalogam rapid toate locurile vulnerabile.i privisem. da. 2l a zvârlit o ultimă floare stân(enitoare de pe şopârlă. #a fel ca )mi. Apoi ceva lung şi fierbinte mi. este al tău.a mai întâmplat odată. A răsuflat adânc şi pieptul plat şi osos se lăsa odată cu răsuflarea. Am mai desprins alte două6 piciorul i s. a hotărât că nu. oricum.a încolăcit biciul.se şi &esc9 -an&u7se ca o(loanele.a zgâriat ceafa.o.

chiar crezi că o să. 2ra însă mut. dacă n. ?ăian(enul avea doi metri de oase vârâte într..ulţumesc.aş fi gândit la asta.i nevoie.a şters faţa.am bălăcit prin nămol aproape cincisprezece minute cu instrucţiuni strigate. 'ii.re.. ?ielea îi era roşie ca focul. după iscusinţa în mânuirea biciului.ai clătina.şi putea controla mişcările gurii. şi după siguranţa cu care mâna dragonii. astfel încât scuipa când se emoţiona*. părea că frunze uscate i se sfărâmau în piept.nvăţ de.adevăratelea să călăresc chestia asta% Cu o mână mă a(uta să mă ridic.% — . s. 2u fusesem anga(at în decursul unei asemenea acţiuni.solzoase.i scânteieze picăturile cu care.a prezentat. A zâmbit şi şi. cu a treia îşi reîncolăcea biciul.nu. Albiciosul ar fi părut complet normal pe lângă celălalt tip. cu patru mâini şi uşor cocoşat. ?e picioroange= — +ncepi să. 3m% #a treabă=*.. unde. că eram înlocuitorul cuiva care avusese un . A sărit pe dragon. — 9ici măcar nu m. De pe sol. 9e. cu alta ţinea mustăţile.am sculat. 1ără să vrea.ar fi fost obiceiul satului meu. râdeau amândoi. Croiam să aflu pe unde fusese şi ce văzuse " ştia câteva cântece bune.am abordat cu prietenie.hăţuri. — ă nu spui #o nimănui care păstoreşte. Cu părul chilimbariu. <are asta m. Dragonul fusese acum ridicat şi se găsea pe pla(ă. 2rau pestriţi.. se găsea într. dar nu ţi.. 9ici eu nu m. — . &nul era un puşti cu o minte adevărată6 îţi dădeai seama după modul cum te privea cu ochiul său verde. subţiri.o .nghesuite.i prinzi şpilul. Dragonii se rătăcesc noaptea. 9u.se de cele două chestii ca nişte mustăţi albe care cresc dintre branhii. 'otul legat cu muşchi lungi. Dar i. ?icioarele mele% !i ţinându. pare destul de graţios.verde să poată vorbi în locul ?uturosului. — ?ăian(enul.l făceau să miroasă urât şi voia să. de aceea trebuie adunaţi dimineaţa. am răspuns.. 3ai. mă azvârlise în apă.. a zis ?ăian(enul. înapoia mea. Cel puţin doi dintre ei.a întristat şi rn. . nici a. şi am învăţat de la tipul ăla în(urături pe care nu le auzisem niciodată.o vâlcea dincolo de lac. şi de data asta am stat preţ de o fugă şovăielnică în lungul ţărmului.mi dau seama cum se ţineau pe dragonii lor. ridică. Către sfârşit. 'inereţea le conferise o aură de romantism păstorilor în mintea mea.mi spună povestea vieţii lui )nu. Am încon(urat lacul în tăcere. iar cu a patra îşi scărpina părul lânos. dar un roşu brun totuşi strălucitor. #a micul de(un am aflat de la ?uturosul. Acum dimineaţa era suficient de luminoasă ca să.l stropisem pe piept şi umeri.a făcut să mă gândesc la 1riza% Ai o treabă de făcut.am înţeles bine numele. probabil vreo două sute cincizeci de dragoni care se văitau )aveam să aflu că era o manifestare de bucurie*.. — 3ei. . Când râdea.ă legănam vesel în spatele cocoaşei solzoase.un metru optzeci de piele. — 'urma e. ce muzică= 'urma. din nou. #a sau #e.am descurcat mai bine prima dată. am spus. @a zi.o(ey. Aş fi vrut ca <chi.i turma şi cine eşti tu% tătea până la glezne în clipocitul lacului.. oh. — 9u te da bătut.n partea aia. Am înţeles de ce nu li se spune #o. !i.te= . Avea nişte probleme glandulare ca. dar în realitate este ca şi cum te.

— &nde.o să mâncăm cu toţii= După câteva minute. — Ai scos. a mormăit rugător.mă surprins. — >n&e7a au.a dat un şut şi păstorul a luat. — Aşteaptă pân.at. am fost de. Ce ma mu$ică5 E%au ma mul'e melodii deodată.o la fugă. <chi.sea.a văzut privindu. dragonii se văitau. astfel încât ele scânteiau şi se încrucişau. 2u.âi cânt. ca. slănină de şopârlă pră(ită şi pastă groasă de cereale.verde a clipit spre mine pe sub părul său negru. . După câteva note. Am auzit.i aşa% — Aşa mi s. A trebuit să trag un fir melodic şi să. — Cald. am început să cânt la macetă.o. doar dacă n.şi împletească biciul. o nevastă şi trei copii acolo.atâtea ori pe.sfârşit neplăcut şi trist în după. Acolo e-emplarele sterile sunt sacrificate. vârându. — Cred că tocmai am inventat.o o dată. @ar eu nu pot să fredonez un crescendo de trei coarde. Când am terminat.at.am fredonat.mi place cald. 2 drept că foarte confuză. .laştina 1ierbinte.i aducem pe drumul ăsta. ?ăian(enul a început să fluiere una din celelalte melodii însoţitoare. mi. l. multe identice. — Nu / 1%os': — +mi bântuia prin cap.i mai tragă un şut.am văzut pe ?ăian(en privindu.ai adus% — Cresc în . Cântul dimineţii a clătinat plantele.area . prin . ?ăian(enul i.ca as'a 5mi umblă prin minte de mai multe săptămâni.a târât înapoi ca să se frece &e 1 e'%e.i aici. — .te departe de mâncare. nu. iar noi aducem ouăle înapoi şi le plantăm în mlaştină. Ce /ac cu e acolo0 — ?e ma(oritatea îi mănâncă. Apoi am descoperit un . Dar acu.a spus.acolo că mă simt ca acasă.i duci pe ăştia% am arătat spre turmă. . ea nu. Când am sfârşit.o ştiu= — Es'e Sona'a lu Mo&ay 1en'%u B oloncel Solo.laştină. — Aici supravieţuiesc oamenii cei mai ciudaţi. şi a continuat să. nu. Alţii. în noaptea înainte de a pleca să aduc ouăle muzicale în mlaştină. când ?ăian(enul se pregătea să.etropolă până la 0ranning. Am mâncat ouă. s.mi imaginez că este un loc destul de atrăgător pentru cineva născut în pădure.a zis3 — 2şti diferit. 9u se putea s. Am făcut.l cânt.şi mâinile cenuşii prin pietrele vetrei.sea.o fi auzit. Asta doar ca să afli.re. @a spune. m. +n spatele nostru. a meditat ?ăian(enul. 2a arăta mult mai :normală: decât tine.l. De data aceasta. — Cum0 am 5n'%e(a'.o din nebăgare de seamă. Am o casă. — C6n& o să se termine de gătit ouăle alea de dragon% a întrebat Cuţit. — Jine.amiaza precedentă.o din capul meu% se interesă ?ăian(enul. dar pornind în momente diferite. ?e alţii îi folosesc ia muncă.' c9es' a a a0 m7a 5n'%e(a'.o. cu multă sare şi ardei iute tocat. — <%ann n!7a'7sea0 am 5n'%e(a'. fierbinte şi săţioasă. De unde i. cam la două sute de 5ilometri vest de aici. am încuviinţat. şi o altă familie în . <uăle sunt luate din femele şi însămânţate.i numele cântecului ăla% 9u prea seamănă cu muzica pe care.o vara trecută la un concert în 0ranning. — S7o sco' &e la ' ne0 — )u.

&e un&e7m luam mu. sau cum a putut 9a.o de la tine% şi deodată tot felul de întrebări mi s... dinspre ?uturosul. într.ca. . — Ce. !fichiul său mi.se în ochiul verde al lui <chi.7am 1% ns & n -(o%.ver. A închis ochii şi umerii i s. grohăituri şi cotcodăceli de la ceilalţi. — Cum0 — Cu dragonii.mându. cum ştia #a Dire că eram diferit. A început ?ăian(enul.o să.a ridicat de lângă foc " te îndrepţi în direcţia bună. — 9imeni. tivia să soună că sunt diferit atunci când începusem să cânt < ll <a ley.l găsesc şi. Au râs. am rostit.a spus ?ăian(enul. s.i cu ?uştiul . Apoi s. a căutat într. şi s.ţi fie uşor. am răspuns. ?ână la un anumit punct îi pot ţine liniştiţi.l găsesc.#? cu bucata asta în secţiunea muzicală din ruinele vechii bibliote c & n Ha /a. ?ovesteşte.au strâns în efort. mi. Am continuat. )elo& a aceea e%a a mea: *1o am 5n'%e(a'3 — Ai auzit vreodată de ?uştiul .se în (urul picioarelor anterioare+ am înţeles de ce mă făcuse să călăresc la început fără şa.a ridicat. mai mult sau mai puţin laolaltă. Aşa că am închis. — Creau să. . a zis ?ăian(enul. 9ările sale lungi s.am uitat la macetă. 'oţi ceilalţi credeau că este foarte amuzant. dar folosindu. 2i bine. — !i cu animalele. încătără.am spri(init pe ea.a adus toate mâinile în faţă şi a înclinat capul. dar " s.au dus la armăsarii lor. — !i eu sunt diferit.a zburat din mână. @ată.am zvârlit lama în aer şi am răsucit. — S1une7m &es1%e el. — C ne7 F% -a0 .de.iam ferit orivirea de spaima lui. — 1riza. . am %e1e'a'. aşa că a trebuit să mă uit iarăşi la el. De acum nu ma e n men . încruntându.a şuierat deasupra capului. sfârşindu.o din cădere cu piciorul.mă de mână. . — #asă. am spus.o.elodia cu care (elisem era a mea. . — 9. — 9u cred că o iau în totalitate de la alţi oameni. ?ăian(enul a deschis ochii şi a tras aer în piept.aceta mi. ?ăian(enul a ridicat din umeri. vreau să..mă. — Cum0 — Aşa. Psta cântă când zboară. a zis ?ăian(enul în cele din urmă.au luminat6 de pildă. Dar ceilalţi mă urmăreau.i. dar nu când trebuie să lucrăm. 2şti ca 1riza. . — < să vorbim şi despre imposibil. Am pus vârful macetei în pământ şi m. a adăugat ?ăian(enul. o lumină care a dispărut pe când îşi întorcea privirea.a răsucit în aer. alungând în acelaşi timp făpturile prime(dioase. şi.un buştean de lângă foc. 8ămăsesem cu gura căscată. vibrând. apoi a venit desfundat. Cu hanaşament.un sac de pânză şi mi. me%sul 1e &%a!on .oarte% ?ăian(enul a lăsat mâncarea.am (ucat degetele de la picioare peste găuri. — D /e% '0 ) 7am 1l m(a' &e!e'ul ma%e 1e ma%! nea lamei şi mi.uzica. &ec . 'oţi s.a aruncat un bici..a înfipt.oarte% a întrebat ?ăian(enul.o aşa cum făcuse el. — .mi despre el.ţi securea. Am prins. un şuierat gros din partea lui Cuţit. — Am învăţat.a smuls din pământ.au lărgit până au devenit rotunde. iar ?ăian(enul a scos din sac un căpăstru şi scări care se potriveau destul de bine pe cocoaşe şi solzi. ..

Ceea ce însemna 7atenţie:= . iar eu i.n sfârşit. a strigat el.au prins într.a spus.a micşorat şi am început să coborâm. Jine.. mi.i pe conducători în direcţia bună şi nu ai nici o problemă.am pierdut o groază de timp )imitându.a.n curând o să traversăm .mi simţeam subţiorile uleioase. &nul dintre dragonii conducători ţinea morţiş să se întoarcă şi să necă(ească o femelă supraponderală )avea o tumoare ovariană care o încărca permanent cu ouă sterile. *1o &oi dragorii foarte prietenoşi s. udoarea îmi intra în ochi şi. . Ceea ce însemna că şi păstorii erau fericiţi. văitându.mentă )o mlaştină cu nisipuri mişcătoare acoperită cu tufişuri imense de mentă bătute de vânturi. — +ndreptaţi.ormăind.etropola e. Dragonii au tendinţa de a merge drept. publicul meu.am imitat pe păstorii din prea(mă care începuseră manevra. acoperind marginea turmei ca să întorc din drum animalele care erau atrase de tot felul de lucruri din direcţii nesemnificative.cClellan. de unul singur. ca să scoatem dragonii înainte de a se împotmoli. soarele ne înfigea ace de aur în cefe. D%a!on se . 0iciuri unse pocneau şi scânteiau peste solzi şi întreaga lume a fost prinsă în legănarea ritmică a animalului dintre picioarele mele. ?ăian(enul. între noi. ceilalţi cinci.i. ?ământul se sfărâma sub ghearele lor.ţi pierde viaţa% El a -6m( '.i ţinem despărţiţi.se. +ncepusem să deprind meseria. Ceea ce însemna că erau fericite. <dată am prins douăzeci de secunde de călărie liniştită lângă <chiverde6 — 'ipule.n faţă= .i un mod cam stupid de. !eaua îmi mai cruţa oarecum părţile dinăuntru ale coapselor+ se (upuiau încet.a oprit lângă mine ca să.mă printre creaturi+ cinci sau şase din ele erau conducătorii. aplauda ritmul şopârlelor.mentă*. iar restul îi urmau. nu. Căldura radia din sol. Dragonii au fost nevoiţi să încetinească.6n-oleau 5n lum na soa%elu .am bălăcit prin mentă. — De obicei mergem pe 0ulevardul . 'e ascultă mai repede dacă îi loveşti pe coapsele picioarelor posterioare.o mlaştină.şi şteargă sudoarea din ochi cu degetele mari. iar canicula făcea să tremure totul. cu toatele urmând melodia şi mişcarea precum o mulţime ce ar începe să aplaude şi să bată din picioare+ (ungla. âsâind uneori. 1ără vegetaţie ca să domolească temperatura. suduind şi strigând. învârtindu. — 9. în timp ce . &lterior am aflat că ganglionii nervoşi de acolo sunt mai mari decât creierul. a strigat ?ăian(enul când călăream din nou împreună. 9e. a mânat restul turmei în (urul smârcului. e-act= . însă un alt val de transpiraţie mi. Abia mai puteam vedea şi mă mişcăm mai mult după ureche. în timp ce noi.laştină.au strecurat.l pe <chi. când ?ăian(enul a strigat6 — +napoi= .se.am abătut mult spre vest.aici. când vreo douăzeci de dragoni s.a e-plicat ?ăian(enul* şi ne străduiam din răsputeri să. plesnind din trei bice. . am a(uns pe nisip.verde*. +n dimineaţa aceea am învăţat incredibil de multe lucruri. ?ăian(enul s. 0raţul mă durea.astea. ?anta s. ne.am deviat prea mult. mi.e%a a1%oa1e /%umos.i pe. copaci şi dealuri şi bolovani şi rugi.etropola dacă nu ne. nu repede. Am mânat dragonii.a inundat ochii.am uitat.ar trebui să mai fie multe de. . Căitându.

4evenit a#ară as(tă( dimineaţă. când m. mulţumiţi şi îngroziţi. 8ăsuflarea îmi rămăsese în gât. mi. puţin misterios.i. *rmoniile ei s#!şiate sunt chiar mai congruente cu restul lumii. ci de la mătuşa sa din 'leusis.am despărţit. tăcut şi furios. urlând împreună cu teribila şi dispăruta rasă veche a planetei. no em(% e 196G$ "ălăresc dragoni minunaţi pentru un minunat stăp!n de dragoni.s Ta # . . inguratici. Dar cred că suntem mai aproape de trada ?rincipală.verde cânta asta în minte. *m ieşit din apele nocturne ale *driaticii şi acum cobor!m prin str!mtoare. în centrul acestui haos strălucitor care propulsea$ă asemenea sunete@ *$i noapte am băut p!nă t!r$iu cu marinarii greci% în italiană stricată şi greacă apro?imativă. ne. Doi dragoni au început să se zgândărească şi i. <chi. <Cu şi /r#eu<. "are este esenţa ei mu$icală@ (Ju%nalul sc% 'o%ulu 7 Iol/ul Co% n'9ulu . e-asperat.n vreme ce brăzdau străvechiul loc. pe când cei doi se. ?entru . 6aiki a a#lat povestea lui /r#eu nu de la şcoală sau din cărţi. Creaturi de mlaştină. strâmtorat de pereţi. în timp ce descălecam. în dreapta şi st!nga. puţin băut.privea peste dune. . :oarele ar(gintea$ă puntea stropită cu #urtunul şi arde peste coşuri.ndepărtau. munţi monstruos de #rumoşi $g!rie cerul. oarele îşi afunda razele în nisip.am văzut de drum prin lumină zilei. mă întreb ce. Dragonii gâfâiau prin nisipurile oraşului. Au hăpăit indignaţi către biciul meu.am pocnit biciul şi am alungat viziunea. înghesuit de milioane de indivizi. dar au ratat.am imaginat încon(urat.cClellan câţiva 5ilometri mai încolo. mân(it de funingine. * mai vrut /r#eu să trăiască după. "ei mai în v!rstă doreau c!ntecele tradiţionale greceşti. Ami dădeam seama c!t de bine se potrivea cu viaţa încapsulată a CeD Eork(ului. Cu toate astea. plin de cura+ am intrat într(o cabină şi am dormit e?celent. -u$ica este e?trem de potrivită pentru lu( mea pe care plutesc. Asta dă în . Dimineţile sunt rela?antB pe vapor. F"!ntecele demotice5< a e?clamat Demo. către )ireu. am vorbit despre mituri. engle$ească şi grecească. a . cu sute de animale. < să ne oprim la intersecţie şi o să ne odihnim până la căderea nopţii. <6oţi tinerii din ele vor să moară c!t mai repede posibil pentru că dragostea i(a de$amăgit5<.nde să mă duc ca s7o a#lu şi eu@ -arinarii de v!rsta mea vroiau să asculte mu$ică pop engle$ească şi #ranţu$ească la tran($istoare. un moment de groază absolută. ce a pierdut(o 1e 'uridice pentru a doua oară@ "!nd a decis să privească înapoi a avut de #ăcut o alegere #oarte modernă. :ubiectul central al cărţii este mitul. un stăp!n de dragoni minunaţi şi turma sa de dragoni. -i( am cumpărat bilet pentru punte% noaptea trecută. .am dat seama că zâmbeam. &a ori$ont. nu erau obişnuiţi cu uscăciunea de aici. îmi amintesc că am trecut printr. Di#u$oarele emit mu$ică pop #ranţu$ească. e#ect va avea Grecia asupra lui 8'. "um îl pot duce pe &obe.

