You are on page 1of 3

DETERMINAREA VOLUMULUI UNUI PARALELIPIPED DREPTUNGHIC 1.

Scopul lucrării: Scopul lucrării îl constituie formarea deprinderilor de măsurare cu instrumente de precizie şi aplicare în practică a elementelor de teoria erorilor de măsură şi anume: a) Alegerea condiţiilor de lucru. b) Calculul valorilor medii ale mărimilor de măsurat. c) Calculul erorii pătratice a mediei aritmetice. d) Exprimarea rezultatului final. e) Calculul erorii relative. f) Aplicarea rezultatelor obţinute. 2. Prezentarea teoretică şi modul de lucru Valoarea celei mai mici diviziuni a unui instrument de măsură constituie precizia acestuia şi este egală cu eroarea absolută de măsurare ce o săvârşeşte instrumentul. In măsurătorile curente de lungimi se folosesc rigle, având diviziunile cele mai mici egale cu 1 cm sau 1 mm. Când avem nevoie să determinăm o lungime cu precizie mai mare (eroare mai micâ), folosim instrumente care pe lângă riglă mai au un vemier (şublerul) sau sunt prevăzute cu un şurub micometric (micrometru). Folosind şublerul şi micrometrul, volumul unei plăci paralelipipedice se va afla după formula: (1) V= a • b • c (1) unde a, b, c sunt dimensiunile paralelipipedului:

c c a Găsirea condiţiilor optime de lucru Măsurarea mai întâi cu ajutorul unui instrument de precizie de 0,1 mm cele 3 dimensiuni să presupunem că obţinem pentru cele 3 dimensiuni : a = 100 mm b = 20 mm c = 2 mm Condiţiile optime le obţinem determinând eroarea relativă maximă a mărimii de măsurat , folosind metoda diferenţierii logaritmice . Logaritmând expresia volumului (1) şi trecând la b b

. crt.3 % b Dc = 0.erori .003 x 2 = 0. va trebui conform relaţiei ( 2 ) să avem : Da = 0. pe (b) cu precizia de 0.006 mm. Această discuţie ne permite să determinăm precizia instrumentelor ce urmează a fi folosite pentru măsurarea fiecărei mărimi a. obţinem : DV Da = + V a Db Dc + b c (2) Dacă dorim ca eroarea relativă maximă asupra mărimii deduse din calcul . Pentru acest fapt. să fie de exemplu 0. Deoarece în practică nu se găsesc instrumente cu precizie determinată se folosesc instrumente cu precizii apropiate .003 x 20 = 0. b .9 %. adică a volumului .006 mm Deci : vom obţine precizia maximă dorită în măsurarea volumului dacă pe (a ) vom măsura cu un instrument având precizia de 0. efectuând măsurători directe asupra mărimilor a.06 mm .3 % c Rezultă : D a = 0. se impune ca asupra măsurătorilor efectuate să se realizeze un calcul al erorilor. c . determinându-se mai întâi valorile medii ale mărimilor măsurate care se trec în tabelul ( 1 ) : Nr. iar pe (c) cu un instrument cu precizia de 0. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 a i (mm) a (mm) b i (mm) b ( mm) ci (mm) c (mm) .3 % a Db = 0. c aşa fel încât asupra lor să facem aceeaşi eroare relativă .3 mm D b = 0.3 mm . b.003 x 100 = 0. cu aceeaşi precizie .06 mm D c = 0. iar eroarea relativă maximă asupra mărimii finale să nu fie mai mare de 0.9 %.

piese ale căror volum trebuie determinat 4 Bibliografie 1. Al. I. Ioan Litschel – Lucrări practice de fizică . I litografiat la I. S b = å (b n(n .1 i -b ) )2 .micrometru .Sibiu – 1975 . Cuza ’’ 3.I.S. Scheffel M.şubler . – Curs de fizică vol.c) Se calculează erorile pătratice a mediei aritmetice : S a = å (a n(n .1 i -a )2 ) .1 i -c )2 ) Sv = Sv = V = ( V ± ¶ v ) mm3 Unde V = a · b · c e) Eroarea relativă a volumului este : e V = ¶V 100 % V f) Se va aprecia rezultatul pe baza erorii relative şi a erorii pătratice a mediei aritmetice 3 Materiale necesare .Suceava –1981 2. Dumitru Grosu – Îndrumător de lucrări practice de fizică litografiat la Universitatea . Sc = å (c n(n .. partea I Litografiat de I.I.