şi m. ca o piatră. iar eu mi.a intrat pe gâtle(. . m. 1iţi pe pace. m. aproape răsturnându. <dată cu parado-ul. Am a(uns. a spus ?ăian(enul. la prima falangă. A împărţit gamelele aburinde. <a'' 1unea 'ocana 5n cas'%oane.âna era mare.a deschis gura. şi miezul pufos a ieşit printr. Aşa procedează dragonii.am dat seama de oboseala din braţe şi umeri şi mi. cu dureri în gât. iar cutele de la articulaţiile degetelor erau pline cu murdărie umezită de sudoare. Dar el îşi deshăma animalul. ?entru o clipă am avut un coşmar că 0att o să ne dea ceva greu de mâncat.mă. !edeam pur şi simplu.. A apărut o pâine arsă. Am început să mă gândesc la copaci.. ?ăian(enul mână dragoni.am întrebat. Cărbunii ardeau în vatra încropită. — De unde ştii% l.am uitat ţintă la mâna lui..mi dau seama dacă a fost o senzaţie plăcută ori dureroase.i.o pe a mea între picioarele încrucişate. le observ.i spunem6 Armăsarul . prea înfometat să adorm. !i cântă. aşa se aşează. . .a apucat stomacul şi A.cClellan şi ?rincipala.erindele şi echipamentele erau strânse într. porecla îi rămăsese şi de aceea. datorită lucrului cu dragonii. norii mân(eau seara cu un galben murdar..a adulmecat gâtul cu tandreţe. mi.i cadă pe unde o fi.a lăsat posteriorul să. . .. pe degetul mi(lociu. aflată dincolo de foc+ pur şi simplu din cauză că era în faţa mea.nainte de baza degetelor avea o bătătură ca o dungă.am aşezat. 2ram prea obosit să mănânc. Dragonii hotărâseră că poposeam de.. mi..de clar ca şi melodia. mişcându. < altă bătătură.am întors să.. .am dat seama cât de greu era să respiri.a întins pe ele cu o mână spânzurându.am apropiat de mâncare cât de mult am putut fără să calc pe cineva. mi. atârnată de o încheietură noduroasă..se din când în când ca să. !i am învăţat câteva lucruri despre ?ăian(en. . Creau să zic. .mi ma-ilarele. mi. ?ielea dintre degetul mare şi arătător avea crăpături. .am trezit când 0att a ridicat capacul de pe oală.. urprins.ulţi se întinseseră pe (os.am legat biciul în (urul taliei. o1% n&u.eu*. .. apoi şi. Cred că şi el dormea.irosul mi. pre vest. — *m ma /os' 1e7a c . pe partea dinspre arătător. 9u. atât somnul cât . Armăsarul meu )căruia. precum crabi cu crusta tare şi anghinară înăbuşită.prima dată în viaţă.i peste mai.o să mai merg niciodată. 2ram doar curios.verde şi am adormit.?ăian(enul s.am rezemat de umărul lui <chi. a îndoit picioarele anterioare şi şi. prindeam cuvintele la fel . #a Dire avea o bătătură identică şi o întrebasem cândva despre ea.a răsucit. După zece paşi am crezut că n.n al treilea rând. şi scuture părul din ochi. poate violoncel% &neori când cânt cu alţii. Cerul era albastru transparent. trebuie să. Cuţit a rupt o bucată.a venit să râd. Aşadar.uşchii e-tenuaţi ai picioarelor îmi atârnau ca nişte burdufuri de apă. — *9a.mi păsa.o parte.a lăsat bărbia pe nisip. mi. ?e când stăteam acolo.o crăpătură aurie a coa(ei.gine. pe buricele degetelor sale )dar nu pe degetul mare de la mâna stângă* se vedeau mici pete netede şi lucioase+ aşa ceva capeţi de la un instrument cu coarde. din nefericire îi pusesem un nume care nu se poate tipări.. provenea de la o unealtă de scris. nu. Când am rupt şi eu. .l privesc. . 0att începuse de(a să gătească. am aplecat peste genunchi şi am prins nisip în pumni. după o zi de utilizare numai. — .am întrebat cât păr era în tocană. vioară. !i scrie.am aşezat.a binelea. ghitara.

până când ?uturosul a bolborosit6 — . a mormăit 0att. a mânca însemna cu totul altceva pe vremea aceea. ?ăian(enul. ?ăian(enul a fost servit ultimul.. @ar mi. 'otuşi.ai întâi luaţi mâncare. fiindcă o să mă ia dracul dacă o să.a aplecat. După cum am zis.mi= Când mi. 0att a luat cu cârpa un vas de ceramică de pe foc6 — Iăluşti cu mure.au strâns pe marginea gamelei şi s.ai daţi. e auzi sunetul molfăitului tenace.a retras. şi dragoni. nisip.am muiat pâinea în sos.verde îşi împingea ceva în gură cu degetul mare. am reuşit să încetinesc suficient pentru a privi în (ur.a lăsat gura apă.am lăsat maceta în poală. privind cum se termina mâncarea. — 0ună tocană. — Da.n realitate. . +nfulecasem (umătate de gamelă până să.i. . ..am aşteptat pe el să înceapă. ?ăian(enul care are în minte muzica multiplă a lui Modal$ " un om de la care îţi făcea plăcere să primeşti un compliment.mi sosul cu rom. <a'' 7a 5nm6na' o /a%/u% e.şi a doua porţie şi ieşind din întuneric ca să caute p6 nea. a murmurat ?u'u%osul.. fiindcă aşa era. sau chiar două% — !tiţi. şi au devenit obligaţii ale acestei slu(be trăznite în care mă vârâsem.mi dau seama că era prea fierbinte.o la gură. ?rin amurg.i. dă.. .mâncare. . lumina focului a surprins o limbă lingând o buză. Am urmărit atent cum 0att punea găluştile şi garnitura de mure în castroane. i.ţi degetele= — .mi aduc aminte de cina pe care ne.au retras din nou în umbră.napoi. <a'' %6nC la%!.verde.am uitat de la ?ăian(en la 0att şi. unde le situasem dintotdeauna.a umplut. şi m. şi fiindcă asta îl făcuse pe 0att să zâmbească. Cuţit. genul acela de foame e de speriat. doar să gust. a privit cu ochi de argint clipitori.a luat castronul lui Cuţit şi A. iar mâinile cenuşii s.şi mâncatul au părăsit categoria plăcerilor.nfometat aşa cum eram de înfometat. l. . <chi. Aş fi vrut să fi spus eu 0ună tocană. înfometat până peste poate " e de speriat să fii atât de înfometat.vroiam. terminându.. Dar mâna cenuşie s. o să aveţi şi desert. Am auzit cum se schimbă ritmul respiraţiei lui <chi.o gătise 9ativia.am luat a doua porţie. 'ocmai îmi scosesem lama să cânt.. am dus. — Aşa. am înfiorat.precia oamenii după modul cum mănâncă. ia.. liniştit până acum. acum când stomacurile ne erau căptuşite. ?oţi a.oarte. cu cuvinte distorsionate de incredibilul şfichi al foamei. când ?ăian(enul a zis6 — Azi dimineaţă întrebai despre ?uştiul . — 9oapte.i.. — Cuţit.mi înfulecaţi aşa desertul. — . am muşcat. Ceea ce e%a /oa%'e eKac'. ?ăian(enul care mână dragoni+ ?ăian(enul care scrie. a spus 0att. 'recuse o zi. . — Când% a întrebat Cuţit.. am rostit6 — Ce7a la &ese%'0 Cred că ?ăian(enul era o persoană mai mare ca mine. *cela a /os' s n!u%ul luc%u uman 1e ca%e l7am ses -a' în timpul cinei. 2he. Ai ceva de zis despre el% . bucătarule.

şerpi şi magazine. ascultând nişte ţipi care se lăudau şi se dădeau mari.ai făcut pentru el% am întrebat. . Când poveştile deveneau sălbatice şi fascinante. a plecat.un oraş. a meditat ?ăian(enul.nvinsul urma să fie servit la cină.o şi a pregătit. Deodată a intrat un roşcovan slăbănog şi s. până a(unge oraş.său trăia pe cât de bine se poate trăi în mormanul ăla de gunoi. când eram pe bune cu el. A încercat să mă omoare de trei ori pe când tăiam frunza la câini prin oraş.verde se apropiase puţin de mine. A descris un cerc cu mâna pe nisip. — Ce. 9işte fiinţe pe care nu le. 9u mai creştea.o singur. între. astfel încât îi vedeai ochii prin văluri fine de aur. Clădirile se năruiseră. Dacă ar fi avut doar un dram de minte. s. — @.au terminat. Atunci cineva a şoptit6 7sta este )uştiul -oarte5 şi toţi au amuţit. De fiecare dată a ratat şi a lovit pe altcineva. cei mai (osnici şi mai murdari proscrişi din vreo duzină de specii. care au o perfidie dincolo de orice inteligenţă. !edeam într. ?ăian(enul se scobi la un dinte. şobolani.roşeniile.un colţ. 2i bine. a ascultat lăudă. el rămânea nemişcat.a luat în consideraţie posibilitatea ca unul din numeroşii săi urmaşi din 5uşti. — @. !tiu că ucisese cel puţin patruzeci şi şase de oameni. — Ce. a răspuns ?ăian(enul. De asemenea.am întâlnit în oraş. tile s. < dată cu otravă. şi o dată a făcut un desen în praf cu degetul de la picior. Apoi oraşul creşte mare. Asta înseamnă că era de foarte de demult. <dată. domnind peste întreaga lume în loc să se tăvălească în mormanul de deşeuri dintr. — !tii şi ce este o metropolă. — Când era în deşert% m.i aia oraş% am întrebat. n & n'%7un sa'. cam astea sunt lucrurile dintr. A procreat vreo douăzeci de copii. un sat creşte mare. cu trei ochi.Ceilalţi au tăcut. Când discuţiile au devenit plictisitoare. de pe vremea vechilor locuitori ai planetei. canalizarea se prăbuşise şi frunze moarte alergau pe străzi. ?ielea îi era albă ca laptele. <chi. 9ici nu şi.mă ce fel de persoană diferită putea fi şi în acelaşi timp să facă favoruri ?uştiului . < centrală electrică părăsită. Carnea proaspătă lipsea în oraş. mi. odată.o 5uşcă.am interesat. gras de o sută patruzeci de 5ilograme.l urmărească din deşert. )7am 5nc%un'a'.a dat una din fiicele lui. împre(urul postamentelor felinarelor. — 'ocmai ieşise din deşert.etropolă se lăsase . Când poveş. pe care.un oraş fantomă. psihopat şi o creatură cu totul diferită.am ucis tatăl.oarte.bându. ?este . A tranşat. tot mai mare până a(unge metropolă. tot mai mare. Cea mai mare parte a timpului a privit ţintă în (os. ?uştiul trebuie să fi avut vreo zece ani.a scărpinat în cot şi s.am făcut ?uştiului o favoare. Avea de(a o reputaţie. Asculta ca şi cum ar fi fost orb. avea loc un meci de lupte. . cu degetele împreunate şi capul plecat. ?uştiul şi cu mine ne. Eu .ai pune nici măcar într.un bar. totuşi cu mult mai puţini decât a asasinat.a imaginat că acel copil putea fi un geniu criminal. — 2ra un vierme detestabil.a aşezat pe un morman de cârpe. o dată cu o cheie franceză şi o dată cu o grenadă. A urmărit lupta. unde taică. ar fi devenit cu toţii lorzi somptu. — Fusese 1% ns 5n'%7un oraş.ntr. ?ur şi simplu n.l abandonase la aproape două mii de 5ilometri distanţă să.oşi şi decadenţi ai crimei.a strâmbat. Dar ăsta era un oraş pustiu. — !tii ce e un sat% — Da.

— )oate c(o să #aci. n!enuu ca un ca&a. cu părul lipit pe faţă. . )uştiule. '?istă o do$ă mare de ură lăsată acestei lumi. am s1us. costeliv. Dar ne(am găsit un nou cămin.a împins înapoi în bazin. — E mo%'.+ — Gei. /mule(păian+en. noi nu eram in( teresaţi de dragoste.a strigat din apă. materie şi mişcare. 2iaţa şi moartea. înainte ca părinţii părinţilor noştri să vină aici. 'i ne numesc oameni tineri.. — Ne7om %e. când mă plimbam pe. . . de muşchiul.%u3 — Nu mă supăr. *m dislocat o dală de beton din grin$i.am văzut înotând în lacul din ?arcul &rban.. — Dacă $ici tu. cu at!t eşti mai receptiv la a( mintirile care b!ntuie munţii. realul şi iraţionalul nu sunt aceleaşi cum erau pentru biata rasă care ne( a lăsat moştenire lumea asta. 6rebuie. 2u m. :e opreşte şi se rea$emă. de sub $idul vechii biserici. -ulţumesc. < frunză i se lipise de braţ. 6rebuie să trăim p!nă la capăt umanul.. am încuviinţat. )oate c(o să #ac şi eu ceva pentru tine într(o $i. at!ta linişte. !edea acum în picioare în apă.. * o/'a'. — 9i ce se(ntîmplă dacă n(o #ac@ * % & ca' & n ume% . — ?uţin mai târziu.. l. * -6m( '.ră. — 6rebuie să vă ucid.a scufundat în mâzga argintată. sfârcurile. )!ian+enule. 'ocmai pregăteam cina. g!#!ind. cu călc!iul alunecăndu(i în şuviţa de apă de(a lungul canalului care vine. — Da. — De$leagă(mă. — Te superi dacă te(ntreb de ce@ @.am dat părul de pe frunte.a fost acoperită de apă şi a vorbit bolborosind6 — 6rebuie să(mi #aci serviciul ăsta mic.a lăsat pe spate până când faţa i.vreme ce sub clar de lună roiesc ca #irele de pra# în +urul capului său. *m &esc9 s oc9 . 6recutul mă îngro$eşte.e&ea 5n'%7o . viaţă.. )ăian+ene. dacă e să ne mutăm în propriul nostru viitor.. )ăin+enule. )ăian+enule. )ăian+enule. A şoptit6 >c &e7l: — >n&e es'e0 — Se clatină ameţit pe stradă. Croiam să văd dacă era real6 degete reci pe glezna mea+ păr ud sub mână.am îndreptat către el şi m. am rostit6 — 'rebuie să fi trăit destul de mult în oraş. noi nu suntem oameni. r!urile.am aşezat pe vine la marginea bazinului. puştiule. Su( ocean e at!ta linişte. 8ar eu sunt puternic5 *h. mi(au spus chiar că. 0uzele sale. mările şi +unglele. S7a ridicat din apă şi mi..am întors în bar. — :alut.afa. ?uştiul a zâmbit şi s.a prins glezna. aşa $ic. "u c!t eşti mai puternic. Am încercat să scap. pe toţi. ast#el că a alunecat în +os. ?uştiul s. alb şi ud. /mule(păian+en. continuă ?ăian(enul. m. în.. După o vreme. pielea de deasupra ghearelor se zbârciseră.. — 6rebuie să(l omori pe bătr!nuH meu pentru mine. — 'şti at!t de legat de trecutul lor. şi trebuie să epui$ăm trecutul înainte de a putea încheia cu pre$entul. De aceea trebuie să(l ucid — de aceea trebuie să(l omori pentru mine.frigul. )uştiule@ A încuviinţat din cap.

ar place să admit. voi doi păziţi turma la primul planton.eu moţăia. am vreme pentru farafas.at.a sculat de lângă mine. — Dec te întorci acasă. — .a privit cercetător sub razele lunii. Acum revenea la maică. & n ca1. cu părul ca o claie. ) 7a -6m( ' scu%'. Dar am lucruri de făcut.am ridicat şi eu. Di#erit şi eu sunt *&uc cu. 2l fusese trimis cu ?ăia(enul să pască dragonii timp de un an.at.. a1o s7a u 'a' 1e &easu1%a 'u%me .verde.am întrebat când m. sub lună. 2u şi 0att facem ultimul schimb.7am 1% .a ridicat şi s.o iau pe 1riza şi să opresc ceea ce. Am aflat că mama lui era o doamnă de vază în 0ranning.oarte ca s. — 2u% l. am zis. &a ape mă aşteaptă. până ce. Am lovit biciul de fluierul pic o%ulu . — Dacă numeşti asta trai.am gândit la ?uştiul .sa.at. — 9u ştii cine este 1riza. Armăsarul . 2rau o mulţime de lucruri pe care nu le înţelegeam în băiatul subţirel. .l opresc pe ?uştiul . . — 1lămânzi% Da. 9. — 2şti din 0ranning.verde s.i ca un fel de rit de iniţiere. De ce aprobi% * 5ncl na' ca1ul 5n mo& c u&a'. #. sper!nd că voi veni. #umini fantomatice alergau pe spinările cocoşate ale animalelor.lâcurile din 0ranning. dar <chi. înrudită cu mulţi lideri politici importanţi.oarte. soră sau tată. n'e no c6n& c6n'. +ntrebare mută.am urmărit pe tânărul zvelt şi murdar legănându. — #obe$ şi <chi. — De unde eşti% l7am 5n'%e(a'. pe când ceilalţi se pregăteau de culcare.a uitat împre(urul focului. . să. cred şi eu " cu atâta nisip în (ur.verde am început să dăm ocol turmei. Cu picioarele numai dureri.— . * a1%o(a' & n ca1. probabil. anul acela de peregrinare şi muncă slu(indu. Asta înseamnă. aşa cum le descrii tu.ă duc la ?uştiul . — Cum ţi se par% 9u aşteptam nici un răspuns.verde a cântat şi el după aceea. * &a' a/ %ma' . mama mea & n <%ann n!7a'7sea. cu braţele ţepene. Am încuviinţat şi m. A încuviinţat iarăşi.oarte.sea% l. Am continuat să călărim în tăcere. -(am născut mamă nemăritată #ără #rate. <chi. am început să cânt cu degete obosite.ai mult decât mi.i omoară pe diferiţi.se îndărătul cocoaşei solzoase.sea. #una era sus pe cer. a spus ?ăian(enul. <chi.am întrebat.verde şi.sea. am urcat în spinarea Armăsarului şi împreună cu <chi. .. atât de îndemânatic cu turma. .a frecat burta cu o mână soioasă. ' su%1% ns.aş bucura să vizitez aşezarea în tăcere. După trei ore îi sculaţi pe Cuţit şi pe ?uturosul.

l pot găsi şi ucide. . — 9u cred că i. — unt prea obosit ca să dorm.apoi şi. <ricum m. 2rau gata să. Am dormit bine.aş fi sculat în curând.gonii lor. Nu e?istă moarte.l omoare.— +l urăsc. — *9a.a ghemuit să se uite la vreun model închipuit de cenuşă. dar m. ?ăian(enul a ridicat din câţiva umeri. Am aţipit şi m. deşi mişcarea începuse să. Doar tăciunii mai luminau.a făcut să mă gândesc şi mai mult la cuvintele acelea.a lungit lângă foc.erg cu tine. #a orizont.ţi mai vină să renunţi la ultimele minute de somn. dacă e aşa de puternic precum zici. dezvăluită iarăşi. Cel al ?ăian(enului îl urma greoi.a recăpătat echilibrul înainte ca ?ăian(enul să răspundă. ?ărea trist înapoia murdăriei. 1âşii de umbră prin coama băiatului se lăţeau peste întreaga lui figură. 9.aşa= A plesnit din bici şi nisipul a zburat în toate părţile.am ridicat în picioare. 8ăcoarea îmi intrase 5n 5nc9e e'u% .l pot găsi% ?ăian(enul tăcu. uite. Dar. — Ce7a s1us0 9. — 'e.l u. — Ce7 cu el0 — .trei zile. 9e. — 8o/' m0 — Cântam iarăşi din Modal$. aducând înapoi doi dragoni răzleţi. 9u cred că ?uştiul ar aprecia faptul că eu mă apuc să spun tuturor celor care vor să. &nde. dar înainte de zori m. Doi se văitau.am trecut degetul mare peste muştiucul macetei. #una coborâse.ar păsa. apoi şi.a aşteptat.aş face. — ?oate că nu.l aud venind peste nisipul rece. . 2u am încercat.şi reînceapă rondul. Ceea ce m. 8âdea încetişor când am a(uns lângă el. — tai o clipă.o să. 'rebuie să învăţ să.verde s. de ce. am spus. numai iubire.a deşteptat ceva.. — 9u. chiar dacă asta te. care s. Cuţit şi ?uturosul se întorceau.ai spus că l.am prins din urmă. am spus. 'ăciunii se stinseseră.au îndreptat către dra. lună rotundă se acoperea cu nori. — Te7a 5m(%o(o& t şi pe tine.aş putea spune. Dragonul lui 0att a apărut de după foc.răsc mai mult. Asta m.au ridicat şi s. înţepenită pe cer.a luat pe nepregătite. @.ar a(uta cu ceva. — Aşteaptă să mai treacă două. 8u'eam să.a mai vrut să repete. !i pentru o clipă.am trezit% a întrebat ?ăian(enul.am terminat plantonul.am trezit pe Cuţit şi pe ?uturos.eu a alunecat. astfel încât să.am aruncat pe dragonul meu şi l. > Armăsarul .mi alunge febra musculară. — Chia( dacă ţi. .l găsească. lustruită.i.am spri(init în coate. .ai cunoscut. unde să. era o articulaţie osoasă. Creau să te întreb ceva. .am spus.. telele luminau palid nisipul. ?ăian(enul şi 0att se sculau.o% ?uştiul ar scăpa de tine. ?uştiul e prietenul meu. când <chi.am trezit doar când o geană albastră lumina dunele răsăritene. &n dragon a sâsâit. . #inişte. nu% 2 greu să fii tăios folosind un clişeu verbal.i. A clipit.a întors faţa. #una. lumina a căzut pe faţa lui cu un singur ochi.oarte. 9. aşa cum ţi. — Ce voiai să mă întrebi% — Despre ?uştiul .

e-istă câţiva pe care nu. Din pricina asta a trebuit să mă roage pe mine să. a auzit.a făcut cast. m. femelele poartă cromozomul care dă se-ul.verde% 8epetând numele. Avea un surâs ironic. . a zis ?ăian(enul. — Dar nu e. — 2i bine. A căscat. ?ărea mai abordabil pe tema asta.am adresat ?ăian(enului.n satul meu vracii călători fac asia frecvent.aveau habar să socotească. cu cromozomi haploizi şi sterilă. .i fată. — Chiar că ne are pe toţi la degetul lui mic. De aceea.su.ea n c unul.ar schimba. au la şopârle.e%&e es'e al'a. )7am 5nc%un'a'. Desigur. lor umani era atât de ineficient în faţa nivelului de radiaţii încât genetica însemna cunoştinţe esenţiale pentru supravieţuire. 1emelele şi androginii au doar echipamentul genetic pentru a produce alte femele. *m a1%o(a'.a întins în loc. deşi o viaţă cam hărţuită A. 9u se poate= Cromozomul care dă se-ul e purtat de mascul. care să se potrivească celor trei feluri ale noastre de diviziune se-uală. ?ăian(enul se uita în altă parte când vorbea. . ?oate că se hotărâse să nu.am spus că nu ştiau cine e taică. — e (oacă şi cu tine. " Aproape.a3 — De ce a trebuit <chi. — <chi. — 9. 2ste haploid.i poate atinge. Am cugetat o clipă. 2l ar fi trebuit să fie fată.mi răspundă. Am spus că nu a. — ?arteogeneză% am întrebat. )7am 5nc%un'a'. pusesem o întrebare. )ama lu Oc9 7. Dar e destul de potent şi destul de bărbat. Apoi aş încerca să fug. cred i. ?ăian(enul a încuviinţat din cap. am rostit. răspunse ?ăian(enul. ca pe taică.aţi răspunde.su..l e-amineze.a(oritatea indivizilor.e%&e e unul & n'%e e . istemul cromozomi. ?ăian(enul a repetat gestul dinainte. — 'e pricepi la genetică% — ?ot trasa o schemă a dominantei.o. Din lene. chiar dacă n.un fel m.sea% 9oaptea trecută mi. — 2 uimitor.a născut. a zis ?ăian(enul. am spus.— Cam aşa. situaţia s. — <chi.a e-plicat ceva.verde nu are tată. am 5n'%e(a' al'ce.l omor.am uitat către turmă.a scuturat coama şi s. privind îndărăt către foc unde dormea băiatul. ?oate că n. — Aproape nu înseamnă toţi.ă întrebasem adesea de ce nu inventam o metodă mai compatibilă de reproducere. !i în nici un caz nu. A zis că voi încerca să. — ?ăcat. — Când s. #a păsări. uimitor. &a% n7am 1% ce1u' 'o'ul.at. Am şfichiuit din bici către un dragon care părea că vrea să plece. — Cred că într. şi. a comentat el misterios. chiar din cel mai nenorocit cătun. — C ne0 — Oc9 7. dacă ar fi pasăre. a spus el. — 9u puteau să iniţieze o investigaţie asupra paternităţii% .a prins şi pe mine.are tată.verde să plece din 0ranning. îşi cunoşteau starea genetică. . a repetat el. au venit înţelepţii de pretutindeni ca să.l găsesc până când voi învăţa destule. Continuă. — 9.

o colectivitate mai mare. 1aptul că este diferit şi imun la ?uştiul .am dezvoltat însă şi spiritul de elan. — +ntr. De ce crezi că a fost trimis departe% — *9. ?ăian(enul a strâns din umeri.ar alătură în mod activ la orgiile solstiţiului. — Cine vrea să participe la o orgie de însămânţare artificială% am întrebat. nu putem face decât să amestecăm întruna genele. &oa% c6'e. — +nseamnă că structura lui genetică e identică cu a mamei lui şi asta nu. sec şi impersonal.o familie respectată. — ună foarte.o de câteva ori.sea era mult mai mic. a răspuns ?ăian(enul. câteva nopţi de orgie rezolvă problema destul de bine.sea trăiesc un milion de oameni% — #a ultimul recensământ au fost trei milioane şase sute cincizeci de mii. Da% la <%ann n!7a'7sea a &e.şi dubleze numărul copiilor. lucrurile trebuie asigurate prin calcul matematic.i bine. dacă aşa vrea. Au încercat. spunând din când în când lucruri neplăcute persoanelor nepotrivite. ?rezentarea sămânţei " în special de către bărbaţii din familiile importante " se face cu multă publicitate. <chi.i privită cu ochi buni nici măcar acolo de unde vin eu. aşa cum se face într.verde şi mai aproape de moa%'e. — Corbeşti ca unul din nebunii ăia pompoşi din 0ranning. şi e destul de atent cu respectarea ritualurilor îl face un persona( controversat. . am .oarte.ai mult decât îţi poţi imagina. o mare parte din necazuri ar putea fi evitate. . i.. îl aduci pe <chi. o să ne întoarcem cu toţii foarte rapid la marele roc5 şi marele roll. am spus ?ăian(enului. *m /lu e%a'.n 0ranning. at. — Aşa şi este.l omoare.ase.te mai bine.s. Am înălţat o sprânceană. — Iândeşte. sau ar face unele gesturi împăciuitoare cu ocazia sărbătorilor autumnale ale recoltei. pe vremea când 0ranning. Dacă se întâmplă prea des.o aşezare înapoiată.en ' o a/acere mai mult formală. se desfăşoară cu însă. 'oţi dau vina pe naşterea partenogenetică. De fiecare dată când spui asta. ?ână când va e-ista o compensare generală a rezervei genetice. în 0ranning% — Da. Când un oraş are mai mult de un milion de oameni. Se ene%.at.i laşi pe toţi să alerge bezmetici pe străzi.mânţare artificială.at. — < groază= — .— Dacă s. nu poţi să stingi luminile şi să. *'unc &e ce se 5n'oa%ce0 — Aşa vrea el.un sătuc. — Deh= Aşa am fost învăţat. mai evident în locuri precum 0ranning. că provine dintr. +n 0ranning. aşa trebuie făcute lucrurile. dacă ar avea o şansă cât de mică.sea decât prin dealuri. <ricum. Cum poţi opri oamenii să nu aibă mai mult de un copil cu acelaşi partener% într. 9e. şi chiar atunci rezultatele au fost.. — Cine poate şti dacă ia parte la orgii% 9u le ţineţi noaptea. — Cum0 — Au tot încercat să. Dar e eficient. — Asta nu. — 9u poate fi oprit. )7am u 'a' la 'u%ma &e &%a!on . — >n m l on &e oamen 0 am s1us.verde îşi vede doar de treburile lui.a su'e. !i au apărut familii care ar fi foarte bucuroase să.

am scos maceta şi am cântat.eu. . Ai de mânat dragoni.o găsesc pe 1riza. hălăduind în lungul ţinutului bătut de . 9oi nu suntem ei. +nainte ca soarele să a(ungă la apogeu. ?ăian(enul nu m. până la pământul negru. @. #obe$.am luat lama. ?e când îmi legănam biciul în căldura ce..ulţi oameni. au. care ar fi făcut o corecţie )dragonii se căţărau cu ghearele de pe nisipul fierbinte pe dealurile înverzite*. Apa clipocea de genunchii lor şi se murdărea de la plantele acvatice rupte.etropolei a despicat orizontul.sea. ce.mi gândurile6 clacă n. Am cântat sunete uşoare de fluier. . — .au oprit ca să.ţi păstorii. &n izvor dantela ţinutul deluros şi animalele s. coerentă şi îndrăzneaţă. târându. Din pricina asta mulţi dintre noi suntem îngri(oraţi. Cunosc poveştile lui #o <rfeu şi #o 8ingo. — . în viaţa asta. 9oi suntem noi. am replicat.6n'. *burii albaştri i s(au împrăştiat în inimă% :(a $v!rcolit in chinuri blestemate şi cumplite% .verde.a mai întâmplat înainte. — . Dragonii şi. Dragonii alergau acum cu uşurinţă.o. prin nisip.etropola rămăsese în spate. când ceilalţi erau aici. nu e-istă moarte. — Ce. ?ăian(enule.am întors către el.ar e-ista moarte.o câştig pe 1riza% Dragostea era de. marginea . cu o călcă.şi prisma strivită a aripei )o aripă de dimensiunea piciorului meu* şi a gândit o muzică lineară.am cântat. .a aşezat pe o cracă. 'rebuie s. Ful!e%ul ca un 'o a! 7a luc ' 1e ca1. 9umai muzică.ă plictisesc vechile istorii.am permutat ultimele cuvinte ale lui <chi. Avem istoriile despre ceea ce s. Am putea fi afectaţi cu toţii. ceva care s. au iuţit pasul. iar ea şi. Am pornit în galop pe Armăsarul .o(ey. 'rezeşte.a rezultat când s. dacă era înţeleaptă. 2i sunt singurii despre care.a mai strigat. gâlgâind.a petrecut.. < muscă s. artropodică.uzica se tânguia dinspre ?ăian(en.<%ann ng.şi slăbea puterea.tură mai sigură.i.mându. Când nisipul s. Am scos o notă stridentă.mă la #a Dire.(uns.at. . — 9imic altceva nu mă interesează. gândindu. (umătate din ei nebuni.şi picioarele posterioare pe mai.a se 5n'6m1lă.a. noi în lumea asta. numai ritm.. C6n&. ?oate fi foarte grav.şi afunde capetele în apă.au dat capetele pe spate. . — N7am ' m1 &e 1%os' &e7as'ea. curăţându. care nici nu ştiu cum să facă o orgie. . mi. iar animalele deşelate.Am mormăit6 — Nu &esc% 5n culo% 1%ea %o. cum aş putea s. 9u e-istă moarte.a întors globurile roşii ale ochilor către mine şi a şoptit laude uimite.a înroşit în spatele nostru. a întâmplat celorlalţi. istoriile lor.mi pasă. rit. prin iarbă.o(ey.

. &nul dintre ei era femela cu tumoare.am urmărit. * că$ut ca o grămadă de cenuşă pe c6m1 e. Cântul ne încălzea feţele.. ?ăian(enul a spus că până la 0ranning. a alunecat. . (Samue: I%een(u%! 7 . ?iciorul drept . @.am îndreptat spre ei din direcţii opuse. 0iciul mi s. Ceva îi speriase./ ecare bulă conţine un ochi de apă complet..tori=* @. dragonii au recuperat (umătate din timpul pierdut. Cinci dragoni au început să se bată pe terenul argilos. Coaste rupte% Doar durere.am gândit că voi fi sugrumat.. peram că se vor opri ca să se bată din nou.. Am strigat după ei. Am auzit cum lama îmi zăngănea departe. . ierarea se desfăşura spre coadă.. 9u ne. . . la stâncile cu ibane. 1riza. < ceaţă fierbinte curgea împre(urul stâncilor. Aici.a încolăcit în (urul gâtului.a azvârlit. ?ieptul şi burta mi s. ()a%c9 -ul &e Sa&e 7 Cele 12N &e .am rostogolit pe o pantă. "urval. pentru a scăpa de amorţeală.ulele de sticlă Apoi către pământul spart )7Acesta: " ?ăian(enul şi.am agăţat cu ambele mâini şi picioare. . a vuit prin gâtle(.au inundat vederea. tuturor copacilor slăvi. <chi. ?ăian(enul avea treabă în capul turmei+ încă. uitându. şi m. (T9omas C9a''e%'on. apoi le.at.a învârtit în pieptul meu învineţit. .< . 0iciurile noastre şuierau. ticla se insinua în stânci.. . pe pietre. dragonii îşi întindeau lung gâtul. #acrimile mi.i. 7 )e'amo%/o-e en!le-e$ <lată un gust< bi$ar<."!nd din s!ngele său au #ost hrăniţi schilo$ii în c!r+e. încercând să mă prind de ceva şi m. m.verde şi cu mine ne.a oprit dragonul în după.. Când a făcut.am dat seama că se întâmplase ceva în neregulă+ era genul de lucru pe care ?ăian(enul )şi 1riza* l.C na a /os' servită.am auzit şuieratul înapoia stâncilor..au izbit de piatră. ceva mai (os.le ale So&ome $ .ă ţineam cu mâna stângă de o piatră. 9orii pătau cerul+ apa poleia cărarea. şi s.o. a replicat )reşedintele.a mai vrut să revină multă vreme în plămâni.. ăreau printre bolovani. iar cu dreapta de o viţă+ piciorul stâng prinsese un copăcel deloc sigur în rădăcini.ergeam în slalom printre pietrele fabuloase.am (ulit şi mai rău.amiaza roşiatică 7este pământul spart:. 9u puteam să. ca de obicei au urmat orgiile. Cea mai mare parte din durere )surpriză=* dispăruse. la hăuri. . Apoi am căzut peste margine.. F8ată un individ care doreşte să se #amiliari$e$e cu ideea morţii şi ast#el să nu se mai teamă de ea.mpre(urul nostru.i depăşim în fugă.: 8ăsuflarea mi.am masat unul după altul muşchii. şi se înghesuiau pe pantă. 'raversând stânca udă.am pierdut preţ de un minut. ?iatra a chicotit în canion. A aruncat un ciob de cremene peste buza prăpastiei.. a spus Durcet. A. te voi găsi în ecoul tuturor pietrelor (eluitoare.se curioşi la granit. ?reţ de un minut. ga$dele s(au retras la culcare. şi care întru acest scop nu a găsit un mi+loc mai bun dec!t să o asoc e-e cu o idee libertină.sea mai erau probabil patruzeci de 5ilotmeri.am zgâriat la umăr şi la coapsă. 9orii ascundeau soarele. ce cre$i de asta@? ?) nuna'?.ar fi putut preîntâmpina )<. Apoi uruitul altei respiraţii. încetinind acum pasul.a zburat pe undeva şi n.'i bine.

Am încetat să respir. umeri înguşti şi uzi..ar fi strigat numele+ apoi mă văzu. Da.. şaptesprezece ani. . Dacă ar fi putut vorbi. vreau sâ. au avut. Creau să te salvez în ultima clipă. pe gât şi sub braţe.l iubeşti.au ars sub. cu mânerul atâmându.a petrecut în clipa care. — ?uştiul.ţi trebuie pentru a deschide ochii în ploaie. &n sunet% Cântul suflând pe undeva.ntoarce capul.ea 5n Cos. ca să prindă picăturile de ploaie în gură. ?ăcat. o să te las. oamenii.aproape.a uitat îndărăt şi am văzut )sau am auzit%* uimirea ei la recăpătarea vieţii. pietrişul îmi aluneca sub burtă.. cu norii.mi lângă coapsă. Consider că poţi rezista douăzeci şi şapte de minute înainte de a cădea in prăpastie din pricina epuizării. a zis ?uştiul . <M% Am tuşit. care e gata să moară . biciul rămăsese în (urul gâtului. +ngenunchiat pe o muchie de piatră. Apoi urmează un lucru mărunt sau chiar plăcut.ţi salvez viaţa.un ritm glorios înapoia ochilor de deasupra mea. 1aţa oacheşă. . !i ştiam că era cale lungă până (os. şi plângi. dându. 'ortura este de asemenea o artă.mi pice în ochi. ploaie.. ?loaia dansa pe umerii săi în vreme ce se aplecase să.l de. mi. — 2ste o formă de artă pe care Cechea 8asă. cu stâncile contorsionate. !i chiar o să mă laşi. ?ieptul continua să mă doară.% — #obe$Q a spus.ţi arăt ceva. — Ai găsit vreun 4estern bun% A clătinat din cap. ce%ul m6n os. F% -a 1% .şi părul ud de pe frunte. Deasupra mea era marginea cărării. cu faţa de copil.ţi concentra atenţia asupra a ceea ce se întâmplă înaintea ta şi a. .. 'otul. n u l7a% / %ecunoscu'.i. spre dreapta. #ipsit de muzică. +n vreme ce priveam. a linge o picătură de pe buză. — Ce es'e un Aes'e%n% am întrebat. către marginea drumului pe care mă rostogolisem. am tuşit din nou. înţelegeţi.o înainte de venirea noastră. şi întinse mâna impulsiv către mine )i. ?ielea îi era ridată la încheieturile mâinilor.n timp ce aştept. A arătat în sus. Căzându. posibil un tip de douăzeci. palmele mă usturau. iar lucrurile de care mă ţineam începuse să devină lunecoase. 9imic nu. mi plac mai mult decât 4esternurile. să atârn aici doRazeci şi şase de minute%.am şters ochii de umăr şi am ridicat privirea. Dar nimeni altcineva care ar fi auzit sunetul aspru îmbrâncit de plămânii mei. Aşa că o să aştept douăzeci şi şase de minute înainte de a face ceva ca să. şi nedumerirea în legătură cu ploaia. am bănuit că avea şaisprezece . ?recum ploaia.o cum îşi . apoi a.am uitat iarăşi. s. Durerea din piept mi. ?loaia continua să. Câteodată se întâmplă catastrofe dureroase.a e-plodat iar ochii larg deschişi mi. — .oarte.am urlat. Coi şi eu ştim cuvântul pe care l. Am plâns.. Auzeam+.oarte.a frecat cu degetul arătător sub nas şi a pufnit. Apoi am urmărit.. şedea ?uştiul .am auzit oare spaima%* — F% -a: 1usese un răcnet.mi se legăna în aer..o(ey. . Deasu1%a e .ţi da seama că e vorba despre cineva pe care..mi vorbească. . la vreun metru deasupra mea. a început să plouă.

zmucitură. noroiul şi pietricelele ţâşnindu. căţărându. F% -a: Dar ea începuse să coboare. us cu tine. — 2.a tras.ţi strige numele.oarte mă urcase pe terasa de piatră. agăţându.i de sub picioare.se treptat către drum.a ridicat.o=S. căutând o cale de a a(unge până la mine. @nima mea bătea roll. A. ?uştiul . Asta e ceea ce a făcut 1riza pe marginea drumului.mi alunece. a continuat ?uştiul . când a(unse chiar la capăt.o puteam lăsa să eşueze. @ar ?uştiul . A pornit după aceea.a prins încheietura mâinii şi m. @. 1riza a început să privească în dreapta şi în stânga.oarte continua să chicotească. ?uştiul . .citura unui braţ. am atârnat pentru un timp interminabil.te= a şoptit.o iarăşi. 1riza a alunecat.oarte.şi încearcă să. A. — 8upe. îndoind un copăcel de pe marginea drumului. aş fi murit cu ea. imitând o capră. Croia să mă ţin de bici şi să mă trag până la copac. se negru pe fundalul stâncii. să urce înapoi6 zmu. Am fost târât orb peste pietriş. se până când ploaia luci pe ea şi A. . azvârlind creanga. 2u continuam să urlu. Dacă ar fi murit oricum altfel decât încercând să mă salveze. nu puteţi înţelege ce am urlat. până când mâinile au început să. — 'ocmai ţi. . Apoi a arătat către vârful copacului îndoit.i. S7a %u1'.a înnodat de copăcel deasupra primei ramuri.lui " nici cu mâinile. şi a revenit peste o clipă.a tras în sus cu putere. ci mai degrabă aşa cum aruncase odinioară o piatră. nici cu picioarele.am căzut. a apucat mânerul biGiu. Apoi.. aş fi căzut.n regulă.am ţinut bine şi n. — 2şti gata să ţipi la mine6 SAi omorât. ?rin cap îmi trecea doar atât6 iat. Apoi a chicotit din nou.uzica ei i s.i drumul. şi după aceea dându.o fac şi a treia oară înainte să pricepi. — Nu. m.oarte. Cumva. tâncă.beee= a behăit ?uştiul . !i s. . a dispărut.se de stâncă pe când cădea. apoi să escaladez copacul până la drum.ai puţin distrus de dubla ei moarte. ?iatră.o trezindu.ar fi tras după ea. 2ram pe cale să leşin. pauză de o clipă.. — 0eee. Ceva mi.ar putea să fie nevoie s. Am încercat să devin stânca de care mă agăţasem. Dar n. Am încercat să fiu piatră. încordându. a zis el.oarte chicotea între noi. Am clipit din ochi şi am respirat. . lângă el. @nima mea bătea roc5. < făcea ca să mă scape.am izbit faţa de pământul argilos. &merii îmi sunau ca nişte gonguri ale durerii sub urechi.se după o moarte de nu ştiu câte zile cu doar o clipă de fericire înainte de a sări întru salvarea vieţii caro se sfârşea sub ea..ă durea şi o iubeam. De fapt am omorât.a dat drumul pentru că ştia al naibii de bine că m. — 1riza= 9u. . prinzând cureluşa de piele care atârna de gâtul meu.am salvat viaţa.a ridicat. aşa cum ?ăian(enul împinsese odată o bucată de ciment+ a prins mânerul ce atârna lângă coapsa mea.a spart odată cu creierii de stâncile canionului la treizeci de metri mai (os. Amorţit. 9u eşti bucuros că mă cunoşti% Am început să tremur. profilul corpului ei arcuindu.

fredelitori de piatră.l fac să simtă că sunt prin prea(mă. Călurindu. lingând bucăţile de metal şi sârmă. ?recum zărisem întâia oară faţa ?uştiului pe ecranul sclipitor din grota. acum am văzut în norii destrămaţi o câmpie încon(urată de un gard din sârmă )o 5uşcă%* înăuntrul căreia se afla un ac semeţ. respiri. ?ot să. . sunt faptele şi lucrurile tuturor bărbaţilor.ar mai fi rămas nici una.se acum.ai mult ţinându. ?oate că a făcut mai mult decât să mă lovească. Ambarcaţiuni se deplasau în toate direcţiile. soiosul <ch 7.a răsucit şi a început să urce spre cărare. 'e doresc foarte mult. încon(urat de montanţi şi suporţi. 2 aproape gata. cerul unduia violent.am târât. — ondă stelară. 2-istă o stare unde fiecare acţiune urmăreşte un scop.* Ji.oarte. măcinând grâne. toţi muncind.verde s.a prins cu o mână udă. opreşti pentru a te odihni. 2i sunt pe cale de a descoperi metodele pe care le foloseau oamenii pentru a merge de la o planetă la alta. 8loa a se o1% se.mi rodeam unghiile.o garantez.oarte. Ciermi segmentaţi. până ce nu mi. lângă prăpastie. De pe terasa de piatră era posibil să te caţeri înapoi.am năpustit. . .a curmezişul mâlului de pe fundul oceanului " vom duce aceste corpuri până în esenţa lumii. Am pornit după el. ?uştiul . .verde.am dat oarecum seama de dimensiunile lui abia când am observat că blocurile de piatră. întrucât altminteri nu mi.oarte îşi ţinea braţul pe după umerii lui <chi. partenere. aşa cum au făcut ei.a mărit.i. şi m.izvor. . ?ăstorul murdar a ridicat din umeri sub apă.oarte şi a arătat spre cerul nebun. porneşti iarăşi cu un singur lucru în minte. 'e mişti. tăteam întins pe o stâncă.n curând. 2u m. doar nu crezi că am bătut drumul până aici doar ca să fur cinci dragoni de la prietenul meu ?ăian(enul% Asta.sarea partenerului. puternică. Aşa l. Dar tu% 'u şi cu mine trebuie să ne înţelegem.n faţa lor. 2ra bine că. — Dispozitiv de măsurat adâncimea. a urmat ?uştiul.acarale coborau un dulap metalic pe fundul oceanului. *m su '. — Astea.oarte sărea şi sălta. a e-plicat ?uştiul. femeilor şi androginilor din această lume care amintesc înţelepciunea celor vechi. !tii că . ud leoarcă şi un ciuf de păr negru.ţi dau bogăţia produsă de mâinile lor. )<chiul verde al lui <chi. De zece ani sapă în ruine.mi răsuflarea.a lovit cu palma celeilalte ..am dat seama că înaintea mea erau două chipuri6 roş. <chi.ai mult pe brânci. gustând ideile vechi. funcţio. catul alb.verde. 3aploid% 2şti complet în afara puterilor mele. Apoi un gest final şi ne uităm la mulţimi imense de oameni.i numai ca să. zicea ?uştiul .am văzut în ceaţa oboselii şi a efortului. de la o stea la alta. ?uştiul . iar punctele care se mişcau împre(ur erau bărbaţi şi femei. a spus ?uştiul .am urmat pe ?uşti. . — &ite.ncă o fluturare a mâinii şi priveau sub pământ. .au limpezit. în locul câmpiei apăru o întindere de apă6 un ocean. 'e vreau. odihnindu.mă. Creau să spun. aş fi căzut în prăpastie şi aş fi pierit. A fluturat din mână. vom putea face mai mult decât să visăm de. . trebuie să a(ungem la o înţelegere. 9u sunt sigur pe unde am mers. a spus ?uştiul . #ucrurile nu s. de lângă gard erau case. ?ontoane de metal formau o staţie plutitoare. sau lucrând cu instrumente strălucitoare.e%&e. conduşi de femei cu căşti. când i. nând acum în locul pe care ei îl numesc Chile.. . a tuturor. ciudate şi comple-e. — Ascultă. Dar el m.urdăria îmi intra sub degete.

pot. 9u trebuie decât să mi te alături. Ce 1u'e%e a 'u0 a 5n'%e(a' ?uştiul .oarte. Ce,ai putea tu să faci cu diferenţa ta=% ă vorbeşti câtorva surzi, câtorva morţi, să pătrunzi minţile câtorva idioţi% Deodată mi,am dat seama că ?uştiul era foarte necă(it. !i dorea ca <chi,verde să,l aprobe. Acesta a început să se îndepă%'e-e. — 3ei, <chi,verde= a urlat ?uştiul .oarte. @,am văzut burta scobindu,se în vreme ce pieptul i se golea de aer. Ihiarele i s,au încleştat. Oc9 7,e%&e a a%unca' o 1% , %e 5n s1a'e. — tânca aia= ?uştiul s,a îndreptat către un bolovan aflat la marginea peretelui de piatră. chimb,o în ceva de mâncare. Oc9 7,e%&e s7a /%eca' cu &e!e'ul mu%&a% 5n s1a'ele u%ec9 . — e împlinesc douăzeci şi şapte de zile de când umbli cu turma asta de dragoni. Ai fost plecat din 0ranning,at,sea aproape un an. chimbă buturuga aia într,un pat, precum acela în care dormeai la mama ta acasă. 2şti un ?rinţ la 0ranning,at,sea, şi aici puţi a e-cremente de şopârlă. 1ă din băltoaca aia, o baie din oni- cu apă, cu cele cinci temperaturi comandate de un mâner cu cap de şobolan din aramă. Ai bătături pe palme şi picioarele tale se crăcănează, fiindcă te chinuieşti pe cocoaşa dragonului. &nde sunt dansatoarele care dănţuiau pentru tine pe dalele de (ad ale terasei% &nde sunt cântăreţii cace îţi încântau serile% chimbă vârful ăsta de mun'e 5n'%7un loc &emn &e ' ne... Cred că atunci <chi,verde şi,a ridicat privirea şi m,a văzut. ,a îndreptat către mine, oprindu,se doar ca să,mi culeagă maceta care zăcea la poalele bolovanului, apoi a sărit lângă mine. ?e marginea stâncii, ?uştiul se înfuriase. 'remura, cu dinţii strânşi, cu pumnii încleştaţi pe burtă. 0rusc, s,a răsucit şi a strigat ceva... Tune'. .,a şocat şi am tresărit. <chi,verde nu A,a băgat în seamă şi a încercat să mă a(ute să mă ridic:. #a marginea stâncii, ?uştiul .oarte şi, a scuturat braţele. 1ulgerul a strălucit orbitor din nori. 1runzele s,au decolorat din negru în culoarea levănţichii. <chi,verde nici măcar n,a clipit. Din nou tunet+ apoi cineva a. azvârlit găleţi cu apă. .urdăria păstorului se transformase în noroi pe umerii lui <chi, verde, pe când mă a(uta să cobor panta. Ceva nu era în regulă în interiorul meu. #ucrurile continuau să dispară acolo. ?loaia era rece. 'remuram. .i se părea că,i mai uşor să mă odihnesc pur şi simplu, să nu mai rezist... <chi,verde mă zgâlţâia de umăr. Am deschis ochii în ploaie şi primul lucru pe care l,am făcut a fost să,mi caut lama. <chi,verde o ţinea departe de mine+ mă privea fi-. — *...0 Ce... Degetele de la mâini şi de la picioare mă furnicau. — Ce s7a 5n'6m1la'0 ?loaia îmi înţepa urechile şi buzele. <chi,verde plângea, dezgolindu,şi dinţii albi. ?loaia îi brăzda murdăria de pe faţă, lipindu,i părul de ţeastă+ continua să mă scuture de umăr, dezolat şi furios. — Ce s,a,ntâmplat% l,am întrebat. Am leşinat...% * mu% ': Se u 'a / - la mine, nevenindu,i să creadă, mânios şi şiroind. 3ir(ai să #ii, &obe,5 De ce a trebuit să mori@5 )ur şi simplu ai renunţat. )ur şi simplu ai hotăr!t că nu merita şi ţi(ai lăsat inima să se

oprească şi creierul să se golească5 *i murit, &obe,5 *i murit5 — Da% acum nu7s mo%'... Nu. .,a a(utat să mă ridic. )u- ca me%!e 5na n'e. Ha &e. Am încercat încă o dată să,mi iau ma,ceta. .,a lăsat. 9u era nimic de măcelărit. ?ur şi simplu mă simţeam mai bine ţinând,o. ?loua prea tare ca să cânt. 9e,am găsit armăsarii văitându,se în torent şi răsfirându,şi veseli mustăţile. <chi,verde m,a a(utat să încalec. ă călăreşti un dragon ud, chiar înşeuat, este la fel de greu ca şi cum ai călări un cutremur de pământ unsuros. ;n cele din urmă am găsit turma înaintea noastră, deplasându,se încet prin ploaia torenţială. ?ăian(enul a călărit până la noi. — @ată,vă= Credeam că v,am pierdut= 'receţi pe partea cealaltă şi feriţi,i de perele ghimpate. ;i îmbată şi nu mai pot fi stăpâniţi. Am trecut în partea cealaltă şi i,am ferit de perele ghimpate. ;mi tot repetam cuvintele în minte ca să,i povestesc ?ăian(enului cele întâmplate. .estecasem vorbele, dar nu le puteam înghiţi sensul. #a un moment dat, când presiunea neîncrederii a,(unsese atât de mare încât nu mai reuşeam s,o stăpânesc, am dat pinteni dragonului şi am traversat panta noroioasă către ?ăian(en. — !efule, ?uştiul .oarte călăreşte cu... 1ăcusem o greşeală. Chipul care s,a întors nu era al ?ăian(enului. ?ărul roşu era aran(at elegant deasupra sprâncenei albe. Dinţii ca nişte ace au stăvilit tunetul care erupsese din spatele munţilor când el şi,a dat capul pe spate într,un râset damnat. Iol pe dragonul său, a fluturat deasupra capului o pălărie neagră şi argintie. ?e şolduri îi atârnau două pistoale vechi, cu plăselele lăptoase strălucind. ?e când dragonul său cabra )şi al meu dansa înapoi* am văzut, legate de picioarele sale desculţe, cu gheare, nişte fiare metalice cu ghimpi rotitori, pe care le,a înfipt în flancul animalului său, cu cruzimea unei flori. &luit, mi,am şters cu mâinile ploaia din ochi. Dar iluzia )cu temple marmorate lucind în ploaie* dispăruse. ?unând căluş uimirii, am revenit la marginea turmei.

Jean Ha%loA0 8e "ristos, /r#eu şi .ill, the Iid îi pot înţelege. Dar ce caută un t!năr scriitor de avangardă ca tine prins p!nă în g!t cu -area 6!r#ă Albă% .ineînţeles, cred că este evident. (I%e!o%y Co%so 7 An conversaţie Cu e vorba despre #aptul că uneori dragostea greşeşte, ci despre #aptul că ea este, în esenţă, o greşeală. Ce îndrăgostim atunci c!nd imaginaţia noastră proiectea$ă per#ecţiuni, ine?istente asupra altei persoane. Antr(o bună $i, #antasmagoria dispare, şi odată cu ea dragostea moare. (O%'e!a y Iasse' 7 Des1%e &%a!os'e$ 2puizarea mă paraliza+ rutina mă încarcera. ?loaia se oprise aproape cu o oră înainte să,mi dau seama. !i ţinutul se schimbase. ?ărăsisem stâncile. 'ufe ude şi mărăcini cădeau sub ghearele dragonilor. ;n stânga, o fâşie de pământ cenuşiu mergea paralel cu noi, coborând într,o pantă lină. #a un moment dat l,am întrebat pe ?u'u%os3 — &rmărim până (os fâşia aia caraghioasă de piatră% 2l a chicotit şi a împroşcat cu scuipat6

— 3ei, #obe$, ăsta,i primul drum pavat pe care,l vezi. 2ste% — Cam aşa ceva, am zis. Ce,i aia pavat% Cuţit, care călărea în prea(mă, a pufnit în râs. ?uturosul a plecat să facă altceva. Asta a fost tot ce am auzit despre subiectul cu pricina. 'rei,patru căruţe au trecut pe drum până când am priceput la ce se folosea blestemăţia aia. 1oarte inteligent= Când a mai trecut una, mi,am amintit să mă holbez. 2ra după,amiază târziu. .ă simţeam atât de obosit încât toate minunile lumii ar fi putut să sară pe globii mei oculari fără să lase vreo urmă. .a(oritatea căruţelor erau trase de animale cu patru sau şase picioare, care,mi erau vag cunoscute. 'otuşi animalele noi nu sunt lucruri ciudate atunci când propria ta turmă poate odrăsli orice monstru. Cu toate astea, o căruţă m,a uluit. 2ra (oasă, din metal negru, şi nu avea nici o lighioană, înainte sau dinapoi. 'orcea de,a lungul drumului, mergând de zece ori mai repede decât celelalte şi dispăruse în fum înainte de a avea timp s,o văd cu adevărat. Câţiva dragoni care nu băga,seră în seamă celelalte vehicule au tresărit acum şi au şuierat. ;nT vreme ce priveam uluit după ea, ?ăian(enul mi,a strigat6 — E &oa% una & n m nun le & n <%ann n!7a'7sea. .,am întors ca să le liniştesc pe şopârlele nervoase. Când m,am uitat din nou la drum>, am văzut tabloul. 1usese pictat pe un postament mare montat lângă pava(, astfel încăt să,l poată zări. 2ra chipul unei tinere cu păr alb ca de vată, cu zâmbet copilăros şi umerii ridicaţi. Avea o bărbie mică, şi ochi verzi care priveau măriţi da în faţa unei surprize plăcute. 0uzele îi erau uşor întredeschise, dezvăluind dinţii mici, adumbriţi. ?<8&.0@JA ?&926 7&9&# 2 /%umos0 9<&P A& B2C2 S>NT C> *TOT mai #rumoşi5< Am silabisit reclama şi m,am încruntat. 0att se afla destul de aproape, aşa că am strigat6 — He , c ne7 as'a0 — ?orumbiţa= a zbierat el, scuturându,şi părul de pe umeri. Crea să ştie cine,i ?orumbiţa= şi ceilalţi au râs şi ei. ?e măsură ce ne apropiam tot mai mult de 0ranning,at,sea, devenisem ţinta multor glume. .,am menţinut pe lângă <chi,ver,de+ el nu,şi bătea (oc de mine. ;ntâia adiere de vânt a serii mi,a mângâiat omoplaţii şi ceafa, us,cându,mi sudoarea înainte să curgă alta. 2-aminam atent solzii dragonului, când <chi, verde s,a oprit şi a arătat în faţă. Am ridicat ochii. De fapt, i,am coborât. 'ocmai trecusem de creasta unui deal, şi ţinutul cobora spre... ei bine, dacă ar fi fost la doar douăzeci de metri, putea fi o (ucărie nemaipomenită. Dacă ar fi fost la douăzeci de 5ilometri era pur şi simplu măreţ. Drumuri pavate se uneau în acel vălmăşag de alb şi aluminiu, lângă apa purpurie. Cineva începuse să,l construiască, dar îi scăpase din mâini şi se construise singur. 2-istau scuaruri mari unde se legănau cactuşi şi palmieri+ coline ocazionale, unde copaci şi pa(işti încon(urau clădiri solitare+ apoi mai multe cartiere de căsuţe înghesuite pe străzi întortocheate. ;napoia lor, ambarcaţiunile desprinse din docuri smălţuite străbăteau apa azurie. — 0ranning,attsea, a zis ?ăian(enul de lângă mine. @ată,l. Am clipit. oarele ne proiecta umbrele în faţă, ne încălzea cefele şi scăpăra în ferestrele înalte. — E ma%e, am s1us. — 'ocmai acolo, a arătat ?ăian(enul+ n,am putut să,i urmăresc gestul pentru că erau prea multe lucruri de văzut, aşa că am ascultat.

— 2 locul unde ducem turma. 'oată partea asta din 0ranning trăieşte din păstorit. ?artea dinspre mare se ocupă cu pescuitul şi comerţul cu insulele. Ceilalţi s,au adunat în (urul nostru. <bişnuiţi cu măreţia şi mizeria de dedesubt, au tăcut pe când coborâm. Am trecut pe lângă alt panou publicitar de pe marginea drumului. De astă dată, ?orumbiţa era arătată dintr,un unghi diferit, făcând cu ochiul în amurg. ?<8&.0@JA ?&926 — D2!@ B2C2 &9' 18&.<!@, 9<&PB2C@ !@ 9<&P A& < &'P &9' C& A'U' .A@ 18&.<!@= ?e când priveam, luminile s,au aprins deasupra chipului de şapte metri înălţime. 2-presia imensă nepăsătoare, ne,a sărit în ochi. ?robabil că păream uimit, deGarece ?ăian(enul a arătat,o cu degetul mare şi a spus6 — < ţin luminată toată noaptea, ca trecătorii să poată citi ce are de spus. A zâmbit ca şi cum ar fi zis ceva oarecum deplasat, apoi şi,a încolăcit biciul. Diseară vom poposi acolo, pe platou, şi vom intra în 0ranning 5n -o% . ?este douăzeci de minute, noi adunam turma, iar 0att pregătea masa. Cerul era negru înapoia oceanului, albastru deasupra noastră. 0ranning îşi împrăştia luminile, scânteietoare ca paietele căzute pe mal. ?oate că datorită terenului mai puţin accidentat, sau calmului ?ăian(enului, dragonii şedeau perfect nemişcaţi. .ai târziu, m,âm întins, dar nu,am dormit. ;mpreună cu Cuţit, eram de planton în schimbul doi. Când <chi,verde mi,a zgâlţâit umărul cu piciorul, m,am sculat imediat+ emoţia anticipatoare mă ţinuse treaz. ;i voi părăsi pe păstori+ încotro urma să mă,ndrept% Cuţit şi cu mine am încon(urat turma din direcţii opuse. ?e când călăream, cugetam6 să mă rătăcesc fiind singur în pădure este o situaţie destul de confortabilă. Cu totul altceva e să fii rătăcit printre piatră, sticlă şi câteva milioane de oameni. ?atru cincimi din turmă dormea. Câţiva se văitau către 0ranning, mai puţin luminos decât înainte, totuşi încă un ciur de lumină pe mare. .i,am strunit armăsarul, ca să privesc la... — He , Omule7cu7&%a!on : )7am u 'a' 5n Cosul malulu . &n cocoşat îşi oprise pe drum căruţa trasă de un câine. — alut ţie. — +ţi duci şopârlele la 0ranning în zori% A zâmbit, apoi a scormonit sub prelata din piele prinsă deasupra căruţei şi a scos un pepene. — Ji,e foame, păstorule% #,a spart şi vroia să,mi arunce (umătate. Am sărit (os din şea şi el s,a oprit. .,am îndreptat spre drum. — 3ei, îţi mulţumesc, #o străine. * %6s. — Eu nu am .o. 'ocmai atunci câinele, uitându,se de la om la mine, a început să scrâncească. — Eu. Eu. Eu /oame. Eu. Cocoşatul mi,a dat (umătatea mea, apoi a mângâiat urechile câinelui. — 'u ţi,ai mâncat porţia. — O s7o7m1a%' eu cu el, am - s. Cocoşatul a clătinat din cap.

care şi.o animalului.at. o să fii considerat nebun. Aşa se făcea în 0ranning. ori. * 1% .au adus o grămadă de burduşeli când am a(uns prima oară în 0ranning. Cândva.a întrebat6 — De unde eşti de fel. acceptă #o sau #a atunci când li te adresezi personal. clefăind.aş înfuria% Asta e. at. am spus.n vreme ce muşcam din pepenele meu. în cel mai bun caz.— .am amintit ce spunea ?ăian(enul despre titlurile date păstorilor. iau chirii de la (umătate din locuinţe. — Dar eu sunt diferit. purtând aceleaşi titluri.i aşa% A părut surprins.ai să dai.a spart bucata şi a aruncat.. în 0ranning.a ridicat mâna. !i o să descoperi câţiva tipi destul de nonfuncţionali. — Asta. — +ncă o dată. şi eu am venit pentru prima oară în 0ranning. !i.ţi petreci toată viaţa în 0ranning. deţin toate navele. A râcâit coa(a cu dinţii din faţă şi a aruncat. per doar ca manierele tale rurale să nu te bage în bucluc. Cum ţi. — D /e% '0 !i. ?oţi să.a spri(init degetele mari în centură " e-istă vreo cinci familii care controlează tot ce mişcă în oraş. câteva chestii care te fac diferit. ori zănatic. încât nimeni nu se înfurie dacă e numit în felul aces'a.i recunosc. cum ar fi ?orumbiţa. 2i. ' 5n Cosul &%umulu . — Ca%e7 me%sul acum0 am 5n'%e(a'. 1ără nici o îndoială că ?orumbiţa a spus asta odată.at. B%eau să zic. am zis. în 0ranning nu mai este aşa acum. .i. 2a este #a ?orumbiţa. Diamant şi rahat.a băgat botul în ea.am vrut să te supăr.sea.ai &a' seama0 — <ho= A zâmbit.at. — Ce.dragoni% I7 am s1us numele sa'ulu meu. a pronunţat el cu înţelepciune.i întâlneşti sau te vei enerva când cineva nu ţi se adresează cu un titlu. dar probabil că n.sea. Acum nu se mai face. dacă funcţionalitatea lor evidentă e lipsită de importanţă% — < să.sea şi să nu fii nevoit niciodată să te adresezi cuiva cu #o sau #a.ai supărat. 'itlurile #o. — 9u mi. @ar pe atunci. — ?orumbiţa.sea% — Da. De ce m. #a şi #e te zăpăcesc aici. — e făcea. aici. unt câteva lucruri care te deosebesc de nativii de aici.e ruşine de sa'ul meu: . Dar dacă o să dai titluri tuturora pe care. Cocoşatul a chicotit încă o dată. — 9u m. locul era mult mai mic decât acum. individul m. <mule.sea. acum cincisprezece ani. recunoscut drept un mârlan de la ţară.unceşte pentru mine şi eu îl hrănesc. .i diamant aici este rahat dincolo. nu. pe când am mai muşcat o înghiţitură dulce. #a şi #e sunt rezervate pentru normalii puternici şi acordate şi funcţionarilor puternici% — Aşa se face. — #o..at. 9u. Ale mele mi. îţi vor plăti probabil salariul tău şi vor cumpăra dragonii ăia.o. A treia oară6 diamant şi rahat.i recunoşti dacă o să dai peste ei. — N.i prima dată când vii în 0ranning. 0ănuiesc că în satul tău se întâmpla la fel ca în al meu. e cunoaşte atât de puţin despre diferenţa de la sate.cu. împreună cu cincisprezecedouăzeci de celebrităţi. — Da% cum o să.at.sea% — 2i bine " cocoşatul şi. dezvelind o mulţime de dinţi galbeni.

ai să te simţi bine.am dus cadouri şi am primit cadouri. — Da. Ce faci în 0ranning. — +n 0ranning. ai să înţelegi. cei însetaţi pot bea.ţi . — cuză. Am înţeles.ului.ă gândeam la ?uştiul .am zis aşa ceva.ncercam doar să.i mai bine s. Cum însă aş fi putut să.mă.ţi răspund la întrebări. Deşi ţi. — 9u pricepi chestiile astea. #e. . Dar când o să porţi pantofi şi o să. răbdarea lui faţă de mine şi de subiectul respectiv luă sfârşit. Dar devreme ce nu sunt prieteni de. — Bo .i spun despre 1riza% Cum puteam s. n. — 9.. însă un an petrecut în 0ranning. vino cu ceva arginţi în pungă. am spus. — Da% eu sun' & /e% '. — Cel mai fascinant loc pe care cei ca tine l. Dar a vorbi despre ea în public înseamnă că eşti prost.%e .sea o să. a spus cu modestie. . . dar îl poţi uita.A înălţat din umeri.o mai moale.o spusese o dată.totuşi cred că.. Cum te numeşti şi unde te pot găsi% — 9umele meu este ?istol.am simţit uşor enervat de această conven.o ţin pentru mine. în localul meu nu intră prea mulţi păstori " e destul de rafinat. crescut şi vulgar. Dar după ce vei sta o vreme în 0ranningat. nţat sever.au văzut vreodată.o înţelegeam. Cealaltă (umătate n. — 2i vorbesc despre ea. grămezile de mărfuri de sub docuri. am 5nce1u' & n nou. — ună fascinant. am încuviinţat. nu.a împins obrazul cu limba.ţionalitate pe care n. îţi poţi petrece toată viaţa cu ei " poţi să vorbeş ' &es1%e ea c6' . — .en cu s !u%anţă. am încheiat.i voi lua aproape pe toţi. — *9. 0 — 8% e'ene &e 1e al'e melea!u% . iar cei plictisiţi se pot veseli.ă refer la ceialţi păstori.a sfârşit declaraţia.oarte. 1iindcă ai întrebat îţi răspund6 vin de la prieteni care locuiesc în afara 0ranning.ţi spun toate astea acum. dacă stai tot timpul cu păstorii " iar dacă vrei.sea.sea% +ntrebarea i. a mustăcit cocoşatul.a plăcut. după o tăcere stingheritoare. aruncându.. a 5ncu. — < să vin să te vizitez. . După ce mi.at. ea şi vei considera că te poţi purta corespunzător. — De un&e . — 9u pot să ratez aşa ceva. Ce cauţi la ora asta târzie pe drum% — Ca şi tine6 mă duc la 0ranning.at.ar trebui să te interesezi de ei. substanţa din care se hrănesc rădăcinile copacilor. Călătoream în (osul lungii nopţi. !i.ar putea trăi în absenţa ei. Dar ce spuneai despre diferenţă% Cocoşatul şi. — !i sunt vulgari. < căutam pe 1riza. către turmă.at. man e%ele 'ale sun' ncredibile...i aşa% A lăsat. 2a reprezintă fundaţia acestor clădiri. . diferenţa este o chestiune personală. < să mă găseşti la ?erla " numele localului meu.şi mantia roşie peste umărul deformat.ai tăi.o caut dacă diferenţele noastre erau secrete% — Dar tu% am întrebat. — Nu7 o &ee %ea. cei înfometaţi pot mânca. — 2i bine. Desigur.sea. am un local m c un&e ce o(os ţi se pot odihni.. /umătate din locul acesta a fost construită pe ea.ţi acoperi buricul.at. am arătat înapoi.

am insistat. scoţând ma. — 9u (ur. — Amice.ai întâlnit şi. )7a 1% . n.pădure. a% eu am c6n'a'. sau să cred că. uită vorba necioplită a păstorilor. gagiilor. — Crei.. Culgaritatea lui. Cocoşatul ?istol a hotărât că prostănacul )adică eu* era incorigibil.a înăsprit iarăşi )urma să mă obişnuiesc în 0ranning cu feţele aspre de ţărani*. Aşa e locul ăsta.mi e-plici care e poanta. #ucrul dinlăuntrul meu care râde sau plânge a râs cu el un timp. — 'rebuie să.am e-plicat.ţi diferenţele 1en'%u ' ne. Alterna între veselie şi e-asperare mai repede decât îl puteam urmări eu. &mbrele ierbii şi stâncilor alergau pe .oarte de parcă ai fi stat tu însuţi în faţa pistolului său de co4bo$.i <chi.oarte. să. Dar aş dori să.mi amintesc de propriile mele origini.a surprins şi ne. 9u (ura pe coşmaruri. — &ite ce.te la un cântec. — unt în trecere.din. şi să dispreţuieşti ceea ce este blestemat. 1ocul ne. a ieşit iarăşi la iveală. — Ce0 — Iândeşte. — 2 vorba doar de muzică. ' /oa%'e c u&a'. care.a revărsat.lămurească vorbele mele. Dar nu poţi continua să ignori obiceiurile celorlalţi oameni.oarte. . — ?oate că nu. — 9u intenţionez să stau un an. Conţine multe minunaţii şi ele te. să râzi de ceea ce este profan. am fost la fel de ignorant ca şi tine.ar putea reţine.o accepţi sau să pleci. A râs şi m. — Conducătorule de dragoni. l. de mai multe ori. am doar două soluţii6 să râd de ignoranţa ta. 1aţa lui de ţăran s.a depăşit capacitate de înţelegele.am corectat.l pomeneşti pe ?uştiul . — De cuţitul meu. iar părul roşu s.a împins spre ceafă borul pălăriei. — Corbeşti despre #o <chi.a plesnit peste burtă.a bătut pe umăr. #a capătul călătoriei mele se află moartea ?uştiului . pe povârniş. Dar când amuzamentul lui mi. te rog.am vrut să te supăr. băiete.. Am cântat. de mâna ta.a lovit fruntea cu &e!e'ele.verde şi pe mine. — Atunci noroc bun. mi.verde ca şi cum ar călări lângă tine printre şopârle şi. — Ji. totuşi îţi (ur că nu mai ţin minte când.am întors. Ciuma cu părul roşu călăreşte alături de turmă. Cândva. ?oţi s.murdară şi fie ca diavolul diferit să moară în curând. a chicotit. ?ăstrează. ţi. a nimănui altuia. ?erseverezi. 2le sunt treaba ta. Ce muzică se cântă în ?erla ta% S7 a 5nc%un'a'.mi spui ce obiceiuri am ignorat sau am luat în derâdere% Am spus doa% ceea ce !6n&eam.te la vreun cântec. !i.a e-plicat printre hohote. am băgat maceta în teacă.ar declara adâncimea buricului său% — 9u văd legătura. după trei minute de conversaţie. au poate că vei rămâne tot restul vieţii. <chii i s. — al>tare. tătea în picioare şi zâmbea.ţi baţi (oc de mine.i% a zis ?istol. — Aşa cum ai zis şi tu.o vadă.au mărit.ceta ca s. Iândeşte.l împinsese să deschidă conversaţia. @ar ?uştiul .a spri(init de căruţă şi s. !i. Am arătat în sus. ca să ne îmbolnăvească pe <chi.verde% Doarme lângă tăciunii de. #o 1aţă. — +ţi spun. ce ai crede despre un om pe care abia l. apoi a râs.acolo. — !i unde " mă enervasem " crezi că.

cu tristeţe% +n lum na &e 1e &%um. Am urcat până lângă <chi. *u adus vin pentru *nul Cou. Am crezut că o să cadă. (Hunce Boel#e% 7 "ălătoriile lui Gart "rane Eu mă g!ndesc ia oameni sus1 n6n& după poe$ie. (Jac4ues <%el 7 &a "olombeJ)orumbiţa 3ulgerul şi tunetul elementelor ii încăl$esc ast#el înc!t are timp să se odihnească şi să cugete.. imaginile tinereţii mă obsedea$ă "hatterton. 'i nu aud. )orumbiţa aripa şi(a #r!nt.a astupat. A căzut peste căruţă.< mi(am spus0 ai două$eci şi unu de ani. se învolburau aburi..am întors la foc. ume% ascuţiţi ai obra(ilor săi erau doar uşor îmblânziţi de tuleiele bărbii de adolescent. s7au 'e%m na' c6n'ecele &e u( '. !i. cu lumina felinarului de pe stâlp mângâ.a frecat faţa. <rbita sa umbrită era imensă. 'lementele au #ăcut vocea de neau$it. Acolo unde flacăra îi plesnea pielea udă. .. +ndărătul meu căruţa a pornit. — *999999 — a9999 — a9999 — : 2ra ?istol. a pâlpâit. &rechea mea este o pâlnie pentru orice voce.a înteţit. 2u mă holbam.o din nou. .. +m1l n % le 'ale sun' ma m1o%'an'e &ec6' . tril şi ciripit pe care le poţi concepe azi. apoi a căscat. s.oarte plecase acolo unde dispărea &e o( ce .pământ. N7am sos ' a c 1en'%7un c6n'.am întins pe (os.a micşorat.au îndepărtat încet. An oraşul alb erau mu$icanţi.6%s'a la ca%e s7au 1e'%ecu'. 0ezna zvâcnea odată cu ochii.indu. după ce am terminat F6he 3all o# the 6oDers. ?uştiul .şi oboseala.o ca să înghită în sec. </h. mergi pe două$eci şi doi0 eşti prea bătr!n ca să te dai drep' co1 l m nune. stătea <chi. . cu încheieturile degetelor.i genunchii. ?e povârnişul de lângă drum. 1ocul s.en '. 9. alungându.. A închis. )7am +n'o%s ma devreme acasă. Kin minte că acum un an şi +umătate. 9e. Eu nu ştiu la ce e bună. ?istol încerca să se aşeze şi în acelaşi timp să mâne câinele..verde6 . verde.am uitat în (ur.ă privea. totuşi. /olos n&7o. omnul mi.. *colo e?istă un dragon. Câinele mârâia. iar globurile de sub pleoape au e-plodat până în zori cu visuri uimitoa %e &es1%e F% -a. ochii.. nici el. o să(ţi restitui plictiselile I? (Joonne My!e% — 8o%c 1en'%u C %ce 5n ma P 2a mă însoţeşte serile. A rămas doar aroma frunzelor. 2a mă însoţeşte dimineţile. .a căzut. *colo e?istă un dragon. căscând gura. 1e )orumbiţăH S7o uc & am . <chii îi pulsau de furie şi imagini întipărite pe retină.

Greenburg.or fi aflat că vine în dimineaţa asta.am privit pe <chi. adormit de blânda cale zdruncinătoare. Am mâncat. !i. @. C ne sun'0 De. . am călărit până în fruntea turmei. s. în centrul insulei a#late vi$avi de necropola de peste apă. &rmărea oamenii de pe drum.ă întreb cum de.a uitat la mine. Dincolo de 0ranning. După ce voi termina 8'. a #ost clar recunoscută importanţa ritualului. din 4henia. 9u vroiam să. aşa că am călărit într. alţii mergeau. .am cântat melodia. . 9. . — ?oţi auzi muzica% Am încuviinţat din cap..a trecut biciul dintr. deoarece sunetul nu a(unsese încă până la noi. o să te v!ne$e. -!ine. 7am s1us. #uminile de pe stâlpi.verde. — Croiam să. &obe. aşa că am început să cânt.ill. 'rei dragoni hoinăriseră până la drumul pavat. Acesta e imnul de familie al rudelor lui <chi.a atenţionat dragonul cu o uşoară lovitură peste branhii. — *colo sus. (Ju%nalul sc% 'o%ulu — ) #onos. sau a+ută la e#ectuarea trecerii sale în stadii mai înalte ale de$voltării şi e?perienţei personale. Datorită apropierii faţă de ocean..am adus înapoi. atunci când îi împungeau.n dreapta şi în stânga se auzeau şuierături. ?ăian(enul părea stingherit. reglate pentru o lună mai timpurie şi o noapte mai lungă. &şor curios.măieli şi tăceri. sper să(l cauteri$e$. #.acolo şi i. a zis ?ăian(enul. căci tocmai prin acţiunile rituale omul îşi stabileşte identitatea cu puterile regeneratoare ale naturii şi trece.a văzut primul. — Oc9 7.a lungul drumului fugeau oameni+ îndărătul lor. :e împleticeşte prin romanul ăsta abstract ca unul din copiii demenţi din dealurile "retei. alternând între mor. ()as'e%s Q Hous'on — 2arietăţile e?perienţei psihedelice #uminile din 0ranning păreau galbena în spatele pâclei şi rugilor de mure. dar în curând dragonii tropăiau laolaltă în voie. am strigat peste umăr. 2l nu s. &ecem(% e 196G$ 8e parcursul istoriei umane.am găsit altceva mai bun de făcut. E un co%.o mână în cealaltă+ era un mod liniştit şi minunat de a fi nervos. Călăream. . dimineaţa era umedă.l readucem în 0ranning în tăcere.ili.am uitat întrebător.eu. *m co(o%6' mace'a. 0att a înteţit focul. 4adiguet. . — . tai lîngă mine. a strigat ?ăian(enul. — Cântă împreună% — Da. !i. the Iid va pleca ultimul. — 2i cântă. pe Armăsarul . Chipul ?ăian(enului rămăsese nemişcat+ restul corpului i se mişca sub gât. oarele brăzda cerul estic. bărcile pluteau aidoma unor hârtii către insule.au stins. mă voi întoarce în Delos ca să cercete$ ruinele din +urul 6ronului -orţii.verde. dacă vremea va #i bună. 2i ştiu că e aici.a întâmplat ceva rău% — ?oate. pe când noaptea se retrăgea albastră şi rănită prin frig. deşi stelele încă nu dispăruseră în vest.e%&e.i povestesc ?ăian(enului despre bărbatul din căruţa trasă de câine. ?ăian(enul i.

mi pasă de <chi.l recunoşteau pe tânărul păstor.se înaintea noastră către mulţime. Aclamau.. apoi largheţea lui m. Am trecut pe lângă un alt panou rutier.. — 9u. .mişcă=: 7Au= @a. 'reaba mea s. Casa mea din 0ranning. colcăiala de coate şi urechi.. ?erceperea unei mulţimi se face în mod similar6 mai .. legănându. 'rebuie să.. 9imic nu se schimbă. e înşiruiau pe tot drumul.: Dragonii erau nefericiţi. <amenii îmi îmbrânceau armăsarul. apărându..verde. buze reci şi ochi calzi mă privea meditativ.: 79u=: 7Da.a îmboldit dragonul înainte. 2 acelaşi lucru. — Ji.. zâmbind cu un dinte lipsă* şi dincolo )trei fete cu gurile căscate.l venereze.o să se întâmple cu mine% A părut surprins.. < mare parte din el călărea cu băiatul acela. +n clipa aceea am hotărât că e mai bine să. 0rusc. . .a sfârşit. .verde...am gândit.: în timp ce spinările dragonilor se unduiau printre desişurile de capete. Când o să predăm turma. ?ăian(enul a încercat să.verde şi.ulţimea se îndesise 1e &%um. apoi acolo )băiatul care clipeşte. Am pătruns în mulţime.ai făcut treaba.au alunecat una după alta.: 7.nu pot să văd. ) 7am %ea&us 5n memo% e căutătura de pe faţa lui ?istol când a fugit de ?uşti. .a oprit. a spus ?ăian(enul. Armăsarul lui <chi.am dat seama ce parte a lui zăbovea cu mine.ţi doresc noroc. @. am zis.o găsesc pe 1riza. — #a tine acasă% — Da. vei fi plătit. Da.se una pe alta cu umerii*.ar trebui să meargă la ei% am întrebat. 2l n. m. 72l e% 2ste. .ai târziu. <chi.şi fluturau mâinile prin aer. < (unglă înseamnă o multitudine de copaci. dar mâinile i.. înaintea porţii.. cântecul lor se sfărâma în e-plozii de bucurie.mi de ?istol. 9eliniştea se cocoţase pe sprâncenele sale de culoarea ambrei. — S1e%.. ?ăian(enul era un om com1leK.. Cuvintele mele erau învăluite în agresivitate. #obe$. 2u mă duc după 1riza şi o să mă întorc cu ea. limbi care râcâie cuvinte de pe cerul gurii şi le azvârlă afară6 :. A strâns biciul şi şi. 1emeia cu păr alb.am întors ochii de la ironia ei şi m. Dar e-istau alte multe lucruri pe faţa aceea6 puterea acţiona aceiaşi muşchi ca şi groaza. a început.ntâi o faţă aparte aici )bătrâna care.i venise o idee. plante agăţătoare şi tufişuri individuale+ din trecere însă să le vezi ca pe o singură masă verde.i..a acceptat. . — 'rebuie s.am privit venind.Cocile au a(uns până la noi. Chipul ?ăian(enului " am observat cu stupoare " se crispase sub imperiul aceleiaşi spaime.a uitat iarăşi după <chi.@@% .: 7&nde e% 2l este. — B no la m ne acasă să. — Crezi că n.a îngenuncheat dragonul...at. amintindu. .sea. acum. — 'u..l distrug pe ?uşti.0@JA ?&926 D2 C2 P A@ 9<&PB2C@ !@ 9<&P CU9D A@C@ 2 IP 2 C 9<&P .şi frământă şalul verde*.a zis nimic.ţi iei banii.l oprească. Creau să spun ce. — Ce se .verde tropăia înainte.n toiul nopţii groaza sa trebuie să se fi întins peste 0ranning precum petrolul pe apă. Doar capacitatea ..am întrebat câţi oameni roiau pe aici.i spun oricum... ?e măsură ce. ?<8&.ţi. cine ştie% — Cu mine. 9u mi.a 5n'6m1la0 — < să. sau de altcineva. — 2l ştie ce face. După aceea. Dragonii se înghesuiau spre drum+ oamenii se înghesuiau către ei.

Aici.292 @D29'@C2 9& &9' #A 12#:. multe din ele au fost lucruri care s. Aici e-istau şi altele necunoscute mie. Ce vrei să zici% — Ce7 &e %6s 5n 1o-a as'a0 )a 5n'6 a /os' ulu '.at.un sat. legă.ergeam pe străzile din 0renning.s diferite= Au hohotit cu toţii. 'inerii chicoteau şi se îmbrânceau.nându. 'e &e c9 co'ele acelea care îţi indică o veselie prefăcută.. . @ată câteva imagini pentru voi6 )u. . holbându.n primele ore.n momentul acela s. Două femei se holbau prosteşte din culorile învolburate.at. părăsind provincia. pierdeam şirul în vreme ce oamenii mă îmbrânceau.n mod evident ceva îmi scăpa în legătură cu afişul.ţi faci ordine în cap pentru a le găsi loc acestor feţe+ un loc unde să depozitezi atâtea emoţii secundare.i cinstit faţă de 0ranning. 2-istau câteva străzi minunate unde copacii îşi foşneau frunzele deasupra zidurilor. ploi de degete şi (ungle de braţe. . .i calma îi făcea să înainteze paşnic. fără loc de mişcare pentru aer sau oameni. Dar asta nu. — Ce% Avea pistrui şi un braţ proteză. .şi dădeau coate în (urul unuia ce se încreţea deasupra unui gard. gunoiul se stivuise lângă trotuare.mă de colo până colo cu gura căscată şi capul sus. furtuni de voci. a pufuit. cum în(ură sau râde. .ncepi să. . aerul stătea nemişcat+ unii şi alţii se împuţeau.ar întâmpla oricui care n. 9u. Am trecut pe lângă nişte puşti care. . 9e.sea..ar fi văzut niciodată mai mult de cincizeci de oameni adunaţi laolaltă. R6se'ele lo% e%au ' . vezi o faţă şi o cunoşti " îi ştii pe mai. .am putut număra.un zumzet ca atunci când urechile îţi ţiuie şi încerci să adormi. cum tărăgănează unele cuvinte şi evită altele.su.că. alei.n timp ce mă uitam într.mi cuţitul care nu mai cânta.au petrecut o sumeden e &e luc%u% . altul suferă poate de iubire. şi care acum era înghesuit prin. te retragi în vocabularul tău de provincial pentru a descrie ceea ce vezi6 râuri de bărbaţi şi torente de femei. — Dacă nu sunt la fel.ntr. Când intri pe poarta lui 0ranning.mă la clădirile cu cinci eta(e până am văzut blocurile de douăzeci şi cinci de eta(e. 9u le pricep pe toate. a1o a %6nC '. 'urma de dragoni mă părăsise )sau eu o părăsisem pe ea. nici unul zărit de două ori. înseamnă că.sea. împiedicându.. 'e-tul6 7AC2 '2 D<&P I2. <amenii se loveau întruna de mine şi îmi spuneau6 7&ită.ulte erau murdare+ acolo.mi pică fisa. Ceea ce ar fi fost greu chiar dacă aş fi stat nemişcat. iar casele erau cutii înghesuite laolaltă.o parte.am înghesuit prin poarta de la 0ranning. .ca m l oanelo% se topise într.am înghesuit printre ei. ştii ce munceşte.am întors către un băiat6 — 9u.te pe unde mergi=:. altul se îmbuibă cu mâncare+ unul ars cicatrice. fiindcă de la (umătate în sus )în (ur de nouăzeci*. .&u% se vedeau postere (upuite ale ?orumbiţei.at.am holbat la ele până am văzut un bloc cu atâtea eta(e încât nu le. adică e-act ceea ce mă străduiam să fac+ doar că încercam să privesc pretutindeni în acelaşi timp. altul ţipă6 fiecare pierdut printre alte câteva mii. <amenii stăteau nemişcaţi. 8e . . un chip cască. bulevarde şi pieţe pe unde se perindau mii. ca să văd la ce se uită.?ăian(enului de a. altcineva se furişa în spatele meu şi aproape mă dărâma. .sa şi pe taică.sea.i cinstit nici faţă de provinciali.a scărpinat în cap cu degetele de plastic.

orbit de soare şi singur cu muzica. #a Dire avea câteva sute. 'onurile înăbuşite ale sonatei lui Modal$ pentru violoncel= .e ..ţi mai suportă întrebările " asta înseamnă singurătate.uzica aproape încetase.etropolă.oarte. Ancerc!nd să(l pre$int doar 5n termeni de noţiuni morale este peste puterile mele. . deschizându. Ceva mai departe. Am căutat muzica+ n. Am pornit precaut pe aleea care ducea la uşa deschisă. Clădirile se ridicau mult deasupra porţii lor de alamă. am urcat treptele scunde de marmură şi am bătut cu mânerul macete în zăvoare. îndărătul său. — Creau.. am privit din poartă în poartă. (*1ocal 1sa lu loan 7 Ca1 'olul 2.i. .. unetul m. uşa bătută în ţinte de alamă s. . Am ales. :peranţa mea de căpăt!i este să(mi declar de la început subiectul şi ignoranţa. A apăsat un buton. a#lat dincolo de ceea ce eu. Băngănitul s. în faţă. (James *!ee 7 :crisoare către )ărintele 3l.. sau oricine altcineva.a răspândit în (osul străzii. izolat ca şi cum aş fi fost pierdut într. dar am mai ciocănit o dată.a deschis spre înăuntru. am continuat să merg prin amurg.n colţ se vedeau câţiva copaci. — Despre ce% am întrebat.a ridicat ochii de la masa pe care citea. să. acel cineva va a+unge acolo.uzica mi se derula în minte. <chii mi s..du. ?ăian(enul a încuviinţat. .am mi(it ochii spre umbra din cadrul uşii. 'rebuie să. încuietoarea a ţăcănit şi poarta însăşi a huruit.am răsucit pe călcâie. #espezile erau curate şi intacte.o . — . 8deea şi 3iinţa ?ăian(enul şi.nde este ţara aceasta@ "um se poate a+unge acolo@ Dacă s(a născut cineva îndrăgostit cu o aplecare #ioso#ică inerentă. După aceea.au întors că'%e ( %oul lu . Clipind. După ce te opreşti de atâtea ori ca să asculţi.o(ey0 Dar am împotriva ta #aptul că ai părăsit dragostea ta cea dint!i. . era o fereastră.ţi vorbesc.e%se'ul F$ Ceca$ul meu este că un atare subiect nu 1oa'e ' ce%ce'a' cu serio$itate iară a se precipita spre un centru. .se. iar firele de praf din aer au definit un con .au obişnuit cu lumina mai slabă. este capabil să scrie. după ce cauţi " când trotuarele şi mulţimile nu.am îndepărtat de ei. Cocile noastre îngânau ecouri. +n umbră. un dragon se răsucea prin mozaicurile de plumb. +napoia porţii.nsă rafturile acestea se întindeau din podea la tavan. am văzut cărţile..l găsesc pe ?uştiul . trângând cuţitul. apoi am intrat.a speriat. în piatra întunecată. Clătinân.mă. — tai (os.am auzit nimic. Doresc să. <chii mei s. — De aceea îţi sugerez să iei loc. 1riza. (8lo' n 7 8nteligenţa.o capăt pe 1riza şi să. us..mi iau banii. — 0ănuiam că trebuie să fii tu.mi urmez drumul ca s. a spus ?ăian(enul.

Despre ce vorbeşti. Aşa cum. #a Dire mi. este minunat. nroşesc urechile.. ba chiar să cauţi moartea ?uştiului . . la fel.o înţelegeam. îţi defineşte punctele de oprire şi> de plecare. lumea aceasta e a cincea planetă de la soare. — De ce0 — 9u ş. ?ăian(enul a întrebat6 — #a Dire era diferită% — 2ra.un surâs. îţi cere să faci călătorii. — +nţelegi ce.. şi totuşi diferit. Apoi m.mi lama..am aşezat încet. o bătrână din satul meu. 2u însumi mi. el îşi trecuse dintr.a(oritatea pufnesc. pecia care stă pe două picioare şi hoinăreşte pe subţirea crustă umedă.a aplecat înainte.em. ?ăian(enul a încuviinţat din cap şi a lovit cu încheieturile degetelor de birou.am preluat planeta abandonată.. .. 9u mai e aceeaşi. alţii închid ochii.prelung de lumină. 'otuşi. 'rebuie să. — Ce ştii despre mitologie. — 'e întreb iarăşi. Desfrânarea din râsul tinerilor care căscau gura la poster mi.a revenit în minte+ n. de temut. !tiu că lumea se îndreaptă către ea cu fiecare pulsaţie a marelui roc5 şi marelui roll... o înţeleg. care a căzut pe un scaun din oni-.i vede nimeni " aşa au procedat oamenii de. chicotesc. am încheiat eu în locul său. ceva ce măcar nu putem defini cu vocabularul pe care ni A.o lume diferită.icul /on.. profund. acum se (uca frecând craniul decolorat.. ?ăian(enule% .. 2a spunea tuturor copiilor poveşti. ştiu.a povestit mitul lui <rfeu.nseamnă diferenţa. şi #o 3a45 să alunge (alea mea după 1riza+ şi cum încercase #a Dire. ci &e ce le a.o cu câteva săptămâni în urmă. la ce le /olos m0 — 9u. fragil al unui rozător.a lungul istoriei lor. îşi bat (oc şi arată cu degetul atunci când cred că nu.. unde unii o au şi alţii nu. am răspuns. nici măcar de unde au provenit.. inefabil oricăror e-plicaţii şi opac la eforturile de a vedea prin el.am gândit.sau mă face să cânt.ntre timp apăruseră de(a alţi copii cărora ea să le povestească. se schimbă.a lăsat umanitatea. &nii oameni acceptă schimbarea. #obe$% — 'răiesc într. . Ca să mă îndrume% 9u găseam nimic altceva. — Ce nu es'e0 am 5n'%e(a'.oarte.i telepatie şi nici tele5inezie " deşi sunt fenomene întâmplătoare care devin tot mai pregnante pe măsură ce diferenţa sporeşte. mai demult. ?ământul. Dar n.i. — ?rin aceasta eşti la fel ca noi toţi. ?ăian(enul a ridicat craniul şi s..am amintit cum se străduiseră 2as$. unele de mai multe ori. @ar noi ni le repetam unii altora până când se fi-au în memorie. te poate pune în mişcare folosind dragostea şi ura. 9oi le. 9u mă interesează ce mituri cunoşti. Când am plecat din sat. ce ştii despre mitologie%. totuşi am simţit cum mi se. 9erăbdarea de pe chipul încordat al ?ăian(enului se destinse într. — 9u.am descoperit.i iei în considerare importanţa e-act aşa6 este indefinibil şi eşti implicat.o mână în alta biciul pentru dragoni. #obe$% — Doar poveştile pe care obişnuia să mi le spună #a Dire. — .. #obe$. 'ot ceea ce ştie oricare dintre noi este ceea ce nu este. ţinându.. îşi pun mâinile pe urechi şi reneagă lumea cu limbile lor. . . dar cu fragmentele se întâmplă ceva nou.

.sea. . se prăbuşiseră în nisipul pe care. am s1us.%emu% le noas'%e. am spus.a fi-at de peretele universului astfel încât să rămână acolo suficient de mult pentru ca oamenii să ştie unde a fost. un contemporan al lui 2instein. #a nivelele ei inferioare se găseşte sursa de radiaţie prin care satele.n punctul de intersecţie. — #o 3a45. Altfel spus6 e-istă mai multe lucruri în cer şi pe ?ământ decât le visează filosofia ta.aş putea spune.am gândit o clipă. deşi radiaţia continuă să se afle acolo.iar când linia legii lui Iodel s. omenirea a fost capabilă să atingă limitele universului cunoscut cu nave şi forţe de proiectare care sunt încă disponibile pentru oricine ar dori să le folosească.plicaţiile ei fiind nenumărate în primul secol după ce fusese formulată. — . haosuri şi parado-uri în urmă. . e-primând matematic cât de mult influenţează starea observatorului obiectul pe care îl percepe. #o #obe$. 2instein a definit e-tinderea raţionalului. — O cunosc. — 2ste o reţea subterană de peşteri ce se întinde aproape pe întreaga planetă. fantomele noastre numite <m. am fost aduşi încet până aici din cealaltă parte a universului. De când Cechii <ameni au plecat de aici.etropola pe care. soarele a mai capturat alte două planete. 2fectele vizibile ale teoriei lui 2instein au ţâşnit în susul unei curbe conve-e. măsurabile:. @ar noi.ule. !i aşa am aCuns la . #o 3a45 a făcut o călătorie în alte lumi. ne vine greu să rămânem perfecţi6 între normali apare mai multă variaţie. am rostit încet. sau tu ai putea înţelege din deducţiile mele. . doi matematicieni ai lor au încheiat o epocă şi au început alta pentru gazdele noastre. primul care a e-primat în mod matematic şi precis ţinutul vast aflat dincolo de limitele definite de 2instein6 +n o% ce s s'em ma'ema' c 5nc9 s " poţi citi6 lumea reală cu implacabilele ei leg ale lo! c — e?istă un număr in#init de teoreme adevărate " poţi citi6 7fenomene perceptibile.am luat corpurile şi sufletele " simple învelişuri abandonate aici la cheremul oricărui trecător. deşi conţinute în sistemul original.n lume e-istă un număr infinit de lucruri adevărate cărora nu ai cum să le certifici adevărul. pe care au intersectat. .ai întrebat niciodată bătrânii% — Nu m 7a '%ecu' 1% n m n'e. — Celălalt a fost Iodel. nu pot #i deduse din el " citeşte6 :demonstrate cu a(utorul logicii obişnuite sau e-traordinare:. cobn%Dn& ma 5ntâi. Ce a fost grota.. ?roducţiile legii lui Iodel au urmat o curbă concavă.. #umea şi umanitatea au început să se schimbe. odinioară centre înfloritoare ale comerţului interstelar. a. umbra ei a căzut peste un ?ământ pustiu. — !i grota.am întrebat.o. pe o lume ce nu aparţine acestui continuum. . devenim creaturi tot mai complicate.etropolele. care prin 'eoria 8elativităţii a definit limitele percepţiei umane. . ?e măsură ce noi. am s1us. 'otuşi procedeul n. Cu multe războaie. apoi urcând până la curba lui 2instein. " care. 9oi am venit şi> le.. a încuviinţat ?ăian(enul. iar 5uştile sunt pline de rebuturi.— Dacă ţi.izvor% l. Cândva fuseseră mai mari ca 0ranning. apoi atingând un plafon..o(ey. pot programa un amestec aleator controlat de gene şi cromozomi.am traversat.izvor% — 9u ţi. Iodel a prins iraţionalul şi A.a ridicat deasupra celei a lui 2instein. — Aşa e.o şi au depăşit.. atunci şi.a mai fost folosit de aproape o mie de ani. — 'rebuie să fi fost necesar mult timp. &nul a fost 2instein.i vezi azi. modelaţi pe tiparul omului.ar pierde orice valoare.at.o are poate treizeci de mii de ani vechime. atunci când populaţia lor stagnează. <amenii plecaserăaltundeva.

nici cum se îmbină şi se declanşează reciproc. s. ?ăian(enule. Cine eşti tu. — .i. 'e pot lăsa să treci prin poartă. 'u încerci să. — 2 stabilit= am spus. cât de grele sunt atunci când îţi sar în spate. Doreşti să mergi mai departe% .— Ce are toată chestia asta de.ţi prima mea întrebare.l ofere. #obe$.l farmeci cu muzica ta înainte de a putea merge să. durează tot mai mult ca să îmbătrânim.i. — 8eaminteşte. Coi da greş= #a Dire zicea că <rfeu a dat greş. .a face cu mitologia% <bosisem ascultându. Cei vinovaţi au mângâierea cunoaşterii.. * a1%o(a' & n ca1.verde s. unt ?at Iarrett al ?uştiului . Asta încercam să.a . să putrezească şi să nu mai coboare niciodată. 2l e mai tânăr. !tiu mult mai multe decât tine. când le vezi retrăgându. — !tiu unde o poţi găsi pe 1riza. .am ridicat lama. Degetele sale. .i ţinuseră bărbia.mi spui că istoriile acestea ne arată e-act ceea ce urmează să se întâmple..uşcă prin carapacele înţelesurilor mele. totul se schimbă.ar putea să mă ucidă " vreau să ştii asta. vreau să ştiu ce simţi când te atingi de ele pe un drum întunecat. când de(a eşti împovărat cu două. !tii cine sunt eu% — Nu. !i mai sunt un baron al dragonilor. au împreunat. #obe$% — Eu sun'. Deşi ?uştiul .i. — ?e măsură ce suntem capabili să reţinem tot mai mult din trecutul nostru.a deşteptat din cântecul său pentru a descoperi valoarea sacrificiului concomitent. nu unul einsteinian. #umea nu e la fel.se în ceaţă.a numit 8ingo şi <rfeu.a D %e m.am început. Astăzi #abirintul nu mai are aceeaşi configuraţie precum la Mnossos cu cincizeci de mii de ani în urmă.i monologul.mi întreţin două neveste şi zece copii. — unt @scarioteanul lui <chi. unt /udecătorul . +ntinse craniul deasupra mesei. după cum nu mă interesează nici focarele lor sclipitoare sau limitele şi originea lor. #obe$. — Ce ştiu eu despre mitologie% — !i vreau un răspuns godelian.verde. ?ăian(enul a ridicat capul. — Ce ştii despre mitologie% — Asta. care sfidează moartea şi câştigă. #e doresc forma. Creau să ştiu cum te simţi la ideea de a purta trei. — Aşa crezi% — *s'a7 ceea ce m 7a s1us.i. Am crezut că o să mi.ar putea să fii altcineva. 2 diferită.nos de la poartă.o(ey0 am 5n'%e(a'. care.o de dinţi. 'u nu ştii. — 2şti un om mare. . C6n&. unt orice trădător pe care ţi l. să se spânzure acolo. încercând să.am imaginat.o pot schimba= Chiar acum îmi zici că am dat greş imediat ce.i a treia oară când mă întrebi. — Da.ar putea duce la copac în seara asta.ar putea să fii <rfeu. — Astăzi e-istă e-act la fel de multă tensiune precum atunci când întâiul cântăreţ s.oarte s. 'otul ar putea fi o .ai mai spus că suntem cu mult mai bătrâni decât credem6 asta e întreaga schemă a unei realităţi pe care n. mi. #obe$. <chi. pe care trebuie să. te-tura.oarte. mai crud şi mai puternic.ţi spun.am lăsat lama să cadă.. 9u vreau să aflu ce se găseşte în interiorul miturilor.ai imaginat vreodată.. .i ceri ceva ?uştiului.istuit de dragostea de a cânta serenade tăcerilor lui " muzica se oprise complet " am atins. — Da%. s.

A venit de undeva şi se duce undeva. — 9u cred. să reuşeşti.ul es'e.. #obe$..ntotdeauna miturile stau în locurile cele mai greu de ignorat. De ce nu poţi ignora pur şi simplu vechile istorii% Coi continua să sondez oceanul. de cunoaşterea care apare când şase note o prezic pe a şaptea.l vânezi.. a zis ?ăian(enul cu tristeţe..aici. dar nu poate asigura ordinea.. 'u porţi un cuţit cu două tăişuri care cântă. ?uştiul poate schimba orice în domeniul inteligenţei sale.. ?uştiul are nevoie de <chi. 2u pot ignora poveştile acelea= — Acum trăieşti în lumea adevărată.verde poate.l voi găsi pe ?uşti fără a(utorul tău.a rezemat de spătarul scaunului. 2l nu ştie nimic din toate acestea.uzica este limba(ul pur al relaţiilor temporale şi co. — Da% cum. — . apoi am spus6 — Creau să fug de. pe care poţi s. <chi. am bătut în retragere.le atunci când te apuci. de relaţii. şi. Diferit.a construit labirintul pe măsură ce rătăcea prin el. 9 ecure cretană .un copac.. — >n oa%eca%e . .&a% a 1us la(%ysul9 cu două tăişuri pe pietrele din ?heistos. iar tu poţi să eşuezi întru acel ţel. De aceea are nevoie de tine.verde creează. 2le răvăşesc dragostea şi ura.. sau un şoarece într. . Dar nu poate să creeze ceva din nimic.. 'u primeşti şi concepi muzică6 iarăşi doar o caracteristică indirectă a celui ce eşti. 9u poate să ia acest craniu şi să lase un vid. . sau să. — ?uştiul are nevoie de mine% — De ce crezi că te afli aici% — )o' . #obe$. unde roşcovanul maliţios încercase să ispitească viziunea nesfârşită a prinţului. tai şi ascultă.ar putea întreba dacă 'ezeu n. #obe$. — )u. când trei note se bat între ele şi definesc un mod iar o melodie defineşte o gamă. ?oate transforma o stâncă într.am amintit întâlnirea de pe munte.o respecţi.. — 2u ştiu.oarte poate comanda. — De ce% am întrebat.verde. 2u am rămas locului. ?oate comanda.verde. Are nevoie de şabloane... . 2l are nevoie de ordine. Cineva s. — .. din care pricină are nevoie de <chi. însă nu poate crea. ori s. în cel mai bun caz o disonanţă trecătoare în armoniile marelui roc5 şi marelui roll. <chi. ori termini ceva.o încalci. — Celălalt lucru de care are nevoie este muzica. ?ăian(enul a aprobat din cap. A pus craniul pe masă.0 — 9ici vocabularul tău sătesc şi nici rafinamentul meu urban nu deţin termeni pentru aşa ceva.i. Am căzut pe gânduri o vreme.l depăşeşti.păstor. #ucrurile care '%ec 5n'%7o lu7 me diferită au corolarele lor suprarealiste în prezent. ?uştiul .. 'e sperii. ?oveştile îţi dau o lege de urmat.un petec de muşchi. — 2le îţi conferă un ţel.temporal. dar este un efect colateral al altei trăsături. & /e% '0 — @niţial. — !tii de ce ?uştiul are nevoie de tine la fel de mult ca de <chiverde% Am clătinat din cap. !i de aceea.notă falsă.ca0 — De aceea te vânează " sau te face să. găsindu..

am întrebat. Am prins. 2ram nedumerit. dacă ştii cu adevărat lucrul acesta.e frică..0 — 3ai. nu cu dragostea ei.ontez.a speriat însă de moarte. ?lec.i dau această satisfacţie.am vrut să.7am 1%ivit.l urmăresc pe fundul oceanului până când ne vom prăbuşi amândoi pe nisip.ario .. — ?entru că nu mi.— C ne sun'0 — 2şti.e frică.. A încuviinţat din cap aprobator la întrebarea mea mută.inos.n cealaltă mână ţinea o pungă mică.i. — Dacă a(ung la 1riza. Deodată a azvârlit craniul. ?e una din trepte. — !i tu% l. tar An. .i.se.thim.onezile au zornăit înăuntru. — Cea pe care. A aşteptat. . Deşi nu c9 a% aceleaşi.ncepe să plângi.a sculat. — C ne este ?orumbiţa% a completat ?ăian(enul. %ea. Jine. ?ăian(enul m. . am şoptit. ?ăian(enule.l privesc pe ?ăian(en. — Dacă e să o capăt pe 1riza. îndreptându. . .. 'u nu eşti de partea mea. mi.i. Am fugit afară.o în poze% Dar cine.. aşa că după un timp a spus6 — Atunci cred că te pot lăsa să treci.mă către uşă. Iu%a m s7a &esc9 s.a azvârlit punga.. trebuie să mă duc singur . A trecut pe lângă mine. — Cu c ne0 — Cu ?orumbiţa. +ntrebarea mea ceruse imperios.a aşteptat să plâng6 9. #obe$. — De ce0 . dincolo de pleoapele care clipeau egal peste ochii săi negri.am lăsat mâinile să lunece pe plăsele.. Ce ai de gând să. . 8ăspunsul său ascundea un chicotit. fără scânteieri malefice de solzi de peşte şi elitre de insecte+ orbea prin strălucire râsetul ?uştiului. apoi s.i.am dat seama că sunt singur în treaba asta. s. 2ra un râs prietenos. continuam să.. şi ?at Iarrett% ?entru ea cine eşti% A pufnit dispreţuitor şi amuzat. eu sunt ?aul 0urn. < să. — Da% &e ce.a pălmuit. 2şti @uda. (%usc am ns1 %a' a'6' &e . — . am spus. — 'rebuie să te duci să vorbeşti cu cineva. . ?leacă. — +nsă el are nevoie de voi amândoi. ci fără. Cam din aceleaşi motive ca şi voi. Am. olen' ae%ul 5n'uneca' 5nc6' m7 a &u%u' 1 e1'ul. dar nu de frică.am simţit vocea asprindu. /ean 3arlo4.am văzut. — ?lec.. — Dacă ?orumbiţa este /ean 3arlo4.a zdrobit de pietre+ şi ?ăian(enul a râs. şi .a. oarele m. 2ra tristeţea care se naşte în fundul gâtului şi te face să tuşeşti înainte de a.am înţepat glezna în bucăţi de oase. .i dai% — < să.a învârtit un moment. chiar dacă ar fi să o capăt pe ea.a trântit după mine. ) 7am % & ca' 1% . .o. al'ce.o. mi. nu ştiu ce o să fac. A scuturat.i răsucesc cuţitul în burtă până când sângele va inunda găurile şi se va scurge prin muştiuc. a continuat ?ăian(enul. &şa s. ?orumbiţa este 2lena din 'roia.

'ra odihnitor. în celălalt capăt al încăperii aglomerate unde se desfăşura petrecerea ei. &a eta+ul vechii ceainării a#late de cealaltă parte a parcului am stat într(un colţ departe de plită şi am încercat să(mi împing persona+ele spre s#!rşitul lor. apoi a scăpat #ugind prin #aţa mea.tr. sub lumini portocalii. )use cap la cap. iar sunetul devine muzică.i. pietrele erau reci. se aplecă peste . alţi doi care vorbeau greaca. De cur!nd un incendiu #ăcuse ravagii aici. Am urcat pe scări. 6urner ?erla m. as'/el 5nc6' / eca%e ca1 e%a 5nco%ona' cu o /loa%e &e s6n!e. *#ară mi(am pus bocancii şi am traversat )iaţeta. dar bucăţi mari de tăciuni lucitori se lă#ăiau 1e pava+ul unde copiii se +ucau cu o coa+ă de portocală în noroi. am văzut firma în (osul străzii.. oare vei #i hotăr!t@ (Em ly D c# nson — :crisoare către I. -(am oprit în Sul'ana9me' @amm . împreună cu docherii. am zăpăcit. )ractic arseseră puţine locuinţe. da. :. unde peştilor li se trăgeau bronhiile şi se sco'eau &easu1%a maK la%elo%. — #o% a întrebat câinele din capul scărilor.a surprins. *m urmat $idul palatului opkapi. . A rămas indiferent. a alunecat pe noroi. Bgomot. #ur!ndu(ţi ochii. l(am urmărit pe c!ţiva alerg!nd un băiat roşcat. 'otuşi. am mers prin piaţa de peşte. &n milion de oameni reprezintă prea mult pentru a sorta un individ din. &obe. si pot începe procesul meticulos de aşe$are a altui #iligran peste palimpsestul romanului. — #o #obe$. )este o săptăm!nă. O stradă cu case din lemn şerpuia peste deal în oraş.)ărăseşte "reta şi vino în acest templu s#!nt. lovind cu piciorul în #run$ele umede de 1e stradă. îşi începe ultima etapă a călătoriei sale.am strâns cu tărie maceta.mi fi dat destul. "a să #ie #olositor. "hipul lui era ud. unde locuim noi@ Aţi este teamă de soare@ "!nd vei au$i noua viorea sorbindu(şi drumul printre bulgării de ţăr!nă. am răspuns chipului său ine-presiv şi am zâmbit. Jintele udaseră mocheta sub atâtea picioare. în seara furioasă. *#ară nori galbeni se îngrămădeau deasupra . ocol globului. ?arfum. o altă aniversare. era linişte. acolo unde nervii acustici se conectează la creier. *%a(escu% le al(as'%e se % &icau pe domul de deasupra mea. (Sa119o 7 F%a!men'$ An dimineaţa asta m(am adăpostit de bura ploii într(o ceainărie. Cu pot să(l însoţesc. 4adioul de deasupra plitei alterna repetate modulaţii turceşti. Acolo.eatles.am uitat în pungă. un s#!rşit trebuie să #ie nehotăr!t. "ălc!iele panto#ilor îi erou tocite. ea se sculă în picioare. . RJu%nalul sc% 'o%ulu 7 Is'an(ul. *m discutat despre călătorii şi ne(am încăl$it degetele pe paharele de ceai. An cur!nd voi începe din nou. Coci. ?ăian(enul trebuie să. "!nd ploaia s(a oprit. )oate că la stili$are voi schimba părul )ustiului -oarte din negru în roşu. ?e balcon. Dar clasele instituţionalizate sunt cu atât mai centralizate. &şi negre s. Cineva pictase o natură moartă '%om1e lHoe l pe peretele din stânga6 fructe. cu *$navour şi . *m găsit un individ care ştia #rance$a. pene şi instrumente de observaţie etalate pe o bucată de piele boţită. :ub tălpile mele goale. ma%' e 1966$ "are sunt aptitudinile tale@ Andră$neşti tu să locuieşti în est..o mahala. *rabescurile continuau să se des#ăşoare. voia+urile noastre dădeau. .os#orului.au frânt înapoia unei e-plozii solare purpurii.

balustradă şi strigă. — Ah= a răspuns ea..o să mai a(ungi niciodată. — 8 s'ol: .i răspunzi. — 'rebuie să discutăm. cu un decolteu adânc între sânii mici.am aşezat pe pernele de brocard. ră. mi. candelabre şi potire+ bărbaţi cu câini purtând lese de aur. vorbărie. ?istol era uluit. flori.icului /on. Iura ei părea obişnuită cu emoţiile.o(ey. mai mult cu râsul. Cu ?orumbiţa în faţa mea.am uitat la pistol. #o #obe$. +n clipa aceea toţi din cameră au amuţit.a spri(init de canatul uşii. care nu se îndepărtase.a răsucit şi cute de lumină i. prostule. şoapte. cu ochii aţintiţi asupra ?orumbiţei.suflând. Atunci ?orumbiţa a spus6 — 2i bine. Ceea ce este şi mai fascinant. cu un râs de contraalto revărsându. am văzut figura rotofeie. — 2şti prietenul ?ăian(enului. +n momentul acela.. ah.o.au alunecat peste rochie. tălpi pe podea.. înregistrat sentimente mai profunde.a dres glasul. a închis ochii. — 9u ştiu cine este 1riza. picioare de scaune hârşâite după ele6 aş fi dorit să înceapă iarăşi. a zâmbit radioasă.ai putea imagina. trebuie să. a tras aer în piept şi s. * . Credeam că n. ?roblema nu. a adus scaunul. apoi a> anunţat6 — El. 0ănuiesc că asta făcea. — Da. ?orumbiţa continua să mă e-amineze.. ?istol.. Am fost surprins.am străduit să.en ' . — 2h.. @n mod evident apăruse ca să vadă ce s. Câinele şi. ?orumbiţa răsuflă din nou .a întins mâna.. tând cu o coapsă rezemată de balustradă. ea mi. Cu toţii s. Dar după ce a închis gura. trebuie să încerci şi să afli.. <dată cu tăcerea. 1aţa ei a.se din cuvinte6 — Cine eşti% 2ra frumoasă.. râset. încovrigaţi la sandalele lor+ femei cu pleoapele împodobite de bi(uterii şi sânii prinşi în colivii din reţea de alamă sau fire de argint. presupun. ?ahare.. era şi momentul.. A început să râdă fără să scoată vreun sunet. 2l a ascultat.. 2a a ridicat o sprânceană înnegrită. Cine eşti% &itasem că atunci când cineva îţi vorbeşte. îmi venea cam greu să mă uit la altcineva. @n cadrul unei uşi. printre mese. — Cu adevărat nouă mii.. sunt mult mai bune decât nouăzeci şi nouă% )Credeţi că ştiam despre ce vorbeam%*. adu un scaun. .au întors să mă privească mergând. — 9u cred că putem vorbi despre asta aici. Despre ce vrei să vorbim% 2ste fascinant să urmăreşti o femeie. Am urcat scările până la balconul ?orumbiţei. . Cu maceta scoasă din teacă. ei bine.a întâmplat+ m. a încuviinţat. .i privesc iarăşi chipul. — 2ra.a aplecat înspre mine.i chiar aşa cum ţi.am dat seama cât de puternic fusese vacarmul. o găsesc pe 1riza. toată lumea a reînceput să vorbească. .. — Ce faci% am întrebat.. familiară a cocoşatului ?istol...o şi ne.i se adresase umil6 — +hîm= 'u.o . ?ărul îi era rebel şi luminos ca al . ?ăian(enul zicea că ar trebui să mă a(uţi s. Te /ăcea să te simţi bine când vorbea. ?urta argintiu.a zărit.şi ea minunată.. — ?une scaunul lângă mine. pe partea laterală a încăperii unde doi şerpi se îngemănau deasupra pragului de sus. .

— 1ii egoist.mi bată în coaste.. Cuvântul a ieşit odată cu respiraţia pe care i. — 9u ştie despre menţinerea haosului din urmele fertile% a re 1l ca' al'ul. — +nţeleg. s. ?orumbiţo.a zgâriat interiorul feţei6 fruntea şi obra(ii îmi ardeau.a spus să discut cu tine.. a zis.un sat.au întunecat. . Cine este F% -a0 — 2a. multele întrebări de pe chipul ei făceau ca fosta.au ridicat. — Chiar nu ştie% a spus cineva de lângă ea.. numele tău.ul. foarte deschişi la culoare.am sculat pe (umătate din scaun. a privit spre cei dimpre(urul ei. — Corbeşti serios% Am încuviinţat din cap. 0uzele i s.ţi găseşti drumul la ieşire. &n stilet a început să...mi fata moartă. !i undeva un prinţ murdar. Apoi s. Acum. ?oţi intra acolo prin moarte sau prin cântec. — Da.a coborât.a dilatat. Ce faci% Cine eşti% Arcul sprâncenii a devenit mai ascuţit. — Ca trebui să. — +ncerci să simplifici prea mult lucrurile.. — ?ăian(enul mi. 9u. ) 7a a' ns o(%a-ul. — 9u.se şi ei.a pus degetul pe buze. 2a s.am amintit..a lăsat pe spate. S6mbetul îi era tăios. 2a. 2a şi.au coborât şi s. auzind.arele #ord #o ?ăian(en% 'rădătorul. — 'u şi cu mine suntem. fără să.i e-presie să pară caustică.— 2ste cam.. — +ţi voi pune o întrebare. <chii foarte. #obe$. am izbucnit. i..i spun..nsuţi.a oprit. — Con&amna%ea la moa%'e.verde. <chii mă înţepau.. a revenit cu privirea la mine. Corbea repede.o urmăream. — Ce0. cel care a semnat de(a condamnarea la moarte a lui <chi. Am abandonat #o.ar putea să ai nevoie de a(utor ca să. Croiam să mă agăţ prin cârlige informaţionale de lumea ei.a tras răsuflarea. întorcându. Cuvântul nepotrivit...a uitat la dreapta... — 2i spun că sunt lucrul care le permite tuturor să continue să iubească.am găsit pe tine.. Căzând că nimeni nu se oferea să. ..a urcat în cap şi mi.. în timp ce eu merg înainte. rău ca biciul ?ăian(enului. ?orumbiţo% — 2-trem de aproape de un loc vechi numit @ad. — Da. ?ăian(enul. — +mi căutam fata brunetă şi te. oh. Ce vrei să ştii.. 'oţi au tăcut. . înălţând bărbia. #obe$ " ăsta este. au deschis.. 9e priveam din nou. . &nde mă aflu. nu tocmai la fel. !i. căutându..a muşcat buza. vânând un co4bo$ gol.au atins+ genele s.ţi fi răspuns la a ta...nţelegi. printre dragoni şi flori.o suspinând. plecându.şi ochii către mine. nu înţelegi. argintie. — Da% 'u0 am 5n'%e(a'. ei bine. mi. Dar. 2ra aproape la fel de frumoasă ca tine. 0ărbia i. din sălbăticiile de niciunde.. Derutată. s. la stânga şi şi. muri. * !ri(ă de tine. 9u te preocupa prea mul' &e omul acela so%' ' 1 e % . — 2u. cu un singur ochi va. — Cum0 am 5n'%e(a'.. fără glas.i dea vreo e-plicaţie. apoi s. Ce doreşti% — 1riza= . 2a s.. falsul prieten.o(ey0 — &nde mă aflu% Am sosit dintr.. Dar s..

gesturile. . 2u sunt imaginea cheie a unei campanii publicitare. #obe$% — 8en'%u ' ne0 A făcut un gest larg. Creau să auziţi. A mai rămas însă de înmuiat o atitudine glacială. a continuat ?orumbiţa. specială.en '. holbându.e sculă în picioare.se la fata de vizavi. . iar posibilitatea îi rănea.ntrebarea fusese mai degrabă retorică. — Cânţi. Au rămas nemişcaţi. era atât de departe= ?uştii aceia puteau să facă orice şi tocmai învăţau cum. îmi loveam fluierul piciorului cu latul mace'e . . 'otuşi ea râdea. 2u sunt cea a cărei coafură o imită femeile. Am prins.a epuizat efortul de a încerca să fim umani. trebuie să continuăm să combinăm întruna genele. cea care le face să. De!e'ul care. Atenţiune= Creau să faceţi linişte. Ca să supravieţuim. 'inerii din faţa noastră se ţineau de mână şi chicoteau.i invidiam.mi dosul palmei cu degetul ei arătător. — 9e. — 9u poţi forţa oamenii să aibă copii cu mulţi alţi oameni. *m .a lăsat ochii în (os " cu putinţă.seau. <dată crezusem că douăzeci şi unu de ani reprezentau vârsta responsabilităţii+ aşa trebuia să fie. . o altă întrebare. şi lame de lumină mă izbiră de pe rochia ei. . cerându. întunecate precum măslinele. bănuiesc.. părul său. 8e c6n& co(o%am & n (alcon. #obe$.mi apăsase palma îmi atingea acum buzele.i stătea dinainte. faţa femeii era prea largă pentru oasele craniului de dedesubt.. fie numai încă o duzină de generaţii.ă îndoiesc că le. 2a îşi linse colţul buzelor. ?omeţii obra(ilor ei îl zeflemi. .mi tăcere. 2u sunt sălbăticiunea bunăNrea pe care şi. 'rebuie să rămâneţi nemişcaţi. dar încearcă. prosperi şi mulţumiţi. — < să ocolim o dată încăperea. — B no.o cu palma mea aspră.a ridicat maceta. şi a privi. 2u sunt cea pe care bărbaţii o caută la fiecare însămânţare. apăsându. Asta e ceea ce fac eu. — Cine sunt eu. când orgiile şi însămânţarea artificială rezolvau problema. — A fost o vreme.âna i se cuta peste degetele fine ale tânărului care.am reuşit. Cuplul de la masa următoare uitase probabil în mare parte ce înseamnă să ai patruzeci de ani. îi uimea şi. cu care vrea să se asemene " cei care preferă nouăzeci şi nouă în loc de unul. albaştri şi minunaţi.i fină se mişca pe lângă coapsă. #obe$% .âna.l cu ochi fermecători. privindu. ba chiar şi greşelile+ pentru a le încerca pe fiecare nou iubit. Cred că ai de ales între a asculta.o doreşte fiecare.şi ţuguie gura.şi ridice şi coboare tivurile şi decolteurile după cum ale mele se ridică ori coboară. <chii ei machiaţi e-aminau cu invidie pleoapele lui repezi. — ?entru ei. Dar putem prezenta ideea cât mai atrăgător 7" şi. #a masa următoare.s. pe când ea folosise o mulţime de fi-ativ. — 8ăspunsul " şi am întors capul spre ?orumbiţă " stă în aptitudinea mea.a întors către oameni. Chestiune care îţi ridică. sQa rezemat de braţul meu. &n bătrân îşi rezemase burta de marginea mesei sale. 2u n. Cu cealaltă mână mi.n vreme ce făceam turul sălii.i înnebunea de bucurie în acelaşi timp.ai putea face pe amândouă. a . ?ăreau fericiţi.mi uşurează treaba. . mai lucitor decât al ei vâlvoi. . #umea îmi fură vorbele de duh. care.

iar sunetul s. mi. T ne% i au râs şi ei. am închis ochii. Am lăsat primele două să continue şi am ţesut un al treilea ton deasupra lor. şi le..o.a căzut de la buze. eara aurie era brăzdată de răni albastre.se printre dansatori. @.o încăpere închisă te face să.am uitat la oameni..uzica se cânta singură.un suspin.am privit maceta. Apoi a clipit şi şi.— .. #inişte pentru o clipă. 'usea a mormăit în fluier. #ama îmi atârna în mână. s. ?uştii au considerat că şi asta era amuzant.. .işcările se repetau+ a inventa dansuri este opusul lui a le învăţa.. ei se văitau laolaltă.âa izbit în ochi. 'onurile se creau unul pe celălalt în mod armonios. După. una gravă şi alta acută.ulţi şi. <dată îmi fusese atât de foame. @. ?orumbiţa s. 'are. .a făcut să tuşesc.am aşezat pe mar.a răsucit spre mine şi a încuviinţat din cap. Am început să bat din palme " un ritm puternic. 0ătaie din palme. . aceea am râs. <amenii strigau. îşi loveau coapsele şi burţile în ritmul a patru melodii. Am dansat pe masă. am dansat. Câţiva dansatori se odihneau pe balustradă. <dată 1riza zvârlise o piatră. 0ătrânul scutura din umeri spre fata cu ochi albaştri. Cântul mi.n spate. Apoi m. Am împins muzica într. 'remuram pe scaunele lor.o pentru o clipă. şi am interpretat alta. am speriat. cineva a pornit să.i măduva spinării.şi să ascultaţi. Am introdus a patra linie melodică. 8itmul le susţinea zvâcnirile. m.ginea unei mese goale. Am cântat muzica aceea pe care o cream creând.ţi dai seama cât de cald este. . Am lăsat o melodie să treacă fără s.un balansoar. încât atunci când am mâncat. Am zâmbit în flaut )dificil*. 1rumoasa şi tân(ită 1riza. .. unde fusese masa ?orumbiţei. 'rei oameni începuseră să danseze cu mine. căutând cu privirea printre dansatori. cântărind greutatea muzicii din ele.i. 8ochia de argint unduia în vânt.au dat în lături. Cuplul de vârstnici îşi strângea cu putere mâinile. a găsit. Dansatorii s. 0ătaie din palme. iar când a fost destul.am ascuţit ritmurile către ei prin cuţitul gol pe dinăuntru şi le. .o auzisem de la ?ăian(en şi am încercat ceva ce nu mai făcusem niciodată. A ridicat degete întunecate spre obrazul ei măsliniu iar gura cu buze pline s.. Am suflat două note.au îndreptat către balcon. Acordurile se deschideau ca florile grele. legănau umăr " bătaie din palme " la umăr.mi ţină isonul..am înfipt notele în coloanele vertebrale tot aşa cum omori o broască străpungându.am legănat pe marginea mesei. Dar nu era ?orumbiţa.o cânt. Acum simţeam aceeaşi teamă.a suflat pe spatele asudat şi m. .am (ucat degetele de la picioare pe găuri. Am suflat o notă.i. Câţiva au ascuns. ... Au ascultat.am biciuit cu muzică. într.am amintit muzica pe care. sărind de la o pereche de palme la alta. +n partea cealaltă a odăii ?istol îşi ţinea capul în mâini. . am bătut din palme şi am cântat. 'inerii se. lent.. Re. .a netezit părul cu mână.am zâmbit. 1riza cea brunetă. Cântam doar cu picioarele. 0ătaie din palme. le insistent. unetul se desco(ea din sunet. până când degetele de pe faţa de masă au intrat în ritm.a revărsat prin cameră+ precum dragonii în sălbăticia pustei. Apoi s. < adiere într. am urmat.au spri(init coatele pe masă.albastre. De pe platforma ridicată. . când am privit în (urul.i.enită şi învârtindu.. . @. Jiglele erau roşu.aceta mi.am atins şi cu degetele mâinilor. unetul se înălţa îndărătul " bătaie din palme " lui însuşi. privindu.. . disonantă faţă de multe şi multe altele.ult mai acută. Am mai suflat una.a deschis într..un sha5er. Am cântat.. cineva a deschis ferestrele largi.a înveselit.

!i pumnii ei îmi apăsau spatele dureros. . bocet pentru prinţul sugrumat.l omor. Crei să te uiţi de aproape% Degetele îmi rămăseseră pe faţă. 'inerii.am uitat pe terasă.a retras până la balustradă. apoi s. #obe$. 9imic din fiinţa ei nu era mişcător.oarte poate să. dar întunericul m. Dar ştii cine te.. s. ingur în mâinile ei negricioase am recunoscut muzica. Ai murit undeva între stânci şi ploaie. n'e.se pe degete. !tiam că o doare. ... #obe$= Dar poate că. 9u pot să văd nimic cu mâinile tale pe faţă.mi perfecţionez talentul acesta pentru a supravieţui. 2a s. ?uştiul . 9umele ei îmi înota prin minte. ?olifonizat şi dansat de străini. . atârna <chi. o.au destins.. odată cu dispariţia delicată a apăsării. *m 1% ns7o &e încheieturi şi le.o de umeri+ ea s.o pe ?orumbiţă de braţe. cu braţele apăsându. Ai murit.a adus pe tine 5na1o & n. Aceasta se mişcă. era cântecul de (ale al fetei care îmi acoperea acum ochii.am răsucit iarăşi capul. Am zgâlţâit.a u%ma'. Aşa pot fi ?orumbiţa.a privit.au încordat iarăşi. #obe$. 2ra glasul ?orumbiţei.. — Am devenit lucrul pe care.a şoptit6 — #obe$.n lungul braţului lucea sânge scurs dintr.a lipit de mine.verde. . s. pâr(olit de soarele dement.. cu obrazul pe gâtul meu. ?e partea cealaltă a parcului de dedesubt e-ista un copac stingher. #obe$= a şoptit ?orumbiţa.o şi s.au încordat. continuând să se ţină de mână. Crei să te uiţi la asta atât de aproape..âna i.. — Da% 'u. o voce mi.a pus repede palmele peste ochi. — &nde este ea% . apoi au căzut.a răsucit în braţele mele. — Iar ei. priveau în parc şi chicoteau. 9u poţi ignora regulile lumii pe care ai ales. #umina a pătruns. Crei să vezi ce este în faţa ta% au vrei să vezi doar ce ai văzut înainte% — .. ?oate să păstreze doar ceea ce a strâns singur. Am clătinat din cap. <chii îmi erau larg deschişi şi lăcrimau. cu pieptul pe pieptul meu..verde continua să fie legat de copacul de dedesubt.o odaie. am arătat către dansatori.a alunecat sub ţesătura de argint. — 9u sunt o fantomă= — 9u.a uitat la ceea ce văzusem şi mi. — unt foarte pricepută în ceea ce fac.i învie numai pe aceia cărora el le. <chi. +şi frecăumărul. — 'rebuie să alegi repede.i. .. Asta este o parte a talentului meu.. m.l iubeşti.ar a(uta să.... .a luat viaţa. #egat cu braţele de două ramuri bifurcate.âinile.âinile ei s.. A trebuit să. — Crei să ştii ceva despre ?uşti% — Creau să aflu orice m. .o tăietură făcută de frânghie.Am început să fug prin labirintul dansatorilor. — @a. . mulându. Am prins. — Atunci ascultă.. îngrozit &e 1%o1% le7m cu.am tras în (os. cu capul atât de lăsat înainte încât gâtul trebuie să fi fost rupt. ai gri(ă.mă pe spate.am oprit.i strângeam toată zvelteţea puternică. Dinapoia muzicii. ..au împotrivit doar o clipă.a văzut.ţi mâinile de pe mine. Coiam să percep tot ceea ce avea legătură cu ea. tu eşti real. Am înhăţat. 0raţele mi s. — 8ot să mă privesc în capul tău ca într.

— 8H*EDR*: am u%la'. puiule= #umini au sclipit sub mine din umbră. Aici.. — #o #obe$= !edea pe platforma unde fusese petrecerea ?orumbiţei. #obe$. mestecându.i acolo.i decât o iluzie.şi pe spate părul de argint.o. (os. Cel de deasupra se învârtea+ cel de (os era nemişcat. pândeau şi bolboroseau în adâncimile 5uştii. ă nu cânţi din cuţitul tău însângerat pe lângă mine.. călcat greşit pe scară şi m. 2a te va urma până la uşă. 'rebuie să încerci s. @n (urul pieţei.vârte( pe lângă câinele lătrător..o aducă într.am dat seama ce se întâmpla.ţi dai seama de adevăr şi vei pleca singur. #obe$. !i.am zvârlit la podea. în crăpăturile pietrei. — 8H*EDR*: — 2 tot labirintul greşit. ..ntorci ca să te asiguri că.mi faţa de transparenţă.a luat cu frig. Dar nu se potrivesc..am prins de balustradă cu patru trepte mai (os. Aici nu avem paznic de 5uş5ă. .. Cino. poţi găsi altă iluzie. De ce te mai oboseşti să treci prin toate astea% Cocea se auzea piţigăiată prin podeaua de plastic. ..e 8o%um(el...am întors şi am fugit de pe balcon. miturile.şi limba şi băloşind sânge.ama are gri(ă de tot aici. . ?odeaua a început să se rotească. chiar vrei să zici că nu.se dedesubt. Ai savurat spectacolul de la ?erla% +na n'e &e a7 1u'ea răspunde. sub pâlpâiturile ?3A2D8A. cei pierduţi băloşeau...a azvârlit în parc.i.se de perete. amintirile.. . De. &n cuplu cu mult prea multe braţe se îmbrăţişa tăcut lângă maşina clipitoare. Câinele a lătrat. — Te7a %u!a' la co1ac0 ub mine. unteţi un mănunchi de manifestări psihice. am răsturnat o masă şi am trecut val.. puiule. ?rin isteria mea mi. Când deveniră transparente. . noi nu suntem oameni= 'răim pe planeta lor. ?orumbelulN?orumbiţa a întins o mână subţire.. suprapuse.a adus înapoi6 <chi.te. — >n&e..sea. Acolo este un iad întreg plin de dorinţe satisfăcute.0 — Da% no nu sun'em a &oma lo%. .. un&e7 ea0 — al>tare. şi. mult sub picioarele meselor şi scaunelor. când am a(uns la uşă. #obe$.a(uns cu asta.. ?ardoseala era formată din două panouri de plastic polarizat. +năuntru. 8H*EDR*. 9u.e%&e.— 2i îţi spun #a ?orumbiţa. Am încercat să le preluăm forma. &ite6 se împleticesc pe acolo printre steiuri. Clădirea m. am văzut nişte siluete mişcându. (os. dar când o să te. cu toţii încercaţi să vă puneţi masca limitatoare a umanităţii. — ?erla este construită peste unul din coridoarele către 5uşca din 0ranning.o(ey. pentru că ei au distrus.at.o aducă înapoi. o să. Am. — . a apăsat un întrerupător din perete. — 9u. dându.verde. 2l este acela care ar fi putut s. Cechiul sistem de calculatoare folosit de oameni pentru Armonie ?sihică şi Asociaţii de 8ăspunsuri Anormale şi @ncoerente are gri(ă de iluziile lor. A clătinat din cap.o recapeţi cumva.adevăr înapoi pe 1riza ta. Cine ţi.. No sun'em. — Oc9 7. apăsându. turnurile metalice vuiau de spectatorii care dansau pe .ntoarce.a sumeţit capul. 2l te.ei. #obe$. iar celălalt agăţându.a spus asta% Cine% 2u sunt . Caută undeva în afara ramei oglinzii. multise-uate şi imateriale. — 9u ştiai% #obe$.am ridicat. s.am recăpătat echilibrul. acela căzând.

.şi dădu părul pe spate. implorându.am afundat în el.n vreme ce ?uştiul chicotea. Acum viaţa lui şi iluziile mele piei. . A ţipat ascuţit sub cântecele de la ferestre. Am înşirat acorduri în salbe de câte şapte. .âna atârna deoparte de scoarţa copacului şi. <onney (< lly '9e M &$ 7 :crisoare către locotenentul 1 Guvernator &eD Wallace "u ghirlande încerc să repar răul #ăcut. . Cârful macetei brăzda nisipul în timp ce umblam. 9u eram obosit. oarele înflăcăra cristalele de pe umărul său. pironindu.se. Ce mai faci% — 9u ştiu.am cântat. — He ..ndărătul meu.am smuls de acolo. Am găsit iubire.sea se micşora. am alunecat pe pantă. (" ll am H.a golit. ?este tot se zăreau mulţime de scoici. /os.i decizia.ell 7 Cununa$ . şopotitoare. Am început umil iar cântecul m. legendară. — 9u vreau. . Am găsit furie. până când nu a mai rămas decât hăul. Am urcat o dună încununată de ierburi lungi. adică după c!te înţeleg.o.i(i ochii spre mine şi. Din milă 1en'%u al omulu !6n& 5nne!u%a' * ieşit din odaie a#ară An galileeană s#adă şi ocară% &umina stelelor babiloniene a chemat o be$nă #ără #ormă. Cino (os.am dat. i. .mi. am răspuns. De sub tălpile mele a curs un firicel de nisip..a lungul pla(ei... — Aştept de foarte multă vreme.am destins. am zis. osul se rupsese.mă..mă.geam singur de.am oprit înaintea copacului şi i. Ceva se înnodase atât de strâns capetele oboselii încât nu mai puteam să mă opresc. 2ra a mea. dacă aş putea apărea în #aţa +uraţilor. la poalele dunei.l de lemn. ?la(a era minunată în zori. — Ceai mai făcut% !edea pe un buştean pe (umătate îngropat în nisipul umed. Acolo unde antebraţul îi fusese legat de creangă. — < să cânţi% A arătat spre macetă. Am răcnit iarăşi şi m. Jinând mânerul cu ambele mâini. mânia spărgându. .o(ey.. unt obosit. .at. Continuam să mă gândesc că abia cu o zi în urmă intrasem în 0ranning călare pe dragoni.terase şi cântau de la ferestrele ticsite. (" ll am <u'le% @ea's 7 "!ntec dintr(o piesă *m au$it că vei da >LLL M pentru corpul meu. (*n&%eA )a%. . cutremurându. . .mă precum arcu% le unu ceas %u1'.am uitat în (os.a ivit oceanul. de pe braţul său6 sarea. să depun mărturie. paima a scăpat din frâu.. şi i.a scărpinat genunchiul.am înfipt vârful în coapsă. !i. . .şi nimic.am clătinat. 0ranning. Borii alergau peste ape. tocmai când o bucată de dună a picat de sub mine. . rugându. dar am #ost condamnat pentru lucruri care s(au înt!mplat în 4ă$boiul din Kinutul &incoln.er. .. Am urlat. clătinându.ră. şi mi(e teamă să mă predau #iindcă duşmanii m(ar omorî. v(aş da in#ormaţia dorită.. Am căzut şi am încercat să mă prind cu unghiile de sol..ersesem toată noaptea.

. #obe$.âna mi. #. apoi a răcnit spre mine6 — Nu 'e o1% & n c6n'a': ?uştiul a şuierat şi a muşcat pământul.am retras braţul.văr zadarnice.ai 1 e%&u' 1e Oc9 7.şi genele aur .verde. 9u.a prins de gât+ senzaţia era de teroare.o ţină el. pentru că era a mea şi nu. reuşind să. zgâriind pământul.a încrucişat degetele.ncă mai scoteam nişte zgomote din cuţit.. Ce . Cântă.ai lovi. +ncă o notă. .a: ?uştiul stătea în picioare. Au sărit aşchii de lemn.o. zâmbind cu mulţi dinţi mici. 9. De aceea a semnat condamnarea la moarte şi a ordonat legarea lui <chi. asta nu mă a(ută cu nimic. .a oprit6 ?ăian(enul a hotărât că <chi.a aplecat înainte şi şi. ceva mai puternică decât crezusem că se poate. — Cât timp vei cânta. 9u pot să.l crestez. *m 5nce1u'7o 1e a '%e a. Ar putea fi mort. nu ştiu.a tresărit. fir. A dat din umeri. De pe vârful dunei ?ăian(enul a strigat6 — Cântă în continuare.verde în vreme ce tu îi cântai.au dilatat.mi sabia. — Ce vrei% am şoptit. — Am nevoie de asta. .a restituit. &n şfichiuit sonor6 ?uştiul şi. păşind în lateral. Arată. < notă a tremurat. a zâmbit. . — Acum o să iau tot ceea ce a mai rămas. .. .şi poate folosi mintea la al'ce. A arătat către macetă.m. A îndoit degetele de la picioare. . !i.a întins şi a atins lama.l urmăresc aşa ca pe voi. ) 7am l 1 ' s1a'ele &e n s 1.. Că ar fi prea periculos.mi plăcea s. 0rusc. cu .am târât într. a scărpinat călcâiul drept cu piciorul stâng. Am nevoie de muzica dinăuntru.mi. nu. ?ăian(enul coborî duna. — Dă. .%e &e la m ne0 !i. a suspinat el. .i. . A luat maceta şi s. ?uştiul stătea în continuare pe buştean şi mă privea. m. tu şi cu mine nu putem trăi în aceeaşi lume.a (ucat cu degetele pe găuri. a zis. .a azvârlit pe burtă sub şfichi şi a încercat să se târască.a aplecat înainte.a împiedicat de trunchiul de lemn+ a căzut.n ce crezi tu% — 9u. A încuviinţat din cap. — 9u.. acolo unde nu poţi vedea lacrimile.a rostogolit pe o parte. iar eu plângeam pe fundul oceanului. — Cred că ar fi neplăcut dacă m. — Dă. atunci încercările de soiul ăsta sunt într.ar să fie= Am croncănit prin lamă. .mi ţin picioarele sub mine " un fleac. 2ra un sunet şi în acelaşi timp o mişcare şi o senzaţie. restul.verde trăieşte.o.ade. ?e piept îi şiroia sânge.e%&e. Dar dacă pot bănui ce gândeşti.a ferit.am nevoie de cuţit. 0ranhiile de sub părul de pe ceafă i s.a dezgolit dinţii. ângerez şi eu. am dus mânerul la gură. ?uştiul s.. plecându. !i.a retras şi s. Crezi că ?ăian(enul chiar ar.am răsucit.mi arăţi cum se face% Am luat. 9u ştiu.a scărpinat urechea.i.am repezit înainte şi am încercat să. — 3aide. ei bine. ..a arcuit spatele şi s. Cântând din bici.i drumul. ?ăian(enul i. +ngrozit. Dar nu este. s. mult mai simplu pentru mine decât pentru ma(oritatea oamenilor. — 2u cred că <chi. 0iciul de dragoni a pocnit deasupra capului meu.o parte.a sfârtecat spatele.

ă doare= Credeam că. a zis el. s. Asta. nu. — Oc9 7.a încolăcit biciul. — . — 'u l.. — 9u " ahhhhh " mă doare= . acum. mi.mi eşti. — 9u te mai gândi.a întors către mine. — E7n %e!ulă.area se retrăgea şi spuma rămânea în spirale pe nisip. trăgând o inflorescenţă.ar să fie... Ji..a încruntat.a uitat de la mine la ?uşti..ai adus singur înapoi. Nu.i. au.verde este singurul care ţi.a prins faţa în palme. A arătat către maceta mea. n. #imba mi. Am coborât după ?ăian(en. m.ai ucis.n pace: Cuvintele i se împleticeau pe limba sângerândă.i tot.o.ă întorc..verde va " ?ăian(enul a strivit ceva în nisip cu piciorul " aştepta.a încolăcit pe nisip.am imaginat ospăţul florilor de pe faţa ?uştiului. ?ăian(enul a încuviinţat din cap. — De ce0 — unt flămânzi după propriul lor viitor.verde. credeam că.. a s1us el. #.a deschis obrazul. 'e %o!. Ce se petrece acum în 0ranning. . ?ăian(enule= <preşte7'e. #obe$. iarăşi şi iarăşi..% — Ce7 0 — <chi.mi eşti prieten. — ?ăian(enule. altfel m. — ?ăian(enule. — Ahhhhh.o poate aduce pe 1riza ta înapoi. notele mele străpungeau dimineaţa.. !i. — Ca şi ?uştiul.sea% — Re.am ucis eu însumi. ?orumbiţa îi conduce acum în vra(a dansului şi nu te va ierta prea repede pentru alegerea pe care ai făcut. . &merii ?ăian(enului erau asudaţi. — Ca%e anume0 . Iemu o vreme.era inflamată şi mâinile amorţite. A fost ultima lovitură a. căutând ochii şi limba. suflând din greu... — <chi.. a spus ?ăian(enul. 8en'ru o clipă.at. apoi te. fir. — E%a....a zbătut ceva.. 0iciul i. — S7a 'e%m na'. — Ca în ţinutul pietros. +n tufişuri s.. necesa%0 am 5n'%e(a'.omoară= Cu octava suflată prea tare. <mule. trebuie să ne întoarcem.. &n lu(er ghimpat s.. iar el şi. — Ce% 3ai. Apoi s. — Continuă să cânţi. /os.am salvat viaţa. ai lăsat să mori. A(uns în vârf. a . Da% nu acum. băiete. <chi.. ?ăian(enul a început să urce. Cii şi tu% .am urmat. 0iciul tăia din ?uşti.e%&e e mo%'..ai întors.nisip în gură şi pe bărbie.păian(en= #asă. bănuiesc. îi pot aduce înapoi pe cei pe care i. pe cealaltă parte a dunei. !i ?orumbiţa la fel. — Da. 'e.ol'e.s. — Ah= am tresărit. cred că am descoperit ceva. ?ăian(enul s. a zis.am uitat înapoi. &n mănunchi de flori se strânseseră ciorchine pe capul cadavrului.am gândit o clipă. 'e. ?ăian(enule= " au.mă... ?ăianienul privi în pământ. a venit rău. — Ha &e.

diferit% Continuă mai departe pe nisip. — < să fie. — ?oate o să afli când te vei întoarce. — +n satul meu e-ista un om care era nemulţumit.l urmez. Când m. ardea oceanul cu fierul roşu. restul.ncotro te îndrepţi% e întoarse să plece.am întors să.. zâmbind.— +ntre real şi.. totul mă aştepta. Aş putea să mă duc acolo. — Am făcut.o şi eu odată. . apoi pe lumi aflate la multe stele depărtare. . ?e când dimineaţa. ?ăian(enul a aprobat din cap.am întors. pe planetele e-terioare. — ?ăian(enule% S7a u 'a' 5na1o .a îndepărtat. a lucrat o perioadă pe lună.a dat un ghiont în umăr. la capătul îndepărtat al pla(ei.. întunericul a apus. — Eu ce am ales0 ?ăian(enul mi.. A surâs. apoi s. — Se1'em(% e 196G — No em(% e 1966 .. — Cum o să fie% — 9u aşa cum te aştepţi. De aceea a părăsit această lume.